strategia de dezvoltare localĂ 2014 -...

1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014 - 2020

COMUNA LUCIENI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

2

COLECTIVUL DE REDACTIE

La elaborarea strategiei de dezvoltare locală s-au cules informații de la urmatoarele instituții publice locale și județene: -Ajofm Dâmbovița; -Casa de Pensii Dâmbovița; -DGASPC Dâmbovița; -Registrul Comerţului Dâmbovița; -IPJ Dâmbovița; -Şcoala Lucieni; -Consiliul Judeţean Dâmbovița; -Primăria comunei Lucieni.

Consultant: Sc “Consultanță Formare și Energie Buzău”

- adresa: str. Mioritei, bl.A1, ap2, Buzau - tel: 0238/720660; 0744/660450

3

CUPRINS

Cuvânt înainte ……………………………………………………….. Capitolul 1-Analiza reglementărilor europene, naționale,

regionale și locale……………………………………… Capitolul 2- Monografia comunei Lucieni ……………………….

Primele mărturii documentare……………………………………

Istoria învățământului……………………………………………

Cultura și lăcașe de cult…………………………………………

Sănătatea………………………………………………………..

Evoluția demografică…………………………………………….

Arhitectura…………………………………………………………. Capitolul 3-Prezentare generala…………………………………… 3.1 Așezare geografică……………………………………………… 3.2 Caracteristicile reliefului…………………………………………. 3.3 Clima……………………………………………………………….. 3.4 Căi de comunicare……………………………………………….. Capitolul 4- Situația actuală a comunei……………………………

Dotările comunei…………………………………………………. 4.1.1 Infrastructura de drumuri și transport 4.1.2 Rețeaua de alimentare cu apa si reteaua de canalizare 4.1.3 Rețeaua de alimentare cu gaze 4.1.4 Rețeaua de alimentare cu energie electrică 4.1.5 Protecția mediului- managementul deșeurilor

Populația………………………………………………………….. 4.2.1 Tendințe demografice , starea civilă și populația pe grupe de vârstă 4.2.2 Șomajul 4.2.3 Pensionarii 4.2.4 Persoanele defavorizate

Sistemul de sănatate și asistența social……………………… 4.3.1 Infrastructura sistemului sanitar și resursele de muncă care activează în sectorul sanitar

4 7

17 17 17 19 20 20 21

22 22 22 22 22

23 23

29

40

4

4.3.2 Asistență socială

Învățământul………………………………………………………..

Turismul ……………………………………………………………

Economia ………………………………………………………….. 4.6.1 Agricultura 4.6.2 Sistemul zootehnic 4.6.3 Societăți comerciale

Poșta și telecomunicațiile…………………………………………

Siguranța cetateanului și protecția civilă 4.8.1Siguranța cetateanului 4.8.2 Protecția civilă

Administrația publică locală …………………………………….. 5.0 Asocieri ale U.A.T. Lucieni……………………………………….. Capitolul 5-Analiza Swot a comunei Lucieni……………………… Capitolul 6- Dezvoltarea strategică a comunei Lucieni…………. 6.1 Viziunea dezvoltării comunei Lucieni și obiective…………….. 6.2 Principalele obiective ale U.A.T. Lucieni pe orizontul 2014 – 2020……………………………………………………….. 6.3 Plan de acțiune pe orizontul 2014 – 2020……………………… 6.4 Programe și proiecte pentru autorități publice locale, perioada 2014-2020……………………………………………………………….. Capitolul 7- Concluzii…………………………………………………..

41 46 49

51

58 61

62

66 66

72 74

86

141

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Se poate spune că este comuna Lucieni una europeană.

Oamenii de aici sunt buni, generoși și cu frica de Dumnezeu.

Și pentru că viitorul este al celor buni, nu ma îndoiesc de

faptul că vom ști să ne plasăm în mod corect în contextul

european și că vom face împreună din Lucieni un tărâm al

bunăstarii și civilizației moderne!”

În cei 560 de ani trecuți de la prima atestare

documentară a Lucienilor, vremurile au fost când mai bune și

când mai rele. Au trecut războaie, ani de secetă, greutăți

diverse, dar și clipe de împlinire, de liniște și de progres.

Oamenii de aici au știut să treacă prin toate și să fie

statornici și uniți întru Lucieni.

Primarul comunei Lucieni Gheorghe Mocănescu, împreună

cu aparatul primarului și cu membrii Consiliului Local Lucieni vă

reamintesc câteva dintre împlinirile anilor din urmă și vă invită

să aflați care sunt gândurile de viitor și cum vor fi ele

realizate.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Lucieni a fost

realizată respectându-se principiile dezvoltării durabile,

pornind de la premiza că “ o societate durabilă este cea care

își modelează sistemul economic și social astfel încat resursele

naturale și sistemele de suport ale vieții trebuie să fie

menținute”, cum afirmă Lester Brown.

Orice comunitate trebuie să promoveze o viziune

strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa

unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă

haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și consuma

irațional resurse prețioase. Experiența internațională a arătat

6

că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai

bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când

există o coordonare la nivel strategic.

Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată

pornind de la problemele cu care se confruntă localitatea

abordate într-un cadru integrat, corelat cu obiectivele și

planurile strategice elaborate la nivel regional, național și

european.

Obiectivul fundamental al acestei lucrări îl constituie

diagnosticarea situației economico-sociale existente în comuna

Lucieni, stabilirea direcțiilor principale de acțiune în vederea

îmbunătățirii situației existente și crearea mecanismelor

necesare autorităților administrației publice locale din comuna

Lucieni pentru asigurarea creșterii economice, continuarea

măsurilor de stabilizare macro- economică, promovarea de

către consiliul local a unor politici coerente, compatibile cu

mecanismele Uniunii Europene, crearea unui mediu de afaceri

propice pentru modernizarea și dezvoltarea serviciilor de

utilitate publică.

În calitate de Primar al comunei Lucieni, vă multumesc că

sunteți alături de mine și sunt convins că numai prin unirea

forțelor vom reusi să realizam ceea ce ne-am propus, o

comună cu valențe europene.

7

Comuna Lucieni

Capitolul 1. ANALIZA REGLEMENTĂRILOR EUROPENE, NAŢIONALE, REGIONALE ŞI LOCALE

“Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul / energia - care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii. Diverse acţiuni la nivel european şi naţional vin în sprijinul Strategiei.”

José Manuel Barroso Preşedintele Comisiei Europene

Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al cărei scop este sa creeze condiţii favorabile pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Uniunea Europeană are fixate 5 obiective esenţiale pe care intenţionează să le atingă în următorul deceniu, si anume:

2.1.1. Ocuparea forţei de muncă, ţinta de atins fiind de 75% in randul populaţiei cu varste cuprinse intre 20 şi 64 de ani.

2.1.2. Cercetare şi dezvoltare, care presupune alocarea din fondul Uniunii Europene a 3 % din PIB.

2.1.3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei constand in reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice

2.1.4. Educaţie care urmăreşte reducerea cu 10 % a abandonului şcolar şi creşterea cu 40% a numărului de absolvenţi de studii superioare pentru tinerii cu varste cuprise intre 30 şi 34 de ani.

2.1.5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale prin reducerea cu cel putin 20 milioane a numarului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sarăciei şi a excluziunii sociale.

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm

8

Alături de cele 5 obiective ale strategiei regăsim şi 7 iniţiative majore care oferă cadrul prin care UE şi autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei şi eficienţa energetică. Aceste 7 iniţiative majore ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă. Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei UE în următoarele domenii:

educaţie

cercetare şi inovare

societatea digitală

Uniunea Europeană doreşte să stimuleze creşterea inteligentă cu ajutorul urmatoarelor 3 iniţiative majore:

- O agendă digitală pentru Europa, care să creeze o piaţă digitală unică, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile:

4.1 până în 2013: acces universal la internet în bandă largă 4.2 până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel

puţin 30Mbps) 4.3 până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în

peste 50% din locuinţele din Europa.

- Uniune a inovării, prin care se doreşte:

să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaţiei etc.)

să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare.

- Tineretul în mişcare, prin care îşi propune:

să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate

să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii

să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai atractive pe plan internaţional

să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă academică, egalitate de şanse etc.)

- Pentru a asigura o creştere economică durabilă, trebuie:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, cu emisii scăzute de CO2,

Protejarea mediul, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să stopeze dispariţiile biodiversităţii

Punerea in valoare a poziţiei Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii şi metode de producţie ecologice

9

Introducerea reţelelor electrice inteligente şi eficiente

Valorificarea reţelelor europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar

Imbunătăţirea mediului de afaceri

Instruirea consumatorilor in alegerea produselor şi serviciilor, în cunoştinţă de cauză.

Uniunea Europeană dorește să stimuleze creşterea durabilă cu ajutorul urmatoarelor 2 iniţiative majore:

- Utilizarea eficientă a resurselor

Aceasta se poate realiza prin trecerea la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin CO2, reducerea dependenţei creşterii economice de resurse şi energie, în special prin:

reducerea emisiilor de CO2

îmbunătăţirea securităţii energetice

reducerea cantităţii de resurse utilizate

- Politica industrială sa fie adaptată erei globalizării UE are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în

special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice şi de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:

sprijinind spiritul antreprenorial, pentru că întreprinderile europene să devină mai performante şi mai competitive

acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime la serviciile post-vânzare.

O astfel de politică poate fi elaborată doar în strânsă cooperare cu întreprinderile, sindicatele, mediul academic, ONG-urile şi organizaţiile de consumatori.

Obiectivele UE pentru o creştere economică favorabilă incluziunii:

1. Rata de ocupare a forţei de muncă să fie de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani până în 2020. Aceasta se poate realiza prin crearea de condiţii favorabile inserţiei profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate şi imigranţi legali.

2. Rezultate mai bune pe plan educaţional prin - reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10% - creşterea până la cel puţin 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare sau echivalente în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

3. Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

10

Uniunea Europeană inteţionează să stimuleze creşterea favorabilă incluziunii prin două iniţiative majore:

O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă, prin care îşi propune:

să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la schimbările de pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional

să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata de ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura durabilitatea modelelor sociale europene.

Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:

să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială

să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora un trai demn şi un rol activ în societate

să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi inserţia profesională şi accesul la protecţie socială.

Totodata, Uniunea Europeana, sprijină creşterea favorabilă incluziunii prin proiectele şi investiţiile în domeniul dezvoltării regionale, prin care se doreste reducerea discrepanţelor dintre regiuni şi asigură accesul tuturor europenilor la beneficiile creşterii economice.

Necesitatea creşterii favorabile a incluziunii este necesară pentru:

I. Ocuparea forţei de muncă

1. Populaţia activă a Europei este în scădere datorită schimbărilor demografice. Cei aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr din ce în ce mai mare de persoane inactive.

2. UE trebuie să-şi mărească rata de ocupare a forţei de muncă. Aceasta este deosebit de scăzută în rândul femeilor (63%, faţă de 76% în rândul bărbaţilor, în intervalul de vârstă 20-64 de ani) şi al lucrătorilor cu vârsta între 55 şi 64 de ani (46%, faţă de 62% în SUA şi Japonia).

3. Programul de lucru al europenilor este cu 10% mai scurt decât cel al americanilor sau al japonezilor.

4. Din cauza crizei economice, tinerii şi persoanele disponibilizate îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 21%.

II. Competenţe

1. În UE, aproximativ 80 de milioane de persoane au doar competenţe de bază şi nu beneficiază de programe de învăţare de-a lungul vieţii în aceeaşi măsură ca şi persoanele cu un nivel ridicat de educaţie.

2. Până în 2020, circa 16 milioane de noi locuri de muncă vor necesita calificări superioare, în timp ce cererea de personal necalificat va scădea cu aproximativ 12 milioane.

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=958

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=961&langId=ro

11

3. Este din ce în ce mai important să dobândim şi să ne dezvoltăm noi competenţe.

III. Combaterea sărăciei

Chiar şi înainte de criză, 80 de milioane de persoane (din care 19 milioane copii) erau expuse riscului sărăciei.

Pentru 8% din populaţia activă, veniturile nu asigură depăşirea pragului sărăciei.

Sursa :EUROPA 2020 – principii, valori, directii de actiune

In anul 2008, a fost elaborată Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată in Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) s-a elaborat ca urmare a obligaţiei asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, conform obiectivelor convenite la nivel comunitar şi prescripiilor metodologice ale Comisiei Europene. Lucrarea este proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabilă, aprobat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1216 din 4 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007. Strategia recomanda mecanisme specifice la nivelul autorităţilor centrale, locale dar şi la nivelul societăţii civile, sub egida Academiei Romane, pentru monitorizarea implementării obiectivelor stabilite

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabila a Romaniei stabileşte obiective concrete pentru trecerea, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Lucrarea urmăreşte realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual a ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

12

În ceea ce privește obiectivele ținta și modalităţile de acţiune (conform orientărilor strategice ale Uniunii Europene) – 2013, 2020, 2030, provocările cruciale sunt in domeniile:

Schimbări climatice şi energie curată

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţeor unei economii moderne de piată, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensitătii şi eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Transport durabil Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.

Producţie şi consum durabile

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi productie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre UE din punctul de vedere al producţiei şi consumului durabile.

Conservarea si gestionarea resurselor naturale

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabilă şi cu respectarea principiului «poluatorul plăteşte». Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an.

13

Sănătatea publică

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calitătii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametrii apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populatţei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub aspectul finanţării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.

Incluziunea socială, demografia şi migraţia

Orizont 2013. Obiectiv national: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalitătii de şanse şi diversitătii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migratiei. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi institutional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Nationale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privinţa coeziunii sociale şi calităţii serviciilor sociale.

Saracia globală şi sfidările dezvoltării durabile. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Implementarea instrumentelor legislative şi instituţionale aferente statutului României de ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat membru al UE; stabilirea priorităţilor şi modalităţilor de acţiune, şi alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul naţional brut (VNB) în 2013 şi 0,33% în 2015, cu inta intermediară de 0,17% din VNB în 2010. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completă a României la politicile Uniunii Europene în domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca procent din venitul naţional brut.

La capitolul “Teme inter- şi trans-sectoriale” detalierea obiectivelor ţintă pe orizonturi de timp se face pe baza priorităților naționale, în congruentă cu documentele şi practicile curente ale UE. Aceasta deoarece Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabilă nu prevede obiective cantitative sau calitative precise în afara celor prevăzute în Agenda Lisabona, de directivele sectoriale, de programele şi instrumentele convenite. Detalierea obiectivelor ţintă pe orizonturi de timp se face pe baza priorităţilor naţionale, în congruenţă cu documentele şi practicile curente ale UE

Educaţie şi formare profesională

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.

14

Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învăţământ şi formare profesională din România la nivelul performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilităţi.

Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea

Orizont 2013. Obiectiv naţional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de bază ce descriu structura şi performanţa sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare. Orizont 2020. Obiectiv general: Încadrarea cercetării române şi în fluxul principal al evolutiilor ştiinifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative; apariţia unor centre de excelentă cu impact internaţional Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere; contribuţii esenţiale ale cercetării române şi la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile. Sursa :Strategia Natională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Dezvoltarea regională şi acţiunea locală; Comisiei Europene din 2003 privind stabilirea unui sistem comun de clasificare a statisticilor teritoriale, transpuse în legislatia românească încă din 1998 şi Conform reglementărilor adaptate în 2004, România cuprinde 8 regiuni de dezvoltare, incluzând fiecare între 4 şi 7 judete (cu exceptia regiunii Bucureşti-Ilfov). Consiliile de Dezvoltare Regională grupează reprezentanti ai autoritătilor judetene şi locale şi au drept organisme executive Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR). Toate regiunile de dezvoltare ale României, inclusiv Bucureşti-Ilfov, au un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 75% din media comunitară şi sunt eligibile pentru finanţare din Instrumentele Structurale ale UE în cadrul obiectivului Convergenţă. Din perspectiva principiilor şi obiectivelor dezvoltării durabile, evoluţiile la nivel regional prezintă o importanţă crucială, accentuată în condiţiile specifice ale României de tendinţa de creştere a disparităţilor teritoriale în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială, utilizarea raţională a resurselor şi calitatea infrastructurii de mediu in comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele care au aderat în sau după 2004, România prezintă particularitatea singulară de a avea cea mai înaltă proporţie a populaţiei rurale (45,1% din total în 2005) din care peste o treime lucra în agricultură. Segmentul de populaţie ocupată în agricultură se caracterizează printr-un avansat proces de îmbătrânire: 33,7% peste 55 ani, 36,3% între 35 şi 54 ani şi numai 30,0% între 15 şi 34 ani în 2006. Dezvoltarea regională Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

15

Orizonturi 2020 şi 2030.ţ Strategiile şi programele existente privind dezvoltarea regiunilor nu contin proiecţii dincolo de actualul exercitiu bugetar UE 2007-2013, cu excepţia unor ţinte specifice programate la nivelul anului 2015 Dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura şi pescuitul Orizont 2013. Obiectiv naţional: Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiţiile menţinerii echilibrului social prin dezvoltarea 118 durabilă a agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populatiei şi pentru asigurarea conservării şi îmbunătăirii resurselor naturale Orizont 2020. Obiectiv naţional: Consolidarea structurilor din domeniul agro-alimentar şi silvic concomitent cu dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor şi atingerea nivelului mediu actual de performanţă al ţărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securităţii alimentare în Europa de Sud-Est. Orizont 2030. Obiectiv natţonal: Adoptarea în totalitate a politicilor şi practicilor comunitare în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului; finalizarea restructurării şi modernizării acestor sectoare şi a spaţiului rural. Dimensiunea culturală a dezvoltării durabile Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea şi mentinerea unui cadru legislativ şi instituţional coerent, congruent cu reglementările şi practicile existente în cadrul UE; implementarea primei faze a planurilor de măsuri pentru inventarierea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional şi racordarea lui deplină la spaţiul european şi universal al valorilor culturale; creşterea accesului tuturor categoriilor de populaţie, din toate zonele şi mediile sociale, la informaţie şi cultură şi îmbuntăţirea statutului social şi economic al creatorului şi artistului. Orizonturi 2020 şi 2030. Stabilirea obiectivelor naţionale pentru aceste orizonturi de timp nu apare posibilă întrucât documentele şi studiile elaborate până în prezent nu permit identificarea unor priorităţi de perspectivă în domeniu Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă. Obiectivele de investiţii care pot fi finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice:

sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei;

sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;

unităţi de învăţământ preuniversitar;

unităţi sanitare din mediul rural;

drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor;

poduri, podeţe sau punţi pietonale;

16

obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre;

platforme de gunoi;

pieţe publice, comerciale, târguri, oboare; 10.modernizarea bazelor sportive.

In strategia de dezvoltare durabila a judeţului Damboviţa 2012-2020 se menţionează urmatoarele obiective strategice

Consolidarea economiei dâmboviţene, incluzând relaţiile funcţionale cu judeţele vecine şi Zona Metropolitană Bucureşti.

Dezvoltarea turismului, ca sector cu potenţial aport semnificativ la creşterea economică a judeţului

Creşterea performanţei sectorului agro-alimentar pentru plasarea ca principal furnizor de produse perisabile pentru Regiunea Sud-Muntenia

Valorificarea capitalului uman prin educaţie şi prin stimularea antreprenoriatului

Creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii judeţului Dâmboviţa

Capitolul 2. MONOGRAFIA COMUNEI LUCIENI 2.1 Primele mărturii documentare

17

Prima atestare documentară a satului Lucieni datează din 28 martie 1451, când este amintit în documente, numitul Potec Babusin din Lucieni, membru al sfatului domnesc, în vremea domnitorului Vladislav al II-lea , urmaș al lui Mircea cel Bătrân. Între 1500-1600 în județul Dambovita erau 39 de sate dependente printre care şi Lucieni, aşa cum arată o hartă austriacă de la 1790. In această hartă apar prima dată doua vetre ale satului Lucieni (Lucieni-Obreja care este scris Lucieni, iar Lucieni-Pamanteni e scris Luzieni). Din cercetarea harţii, aflăm ca la Lucieni erau 10 case şi 2 mori pe apa Damboviţei. Vatra satului Lucieni-Pămanteni a fost identificată in jurul actualei Biserici, pe terasa joasa a raului Damboviţa. In harta lui Szathmary de la 1853 apare Lucieni Deal, situat la poalele pădurii, langă Tampa. 2.2 Istoria invăţămantului In anul 1833 Adunarea Ostească Votează “Regulamentul Şcoalelor publice din principatul Ţara Romanească, care stă la baza organizării invăţămantului. Este prima legiuire şcolară din istoria ţării, se prevedea infiinţarea şcolilor primare orăşăneşti. Mai tarziu, in 1838 sub domnia lui Alexandru Ghica legea este modificată astfel incat să prevadă şi apariţia şcolilor săteşti. La Lucieni-Pămanteni şcoala s-a infiinţat in 1838, primul invăţător fiind Ion Dobescu, fiu de diacon, 22 ani, insurat, numit invăţător la 14 octombrie 1838. In satul Lucieni-Ungureni, primul invăţător a fost Buica Boieras, fiu de ţăran, 32 ani, insurat numit invăţător la 14 septembrie 1838. Invăţătorii erau controlaţi de revizorul şcolar judeţean odata la 3 luni, acesta deplasandu-se cîlare din şcoala in şcoala. La Lucieni-Pamanteni şcoala a funcţionat pană in 1848 cand Euforia Şcoalelor emite la porunca Caimacaniei Ţării Romanesti un document prin care inchide şcolile săteşti, invăţătorii urmand să revină la indeletnicirile vechi. In 1888 şcoala funcţiona intr-un local din satul Rancaciov, pe atunci sat component al comunei Lucieni. Astfel la 21 august 1907, intr-o adresa trimisă şcolii Lucieni de către conducerea şcolii Rancaciov aflăm că numărul de absolvenţi ai clasei a V a din Lucieni au fost;

anul şcolar 1888/1889 – 3 absolvenţi










18

Intre anii 1888-1897 clasele I-IV au funcţionat in casa invăţătorului Ghiţă Dumitrescu. In anul 1897 şcoala funcţionează in actualul perimetru al şcolii Lucieni, intr-un local impropriu. Primii invăţători ai şcolii de pe actuala locaţie, au fost incepand cu 1897, Ion Stănescu şi Ghiţă Dumitrescu. La 15 ianuarie 1900 sătenii din Lucieni fac reclamaţie la Revizoratul judeţean, prin care ii anunţă că fetele nu vor mai fi date la şcoală, deoarece acolo pierd vremea, pe cand acasă invaţă lucrul de mană. Rezultatul acestei reclamaţii a fost propunerea invăţătorului Ion Stănescu, prin care 2 zile pe saptămană fetele vor merge la invăţătoarea Elena Săvulescu de la Rancaciov să li se predea lucrul de mană, iar invătătorul Ion Stănescu să le predea băieţilor de la Rancaciov facutul coşurilor din nuiele. Propunerea a fost considerată foarte inteleaptă şi aprobată imediat. In anul 1904 se construieşte o şcoală modernă pentru acele vremuri, tip “Spiru Haret” cu două săli de clasă foarte incăpatoare, antreu şi cancelarie. Şcoala nu era dotată cu grup sanitar, avand “doar o latrină din lemn in fundul curţii” şi se confrunta cu o mare lipsă de bănci. In anul 1907-1908 la şcoala Lucieni au fost inscrişi 148 elevi şi au provomat 75. In anul 1911 se aprobă al treilea post la Şcoala Lucieni, fiind numită invăţătoare Smaranda Georgescu (doamna Manda) fiica lui Ion Stănescu. Fiind creat al treilea post iar şcoala avand numai două săli de clasă, invătătorul Ghita Dumitrescu a fost nevoit să funcţioneze cu clasa sa la domiciliu. In anul 1922 se infiinţează al patrulea post la şcola Lucieni, acestă fiind ocupat de către C-tin I Stănescu, fiul directorului Ion Stănescu. In anul 1925 apare prima clasa I de adulţi. In anul 1927 intalnim clasele I, a-II-a, şi a-III-a de adulţi şi clasele a-V-a, a-VI-a şi a VII-a cursuri complementare.După terminarea clasei a-VII-a şcolarii puteau să fie primiţi de patroni in ucenicie 3-4 ani invătand meserii. In vremea razboiului comuna Lucieni avea cinci şcoli: Lucieni – cu 4 posturi, Olteni – 2 posturi, Suta Seaca – 2 posturi, Raciu – 2 posturi, Siliste – 1 post. Intre 1944-1945 din cauza razboiului mulţi intelectuali din Basarabi si Bucovina, se refugiază in Muntenia, primind posturi. In Lucieni s-au refugiat 2 familii: Gheorghe şi Tamara Niculi, invăţători la şcoala din comuna Alexandreni judeţul Balti, Basarabia şi Gavril şi Lucreţia Munteanu, invăţători la şcoala din comuna Udeşti judeţul Suceava. In anul 1946 familia Munteanu revine la posturile lor de la şcoala Udesti – Suceava. Familia Niculi n-a plecat din Lucieni, s-a dedicat şcolii şi satul a adoptat-o. Incepend cu 1962 se generalizează invaţamantul gimnazial de 8 ani. Pană in anii 1980 localul şcolii se extinde de doua ori, de fiecare dată cu cate două săli de clasă. In 1983 sub pretextul realizării unui local de grădinită se deschide finanţarea noului local de şcoală cu doua nivele, cuprinzand 6 săli de clasă, 2

19

laboratoare, 5 anexe , cancelarie, secretariat şi cabinet director, lucrare finalizată în 1987. Incepand cu anul 1980 se generalizează invăţămantul de 10 clase, organizandu-se şi la şcoala Lucieni clasele a IX-a si a-X-a. In ceea ce priveşte grădiniţa, in anul 1970 se simţea nevoia ca şi copiii din Lucieni să participe la pregătirea preşcolară. Astfel la 15 septembrie 1971 are loc deschiderea oficială a grădiniţei, educatoare fiind numită Pavel Dumitra. In 1976 educatoarea Pavel Dumitra se transferă locul ei fiind luat de catre educatoarea Uzarciuc Maria. In anul 1978 se mai infiintează o grupă, fiind numită educatoarea Bădescu Maria. In 1980 se infiinţeaza incă o grupă, educatoare Mocanescu Liliana. Grădiniţa a funcţionat cu 3 grupe timp de patru ani.Din 1984 dupa transferarea Marianei Uzarciuc, răman pană astăzi 2 grupe, conduse de Mocanescu Liliana şi Bădescu Maria. Astăzi gradiniţa are local propriu, amenajat intr-o “aripă” a şcolii vechi, cu 3 săli de grupă, antreu şi cancelarie, cabinet medical, camera de triaj. 2.3 Cultura şi lăcaşe de cult După revoluţia de la 1848, şcoala şi biserica au fost singurele instituţii care luminau satele. Pe langa ştiinţa de carte dată copiilor, invăţătorii organizau serbari şcolare, şi cercuri culturale prin care adulţii erau indemnaţi să respecte normele unei vieţi civilizate. Horele şi balurile erau organizate in şcoli, iar prin stradania cadrelor didactice şi a preoţilor sărbatorile naţionale erau marcate prin serbări in aer liber. In anul 1963 tinerii satului se adună pe malul Damboviţei să facă cărămida pentru căminul cultural. In 2 ani construcţia s-a finalizat, avand o sala mare de dans, o scenă şi o cabină cinematografică. Ulterior s-a ataşat căminului in partea dreapta o cameră pentru biblioteca comunală, iar in partea stangă o alta cameră pentru “cabinet de documentare ideologica”ˇ. Anual se realiza “Dialog pe aceași scenă” Intre 1970-1987 in căminul cultural a funcţionat cinematograful sătesc. In 26 ianuarie 1987 a ars căminul cultural, luand foc de la o sobă supraincălzită. In 1988 se pregăteşte fundaţia şi structura de beton a actualului cămin cultural, construcţia acestuia durand 6 ani. Inaugurat in 1996 noul lăcaş de cultură a găzduit timp de trei ani, festivalul “Florile copilăriei”. Festivalul se organiza intre şcolile din comună, fiind adus pe scenă tradiţii locale şi obiceiuri. Tot in căminul cultural se organizează nunţile tinerilor din sat, botezuri şi cumetrii. In ceea ce priveşte biblioteca, prima a fost cea a şcolii in 1906, şi avea 110 volume. Biblioteca sătească s-a infiinţat in anul 1968 cu un număr de 3864 volume, şi pană in 1971 sediul a fost intr-o casă particulară, a lui Iancu Ion, prima bibliotecară fiind Sandu Niculina. Urmează ca bibliotecara Neagu Marioara care mută fondul de carte intr-o anexa a caminului cultural. Dupa incendiul din 1987,

20

sediul bibliotecii se mută la scoala, apoi in 1993 in blocul specialiştilor de langă Primarie, iar in 2000 la căminul cultural. In anul 2007 a fost definitivat muzeul etnografic Lucieni sub titulatura “Oameni, locuri, obiceiuri” In ceea ce priveste biserica, primul document scris datează din 5 iulie 1705. Biserica este mult mai veche conform unei cruci de piatră aşezată langă biserica in anul 1656. In anul 1810 la Lucieni-Pămanteni era o biserică din lemn cu hramul Sfantul Nicolae. La inceputul secolului al XIX-lea pe locul vechii biserici de lemn se construieşte o biserică din zidărie care este marită in anul 1870. In perioada 1986-1999 preoţii Dumitrescu Constantin, Marian Paraschiv, sprijiniți de credincioşi a realizat ample lucrări de consolidare şi finisare a bisericii. Biserica satului „Ciurari” se află in centrul satului inconjurată de cimitir. In afara celor 2 biserici creştin ortodoxe, pe raza comunei Lucieni se afla şi o biserică adventistă de ziua a şaptea. 2.4 Sănătate Pe la anul 1900 asistenţa sanitară era in grija unui medic care facea doar profilaxie sanitară. Circumscripţiile sanitare au luat fiinţa dupa anul 1910. Comuna Lucieni impreună cu alte comune faceau parte din circa Dragomireşti. In anul 1920 apare agentul sanitar comunal care sesiza epidemiile, imparâţea medicamentele contra pelagrei şi aplica prescripţiile medicului. La 30 mai 1977 in comuna Lucieni s-a organizat colocviul “sănătate şi civilizaţie”, in urma căruia vestiţi medici au consultat cetăţenii la dipensarul Lucieni, iar în anul 2008 “Colocviile sănătății la Lucieni cu genericul medical Diabetul zaharat” In anul 1960 se costruieşte actualul sediu al dispensarului comunal, cuprinzand: o sală de sterilizare, şi 3 cabinete medicale (pediatrie, adulţi şi stomatologie), iar în 2006 se modernizează cu o farmacie pe lângă cabinetele medicale. 2.5 Evoluţia demografica Primele date despre locuitorii satelor comunei Lucieni sunt din anul 1810. Satul Lucieni Pămanteni era format din 35 de case cu 58 bărbaţi şi 59 femei. Satul Lucieni – Ungureni avea 36 de case cu 38 bărbaţi şi 36 femei. Satul Ciurari avea 40 de case cu 57 bărbaşi şi 59 femei. In 1835 apare inregistrat satul Lucieni Deal cu 30 de gospodării. In anul 1864 comuna Lucieni avea in componenţă satele Ungureni şi Rancaciov. Imparţirea administrativă a comunei in anul 1912 era diferită şi cuprindea satele Ciurari, Lucieni, Geangoiesti, Mogoseşti, Mislea, Ungureni, Rancaciov şi

21

Lucieni Moara. Comuna avea 650 de gospodării cu o medie de 5 locuitori pe gospodărie, deci aproximativ 3250 de locuitori. In 1940 in Lucieni erau 248 de familii cu aproximativ 1240 de locuitori. Impărţirea administrativă a comunei Lucieni la 1968 era următoarea: Lucieni, Raciu, Olteni, Suta Seaca, Silişte. In anul 1970 in comuna Lucieni erau 5731 de locuitori, din care 3090 femei şi 2641 barbaţi. Astfel satul Lucieni avea 2292 locuitori, Raciu 1081 locuitori, Suta Seaca 974 locuitori, Siliste 677 Locuitori, Olteni 612 locuitori. In anul 1980 comuna Lucieni avea 6609 locuitori şi 1220 de gospodării. La inceputul anului 2005, comuna Lucieni rămane cu satele Lucieni şi Olteni, are 1004 gospodării şi 3096 de locuitori. Dintre aceştia 2571 de locuitori sunt in satul Lucieni şi 525 in satul Olteni. 2.6 Arhitectura In jurul anului 1800 in comuna Lucieni erau case – bordei, grajduri-bordei, biserica-bordei. Casele bordei erau uşor abandonate la apariţia năvălitorilor şi uşor de construit după aceea. Ele erau amplasate in poiana pădurită. Dupa anul 1821 apar casele supraterane din lemn, cu gard de nuiele şi chirpici. Mai intai apar casele monocelulare (cu o camera) care aveau o soba şi un pat. In timp casa a evoluat prin adaugarea unei incăperi şi apoi a tindei. Dupa casa monocelulara, in Lucieni apare casa cu 2 camere, pe fundaţie din lespezi de piatră, temelie din barne de lemn şi pereţi din paiantă cu gard de nuiele şi prispă. O cameră era pe post de bucătărie şi dormitor, iar cealaltă cameră pentru oaspeti (casa mare). Pană pe la 1850 acoperişurile se făceau in patru ape, acoperindu-se cu snopi de coceni sau şindrilă de stejar. Apare şi tinda din care se intră in cele 2 camere, din care se urcă in podul casei, şi care era şi pe post de cămară. Pardoseala era din argila amestecată cu balega proaspată de cal şi nisip. Dupa anul 1850 interiorul caselor incepe să se modifice, casa avand 2 prispe şi uneori şi pivniţa. In cea de-a doua jumatate a secolului XX casele incep să nu mai respecte un anumit tipar, şi apar “ciubucăriile” (ornamentele) la ferestre, socluri şi cornişa in diverse modele. In ultimii ani tot mai multe case construite au 2 nivele, dormitoare, sufragerie, bucătarie, baie şi terase.

Capitolul 3. PREZENTARE GENERALĂ

22

3.1 Asezare geografica

Comuna Lucieni din judeţul Damboviţa, are o suprafaţă de 4444 ha. Din aceasta suprafaţă Totala 160 ha sunt in intravilan, iar 4284ha sunt in extravilan.

Comuna Luceni este aşezată în partea centrală a judeţului Dâmboviţa, în Campia Piciorului de Munte si Lunca Dambovitei, fiind marginita la rasarit de Câmpia Înaltă a Târgoviştei, subunitate morfologică a Câmpiei Române. Comuna este cuprinsă între două centre economice importante: Târgovişte, la 12 km şi Găeşti la 16 km.

Localitatile aflate in administratia comunei sunt: Lucieni, Olteni. La nord comuna Lucieni este invecinata cu comuna Dragomiresti, la sud comuna Raciu si comuna Dragodana, la vest comuna Cobia si la est comunele Ulmi si Vacaresti. 3.2 Caracteristicile reliefului

Din punct de vedere geomorfologic Lucieni este amplasat pe un relief in terase, linia reliefului fiind trasata in decursul anilor de raul Dambovita. Formele reliefului sunt specifice luncilor si anume: ostroave, brate parasite , belciuge.

Campia din zona satului are un aspect aproape plan, fiind formata dintr-o succesiune de “lunci”.

Terasele sunt alcatuite dintr-un complex de pietris fin. Solurile sunt variate ca urmare a formarii in conditii diferite de relief, vegetatie

si clima. Se intalnesc soluri argiloase, aluvionare, brun-roscate, lutoase. Culmile care inconjoara Lucienul au o altitudine de 250-290m si sunt

acoperite de stufaris. 3.3 Clima Climatic, cele patru anotimpuri se intrepatrund, uneori aparand trei, un anotimp cald de la 1 mai pana la 20 septembrie, apoi un anotimp racoros pana la 20 noiembrie si apoi anotimpul zapezilor. Temperatura medie anula este de aproximativ 10.2o C. Vara temperaturile urca pana la 36-38o C, iar iarna poate cobora pana la -25o C. Precipitatiile in Lucieni sunt variabile, in general asigurand cantitatea de apa necesara. Cele mai multe ploi sunt primavara pana in iunie. 3.4 Cai de Comunicare Comuna este la 12km de Târgovişte în lungul DN 72. Comuna Lucieni are acces direct la DN 72 şi DJ 702B. Comuna este strabatuta de râul Dâmboviţa pe o distanţă de circa 3 km. Barajul de acumulare Văcăreşti – Lucieni - Persinari se intinde pe partea dreapta a satului Lucieni.

23

Capitolul 4. SITUAȚIA ACTUALĂ A COMUNEI

4.1Dotarile comunei

4.1.1 Infrastructura de drumuri şi transport Accesibilitatea la căile de transport reprezintă un indicator foarte important în aprecierea posibilităţilor de dezvoltare economico-socială a localităţilor rurale.

Accesul direct la o infrastructură rutieră corespunzătoare, asigură premisele dezvoltării unor activităţi economice, facilitează accesul populaţiei la locurile de muncă, satisfacerea anumitor servicii .

Reţeaua de drumuri judeţene care deservesc zona administrativa a UAT Lucieni este compusă după cum urmează: DJ 702 B: Gemenea (DN 72 A )- Candesti – Aninosani – Priboiu – Tatarani – Caprioru – Manesti – Dragaesti – Decindeni – Rancaciov – Ungureni – Lucieni – Raciu - Suta Seaca (DN 72) - lungimea reala fiind de 49 km Comuna Lucieni are o reţea de drumuri comunale şi vicinale cu o lungime de aproximativ 44 KM.

Situaţia drumurilor care alcătuiesc domeniul public se prezintă astfel:

24

1 DV 352/3 1175 4 4700

2 DV 348 1160 4 4640

3 DV 339 850 4 3400

4 DV 354 1500 4 6000

5 DV 260 580 4 2320

6 DV 269 1000 4 4000

7 DV 268 1080 4 4320

8 DV 280 560 4 2240

9 DV 294 500 4 2000

10 DV 386 1775 4 7100

11 DV 294/1 870 4 3480

12 DV 294 1018 4 4072

13 DV 293/1 1235 4 4940

14 DV 371 940 4 3760

15 DV 293 374 4 1496

16 DV 297 574 4 2296

17 DV 380 869 4 3476

18 DV 380/1 420 4 1680

19 DV 384 670 4 2680

20 DV 395 250 4 1000

21 DV 384/1 320 4 1280

22 DV 397 600 4 2400

23 DV 404 1548 4 6192

24 DV 464 820 4 3280

25 DV 469 343 4 1372

26 DV 474 2000 4 8000

27 D V 475/7 1462 4 5848

28 D V 615/2 354 4 1416

29 D V 611/1 550 4 2200

30 D V 611/1 850 4 3400

31 D V 520 1050 4 4200

32 D V 641 847 4 3388

33 D V 601 970 4 3880

34 D V 530 190 4 760

35 D V 598 950 4 3800

36 D V 566 540 4 2160

37 DV 592 901 4 3604

38 DV 295 1000 4 4000

39 DV 267 245 4 980

40 DV 220 260 4 1040

41 DV 216 735 4 2940

42 DV 175 440 4 1760

43 DV 174 790 4 3160

44 DV 174/1 530 4 2120

Nr. Crt. Denumire drum Localitate

LUNGIME

(ml)

LATIME

(ml)

SUPRAFATA

(mp)

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

L uc ieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Olteni

Olteni

Olteni

Olteni

25

Transporturile : transportul public este asigurat prin două societăți : SC MONDOTRANS SRL TGV cu licenţă de transport pe ruta Târgoviste – Lucieni - Siliste, și retur; Asociaţia Investitorilor Transport Targoviste (A.I.T.T.) cu licenţă de transport pe ruta Targoviste - Lucieni, şi retur.

45 DV 202/2 517 4 2068

46 DV 135/1 135 4 540

47 DV 135, DV 135/1 340 4 1360

48 DV 114/1 590 4 2360

49 DV 700 1045 4 4180

50 DV 684 700 4 2800

51 DV 708 (707/1) 300 4 1200

52 DV 274 520 4 2080

53 DV 598/1 1719 4 6876

54 DV 502 508 4 2032

55 DV 528 530 4 2120

56 DV 393/1 1000 4 4000

57 DV 263/2 250 4 1000

TOTAL 43849 228 175396

Olteni

Olteni

Olteni

Olteni

Olteni

Olteni

Olteni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

Lucieni

26

La numai 5 km de comuna Lucieni, există o staţie PECO, in comuna Raciu. Totalul mijloacelor de transport din comuna Lucieni este de 944, in tabelul

de mai jos regăsindu-se repartizarea pe persoane fizice şi juridice, dar şi pe categorii de autovehicule:

Denumire mijloc transport Persoane

juridice Persoane

fizice Total

Autovehicule cu masa autorizată pana la 12T, precum şi autoturisme de teren din producţie internă

19 58 77

Autobuze, autocare, microbuze 1 1 2 Autoturisme 15 599 614 Motorete, motociclete 0 32 32 Remorci, semiremorci, rulote 11 53 64 Tractoare 0 3 3 Scutere 0 88 88 Căruţe şi alte atelaje 0 43 43 Autovehicule peste 12 T 10 11 21 Total 56 888 944

Acestea sunt mijloacele de transport înregistrate la primăria Lucieni, judeţul Dâmbovița, pentru care se plătesc impozite și taxe locale.

4.1.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă Alimentarea cu apă potabilǎ se realizeazǎ atât în sistem centralizat, printr-o reţea de alimentare distribuitǎ în cele 2 sate dar şi prin fântâni proprii sau stradale. Aceatǎ reţea deserveşte întreaga comunǎ şi a fost realizatǎ în anul 2004. Apa din reţeaua comunală este livrată în regim permanent, contorizat şi provine numai din resurse subterane, fiind de calitate superioară şi supravegheatǎ permanent de Agenţia de Sǎnǎtate Publicǎ Dâmboviţa. Lungimea totalǎ a reţelei de apǎ potabilǎ este de 18,85 Km acoperind practic întreg teritoriul comunei. La sfârşitul anului 2010, la reţeaua de apǎ potabilǎ a comunei Lucieni, erau racordate 650 gospodǎrii cu 1982 locuitori (peste 60% din numǎrul total de locuitori) şi toţi agentii economici.

27

Reţeaua de canalizare In ceea ce priveşte evacuarea apelor uzate comuna Lucieni nu are reţea de canalizare. In acest sens s-au depus 2 studii de fezabilitate: Reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate menajere Lucieni. Valoarea totala este de 9.034.055 lei, proiect depus şi respins de Administraţia Fondului de Mediu. Proiectul a fost depus şi declarat eligibil fără finanţare la PDRP – măsura 322. Pentru satul Olteni proiectul pentru reţeaua de canalizare şi staţia de epurare ape uzate menajere are valoare de 485.656 lei. Ambele proiecte sunt cuprinse in master planul judeţului Damboviţa prin ADI APA Damboviţa, pentru programul Posmediu etapa II 2014-2022, investiţie in valoare de 35.457.888 euro.

4.1.3 Reţeaua de alimentare cu gaze Comuna Lucieni nu dispune de reţea de alimentare cu gaze naturale. In vederea realizării racordării la conducta de gaze naturale Văcăreşti s-a intocmit un plan topografic de situaţii.

4.1.4 Reţeaua de alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor comunei Lucieni se face din sistemul energetic naţional, prin reţele electice de distribuţie La finele anului 2009, reţeaua de distribuţie a energiei electrice în comuna Lucieni avea o lungime totalǎ de 18 Km dupǎ cum urmeazǎ: Lucieni 11,41 Km si

28

Olteni – 6,5 Km. Toate locuinţele sunt racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Iluminatul stradal este modernizat, ecologic şi asigurat pe întregul teritoriul comunei prin 466 corpuri de iluminat prevǎzute cu lǎmpi cu vapori de sodiu. Frecvenţa iluminǎrii pe stâlpi: un stâlp da, trei nu.

In anul 2011 a fost realizată o extindere a iluminatului pe o lungime de un km în satul Lucieni. S-a inceput inlocuirea becurilor iluminatului stradal cu becuri economice, pentru eficientizarea consumului de energie.

4.1.5 Protecţia mediului- managementul deşeurilor Activitatea de salubrizare a comunei a fost asigurată, pană la mijlocul anului 2010 de către societatea SC SUPERCOM SA. De la 01.07.2010 de salubritatea comunei se ocupă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “ Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deşeurilor solide Damboviţa”

În incinta primăriei şi scoală, biblioteca, se face colectare selectivă a deşeurilor. De asemenea pe raza comunei Lucieni sunt amplasate coşuri stradale, pubele, precum şi panouri inscripţionate cu IUBESTI SATUL PĂSTREAZĂ CURĂŢENIA, IUBEŞTI SATUL VĂRUIEŞTE-ŢI PODIŞCA, IUBEŞTI SATUL CURAŢĂ SATUL, IUBEŞTI SATUL NU DISTRUGE BUNURILE COMUNEI, IUBEŞTI SATUL PUNE GUNOAIELE ÎN COŞ, etc.

La nivelul primăriei este întocmit Registrul spaţiilor verzi. An de an comuna Lucieni a participat la campania „Let do it Romania”.

Cu ajutorul voluntarilor s-a facut curat in zonele cele mai afectate de deşeuri (de-a lungul albiei râului Dâmboviţa, de-a lungul DN 72).

In ultimii ani s-au organizat campanii de colectare a deşeurilor electrocasnice prin ROREC.

In comuna Lucieni exista zone de risc natural şi antropic de aici decurgand şi acţiunile pentru protejarea zonelor construite şi amenajate:

-eroziunea malurilor raului Damboviţa ce ameninţă terenurile riverane; -eroziuni şi pericol de inundaţii datorate torenţilor; -tendinţe de alunecare a terenurilor intre cele doua sate Lucieni şi Olteni; -prezenţa depozitelor de zgură şi cenuşă funcţionale şi sistate zona

Avrămoaia și cele din zona islazului comunal;

29

4.2 Populaţia

4.2.1 Tendinţe demografice, starea civilă şi populaţia pe grupe de

varstă Populaţia stabilă a judeţului Damboviţa conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, a fost de 518.745 persoane, din care 264.348 femei (51,0%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 23,0 mii persoane (din care, 12,6 mii femei). La sfarşitul anului 2012 populaţia judeţului a scăzut la 501.996 locuitori, din care 255.527 locuitori (50.9%) erau femei.

In comuna Lucieni populaţia la finele anului 2011 era de 3.071 persoane. In anul 2012 populaţia stabilă a comunei a rămas aceeasi, urmand ca in anul 2013 aceasta să crească, ajungand la 3.131 de persoane.

Evoluţia populaţiei in comuna Lucieni in perioada 2011-2013

Sursa:Directia Judeteana Statistica Dambovita

In judeţul Damboviţa, structura populaţiei pe grupe de vârstă la 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 16,1% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,9%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,3%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 15,7% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile. In comuna Lucieni structura populaţiei pe grupe de varstă la finele anului 2013 a fost urmatoarea:

2011 2012 2013

3040

3050

3060

3070

3080

3090

3100

3110

3120

3130

3140

2011

2012

2013

30

Populaţia – anul 2013

Total

0-14 ani 15-24 ani 25-64 ani peste 65 ani

Ambele sexe

3131 537 371 1695 528

Masculin 1563 298 184 882 199

Feminin 1568 239 187 813 329

Sursa:Directia Judeteana Statistica Dambovita

Evoluţia populaţiei pe sexe in perioada 2013 in comuna Lucieni

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Comuna Lucieni

Total populaţie

Ortodoxi Greco-catolici

Adventisti de ziua a saptea

2011 3071 2884 3 184

2012 3071 2884 3 184

2013 3131 2942 5 184

0-14 15-24 25-64 peste 65

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

total

masculin

feminin

32

Starea civila (prevazuta de art. 98 Cciv) este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie şi societate, prin calităţile strict personale care decurg din actele şi faptele de stare civilă. Dovada stării civile se face prin actele de naştere, căsătorie şi deces, care au fost intocmite in registrele civile, dar şi prin certificatele de stare civilă (art. 99 alin. 1 Cciv.).

Actele de stare civilă sunt inscrisuri autentice prin care se dovedeste naşterea, căsătoria sau decesul unei persoane. Acestea se intocmesc in interesul statului şi al persoanei şi servesc la cunoaşterea numărului şi structurii populaţiei, a situaţiei demografice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Populaţia Comunei Lucieni

Total populaţie

STAREA CIVILA LEGALA Starea civilă de fapt Pers

care traiesc in uniune

consensuala

Necăsătoriţi Căsătoriţi Văduvi Divorţaţi

Ambele sexe

3131 1181 1530 325 95 78

Masculin 1563 696 765 47 54 39

Feminin 1568 485 765 278 41 39

4.2.2 Şomajul Conform datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Damboviţa, la nivelul anilor 2011, 2012, 2013 numărul şomerilor inregistraţi a fost in creştere, asfel:

ANUL 2011 ANUL 2012 ANUL 2013

Total şomeri 83 81 104

Din care femei 29 31 39

Din care barbati 54 50 65

Total şomeri indemnizaţi 27 18 33


Din care barbaţi 15 9 22

Total şomeri neindemnizaţi 56 63 71



33

Sursa:AJOFM Dambovita

Evoluţia numărului de şomeri in comuna Lucieni in perioada 2011-2013

In ceea ce priveşte structura şomerilor indemnizaţi aceasta este următoarea:

ANUL 2011 ANUL 2012 ANL 2013

Beneficiarii de indemnizaţii in cuantum de 75% din indicatorul social de referinţă (persoane provenite din activitatea economica)

22 11 19



Beneficiarii de indemnizatţi in cuantum de 50% din indicatorul social de referinţă (persoane asimilate şomerilor provenite din randul absolvenţilor de invătămant)

5 7 14


Din care barbati 4 5 8 Sursa:AJOFM Dambovita

Ponderea şomerilor in randul populaţiei cuprinsă intre varsta de 18 şi 62 de ani pe cei trei ani este:

Anul 2011 4.66%

Anul 2012 4.58%

Anul 2013 5.88%

nr someri nr someri nr someri

0

20

40

60

80

100

120

2011

2012

2013

% somaj

2011

% somaj

2012

% somaj

2013

34

Structura şomerilor in funcţie de nivelul de pregătire profesională pe ultimii trei ani este urmatoarea:

ANUL 2011 ANUL 2012 ANUL 2013

Şomeri indemnizaţi cu studii primare, gimnaziale, profesionale

19 8 14



Şomeri indemnizaţi cu studii medii 7 9 15



Şomeri indemnizaţi cu studii superioare

1 1 4



Şomeri neindemnizaţi cu studii primare, gimnaziale, profesionale

53 58 64



Şomeri neindemnizaţi cu studii medii

3 5 7



Şomeri neindemnizaţi cu studii superioare

0 0 0


Din care bărbaţi 0 0 0 Sursa:AJOFM Dambovita

Regresul accentuat in ceea ce priveşte activităţile tradiţionale ale comunei şi lipsa investiţiilor noi au dus la creşterea ponderii şomajului in anul 2012 şi anul 2013 faţă de anul 2011 şi au incurajat migraţia populaţiei mai ales a tineretului către municipiul Targovişte şi in străinătate.

35

4.2.3 Pensionarii

Situaţia pensionarilor din comuna Lucieni se prezintă conform tabel astfel:

anul Nr total de

pensionari

Numar pensii

la limită de

varstă

Numar pensii

de invaliditate

Numar pensii

de urmaş

2011 807 498 195 114

2012 690 501 178 11

2013 775 497 168 110

Evoluţia numărului de pensionari in comuna Lucieni pe categorii in

perioada 2011-2013

anul 2011 anul 2012 anul 2013

0

100

200

300

400

500

600

numar de pensii la

limita de varsta

numar pensii de

invaliditate

numar de pensii de

urmas

36

Evoluţia numărului total de pensionari in comuna Lucieni in perioada 2011-2013

După cum se poate observa in anul 2011 numărul total de pensionari era de 807 persoane, in anul 2012 690 persoane şi in anul 2013 numărul total de pensionari era de 775 persoane reprezentand o scădere cu 32 de persoane faţă de anul 2011. In ceea ce priveşte numărul de pensionari la limită de varstă , numărul de pensii de invaliditate şi numărul de pensii de urmaş se constată că in anul 2013 faţă de anul 2011 numărul de pensii la limită de varstă este mai mic cu o pensie, numărul de pensii de invaliditate este mai mic cu 27 de pensii şi numărul de pensii de urmaş este mai mic cu 4 pensii faţă de anul 2011.

4.2.4 Persoanele defavorizate În categoria persoanelor defavorizate, sunt incluse persoanele beneficiare de venit minim garantat şi persoanele cu handicap, indiferent de gradul acestuia. În ceea ce priveşte persoanele beneficiare de venitul minim garantat, în 2013 erau înregistrate şi plătite la Primăria Lucieni un număr de 38 de cereri. Comparativ cu anii precedenţi, numărul acestora a crescut, datorită crizei economice ce a afectat cu precădere persoanele cu venituri mici. Prezentăm mai jos numărul de beneficiari de venit minim garantat în ultimii 3 ani.

Anul 2011 2012 2013

Nr de beneficiari 33 37 38


600

650

700

750

800

850

numar total de

pensionari

37

Evoluţia numărului de beneficiari de venit minim garantat in comuna

Lucieni in perioada 2011-2013

In ceea ce priveşte numărul persoanelor cu dizabilităţi, la nivelul comunei Lucieni situaţia este urmatoarea:

Anul Asistenţi personali

Indemnizaţii Suma plătită (lei)

2011 7 19 167.150

2012 4 33 230.730

2013 4 33 269.159

Evoluţia numărului de asistenţi personali in comuna Lucieni in perioada

2011-2013


0

2

4

6

8

10

12

numarul de beneficiari de venit

minim garantat


0

1

2

3

4

5

6

7

8

numar de asistenti

personali

38

Ajutoarele de incălzire acordate in ultimii trei ani au fost:

Anul Nr persoane Suma platita (lei)

2011 116 20.180

2012 137 24.750

2013 88 15.742

Evoluţia numărului de persoane care a beneficiat de ajutorul de incălzire in comuna Lucieni in perioada 2011-2013

La nivelul comunei Lucieni s-au acordat şi ajutoare de urgenţă astfel:

Anul Nr persoane Suma plătită (lei)

2011 1 300

2012 13 13.754

2013 10 5.160


0

20

40

60

80

100

120

140

160

numar persoane care au

beneficiat de ajutorul de

incalzire

39

Evoluţia numărului de persoane care a beneficiat de ajutor de urgenţă in comuna Lucieni in perioada 2011-2013

Analizand situaţia persoanelor defavorizate din comuna Lucieni in

perioada 2011-2013 se constată o creştere in anul 2012 şi anul 2013 faţă de anul 2011 a persoanelor beneficiare a venitului minim garantat cu 4 persoane in anul 2012 şi 5 persoane in anul 2013 ca urmare a lipsei locurilor de muncă şi accentuării crizei economice.

In cele ce urmează vă prezentăm situaţia adulţilor şi a copiilor inregistraţi la DGASPC Damboviţa la nivelul anului 2013: Adulţii inregistraţi la DGASPC Damboviţa in perioada 2013

fizic somatic auditiv vizual mental psihic asociat HIV Boli

rare

total

Grav grad I 10 4 0 2 10 4 2 0 1 33

Accentuat grad II 1 0 0 0 2 0 0 0 0 3

Mediu grad III 0 1 1 0 4 0 0 0 0 6

Usor grad IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 11 5 1 2 16 4 2 0 1 42


0

2

4

6

8

10

12

14

numarul de persoane care

a beneficiat de ajutorul de

urgenta

40

Copiii inregistraţi la DGASPC Damboviţa in perioada 2013

fizic somatic auditiv vizual mental psihic asociat HIV total

Grav grad I 24 5 0 6 13 4 6 0 58

Accentuat gradII 22 16 4 5 13 3 3 0 66

Mediu grad III 1 3 0 0 0 0 0 0 4

Usor grad IV 0 0 0 0 0 0 0 0 0

total 47 24 4 11 26 7 9 0 128

4.3 Sistemul de sănatate şi asistenţă socială

4.3.1 Infrastructura sistemului sanitar şi resursele de muncă care activează in sectorul sanitar Comuna Lucieni dispune de 4 cabinete de medicinǎ umanǎ dupǎ cum urmeazǎ:

3 cabinete de medicinǎ generalǎ (medici de familie);

1 cabinet stomatologic; Cele 4 cabinete medicale funcţioneazǎ în sistem privat şi sunt deservite de 4 medici din care 3 medici generalişti şi 1 medic stomatolog, respectiv de 5 cadre medii. Pe raza localitǎţii funcţioneazǎ 2 farmacii umane deservite de cadre medicale cu pregǎtire de specialitate.

41

4.3.2 Asistenţa socială Rezultatele activităţii in domeniul asistenţei sociale sunt bune. In acest caz se urmăreşte ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primăriei Lucieni. Prioritatea fiind rezolvarea cererilor fără a depăşi termenele legale de soluţionare. La finele anului 2013, situaţia dosarelor in plată a fost urmatoarea:

- acordare ajutor social – 42 dosare - acordare indemnizaţie de ingrijire – 33 dosare - acordare de alocaţie de susţinere– 25 dosare - asistenţi personali – 4 dosare

Structura dosarelor in plată in comuna Lucieni in perioada 2013

4.4 Invătămantul

Rolul educaţiei şi învăţământului într-o societate civilizată este foarte important. În primul rând, pentru că educaţia contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii individuale. Totodată nivelul de dezvoltare economică al unei ţări depinde şi de nivelul de educaţie al cetăţenilor, de aceea este nevoie de o concepţie clară despre rolul educaţiei într-o societate. Există discrepanţe ale sistemului educaţional in ceea ce priveşte cele două medii de rezidenţa (mediul urban şi mediul rural). In prezent ruralul este o zona de slăbiciune a învaţamântului. Inegalităţile sociale, sărăcia, declinul demografic, gradul de cultură şi educaţie, rezultatele foarte slabe la învăţătură, lipsa oportunităţilor de angajare, izolarea politică, socială şi culturală sunt reprezentative pentru situaţia tinerilor de la sat.Satul românesc este cel mai întins spaţiu al României, conserva valorile tradiţionale româneşti, este zona celei mai crescute natalităţi, este, cu alte cuvinte, un mediu fundamental pentru existenţa socială a ţării noastre.Cu toate acestea, ruralul românesc şi problemele acestuia nu ocupă prim planul preocupărilor legislative, administrative, politice şi

acordare ajutor social

acordare alocatie de sustinere

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

anul 2013

42

economice din România, ba chiar mai mult, anumite disfuncţionalităţi sunt ignorate în mare măsură sau sunt abordate inadecvat. Comuna Lucieni are 4 instituţii de învǎţǎmânt: 2 gradiniţe şi 2 şcoli. Baza materială în care se desfăşoară activitatea de educaţie şi învăţământ este urmatoarea: 9 săli de clasă, 1 sală de gimnastică, 1 bibliotecă şcolară, 3 cabinete şcolare, 4 laboratoare. Până în prezent au fost create condiţii pentru buna funcţionare a şcolilor şi grădiniţelor de pe raza comunei şi anume:

au fost amenajate 3 sǎli de informatică în şcolile Lucieni şi Olteni, fiind dotate cu 15 calculatoare noi şi softurile necesare, videoproiector si ecran de proiecţie.

şcolile sunt racordate la reţeaua Internet;

toate cele două şcoli au fost reabilitate şi beneficiazǎ de mobilier recondiţionat

scolile au un sistem de încǎlzire centralizat.

perimetrul şcolilor este supravegheat permanent prin sistem de supraveghere cu senzori

grupurile sanitare ale şcolilor din Lucieni şi Olteni au fost reabilitate. Evoluţia numărului de preşcolari in perioada 2011-2013

grădiniţa 2011 2012 2013

LUCIENI 63 55 48

OLTENI 18 14 14

Evoluţia numărului de elevi din ciclul primar in perioada 2011-2013

Scoala 2011 2012 2013

LUCIENI 107 82 94

OLTENI 37 27 29

Evoluţia numărului de elevi din ciclul gimnazial in perioada 2011-2013

Scoala 2011 2012 2013

LUCIENI 115 119 115

OLTENI 0 0 0

43

Evoluţia numărului de preşcolari şi şcolari in satele Lucieni şi Olteni in perioada 2011-2013

Procentul de absolvire al elevilor in cele 2 şcoli (Lucieni şi Olteni) in perioada 2011-2013 a fost de 100%, cu excepţia anului 2013 cand in invăţămantul gimnazial procentul de promovabilitate a fost de 99% la şcoala Lucieni.

Şcolile detin materiale didactice necesare desfăşurării procesului didactic, grupurile sanitare se afla in incinta clădirii.

De asemeni şcolile detţn săli de sport şi teren de sport adecvate desfăşurării orelor de educaţie fizică şi sport in bune condiţii şi sălile de curs sunt intr-o foarte buna stare de funcţionare. Şcolile au in dotare centrale termice pe combustibil solid.

Şcolile din Lucieni şi Şcoala din Olteni nu deţin mijloc de transport, deplasarea elevilor şi a cadrelor didactice efectuandu-se cu mijloace de transport in comun.

In ceea ce priveşte rata abandonului şcolar se constată că in perioada 2011-2013 atat la nivelul Şcolii din Lucieni cat şi la nivelul Şcolii din Olteni nu există abandon şcolar. In perioada 2011-2013 nu au existat restrangeri de activitate pentru personalul didactic cuprins in invătămantul preşcolar, primar şi gimnazial, dar in perioada 2014-2020 se preconizează o scădere a efectivelor de elevi.

prescolari prescolari ciclu

primar

ciclu

primar

ciclu

gimnazial

ciclu

gimnazial

Olteni Lucieni Olteni Lucieni Olteni Lucieni

0

20

40

60

80

100

120

140

2011

2012

2013

45

Comuna Lucieni dispune de o bibliotecă comunală, cu aproximativ 7500 volume şi de una şcolară, cu 3500 volume, ambele cu sală de lectură dotată corespunzător, inclusiv internet.

Activitatea Bibliotecii Comunale Lucieni se desfăşoară în cadrul Căminului Cultural Lucieni. Biblioteca comunală a fost înfiinţată în anul 1968 (intr-o casă particularî a doamnei Stana Iancu) cu un număr de 3860 volume, fondul de carte fiind repartizat la două filiale ale bibliotecii :Raciu si Suta. În anul 1971, biblioteca se mută într-o anexă a Căminului Cultural unde functionează până în anul 1987, an în imobilul suferă un incendiu. Biblioteca se mută într-o sală de clasă a Școlii Lucieni şi dupa câtiva ani este transferată într-un apartament din blocul de specialişti centrul comunei. Din 1997 funcţionează în sediul actual, la etajul 1 al Căminul cultural Lucieni. În anul 2006 au fost donate un număr de 362 vol Bibliotecii Raciu ca urmare a scindării comunei şi înfiinţării Bibliotecii comunale Raciu . Fondul actual de carte cu caracter enciclopedic este de aproximativ 7500 volume. Cititorii au acces liber la raft, la sala de lectură. Se practică împrumutul la domiciliu şi schimbul interbibliotecar.

Biblioteca este dotată cu calculatoare, scaner, internet. Cele patru

calculatoare, un scaner, un viodeoproiector şi o imprimantă au fost achiziţionate prin Progranul „Biblionet”. Calculatoarele sunt racordate la internet.

Dintre activităţile culturale organizate de către bibliotecă amintim: - MEDALION LITERAR EMINESCU ÎN DURATA ETERNĂ - EVOCARE ELENA VACARESCU - EXPOZIŢIE BRÂNCUŞI ŞI OPERELE SALE - MEDALION LITERAR ION CREANGĂ ŞI AMINTIRILE SALE - ZIUA CULTURII ŞI A CĂRTII PENTRU COPII - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PĂSĂRILOR EXPOZIŢIE ŞI DESEN - ANUL CARAGIALE EVOCARE - ZIUA PORŢILOR DESCHISE – VIZITAREA MUZEULUI LOCAL (sept

2012, sept 2013)

- ALIMENTAŢIA O PROBLEMĂ? (expunere doctor familie) - ŞCOALA DE VARĂ PRIMA EDIŢIE

46

4.5 Turismul

Turismul rural este considerat a cuprinde, în sens foarte larg, recreerea în decor rural sau mediu rural în scopul participării sau experimentării unor activităţi, evenimente sau atracţii care nu sunt disponibile în zone urbanizate.

Sunt incluse aici parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale, regiuni rurale deschise, sate şi zone agricole. El cuprinde ecoturismul şi agroturismul.

Turismul rural este apreciat ca o altă sursă de valorificare a potenţialului regional La propunerea primarului Comunei Lucieni, in urma cu trei ani s-au pus bazele realizarii Muzeului Etnografic al comunei, rodul unei munci a profesorului Stan Emilian, ajutat de locuitori şi mai ales de elevii Scolii Lucieni. Muzeul este adăpostit la etajul I al Căminului Cultural Lucieni, intr-un spaţiu special amenajat de catre primărie şi este impărţit tematic in patru săli:"Casa Mare" , "Meşteşugari" , "Lada de zestre" şi o sală de trecere unde sunt expuse obiecte care ilustrează trecerea de la sat la oraş. In sala dedicata casei mari punctele de interes le reprezintă patul tradiţional tărănesc cu textile specifice, războiul de ţesut orizontal şi peretele cu icoana. Sunt expuse de asemenea componente mărunte ale razboiului de ţesut, vartelniţe şi vatale. Sala "Meştesugarilor" ilustrează cateva ocupaţii tradiţionale identificate in arealul comunei: prelucrarea răchitei, fierăria, dogăria şi tamplăria, creşterea oilor şi prelucrarea lanii folosită la textile de port şi de interior. Costumul bărbătesc şi cel femeiesc din zona, reprezintă principalele puncte de interes ale sălii. "Lada de zestre" expune textile de port şi de interior din ţesături fine care in general erau adăpostite in lăzi de zestre pictate, provenind din sudul Transilvaniei,cumpărate la targuri. Muzeul mai adăposteşte şi o mică incăpere cu obiecte orăseneşti sau compozite reprezentand legatura cu oraşul. Cele patru săli sunt completate de o sală depozit şi de conservare a patrimoniului care nu sunt cuprinse, pentru moment, in expoziţia principală.

48

Comuna are 3 monumente istorice ridicate eroilor neamului, 2 în localitatea Lucieni și 1 în localitatea Olteni, deasemenea în localitatea Lucieni în anul 2011 a fost ridicat și Bustul lui Vlad Țepeș.

In comuna Lucieni sunt prezente si doua monumente istorice datate in Epoca medievala:

Siliştea satului Lucieni, situată in Sat Lucieni, Comuna Lucieni- Biserica pe terasa joasa a Damboviţei la 1 Km N de limita NV a localităţii datată din Epoca medievală;

Siliştea satului Rapeni, situată in Sat Lucieni, Comuna Lucieni-”Rape” la 1 km SE de localitate (cartier Ciurari) in lunca Damboviţei pe malul stang- datată din sec XVI-XVIII- Epoca medievală

Pe raza comunei Lucieni sunt un număr de 4 biserici: Biserica Adormirea Maicii Domnului Lucieni, Biserica Paraschieva Lucieni, Biserica Tuturor Sfinţilor Olteni, Biserica adventistă de Ziua a şaptea Lucieni.

În lista monumentelor istorice aprobată de CNMI în 1991 figurează două monumente istorice pentru satul Lucieni;

- Biserica Cuvioasa Paraschieva, datând din anul 1870;

- Cruce de piatră datând din anul 1650 în cimitirul Biserica Cuvioasa Paraschieva

Alte obiective istorice:

- Monumentul Eroilor din curtea Bisericii Lucieni

- Monumentul Eroilor de la 1916 din satul Olteni;

- Monumentul Comemorativ Eroii Neamului, punct Gorgan – Lucieni

- Placa comemorativă cu administratorii și primarii Comunei Lucieni

- Bustul lui Vlad Țepeș

Deasemenea în colaborare cu UAT Văcărești s-a pus bazele unei asociații de dezvoltare intracomunitară Vlad Țepes, având ca scop dezvoltarea turismului în cele două sate.

S-a realizat un studiu de fezabilitate pentru proiectul de investiții‚ Pod rutier pe o singură banda de circulație peste râul Dâmbovița pentru realizarea unei legături între cele două comune, având ca scop realizarea în viitor a unui circuit turistic între Târgoviște (centrul istoric) – Lucieni (pădurea Tâmpa, monumente, muzeu, biserici) – Văcărești (biserici, parcul Văcărești) – Cobia (mănăstirea Cobia) și realizarea unei legături pentru cetățenii comunei cu cele cca. 200 ha teren pe care-l dețin pe raza comunei Văcărești.

50

In satul Olteni este un lac de acumulare in punctul Avrămoaia, situat langa DN72 Targovişte-Găiesti, pe malul căruia este amplasat hanul Avrămoaia.

4.6 Economia

4.6.1. Agricultura Suprafaţa totală a comunei Lucieni 4.444 ha din care: 1.096 ha arabil, 159 ha păune, 88 ha de păşune in comuna Moroieni, 30 ha faneţe şi 178 ha livezi. Terenul neagricol al comunei este de 2.974 ha din care: 2.659 ha pădure, 134 ha teren cu ape şi stuf, 66 ha căi de comunicaţii şi căi ferate, 98 ha teren cu construcţii şi curti, 17 ha teren degradat. Profilul economic dominant al comunei este in principal agricultura , soiurile fiind favorabile culturilor de cereale(porumb, grau) şi plantatţiilor de pomicole(pomi fructiferi). In privinţa culturilor acestea sunt; cereale 728 ha, leguminoase 1 ha, cartofi 30 ha, tomate 41 ha, legume rădăcinoase 36 ha, plante nutreţ 151 ha, flori de camp 1 ha, pauni naturale 159 ha, faneţe 30 ha. Pe o suprafaţă de 130 ha sunt livezi: meri 14 ha, pruni 101 ha, vişini 15 ha. Pomi rasleţi sunt aproximativ 3600 buc. Se mai intalnesc sere cu flori 8000 mp (crizanteme şi gladiole), 1000 mp (crizanteme şi tufanele) şi seră legumicolă pe o suprafaţă de 2500 mp. In privinţa de accesări, in anul 2013 au făcut accesări la APIA 258 de persoane. Pentru măsurile 141 şi 112 s-au făcut accesări de către 14 persoane pentru “familii de albine”, nr total de familii de albine /comuna fiind de 1700. S-au mai accesat fonduri pentru o fermă caprine cu 86 de capete şi o fermă de porcine. Pe raza localităţii există doua mori cu ciocănele şi un cazan de ţuică autorizat. In perioana 2012-2013 s-au eliberat 23 de certificate de producători. In privinţa utilajelor agricole din comună acestea sunt:

tractoare U445 – 14 buc

pluguri U445 – 21 buc

grape – 20 buc

semănători si praşitori – 6 buc

maşini erbicidat – 3 buc

combine – 4 buc

cositori tracţiune mecanică – 2 buc

căruţe – 52 buc Aşezarea geograficǎ extrem de favorabilǎ, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii au determinat în ultimii ani, scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri în vederea construirii de locuinţe .

51

4.6.2. Sectorul zootehnic

Cresterea animalelor si a pasărilor a fost, alaturi de agricultura principala ocupaţie a satenilor comunei. In anul 2013 efectivele de animale ale populaţiei au fost:

203 capete bovine

61 capete cai

21 capete ovine

270 capete caprine

85 capete porcine

5.420 capete pasări

2.000 familii de albine In privinţa problemelor de medicinǎ veterinarǎ, acestea sunt asigurate de medicul veterinar Iordache Sonel.

4.6.3. Societăti comerciale Structura agentilor economici (dupa modul de organizare) care functionau la inceputul anului 2010, pe raza localitǎţii era urmatoarea:

Societǎţi cu Rǎspundere Limitatǎ (SRL) – 14 agenţi economici;

Asociaţii familiale (AF-uri) – 13 agenţi economici Structura agenţilor economici dupǎ domeniul de activitate:

in domeniul transporturilor – 4 agenţi economici

in domeniul prestărilor de servicii – 2 agenti economici

in domeniu comerţului – 21 agenţi economici Cei mai reprezentativi agenţi economici de pe raza comunei sunt S.C. TRANSCOM SERVICE SRL, S.C. MARCOBAD SRL, S.C. NIK-DAN SRL, S.C. MERIEM SRL, S.C. IMALUC SRL, S.C. GAUFRES SRL. Asociaţiile familiale care funcţioneaza pe raza comunei işi desfăşoara activitatea in domeniul comerţului cu produse alimentare si nealimentare. Societaţile Comerciale din Comuna Lucieni inmatriculate in perioada 01.01.2011-12.12.2013: 1. SOLDEV SPEED TRANS S.R.L. - este o societate cu raspundere limitata infiinţată in anul 2012 , avand ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941). Societatea are un singur angajat si are sediul in Sat Olteni, Comuna Lucieni, nr 240, Judeţul Damboviţa. 2. SEVACO DB TRANS S.R.L.- este o societate cu raspundere limitată infiinţată in anul 2012 avand ca obiect de activitate transporturile. Societatea are sediul in Sat Lucieni, Comuna Lucieni. 3. DRAGOS NICOLAE FOREST S.R.L Execută lucrări de amenajare a teritoriului forestier, avand ca scop asigurarea continuitătii funcţiilor de producţie si de protecţie a pădurilor, imbunătăţirea continuă a rolului de protecţie al pădurilor, asigurarea echilibrului biocenotic in

52

vederea conservării si ameliorării mediului, menţinerea esteticii mediului forestier, optimizarea valorificării resurselor forestiere. Exploatări forestiere in scopul valorificării si conservării resurselor pădurii, prin optimizarea utilizării resurselor naturale. 6. GABRY MONTAGGI SRL - Societatea GABRY MONTAGGI SRL este o societate cu raspundere limitată infiinţată in anul 2011 .Incepand cu data de 19.08.2013 activitatea societăţii a fost suspendată. 7. CLEO CONFECTION S.R.L. 8. RECICLARI METALE RADU S.R.L.

4.7 Posta si telecomunicaţiile Serviciile poştale sunt oferite de CN POSTA ROMÂNĂ SA care işi desfăşoară activitatea in cadrul Căminului Cultural Lucieni. Poşta functionează şi Poşta cu un diriginte de poştă, un casier si 3 agenţi poştali, ce deservesc comuna Lucieni si comuna Raciu. Televiziunea prin cablu la nivelul comunei se realizează prin UPC, DIGI; AKTA, Romtelecom. Serviciile de internet sunt împărţite între 2 mari operatori: Romtelecom ce oferă servicii de internet de mare viteză prin tehnologia ADSL2+ și AKTA care oferă servicii prin cablu de fibră optică. În ceea ce priveste telefonia mobilă, putem preciza că pe teritoriul comunei Lucieni sunt instalate relee pentru trei operatori de telefonie mobilă: Orange, Vodafone şi Cosmote.

4.8 Siguranţa cetaţeanului si protecţia civilă

4.8.1 Siguranţa cetaţeanului Menţinerea şi asigurarea ordinii publice în România - Definiţia

conceptelor:

Intărirea siguranţei cetăţeanului, este necesară prin realizarea unei activităţi coerente şi eficiente în domeniul ordinii şi siguranţei publice, astfel încât să se realizeze inclusiv o proiecţie de perspectivă, prin prisma descentralizării activităţii de ordine publică. Ordinea publică - reprezintă starea de legalitate, de echilibru şi de pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale şi de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi funcţionarea structurilor specifice statului de drept şi se caracterizează prin credibilitatea instituţiilor, sănătatea şi morala publică, starea de normalitate în organizarea şi desfăşurarea vieţii politice, sociale şi economice, în concordanţă cu normele juridice, etice, morale, religioase şi de altă natură,

53

general acceptate de societate.(Strategia naţională de ordine publică 2010—2013, Hotărârea Guvernului nr.

1040/2010, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 721 din 28 octombrie 2010) Siguranţa publică, ca şi concept doctrinar - reprezintă sentimentul de linişte şi încredere, pe care îl conferă serviciul poliţienesc (instituţiile statului), pentru aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a gradului de siguranţă al persoanelor, colectivităţilor şi bunurilor, precum şi pentru realizarea parteneriatului societate civilă – poliţie, în scopul soluţionării problemelor comunităţii, al apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legale ale cetăţenilor. (Strategia naţională de ordine publică 2010—2013, Hotărârea Guvernului nr. 1040/2010, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 721 din 28 octombrie 2010) Menţinerea ordinii publice, reprezintă ansamblul măsurilor activităţilor şi acţiunilor organizate şi desfăşurate cotidian de către forţele de ordine şi siguranţă publică, pentru funcţionarea normală a instituţiilor statului, protejarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, a normelor de conduită civică, regulilor de convieţuire socială, a celorlalte valori supreme, precum şi a avutului public şi privat. (Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru

creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, aprobată prin H.G. nr. 196/2005, publicată în M.Of, partea I nr.243 din 23.03.2005) Asigurarea ordinii publice reprezintă măsurile care se întreprind pentru respectarea legalităţii, prevenirea şi descurajarea unor acţiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violenţă pe timpul adunărilor şi manifestaţiilor publice, activităţilor culturale, sportive, precum şi altor manifestaţi similare cu participare numeroasă şi se asigură cu forţele principale şi de sprijin, potrivit competenţelor. (Strategia Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea

siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, aprobată prin H.G. nr. 196/2005, publicată în M.Of, partea I nr.243 din 23.03.2005) Restabilirea ordinii publice se defineşte ca fiind ansamblul măsurilor finale întreprinse pentru repunerea acesteia în situaţia iniţială, atunci când a fost tulburată grav, cu mijloace paşnice ori prin folosirea exclusivă a forţei. (Strategia

Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale)

Modalităţile de acţiune

Scopul Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale îl reprezintă prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, garantarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, a siguranţei cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, asigurarea climatului necesar funcţionării instituţiilor statului, în conformitate cu prevederile legii. Modalităţile de acţiune pentru asigurarea ordinii si siguranţei publice sunt stabilite în funcţie de interesele ţării, de resursele la dispoziţie, de evoluţia proceselor economice şi politice, precum şi de situaţia operativă şi potenţialele ameninţări la adresa ordinii publice Principiile de realizare a ordinii şi siguranţei publice reprezintă acele orientări generale care călăuzesc şi pe care se fundamentează întreaga activitate a instituţiilor poliţieneşti, în vederea realizării atribuţiilor ce le sunt stabilite de actele normative în vigoare. Ele sunt reguli de conduită de maximă generalitate, stau la baza organizării şi funcţionării forţelor de ordine publică si sunt urmatoarele:

Principiul legalităţii

Principiul teritorial şi al mobilităţii forţelor

http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=7855




54

Principiul prevenirii acţiunilor de tulburare a ordinii publice

Principiul operabilităţii şi interoperabilităţii

Principiul nediscriminării

Principiul evitării surprinderii

Principiul suficienţei, gradualităţii şi proporţionalităţii

Principiul colaborării permanente cu comunitatea

Principiul inviolabilităţii persoanei

Principiul profesionalismului

Principiul responsabilităţii

Principiul transparenţei

Principiul integrităţii morale

Principiul operativităţii

Principiul adaptabilităţii

Principiul parteneriatului

Principiul conducerii unitare

Principiul intervenţiei specializate şi cooperării. Cooperarea dintre forţele de ordine publică se realizează, în principal, pentru următoarele situaţii:

a) contracararea fenomenului infracţional; b) asigurarea climatului de linişte socială; c) asigurarea desfăşurării normale a adunărilor, întrunirilor şi

manifestaţiilor publice; d) combaterea manifestărilor de violenţă şi restabilirea ordinii de drept; e) participarea la prevenirea şi neutralizarea acţiunilor teroriste pe

teritoriul României; f) prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare, a celei

transfrontaliere şi a crimei organizate; g) participarea la prevenirea producerii accidentelor ecologice, precum

şi la diminuarea efectelor dezastrelor.

Structura forţelor de ordine şi siguranţă publică În sens restrâns, forţele de ordine publică includ doar acele forţe care asigură servicii de ordine, de menţinere, asigurare ori restabilire a ordinii publice, indiferent de acţiunile şi persoanele care provoacă tulburarea acesteia, adică forţele, efectivele de jandarmi şi poliţie. Forţele de ordine şi siguranţă publică se compun din: forţe principale, forţe de sprijin, forţe complementare şi forţe de excepţie. Forţele principale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt abilitate prin lege să exercite dreptul de poliţie al statului, reprezentând componenta de bază a structurilor destinate să gestioneze întreaga problematică din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul stării de urgenţă, fiind constituite în structuri de poliţie şi jandarmi.

55

Forţele de sprijin sunt constituite, potrivit competentelor şi atribuţiilor, din structuri speciale de protecţie şi intervenţie, poliţie de frontieră, protecţie civilă, pompieri şi aviaţie aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. Forţele complementare sunt constituite din structuri ale Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi din Ministerul Justiţiei, Garda Financiară, Poliţia Locală, serviciile de pompieri civili, formaţiunile de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia Naţională Sanitară-Veterinară, Garda Naţională de Mediu, societăţi specializate de protecţie şi pază, instituţii şi agenţi economici şi din alte categorii de forte stabilite prin lege, care participă la efortul forţelor principale şi de sprijin, potrivit competenţelor. Forţele de excepţie sunt constituite din structuri specializate ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Ministerului Apărării Naţionale şi acţionează numai în situaţiile şi în condiţiile prevăzute de lege, fiind destinate şi pregătite din timp pentru a acţiona numai cu aprobarea Preşedintelui României, în conformitate cu prevederile legale, pentru restabilirea ordinii constituţionale atunci când instituţiile democratice sunt în pericol şi toate celelalte măsuri de restabilire a ordinii publice au fost epuizate, iar posibilităţile forţelor principale şi de sprijin, precum şi complementare de ordine şi siguranţă publică au fost epuizate.

Scurte consideraţii cu privire la criminalitate

Securitatea internă presupune starea de normalitate, într-o societate şi un mediu internaţional normal şi depinde de capacitatea de anticipare şi de acţiune pro-activă a instituţiilor specializate în combaterea fenomenului infracţional, principalele instrumente care pot da forţă şi valoare practică tuturor acţiunilor specifice de prevenire şi combatere bazându-se prioritar pe strategiile de securitate naţională, de asigurare a ordinii şi liniştii publice şi de combatere a criminalităţii stradale. Criminalitatea continuă să reprezinte prin diferitele forme de manifestare, un fenomen deosebit de grav, concretizate prin efecte şi consecinţe asupra stabilităţii, atât la nivelul instituţiilor, cât şi la nivelul grupurilor şi indivizilor. Criza financiară produce efecte negative şi în mediile social-economice internaţionale, care, deşi traversează procese complexe de transformare, gradul de îndatorare al membrilor comunităţii creşte, posibilităţile de redresare financiară a acestora reducându-se în procente importante. Pe fondul scăderii veniturilor populaţiei şi a creşterii şomajului, indicele criminalităţii internaţionale tinde astfel să atingă cote superioare faţă de anii precedenţi. Situatia comunei Lucieni pe anii 2011-2013 Începând cu luna septembrie 2011 la nivel naţional au survenit modificări importante în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea structurilor de ordine publică.

Astfel, au fost desfiinţate posturile comunale de poliţie şi s-a procedat la înfiinţarea secţiilor de poliţie rurală care avea în coordonarea mai multe localităţi rurale grupate pe anumite criterii.

56

Din septembrie 2011 până în septembrie 2012 cât a funcţionat această nouă concepţie, evidenţele statistice specific postului de poliţie comunal au dispărut, activitatea poliţistului cu funcţie de execuţie responsabil pentru comuna Lucieni refletându-se în statisticile specific întocmite la nivelul secţiei rurale în a cărei coordonare se afla localitatea. Prin urmare, in anul 2012 nu sunt evidenţiate constravenţiile şi infracţiunile înregistrate pe raza comunei Lucieni în anul 2012.

a. evoluţia numărului de contravenţii constatate

Contravenţii 2011 2012 2013

Comuna Lucieni 129 - 177 Sursa:IPJ Dambovita

b. evoluţia numărului de infracţiuni constatate

Infracţiuni 2011 2012 2013

Comuna Lucieni 111 - 64 Sursa:IPJ Dambovita

Evoluţia structurii postului de poliţie

57

La începutul anului 2011, postul de poliţie comunal din localitatea Lucieni

era încadrat cu 3 funcţii de agent de poliţie. În perioada septembrie 2011 – septembrie 2012, ca urmare a modificărilor structurale survenite în concepţia de organizare şi funcţionare a structurilor de ordine publică ce a constat în desfiinţarea posturilor de poliţie şi înfiinţarea secţiilor de poliţie rurală, în comuna Lucieni s-a desfăşurat activitatea un singur politist. Din septembrie 2012 şi până în prezent, postul de poliţie a revenit la vechea formă de organizare fiind încadrat cu 3 funcţii de agent de poliţie.

4.8.2 Protectia civila

In cadrul comunei Lucieni este constituit Comitetul Local pentru situaţii de

urgenţa , format prin dispoziţia Primarului cu avizul Prefectului. Dispoziţia privind organizarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţa si a Centrului Operativ cu activitate Temporara al CLSU al comunei Lucieni este comunicată la Instituţia Prefectului Judeţ Damboviţa, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgentă Judeţ Damboviţa si la Sistemul Hidrotehnic Vacăreşti de catre secretarul comunei ,

58

aceasta urmand sa fie afişată pentru luare la cunoştinţă publică. Consiliul Local pentru situaţii de urgenţa Lucieni organizează si conduce toate activităţile de gestionare ale situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţiale generatoare de situaţii de urgenţă de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale a comunei Lucieni.

Membrii Comitetului Local pentru situaţii de urgenţă al Comunei Lucieni sunt prezentaţi in tabelul următor:

Nr

crt.

Numele si prenumele Funcţia in CLSU FUNCŢIA SI INSTITUŢIA UNDE

LUCREAZĂ

FUNCTIA INSTITUTIA

1 MOCĂNESCU GHEORGHE PREŞEDINTE PRIMAR PRIMĂRIA LUCIENI

2 CĂLINESCU SERGIU VICEPREŞEDINTE VICEPRIMAR PRIMĂRIA LUCIENI

3 IANCU CORINA

BEATRICE

MEMBRU SECRETAR

COMUNA

PRIMĂRIA LUCIENI

4 VINTILĂ MARIAN MEMBRU AGENT SEF

ADJUNCT DE

POLIŢIE

POLIŢIA COMUNĂ

LUCIENI

5 STAN FELIX DAN MEMBRU DIRECTOR

ŞCOALĂ

ŞCOALĂ LUCIENI

6 FLOREA CONSTANTIN MEMBRU ŞEF STAŢIE APĂ STAŢIA DE APA

LUCIENI

7 MILER MAGDALENA MEMBRU MEDIC DISPENSAR LUCIENI

8 MOCANU GHEORGHE CONSULTANT DIRIGINTE POŞTĂ OFICIUL POŞTAL

LUCIENI

9 DRAGNEA LILIANA CONSULTANT CONSILIER PRIMĂRIA LUCIENI

Tabel nominal cu membrii centrului operativ cu activitate temporara al C.L.S.U LUCIENI

Nr.

crt.

NUMELE SI PRENUMELE FUNCTIA

COAT

FUNCTIA SI INSTITUTIA UNDE LUCREAZA

FUNCTIA INSTITUTIA

1 IANCU CORINA BEATRICE SEF COAT SECRETAR

COMUNA

PRIMĂRIA LUCIENI

2 BIZDRIGHEANU CRISTIAN

DANIEL

MEMBRU INSPECTOR

PROTECŢIE

CIVILĂ

PRIMĂRIA LUCIENI

3 CONSTANTIN JENICA MEMBRU ŞEF SVSU PRIMĂRIA LUCIENI

4 DRAGNEA LILIANA MEMBRU CONSILIER PRIMĂRIA LUCIENI

5 PĂTULEA LUMINIŢA MEMBRU REFERENT PRIMĂRIA LUCIENI

59

Principalii factori de risc identificaţi in Comuna Lucieni sunt:

- riscuri naturale: inundaţii; furtuni; tornade; secetă; ingheţ; incendii in pădure; cutremur de pămant.

- riscuri tehnologice

- eşecul utilităţilor publice - avarii la utilităţile existente in zonă :alimentare cu apă, energie electrică;

- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

4.9 Administraţia publică locală

Cadrul Strategic National de Referinţa (CSNR) stabileşte ţinte privind

dezvoltarea administraţiei publice pentru a crea „consolidarea unei capacităţi

administrative eficiente’’. Această prioritate a fost stabilită ca una dintre ţintele

Programului Operational Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Mai specific,

funcţiile administrative pe care instituţiile publice le operationalizează se referă

la:

imbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor, inclusiv imbunăţirea

calităţii investiţiilor importante (acumularea de cunoştinte şi resurse umane) şi a

selecţiei de proiecte (informaţii, reglementări şi mecanisme de feed-back);

asigurarea unei implementări si aplicări mai bune a legislaţiei;

imbunătăţirea mecanismelor de reglementare, in special prin

crearea unui model standardizat pentru măsurarea costurilor asociate prevăzute

de legislaţia existentă;

asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru activităţile economice

(resurse umane, baze de date, aspecte legislative);

imbunătaţirea procesului decizional in administraţia publică;

asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;

creşterea numărului de funcţionari publici care au calificare

profesională in managementul resurselor umane, finanţe, economie si drept.

Comuna Lucieni este condusă de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar ca autoritate executivă. Consiliul Local este compus din 11 membrii:

60

1. CĂLINESCU SERGIU; 2. DOBRE GHEORGHE; 3. DRĂGOI CONSTANŢA; 4. DRĂGOI MARINICĂ; 5. FLOREA CONSTANTIN; 6. IONIŢĂ CONSTANTIN; 7. MARIN NICOLAE; 8. NEGOESCU SORIN ION; 9. PĂTULEA COSTEL; 10. STAN FELIX DAN;

11. VATAMANU NICOLAE ION.

Avand in vedere prevederile art.54 alin.(1), alin.(3) si alin.(7) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată , cu modificările şi completările ulterioare şi art.15 alin.(1) şi alin.2 din O.G. nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi furnizare a consiliilor locale, aprobată prin Legea nr. 673/2002, cu modificările şi completările ulterioare se stabilesc şi se organizează 3 comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate, pentru intreaga durată a mandatului Consiliului Local al comunei Lucieni , după cum urmează:

I. COMISIA DE SPECIALITATE PENTRU ACTIVITAŢI ECONOMICO-FINANCIARE, SOCIAL-CULTURALE, CULTE PRECUM ŞI PENTRU INVĂTĂMANT, SĂNĂTATE ŞI FAMILIE, in următoarea componenţă:

1. DRĂGOI CONSTANŢA - PRESEDINTE 2. STAN FELIX DAN - SECRETAR 3. CĂLINESCU SERGIU -MEMBRU 4. NEGOESCU SORIN ION - MEMBRU II. COMISIA DE SPECIALITATE JURIDICĂ ŞI DISCIPLINĂ, PRECUM ŞI PENTRU MUNCĂ SI PROTECŢIE SOCIALĂ SI PROTECŢIA COPILULUI, in urmatoarea componenţă:

1. MARIN NICOLAE - PREŞEDINTE 2. DOBRE GHEORGHE - SECRETAR 3. FLOREA CONSTANTIN - MEMBRU III. COMISIA DE SPECIALITATE PENTRU AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISM, AGRICULTURĂ, PRECUM ŞI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI, TURISM, TINERET SI SPORT, in urmatoarea componenţă:

1. DRAGOI MARINICĂ - PREŞEDINTE; 2. IONIŢA CONSTANTIN- SECRETAR 3. PĂTULEA COSTEL- MEMBRU Execuţia bugetului local in anul 2011 a fost de 2348 mii lei la partea de cheltuieli, 2286 mii lei pentru anul 2012 si 2269 mii lei pentru anul 2013. Pentru partea de venituri pentru anul 2011 suma a fost de 2410 mii lei, pentru anul 2012 suma a fost de 2343 mii lei şi pentru anul 2013 suma a fost de 2393 mii lei.

61

Venituri si Cheltuieli (mii lei)

Venituri si cheltuieli venituri cheltuieli

Anul 2011 2410 2348

Anul 2012 2343 2286

Anul 2013 2393 2269

Venituri si Cheltuieli (mii lei) autofinanţări


Anul 2011 2294 2290

Anul 2012 2294 2252

Anul 2013 2358 2243

Venituri si cheltuieli (mii lei) venituri proprii si subvenţii


Anul 2011 116 58

Anul 2012 49 34

Anul 2013 35 26

Activităţile finanţate din bugetul local in anul 2011 au fost de 2294 mii lei, in anul 2012 de 2294 mii lei si in anul 2013 au fost de 2358 mii lei.

Activităţile finanţate din venituri proprii si subvenţii au fost in suma de 116 mii lei in anul 2011, 49 mii lei in anul 2012 si 35 mii lei in anul 2013.

După cum se observă in anul 2013 faţă de anul 2011 si anul 2012 sumele alocate din activităţile finanţate din bugetul local au crescut.

Asocieri ale U.A.T. Lucieni

Comuna Lucieni face parte din următoarele asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) și grup de acțiune locală (GAL) :

Denumire ADI/GAL UAT componente Date de contact ADI

ADI VLAD TEPEŞ Comuna Lucieni , Comuna Vacăreşti

Lucieni , nr 352 B

CJD, Municipiul Targovişte, Aninoasa , Doiceşti, Dragomireşti,

62

ADI CIVITAS Targovişte

Lucieni, Ulmi, Şotanga, Răzvad, Văcăreşti, Măneşti, Moreni,

Vulcana Băi, Vulcana Pandele , Brănesti, Comişani, Gura Ocniţei,

Ocniţa, I.L.Caragiale, Raciu, Glodeni

ADI APA Dambovita

CJD , Targoviste, Moreni, Fieni, Găesti, Pucioasa, Titu, Răcari, Brănesti, Dragomiresti, Potlogi, Voinesti, Ulmi, Răzvad, Gura Ocniţei, Aninoasa, Şotanga,

Hulubeşti, Motaieni, Moroieni, Pietroşita, Buciumeni, Vulcana Pandele, Vulcana Băi, Doicesti, Iedera, I.L. Caragiale, Vacaresti,

Tartasesti, Slobozia Moara, Produlesti, Dragodana, Crangurile, Selaru, Ocniţa, Petreşti , Lunguleţu,

Cobia, Glodeni, Mănesti, Poiana, Vişinesti, Bezdead, Ludeşti,

Niculeşti, Vişina, Gura Foii, Lucieni

Targoviste, str. Tricolorului, nr.1

A.D.I Reabilitarea Colectării Transportului Depozitării Prelucrării Deşeurilor Solide in judeţul Damboviţa

(RCTDPDS)

Oraşele si comunele Judeţului Damboviţa

Targovişte, Poet

Grigore Alexandrescu, nr.

2, Damboviţa

GAL Microregiunea Dâmbovița Sud - Vest

Oraș Găești, Dragodana, Gura Șuții, Lucieni, ;Mătăsaru,

Mogoșani, Nucet, Perșinari, Petrești, Produlești, Sârbeni,

Uliești, Văcărești

Găești, Str. Vladimir Streinu, nr. 88, Dâmbovița

63

Capitolul 5. ANALIZA SWOT A COMUNEI LUCIENI

În condiţiile unui flux de informaţii tot mai bogat şi destul de destructurat căutarea unei metode de analiză relativ uşor de aplicat a condus către analiza SWOT. Dinamismul vieţii economico-sociale si necesitatea reacţiei rapide la schimbare necesită o evaluare rapidă a caracteristicilor care favorizează sau împiedică realizarea obiectivelor propuse. În acest caz avem de a face cu un mediu intern, care include analiza punctelor tari şi a punctelor slabe şi cu altul extern, care include oportunităţile, respectiv riscurile dezvoltării teritoriului diagnosticat. Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei organizatii si are ca obiective analiza poziţiei organizaţiei sau a unui departament în relaţia acestuia cu altele si identificarea factorilor majori care afectează desfăşurarea activităţii, în scopul elaborării unei strategii viitoare. SWOT este un instrument extrem de simplu de aplicare şi poate fi adaptat la cerinţele diverselor organizaţii. SWOT este un acronim care provine de la Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats. Practic aceasta modalitate de analiza va ajuta la sistematizarea punctelor tari (strengths), slăbiciunilor (weaknesses), oportunităţilor (opportunities) şi riscurilor (threats) caracteristice şi permite identificarea factorilor interni şi externi cuantificand impactul acestora. Puncte tari Punctele tari sunt calităţile care ne permit indeplinirea misiunii organizaţiei. Acestea reprezintă baza pe care poate fi realizat şi continuat/susţinut un succes continuu. Punctele tari pot fi tangibile sau intangibile. Puncte slabe Punctele slabe sunt calitătile care ne impiedică sa ne indeplinim misiunea şi să atingem potentialul nostru deplin. Aceste deficienţe deteriorează influenţele asupra succesului organizational şi a creşterii. Punctele slabe sunt factori care nu indeplinesc standardele pe care ar trebui sa le respectăm. Punctele slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum şi eliminate. Oportunităţi Oportunităţile sunt prezentate de catre mediul in care operează organizaţia. Acestea apar atunci cand o organizaţie poate beneficia de condiţii pentru a planifica şi executa strategii care să ii permită să devină mai profitabilă. Organizaţiile pot obţine un avantaj competitiv prin valorificarea oportunităţilor. Organizaţia trebuie sa fie atentă şi să recunoască oportunităţile şi să le valorifice ori de cate toti acestea apar.

64

Ameninţări Ameninţările apar atunci cand condiţiile din mediul extern periclită fiabilitatea şi profitabilitatea afacerii organizaţiei. Acestea compun vulnerabilitatea atunci cand se referă la punctele slabe. Ameninţările sunt incontrolabile. Atunci cand apare o ameninţare, stabilitatea şi supravieţuirea se pot afla in pericol.

ANALIZA SWOT – Aşezare Geografică

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Comuna este situată între două centre economice importante: Târgovişte, la 12 km şi Găeşti la 16 km. - Comuna este situata la aproximativ 100Km de capitala Bucuresti, şi implicit faţă de aeroporturi. - Accesul la toate satele din împrejurimi este facil. - Comuna Lucieni are acces direct la DN 72 şi DJ 702B.

- Lipsa investitorilor puternici in comună

OPORTUNITATI AMENINTARI

- Posibilitatea de a accesa fondurile structurale alimentate de bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor rurale - Comuna este strabătută de râul Dâmboviţa pe o distanţă de circa 3 km. - Barajul de acumulare Văcăreşti – Lucieni - Perşinari se intinde pe partea dreaptă a satului Lucieni.

- Existenţa celor 2 centre economice in apropiere poate avea efecte negetive in atragerea fondurilor. - interesul antreprenorial şi turistic, poate fi influenţat negativ de infrastructura existentă

ANALIZA SWOT – Populaţie


- In anul 2013 numărul populaţiei a crescut faţă de anul 2011. - Numărul locuitorilor cu varstă peste 60 de ani este mai mic decat al copiilor de pană la 14 ani - Ponderea locuitorilor tinerii este destul de mare ceea ce ar putea duce la creşterea natalitătii dacă se vor realiza programe in acest sens.

- Migraţia populaţiei spre centrele urbane din apropiere. - Reticenţa populaţiei faţă de schimbare in general, precum să faţă de reconversia profesională. - Capacitatea financiară a populaţiei destul de scazută

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Posibilitatea de a accesa programe de finanţare pentru creearea de noi locuri de muncă şi reconversie profesională

- Somaj crescut in randul tinerilor absolventi. - Migrarea tinerilor spre oraşe si străinătate - Lipsa locurilor de muncă a determinat

65

- Implicarea autorităţilor in problemele comunităţii

orientarea populaţiei spre agricultura de subzistenţă. - Estomparea tradiţiilor locale odată cu trecerea timpului.

ANALIZA SWOT – Infrastructura


- Accesul direct la DN72 si DJ 702B - Reţeaua de alimentare cu apă potabilă care deserveşte intreg teritoriul comunei - Iluminatul public este prezent pe intreg teritoriul comunei este modernizat şi ecologic. - Toate locuiţele sunt racordate la reţeaua de distributţe a energiei electrice. - Populaţia comunei are acces la internet şi la televiziunea prin cablu.

- Reţeaua edilitară nu este dezvoltată unitar, existand reţea de alimentare cu apă şi lipsind reţeaua de canalizare - Lipsa retelei de alimentare cu gaze - Drumurile comunale şi vicinale nu sunt modernizate

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Existenţa proiectelor pentru reţea de canalizare şi epurare a apelor uzate pentru Lucieni şi Olteni, care sunt cuprinse in master-planul Judeţului Damboviţa. - Posibilitatea de a creea o infrastructură modernă prin fonduri nerambursabile

- Proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere lipsesc - Intocmirea studiilor de fezabilitate nu este urmată in cel mai scurt timp şi de execuţia propriu zisa, ceea ce măreşte costurile

ANALIZA SWOT – Economie


- Suprafeţe intinse cu livezi in special prunul şi mărul.

- Potenţial agricol propice creşterii animalelor

- Suprafeţe intinse cu sol favorabil cultivării legumelor, cu o productivitate mare. Existenţa de solarii amenjate in acest scop

- Existenţa in zona a unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate active.

- Absorbţia bună de fonduri europene in domeniul agricol.

- Prezenţa apicultorilor pe raza comunei

- Tendinţa de asociere este mică - Activităţile comerciale nonagricole sunt in special in domeniul comerţului, - Piaţa de desfacere redusă - Sectorul de prelucrare a produselor animaliere nu este reprezentat. - Existenţa unui număr mare de ferme de semisubzistenţă - Iniţiativele antreprenoriale slab dezvoltate


66

- Asocierea producătorilor şi infiinţarea unei reţele de distribuţie a acestora - Accesarea de fonduri in sectorul agricol. - Posibilitatea practicării unei agriculturi ecologice şi certificarea unor astfel de ferme ecologice. - Dezvoltarea domeniului apicol.

- Efectele negative asupra producătorilor locali datorate schibărilor din cadrul Politicii Agricole Comune - Practicarea agriculturii de subzistentă ca urmare a rezistenţei populatţei la schimbare - Evoluţia preţurilor produselor agricole la nivel global. - Interesul scăzut al tinerilor de a reveni din străinătate sau din zole urbane.

ANALIZA SWOT – Turism


- In comună sunt cateva puncte de atracţie turistică, Muzeul Etnografic, Hanula Avrămoaia, situat pe malul lacului Avrămoaia - Potenţial pentru dezvoltarea turismului rural: monumente, biserici, Crucea de piatră, Bustul lui Vlad Țepeș

- Resurse de turism încă limitate - Absenţa unei strategii locale pentru zonele de agrement - Lipsa unor pensiuni agroturistice


- Posibilitatea dezvoltării turismului de weekend şi turismului de tranzit

- lipsesc proiecte pentru accesare a fondurilor

europene in acest domeniu, - insuficienţa capitalului de investiţii capabil să

menţină şi să crească activităţile de afaceri în turism.

67

Capitolul 6. DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A COMUNEI LUCIENI

6.1 Viziunea dezvoltării comunei Lucieni şi obiective MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE – ACORD DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMANIA PENTRU PERIOADE DE PROGRAMARE 2014-2020

Infrastructura rurală de mici dimensiuni Infrastructura este o mare provocare de care depind incluziunea socială şi

dezvoltarea economică locală. În zonele rurale, infrastructura de mici dimensiuni (infrastructura de bază, infrastructura socială şi culturală) joacă un rol important în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii localităţilor rurale. Chiar dacă în ultimii ani s-a finanţat de la bugetul de stat sau din fonduri europene infrastructura de bază din mediul rural (drumuri,alimentarea cu apă, canalizare), aceasta rămâne încă subdezvoltată, îngreunând dezvoltarea economică si crearea locurilor de muncă. Conform PNDR 2007 - 2013, au fost prevăzuţi pentru modernizare 3.846 km de drumuri comunale, adică aproximativ 12% din totalul drumurilor comunale. În ceea ce priveste alimentarea cu apă curentă a zonelor rurale, în PNDR 2007-2013 s-au prevăzut realizarea a 4,4% din lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă (2.909 km de conducte pentru apă), precum si conectarea la sistemul de canalizare si modernizarea acestuia, reprezentând 17,6% din total (4.335km).

Nici infrastructura de unităţi şcolare nu poate susţine un nivel decent de viaţă. În contextul dat, cel mai mare deficit de infrastructură se înregistrează în învăţământul preşcolar, unde procentul de acoperire al grădiniţelor în mediul rural este de 7,44% din numărul copiilor înscrişi la școală la nivel national în anul 2012-2013.

În această privinţă, trebuie acordată o deosebită atenţie infrastructurii pentru învăţământul agricol. În comparaţie cu numărul mare al fermelor din România, numărul fermierilor cu pregătire în domeniu este scăzut, aspect puternic influenţat de scăderea numărului de absolvenţi din învăţământul agricol.

Au fost desfiinţate licee cu profil agricol, numărul acestora scăzând cu peste 80% în ultimii 15ani. Astfel, în anul 2011 mai existau 34 de licee agricole.

Lipsa unei pregătiri de specialitate în contextul practicării agriculturii în zonele rurale conduce la proasta gestiune a fermelor şi la adâncirea sărăciei cu care mediul rural se confruntă deja. Serviciile sociale şi infrastructura nu răspund nevoilor populaţiei, iar din perspectiva socială, deficitul condiţiilor de dezvoltare din mediul rural se reflectă îndezvoltarea economică a zonelor rurale din România.

68

Prin urmare, infrastructura socială este insuficient dezvoltată pentru a răspunde nevoilor. Astfel, în 2011, existau 524 de unităţi pentru îngrijirea adulţilor, dintre care 27% funcţionau ca azile de bătrâni, desi numărul vârstnicilor din mediul rural este în continuă creştere. Situatia este identică şi în cazul maternităţilor; în 2011 existau 295 de unităţi la nivel naţional, însă numai 2 dintre acestea funcţionau în zona rurală, pe când numărul copiilor între 0 si 4 ani se ridică în 2012 la 1.054.946, dintre care 45,5% în zona rurală.

Dezvoltarea economică şi socială durabilă a zonelor rurale depinde intrinsec de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază.

În viitor, zonele rurale trebuie să se poziţioneze astfel încât să atrag investiţii şi în aceea şi măsură să asigure populaţiei locale un standard de viaţă adecvat în comunitate precum şi serviciile sociale aferente.

Pentru dezvoltarea economică și socială a comunei Lucieni, în ultimii ani

s-au realizat următoarele proiecte de investiții : Nr. crt

Titlul proiectului Sursa de finanţare

Data finalizarii

1 Sistem de alimentare cu apă al comunei Lucieni, județul Dâmbovița

SAPARD 2005

2 Reabilitare gradiniţă sat Lucieni, comuna Lucieni Etapa I

Ministerul Educaţiei

2008

3 Reabilitare gradiniţă sat Lucieni, comuna Lucieni Etapa II+III


2011

4 Reabilitare scoala generala Lucieni P+2E.judeţul Damboviţa


2011

5 Totem intrare in comuna Lucieni Buget propriu 2008

6 Realizare si montare staţii de autobuz Buget propriu 2008-2011

7 Imbrăcăminte asfaltică uşoară pe uliţa Bisericii Ciurari, 0,900 km

Buget propriu 2008

8 Imbrăcăminte asfaltică uşoară pe uliţa bisericii Sf. Paraschieva,0,500km

Buget propriu 2008

9 Reabilitare şcoală şi graădiniţă sat Olteni Ministerul Educaţiei

2008

10 Reabilitare termică Şcoală Olteni Buget propriu 2009

11 Modernizare stradă Mocăneşti Buget propriu 2009

12 Termoizolaţie Grădiniţa Olteni Buget propriu 2009

13 Reparaţii imprejmuire Şcoală Generală Olteni Buget propriu 2009

14 Reparaţii grup sanitar Şcoala Lucieni Buget propriu 2010

15 Transformare apartament in cabinet notarial şi staţie radio

Buget propriu 2010

16 Procurare şi montare centrală termică Şcoală şi grădinită Olteni

Buget propriu 2010

17 Confectionare şi montare grilaje geamuri şi uşi grădiniţă Lucieni

Buget propriu 2010

69

18 Imprejmuire Şcoală Lucieni Buget propriu 2011

19 Balastare şi reprofilare străzi in comuna Lucieni

Buget propriu 2011

20 Reprofilare cu aport de material granular drumuri locale comuna Lucieni

Buget propriu 2012

21 Imprejmuire şi asfaltare teren sport scoală Lucieni

Buget propriu 2012

22 Asfaltare alee principală cimitir Ciurari Buget propriu 2012

23 Execuţie Bust din bronz al Voievodului Vlad Ţepeş

Buget propriu 2011

24 Execuţie parc istoric Lucieni in comuna Lucieni Buget propriu 2013

25 Lucrare comemorativă eroii neamului in comuna Lucieni

Buget propriu 2013

26 Extindere LEA 0,4kv iluminat public Buget propriu 2011

27 Sistem supraveghere video interior şi exterior şcoala generala Lucieni

Buget propriu 2011

28 Sistem supraveghere video sediu primărie Buget propriu 2010

29 Sistem antiefractie sediu primărie Buget propriu 2010

30 Sistem antiefractie grădinişa şi scoală Lucieni Buget propriu 2011

31 Sistem supraveghere video cu transmitere pe internet la monumentul eroilor

Buget propriu 2013

32 Loc de joacă pentru copii CJD si primaria Lucieni

2010

Alte investiții realizate în comună : 1 Şcoala Lucieni şi Grădiniţa Lucieni: - încălzire centrală Scoală şi Grădiniţă - grup sanitar Şcoală şi Grădiniţă - staţie amplificare - mobilier şcolar + TV unităţi şcolare - cabinet informatică (11 calculatoare) - sistem electronic de pază + supraveghere video Şcoală şi Grădiniţă - împrejmuire şcoală şi grădiniţă +părculeţ Grădiniţa Lucieni - reabilitare reţea electrică Scoală şi Grădiniţă - apă curentă unităţi şcolare - parchet, lambriu, termopan - internet - asfaltare Bază Sportivă Şcoala Lucieni - termoizolare Şcoala Lucieni 2. La Şcoala Olteni şi Grădiniţa Olteni - finalizarea şcolii şi grădiniţei cu termopan, lambriu, parchet, apă curentă,mobilier - împrejmuire unităţi şcolare - magazie de lemne - grup sanitar, încălzire centrală, acoperiş Scoală şi Grădiniţă - termoizolare Şcoala şi Grădiniţa Olteni

70

4. Iluminat stradal – peste 250 becuri 5. Iluminat festiv de sărbătorile legale 6. Introducerea serviciului de salubritate - pubele, coşuri de gunoi, panouri publicitare - asanarea gropilor de gunoi 7. Fluidizarea apei pluviale prin tuburi de 80 cm (Uliţa Ţigani, Vardieni, Arie, Giculin) 8. Totemuri la intrările în comună (pod Viişoara, Olteni, punctul „‟La cruce‟‟) 9. Modernizarea drumurilor cu aport de balast și zgura (5000 mc) drumurile Tâmpa, Lunca Morii 10.Betonare DJ 702B în lungime de 600 ml. spre loc. Raciu și betonare platoul din faţa Bisericii Ciurari şi a Şcoalii Lucieni 11. Pluguri de dezăpezire ale Primăriei Lucieni 12. Staţii de autobuz Lucieni – Olteni (12 bucăti) 13. Modernizare drumuri locale cu aport de balast : 16 km 14. Cabinet notarial în comună 15. Internet în toată comuna

16. Televiziune prin cablu DIGI și AKTA în Olteni

17. Dezvoltarea retelei sanitare – modernizare cabinete medicale și cabinet

stomatologic, precum și două farmacii în Lucieni și Olteni

- apă curentă în toate cabinetele medicale - boxe pentru lemne cabinete medicale 18. Muzeu etnografic local – termopan, lambriu, cuburi pentru exponate 19. Casa Căsătoriilor şi Consiliul Local 20. Amenajarea primăriei – termopan, încălzire centrală, oficiu, grup sanitar, gresie, faianţă, mobilier, aparatură electronică, internet, magazie, garaje, servicii PSI, arhivă,împrejmuire 21. Biblioteca – fond carte întregit,calculator, internet, program „‟ Biblionet „‟ 22. Sport –susţinerea financiară (deplasare, echipament) a echipei de fotbal „‟Unirea Lucieni‟‟ 23. Biserica: - încălzire centrală Biserica Lucieni,Biserica Olteni, Biserica Ciurari - clopotniţă Biserica Ciurari , Biserica Olteni - susținere achiziționare clopote - împrejmuire cimitir Ciurari - vopsitorie tinda Bisericii Ciurari 24. Cultura - spectacole de teatru şi artistice în unităţile şcolare şi căminul cultural - echipa de dansuri populare„Stejărelul” - grup vocal tineri - teatru adus în localitate şi spectacole - monografia comunei Lucieni - primul volum de versuri cu poeţi locali 25. Construcţia Monumentelor Eroilor; 26. Realizarea Parcului Istoric Lucieni 27. Modernizarea drumurilor comunale cu material pietros;

71

28. Montarea de grilaje la şcoală, gradiniţă şi primărie 29. PT capela la Biserica Ciurari; 30. Sirena (ISU) pentru comuna Lucieni, sat Olteni 31. SF Înfiinţarea unui Centru de zi pentru copii-tip after school (Ministerul Dezvoltării regionale şi Turismului) 32. SF Infiinţarea unei baze sportive multifuncţionale 33. SF Magazie si copertina auto la Primărie

Documentații realizate și depuse pentru principalele obiective de investiții

Nr crt

Denumire obiectiv Stadiu Valoare Observatii.

1 “Modernizare drumuri sătesti in localităţile Lucieni şi Olteni,reţea de canalizare

şi staţie de epurare ape uzate menajere,sat Lucieni,

centru de zi –tip After School,sat Lucieni, realizare

de investiţii in scopul conservării specificului local

şi a moştenirii culturale in comuna Lucieni, Judeţul

Damboviţa”

SF – proiect integrat –

eligibil fară finanţare pe măsura 322

12.766.068 lei

2 Centru de zi copii tip After School, sat Lucieni

SF 1.013.719 lei

3 “Modernizare drumuri de interes local in comuna

Lucieni, Judeţul Damboviţa”

SF 3.913.570 lei

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

51798/03.08.2010

4 “Retea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate

menajer, sat Lucieni,Comuna Lucieni,

Judeţul Damboviţa”

SF 9.034.055 lei

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI /

79182/16.11.2010

5 “Reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate

menajer, sat Lucieni,Comuna Lucieni,

Judeţul Damboviţa”

SF 9.034.055 lei

Respins de Administraţia

Fondului pentru Mediu

6 Reabilitare baza sportivă Unirea Lucieni

Proiect 468.190 lei Depus CJD 14879/29.11.2010

7 Baza sportivă Multifunctională

SF 732.350 lei Realizat in 2009 si actualizat in august

2010

8 Pietruire drumuri vicinale agricole in comuna Lucieni,

Proiect tehnic – 3720 ml in 3

etape

652.929,38 lei

72

judetul Damboviţa 1864,850,1006

9 Extindere spatiu medical Lucieni

Proiect tehnic 38.876 lei

10 Execuţie copertina si magazie lemne Primăria

Lucieni


11 Lucrări de amenajare ,apărare şi consolidare raul

Dambovita, Comuna Lucieni, Judeţul Damboviţa

SF 1.782.702 lei

CTC Argeş Vedea

12 Pod rutier cu o singura bandă de circulaţie peste

raul Damboviţa la Lucieni – Vacăreşti, judeţul

Damboviţa

SF 8501740 lei Varianta I

A.D.I. Vlad Ţepeş

13 Modernizare drumuri săteşti L=2,770 km in comuna

Lucieni

1.307.438 lei

În asociere cu Consiliul Judeţean

Dâmboviţa

14 Reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate menajer sat Olteni,comuna

Lucieni

SF 4.856.561 lei

15 Asfaltare curte interioară şcoală Lucieni


16 Sistem de colectare a apelor pentru irigare islaz

Proiect tehnic 19.752,89 lei

Prin APIA

17 Modernizare drumuri săteşti in comuna Lucieni L=2,652

km

Proiect tehnic 1.545.946 lei

Prin OG 28/2013 depus solicitare

includere in program

18 Reabilitare invelitoare cămin cultural comuna

Lucieni


73

6.2 Principalele obiective ale U.A.T. Lucieni pe orizontul 2014-2020

INFRASTRUCTURA COMUNEI LUCIENI -modernizare drumuri săteşti in localitatea Lucieni şi Olteni; -reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate menajer; -modernizare drumuri de interes local in comuna Lucieni, judeţul

Damboviţa; -reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate menajer, sat Lucieni,

comuna Lucieni, judeţul Damboviţa; -pietruire drumuri vicinale agricole in comuna Lucieni, judeţul Damboviţa; -Pod rutier cu o singura banda de circulaţie peste raul Damboviţa la

Lucieni- Vacăreşti, judeţul Damboviţa; -modernizare drumuri săteşti L=2,770 km in comuna Lucieni; -realizare sistem de colectare a apelor pentru irigare islaz; -modernizare drumuri sătesti in comuna Lucieni L=2,652 km -realizare canalizare pluvială şi trotuare ; -infiinţare reţea de gaze in comuna Lucieni; -extindere iluminat public deal spre Raciu partea dreaptă; CULTURA SI EDUCATIE -realizare centru de zi -tip After School sat Lucieni; -realizare de investitii in scopul conservării specificului local si a moştenirii

culturale in comuna Lucieni, judeţul Damboviţa; -reabilitare bază sportivă Unirea Lucieni; -realizare bază sportivă Multifunctională; -asfaltare curte interioară scoală Lucieni; -reabilitare invelitoare cămin cultural comuna Lucieni;

-realizare sala de sport. MEDIU -realizare reţea de canalizare şi staţie de epurare ape uzate menajer , sat

Lucieni; -lucrări de amenajare, apărare şi consolidare raul Damboviţa, comuna

Lucieni, judeţul Damboviţa; -reţea de canalizare şi statie de epurare ape uzate menajer sat Olteni,

comuna Lucieni ECONOMIE -dezvoltarea economiei prin activitatea agenţilor economici existenţi; -realizare parc fotovoltaic; -crearea de facilităţi fiscale pentru agenţii economici din comună. TURISM SI SPORT

74

-reabiltare bază sportivă Unirea Lucieni; -realizare bază sportivă Multifunctională; -realizare sală de sport; -imbunătăţirea condiţiilor de petrecere a timpului liber; -modernizarea stadionului -realizare in satul Olteni a pistei pentru biciclete; -realizarea unui bazin de inot. SERVICII SOCIALE, PUBLICE, MEDICALE -infiinţare centru de bătrani;

-extindere spatiu medical Lucieni; -construire centru de sănătate; -construire blocuri ANL; -realizare clădire nouă Primărie; -realizare piaţă agroalimentară; - dezvoltare SVSU Lucieni; -infiinţare OBOR săptămanal.

76

6.3 PLANUL DE ACŢIUNE pe orizontul 2014 -2020

Directia strategica I. - Îmbunătățirea infrastructurii comunei

Responsabili : Primar, compartiment Buget, Contabilitate, Finanțe, Impozite și Taxe, Compartiment Achiziții Publice, Resurse

Umane, Fonduri Europene, Compartiment Urbanism și Amenajarea teritorilului

Obiective specifice: Activitățti de realizat Termene de

implementare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de accesat

1.

Modernizare drumuri

sătești și de interes local

în comuna Lucieni

Modernizare drumuri

satesti vicinale si

agricole

-identificarea drumurilor din inventarul comunei

si evaluarea posibilitatilor de modernizare

- identificarea surselor de finantare

- realizare studii de fezabilitate (unde este cazul

reactualizare), studii topo, geo, DALI, proiecte de

finanțare

- etapizare pe Fonduri Europene Guvernamentale,

județene, locale prin GAL, asocieri, etc.

- proiecte de finantare depuse

- modernizare drumuri sătești și vicinale

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de

bază şi reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

77

2. Regularizarea

cursurilor apa

Regularizarea râu

Dâmbovița

Lucrări de amenajare,

apărare și consolidare

râu Dâmbovița, comuna

Lucieni, județul

Dâmbovița

Lucrări de decolmatere a

barajului Perșinari –

Văcărești – Lucieni

- Determinarea soluționării de către Apele

Române sau a Agenției Fondului de Mediua

Lucrărilor de amenajare , apărare și consolidare

râu Dâmbovița

- reluarea procedurilor de depunere a

documentelor realizării Lucrărilor de amenajare ,

apărare și consolidare râu Dâmbovița, zonă

afectată de eroziune a solului și inundații pe

suprafața a 50 ha teren agricol al populației și cu

riscul de a inunda partea de sud a localității

Lucieni

- determinarea Direcției Apele Române și a

Ministerului mediului pentru începerea lucrărilor

de decolmatare a barajului Persinari – Văcărești -

Lucieni

- Identificare surse de finantare

- Proiecte de finantare depuse

-Realizare lucrari regularizare

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

AFM

3. Realizarea unui pod

rutier cu o singură bandă

de circulație peste râul

Dâmbovița la Lucieni –

Văcărești, județul

Dâmbovița

- Reactualizare studiu fezabilitate și proiect

- Identificare surse de finantare

- Proiecte de finantare depuse - Realizare lucrare unui pod rutier cu o singură

bandă de circulație peste râul Dâmbovița la

Lucieni – Văcărești, județul Dâmbovița

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

78

4. Asigurarea retelei de

canalizare pentru toata

comuna

- Reactualizare studii de fezabilitate și proiecte

privind rețeaua de canalizare și stația de epurare

ape uzate menajer sat Lucieni și sat Olteni,

comuna Lucieni

- identificarea surselor de finantare, pe asocieri

sau aglomerări


-Realizare lucrari canalizare pe tronsoane

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

AFM

5. Realizare canalizare

pluvială, șanțuri dalarte

pe străzile comunei


- realizare studii de fezabilitate


-Realizare lucrari la sistem colector de ape

pluviale si dalare santuri

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

AFM

PNDL

79

6. Realizarea parcarilor in

zonele in care se

desfasoara activitati cu

caracter recreativ si

social;

-identificarea spatiilor pentru parcari




-Realizare lucrari amenajare parcari

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

7. Realizarea trotuarelor în

comuna Lucieni

- evaluarea posibilitatilor de realizare a

trotuarelor




- Realizare lucrari amenajare trotuare

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

8. Realizarea pistei de

biciclete pe drumul

judetean

- evaluarea posibilitatilor de realizare a pistei de

biciclete




- Executare piste de bicliclete

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

AFM

PNDL

80

9. Modernizarea centrului

civic al comunei




- Realizare lucrari amenajare centru civic

(trotuare, parcări, iluminat public, spații verzi)

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

AFM

10 Infiintare retea de gaze

in comuna Lucieni

-identificare surse de finantare

-realizare studii de fezabilitate

-Proiecte de finantare depuse

-realizare infiintare retea de gaze in comuna

Lucieni

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Judetene

Locale

Măsura

7.„Servicii de


satelor in zonele

rurale”

Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

81

Direcţia strategică II. - Cultura şi educaţie



Obiective specifice: Activitati de realizat Termene de

implementare

Surse de finanțare

identificate

Măsuri de accesat

1. Modernizarea activitatii

instructiv-educative,

imbunatatirea si

diversificarea activitatii

socio-culturale

- dotarea si modernizarea laboratoarelor din scoli

cu aparatura pe specialitati;

-infiintarea si dotarea cu aparatura moderna a

unei sali de auditii muzicale

-introducerea disciplinelor de negociere si

comunicare ;

- crearea in scoli a unui climat de siguranta fizica

si psihica prin achizitionarea unor mijloace

moderne de supraveghere audio -video;

- infiintarea in scoli a uneor statii moderne de

emisie in vederea comunicarii mai eficiente

profesori-elevi

-infiintarea cabinetelor de consiliere pentru elevi

si parinti, cabinete medicale și psihopedagocice

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Axa prioritară

9”Dezvoltarea

infrastructurii

educationale”

9.1 Investitii in

educatie,

competenţe şi

invăţare pe tot

parcursul vieţii

prin dezvoltarea

infrastructurilor

in educatie si

formare

82

2. Reabilitare unitati de

invatamant de pe raza

comunei (scoli si

gradinite)

-identificarea surselor de finantare



-Realizare lucrari de modernizare și extindere

clădiri unități școlare

-realizare centru de zi tip After School (sat

Lucieni

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază si

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii

de bază la scara

mică”

PNDL

3 Realizarea de grupuri

sanitare la nivelul scolilor

si gradinitelor




-Realizare lucrari constructii de grupuri sanitare

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază si

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii

de bază la scară

mică”

PNDL

83

4 Construirea unor sali de

sport moderne

Reabilitare Bază sportivă

Unirea Lucieni



- proiecte de finantare depuse

-realizare lucrari constructie Sali de sport

multifuncțională

- reabilitare bază sportivă Unirea Lucieni

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Măsura 7 PNDR

„Servicii de

bază si

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii

de bază la scară

mică”

PNDL

84

5 Îmbunatatirea serviciilor

culturale

- realizare de investiții în scopul conservării

specificului local și a moștenirii culturale în

comuna Lucieni, județul Dâmbovița



-implementarea proiectelor culturale

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază si

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii

de bază la scară

mică”

-Submasura

7.6”Investitii

asociate cu

protejarea

patrimoniului

cultural „

6 Reabilitarea si dotarea

caminelor culturale;




-Realizare lucrari de reabilitare

- reabilitare învelitoare cămin cultural

- dotarea cămin cultural

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază si

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

PNDL

85

7 Realizarea unei creșe -identificarea spatiilor




-Realizare creșă

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază şi

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii

de bază la scara

mică”

PNDL

8 Realizarea unei sali de

cinema si a unei biblioteci

- -identificarea spatiilor




-Realizare lucrari constructie a salii de cinema si

a bibliotecii

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

Axa prioritară

9”Dezvoltarea

infrastructurii

educationale”

9.1 Investitii in

educatie,

competenţe şi

invăţare pe tot

parcursul vieţii

prin dezvoltarea

infrastructurilor

in educatie si

formare

86

9 Reabilitarea bisericilor din

comuna




-Realizare lucrari de reabilitare propuse

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7

PNDR „Servicii

de bază şi

reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submasura 7.6-

”Investitii

asociate cu

protejarea

patrimoniului

cultural”

PNDL

Direcţia strategică III. - Protejarea mediului



Obiective specifice: Activitati de realizat Termen

e de

implem

entare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de accesat

87

1. Realizare retea de

canalizare și stație de

epurare ape uzate

menajere, în comuna

Lucieni

- Reactualizare studii de fezabilitate și proiecte privind

rețeaua de canalizare și stația de epurare ape uzate

menajer sat Lucieni și sat Olteni, comuna Lucieni

- identificarea surselor de finantare, pe asocieri sau

aglomerări


2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7 PNDR

„Servicii de bază

şi reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

2. Colectarea selectiva a

deseurilor menajere




-Achizitii containere pt. Colectare selectiva pentru

educarea ecologica a populatiei din comuna pentru

imbunatatirea conditiilor de mediu

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

AFM

Master Plan

deseuri

3. Solicitarea si determinarea

Apele Romane sa

realizeze Lucrarea

amenajare, apărare și

consolidare mal drept râu

Dâmbovița, comuna

Lucieni, județul

Dâmbovița și decolmatare

baraj Persinari – Văcărești

- Lucieni

- realizare strategie de lobby pe langa Apele Romane

- determinarea Direcției Apele Române și a Ministerului

mediului pentru începerea lucrărilor de decolmatare a

barajului Persinari – Văcărești - Lucieni

2014

-

2020

Locale

„Prevenirea si

reducerea

impactului

schimbărilor

climatice asupra

producerii

fenomenului de

inundatii”

88

4. Regularizare pârâu Șuța - identificarea surselor de finantare



-Realizare lucrari de Regularizare pârâu Șuța

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7 PNDR

„Servicii de bază

şi reinnoirea

satelor in zonele

rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in

crearea şi

modernizarea

infrastructurii de

bază la scara

mică”

PNDL

6. Colaborarea cu Directia

Silvica pentru

reimpadurirea zonelor

forestiere

- realizare strategie de lobby pe langa autoritatile

competente




-Realizare lucrari de reimpadurire

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

AFM

PNDL

7. Parc natural amenajat -identificarea spatiilor




-Realizare lucrari amenajare parc natural

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

AFM

PNDL

89

8. Urmărirea și determinarea

COS în realizarea

obigațiilor contractuale

asumate privind

ecologizarea depozitului

de zgură Avrămoaia -

Olteni

Urmărirea și determinarea lucrărilor de ecologizare a

depozitului de zgură Avrămoaia - Olteni

2014

-

2020

Europene

Guvernamenta

le

Judetene

Locale

Decontaminarea

terenurilor

industriale-POS

MEDIU pilonul II

AFM-”Programul

privind

gestionarea

deseurilor,

inclusiv a

deseurilor

periculoase”

Direcţia strategică IV- Dezvoltarea serviciilor publice, medicale şi sociale




implementare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de

accesat

1. Îmbunătățirea

serviciilor sociale

prin crearea unui

centru de servicii

sociale




- realizare centru de sănătate

- realizarea Centru de bătrâni (persoane singure și vârstnice);

- sprijinirea copiilor aflati in situatii de dificultate;

- sprijinirea copiilor si mamelor alungati de la domiciliu;

- sprijinirea persoanelor varstnice si singure

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

POR-

”Dezvoltarea

infrastructurii

sanitare si

sociale”

PNDL

2. Îmbunătăţirea

serviciului public

de pază și

ecologizare

- identificarea surselor de finanţare


- Proiecte de finanţare depuse

-realizarea sistemului de supraveghere video;

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

POR-

”Dezvoltarea

infrastructurii

sanitare si

sociale”

PNDL

90


conditiilor de

functionare a

aparatului

Primariei




- realizarea modernizarii sediului primăriei fie prin extindere,

fie prin clădire nouă si extinderii sediului Primăriei;

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

4. Infiintarea unui

serviciu de

ecarisaj si

constructie de

adaposturi pentru

caini




-pregătire HCL

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

5. Realizare unei

piețe

agroalimentare și

a unui obor

săptămânal




- realizare piață agroalimentară

- realizare obor săptămânal

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

6. Modernizare

dispensar uman

-identificarea surselor de finanţare



- realizarea lucrărilor de modernizare

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

POR-

”Dezvoltarea

infrastructurii

sanitare si

sociale”

7. Construcție bloc

ANL

-identificarea terenului




-Realizare lucrări de construcție bloc ANL

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

8. Dezvoltare SVSU

Lucieni



- dotarea și modernizarea SVSU Lucieni

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

POR-

”Dezvoltarea

infrastructurii

sanitare si

sociale”

91

9. Modernizare

transport local



- dotarea cu microbuz școlar pentru transport elevi;

- modernizarea infrastructurii rutiere

2014

- 2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDL

Direcţia strategică V - Dezvoltare economică




implementare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de

accesat

1. Cresterea

activității

economice

-Identificarea surselor de finantare

- Realizare studii de fezabilitate si planuri de afaceri


- Identificarea surselor generatoare de dezvoltare economică,

popularizarea acestora în vederea implementării de proiecte

generatoare de venit

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR

92

2. Atragerea de

investitori pentru

dezvoltarea

economico-

sociale

- identificarea terenurilor




-Realizare lucrări de amenajare zone industriale în vederea

atragerii de investitori în zona industrială prevăzută în PUG ,

PUZ

- atragerea de investitori pentru dezvoltarea de ferme, asociații,

întreprinderi mari și mijlocii

- realizare lucrări de echipare cu utilităţi a zonei industriale

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDL

3. Realizare parc

fotovoltaic

- identificarea cadrului legal pentru realizarea unui parc

fotovoltaic

- identificarea terenului




-Realizare parc fotovoltaic

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

AFM

POR

4. Crearea de

facilitati fiscale

pentru agenti

economici

-identificarea posibilităţilor legale pentru oferirea unor

facilităţi fiscale

- pregatirea si adoptarea actelor normative care creaza facilitati

fiscale pentru potentialii investitori

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDL

5. Reactualizare

PUG

- identificarea posibilitatilor legale de exindere a PUG-ului

pentru identificarea de noi zone construibile-

- -Realizare reactualizare PUG

2014

-

2020

Locale

PNDL

6. Trecerea

terenurilor

agricole în

intravilan și

asigurarea

utilităților pentru

construirea de

zone de locuit

- identificare teren




-Realizare lucrari topo si de cadastru

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDL

93

Direcţia Strategica VI: Sport , turism si agrement



Obiective specifice: Activitati de realizat Termene

de

impleme

ntare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de accesat


condițiilor de

petrecere a

timpului liber

-identificarea soluțiilor optime de creere și modernizare

zone de agrement și turistice




-modernizare si reabilitate zone agrement si turistice

(parcuri, monumente, biserici, păduri, edificii vechi )

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR-Masura 313

2. Realizarea unor

zone de agrement;




-Realizare lucrari complexe de amenajare zone de

agrement

- amenajare lac acumulare (baraj Văcărești – Perșinari -

Lucieni)

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR-Masura 313

3. Modernizarea

drumului de acces

ce face legătura

între Lucieni și

Văcărești




- Realizarea unui pod rutier cu o singură bandă de

circulație peste râul Dâmbovița la Lucieni – Văcărești,

județul Dâmbovița

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

-Măsura 7 PNDR

„Servicii de bază şi

reinnoirea satelor in

zonele rurale”

-Submăsura 7.2

„Investiţii in crearea

şi modernizarea

infrastructurii de

bază la scară mică”

94

4. Realizarea unui

circuit turistic

între Târgoviște –

Lucieni –

Văcărești - Cobia




Realizarea unei legături directe între orașul Târgoviște

(centrul istoric) – Lucieni (muzeu, monumente, biserici,

parc istoric) – Văcărești (parcul Văcărești) – Cobia

(mănăstirea Cobia)

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR-Masura

313”Incurajarea

activitatii turistice”-

”Imbunatatirea

calitatii vietii in

zonele rurale si

diversificarii

economiei rurale” 4. Realizarea pistei

de biciclete de-a

lungul DN 72

- evaluarea posibilitatilor de realizare a pistei de biciclete




- Executare piste de bicliclete

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR

PNDL

5. Realizarea unei

baze sportive

multifuncționale

- identificare teren




-Realizare lucrari de amenajare baza sportiva

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDL

6. Realizarea unui

bazin de înot

-identificarea spatiilor




-Realizare lucrări construcție bazin și anexe

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

PNDR-Masura 313-

Reabilitarea ,

modernizarea ,

dezvoltarea si

echiparea

infrastructurii

educationale

preuniversitare,

universitare si a

infrastructurii pentru

formare profesionala

Direcţia strategica VII Participare civica- implicarea cetatenilor in viata comunitatii

95




implementare

Surse de

finanțare

identificate

Măsuri de

accesat

1. Implicarea

cetățenilor în

actul decizional al

autorităților

locale

- facilitarea infiintari grupurilor consultative cetatenesti

- consultarea cetatenilor in procesul de adoptare a deciziilor

publice

- publicarea pe internet a proiectelor de hotarari si ale

hotararilor Consiliului Local;

- infiintarea unui info chiosc;

- dezvoltarea retelei de internet;

- realizarea unor forum-uri de discutii pe internet;

- organizarea intalnirilor publice

2014

-

2020

Europene

Guvernamentale

Județene

Locale

„Europa

pentru

cetateni”

2014-2020

PNDR

96

6.4 Programe şi proiecte pentru autorităţi publice locale, perioada 2014-2020 TRANSFER DE CUNOŞTINŢE ŞI ACŢIUNI DE INFORMARE

Descrierea măsurii

Codul şi titlul măsurii

1. Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii (defalcate pe

sub-măsuri şi tip de operaţiuni)

Lista submăsurilor

„Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe”

„Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare”

Sub-măsura 1.1. Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de

competenţe

Tipul sprijinului:

Sub-măsura sprijină programe de formare profesională cu perioade diferenţiate de

pregătire, în funcţie de tematica cursului, grupul ţintă şi nivelul de pregătire al

participantilor la actiunile de formare profesională

În cadrul sub-măsurii vor putea fi sprijinite:

-actiuni de formare profesională de tipul cursurilor şi work-shop-urilor pe domenii

specifice (agricol, agroalimentar şi protectia mediului) şi domenii generale (management,

marketing, etc)

Beneficiarii:

Beneficiarii sunt furnizori de servicii de formare profesională definiţi după cum

urmeaza:entităţi publice şi/ sau private- persoane juridice care au competenţa in domeniul

formarii profesionale;

97

Cheltuieli eligibile:

Cheltuieli eligibile in cadrul acestei submăsuri sunt:

cheltuieli cu onorariile prestatorului;

cheltuieli pentru derularea acţiunilor, după cum urmează:

- cazare, masă şi transport participanţi;

- materiale didactice şi consumabile;

- inchirierea de echipamente necesare;

- inchirierea de spatii pentru susţinerea acţiunilor de formare alte cheltuieli justificative.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă

principiilor unei bune gestionări financiare, in special din punct de vedere al raportului preţ-

calitate şi al rentabilităţii.

Sume si rate de sprijin aplicabile:

Ajutorul public acordat in cadrul acestei măsuri este de 100% din totalu cheltuielilor

eligibile. Conform art. 59 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului european

şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogarea Regulamentului (CE) nr.

1698/2005 al Consiliului, contribuţia maximă FEADR este de 90%.

Alocarea financiară a submăsurii 1.1. „Sprijin pentru formarea profesională şi

dobandirea de competenţe” este de 70% din alocarea totală a măsurii.

Valoarea proiectului va fi stabilită proporţional cu nivelul (aria teritorială, grupul

ţintă, tematica) la care acesta se va implementa (naţional, regional sau judeţean).

Sub-măsura 1.2. Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare

Tipul sprijinului:

Acţiuni şi campanii de informare pentru sectoarele agricol, alimentar, inclusiv pentru

protecţia mediului, precum: caravane de informare, seminarii, conferinţe, instrumente

media, etc.

Acţiuni demonstrative in vederea consolidării cunoştinţelor persoanelor angajate in

sectoarele agricol, alimentar,inclusiv protecţia mediului, cu privire la noi tehnologii şi

inovaţii, introducerea rezultatelor cercetărilor, etc.

98

Beneficiarii:

Beneficiarii sunt furnizori ai acţiunilor de informare şi demonstrative sunt entităţi

publice şi/sau private infiinţate conform legislaţiei in vigoare care au competenţe in

domeniul acoperit de submăsură.


Cheltuielile eligibile in cadrul acestei măsuri sunt:

-cheltuieli cu onorariile prestatorului;

-cheltuieli pentru derularea actiunilor, după cum urmează:

- cazare, masă şi transport participanti, dupa caz;

- materiale didactice şi consumabile;

- inchirierea de echipamente necesare;

- inchirierea de spaţii pentru susţinerea acţiunilor de informare şi demonstrative

Alte cheltuieli justificative.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie rezonabile, justificate şi să corespundă

principiilor unei bune gestionări financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-

calitate şi al rentabilitaţii.


Ajutorul public acordat in cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor

eligibile. Conform art. 59 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European

şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1698/2005 al Consiliului, contribuţia maximă FEADR este de 90%.

Alocarea financiară a submăsurii 1.2. „Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de

informare” este de 30% din alocarea totală a măsurii.

Valoarea proiectului va fi stabilită proportional cu nivelul (aria teritorială, grupul

ţintă, tematica) la care acesta se va implementa (naţional, regional sau judeţean).

99

SERVICII DE CONSILIERE

Descrierea măsurii


2. Servicii de consiliere (conform v.1 26.02.2014)

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii (defalcate pe

sub-măsuri si tip de operaţiuni)

Lista sub-măsurilor

2.1. Servicii de consiliere pentru fermieri, tinerii fermieri,

microîntreprinderile şi întreprinderile mici

Tipul sprijinului:

În cadrul sub-măsurii, sprijinul va fi acordat pentru serviciile de consiliere, pentru:

(a) modernizarea exploataţiilor, consolidarea competitivităţii, integrarea sectorială,

inovarea şi orientarea spre piaţă, precum şi promovarea antreprenoriatului;

(b) îndeplinirea standardelor naţionale şi comunitare;

(c) întocmirea şi managementul implementării planului de afaceri pentru:

-ferme mici;

-instalarea tinerilor fermieri;

-înfiinţarea de microintreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole;

-înfiinţarea şi recunoaşterea grupurilor de producători;

Beneficiarii:

Beneficiarii sprijinului prevăzut de măsură sunt:

- Furnizorii de servicii de consiliere, entităţi publice şi/sau private înfiinţate conform

legislaţiei în vigoare care au competenţe în domeniul acoperit de submăsură;


Cheltuielile eligibile în cadrul acestei submăsuri sunt:

- Cheltuieli cu onorariile pentru persoanele implicate în implementarea acţiunilor de

consultanţă (inclusiv cazare, masă şi transport);

- Cheltuieli privind spaţiile de furnizare a consultanţei, în cazul consultanţei

acordate grupurilor sau organizaţiilor de producători;

100

Alte cheltuieli justificate.

Toate aceste cheltuieli trebuie să fie justificate şi să corespundă principiilor unei

bune gestionări financiare, în special din punct de vedere al raportului preţ-calitate şi al

rentabilităţii.


Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor

eligibile. Conform art. 59 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European

şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1698/2005 al Consiliului contribuţia maximă FEADR este de 85%.

Sprijinul acordat în cadrul măsurii nu poate depăsi suma maximă eligibilă de 1500

euro/serviciu de consiliere.

INVESTIŢII ÎN ACTIVE FIZICE

Descrierea masurii


4. Investiţii în active fizice (conform draft v.1 25.02.2014)

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum si alte informatii (defalcate pe

sub-măsuri şi tip de operaţiuni)

Lista submăsurilor

4.1. Investiţii în exploataţii agricole

4.2. Investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole

4.3. Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructură agricolă şi

forestieră

Submăsura 4.1. Investiţii în exploataţii agricole

Tipul sprijinului:

În cadrul submăsurii, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale

pentru:

-Înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea, inclusiv dotarea fermelor; (2A)

-Dotarea cu tehnologii noi şi eficiente de reducere a poluării; (5D)

101

-Construirea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei;(2A)

-Investiţii în procesarea produselor agricole, inclusiv comercializarea, la nivel de

fermă;(2A)

-Înfiinţare, extinderea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii in cadrul fermei;

(5A)

-Instalaţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile (5C) în cadrul

fermei, inclusiv de eficienţă energetică; (5B)

Beneficiarii:

În cadrul acestei submăsuri beneficiarii sunt:

-fermieri, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate;

-grupuri de producători şi cooperative, care deservesc interesele membrilor;

- institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare


Cheltuielile eligibile sunt limitate la:

(a) Construcţia, modernizarea şi dotarea clădirilor din cadrul fermei, destinate

activităţii productive;

(b) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini/utilaje şi echipamente noi, în

limita valorii de piaţă a bunului respectiv;

(c) Achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte,

frigorifice în scopul comercializării produselor agricole în cadrul lanţurilor scurte;

(d) Costurile generale legate de cheltuielile prevăzute la literele (a), (b) si (c),

precum onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind

durabilitatea economică şi de mediu pe întreaga perioadă de implementarea a proiectului,

inclusiv documentaţia tehnico-economică;

(e) Achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe,

drepturi de autor, mărci.

In cazul investiţiilor agricole, achiziţia de drepturi de producţie agricolă, de drepturi

de plată, de animale şi de plante anuale, precum şi plantarea acestora din urmă, nu sunt

eligibile pentru sprijinul acordat pentru investiţii.

102


Investiţiilor legate de operatiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu) si art. 29

(Agricultura ecologică) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 Sprijin public nerambursabil

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără

a depăsi:

1.000.000 Euro în cazul activitătii de productie;

1.500.000 Euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ scurt de aprovizionare

locale (productie, procesare, comercializare);

Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20% dar rata maximă

a sprijinului combinat nu poate depăsi 90%, în cazul:

Investiţiilor realizate de tinerii fermieri, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii

cererii de finanţare (aşa cum sunt definiti la art. 2 din Regulamentul 1305/2013);

Investiţiilor colective realizate de cooperative şi grupuri de producători şi proiecte

integrate, lanţ scurt;

Operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI;

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de plăţi, plata unui avans în

conformitate cu Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013, cu completările şi modificările

ulterioare.

Submăsura 4.2. Sprijin pentru investiţii în procesarea comercializarea

produselor agricole

Tipul sprijinului:

Sprijinul va fi acordat pentru investiţii corporale şi/sau necorporale întreprinderilor

din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare :

Înfiintarea, extinderea si/sau modernizarea si dotarea unitătior de procesare,

inclusiv investitii de marketing; (6A)

Înfiinţarea, extinderea şi/sau modernizarea de retelele locale de colectare, recepţie,

depozitare, condiţionare, sortare şi capacităţi de ambalare;(3A)

Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii si respectarea

standardelor si conformarea cu noile standarde impuse de legislatia europeană; (3A)

103

Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din resurse regenerabile în

unitatea proprie; ( 5C) (secundar, 3A)

Introducerea de tehnologii noi şi eficiente de reducere a poluării; (5A)

Beneficiarii:


- Întreprinderi;

- Grupuri de producători şi cooperative.



(a) Construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea unitaţilor de procesare;

(b) Achiziţionarea, inclusiv in leasing, de noi utilaje, instalaţii şi echipamente şi

mijloace de transport specializate în scopul comercializării produselor agricole în cadrul

lanturilor scurte;

(c) Costurile generale legate de cheltuielile prevăzute la literele (a), (b) si (c),


durabilitatea economică şi de mediu pe întreaga perioadă de implementarea a proiectului,

inclusiv documentatia tehnico-economica,

(d) Achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete,

patente, licenţe, drepturi de autor, mărci;

(e) Cheltuieli generate de respectarea standardelor şi conformarea cu noile

standarde impuse de legislaţia europeană;


Sprijin public nerambursabil.

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără

a depăsi:

- 1.000.000 euro;

- 1.500.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ scurt de aprovizionare

locale (producţie, procesare, comercializare);

Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20% dar rata maximă

a sprijinului combinat nu poate depăsi 90%, în cazul:

104

Investiţiilor realizate de tinerii fermieri, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii

cererii de finanţare (conform definitiei prevăzute la art. 2 din Regulamentul 1305/2013);

Investiţilor colective realizate de cooperative şi grupuri de producatori şi proiecte

integrate în lanţ scurt;

Operaţiunilor sprijinite în cadrul PEI;

Investiţiilor legate de operaţiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu) şi art. 29

(Agricultura ecologică) din Regulamentul 1305/2013;

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de plăţi plata unui avans conform

Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013, cu completările si modificările ulterioare.

Submăsura 4.3. Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea

infrastructurii agricole şi silvice

Tipul sprijinului:

Agricol,

Înfiinţare, extindere şi modernizare a infrastructurii agricole de acces la fermă; (2A)

Silvic

Înfiinţare, extindere şi modernizare a căilor de acces în cadrul fondului forestier;

(2A)Irigaţii

Înfiinţare, extindere şi modernizare a infrastructurii de irigaţii (5A)

Beneficiarii:

Agricol

- Unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora;

Silvic

Proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora;

Unităti administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure;

Administratorii fondului forestier de stat proprietate publică a statului;

Irigaţii

- Organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă, proprietari/deţinători de terenuri

agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare;

105



(a) construcţia şi/sau modernizarea, inclusiv dotarea clădirilor destinate

infrastructurii de irigaţii;

(b) construcţia şi/sau modernizarea drumurilor de acces agricole si forestiere;

(c) costurile generale în legătură cu cheltuielile prevăzute la literele (a) şi (b),

precum onorariile pentru arhitecţi,ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind

durabilitatea economică şi de mediu, inclusiv documentaţii tehnico-economice;

d) achiziţionare, inclusiv prin leasing de utilaje şi echipamente noi;

e) achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, patente,

licenţe, drepturi de autor;

Sume şi rate de sprijin aplicabile:

Sprijinul public nerambursabil (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei

măsuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sprijinul public nerambursabil al unui proiect de investiţie nu va putea depăşi

1.000.000 Euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub

presiune şi drumurile agricole de acces.

Sprijinul public nerambursabil al unui proiect de investiţie nu va putea depăşi

1.500.000 Euro/proiect pentru amenajarea sistemelor sistemele de irigaţii aferente staţiilor

de repompare precum şi drumurilor forestiere.

106

6. DEZVOLTAREA EXPLOATAŢIILOR

ŞI A ÎNTREPRINDERILOR

Descrierea măsurii


6. Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor (conform draft v.1

25.02.2014)

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii

(defalcate pe sub-măsuri şi tip de operaţiuni)

Lista submăsurilor

6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

6.2. „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”

6.3. „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

6.4. „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”

Sub-măsura 6.1. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

Tipul de sprijin:

Sprijinul prin această măsura se acordă pentru instalarea tinerilor ca sefi de

exploatatie şi demararea unei activităţi agricole. (2B)

Beneficiarii:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă tinerilor fermieri în

conformitate cu definitia prevăzută la art. 2 din Regulamentului (UE) nr. 1305/2013.


Sprijinul se acordă pentru activităţile prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din

cadrul Planului de Afaceri, iar detalierea costurilor eligibile se va realiza in cadrul legislativ

naţional. Toate cheltuielile şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a

Planului de afaceri aprobat, pot fi eligibile.


Sprijin public nerambursabil care se acordă pentru o perioadă de maximum cinci

ani.

Cuantumul maxim al sprijinului este de până la 60.000 Euro.

107

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două

tranşe astfel:

- 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanţare;

- 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei

de finanţare.

Acordarea celei de-a doua tranşe este condiţionată de îndeplinirea implementării

corecte a obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri.

În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranşă, proporţional

în raport cu obiectivele realizate.

Sub-masura 6.2. „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone

rurale”

Tipul sprijinului:

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară pentru investiţii tangibile şi

intangibile pentru înfiinţarea de activităţi non-agricole în mediul rural pe baza unui plan de

afaceri.

Se acordă sprijin pentru unităţi nou înfiinţate pentru activităţi non-agricole în mediul

rural, ca de exemplu:

Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole; (6A)

Investiţii pentru activităţi mesteşugăreşti; (6A)

Investitii pentru prestarea de servicii şi agro-turism; (6A)

Beneficiarii:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă pentru :

- fermieri sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea, prin

înfiinţarea unei noi întreprinderi

- micro-întreprinderi şi întreprinderi mici nou înfiinţate.



cadrul Planului de Afaceri, iar detalierea costurilor eligibile se va realiza in cadrul legislativ



108

Nu sunt eligibile serviciile agricole.


Sprijin public nerambursabil şi se acordă pentru o perioada de cinci ani.

Cuantumul minim al sprijinului este de 10.000 Euro.

Cuantumul maxim al sprijinului este de 70.000 Euro.

Sprijinul pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale va fi acordat sub

formă de primă în două tranşe astfel:

- 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finantare;

- 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea

deciziei de finanţare.

Acordarea celei de-a doua tranşe este condiţionată de implementarea obiectivelor

stabilite prin Planul de Afaceri.



Sub-măsura 6.3. „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

Tipul sprijinului:

Sprijinul prin această sub-măsură se acordă sprijin pentru ferma mică în vederea

asigurării îmbunătătirii activităţii economice şi de mediu a acesteia, pe baza investitiilor şi

activităţilor propuse prin planul de afaceri.(2A)

Sprijinul va fi acordat sub formă de primă (forfetară), pentru activităţile prevăzute

pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul Planului de Afaceri pentru a asigura dezvoltarea

exploataţiei.

Beneficiarii:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor care deţin

în proprietate si/sau folosinţă o exploataţie agricolă încadrată în categoria de fermă mică

conform definiţiei.



cadrul Planului de Afaceri, iar detalierea costurilor eligibile se va realiza în cadrul legislativ

109




Sprijin public nerambursabil care se acordă pentru o perioada de maximum cinci

ani.

Sprijin public nerambursabil este de până la 15.000 Euro pentru o exploataţie

agricolă.

Sprijinul pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale va fi acordat sub

formă de primă în două tranşe astfel:

- 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanţare;

- 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei

de finanţare.

Acordarea celei de-a doua tranşe este condiţionată de implementare obiectivelor

stabilite prin Planul de Afaceri.



Sub-măsura 6.4. „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”

Tipul de sprijin:

Se acordă sprijin în vederea investiţiilor pentru microintreprinderi şi întreprinderi

mici nou înfiinţate şi existente pentru activităţi non-agricole în mediul rural, de exemplu:

Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor non-agricole; (6A)

Investiţii pentru activităţi mestesugăreşti;(6A)

Investiţii pentru prestarea de servicii; (6A)

Investiţii pentru infrastructura şi activităţi de agrement şi turism rural; (6A)

Producere de combustibil din biomasă; (5C)

Beneficiarii:

Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă:

- micro-întreprinderilor şi întreprinderi mici existente, din spaţiul rural;

110

- fermierilor sau membrilor unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de

bază prin înfiinţarea sau dezvoltarea unei activităti non-agricole în cadrul întreprinderii deja

existente;


(a) Construcţia, extinderea şi/sau modernizarea şi dotarea clădirilor;

(b) Achiziţionarea inclusiv in leasing de noi utilaje, instalaţii şi echipamente, costuri

de instalare;

(c) Costurile generale ocazionate de cheltuielile prevăzute la literele (a) şi (b),



(d) următoarele investiţii intangibile: achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi

achiziţionarea de brevete, licenţe, drepturi de autor, mărci;

Nu sunt eligibile serviciile agricole.


Sprijin public nerambursabil va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu

privire la sprijinul de minimis si nu va depăsi 200.000 Euro/beneficiar pe 3 ani fiscali.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil –maxim 90%.

8. INVESTITII ÎN DEZVOLTAREA ZONELOR FORESTIERE ŞI AMELIORAREA

VIABILITĂŢII PĂDURILOR

Descrierea măsurii


8. Investiţii in dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilitătii pădurilor

(conform draft v.1 28.02.2014)

Baza legală

Articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

111

Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica intervenţiei şi contribuţia la

domeniul de intervenţie şi obiectivele transversale

În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru crearea de suprafeţe împădurite

pe terenuri agricole şi neagricole. Creşterea suprafeţei ocupate cu păduri este unul dintre

obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-

2020-2030 şi Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020,

precum şi o obligaţie şi prioritate naţională definită în cadrul Codului Silvic.

Creşterea suprafeţelor împădurite este şi va rămâne un obiectiv important la nivel

naţional, mai ales în contextul schimbărilor climatice globale. Conform scenariilor

climatice, în România se aşteaptă ca temperatura medie anuală spre sfârşitul secolului

XXI să crească cu cca. 4 – 4.5°C, spre deosebire de marea majoritate a zonei temperat

continentale unde se aşteaptă o creştere medie de 3 – 4°C.

Împădurirea terenurilor agricole şi neagricole este o măsură menită, în principal, să

contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin captarea CO2, precum şi la

adaptarea agriculturii din România la schimbările climatice aşteptate.În regiunile de munte

şi deal, crearea de suprafeţe împădurite contribuie la reducerea eroziunii solului,

îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei şi atenuarea riscului la inundaţii şi a efectelor

negative ale viiturilor. Pe lângă influenţa pozitivă asupra condiţiilor de climă - şi, de fapt,

inclusiv prin această influenţă -, pădurile nou create contribuie şi la creşterea biodiversităţii

locale prin refacerea habitatelor şi ecosistemelor şi crearea de zone de tranziţie propice

dezvoltării populaţiilor de insecte, păsări şi mamifere. Prin funcţiile de natură ecologică,

socială şi economică, pădurile furnizează şi alte bunuri şi servicii pentru societate, cum ar

fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de recreere, înfrumuseţarea peisajului, care

completează raţionamentul intervenţiei prin această măsură.

Contribuţia la domeniile de intervenţie (DI)

DI 4A - Refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversitătii, inclusiv în zonele

Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri

specifice şi în cadrul activitătilor agricole de mare valoare naturală, precum şi a stării

peisajelor europene

112

DI 4B - Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrăşămintelor şi a

pesticidelor

DI 4C - Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului

DI 5E - Promovarea conservării şi a sechestrării carbonului în agricultură şi

silvicultură

Aria de cuprindere, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii

În cadrul măsurii se va implementa submăsura:

8.1 Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite

Descrierea operatiunii:Sub-măsura 8.1, realizată în baza art.22 din Regulamentul

(UE) nr. 1305/2013, are ca obiectiv creşterea suprafeţei ocupate de păduri la nivel

national care va contribui la promovarea sechestrării carbonului, adaptarea la efectele

schimbărilor climatice, reducerea eroziunii solului, îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a

apei, precum şi la refacerea şi conservarea biodiversităţii locale. Sprijinul acordat are în

vedere acoperirea costurilor lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei, a celor de întreţinere a

plantaţiilor pe o perioadă de 6 ani până la închiderea stării de masiv, a costurilor

determinate de efectuarea a doua lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării

de masiv, precum şi acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o perioadă de 12 ani

pentru suprafaţa împădurită.

Tipul de sprijin:

Sprijinul prin această măsură este reprezentat de costuri standard, care se referă

la:

• Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (denumită în continuare Prima 1), care

acoperă şi costurile de realizare a proiectului tehnic de împădurire.

• Prima anuală pe hectar (denumită în continuare Prima 2), pentru o perioadă de

12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru

compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi.

Beneficiarii:

Beneficiarii sprijinului prin această măsură sunt deţinători publici şi privaţi de teren

agricol şi neagricol şi asociaţiile acestora.

Costuri eligibile:

113

Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole,

constând în cele două tipuri de prime acordate. Costurile eligibile pentru cele două tipuri

de prime sunt următoarele:

Costuri eligibile pentru calcularea Primei 1:

- Costuri necesare întocmirii proiectului tehnic de împădurire (variabile în functie de

suprafata împădurită).

- Costuri legate de lucrările pentru înfiinţarea plantaţiei (costuri standard pentru cele

trei tipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte si cele două categorii de teren – agricol,

neagricol).

Costuri eligibile pentru calcularea Primei 2:

- Costuri legate de lucrările de întreţinere a plantaţiei pentru o perioadă de 6 ani,

asimilată termenului de închidere a stării de masiv (costuri standard pentru fiecare din cei

6 ani si cele trei tipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte).

- Costuri necesare realizării celor două lucrări de îngrijire a arboretelor efectuate

după închiderea stării de masiv (costuri standard pentru cele două lucrări de îngrijire a

arboretelor pe cele trei tipuri de forme de relief – câmpie, deal, munte);

- Compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi

terenurilor agricole.

Condiţii de eligibilitate:

• Principiul amplasării terenului;

• Principiul mărimii plantaţiei;

• Principiul funcţiei de protecţie;

• Principiul funcţiei de reabilitate a terenurilor;

• Principiul diversităţii speciilor.Terenurile eligibile sunt cele agricole şi cele

neagricole (conform definiţiilor prevăzute de fişa tehnică a măsurii). Suprafaţa terenului

propus pentru împădurire în vederea realizării de perdele forestiere va fi de cel puţin 0,5

ha iar suprafata compactă minimă împădurită va fi de cel putin 0,1 ha.

Suprafaţa terenului propus pentru împădurire în vederea realizării de trupuri de

pădure va fi de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită va fi de cel puţin

0,5 ha. În cazul realizării de trupuri de pădure, parcelele agricole cu dimensiuni mai mici

114

sau egale cu 5 ha se vor împăduri în totalitate, iar în cazul parcelelor mai mari de 5 ha,

suprafaţa minimă propusă pentru împădurire va fi de cel putin 5 ha.

Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie:

Procesul de verificare şi control al măsurilor

Risc(uri) la implementarea măsurii:

- Nerespectarea criteriilor de eligibilitate referitoare la suprafaţa împădurită;

- Identificarea corectă a parcelelor agricole şi neagricole;

- Condiţii climatice extreme, precum seceta şi temperaturi foarte ridicate vara, in

zonele cu deficit mare de suprafaţa împădurită;

- Nivel de conştientizare şi capacitate de instruire redusă a solicitanţilor

Acţiuni de reducere a riscului

- Promovarea unei ample campanii de informare a beneficiarilor prin care se

diseminează informatii legate de avantajele împăduririi, implementarea corectă a măsurii,

precum si modul de evitare a neregulilor de către beneficiari, inclusiv prin distribuirea de

materiale informative, precum Ghiduri pentru evitarea neregulilor;

- Măsuri detaliate în ghidul solicitantului care să prevadă ce se intamplă in caz de

calamităţi

Evaluarea generală a măsurii

Măsura contribuie la creşterea suprafeţei acoperite cu pădure, cu efecte benefice

pentru factorii de mediu şi asupra climatului local.

Metodologia pentru calcularea sprijinului

Metodologia de calcul a costurilor standard utilizate pentru lucrările de înfiinţare,

întreţinere şi îngrijire a plantaţiilor forestiere a fost realizată prin expertiza Institutului de

Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS). Datele au fost cuantificate pe principalele compoziţii

de împădurire şi zone geografice (câmpie, deal, munte) şi au avut în vedere prevederile

Normelor tehnice nr.1, Normelor de timp şi producţie unificate pentru lucrări din

silvicultură, tarifele orare corespunzătoare salariului mediu din silvicultură conform

Institutului Naţional de Statistică, precum şi preţurile medii utilizate de Regia Natională a

Pădurilor pentru vânzarea de puieţi forestieri şi pentru executarea mecanizată a lucrărilor

de împădurire.

115

Lista speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri

Arbori - Stejar pedunculat (Quercus robur)

- Stejar pufos (Quercus pubescens)

- Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)

- Cer (Quercus cerris),

- Gârniţă (Quercus frainetto)

- Gorun (Quercus petraea)

- Fag (Fagus sylvatica)

- Păr sălbatic (Pirus pyraster)

- Cireş sălbatic (Prunus avium)

- Măr (Malus sylvestris)

- Nuc comun (Juglans regia)

- Mesteacăn (Betula pendula)

- Ulm de câmp (Ulmus minor)

- Ulm de Turkestan (Ulmus pumila)

- Ulm de munte (Ulmus glabra)

- Tei argintiu (Tilia tomentosa)

- Tei de deal (Tilia cordata)

Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)

- Anin negru (Alnus glutinosa)

-Anin alb (Alnus incana)

- Mojdrean (Fraxinus ornus)

- Frasin comun (Fraxinus excelsior)

- Frasin cu frunză îngustă (Fraxinus

angustifolia)

- Frasin pufos (Fraxinus pallisiae)

- Salcie albă (Salix alba)

- Salcie căprească (Salix caprea)

- Salcie plesnitoare (Salix fragilis)

- Salcâm (Robinia pseudoacacia)

- Glădiţă (Gleditsia triacanthos)

116

- Carpen (Carpinus betulus)

- Cărpiniţă (Carpinus orientalis)

- Castan (Castanea sativa)

- Plop alb (Populus alba)

- Plop negru (Populus nigra)

- Paltin de câmp (Acer platanoides)

- Paltin de munte(Acer pseudoplatanus)

- Artar tătăresc (Acer tataricum)

- Jugastru (Acer campestre)

- Scoruş (Sorbus aucuparia)

- Sorb (Sorbus torminalis)

- Molid (Picea abies)

- Brad(Abies alba)

- Larice (Larix decidua)

- Pin silvestru (Pinus sylvestris)

- Pin negru (Pinus nigra)

- Zâmbru (Pinus cembra)

- Ienupăr (Juniperus communis)

Arbuşti Alun (Corylus avellana)

Alun turcesc (Crylus colurna)

Păducel (Crataegus monogyna)

Corn (Cornus mas)

Coacăz negru (Ribes nigrum)

Măceş (Rosa canina)

Călin (Viburnum opulus)

Liliac (Syringa vulgaris)

Cătină albă (Hippophae rhamnoides)

Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)

Scumpie (Cotinus coggyria)

Sălcioară (Eleagnus angustifolia)

117

Sânger (Cornus sanguinea)

Cătina rosie (Tamarix ramosissima)

Patachină (Rhamnus frangula)

Jneapăn (Pinus mugo)

Visin (Prunus cerasus)

Pin oregan

Paulownia

7. SERVICII DE BAZĂ ŞI REÎNNOIREA SATELOR

ÎN ZONELE RURALE

Descrierea măsurii


7. Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale (conform draft v.1

25.02.2014)

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum şi alte informatii (defalcate

pe sub-măsuri şi tip de operaţiuni)

Lista submăsurilor

7.2. Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

7.6. Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

Submăsura 7.2 Investiţii în crearea si modernizarea infrastructurii de bază la

scară mică

Tipul sprijinului:

În cadrul submăsurii, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi necorporale

pentru :

• Înfiinţarea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local;

• Înfiinţarea,extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă;

• Înfiinţarea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată;

• Învestiţii în crearea, modernizarea sau extinderea infrastructurii educationale/

îngrijire şi anume:

118

- Înfiinţare şi modernizarea (inclusiv dotare) grădiniţelor şi a creşelor;

- Înfiinţare şi modernizare (inclusiv dotare) after-school;

- Extinderea şi modernizarea instituţiilor de învătământ secundar cu profil

agricol.

Beneficiarii:


- Comunele şi asociaţiile acestora.


Pentru proiectele privind infrastructura rutieră de interes local şi infrastructura de

apă/apă uzată, cheltuielile eligibile sunt limitate la:

(a) construcţia, extinderea şi/sau modernizarea reţelei publice de apă;

(b) construcţia, extinderea şi/sau modernizarea reţelei publice de apă uzată;

(c) construcţia, extinderea şi/sau modernizarea reţelei de drumuri de interes local;

(d) costurile generale în legătură cu cheltuielile prevăzute la literele (a) şi (b) si (c)



Pentru proiectele de infrastructură educatională cheltuielile eligibile sunt limitate la:

(a) construcţia, modernizarea şi dotarea clădirilor, inclusiv demolarea, în cazul în

care expertiza tehnică o recomandă;

(b) achiziţionarea, inclusiv prin leasing de mijloace de transport pentru transport

şcolar;

(c) costurile generale în legătură cu cheltuielile prevăzute la literele (a) şi (b) privind

onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind


(d) achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe,

drepturi de autor, mărci;


Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din

totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăsi:

1.000. 000 Euro/ comună, pentru investiţii care vizează un singur tip de sprijin

(infrastructura de drumuri sau apă uzată);

119

2.000.000 Euro/ comună, pentru investiţii care vizează infrastructura apă şi apă

uzată;

500.000 Euro, pentru proiectele de infrastructură educaţională/îngrijire;

4.000.000 euro, pentru proiectele colective (care vizează mai multe comune) fără a

depăşi valoarea maximă /comună/tip de sprijin.

Informaţii suplimentare specifice măsurii

Infrastructura la scară mică: se defineşte ca o investitie realizată în infrastructura

locală din spatiul rural, aparţinând autoritătii publice locale, clasificată în funcţie de

domeniu şi aplicabilitate, după cum urmează:

- infrastructura rutieră: drumuri de interes local din spaţiul rural definite conform

legislaţiei nationale în vigoare.

- infrastructură de apă/apă uzată: reţea publică de apă/apă uzată din localităţile

rurale care fac parte din aglomerări sub 10 000 locuitori echivalenţi (l.e.)

- infrastructura educaţională: infrastructura cu impact direct asupra populaţiei din

mediul rural pe diverse segmente educaţionale (antepreşcolar, preşcolar, învăţământ

secundar agricol). Modernizare: cuprinde lucrările de constructii-montaj şi instalaţii

privind reabilitarea infrastructurii şi/sau renovarea/ restaurarea/ consolidarea/ conservarea

construcţiilor reutilarea/dotarea, extinderea (daca este cazul) aparţinând tipurilor de

investiţii derulate prin măsura, care se realizează pe amplasamente existente, fără

modificarea destinaţiei/functionalităţii iniţiale.

Submăsura 7.6. Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

Tipul sprijinului:

În cadrul sub-măsurii, sprijinul va fi acordat investiţiilor corporale şi

necorporale pentru :

-restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural de interes local (clasa B);

-investiţii pentru accesibilizarea, construcţia şi/sau modernizarea aşezămintelor

monahale

Beneficiarii:


120

- Comunele sau asociaţiile acestora

- Unităţi de cult


Cheltuielile eligibile pentru aceste tipuri de investiţii sunt limitate la:

(a) restaurarea şi conservarea clădirilor/monumentelor din patrimoniul cultural de

interes local de clasa B;

(b)construcţia, extinderea şi/sau modernizarea drumurilor de acces pentru

asezăminte monahale;

(c) construcţia, modernizarea şi dotarea clădirilor care aparţin de asezămintele

monahale, precum şi restaurarea aşezămintelor monahale;

(d) costurile generale în legătură cu cheltuielile prevăzute la literele (a) şi (b) si (c)

privind onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind

durabilitatea economică şi de mediu, inclusiv documentaţii tehnico-economice.


Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din

totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit şi

nu va depăsi 500.000 euro.

10. AGRO-MEDIU SI CLIMA

Descrierea măsurii


10. Agro-mediu si clima

Domeniul de aplicare, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii

(defalcate pe sub-măsuri şi tip de operaţiuni)

Lista submăsurilor

10.1 Plăţi pentru angajamente de agro-mediu şi climă

Submăsura 10.1 Plăţi pentru angajamente de agro-mediu şi climă

Pachete de agro-mediu şi climă:

121

1. pachetul 1 – terenuri agricole cu înaltă valoare naturală

varianta 1.1 – pajişti cu înaltă valoare naturală

varianta 1.2 – terenuri arabile cu înaltă valoare naturală

2. pachetul 2 – practici agricole tradiţionale

varianta 2.1 – lucrări manuale pe pajişti permanente

varianta 2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente

varianta 2.3 – practici tradiţionale aplicabile terenurilor arabile

3. pachetul 3 – pajişti importante pentru păsări

varianta 3.1 – Crex crex

varianta 3.2 – Laniu minor şi falco vespertinus

4. pachetul 4 – culturi verzi

5. pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice

6. pachetul 6 – pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

7. pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât

roşu (Branta ruficollis)

Tipul sprijinului:

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima

compensatorie de agro-mediu şi climă este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe

unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi

costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare.

Beneficiarii:

Beneficiarii plăţilor compensatorii pentru agro-mediu şi climă sunt fermierii,

utilizatori de terenuri agricole.

Costuri eligibile:

Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard,

calculate pentru fiecare pachet/variantă pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a

pierderilor de venituri, care depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază,

înregistrate de fermieri în urma asumării angajamentelor voluntare de agro-mediu şi climă.

Cerinţele de bază sunt constituite din:

122

- standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, criteriile relevante și activitătile minime stabilite în

temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, cerintele minime relevante pentru utilizarea îngrăsămintelor si a produselor de

protectie a plantelor prevăzute de legislaţia naţională, alte cerinte obligatorii relevante

prevăzute în legislaţia naţională.

Costurile standard calculate pentru măsura de agro-mediu şi climă nu includ costuri

tranzacţionale şi investiţionale.


Fiind vorba de o plată compensatorie, sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri are

o intensitate de 100%, fiind constitui din costuri publice. Conform art. 59 (4) (b) din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 contribuţia maximă FEADR va fi de maximum 75% din

totalul cheltuielii publice.

Alocarea financiară INDICATIVĂ a măsurii este de 849.964.900 euro, reprezentând

contributia FEADR. Cheltuiala publică totală va fi de 1.133.286.533 euro.

Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare

pachet/variantă sunt următorele:

Pachet/ Varianta Plata compensatorie

(€/ha/an)

1. Terenuri agricole cu inalta valoare naturală

1.1. Pajişti cu inaltă valoare naturală 86

1.2. Terenuri arabile cu inaltă valoare naturală xx

2. Practici agricole tradiţionale

2.1. Lucrări manuale pe pajişti permanente 144

2.2. Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente xx

2.3. Practici tradiţionale aplicabile terenurilor

arabile

xx

123

3. Pajişti importante pentru păsări

3.1. Crex crez 140

3.2. Lanius minor şi Falco vespertinus 106

4. Culturi verzi 126

5. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 110

6. Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) 165

7. Terenuri arabile importante ca zone de hrănire

pentru gasca cu gat roşu (Branta ruficollis)

209

11. AGRICULTURA ECOLOGICĂ

Descrierea măsurii


11. Agricultura Ecologică (conform v.1 28.02.2014)

Aria de acoperire, nivelul de sprijin şi alte informaţii (defalcate pe sub-

măsuri şi tipuri de acţiune)

Tipul de sprijin:

Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri poate fi furnizat pentru operaţiuni incluse

în două tipuri de angajamente:

(i)de conversie la agricultura ecologică şi/sau

(ii) de menţinere a certificării în agricultură ecologică.

Sprijinul se acordă ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi

reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de

beneficiarii care încheie angajamente voluntare.

Beneficiari:

Sprijinul va fi acordat numai fermierilor înregistraţi în sistemul de agricultură

ecologică.

124

Costuri eligibile:

Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard,

calculate pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri,care

depăşesc nivelul obligatoriu neremunerat al cerinţelor de bază, înregistrate de fermieri în

urma asumării angajamentelor voluntare pentru agricultura ecologică.

Cerinţele de bază sunt constituite din:

Standardele obligatorii relevante stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013,criteriile relevante şi activităţile minime stabilite în

temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr.

1307/2013, cerinţele minime relevante pentru utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de

protecţie a plantelor prevăzute de legislaţia naţională, alte cerinţe obligatorii relevante

prevăzute în legislaţia naţională.

Costurile standard calculate pentru această măsură nu includ costuri tranzacţionale

şi costuri investiţionale.

Sume si rate de sprijin:

Fiind vorba de o plată compensatorie, sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri are

o intensitate de 100%, fiind constitui din costuri publice. Conform art. 59 (4) (b) din

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 contribuţia maximă FEADR va fi de maximum 75% din

totalul cheltuielii publice.

Alocarea financiară INDICATIVĂ a măsurii este de 200.686.200 euro, reprezentând

contribuţia FEADR. Cheltuiala publică totală va fi de 267.581.600 euro.

Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare

pachet:

Pachet (tip de cultură) Sprijin pentru conversia la

metodele de agricultură

ecologică (Euro/ha)

Sprijin pentru mentinerea metodelor de agricultură

ecologică (Euro/ha)

1 Culturi agricole pe terenuri

arabile (inclusiv plante de nutreţ)

253 197

125

2 Legume 454 389

3 Livezi 516 336

4 Vii 446 368

5 Plante medicinale şi aromatice 294 244

ATENŢIE!!!

Nivelul primelor compensatorii este indicativ, urmând ca metodologiile de calcul să

fie validate conform prevederilor art. 62(2) al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013.

La nivel de pachet se va aplica degresivitatea sprijinului financiar. În cazul fermelor

cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, 100 ha si 300 ha, valoarea plăţii scade pentru

acele suprafeţe agricole care depăşesc valorile respective, conform tabelului de mai jos:

Suprafaţa(ha)

Valoarea plăţii (Euro/Ha)

1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare hectar

50,01-100 75% din plata

100,01-300 50% din plata

Peste 300 35% din plata

Plăţile acordate în cadrul Articolului 29, se pot cumula, cu celelalte tipuri de plăţi

acordate pe suprafaţă: plăţi directe, plăţi acordate în baza articolul 31 ”plăti pentru zone

care se confruntă cu constrângeri naturale”).

Numai pachetele 1 şi 2 ale măsurii de agricultură ecologică (art. 29) se pot combina

cu pachetele 4 sau 5 ale măsurii de agro-mediu şi climă (articolul 28). Pe perioada

angajamentelor este permisă pe aceeaşi parcelă de teren rotaţia culturilor de la un la altul

între pachetele 1, 2 şi 5.

13. PLĂŢI PENTRU ZONE CARE SE CONFRUNTĂ CU CONSTRÂNGERI

NATURALE SAU CU ALTE CONSTRÂNGERI SPECIFICE

126

Descrierea măsurii


13. Plăti pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice (conform v.1 28.02.2014)

Aria de acoperire, nivelul de sprijin şi alte informaţii (defalcate pe sub-măsuri şi

tipuri de acţiune)

Baza legală art. 31 si 32 ale Regulamentului (UE) Nr. 1305/2013al Parlamentului

European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) si de abrogare a Regulamentului (CE)

nr. 1698/2005 al Consiliului, Regulamentul (UE) .... de aplicare a Regulamentului (UE) nr.

1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Lista submăsurilor

13.1 „Plăţi pentru zona montană”

13.2 „Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative”

13.3 „Plăţi pentru zone care se confruntă cu alte constrângeri specifice”

Submăsura 13.1 „Plăţi compensatorii în zona montană” este un instrument prin

care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producţia

agricolă este afectată de condiţiile climatice şi de relief din cauza caracteristicilor de

altitudine şi pantă din zonele montane (art. 32 (2) al Regulamentului (UE) 1305/2013), fiind

constituită din suma suprafeţelor unitătilor administrativ-teritoriale (LAU2)desemnate

conform criteriilorde mai jos: unitătile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai

mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în

Sistemul Integrat de Administrare şi Control), care aparţin de aceste UAT; unităţile

administrativ-teritoriale situate la altitudini medii intre 400-600 m şi care au o pantă medie

egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate

în Sistemul Integrat de Administrare şi Control), care aparţin de aceste UAT.

127

Submăsura 13.2 „Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative” este un instrument prin care se sprijină financiar

utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă

cantitativ şi/sau calitativ din cauza unor condiţii naturale nefavorabile. În aceste zone cel

puţin 60% din suprafaţa agricolă la nivel LAU2 îndeplineşte cel puţin unul dintre criteriile

biofizice enumerate în anexa III a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, la valoarea indicată

a pragului. În vederea asigurării asupra faptului că în aceste zone se manifestă în

continuare constrângeri naturale semnificative identificate în urma analizării criteriilor

biofizice, şi că aceste constrângeri naturale nu au fost depăsite cu ajutorul unor investiţii,

prin activitatea economică sau prin metodele de producţie ori sistemele agricole care

compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare, a fost efectuat un proces de

fine-tuning pentru eliminarea din zonele eligibile a zonelor unde constrângerile au fost

surmontate prin irigaţii. Situaţiile în care constrângerile naturale date de potenţialul natural

de producţie au fost depăşite sunt gestionate caz cu caz, prin aplicarea criteriilor de

eligibilitate stabilite prin fişa tehnică a măsurii

Submăsura 13.3 „Plăti compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri specifice” este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea

terenurilor agricole situate în unităţile administrativ-teritoriale care se suprapun total sau

parţial cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. În această zonă nota de bonitare medie nu

este mai mare de 16 – reprezentând 46% din valoarea medie ponderată (35) a notelor de

bonitare a terenurilor agricole din România, condiţiile naturale şi productivitatea naturală a

terenurilor agricole dând omogenitate acestei zone. În această zonă care se confruntă cu

constrângeri naturale specifice este necesară promovarea continuării gestionării

terenurilor pentru a proteja mediul, pentru a menţine peisajul rural şi pentru a conserva

potenţialul turistic al Deltei Dunării.

Tipul sprijinului

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima

compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă

(hectar)şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare

suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea

activităţilor agricole în zonele desemnate în conformitate cu:

128

art. 32 (2) din Regulamentul (UE) 1305/2013 – zona montană;

art. 32 (3) din Regulamentul (UE) 1305/2013 – zone afectate de constrângeri naturale

semnificative;

art. 32 (4) din Regulamentul (UE) 1305/2013 – zone afectate de constrângeri naturale

specifice.

Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii

Costuri eligibile:

Vor fi reprezentate de primele compensatorii acordate beneficiarilor, reprezentând

pierderile de venit sau costurile suplimentare pe care acesţia le suportă, datorită

constrângerilor naturale specifice zonelor în care îsi desfăşoară activitatea


Beneficiarul sprijinului trebuie să se încadreze în categoria fermier activ, definită

conform art. 9 a Regulamentului (UE) 1307/2013; beneficiarul este utilizatorul unei

suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de

Administrare şi Control (IACS), situată în zonele eligibile, suprafaţă minimă a fermei este

de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de

condiţiile specifice schemei unice de plată pe suprafaţă, în cazul anumitor tipuri de culturi,

suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha), beneficiarul se angajează,

pe baze anuale, să menţină aplicarea practicilor agricole pe terenurile situate în zonele

afectate de constrângeri naturale, beneficiarul se angajează să îsi continue activitatea

agricolă în zonele eligibile pe durata angajamentului, suprafaţa agricolă pentru care se

solicită sprijin să fie încadrată în: o Zona montană, delimitată conform prevederilor art. 32

(2) din Regulamentul (UE) 1305/2013, Zone care se confruntă cu constrângeri naturale

semnificative, delimitate conform prevederilor art. 32 (3) din Regulamentul (UE)

1305/2013, Zone care se confruntă cu alte constrângeri specifice, delimitate conform

prevederilor art. 32 (4) din Regulamentul (UE) 1305/2013.

Nu sunt eligibile pentru obţinerea sprijinului:

Suprafeţele agricole situate în zone eligibile, dar pentru ca are practicarea activităţii

agricole nu este influenţată de manifestarea constrângerilor naturale în urma investiţiilor

(sere, solarii, terenuri irigate, terenuri drenate) sau prin metode de producţie sau sisteme

agricole care compensează manifestarea constrângerilor naturale (terenuri agricole

129

utilizate ca vii sau ca livezi intensive). parcelele agricole situate în zone eligibile, dar care

au o suprafaţă mai mare de 50 ha,considerându-se că datorită mărimii acestora, prin

activitatea agricolă sau prin productivitatea normală a terenurilor sunt compensate

pierderile de venit sau costurile suplimentare induse de manifestarea constrângerilor

naturale.

16. COOPERARE

Descrierea măsurii


16. Cooperare (conform v.1 28.02.2014)

Descrierea măsurii - Baza legală

Articolul 35 Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol

pentru dezvoltare rurală (FEADR) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului;

Articolele 32-35 din Regulamentul (UE) Nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi

al Consiliului de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare

regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime, precum şi de

stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul european de dezvoltare regională,

Fondul social european, Fondul de coeziune si Fondul european pentru pescuit şi afaceri

maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

Descriere generală a măsurii, inclusiv logica de intervenţie şi contribuţia la

D.I. şi obiectivele transversale

În cadrul acestei măsuri, sprijinul se acordă pentru a facilita cooperarea între

actorii implicaţi în dezvoltarea rurală, pentru a-i ajuta să depăşească si să aplaneze

problemele tipice de natura socioeconomică legate de dezvoltarea afacerilor şi de

asigurarea de servicii în zonele rurale.

Sub-măsura 16.1. “Sprijin pentru înfiinţarea şi funcţionarera grupurilor

operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici,

procese şi tehnologii în sectoarele agricol, alimentar şi forestier”

130

Scopul general al acestei sub-măsuri este de a sprijini implementarea PEI-AGRI

prin stimularea interacţiunilor dintre cercetători, fermieri, proprietari de păduri, procesatori

şi alţi actori din mediul rural..

O caracteristică importantă a acestei sub-măsuri este aceea că oferă sprijin pentru

costurile directe ale proiectelor pilot/de dezvoltare, care nu sunt la momentul de faţă

sprijinite prin alte măsuri de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020.

Parteneriatul European pentru Inovare privind productivitatea şi durabilitatea

agriculturii (PEIAGRI) reprezintă o nouă abordare pentru promovarea inovării în

agricultura europeană, în Statele Membre ale UE. În principiu, inovarea vizează crearea

legăturii între ştiinţă şi practică, în special prin proiecte derulate de grupuri operaţionale

(GO), dar şi prin activităţi de colaborare în reţea.

Conceptul încurajează eforturile de colaborare pentru realizarea de sinergii şi de

valoare adăugată la nivelul UE, pe baza politicilor existente, în special pe baza politicii de

dezvoltare rurală şi a politicii de cercetare şi inovare a UE, Orizont 2020.

Inovarea poate fi încurajată şi creată în modalităti diferite. Ea se poate realiza sub

forma transferului de bune practici sau adaptării tehnologiilor aplicate în alte tări, pe alte

pieţe sau în alte sectoare. În alte situaţii, inovarea se poate baza pe idei complet noi şi pe

activităţi de cercetare de ultimă oră.

Proiectele pilot, dezvoltarea de metode de producţie noi şi furnizarea de servicii

reprezintă modalităţi practice prin care se poate îmbunătăţi procesul de dezvoltare socio-

economică a spaţiului rural.

Sprijinul acordat prin această sub-măsură va adresa în mod direct următoarele

nevoi specifice identificate:

Adaptarea activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi deţinătorilor de păduri şi

facilitarea accesului acestora la rezultatele activităţilor de cercetare şi inovare;

Dezvoltarea infrastructurii pentru funcţionarea eficientă a pieţei de desfacere a

produselor agricole şi agroalimentare pentru stimularea lanţurilor scurte de aprovizionare;

Sprijin pentru restructurarea şi modernizarea fermelor, în special a celor mici si

mijlocii în ferme orientate către piaţă ;

Dezvoltarea şi promovarea de produse alimentare de calitate.

Contributia la domeniile de intervenţie

131

DI 1A:Încurajarea inovării, a cooperării şi a bazei de cunoştinţe în zonele rurale;

DI 1B: Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producţia alimentară şi

silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei

gestionări mai bune a mediului şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite;

DI 2A: Îmbunătăţirea performanţei economice a tuturor fermelor şi facilitarea

restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării

către piaţă, cât sş a diversificării agricole

DI 3A: Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari printr-o mai bună

integrare a acestora în lantul agro-alimentar prin intermediul schemelor de calitate, al

creşterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizatţilor de producători şi al

organizaţiilor interprofesionale

DI 6A: Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi a creării

de locuri de muncă

DI 6B: Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

Beneficiarii:

Beneficiarii unici ai acestei sub-măsuri sunt Grupurile Operaţionale (GO).

GO este persoană juridică constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare în

România;

GO este constituit din minim doi parteneri, din care:

Cel putin un partener cu domeniul principal de activitate cercetare;

Cel putin un partener cu domeniul principal de activitate în sectorul agroalimentar.


Cheltuielile eligibile în cadrul acestei sub-măsuri sunt limitate la:

a) cheltuieli generate în mod specific de înfiinţarea şi funcţionarea GO şi pot

include, spre exemplu următoarele tipuri de cheltuieli:

- realizare de studii şi planuri, inclusiv planul proiectului;

-activităţi de animare;

-cheltuieli de functionare ale GO

b) costurile directe determinate în mod specific de activităţile incluse în planul de

proiect depus de GO.

132

Costurile directe vizează în principal costurile cu investiţiile, însă nu sunt limitate la

acestea.

Sume si rate de sprijin [aplicabile]:

În cadrul acestei sub-măsuri, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de

100% pentru costurile generate în mod specific de înfiinţarea şi funcţionarea GO şi de

activităţile aferente implementării proiectelor pilot sau dezvoltării de noi produse, practici,

procese şi tehnologii care nu pot fi acoperite printr-o altă măsură de dezvoltare rurală.

Cuantumul maxim al sprijinului este de până la 500.000 Euro.

Sub-măsura 16.4. “Sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între

actorii din lanţul de aprovizionare, în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte

de aprovizionare şi de pieţe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi

corelate de promovare în context local”

Obiectivul acestei sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii

locali. Sub-măsura nu presupune numai cooperarea dintre fermieri, procesatori din

industria alimentară, comercianţi alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte

forme de cazare în spatiul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizatii

neguvernamentale şi autorităţi publice. Utilizarea de abordări de tip "parteneriat" pentru

dezvoltare de "lanţuri scurte de aprovizionare" şi pentru consolidarea "pieţelor alimentare

locale" s-a dovedit a fi eficientă.

Tipul sprijinului:

Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile şi/sau intangibile pentru promovarea

unor proiecte comune care implică cel puţin două entităţi care cooperează pentru:

i) Crearea /dezvoltarea unui lanţ scurt de aprovizionare (cu produse alimentare),

şi/sau

ii) Activităţi de promovare referitoare la crearea /dezvoltarea unui lanţ (sau lanţuri)

scurt/e de aprovizionare (cu produse alimentare) şi la piata locală deservită de acest

lant/aceste lanţuri.

Vor fi sprijinite următoarele tipuri de activităţi:

133

Studii şi planuri, inclusiv studii de fezabilitate tehnică/economică şi elaborarea de

concepte pentru proiecte privind un lanţ scurt de aprovizionare/ o piaţă locală;

Activităţi de animare;

Costuri de funcţionare ale cooperării;

Costuri directe ale activităţilor specifice aferente planului de proiect, de ex.:

activităţi de instruire pentru partenerii implicaţi în respectiva cooperare, schemă de

distribuţie a produselor alimentare noi, schemă de stabilire a brand-ului pentru produsele

locale;

Acţiuni de promovare şi de comunicare cu consumatorii pe “pieţele locale” inclusiv

târguri, evenimente de promovare, testări de produse alimentare şi alte activităţi de

marketing

Comercializarea produse alimentare obţinute la nivel local, prin lanţuri de distribuţie

şi prin puncte de locale reprezintă o caracteristică importantă a sectorului agroalimentar

din România. Pentru o mare parte dintre micii fermieri, vânzarea directă a produselor

proaspete reprezintă o sursă importantă de venit.

Sub-măsura include cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianti cu

amănuntul, restaurante, unităţi de cazare din spaţiul rural precum şi parteneriate cu

organizaţii neguvernamentale, unităţi de învăţământ din mediul rural şi autorităţi publice.

Sprijinul acordat prin această sub-măsură va adresa în mod direct următoarele

nevoi specifice identificate:

- Dezvoltarea infrastructurii pentru funcţionarea eficientă a pieţei de desfacere a

produselor agricole şi agroalimentare pentru stimularea lanţurilor scurte de

aprovizionare;

- Continuarea modernizării sectorului de procesare;

- Dezvoltarea şi promovarea de produse alimentare locale, de calitate;

- Crearea de locuri de muncă în mediul rural.

Contribuţii la domeniile de intervenţie

DI 1A:Încurajarea inovării, a cooperării şi a bazei de cunostinţe în zonele rurale

DI 1B: Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producţia alimentară şi

silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei

gestionări mai bune a mediului şi al unei performanţe de mediu îmbunătăţite

134

DI 2A: Îmbunătăţirea performanţei economice a tuturor fermelor şi facilitarea

restructurării şi modernizării fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientării

către piaţă, cât sş a diversificării agricole

DI 3A: Îmbunătăţirea competitivităţii producătorilor primari printr-o mai bună

integrare a acestora în lanţul agro-alimentar prin intermediul schemelor de calitate, al

creşterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe pieţele locale şi în cadrul

circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor şi organizaţiilor de producători şi al

organizaţiilor interprofesionale

DI 6A: Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi a

creării de locuri de muncă

DI 6B: Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale

17. REŢEAUA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE RURALĂ

Descrierea măsurii


17. Reţeaua naţională de dezvoltare rurală (conform v.1 26.02.2014)

Procedura şi planul de înfiinţare a reţelei naţionale de dezvoltare rurală

(RNDR)

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) va fi reînfiinţată în cel mult 12 luni

de la aprobarea Programului National de Dezvoltare Rurală (PNDR). Etapele principale şi

programul de reînfiinţare a RNDR sunt descrise mai jos:

1. Înfiinţarea unui Grup de Lucru Strategic temporar la nivelul Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care va decide cu privire la abordarea strategică

pentru animarea reţelei, inclusiv logica intervenţiei, stabilirea obiectivelor, prioritizarea

acţiunilor şi alocarea resurselor financiare/umane. Realizarea unui Plan de Acţiune pentru

RNDR, sub forma unui cadru multianual care să asigure continuitatea activităţilor pe

parcursul întregii perioade a programului.

2. Înfiinţarea unui Comitet Naţional de Coordonare permanent (CNC) pentru

consultări şi decizii privind planificarea strategică a noii RNDR. Se vor stabili criterii de

135

eligibilitate clare pentru calitatea de membru în CNC, pentru a asigura pluralitatea şi o

reprezentare teritorială şi socială echilibrată.

3. Înfiinţarea unui birou central al Unitătii de Sprijin a Reţelei (USR) în cadrul

Autorităţii de Management (AM), format dintr-o echipă de experţi calificaţi care va asigura

gestionarea şi dotarea cu resurse (bunuri şi servicii) pentru funcţionarea noii RNDR.

Crearea componenţei regionale a USR prin identificarea şi mobilizarea de personal

relevant la nivel regional. In scopul asigurării capacităţii administrative va fi asigurată

formarea întregului personal USR.

4. Planul de Acţiune Anual (PAA) va operationaliza Planul de Actiune al RNDR din

punctul de vedere al activităţilor pe termen scurt şi mediu sprijinite de USR. PAA va fi

consultat / agreat cu CNC şi va fi coordonat cu Planul de Comunicare al PNDR 2014-

2020. Reţeaua trebuie promovată în Planul de Comunicare ca şi parte integrantă a PNDR.

5. Lansarea RNDR ca şi componentă importantă a PNDR 2014-2020.

Structura organizatorică planificată a reţelei, modalitatea de implicare a

organizaţiilor şi administraţiilor, inclusiv a partenerilor, conform Art. 55(1) din RD şi

modalitatea de facilitare a activităţilor reţelei

Participarea şi reprezentarea actorilor relevanţi

Calitatea de membru al RNDR va fi informală şi permisă tuturor instituţiilor publice,

organizaţiilor actorilor relevanţi, grupurilor din cadrul comunităţilor şi persoanelor

interesate sau implicate în dezvoltarea rurală din România – inclusiv toate grupurile de

acţiune locală LEADER şi cele prevăzute în Acordul de Parteneriat. Membrii reţelei vor

participa la activităţile RNDR şi vor beneficia de acestea.

Conferinţa naţională a RNDR, va fi organizată anual cu scopul de a mobiliza actori

relevanţi din mediul rural.

Conform experienţelor dobândite de alte retele rurale în perioada 2007-2013, se vor

încuraja următoarele procese generale de conectare în retea:

Implicarea eficientă a actorilor relevanţi;

Asigurarea unei abordări unitare a Politicii Agricole Comune;

Colectarea, analiza şi diseminarea de bune practici;

Schimburi de experienţe şi cunostinţe între actori locali;

Activităţi pentru dezvoltarea capacităţilor de cooperare;

136

Cooperare şi acţiuni realizate în comun.

Procesul de activare şi de animare a noii RNDR va începe cu colaborarea activă

dintre USR şi grupurile de actori relevanţi. Această colaborare se va realiza pe baza unei

abordări comune pentru toţi actorii relevanţi, în paralel cu activităţi specifice care vor viza

grupurile mai dificil de cooptat sau grupurile cu nevoi specifice (de ex. publicul larg).

Instrumente pentru conectarea la reţeaua rurală

Instrumentele/activităţile utilizate de USR pentru a facilita procesele de conectare

în reţeaua RNDR pot cuprinde:

Instrumente de dezvoltare a cunostinţelor precum: – studii analitice; grupuri de

lucru tematice; grupuri pe aspecte specifice; colectarea de exemple de proiecte tip, de

bune practici şi de studii de caz etc.

Instrumente de diseminare a informaţiilor precum: instrumente media, materiale

informative şi publicitare, baza de date, forumuri de discuţii, cursuri de instruire, pagină

web, etc.

Instrumente de schimb de experienţă şi cooperare precum: ghiduri de cooperare,

baze de date cu informaţii de contact; instrumente de identificare a partenerilor,

evenimente de cooperare/târguri etc.

Descrierea concisă a principalelor categorii de activităţi ce se vor realiza prin

RNR conform obiectivelor programului

Planul multi-anual de Actiune pentru RNDR şi Planurile de Acţiune Anuale (PLA)

vor fi realizate în conformitate cu scopurile acţiunii de conectare în cadrul reţelei, aşa cum

sunt acestea evidenţiate în Articolul 54(2):

a) Sporirea nivelului de implicare a actorilor relevanţi în implementarea dezvoltării

rurale;

b) Îmbunătăţirea calităţii implementării programelor de dezvoltare rurală;

c) Informarea publicului larg şi a potenţialilor beneficiari cu privire la politica de

dezvoltare rurală şi la oportunităţile de finanţare;

d) Stimularea inovării în agricultură, sectorul agroalimentar, silvicultură şi zonele rurale.

Resursele disponibile pentru înfiinţarea şi functionarea RNR

Conform Articolului 51(2), pentru măsura de Asistenţă Tehnică din PNDR se va

rezerva o sumă destinată înfiinţării şi funcţionării RNDR.

137

Având în vedere dimensiunea spaţiului rural al României, nevoile acestuia şi

experienşele existente în România cu privire la reteaua rurală, această sumă va fi de

aproximativ 15 milioane de EURO din cuantumul fondurilor publice totale (FEADR + 15%

cofinanţare naţională) alocate măsurii de Asistenţă Tehnică.

DEZVOLTARE LOCALĂ LEADER

Descrierea măsurii


19. Dezvoltare locală a LEADER (conform draft v.1 25.02.2014)

Scopul, nivelul de sprijin, precum şi alte informaţii (defalcate pe sub-

măsuri şi tipuri de operaţiuni)

Lista de sub-măsuri

19.1. Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală

19.3. Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală

19.4./19.5./19.6. Sprijin pentru pregătirea şi punerea în aplicare a proiectelor de

cooperare inter-teritorială şi transnaţională

19.7./19.8. Cheltuieli de funcţionare şi animare

19.1. Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală

Tip de sprijin:

Sprijinul pregătitor pentru strategia de dezvoltare locală este destinat pentru

elaborarea unei strategii de dezvoltare locală care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate ,

în urma depunerii pentru selecţie şi finanţare.

Beneficiarii:

Parteneriate public-private constituite în baza acordului de parteneriat indiferent

dacă reprezintă teritorii care sunt acoperite de SDL care sunt finanţate din PNDR 2007-

2013, sau potenţiale parteneriate formate din parteneri care au fost membri în GAL-uri

autorizate şi parteneri care nu au mai fost membrii în GAL-uri.

Parteneriatele pot fi organizate şi recunoscute sau nu conform OG 26/2000.

Criteriile cu privire la acordul de parteneriat vor fi detaliate în ghidul solicitantului.

138

În cazul unui parteneriat care nu este autorizat ca asociaţie, reprezentarea va fi

realizată de o entitate juridică privată sau publică din cadrul parteneriatului.


Cheltuieli pentru:

(a) activităţi de consultare, animare şi grupuri de lucru în vederea elaborării SDL;

(b) consultanţă tehnică şi financiară în vederea elaborării SDL;

(c) costuri de personal necesar în vederea elaborării SDL;


Se va oferi sprijin de asistenţă tehnică în conformitate cu prevederile

Regulamentului nr. 1303/2013 (art. 35), până la suma maximă de 20.000 Euro,

proporţional cu numărul de locuitori din teritoriu.

Nu se acordă avans.

Metoda de calcul detaliată se va stabili în legislaţia naţională aferentă.

Intensitatea sprijinului nerambursabil pentru această submăsură este 100%.

19.3 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare

locală

Tip de sprijin:

Se va acorda sprijin financiar pentru proiectele care vor fi implementate în cadrul

strategiei de dezvoltare locală, cu respectarea intensităţilor maxime ale măsurilor din

PNDR şi a măsurilor inovative specifice LEADER.

Sprijinul financiar eligibil nerambursabil este limitat la 200.000 de euro per proiect.

Condiţiile detaliate vor fi stabilite de GAL-uri.

Beneficiarii:

Entităţi juridice publice/private în conformitate cu fiăa măsurii

corespunzătoare din PNDR/fisa LEADER.


Costurile trebuie să fie în conformitate cu costurile eligible ale măsurii respective

din PNDR/măsura LEADER şi în conformitate cu art. art. 60 şi 61 din Regulamentul nr

1305/2014.


139

Cuantumul maxim al sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de până la 100%

- până la un maxim de 200.000 de euro/proiect, cu respectarea intensităţilor maxime ale

măsurilor corespunzătoare din PNDR şi ale măsurilor inovative specifice LEADER.

Pentru măsura ce vizează grupurile de producători finantarea se va acorda în

condiţiile art. 27 (4) din regulamentul FEADR.

Beneficiarii sprijinului pentru investitţi pot solicita agenţiei de plată competenţe plata

unui avans de până la 50 % din ajutorul public acordat pentru aceste investiţii.

19.4/19.5./19.6. Sprijin pentru pregătirea şi punerea în aplicare a proiectelor

de cooperare inter-teritorială şi transnaţională

Tip de sprijin:

Sprijin financiar pentru pregătirea şi implementarea proiectului de cooperare.

Această sub-măsură va finanţa proiectele de cooperare transnaţională (dintre

România şi alte State Membre ale UE sau state care nu sunt membre ale UE) şi de

cooperare inter-teritorială (în cadrul teritoriului României) între Grupurile de Actiune Locală

.

Doar proiectele sau acţiunile comune aferente programului de dezvoltare rurală şi

strategiei de dezvoltare locală vor fi eligibile pentru sprijin. Proiectele de cooperare

transnaţională sunt îngreunate de reguli de administrare diferite aferente statelor membre.

În acest sens, GAL-urile care intenţionează să realizeze proiecte de cooperare pot fi

sprijinite, în principal, de Reteaua Europeană de Dezvoltare Rurală şi de Reţeaua

Naţională de Dezvoltare Rurală, având acces la bazele de date şi solicitând

sprijin/consultanţă.

Beneficiarii: Grupurile de Acţiune Locală autorizate.


Sunt eligibile costurile proiectelor de cooperare dintre teritoriile naţionale (cooperare

naţională), sau costurile proiectelor de cooperare între teritoriile naţionale şi teritoriile altor

State Membre sau ţări terţe (cooperarea transnaţională).

Cheltuielile sunt eligibile pentru:

- pregătirea proiectelor

140

- organizarea misiunilor tehnice, întâlnirilor, atelierelor de lucru;

- proiecte comune de instruire, networking;

- costurile administrative;

- activităţi de promovare;

- achiziţia/inchirierea de echipamente/bunuri aferente proiectului de cooperare.

În cazul cooperării dintre un GAL şi alte grupuri sau parteneriate din Statele

Membre ale UE/ţări terţe, acordul de cooperare trebuie să prevadă că fiecare partener

suportă cheltuielile proporţional cu nivelul de participare la acţiunea comună.


Cuantumul maxim al sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de 100% - până

la un maxim de 200.000 de euro pe proiect.

19.7/19.8 Cheltuieli de funcţionare şi animare.

Tip de sprijin:

În timpul implementării, la nivelul fiecărei strategii de dezvoltare locală, costurile de

funcţionare şi de animare pentru fiecare SDL nu trebuie să depăşească 20% (25% pentru

Delta Dunării) din costurile publice totale pentru această strategie. Prin SDL se înţelege

bugetul pentru cheltuielile de funcţionare şi bugetul pentru realizarea proiectelor.

Costurile de funcţionare şi animare sunt direct legate de strategie.

Costurile de funcţionare vor viza şi activităţi specifice pentru a consolida

capacitatea GAL. Mai mult, GAL trebuie să prevadă proceduri şi instrucţiuni cu privire la

evaluarea/ monitorizarea proprie a SDL, care să devină un instrument care să contribuie

la managementul grupurilor locale şi la colectarea de date utile la nivelul programului.

Sprijinul pentru animarea teritoriului va avea drept obiectiv facilitarea schimbului

dintre actori, oferirea unor informaţii relevante, promovarea oportunităţilor financiare

relevante din strategie şi sprijinirea beneficiarilor potenţiali la pregătirea cererilor de

finanţare.

Activităţile de animare pot fi realizate de către personalul GAL-ului.

Beneficiarul potenţial trebuie să fie informat cu privire la procesul care trebuie

finanţat.

141

Tipurile de sprijin pentru costurile de funcţionare şi de animare privind

managementul implementării strategiei sunt stabilite în Art 35(1)d, e din CPR 1303/2013.

Beneficiarii: Grupuri de Acţiune Locală


Pentru funcţionarea GAL, sunt eligibile costurile legate de managementul

implementării strategiei, respectiv costurile de funcţionare, costurile de personal, costurile

de instruire, costurile legate de comunicare, costurile financiare, precum şi costurile legate

de monitorizarea şi evaluarea strategiei, conform articolului 34 (3) (g) CPR.

În acest context, pentru funcţionarea GAL, sunt eligibile următoarele:

- cheltuieli de personal;

- cheltuieli pentru servicii de expertiză legate de implementarea strategiei

GAL,

- cheltuieli aferente sediului administrativ GAL (închirierea şi dotarea) pe

teritoriul GAL;

- cheltuieli pentru echipamente necesare funcţionării GAL;

- cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor GAL şi a comitetului de selecţie,

- cheltuieli de comunicare transport şi utilităţi;

- cheltuieli de participare la activităţile reţelei nationale si retelei europene de

dezvoltare rurală si alte activităti de instruire, informare si promovare pentru

implementarea strategiei;

- cheltuieli de consultanţă tehnică şi financiară.

- cheltuieli pentru achiziţia unui autoturism, în conformitate cu limitările prevăzute

de legislaţia naţională aplicabilă entităţilor publice;

- pentru Delta Dunării: un mijloc de transport fluvial, în conformitate cu

bugetul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţionarea de mijloace de transport

persoane pentru sectorul public;

- instruirea angajaţilor GAL şi liderilor locali din teritoriul GAL.

Conform articolului 35 (1) (e) al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, costurile

eligibile pentru animare sunt costurile pentru facilitarea schimbului între părţile interesate,

pentru furnizarea de informaţii, pentru promovarea strategiei şi pentru sprijinirea

beneficiarilor în vederea pregătirii cererilor de finanţare.

142

Pentru cheltuielile de promovare şi informare sunt eligibile cheltuieli cu organizarea

acţiunilor de promovare sau informare, inclusiv cheltuieli de personal, echipamente şi

logistică.

Cheltuielile privind funcţionarea şi animarea se decontează doar dacă se realizează

pe teritoriul GAL.


Strategia de dezvoltare locală este cadrul general pentru toate activităţile şi

cheltuielile aferente GAL-ului.

Cheltuielile administrative şi de animare sunt eligibile doar după aprobarea

strategiei de dezvoltare locală.

Cheltuieli de participare la activităţile reţelei naţionale şi reţelei europene de

dezvoltare rurală şi alte activităţi de instruire, informare şi promovare pentru

implementarea strategiei de dezvoltare locală sunt eligibile şi dacă se realizează în afara

teritoriului GAL.

Decontarea cheltuielilor de funcţionare se va realiza in funcţie de performanţa GAL

in implementarea strategiei.


Cuantumul maxim al sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile este de 100%.

Costurile de funcţionare şi pentru animarea strategiei se vor deconta în procent

maxim de 20 % (excepţie 25% pentru Delta Dunării) din cheltuielile publice totale

efectuate în cadrul SDL. Costurile de funcţionare se vor deconta in procent de 20% sau

25% pentru Delta Dunării în funcţie de valoarea proiectelor contractate din cuantumul

strategiei.

Grupurile de acţiune locală selectate pot solicita Agenţiei de plăţi plata unui avans

aferent costurilor de funcţionare şi animare, după semnarea contractului de finanţare.

Cuantumul avansului nu poate depăşi 50 % din sprijinul public legat de costurile de

funcţionare şi de animare.

143

MĂSURA: MANAGEMENTUL RISCULUI

Descrierea măsurii


Măsura 17- Gestionarea riscurilor | Fonduri mutuale

Codul sub-măsurii:

17.2 – Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor

și ale plantelor, infestările cu dăunători și pentru incidente de mediu

Descriere generală a măsurii inclusiv logica intervenţiei și contribuţia la

domeniul de intervenţie și la obiectivele transversale

Producţia agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situaţie care

impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri prin intermediul cărora să-și compenseze

parţial pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și

care să le permită refacerea activelor fizice deteriorate, cât și garantarea unei siguranţe a

veniturilor. Astfel de scheme de gestionare a riscurilor trebuie să poată acoperi, pe lângă

daunele provocate de către fenomenele climatice nefavorabile (inundaţii, secetă, eroziuni

ale solului etc.), și pe cele cauzate de boli ale animalelor și plantelor, infestări cu

organisme dăunătoare și incidente de mediu (deversări de deşeuri toxice etc.), oferind o

protecţie de ansamblu fermierilor care se confruntă cu întreruperi ale activitătii și/sau

pierderi ale producţiei din cauza unor astfel de incidente.

Situaţia curentă

Deoarece în prezent, fermierii sunt expuși la creșterea riscurilor economice și de

mediu ca o consecinţă a schimbărilor climatice, punerea în aplicare a unei practici

eficiente de gestionare a riscurilor și măsurile de sprijin ulterioare, este o necesitate.

Sectorul agricol este în general expus la următoarele categorii de riscuri:

1. fenomene meteorologice nefavorabile, cum ar fi grindină, furtuni, vânturi

puternice, ploi excesive sau secetă, expunerea la căldură sau frig excesiv și variaţii

extreme de temperatură înaltă și scăzută - [riscuri climatice]

2. boli și probleme sanitare care afectează plantele și animale - [risc sanitar]

3. incidente de mediu/poluare care pot afecta atât plantele, cât și animalele - [risc

de mediu]

144

Rezultate așteptate

Rezultatele măsurii prezente sunt orientate către a stimula fermierii să adere la

fonduri mutuale pentru a acoperi riscurile climatice, sanitare și de mediu, precum și în

același timp către implementarea de măsuri de prevenire a riscurilor prin adaptarea

productiei și metodelor de exploatare pentru a preveni pe cât de mult posibil pierderile

cauzate de fenomenele naturale nefavorabile sau incidentele de mediu.

Rezultatele implementării măsurii vor fi evaluate prin numărul de fermieri care

participă la fondurile mutuale.

Contribuţia la domeniile de intervenţie

DI 3B – Sprijinirea gestionării și prevenirii riscurilor la nivelul exploataţiilor

Domeniul de aplicare, nivelul sprijinului și alte informaţii

Sub-măsuri alese:

17.2 – Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile

animalelor și ale plantelor, infestările cu dăunători şi pentru incidente de mediu

Prezenta Măsura are rolul de a sprijini fermierii să-și stabilizeze activitatea și

producţia prin primirea de compensaţii financiare pentru pierderile economice cauzate de

către fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infestările cu

dăunători și pentru incidente de mediu. Cadrul care va permite compensarea fermierilor se

bazează pe crearea de fonduri mutuale pentru agricultură la care fermierii vor adera,

fonduri care îi vor compensa pentru pierderile cauzate de fenomenele nefavorabile

menţionate.

Prin intermediul măsurii vor fi sprijinite următoarele activităti:

‐ compensarea fermierilor prin intermediul fondurilor mutuale pentru agricultură,

pentru pierderile economice înregistrate de aceștia în urma unor evenimente nefavorabile;

‐ sprijin financiar acordat pentru înfiinţarea fondurilor mutuale pentru agricultură.

Tipul sprijinului

a) Contribuţii financiare acordate fondurilor mutuale pentru compensaţiile financiare

plătite fermierilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene meteorologice

nefavorabile sau de manifestarea unei boli a animalelor sau plantelor sau de organisme

dăunătoare sau de un incident de mediu;

145

b) Contribuţii financiare pentru cheltuielile administrative aferente creării fondurilor

mutuale, alocate într-un mod degresiv pe o perioadă de maximum trei ani;

c) Contribuţii financiare pentru dobânzile aferente împrumuturilor comerciale

contractate de fondurile mutuale, cu scopul de a plăti compensaţii financiare fermierilor în

situaţii de criză.

Beneficiari

Beneficiari directi:

‐ Fonduri mutuale pentru agricultură constituite şi acreditate de către autoritatea

competentă în conformitate cu legislaţia naţională.

Beneficiari indirecţi:

‐ Fermierii activi în sensul definiţiei art. 9 din Regulamentul nr 1307/2013, care

au subscris la fonduri mutuale pentru agricultură, în sensul definiţiei din prezenta măsura

și în conformitate cu legislaţia natională.

Cheltuieli eligibile

Cheltuielile eligibile ale fondurilor mutuale finanţate din fonduri publice în

conformitate cu reglementările prezentei măsuri sunt grupate în trei categorii:

i. Compensaţii plătite fermierilor pentru pierderile economice;

ii. Cheltuielile administrative aferente creării fondurilor mutuale;

iii. Dobânzile plătite pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual

cu scopul de a plăti compensaţii financiare fermierilor în caz de criză.

Nu sunt eligibile cheltuielile legate de reasigurarea fondurilor mutuale, precum nici

contribuţiile la capitalul social al fondurilor.

Condiţii privind eligibilitatea Fondurilor Mutuale

‐ Fondurile mutuale trebuie să fie acreditate în conformitate cu legislaţia naţională.

În acest sens, MADR și celelalte autorităţi de reglementare implicate vor asigura

conformitatea cadrului legislativ naţional de reglementare a fondurilor mutuale cu

reglementările CE în acest domeniu.

‐ Fondurile mutuale trebuie să urmeze o politică transparentă în ceea ce priveşte

plăţile vărsate în fond şi sumele retrase din acesta;

‐ Fondurile mutuale trebuie să prevadă norme clare privind atribuirea

responsabilităţilor legate de eventualele datorii realizate;

146

‐ Fondurile mutuale trebuie să aibă capitalul social iniţial format exclusiv din

cotizaţiile fermierilor înscrişi în fond; nu se va face nicio contribuţie financiară din fonduri

publice la capitalul subscris iniţial.

Sume și rate de sprijin

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va fi de maximum 65% din cheltuielile

eligibile. MADR poate decide plafonarea sprijinului acordat fondurilor mutuale ȋn funcţie

de fondurile disponibile ȋn cadrul măsurii.

Evaluarea generală a măsurii

Măsura creează premisele îndeplinirii prioritătilor menţionate în descrierea

strategiei prin facilitarea gestionării riscurilor din agricultură. De asemenea, măsura

vizează tratamentul egal al fermierilor, prin crearea premiselor afilierii acestora la fondurile

mutuale în scopul asigurării acoperirii pagubelor ca urmare a producerii unor fenomene

adverse.

În urma analizei realizate de autoritatea de management și agenţia de plăţi se

poate concluziona că se asigură verificabilitatea și controlul măsurii, astfel încât să nu se

prejudicieze interesele financiare ale Uniunii Europene.

Principii generale privind acurateţea datelor

Sprijinul din fonduri publice care poate fi acordat este direct legat de producţia

anuală a fermierilor și volumul pierderilor suferite. Anterior solicitării sprijinului, fondurile

mutuale vor prezenta procedurile de colectare a datelor cu privire la valorile anuale de

productie ale fermierilor. Implicit, fondurile mutuale vor prezenta de asemenea, metodele

și procedurile de evaluare a pierderilor suferite de fermieri. În acest sens, fondurile

mutuale îsi vor asuma răspunderea în ceea ce privește conformitatea şi corectitudinea

tuturor informaţiilor furnizate către MADR sau, după caz, APIA (având în vedere inclusiv

evitarea supra-compensării fermierilor pentru același eveniment nefavorabil).

147

Programul Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR) dispune de o alocare financiară

in perioada 2014-2020 de peste opt miliarde de euro.

Fondurile vor fi orientate catre 14 măsuri principale structurate pe trei direcţii,

sectorul de reproducţie şi dezvoltarea fermelor fiind prioritare. In noua varianta a PNDR

vor fi cuprinse recomandările fermierilor formulate in cadrul conferinţelor regionale

organizate de Ministerul Agriculturii.

60.000 de euro pentru tineri

Prin noul program se doreşte incurajarea tinerilor care vor să dezvolte afaceri in

zona rurala. Aceştia pot primi o finanţare de cel mult 60.000 de euro, iar sprijinul va fi

acordat in doua tranşe. Prima parte, reprezentand 70% din fondurile nerambursabile, va fi

incasată la primirea deciziei de finanţare. Restul de 30% se va acorda in cei trei ani de la

primirea deciziei de finanţare. Primirea acestei părţi din fonduri este condiţionată de

implementarea şi indeplinirea planului de afaceri depus la solicitare. In cazul in care

termenii acestui plan nu vor fi respectaţi, beneficiarul va fi obligat să returneze prima

tranşă, proporţional cu obiectivele nerealizate. Pentru a primi fondurile, un fermier trebuie

sa indeplinească o serie de condiţii, printre care aceea de a fi implinit cel mult 40 de ani

la momentul depunerii cererii de finanţare. Totodata, tanărul trebuie să aibă domiciliul

stabil in comuna pe teritoriul căreia se află exploataţia. Valoarea economică a acesteia

poate fi de minimium 15.000 şi maximum 50.000 de euro. Nu pot primi finanţare decat

tinerii care lucrează efectiv in agricultură şi nu detin concomitent alt loc de muncă in afară

comunei in care este situată exploatatia sau in zonele limitrofe.

Prin acordarea acestui tip de finanţări se doreste atragerea tinerilor in agricultură, in

conditţile in care una dintre problemele cu care se confruntă agricultura romanească, ci şi

cea europeană este varsta inaintată a proprietarilor de terenuri agricole. La nivelul Uniunii

Europene, doar 6% din agricultori au mai putin de 40 de ani.

148

Fonduri pentru ferme mici si mari

Pe lista prioritaţilor se mai afla şi susţinerea proprietarilor de ferme mici. Alocarea

financiară pentru submăsura specifică este de 150 de milioane de euro in perioada 2014-

2020.

Finanţarea nerambursabilă acoperă intreaga valoare a proiectului, limita maximă

fiind de 15.000 de euro. Fondurile se vor acorda tot in doua tranşe.

Beneficiari pot fi fermierii care deţin in proprietate sau in folosinţă o exploataţie

agricolă cu o valoare a producţiei cuprinsa intre 8.000 si 14.999 euro.

Proprietarii fermelor mari vor avea la dispoziţie un buget mai mare. Alocarea

estimativă se ridică la peste 757,9 milioane de euro, la care se adaugă cele 260 de

milioane de euro destinate subprogramului pomicol. Fondurile pot fi accesate de fermieri,

grupuri de producatori şi cooperative, institute sau staţiuni de cercetare-dezvoltare.

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar

valoarea maxima a acestuia nu va depaşi un milion de euro. In cazul activităţii de

producţie, şi 1,5 milioane de euro, pentru investiţiile care vor scurta lanţul de

aprovizionare, adică cele care include producţia, procesarea şi comercializarea

produselor agricole.

Afaceri la ţară

Un alt punct important din lista de priorităţi il reprezintă fondurile alocate pentru

dezvoltarea, la ţară, a afacerilor care nu au caracter agricol. Astfel, submăsura “Sprijin

pentru infiinţarea de activităţi non-agricole in zonele rurale”, cum sunt cele de servicii

sau de meşteşugărit, are o alocare financiară estimativă de 100 de milioane de euro. Pot

fi finanţate proiecte cu o valoare maximă de 70.000 de euro in cuantum de 100%. De

aceste finanţări pot beneficia şi micro-intreprinderile şi intreprinderile nou-infiinţate.

Fondurile se vor acorda in doua tranşe, de 70% şi, respectiv, 30%.

Prima tranşa va fi virata in contul beneficiarului la primirea deciziei de finanţare, iar

cea de-a doua in cel mult trei ani din acest moment.

149

Prin submăsura “Investiţii in crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”,

care beneficiază de fonduri in valoare de 150 de milioane de euro, vor putea primi

finanţare in cuantum de pană la 90% proiecte cu o valoare de maximum 200.000 de euro.

Finanţarea se va acorda dupa principiul schemelor de minimis, pentru activităţi non-

agricole, servicii şi activităţi mesteşugăreşti, turism rural şi producere de biocombustibili

din biomasa, in spaţiul rural.

Beneficiarii sunt antreprenori care au deja o afacere, respectiv microintreprinderi si

intreprinderi mici existente, fermieri sau membrii unei gospodării agricole care işi

diversifică activitatea de bază prin infiinţarea sau dezvoltarea unei activităţi non-agricole in

cadrul intreprinderii deja existente.

Autorităţile locale

De un buget consistent vor beneficia autorităţile locale. Pentru dezvoltarea

infrastructurii rurale, de la construcţia de drumuri, sisteme de apă şi canalizare la şcoli şi

grădiniţe, primăriile de comună pot atrage fonduri substanţiale. De exemplu, pentru a

construi un singur drum sau sistem de canalizare, sprijinul nerambursabil poate ajunge la

un milion de euro. Daca primăriile de comună se asociază şi construiesc in comun, pot

accesa şi patru milioane de euro/proiect.

De asemenea, surse importante se vor duce şi pe măsurile de buget şi climă,

respectiv 2,38 miliarde de euro. In această categorie intră şi submăsurile privind

impădurirea şi crearea de suprafeţe impădurite şi perdele forestiere (105,6 mil. euro),

agromediu şi clima (849,9 mil. euro), agricultura ecologică (200 mil. euro) şi delimitarea

zonelor care se confruntă cu constrangeri naturale (1,23 mld. euro).

Faţă de vechiul PNDR, noul program aduce şi fonduri pentru acţiuni de informare

(25,3 mil. euro), servicii de consiliere (25,3 mil. euro), cooperarea grupurilor operaţionale

pentru inovare (13 mil. euro) şi infiinţarea şi funcţionarea fondurilor mutuale (200 mil.

euro).

150

Direcţii de investiţii susţinute prin PNDR 2014-2020*

Submasura Buget (mil. euro) Ponderea sprijinului nerambursabil

Valoare maximă a finanţării prin proiect

Modernizare ferme 757 50% 1-1,5 mil. euro

Prelucrarea şi comercializarea produselor agricole din Anexa I

la Tratat

429 50% 1-1,5 mil. euro

Infrastructura de adaptare a agriculturii şi silviculturii

570 nespecificat 1-1,5 mil. euro

Instalare tineri fermieri 400 100% 60.000 euro

Sprijin pentru ferme mici 150 100% 15.000 euro

Sprijin pentru infiinţarea de activităti neagricole in

zone rurale

100 100% 70.000 euro

Investiţii in crearea şi dezvoltarea de activităţi

neagricole

150 90% 200.000 euro

Servicii de bază şi reinnoirea satelor**

1.100 100% 4 mil. euro

* alocări estimative, ** măsură adresată autorităţilor locale

151

Capitolul 7. CONCLUZII Dezvoltarea Comunei Lucieni se va realiza prin crearea şi susţinerea unui mediu

economico-social competitiv, stabil şi diversificat care să asigure creşterea economică şi

creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, prin:

- protecţie socială şi optimizarea sistemului de sănătate;

- direcţionarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe

locuri de muncă;

- asigurarea accesului neingrădit al populaţiei şi al agenţilor economici la

infrastructura de bază (apă, canalizare, distribuţia de gaze, căi de transport, telefonie,

internet, drumuri locale,drumuri agricole, poduri, podețe, trotuare);

- colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi industriale şi realizarea de platforme

conforme cerinţelor legislative;

- imbunătăţirea reţelei electrice din comună;

- protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din

Uniunea Europeană pe care Romania va trebui sa le atingă in totalitate.

Reabilitarea şi modernizarea instituţiilor publice conform standardelor europene.

Sprijinirea autorităţilor publice locale in prezentarea strategiilor financiare şi de

investiţii.

152

Dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea priorităţilor

comunităţii, strategia şi acţiunile sale.

Asigurarea de posibilităţi de utilizare a energiei termice şi gazelor naturale pentru

majoritatea populaţiei şi agenţilor economici de comună;

- asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile in agricultură,

piscicultură. industrie, servicii;

- luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a inlăturării dezechilibrelor sociale şi

creşterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunităţi investiţionale.

Realizarea obiectivelor strategice se intemeiază pe aplicarea unui management

care să conducă la dezvoltarea şi/ sau regenerarea rurală, politicile, planificarea

strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea

urmatoarelor principii:

- introducerea criteriilor de eco-eficienţă in toate activităţile de producţie şi servicii;

- modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie, formare profesională şi de

sănătate publică, ţinand seama de evoluţiile demografice nefavorabile şi de impactul

acestora asupra pieţei muncii;

- identificarea unor surse suplimentare de finanţare, in condiţii de sustenabilitate,

pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, in special in domeniile

infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;

- folosirea in deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan local şi stimularea

unor asemenea decizii din partea capitalului privat pentru folosirea celor mai bune

tehnologii accesibile, din punct de vedere economic.;

- corelarea obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu

potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;

-valorificarea avantajelor comparative ale comunei Lucieni in privinţa dezvoltării

producţiei agricole;

- protecţia şi punerea in valoare a patrimoniului cultural şi natural.

Administraţia publică locala din comuna Lucieni a avut ca principală preocupare

protecţia mediului inconjurator şi dezvoltarea serviciilor pentru populaţie adoptand o

atitudine de limitare a efectelor poluante ale intervenţiei omului in natura. Astfel, pe

153

parcursul ultimilor ani a intreprins initiative de conservare şi protejare a mediului

inconjurător prin proiecte de colectare şi epurare a apelor uzate menajere, colectarea şi

transportul deşeurilor, limitarea poluării prin implementarea sistemelor alternative de

incălzire ce utilizează energie nepoluantă. De asemenea, s-au realizat investiţii in crearea/

amenajarea de spaţii verzi in zonele centrale ale localităţii.

Cu toate acestea, investiţii suplimentare se impun pentru continuarea activităţilor

intreprinse, aşa cum se desprinde din analiza situaţiei socio-economice descrisă in cadrul

proiectului:nu există inca o soluţie de neutralizare/ colectare şi transport a gunoiului de

grajd şi resturi vegetale educarea populaţiei in spiritul reciclării, protecţiei mediului şi

voluntariatului

Obiectivul general este asigurarea protecţiei şi calităţii mediului inconjurător in

vederea creşterii standardului de viaţă al locuitorilor şi dezvoltării durabile a comunei

Lucieni

Obiective specifice sunt:

-asigurarea managementului de calitate al apei;

-dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al deşeurilor;

-promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă

energetică;

-imbunătăţirea stării mediului inconjurator şi prevenirea riscurilor naturale şi de

sănătate a populaţiei;

Activităţi ce vor fi intreprinse:

Obiectivul operaţional “Asigurarea managementului de calitate al apei”

Obiectivul operaţional “Dezvoltarea unui sistem integrat eficient de management al

deşeurilor”

Obiectivul operaţional “Promovarea unor tehnologii alternative de generare a

energiei şi de eficienţă energetică”

Obiectivul operaţional “Imbunătaţirea stării mediului inconjurător şi prevenirea

riscurilor naturale şi de sănătate a populaţiei”

strategia de dezvoltare localĂ 2014 -...

Documents