plan de dezvoltare locală gal muntele Şes bihor fileplan de dezvoltare locală –gal muntele Şes...

Plan de dezvoltare locală –GAL Muntele Şes Bihor

2012

1

Plan de Dezvoltare Locală

GAL Muntele Şes Bihor


2012

2

Cuprins

I. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ 1

I.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu 3

I.2. Planul de dezvoltare locală 5

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC 5

I.2.1. Prezentarea geografică şi fizică 5

I.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice 5

I.2.2. Hărţi – planul localizării teritoriului 15

I.2.3. Populaţie – demografie 21

I.2.4. Patrimoniu arhitectural şi cultural 39

I.2.5. Economia locală 47

I.2.5.1. Repartizarea populaţiei active 49

I.2.5.2. Agricultură 53

I.2.5.3. Industrie – IMM – Micro-întreprinderi 63

I.2.5.4. Comerţ şi sector de servicii 69

I.2.6. Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale 75

I.2.7. Activităţi sociale şi instituţii locale 79

I.2.8. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 87

I.2.9. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului 89

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT 91

PARTEA A – III - A: PRIORITATI 109

PARTEA A – IV – A: MASURA 117

I.3. Planul de finanţare 157

PARTEA A V-A PARTENERIATUL 159 II. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI 159

II.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură 159

II.2. Prezentarea parteneriatului decizional 171

II.2.1. Descrierea partenerilor 171

II.2.2. Crearea şi funcţionarea GAL - ului 179

II.3. Organizarea GAL-ului 94

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI 94

II.3.1. Resurse umane 94

II.3.1.1. Fişa postului 189

II.3.1.2. Responsabilități 205

II.3.2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) 105

II.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului 209

II.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare 213

II.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului 219

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE 219


2012

3

II.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR 243

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE SI CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI 243

II.5.1. Cooperare 243

II.5.2. Crearea şi implementarea reţelei 245

CONCLUZII 247

Bibliografie 251

Rezumatul Planului de Dezvoltare Locală 253 ANEXA C – Planul de finanțare 259 ANEXA D – Prezentarea teritoriului și a populației 261 Documente parteneri 263 FORMULAR G 2 – Acord de parteneriat 545 FORMULAR G 3 – Angajament nemodificare strategie 549 Documente animare teritoriu 551 Documente suport date utilizate la fundamentarea Planului de Dezvoltare Locală 639


2012

4

I. PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ


2012

5

I.1. Lista localităţilor cuprinse în teritorii

Teritoriul : GAL Muntele ȘES BIHOR

Nr crt

Numele Localităţii Nr. Locuitori Suprafaţa

Totală Densitate

Comune Oraşe Sate Din Oraşe Total

Teritoriu Km2 Loc./ Km2

1. SPINUŞ -

SPINUŞ,

CIULESTI,

GURBESTI,

NĂDAR,

SĂLISTE.

- 1.209 30,26 39

2. DERNA -

DERNA,

SACALASĂU,

SACALASĂU NOU,

TRIA.

- 2.810 49,21 57

3. SUFLACU DE

BARCĂU -

SUPLACU DE

BARCĂU

BORUMLACA, DO

LEA,

FOGLAS,

VALEA CERULUI,

VÂLCELELE.

- 4.478 44,48 100

4. POPEŞTI

POPEŞTI,

BISTRA,

BUDOI,

CUZAP,

VARVIZ,

VĂRZARI,

VOIVOZI.

- 8.147 108,76 77

TOTAL 4 - 24 16.644 232,71 71

% LOCUITORI ORAŞE DIN TOTAL

LOCUITORI (≤25%) 0 0 0 0

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciule%C8%99ti,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurbe%C8%99ti_(Spinu%C8%99),_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83dar,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83li%C8%99te,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sacalas%C4%83u,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sacalas%C4%83u_Nou,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tria,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Borumlaca,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dolea,_Bihor


http://ro.wikipedia.org/wiki/Fogla%C8%99,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Cerului,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2lcelele,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bistra,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Budoi,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cuzap,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Varviz,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83rzari,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Voivozi_(Pope%C8%99ti),_Bihor


2012

6

1.2 Planul de dezvoltare locală

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

I.1.1. Prezentarea geografică şi fizică

I.1.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Teritoriul GAL Muntele Șes Bihor cuprinde suprafața a 4 comune : Spinuș. Derna, Popești și Suplacu de

Barcău, teritoriul prezentând continuitate teritorială și caracteristici comune și omogene în ceea ce privește

relieful, clima, solurile, demografia, mediul economic, social și cultural.

AMPLASAREA GEOGRAFICĂ

Teritoriul analizat face parte din judeţul Bihor, fiindsituat în partea de centru - esta judeţului, până la limita

cu județul Sălaj.Din componenţa acestuia fac parte 4 comune şi 22 de sate, însumând o suprafaţă de

232,71km2.

Harta nr. 1 – amplasarea teritoriului GAL Muntele Șes pe teritoriul țării :

Ca referinţe fizico – geografice pot fi luate în considerare Munţii Plopişului (Șes) în partea de sud şi Valea

Barcăului care traversează regiunea în partea de nord-vest.


2012

7

Distanțe:

UAT Cel mai apropiat oraş Distanţă km

SPINUŞ Marghita 43 km de reşedinţa judeţului - municipiul Oradea,la 26 km de municipiul

Marghita și la 33 km de municipiul Aleșd

DERNA Aleșd 36 km de reşedinţa judeţului - municipiul Oradea, la 32 km de

municipiul Marghita și la 26 km de municipiul Aleșd SUPLACU DE

BARCĂU Marghita

92 km de reşedinţa judeţului, municipiul Oradea 20 km de municipiul Marghita 60 km de municipiul Alesd

POPEŞTI Marghita 85 km de reşedinţa judeţului, municipiul Oradea 13 km de municipiul

Marghita si 66 km de municipiul Alesd


2012

8

Harta nr. 2 – distanțele teritoriului GAL Muntele Șes față de orașele cele mai apropiate:

RELIEFUL

Teritoriul face parte din județul Bihor, judeţ situat în partea nord-vestică a României, pe cursurile râurilor

Crişul Repede şi Crişul Negru, mărginit la est de Munţii Apuseni iar la vest de Câmpia Tisei.

Teritoriul GAL Muntele Şes Bihor se încadrează în zona colinară a munţilor Plopişului(Şes) în partea de

sud, cu înălţimi cuprinse între 500-1.000 m şi Depresiunea(lunca) Barcăului în partea de nord-vest.

În cuprinsul Culmii Plopișului se evidențiază mai multe suprafețe netezite cu altitudini de aproximativ 600–

700 de metri care imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate. Eroziunea exercitată de râul

Barcău și afluenții acestuia Iazu și Valea Mare au fragmentat acești munți în culmi strâmte ce cad în trepte

până la o altitudine de 400 m.

Astfel relieful este unul colinarcu înălţimi ce încep de la 300 de metri în zona văilor și urcă până la peste

500 de metri în punctele cele mai înalte. Zona deluroasă reprezintăo treaptă intermediară între munți și

câmpie, cu altitudini modeste - între 200 și 450 de metri: Dealurile Plopișului, Dealurile Dernei.

Ca structură a unităţilor de relief existente pe teritoriul GAL Muntele Şes Bihor se remarcă :

- Muntii Plopişului (Şes) situaţi în partea de sud - sud-est;

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Culmii_Plopi%C8%99ului&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Barc%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Barc%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iazu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Mare


2012

9

- Dealurile Dernei;

- Depresiunea Barcăului situată în partea de nord.

CLIMA

Întreaga microregiune se încadrează în totalitate sectorului cu climă continentală, cu particularități de climă

specifică regiunilor deluroase. Vânturile vestice aduc precipitaţii abundente mai ales în perioada de

toamnă-primăvară. Precipitaţiile medii pe an sunt de 560- 570 mm/m2.Temperatura medie a verii este între

29-35 grade Celsius, iar a iernii între -5 şi -20 grade.Astfel verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile

geroase.

APELE

Reţeaua hidrografică a teritoriului GAL Muntele Șes Bihor este reprezentată de :

1. Râul Barcău. Lăţimea medie a văii Barcăului este de circa 20 de metri. Adâncimea văii este de 2-

3metri, în anumite porţiuni chiar până la 4metri. Râul are maluri abrupte supuse eroziunilor în mod

accentuat. Adâncimea medie a apei este de 0,5-1m, exceptând anumite porţiuni, unde adâncimea apei

poate ajunge până la 2metri. Este caracteristică o foarte mare neuniformitate atât în adâncimea apei cât şi

în ceea ce priveşte natura fundului, forma malului etc. Debitul râului este foarte variabil de la 0,5mc/sec. la

15 mc/sec. în timpul înundaţiilor. Debitul mediu este în jur de 1,5-2 mc/sec. Râul Barcău are ca afluent pe

râul Bistra.

2. Valea Borumlaca. Valea Borumlaca izvorăşte din pădurile satului Borumlaca, străbate satele

Borumlaca, Vâlcelele, Valea Cerului şi Suplac, vârsându-se în Barcău în colţul nord-estic al teritoriului

comunei. Neavând un izvor permanent, are un debit foarte neuniform de la 0,5 la 6 mc/sec.În timp de

secetă valea seacă. Malurile în general sunt abrupe şi inaccesibile mijloacelor de transport.

3. Valea Frumoasă parcurge o distanţă de circa 10km pe teritoriul comunei Suplacu de Bracău în direcţia

nord-est, vârsându-se în Valea Borumlaca. Nu are debit permanent, neavând izvor, adunând doar apele de

precipitaţii din zonă. Lăţimea văii este de 1- 2 metri, în majoritatea cazurilor cu mal abrupt, cu adâncime de

0,5-1metru.


2012

10

4. Valea Birtokoserdő e o ramificaţie a Vâii Frumoase. Porneşte din satul Foglaş, având confluienţă cu

Valea Frumoasă.Neavând debit permanent, nici izvor, adună doar apele de precipitaţii. Are o lâţime de

circa 4metri.

5. Valea Suplac în sudul satului Dolea parcurge pe o distanță de circa 2,5km, apoi se ramifică formând o

vale mică în terenul Hergheliei Balc. Nu are apă decat cu ocazia precipitaţiilor, fiind o vale fără mal abrupt.

6. Valea Săldăbagiu (Ló-patak) parcurge pe o distanţă de circa 3km pe terenurile agricole ale satului

Dolea. Are apă numai în cursul precipitaţiilor. Valea este mică, cu lâţime medie de 1metru şi adâncimea de

0,5 metri.

7.Valea Fânaţelor, cunoscută şi sub numele de Ghepeş. Aceasta traversează localităţile Spinuş şi Sălişte

pe o lungime de 6 km.

VEGETAŢIA

Este specifică regiunii de dealuri şi podişuri.Pe lângă vegetaţia forestieră mai există cea de păşune

reprezentată de suprafeţe în-ierbate cu diferite tipuri de arbuşti şi arbori izolaţi.

În zonele de câmpie vegetația este reprezentată de silvostepă (pajiști în alternanță cu pâlcuri de arbori), în

cea mai mare parte ocupată în prezent de culturi agricole, pajiști secundare, plantații; zona pădurilor de

foioase, alcatuită din păduri de cer cu carpen și cer cu stejar și gorun, în alternanță cu pajiști secundare și

culturi agricole; etajul pădurilor de foioase (până la 1000 m), reprezentat de păduri de stejar, de cer cu

gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, păduri de fag cu carpen, de fag, de fag cu molid; Vegetația

intrazonală și azonală e reprezentată de vegetatța de luncă (zăvoaie de plop, salcie și pajiști), vegetația

de sărătură pe areale umede și arenicola pe nisipuri.

Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite: sângele voinicului, laleaua pestriță, nufărul termal,

strugurii ursului.

SOLURILE

Au o importanţă mare pentru potenţialul agricol al microregiunii şi sunt caracterizate printr-o fertilitate

ridicată, neexistând areale în care solul să fie neevoluat şi de o slabă calitate. Rezultă de aici o mare

capacitate de exploatere agricolă ce poate fi valorificată cu cele mai bune rezultate.


2012

11

Tipurile de soluri prezente sunt legate de tipul de vegetaţie prezent, astfel în pădurile cu stejar sunt

prezente solurile argiluviale iar în cele de fag, soluri brune, în arealele cu paşuni şi fâneţe specifice sunt

solurile negre de fâneaţă, în luncile râurilor sunt soluri gleice sau aluvionare cu umiditate ridicată iar în zona

masivului de sare apar solurile sărăturate.Dealurile din sunt prielnice cultivării viţei de vie şi a pomilor

fructiferi. Pe teritoriul comunei Suplacu de Barcău subsolul comunei este foarte bogat în cârbune şi țiței.

RESURSELE NATURALE

Reprezintă rezultatul condiţiilor naturale prezenate anterior, cu rol important în desfăşurarea activităţilor şi

mai ales diversificarea posibilităţilor pentru o dezvoltare durabilă a microregiunii.

Resursele solului de o calitate ridicată dau posibilitatea practicării agriculturii pe întreg teritoriul, solul

reprezentând şi principala resursă a microregiunii.De asemenea zăcământul de cărbune şi țiței de pe

teritoriul comunei Suplacu de Barcău este unul seminificativ.O altă resursă o reprezintă pădurile

preponderent de foioase cu un grad ridicat de calitate a lemnului.

I.2.2. Hărţi – planul localizării teritoriului. Harta nr. 3. Amplasarea în cadrul teritoriului național :


2012

12

Harta nr. 4. Căi de comunicație rutiere și feroviare :


2012

13

Harta nr. 4. Amplasarea în cadrul județului Bihor :


2012

14

I.1.2.3.Populaţie – demografie

Populaţie

1992 2002 2008 Evoluţieregr

esie

Soldul migrării

%o

Soldul

natural %o

Sub 14

ani

Peste

60 ani Populaţia activă

între 14 -60 de ani

Şomaj

SPINUŞ 1593 1297 1209 -384 -10% -12,4% 191 346 672 25

DERNA 3574 3059 2810 -784 -18,9%o -3,2%o 530 647 1633 156

SUFLACU DE BARCĂU 4875 4646 4478 -397 -12,7%o -3,1%o 852 765 2861 224

POPEŞTI 9410 8677 8147 -1263 -7,8%o -3,8%o 1408 1458 5281 234

Sursa: Fişa localităţii şi rencensământul populaţiei 2002


2012

15

Întreg teritoriu analizat la recensământul din 2002 avea o populaţie de 17.679 în comparaţie cu cel

din 1992 când populaţia totală era de 19.452 de locuitori. Scăderea populaţiei continuă astfel că la nivelul

anului 2008, datele statistice din anuarele celor două judeţe indică o valoare de 16,644.Calculând rata de

scădere a populaţiei rezultă o valoare ridicată în perioada dintre cele două recensăminte 1992 – 2002-2008

de -707 locuitori/an.

Se observă că majoritatea comunelor au avut scăderi continue de populaţie cele mai semnificative

fiind în Popeşti, respectiv -1263 locuitori. Referitor la perioada dintre anii 2002 și 2008, valorile populaţiei

sunt mai constante scăderile de populaţie nemaifiind atât de bruşte.

În cea ce priveşte comunele, în funcţie de numărul de locuitori, dintre acestea se remarcă comune

mari cu o populaţie de peste 5 000 de locuitori cum ar fi Suplacu de Bracău și Popeşti, dar şi cu o populaţie

redusă, de sub 2 000 de locuitori, cum ar fi: Spinuş.

Mişcarea naturală a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţieieste formată din următorii indici: natalitate, mortalitate şi sporul

natural, iar pentru o mai bună analiză a acestora se vor lua în calcul ultimii 7 ani (între 2002 şi 2008) în

care aceştia au fost evaluaţi la direcţile de statistică.


2012

16

Important este faptul că pentru analiza acestor indicii s-au folosit atât valori absolute adică numărul

exact de naşteri sau de decese dar mai ales valori relative reprezentate de numărul de naşteri sau decese

la 1 000 de locuitori.

Natalitatea

Analizând toate cele 4 unităţi administrative în perioada 2002 – 2008 se observă că întreaga

microregiune se confruntă cu scăderi mari ale natalităţii, situaţie întâlnită la nivelul întregii ţări mai ales în

mediul rural.Astfel din anul 1992 pâna în anul 2010 se constata scăderi seminificative, valorile scăzând cu

26% în Derna, 37% în Suplacu de Barcău şi chiar 46% în Popeşti.

Cauza principală a valorilor scăzute ale natalităţii se datorează şi îmbătrânirii accentuate a

populaţiei ceea ce va duce în viitor la scăderi continue a numărului de nou născuţi.

Mortalitatea

Acest indice este cel care arată în mod îngrijorător situaţia satelor, unde, din cauza îmbătrânirii

populaţiei, numărul deceselor a crescut considerabil după 1990. La nivel de unitate administrativă în anul

2010, cele mai mari valori s-au înregistrat la Popeşti și Derna.

Sporul natural

Reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate şi este rezultatul cercetărilor celor doi indici.La

fel ca şi în cazul zonelor rurale din România sporul natural al populaţiei din GAL Muntele Şes Bihor are

valori ridicate pe alocuri .

La nivel administrativ valorile negative la nivelul anului 2008 s-au înregistrat toate în comunele:

Spinuş-12,4%, Derna -3,2%o, Suplacu de Barcău -3,1%o şi Popeşti -3,8%o.

Mişcarea mecanică a populaţiei

Este definitorie pentru evoluţia populaţie prin numărul de sosiri, dar şi de plecări mai ales după

anul 2000 când acestea au avut loc mai mult în afara ţării. Întreaga situaţie se referă la schimbările

definitive de domicilui fără a se ţine cont de prezenţe sau plecări temporale din microregiune, din perioada

2002 - 2008.


2012

17

Sosiri

Analizând numărul de sosiri din perioada 1992 – 2010, aceasta însemnând numărul de persoane care şi–

au stabilit domiciliul în cele 4 unităţi administrative, se observă o creştere, dar cu valori mic,i pentru un

indice de mişcare a populaţiei.Cea mai seminificativă creştere se poate observa în comuna Spinuş unde

numărul a crescut de la 9 la 49 şi în coumna Derna de la 14 la 53.

Plecări

Ca urmare a situaţie socio – economice din ultimii ani microregiunea s-a confruntat cu numeroase

plecări mai ales a populaţiei tinere, în ţări precum Spania, Italia sau Ungaria dar şi spre centrele urbane din

apropiere: Oradea, Marghita sau Aleşd.Situaţia plecăriilor analizată comaprativ din anul 1992 în anul 2010

arată o creştere a numărului de persoane care au părăsit zona GAL Muntele Şes Bihor, mai seminificativă

în localitatea Popeşti.

Din păcate numărul exact de persoane plecate în străinătate este greu de luat în calcul în cadrul

datelor statistice în mod real din cauza lipsei unor studii în domeniul demografic dar şi a persoanelor care

pleacă şi nu îşi declară schimbul de domiciliu.

Sporul Migratoriu

Reprezintă diferenţa dintre numărul de persoane venite şi cele plecate din teritoriu iar pe ansamblu

regiunii acesta se menţine negativ, în toate cele 4 comune înregistrându-se un număr mai mare de plecări

decât de stabiliri.

Repartiţia teritorială a populaţiei

În această parte a studiului este important a se urmări cum este repartizată resursa umană în

cadrul teritoriului studiat dar şi cum aceasta dispune de suprafeţele agricole sau arabile de diferite mărimi.

Astfel se va analiza densitatea generală, densitatea agricolă şi densitatea subsistenţială.

Densitatea generală

Reprezintă numărul de locuitori pe km² şi este important a se analiza pentru a se evidenţia zonele

cu o densitate mare a populaţiei faţă de cele valori scăzute.

Astfel, în cadrul microregiunii densitateamedie a populației este de 71 loc/km² .


2012

18

La nivel de unitate administrativă diferenţierele sunt mari cele mai mari valori fiind în comunele

Suplacu de Barcău şi Popeşti.

O concluzie generală ar fi că şi în cazul densităţii generale atât apropierea de principalele centre

urbane este importantă, precum şi condiţiile naturale.

Densitatea agricolă

Teritoriul GAL Muntele Şes Bihor a reprezentat dintodeauna o zonă a agricolă importantă cu un

potenţial ridicat reprezentat de 13,953 de hectare de teren agricol, din care, din păcate,actualmente doar o

parte este folosit.

În acest caz densitatea agricolă reprezintă numărul de locuitori la km² sau ha cultivat ceea ce

reprezintă cât teren agricol poate să-i revină în medie fiecărei persoane pentru practicarea activităţilor din

sectorul privat. Valoarea actuală este de 119 loc/km².

La nivel administrativ diferenţele sunt destul de însemnate în comunele unde densitățile agricole

ale populaţiei sunt următoarele: Spinuș 48 loc/km², Derna 80 loc/km², Suplacu de Barcău 135 loc/km² şi

Popeşti 175 loc/km² .

Densitatea subsistenţială

Dacă în cazul densităţii agricole se ia în calcul suprafaţa agricolă a fiecărei unităţi administrative, în

cazul celei subsistenţiale se va calcula numărul de locuitori pe km² sau ha de teren arabil, astfel încât se

vor lua în calcul toate terenurile arabile.

Din potenţialul agricol pe care teritoriul GAL Muntele Șes Bihor îl are 7.522 ha sunt folosite ca

teren arabil acest lucru înseamnă o densitate susistenţială de 221 loc./km².

În cazul în care întreg terenul arabil s-ar folosi în mod eficient, locuitorii de pe teritoriul GAL

Muntele Şes Bihor ar dispune de un surplus de producţiei ridicat ce ar putea fi folosit în pieţele importante

din împrejurimi.


2012

19

pop.

supraf. Ha loc/km²

ha agricol loc/km² ha arabil loc/km²

1. Spinuș 1.209 3026 39 2501 48 1555 77

2. Derna 2.810 4921 57 3492 80 1741 161

3.

Suplacu de

Barcău 4.478 4448 100

3311 135 1868 239

4. Popeşti 8.147 10876 77 4649 175 2358 345

TOTAL 16.644 23271 71 13953 119 7522 221

Sursa: Fişa localităţii şi rencensământul populaţiei 2002

Structura populaţiei

Analizând cele două mari categorii (populație masculină şi feminină) se observă unele diferenţieri

în cadrulpopulaţiei, legate şi de evoluţia populaţiei şi mai ales de grupele de vârstă. Astfel, dacă la nivelul

populaţiei tinere populaţia masculină o depăşeşte pe cea feminină, la nivelul populaţiei vârstnice procentul

populaţiei feminine este mult mai mare decât a celei masculine.

Acest fapt se observă şi în cadrul teritoriului unde unităţile administrative cu o populaţie mai

îmbătrânită din centrul microregiunii au un procent mai mare al populaţiei femine.

Împărţirea populaţei pe sexe este relativ unitară, cu 49,67% din totalul populaţiei reprezentând

populaţia masculină şi 50,33% din totalul populaţiei reprezentând populația feminină.

În cadrul microregiunii este de remarcat faptul că cele două structuri de populaţie, feminină şi

masculină se află într-un oarecare echilibru, situaţie mai rar întâlnită în zonele rurale din România, unde,

din cauza îmbătrânirii accentuate, deobicei populaţia feminină are o poziție dominantă.

Analiza populaţiei pe grupe de vârstă este esenţială pentru a cunoaşte calitatea resursei umane

reprezentată de populaţia tânără de 0-14 ani care asigură viitorul acestei microregiuni, populaţia adultă

cuprinsă între 15 şi 59 ani ce poate să desfăşoare cele mai importante activităţi si populația de peste 60 de

ani.


2012

20

Populaţia 0-14 ani are ponderea de 21.68 % din totalul populaţiei zonei.

Populaţia cuprinsă între 15 şi 59 de ani reprezintă 59,95% din totalul populaţiei de pe teritoriului

GAL.

Populaţia vârstnică de peste 60 de ani, în continuă creştere în ultimii ani,(cu specificaţia că aici

predomină partea feminină a populaţiei) are valorarea de 18,35%din totalul populaţiei de pe teritoriului

GAL.

Ca urmare a evoluţiei istorice a acestei microregiuni a rezultat o structură dominantă a populaţiei

româneşti faţă de minorități : populaţia maghiară, rromă şi alte minorităţi cum ar fi germanii și slovacii.

Procentual, în cadrul celor 4 unităţi administrative studiate, după ultimul recensământ din 2002, se

remarcă o detaşare remarcabilă a populaţiei româneşti cu 11,098 de locuitori reprezentând 66,67% din

populaţia microregiunii, faţă de celălalte minorităţi cum ar fi maghiarii cu 2,344 de locuitori reprezentând

14,08 % din populaţia microregiunii şi rromii cu 1039 de locuitori, reprezentând 0,6 % din populaţia


2012

21

microregiunii.Celelalte minorităţi etnice sunt reprezentate actualmente în cadrul regiunii de către slovaci și

germani, dintre care slovacii au un procent mai ridicat - 17%.

În evaluarea riscului demografic este important a se urmări următoarele aspecte:

- îmbătrânirea accentuată a populaţiei,

- feminizarea populaţiei la grupele de vârstă de peste 60 de ani,

- scăderea populaţiei tinere,

- scăderea populaţiei active pentru forţa de muncă,

- scăderea fertilităţii, apariţia unor areale de sărăcire demografică

- migrarea puternică a forţei de muncă active în afara microregiunii, în special către mediul urban.


2012

22

Îmbătrânirea accentuată a populaţiei a început în anii 50 odată cu colectivizarea şi s-a accentuat

în perioada ulterioară când foarte mulţi tineri s-au mutat în oraşele din vecinătatea microregiunii unde s-au

construit unități industriale. Astfel treptat satele au început să fie părăsite. Acest fenomen s-a accentuat

după 1990 când populaţia rămasă a trecut de 60 de ani fără a veni din urmă altă generaţie care să

înlocuiască pe cei care desfăşurau activităţi productive, fie şi în sistem de colectiv.

Feminizarea populaţiei îndeosebi a celei de peste 60 de ani este un fenomen des întâlnit în

mediu rural şi afectează, ca şi îmbătrânirea populaţiei, forţa de muncă îndeosebi cea vârstnicădin mediul

agricol.

La nivelul microregiunii GAL Muntele Șes Bihor repartizarea pe sexe este una echilibrată : 49,67%

din totalul populaţieireprezentând populaţia masculină şi 50,33% din totalul populaţiei reprezentând

populația feminină.

Scăderea populaţiei tinere este un fenomen început în anii 80 şi accentuat mai ales după 1990

când natalitatea a scăzut drastic iar o mare parte din tinerii rămaşi au plecat spre oraşele de la marginea

microregiunii sau în afara ţării.

Scăderea fertilităţii este un fenomen legat de primele riscuri prezentate şi va duce treptat la

scădere natalităţii în microregiune.

Migrarea puternică a forţei de muncă active a avut și are ca țintăprincipală oraşele din apropriere :

Oradea, Marghita și Aleşd.

Privitor la tendinţele demografice acestea pot fi urmărite în funcţie de cursul dezvoltării economice

viitoare din cadrul teritoriului Galului Muntele Şes Bihor. De aici pot fi create două scenarii unul pozitiv şi altul

negativ.

Scenariul negativ este acela potrivit căruia continuarea procesului de îmbătrânire, a bilanţurilor

demografice negative, va duce în continuare la scăderea populaţiei, situaţie asemănătoare cu cea de la nivel

naţional în mediu rural.

Scenariul pozitiv este acela potrivit căruia în care o dezvoltarea durabilă a microregiunii va stagna

scăderea populaţiei şi va duce chiar la o creştere într-un ritm lent a populaţiei.


2012

23

1.2.4. Patrimoniul arhitectural şi cultural

Teritoriul GAL Muntele Șes Bihor deține o multitudine de obiective de patrimoniu istoric, arhitectural și cultural

care îi conferă un important potențial turistic. Prezentăm mai jos câteva dintre acestea :

placă comemorativă cu eroii căzuţi în al II - lea Război Mondial, în încinta Bisericii Ortodoxe

Suplacu de Barcău.

placă cu eroii din Primul Război Mondial realizată în anului 2000, aflată în incinta Bisericii

Reformate Suplacu de Barcău;

o statuie reprezentând pe Iisus Redentor din satul Borumlaca, datând din anul 1938 realizată, de

către învăţătorul Rudolf Docolonansky;


2012

24

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Gurbești, (1799) -

Dealul cu bani (fortificaţie, sec. I î.e.n.-sec. I e.n.) - Sacalasău.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” (1721) - Sacalasău.

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril - Popeşti, (1866).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Nicolae


2012

25

Ruinele ansamblului monastic de la Voivozi - Bisericuța sat Voivozi; comuna Popești

sec. XII - XV, Epoca medievală;

Biserica Sf. Ierarh Nicolae sat Voivozi; comuna Popești;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Voivozi,_Bihor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Bihor




2012

26

Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a mănăstirii cu Hramul "Nașterea Maicii Domnului"

sat Voivozi; comuna Popești;

"Corău" şi "Lapiş" (aşezări din epoca neolitică) - Suplacu de Barcău.

Tipurile de turism ce pot fi practicate sunt următoarele:

1. Turismul de agrement;

2. Turismul cultural;

3. Agroturismul;

4. Cicloturismul.

Trasee turistice:

Derna - sat Sacalasău - Dealurile Barcăului – Munte Plopiș/râul Sacalasău - Biserica din lemn "Sf.

Nicolae";




2012

27

Popești - sat Voivozi - Dealurile Barcăului/râul Bistra - Mănăstirea "Voievozi" (F) sec.15, "Cetatea lui Balita

- Bisericuta" sec.12.

EVENIMENTE LOCALE

Denumire Perioada Localitate

Târg

săptămânal în

fiecare zi de

luni

săptămânal

POPEŞTI

Bâlciul din satul Dolea -sărbatoare dedicată sfântului Iosif

în prima duminică a lunii mai are loc

DOLEA

Balciul din

Valea Cerului prima duminică a lunii iunie

VALEA CERULUI

Balciul din satul

Borumlaca a doua duminică din luna iunie, cu ocazia zilei sfântului Anton

BORUMLACA

Bâlciul din

Suplacu de

Barcău

de ziua Sfântei Ana, în ultima duminica a lunii iulie SUPLACU DE

BARCĂU

Targ Suplacu

de Bracău fiecare zi de marţi

SUPLACU DE

BARCĂU

I.1.2. Economia locală

Acest capitol include o parte de analiză calitativă şi una cantitativă.

Partea calitativă a studiului a fost aborbată dintr-o perspectivă amplă şi deschisă, am urmărit să fie

realizată o descriere a informaţiilor studiate.


2012

28

Analizând datele existente din punct de vedere cantitativ s-a realizat o analiză în profunzime, iar datele au

fost analizate din punct de vedere statistic.

În realizarea lui s-au folosit date statistice de la Direcţia Regională de Statistică Bihor, au fost analizat fişele

localităţilor celor 4 membri ai GAL-lui, precum şi alte date statistice.

1.2.5.1 Repartizarea populaţiei active

Tabel 1 Repartiţia populaţiei active Gal Muntele Şes Bihor

COMUNA POPULATIA OCUPATĂ TOTAL

RAMURI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

AGRICUL- TURĂ

SILVICULTURĂ, EXPLOATARE FORESTIERĂ, PISCICULTURĂ

INDUSTRIE TOTAL

din care:

EXTRAC- TIVĂ

PRELUCRĂ- TOARE

ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, APE

DERNA 815 162 1 399 43 354 2

POPESTI 2,602 621 14 1,110 260 832 18

SPINUS 281 137 1 46 6 35 5

SUPLACU DE BARCĂU 1,390 151 5 826 403 414 9

COMUNA


POPULATIA OCUPATĂ

TOTAL

CONS- TRUCŢII COMERŢ CU RIDICATA ŞI

AMĂNUNTUL

HOTELURI ŞI RESTAURANTE

TRANSPOR- TURI ŞI DEPOZITARE

POŞTĂ ŞI TELECO- MUNICAŢII

FINANŢE, BĂNCI,

ASIGURĂRI

DERNA 815 48 41 4 34 6 2

POPESTI 2,602 88 130 14 86 17 10

SPINUS 281 7 19 2 7 4 1

SUPLACU DE BARCĂU 1,390 54 89 27 24 8 5

COMUNA


POPULATIA OCUPATĂ

TOTAL

TRANZACŢII IMOBILIARE ALTE PRESTATAŢII

ADMINIS- TRAŢIE PUBLICĂ

ÎNVĂŢĂ- MÂNT

SĂNĂTATE, ASIGURĂRI SOCIALE

CELELALTE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE,

PERSONALE

DERNA 815 2 42 40 18 16

POPEȚTI 2,602 7 89 196 196 24

SPINUȘ 281 1 15 13 21 7

SUPLACU DE BARCĂU 1,390 14 43 84 40 20

Sursa: fişele localităţilor preluate de la INSSE Bihor


2012

29

Conform graficului anterior se poate constata că populaţia activă din cadrul GAL-lui (cea mai mare parte

fiind însă angrenată în activități agricole de subzistență) este angajată în toate domeniilor de activitate

analizate, cu o rată mai crescută în sectoarele industrial și agricol.

Statisticile din 2010 ale Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Bihor arată că rata şomajului de

la nivelul judeţului Bihor este de 6%.

Agricultura este ramura de activitate cea mai răspândită în zona rurală studiată. Oamenii din toate timpurile

s-au ocupat de cultura plantelor, creşterea animalelor şi alte activităţi care derivă din acestea, de aceea

este normal ca ei să perceapă agricultura ca şi activitatea care le poate oferi noi perspective de dezvoltare.

Pe teritoriul GAL-ului Muntele Şes Bihor se practică mai mult agricultura de subzistenţă, iar acest tip de

agricultură trebuie modernizat şi restructurat pentru a se obţine rezultate economice pozitive.


2012

30

Pentru a realiza aceste transformări de amploare este necesar să fie realizate numeroase investiţii prin

atragerea de fonduri naţionale şi europene destinate dezvoltării rurale. Prin accesarea lor se poate

contribui la dezvoltarea zonei rurale şi a sectorului agricol.

Pe teritoriul GAL-lui există numeroase posibilităţi de dezvoltare cum ar fi realizarea de pieţe volante pentru

promovarea produselor agricole, constituirea de ferme noi prin comasarea terenurilor agricole sau

întreprinderi sociale care să prelucreze produsele agricole din zonă (legume, zarzavaturi, fructe de pădure,

ciuperci, mierea).

Aceste întreprinderi pot reprezenta viitorul zonelor rurale unde agricultura este o importantă sursă de venit.

Se pot crea venituri suplimentare prin vinderea produselor, noile locuri de muncă contribuind la diminuare

ratei şomajului, şi nu în ultimul rând ar creşte încrederea locuitorilor faţă de zonele în care trăesc. Efectul

implementării acestor proiecte ar fi automat îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.

I.1.2.1. Agricultură

Structura agricolă a GAL- lui Muntele Şes Bihor este prezentată mai jos :

Tabel. Structura agoricolă

Categoria suprafeței agricole Ha % Total fond funciar 23270

Suprafaţa agricolă totală din care. 13669.39 58.74

Arabil 7157.65 52.36

Fâneţe 1731.18 24.19

Păşuni 4099.25 57.27

Vii şi pepiniere viticole 376.3411 5.26

Livezi şi pepiniere pomicole 172.5668 2.41

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră din care 7348.946 31.58

Construcţii 1112.066 4.78

Drumuri şi căi ferate 425 1.83

Ape şi bălţi 360 1.55

Alte suprafeţe 555 2.39


2012

31

Se constată că după modul de folosinţă a fondului funciar domină terenurile arabile, urmate păşuni

iar categoria vii şi livezi nu este semnificativă pentru teritoriul GAL. De aceea se poate afirma că în cadrul

GAL-lui se întâlneşte un dezechilibru în ceea ce priveşte fondul funciar.

Suprafaţa

totală Arabil Păşuni Fâneţe Viţă de vie

şi livezi

1 2 3 4 5

România 23839,07 9434,54 3334,38 1524,92 437,12

Gal Muntele Şes

Bihor 23270 7157.65 4099.25 1731.18 548,90

În tabelul de mai sus se poate vedea analiza comparativă pe 2 nivele, naţional şi la nivelul de

GAL-lui Muntele Șes Bihor.


2012

32

Figura 1. Repartiţia fondului funciar

Arabil Păşuni Fâneţe

Viţă de vie şi

livezi

Gal Muntele Şes Bihor 52,36% 57,27% 24,19% 7,67%

Fondul funciar în GAL Muntele Şes Bihor

Agricultura care se practică este în mare parte o agricultură de semisubzistenţă.

În general populaţia microregiunii se ocupă cu agricultură şi creşterea animalelor. Principala

activitate economică o reprezintă agricultura, însă cu toate acestea, la ora actuală, datorită lipsei

mijloacelor necesare, o mare parte a terenurilor agricole sunt necultivate. Majoritatea suprafeţelor agricole

sunt lucrate individual cu mijloace tehnice puține și uzate moral și material. Acest impas se poate depăşi

prin formarea unor asociaţii agricole, chiar şi asociaţii familiale. Creşterea producţiilor medii la grâu şi

porumb ar fi posibilă în cadrul unor exploatări agricole de mărime medie prin aplicarea metodelor

agrozootehnice moderne.


2012

33

Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei provine din activitatea agricolă, iar condiţiile precare în

care se practică agricultura şi preţurile mici cu care se vând o parte din produsele agricole asigură venituri

scăzute.

Culturile de viţă de vie şi livezile au reprezentat în trecut importante surse de venit pentru locuitori.

De-a lungul anilor din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a lipsei banilor aceste culturi au fost lăsate în

paragină, deteriorându-se. Această stare de fapt poate fi remediată prin efectuarea de noi investiţii în

acest domeniu.

Pe viitor, în ceea ce priveşte structura generală a terenurilor, şi a terenurilor cultivate, se impun o

serie de măsuri, astfel:

un raport judicios, optim, între categoria de teren şi modul său de utilizare. Acolo unde

randamentele agricole sunt reduse, terenurile pot primi alte utilizări, ca de exemplu extinderea

fondului funciar;

extinderea culturilor pomi-viticole care au condiţii optime de dezvoltare, o piaţă singură de

desfacere pentru fructe şi sucuri naturale, în condiţiile promovării unui nou tip de regim

alimentar

culturi noi, de plante tehnice și medicinale;

prezervarea cu orice preţ a suprafaţelor de pădure, chiar extinderea lor, cu un dublu scop -

protejarea terenurilor contra degradării şi valorificarea prin turism;

diversificarea culturilor legumicole de câmp şi în solarii, ştiută fiind productivitatea lor ridicată pe

suprafeţe reduse de teren, însp cu aport ridicat de investiţii şi forţă de muncă.

Prin folosirea unei strategii corespunzătoare, teritoriul se va putea apropia de o agricultură

durabilă, bine dezvoltată.

De aceea sunt necesare unele măsuri, cum ar putea fi:

mărirea numărului de asociaţii agricole şi zootehnice;

creşterea numărului de tineri care vor practica o agricultură eficientă după preluarea

exploatațiilor;

creşterea rolului învăţământului agricol și mărirea numărului de cursuri de formare profesională

disponibile;


2012

34

dotarea tehnică a agriculturii, prin sprijinirea producătorilor agricoli, procurarea de maşini şi

utilaje agricole, seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi produse petroliere, conform legilor existente,

inclusiv cu plata în produse agricole;

sprijinirea specialistului în protecţia plantelor, pentru a deveni “medic de familie” pentru un grup

de ferme, gestionarul unui agroecosistem ca parte integrantă a naturii, gestionarul reziduurilor

toxice folosite în agricultură;

crearea şi modernizarea structurilor agrare, în mod deosebit a factorilor de producţie, a

instituţiilor publice şi a organismelor parteneriale, precum şi a pieţei comerciale;

amenajarea unei pieţe locale agroalimentare, pentru valorificarea producţiei;

înfiinţarea unui centru de consultanţă agricolă ;

înfiinţarea unui punct de colectare de plante medicinale şi fructe de pădure;

dotarea dispensarului veterinar şi înfiinţarea unei farmacii veterinare;

înfiinţarea unor întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol;

obţinerea unor produse naturale şi tradiţionale fabricate şi valorificate în sistem naţional sau

internaţional;

cultura terenurilor agricole se va face în funcţie de culturile cerute de piaţă;

crearea unor asociaţii profesionale, comerciale de valorificare a produselor din carne, lapte,

legume, fructe;

modernizarea şi înfiinţarea a unor noi capacităţi de prelucrare a produselor agricole, morărit şi

panificaţie, conform normelor U.E.

În sectorul zootehnic există o tendinţă ascendentă a activităţii de creştere a numărului păsărilor şi

al porcinelor.

La nivelul Gal-ului efectivele de animale se pot observa din tabelul de mai jos

Efectivul de animale

SPECIFICARE Bovine Cap. Ovine cap. Porcine cap. Păsări cap.

Spinuş 502 461 909 18000

Derna 708 70 1265 16.300

Popeşti 1350 1251 1850 33600

Suplacu de 720 1150 1789 14700


2012

35

Bracău

Total 3280 2932 5813 66316

Sursa: Primăriile comunelor

Ponderi însemnate se regăsesc şi la principalele produse de origine animală, producţia de lapte, la

cea de carne, producţia de ouă.

I.1.2.2. Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Numărul total de întreprinderi înregistrate cu sediu în Gal „Muntele Şes Bihor” este de 307, din care 96

firme desfăşoară activităţi în domeniul serviciilor, 115 firme au ca domeniul de activitate comerţul, 31 firme

sunt active în sectorul industrial, 28 sunt active în domeniul construcţiilor şi 37 activează în sectorul primar.

COMUNA Sectorul

PRIMAR

Sectorul

INDUSTRIE

Sectorul

CONSTRUCŢII

Sectorul

COMERŢ

Sectorul

SERVICII

Derna 8 5 2 12 12

Popesti 22 21 14 51 53

Spinus 5 2 2 13 3

Suplacu de

Barcau

2 3 10 39 28

Sectorul

PRIMAR

Sectorul

INDUSTRIE

Sectorul

CONSTRUCŢII

Sectorul

COMERŢ

Sectorul

SERVICII

TOTAL 37 31 28 115 96

Sursa: date primării


2012

36

Repartiţia firmelor din Gal –lul Muntele Şes Bihor

În domeniul serviciilor găsim firme active în ramuri ca transportul, hoteluri şi restaurante, editare şi

difuzare de presă, intermedieri, inginerie, servicii sociale.

Domeniile de activitate care sunt prezente în toate comunele membre sunt cele de comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul. În domeniul construcţiilor se întâlnesc firme pe aproape toată suprafaţa Gal-lui

excepţie făcând comuna Spinuş.

Din tabelul următor se poate observa că pe teritoriul Gal-lui îşi desfăşoară activitatea 307 de

întreprinderi dinte care 240 sunt microîntreprinderi cu un număr de salariaţi cuprins între 1 şi 10.

Microîntreprinderile creează locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea potenţialului economic al zonei.

Dar adevărata oportunitate de dezvoltare ar fi reprezentată de realizarea de noi investiţii, atragerea de

fonduri prin care acestea să se dezvolte şi să ofere mai multe locuri de muncă. În acest caz s-ar oferi

astfel servicii complexe pentru un număr mai mare de locuitori şi profitul ar rămâne în comunitate.


2012

37

Comuna Total întreprinderi

Micro-întreprinderi cu 1-10 salariaţi

Întreprinderi cu 10 - 50 salariaţi

Întreprinderi cu 50 - 250 salariaţi

Întreprinderi cu peste 250 salariaţi

SPINUS 25 23 2 0 0

DERNA 39 25 12 2 0

POPESTI 161 120 32 7 2

SUPLACU DE

BARCAU 82

72 4 4 2

TOTAL 307 240 50 13 4

Sursa: Lista firmelor 2010

Repartiţia microintreprinderilor la nivelul membrilor GAL-lui

Din grafic se poate observa că cele mai multe microintreprinderi se găsesc în comunele Suplacu

de Barcău si Popești iar cele mau puține își au sediul în comuna Spinuş.


2012

38

Dezvoltarea teritoriului GAL Muntele Șes Bihor este grevată de existența zonei afectate de

restructurarea industrială cu două componente : Zona minieră din localitatea Voivozi, comuna Popești și

zona de extracție a produselor petroliere de la Suplacu de Barcău.

Din punct de vedere al resurselor minerale utile ale depozitelor neogene situate pe rama munţilor

Apuseni de nord, cele mai importante sunt ligniţiişi hidrocarburile. Depozitele Panonianului Superior conţin

ligniţi înzona de contact a Depresiunii Panonice cu cristalinul Munţilor Plopiş, cu exploatări la Derna, Budoi,

Voivozi, Borumlaca, Ip – Zăuan. Zăcăminte de hidrocarburi au fost conturate la Derna şi Suplacu de

Barcău. Cel mai important zăcământ de hidrocarburi este cel de la Suplacu de Barcău, cu petrol asfaltos în

nisipurile şi pietrişurile cu melanopside.

Exploatarea acestor zăcăminte a început în anii 60 iar în perioada post-revoluționară reducerea

drastică a activității a determinat pierderea a sute de locuri de muncă.

Actualmente forța de muncă ocupată în anterior în aceste domenii nu își mai găsește locul pe piața

muncii, iar acest fapt generează serioase probleme sociale în zonă.

I.1.2.3. Comerţ şi sector de servicii

Tabel 2. Tipuri de comerț

Tipuri de comerţ Număr % din numărul

total

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi

servicii de reparatii la autovehicule si

motociclete 1 0.52

Comerţ cu

ridicata

Intermedieri 1 0.52

Animale si prod agricole 2 1.05

Prod alimentare, bauturi tutun 2 1.05

Bunuri de consum 0 0.00

Alte produse 2 1.05

Comerţ cu Comert in magazine 76 39.79


2012

39

amănuntul Prod alimentare, bauturi tutun 73 38.22

Carburanti 2 1.05

Prod casnice 5 2.62

Culturale 1 0.52

Alte 23 12.04

Standuri 2 1.05

În afara piețelor, standurilor 1 0.52

Total 191 100%

Aşa cum rezultă din tabel comerţul este preponderent orientat spre comerţul cu amănuntul.

Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt întreprinzători particulari.

Aceste firme active în sectorul serviciilor reuşesc să atragă fonduri în comunitate iar prin plata taxelor şi

impozitelor contribuie la dezvoltarea economică a zonelor unde îşi desfăşoară activitatea, acesta fiind un

aspect pozitiv.

Un aspect negativ este că nu au o răspândire proporţională la nivelul membrilor GAL-lui, în unele

zone se întâlnesc mai multe firme active în acest domeniu, în unele lipsesc cu desăvârşire. Dezvoltarea

acestor firme sau realizarea de parteneriate publice – private ar putea contribui automat la dezvoltare

economică a zonei.

Serviciile de cazare turistică sunt foarte slab dezvoltate la nivelul Gal-lui. Deşi există potenţial

turistic se practică turismul de tranzit iar acesta generează resurse financiare limitate.

Dezvoltarea economică are legătură şi cu infrastructura atât în mediul rural cât şi în cel urban.

Zonele componente ale Gal-lui se confruntă cu aceleaşi probleme grave de infrastrutură, întâlnite atât la

nivel regional cât şi naţional. Până nu vor fi soluţionate problemele legate de infrustructură, zona rurală a

României nu va reprezenta o atracţie nici pentru investitorii și nici pentru turişti.

La fel ca şi la nivel naţional şi regional şi în cadrul Galului Asociatia Muntele Şes Bihor problemele

de infrastructură sunt prezente.

Pentru a îmbunătăţi nivelul de trai dar şi pentru a atrage investitori, pentru a dezvolta turismul rural

trebuie investit în infrastructura rurală.


2012

40

Din datele statistice obţinute din fişele localităţilor pentru perioada 1999-2008 se observă că la

nivelul Galului cea mai mare pondere a locurilor de muncă sunt în sectorul industrial urmat apoi

de cel agricol.

Sectorul serviciilor este slab dezvoltat ceea ce afectează dezvoltarea zonei din punct de vedere

economic.

Un sector al serviciilor mai bine dezvoltat ar face ca locuitorii să utilizeze oferta pieţei din

teritoriul în care locuiesc astfel banii ar rămâne aici, ceea ce ar contribui la dezvoltarea

economică a Galu-lui.

După modul de folosinţă a fondului funciar domină categoriile arabile, urmate de păşuni, iar

categoria vii şi livezi nu este semnificativă pentru GAL.

Culturile de viţă de vie şi livezile au reprezentat în trecut surse de venit pentru locuitori. De-a

lungul anilor din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a lipsei banilor aceste culturi au fost lăsate în

paragină, deteriorându-se. Acest lucru poate fi remediat prin efectuarea de noi investiţii în

acest domeniu, prin înfiinţarea de asociaţii de producători prin care locuitorii vor reuşi să îşi

promoveze produsele şi să îşi apare drepturile de producători.

La nivelul Gal-ului efectivele de animale sunt în număr crescut în special la păsări. Ponderi

însemnate se regăsesc şi la principalele produse de origine animală, producţia de lapte, la cea

de carne, producţia naţională de ouă.

Oportunitate de dezvoltare ar fi realizarea de noi investiţii, atragerea de fonduri prin care

acestea să se dezvolte şi să ofere mai multe locuri de muncă. Ar oferi astfel servicii complexe

pentru un număr mai mare de locuitori şi profitul ar rămâne în comunitate.

Comerţul este preponderent orientat spre vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare şi

nealimentare.

Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt întreprinzători

particulari.

Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în aproape toate localităţile GAL-lui a filialelor

sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.

Oportună ar fi dezvoltarea firmelor sau realizarea de parteneriate publice – private ar putea

contribui automat la dezvoltare economică a zonei.

Sectorul transporturilor s-a dezvoltat mult în ultimii ani.


2012

41

Serviciile de cazare turistică sunt slab dezvoltate la nivelul Galului.

Teritoriul se confruntă cu aceleaşi probleme grave de infrastrutură, întâlnite atât la nivel regional

cât şi naţional,

Din datele analizate se poate observa că la nivelul GAL-lui există numeroase resurse naturale

care nu sunt suficient exploatate, de asemenea sectorul serviciilor este slab dezvoltat, se

practică agricultura de suzistenaţă, infrastrutura se află în proces de dezvoltare. Toate aceste

aspecte negative pot fi îndepărtate prin realizarea de proiecte care să contribuie la

îmbunătăţirea nivelului de trai, să crească rata de utilizare a resurselor, să diversifice serviciile

locale.

I.1.1. Servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale

Echipamente prezente sau accesibilitatea populaţiei la aceste servicii

În tabelul de mai jos, sunt prezentate principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere etc., care

funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico – socială existentă.

COMUNA

Medical Învăţământ Dotări sportive

Spi

tal

Med

ic

Den

tist

Prim

ar

Sec

unda

r

Uni

vers

itate

Ter

en d

e fo

tbal

Sal

ă de

spo

rt

Pis

cine

SPINUȘ

Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Nu

Dacă NU, indicaţi

distanţa în km de la

centrul terito-riului

pina la cel mai

aproipiat obiectiv

mentionat

26 km

42

km 26 km

7 km

DERNA

Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu


2012

42

Dacă NU, indicaţi



pina la cel mai

aproipiat obiectiv

mentionat

35 km

50

km 15 km 15 km

35 km

POPEŞTI

Existenţă DA/NU

Dacă NU, indicaţi



pina la cel mai

aproipiat obiectiv

mentionat

SUPLACU DE

BARCĂU

Existenţă DA/NU Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu

Dacă NU, indicaţi



pina la cel mai

aproipiat obiectiv

mentionat

74

km 16 km

16 km

În majoritatea teritoriului se remarcă următoarele aspecte:

- reţeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat este insuficientă şi foarte slab reprezentată,

- reteaua de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale în majoritatea teritorilui lipseşte iar staţiile de

epurare nu există, apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traverseazateritoriul sau

sunt împrăştiate pe câmp.

Infrastructura în zona rurală din România este o problemă reprezentativă şi afectează dezvoltarea

economică dar şi calitatea vieţii. De aceea prin în acest subcapitol se face o analiză a anumitor

componenete de infrastructură de o importanţă deosebită pentru toţi cei implicaţi. Unul din studiile realizate


2012

43

de către Banca Mondială arată că doar 33% dintre locuitorii mediului rural (3,4 milioane de locuitori) au

acces la reţeaua publică de apă, iar în ceea ce priveste reţeaua de apă caldă situaţia este mult mai critică

(MMDD 2004). Dat fiind acest lucru, majoritatea gospodăriilor (70%), folosesc fântânile pentru consumul de

apă.

În anul 2003, 43,6% din lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă se află în zonele

rurale, iar 56,4% în zonele urbane.

Reţeaua publică de canalizare este încă într-o fază incipientă în mediul rural, la sfârşitul anului 2004,

373 de comune (10% din totalul populaţiei rurale) beneficiau de o reţea de canalizare. (INS Anuarul

Statistic al României, 2006).

I.1.2. Activităţi sociale şi instituţii locale

În următorul tabel sunt prezentate instituțiile locale din teritoriu.

ONG-uri

Denumire Comuna Localitate Domeniu

Primăria Spinuş Comuna

Spinuș Spinuș

administrație

publică

Școala cu clasele I-VIII Spinuş Comuna

Spinuș Spinuş învățământ

Școala cu clasele I-IV Săliște

Comuna

Spinuș

Săliște învățământ

Secția 4 Poliție Rurală Popești

Comuna

Popeşti

Popești administrație

Postul de Poliție Spinuș Comuna

Spinuș Spinuş administrație

Dispensar medical uman-

C.M.I. Dr. Câmpan Liliana -

Dorina

Comuna

Spinuș Spinuş

Dispensare

Dispensar medical veterinar-

S.C. Vetermed S.R.L.

Comuna

Spinuș

Spinuș dispensare


2012

44

Gradinița cu program normal

Spinuș

Comuna

Spinuș

Spinuș educație


Săliște

Comuna

Spinuș

Săliște educație

Primăria Derna

Comuna

Derna

Derna Administraţie

publică

Scoala cu clasele I-VIII Comuna

Derna

Dernişoara Invăţământ

Scoala cu clasele I-IV Comuna

Derna

Sacalasău Invăţământ


Derna

Sacalasău Nou Invăţământ


Derna

Tria Invăţământ

Postul de Poliție Derna Comuna

Derna

Derna administraţie


C.M.I. Dr. Solyom Diana

Comuna

Derna

Derna Dispensare

Dispensar medical veterinar-

S.C. Vetermed S.R.L.

Comuna

Derna

Derna dispensare


Comuna

Derna

Derna educaţie


Comuna

Derna

Sacalasău educaţie

Gradinița cu program normal Comuna

Derna

Dernișoara educaţie


Derna

Tria educaţie

Primaria Popesti Comuna Popeşti Administraţie


2012

45

Popeşti publică

Scoala generală cu clasele I-

VIII

Comuna

Popeşti

Popeşti Invăţământ


VIII

Comuna

Popeşti

Voivozi Invăţământ


VIII

Comuna

Popeşti

Budoi Invăţământ


VIII

Comuna

Popeşti

Cuzap Invăţământ

Grup școlar industrial Popesti

cls.IX-XIII

Comuna

Popeşti

Popeşti Invăţământ


Popeşti

Varviz, Vărzari, Budoi, Voivozi, Bistra,

Cuzap

Invăţământ

Liceul Teoretic Jozsef

Kozacek

Comuna

Popeşti

Budoi

Învăţământ

Scoala ajutatoare Popesti Comuna

Popeşti

Popeşti Învăţământ

Centrul de plasament Comuna

Popeşti

Popeşti Învăţământ


C.M.I. Dr. Boros Crina

Comuna

Popeşti

Popesti Dispensare

Dispensar medical umanCMI

Cabinet Medical Dr.Shareef

Comuna

Popeşti

Voivozi Dispensare


Dr.Costea Delia

Comuna

Popeşti

Voivozi Dispensare


DR.BOCEA MINERVA

Comuna

Popeşti

Popesti Dispensare


Dr.Jarca Elisabeta

Comuna

Popeşti

Popesti Dispensare

http://www.medipedia.ro/Spitaleclinici/Informatii/tabid/37/uid/22n2f89xl6rm6-258tcz996rqqh/CMI-CABINET-MEDICAL-DR-SHAREEF.aspx

http://www.medipedia.ro/Spitaleclinici/Informatii/tabid/37/uid/22n2f89xl6rm6-258tcz996rqqh/CMI-CABINET-MEDICAL-DR-SHAREEF.aspx

http://www.medipedia.ro/Spitaleclinici/Informatii/tabid/37/uid/2ixsj2lf9d16y-2oxnhwt3vvbuy/CMI-DR-JARCA-ELISABETA.aspx

http://www.medipedia.ro/Spitaleclinici/Informatii/tabid/37/uid/2ixsj2lf9d16y-2oxnhwt3vvbuy/CMI-DR-JARCA-ELISABETA.aspx


2012

46


Dr. Mitoc Andrei-Vasile -

Cabinet Medical De Medicina

Dentara

Comuna

Popeşti

Popesti Dispensare

Demcom Damiana Farm

Comuna

Popeşti

Voivozi Farmacie

SC TILIA IMPEX SRL

Comuna

Popeşti

Popesti Farmacie

Gradinița cu program prelungit

Comuna

Popeşti

Popesti educaţie


Popeşti

Popesti, Bistra, Bodoi, Voivoizi, Varviz,

Vărzari, Cuzap

educaţie

Primăria Suplacu de Bracău Comuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Bracău Admiistraţie

publică


VIII

Coumuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Barcău,

Borumlaca, Dolea, Foglaș, Valea

Cerului Vâlcelele

Invăţământ

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL

Comuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Bracău Invăţământ

Dispensar medical uman Comuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Bracău Dispensar

Dispensar medical veterinar Comuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Bracău Dispensar

Gradiniţa cu program normal

Coumuna

Suplacu de

Barcău

Suplacu de Barcău,

Borumlaca, Dolea, Foglaș, Valea

Cerului Vâlcelele

educaţie














2012

47

În tabelul următor sunt prezentate cele mai relevante ONG-uri, asociaţii locale, precum şi domeniul de

intervenţie al acestora şi influenţele asupra dezvoltării zonei.

ONG-uri

Denumire Comuna Localitate Domeniu

Fundația ”Lidia” Spinuș Spinuș Protecția copilului

Asociația pentru Cultură, Educație,

Dezvoltare și Promovare Locală ”Sara

Arba” Spinuș Gurbești Educație și cultură

ASOCIATIA CULTURAL - SPORTIVA

POIENARII

Popești Popești

Educație și cultură

ASOCIATIA PRIETENIA POPEȘTI Popești Popești Educație și cultură

ASOCIATIA CENTRUL DE RESURSE

AL COMUNITATII SUPLACU DE

BARCĂU

Suplacu de

Barcău

Suplacu de

Barcău

Ecologie, dezvoltare

comunitară

I.1.3. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Denumire Beneficiar Anul

implemenatrii

Valoare

proiect

Finalizat/

nefinalizat

Program

Parc Săliște U.A.T. Comuna

Spinus

2008 500.000 lei Finalizat Imbunatatirea

spațiilor verzi -

AFM

Varga Marius I.I. 2010 25.000 euro Nefinalizat Masura 112

Gabor Adriana

PFA

2010 25.000 euro Nefinalizat

Masura 112

Badea Emil PFA 2011 1500 euro/an Finalizat Masura 112

Oros Ramona

PFA

2010 23.000 euro Nefinalizat

Masura 112

Bundas

Alexandru PFA

2010 10.000 euro Finalizat

Masura 112

S.C. Fonai

Alexandra

Comimpex S.R.L.

2010 25000 euro Finalizat

Masura 112

REȚEA COMUNA

SUPLACU DE

2005 2,5 mld RON FINALIZAT SAPARD


2012

48

ALIMENTAR

E CU APĂ

IN COMUNA

SUPLACU

DE

BARCĂU

BARCAU

I.1.4. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

În cadrul acestei rubrici candidatul poate prezenta şi alte aspecte care prezintă importanţă şi care pot

influenţa dezvoltarea rurală a teritoriului respectiv.

Resursele locale sunt importante şi trebuie să se pună accent pe utilizarea lor pentru a atrage

alte resurse dezvoltând astfel armonios zona. Corelarea cu alte programe de dezvoltare

naţionale şi europene este la fel de importantă. Dacă prin alte proiecte s-a realizat sau sunt în

curs de realizare proiecte de infrastructură mare: reţele de apă şi canalizare, locuinţe pentru

tineri, săli de sport, drumuri locale şi forestiere, rampe pentru deşeuri - proiectele de tip LEADER

vin să completeze şi să aducă un plus de valoarea acestora prin dezvoltarea unor relaţii sociale

de calitate.


2012

49

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

După elaborarea analizei – diagnostic a teritoriului, pornind de la informaţiile obţinute, se vor identifica,

principalele puncte tari/slabe (interne teritoriului) şi oportunităţi/riscuri (externe teritoriului) pentru fiecare

categorie.

Astfel, pentru fiecare element analizat din prezentarea teritoriului: prezentarea geografică şi fizică,

localizarea teritoriului, populaţie – demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural şi cultural,

economia locală, repartizarea populaţiei active, agricultura, industrie – IMM – micro-întreprinderi, comerţ şi

sectorul de servicii, servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale, activităţi sociale şi instituţii

locale, politicile de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu, precum şi pentru alte elemente identificate în

teritoriu va fi efectuată analiza SWOT:

TERITORIUL

(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)

(centre de interes –patrimoniu –cultura – mediu inconjurator)

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Relief colinar care face caile de acces

practicabile

Reţea hidrografică suficient dezvoltată

Sol de calitate ridicată

Rezerve naturale de cărbune şi ţiţei

Apropiere de oraşele Marghita, Aleşd şi

Oradea

Fauna bogată şi diversificată

Posibilitatea practicării de diverse tipuri de

turism

Suprafeţe de pajişti naturale

Practicarea pe suprafeţe largi de teren

agricol a practicilor agricole tradiţionale

Aşezare geografică – oferă posibilităţi de

legatură cu celelate localităţi şi zone ale ţării

– segment de autostradă din magistrala

Infrastructura rutieră precară

Depozitarea de deşeurilor în spaţii

necorespunzatoare

Patrimoniului arhitectural şi cultural

insuficient valorificat și evenimente în

număr limitat

Lipsa de competenţe manageriale,

profesionale în păstrarea şi valorificarea

patrimoniului cultural

Lipsa informaţiilor turistice şi indicatoarelor

turistice, promovare slabă a microregiunii

Moștenire multiculturală a comunităților de

români, maghiari, slovaci și germani

Practicarea agriculturii ecologice este

redusă

Grad scăzut de constientizare a fermierilor


2012

50

Brașov-Oradea

Riscuri minime de producere a seismelor și

inundaţiilor

Preocuparea comunităţiilor pentru pastrarea

obiceiurilor şi tradiţiilor, promovarea

elementelor de etnografie şi folclor local

Teritoriu electrificat în totalitate

Existența unor clădiri disponibile pentru

înființarea dediverse activităţi

Existenţa unui fond cinegetic variat

Existenţa unei preocupări din partea

comunităţilor de a dezvolta turismul cultural

Curenţi de aer şi energie solară - potenţial

pentru producerea energiei alternative.

privind importanţa practicilor agricole

durabile

Starea de degradare a obiectivelor

protejate, clădiri şi monumente istorice

Situaţia precară a infrastructurii spaţiilor de

învăţământ din unele sate

Lipsa grădiniţelor cu program prelungit

dotate şi amenajate

Tehnologii şi echipamente medicale

nemodernizate în unităţile de profil

Suprafeţe mari de terenuri agricole

nelucrate

Distanţă mare şi accesibilitate grea a

birourilor APIA în microregiune

Lipsa racordarii unor comune din

microregiune la reţeaua de gaz

Lipsa parcurilor de joacă şi a spaţiilor verzi

amenajate şi a centrelor comunale

amenajate

Lipsa unui spital

Acces greu la servicii medicale

Baze sportive slab dotate

Dotare slabă a unităţilor culturale

Teritoriul este deservit numai parţial de

calea ferată

Transport public insuficient și transport

şcolar insuficient în unele comune.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Creşterea interesului pentru servicii turistice

la preţ accesibil la nivel național și

european

Creșterea numărului de vizitatori provenind

din Ungaria și Slovacia odaă cu

îmbunătățirea infrastructurii rutiere

Exploatarea rolului multifuncţional al

pădurilor prin ecoturism

Standarde europene în domeniul agriculturii

greu de pus în practică

Legislaţie fluctuantă

Insuficienţa fondurilor pentru reabilitarea

clădirilor publice a monumentelor şi a

infrastructurii rutiere și de utilități publice

Insuficienţa fondurilor pentru parcurile de

joacă şi spaţii verzi amenajate şi a centrelor


2012

51

Interes crescut pentru produse de artizanat

Existenţa unor surse de finanţare care să

sprijine realizarea unui brand local în

vederea valorificarii moştenirii culturale şi

istorice

Existența programelor pentru sprijinirea

producţiei de energie alternativă.

comunale

Taxe mari pentru întăbularea terenurilor şi

proprietăţilor.


2012

52

POPULAŢIE

(demografie – populatia activa – imbatranire – nivel de instruire – cunostinte si competente

specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Diversitate etnică, interculturalitate, şi

diversitate religioasă

Forţa de muncă disponibilă

Tradiţie şi cunoştiinţe în domeniul

creşterii animalelor şi culturii plantelor

Tradiţie şi cunoştiinţe în domeniul

mineritului și extracției de hidrocarburi

Abilităţi şi priceperi gospodăreşti, tradiţii

în viticultură

Îmbătrânirea accentuată a populaţiei

Migrarea populaţiei tinere la oraş

Spor natural negativ

Apariţia unor areale de săracire

demografică

Populaţia implicată preponderent în

agricultura de semisubzistenţă

Ponderea ridicată a persoanelor aflate

fără loc de muncă sau în căutarea unui

loc de muncă

Lipsa centrelor de formare pentru adulţi

Forţă de muncă slab calificată

Lipsa interesului de formare în domeniul

antreprenorial

Prezenţa redusă a femeilor pe piaţa

muncii

Calificare slabă în domeniul

managementului de proiecte

Grad scăzut de informare şi acces slab la

informaţii.


Posibilitatea accesării programelor de

formare profesională pentru fermieri și în

domeniile non-agricole prin intermediul

programelor europene

Posibilitatea accesării programelor de

formare pentru adulţi

Existența programelor pentru reîntinerirea

conducătorilor exploataţiilor agricole

(măsura 1.1.2)

Majorarea costurilor salariale şi a

fiscalităţii în general

Accentuarea tendinţei tinerilor de a părăsi

zona

Lipsa iniţiativelor pentru orientarea

profesională şi formare profesională a

tinerilor, -reconversie profesională

Reducerea programelor care stimulează

natalitatea


2012

53

Programe naţionale pentru construcţia de

locuinţe pentru cadre didactice şi medici

Creşterea interesului pentru stabilire în

mediul rural în satele din jurul oraşelor.

Numărul redus al programelor de

instruire-formare profesională şi

neadaptarea celor existente la nisele de

piaţă.


2012

54

ECONOMIA

(primar – secundar tertiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa resurselor naturale variate, cu

precădere a rezervelor de țiței și cărbune

Suprafeţe intinse de păşuni favorabile

creşterii animalelor

Produse locale de calitate: vin, miere,

produse lactate, fructe, legume, cereale

Sol fertil favorabil dezvoltării culturilor

agricole

Terenuri disponibile pentru investitori

Resurse pentru obţinerea energiei

alternative

Târguri locale organizate în mod regulat.

Agricultură de semi-subzistenţă

Reticenţa faţă de asocieri la nivel local.

Spirit asociativ scăzut

Sectorul industrial afectat de

restructurarea din domeniul extractiv

Lipsa brandurilor locale înregistrate şi

promovate

Suprafeţe agricole necultivate

Lipsa inovativităţii

Capacitate redusă de procesare şi

valorificare a produselor vegetale şi

zootehnice

Artizanat şi activităţi meşteşugăreşti pe

cale de dispariţie

Sector de servicii slab dezvoltat

Număr redus de agricultori ecologici

inregistraţi

Unităţi de cazare insuficiente

Acces greu la pieţe de desfacere pentru

produse tradiţionale

Lipsa produselor traditionale pe pieţele

locale (târguri)

Venituri locale reduse (surse de venit la

bugetul local)

Scăderea numărului agricultorilor şi a

crescătorilor de animale

Şomaj

Nu există grupuri de producători


Relaţii de cooperare cu străinătatea

apropiată (Ungaria, Slovacia)

Finanţări nerambursabile pentru

Instabilitate legislativă şi decizională

Creşterea fiscalităţii

Dificultăţi de accesare de programe de


2012

55

dezvoltarea agriculturii,

microîntreprinderilor, turismului prin

intermediul fondurilor europene

Creșterea interesului pentru produsele

locale tradiţionale

Interes pentru produse ecologice

Spaţii / terenuri cu potenţial pentru

activităţi de recreere.

finanţare şi creditare

Persistenţa crizei economice (finanţare,

acces la pieţe externe)

Pierderea identităţii locale

Interesul investitorilor pentru zonă scăzut

din cauza stării infrastructurii şi a

utilităţilor.


2012

56

ORGANIZARE SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ

(activități asociative – ONG – organizare institutionala)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existența relaţiilor de cooperare şi înfrăţire

externă

Finanţări accesate de structuri asociative

public-public şi public-privat

Experienţe anterioare de cooperare

microregională

Experienţa Asociaţiilor de Dezvoltare

Intercomunitară

Comunicare eficientă între APL şi

populaţie

Există centre de îngrijire pentru persoane

vârstnice, şi ingrijire la domiciliu

Evenimente, festivaluri, sărbători

organizate în parteneriat şi cooperare

Slaba implicare a populaţiei în acţiuni de

voluntariat

Insuficienta informare asupra avantajelor

fenomenului asociativ

Numărul insuficient al asociatilor de tip

agricol, şi a grupurilor de producători

Inexistenţa unei structuri asociative cu

profil turistic, eco- sau agroturistic

Slaba implicare a populaţei în actul

decizional

Număr mare de asistaţi social

Centre comunitare insuficiente

Mobilizarea dificilă a populaţiei

Prosibilitati reduse de asigurare a ingrijirii

la domiciliu

Slaba reprezentativitate a sectorului ONG


Existenţa unei legislaţii pentru partneriatul

public-privat

Existenţa unor surse de finanţare care

încurajează parteneriatele

Existenţa unor surse de finanţare pentru

Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară

Programe europene pentru dezvoltarea

serviciilor sociale

Reducerea drastică a fondurilor destinate

susținerii societății civile

Lipsa facilităţilor pentru ONG-uri

Finanţări greu de accesat pentru ONG-

urile din mediul rural din cauza

imposibilității asigurării sumelor de avans.

Concluzii generale bazate pe analiza situaţiei

Situaţia membrilor teritoriului reflectă o problematică complexă, a cărei rezolvare depinde de efortul comun

al comunităţilor, precum şi de sprijinul şi asistenţa venită din exterior.


2012

57

Strategia de dezvoltare trebuie să fie orientată spre schimbare, în măsura în care punctele slabe limitează

oportunitaţiile şi impiedică dezvoltarea. Pentru a evita acest lucru trebuie realizată o reconversie

profesionala a forţei de muncă în vederea satisfacerii noilor aşteptari şi totodată creşterea eficienţei de

producţie a IMM-urilor şi îmbunătaţirea infrastructurii.

Pentru a fi sustenabilă, strategia de dezvoltare a microregiunii trebuie să se bazeze pe resursele locale

existente şi să fructifice într-o cât mai mare măsură oportunităţile existente.

În baza analizei efectuate s-au formulat urmatoarele concluzii:

Nu există o omogenitate perfectă a teritoriului, acesta putând fi împărțit în două categorii relativ diferit

dezvoltate din punct de vedere economic: categoria dezvoltată din punct de vedere economic:

comunele Suplacu de Barcău şi Popeşti urmată de o categoria mai puțin dezvoltată: comunele Derna şi

Spinuş.

Populația îmbătrânită constituie un dezavantaj iar o oportunitate ar fi atragerea tinerilor spre zona rurală

pentru a contribui la dezvoltarea zonelor atât din punct de vedere economic cât şi demografic.

Infrastructura slab dezvoltată constituie un dezavantaj, atât pentru nivelul de trai al populației dar și

pentru atragerea investitorilor.

Suprafețele agricole întinse și solurile fertile reprezintă o importantă sursă de dezvoltare a teritoriului

prin practicarea în viitor a unei agriculturi intensive. Teritoriul este marcat actualmente de agricultura de

semi-subzistență.

Rezerve de cărbune şi ţiţei pot deveni o sursă importantă de venit.

Teritoriul este amplasat în apropierea orașelor unde există piață de desfacere pentru producători.

Sectorul non-profit este dezvoltat iar prin proiectele pe care le vor desfășura pot contribui la

perfecționarea populației din teritoriu, oferindu-le noi șanse de integrare pe piață muncii dar și în

societate.

Diversitate etnică, interculturalitate, și diversitate religioasă care oferă deschidere teritoriului prin

realizarea cu ușurință a parteneriatelor naționale cât și internaționale.

Existența curenților de aer și energie solară - potențial pentru producerea energiei alternative

reprezintă un punct de dezvoltare și diversificare a activităților.

Toate aceste elemente coroborate pot contribui la dezvoltarea teritoriului atât din punct de vedere

economic dar și cultural, social.


2012

58

PARTEA A – III - A: PRIORITĂȚI

Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG-ri) din teritoriul galulul Muntele Şes Bihor şi pe baza

analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) s-au stabilit principalele priorităţi în legătură cu

proiectele de dezvoltare rurală a zonei. În această etapă au fost implicaţi toţi actorii cheie din teritoriu şi au

fost elaborate mai multe scenarii alternative.

Conform schemei au fost stabilite, obiectivele operaţionale ce se urmăresc a fi realizate în cadrul fiecărui

proiect prioritar stabilit, precum şi măsura/măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

2007 – 2013 în care acţiunile proiectului se regăsesc.

Un proiect poate cuprinde acţiuni care se regăsesc în una sau mai multe măsuri ale Regulamentului

Consiliului nr. 1698/2005.

Actorii cei mai importanți pentru program sunt tinerii din mediul rural și întreprinderile care sunt capabile de

conservarea valorilor existente și derularea inițiativelor inovative pentru dezvoltarea economiei locale. În

urma proiectelor acești actori vor fi capabili să creeze valori locale care vor avea un rol definitiv în viitorul

teritoriului.

Pornind de la analiza situației actuale – resurse naturale, mediul economic, existența și pregătirea

resurselor umane – doar un program integrat bazat pe parteneriat și concentrarea resurselor poate fi de

succes.

Obiectivele operaționale sunt prezentate în continuare:

Prioritatea 1 Obiective operaționale

Adaptarea și dezvoltarea agriculturii

Dezvoltarea și diversificarea agriculturii

Protecția mediului

Susținerea tinerilor din mediul rural pentru implicarea în

activități agricole

Promovarea parteneriatului în mediul rural


2012

59

Prioritatea 2

Îmbunătățirea calității vieții

Înfrumusețarea satelor și protecția mediului

Dezvoltarea infrastructurii rurale rutiere și de utilități

publice

Dezvoltarea serviciilor sociale

Dezvoltarea infrasctructurii de învățământ, sociale și

culturale

Sprijinirea acțiunilor culturale,sportive etc

Prioritatea 3

Stimularea acțiunilor de cooperare

Cooperare națională

Cooperare internațională


2012

60

Priorităţi OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI

Adaptarea şi dezvoltarea

agriculturii

Dezvoltarea şi diversificarea

agriculturii

Protectia mediului

Susţinerea tinerilor

1.1.1.Formare profesională

şi acţiuni de informare

1.1.2 Instalarea tinerilor

fermieri

1.4.3. Furnizarea de servicii

de consiliere şi consultanţă

pentru fermieri

1.1.2 Instalarea tinerilor

fermieri

Promovarea parteneritului în mediul

rural


2012

61

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

Dezvoltarea serviciilor sociale

Sprijinirea acţiunilor culturale

Înfrumuseţarea satelor şi protecţia

mediului

Stimularea acţiunilor de

cooperare

Cooperare naţională

3.2.2. Renovarea, dezvoltarea

satelor îmbunătăţirea

serviciilor de bază pentru

ecconomia şi populaţia rurală

şi punerea în valoare a

moştenirii rurale

4.2.1 Implementarea

proiectelor de cooperare

Dezvoltarea infrastructurii rurale

Cooperare internaţională


2012

62

PARTEA A – IV – A: MĂSURA

După ce a fost elaborat planul de dezvoltare locală, care cuprinde priorităţile, obiectivele acestora şi

măsurile din PNDR şi/sau măsuri propuse de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, se va face o

prezentare a fiecărei măsuri în parte care face obiectul unui anumit proiect din cadrul priorităţilor

stabilite.

Prezentăm mai jos măsurile propuse prin intermediul prezentului plan de dezvoltare locală :

Măsura 111. Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe

Obiectiv Obiectivul acestei măsuri este dobândirea de către cei ocupați în agricultură a

informaţiilor şi cunoştinţelor relevante care să permită gospodărirea şi gestionarea

durabilă a terenurilor agricole, precum și stimularea agriculturii ecologice din teritoriu de

către cei implicaţi, îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi alimentar,

utilizarea durabilă a terenurilor agricole, dezvoltarea resurselor umane prin programe

educaţionale şi promovarea agriculturii ecologice prin acţiuni de formare, informare şi

difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează în sectorul

agricol.

Din analiza teritoriului a rezultat un deficit de specialişti în agricultură şi în rândul

programelor educaţionale care să ofere cursuri de pregătire în acest domeniu. Totodată,

fermierii care gestionează fermele de semisubzistență sau fermele mai mari nu dispun

de cunoștințele necesare presupuse de practicarea unei agriculturi moderne.

Această măsură abordează dezvoltarea agriculturii, stimularea organizării unor

programe educaţionale din prisma creşterii nivelului de cunoştinţe şi competenţe în

rândul lucrătorilor din exploataţii agricole şi din domeniul educaţional. În cadrul măsurii

se vizează sprijinirea activităţilor de formare profesională, informare, diseminare şi

difuzare a cunoştinţelor pentru resursele umane implicate în activităţile agricole şi a

formării profesionale.

Creşterea calităţii managmentului la nivel de ferme şi asociaţii, cunoştinţele şi

informaţiile noi referitoare la procesarea şi comercializarea produselor agricole în mediul

rural printr-o cooperare internaţională şi/sau naţională va contribui la înbunătăţirea


2012

63

condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în teritoriu.

Descrierea

intervenţiei –

domeniul de

acoperire al

măsurii :

Prin activităţile în cadrul măsurii agricultori vor fi încurajaţi şi sprijiniţi să se adapteze

nevoilor pieţei şi a consumatorilor.Iniţiativele de formare şi informare ce se doresc a fi

implementate au ca scop diseminarea infomaţiilor cu privire la:

Agricultură şi produse ecologice

Procesarea produselor agricole

Modalităţi noi de valorificare a resurselor locale

Metode de marketing.

Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea

competitivităţii şi diversificării produselor şi activităţilor din agricultură, de restructurarea

şi modernizarea sectoarelor agricol, a sectoarelor de procesare şi comercializare pentru

produsele agricole, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o

gamă largă de aptitudini economice şi de management.

Actiuni eligibile:

1. Programe de formare profesională de scurtă durată (inițiere, perfecționare și

specializare), cu perioade diferențiate de pregătire, în funcție de tematica cursului,

grupul țintă și nivelul existent de pregătire al solicitanților de formare profesională în

vederea îmbunătățirii și perfecționării cunoștințelor privind competențele manageriale

și tehnice în domeniul agricol, forestier și agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii

și inovații, protecția mediului și agricultura ecologică, cunoașterea și respectarea

condițiilor de eco-condiționalitate etc.

2. Acțiuni de informare și difuzare de cunoștințe privind schemele de sprijin ale PAC, a

modului de aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală.

Sinergia cu

alte acțiuni

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este complementar acțiunilor prevăzute și în

cadrul altor măsuri, după cum urmează :

Măsura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri” – tinerii fermieri beneficiază de cursuri de

pregătire.

Măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistență” – fermierii beneficiază de cursuri


2012

64

de pregătire.

Sprijinul acordat acestei măsuri este complementar acțiunilor finanțate prin alte fonduri

europene:

- Fondul Social European (FSE) care finanțează cursuri de formare profesională în

mediul rural prin intermediul DMI 5.2.

Beneficiari Tipuri de beneficiari:

– Publici ( comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele)

– Privaţi ( asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ)

– Furnizori acreditați de formare profesională

– Asociaţii de agricultori – firme, etc.

– ONG–uri.

Finanțare Ajutorul public (FEADR - contribuţie publică naţională) :100%

Criterii de

selecție

1. Proiecte localizate în teritoriul GAL-ului Muntele Şes Bihor – în cadrul cărora se

vor organiza cursuri de formare profesională în localitățile aparținătoare GAL

Muntele Șes Bihor – 20 de puncte.

2. Proiecte cu efect multiplicator, bune practici (diseminare, promovare,

angajament pentru a prezenta proiectul pentru oricine interesat) – 20 de puncte.

3. Proiecte cu aspecte de protectia mediului și agricultura ecologică incluse în

oferta de formare – 15 de puncte.

4. Proiecte care propun metode inovative de învățare – 10 puncte.

5. Proiecte depuse în parteneriat – 10 de puncte.

6. Proiecte depuse de agenți economici/organizații conduse de tineri cu vârsta sub 40 de ani – 25 puncte. Punctaj minim – 50 de puncte.

Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesională, informare şi difuzare

de cunoştinţe:

- sunt persoane juridice constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;

- au prevăzut în obiectul lor de activitate formarea profesională sau informare şi

difuzare de cunoştinţe;


2012

65

- dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de acţiune furnizorul de formare

profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe va prezenta: lista experţilor specializaţi

pe acel domeniu, acordul scris al fiecărui expert pentru participarea la serviciul de

formare, informare şi difuzare de cunoştinţe, CV-ul fiecărui expert);

- au acces la facilităţi administrative corespunzătoare activităţii specifice de formare sau

de informare şi difuzare de cunoştinţe;

- dispun de capacitate tehnică şi financiară necesare derulării activităţilor specifice de

formare sau de informare şi difuzare de cunoştinţe;

- nu sunt în stare de faliment ori lichidare;

- şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări

sociale către bugetul de stat.

Acțiuni eligibile Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutorul financiar:

Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională:

Onorarii/salarii(total costuri salariale) şi diurna pentru experţii din echipa de

proiect a contractorului;

Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă);

Cheltuieli de transport;

Materiale didactice şi consumabile;

Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;

Închirierea de spaţii adecvate pentru desfasurarea acţiunilor de formare

profesională;

Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională.

Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe

Cheltuieli de transport;

Materiale informative;

Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de cunoştinţe.

Indicatori Indicator Ținta

2007-2013

Realizare Număr participanți 200

Ponderea participanților certificati 80%


2012

66

Ponderea participanților femei 40%

Ponderea participanților tineri 35%

Rezultat Număr de participanţi: 200

• care au absolvit cu succes cusuri de formare profesională 80%

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în

domeniul privind protecţia mediului.

200

Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare,

eligibili pentru măsura 112 ”Instalarea tinerilor fermieri”

7

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total pe

măsură

Contribuţia

FEADR – măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

4 40.000 €

(180.760 lei)

160.000€

(723.040 lei)

128.000 €

( 578.432 lei)

32.000 €

(144.608 lei)

0 €

(0 lei)

MĂSURA Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”

Obiectiv Obiectivele acestei măsuri sunt:

a. Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării

tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru

protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă;

b. Îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor

acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură;

c. Creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri;

d. Creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate

agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.


2012

67

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :

Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care

produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum

uman şi hrana animalelor.

Totodată, măsura promovează instalarea tinerilor cu vârsta sub 40 de ani în pozițiile de

conducători ai exploatațiilor agricole.

Sinergia cu

alte ațiuni

Măsura 1.4.1 Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistență. Beneficiarii care dețin

ferme cu dimensiunea economică între 6 și 8 UDE pot beneficia concomitent de cele

două măsuri : 1.1.2 și 1.4.1.

Beneficiari Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt

fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare),

persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112,

sunt:

persoană fizică;

persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008, cu modificările şi completările

ulterioare:

• individual şi independent, ca persoană fizică autorizată;

• ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;

• asociat şi administrator unic al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în

baza Legii 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanțare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%

Criterii de

selecție

Criterii de selectie a beneficiarilor măsurii:

1. Proiecte localizate în teritoriul galului Muntele Şes Bihor

2. Proiecte cu efect multiplicator, bune practici (diseminare, promovare,

angajament pentru a prezenta proiectul pentru oricine interesat)

3. Soluții inovative –masuri de protectia mediului (reciclare selectivă, modalităţi

reciclare de deşeurilor, etc)

4. Proiecte care au ca obiect sprijinirea fermelor de semisubzistență (între 6 și


2012

68

8 UDE).

Criterii PNDR:

1.Solicitantul deţine o fermă de semi-subzistenţă 30 p.

2.Solicitantul are în proprietate exploataţia agricolă 30 p.

3.Solicitantul face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în

vigoare 10 p.

4.Solicitantul accesează măsura de agro-mediu 10 p.

Criteriu specific local :

5. Proiectul promovează soluții inovative – măsuri de protecția mediului (colectare

selectivă a deșeurilor, modalităţi reciclare de deşeurilor, folosirea surselor alternative de

energie etc) – 20 p.

Punctaj minim – 10 puncte.

În cadrul procedurii de selecție se va aplica principiul primul venit primul servit.

Acțiuni

eligibile

Sprijinirea dezvoltarii exploataţiilor agricole conduse de către tinerii cu vârsta sub 40 de

ani.


2007-2013

Realizare Număr de fermieri sprijiniţi: 7

din care femei 2

Creşterea productivităţii muncii în cadrul fermelor sprijinite. Creştere anuală cu

6%

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR – măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

7

37.142,85 €

(167.848,54

LEI)

260.000 €

( 1.174.940 lei)

208.000 €

(939.952 LEI)

52.000 €

(234.988 LEI)

0 €

(OLEI)


2012

69

MĂSURA Măsura 1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori

Obiectiv Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin

ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat

creşterea performanţei acestora.

În teritoriul GAL există ferme mici de semi-subzistență care au acces limitat la servicii de

consultanță și întâmpină greutăți în accesarea fondurilor europene.

Totodată, capaciatatea de management și dezvoltare a exploatațiilor este redusă datorită

lipsei serviciilor de consultanță specifică.

O nevoie concretă este crearea unui serviciu de consultanță adresată acestor categorii de

beneficiari pentru eficientizarea exploatațiilor agricole.

Descrierea

intervenţiei

– domeniul

de

acoperire al

măsurii :

Domeniul de acoperire al măsurii : - Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi

consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora

în categoria fermelor comerciale.

- Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a

beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de

semi-subzistenta şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu, precum si

persoanele fizice.

- Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi

cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 si 5 si anexele III si

IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru

schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor

scheme de sprijin pentru agricultori.

Majoritatea fermierilor care activează în teritoriu nu sunt suficient de pregătiţi să

îndeplinească condiţiile de eco-condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a

sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de

piaţa, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea


2012

70

standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme,

protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor

sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igiena şi siguranţă profesională.

Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi

consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii

acestora.

Sinergia cu

alte acțiuni

Măsurile 1.1.2 Instalarea tinerilor fermieri și 1.4.1 Sprijinirea fermelor agricole de

semisubzistență – beneficiarii celor două măsuri sunt și beneficiari ai măsurii 1.4.3.

Măsura este sinergică cu toate celelalte programe finanțate prin fonduri structurale (POR,

POSCCE) în cadrul cărora beneficiarii au acces la servicii de consultanță, aceste costuri

fiind eligibile.

Beneficiari Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere și consultanţă respectiv

entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie.

Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii din zona teritorială a GAL Muntele Șes

Bihor.

Finanțare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100%

Criterii de

selecție

Criterii de selectie a beneficiarilor măsurii:

1. Proiecte care vor oferi servicii la sediul fermierului, în teritoriul GAL-ului

Muntele Şes Bihor – 10 puncte.

2. Proiecte care prezintă efect multiplicator, bune practici (diseminare,

promovare, angajament pentru a prezenta proiectul pentru oricine interesat) –

10 puncte.

3. Proiecte depuse în parteneriat – 20 puncte.

4. Promovarea soluțiilor inovative pentru furnizarea serviciilor de consiliere – 20

puncte.

5. Acoperirea întregului teritoriu al GAL-ului Muntele Șes Bihor – 10 puncte.

6. Nivelul de calificare și experiență a echipei de experți și de consultanți – 10

puncte.

7. Proiecte depuse de agenți economici/organizații conduse de tineri cu vârsta


2012

71

sub 40 de ani – 20 puncte.

Punctaj minim : 50 de puncte.


Acțiuni

eligibile

Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar:

Servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze

sprijin financiar acordat prin următoarele măsuri din cadrul Programului Naţional

de Dezvoltare Rurală:

Servicii de consiliere şi consultanţă privind managementul exploataţiei şi aplicarea

bunelor practici agricole şi de mediu aşa cum sunt prevăzute în Capitolul 1

articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale

aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă precum şi

alte condiţii prevazute în regulamentele comunitare, pentru fermierii care sunt

eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin măsurile din axa I şi II.

Servicii de consiliere şi consultanţă privind respectarea standardelor unei

agriculturi moderne de calitate adresată exploataţiilor agricole comerciale, inclusiv

procesarea în cadrul fermei, pentru măsurile din axa I si II.


2007-2013

Realizare Număr de fermieri consiliați: 7

din care femei 2

Număr de fermieri consiliați pentru Măsura 1.1.2 „Instalarea tinerilor

fermieri”.

7

Nr. de proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea costului

total pe măsură

Contribuţia FEADR –

măsură

Contribuţia publică

naţională

Contribuţia

privată

1 10.000 €

(45.190 lei)

10.000 €

(45.190 lei)

8.000 €

(36.152 lei)

2.000 €

(9038 lei)

0 €

(0lei)


2012

72

MĂSURA Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Obiectiv Dezvoltarea economică și socială durabilă a spațiului rural este indispensabil legată de

îmbunătățirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază.

Obiectivul acestei măsuri vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie,

asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale

din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Implementarea acestei măsuri este necesară pentru dezvoltarea teritoriului, protejarea

patrimoniului cultural și creșterea nivelului de trai al populației.

Din analiza teritoriului GAL Muntele Șes Bihor a rezultat un deficit în ceea ce priveşte

dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de bază în localităţiile din teritoriu.

Descrierea

intervenţiei –

domeniul de

acoperire al

măsurii :

Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural pentru

• Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;

• Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază în special în domeniul sanitar

şi social pentru populaţia rurală;

• Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural.

Sinergia cu

alte acțiuni

- Programele guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii;

- Programele structurale care finanțează activități de dezvoltare a infrastructurii :

- Programul Operațional Regional;

- Programul Operațional Sectorial Transport;

- Programul Operațional Sectorial Mediu.

Beneficiari - Autorităţile publice şi asociaţiile acestora

- Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele

de patrimoniu cultural sau natural

- Microîntreprinderi


2012

73

- ONG-uri

- Aşezăminte culturale şi instituţii de cult

- Persoane fizice si juridice care detin în proprietate sau administreaza obiective

de patrimoniu cultural/natural de interes local.

Finanțare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :

de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate

publica, negeneratoare de profit

de pâna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele

generatoare de profit

Criterii de

selecție

La selecție vor avea prioritate acele proiecte care:

1. Se adresează mai multor comune

2. Se adresează unor probleme de mediu

3. Promovează tradițiile și specificul local

4. Promovează acțiuni inovative

5. Creează locuri de muncă

6. Promovează specificul local tradițional și cultural

7. Promovează parteneriatul.

Criterii de selecție PNDR:

1. Localitatile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o

investiție similară - 5p

2. Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau

județeană - 5p

3. Localități rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat - 5p

4. Proiecte integrate de investiții - 5p

5. Proiectele de investitii în infrastructura de apa/apa uzata în localitatile rurale

între 2.000-10.000 de p.e. identificate prin Master Planurile Regionale, dar care

nu sunt finantate din POS Mediu - 5p

6. Proiecte de investitii în infrastructura de drumuri care asigura legatura cu

principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de


2012

74

transport (feroviare si fluviale) - 10p

7. Proiecte de investitii în infrastructura de alimentare cu apa în zonele în care apa

este insuficienta sau în zonele care prezinta incidenta ridicata a perioadelor de

seceta - 5 p

8. Proiectele de investitii în infrastructura de apa/apa uzata pentru zonele în care

apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatica prezinta

o concentratie ridicata de nitrati ce afecteaza sanatatea populatiei - 5p

9. Proiecte de investitii în infrastructura sociala - 5p

10. Proiectele care promoveaza investitii în scopul conservarii specificului local si a

mostenirii culturale (arhitectura traditionala, conservare patrimoniu material,

imaterial, promovare, organizare festivaluri cu specific local etc) - 25p

11. Proiecte care cuprind componente inovative și de mediu – 10 p

12. Proiecte care finanțează obiective accesibile și care pot să fie folosite de întreaga populație a comunei – 15 p.



Acțiuni eligibile Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreerepentru populaţia rurală

(parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);

Reabilitare drumuri comunale

Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii

pentruorganizarea de târguri etc);

Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile

(în situaţia în care este vorba de clădiri publice);

Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum

centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

Investitii în construcţia de gradiniţe noipentru copii, inclusiv dotarea acestora;

Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru

comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru

companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în


2012

75

sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de

autobuz;

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de

dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială

pentru înfiinţarea serviciului;

Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor

culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de

costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării

patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea

vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware,

software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural

Studii privind patrimoniul cultural (material și imaterial) din spațiul rural cu

posibilitatea de valorificare a acestora și punerea acestora la dispoziția

comunității;

Achiziționare de echipamente pentru expunerea și protecția patrimoniului

cultural.


2007-2013

Realizare Număr de comune sprijinite 4

Volumul total al investiţiilor 1.600.000

Rezultat Îmbunătățirea, reabilitarea și crearea de infrastructură rurală pe

teritoriul GAL Muntele Șes Bihor. Populaţia din mediul rural va

beneficia de infrastructură și servicii de bază îmbunătăţite.

8 proiecte

implementate

Proiecte ce cuprind acțiuni inovative 8

Proiecte ce cuprind acțiuni de mediu 8


2012

76

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu

Estimarea costului total pe măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică

naţională

Contribuţia privată

8 200.000€

(903.800 lei)

1.600.000 € (7.230.400 lei)

1.280.000 € (5.784.320 lei)

320.000 € (1.446.080 lei)

0 € (0lei)

MĂSURA Măsura 4.2.1 Implementarea proiectelor de cooperare

Obiectiv Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de cooperare.

Descrierea

intervenţiei –

domeniul de

acoperire al

măsurii :

Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune.

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experientele

locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi

idei noi, de a face schimb de experienta si de a învata din experienta altor regiuni sau

tari, pentru a stimula si sprijini inovatia, pentru dobândire de competente și

îmbunătățirea lor.

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanța proiecte de cooperare transnațională și

inter-teritorială (între România și alte state membre) între GAL-uri și alte

grupuri/parteneriate, care funcționează după principiul LEADER, parteneriate public-

private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE)

nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri

locale care să aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, sa fie organizate pe baza

parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si alte

parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de

statul membru.

Sinergia cu

alte ațiuni

Măsura este sinergică cu toate ațiunile finanțate din fondurile structurale și care au

componentă de cooperare, colaborare și parteneriat. Doar proiectele/acţiunile comune

care corespund obiectivelor măsurilor din cele 3 axe (Axa 1, 2 si 3) ale FEADR vor fi

eligibile pentru sprijin.


2012

77

Beneficiari - Autorităţile publice şi asociaţiile acestora

- Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele

de patrimoniu cultural sau natural

- Microîntreprinderi

- ONG-uri

- Aşezăminte culturale şi instituţii de cult

- GAL-uri.

Finanțare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100%

Criterii de

selecție

1. Proiectul implică mai mult de două GAL-uri din România – 25p.

2. Proiectul implică un GAL din alt stat membru al U.E – 25p.

3. Proiectul include activităţi innovative – 20p.

4. Proiectul respectă normele de mediu și promovează activități de protective a

mediului – 30p.



Acțiuni eligibile Cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni

tehnice, întâlniri,

Seminarii, întâlniri,schimburi de experientă şi bune practici

Activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente,

Cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune,

Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire.


2007-2013

Realizare Numărul total de proiecte de cooperare sprijinite 4

Numărul de proiecte de cooperare transnațională sprijinite 4


2012

78

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului total pe

măsură

Contribuţia

FEADR – măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

4 40.000€ (175.012lei)

160.000 € (700.048lei)

128.000 € (560.038lei)

32.000 € (140.010lei)

0 € (0lei)


2012

79

Planul de finanţare - Se va completa tabelul din anexa nr. 3 (format excel), în care vor fi evidenţiate costurile pe fiecare măsură în parte, care se regăseşte în

strategia de dezvoltare, pe tipuri de sprijin (public – FEADR + contribuţia naţională, ONG, privat).

Denumirea măsurii

Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total Contribuţii publice FEADER Contribuţii naţionale Contribuţii private

SUMA SUMA SUMA SUMA

% din costul total

% de contribuţie FEADR EURO RON % EURO RON % EURO RON % EURO RON %

M. 111. 6,43 % 80% 160.000 723.040 100% 128.000 578.432 80% 32.000 144.608 20%

0 0%

M. 112 10,46 % 80% 260.000 1.174.940 100% 208.000 939.952 80% 52.000 234.988

20% 0 0 0%

M 143 0,40 % 80% 10.000 45.190 100% 8.000 36.152 80% 2.000 9.038

20% 0 0 0%

M 322 64,34 % 80% 1.600.000 7.230.400 100% 1.280.000 5.784.320 80% 320.000 1.446.080 20% 0 0 0%

M 421 6,43 % 80% 160.000 723.040 100% 128.000 578.432 80% 32.000 144.608

20% 0 0 0%

Asistenţă tehnică 11,94 % 80% 296.799. 1.341.234,68 100% 237.439,20 1.072.987,74 80% 59.359,80 268.246,93 20%

0 0

0%

TOTAL 100% % 2.486.799 11.237.844,68 100% 1.989.439,20 8.990.275,74 80% 497.359,80 2.247.568,93 20% 0 0

0%

Curs de referință : 1 euro = 4,519 lei, conform contractului de finanțare.


2012

80

II. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A – V – A: PARTENERIATUL

II.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatură

Perioada Activităţi Descriere Participanţi

01.03.2012 –19.04.2012

Informarea actorilor din teritoriu Au fost tipăriți și distribuiți un număr de 200 de fluturași informativi

200 de persoane fizice, agenți economici și organizații din comunele Spinuș. Derna, Popești și Suplacu de Barcău

Crearea unei echipe de lucru S-a creat o echipă de proiect la nivel regional compusă din persoane ce activează în cadrul autorităţilor publice locale și a partenerilor de proiect.

Silaghi Gheorghina, Kocze Mariana, Creț Gheorghe, Baicu Adela, Hosu Vasile, Colceriu Gheorghiță, Ciordaș Leontin, Guti Karoli

Efectuarea de studii şi cercetări Activitate realizată - au fost finalizate studiile din cadrul proiectului şi care stau la baza diagnozei microregiunii Muntele Șes Bihor. Au fost interpretate rezultatele celor 200 de chestionare aplicate.

Silaghi Gheorghina, creț Gheorghe, Brencuș Iosif,

Baicu Adela, Ciordaș Leontin, Guti Karoli,

Kocze Mariana, Hosu Vasile, Cloboc Roman,

Gruia Ioan Bumbu

Elaborarea documentației de candidatură

Întâlniri cu membrii GAL pentru definitivarea planului, stabilirea bugetului și aprobarea strategiei.

S-au organizat trei întâlniri de lucru în care au fost elaborate:

-analiza diagnostic

- sistemul de priorități și principalele acțiuni

- validarea strategiei și alegerea organizării acțiunilor

Silaghi Gheorghina, creț Gheorghe, Brencuș Iosif, Baicu Adela, Ciordaș Leontin, Guti Karoli, Kocze Mariana, Hosu Vasile, Cloboc Roman, Gruia Ioan Bumbu


2012

81

Întâlniri ale grupurilor de lucru :

Denumire întâlnire

Locul de desfăşurare Data UM Cantitate

1 Întâlnire de lucru a grupului de lucru

Spinuș, jud. Bihor 15.03.2012 participanţi 10

2 Spinuș, jud. Bihor 22.03.2012 participanţi 10

3 Spinuș, jud. Bihor 05.04.2012 participanţi 10

4 Întâlnire cu grupul de inițiativă al romilor din comuna Spinuș


5 Întâlnire de lucru cu comitetul cetățenesc


6 Aprobare Plan de Dezvoltare locală, semnat parteneriat

Spinuș, jud. Bihor 19.04.2012 participanți 10

7 Dezbatere în cadrul Consiliului local Spinuș

Spinuș, jud. Bihor 26.04.2012 participanți 12

Total întâlniri Martie – Aprilie 2012 întâlniri 7

8 Chestionare Teritoriul GAL Muntele Șes Bihor

Martie – Aprilie 2012

respondenți 200

9 Întâlniri de lucru ale echipei de elaborare a strategiei

Teritoriul GAL Muntele Șes Bihor


zile 12

10 Deplasări în teritoriu Teritoriul GAL Muntele Șes Bihor


zile 18

10 Fluturași informativi distribuiți Teritoriul GAL

Muntele Șes Bihor

Martie 2012

bucăţi

200

În ceea ce privește întâlnirile grupului de lucru arătăm că la prima întâlnire, desfășurată la data de

15.03.2012, ordinea de zi a fost următoarea :

1. Prezentarea diagnosticului zonei comunelor Spinuș, Derna, Popești și Suplacu de Barcău pe teme:

teritoriul, populația, activități economice, organizare socială și instituțională.

2. Prezentarea de către parteneri a informațiilor suplimentare cu privire la zonă.

3. Schimb de idei și discuții pe marginea diagnosticului zonei.


2012

82

4. Alegerea unui reprezentant legal al Grupului de Acțiune Locală Muntele Șes Bihor.

Cea de a doua întâlnire a avut loc la 22 martie 2012 cu următoarea ordine de zi:

1. Formularea de propuneri în privința acțiunilor de finanțare pe care le va promova GAL Muntele

Șes Bihor în cazul în care va fi admis spre finanțare și structurarea acestor propuneri în vederea identificării

măsurilor din PNDR corespunzătoare.

2. Stabilirea unui grafic al elaborării Planului de Dezvoltare Locală.

3. Discutarea modalității de lucru pentru întocmirea, multiplicarea și depunerea PDL.

La data de 5 aprilie 2012 a avut loc cea de-a treia întâlnire, în cadrul căreia au fost discutate :

1. Prezentarea concluziilor Planului de Dezvoltare Locală al GAL Muntele Șes Bihor în urma discuțiilor cu reprezentanții AM Bihor.

2. Validarea strategiei, a propunerilor de acțiuni și măsuri, a modului de organizare a GAL.

3. Oficializarea parteneriatului prin semnarea de către toți partenerii a acordului de parteneriat.

4. Validarea dosarului de candidatură final – Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acțiune Locală Muntele Șes Bihor.

Întregul proces de animare a teritoriului și de elaborare a candidaturii a fost consemnat în

documentele aferente anexate la dosarul de candidatură.

Prezentăm mai jos câteva aspecte fotografice ale activității de animare a teritoriului prezentate mai sus :


2012

83


2012

84


2012

85

Schemă de animare a depunerii candidaturii :

Mob

iliz

are

C

oord

on

are

- e

lab

ora

re

Vali

dare

În

suşire

LEADER +

ANIMATOR

GHEORGHINA SILAGHI

Grup de

lucru 1

Grup de

lucru 2

Grup de

lucru 3

Elaborarea şi centralizarea Proceselor verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii

Kocze Mariana, Creț Gheorghe, Baicu Adela, Hosu Vasile, Colceriu Gheorghiță, Ciordaș Leontin, Guti Karoli

A l e ş i ş i p e r s o a n e r e s u r s e


2012

86

II.2 Prezentarea parteneriatului decizional

II.2.1 Descrierea partenerilor

PARTENERIATUL TERITORIULUI Muntele Șes Bihor cuprinde 10 de parteneri, după cum urmează :

1 comună (Consiliu Local) din județul Bihor

3 asociații – organizații neguvernamentale

5 operatori economici

1 grup informal.

Tabel 3. Lista partenerilor din GAL

Denumire Reprezentant legal Funcţia Tip

1 Consiliul Local al Comunei Spinuș Creț Gheorghe primar APL

2 SC Brencus Construct SRL Derna Brencuș Iosif administrator SRL

3 Cabinet expertiză contabilă Baicu Adela Baicu Adela

Expert contabil autorizat

Expert contabil autorizat cu drept de liberă practică

4 Composesoratul Borumblaca Ciordaș Leontin președinte Composesorat

5 Composesoratul Suplacu de Barcău Guti Karoli președinte Composesorat

6

Asociația pentru Cultură, Educație, Dezvoltare și Promovare Locală “Sara Arba” Silaghi Gheorghina președinte ONG

7 Grupul de inițativă al romilor din Spinuș Kocze Mariana reprezentant Grup de inițiativă

8 Asociația “Centrul de resurse al comunității Suplacu de Barcău” Hosu Vasile președinte ONG

9 Societatea agricolă “Dumbrava” Varviz Cloboc Roman președinte

Societate agricolă conform legii nr. 36/1991

10 Asociația PAKIV România Gruia Ioan Bumbu președinte ONG

Partenerul Asociația Pakiv România, este o organizatie non profit cu arie de activitate la nivel national

înființată în luna octombrie 2005, în baza ordonanței 26/2000, cu privire la regimul asociațiilor și fundațiilor din

România. Membrii fondatori ai organizației sunt activiști romi, cu vastă experiență în elaborarea și implementarea

de proiecte/programe adresate comunităților cu romi, în realizarea de analize/studii/cercetări care reflectă situația

comunităților cu romi, cu experiență în realizarea și implementarea de campanii de informare și conștientizare a


2012

87

membrilor comunităților cu romi, cu experiență în livrarea sesiunilor de formare a adulților, cu experienăță în

implementarea campaniilor de lobby si advocacy.

Printre obiectivele specifice ale asociației Pakiv România se numără:

- elaborarea şi implementarea programelor de reabilitare a locuinţelor şi mediului înconjurator în zonele

locuite de romi, pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi – energie electrică, apă

potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare;

- identifică soluţii pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de

familie, acordarea de medicamente compensate

- participă la elaborarea unor programe de informare sanitară, consultanţă medicală şi planning familial

pentru femeile din comunităţile de romi, cu accent pe protecţia mamei şi a copilului;

- promovează desfăşurarea campaniilor de depistare a TBC, infecţiilor HIV/SIDA, afecţiunilor

dermatologice, bolilor cu transmitere sexuală;

- iniţiază programe de asigurare de facilităţi pentru exercitarea şi revalorificarea unor meserii tradiţionale

care corespund nevoilor existente pe piaţă;

- participă la elaborarea de programe pentru reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de

etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea oricăror forme de

discriminare privind angajarea romilor;

Având în vedere experiența în derularea de programe de dezvoltare rurală, obiectivele asociației, precum

și resursele umane considerabile (circa 80 de salariați) precum și faptul că asociația dorește să participle la

desfășurarea activităților GAL Muntele Șes Bihor s-a considerat util ca Asociația PAKIV România să fie primită în

parteneriat chiar dacă nu are sediul social pe teritoriul GAL.

Menționăm că membrii parteneriatului s-au angajat, în cadrul ședinței din data de 15 martie 2012, să

acopere sumele necesare pentru funcționarea GAL până la acordarea primei tranșe a cheltuielilor de funcționare.

Partenerii GAL Muntele Șes Bihor vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea

instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în cadrul acestora, făcând distincţia între

partenerii publici, privaţi şi ONG. Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor

selectate de GAL.


2012

88

Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii GAL. În ceea ce

priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea

voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să

fie din mediul privat şi societate civilă.

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea

activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean.

Membrii Comitetului de selecție : PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Creț Gheorghe Consiliul Local Spinuș Primar ADMIN

PARTENERI PRIVAŢI


Baicu Adela Cabinet expertiză contabilă

Baicu Adela

Expert contabil INTREPRINDERE

Cloboc Roman Societatea agricolă

“Dumbrava” Varviz

Președinte INTREPRINDERE

ONG


Silaghi Gheorghina Asociația pentru Cultură,

Educație, Dezvoltare și

Promovare Locală “Sara

Arba”

Preşedinte ONG

Kocze Mariana Grupul de inițativă al romilor

din Spinuș

reprezentant Grup de inițiativă


2012

89

Membri supleanți ai comitetului de selecție :

PARTENERI PUBLICI


Ruscaș Gheorghe Consiliul Local Spinuș Viceprimar ADMIN

PARTENERI PRIVAŢI


Brencuș Iosif SC Brencus Construct SRL

Derna

Administrator INTREPRINDERE

Guti Karoli Composesoratul Suplacu de

Barcău

Președinte INTREPRINDERE

ONG


Hosu Vasile Asociația “Centrul de

resurse al comunității

Suplacu de Barcău”

Preşedinte ONG

Gruia Ioan Bumbu Asociația PAKIV România Preşedinte ONG


2012

90

II.1.1. Crearea şi funcţionarea GAL - ului

La nivelul GAL Muntele Șes Bihor, după constituirea legală în baza O.G nr. 26/2000, organele asociaţiei vor fi:

Adunarea generală;

Consiliul director;

Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;

Comitetul de selectare a proiectelor;

Compartiment administrativ.

Organigrama GAL:


2012

91

1) Adunarea generală

Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţiilor.

Competenţa adunării generale cuprinde:

Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL;

Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;

Alegerea şi revocarea membrilor consiliului de selecţie;

Alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori.

Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control asupra celorlalte două organe

precizate mai sus.

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi

pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotriva.

2) Consiliul director

Asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara

asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.

În exercitarea competenţei sale, consiliul director:

a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi

cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele asociaţiei;

b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;

c) aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare. Nu poate fi membru al consiliului director,

iar dacă era, pierdea aceasta calitate, orice persoană care ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii

publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.

3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori

Dacă numărul asociaţiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană

din afara asociaţiei.


2012

92

În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al

consiliului director poate exercita dreptul de control.

Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 membri înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul

financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.

Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de

cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

În realizarea competenţelor sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;

b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;

c) participă la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Modul de stabilire şi de funcţionare a comitetului de selectare a proiectelor. Comitetul va fi alcătuit din 11 de

persoane (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat). La nivelul luării deciziilor,

partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, reprezintă mai mult de 50% din

parteneriatul local, iar organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală

învecinată – consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc., nu

depăşesc 25.

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului, în această situaţia

persoana (organizaţia) în cauză nu are drept de vot şi nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.


2012

93

5) Compartimentul administrativ va avea următoarea componenţă orientativă:

a) Manager (1) – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al respectării procedurilor de

lucru;

b) Responsabil financiar – contabil (1) – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii financiare – contabile a

GAL-ului;

c) Consilier juridic (1) – supraveghează, verifică și avizează activitatea GAL sub aspect de legalitate;

c) Animatori (4) – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL;

d) Responsabil tehnic (4)– verificarea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa;

e) Consultanţi externi – funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţilor GAL;

f) Cenzor (1).

Aleşii comunali şi intercomunali

(inclusiv

via asociaţii publice)

Întreprinderi private: agricultori,

meşteşugari, proprietari de

hoteluri/restaurante: 2

Comitet de selecţie

LEADER

Public:

20%

Privat:

80%

Reprezentanţi ai

Administraţiilor locale:

1

Număr de membri: 5

Pentru fiecare membru

titular, vor fi prevăzuţi supleanţi

Asociaţii private

„independente”

2


2012

94

II.2. Organizarea GAL-ului

PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

II.2.1. Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare;

b) apel pentru proiecte;

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

e) monitorizarea proiectelor.

Echipa care va lucra în biroul GAL va fi selectată în baza competențelor profesionale, calificare și experiență.

Departamentul de animare va funcționa cu 4 animatori care vor împărți teritoriul pentru derularea acțiunilor de

animare fiecare fiind responsabil pentru una dintre comunele membre.

Organigrama GAL Muntele Șes Bihor :


2012

95

Figura 2 Organigrama biroului GAL

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fişă a postului, în care vor fi cuprinse toate activităţile la care

participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fişă a postului, în care vor fi cuprinse toate activităţile la care

participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi.

Responsabil

financiar

Cenzor

Departament de

animare

Departament

tehnic

Consilier

juridic

Animator

Animator

Animator

Animator

Responsabil

tehnic

Responsabil

tehnic

Manager

GAL

Responsabil

tehnic

Responsabil

tehnic


2012

96

II.2.1.1. Fişa postului

DENUMIRE POST: MANAGER GAL

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii superioare în domeniul administrației publice,

științelor economice sau științelor sociale.

Specializări: managementul proiectelor, fonduri

europene.

Limbi străine: nivel conversațional în cel puțin o limbă

de circulație internațională.

Permis de conducere: cat.B

Cunoștințe IT: Cunoașterea la nivel de utilizator a

MS Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access,

Project sau echivalent)

Caracteristici și abilităţi personale: abilități de

comunicare, muncă în echipă, rezistență la stres.

Nivel de experiență pe un post de conducere - cel puțin

3 ani.

Relaţiile în cadrul asociației (viitoarea

organizație neguvernamentală), atât pe

orizontală cât şi pe verticală

Este subordonat: Consiliului Administrativ;

Coordonează: Departamentul tehnic, responsabilul

financiar, consilierul juridic, animatorii și cenzorul.

Reprezintă asociația: în relațiile cu autoritățile publice

locale, alte organizații și societăți comerciale, bănci,

instituţiile statului, APDRP, AM, parteneri etc.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Titularul postului are rolul de a asigura conducerea,

organizarea și funcționarea organizației cu eficiență

maximă prin angajarea resurselor umane, financiare și

tehnologice necesare, în primul rând cele legate de

implementarea proiectelor în cadrul GAL.

Coordonează organizarea și derularea activităților de :

– Comunicare


2012

97

– Diseminare

– Implementare proiecte

– Monitorizare și evaluare

- Cooperare.

Organizează şedinţe, conferinţe.

Asigură protocolul în cadrul întâlnirilor, în conformitate cu

cerinţele zilnice.

Răspundere Semnează contracte cu furnizorii, clienții, beneficiarii

și partenerii strategici.

Semnează referate de investiții, statele de plată și

rapoartele financiare ale organizației.

Comunică angajaților și colaboratorilor valorile și

obiectivele strategice ale organizației.

Stabilește obiectivele colaboratorilor din subordine,

termenele-limită și modalitățile de măsurare a gradului

de realizare a obiectivelor.

Stabilește graficul de realizare a activităților și

urmărește punerea în practică a acestuia.

Răspunde de confidenţialitatea şi de păstrarea în bune

condiţii a documentelor GAL.

DENUMIRE POST: RESPONSABIL FINANCIAR

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii: absolvent al învăţământului superior economic de

specialitate;

Cunoştinţe:

-să posede cunoştinţe temeinice în ceea ce priveşte

sistemul organizatoric şi financiar-contabil;

-să posede cunoştinţe solide în ceea ce priveşte legislaţia

în vigoare privind domeniul financiar-contabil;

-să probeze o bună cunoaştere a conducerii contabilităţii


2012

98

computerizate;

Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia

Ms Office (Outlook, Word, Excel sau echivalent)

Caracteristici şi abilităţi personale: -capacitate de a

prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifica

prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate

altor factori decizionali;

-corectitudine, tenacitate, seriozitate,

Nivel de experienţă pe un post similar cel puţin 3 ani,

experienţă specifică: contabilitate în domeniul ONG cel

puţin un an.

Relaţiile în cadrul asociației, atât pe orizontală

cât şi pe verticală

Este subordonat: managerului GAL;

-are relatii de serviciu cu membrii echipei de management

precum și cu toate serviciile, birourile şi alte entităţi

funcţionale;

-are relaţii cu instituțiile, persoanele juridice şi persoanele

fizice care au tangenţă cu sfera sa de activitate.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi –organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde

de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-

contabile ale asociaţiei în conformitate cu dispoziţiile

legale în vigoare;

ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii biroului,

privind salarizarea, asigurările sociale, fluctuaţia de

personal, angajări, promovări, transferuri, plecări din

asociaţie;

Răspundere Semnează situaţiile financiare și toate documentele

contabile emise.

DENUMIRE POST: CENZOR

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii:


2012

99

- studii economice superioare şi experienţă în activitatea

financiar-contabilă de cel puţin 5 ani;

Aptitudini:

-inteligenţă (gândire logică, memorie);

-corectitudine, seriozitate;

Atitudini:

- dispus la colaborare și efort prelungit.

Limbi străine: limba engleză la nivel conversațional.

Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator MS

Office(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, MS Project

sau echivalent).




Are relaţii de serviciu cu membrii echipei de management

precum și cu toţi angajaţii şi colaboratorii, precum şi cu

membrii GAL.

Are relaţii, în limita stabilită de către manager, cu

instituțiile, persoanele juridice şi persoanele fizice cu care

GAL Muntele Șes Bihor colaborează.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi – Verifică legalitatea actelor şi documentelor, a hotărârilor,

deciziilor, regulilor şi regulamentelor;

- Verifică execuţia bugetului de venituri/cheltuieli;

- Verifică gestiunea financiar-contabilă;

- Cel puţin o dată pe an, întocmeşte şi prezintă adunării

generale rapoarte asupra activităţii sale şi asupra gestiunii

asociaţiei, propunând măsuri.

Răspundere Legalitatea execuţiei bugetului de venituri/cheltuieli și

gestiunii financiar-contabile.

DENUMIRE POST: ANIMATOR


2012

100

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii superioare sau medii cu experiență în relațiile cu

publicul.

Limbi străine: o limbă de circulaţie internaţională la nivel

conversațional.

Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator component

ale MS Office

(Word, Excel, PowerPoint sau echivalent)

Caracteristici şi abilităţi personale: abilităţi de comunicare,

muncă în echipă, rezistenţă la stres, disponibilitate la

deplasări.

Nivel de experienţă pe un post cu atribuții de relații publice de

cel puţin 1 an.



– Este subordonat: managerului GAL;

Are relaţii de serviciu cu toţi angajaţii şi colaboratorii, precum şi

cu membrii GAL

Are relaţii profesionale cu toți actorii și potențialii beneficiari

din aria GAL.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Contribuie la atingerea scopurilor asociaţiei, în special pentru

implementarea cu succes a activităţilor programului LEADER

în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în

cadrul GAL.

Atribuțiile principale ale animatorilor vor fi :

o Informarea potențialilor beneficiari asupra posibilităților de

finanțare, formularea de mesaje, pregătirea şi prezentarea de

materiale informative.

o Sprijinirea elaborării proiectelor, precum și sprijin acordat

echipei de management pentru :

o Lansarea apelului pentru proiecte

o Selectarea proiectelor

o Decizie

o Monitorizare


2012

101

o Arhivarea documentelor.

o Redactarea corespondenţei simple

Animatorul este intermediar între grupul de acțiune locală şi

grupurile ţintă specifice, fiind responsabil faţă de aceste părţi şi

distribuind informaţii care dau posibilitatea grupurilor ţintă să

înţeleagă politicile promovate de Planul de Dezvoltare Locală.

Răspundere Redacteaza corect documentele GAL, atunci cand este

cazul.

DENUMIRE POST: RESPONSABIL TEHNIC

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii superioare în domeniul ethnic/ingineresc sau al

administraţiei publice, ştiinţelor economice, ştiinţelor

sociale.

Specializări: managementul proiectelor, fonduri

europene, construcţie parteneriate, dezvoltare rurală.


conversațional.


MS Office(Outlook, Word, Excel, PowerPoint, MS Project

sau echivalent).

Nivel de experienţă pe un post de similar în cadrul unor

unități de implementare a proiectelor cel puţin 1 an.

Relaţiile în cadrul asociației, atât pe orizontală cât şi

pe verticală


Are relaţii de serviciu cu toţi angajaţii şi colaboratorii,

precum şi cu membrii GAL

Are relaţii profesionale cu toți actorii și potențialii

beneficiari din aria GAL.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi – Contribuie nemijlocit la activităţile de implementare a

proiectelor în cadrul GAL:


2012

102

Luarea operativă a deciziilor asupra

implementării proiectului (sau depistarea

problemelor);

Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

Executarea operativă şi corectă a procedurilor

de gestionare a resurselor;

Facilitarea coordonării între activităţile

componentelor;

Monitorizarea şi raportarea la timp privind

realizările şi rezultatele proiectului;

Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările

acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt

nivel.

Răspundere

DENUMIRE POST: CONSILIER JURIDIC

TITULAR:

Cerinţele pentru ocuparea postului Studii:studii superioare juridice.

Specializări: managementul proiectelor sau fonduri

europene sau management şi dezvoltare rurală sau

resurse umane.


conversațional.


MS Office(Outlook, Word, Excel, PowerPoint sau

echivalent)

Nivel de experienţă pe un post cu atribuții juridice de cel

puţin 2 ani.

Relaţiile în cadrul asociației, atât pe orizontală cât şi Este subordonat: managerului GAL;


2012

103

pe verticală Are relaţii de serviciu cu toţi angajaţii şi colaboratorii,

precum şi cu membrii GAL.

Atribuţii, sarcini, responsabilităţi – Contribuie nemijlocit la activităţile de implementare a

proiectelor în cadrul GAL:

- asigură respectarea legislației în vigoare si a

procedurilor PNDR;

- analizează din punct de vedere juridic și

avizează documentele proiectului;

- verifică și avizează dosarele de achizitii;

- asigură legatura cu instituțiile publice și cu alte

organizații colaboratoare;

- elaborează procedurile relative de respectare a

liniilor bugetare conform procedurilor

finanțatorului.

- Înregistrează documente externe primite prin

corespondență poștală, fax, e-mail, delegaţiile

precum și toate documentele emise și primite

de către GAL Muntele Şes Bihor

- Asigură primirea vizitatorilor şi anunţarea

persoanelor de contact din asociaţie

- Asigurară suportul administrativ pentru toate

departamentele

- Redactează corect și păstrează în condiții de

confidențialitate documentele GAL.


2012

104

II.2.1.2. Responsabilități

Responsabilități, sarcini Responsabil

Depunerea dosarului de candidatură Reprezentant legal GAL

Convocarea GAL Reprezentant legal GAL

Reprezentarea GAL Reprezentant legal GAL

Manager GAL

Implementarea planului de comunicare Manager GAL

Organizare, asigurarea condițiilor tehnice pentru activitatea de

comunicare

Consilier juridic, animator

Elaborarea documentelor aferente sesiunilor de proiecte Responsabil tehnic

Pregătirea apelurilor de proiecte Responsabil tehnic

Pregătirea materialelor pentru întîlniri, seminarii, conferințe etc. Responsabil tehnic, Animator

Elaborarea procedurilor Responsabil tehnic, Consilier juridic

Promovarea programului Membrii GAL

Animatori

Manager GAL

Completarea registrelor Consilier juridic

Relații cu publicul, consultanță Animator

Primirea proiectelor, înregistrarea lor Responsabil tehnic

Verificarea conformității Responsabil tehnic

Evaluarea proiectelor Responsabil tehnic

Comunicare cu beneficiarii Manager GAL, Consilier juridic

Pregătirea ședințelor CSP Manager GAL, Consilier juridic

Întocmirea proceselor verbale Consilier juridic

Relații cu AM, APDRP, DADR, RNDR Manager GAL

Transmiterea documentelor la AM, APDRP, DADR, RNDR Manager GAL, Consilier juridic

Evaluare, Monitorizare Manager GAL

Raportare către GAL și AM Manager GAL

Elaborarea rapoartelor financiare, situaților financiare Responsabil financiar

Aprobarea criteriilor de selecție CSP


2012

105

Aprobarea documentelor aferente apelurilor de proiecte CSP

Decizia asupra proiectelor selectate CSP

Aprobarea rapoartelor CD

Inițierea modificărilor CSP

II.2.2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Principalele resurse materiale (echipamente, localuri disponibile etc.) identificate în cadrul teritoriului şi care vor

contribui (alături de resursele umane şi financiare) la implementarea acţiunilor din cadrul proiectului sunt:

- sediul GAL cu suprafața de 40 mp, dotat cu utilități (curent electric, încălzire, servicii de apă curentă,

canalizare, salubritate).

- dotat cu 3 calculatoare, acces la internet, 4 birouri , 1 masă, 8 scaune.


2012

106

Pentru organizarea întâlnirilor, ședințelor, instruirilor și altor tipuri de activități de grup membrii parteneriatului dețin

spații/locații corespunzătoare și sunt dispuși să le pună la dispoziția GAL-ului pentru a susține desfășurarea

acestor activități.

II.2.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Bugetul pentru cheltuielile de funcţionare GAL va fi de maxim 15% din totalul cheltuielilor publice eligibile din

strategia de dezvoltare locală.

În cadrul bugetului de funcționare al GAL Muntele Şes Bihor 79,33 % din bugetul alocat pe asistență tehnică va

asigura cheltuielile de funcționare (componenta a) și 20,67 % cheltuieli pentru instruirea și animarea teritoriului

(componenta b).

Venituri : Suma

Componenta a 235.449 €

Componenta b 61.350 €

TOTAL 296.799 €

Cheltuieli :

Componenta a 235.449 €

Componenta b 61.350 €

TOTAL 296.799 €

Sunt prezentate în continuare cheltuielile eligibile pentru cele două componente.

Componenta a:

Pentru această componentă cheltuielile nu vor depăşi 80% din totalul alocat pentru fiecare GAL în cadrul acestei

sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:

- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL;


2012

107

- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei

de dezvoltare locală;

- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;

- Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a altor

echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL;

- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;

- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata utilităţilor

(căldură, lumină, etc.);

- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc.

Componenta b:

Pentru aceste activităţi, GAL-rile vor cheltui cel puţin 20% din valoarea eligibilă determinată pentru fiecare GAL în

parte din cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:

- Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;

- Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;

- Evenimente de promovare;

- Instruirea liderilor locali.

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi achiziţionarea de teren.

Figura 3. Circuitul financiar pentru Funcționare GAL


2012

108

Bugetul propus pentru primul an de funcționare se prezintă astfel:

-Euro-

Nr. Crt Denumire UM Val .U Cant Total TVA

Componenta a: 78.483 18.835,92

1 Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL; an 69.983 1 69.983 16.795,92

2

Cheltuieli legate de plata experţilor şi

pentru alte servicii de expertiză legate de

implementarea strategiei de dezvoltare

locală; an 4.000 1 4.000 960

3 Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii; 0 0 0 0

4

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de

echipamente de birotică şi electronice,

precum şi a altor echipamente necesare

pentru desfăşurarea activităţilor GAL; set 0 0 0 0

5 Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; an 500 3 1.500 360

6

Cheltuieli legate de comunicare

(telefonie, internet, poştă şi servicii

poştale), transport şi plata utilităţilor

(căldură, lumină, etc.); an 1.200 1 1.200 288

7

Cheltuieli pentru participarea la activităţile

reţelei naţionale şi europene de

dezvoltare rurală, seminarii etc. an 1.800 1 1.800 432

Componenta b an 20.450 4.908

Studii ale zonei an 3.500 1 3.500 840

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu

privire la strategia de dezvoltare locală an 7.450 1 7.450 1.788

Instruirea personalului implicat în

implementarea strategiei de dezvoltare

locală an 1083,33 2 2166,66 520

Evenimente de promovare an 833,33 4 3333,32 800

Instruirea liderilor locali an 4.000 1 4.000 960

TOTAL 98.933 23.743,92

II.2.4. Dispozitivul de comunicare şi informare

Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de constituire a

parteneriatelor public – private cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile de sale de

funcţionare, instruire şi animarea teritoriului.


2012

109

GAL Muntele Şes Bihor va utiliza diverse metode pentru a asigura o comunicare și informare efectivă cu locuitorii

şi actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna funcţionare a GAL şi implementarea tuturor

acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.

Obiectivele concrete ale planului de comunicare:

Conștientizarea cetățenilor cu privire la obiectivele și oportunitățile planului de dezvoltare local.

Pregătirea și sprijinirea potențialilor depunători pentru participare în program.

Prezentarea locuitorilor rezultatele programului

Transferul de experiență pentru alte grupuri LEADER

Transparența programului atât în interiorul teritoriului precum și în afara ei

Evaluarea eficienței

Instrumentele necesare pentru informare și comunicare:

Nr.

Crt.

Denumire

Metodologie

Instrument Descriere Cantitate

1 Comunicare on-

line

pagina de web

Va fi elaborată o pagină de web care va

cuprinde informații legate de teritoriu, GAL,

strategie, evenimente, parteneri.

1

grupuri de e-mail

Toți corespondenții care doresc să fie la zi

cu viața GAL, vor fi introduși în lista de

corespondență a GAL, astfel vor fi înștiințați

automat prin e-mail despre toate acțiunile și

activitățile GAL, inclusiv seminariale și

cursurile de formare organizate pentru GAL.

1

2 Comunicare

scrisă

e-mail

fax

poştă

Comunicarea oficială cu beneficiari, AM,

APDRP, alte instituții și parteneri se va

derula după caz prin poștă, fax, e-mail.

Publicațiile realizate de GAL vor putea fi

solicitate prin poștă sau electronic.

ori de câte ori e

nevoie

3 Întâlniri prezentări PPT,

prelegeri,

seminarii,

informări,

Aceste întâlniri vor avea ca scop

conștientizarea locuitorilor asupra abordării

LEADER, prezentarea bunelor practici din

Europa și din teritoriu, prezentarea

informațiilor legate de strategie, apeluri de

proiecte și discuții în grup legate de anumite

12


2012

110

conferințe tematice. tematici.

4 Mass media comunicate de

presă

Acțiunile și evenimentele GAL vor fi

anunțate prin Comunicate de presă,

respectând regulile de Identitate Vizuală.

6

anunțuri

Evenimentele mai importante (de exemplu

lansări de apel) vor fi făcute publice și prin

anunțuri plătite, respectând regulile de

Identitate Vizuală.

6

articole

reportaje

Câte un exemplar din toate publicațiile GAL

vor fi expediate pe adresa corespondenților,

cu rugămintea, ca aceste publicații să fie

prezentate în presă.

Presa va fi invitată la toate evenimentele

derulate în teritoriu

ori de cate ori

este cazul

Conferințe de presă

Vor fi organizate conferințe de presă cu

ocazia evenimentelor importante și la finele

fiecărui an, spre a prezenta public bilanțul

activităților GAL.

3

5 Promovare afișe

GAL va avea pentru fiecare perioadă de

programare începând cu 2013 – 2015 afișe

standard de dimensiuni A3 și A2.

A2 vor fi plasate în spații publice (stații de

autobuz, primării, școli, etc.)

A3 vor fi distribuite gratuit, împreună cu

publicațiile GAL.

400

pliante

Pliantele vor cuprinde informații legate de

terotoriu și strategie

800

broșuri

Vor cuprinde prezentări ale terotoriului și

elementele importante ale strategiei

100

evenimente Se vor organiza anual evenimente de

promovare a teritoriului, produselor locale și

ale partenerilor

4


2012

111

Buletin informativ

tipărit trimestrial

În fiecare trimestru se va elabora un buletin

informativ cuprinzând informații esențiale

legate de implementarea strategiei și bune

practici

1200

newsletter

electronic disponibil

pe site și prin e-mail

acest newsletter va cuprinde informații

actuale legate de evenimente și proiecte ale

GAL

lunar

6 Informare film

se va elabora un film de prezentare al

teritoriului și al partenerilor cuprinzând bune

practici.

La sfârșitul perioadei se va elabora un film

de prezentare a proiectelor implementate

2

online

Informații legate de proiecte și bune prectici

vor fi disponibile și pe site-ul GAL.

actualizare cel

putin odata pe

lună

7 Prezentare de

bune practici

chestionare Vor fi elaborate chestionare pentru evaluarea

eficienței planului de comunicare, modului de

funcționare a GAL.

3

formulare de

evaluare

La toate evenimentele organizate de GAL

vor fi completate formulare de evaluare

4

Toate materialele promoționale și de informare vor respecta regulile de identitate vizuală specifică

programului.

II.3. Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Activitățile derulate în cadrul GAL:

1. Informare

Campanie de promovare – va avea scopul de a promova programul în teritoriu și de a informa potențialii

beneficiari de proiecte.

Materiale informative: bannere, panouri, afișe, pliante, film de promovare,

Întâlniri de informare: prezentări, discuții


2012

112

Participări la evenimente – reprezentanții GAL vor participa la evenimente organizate de RNDR, REDR precum și

alte GAL-uri sau organizații din țară sau UE pentru a promova teritoriu și de a stabilii parteneriate.

Acesta se va realiza prin intermediul

Standuri

Prezentări

Întâlniri tematice – se vor organiza întâlnir pe diferite teme de interes pentru teritoriu cu scopul de a genera

proiecte în parteneriat viabile și de folos pentru teritoriu.

Sesiuni de instruire – se vor axa pe acele componente de calificări și abilități care lipsesc din teritoriu (de ex.

management de proiecte, creare parteneriate, comunicare, antreprenoriat, etc.)

Evenimente de promovare - anual se va organiza un eveniment care va promova teritoriul, realizările, produsele,

tradițiile și valorile locale.

2. Apeluri de proiecte

Etapele care vor fi parcurse sunt :

Elaborare ghidurilor – pentru fiecare măsură va fi elaborat un ghid al solicitantului care va fi pus la dispoziția celor

interesați – potențialilor beneficiari.

Aprobarea punctajelor de către Comitetul de selecție a proiectelor.

Elaborarea formularelor și documentelor suport pentru apelurile de selecție.

Apelul pentru proiecte – se va organiza cel puțin un apel de proiecte anual cu termen limită stabilit sau cu

depunere continuă și utilizarea principiului primul venit – primul servit.

Promovare - Punerea tuturor materialelor la dispoziția potențialilor beneficiari.

3. Sprijinirea depunătorilor de proiecte


2012

113

Solicitare de informații – Beneficiarii vor putea să se adreseze cu întrebări legate de strategie, măsuri, criterii de

selecție, apeluri de proiecte etc. biroului GAL personal conform orarului pentru relații cu publicul, telefonic, sau prin

internet sau în cadrul evenimentelor, întâlnirilor organizate. Pe baza discuțiilor beneficiarii împreună cu animatorul

vor completa o fișă de proiect inițial care va primi un aviz inițial din partea departamentului tehnic. Departamentul

tehnic va verifica dacă fișa de proiect respectă criteriile tehnice minime necesare și va propune modificări dacă

este cazul.

Acest proces se va repeta ori de câte ori este nevoie pentru a ajuta beneficiarii să concretizeze ideiile în formă de

proiect.

Animatorii vor avea responsabilitatea să identifice cele mai potrivite măsuri pentru beneficiari și să ofere informații

privind alte măsuri din PNDR.

Consilierea beneficiarilor – Departamentul de animare va menține relația cu potențialii depunători de proiecte și îi

vor sprijini pe parcursul întregului proces. Această activitate se va desfășura în primul rând în teren dar și la sediul

GAL.

Primirea proiectelor – Proiectele vor fi depuse la sediul GAL de către beneficiari în cadrul sesiunii, înaintea expirării

termenului limită, și va fi înregistrat cu număr de înregistrare.

4. Organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse

Verificarea conformității – Departamentul tehnic va realiza verificarea conformității și proiectelor. În cazul în care

proiectul nu este conform beneficiarul va primi înapoi documentația spre completare și va putea depune iarăși

înaintea expirării termenului limită. Se va completa o fisă de verificare pentru fiecare proiect.

Verificarea eligibilității și îndeplinirii criteriilor de selecție – Departamentul tehnic va realiza evaluarea proiectelor

pe baza criteriilor de selecție și a strategiei. Va fi elaborat o listă cu proiecte propuse spre finanțare care va intra în

ședința comitetului de selecție a proiectelor.

Selecția proiectelor – Selecția proiectelor se va face de către comitetul de selecție a proiectelor care se va întruni

după fiecare sesiune de apel de proiecte, cel puțin odată pe an.


2012

114

Etapa Denumire Document Descriere Responsabil Locul

Apel de

proiecte

Elaborarea

criteriilor de

selecție și a

documentelor

aferente

apelului

Ghidul

solicitantului

formularul pentru

cererea de

finanțare

apelul de

proiecte

procedura

Vor fi elaborate

documentele aferente

apelului de proiecte prin

consultare cu AM și

APDRP

Departament

tehnic

Sediul

GAL

Aprobarea

documentelor

aferente

apelului de

proiecte

Ghidul

solicitantului

Formularul

pentru cererea

de finanțare

Apelul de

proiecte

Procedura

Comitetul de selecție a

proiectelor se va întruni

într-o ședință unde va

aproba documentația

aferentă apelului de

proiecte

Comitetul de

selecție a

proiectelor

Sediul

GAL

Promovare Apel de proiecte

Ghidul

solicitantului

Prezentări

Documente de

prezentare

Anunțuri

Se vor organiza

evenimete de promovare

și informare a

potențialilor depunători

cu privire la

oportunitățile de

finanțare

Animatori În

teritoriu,

online,

în mass

media și

la Biroul

GAL

Idee de proiect Solicitare de

informare

Fişă de proiect Potențialii depunători

elaborează o fișă de

proiect cu ajutorul

animatorilor.

Animator În

teritoriu,

online,

și la


2012

115

Biroul

GAL

Informare

preliminară

Fişă de proiect Aviz inițial de la

departamentul tehnic

Departament

tehnic

Biroul

GAL

Depunerea

proiectelor

Sprijinirea

solicitanţilor

Biroul GAL va oferi orice

informații necesare

pentru a sprijinii procesul

de elaborare a

proiectelor

Departament

tehnic

Animatori

În

teritoriu,

online,

și la

Biroul

GAL

Depunerea

proiectelor

și

înregistrarea

Registrul

proiectelor

Fiecare proiect depus

înaintea termenului limită

va fi înregistrat cu număr

de înregistrare

Departamentul

tehnic

Biroul

GAL

Verificarea

conformității

fișă de verificare Proeictele trebuie să

îndeplinească condițiile

de formă și conținut

descrise în apelul de

selecție. În cazul în care

proiectele nu trec de

această etapă

beneficiarii vor primii

înapoi dosarele și vor

putea redepune

proiectele cu condiția

încadrării în termenul

limită pentru depunere.

Departamentul

tehnic

Biroul

GAL

Evaluarea Verificarea

eligibilității

Raport de

evaluare

Proiectele vor fi

verificate pentru vedea

dacă îndeplinesc criteriil

de eligibilitate.

Departamentul

tehnic

Biroul

GAL

Aplicarea

criteriilor de

Raport de

evaluare

Fiecare proiect va fi

analizat în prisma

criteriilor de selecție. În

Departamentul

tehnic

Biroul

GAL


2012

116

selecție cazul în care informațiile

cuprinse în

documentație nu sunt

clare se vor solicita

clarificări.

Se va întocmi un raport

de evaluare pentru

fiecare proiect care va

cuprind einformații

legate de beneficiar,

propunerea de proiect,

eligibilitatea, și

puncatujul obținut pe

baza criteriilor.

Selecția

proiectelor

Aprobarea

listei de

proiecte

selectate

Lista proiectelor

selectate

Se va întocmi o listă a

proiectelor selectate pe

baza rapoartelor de

evaluare.

În cazul în care valoarea

proiectelor trecute de

faza de evaluare

depășesc alocarea pe

sesiune se va face un

clasament pe baza

punctajelor.

Comitetul de selecție a

proiectelor va aproba

lista proiectelor

câștigătoare

În cazul în care sunt

proiecte care sunt

eligibile însă nu pot fi

selectate se va întocmii

o listă de rezervă.

Comitetul de

selecție a

proiectelor/depa

rtamentul tehnic

Sediul

GAL


2012

117

Notificarea

beneficiarilor

care nu au fost

selectați

Beneficiarii vor fi

notificați legat

neaprobarea proiectelor

Departamentul

tehnic

Verificarea

proiectelor de

către APDRP

Depunere la

APDRP

Se vor depune la

APDRP proiectele

selectate de GAL

Departamentul

tehnic

Verificarea

proiectelor

APDRP

Aprobarea

proiectelor

APDRP

Notificarea

beneficiarilor

Notificare Beneficiarii vor fi

notificați legat de

aprobarea sau

neaprobarea proiectelor

APDRP/GAL

Contractarea

proiectelor

Contractele vor fi

semnate între APDRP și

Beneficiar

APDRP

Implementarea

proiectelor

sprijinirea

beneficiarilor

Biroul GAL va sprijinii

beneficiarii în

implementarea

proiectelor.

Departament

tehnic

Biroul

GAL

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor);

- Efectuarea zilnică a gestionării proiectului;

- Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;

- Facilitarea coordonării între activităţile componentelor;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;


2012

118

- Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai

înalt nivel.

- monitorizarea trebuie să prevadă un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în care are loc

gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică şi

structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate.

- evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării către AM a unor

sugestii şi remarci privind rezultatele implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De

asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui

set de indicatori (consideraţi relevanţi în reflectarea eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a

unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor

implementării. Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor,

managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea

efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în

scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul stabilit.

- controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de implementarea

strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.

Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de

demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.

Modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi

autoritatea de management*.

Sarcină GAL AM judeţean Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea elaborării

proiectelor

X

Lansarea apelului

pentru proiecte

X

Selectarea proiectelor X

Controlul administrativ

al dosarelor

X X

Decizie X


2012

119

Notificarea către

beneficiar

X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

Arhivare X

Pista de audit pentru implementarea strategiei

Nr.crt Indicator Metoda Responsabil Ţinta

2015

1. Număr de proiecte depuse raport Departamentul tehnic 40

2. Număr de proiecte eligibile raport Departamentul tehnic 30

3. Număr de proiecte

conforme

raport Departamentul tehnic 30


selectate

raport de selecție Departamentul tehnic 30


contractate



implementate


7. Valoarea proiectelor

depuse

raport Departamentul tehnic 2.260.000 €


eligibile



selectate



contractate



implementate


12. Număr de locuri de muncă

create



2012

120

13. Număr de beneficiari raport Departamentul tehnic 30

14. Număr de proiecte pe

comune

raport Departamentul tehnic 7,5/comună

15. Număr de beneficiari

publici


16. Număr de beneficiari privați raport Departamentul tehnic 26

17. Număr de beneficiari civili raport Departamentul tehnic 2

18. Număr de proiecte depuse

pe măsuri

raport Departamentul tehnic conform fișei

măsurii


selectate pe măsuri


măsurii


selectate pe măsuri


măsurii


implementate în parteneriat

sau de forme asociative



implementate de ferme de

semi-subzistență



implementate de tineri

raport Departament tehnic 18


implementate care cuprind

acțiuni de mediu

raport Departament tehnic 21

25. Apeluri de proiecte număr Departamentul tehnic 6

26. Ghiduri pentru solicitanți număr Departamentul tehnic 6

27. Proiecte de cooperare număr Manager GAL 4

28. Acțiuni inovative număr Animatori 25


2012

121

Pista de audit pentru funcționarea GAL

Nr.

crt

Indicator Metoda Responsabil Ţinta

2015

1. Număr de acțiuni de

informare

proces verba/minuta

poze

raport de activitate

Departament de animare 12

2. Număr de participanți la

acțiuni de informare

liste de prezență Departament de animare 240

3. Număr de apariții în

presă

articole, materiale din

presa scrisă, TV, radio,

online


4. Număr de beneficiari

consiliați

registru Departament de animare 180

5. Număr de întâlniri proces verba/minuta

poze



6. Participanți la întâlniri liste de prezență Departament de animare 220

7. Număr de sesiuni de

instruire

contracte

poze


Manager GAL 8

8. Participanți la sesiuni de

instruire

liste de prezență

diplome

Manager GAL 160

9. Materiale de promovare

elaborate

bucăți Manager GAL 2500

10. Participări la evenimente

RNDR, REDR

număr Manager GAL 5

11. Proiecte de cooperare număr Manager GAL 4


2012

122

II.4. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE SI CREAREA SI IMPLEMENTAREA REŢELEI

II.4.1. Cooperare

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru

îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi

de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de

competenţe şi îmbunătăţirea lor.

Grupul de Acțiune Locală Muntele Șes Bihor își propune stabilirea unor relații de cooperare trainice și de

durată cu parteneri similari din țară (grupuri de acțiune locală autorizate și care și-au început activitatea) precum

și cu organizații de acest tip din alte țări ale Uniunii Europene.

Cooperarea va avea ca rezultat asimilarea experienței și bunelor practici acumulate de către parteneri în

decursul activității acestora precum și identificarea aspectelor critice și ale riscurilor care pot apărea pe parcursul

implementării măsurilor prevăzute în Planul de Dezvoltare Locală, în scopul evitării erorilor.


2012

123

Nr.

crt.

Partenerul/partenerii Tematica

cooperării

Obiective Valoarea proiectului/proiectel

or de cooperare

(euro)

Rezultate

1. Experienţe de cooperare deja întreprinse

2. Intenţii de cooperare

1 GAL Friuli Venezia

Giulia (Italia)

Dezvoltarea

microîntreprind

erilor

Preluarea

metodelor de

stimulare a

antreprenoria

tului local

100.000€ Deprinderea metodelor

și preluarea

instrumentelor de lucru

2 GAL Ţara Secașelor

Alba - Sibiu

Promovarea

specificului

local prin

intermediul unui

centru de

promovare a

producătorilor

locali, a culturii

dar şi

amenajarea

unui stand unde

se pot

comercializa

produsele

tardiţionale din

areal.

Creşterea

vizibilităţii

zonelor,

Accentuarea

tradiţiilor şi

obiceiurilor

locale

60.000€ Strategii de marketing,

Venituri crescute.

Vizibilitate

II.4.2. Crearea şi implementarea reţelei

Din fişa tehnică a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), este cunoscut faptul că aceasta va pune la

dispoziţia GAL-urilor o serie de facilităţi prin care acestea vor beneficia de participare în cadrul acţiunilor

desfăşurate de RNDR (training, informare, comunicare etc.).


2012

124

Prin Ordinul nr. 361 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 13.06.2008 se înfiinţează CNC – RNDR.

– Câteva dintre atribuţiile CNC sunt prezentate mai jos:

1. Comitetul Naţional de Coordonare a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală 2007-2013, denumit în

continuare “CNC”, este structura alcătuită din reprezentanţii principalelor grupuri de actori implicaţi în

procesul de dezvoltare rurală, cu rol consultativ, decizional şi strategic în implementarea Reţelei Naţionale

de Dezvoltare Rurală, denumită în continuare “RNDR”, fără personalitate juridică. CNC va fi prezidat de

către un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

2. CNC se va asigura de eficacitatea şi calitatea implementării RNDR 2007-2013 şi este constituit în

conformitate cu prevederile din fişa tehnică a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală din cadrul

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

3. CNC este organizat şi funcţionează conform prezentului Regulament de organizare şi funcţionare.

4. Durata mandatului CNC va acoperi întreaga perioadă de implementare a RNDR 2007-2015.

GAL Muntele Șes Bihor se va angaja să participe la activităţile aferente creării şi implementării reţelei care i se vor

propune.

Totodată, GAL Muntele Şes Bihor va participa la evenimentele organizate de RNDR şi REDR.

CONCLUZII

Acest studiu este documentul care finalizează prima etapă majoră în procesul dezvoltării teritoriului.

Considerăm foarte important ca prioritățile și obiectivele propuse să fie concretizate în proiecte ale actorilor locali,

pentru că ei cunosc cel mai bine resursele interne şi modalităţile de execuţie a acestora.

Planul strategic nu este în sine garantul procesul de dezvoltare. Scopurile strategice pot fi atinse numai prin

elaborarea şi executarea proiectelor propuse şi prin monitorizarea continuă a procesului de dezvoltare.

Tinerii sunt un grup țintă important al programului de dezvoltare care poate asigura creșterea capacității de a

obține venituri. Pe lângă păstrarea valorilor culturale și naturale va fi reînviat crearea acele produse specifice

teriotoriului care se bazează pe tradiții.


2012

125

Studiile elaborate vor avea scopul să faciliteze creșterea competitivității teritoriului în domeniile de interes cum ar fi

turismul, piața produselor agro-alimentare, produsele tradiționale, tradiții și obiceiuri locale, energii regenerabile,

etc.

Biroul LEADER va avea un rol deosebit în teritoriu pentru diseminarea informațiilor legate de PNDR, GAL și alte

oportunități.Totodată va fi un sprijin real pentru potențialii depunători.

Activitățile de promovare, comunicare și schimburile de experiență derulate de echipa locală vor crește

vizibilitatea programului și vor fi atrase mai multe persoane în cercul LEADER.

Sperăm să fie evaluat favorabil dosarul de candidatură și să realizăm o dezvoltare economică de durată bazată pe

parteneriat și cooperare la nivel local și teritorial.


2012

126

Bibliografie

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013

Planul Național Strategic

Planul de dezvoltare al judetului Bihor 2007-2013

Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest

Strategia de Dezvoltare a comunei Suplacu de Barcău

Strategia de Dezvoltare a comunei Derna

http://www.sate-comune.ro/galeriesate/index.php

www.madr.ro

www.apdrp.ro

www.leader-romania.ro

http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm

http://enrd.ec.europa.eu/

www.insse.ro

www.ghidulprimariilor.ro

www.suplacudebarcau.ro

http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2140&judet_id=2295&localitate_id=0

http://www.cjbihor.ro/

http://www.sate-comune.ro/galeriesate/index.php

http://www.madr.ro/

http://www.apdrp.ro/

http://www.leader-romania.ro/

http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm

http://enrd.ec.europa.eu/

http://www.insse.ro/

http://varga.adatbank.transindex.ro/?tel=*&megye=13&pg=2

http://www.cjbihor.ro/

plan de dezvoltare locală gal muntele Şes bihor fileplan de dezvoltare locală –gal muntele Şes...

Documents