strategia de dezvoltare localĂ a asociaȚiei grupul …
TRANSCRIPT
1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ TIMIȘOARA
2
Cuprins
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ .......................................................................................... 1
A ASOCIAȚIEI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ TIMIȘOARA ............................................................ 1
Cuprins ...................................................................................................................................... 2
1. Prezentarea generală a municipiului Timișoara ................................................................ 6
1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ........................................................ 6
1.2 Populația și caracteristicile demografice ............................................................................... 7
1.3 Patrimoniul natural ............................................................................................................... 8
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural...................................................................................... 10
1.5 Locuirea și accesul la utilități .............................................................................................. 11
1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local) ............................................ 13
1.7 Instituții locale și servicii publice ......................................................................................... 16
1.8 Organizații ale societății civile ............................................................................................. 18
1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană .............................................. 20
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ... 21
2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL ............................................................................... 21
2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului .................................................... 21
2.1.2 Principalele caracteristici geografice ........................................................................ 22
2.1.3 Patrimoniul natural .................................................................................................. 23
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural ........................................................................... 23
2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM) .............................................. 24
2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL ................. 24
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate ................................... 24
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL ....... 26
2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice .................................................................. 26
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială- maximum 2 pagini ......................... 28
2.3.3. Locuire și acces la utilităţi- maximum 2 pagini .......................................................... 29
2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice ......................................................................... 30
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu
accent pe ZUM .................................................................................................................. 31
2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială .................................... 31
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor . 34
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL ................................................................... 35
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL .......................................... 40
3. Analiza SWOT ................................................................................................................ 41
4. Procesul de implicare a comunităţii ...................................................................................... 43
4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală Timișoara (GAL) ................................ 43
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială din teritoriul SDL .................................................................................... 45
4.2.1 Animarea partenerilor locali...................................................................................... 45
4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială... 46
5. Obiectivele SDL .................................................................................................................... 49
3
6. Planul de acțiune SDL .......................................................................................................... 53
6.1 Ce măsuri sunt necesare ...................................................................................................... 53
6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă ....................................... 53
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ...... 57
6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE ......................................................... 57
6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale ................................................................ 59
6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale .......................................................................... 60
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC ............................................................. 61
6.2 Măsuri prioritare ................................................................................................................. 63
6.2.1 Prioritizarea măsurilor .............................................................................................. 63
6.2.2 Abordarea integrată ................................................................................................. 64
6.3 Lista indicativă de intervenții ............................................................................................... 65
7. Monitorizare și evaluare ....................................................................................................... 67
7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă.................................................................................... 67
7.2. Evaluarea de impact ........................................................................................................... 68
8. Planul financiar - maximum 3 pagini ..................................................................................... 69
9. Lista de anexe ale SDL ........................................................................................................... 71
4
Introducere
Asociația Grupul de Acțiune Locală Timișoara își propune ca prin mecanismul DLRC să ofere soluții
în vederea combaterii sărăciei și a excluziunii sociale din zona de est a Municipiului Timișoara, prin
stimuarea și implicarea comunității în dezvoltarea locală, coagulând un parteneriat solid ce are ca
scop elaborarea și implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală.
Oportunitatea de a rezolva problemele comunității vine într-un moment extrem de favorabil
pentru localitate, datorită câștigării Titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Investițiile
vizate de SDL vor fi destinate creșterii participării pe piața muncii prin consiliere, formare
profesională și susținerea anteprenoriatului în cadrul comunității, îmbunătățirii nivelului
educațional prin creșterea participării în cadrul învățământului primar, gimnazial și preuniversitar,
precum și prin reducerea abandonului școlar, facilitării accesului la servicii sociale și medicale, dar
și îmbunătățirii condițiilor de locuire și a spațiilor urbane degradate.
Vor fi propuse acțiuni ca urmare a analizelor realizate în teritoriul vizat și ca răspuns la problemele
identificate, măsuri ce vor duce la îmbunătățirea insfrastructurii de locuire, de sănătate, crearea
sau reabilitarea spațiilor publice, dotarea cu echipamente pentru găzduirea diverselor activități
sociale și reabilitarea spațiilor publice urbane. Problemele acestei comunități pornesc de la
condițiile de locuire precare, până la excluziune și discriminarea din unitățiile de învățământ și la
locurile de muncă, dar și lipsa locurilor de muncă datorată politicilor de angajare discriminatorii.
Asociația Grupul de Acțiune Locală Timișoara și-a propus să elaboreze această Strategie de
Dezvoltare Locală ca și planificare integrată, multisectorială, având în vedere necesitățile
identificate și potențial ul de dezvoltare al zonei. Se adresează teritoriului identificat în Municipiul
Timișoara și își propune să contribuie direct la reducerea numărului persoanelor expuse riscului de
sărăcie sau excluziune socială.
Cartierul Kuncz este una din zonele din cadrul Municipiului Timișoara identificată ca fiind Zonă
Urbană Marginalizată, alături de celelalte două Zone Urbane Marginalizate: o parte din cartierul
Traian (strazile Ec. Teodoroiu şi P. Ispirescu) și Calea Dorobanţilor. Cele trei zone urbane
menționate mai sus sunt identificate ca zone cu deficiențe de capital uman, ocupare și locuire,
cumulând astfel toate atributele unor zone urbane marginalizate. Teritoriul SDL se extinde și în
zona Calea Lugojului, zona Fabric, zona Lunei și cartierul Plopi, zone care prezintă doar una sau
doua deficențe (ex: deficențe doar pe capital uman și ocupare). Zona Buziașului, zonă industrială,
va forma zona funcțională, împreună cu cartierul Soarelui, datorită dezvoltării și apropierii de
zonele marginalizate menționate anterior. În perioada de animare au fost identificate problemele
și nevoile persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar în baza acestor
necesități am conceput măsurile destinate creșterii participării pe piața muncii, a îmbunătățirii
nivelului educațional și a accesului la servicii de bază (sociale și medicale), menite să combată
discriminarea și segregarea grupului țintă și să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de locuire.
Beneficiile aduse de această SDL se vor regăsi în creșterea calității vieții oamenilor din grupul țintă,
oameni aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Această creștere va fi posibilă prin
implementarea măsurilor propuse în sectorul ocupării, ce privesc facilitarea accesibilității în cadrul
locurilor de muncă disponibile, aferente zonei urbane funcționale, fără a se limita la aceasta, prin
furnizarea de servicii și prin investiții în infrastructura de locuire, de sănătate, de educație,
amenajări ale spațiului urban, reabilitări și dotări cu echipamente.
5
Având în vedere accesul redus la servicii medicale și servicii sociale din teritoriul vizat de SDL și, în
special, din ZUM-uri, am conceput măsuri destinate reabilitării/modernizării unor centre medicale,
sociale sau socio-medicale, pentru a facilita accesul comunității marginalizate și al persoanelor cu
dizabilități la aceste servicii, îmbunătățind astfel infrastructura de sănătate și infrastructura
socială.
Una dintre problemele principale identificate în cadrul ZUM-urilor o reprezintă situația intabulării
imobilelor și a înscrierii proprietății acestora conform stării de fapt existente, situație ce determină
lipsa unui domiciliu legal, lipsa posibilității realizării unor acte de identitate și, implicit,
imposibilitatea de integrare în câmpul muncii, precum și imposibilitatea accesului la educație. În
acest sens, am creionat obiective care să înlăture aceste aspecte discrepante dintre comunitatea
marginalizată și comunitatea majoritară, încercând, în același timp, să creăm o punte de legătură
între cele două. Furnizarea de servicii integrate este necesară deoarece ajută la diminuarea celor
mai importante probleme din comunitatea marginalizată, dar nu este suficentă, astfel fiind nevoiți
să atingem în mod pozitiv societatea cu intervenții multisectoriale.
O parte a comunității prezintă dorința de a dezvolta o afacere personală în diferite domenii de
activitate. Dacă se dezvoltă idei de afaceri în comunitate, crește spiritul antreprenorial, crește
gradul de încadrare în câmpul muncii și, totodată, economia și atractivitatea zonelor marginalizate
va spori. Din acest motiv, se dorește încurajarea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de
noi locuri de muncă prin sprijinirea oamenilor în vederea inaugurării unor noi locuri de muncă, prin
acordarea de micro-granturi și prin consilierea acestora. Considerăm că susţinerea
antreprenoriatului în cadrul comunităţii se poate realiza prin formare/ calificare profesională,
antreprenorială și prin alte forme de sprijin, atât în faza de înființare a afacerii, cât și prin
acordarea de consultanță de specialitate în etapa post înființare. Totuși, aceste măsuri trebuie
interconectate cu alte măsuri, deoarece nu este insuficent să dezvolți sectorul anteprenorial cu
succes, dacă nu contribui și la modernizarea infrastructurii, dacă nu susții atât educația cât și
formarea continuă, și așa mai departe. Considerăm ca fiind obligația noastră, în calitate de
organism reprezentat de un parteneriat public-privat, să acţionăm pe mai multe sectoare
problematice, prin intervenții intersectate, pentru a ne atinge obiectivul final, respectiv de a
reduce numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Altă problemă importantă identificată în cadrul comunității marginalizate o reprezintă lipsa
accesului la educație și creșterea abandonului școlar. Lipsa unor unități de învățământ în zona
marginalizată crește ponderea abandonului școlar și implicit a excluziunii sociale, dat fiind faptul că
o mare parte din populația din această zonă nu are resurse financiare suficiente pentru a susține
deplasarea zilnica a copiilor către unitățile de învățământ din afara zonei urbane marginalizate. În
primă fază pare a fi o soluție optimă dezvoltarea infrastructurii educaționale în zonele
marginalizate, dar la o abordare mai atentă, putem vedea că în acest mod poate fi încurajată
segregarea zonei, lucru care ar putea afecta și mai mult comunitatea pe un termen lung. Din
dorința de a crește nivelul de trai și de a crește nivelul de educație din această zonă, se dorește
construirea/ reabilitarea/ modernizarea unităților de învățământ preuniversitar (creşe, grădiniţe,
şcoli primare, şcoli gimnaziale) din teritoriul SDL dar în afara zonelor urbane marginalizate și
realizarea de investiții în mijoace de transport gratuit pentru preșcolari și elevi, care să-i transporte
până la respectivele centre educaționale, contribuind totodată, și la intersectarea, informarea și
creșterea adaptabilității interculturale prin activități comune menite să dezvolte relația dintre cele
6
două comunități menționate mai sus. Ne propunem astfel un obiectiv care să ofere sprijin pentru
creșterea accesului și participării la educația timpurie, învățământ primar și secundar și reducerea
părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate.
Datorită faptului că până în prezent accesul la servicii sociale și servicii medicale a fost îngreunat,
iar comunitatea marginalizată nu este obișnuită cu o facilă accesibilitate la astfel de servicii, se
dorește furnizarea serviciilor medicale şi a serviciilor sociale, precum și realizarea unor programe
de examinare medicală și de depistare precoce a problemelor medicale pentru a crește
conștientizarea și pentru a evidenția problemele medicale ale cetățenilor din teritoriul propus. În
plus, se urmărește furnizarea de servicii, în mod gratuit, în cadrul centrelor comunitare integrate,
care să conducă la creșterea interesului comunității în ceea ce privește educația, cultura,
sănătatea și serviciile sociale. Considerăm că este necesar un Centru Comunitar Integrat, pentru
activități sociale, comunitare, culturale, artistice, extracurriculare, etc., la care să aibă acces toți
rezidenții din zonele urbane marginalizate și, implicit, toate persoanele interesate să susțină
obiectivele prezentei strategii și interesele pozitive ale comunității din teritoriul SDL.
Considerăm că acest proiect va aduce un mare plus valoare mecanismelor DLRC, atât prin
atingerea principiilor care stau la baza acestuia, cât și prin diseminarea informațiilor obținute prin
implementarea acestui proiect și va contribui în mod direct la reducerea numărului de persoane
aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
1. Prezentarea generală a municipiului Timișoara
1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți
Din perspectiva coordonatelor geografice, Timișoara se situează la întretăierea paralelei de
45.7494 latitudine cu meridianul de 21.2272 longitudine, situându-se, din punct de vedere
geografic, în emisfera nordică, la o depărtare
aproximativ egală de polul nord și de ecuator
și în emisfera estică, parcurgând fusul orar al
Europei Centrale. Regional, Timișoara, este
cel mai mare oraș din Vestul țării, iar la nivel
național, se află pe locul 3, după București și
Cluj, având o populație de 319,279 locuitori și
suprafața de 130.5 km². Municipiul Timișoara
se bucură de o plasă diversificată de căi de
comunicații și mijloace de transport,
prevalând traficul auto și cel feroviar.
Transportul auto se desfășoară pe drumul european 70 și autostrada A1, astfel creându-se un nod
rutier important care leagă municipiul Timișoara de municipiile Arad, Deva, Caransebeș, Drobeta
Turnu Severin. Datorită amplasamentului geografic, distanța până la Belgrad este de 170 km, iar
până la Budapesta sunt 300 km. O parte din traficul feroviar este asigurat de magistralele C.F.R.,
iar cel aerian este deservit de Aeroportul Traian Vuia.
Privit în perspectivă, conformația terenului aferent zonei Timișoara este de o însemnată
uniformitate, altitudinea suprafeţei de câmpie nefiind întreruptă decât de matca superficială a
râului Bega (construită artificial, între anii 1728 şi 1760, dar finalizarea lui făcându-se mai târziu). În
7
amănunt, conformația oraşului şi a perimetrului său prezintă o serie de atribute locale, exprimate
topometric prin accidentări, care nu trec nicăieri de 2-3 m.
Timișoara este înrămată în cadrul climatic temperat
continental moderat, definitoriu secțiunii de sud-est a
Depresiunii Panonice, cu unele aporturi
submediteraneenev(varianta adriatică). Caracteristicile
sale comune sunt însemnate de variația şi sinuozitățile
proceselor atmosferice.
Curenții de aer caracteristici, în timpul primăverii şi verii,
sunt cei temperați, de origine oceanică, curenți ce aduc
cu ei precipitații considerabile. Destul de frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic
curenți de aer umed, purtând precipitații cantitativ importante şi, mai rar, valuri de frig. Zona pe
care este situată metropola se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de
stejar, păduri de o însemnată raritate, la momentul actual, pentru județul Timiș.
Regiunea teritorială Timișoara dispune de o abundentă plasă hidrografică, formată din râuri, lacuri
și mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş, restul râurilor nu presupun dimensiuni suficiente
pentru a le feri de secare pe timp de vară.
Există o diversitate peisagistică proprie, nuanțată de apariţia vegetaţiei specifică zăvoaielor, de-a
lungul râurilor magistrale, în domeniul cărora prevalează copacii de esenţă moale.
Apăsarea antropică în creștere, aferentă spaţiului din jurul orașului se resimte defavorabil asupra
fondului cinegetic, prejudiciile habitatelor naturale şi înlocuirea lor cu culturi lezează, inevitabil,
biosfera. În cadrul regiunii urbane se află și numeroase
lacuri, atât naturale, formate în locul vechilor cotituri
sau în suprafețele detașate (exemplu cele de lângă
colonia Kuncz, de lângă Giroc, Lacul Şerpilor din
Pădurea Verde, etc.), cât și de origine umană (spre
Fratelia, Freidorf, Moşniţa, Mehala, Ştrandul
Tineretului, etc.), prezentând importanță prin
localizarea lor pe perimetrul ce delimitează zona
orașului de localităţile limitrofe.
În mod consacrat sunt fructificate resursele de apă termominerală de la Timișoara și împrejurimi
(Calacea, Buziaş, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial au
fost evidențiate şi resursele de hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de valorificare
împrăștiate spre Nord-Vest şi Vest, în Câmpia Vingăi şi Câmpia Arancăi.
1.2 Populația și caracteristicile demografice
Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2002, municipiul Timișoara înregistra o
populație rezidentă de 336.084 de persoane, iar distribuția pe sexe se prezenta astfel: masculin
158.702 (47.22%), feminin: 177.382 (52.77%). Trecutul recent a înregistrat tendințe descendente
în ceea ce privește dispersia, densitatea ( 2368 loc./ km²) și numărul locuitorilor rezidenți. Datorită
scăderii nivelului de trai împreună cu rata redusă a fertilității și a speranței de viață și creșterea
emigrației, în anul 2007, populația a scăzut cu 1.285 locuitori. Până în anul 2017, inclusiv, s-a
8
menținut tendința de scădere, în dreapta regăsind
graficul care ilustrează trendul înregistrat la fiecare
3 ani, începând cu anul 2002 până în anul 2017.
La 20 octombrie 2011, din totalul 319279 de
rezidenți, 259754 (81,35%) s-au declarat ca fiind de
etnie română, 15564 ( 4,87%) de etnie
maghiară(1,31%), iar 2145 (0,67%) ca fiind romi.
Totuși, o mare parte a populației, respectiv 28679
locuitori (8,98%)nu și-au declarat etnia.
Tendința de îmbătrânire demografică remarcată la nivel mondial și național se menține și la nivel
local. Datele din tabelul de mai sus, furnizate
de INSSE dovedesc, fără echivoc, că este
necesar să luăm în considerare persoanele în
vârstă în planificarea dezvoltării sustenabile și
confirmă că persoanele în vârstă ar trebui să
poată participa și beneficia echitabil de roadele
dezvoltării. Numărul persoanelor cu vârsta de
peste 54 de ani crește mai repede decât
numărul de persoane din orice alt grup de
vârstă. Îmbătrânirea populației este un efect
pozitiv al creșterii speranței de viață, dar, totodată reprezintă un efect negativ produs de
reducerea natalității. Populația continuă să scadă și să îmbătrănească și este necesar să se
introducă politici inovatoare care vizează în mod specific nevoile persoanelor în vârstă, inclusiv
cele referitoare la locuințe, ocuparea forței de muncă, asistență medicală, protecție socială și alte
forme de sprijin. Deoarece schimbările demografice sunt previzibile cu multă claritate în
următoarele decenii, comunității locale i se oferă posibilitatea să implementeze acțiuni proactive
pentru a-și alinia politicile la nevoile populației.
Conform datelor INSSE, raportat
la nivelurile de educaţie, în anul
2016, populaţia şcolară a
municipiului Timişoara se
prezenta astfel:
1.3 Patrimoniul natural
În municipiul Timișoara, extinderea sectorului imobiliar, atât cel rezidențial, cât și cel industrial, a
dus la reducerea spațiilor verzi cu un efect negativ asupra biodiversității. Intensificarea traficului,
Populația și strucutura demografică peste 54
de ani
An Total Masculin Feminin
2002 66070 28127 37943
2005 72353 31070 41283
2008 79988 34299 45689
2011 88294 37729 50565
2014 96377 40777 55600
2017 100022 42147 57875
Nivel de instruire 2016
TOTAL
Copii înscrişi în creşe şi grădiniţe 8.256
Elevi înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial
(inclusiv învăţământul special)
22.275
Elevi înscrişi în învăţământul liceal 14.442
Elevi înscrişi în învăţământul profesional 1.307
Elevi înscrişi în învăţământul postliceal (inclusiv
învăţământul special)
2.735
Studenţi şi cursanţi înscişi în învăţământul superior
public şi privat (licenţă, master, cursuri
postuniversitare, doctorat şi programe postdoctorale)
40.002
Studenţi înscrişi- licenţă în învăţământul piblic şi privat 31.190
9
poluarea atmosferică, creșterea populației migratoare, care accentuează criza de locuințe, au avut
ca efect convertirea unor spații verzi în suprafețe de construcții.
Municipiul Timișoara are în momentul de față 510 hectare spații verzi publice din care: parcuri
117,57 ha, scuaruri 21,58 ha, spațiile verzi din aliniamente stradale și blocuri 290,15 ha, perdeaua
forestieră 30 ha, Pădurea Verde 50,7 ha. Spațiile verzi neorganizate - parcele din Pădurea Verde -
cu suprafața lor îmbunătățesc indicele pe locuitor.
Dacă ne raportăm la distribuirea în teritoriu, putem observa concentrarea acestor spații în zona
centrală a Municipiului, Canalul Bega constituind o arteră principală a acestora. Parcurile
amenajate în această zonă sunt: Parcul Scudier, Parcul Catedralei, Parcul Justiției, Parcul Copiilor,
Parcul Coronin, Parcul Alpinet, Parcul Rozelor, Parcul A. Mocioni (ILSA), Parcul Cetății, Parcul
Studențesc. Succesiunea de parcuri organizată pe malurile canalului, mai prolifică pe malul nordic,
are un aspect îndesat și masiv.
Față de această zonă avantajată, orașul mai prezintă în partea de Sud - Est două parcuri având arii
considerabile (parcul Stadion, Păduricea Giroc). Ieșind în afara perimetrului zonei centrale a
Timișoarei, amenajări cu caracter de parc nu mai există, chiar dacă există multe spații verzi
denumite parcuri, ele fiind abia mici scuaruri: Parcul Doina, Piața Plevnei, Piața Crucii, Piața Eforie,
Piața Hunedoara, Piața Bihor, zona Sălii de Sport Olimpia, Piața Romanilor. Dintre acestea, mai
semnificative ca suprafață sunt Parcul Carmen Sylva (Doina) și Parcul Bihor, dar fără să atingă 2 ha
fiecare.
Se constată necesitatea punerii în valoare a posibilităților pe care canalul Bega le presupune din
punct de vedere urbanistic și îmbunătățirea arealelor verzi, implicând prin aceasta reabilitări
structurale, plantări, recondiționări de alei, dezafectări de construcții, amenajări noi în zona
malurilor, toate cu rolul reparării deteriorărilor existente, a dereglărilor sau a elementelor
negative.
În prezent, deşi la nivelul judeţului Timiş sunt desemnate 45 de arii naturale protejate, în
municipiul Timişoara nu există arii naturale protejate. Pentru o perioadă de doi ani, respectiv în
intervalul de timp cuprins între anii 2007-2009, Grădina Botanică din Timişoara, cunoscută şi sub
denumirea de Parcul Botanic din Timişoara a avut statutul de rezervaţie ştiinţifică botanică- arie
protejată. Conceput ca un parc dendrologic, acest spaţiu verde ce însumează o suprafaţă totală
de 9,8 ha este situat în zona centrală a oraşului, în apropierea fostei cetăţi a urbei. Primul plan al
acestui spaţiu verde a fost elaborat în anul 1966 de către arhitectul Silvia Grumeza, însă
amenajarea parcului începe abia în anul 1986, urmând ca până în anul 1990 să se planteze 1650
specii atât de provenienţă naţională, cât şi internaţională. În prezent, deşi mai există doar 218
specii de plante, parcul prezintă utilitate din punct de vedere ştiinţific, didactic, educativ şi
recreativ, găzduind, în special în anotimpurile călduroase, diverse manifestări culturale, artistice şi
sportive. Evoluția calității aerului pentru aglomerarea Timișoara se urmărește cu ajutorul a 5 stații
automate, care monitorizează evaluarea influenței traficului asupra calității aerului, stații pentru
evaluarea influenței activităților industriale asupra calității aerului, pentru evaluarea influenței
“așezărilor urbane” asupra calității aerului, dar și stații de fond regional – stație de referință –
pentru evaluarea calității aerului, departe de orice tip de sursă, naturală sau antropică, care ar
putea contribui la deteriorarea calității aerului.
Producerea elementelor poluante, emise în atmosferă, este rezultatul activităților industriale și
sociale, constituind o problemă serioasă față de populația și habitatele din zonă. La nivel
10
european, politicile și acțiunile au dus la o reducere semnificativă a emisiilor antropice, dar
anumiți poluanți atmosferici dăunează în continuare sănătății umane.
Pentru Timișoara, dificultățile cel mai des întâlnite privind poluarea aerului sunt generate de
emisiile poluante. Ele produc aciditate în atmosferă, afectând producția de ozon troposferic,
mărind concentrația particulelor în suspensie din atmosferă, a particulelor cu metale grele și a
gazelor cu efect de seră, epuizează stratul de ozon și produc schimbări climatice.
Datele publicate de Asociația pentru Protecția Mediului Timiș pentru anul 2016 arată că poluarea
aerului la nivelul municipiului Timișoara se produce datorită transportului și a unităților
industriale. Deși eficiența autovehiculelor și cea a catalizatorilor este în continuă îmbunătățire,
acest lucru este contrabalansat în sens negativ de creșterea lungimii medii a unei călătorii,
creșterea numerică a parcului auto, precum și de alte variabile, cum ar fi stilul de condus,
ambuteiajele din trafic, fapt care poate conduce la creșterea intensității emisiilor de oxizi de azot.
1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
Municipiul Timișoara, spațiu geografic definit de multicuralitate, deține un patrimoniu arhitectural
și cultural bogat. Contactele interculturale și plurilingvismul se reflectă în arhitectura locală și în
evenimentele culturale locale. Diversitatea etnică, lingvistică și arhitecturală a făcut ca Timișoara
să primească sintagma de „Mica Vienă”. Odată cu demolarea fortificațiilor încep să apară clădiri de
utilitate publică (cazarma, tribunalul), influențate de arhitectura vieneză: clădiri cu fațade baroce
sau neoclasice, proiectate după modelul imperial vienez.
Cel mai cunoscut monument arhitectural este Cetatea Timișoara, construită în jurul secoulului XII.
A reprezentat conacul mai multor domnitori, dar evoluția ei a început în secolul XIV, sub dominația
lui Carol Robert de Anjou, sub care Timișoara a devenit între anii 1316-1323 capitala Regatului
Ungar. În 1552 fortăreața a fost ocupată de turci. Cetatea era compusă din nouă bastioane și trei
porți: bastioanele Francisc, Carol, Theresia, Hamilton, Iosef, Castelul, Mercy, Eugeniu, Elisabeth și
porțile Viena, Petrovaradin și Transilvania. Dintre cele menționate mai sus, bastionul Maria
Therezia a rămas în picioare.
Muzeul Satului Bănățean cunoscut și sub numele de Rezervaţia de Arhitectură și Tehnică Populară
- Pădurea Verde, a fost construit în anul 1972, se întinde pe o suprafaţă de 17,47 hectare şi
cuprinde gospodării bătrâneşti și instalaţii de tehnică populară din arealul Banat.
Colecţia muzeului este consituită din case şi menajuri bătrâneşti din Banat, o parte din ele aflându-
se în diferite etape de reabilitare, precum și din instalaţii de meșteșuguri etnice: oloiniţe, mori de
apă, mori de vânt, vâltori, un atelier de fierărie-rotărie, toate ilustrând viaţa, obiceuirile și
meşteşugurile specifice Banatului.
Palatul Dicasterial reprezintă unul printre aporturile perioadei eclectice în arhitectura Timişoarei.
Construirea acestuia s-a realizat între anii 1855-1860, pentru a fi folosită pe post de clădire
administrativă. Clădirea este grandioasă prin volum și gravitatea faţadelor realizate într-un mod
care presupune inspirație renascentistă italienă timpurie. Reprezentând o magnitudine
considerabilă pentru vremea respectivă, Palatul Dicasterial a fost executat în jurul a trei curţi
interioare cu şase porţi, are patru etaje și numără, exceptând spaţiile de la subsol, 273 de încăperi
pentru birouri. Se spune că acestă clădire are atâtea ferestre câte zile sunt într-un an.
Castelul Huniazilor este cel mai arhaic imobil de patrimoniu al Timișoarei. A fost realizat între anii
1443-1447 de către Iancu de Hunedoara, unul dintre principalii lideri ai luptei cu turcii din secolul
11
XV. Construit chiar în locul amplasamentului vechiului castel din secolul XIV (construit în timpul
domniei regelui Carol Robert de Anjou), Castelul Huniazilor a trecut prin numeroase consolidări,
păstrându-şi însă dispunerea în jurul unei curţi patrulatere, poziţia turnului-donjon şi "sala
cavalerilor", regăsită și la reşedinţa huniazilor de la Hunedoara. Cea mai mare schimbare s-a
realizat în anul 1856 prin reabilitarea exterioară într-o manieră romantică.
Șezământ nobiliar în secolele XV și XVI, rezidență a paşei între anii 1552-1716, apoi cazarmă a
artileriei, Castelul Huniazilor adăpostește în prezent Secţia de Istorie şi Secţia de Ştiinţele Naturii
din cadrul Muzeului Banatului.
În Timișoara, țintele turistice mai relevante sunt reprezentate de: Castelul Huniazilor (secolul al
XV-lea, refacut în 1852) care azi este muzeu, după o noua restaurare; Castelul Paşa Buinen (sec.
XVII - XVIII); Casa prinţului Eugeniu de Savoya (sec. XVIII); Cetatea Bastion (sec.XVIII); Teatrul
Naţional (sec.XIX - XX); Biserica Mizericordierilor (sec. XVIII); Catedrala ortodoxa (sfinţita la 6
octombrie 1946 în prezenta Regelui Mihai I), Catedrala Romano - catolica, Catedrala ortodoxa
sârbă, Monumentul martirilor revoluţiei din 16-22 decembrie 1989, Muzeul Satului.
Evenimentele culturale anuale sunt caracterziate de diversitate etnică, de multiculturalitate
arhitecturală și arheologică.
Festivalul obiceiurilor tradiţionale ale grupurilor etnice din Banat, organizat anual în luna iunie, la
care participă comunitatea evreilor, reprezentanți ai Forumului Democrat al Germanilor din Banat,
comunitatea romă, Uniunea Bulgarilor și Uniunea Ucrainenilor.
Festivalul Bega Bulevard evocă însemnătatea canalului Bega pentru Municipiu şi posibilităţile de
recreere, agrement, sport sau divertisment pe care acesta le oferă. Festivalul a fost conceput încât
să pună în lumină canalul Bega din toate punctele de vedere: estetic, urbanistic, ecologic, şi va
concentra activităţi culturale şi de divertisment.
Alte evenimente culturale cu rezonanță internațională sunt: Festivalul studenţesc „StudentFest”,
Festivalul internaţional „Timișoara Muzicală”, Festivalul „Timișoara – Mica Vienă, Festivalul
Inimilor – festival internaţional de folclor, Festivalul internaţional de artă romani ( IRAF).
Potrivit Direcției Regionale de Statistică Timiș, numărul turiștilor care au vizitat Timișoara a crescut
în anul 2016 la 370.000, față de anul 2015 când 340.000 de turiști care au fost înregistrați de către
hoteluri și pensiuni. Marea parte a turismului este de afaceri și tranzit iar cealaltă latură a
turismului include cel cultural și de agrement. Din statisticile oficiale au fost exculse persoanele
care vin din regiune sau din Serbia și Ungaria pentru o zi.
1.5 Locuirea și accesul la utilități
Fondul de locuințe a suferit o creștere semnificativă în intervalul analizat, în principal în zona de
influență, care reprezintă 75% din creșterea rezidențială. Majoritatea covârșitoare a locuințelor
sunt deținute în proprietate privată. Fondul de locuințe existent în proprietatea autorităților locale
este neînsemnat în oraș și aproape inexistent în comunele din zona limitrofă. Din punct de vedere
al locuirii, Timișoara se confruntă cu: nivel redus al confortului și deteriorarea particularităților
imobilelor de locuire colectivă construite în timpul regimului comunist (40%); funcțiuni
incompatibile cu locuirea; stare înaintată de deterioarare a clădirilor istorice (40% din total).
În Municipiul Timișoara, spaţiul destinat locuirii a cunoscut, după anul 1989, o evoluţie continuu
ascendentă, cu o intensitate uşor diminuată în anii crizei economice, tendinţa de evoluţie
12
menţinându-se și în prezent, aşa cum relevă numărul de autorizaţii de construcţie eliberate,
respectiv solicitările de PUZ și PUD.
Conform statisticilor INS Timiș, se observă o creştere a numărului de locuinţe cu 1,7%, din 2007
până în 2012, ajungând la un total de 130.635, şi o rată superioară, de 4,22%, în cazul suprafeţei
locuibile, care a ajuns la peste 5 milioane mp în 2012. Prin aceasta se evidenţiază rolul
preponderent pe care locuinţele individuale îl deţin în această evoluţie.
Majoritate covârşitoare a locuinţelor din Municipiul Timișoara sunt deţinute în proprietate privată.
Primăria Municipiului deţine în proprietate sau administrare sub 5% din fondul total locativ, totalul
acestora fiind de 487 în 2012. Reducerea acestui procent, de la 19,5% în anul 1989, se datorează
retrocedării imobilelor către foştii proprietari sau vânzării locuinţelor către foştii chiriaşi.
Indicatorii sociali ai locuirii – care oferă o primă imagine asupra confortului locuirii – au avut, de
asemenea, o evoluţie ascendentă, însă aproape nesemnificativă.
În 2012, s-a înregistrat o suprafaţă medie pe locuinţă de aproximativ 41,6 mp, respectiv suprafaţa
medie locuibilă / persoană de 17,02 mp. Acești indici rămân sub nivelul naţional (20,5
mp/persoană) şi cel european (cu 30,7 mp/persoană), rezultat al ponderii însemnate a cartierelor
cu imobile colective construite în timpul regimului comunist, caracterizate prin indici sociologici ai
locuirii, extrem de deficitari.
Echiparea tehnico-edilitară a clădirilor destinate locuirii este favorabilă în privinţa racordării la
reţeaua de apă (99%), respectiv la reţeaua de furnizare a energiei electrice (99,5%) şi mai puţin
corespunzătoare în privinţa racordării la reţeaua de canalizare (96%) sau a încălzirii centrale
(80,2% deţin încălzire centrală prin termoficare sau centrale termice proprii).
La nivelul întregului municipiul, serviciile de salubrizare sunt prestate de către Retim Ecologic
Services S.A. Serviciile de telecomunicaţii- telefonie fixă, mobilă, comunicaţiile prin internet şi
serviciile conexe celor prin internet- sunt oferite, de regulă, în pachete integrate. Spre exemplu,
marii operatori de cablu furnizează abonaţilor televiziune prin cablu, internet, telefonie fixă şi
mobilă. Dintre operatorii economici care furnizează la nivelul municipiului Timişoara servicii de
telefonie fixă, amintim: UPC, RDS& RCS, Avolo Telecom, Atlas Telecom, Telefonet, Word Telecom,
DCS, SNR. În ceea ce priveşte telefonia mobilă, operatorii economici care oferă astfel de servicii
populaţiei din municipiul Timişoara sunt Vodafone, Orange şi Cosmote. Serviciile de internet sunt
furnizate de UPC, RDS&RCS, Romtelecom, cărora li se adaugă şi anumite firme locale.
Majoritatea imobilelor destinate locuirii oferă un confort deficitar, cca. 60% din cauza vechimii,
cca. 40% fiind imobile colective construite în regimul comunist. Totodată, în baza unui chestionar
din 2013 s-au identificat zonele defavorizate ale Timișoarei, dintre care amintim cele care se
evidențiază din punct de vedere al tipurilor de locuințe: zone de tip ghetou cu blocuri, zone de tip
ghetou în foste colonii muncitoreşti, zone de tip mahala cu case, zone tip mahala cu locuinţe
improvizate de tip cociobă/adăposturi, zone de locuinţe sociale modernizate de tip
bloc/case/containere pentru locuit fie nou construite sau renovate.
Astfel, principalele aspecte negative constatate referitor la confortul locuirii în Timișoara sunt:
stare avansată de uzură, necesitând lucrări de reparaţii, refuncţionalizări şi modernizări;
calitate necorespunzătoare a izolaţiilor termice, fonice și hidrofuge;
faţade degradate, care, în timp, generează degradarea majoră a construcţiilor în ansamblu;
starea degradată a instalaţilor tehnico-edilitare;
13
subdimensionarea spaţiului interior (ca număr de camere și suprafaţă locuibilă) și
compartimentarea defectuoasă a unor locuinţe;
Reabilitarea termică a înregistrat evoluţii pozitive, dar modeste, în perioada 2009-2011, întrucât
administraţia locală a municipiului Timişoara, prin programul local multianual privind creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 18/2009,
a monitorizat lucrările de intervenție pentru reabilitarea termică la 61 de imobile a căror valoare
se ridică la 23.294.300 lei şi prin care s-a obţinut o creştere considerabilă a performanţei
energetice la aceste imobile. Datorită faptului că acest program depinde de alocările bugetare
(50% din costuri sunt alocate de la bugetul de stat şi 30% din bugetul local, asociaţiile de
proprietari suportând doar 20% din costuri), fondurile alocate fiind insuficiente, rezultatele sunt
prea puţin vizibile, în raport cu necesităţile.
Problemele acoperişurilor şi-au găsit parţial rezolvare prin mansardarea blocurilor, acolo unde
structura a permis, costul lucrărilor fiind suportat de dezvoltator în schimbul spaţiului obţinut prin
mansardare.
Din perspectiva accesului la utilităţi şi servicii, ca o componentă însemnată a calităţii locuirii,
respectiv a organizării spaţiului, cartierele prezintă probleme specifice:
1. insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări de învăţământ (ex: cartierele Ion Ionescu de la
Brad, Kuncz, zone periferice), sanitare, pieţe agro-alimentare (zonele Mehala, Ronaţ, Blaşcovici,
Mircea cel Bătrân, Fratelia) sau spaţii verzi (calea Şagului, Aradului, Circumavalaţiunii etc.);
2. existenţa unor funcţiuni incompatibile cu locuirea, dispersate în zona teritoriului locuit (ex.
unităţi industriale în zonele UMT, Buziaşului etc.);
3. existenţa unor grupări de locuinţe în imediata vecinătate a unităţilor de producţie (ex: blocurile
de locuinţe de pe platforma industrială Freidorf sau la UMT), aceste funcţiuni stânjenindu-se
reciproc;
4. amplasarea Zonei industriale U.M.T. între zona de locuit din nord și zona verde de agrement de
la Pădurea Verde şi Muzeul Satului; întreruperea oricărei comunicări între aceste zone şi
incompatibiltatea industriei cu funcţiunile învecinate;
5. stare avansată de degradare până la pericol de prăbuşire, în care se află numeroase clădiri din
cartierele istorice; clădirile au nevoie de măsuri speciale de reabilitare, care să amelioreze confortul
locatarilor, dar care să nu compromită caracterul istoric al acestora. În ciuda numeroaselor
demersuri întreprinse de municipalitate, se impune încă găsirea unei soluţii pentru asigurarea
fondurilor necesare executării lucrărilor de reabilitare atât a clădirilor, cât şi a spaţiilor publice din
centrul istoric al municipiului.
1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)
La nivelul Municipiului Timișoara figurează ca înregistrate un număr de 19.185 de companii la
nivelul celui de-al doilea semestru al anului 2017.
Compartimente Economice. O examinare a importanței sectoarelor economiei în îndeplinirea
cifrei de afaceri, pe baza datelor din estimările societăţilor comerciale depuse la DGFP Timiş,
reliefează predominanța sectorului terţiar (al serviciilor) în economia locală, valoarea cifrei de
afaceri din acest sector fiind de 61,50%. În același interval, sectorul industrial a constituit aport la
realizarea cifrei de afaceri în zona metropolitană Timișoara în medie cu 22%.
Sectoarele economice importante din Municipiul Timișoara sunt următoarele:
14
Industria și Construcţiile. În mod obișnuit, industria şi construcţiile au simbolizat sectoarele cu
cele mai relevante contribuţii la dezvoltarea economică a Timișoarei şi a comunelor din perimetrul
ei de influenţă. Luând în considerare aceste lucruri, se distinge o scădere a contribuției acestora la
realizarea cifrei de afaceri, în pofida sectorului serviciilor. Astfel, dacă în anul 2010 importanța
cifrei de afaceri însuma în industrie şi construcţii, 35%, în anul 2012 ponderea a scăzut până la
31%. Scăderea se deosebește în mod special în cazul industriei (de la 23 la 18 procente în totalul
economiei), în timp ce construcţiile percep o uşoară creştere (de la 12 la 13 procente).
Principalele ramuri industriale care au suferit o evoluție deosebită în ultimul timp în regiunea
presupusă de Municipiul Timișoara au fost telecomunicaţiile, industria electronică și
electrotehnică, industria componentelor auto, precum și industria chimică şi petrochimică. În
juxtapunere cu marii jucători din industriile de vârf menţionate anterior, în cadrul zonei
mitropolitane Timișorene sunt polarizate numeroase alte firme, mai ales întreprinderi mici şi
mijlocii, în domenii etnice – cum sunt industria textilă și a confecţiilor, fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte şi industria pielăriei şi încălţămintei.
Agricultura. Arealul supus zonei metropolitane Timișoara este de aproximativ 110.000 ha, din care
84 ha (78%) sunt supuse agriculturii - constituind aproximativ 10% din suprafaţa agricolă a
judeţului Timiş. Din cadrul regiunii agricole totală a zonei limitrofe periurbane, 71 ha (84%) sunt
terenuri arabile, 9.5 ha păşuni (11,3%), 2.5 ha fâneţe (3%), 0.9 ha livezi şi pepiniere pomicole (1%)
şi 0.4 ha vii şi pepiniere viticole (0,54%).
Creșterea cerealelor pentru boabe (grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, etc.) presupune cea mai
crescută pondere în sectorul agricol, constituind peste 50% din cifra totală de afaceri în domeniul
agriculturii.
Piscicultura - ca activitate economică - este un sector sub-dezvoltat, cifra de afaceri nefiind demnă
de luat în calcul.
Serviciile. Cifra de afaceri aferentă sectorului serviciilor a crescut de la 8,952 mld. lei în 2010 la
11,232 mld. lei în 2012, realizând în medie un procent considerabil din economia orașului. În
mediul urban, importanța serviciilor în totalul cifrei de afaceri este mai mare decât media zonei
peri-urbane (65% în Timișoara), în timp ce în mediul rural, cu o pondere de 50%, situaţia sectorului
serviciilor este una distinctă.
Comerţul constituie în continuare sectorul cu cea mai mare pondere la realizarea cifrei de afaceri,
atât în mediul urban, cât şi în mediul periurban, cu o valoare de aproximativ 60% din sectorul
serviciilor, însă o evoluție considerabilă este marcată și în rândul altor tipuri de servicii, respectiv:
transporturi, în special transporturi rutiere de mărfuri; servicii profesionale şi tehnice; hoteluri şi
restaurante; tranzacţii imobiliare; sănătate şi asistenţă socială.
Cifra de afaceri aferentă comerţului presupune o sarcină de 60% din volumul cifrei de afaceri a
sectorului servicii aferent Municipiului. Valoarea cea mai ridicată (circa 50% la realizarea cifrei de
afaceri în cadrul comerţului) o deţin vânzările în magazine nespecializate, de mărfuri diverse, în
care predominante sunt cele alimentare, băuturile și produsele din tutun.
Servicii Financiar - Bancare. La finele anului 2013, în Timișoara își desfășurau activitatea un număr
de 30 entităţi bancare şi o cooperativă de credit. În spaţiul periurban, băncile sunt prezente printr-
un număr redus de unităţi, localizate în special în comunele din imediata vecinătate a municipiului
Timișoara.
15
Din cele 44 de societăţi de asigurare acreditate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, 27 de
societăţi de asigurare și 6 brokeri de asigurări activează în Municipiul Timișoara.
Sectorul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor. Sectorul Tehnologiei Informaţiei și
Comunicaţiilor (TIC) este unul din sectoarele economice cele mai dinamice din zona
metropolitană, înregistrând o creştere constantă şi substanţială în ultimii 5 ani. La nivelul anului
2012, cifra de afaceri din sectorul TIC reprezenta 4,32% din volumul total al cifrei de afaceri a
sectorului Servicii la nivelul zonei metropolitane Timișoara. Deşi are o pondere mică în cifra de
afaceri, observăm că sectorul TIC a realizat, în aceeaşi perioadă, aproximativ 61% din rezultatul net
al sectorului Servicii. Astfel, constatăm că acest sector este unul dintre sectoarele cu o
profitabilitate peste media celorlalte sectoare de servicii.
În momentul de faţă, pe plan regional şi local, sectorul este bine reprezentat și divers, firmele de
profil fiind angajate într-o gamă largă de activităţi, de la distribuţia de componente până la
dezvoltarea de aplicaţii software foarte specializate. Volumul cifrei de afaceri a sectorului TIC la
nivelul Municipiului a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând în 2012 la cca. 10,4 mld. lei. De
asemenea, se remarcă un grad ridicat de concentrare a firmelor în municipiul Timişoara (91% din
totalul firmelor din sectorul TIC din cadrul zonei metropolitane).
Alte activităţi de prestări servicii. Sectorul serviciilor prestate către întreprinderi şi cel al serviciilor
prestate către populaţie a cunoscut o amploare deosebită în ultimii ani. Dintre aceste servicii
amintim:
a) Serviciile de cunoaştere intensivă (Knowledge Intensive Business Services, KIBS) este foarte
bine dezvoltat, serviciile către întreprinderi şi serviciile informatice având o contribuţie similară la
dezvoltarea acestui sector. De remarcat că, 80,84% din rezultatul net obţinut de sectorul servicii
este realizat de serviciile de tip KIBS;
b) Serviciile de recrutare și plasare a forţei de muncă;
c) Serviciile prestate către populaţie, sectoarele principale fiind cel al sănătăţii şi cel al
asistenţei sociale, urmate de sectorul activităţilor recreative, culturale și sportive. Aceste servicii
reprezintă o pondere scăzută, de 10% din totalul serviciilor de piaţă;
d) Servicii de de transport marfă și persoane;
e) Servicii de curierat ;
f) Servicii educaţionale, sociale, de divertisment şi recreere.
Forţă de muncă. Rata de activitate (definită ca raport procentual între populaţia în vârstă de 20-64
ani şi populaţia totală) prezintă pentru anul 2012 valoarea de 70% la nivelul zonei metropolitane
Timișoara (71% în municipiu Timișoara și 67% în zona de influenţă). Raportându-ne la aceeaşi
perioadă, la nivel judeţean rata de activitate era de 73,3%, iar la nivel naţional, de 42,5%.
Rata oficială a şomajului prezintă pentru intervalul de analiză o tendinţă generală de descreştere.
În municipiul Timișoara, ponderea şomerilor în populaţia stabilă de 18-62 de ani a fost în anul 2010
de 2,3%, iar în 2012 de 1,03%, sub media judeţeană de 3,7% (în anul 2010), respectiv 1,9% (în anul
2011). Numărul şomerilor înregistraţi în municipiul Timișoara și comunele situate în arealul de
influenţă, în perioada anul 2012 a fost de 2734, din care 2227 (2145 femei) în municipiu şi 507 în
comune. în perioada 2010- 2012, numărul salariaţilor la nivelul zonei metropolitane Timișoara a
crescut cu 7,7%, înregistrându-se o dinamică sensibil mai accentuată în municipiul Timişoara
(7,74%), faţă de arealul de influenţă (7,37%).
16
Sectoarele economice care au avut o contribuţie semnificativă la creşterea locurilor de muncă au
fost industria (de la 45.388 salariaţi, în anul 2010, la 53.526 salariaţi în anul 2012), agricultura (de
la 1478 la 1727 salariaţi în aceeaşi perioadă) şi construcţiile (de la 9.343 la 10.565 salariaţi)
creşterile fiind de 11, 7% în sectorul industriei, 11,6% în agricultură, respectiv 10,3% în construcţii.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, creşterea numărului de salariaţi la nivelul Zonei
metropolitane a fost de doar 0,92%, uşor mai ridicată în arealul de influenţă (1,44%), comparativ
cu municipiul Timișoara (0,89%).
În prezent, structura numărului de salariaţi la nivelul Zonei Metropolitane Timișoara este net
dominată de servicii, care deţin 54,23 % din totalul numărului de salariaţi, valoare mai scăzută
decât cea înregistrată la nivel naţional (60,05%) şi superioară celei judeţene (53,3%) şi regionale
(49,2%). În cadrul serviciilor, cca 30% din salariaţi lucrează în comerţ, sector în care veniturile
salariale sunt modeste.
Industria concentrează 36,86% din numărul de salariaţi, valoare mai ridicată decât cea de la nivel
naţional (28%), comparabilă cu ponderea de la nivel judeţean (36,42%) şi inferioară celei regionale
(40,52%). Sectoare precum IT şi software, electronică și electrotehnică și automotive au înregistrat
creşteri ale numărului de angajaţi în ultimii ani.
Construcţiile ocupă locul al treilea ca importanţă, cu o pondere de 7,82%, comparabilă cu
ponderile înregistrate la nivel naţional (8,84%), judeţean (7,37%) şi regional (7,37%). În schimb,
ponderea numărului de salariaţi în agricultură este modestă, doar 1,09% din totalul salariaţilor,
mai scăzută decât cele de la nivelele scalare superioare: 2,84% - la nivel judeţean, 2,86% - la nivel
regional și 3,11%, la nivel naţional.
Investiţii. Timișoara reprezintă un important pol de atracţie pentru investitorii străini, atât în
cadrul judeţului Timiş, cât și la nivel naţional. Succesul Timișoarei în atragerea investitorilor străini
este rezultatul condiţiilor geo-politice favorabile, al infrastructurii tehnice și de comunicaţii
dezvoltate, a existenţei forţei de muncă bine calificate și a mediului social coeziv, a relaţiilor inter-
umane și inter-etnice agreabile, al atractivităţii mediului de afaceri și nu în ultimul rând şi a
deschiderii şi preocupării constante a autorităţilor publice locale de a atrage investiţii străine, de a
încuraja afacerile.
Din primele 20 de firme cu participare străină la capital la nivelul judeţului Timiş, 14 firme au sediul
pe teritoriul Zonei metropolitane Timișoara (11 în Timișoara, 1 în Giarmata, 1 în Ghiroda, 1 în
Dudeştii Noi).
1.7 Instituții locale și servicii publice
Educaţia face parte din domeniile evidențiate considerabil în arealul metropolitan al Timișoarei.
La nivelul anului 2014, Timișoara dispunea de aproximativ 134 de instituții şcolare, dintre care
80% făceau obiectul învățământului public, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş.
Indicatorul aferent numărului de elevi aflați sub responsabilitatea unui cadru didactic, înfățișează
o conjunctură pozitivă, raportată la contextul naţional, pentru învăţământul organizat în
Municipiul Timișoara. Numărul mediu al elevilor plasați sub responsabilitatea unui profesor fiind
de aproximativ 14 copii/cadru didactic, mai mic decât media naţională, de 15 copii/cadru
didactic, dar mai mare decât indicatorul Uniunii Europene, de 12,4 copii/cadru didactic.
Învăţământul preuniversitar din Timişoara şcolarizează 65% din totalul elevilor din învățământul
preuniversitar din judeţul Timiş şi oferă paletă completă de specializare: teoretică, vocaţională și
17
tehnologică, fiind foarte variat şi în privinţa specializărilor (real, uman, tehnic, servicii, resurse
naturale şi protecţia mediului, sportiv, teologic, muzică, coregrafie, teatru, arte vizuale,
pedagogic).
O importanță considerabilă o are filiera tehnologică - 54% din numărul elevilor din învățământul
preuniversitar, în anul şcolar 2013-2014, urmată de specializarea teoretică - 35% din liceeni, în
vreme ce specializarea vocaţională prezintă o menționare săracă, reprezentând 11% din numărul
liceenilor.
În cadrul Municipiului își desfășoară activitatea opt instituţii de învăţământ universitar, patru din
ele reprezentând instituții publice de stat și patru instituții private, înregistrând în anul
universitar 2013-2014 un total de 42.374 de studenți , dintre care doar 7,7% făcând obiectul
înscrierii în cadrul unor universități particulare.
Sănătatea: Conform raportărilor Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, situația aferentă anului 2013
arată că la nivelul acestui an funcţionau treisprezece instituții medicale, dintre care șapte spitale
publice și șase private, acoperind o gamă variată de ramuri şi discipline, asigurând o capacitate
totală de 4.030 locuri. Numărul existent de paturi aferente acestor asigură o medie de 13 paturi
raportat la 1.000 de locuitori, fapt ce confirmă condiții satisfăcătoare în raport cu indicele regional,
care este de 7 paturi la 1.000 locuitori, la nivel de țară având 6 paturi la 1.000 locuitori, iar la
nivel european 5 paturi la 1.000 locuitori. Cu toate acestea, standardul serviciilor medicale
desfășurate în spitalele publice nu se ridică la nivelul standardelor europene, fapt datorat
insuficienței bugetare necesare pentru o funcționare optimă, cât și în vederea reabilitării
infrastructurii acestora.
Infrastructura de sănătate cu adresabilitate supralocală, existentă pe raza municipiului
Timișoara, în anul 2013, mai include: 7 ambulatorii de specialitate integrate spitalelor (4 publice
și 2 private); 3 servicii de ambulanţă (1 public și 2 private); 503 cabinete stomatologice; 138
cabinete de specialitate; 8 cabinete de expertiză medicală şi 25 cabinete de recuperare a
capacităţii de muncă, 1 dispensar sportiv; 66 farmacii şi 15 depozite farmaceutice. La acestea se
adaugă unităţile destinate în principiu populaţiei locale – cabinete de medicină de familie (231),
dispensare şcolare și studenţeşti (50).
Serviciile sociale: La nivelul Municipiului, asistenţa socială, în preponderență, face obiectul
Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară Timișoara, serviciu public de asistenţă socială,
subordonat Consiliului Local al Municipiului Timișoara. Potrivit organizării Direcţiei de Asistenţă
Socială Comunitară Timișoara, în oraș funcționează șase servicii şi compartimente: Serviciul
Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi „Podul Lung”, Serviciul pentru protecţia socială a
persoanelor vârstnice (având în componență două compartimente: Compartimentul Centre de Zi,
ce cuprinde trei centre, și Compartimentul de Îngrijire la Domiciliu), Compartimentul de evaluare şi
intervenție socială, Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei, Serviciul pentru Protecţia
Persoanelor cu Handicap, Căminul pentru Persoane Vârstnice. Un alt element important din
domeniul asistenței sociale este reprezentat de Cantina de Ajutor Social, unitate publică de
asistenţă socială, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Consiliului Local al
Municipiului Timișoara.
La nivelul anului 2013, 29.819 persoane au făcut obiectul activității acestor structuri aflate în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Timișoara, sarcina cea mai mare fiind a solicitanților
18
ajutorului aferent încălzirii locuinţei cu energie termică, oferită în sistem centralizat (aproximativ
22%) și de produse alimentare prin programul PEAD 2013 (aproximativ 60%).
Locuri de joacă, locuri de parcare, parcuri, facilități sportive, de agrement și similare, timp
liber: Întinderea spațiilor verzi la nivelul Timișoarei în 2013 a fost de 477 ha, luând în calcul și
Perdeaua Forestieră de protecţie având o arie de 33 ha, la care se adaugă cele 722 ha ale Pădurii
Verzi, valori care converg într-o medie de aproximativ 37 mp/locuitor, calculată la o populaţie de
319.279 locuitori, această pondere reprezentând o valoare superioară Uniunii Europene, care
impune un minim de 26 mp/loc.
În municipiul Timişoara infrastructura pentru activităţi sportive se prezintă astfel:
bazine de înot (Arena Aqua Sport, Ice Dyp Resort & SPA, centrul SPA de la hotel Do-Stil,
TermalUM SPA, Ştrandul UMT, Ştrandul Primăriei-fost ICIM, Ştrandul Tineretului, etc);
3 stadioane (Dan Păltinişanu, CFR, UMT, Complexul Sportiv „Bega” Timișoara, Sala
Polivalentă „Olimpia”, Baza de agrement – fostul Tehnometal;
6 săli de sport (unde se pot practica sporturi precum: culturism, fitness, tae bo, aerobic,
kick-box, karate, autoapărare, sistem pride etc.);
6 baze sportive – cu terenuri de fotbal, tenis, paintball;
În plus, funcţionează o serie de baze sportive private, terenuri de minifotbal, săli de fitness şi
aerobic, etc. La acestea, se adaugă bazinele de înot din unităţile de învăţământ din oraş.
Transportul public: Infrastructura orașului, este reprezentată la momentul actual, de o reţea
formată din linii de transport în comun, fiind alcătuită din rute care fac obiectul tuturor zonelor
Municipiului. Transportul în comun satisface o pondere mare din populație, transportul electric
reprezentând regula, fiind îndreptat spre centrul orașului. În Timișoara, niciun cartier sau zonă de
locuire nu face obiectul lipsei rutelor de transport în comun , distanţa maximă de acces fiind de
circa 1 km.
La nivelul anului 2012 capacitatea aferentă mijloacelor de transport era compusă din 113
autobuze, 50 troleibuze și 93 tramvaie. Transportul public de persoane are loc în prezent pe 33
linii, totalizând un traseu de 406,7 km şi având 381 staţii amenajate: 18 linii de troleibuz cu un
traseu ce totalizează 233,59 km; 64,45 km reprezintă traseul a 7 linii de troleibuz şi 108,66 km
reprezintă traseul a 8 linii de tramvai. Criza economică și problemele enunțate (viteza redusă,
degradarea tramvaileor) au rezultat într-o reducere a numărului de pasageri care optează pentru
transportul în comun, de la 140.615 în anul 2010 la 74.448 în anul 2012 (cu aproape 47%).
1.8 Organizații ale societății civile
În satisfacerea atribuțiilor lor, autoritățile publice locale cooperează în corelare cu structuri
asociative, inițiative ale societății civile, sau ale agenților economici, al căror obiectiv este sporirea
competitivității social-economice, creșterea calității vieții la nivel local și promovarea valorilor
locale, în corespondență cu obiectivele europene ale Strategiei Europa 2020. Asociațiile din care
face parte și Municipiul Timișoara sunt enunțate, în continuare, alături de scopul lor declarat:
Asociația Grupul de Acțiune Locală Timișoara - Dezvoltarea durabilă a zonelor defavorizate
şi/sau marginalizate şi a comunităţilor implicate, prin iniţierea, promovarea şi implementare unor
proiecte în concordanţă cu Strategia de Dezvoltare Locală a Asociaţiei, precum şi cu programele
de finanţare europene sau naţionale pe care Asociația le va accesa. Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară Pădurea Bistra - Conservarea şi protejarea biodiversităţii urmărind protecţia
19
speciilor şi a habitatelor naturale ameninţate și dezvoltarea zonei de pe raza de competență a
unităților administrativ-teritoriale membre, prin implementarea unor proiecte în concordanţă cu
prevederile Programului Europeam LIFE Natură și Biodiversitate, a Programelor de cooperare
transfrontalieră (România - Serbia şi România - Ungaria) şi a Programelor naţionale. Asociația
Europa pentru Studii Politice și Educație Civică – Asociația Europa de Studii Politice și Educație
Civică a fost înființată în scopul apărării drepturilor omului și promovării intereselor cetățenești,
implementării de proiecte privind educația civică și organizării de cursuri de formare și
reconversie profesională. Fundația Cardioprevent – Reunește medici înalt specializați și
tehnologie de ultimă generație pentru a atinge excelența în mai multe arii terapeutice aflate într-o
stânsă legatură: boli cardiovasculare, diabet zaharat și boli metabolice, boli respiratorii și tulburări
de somn. Fundația pentru Cultură și Învățământ Ioan Slavici - Universitatea "Ioan Slavici" din
Timișoara a luat ființă în cadrul Fundației cu același nume, în iarna anului 2000, din dorința unui
grup de personalități din invățământul superior timișorean de a crea o instituție în sistem privat,
care să așeze mai presus de orice, formarea intelectuală a tinerilor cu o largă deschidere culturală,
bună pregatire profesională și cu o mare capacitate de integrare în societate. Asociația de
Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş – Ajută la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de
salubrizare, atingerea și respectarea standardelor europene privind protecţia mediului. Asociația
de Dezvoltare Intercomunitară Apă - Canal Timiş – Are ca obiect elaborarea și implementarea
strategiei judeţului pentru infrastructura de apă – canal, care va conduce la instalarea până în
2018 a rețelelor de apă și canalizare în toate localitățile din județ. Asociația Clusterul de Energii
Sustenabile din România ROSENC – Are ca scop promovarea României și a Regiunii Vest, pe
termen lung, ca lider în sectoarele energiilor regenerabile, eficienţei energetice și noilor energii
sustenabile și participarea în reţelele internaţionale ca partener sau coordonator de proiecte
pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor din asociaţie, prin cooperare naţională şi
internaţională. Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice și de Artă din România ALZIAR – Se
ocupă de identificarea, protejarea și introducerea în circuitele turistice ale zonelor istorice,
culturale şi artistice; dezvoltarea unei strategii naţionale unitare, conformă cu reglementările
europene în domeniu; promovarea patrimoniului cultural la nivel local, regional, naţional,
european și internaţional. Asociația pentru Managementul Energiei (AMET) – Are ca obiect
promovarea conceptului de energie durabilă și a principiilor de management al energiei la nivelul
autorităţilor locale, al instituţiilor de învăţământ și sănătate, al agenţilor economici; promovarea
în plan local, regional şi naţional a Acquis-ului comunitar al politicii energetice europene;
încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor de
eficientizare energetică; Alături de aceste organizații, la nivel local își mai desfășoară activitatea o
serie de asociații și fundații care activează în domeniul social. Principalii furnizori privaţi de servicii
sociale acreditaţi din Municipiul Timișoara sunt: Federaţia Caritas a Diecezei Timișoara – care
asigură servicii de îngrijire la domiciliu, adăpost pentru persoanele fără domiciliu, consiliere și
asistenţă pentru persoane cu handicap, adăpost pentru femei victime ale violenţei domestice,
centre de zi pentru copii. Serviciul de Ajutor Maltez – oferă servicii de îngrijire la domiciliu, cămin
de bătrâni şi cantină socială. Fundaţia „Chosen” România – care oferă servicii pentru asistarea
tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, centre de zi şi rezidenţiale pentru copii care provin din
familii cu dificultăţi materiale. Fundaţia „Timișoara „89” – care se ocupă de informare şi consiliere
pentru persoanele aflate în dificultate, fără adăpost, sprijin material. Societatea Română
20
„Speranţa” – societate care oferă servicii pentru familii cu persoane cu handicap mintal aflate în
dificultate. Fundaţia Casa Speranţei – servicii pentru copii în dificultate. Fundaţia Rudolf Walter –
reinserţie socio-profesională pentru tinerii proveniţi din Centrele de Plasament, suport şi asistenţă
pentru familiile și copii aflaţi în dificultate. Asociația Evanghelică și de Caritate „Isus Speranţa
României” – servicii pentru tinerii dezinstituţionalizaţi, cantină socială mobilă, sprijin pentru copii
în familia naturală, lărgită, sau de plasament. Fundaţia Serviciilor Sociale „Bethany” – activităţi de
voluntariat (stimulare și socializare) care se adresează copiilor Spitalului Clinic de Urgenţă pentru
Copii „ Louis Ţurcanu”. Asociația Femeilor Rome „Pentru Copiii Noştri” - informare şi consiliere
pentru familiile de etnie romă. Fundaţia „Pentru Voi” - oferă servicii pentru adulţi cu dizabilităţi
intelectuale. Asociația Mana - oferă informare, consiliere pentru copii ai străzii. Asociația „Casa
Faenza", în cadrul căreia funcţionează Centrul Comunitar pentru Copii Autişti Timișoara, este o
organizaţie neguvernamentală, fără scop patrimonial, de protecţie specială a copiilor cu sindrom
autist. Asociația are ca obiectiv abilitarea şi integrarea socială a copiilor cu sindrom autist,
accentuându-se importanţă intervenție i precoce
1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană
Primăria Municipiului Timișoara. ”Structuri locale pentru sprijinirea afacerilor în comuna
Dumbrăvița - incubator de afaceri”
Programul Operațional Regional 2007-2013 - Axa 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a orașelor -
Domeniul de intervenție 1.1: Planuri integrate de dezvoltare durabila POR 2007-2013
Obiectivul general al prezentului proiect îl reprezintă:
Realizarea unei structuri locale de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea inițiat ivei
antreprenoriale locale ce vizează conservarea meşteşugurilor tradiţionale, în vederea dezvoltării
durabile a mediului de afaceri din zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic ale
Polului de Creştere Timișoara.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
Construirea, în comuna Dumbrãvita, a unui incubator de afaceri menit sã contribuie la sprijinirea
start-up-ului IMM-urilor, inclusiv a microîntreprinderilor, ce va conține spații destinate producției
și serviciilor;
Asigurarea dotărilor necesare și a serviciilor de suport pentru firmele incubate, care să contribuie
la reducerea cheltuielilor indirecte ale acestora, în vederea creşterii competitivităţii lor pe piaţă.
Perioada de implementare : 32 luni
Bugetul proiectului (in lei): 14.039.993,22 - conform contract de finanțare;
Primăria Municipiului Timișoara. ”BARRABARRIPEN - un model inter- regional de incluziune
destinat femeilor rome” - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uman, Axa
Prioritară 6/Prioritatea de Investiții 10.iv/Obiectivele Specifice 6.13 și 6.14.
Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind creşterea ratei de ocupare
în rândul femeilor şi a obiectivului general POS DRU prin facilitarea accesului femeilor rome
inactive profesional la educaţie şi ocupare.
Proiectul urmăreşte un model de incluziune socială a femeilor inactive profesional în 3 regiuni de
dezvoltare (Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, respectiv 5 judeţe: Caraş-Severin, Timiş, Mehedinţi,
Gorj și Braşov) prin structuri instituţionalizate de sprijin, programe individualizate de calificare-
recalificare, sprijin și monitorizare, campanii de conştientizare şi informare directă a decidenţilor
21
pe piaţa muncii, și indirect a comunităţilor rome şi a întregii societăţi.
Aceste demersuri vor fi susţinute printr-un parteneriat solid între autorităţile locale, centrele de
cercetare locală economico-socială, instituţii de ocupare a forţei de muncă şi ONG-uri specializate
în problematica etniei rome.
Principalul obiectiv al proiectului este dezvoltarea și implementarea unui model interregional
inclusiv de calificare-recalificare, încadrare în muncă și sprijin social pentru femeile rome inactive
profesional.
Obiectivul specific este detaliat astfel:
Instituţionalizarea a 5 Centre de Incluziune Socială cu atribuţii de consiliere și sprijin pentru
femeile rome.
Identificarea nişelor profesionale pentru femeile de etnie romă inactive profesional prin
studii şi cercetări ştiinţifice pentru realizarea unor planuri individualizate de incluziune socială
Facilitarea implicării promotorilor romi în deciziile locale și serviciile de sprijin prin instruirea și
angajarea mediatorilor sociali romi.
Creşterea numărului de femei rome care obţin un atestat profesional prin programe
calificarea-recalificarea inclusive și incluzive, solicitate pe piaţa muncii
Facilitarea colaborării între factorii de decizie la nivel local, judeţean şi interregional prin
campanii de informare privind soluţii de incluziune a femeilor rome
Angajarea unui număr de 200 femei rome prin introducerea de stimulente pentru
angajatorii care oferă locuri de muncă de durată. Prin rezultatele sale, proiectul va contribui la:
- stimularea participării etniei rome la viaţa socială, economică, educaţională;
- considerarea importanţei rolului educaţiei, formării profesionale în rândul etniei roma;
- eliminarea stereotipurilor, prejudecăţilor și practicilor anumitor manageri şi angajaţi faţă de etnia
roma;
- producerea unei schimbări pozitive în opinia publică în legătură cu etnia roma.
Bugetul proiectului: 1.123.831.67 lei
Perioada de implementare: 22 luni
2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC
2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL
2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului
În trasarea perimetrului s-a avut în vedere respectarea condițiilor locale și a viziunii privind
dezvoltarea strategică stabilită prin SDL, pe baza nevoilor și a propunerilor venite din partea
comunității și a actorilor locali.
Teritoriul vizat de SDL a fost conceput astfel încât să cuprindă străzile din zone urbane coerente
din punct de vedere economic, social și fizic, care îndeplinesc cerințele de constituire a ZUM-urilor
alături de zona urbană funcțională aferentă. Perimetrul teritoriului SDL cuprinde 7 zone (Zona
Soarealui, Zona Fabric, Zona Ghiroda Nouă, Zona Kuncz-Plopi, Zona Ciarda Roșie, Zona Modern),
având incluse în acestea și trei zone urbane marginalizate (ZUM1 Kuncz, ZUM2 Dorobanților și
ZUM3 Traian) definite după cum urmează:
ZUM1 Kuncz: Este format din următoarele străzi: Strada Aviatorilor, Strada Energiei, Strada Poiana
Mărului, Strada Satu Mare, Strada Suboleasa și Strada Zefirului. Cele 7 străzi reprezintă o parte din
Zona Kuncz-Plopi, fiind situat la est de Zona Fabric, la sud de Canalul Bega, care are la nord zonele
22
Modern și Ghiroda Nouă, iar în sudul zonei Kuncz-Plopi se află cartierul Soarelui, împreună cu
Ciarda Roșie. ZUM1 Kuncz este delimitat la Nord de intersecția străzilor Aviatorilor și Zefirului,
având caracteristicile geografice: (45.748953; 21.264518). În Vest, limita de demarcare a ZUM1
Kuncz este reprezentată de intersecția străzilor Târgu Mureș și Satu Mare, reprezentată de
indicatorii (45.745699, 21.263819). La Sud, limita o reprezintă răspântia străzilor Satu Mare și
Torac, aflată în dreptul coordonatelor (45.745699; 21.263819). Delimitarea Estică a acestui ZUM o
reprezintă punctul aferent coordonatelor (45.748305, 21.267694), reprezentat de intersecția
străzilor Poiana Mărului și Zefirului.
ZUM2 Dorobanților: Zona urbană marginalizată cu numărul 2 se află pe o singură stradă, respectiv
Calea Dorobanților, reprezentând granița de Nord a teritoriului propus de prezenta strategie.
Calea Dorobanților se regăsește în Zona Modern, o zonă aflată în partea de est a Municipiului
Timișoara. Limita Estică a ZUM2 Dorobanților este reprezentată de intersecția căii Dorobanților cu
strada Ștrandului, aferentă coordonatelor (45.769512, 21.268206). Iar extrema Vestică a acestui
ZUM se regăsește în dreptul coordonatelor (45.760426, 21.259289), ce marchează intersecția
străzilor Uzinei cu Dorobanților.
ZUM3 Traian: Zona Traian reprezintă o zonă de referință pentru istoria municipiului de pe Bega,
dar care de-a lungul anilor a intrat tot mai mult în declin, ajungând chiar o zonă marginalizată a
teritoriului, în special pe strada Ecaterina Teodoroiu și Petre Ispirescu, străzi care formează zona
urbană marginaliztă 3. ZUM3 Traian este delimitat la Nord de intersecția străzilor Timocului și
Petre Ispirescu, având caracteristicile geografice: (45.760334, 21.251834). În Vest, limita de
demarcare a ZUM3 Traian este reprezentată de intersecția străzii Zavoi cu Piața Petru Rareș,
reprezentată de indicatorii (45.759012, 21.250948). La Sud, limita o reprezintă răspântia străzilor
Costache Negruzzi și Petre Ispirescu, aflată în dreptul coordonatelor (45.757828, 21.252656).
Delimitarea Estică a acestui ZUM o reprezintă punctul aferent coordonatelor (45.758815,
21.254060), reprezentat de intersecția străzilor Ecaterina Teodoroiu și Ion Creangă.
2.1.2 Principalele caracteristici geografice
Punctul cel mai Nordic al teritoriului vizat de SDL îl reprezintă intersecția străzilor Bobâlna și Calea
Dorobanților, având coordonatele: 45.771008 latitudine, 21.274953 longitudine. Extrema Vestică o
reprezintă intersecția străzilor Mareșal Constantin Prezan și Calea Martirilor 1989, având
coordonatele: 45.731647 latitudine, 21.237486 longitudine. La Sud, limita este determinată de
intersecția din Calea Buziașului aferentă coordonatelor: 45.725638 latitudine, 21.284216
longitudine. Limita Estică este reprezentată de coordonatele: 45.749719 latitudine, 21.297191
longitudine, acestea făcând obiectul limitei unei zone de locuire de pe malul Estic al unuia din
brațurile Canalului Bega. Din punct de vedere al caracteristicii unitare, teritoriul învederat SDL
prezintă o omogenitate evidentă, care reiese atât din din convexitatea formei pe care acesta o
înfățișează, cât și din punctul de vedere al continuității fizice, economice și sociale. Plopi-Kuncz: La
începutul secolului XX, o mare parte a terenurilor din Timișoara au fost deținute de văduva
contelui Ladislau Gyurky, Malva Klaritz. Proprietara vânzând parcele doritorilor, numele ei a făcut
obiectul înscrierilor în cartea funciara a comunei Ghiroda până la începutul secolului XXI. Cartierul
are un număr de 7 străzi principale care pornesc din marginea râului Bega. Zona Ghiroda
Nouă: Cartier nou din Timișoara, situat în Estul orașului, la Nord de Canalul Bega. Inființat cu
numele de Colonia Crișan, prima populare făcându-se în jurul anului 1750, odată cu înființarea
23
unei orezării. Localitatea a fost alipită Timișoarei în 1949. Fabric: Cartier înființat în 1718, având o
populație majoritară de români şi sârbi. Reprezentând platforma industrială de la acea vreme, aici
s-au construit pe atunci numeroase fabrici, printre care și vestita fabrică de bere, ceea ce a dus la
denumirea germană de Fabrikstadt, de unde şi numele actual de Fabric. Ciarda Roșie: Cartier
situat în zona Sud-Estică a Timișoarei. Cartierul este unul recent, Ciarda Roșie reprezentând o
localitate maghiară, inființată între războiae, în jurul hanului «Vörös Csárda», al cărui nume este
acum omonim al cartierului. Zona Modern: Construit în preajma anilor ’60, acesta a făcut obiectul
construcțiilor de tip nou, în special blocuri inalte, cu arhitectură deosebita, motiv pentru care a
primit din start denumirea de Modern. Zona Soarelui: Amplasat în Sudul Timișoarei. Construit în
jurul anului 1985, făcând parte din ultimele cartiere construite de regimul comunist la Timișoara.
Acest teren nu făcea obiectul unei zone de locuire, fiind format din parcele agricole sau pășuni, iar
locuitorii fiind muncitori ai platformei industriale.
2.1.3 Patrimoniul natural
Relieful este format în principal de câmpie cu variaţii maxime de doi – trei metri. Teritoriul SDL
este împărțit în două de cursul canalului artificial Bega. Granița estică se continuă cu întinderea
Câmpia aluvionară a Begăi, cu altitudine medie de 90 - 95m şi soluri nisipoase și argilo-lutoase,
afectate de gleizare.
Din punct de vedere al structurii geologice, suprafața zonei ce face obiectul SDL este străbătută de
o linie de falie orientată est – vest, marcată prin existenţa vulcanului stins de la Şanoviţa -
Ludabara, precum şi de apele termominerale de la Timișoara, Calacea şi Buziaş-Ivanda.
Pe teritoriul SDL se găsesc şi lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele
detaşate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, din Pădurea Verde etc.).
În prezent, cu excepția câtorva areale împădurite cu cer și garniță (Pădurea Verde, Pădurea
Bistra), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie
Panonică. Din punct de vedere peisagistic,relieful este diversificat și de apariția vegetației de luncă,
de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale.
2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural
Monumente istorice: Centrala hidroelectrică din Timișoara a fost finalizată în anul 1910, situată
pe Canalul Bega, fiind în prezent una dintre cele mai vechi hidrocentrale de pe teritoriul României
(45.75810°N 21.26500°E). Cartierul Fabric: Fabrica de Bere; Sinagoga din Fabric; Biserica
Millennium; Biserica Sfântul Gheorghe; Biserica ortodoxă Sfântul Ilie; Biserica greco-catolică
Nașterea Maicii Domnului; Podul Decebal; Băile Neptun; Farmacia din Fabric; Casa cu Mercur;
Uzina de apă, proiectată de László Székely; Fostul Restaurant și Hotelul "Marocan".
Sinagoga din Fabric este un lăcaș de cult iudaic din municipiul Timișoara, localizat pe str. I.L
Caragiale 2, colț cu str. Episcop J. Nischbach. Sinagoga din Fabric 2 este un lăcaş de cult evreiesc
din Timișoara, localizat pe Str. Ion Creangă nr. 16. Ea a fost construită între anii 1885-1889 în stil
neo-maur. Ansamblul urban „Str. Pestalozzi”: Se găsește amplasat pe Str. Pestalozzi, la Nr. 14-16.
Ansamblul a fost construit în secolul XIX. Din ansamblu fac parte: Școala cu cl. I-VIII nr. 28; Liceul
Teoretic J. L. Calderon și Gradinița cu Program Prelungit nr. 45. Biserica „Nașterea Maicii
Domnului”.Fabrica de bere Timișoreana: Este a doua fabrică de bere înființată în România, în
cartierul Fabric din Timișoara, în 1718.
24
2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)
2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SDL
Teritoriul SDL al GAL Timișoara are în componență 7 zone/cartiere distincte. În cadrul SDL s-au
delimitat, cu ajutorul Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, 3 zone urbane marginalizate (ZUM)
distincte, pe care le-am denumit ZUM1 Kuncz, ZUM2 Dorobanți și ZUM3 Traian. Studiul de
referință reprezintă o cercetare complexă care folosește atât metode calitative (sondaje de
opinie), cât și cantitative (focus grupuri). În cadrul studiilor calitative am derulat 4 sondaje de
opinie distincte derulate în periada 25 octombrie 10 noiembrie 2017:
A. Sondaj de opinie reprezentativ la nivelul întregii populații 16+ care locuiește în cadrul SDL.
Metoda de eșantionare folosită este cea probabilistică, stratificată după dimensiunea celor 7
zone/cartiere identificate, distincte. În total s-au aplicat 817 chestionare și avem o eroare de
±3,5% la o probabilitate de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a făcut prin metoda mixtă CATI (call
centerul IRES) și teren (face to face). În urma aplicării metodei mixte de aplicare de chestionare a
rezultat o bază de date reprezentativă la teritoriul desemnat cu un număr extreme de mic de non
răspunsuri și cu o consistență a informației.
B. Sondaj de opinie reprezentativ la ZUM Kuncz. Zona are un areal de 6 străzi, așadar am aplicat
câte un chestionar în fiecare gospodărie folosind metoda de selecția a subiectului, criteriul datei
de naștere (a fost intervievat primul din an care își serbează ziua de naștere). În final din totalul de
248 de gospodării am aplicat un număr de 223 de chestionare, diferența fiind de 11 refuzuri
categorice de a răspunde la chestionar și un număr de 14 gospodării unde nu locuiește nimeni sau
nu au putut fi aplicate chestionare în intervalul oral 9-20 al unei zile.
C. Sondaj de opinie reprezentativ la ZUM Dorobanți. Pentru această zonă am aplicat metoda
exhaustivă(recesământ) am aplicat chestionare tuturor celor prezenți în gospodărie cu vârsta 16+.
În total s-au aplicat 28 de chestionare din totalul de 29 de subiecți care domiciliază pe Calea
Dorobanți.
D. Sondaj de opinie reprezentativ la ZUM Traian. Zona are în areal de 2 străzi am aplicat câte un
chestionar în fiecare gospodărie folosind metoda de selecția a subiectului, criteriul datei de
naștere (a fost intervievat primul din an care ăși serbează ziua de naștere). În final din totalul de
227 de gospodării am aplicat un număr de 202 de chestionare, diferența fiind de 17 refuzuri
categorice de a răspunde la chestionar și un număr de 8 gospodării unde nu locuiește nimeni sau
nu au putut fi aplicate chestionare în intervalul oral 9-20 al unei zile.
Concluzia studiilor pe cele trei ZUM-uri este că se confirmă faptul că ele îndeplinesc condițiile de
Zone Urbane Marginalizate.
În cadrul metodei calitative s-au derulat 4 focus grupuri (2 pe reprezentanți instituționali și 2 pe
locuitori ai ZUM). În urma focus grupurilor s-au obținut informații suplimentare pentru definirea
măsurilor și o ierarhizare a lor.
2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate
În cadrul prezentului SDL am identificat, în Atlasul Zonelor Marginalizate al Băncii Mondiale, 3 zone
distincte care îndeplinesc simultan cele trei condiții care le validează ca și zone ZUM.
25
Prima zonă numită ZUM1 Kuncz are în componență străzile: Aviatorilor, Energiei, Poiana Mărului,
Satu Mare, Suboleasa și Zefirului. Total populație 467 persoane (sursă Ministerul Afacerilor
Interne). Zonă de tip mahala de case cu o comunitate de romi de 73,5%.
A doua zonă denumită ZUM2 Dorobanți are în componență strada: Calea Dorobanților.Total
populație 33 de persoane (sursă Ministerul Afacerilor Interne). Zonă mixtă de tip case cu mai
multe apartamente și case tip mahala cu o comunitate romă de 14% din totalul populației
A treia zonă denumită ZUM3 Traian are în componență străzile Ecaterina Teodoroiu și Petre
Ispirescu. Total populație 546 persoane (sursă Ministerul Afacerilor Interne). Zonă de tip mixt case
vechi cu mai multe imobile în curte comună și blocuri cu o comunitate romă de 12,5% din totalul
populației.
Pentru validarea zonelor ZUM prin studiul de referință s-au procedat la studiu exhaustiv pentru
ZUM Dorobanți și Sondaj de opinie cu un chestionar aplicat tuturor gospodăriilor locuite din ZUM
Kuncz și ZUM Traian. În urma aplicării chestionarelor au rezultat următoarele:
Tabel 1. Indicatori cheie și praguri minimale pentru
validarea zonelor urbane marginalizate (%) ZUM
Kuncz
(%) ZUM
Doroban
ți
(%) ZUM
Traian Criterii /
Dimensi
une
Indicatori cheie
Praguri
minimal
e
Capital
uman
Proporția populației de 15-64 de ani
care a absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu)
22% 81,8% 25,0% 32,3%
Proporția persoanelor cu dizabilități,
boli cronice sau alte afecțiuni care le
limitează activitățile zilnice
8% 2,8% 9,1%* 3,5%
Proporția copiilor și adolescenților (0-
17 ani) din populația totală 20,5% 29,1%** 12,1%** 21,7%**
Ocupare
a forței
de
muncă
Proporția persoanelor de 15-64 ani
care nu sunt încadrate pe piața
formală a muncii (salariați cu contract
de muncă sau lucrează oficial pe cont
propriu, cu sau fără angajați - patron
sau administrator de firmă, PFA, AF,
întreprindere individuală, liber
profesionist) și nici nu urmează o
formă de învățământ
22,5% 57,2% 31,6% 31,4%
Locuire
Proporția locuințelor
supraaglomerate (< 15,33 m2 pe
persoană)
54% 39,2% 11,8% 33,4%
Nesiguranță locativă: proporția
gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală
12% 32,7% 23,5% 30,3%
26
Legendă: Căsuțele roșii invalidează
Căsuțele verzi validează indicatorul
* Din studiul exhaustiv au fost identificate 3 gopodării care au persoane cu dizabilități, boli cronice
sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice. Procentul obținut este de 10,7% în să dacă
raportăm la total populație care locuiește în ZUM Doorobanți avem procentul de 9,1%
** La capitalul uman, indicatorul privind proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani), întrucât unii
dintre subiecții intervievați au refuzat să ne indice numărul de copii de frică sau invocând diverse
alte motive, am luat în considerare cifrele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, ele având o
acuratețe mult mai mare fiind actualizate lunar prin intermediul birourilor de evidență a populației
și polițiștii de sector.
CONCLUZIE: Analizând datele obținute și comparând cu pragurile minimale pentru validarea
zonelor urbane marginalizate, observăm că se validează ca zone ZUM toate cele trei selecții de
străzi din SDL.
2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL
2.3.1 Populaţia şi caracteristicile demografice
Conform datelor furnizate de INS, populația rezidentă în arealul SDL se ridică la un total de 59.503
oameni, dintre care 27.985 barbați, 31.518 femei, 8.305 persoane cu vârste între 0 și 16 ani, 7.986
de persoane cu vârsta între 17 și 29 de ani și 43.222 de indivizi cu vârste ce depășesc 30 de ani.
Populația aferentă ZUM reprezintă 1.046 de persoane în total, persoane aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială, reprezentând grupul țintă pe care această strategie îl are în vedere.
Sursa datelor Ministerul Afacerilor Interne (evidența populației)
Nr. crt.
Zona/Cartier Total
Populație
% din total populație
SDL Bărbați Femei 0-16ani 17-29ani +30ani
1 Ciarda Roșie 318 1% 151 167 24 40 264
2 Crișan 1.971 3% 968 1.003 288 290 1.393
3 Fabric 15.763 26% 7.429 8.334 2.146 2.235 11.382
4 Ghiroda nouă 2.419 4% 1.167 1.252 331 331 1.757
5 Kuncz-Plopi 6.523 11% 3.197 3.326 1.168 1.022 4.333
6 Modern 1.142 2% 560 582 151 185 806
7 Soarelui 31.367 53% 14.513 16.854 4.197 3.883 23.287
Total 59.503 100% 27.985 31.518 8.305 7.986 43.222
Nr. crt.
Zona/Cartier Total
Populație ZUM
% din total populație
ZUM Bărbați Femei 0-16ani 17-29ani +30ani
1 ZUM Kuncz 467 45% 230 237 133 97 237
2 ZUM Dorobanți 33 3% 17 16 4 17 12
3 ZUM Traian 546 52% 275 271 116 77 353
Total 1.046 100% 522 524 253 191 602
Așa cum se poate observa în tabelele de mai sus, populația rezidentă SDL este una îmbătrânită.
Dupa un calcul simplu putem constata că toate zonele aferente SDL au aproximativ 1/7 din
populație, sau mai puțin, reprezentată de indivizi cu vârste cuprinse între 0 și 16 ani, exceptând
zona Kuncz-Plopi și zona Traian cărora le corespunde un raport de 1/4, reprezentativ categoriei 0 –
16 ani. Observăm astfel un spor natural superior zonelor Plopi-Kuncz și Traian.
27
În tabelul alăturat putem
observa ponderile procentuale
ce incumbă etniilor, așa cum le-
au declarat rezidenții de pe
întreg teritoriul SDL și separat,
pentru Zonele Urbane
Marginalizate. Se poate
observa cu ușurință faptul că
procentul net superior al
populației de etnie romă se
regăsește în zonele Kuncz-Plopi
și Crișan, în ZUM Kuncz,
ponderea populației rome fiind
covărșitoare.
(%) ZUM
Kuncz (%) ZUM
Dorobanți (%) ZUM
Traian
Proporția populației de 15-64 de ani care a absolvit maxim 8 clase (gimnaziu)
79,8% 25,0% 27,5%
Proporția persoanelor cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice
2,5% 9,1% 3,0%
Proporția copiilor și adolescenților (0-17 ani) din populația totală
25,2% 12,1% 26,5%
Din tabelul de mai sus putem conchide asupra faptului că zonele Traian și Plopi-Kuncz au cel mai
mare aport la sporul natural din cadrul SDL și procente foarte mici aferente persoanelor cu cu
dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice. Acest lucru poate fi
datorat și inexistenței unei situații exacte, referitoare la starea de sănătate a rezidenților acestor
zone, dar poate reprezenta și un rezultat al disparității de vârstă între zone, un procent mai mare
al acestei categorii putând fi corelat și populației mai îmbătrânite din zona Dorobanți. Luând în
discuție nivelul studiilor absolvite, observăm că procentul covârșitor al lipsei studiilor este
imputabil zonei Kuncz, ponderea abandonului școlar în această zonă fiind de peste 300% mai mare
decât în celelalte două ZUM. Acest poate fi atât un rezultat al inexistenței infrastructurii
educaționale în această zonă, precum și dispoziției geografice a zonei față de centru Timișoarei și
implicit de aglomerarea instituțional-educativă pe care acesta o presupune.
Nivel educațional SDL ZUM Kuncz ZUM
Dorobanți ZUM Traian
Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent fără şcoală 0,9% 9,4% 0,0% 1,3%
primară (1- 4 clase) 2,6% 30,5% 3,6% 7,2%
gimnazială (5 - 8 clase) 10,6% 42,2% 25,0% 31,6%
ucenici 5,5% 0,0% 0,0% 2,0%
Nr. crt.
Zona/Cartier Română Maghiară Romă Alta
1 Ciarda Roșie 1,1% 1,8% 0% 0%
2 Crișan 3,6% 1,8% 23,1% 0%
3 Fabric 26,7% 25,0% 0% 22,2%
4 Ghiroda nouă 4,0% 3,6% 15,4% 2,2%
5 Kuncz-Plopi 11,2% 8,9% 7,7% 17,8%
6 Modern 1,6% 7,1% 0% 8,9%
7 Soarelui 51,8% 51,8% 53,8% 48,9%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Nr. crt.
Zona/Cartier Română Maghiară Romă Alta
1 ZUM Kuncz
23,3%
3,2% 73,5% 0,0%
2 ZUM Dorobanți 78,5% 7,0% 14,5% 0,0%
3 ZUM Traian 73,7% 9,2% 12,5% 4,6%
28
treapta I liceu 2,7% 0,9% 0,0% 0,7%
profesională 12,4% 4,5% 14,3% 8,6%
liceu (9 – 12 clase) 20,6% 5,4% 32,1% 26,3%
şcoală maiştri 7,5% 1,8% 3,6% 3,9%
şcoală post-liceală 8,2% 3,6% 0,0% 3,9%
universitar de scurtă durată / colegiu 3,2% 0,0% 0,0% 4,6% universitar de lungă durată 21,1% 1,7% 14,3% 7,9%
studii postuniversitare 4,7% 0,0% 7,1% 2,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
În tabelul de mai sus putem observa cu ușurință faptul că ZUM Kuncz reprezintă cele mai mari
carențe educative, aferente tuturor nivelurilor de educație, dar și nivelurilor de calificare/ formare.
Având în vedere că procentul cu ponderea cea mai ridicată a populației de etnie romă este în ZUM
Kuncz 73.5%, constatăm un trend al proporționalității în ceea ce privește procentul persoanelor de
etnie romă corespunzător unei zone și absolvirea treptelor de învățământ, indiferent că este vorba
de educația primară, gimnazială, liceală, universitară, școală de maiștri, post-liceală sau școli
profesionale. Cum am statuat anterior, acest fapt se poate datora atât distanței pe care
beneficiarii ciclurilor educative ar avea-o de parcurs, precum și lipsurilor cotidiene de care aceștia
se lovesc (hrană, îmbrăcăminte, rechizite), dar și scărilor de valori la care aceste micro-societăți se
raportează, și nu în ultimul rând atitudinea discriminatorie pe care aceștia sunt obligați să o
suporte atunci când frecventează instituții educaționale externe comunității din care fac parte.
2.3.2 Ocupare, mediul de afaceri și protecţie socială
Ocupația SDL
ZUM Kuncz
ZUM Dorobanți
ZUM Traian
Valid Percent
Valid Percent Valid Percent Valid Percent
elev / student 2,0% 2,7% 3,6% 4,6%
casnic(ă) 2,3% 30,0% 7,1% 15,1%
şomer 3,3% 14,3% 14,3% 10,5%
pensionar 43,1% 9,3% 46,4% 25,0%
lucrează cu carte de muncă, autorizaţie sau contract 43,4% 21,5% 28,6% 35,5%
lucrează pe cont propriu (include agricultor) 4,0% 12,1% - 8,6%
patron cu angajaţi 0,7% - - 0,7%
lucrează cu ziua sau la negru 0,3% 10,1% - -
Nu răspund 0,9% - - -
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Potrivit tabelului de mai sus, în cadrul întreg teritoriului SDL, populația ocupată se încadrează într-
un procent de 48.4% din totalul populației. Dintre aceștia, 47% sunt bărbați și 53% femei. Din
perspectiva categoriilor de vârstă, 14% dintre aceștia sunt persoane cu vârste cuprinse între 17 și
29 de ani, iar restul, de 86% reprezintă persoane cu vărsta peste 30 de ani. Ca și sector de
activitate, în cadrul teritoriului SDL, aproximativ 16% dintre aceștia activează în sectorul public, iar
84% în sectorul privat. Conform ZUM-urilor, aproximativ 58% din cadrul persoanelor cu loc de
muncă activează în cadrul sectorului public și doar 42% în mediul privat.
În cazul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sau
formare, situația stă în felul următor: 5,6% din populația aferentă întreg teritoriului SDL; 44,3% din
29
populația exitentă în ZUM Kuncz; 21,4% din populația ZUM Dorobanți și 25,6% din cadrul
populației ZUM Traian. Proporția persoanelor care nu sunt încadrate pe piața formală a muncii și
nici nu urmează o formă de învățământ este următoarea: 5% pentru populația din cadrul
teritoriului SDL; 22,2% pentru populația din ZUM Kuncz; 0% ZUM Dorobanți și 9,3% pentru ZUM
Traian.
Situația afacerilor locale este destul de deplorabilă. Din cadrul Zonelor Urbane
Marginalizate, doar ZUM Traian prezintă un procent de 0,7% a angajaților din cadrul afacerilor
locale, restul ZUM-urilor, atât cât am investigat, nu au angajați în cadrul afacerilor locale, sau dacă
îi au, aceștia nu fac obiectul încadrării legale în muncă, valoarea aferentă întreg teritoriului fiind
tot în procent de 0,7%.
Venit pe gospodărie pe ultima lună SDL ZUM Kuncz ZUM Dorobanți ZUM Traian Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
Sub 1000 de lei 5,3% 54,3% 35,7% 47,2%
1001 și 2000 de lei 15,3% 27,3% 39,2% 34,6%
2001 și 3000 de lei 22,1% 8,3% 17,8% 8,5%
3001 și 4000 de lei 17,5% 3,4% 2,2% 1,2%
4001 și 5000 de lei 9,5% 1,2% 0,0% 2,0%
5001 și 6000 de lei 6,7% 0,0% 0,0% 0,0%
Peste 6000 de lei 4,5% 0,0% 0,0% 0,0%
Nu știu/Nu răspund 19,1% 5,5% 5,1% 6,5%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Analizând principalele surse de venit ale populației și situația financiară a acestora am reușit să determinăm, așa cum se poate observa în tabelul de mai sus, că la nivelul întregului SDL, o proporție de 5,3% câștigă un venit situat sub pragul de 1000 de lei/ lună. Raportat însă la ZUM-uri, proporțiile sunt mult mai mari: 54,3% pentru ZUM Kuncz, 35,7% pentru ZUM Dorobanți și 47,2% pentru ZUM Traian. A doua categorie de venit, respectiv categoria încadrată între 1001 și 2000 de lei se raportează la următoarele ponderi ale populației: teritoriul SDL – 15,3%; ZUM Kuncz – 27,3%; ZUM Dorobanți - 39,2%; ZUM Traian - 34,6%. Apoi proporțiile scad vertiginos când vine vorba de veniturile care depășesc 4000 de lei/ lună, chiar dacă în cadrul teritoriului SDL acestea se încadrează într-un procent de 9,5%, în cadrul ZUM Kuncz, valoarea este de 1,2%, în ZUM Dorobanți fiind 0% și 2% pentru ZUM Traian. Apoi ponderile scad în teritoriul SDL pe măsură ce cresc veniturile, în cadrul ZUM-urilor fiind 0%. Cheltuielile gospodăriilor aferente teritoriului SDL sunt egale cu veniturile, cel puțin la nivel declarativ, în ceea ce privesc veniturile ce nu depășesc 6000 de lei/ lună, gospodăriile capabile de a realiza economii sunt cele care depășesc aceste venituri lunar.
2.3.3. Locuire și acces la utilităţi
În cadrul teritoriului aferent SDL, au fost identificați de către autoritățiile locale, un număr de 37 de persoane tinere (cu vârste până în 30 de ani). Aceștia nu fac obiectul rezidenței niciunui ZUM specific și migrează chiar și din teritoriul SDL, având câteva puncte din cadrul acestuia pe care le frecventează. Numărul total de locuințe din teritoriul SDL este de aproximativ 21.000 (având în vedere existența unei dinamici a schimbării încadrării imobilelor precum și a destinaței acestora). Clădirile aferente zonei SDL se împart în case, blocuri de locuințe, spații locative comune. În zonele aferente ZUM-
30
urilor preponderența este după cum urmează: ZUM Kuncz – case, ZUM –Dorobanți – blocuri de locuințe, ZUM Traian – spații locative comune. Proporția locuințelor supraaglomerate reprezintă un procent crescut de 68% în ZUM-uri, având cea mai mare concentrație în ZUM Kuncz (76,3%). Raportat la situația globală din î ntreg teritoriul SDL, identificăm discrepanțe majore între ZUM-uri și zona economică funcțională. Analizând situația generală a locuințelor aferente ZUM, am constatat că locuințele prezintă un caracter învechit, identificăm o lipsă a proceselor de reabilitare, care nu au mai fost efectuate în unele cazuri chiar de câteva generații, acest aspect ducând la o situație gravă care pune în pericol viața și sănătatea locatarilor. De asemenea materialele din care acestea au fost construite prezintă un nivel de calitate cel puțin îndoielnică. Din perspectiva eficienței energetice, aceste imobile nu respectă niciunul dintre standardele actuale (și niciun alt standard din domeniul construcțiilor: rezistență, seismic, incendii, etc.). Având în vedere construcția imobilelor din cadrul ZUM, în cele mai multe cazuri fiind realizate fără a avea la bază un proiect tehnic, o autorizație de construire, dispunerea camerelor nu respectă un minim de confort sau logică arhitecturală, neavând definite separat bucătăria, iar în cele mai multe cazuri, baia fiind amplasată în exteriorul imobilului principal. În ceea ce privește zona funcțională, aceasta se regăsește în totală antiteză cu ZUM-urile, clădirile care fac obiectul acestui teritoriu fiind în preponderență construite dupa anul 2002. În ceea ce privește racordarea imobilelor din cadrul teritoriului SDL la utilități, majoritatea sunt racordate la utilități, exceptând câteva străzi din teritoriul ZUM Kuncz, care nu au acces la infrastructura de canalizare. Tot în cadrul acestui ZUM, există imobile care nu au branșare la infrastructura de încălzire, chiar dacă există această posibilitate. Din cadrul teritoriului aferent ZUM, facem mențiunea că un procent destul de important al populației rezidente este branșat ilegal la diverse utilități (curent, gaz, etc.). Luând în considerare situația datoriilor la utilități, am constatat că singurele probleme se regăsesc pe teritoriul aferent ZUM-urilor, unde autoritățiile au înregistrat întârzieri mai mari de 3 luni de zile.
Dețin o locuință proprietate personală
SDL ZUM Kuncz
ZUM Dorobanți ZUM Traian
Valid Percent
Valid Percent Valid Percent
Valid Percent
Nu deține 21,1% 31,8% 28,6% 30,3%
Așa cum se poate observa din tabelul de mai sus, un procent considerabil al locuitorilor din cadrul SDL nu dețin în proprietate locuințele pe care le ocupă. Situația este cu atât mai gravă cu cât în cadrul ZUM, ponderea este cu aproximativ 50% mai accentuată. O parte din aceste persoane locuiesc în clădiri ce reprezintă locuințe sociale puse la dispoziție de către Primăria Municipiului Timișoara. O altă categorie a persoanelor care nu dețin în proprietate imobile, dar care locuiesc în ZUM, sunt indivizi ce ocupă abuziv diferite imobile pe care Municipalitatea le deține în proprietate sau imobile nerevendicate. O problemă a ocupanților abuzivi există în ZUM Traian, unde o serie de clădiri istorice de patrimoniu, aflate în proprietate publică, sunt ocupate în mod abuziv de oameni ai străzii, sau alte categorii ale persoanelor aflate în grupul țintă. Pe lângă situația îngrijorătoare pe care tabelul de mai sus o înfățișează, trebuie să avem în vedere că o pondere însemnată a persoanelor care s-au declarat proprietari nu au acte care să le susțină declarațiile, unii neavând nici chiar documente de identitate.
2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice
Serviciile din cadrul SDL așa cum acestea sunt împărțite pe cele 3 categorii, prezintă deficiențe
majore și lipsuri în toate zonele analizate, dar cu precădere în ZUM și zona limitrofă. Am împărțit
31
zona SDL în șapte zone după cum urmează: Zona 1 Modern, Zona 2 Ciarda Roșie, Zona 3 Soarelui,
Zona 4 Fabric, Zona 5 Crișan, Zona 6 Ghiroda Nouă și Zona 7 Plopi – Kuncz.
În ceea ce privește segmentul medical, identificăm deficiențe majore în cel puțin 3 din cele 7 zone,
din care lipsesc cel puțin două servicii medicale din cele 3 (Spital/Dispensar, Medic, Dentist),
conform Anexei 6, Tabelul 2. Aceste carențe produc un impact puternic pentru populația zonei,
neuzitând de minimul de servicii de care dispune în mod normal populația unui oraș. Cea mai
afectată categorie de persoane, sunt copii cu vârsta de până la 7 ani și persoanele cu handicap sau
persoanele în vârstă. Distanța până la cel mai apropiat punct medical, în zonele în care lipsesc cu
desăvârșire, este de aproximativ 2,5 km.
În ceea ce privește segmentul educațional, pe baza delimitării tipurilor de unități de învățământ și
anume Preșcolar (Cresă, Grădiniță), Primar, Gimnazial, Școală după școală, Liceal/Universitar,
identificăm carențe majore în 4 dintre cele 7 zone ,dar totodată, identificăm Zona Fabric și Zona
Soarelui ca prezentând un număr mai mare de astfel de centre educaționale, cartiere care intră în
zona funcțională a SDL. Având în vedere că Municipiul Timișoara dispune de un campus universitar
situat aprope de centrul orașului și având în vedere că acesta se află și în vedicnătatea zonei SDL,
considerăm că poziționarea universităților sau a facultăților în afara zonele vizate de noi prin
prezenta strategie, nu prezintă un dezavantaj. Accesul la unitățile de învățământ preșcolar în afara
SDL este un impediment pentru copii și pentru părinți, având în vedere că nu sunt organizate
transporturi școlare, iar deplasarea către acestea impune utilizarea mijloacelor de transport în
comun, care în cele din urmă înseamnă costuri și condiții grele, mai ales în sezonul rece. Având în
vedere că există unități de învățământ, iar acestea sunt utilizate de populația SDL sau chiar
exterioară SDL, considerăm că este indicat a se evita realizarea unor investiții în unități noi de
învățământ în cadrul ZUM, care ar putea contribui la segregarea comunității, ci în extinderea,
modernizarea și dotarea unităților existente și în realizarea unui sistem dedicat de transport
pentru populația ZUM.
Ultimul subiect tratat este referitor la Dotările sportive/recreative, care, în cele mai multe zone,
lipsește total. Activitățile sportive, comunitare, artistice sau culturale sunt deficitare și de regulă se
desfășoară în locui din afara zonelor urbane marginalizate.
2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent
pe ZUM
2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
În urma studiului de referință am validat cele trei zone ZUM definite ca fiind întradevăr Zone
urbane Marginalizate unde există peste 10% populației de etnie romă autoidentificată. Diferențele
populație din arealul SDL și cele 3 ZUM-uri sunt majore. Inclusiv între ZUM-uri există diferențe vis a
vis de persoanele aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Caracteristicile demo-socio-economice ale persoanelor, precum şi tipurile de gospodării în care
trăiesc, constituie factori de influenţă, ai apariţiei şi creşterii riscului de sărăcie în cele 3 ZUM-uri
identificate în SDL. Existența în familie a cel puțin unui membru care are o ocupaţie stabilă,bazată
pe o relație contractuală fermă și care oferă posibilitatea realizării unor venituri minimale familiei,
chiar dacă acest venit este singurul de acest fel din cadrul gospodăriei şi în general statutul
ocupaţional, reprezintă o mare însemnătate în crearea unui cadru de viaţă care să asigure
bunăstare sau sărăcie în gospodărie, fapt care nu se regăsește în cele mai multe dintre
gospodăriile din ZUM-uri. De aici rezultă şi diferenţele importante existente între ratele de sărăcie
32
ale diferitelor categorii socio-ocupaţionale. Din punct de vedere al ocupării în tabelul de mai jos
comparăm rata de ocupare de pe întreg SDL-ul și fiecare ZUM în parte.
Ocupația SDL
ZUM
Kuncz
ZUM
Dorobanți
ZUM
Traian
Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
elev / student 2,0% 2,7% 3,6% 4,6%
casnic(ă) 2,3% 30,0% 7,1% 15,1%
şomer 3,3% 14,3% 14,3% 10,5%
pensionar 43,1% 9,3% 46,4% 25,0%
lucrează cu carte de muncă, autorizaţie sau
contract 43,4% 21,5% 28,6% 35,5%
lucrează pe cont propriu (include agricultor) 4,0% 12,1% - 8,6%
patron cu angajaţi 0,7% - - 0,7%
lucrează cu ziua sau la negru 0,3% 10,1% - -
Nu răspund 0,9% - - -
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Observăm că procetul de șomeri e de 3 chiar 4 ori mai mare în cele 3 zone ZUM față de întreg
teritoriul SDL de asemnea observăm un procent însemnat de persoane casnice sau care lucrează la
negru. Un alt aspect iportant de observat este că procentul pensionarilor din cele două din trei
zone ZUM este extrem de mic fapt care ne întărește ideea că accesul la piața muncii a persoanelor
care locuiesc acolo a fost și este și în prezent extrem de redus .
Al doilea factor determinant care crește riscul de sărăcie este accesul la educație și chiar nivelul de
educație al persoanei. Astfel o persoană care nu are un minim de studii nu are acces pe piața
muncii la locuri de muncă bine plătite unde să aibă și o evoluție pozitivă a veniturilor.
Nivel educațional SDL ZUM Kuncz
ZUM
Dorobanți ZUM Traian
Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
fără şcoală 0,9% 9,4% 0,0% 1,3%
primară (1- 4 clase) 2,6% 30,5% 3,6% 7,2%
gimnazială (5 - 8 clase) 10,6% 42,2% 25,0% 31,6%
ucenici 5,5% 0,0% 0,0% 2,0%
treapta I liceu 2,7% 0,9% 0,0% 0,7%
profesională 12,4% 4,5% 14,3% 8,6%
liceu (9 – 12 clase) 20,6% 5,4% 32,1% 26,3%
şcoală maiştri 7,5% 1,8% 3,6% 3,9%
şcoală post-liceală 8,2% 3,6% 0,0% 3,9%
universitar de scurtă durată /
colegiu 3,2% 0,0% 0,0% 4,6%
universitar de lungă durată 21,1% 1,7% 14,3% 7,9%
studii postuniversitare 4,7% 0,0% 7,1% 2,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
33
Din tabelul de mai sus unde comparăm nivelul educational al persoanelor din SDL și ZUM-uri
observăm diferențe majore între procentul persoanelor care au nivel educației de maxim 8 clase la
nivel de SDL (14,1%) și ZUM-uri în special ZUM Kuncz unde procentul persoanelor cu maxim 8
clase este de 82,1% îngrijorător de altfel, ZUM Traian unde este de 40,1% și ZUM Dorobanți unde
procentul este mai mic de 28,6%. Întrucât ZUM-urile au probleme mari de sărăcie Aceste procente
ne confirmă teoria că și nivelul de educației sau acces la educație este determinantă în zonele
ZUM pentru reducerea riscului de sărăcie. O intervenție cu programe și investiții în aceste zone
este vitală pentru sustenabilitate și reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie în
viitor. În discuțiile din cadrul focus grupurilor cu persoanele din ZUM-uri am identificat o serie de
motive pentru școlaritatea redusă din zone; abandonul școlar ridicat pe motive lipsă de venituri și
de necesitatea de a munci ceva pentru a avea ce mânca, lipsa veniturilor pentru haine, și rechizite
necesare școlii, lipsa culturii educaționale prin care părinții să-și determine copiii să meargă la
școală pentru a-și putea asigura un viitor mai bun. Un alt aspect identificat a fost, o lipsă de
informare din parte autorităților pentru părinți, prin care părinții să fie informați despre avantajele
unei școlarizări cât mai avansate și importanța finalizării școlarizării pentru accesul la calificări și
locuri de muncă mai bine plătite, pentru copii lor. Un alt factor important în creșterea riscului de
sărăcie este deținerea unei propietăți în speță a unei locuințe minimale. De ce spunem acest lucru,
pentru că nedeținerea unei locuințe generează de cele mai multe ori costuri suplimentare ale
vieții, costuri care de cele mai multe ori familiile aflate în risc de sărăcie, cu venituri reduse sau
fără venituri, cu o educație precară sau fără educație, nu și le permit. Efectul pe termen lung este
unul devastator pentru zonele unde locuiesc persoanele aflate în risc de sărăcie deoarece șansa
copiilor din aceste zone de a ajunge și ei la rândul lor persoane aflate în risc de sărăcie este foarte
mare din cauza unui abandon școlar extrem de ridicat și o calitate a educației extrem de redusă.
Dețin o locuință
proprietate personală SDL
ZUM
Kuncz
ZUM
Dorobanți ZUM Traian
Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
Nu deține 21,1% 31,8% 28,6% 30,3%
Procentul celor care nu dețin o locuință la nivelul celor trei ZUM-uri este de asemenea cu 50% mai
ridicat față de procentul întregului SDL. Suplimentar prin Studiul de referință calitativ am
identificat și o problemă specială, în ZUM Kuncz preponderent, de genul în care omul se declară
propietar pe locuință dar nu deține acte care să-i ateste proprietatea, Aceasta fiind una din
problemele identificate și pentru care se solicită sprijin din parte autorităților și reprezentaților
GAL-ului Timișorara.
Vă cănsiderați o persoană săracă SDL
ZUM
Kuncz
ZUM
Dorobanți
ZUM
Traian Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
Da, săracă 18,3% 51,2% 43,2% 47,5%
Așa și așa 61,6% 40,5% 51,4% 49,3%
Nu mă consider o personă săracă 11,0% 3,0% 3,5% 1,2%
Nu știu/Nu răspund 9,0% 5,3% 1,9% 2,0%
Total 99,9% 100,0% 100,0% 100,0%
34
La întrebarea din chestionar prin care se autopiziționează în ceea ce privește sărăcia observăm
diferențe enorme între poziționarea populației din SDL și ZUM-uri. Fapt care ne întărește ideea că
în ZUM-uri există foare multe persoane aflate în risc de sărăcie.
Venit pe gospodărie pe ultima lună SDL
ZUM
Kuncz
ZUM
Dorobanți
ZUM
Traian Valid Percent Valid Percent Valid Percent Valid Percent
Sub 1000 de lei 5,3% 54,3% 35,7% 47,2%
1001 și 2000 de lei 15,3% 27,3% 39,2% 34,6%
2001 și 3000 de lei 22,1% 8,3% 17,8% 8,5%
3001 și 4000 de lei 17,5% 3,4% 2,2% 1,2%
4001 și 5000 de lei 9,5% 1,2% 0,0% 2,0%
5001 și 6000 de lei 6,7% 0,0% 0,0% 0,0%
Peste 6000 de lei 4,5% 0,0% 0,0% 0,0%
Nu știu/Nu răspund 19,1% 5,5% 5,1% 6,5%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Analizând și ultimul tabel de comparații observă că veniturile gospodăriei declarate pe ultima lună
sunt extrem de mici în ZUM-uri comparstiv cu SDL-ul. Procentele se corelează cu procentele
privind autopoziționarea în persoană săracă. Analizele pot mult mai complexe însă ce este cert
analizând statusul ocupațional, școlaritatea, venitul pe gospodărie din ultima lună și
autopoziționarea subiecților în status de sărac, avem în cadrul SDL 3 zone urbane marginalizate în
care există un procent de peste 50% persoane aflate in risc de sărăcie și/sau excluziune socială.
Prin studiul de referință s-au identificat zonele unde există persoane afalte în risc de sărăcie și
excluziune socială iar identificarea efectivă a tuturor persoanelor, punctual cu fișă de date și toate
elementele necesare includerii lor în grupul țintă, se va face ulterior validării și obținerii finațării
din cauza costurilor de culegere de date extrem de ridicate.
2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
În studiul de referință am avut o serie de întrebări deschise, unde subiecții au putut să-și
exprime problemele cu care se confruntă și care le-ar putea îmbunătăți viața și chiar i-ar îndepărta
de riscul de sărăcie și excluziune socială.
16%
13%
10%
8%
7%
6%
5%
4%
3%
3%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
0%
7%
7%
8%
21%
6%
14%
5%
5%
5%
5%
2%
2%
5%
1%
1%
2%
3%
1%
8%
6%
5%
12%
5%
9%
8%
2%
8%
3%
3%
3%
4%
3%
1%
1%
6%
3%
1%
1%
2%
3%
10%
9%
Construcție parcări
Amenajare parcuri și zone verzi
Îmbunătățirea transportului în comun
Curățenia străzilor, colectare gunoiului …
Asfaltare drumuri
Reducere trafic auto
Poliție locală pe străzi
Construcție trotuare
Renovarea clădirilor
Construcția de școli, grădinițe și creșe
Construcție magazine
Cabinete medicale, farmacii
Construcție locuințe
Mutarea țiganilor
Construcție piață
Iluminatul public
Populare fonică și de miros
Acte proprietate locuință
Canalizare
Locuri de muncă
Apă potabilă
Câini Vagabonzi
Nimic
Altă problemă
Prima mențiune
A doua mențiune
A treia mențiune
35
Conform Studiului de referință, principala problemă a locuitorilor SDL este reprezentată de
lipsa parcurilor și a zonelor verzi, urmată de curățenia stradală, construcția de parcări, asfaltarea
străzilor, transport în comun mai bun și cu stații mai multe și corespunzătoare, și de asemenea o
prezență mai evidentă a poliției în zonă. Acestea au fost problemele indicate, majoritatea putând
fi rezolvate de autorități sau prin investiții în infrastructură.
În schimb în cadrul focus grupurilor și a animărilor efectuate, s-au mai identificat o serie de
probleme punctuale în cele 3 ZUM-uri. Am identificat pentru ZUM Kuncz o problemă extrem de
stringentă și anume lipsa actelor de proprietate aferente unor imobile ocupate de persoane care
se declară proprietari și lipsa certificatelor de naștere pentru mulți copii, motiv pentru care nu pot
fi școlarizați. De asemenea s-a solicitat construcția unui centru social unde cetățenii din zonă să
poată face întâlniri, cursuri, consiliere (în zonă nefiind niciun spațiu în care să se poată desfășura
întâlniri organizate sau discuții, inclusiv animările s-au desfășurat în incinta singurului local din
zonă). O altă problemă indicată a fost distanța pe care trebuie să o parcurgă copiii până la școală,
motiv pentru care s-a solicitat introducerea unui mijloc de transport special, și pe termen lung
construirea în zonă a unei instituții de învățământ primar care să aibă și grădiniță și creșă în
componență.
Construcția de locuințe sociale a fost problema indicată în toate cele 3 ZUM-uri împreună
cu renovarea clădirilor, amanejarea de trotuare, parcări și parcuri pentru copii. Introducerea apei
curente potabile și extinderea rețelei de canalizare au fost solictate în special în ZUM Kuncz.
Solicitările urgente pentru autoritățile locale au fost: înființarea unui post de poliție locală
sau mai multe, în zonele ZUM; o reducere sau redirecționare a traficului auto greu și curățenia
stradală cu ridicarea mai frecvent a gunoaielor. De asemenea s-a soliciat o deschidere mai mare
din partea autorităților în sensul organizării de audiențe în teritoriul ZUM-urilor.
2.4. Acțiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL
Ideea de creștere se fundamentează pe principalele capacități concurențiale ale regiunii:
poziţia geopolitică, baza materială considerabilă, în relație cu alte zone ale României, în toate
compartimentele de activitate, resursele umane bine puse la punct din perspectivă profesională,
cu un profil etic crescut și un nivel cultural aferent, însușiri ce redau un apetit spiritual pentru
actualitate, apetit săvârșitor de o unitate socială remarcabilă. Cercetarea regiunii a scos la iveală
faptul că, la momentul actual, Timișoara, care conform dictonului tradiţional “este totdeauna
fruncea” – reprezintă un punct de convergență pentru toate domeniile de activitate, forța de
atracţie a acestui oraş întrecând suprafața de influenţă directă. În același timp, reprezentând cea
mai mare aglomerare urbană din partea de Vest a României, situat în apropierea graniţelor cu
Iugoslavia și Ungaria, municipiul poate fi descris ca fiind un punct gravitațional economic al zonei.
Noțiunea de evoluție are în vedere solidificarea parametrilor principali descriși mai sus și
implementarea lor în cadrul Zonei Timișoara, definind astfel un centru multifuncţional, puternic
competitiv pentru România, gravitând în zona de Vest şi în Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş -
Tisa, integrat în economia naţională şi în cea europeană, apt să ofere un mediu favorabil vieţii şi
activităţilor economice. Atingerea acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic,
social, cultural - de dezvoltare durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi ecologic.
36
Titlul proiectului: Egalitate prin diferența. Accesul femeilor rome pe piața muncii
Perioada: 01 NOI 2008 - 31 OCT 2011
Bugetul (în lei): 6,622,500.00
Sursa de finanțare: Uniunea Europeană
Aplicantul: ASOCIAŢIA FEMEILOR ŢIGĂNCI "PENTRU COPIII NOŞTRI"
Partenerii: -
Principalele activități:
- Activități (multi-regionale și naționale) pentru promovarea principiului
egalității de șanse și non-discriminarii; - Cercetări, studii și analize
(multi-regionale, naționale și transnaționale); - Activități pentru
asigurarea incluziunii sociale și în vederea combaterii inegalităților pe
bază de gen și origine etnică privind accesul pe piața muncii (activități
regionale, care vor crea un model de bună practică ce va putea fi
implementat ș în alte regiuni ale țării); - Activități transnaționale pentru
cunoașterea bunelor practici în domeniu și diseminarea rezultatelor.
Numărul și tipul
grupului țintă vizat:
3468: Numarul femeilor și tinerilor de etnie romă informate și
conciliate
Zona distinctă din
teritoriu: Atât persoane din ZUM cât și din afara ZUM.
Stadiul: Finalizat
Având în vedere că acțiunile reprezentate de acest proiect presupun sesiuni de informare, studii,
consiliere, etc., problemele întâmpinate în implementarea acestui proiect au fost reprezentate de
dificultățile aferente convingerii femeilor de etnie romă de a participa în cadrul sesiunilor de
informare și conciliere. Aceste probleme s-au datorat atât diferențelor de mentalitate și valori pe
care acestea le au insuflate de-a lungul generațiilor, precum și neîncrederii pe care acestea o
nutresc, neîncredere rezultată în urma secolelor de indiferență cu care societatea le-a chinuit de-a
lungul timpului. În final, proiectul a reprezentat un succes, multe din beneficiarele programului
devenind ambasadori ai acestuia, participând în cadrul unor sesiuni trans-frontaliere de dezbateri
pe această temă.
Titlul proiectului:
Sprijinirea femeilor împotriva violenței domestice în cadrul
comunităților rome, PROGRAMUL DAPHNE III al Comisiei
Europene
Perioada: 01 APR 2011 - 31 MAR 2013
Bugetul (în lei): 1,484,724.23
Sursa de finanțare: Uniunea Europeană
Aplicantul: Fundatia Pangea Onlus – Italia
Partenerii:
Centro Donna Lilith - Italia Asociación de Asistencia a Víctimas de
Agresiones; Sexuales y Violencia de Género – A.D.A.V.A.S. -
Spania Nők a Nőkért Együtt az;
Erőszak Ellen - N.A.N.E. - Ungaria Asociația pentru Libertate şi
Egalitate de Gen; A.L.E.G. (partner asociat) – România.
Principalele activități: Realizare raport cercetare; Realizare set de instrumente și pentru
profesioniști și sesiuni de formare; Activitați de consiliere în
37
cadrul comunitaților de romi, pentru prevenirea și combaterea
violenței domestice; Disemniare rezultate.
Numărul și tipul grupului
țintă vizat: 160; persoane de etnie romă
Zona distinctă din teritoriu: Atât persoane din ZUM cât și din afara ZUM.
Stadiul: Finalizat
Problemele întâlnite în implementarea acestui proiect sunt asemănătoare proiectului descris
anterior. În cadrul comunităţilor de romi, raportarea violenţei poate fi văzută ca un mecanism
pentru dezbinarea comunităţii şi femeilor le este frică să nu-şi dezonoreze comunităţile. În plus,
este posibil ca femeile să nu fie dornice să-şi dezvăluie experienţele legate de violenţă din frica fie
de a nu atrage ruşinea asupra familiilor și comunităţii lor, fie de a nu întări stereotipurile negative
care acţionează deja împotriva comunităţilor de romi. Din cauza climatului de adoptare,
normalizare şi negare a violenţei, femeile rome au mari probleme în identificarea violenţei şi a
transpunerii acesteia în încălcarea drepturilor lor. De asemenea, există o lipsă de încredere faţă de
serviciile de integrare şi personalul care nu sunt romi, din cauza perioadei de discriminare şi
opresiune. Există teama de a nu se izbi de rasism şi discriminare în cadrul serviciilor de intergrare.
Pe de altă parte, există lipsa de încredere în cea ce priveşte caracterul anonim, precum și frica de a
fi recunoscut și urmărit. În final, considerăm că depășirea acestor bariere este posibilă prin
conștientizarea acestor probleme și tratarea lor cu atenție, venind în întâmpinarea acestora, prin
consilierea pentru prevenirea și combaterea violenței domestice a întregii familii de romi. Succesul
acestui proiect a constat tocmai într-o abordare integrată unde au fost tratate toate elementele
deficitare din cadrul unei familii cu probleme.
Scopul acestui proiect a fost să ofere sursele și indicaţiile despre modul de prevenire, de detectare
și de identificare a violenței în familie, în cadrul comunităților de romi şi despre modul de a
interveni în cazurile de violență. Considerăm că acest obiectiv a fost atins cu ajutorul acestui
document. în scopul de a asigura eficiența și valabilitatea resurselor și indicaţiilor furnizate,
pachetul de instrumente de comunicare trebuie să fie adaptat la realitatea fiecărei femei, luând în
considerare nevoile acesteia și caracterul specific al contextului din jurul ei şi al familiei sale.
Titlul proiectului: Reabilitarea centrului de zi pentru copii cu dizabilități Podul Lung
Timișoara
Perioada: 30 MAI 2012 - 29 MAI 2014
Bugetul (în lei): 3,949,486.64
Sursa de finanțare: Uniunea Europeană
Aplicantul: Municipiul Timișoara
Partenerii: -
Principalele activități:
-Execuția lucrarilor de construcții și instalații furnizare și instalare
de echipamente pentru realizarea modernizarea și echiparea
infrastructurii pentru Serviciul Centrul de zi pentru copii cu
dizabilitați Podul Lung; - Dotarea cu mobilier și echipamente;
Numărul și tipul grupului
țintă vizat: 60 de minori din care 5 de etnie romă
Zona distinctă din teritoriu: La limita de demarcare a SDL, limitrof Zonei Urbane Marginalizate
38
din cartierul Traian.
Stadiul: Finalizat
Copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani, care au fost diagnosticaţi cu sindrom Down, epilepsie,
autism, deficienţe auditive sau tulburări de comportament, pot avea parte de terapie în cadrul
centrului din Timișoara. Modernizările aduse clădirii sunt extrem de folositoare. Centrul a fost
dotat cu mobilier şi aparatură pentru terapie specifică persoanelor cu dizabilităţi. Lucrări
importante au fost făcute și în consolidarea clădirii pentru că risca să se prăbuşească în cazul unui
cutremur. Lucrările de reabilitare a centrului au început în anul 2013, iar pe perioada reparaţiilor
centrul a funcţionat în incinta Liceului Tehnic Azur. Reabilitarea centrului a fost făcută cu
aproximativ 4 milioane de lei. Centrul de zi „Podul Lung” are în prezent aproape 50 de beneficiari,
de la copii cu handicap în vârstă de 3 ani până la persoane de 18 ani. Condiţiile sunt să fie din
Timișoara și să aibă un certificat de încadrare în grad de handicap sau un certificat de la medicul
specialist care să ateste o dizabilitate. Din punct de vedere al dificultățiilor întâmpinate, acest
proiect a avut o implementare care nu a întâmpinat probleme.
Titlul proiectului:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea Cantinei de
Ajutor Social Timișoara pentru dezvoltarea unui centru social de
urgența pentru persoane fara adapost
Perioada: 02 APR 2013 - 01 IUL 2015
Bugetul (în lei): 3,038,824.21
Sursa de finanțare: Uniunea Europeana
Aplicantul: Municipiul Timișoara
Partenerii: CENTRUL SOCIAL DE URGENŢĂ PENTRU PERSOANE FĂRĂ
ADĂPOST CU CANTINĂ SOCIALĂ TIMIȘOARA
Principalele activități:
- Execuția lucrarilor de construcții și instalații a presupus
reabilitarea, amenajarea precum și construirea unor spații noi
dedicate beneficiarilor finali ai proiectului; - Centrul Social de
Urgenta pentru Persoanele fara Adapost a fost dotat cu toate
echipamentele și utilajele necesare desfasurarii activităților.
Numărul și tipul grupului
țintă vizat:
7393 de persoane hranite/ an; 982 de persoane beneficiază de
servicii/ an (raportare la nivelul anului 2015); persoane din cadrul
ZUM, din cadrul SDL dar și din afară. Atât de etnie română cât și
romă.
Zona distinctă din teritoriu: Situat la aproximativ 1 km distanță de granița nordică a SDL
Stadiul: Finalizat
Proiectul derulat de Primăria Timișoara a vizat reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea
Cantinei de Ajutor Social de pe strada Telegrafului pentru dezvoltarea unui centru social de
urgenţă pentru persoane fără adăpost. De serviciile noului centru vor putea beneficia persoanele
fără adăpost cu vârste peste 18 ani care nu deţin o locuinţă și nici nu dispun de venituri pentru a-şi
asigura un acoperiş de-asupra capului. Se asigură servicii de găzduire pe timpul nopţii, beneficiarii
pot lucra la societăţiile primăriei şi pot dormi în condiţii civilizate la centru, se asigură servicii de
consiliere și suport psihologic, servicii medicale, condiţii pentru asigurarea igienei personale,
inclusiv servirea hranei. Pe parcursul celor 27 luni de implementare, proiectul în valoare de
39
3.038.824,21lei (TVA inclus), din care asistenţă financiară nerambursabilă 2.402.115,08 lei şi-a
atins obiectivul vizat. A fost reabilitată, modernizată, dezvoltată și dotată infrastructura socială a
Timișoarei şi, implicit, a regiunii, în vederea creşterii calităţii serviciilor sociale oferite, prin
dezvoltarea acestui Centru Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost integrat Cantinei de
Ajutor Social, în scopul prevenirii riscului de marginalizare şi excluziune socială a persoanelor fără
adăpost.
În vederea implementării cu succes, echipa formată la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara a
colaborat cu reprezentanţi ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest – Organismul Intermediar
pentru Programul Operaţional Regional în Regiunea de Vest, respectiv cu Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administraţiei Publice – Autoritate de Management pentru Programul Operaţional
Regional.
Titlul proiectului: Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate
Perioada: 18 FEB 2013 - 15 AUG 2014
Bugetul (în lei): 2,365,436.25
Sursa de finanțare: Uniunea Europeana
Aplicantul: Municipiul Timișoara
Partenerii: -
Principalele activități:
S-a reabilitat și dotat clădirea nefuncțională str. Ioan Plavosin nr.21, astfel încât să corespundă nevoilor actuale și viitoare ale municipiului, contribuind în acest fel la creșterea calității serviciilor sociale primare în domeniul asistenței persoanelor aflate în dificultate prin asigurarea pe timpul zilei a unor activități de îngrijire, educație, recreere - socializare, consiliere, asigurarea de activități de sprijin, educare pentru familii sau reprezentanți legali, informare și educație, managementul stărilor de criză familială.
Numărul și tipul
grupului țintă vizat: 1200 de beneficiari direcți/ an
Zona distinctă din
teritoriu: În afara teritoriului SDL
Stadiul: Finalizat
Municipalitatea timișoreană a inaugurat un centru de zi pentru persoanele în dificultate, dotat la
standarde europene. Este vorba despre o clădire dezafectată situată pe strada Plavoșin, care a fost
reabilitată cu bani europeni. Astfel, aici au fost efectuate reparații la subsolul și parterul clădirii, a
fost ridicat încă un etaj și montat un lift pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități. Potrivit
reprezentanților Primăriei, a fost refăcută curtea interioară și echipată cu băncuțe, foișoare și
mese de șah.
Beneficiarii centrului sunt persoanele vârstnice cu semipareză, cei care au suferit accidente
cerebrale vasculare, bolnavii de Parkinson și persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer. În
cadrul centrului, vor funcționa două cabinete de logopedie și psiholoie, un cabinet medical, săli de
kinetoterapie și ergoterapie, ateliere de tâmplărie, croitorie, pictură, dar și un club de meloterapie.
40
2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL
Considerăm ca fiind elemente complementare importante în dezvoltarea teritoriului SDL prin
Strategia de Dezvoltare Locală, două mari categorii. Conform acestora, ele pot face fie obiectul
finanțărilor externe fie obiectul capacității umane migratoare.
Din perspectiva finanțărilor externe, poziționarea geo-politică a Municipiului Timișoara conferă
oportunități considerabile. Având în vedere faptul că județul Timiș se regăsește prins în două zone
de accesibilitate a programelor transfrontaliere, respectiv România – Ungaria și România – Serbia,
învederăm posibilitatea accesării acestor programe, ținând cont de faptul că ambele programe au
în componență măsuri destinate protejării patrimoniului cultural, dar și măsuri destinate
turismului cultural. Accesibilitatea acestor măsuri reprezentând oportunități din perspectiva
dezvoltării și protejării patrimoniului cultural reprezentat de comunitatea romă.
O altă oportunitate o reprezintă mecanismul de finanțare norvegian. Granturile SEE si Norvegiene
2014-2021 devenind operationale din acest an. Miliarde de euro vor fi accesibile în vederea
finanțării proiectelor pentru companii, universități, institute de cercetare, ONG-uri și organizații
din sectorul public, aceste fonduri fiind în principal concentrate asupra dezvoltării țărilor baltice.
Acestea având scopul de a împuternici relațiile bilaterale dintre statele donatoare (Islanda,
Liechtenstein si Norvegia) si statele beneficiare, precum și reducerea disparitatilor economice si
sociale. Cu 5 sectoare prioritare si 23 de domenii detaliate in Cartea albastra, acest mecanism de
finantare este asteptat și de către comunitatea și autoritățiile din zona SDL și ZUM, oferind
oportunitati de finantare și pentru companiile din sectorul privat, in special in cele trei domenii
prioritare: inovare , educatie si mediu.
O altă perspectivă complementară importantă și care poate influența dezvoltarea teritoriului SDL
prin Strategia de Dezvoltare Locală o reprezintă capacitatea umană din zona reprezentată de SDL
și ZUM.
Timisul se afla in topul judetelor spre care se indreapta o multime de romani dornici sa aiba o viata
mai buna, iar foarte multi vin chiar din Capitala. Conform datelor statistice, este al 9-lea an
consecutiv in care numarul oficial al celor care parasesc Bucurestiul este mai mare decat al celor
care se stabilesc in capitala. Judetele Timis, Arad si Sibiu insa au crescut fara intrerupere de 26 de
ani. In topul cresterilor se mai afla Bihor, Ilfov, Constanta, Cluj, Brasov, Giurgiu si Iasi.
Potrivit Institutului National de Statistica, nu mai putin de 389.000 de romani s-au mutat cu acte in
regula, din diverse motive, tot pe teritoriul tarii, dar in alta localitate. Noul record a fost atins in
conditiile in care nu sunt luati in calcul si cei care stau cu chirie, de exemplu, studentii sau cei care
fac naveta si nu si-au schimbat domiciliul in acte. De ce Timisul e in topul celor mai atractive judete
pentru romani? Numarul mare de locuri de munca, buna parte dintre ele mai bine platite decat in
alte parti, apropierea de vestul Europei si mentalitatea locuitorilor. Un raport al Băncii Mondiale,
numit „Orase-magnet, migratie si navetism in Romania”, care cuprinde si un sondaj, în care se
evidentiaza lucruri interesante, susține că orașele Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Brasov sunt
cele mai atractive orase pentru cei care intentioneaza sa se mute in interiorul tarii. La intrebarea
„in ce oras v-ar placea mai mult sa locuiti?”, 15,23% au mentionat Bucuresti, 11,37% — Cluj-
Napoca, iar 9,14% — Timisoara. Insa, la o alta intrebare – „In ce oras, diferit de cel in care locuiti in
prezent, v-ar placea cel mai mult sa locuiti?”, 15,32% au raspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucuresti si
11,88% Timisoara.
41
3. Analiza SWOT Poziționarea geografică
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Omogenitate, atribut care se reflectă și în raportarea
problemelor populației aflată în pericol de excluziune din această zona. Convergența cu Zona
Economică, mijloacele de transport aflate la îndemâna populației aflate în pericol de excluziune,
constituie un alt punct tare al poziționării geografice.
puncte slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Distanța față de zona centrală, manifestările social-
culturale, precum și instituțiile și sediile operatorilor de servicii se găsesc la o distanță
considerabilă de zona SDL-ului.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Apropierea de Zona Industrială Calea Buziașului si
Ghiroda, localitate limitrofă dezvoltată industrial, trebuie fructificate eficient.
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Poziționarea geografică poate duce la segregare dacă
măsurile concepute în cadrul strategiei nu vor lua în calcul adoptarea unor măsuri incluzive.
Populația și caracteristicile demografice
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Numărul considerabil al persoanelor apte de muncă si
natalitatea crescuta in zona aferentă ZUM.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): La nivel național și municipal, populația prezintă un trend
ascendent spre imbătrânire.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Numarul mare de populatie <45 ani dornica de
munca. Locurile disponibile din cadrul unităților de învățământ din SDL reprezintă o oportunitate
pentru populația aflată în risc de excluziune, aceasta putând accesa instituții de educație din afara
ZUM, migrație ce va rezulta într-o scădere a segregării din acest punct de vedere.
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Caracteristicile etnice ale populației supuse riscului de
excluziune, rasismul, discriminarea preconcepțiile de natură xenofobă si neincrederea in institutii.
Ocuparea, mediul de afaceri la nivel local și protecția socială
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): La nivel local, cererea pentru forța de muncă depășește
oferta, situație vizibilă în procentul persoanelor aflate în șomaj din raportările AJOFM Timiș, acesta
fiind unul dintre cele mai mici din țară. Având în vedere acest aspect, considerăm ca fiind o situație
benefică pentru încadrarea în muncă a persoanelor aflate în risc de excluziune, în urma unor
studii, sau cursuri de calificare asupra cărora am insistat în descrierea măsurilor. Dorinta populatiei
din afara tarii cu rude in teritoriul SDL sa se intoarca.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Din punct de vedere al mediului de afaceri și al protecției
sociale, considerând lipsa de calificare a populației supusă riscului de excluziune socială, împreună
cu asistența socială de care această populație beneficiază, putem deduce că aceste elemente pot
conduce la un refuz de integrare în câmpul muncii, cauzat de oferta nesustenabilă a locurilor de
muncă din punct de vedere al raportului venit/ efort, față de cel al ajutorului social.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Exista in cadrul tuturor platformelor industriale din
zona orașului sau limitrofe, o creștere a cererii direct proporțională cu ritmul de dezvoltare a
afacerilor din aceste zone. Iar în majoritatea cazurilor, ofertele de muncă vin la pachet cu stagii de
instruire sau calificare. Având aceste premise în considerare, Asociația ar putea reprezenta o forță
de muncă suficient de numeroasă pentru a putea obține acorduri colective de muncă, benefice
pentru populația aflată în risc de excluziune, în negocierile cu reprezentații industriei din Timișoara
și zonele limitrofe. Deschiderea unor afaceri de catre rudele plecate in afara tarii.
42
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Trebuie avut în vedere faptul că majoritatea colectivelor de
muncă din cadrul platformelor industriale au o medie a educației destul de scăzută, astfel încât
prejudecățile acestora asupra populației aflate în risc de excluziune socială sunt intr-o proporție
reprezentativă. Această perspectivă poate periclita încadrarea în muncă a persoanelor de etnie
aflate în risc de excluziune socială.
Educația
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Dorinta si constientizarea unei parti a populatiei cu
privire la importanta educatiei, trebuie comunicat a model de buna practica.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Având în vedere faptul că lipsa studiilor de orice fel poate
reprezenta un pericol major în ceea ce privește incluziunea socială și ținând cont de procentul
scăzut de alfabetizare al persoanelor aflate în risc de excluziune socială, trebuie considerate și
dificultățiile ce incumbă unor astfel de carențe. Astfel încât, orice tentativă de cursare aferentă
persoanelor aflate în risc de excluziune e supusă pericolului, din cauza analfabetismului și
respectiv a imposibilității asimilării informațiilor în formă scrisă.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Crearea unui ambient comun de studiu și petrecere a
timpului liber, destinat copiilor, luând în considerare faptul că rasismul se dobândește ca efect al
segregării și nu invers. Migrația elevilor și a cursanților în general, din ZUM, spre exteriorul
acesteia, poate conduce la combaterea segregării din interiorul instituțiilor de învățământ și
calificare din cadrul ZUM-ului.
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Atitudinea general negativă pe care o au cetățenii din afara
ZUM-urilor, în raporturile cu rezidenții ZUM-urilor, îndeosebi cu cei de etnie romă. Această
atitudine, dacă nu este combătută activ, poate naște conflicte inter-etnice. Această problemă
poate fi combătută și prin intermediul campaniilor de conștientizare și informare.
Locuirea și accesul la utilități
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Dorinta puternica a locuitorilor din ZUM de a-si rezolva
problemele si constiinta apartenentei la zonă(nu isi doresc sa se mute).
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Locuirea fara forme legale în imobilele pe care le dețin într-o
formă sau alta de proprietate. Locuintele din ZUM nu au utilitati.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Dorinta mare a APL si a locuitorilor din ZUM si
nonZUM de a rezolva problema locuirii si a utilitatilor
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Lipsa fondurilor. Dezinformarea situației reale face dificilă
înscrierea situațiilor de locuire în documentele de identitate a persoanelor afectate, precum și a
înscrierii contractelor care afirmă proprietatea rezidenților în arhiva OCPI.
Accesul la instituții și servicii publice (în principal servicii sociale, medicale/ medico-sociale)
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Sunt reprezentate toate serviciile publice. Accesul la
serviciile publice este posibil acolo unde este cazul cu excepția ZUM 1 Kuncz.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Branșările ilicite la rețeaua de curent, lipsa CI ale unei părți
din rezidenți, situația documentelor de proprietate pe care aceștia le dețin sau nu le dețin, accesul
la aceste servicii, dar și xenofobia si discriminarea
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Încadrarea populației aflată în risc de excluziune și în
cadrul agențiilor acestor instituții și servicii existente în afara zonei marginalizate, acțiune care ar
conduce la o scădere a segregării populației.
43
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Superficialitatea cu care tratează în general aceste servicii
populația din Zonele Urbane Marginalizate, precum și refuzul anumitor instituții de a se implica în
rezolvarea problemelor aferente utilitățiilor publice.
Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Grupurile etnice sunt foarte slab eterogenizate. Acest
lucru reiese cu ușurință din multitudinea de încrucișări etnice, reprezentative pentru majoritatea
familiilor din zonă.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): În contrapartidă cu cele prezentate anterior, pe teritoriul
zonei economice limitrofe zonei marginalizate, influențele xenofobe capătă amploare, segregarea
primind un contur mai lesne de remarcat.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Atitudinea general potrivnică la adresa etniei rome, și
a persoanelor rezidente din zona marginalizată în general, atitudine care a condus în parte la
omogenizarea și coeziunea populației din această zonă.
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Riscurile care veghează asupra organizării și coeziunii
comunității marginalizate, pot lua naștere din rezolvarea imparțială a problemelor existente în
cadrul comunității.
Proiecte desfășurate anterior în zonă
puncte tari (interne teritoriului SDL/ZUM): Zona aferentă SDL/ZUM presupune o relativă lipsă de
investiții, fapt ce denotă o gamă largă de concepte ce pot fi implementate prin intermediul
mecanismului DLRC, dar si cateva proiecte europene implementate cu succes ceea ce duce
increderea cetatenilor in aceasta abordare.
slabe (interne teritoriului SDL/ZUM): Organizarea defectuoasă a locuitorilor SDL/ZUM, presupune
o slăbiciune din perspectiva implementării proiectelor de orice fel, dar și scepticismul locuitorilor
cărora li s-a promis rezolvarea problemelor în repetate rânduri.
oportunități (externe teritoriului SDL/ZUM): Cea mai dezvoltată zonă a Timișoarei se regăsește în
cadrul zonei economice avute în vedere la stabilirea teritoriului SDL, precum și în imediata
vecinătate a acestuia.
riscuri (externe teritoriului SDL/ZUM): Ținând cont că în vecinătatea zonei SDL/ZUM s-au
desfășurat anterior o serie de proiecte importante încununate cu succes, orice proiect
implementat defectuos în zona SDL/ZUM va spori gradul de scepticism și neîncredere în
autoritățiile publice al persoanelor afectate.
4. Procesul de implicare a comunităţii
4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acțiune Locală Timișoara (GAL)
Asociația Grupul de Acțiune Locală Timișoara a fost înființată în anul 2016, în conformitate cu
prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și este înregistrată în Registrul Special
Asociații cu Certificatul nr. 59/18.05.2016 eliberat de Judecătoria Timișoara.
Grupul de Acțiune Locală Timișoara are ca scop elaborarea și implementarea proiectelor finanţate
prin Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capitalul Uman, vizând dezvoltarea
durabilă a zonelor defavorizate şi/sau marginalizate şi a comunităţilor implicate, prin iniţierea,
promovarea şi implementare unor proiecte în concordanţă cu Strategia de Dezvoltare Locală a
Asociaţiei, precum şi cu programele de finanţare europene sau naţionale pe care Asociația le va
accesa. Organizarea și funcționare a GAL se realizează prin Adunarea Generală, organul de
44
conducere al Asociaţiei și se constituie iniţial din membrii fondatori ai acesteia. Consiliul Director
este alcătuit din: preşedinte, vicepreşedinte și un membru, structura putând fi ajustată prin
hotărârea Adunării Generale.
Funcționare a Asociației se bazează pe parteneriatul public – privat în definirea şi implementarea
politicilor publice de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii. Parteneriatul
Grupului de Acțiune Locală Timișoara cuprinde UAT-ul din care face parte, și anume Primăria
Municipiului Timișoara, cu o populație de peste 300.000 de locuitori, alături de parteneri din
mediul privat, și ai societății civile: Fundația Cardioprevent, Grupul de Acțiune Locală Timișul de
Centru, Grupul de Acțiune Locală Colinele Recaș, Centrul Reformat Timișoara, Asociația Femeilor
Rome pentru Copiii Noștri, Cătălin și Cătălina, Hola Com Investment SRL, Anton Bianca Gratiana
Denisia, Șerban Giada Gabriela Ana, Școala Gimnazială nr. 1 Timișoara, Slavici Titus.
Întâlnirile publice de mobilizare a comunității au fost organizate împreună cu facilitatorul
comunitar, deasemenea au fost invitați reprezentanți ai ADR și OIR. În cadrul acestor întâlniri au
fost identificate zona urbană marginalizată și zona funcțională aferentă.
Pentru îndeplinirea activităților necesare, Grupul de Acțiune Locală Timișoara are trei angajați, un
manger, un asistent administrativ și un expert coordonator (cel din urmă având contract doar pe
perioada de implemntare a Sprijinului Pregătitor). Pentru activitățile de animare s-a optat pentru
un specialist, de etnie romă, care a avut ca rol important în mobilizarea și implicarea comunității
marginalizate la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală. Pe lângă experiența și studiile în
managementul administrativ (manager de proiect, expert accesare fonduri europene, etc.),
personalul administrativ a urmat și cursul de facilitator dezvoltare comunitară, în vederea
dezvoltării competențelor, abilităților și resurselor pentru a demara și gestiona procesul de
dezvoltare la nivel local.
Activitatea Asociației Grupul de Acțiune Locală Timișoara are următoarele sarcini în vederea
implementării strategiei: consolidarea capacității de management al proiectelor, selecția și
evaluarea proiectelor depuse printr-un proces transparent și nediscriminatoriu, monitorizarea
implementării strategiei de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și a
proiectelor sprijinite.
În urma acțiunilor de facilitare și mobilizare a comunității aferente teritoriului SDL (întâlniri cu
reprezentanți ai instituțiilor din zonă, dezbateri cu comunitatea afectată, sesiuni de animare, etc.),
au fost identificate persoane care ulterior au și aderat la Asociația G.A.L. Timișoara, considerând
importantă participarea activă la accest proiect. Noile adeziuni rezultate în urma eforturilor de
facilitare și animare sunt: doamna Șerban Giada Gabriela Ana (persoană fizică aflată în risc de
sărăcie și excluziune socială, fiind de etnie romă), element reprezentativ al comunității
marginalizate, precum și al comunității rome din zonele urbane marginalizate; Hola Com Invest
SRL, restaurant situat în pe teritoriul SDL, reprezentat de administrator Asiminicesei Sergiu-Florin;
doamna Anton Bianca Grațiana Denisa, persoană fizică, educatoare la una din grădinițele de pe
teritoriul SDL; Școala Gimnazială nr. 1, unitate de învățământ din cadrul SDL, reprezentată legal de
doamna Onescu Daniela; domnul profesor doctor Slavici Titus, persoană fizică, reprezentant al
mediului academic timișorean și rezident în cadrul teritoriului SDL.
De asemenea, ca rezultat al discuțiilor avute în cadrul întâlnirilor cu membri și eventualii parteneri,
o parte a membrilor fondatori au părăsit asociația din diverse motive. Universitatea Politehnica
Timișoara a părăsit asociația invocând faptul că măsurile pe care implementarea strategiei le
45
presupune nu vizează Universitatea; Fundația pentru Cultură și Învățământ Ioan Slavici a ieșit din
GAL Timișoara din motive asemănătoare Universității Politehnice Timișoara, și anume lipsa
elementelor de complementaritate între necesitățile pe care strategia le presupune și atributele
definitorii ale unui organism universitar; Asociația Europa pentru Studii Politice și Educație Civică a
ales de asemenea să părăsească asociația, făcându-ne cunoscută intenția de a înființa un alt Grup
de Acțiune Locală în zona Freidorf.
4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială din teritoriul SDL
4.2.1 Animarea partenerilor locali
Mobilizarea comunitară este elementul definitoriu al proiectelor bazate pe metodologia DLRC.
Ponderea participativ activă la luarea deciziilor și la implementarea și monitorizarea unui proiect,
poate determina gradul de succes și de durabilitate al intervenției. Cu toate acestea, discuții le
despre implicarea și mobilizarea comunității nu pot rămâne la nivel scriptic. Este nevoie de o
perspectivă în detaliu asupra elementelor ce definesc comunitatea, a dinamicii interne, a relațiilor
din cadrul comunității, a nevoilor membrilor acesteia și a relațiilor cu părțile interesate. Asemenea
comunități marginalizate sunt deseori considerate drept insule izolate de sărăcie; în majoritatea
cazurilor, mobilizarea acestora necesită actori locali (cum ar fi reprezentanți ai primăriei, școli,
societate civilă, mediul privat etc.) pentru a schimba modul în care acestea privesc aceste
comunități.
Eterogenitatea comunității influențează gradul de solidaritate socială și modul în care populația
poate fi mobilizată. Etnicitatea diferită din cadrul populației, nivelul de educație și ocupare a forței
de muncă, măsura în care aceasta este acceptată de comunitate (indiferent că sunt recunoscute
sau nerecunoscute de lideri) precum și orientarea lor religioasă pot afecta acest lucru.
Încă de la înființarea Asociației GAL Timișoara, managerul GAL a desfășurat constant acțiuni de
consultare a actorilor relevanți, atât ai instituțiilor publice, cât și ai sectorului privat și al ONG-
urilor din municipiul Timișoara, cu scopul de a identifica resursele existente pe de o parte, dar și de
a promova abordarea și mecanismul DLRC, precum și de a identifica nevoile comunității și
potențialii actori locali, care pot contribui la implementarea eficientă a strategiei din zona
delimitată de SDL, pe de alta parte.
De asemenea, evenimentele publice organizate de Asociația GAL Timișoara au fost promovate în
media locală. Ca urmare a acestor acțiuni, numărul persoanelor și al ONG-urilor care și-au
exprimat dorința de a adera la Asociația GAL Timișoara a ajuns la un număr de 12 membri.
În ceea ce privește reprezentarea ZUM la nivelul Consiliului Director al Asociației GAL Timișoara,
sunt respectate condițiile precizate în cadrul Ghidului Solicitantului.
Comunicarea cu comunitatea din cadrul SDL este dificilă, dotorită faptului că de mult timp nimeni
nu a mai făcut nimic pentru ei, aceasta fiind opinia general. În zona aferentă Zonelor Urbane
Marginalizate există mai mulți lideri recunoscuți de comunitate. Cu toate că în majoritatea
timpului, interesele acestora nu converg, totuși reușesc să țină sub control comunitatea și să o
mobilizeze atunci când este necesar. Deși există un consens cu privire la capacitatea liderilor de a
mobiliza comunitatea, deseori liderii încetează să reprezinte interesele comunității și încep să-și
reprezinte propriile interese. Între timp, situațiile conflictuale au împărțit comunitatea. Acestea
sunt cauzate de religie, aparente beneficii pe care unii lideri sau membri le au, fapte reprobabile
46
pe care și le impută, etc. De asemenea încercările anterioare de a mobiliza comunitatea au
dezvăluit potențialul liderilor de a monopoliza anumite acțiuni, astfel încât doar o parte din
comunitate culege beneficiile.
Relația dintre comunitățile urbane marginalizate și autoritățile locale este dificilă și tensionată. Pe
de o parte, autoritățile locale discută imposibilitatea de a susține intervențiile; ei învinuiesc în
principal lipsa resurselor în rândul locuitorilor, dar și înclinațiile spre fapte reprobabile și
aversiunea față de autorități a populației marginalizate. Pe de altă parte, însă, comunitatea se
plânge de indiferența autorităților locale, precum și de caracterul inadecvat al ajutorului, având în
vedere lipsurile pe care comunitatea le suferă.
Locuitorii din Zonele Urbane Marginalizate sunt reticenți în legătură cu activitatea asociațiilor
umanitare și a furnizorilor de servicii sociale din zonă.
Relația proastă cu asociațiile provine din interacțiunile cu ONG-urile locale și naționale care au
colaborat cu lideri ai zonei prin intermediul proiectelor aferente programelor europene
anterioare. Ei au promis bani sau locuințe sociale, dar nu au reușit să-și respecte promisiunile. Prin
urmare, rezidenții în mod natural nu au încredere în entitățile exterioare care încearcă să realizeze
proiecte, din moment ce experiența rezidenților a demonstrat în cele mai multe cazuri că
beneficiarii unor astfel de proiecte au fost persoane din cadrul comunității roma înstărite, și nu
persoane aferente Zonelor Urbane Marginalizate.
Felul în care mass-media tratează subiecte legate de zonele defavorizate este important având în
vedere faptul că media formează opinii.
O căutare a cuvintelor ”Cartier Kuncz” în Google generează 13.800 de rezultate în presa scrisă, pe
bloguri și pe YouTube. O analiză a conținutului arată că, în termeni cantitativi, referințele negative
au o pondere covârșitoare. Același lucru e valabil dacă ne raportăm la cuvintele ”Cartier Plopi”,
această căutare generând 82.800 de rezultate în majoritatea lor negative.
Aceste titluri nu reflectă percepțiile generale ale jurnaliștilor asupra zonei, ci ale cititorilor, știut
fiind faptul că majoritatea presei scrise de pe internet se raportează la interesele și opiniile
cititorilor, sursa de venit a acestora fiind numărul de accesări/ articol. Faptul că niciuna dintre
investițiile făcute de biroul primarului nu a avut un impact vizibil pe termen mediu sporește
impresia că în cadrul Zonelor Urbane Marginalizate se pierd bani, fapt ce rezultă în aitutdini
potrivnice ale societății, reflectate în rapoartele mass-media.
Cu toate acestea, conversația cu reprezentanții mass-media sugerează că mass-media nu numai că
formulează opinii, ci și educă oamenii, atât în comunitatea dezavantajată, cât și în restul
teritoriului. Din acest motiv, orice proiect care afectează zona și orașul în ansamblul său ar trebui
să fie realizat în parteneriat cu reprezentanții mass-mediei atât pentru diseminarea informațiilor ,
cât și pentru construirea mesajului dorit.
4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
Relațiile din interiorul comunității Kuncz pot fi caracterizate ca fiind guvernate de apatie, ceea ce
este specific comunităților sărace și/ sau în risc de marginalizare socială. Oamenii în general sunt
suspicioși și neîncrezători la orice fel de inițiat ivă, fapt justificat intr-o anumită măsură de eșecul
majorității inițiat ivelor din ultimii 10 ani, care au avut un impact foarte redus și nesustenabil.
Majoritatea cetățenilor din acest cartier consideră ca primarul Muncipiului este responsabil și
implicit trebuie să rezolve toate problemele. În ciuda acestui lucru exista totuși un grup de 4-5
47
oameni care sunt activi și care s-au implicat în majoritatea inițiat ivelor/proiectelor care au fost
implementate în acest cartier, și care încearcă să moblizeze alte persoane să facă la fel.
Comparativ, cartierul Plopi este mult mai dezvoltat în comparație cu cartierul Kuncz, oamenii sunt
mai implicați în viața comunității și răspund mult mai ușor la mobilizare atunci când este vorba de
acțiuni de interes public ceea ce arată nivelul de încredere și implicit asociabilitatea crescută.
Cetățenii din cartierul Plopi, sunt mai organizați, au dezbateri publice regulate în care discută și
analizează problemele comunității și cel mai important, identifică soluții pe care le adreseaza apoi
autorității locale sau altor instituții publice în funcție de problemele ridicate de comunitate.
Și în ceea ce privește Relația comunității cu autoritățile locale, din prespectiva tuturor
elementelor, există diferențe semnificative între cele doua cartiere. În cartierul Plopi există și
funcționează un Consiliu Local de Cartier, prin care Primăria Municipiului Timișoara stabilește
cadrul în care se pot înființa și funcționa Consiliile Consultative de Cartier ca masură de
îmbunătățire a procesului de consultare a autorității locale cu cetățenii, cu privire la politicile
publice locale. Din acest punct de vedere există comunicare cu autoritatea locală în limitele legale
stabilite de regulamentul de funcționare a Consiliilor Consultative de Cartier. Satisfacția
cetățenilor din cartierul Plopi cu privire la activitatea autorităților locale este în general bună fiind
legată și de un nivelul de încredere care este peste medie. În acelasi timp, deși se află în imediata
vecinatate, în cartierul Kuncz situația este diferită. Relația cetățenilor din acest cartier cu
autoritatea locală este aproape inexistentă, percepția locuitorilor fiind aceea că Primăria
Municipiului Timișoara ignoră în mod deliberat acest cartier datorită faptului că este locuit intr-o
proporție semnificativă de cetațeni de etnie romă. Cele mai fecvente interacțiuni ale locuitorilor
acestui cartier cu autoritatea locală sunt legate de documentele de proprietate pe case și terenuri
și eliberarea cărților de identitate, aceasta fiind de fapt, așa cum reiese și din studiul de referință,
cea mai mare problemă a cetățenilor acestui cartier. Datorită lipsei documentelor de proprietate,
multi cetațeni nu își pot reînnoi cărțile de identiate atunci cand valabilitatea acestora expiră, în
schimb li se elibereaza acte de identitate provizorii cu valabilitate de un an, ceea ce atrage după
sine limitarea accesului la diverse servicii (de ex. nu pot încheia contracte pentru utilități, nu au
acces la credite etc.) sau chiar la imposibilitatea exercitării unor drepturi (de ex. dreptul la munca,
majoritatea angajatorilor refuză să angajeze persoane care au acte de identitate provizorii).
Această problemă durează de cel puțin două decenii, nu a fost rezolvată până în acest moment și
reprezintă nu doar o sursă generatoare de nemulțumire dar și una de insecuritate locativă
deoarece în ultimii doi ani au aparut zvonuri conform cărora anumite străzi din acest cartier vor fi
demolate. Datorită acestor motive cetățenii cartierului Kuncz nu au încredere în autoritățile locale,
în mod special în Primărie.
În ultimi 15 ani cartierul Kuncz a fost subiectul unor intervenții după cum urmează:
- În anul 2006 Asociația Prudimos a demarat o cercetare în cartierul Kuncz cu privire la situația
socio-economică a locuitorilor din acest cartier. Cercetarea a fost finanțată de către ERRC
(European Roma Rights Center) și a avut ca obiective identificarea problemelor și a soluțiilor
concrete pentru aceste probleme. Instrumentele de colectare a datelor și interpretarea
rezultatelor a fost facută în colaborare cu un specialist în științe sociale din cadrul Universității de
Vest Timișoara. Principalele probleme identificate au fost lipsa actelor de identitate și a actelor de
proprietate;
48
- În anul 2012, Centrul de Resurse pentru Regenerare Urbană a inițiat programul „Kuncz cartier în
criză” în cadrul căruia a fost demarat un proiect în domeniul sănătății și un proiect în domeniul
locuirii și a avut ca rezultat efacuarea măsuratorilor cadastrale pentru casele situate în acest
cartier;
- În anul 2014, Primăria Timișoara și cartierul Kuncz au fost acceptate să participe în cadrul
programului ROMED-ROMACT și a avut ca scop întarirea și împuternicirea comunității de romi,
identificarea și prioritizarea nevoilor și dezvoltarea unui plan de acțiune local în parteneriat cu
Primăria. Deși planul de acțiune a fost agreat și acceptat de către Primărie, nu a fost aprobat prin
hotărâre de consiliu local și implicit nici nu a fost implementat;
- Asociația Femeilor Țigănci „Pentru Copiii Noștri” a fost singura prezență constantă în cartierul
Kuncz în ultimii 10 ani și a oferit servicii de tip „școală după școala” pentru copiii din cartierul
Kuncz și Modern;
Imaginea cartierului Kuncz în presa locală este foarte negativă. Câteva exemple de titluri din presa
scrisă despre cartierul Kuncz apărute în presa locală: „Kuncz, cartierul groazei”; „Catierul Kuncz
zona crepusculară pentru Primăria Timișoara”; „Kuncz cartierul problema al Timișoarei”. Datorită
imaginii negative și a infrastructurii proaste, acest cartier este evitat de către taximetristi, iar în
unele articole din presa locală este asemanat cu Vestul Salbatic, unde chiar și ambulanta vine
insotita de un echipaj de politie.
Au fost lipite afise pentru promovarea proiectului care face obiectul acestei strategii în fiecare
cartier din zona SDL, urmate de vizite și discuții directe cu locuitorii fiecărui cartier. Pe baza
informațiilor obținute de la locuitori și a observațiilor directe au fost identificați liderii fiecărui
cartier (în acele zone unde a fost posibil) sau cele mai respectate persoane din cartier cu potențial
și capacitate de mobilizare a altor persoane. Identificarea liderilor unei comunități este o etapa
extrem de importantă în procesul de facilitare și dezvoltare comunitara și care influențează decisiv
calitatea, intensitatea și eficiența intervenției în etapele superioare, identificarea și prioritizarea
nevoilor, elaborare plan de acțiune, alegerea strategiei de intervenție și mobilizarea și participarea
comunității. Pentru identificarea și prioritizarea nevoilor au fost utilizate ca metode discuții
individuale, discuții de grup facilitate, întâlniri de tip focus grup și întâlniri publice. Au fost
organizate astfel de întâlniri în fiecare zona/ cartier în care au abordate teme/ subiecte cum ar fi:
care sunt nevoile și problemele comunității?; cum ar putea fi rezolvate/ satisfacute aceste
probleme/ nevoi?; cum poate participa comunitatea la rezolvarea/ satisfacerea acestor probleme/
nevoi? ce fel de resurse există în comunitate?; de ce este importantă participarea comunității ?
De asemenea au fost organizate întâlniri de informare și constientizare a cancerului oral. Aceste
întâlniri au facut parte dintr-o campanie organizată de Asociația „Sanatate orala pentru toti” și
studenți de la Facultatea de Medicină Dentară din Timișoara.
Gestionarea resurselor – lideri formali și informali ai comunității - Un element esențial în vederea
mobilizării comunității marginalizate este identificarea liderilor, precum și atragerea acestora în
proiect. Recunoașterea faptului că membri comunității sunt oameni plini de resurse, este primul
pas în mobilizarea comunității. Alt element esențial al mobilizării îl reprezintă schimbarea
paradigmei. Membri comunității trebuie să conștientizeze importanța aportului unitar la binele
comunității din care fac parte, și că pot aduce valoare adăugată, și că aportul și opiniile lor sunt
luate în considerare. Așa își vor putea asuma răspunderile care le revin în cadrul proiectului.
49
Liderii romi din cadrul Municipiului, și chiar din cadrul teritoriului învederat SDL sunt persoane
apte, dar prea puțin interesate de bunăstarea populației aferente ZUM. De aceea avem nevoie să
identificăm lideri capabili din cadrul Zonelor Urbane Marginalizate. Literatura internațională,
precum și intervențiile efectuate în diverse comunități din România, arată că femeile din
comunitate pot fi resurse valoroase. Chiar dacă din punct de vedere al educației, prezintă carențe
mai mari decât ale barbațiilor, care frecventează de obicei instituțiile de învățământ cu câțiva ani
în plus față de femei, acestea sunt buni manageri ai gospodăriilor lor; ele îndeplinind multe nevoi
cu puține resurse, adesea având grijă de mulți copii. În plus, femeile înțeleg bine nevoile copiilor,
iar mamele din comunitate (care formează majoritatea populației) pot mobilizate mai ușor
deoarece solidaritatea lor este mai mare, formându-se în activitățiile de grup pe care acestea le
întrețin în cadrul comunității, (ajutorare reciprocă în problemele cotidiene) pentru a sprijini
acțiunile care îmbunătățesc bunăstarea copiilor.
Scopul general al mobilizării comunitare este de a dezvolta capacitatea comunității, precum și a
autorităților locale de a-și evalua cu succes nevoile și resursele proprii și apoi de a-și prioritiza,
planifica, pune în aplicare și de a-și perpetua investițiile în proiecte dezvoltate și susținute de și
pentru comunitate. Mai precis, scopul mobilizării comunității este de a se asigura că:
- comunitatea este angajată într-un proiect; responsabilitatea comunității marginalizate
este un element-cheie pentru un proiect de succes;
- nicio persoană sau grup nu domină sau forțează o agendă personală asupra comunității;
- toate grupurile, inclusiv femeile, tinerii și persoanele vulnerabile din punct de vedere
social, joacă un rol important în acest proces;
- participarea, transparența și responsabilitatea sunt menținute și integrate în modul de
gândire al comunității;
- cu sprijinul corespunzător, comunitatea își poate rezolva problemele, îșo poate evalua și
prioritiza nevoile, poate elabora un plan comunitar de proiect, poate face o propunere, poate
procura resursele necesare, poate implementa obiective, poate monitoriza și poate evalua;
- un proces de implementare adecvat poate asigura menținerea infrastructurii comunitare
pe o perioadă cât mai îndelungată, atâta timp cât nevoile care au dus la construirea acelei
infrastructuri încă există;
- comunitățile și municipalitățile vor obține o perspectivă obiectivă asupra rolurilor și
responsabilităților lor, folosind aceleași principii ale mobilizării;
- comunitatea și municipalitatea vor începe să lucreze împreună folosind aceleași principii
ale mobilizării.
5. Obiectivele SDL
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală este reducerea numărului de persoane
aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții,
creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul
SDL.
Obiectiv specific 1. Sprijinirea și consilierea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune
socială în vederea calificării și a recalificării, a susținerii inițiat ivelor antreprenoriale și a ocupării
de locuri de muncă în teritoriul propus de prezenta strategie.
50
Acest obiectiv specific se referă la sprijinul pe care urmărim să îl oferim persoanelor provenite din
categorii defavorizate în vederea ocupării locurilor de muncă existente sau cele noi create, cu
rezultatul final scontat de a reduce un număr cât mai mare de persoane aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială din teritoriul SDL, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii
sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică. Măsurile prin care acest proces va
fi realizat sunt cele aferente identificării locurilor de muncă, realizare de măsuri de pregătire -
ucenicie, stagiu, formare profesională, consiliere profesională, dar și prin sprijinirea înființării de
noi afaceri.
Acest aspect al lipsei ocupării este identificat în Strategia de Dezvoltare a Județului Timiș,
cuprinzând măsuri în Programul Strategic Multianual al Județului Timiș. Aceste măsuri sunt însă la
nivel de fișă de proiect, iar pentru majoritatea nu au fost identificate linii de finanțare. O altă
strategie complementară este reprezentată de Strategia Națională privind Incluziunea Socială și
Reducerea Sărăciei 2015-2020, Strategia pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții, dar cu siguranță
cea mai importantă este Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020. Toate
aceste strategii pun în aplicare la nivel național ceea ce Strategia Europa 2020 identifică ca fiind un
necesar la nivel european.
Aducerea la îndeplinire a acestui obiectiv este sprijinită pe deoparte de posibilitățile de identificare
a potențialilor viitori angajați, dar și de faptul că în acest moment, județul Timiș, dar cu precădere
zona metropolitană a Timișoarei se confruntă cu o mare problemă în ceea ce privește oferta
locurilor de muncă și lipsa personalului pentru acestea. Persoanele identificate și cu care au fost
purtate dialoguri în perioada de animare, au considerat ca fiind o problemă lipsa facilitării
accesului la posibilitatea ocupării unui loc de muncă. O altă problemă legată de ocupare, este
legată de riscul ca persoanele din grupul țintă să-și piardă locul de muncă, datorită lipsei de
calificare sau recalificare. Tocmai acest segment este vizat de proiectul nostru care își propune să
conceapă o punte între nevoia pieței de angajați cu specializare și nevoia populației de a ocupa un
loc de muncă sau de a-și menține locul de muncă.
Zonele vizate sunt marginale din punct de vedere geografic și putem spune că sunt apropiate
zonelor cu caracter industrial, care oferă cea mai bogată posibilitate de angajare. Însă, acest
aspect este umbrit de lipsa unei situații de stare civilă clară, lipsa pregătirii și lipsa accesului la
informație pentru potențialul personal. Între aceste două elemente, cel de ofertă și cel de
necesitate este o fisură care îngreunează sau frânează uneori procesul de ocupare. Pentru acest
motiv, prezenta strategie își propune să realizeze măsuri coerente și reale cu aplicabilitate în
vederea facilitării creării și ocupării de locuri de muncă, precum și a calificării și recalificării
personelor cu probleme în domeniul ocupării.
Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea infrastructurii, a spaților urbane degradate și dezvoltarea
infrastructurii de locuire în vederea îmbunătățirii mobilității, a creșterii actractivității zonelor
marginalizate, a desegregării populației marginalizată și asigurarea condițiilor minime de
locuire.
Ca urmare a analizelor realizate în teritoriu, au fost identificate ca principale probleme:
infrastructura, spații urbane degradate și lipsa condițiilor minime de locuire. Aceaste deficiențe
sunt în strânsă corelare cu cel puțin alte două elemente negative ale zonelor urbane marginalizate,
respectiv accesul redus la educație și infrastructură socială și medicală, tratate la alte puncte.
51
Considerăm, în baza informațiilor adunate din teritoriu, că un aspect esențial este reprezentat de
insuficențele și deficiențele legate de infrastructura rutieră, trotuare, parcuri, locuri de joacă,
centre comunitare, etc., care se refelectă negativ și în mobilitatea urbană. În zonele urbane
marginalizate străzile sunt neasfaltate sau sunt pietruite. Există un singur parc cu o zonă de joacă
adiacentă, degradat și care prezintă un pericol la sănătatea și siguranța utilizatorilor (în trecut
locuitorii cartierului Kuncz confruntându-se chiar și cu problema păduchilor în acest parc). De
asemena, nu există un centru comunitar care să susțină acțivități comunitare, educaționale și
extracurriculare și unde să aibe acces populația din zonă, făcând imposibilă coagularea
comunității.
Aspectele negative legate de locuire pleacă de la lipsa documentelor de proprietate asupra
imobilelor ocupate, acest lucru ducând de multe ori la imposibilitatea racordării la utilități, la
realizarea documentelor personale (carte de identitate, pașaport, certificat de naștere, etc.) cu
conotații directe care duc la marginalizarea din punct de vedere social, la imposibilitatea angajării
sau abandonul școlar. Acest aspect poate duce la imposibilitatea accesului la drepturi
constituționale (sănătate, învățământ, muncă, accesul al justiție), dar și la dificultatea beneficieri
de drepturile aferente apartenenței tării noastre la comunitatea europeană (libera circulație a
persoanelor).
Ca urmare a identificării acestei deficiențe în teritoriu, am făcut o analiză în ceea ce privește
definirea și identificarea formelor de manifestare în principalele strategii. La nivel național, în
cadrul Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020 se
subliniază un segment semnificativ al persoanelor tinere care nu dețin o locuință sau care dețin
locuințe inadecvate traiului. Plecând de la această deficiență înțelegem ca un prim pas necesitatea
identificării modalității de intrare în legalitate pentru persoanele care dețin locuințe fără
documente legale sau cu documente lipsite de valabilitate. Cel de-al doilea punct este reprezentat
de identificarea unor măsuri ce permit populației să aducă îmbunătățirile minime necesare pentru
asigurarea unor condiții normale de trai, iar cel de-al treilea pas este de a identifica măsuri legale
pentru a asigura populației tinere, posibilități de achiziție pentru un imobil ce prezintă condițiile
adecvate traiului.
Punctele de mai sus, sunt în strânsă corelație cu primul obiectiv specific care are capacitatea
asigurării premiselor materiale pentru aducerea la îndeplinire a prezentului obiectiv.
O altă legătură existentă între problema identificată și documentele strategice, este ridicată de
Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020 și Strategia
Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020 precum și Strategia
Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-2020
toate aceste trei strategii, identifică ca bază negativă lipsa unei locuințe adecvate, fie că ne referim
la lipsa unor locuințe adecvate pentru creșterea copilului sau pentru viața de familie, fie că ne
referim la lipsa capacității persoanelor vârstnice de a se întreține sau de a întreține servicii
normale de locuire, fie că ne referim la capacitatea redusă de a asigura sau adapta locuința la
nevoile speciale aferente persoanelor cu handicap. Toate aceste elemente se regăsesc și în ZUM, și
nu necesită a fi tratate separat, pentru că soluțiile adoptate de noi trebuie să îmbrace un răspuns
unitar menit să răspundă la condițiile inadecvate de trai, îngrădirea accesului la drepturi
fundamentale sau agravarea stării de sărăcie.
52
Măsurile pe care le-am conceput în prezentul material sunt complementare cadrului legal ghidat
de Strategia Europeană 2020 precum și de reglementările strategice anterior – menționate.
Obiectiv specific 3. Facilitarea accesului la servicii de sănătate și servicii sociale și colaborarea
comunității marginalizate cu comunitatea majoritară în vederea desegregării populației și a
îmbunătățirii imaginii publice.
Am ales tratarea acestui obiectiv ca un tot unitar pentru că ambele componente își regăsesc
particularități în cealaltă. Mai mult decât atât, ramurile acestor două științe/servicii se
întrepătrund și conlucrează. Activitatea socială de conștientizare cu privire la serviciile de sănătate
sau educația timpurie cu privire la normele de igienă, sunt câteva exemple care stau la baza
deciziei noastre de a crea o unitate în vederea identificării și implementării unei soluții, iar o altă
parte este reprezentată de categoriile defavorizate sau persoanele cu handicap care necesită un
acces mai frecvent și mai facil la aceste servicii.
Punctul de unitate material care poate oferii un rezultat palpabil este reprezentat de reabilitarea și
dotarea corespunzătoare a centrelor sociale, medicale și socio-medicale. În urma analizării
teritoriului am constatat necesitatea dezvoltării acestor servicii, de cele mai multe ori inexistente
iar acelea care sunt, nu au rezultatele scontate, lipsind complementaritatea cu cealaltă ramură și
vorbim aici de lipsa laturii medicale pentru serviciul social și lipsa serviciului social în situația
serviciului medical. Un exemplu o reprezintă nașterile realizate de persoane tinere (chiar minore),
neasistate medical. În situația în care aceste persoane sunt asistate la naștere, de cele mai multe
ori lipsește serviciul de consiliere ulterior, pentru pregătirea ”unui copil” să crească un alt copil.
Documentul strategic pe care înțelegem să ne fundamentăm propunerea și analiza este
reprezentat de Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 care identifică o serie mare din cauzele
de deces ca fiind născute din condiții neadecvate de trai, de locuire, lipsa unei educații privitoare la
sănătate și igienă, etc. Toate aceste probleme menționate le regăsim în zona noastră și pentru
toate aceste deficiențe ne concentrăm eforturile în vederea coagulării de măsuri atât pe
segmentul de infrastructură cât și măsuri soft (intervenții POCU). Rezultatele urmărite se referă la
reabilitarea unui centru medico-social și realizarea de activități de conștientizare și învățare pentru
zona SDL.
Un alt document strategic care stă la baza prezentei Strategii de Dezvoltare este reprezentat de
Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor
2012-2020, document care identifică carențe majore în ceea ce privește accesul cetățenilor romi la
serviciile socio-medicale și propune o serie de măsuri, printre care angajarea de personal medical
specializat în centrele ce deservesc comunitățile rome, încurajarea tinerilor romi să urmeze studii
medicale sau socio-medicale, elaborarea de studii care să se refere la comunitatea romă sub
aspectele pe care le-am indicat mai sus, precum și alte măsuri pe care le-am avut în vedere la
elaborarea prezentului material
Evidențiem fără a elabora, și alte documente strategice care identifică probleme sau carențe în
ceea ce înseamnă serviciile socio-medicale în zona vizată de SDL: Strategia Națională privind
Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități 2014-2020, Strategia Națională pentru Protecția și
Promovarea Drepturilor Copilului 2014-2020, Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii
Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015-2020, etc.
O altă deficiență identificată și care reprezintă un pericol pentru comunitatea zonei SDL se referă
la elementele de segregare și la imaginea negativă a minorității rome, imagine care naște frustrări
53
personale, colaborează la un comportament violent și naște reticiență în ceea ce privește la
apelarea la serviciile medicale și sociale a populației din zonă.
Obiectiv specific 4. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor educaționale care să faciliteze
accesul la educație și dezvoltarea unitară a comunității bazată pe cunoștințe.
Acest punct, deși poziționat în ultima parte a obiectivelor specifice, este unul de foarte mare
însemnătate, având corelare cu toate celelalte obiective. Susținem acest lucru având în vedere
faptul că punctul de plecare sau mai bine spus, motivul stagnării dezvoltării sociale al zonei vizate
de SDL, este cu precădere lipsa de cunoștințe, lipsa de acces la informații în cadrul persoanelor
tinere și lipsa facilitării învățării persoanelor tinere. Nu se poate vorbi de o integrare socială în
acest moment când încă există un grad subliniat de analfabetism. Suntem în vremea când toate
serviciile, chiar și cele administrative sau cele medicale, care stau la baza funcționării normale a
societății impun o cunoaștere minimă tehnologică (portalul primăriilor, portalul instanțelor de
judecată, etc.) iar în perioada următoare, urmând trendul general, asistența oferită de persoane va
fi din ce în ce mai redusă, impunându-se obligativitatea cunoașterii utilizării platformelor online.
Identitatea socială este dată de cunoașterea istoriei, a tradițiilor și a obiceiurilor locale, aceste
informații sunt de cele mai multe ori învățate la școală și definesc un neam, o comunitate sau un
cetățean. Lipsa cunoașterii și asumării acestor valori, privează persoanele de apartenența la un
grup social.
Constatăm, în zona SDL lipsa cunoștințelor minime legate de biologie, matematică, geografie,
fizică, chimie sau istorie, elemente care au aplicabilitate în viața de zi cu zi și care privează
persoanele vizate de o viață normală. Totodată, elemente ce țin de sănătate (educație privind
igiena, viața sexuală, accesul la servicii medicale, etc) sau de drepturile persoanelor (cunoștințe
generale despre stat, forma de organizare statală, drepturile constituționale sau implicațiile civile
și penale) lipsesc din cadrul comunității.
La toate aceste probleme identificate mai sus, strategia noastră privește să găsească soluții rapide
dar și soluții cu impact pe termen lung. Am elaborat aceste măsuri sau mai bine spus set de soluții,
având ca prim reper Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii și Strategia
Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români aparținând Minorității Romilor 2012-
2020, care identifică aceleași probleme cu care ne confruntăm în momentul de față și care reușesc
să detalieze modalitățile de manifestare a acestor probleme. Cu siguranță că elementul major care
este identificat în cadrul Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei
pentru perioada 2015-2020 în toate cele șase obiective propuse și anume dezvoltarea accesului la
educație este punctul de plecare și în abordarea noastră. Accentul trebuie însă, de data aceasta, să
cada pe termen scurt, asupra creșterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de
educație, iar pe termen lung, asupra îmbunătățirii calității acestui serviciu.
6. Planul de acțiune SDL
6.1 Ce măsuri sunt necesare
6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă
Teritoriul propus de prezenta strategie cuprinde trei Zone Urbane Marginalizate și zone
funcționale din arealul propus, iar problemele semnalate în perioada de animare a teritoriului și
cele identificate în analiza diagnostic prezintă multe particularități specifice zonei și populației
marginalizate. Plecând de la sectoarele de interes care prezintă probleme ale comunității aflate în
54
risc de sărăcie și excluziune socială am evidențiat următoarele probleme și propuneri de măsuri,
menite a rezolve aceste probleme, după cum urmează:
Problema 1 - Infrastructură și spații publice urbane degradate ale comunitățiilor marginalizate.
Problema infrastructurii, fie că este vorba despre cea instituțională, medicală, educațională,
edilitară, etc. este una care prezintă o mare problemă pentru zona SDL cu un accent major pe
zonele marginalizate propuse. Persoanele care locuiesc în arealul identificat au o mare lipsă în
ceea ce privește accesul la servicii medicale, educaționale sau la minimul de utilități, mobilitate
sau chiar facilități pentru persoanele cu dizabilități. De exempul, în ZUM1 Kuncz, nu există nicio
gădiniță, școală, centru cultural, social, cabinete medicale, infrastructura rutieră este extrem de
precară și exemplele pot continua la nesfârșit. Lipsa infrastructurii are impact asupra tuturor
elementelor sociale și crează o mare discrepanță și separare între zona marginalizată și zona
dezvoltată a Municipiului Timișoara, un alt exemplu reprezentându-l lipsa parcurilor și a locurilor
de joacă pentru copii.
Până acum au fost întreprinse extrem de puține acțiuni de reabilitare rutieră sau de îmbunătățire a
infrastructurii edilitare, iar rezultatul acestor acțiuni nu a fost unul destul de versatil pentru o
uniformizare a condițiilor sociale.
Măsuri posibile
Construire/reabilitare/modernizare străzi și trotuare în zona urbană marginalizată.
Înființare/reabilitare/modernizare parcuri și zone de joacă pentru copii;
Crearea unui Centru Comunitar Integrat la care să aibă acces toți rezidenții din zonele urbane
marginalizate. Acest centru va găzdui activități sociale, comunitare, artistice, educaționale, de
promovare a inter- culturalității, etc. De asemenea, va avea și rolul de a găzdui activități și
acțiuni de consiliere și activități extra-curiculare
Problema 2: Mobilitate urbană și locuire. O problemă cu care se confruntă persoanele din zonele
urbane marginalizate este legată de lipsa actelor de proprietate aferente imobilelor în care
locuiesc. Chiar dacă multe din locuințe se prezintă într-un mod deplorabil, cei care le folosesc își
doresc să le poate înscrie în cartea funciară pe numele lor. Acestă problemă este strâns legată de
problema actelor de identitate și derivă în problemele legate de ocupare și abandon școlar.
Cetățenii care nu pot dovedi proprietatea nu-și pot depune dosarele pentru cartea de identitate
sau certificate de naște. Făra aceste documente, nu pot să se angajeze sau să fie înscriși la școală.
O altă situație ce face obiectul Problemei 1, este legată de persoanele fără adăpost, numărul
acestora fiind extrem de dinamic și schimbător datorită relocării, dar cu toate acestea, aceste
persoane au mare nevoie de un loc de cazare cu minimul necesar pentru a trăi în condiții decente
minime. Pe lângă problema de locuire, aceste persoane suferă și la capitolul ocupare, social,
medical, consiliere psihologică, etc. Problemele de locuire cu care se confruntă aceste persoane
sunt deosebit de grave și au un impact negativ asupra vieții acestora și asupra comunității.
Aceste probleme au fost sesizate în cele 5 întâlniri publice și în analiza diagnostic. Societatea civilă
împreună cu prefectura au avut un proiect care avea ca scop final intabularea locuințelor, proiect
care nu a rezolvat problema, fiind blocat la autoritatea publică locală, datorită faptului că nu au
fost bine întocmite documentele necesare, sau a problemelor legate de birocrație.
Măsuri posibile
Construire/ reabilitare/ modernizare locuinţe sociale;
Servicii de consiliere juridică, topografică, imobilară, etc. care să vină în sprijinul rezidenţilor,
55
atât în procesul de intabulare, cât și în procesul de intocmire a dosarelor în vederea obținerii
de documente de identitate;
Crearea de condiții optime de locuire pentru persoanele marginalizate.
Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării
infrastructurii sanitare.
Problema 3: Ocupare. Una din marile probleme identificate în zonele urbane marginalizate din
teritoriul propus este legată de șansele reduse pe care le au persoanele dezavantajate de a fi
angajate sau de a-și păstra locul de muncă, ori de a avansa ierarhic la locul de muncă actual.
Această problemă are mai multe cauzalități, respectiv nivelul redus de educație și calificare, lipsa
documentelor de identitate, care este în corelație cu problema legată de ocupare, prezentată
anterior și anume lipsa actelor de proprietate pentru imobilele deținute, un aspect care le
îngrădește posibilitatea de a-și obține actele de identitate. Fară a avea acte de identitate, niciun
membru al familiei nu poate fi angajat. Această problemă se răsfrânge și asupra copiilor care nu se
pot înscrie la școală din cauza lipse de acte de identitate (certificat de naștere), dar acest subiect
face obiectul altui punct. Un alt aspect este legat de interesul scăzut (mai ales în radul persoanelor
care beneficază de ajutoare de stat) pentru ofertele de angajare. Aspectul legat de interesul scăzut
derivă și din lipsa de informații și consiliere pe care o resimt persoanele din zonele marginalizate.
Un alt aspect necesar de a fi precizat este faptul că multe persoane angajate riscă să-și piardă locul
de muncă sau nu pot urca ierarhic, datorită lipsei unei calificări adecvate, fiind una din cele mai
frecvente probleme legate de ocupare, din teritoriu.
Intervențiile de până acum, puține de altfel, nu au reușit să rezolve aceste probleme, ba chiar mai
mult au accentuat starea de neputință a cetățenilor, pe de o parte și a autortăților, pe de altă
parte.
Măsuri posibile
Sprijinirea inițiat ivelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă.
Calificarea forţei de muncă pentru persoanele din ZUM.
Servicii de consiliere care să vină în sprijinul rezidenţilor, atât pentru procesul de calificare, cât
şi pentru procesul de angajare, creare a unei activități independente.
Implicarea angajaţilor din comunitate în procesul de consilierea și formarea celorlalți membrii
ai comunității cu probleme de ocupare;
Problema 4: Educație. Problema abandonului școlar și a neparticipării la educație este des
întâlnită în comunitatea marginalizată din teritoriul propus. Aceste probleme pleacă de la lipsa de
interes a părinților și ajunge până la condițiile grele cu care se confruntă familiile marginalizate și
în risc de sărăcie. De asemenea, există multe situații în care fratele sau sora mai mare
abandonează școala pentru a putea să rămână acasă pentru a-și asuma responsabilități tutelare
față de frații și/ sau surorile mai mici. Aceste caracteristici sunt întâlnite în deosebi în familiile mai
numeroase în care părinții lucrează mai mult, merg în afara teritoriului sau au diverse activități
care-i împiedică să petreacă mai mult timp împreună cu copii. Alte probleme și lipsuri care duc la
abandonul școlar sunt legate de:
- lipsa infrastructurii educaționale în ZUM (preșcolari și elevi);
- infrastructură educațională precară în zona funcțională a Grupului de Acțiune Locală Timișoara;
- lipsa mijloacelor de transport destinate copiilor (inclusiv pentru copii cu dizabilități);
56
- reticiența unor părinți și a unor profesori din comunitatea majoritară față de copiii și părinții din
comunitatea segregată;
- un număr mare de persoane care nu știe să se exprime corect, oral sau în scris (analfabeți);
Măsuri posibile
Servicii educaționale pentru adulți, în special pentru persoanele cu probleme de
alfabetizare;
Educație informatică pentru tinerii și adulții din zonele urbane marginalizate;
Servicii educaționale pentru copii (de un mediator școlar);
Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate;
Facilitare accesului la educație (asigurarea transportului gratuit la şcoală);
Acțiuni și activități de școală după școală și extra-curriculare;
Activități de promovare a inter- culturalității;
Construire/reabilitare/modernizare unități de învățământ
Acțiuni culturale și educaționale care implică o strânsă colaborare între comunitatea
marginalizată și comunitatea majoritară;
Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curăţeniei în zonă;
Problema 5. Accesul redus la servicii sociale și medicale. Accesul defectuos la serviciile medicale
și sociale, se datorează în principal carențelor educative, referitoare la sănătate și la serviciile
medicale, la drepturile constituționale, precum și la includerea persoanelor vizate în sistemul
medical național. O mare pondere a populației este afectată de lipsa docuemntelor de identitate,
a cardurilor de sănătate, a înscrieri în evidența unui medic de familie, a unui control periodic de
sănătate sau chiar a posibilității de a procura medicamente necesare. Locuirea în condiții insalubre
și lipsa unei educații minime legate de igienă, pot rezulta în probleme grave de sănătate.
Pentru ameliorarea situației, locuitorii consideră necesara o campanie de informare asupra
serviciilor medicale de care aceștia pot dispune precum și identificarea problemelor și soluțiilor
pentru facilitarea accesului la respectivele servicii.
Din perspectiva serviciilor sociale, menționăm faptul că persoanele cu probleme din cadrul SDL nu
sunt la curent cu existența unor asemenea servicii, neputând înțelege necesitatea sau modul de
implementare a acestora. Tineri care au părăsit timpuriu școala, persoane care nu au acte de
identitate, victime ale violenței domestice sau persoane vârstnice care au nevoie de consiliere sau
asistență socială sunt private de accesul la astfel de servicii. Programele anterioare care au
încercat să aducă aceste servicii mai aproape de comunitate au suferit o rată de succes indoielnică,
astfel încât și scepticismul populației din zonă a crescut din acest considerent.
Măsuri posibile
Reabilitare/modernizare a infrastructurii sociale și medicale.
Realizarea unui programe examinare medicală și de depistare precoce a problemelor medicale
(screening) la nivelul populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.
Realizarea unor activități de identificare și consiliere primară a persoanelor din grupul țintă ce
necesită asistență și consiliere socială.
Realizarea unui program semi-permanent de consiliere socială.
Crearea unui program dedicat comunității din punct de vedere social, program ce urmează a fi
desfășurat în Centrul Comunitar Integrat;
57
Identificarea situației de fapt și efectuarea de demersuri pentru realizarea procedurilor legale
în vederea facilitării accesului la servicii medicale și sociale
Problema 6: Comunitate și Imagine publica.
Imaginea publică a comunității marginalizate este afectată de mulți factori precum,
infracționalitate sporită, lipsa educației și condițiile de locuire precare, lipsa unei îmbinări active cu
populația majoritară, dezordinea și mizeria din cartierele defavorizate și exemplele pot continua la
nesfârșit. Problema pe care o resimte populația marginalizată cu privire la imaginea pe care o are
în raport cu populația majoritară este una care nu poate fi rezolvată decât în timp îndelungat, dar
care sperăm să își clădească bazele prin prezenta propunere de proiect.
Măsuri posibile
Studii de referință/ analiză diagnostic/ recensământ la nivelul teritoriului strategiei de
dezvoltare locală.
Activitățile de interacțiune a și colaborarea între comunitatea defavorizată și membrii
comunității majoritare (vecinii, ex: cartierul populația Cartierului Plopi)
Organizarea de evenimente cultural-sportive, care au ca efect îmbunătățirea imaginii publice a
comunității marginalizate;
6.1.2 Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană
La nivelul Municipiului Timișoara este elaborat un Plan de Mobilitate Urbană care identifică
situația de facto a localității Timișoara, precum și a localităților care fac parte din zona
metropolitană și din Polul de Creștere Timișoara care își propune să răspundă la aceste probleme
prin promovarea unor proiecte. Principalele probleme sesizate în Municipiu, constau în
infrastructura neadaptată la nivelul actual de trafic și parțial învechită pe deoparte, iar pe de altă
parte lipsa eficientizării transportului în comun pentru o mobilitate urbană adecvată nevoilor.
Considerăm ca prim exemplu Fișa M18 din cadrul PMUD Timișoara (Modernizarea străzilor fără
îmbrăcăminte rutieră) coroborată cu S13 (Optimizarea operării tramvaielor pe tronsonul Piața 700
- Piața Traian) și cu M6 (Optimizarea rețelei de transport public) ca fiind cea mai apropiată de
propunerile noastre, respectiv Măsura 1 propusă de prezenta Strategie „Construire/reabilitare/
modernizare stăzi și trotuare în zona urbană marginalizată” fiind în strânsă legătură cu
propunerile PMUD Timișoara. Menționăm și măsura 2 din prezenta strategie care vizează
„Înființare/reabilitare/modernizare parcuri și zone de joacă pentru copii”, măsură legată direct de
proiectele propuse de PMUD (ex. pct 2.5.2.). La nivelul județului Timiș, problemele noastre sunt
identificate sumar însă nu sunt determinate soluții, făcându-se trimitere la Strategii Naționale sau
la Europa 2020, document strategic în corelare cu viziunea noastră.
6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE
1. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor:
- Construire/ reabilitare/ modernizare locuinţe sociale;
- Crearea de condiții optime de locuire pentru persoanele marginalizate;
- Înființare/reabilitare/modernizare parcuri și zone de joacă pentru copii;
- Crearea unui Centru Comunitar Integrat la care să aibă acces toți rezidenții din zonele
urbane marginalizate. Acest centru va găzdui activități sociale, comunitare, artistice, educaționale,
de promovare a inter-culturalității, etc. De asemenea, va avea și rolul de a găzdui activități și
acțiuni de consiliere și activități extra-curiculare.
58
Trei dintre măsurile menționate anterior presupun contruirea/ reabilitarea unor imobile. Este
necesară menționarea faptului că toate aceste clădiri, atât cele ca se vor construi, dar și cele ce
urmează a fi reabilitate, vor presupune soluții moderne de eficientizare energetică. Precizăm că
Municipalitatea are deja o experiență considerabilă în ceea ce privește reabilitarea termică a
imobilelor proprietate publică, făcând parte dintr-o asociație de utilitate publică al cărei obiectiv
principal îl reprezintă promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor neconvenționale de
energie. Astfel se vor concepe soluții de eficientizare energetică menite să înlocuiască sursele
fosile de încălzire sau sursele neregenerabile de iluminat, cu scopul de a reduce amprenta de
carbon pe care aceste imobile o presupun în momentul de față (în cazul clădirilor reabilitate) sau
pe care ar putea-o presupune, dacă aceste considerente nu ar fi avute în vedere.
Pe lângă acest argument în favoarea sprijinirii tranziției către o economie cu emisii scăzute de
dioxid de carbon, învederăm atenției dumneavoastra, măsura aferentă înființării/ reabilitării
/modernizării parcuri și zone de joacă pentru copii, măsură al cărei scop îl reprezintă crearea de
spații verzi, reprezentate de structuri arborigene cu pondere importnată în creșterea calității
aerului pentru zona la care se vor raporta.
2. Inovare socială:
- Realizarea unui program de examinare medicală și de depistare precoce a problemelor
medicale (screening) la nivelul populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială;
- Construire/ reabilitare/ modernizare locuinţe sociale.
Având în vedere elementele pe care inovarea socială trebuie să le întrunească pentru a putea fi
considerată validă, considerăm justificat că cele două măsuri menționate mai sus corespund
acestei teme secundate FSE.
Realizarea programului de examinare medicală este conceput a fi îndeplinit în parteneriat cu o
instituție medicală capabilă și disponibilă de a desfășura servicii de screening pentru populația
aflată în risc de sărăcie și excluziune socială. Pentru acest demers se va avea în vedere o
colaborare ale cărei efecte să continue și după finalizarea implementării SDL. Necesitatea acestei
măsuri este dată de inexistența unei situații clare asupra stării de sănătate a populației aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială, precum și de premiera acestui demers, nemaiexistând o altă
acțiune de acest fel care să recenzeze starea de sănătate a populațeiei defavorizate, altfel decât
prin declarațiile acesteia.
Construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuinţelor sociale reprezintă cea de-a doua măsura care
poate fi caracterizată cu atributul inovare socială. Această măsură reprezintă una dintre soluțiile
concepute la problema locuirii populației din ZUM. Având în vedere că există membri ai
comunității marginalizate care nu dețin niciun fel de opțiuni în ceea ce privește locuirea,
considerăm acest proiect ca fiind extrem de necesar, dar și o premieră până în acest moment.
Sigur, Municipalitatea Timișoara a mai realizat locuințe sociale, dar nu pentru acest segment al
populației, și nu în zone economic eficiente ale metropolei, acest proiect fiind conceput a fi
realizat în afara ZUM, pentru persoanele din cadrul populației marginalizate care urmează cursuri
și consiliere în cadrul SDL.
3. Nediscriminare:
- Activitățile de interacțiune și colaborare între comunitatea defavorizată și membri
comunității majoritare (vecinii, ex: cartierul populația Cartierului Plopi);
59
- Organizarea de evenimente cultural-sportive, care au ca efect îmbunătățirea imaginii
publice a comunității marginalizate;
- Realizarea unor activități de identificare și consiliere primară a persoanelor din grupul
țintă ce necesită asistență și consiliere socială;
- Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate;
- Activități de promovare a inter-culturalității;
- Acțiuni culturale și educaționale care implică o strânsă colaborare între comunitatea
marginalizată și comunitatea majoritară;
Nediscriminarea reprezintă un principiu pe care l-am luat în considerare la conceperea fiecărei
măsuri, astfel încât să protejăm orice proiect care urmează a fi implementat de atributul
segregării. Dar măsurile axate efectiv pe combaterea discriminării sunt evidențiate mai sus.
Acestea au fost concepute ca soluții necesare în vederea înlăturării prejudecăților xenofobe,
elementul prejudecăților inter-etnice fiind încă puternic în zona SDL, cu atât mai mult în imediata
vecinătate a ZUM.
6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale
Dezvoltare durabilă: În ceea ce privește această temă, strategia respectă principiul dezvoltării
durabile. În acest sens, putem declara că toate măsurile gândite pentru a fi implementate în cadrul
strategiei respectă conceptul de conciliere și conservarea a calităţii mediului înconjurător. Luând în
considerare dinamica sintagmei ”dezvoltare durabilă”, așa cum a suferit modificări în ultima
perioada, putem observa că unele dintre obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a
Uniunii Europene sunt direct reprezentate de măsurile prevăzute a fi implementate în cadrul
strategiei. Avem astfel, măsuri precum: Realizarea unui program de examinare medicală și de
depistare precoce a problemelor medicale (screening) la nivelul populației aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială; Identificarea situației de fapt și efectuarea de demersuri pentru realizarea
procedurilor legale în vederea facilitării accesului la servicii medicale și sociale; Campanie de
informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării infrastructurii sanitare –
măsuri care susțin obiectivul Promovarea unei bune sănătăţi publice în mod echitabil şi
îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii. Un alt obiectiv al acestei
Strategii îl presupune Crearea unei societăţi incluzive social prin luarea în considerare a solidarităţii
între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea securităţii şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ca o
precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale este reprezentată de măsuri precum: Servicii
de consiliere juridică, topografică, imobilară, etc. care să vină în sprijinul rezidenţilor, atât în
procesul de intabulare, cât și în procesul de intocmire a dosarelor în vederea obținerii de
documente de identitate; Crearea de condiții optime de locuire pentru persoanele marginalizate;
Sprijinirea inițiat ivelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă.
Egalitatea de șanse, non-discriminarea, egalitatea între femei și bărbați: Măsurile prevăzute în
această strategie au fost gândite având inoculate principiile egalității de șanse, non-discriminarea
și ale egalității între femei și bărbați. Acestea se vor implementa asigurând un tratament egal față
de beneficiari, parteneri și toate elementele implicate, indiferent cărei rase sau etnii aparțin
aceștia, indiferent de religia sau credința la care aceștia se raportează, indiferent de dizabilitățile
pe care aceștia le au, orietare sexuală sau vârstă. Principiile egalității de șanse vor fi nu doar
respectate, dar vor fi și promovate prin intermediul unor măsuri dedicate, precum: Activitățile de
interacțiune și colaborare între comunitatea defavorizată și membri comunității majoritare;
60
Organizarea de evenimente cultural-sportive, care au ca efect îmbunătățirea imaginii publice a
comunității marginalizate; Realizarea unor activități de identificare și consiliere primară a
persoanelor din grupul țintă ce necesită asistență și consiliere socială; Realizarea unui program
semi-permanent de consiliere socială; Crearea unui program dedicat comunității din punct de
vedere social, program ce urmează a fi desfășurat în Centrul Comunitar Integrat; Facilitarea
accesului la educație; Activități de promovare a inter-culturalității. Având o perspectivă exhaustivă
asupra intervenților avute în vedere, puteam concluziona că un procent covârșitor din măsurile
propuse contribuie la dezvoltarea locală și că toate măsurile contribuie sau țin cont de egalitatea
de șanse, non-discriminarea și de egalitatea între femei și bărbați, GAL-ul fiind un promotor
redutabil în această direcție.
6.1.5 Combaterea segregării rezidențiale
Având în vedere că societatea în care trăim astăzi este atât de complexă, este inevitabilă
intereacțiunea cu o multitudine de persoane și relații. Diversitatea este cuvântul care poate defini
cel mai bine societatea de azi, întrucât caracteristicile personale (precum sexul, vârsta, etnia,
existența sau inexistența unei dizabilități ori competențele) pot fi foarte diferite și generează
diferențe ce pot conduce la inegalitate sau dezavantaj. Prin activitățile propuse în cadrul SDL se
doreste:
- intensificarea protecției împotriva discriminării și a formelor acesteia: victimizarea,
hărțuirea sau incitarea la discriminare precum și a defăimării sociale;
- asigurarea incluziunii şi a egalității în domeniul economic şi în materie de angajare şi
profesie;
- asigurarea egalității în acces, participare şi a rezultatelor în ceea ce priveşte serviciile
publice şi private destinate membrilor comunității;
- recunoaşterea şi întărirea respectului într-o cultură de diversitate, în promovarea
interacțiunii şi a înțelegerii reciproce;
- întărirea eforturilor de prevenire şi de aplicare a unui grad de toleranță zero față de
manifestările discriminatorii din comunitățile aflate în teritoriul SDL;
- coagularea comunităților și creșterea adaptabilității și toleranței reciproce;
Prin implementarea planului de acțiune al strategiei propuse nu se vor crea condițiile pentru
dezvoltarea de zone segregate în teritoriul SDL, iar contribuțile încep de la dezvoltarea mobilității,
prin modernizarea infrastructurii rutiere din zonele urbane marginalizate, oferind astfel
locuitorilor din zona SDL posibilitatea de a avea acces mai facil și rapid la servicii și instituții și merg
până la coagularea comunității marginalizate cu comunitatea majoritară.
Activitățile de facilitare și animare comunitară vor continua pe toată perioada implementării SDL,
contribuind astfel la dezvoltarea dialogului dintre membrii comunităților dezavantajate și membrii
comunității majoritare.
În cadrul SDL educația este un factor central, având în vedere că prin acțiuni concrete se dorește
diminuarea abandonului şcolar, menţinerea cât mai mult a școlarilor și elevilor în sistemul de
educaţie şi adaptarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei muncii, pentru a evita
„producerea” de viitori şomeri. Strategia urmărește atingerea următoarelor obiective:
- asigurarea accesului egal şi universal la învăţământul obligatoriu;
- creşterea şanselor de succes şcolar pentru copiii/tinerii din zonele şi segmentele sociale
defavorizate ( copiii/tinerii de etnie roma, cu CES, marginalizaţi sau în situaţie de sărăcie severă);
61
- creşterea oportunităţilor de participare şcolară şi de formare profesională pentru
categoriile defavorizate, asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi;
- profesionalizarea absolvenţilor învăţământului obligatoriu, în vederea inserţiei efective pe
piaţa muncii;
- îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele/copiii cu nevoi
speciale de educaţie;
- extinderea principiului educaţiei incluzive, prin creşterea participării la învăţământul de
masă.
6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC
Sustenabilitate economică a României pe termen lung se bazează pe: sistemul de educație,
viabilitatea pieței de muncă, sistemul de protecție socială și cel de sănătate și pe o politică
eficientă a sectorului imobiliar. Recensământul din 2011 a înregistrat, la nivel național, o populație
de 621,573 de etnie romă (aproximativ 3% din populația totală), fiind cea de-a doua minoritate din
România, după cea maghiară. Totuși, conform datelor deținute de Consiliul Europei, populația
romă de naționalitate română a fost estimată la peste 1,2 milioane de persoane de etnie romă
(aproximativ 6% din totalul populației). Dacă cifrele alternative sunt reale, comunitatea romă este
una dintre cele mai mari comunități supusă riscului de sărăcie extremă, vulnerabilă, exclusă din
punct de vedere social, cu accesul limitat de a beneficia de oportunitățile de creștere economică.
Nu încercăm să evidențiem că toate persoanele de etnie romă se află în risc de sărăcie sau
excluziune socială, dar cele mai multe din acestea suferă la capitolul acesta sau de o posibilă
excluziune socială.
Este necesar ca populația din zona urbană marginalizată să participe la viața economică, socială,
educațională, culturală și politică. Unul dintre obiectivele centrale ale prezentei strategii se referă
la reducerea discrepanțelor locale dintre periferie și centru, dintre români și minorități. Strategia
vizează, printre altele, îmbunătățirea furnizării de servicii de calitate către populația mărginașă,
eliminarea stereotipurilor, prejudecăților și practicilor discriminatorii, creându-se astfel o
schimbare pozitivă în opinia publică cu privire la imaginea comunității marginalizate, bazată pe
principiile de toleranță și solidaritate socială. Prin constituire de grupuri de lucru comune
responsabile de coordonarea și punerea în aplicare a măsurilor descrise în SDL, oferă un cadru de
lucru unde reprezentanții minorității etnice și cei ai majorității se pot cunoaște și pot colabora
pentru atingerea obiectivelor comune. Totodată, să consolideză parteneriatele între organizațiile
publice și private, aducând autoritățile publice mai aproape de cetățeni. Reprezentanți
recomandați de minoritatea etnică, familiarizați cu problemele comunității, sporesc la medierea
între autoritățile publice locale și comunitatea din zona urbană marginalizată. Mediatorii de etnie
romă pot participa la sesiuni de informare atât în unitățile de învățământ cât și în unitățile
sanitare.
Relație cu comunitatea marginalizată solicită formarea unui facilitator, desemnat de comunitate,
care să fie la curent cu problemele actuale, să comunice eficient, să mobilizeze și să ajute
comunitatea să se organizeze. Facilitatorul participă la grupurile de inițiativă inter-etnice și la
sesiunile de instruire pentru liderii grupurilor de inițiativă privind dezvoltarea comunității,
leadership și elaborarea de proiecte generatoare de venituri. Organizează campanii de informare
în cadrul comunităților de romi, despre piața forței de muncă, despre ocuparea forței de muncă,
despre cursuri de formare profesională și oferă servicii de consiliere și îndrumare profesională
62
membrilor comunităților marginalizate, chiar și consultanță individuală pentru cei care sunt
interesați să creeze anumite venituri și activități.
Prin aplicarea SDL se creează un parteneriat social, din care fac parte: sectorul public, parteneri
sociali, voluntari rezidenți și parteneri din sectorul privat. Lucrând împreună, pot gestiona proiecte
prin care profitul generat poate finanța investiții în comunitate.
Proiectele care se adresează persoanelor din zona urbana rezidențială se concentrează pe două
tipuri de acțiune: primul curs începe cu principiile dezvoltării comunității participative, inclusiv a
intervențiilor comunitare prin metode de facilitare care vizează auto-organizarea membrilor
comunității în grupuri de inițiativă locale; al doilea curs de acțiune constă în a oferi o calificare
profesională pentru persoanele din comunitate, astfel de măsuri vizând sporirea incluziunii
acestora pe piața forței de muncă. Principalele acțiuni puse în aplicare în cadrul acestor proiecte
vizează formarea grupuri de inițiativă la care să asiste membri ai comunității, oferind suportul și
consultanța pentru generarea de idei de afaceri și pregătirea unui plan de afaceri de tip Start Up
Nation Plus. Sustenabilitatea acetor tipuri de intervenții va pleca printr-o pregătire riguroasă
raportată la nevoile actuale ale comunității și va continua în măsura în care entitățile nou înființate
vor avea suportul managerial pe perioada de implementarea. De asemenea, elaborarea unui plan
de afaceri ce va avea succes va genera un efect de „bulgăre de zăpadă” pentru comunitate, care se
va inspira și motiva dintr-un exemplu pozitiv, având puterea exemplului ca prim reper. Contribuția
economica a acestor tipuri de finanță sperăm să fie uriașă atât din prisma ocuparii, cât și din
prisma integrării
Comunitatea marginalizată, va fi susținută pentru dezvoltarea de activități de integrarea a
meșterului tradițional pe piața. De exemplu, în contextul general al declinului artizanal, ocupațiile
tradiționale ale romilor sunt mai puțin vizibile și mai puțin competitive pe piața din zona de vest.
Astfel, se creează atelierul meșterului unde se pot produce diverse instrumente sau bunuri
adaptate la cerințele actuale ale pieței. Meșterii rezidenți: tinichigii, cărămidari, fierari, gabori (se
ocupă cu tinichigeria și cu comerț ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice), kikavari
(căldărari) pot dezvolta afaceri de succes și emblemetice la nivelul comunității.
Pentru accesul la servicii și activității comunitare este necesar crearea unei baze multifuncționale
(centru comunitar integrat) în zona respectivă. Prin integrat se urmărește obținerea unui spațiu
care fie personalizat în interiorul și exteriorului clădirii de către voluntari, într-un stil multicultural
care să reprezinte comunitatea. Centrul multifuncțional poate să adăpostească sesiuni de
informare, pentru părinții din comunitatea marginalizată, despre educație, nutriție, protecția
socială, sănătate și activități de consiliere. Pentru copiii din zona marginalizată se pot derula
cursuri extra-curriculare prin care să recupereze diferențele dintre școala normală și să-și cunoască
tradițiile și cultura. Activitățile extra-curriculare se desfășoară sub supravegherea voluntari din
comunitate și din exterior, care au pregătirea necesară. Aceste activități devin o modalitate
importantă de a uni comunitatea și încurajează copii să participe la viața școlară.
Având în vedere nivelul scăzut al capitalul uman, financiar și material, trebuie subliniat faptul că,
pentru potențialele proiecte din zona urbană marginalizată piața locală este singura piață
accesibilă. De asemenea, datorită prejudecăților și a discriminării, produsele și serviciile unor astfel
de întreprinderi sunt dificil de vândut, dar pot compensa prin calitate și devotament. Măsurile
integrate propuse de prezenta strategie îmbinate cu aportul autorităților locale, a societății civile și
63
a etităților private va genera un mare plus valoare zone, reducând totodată și persoanelor aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială.
6.2 Măsuri prioritare
6.2.1 Prioritizarea măsurilor
Întâlnirile cu actorii locali (publici, privați și societăți civile), comunitatea marginalizată și
comunitatea majoritară au dus la identificarea priorităților de acțiune. Măsurile potențiale sunt
prezentate în tabelul de mai jos și sunt marcate pe culori (urgent - roșu, mediu - galben, scăzut -
negru) în funcție de prioritate:
Urgent■ Mediu■ Scăzut■ Prioritate
conform ...
Măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor dintr-o zonă urbană
marginalizată (ZUM)
AP
L
ZUM
S.P
. și S
.C.
1 Construire/reabilitare/modernizare străzi și trotuare în zona urbană
marginalizată
■ ■ ■
2 Înființare/reabilitare/modernizare parcuri și zone de joacă pentru copii ■ ■ ■
3 Construire Centru Comunitar Integrat la care să fie asigurat accesul
tuturor rezidenților și în cadrul căruia să fie furnizate următoarele servicii:
■ ■ ■
a Servicii educaționale pentru adulți și copii ■ ■ ■
b Acțiuni și activități de școală după școală și extra-curriculare ■ ■ ■
c Activități de promovare a inter-culturalității, cultural-artistice și întâlnliri
ale comunității marginalizate impreună cu comunitatea majoritară
■ ■ ■
d Educație informatică pentru tinerii și adulții din zonele urbane
marginalizate
■ ■ ■
e Organizarea de evenimente cultural-sportive, care au ca efect
îmbunătățirea imaginii publice a comunității marginalizate
■ ■ ■
f Realizarea unor activități de identificare și consiliere primară a
persoanelor din grupul țintă ce necesită asistență și consiliere socială.
■ ■ ■
4 Construire/reabilitare/modernizare locuinţe sociale ■ ■ ■
5 Servicii de consiliere juridică, topografică, imobilară, etc. care să vină în
sprijinul rezidenţilor, atât în procesul de intrare în legalitate, cât și în
procesul de întocmire a dosarelor în vederea obținerii de documente de
identitate
■ ■ ■
6 Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și
creșterea utilizării infrastructurii sanitare
■ ■ ■
7 Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de
muncă.
■ ■ ■
8 Calificarea și recalificarea forţei de muncă pentru persoanele aflate în risc
de sărăcie și excluziune socială
■ ■ ■
9 Servicii de consiliere care să vină în sprijinul rezidenţilor, atât pentru ■ ■ ■
64
Note: APL - autorități locale și sector public; ZUM - comunitatea marginalizată; S.P. și S.C. - sector privat și societatea
civilă.
6.2.2 Abordarea integrată
Măsurile abordate prin SDL lucrează ca un program complex și urmăresc să realizeze o dezvoltare
a zonei cu implicarea populației atât din zum, zona SDL cât și din zona urbană limitrofă. Acest
aspect urmărește realizarea de investiții și programe care au ca scop final implicarea populației
apartenentă a grupurilor țintă, a populației vizate de SDL dar și a populației din Municipiul
Timișoara pentru a reduce fenomenul de segregare și pentru a crește nivelul de trai și imaginea
publică la nivelul comunității.
Caracterul integrat al intervenţiei rezultă din sinergia măsurilor și complementaritatea
intervenţiilor propuse precum și de abordarea durabilă care vine să integreze teme orizontale spre
o dezvoltare durabilă. Măsurile propuse, deși integrate într-un anumit sector spre exemplu la
ocupare (consilierea persoanelor pentru obținerea documentelor de identitate) produc efecte
pozitive și în alte sectoare (medical sau educație) iar acestea se completează ca și aplicare și
rezultat (spre exemplu construirea centrului comunitar integrat da posibilitatea desfășurării de
servicii educaționale pentru grupurile țintă în respectivul imobil). În ceea ce privește dezvoltarea
durabilă, folosim definiția cuprinsă în Declarația asupra Mediului și Dezvoltarii, Rio de Janeiro,
1992 care stabilește Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor
actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi. Considerăm
că măsurile propuse și acțiunile întreprinse pentru a identifica nevoile din teritoriu urmăresc
îmbunătățiri pe termen scurt (accesul la servicii medicale, măsuri de ocupare) dar și pe termen
lung (măsuri de educație sau de locuire).
Măsurile elaborate au la bază o analiză detaliată a zonei, a situației de fapt, a problemelor
identificate de comunitate, viziunea de dezvoltare și soluțiile propuse de aceasta și se răsfrâng
asupra segmentului de infrastructură, de locuire, de ocupare, de educație, de acces la servicii
sociale și medicale precum și la cel de comunitate și imagine publică. Această caracteristică de
aplicabilitate multisectorială vine ca un răspuns la problemele identificate și la rezolvările propuse
procesul de calificare, cât şi pentru procesul de angajare, creare a unei
activități independente
10 Construire/reabilitare/modernizare unități de învățământ ■ ■ ■
11 Facilitare accesului la educație (asigurarea transportului gratuit la şcoală) ■ ■ ■
12 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele
dezavantajate
■ ■ ■
13 Reabilitare/modernizare a infrastructurii sociale și medicale ■ ■ ■
14 Identificarea situației de fapt și efectuarea de demersuri pentru realizarea
procedurilor legale în vederea facilitării accesului la servicii medicale și
sociale (ex: lipsa cardului de sănătate)
■ ■ ■
15 Realizarea unui programe examinare medicală și de depistare precoce a
problemelor medicale (screening) la nivelul populației aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială.
■ ■ ■
16 Îmbunătățirea imaginii publice și realizarea studiilor de referință/ analiză
diagnostic/ recensământ la nivelul teritoriului strategiei de dezvoltare
locală
■ ■ ■
65
ca urmare a consultării populației din zonă și actorilor locali care constată ca nu este suficient un
singur răspuns la întrebarea ce este necesar pentru a crește nivelul de trai și dezvolta zona? ci este
imperativ necesar ca elementele de locuire să fie îmbinate cu cele de ocupare pentru a oferi un
caracter sustenabil iar cele de educație să fie legate de cele de ocupare sau de cele sociale.
Impactul urmărit este cumulul rezultatelor îmbunătățirilor fiecărui segment reflectat asupra
grupurilor țintă, ZUM și teritoriu SDL, acesta necisitând o traversare multisectorială.
Pentru ca toate aceste rezultate să ia formă, măsurile propuse îmbracă forme diferite ca
implementare și investiții diferite, mai exact, unele măsuri impun investiții în infrastructură, când
altele impun investiții soft, în activități. Pentru aceasta oferim drept exemplu centrul comunitar
intercultural care vine ca o investiție în infrastructură, dar care va găzdui activități de servicii (soft).
Acest exemplu nu este de sine stătător și putem să facem de asemenea trimitere la activitățile
educaționale care necesită o infrastructură modernizată pentru a face față cerințelor sociale
actuale. Putem continua și cu exemplele de locuire îmbinate cu cele de ocupare (soft) sau cu cele
sociale (soft) care se întrepătrund cu cele de locuire (infrastructură).
6.3 Lista indicativă de intervenții
Asociației Gupul de Acțiune Locală Timișoara propune, conform Hotărârea Comitetului Director nr.
7/2017, un număr total de 12 intervenții selectate din măsurile prioritizate, în baza cărora se vor
dezvolta viitoarele proiecte POR și POCU. Aceste intervenții izvorăsc din analizele problemelor
comunității marginalizate și au ca scop ieșirea din sărăcie și excluziune socială a cât mai multe
persoane din teritoriul propus de prezenta strategie.
Plecând de la centralizarea intervențiilor propuse în posibilele tipuri de proiecte POR și POCU, în
cele ce urmează, vă prezentăm câteva detalii despre lista indicativă de proiecte evidențiate în baza
neceităților zonei și a populației adiacentă, precum și a consultărilor cu autorii locali:
Fișa intervenției 1. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Această intervenție contribuie la
realizarea Obiectivului Specific 2 și este menită să imbunătățească infrastructura rutieră din ZUM1
- Kuncz și/sau ZUM2 Traian, având un impact major și asupra mobilității populației.
Comunitatea marginalizată din teritoriu este formată din 500 persoane defavorizate, din care 347
persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 2. Parcuri și zone de joacă. Intervenția propusă vizează întreg teritoriul
strategiei împreună cu zonele urbane marginalizate și are ca rol înființarea, reabilitare,
modernizare parcurilor și zonelor de joacă pentru copii contribuind la scoaterea desegregarea
zum-urilor prin acces comun la zone verzi și de joacă. Intervenția contribuie la realizarea
Obiectivului Specific 2 vizând o comunitate formată din 1046 persoane defavorizate, din care 416
persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 3. Centru Comunitar Integrat. Această intervenție contribuie la realizarea
Obiectivului Specific 2 și vizează dezvoltarea unui centru comunitar integrat care să corespundă
nevoilor și așteptărilor Zonei Urbane Marginalizată din Cartierul Kuncz și/sau Cartierul Traian.
Comunitatea marginalizată din teritoriu este formată din 1013 persoane defavorizate, din care 411
persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 4. Infrastructură socială. O altă intervenție care răspunde OS 2, aceasta a
fost concepută pentru implementare în afara ZUM, pentru a combate segregarea și presupune
construirea/reabilitarea/modernizarea unor locuinţe sociale. Această intervenție are în vizor un
grup de 1200 de persoane din care 416 de etnie romă.
66
Fișa intervenției 5. Infrastructură educațională. Demersul presupus de această intervenție
răspunde OS 4 și reprezintă una dintre soluțiile atât la problema educației cât și la cea
segregaționistă. Măsura presupune construirea/reabilitarea/modernizarea unor unități de
învățământ. Comunitatea vizată presupune un grup de 1200 de persoane defavorizate, din care
416 de etnie romă.
Fișa intervenției 6. Dezvoltarea infrastructură socială și medicală. Prin intermediul acestei
intervenții se va aduce contribuție OS 3. Aceasta presupune reabilitarea/modernizarea
infrastructurii sociale și medicale și reprezintă o soluție pentru carențele infrastructurii sociale și
medicale. Comunitatea marginalizată din teritoriu este formată din 1200 persoane defavorizate,
din care 416 persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 7. Dezvoltarea mediului antreprenorial prin înființarea de întreprinderi noi.
Una dintre intervențiile ce reprezintă o contribuție la satisfacerea OS 1, prin intermediul căreia se
dorește sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă, vizând o
comunitate formată din 1200 persoane defavorizate, din care 416 persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 8. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin calificarea și
recalificarea forței de muncă. Această intervenție se raportează la OS 1. A fost concepută în
vederea calificării și recalificării forţei de muncă pentru persoanele aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială. Comunitatea marginalizată din teritoriu este formată din 1200 persoane
defavorizate, din care 416 persoane de etnie romă.
Fișa intervenției 9. Facilitarea accesului la educație și pregătirea cadrelor didactice pentru
lucrul cu copiii din zonele dezavantajate. Aportul reprezentat de intervenție este aferent OS 4.
Intervenție ce urmărește facilitarea accesului la educație pentru persoanele vizate de SDL.
Comunitatea vizată presupune un grup de 1200 de persoane defavorizate, din care 416 de etnie
romă.
Fișa intervenției 10. Facilitarea accesului la servicii medicale și realizarea unui program de
depistare precoce a problemelor medicale. Intervenție ce răspunde OS 3. Facilitarea accesului la
serviciile medicale existente și la cele viitoare dar și realizarea unui program de examinare
medicală și de depistare precoce a problemelor medicale reprezintă scopul acesteia. Comunitatea
marginalizată din teritoriu este formată din 1200 persoane defavorizate, din care 416 persoane de
etnie romă.
Fișa intervenției 11. Acțiuni interculturale și sociale pentru integrare socială, îmbunătățirea
imaginii publice și realizarea de studii de referință. Intervenție ce vizează promovarea și
îmbunătățirea relațiilor inter-comunitare din cadrul SDL, dar și între SDL și restul Municipiului,
vizând o comunitate formată din 1200 persoane defavorizate, din care 416 persoane de etnie
romă.
Fișa intervenției 12. Acțiuni de identificare și consiliere privind problemele sociale, juridice
și tehnice pentru populația SDL. OS 2 și OS 3 reprezintă obiectivele la care această intervenție se
raportează. Identificarea problemelor zonei din punct de vedere social, juridic sau tehnic cu
următorul pas de oferire a respectivelor servicii de consiliere reprezintă scopul acestei intervenții.
Comunitatea marginalizată din teritoriu este formată din 1200 pesoane defavorizate, din care 416
persoane de etnie romă.
67
7. Monitorizare și evaluare
7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă
Având în vedere cerințele impuse pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor propuse prin SDL,
pentru determinarea gradului de implementare și funcționalitate a măsurilor, este necesară
realizarea unei monitorizări. Acest demers se va realiza diferit, în funcție de zona avută în vedere
de măsura urmărită și de grupul țintă. Culegerea informațiilor se va face de către personalul
angajat GAL (facilitator) din zona vizată de SDL, direct prin preluarea chestionarelor completate,
prin culegerea de informații direct de la persoane, sau indirect prin preluarea informațiilor de la
specialiști (doctori, profesori, consilieri, etc) care au contact cu persoanele din grupul țintă.
Atât procesul de evaluare, cât și cel de monitorizare urmăresc realizarea indicatorilor propuși prin
obiectivele SDL. De aceea, în etapele parcurse prin dispozitivul de monitorizare și evaluare se pot
identifica devieri de la indicatorii stabiliți și astfel se pot adopta eficient modalități de intervenție
prin măsuri corective.
În vedere implementării eficiente a strategiei, GAL își propune ca grupurile țintă ale obiectivelor
propuse să participe activ în cadrul procesului de evaluare și monitorizare. Participarea acestora va
contribui la mobilizarea comunității și la creșterea gradului de implicare în proiect a acestora. În
scopul monitorizării cu ajutorul comunității se vor desfășura două tipuri de activități:
1. Se vor plasa cutii pentru sugestii și reclamații în diferite puncte de interes ale grupurilor țintă.
Compartimentul Administrativ GAL va va colecta regulat cutiile și mesajele, informațiile urmând a
fi analizate și procesate.
2. Se vor stabili întâlniri în școlile și alte instituții din zona GAL care concentrează o proporție mare
de elevi din comunitățile marginalizate. În cadrul acestor întâlniri se vor împărții chestionare și se
vor discuta opinii în privința îmbunătățirii nivelului de trai, inclinații profesionale, etc. Aceste
întâlniri sunt destinate atât elevilor cât și părinților, având în vedere că o mare parte din
persoanele adulte sunt analfabete.
Monitorizarea SDL va consta în crearea unui dispozitiv riguros, dar mai ales transparent, pentru
asigurarea implementării eficiente a strategiei de dezvoltare locală, dispozitiv care să permită
colectarea datelor cu privire la activitățile desfășurate de GAL și structurarea sistematizată a
acestora conform unor criterii bine stabilite.
Dispozitivul de monitorizare și evaluare implementat de GAL presupune: evaluarea continuă a
tuturor activităților care se află în desfășurare; organizarea unei metodologii de colectare
sistematică a datelor privind acțiunile desfășurate în procesul de implementare a SDL; structurarea
datelor și verificarea acestor în raport cu indicatorii de realizare și de rezultat propuși prin SDL;
executarea operativă și corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; adoptarea unui proces
de luare a deciziilor eficient.
În scopul monitorizării implementării SDL se va aplica de asemenea un mecanism de monitorizare
a proiectelor finanțate de GAL prin măsurile cuprinse în strategie. Mecanismul de monitorizare a
proiectelor va consta în urmărirea stadiilor de implementare ale acestora prin datele conținute de
următoarele documente:
a) ghidurile elaborate de către GAL, care vor conține informațiile necesare calculării indicatorilor
financiari, de realizare și rezultat necesari monitorizării și evaluării măsurilor din SDL;
b) cererile de finanțare ale proiectelor depuse;
c) rapoartelor de activitate intermediare și finale întocmite de GAL;
68
d) fișele de verificare pe teren întocmite în urma vizitelor pe teren.
7.2. Evaluarea de impact
Prezenta strategie identifică starea de fapt, problemele comunității, nevoile, dorințele, raportarea
comunității SDL la Municipiul Timișoara și măsurile necesare a fi implementate pentru aducerea la
îndeplire a obiectivului general și anume „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de
sărăcie sau excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii
sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL.”
Drept urmare, am prevăzut intervenții integrate și multisectoriale de urgență care să producă
efecte rapide și am prevăzut măsuri cu efecte de lungă durată, care să vină în continuarea
primelor intervenții și împreună să realizeze obiectivul propus. Măsurile care privesc facilitarea
accesului la serviciile de sănătate sau cele care se referă la obținerea documentelor de identitate
sunt cele din prima categorie și anume, cu efect rapid iar măsurile care privesc instruirea cadrelor
didactice, cele care vin să îmbunătățească sau să creeze infrastructură sunt cele de durată medie și
lungă. Realizarea obiectivul general este construcția unui „pod” care leagă ZUM-urile de restul
comunității Municipiului Timișoara. Acest „pod” se construiește începând de pe fiecare mal al
Begăi și se va uni la mijloc când rezultatele măsurilor noastre se întrepătrund. Pentru ca acest
obiectiv să fie realizat ambele picioare ale podului trebuie să aibă aceiași rezistență și să
urmărească direcția uniunii, astfel măsurile de educare produc efecte finale în ocupare sau în
locuire sau în sănătate, dar cu siguranță urmăresc Reducerea numărului de persoane aflate în risc
de sărăcie sau excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea
coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL la fel cum
fac și măsurile referitoare la ocupare, chiar daca una se află pe un mal iar cea de educație pe
celălalt.
Indicatorii de rezultat propuși sunt după cum urmează:
Tabel 1. Indicatori de rezultat (outcome) proprii SDL organizați pe formele de capital
UM Nivel
de
bază
An
de
bază
Țintă 2023
Reducerea ratei sărăciei în rândul rezidenților din teritoriul
SDL
nr. >1200 2017 <800
Creșterea capitalului uman al comunității
Creșterea ratei de participare la învățământ a copiilor din
zonă
% - 2017 +5
Creșterea nivelului de calificare a persoanelor aflate în risc
de sărăcie și excluziune socială
nr. - 2017 300
Reducerea numărului de copii aflați în situații de
vulnerabilitate
% - 2017 -10
Diagnosticarea stării de sănătate a populației din teritoriul
SDL
nr. - 2017 +700
Creșterea numărului de locuitori ai zonei care au acte de
identitate
nr. - 2017 15
Creșterea capitalului material/economic al comunității
69
UM Nivel
de
bază
An
de
bază
Țintă 2023
Creșterea ocupării în rândul persoanelor aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială,
nr. - 2017 +10
Creșterea numărului de entități tip Start Up în teritoriul SDL nr - 2017 +10
Creșterea accesului rezidenților ZUM la drumuri reabilitate/
modernizate
% - 2017 +15
Creșterea satisfacției rezidenților cu accesul la infrastructură
de tip Centre Comunitare Integrate
% 0 2017 +45
Creșterea numărului de locuitori ai zonei care au acte de
proprietate asupra locuinței/adăpostului și/sau locuințe noi
nr. - 2017 +5
Creșterea capitalului social al comunității 2017
Creșterea satisfacției cu nivelul de securitate din zonă % - 2017 +10
Creșterea satisfacției privind relațiile în cadrul comunității și
a nivelului de încredere în alte persoane, în ceilalți membri
ai comunității, precum și în instituții
% - 2017 +15
Creșterea participării rezidenților la activități pentru
atingerea unor obiective comune
% - 2017 +16
Creșterea capitalului simbolic al comunității 2017
Analiză diagnostic/ Studii de referință/ Recensământ la
nivelul populației
nr 1 2017 2
Creșterea satisfacției rezidenților asupra aspectului general
al zonei
% - 2017 +25
Îmbunătățirea imaginii zonei la nivelul locuitorilor întregului
municipiu
% - 2017 +5
8. Planul financiar
Planul financiar al Asociației Grupul de Acțiune Locală Timișoara, cuprinde măsuri propuse pentru
cele patru obiective specifice menționate anterior, finanțate din bugetele POR și POCU. Cumulat,
bugetul POR se ridică la suma de 3.594.000 de euro și cuprinde măsuri legate de infrastructura
educațională, infrastructură de locuire, infrastructură și spații publice urbane degradate ale
comunității marginalizate, dar și infrastructură medicală. 5% din această sumă este reprezentată
de cofinanțarea națională, în valoare de 169.000 de euro.
Totalul finanțării din fonduri POCU se ridică la suma de 3.000.000 de euro, cuprinzând măsuri
legate de ocupare, mobilitate urbană, imagine publică și educație. Din suma totală pentru măsurile
de tip soft, 142.857,14 reprezintă procentul de 5% aferent cofinanțării naționale. Cheltuielile de
funcționare, 15% din bugetul total POCU, în valoare de 450.000 euro sunt pentru toată perioada
de implementare a strategiei de dezvoltare locală. Pe lângă aceasta sumă, Grupul de Acțiune
Locală Timișoara va beneficia de un venit suplimentar, datorita cotizaților membrilor. Sumele
aferente cotizațiilor fiecărui membru din GAL sunt stabilite în actul constitutiv și în actele
adiționale ale acestuia.
70
Bugetul total indicativ (FSE+FEDR), pentru întreaga perioadă de implementare a strategiei, se
ridică la suma de 6.999.000 euro.
Mărimea bugetului a fost determinată de nevoile comunității marginalizate vizate de teritoriul
strategiei de dezvoltare locală, identificate atât în cadrul întâlnirilor publice, cât și observate pe
teren de către membri echipei GAL Timișoara. Membri comunității și reprezentanți acesteia și-au
exprimat punctul de vedere cu privire la sumele ce ar trebui alocate pentru diferite măsuri care ar
soluționa problemele existente în comunitate. Bugetul a fost conceput în urma acestor discuții,
verificând și experiențele anterioare ale diferitelor autorități publice/societăți care au
implementat proiecte asemănătoare cu cele propuse prin strategia de dezvoltare locală a Grupului
de Acțiune Locală Timișoara. Având în vedere faptul că problemele sunt diversificate și că se
dorește rezolvarea acestora, s-a încercat propunerea unor măsuri care să realizeze acest lucru,
alocând sume ridicate pentru soluționarea unui număr mare de probleme. Chiar și asa, măsurile
prevăzute nu cuprind toate nevoile populației din teritoriul, dar se axează pe rezolvarea celor mai
importante dintre acestea, așa cum au fost ele clasificate de către cetățenii în cauză.
Pe lângă măsurile prevăzute, pentru care se dorește finanțare POR și POCU, Grupul de Acțiune
Locală Timișoara dorește să încerce rezolvarea unui număr cât mai mare de probleme identificate
în zona marginalizată. Din fericire, poziția geografica a municipiului Timișoara este una favorabilă,
având în vedere că se află în județul care are deschidere atât la granița cu Ungaria, cât și la granița
cu Serbia. Din acest motiv, se pot accesa fonduri prin intermediul programelor România-Serbia și
România-Ungaria. Grupul de Acțiune Locală Timișoara va urmări într-un mod activ toate linile de
finanțare deschise în cadrul acestor programe, iar în cazul în care se va găsi o linie care să satisfacă
cerințele GAL, se vor depune proiecte pentru atragerea de fonduri și soluționarea problemelor din
zona urbană marginalizată.
Mai mult decât atât, mecanismul de finanțare norvegian reprezintă o altă oportunitate, având în
vedere că granturile SEE și cele Norvegiene devin operaționale din anul 2017. Prin aceste granturi,
se vor putea realiza investiții în educație, inovare și în mod special în incluziune socială, ocuparea
forței de muncă de către tineri, dar și de către adulți/vârstnici și reducerea sărăciei.
În vederea atingerii obiectivului final, Asociația Grupul de Acțiune Locală Timișoara, va încerca
atragerea de fonduri prin orice mijloace posibile, încercând, astfel, rezolvarea tuturor problemelor
comunității marginalizate și să creeze o zonă prosperă din toate punctele de vedere.
71
9. Lista de anexe ale SDL ANEXA 1: Planul cu delimitarea teritoriului vizat de SDL, pe modelul PUG, și fotografii
relevante din zonele/comunitățile marginalizate vizate
ANEXA 2 Declarație pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de
referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se
vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă
ANEXA 3: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/chestionarele și ghidurile
de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință
ANEXA 4: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referință, în format .XLSX
(Excel)
ANEXA 5: Decizia GAL privind declararea zonei/lor urbane marginalizate vizată/ vizate din
teritoriul SDL (care în prealabil au fost validate)
ANEXA 6: Minimul de date privind accesul populaţiei din teritoriul GAL la servicii publice și
infrastructură socială, în conformitate cu Tabelul 2
ANEXA 7: Dovada referitoare la organizarea juridică a GAL în conformitate cu prevederile OG
nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005 cu
modificările și completările ulterioare.
ANEXA 8: Procesul verbal al ședinței Adunării Generale pentru alegerea Comitetului Director
și lista participanților (cu semnături)
ANEXA 9: Componența Comitetului Director, în conformitate cu Tabelul 4
ANEXA 10: Documente suport care să dovedească organizarea funcțională a GAL-ului: (a) - (k)
ANEXA 11: Dovada obținerii numărului de înregistrare în registrul electronic de evidență a
prelucrărilor de date cu caracter personal de la Autoritatea Națională de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, care atestă calitatea de
operator de date cu caracter personal, pentru domeniul specific
(http://www.dataprotection.ro/).
ANEXA 12: Lista activităților desfășurate de GAL ce au avut în vedere îmbunătățirea
competențelor în domeniile vizate de SDL/DLRC, în conformitate cu Documentul
suport C aferent Modelului Cadru de SDL (pentru GAL-urile beneficiare de sprijin
pregătitor). În cazul GAL-urilor care nu au beneficiat de sprijin pregătitor, această
anexă va conține dovada privind competențele personalului administrativ GAL
(manager, asistent administrativ și, eventual, facilitator/facilitatori) în domeniile
vizate de SDL/DLRC, inclusiv în managementul de proiect.
ANEXA 13: Fișa postului și curriculum vitae al managerului GAL
ANEXA 14: Documente suport privind conținutul și participarea la ședințele obligatorii ale
Comitetului Director GAL în care au fost abordate cele 5 teme obligatorii
ANEXA 15: Fișa postului și curriculum vitae al facilitatorului comunitar, dacă a fost angajat un
specialist, respectiv contractul pentru activitățile de facilitare comunitară, însoțit
de acte doveditoare ale experienței relevante, dacă a fost contractată o firmă sau
un ONG
ANEXA 16: Documente suport privind conținutul (minutele întâlnirilor) și participarea la cele
întrunirile publice organizate în zona/ele marginalizate adresate
ANEXA 17: Identificarea și justificarea tipurilor de măsuri necesare pentru a rezolva
72
principalele probleme din teritoriu
ANEXA 18: Distribuția măsurilor de intervenție pe zonele din teritoriul SDL, în conformitate
cu Tabelul 6
ANEXA 19: Distribuția măsurilor pe sectoare și tipuri de investiții, în conformitate cu Tabelul 7
ANEXA 20: Matrice de corespondență privind complementaritatea intervențiilor propuse în
cadrul listei indicative de intervenții cu finanțare din POR, POCU, alte surse
ANEXA 21: Fișele intervențiilor din lista indicativă
ANEXA 22: Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR
ANEXA 23: Bugetul SDL
ANEXA 24: Hotărârea GAL de asumare a SDL