planul de dezvoltare locală al grupului de acţiune …...elaborat acest plan de dezvoltare locală...

- 1 -

Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013

CUVÂNT ÎNAINTE Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov a fost înfiinţată la sfârşitul anului

2005 la iniţiativa mai multor localităţi din zona Braşovului. Scopul principal al agenţiei este

realizarea în comun a proiectelor de interes local sau regional precum şi furnizarea de servicii

publice. În prezent, Agenţia Metropolitană Braşov are ca membrii trei municipii (Braşov,

Săcele şi Codlea), trei oraşe (Râşnov, Predeal şi Ghimbav) şi nouă comune (Hărman, Prejmer,

Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Cristian, Crizbav, Vulcan). Prezenţa unui mare centru

urban ca Braşovul, alături de alte două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni oferă

condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată în interiorul Zonei Metropolitane Braşov.

Comunităţile rurale nu trebuie neglijate, mai ales pentru că pe teritoriul lor se găsesc

majoritatea resurselor naturale. Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe,

acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor

componentelor sale. Pentru a ameliora acest aspect, comunităţile locale rurale trebuie să

elaboreze şi să implementeze strategii integrate de dezvoltare. În acest sens, în 2010, la

iniţiativa Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI ce acţionează pentru

asigurarea unei dezvoltări coerente a întregului teritoriu reprezentat, în concordanţă cu

nevoile locuitorilor săi şi în complementaritate cu demersurile de dezvoltare din teritoriile

învecinate.

Pentru cele nouă comune membre ale Asociaţiei Ţinutul Bârsei (Sânpetru, Hărman, Bod,

Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Agenţia Metropolitană Braşov a

elaborat acest Plan de Dezvoltare Locală ce prezintă direcţiile de dezvoltare locală, tipurile

de proiecte specifice zonei ce se pot încadra în măsuri din PNDR, sau alte acţiuni specifice,

precum si cadrul financiar necesar implementării acestui plan de dezvoltare locală. Acest

plan va fi evaluat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a obţine o parte din

fondurile necesare implementării proiectelor, devenind astfel un Grup de Acţiune Locală ce

va fructifica oportunitatea dezvoltării proiectelor de tip LEADER, un program inovativ pentru

dezvoltare rurală, concentrat în principal pe consolidarea comunităţilor locale din punct de

vedere socio-economic precum şi pe întărirea aparatului administrativ de la nivel local,

principiul de baza fiind cooperarea pe termen mediu şi lung a partenerilor publici şi privaţi.

Cu Consideraţie

Dragoş Florin David Director General

Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

- 2 -


CE ESTE PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Planul de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la direcţiile de urmat

pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă al comunităţilor reprezentate în

Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. În elaborarea Planului de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a

stării actuale a teritoriului, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de

diferite instituţii publice) cât şi calitativ (interviuri individuale cu reprezentanţi ai

sectorului public şi privat).

Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum şi a analizei SWOT a

teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele strategice

precum şi cele specifice care stabilesc direcţiile de acţiune pentru întreg ŢINUTUL BÂRSEI în

ansamblul său.

Obiectivele propuse, precum şi măsurile destinate a genera atingerea acestor obiective au

făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică, în vederea realizării unui nivel

cât mai ridicat de consenş În cadrul procesului de consultare s-a urmărit obţinerea unui feed-

back atât din partea organizaţiilor publice şi private de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi

din partea organizaţiilor relevante din teritoriile învecinate. Dezvoltarea în spaţiul rural al

celor nouă comunităţi reprezentate trebuie să ţină cont de direcţiile de dezvoltare stabilite la

nivelul organizaţiilor similare din comunele învecinate, precum şi de Planul Integrat de

Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov sau Planul Regional de Dezvoltare.

În urma procesului de consultare a rezultat documentul prezentat în paginile următoare.

Planul de Dezvoltare Locală încearcă să prezinte, într-o manieră sintetică, direcţiile de

dezvoltare ale teritoriului celor nouă comune reprezentate în asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI, cu

respectarea principiilor dezvoltării durabile, plecând de la caracteristicile abordării de tip

LEADER. Această abordare joacă un rol crucial în implementarea Planului de Dezvoltare. Din

acest motiv, principalele măsuri stabilite pentru implementarea planului se regăsesc, prin

intermediul abordării LEADER, în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Oportunitatea dezvoltării unor proiecte de tip LEADER reprezintă masa critică necesară

pentru dezvoltarea unui simţ comunitar consistent, într-o perioadă în care dimensiunea

intercomunitară devine noul model de dezvoltare locală, în special pentru mediul rural.

Totuşi, abordarea Planului de Dezvoltare Locală nu este una limitativă. Se au în vedere, în

afara surselor de finanţare puse la dispoziţie prin axa 4 a PNDR şi atragerea de fonduri din

celelalte programe operaţionale disponibile. În plus, fondurile locale şi judeţene vor

reprezenta surse alternative de finanţare a unor proiecte ce răspund obiectivelor de

dezvoltare formulate.

Cătălin Frangulea Pastor Preşedinte

Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI

- 3 -


CUPRINS

INTRODUCERE 4

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA 8

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 9

II.2 Strategia de dezvoltare locală 12

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12

II.2.1.2 Hărţi – Planul localizării teritoriului 18

II.2.1.3. Populaţie - demografie 23

II.2.1.4. Patrimoniul de mediu 28

II.2.1.5. Patrimoniul arhitectural si cultural 41

II.2.1.6. Economia locală 45

II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico sociale 71

II.2.1.8. Activitati sociale si instituţii locale 75

II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 78

II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea

teritoriului 87

CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC 91

Analiza SWOT 95

Corelarea Analizei diagnostic cu analiza SWOT 99

PRIORITĂŢI 106

Corelarea analiza SWOT – Priorităţi – Obiective -

Acţiuni 112

MĂSURI 116

Criterii locale de selectie 154

II.3. Planul de finanşare 156

III. Realizarea parteneriatului şi functionarea GAL 157

III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de

Dezvoltare 157

III.2. Prezentarea parteneriatului decizional 139

III.3. Buget indicativ pentru functionarea GAL 166

III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL 170

III.5. Implicarea GAL în actiuni de cooperare şi în RNDR 181

- 4 -


I. INTRODUCERE

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat în judeţul Braşov, în nordul axei de

dezvoltare urbană Braşov – Ghimbav – Codlea. Din punct de vedere geografic,

teritoriul este situat la aproximativ 45043’ latitudine Nordică şi 250 30’ longitudine

estică.

Localizarea GAL ŢINUTUL BÂRSEI în cadrul Judeţelor Braşov şi Covasna

Localităţile ce fac parte din ŢINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod,

Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele. Primele patru comune

enumerate se află în imediata apropiere a Municipiului Braşov. Dezvoltarea

preponderentă din acest spaţiu este rezidenţială. Activităţile agricole şi zootehnice

au scăzut în intensitate, iar în locul lor s-au dezvoltat proiecte de dezvoltare

rezidenţială şi activităţi economice din sfera serviciilor. Majoritatea serviciilor

publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii (educaţie, sănătate, cultură,

asistenţă socială, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) sunt însă concentrate în

spaţiul urban aflat în imediata vecinătate. În plus, infrastructura tehnico-edilitară

este învechită şi suprasolicitată. Din acest punct de vedere, identitatea socială şi

culturală a acestor comunităţi tinde să se dilueze şi să dispară într-o tendinţă de

contopire a spaţiului urban cu cel rural.

- 5 -


De partea cealaltă, celelalte cinci comune componente ale GAL „ŢINUTUL BÂRSEI”

(Dumbrăviţa, Feldioara,Crizbav, Hăghig şi Vâlcele) încă păstrează caracteristicile

spaţiului rural în accepţiunea sa clasică, însă nivelul relativ scăzut de dezvoltare al

infrastructurii tehnico-edilitare contribuie la păstrarea unui nivel inferior al

calităţii vieţii faţă de comunităţile învecinate.

În aceste condiţii, deşi avem un teritoriu omogen din punct de vedere teritorial,

există unele sectoare de dezvoltare unde găsim diferenţe considerabile în cadrul

arealului ŢINUTUL BÂRSEI.

Prezenţa unei zone urbane puternic dezvoltată, reprezentată de axa urbana Săcele

– Braşov – Ghimbav – Codlea in sudul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI si de municipiul

reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe în partea nordică nu trebuie văzută ca o

problemă (pierderea identităţii socio-culturale a comunităţilor rurale aflate în

imediata apropiere) ci mai curând ca o oportunitate privind dezvoltarea unor

activităţi economice profitabile, dar care păstrează caracteristicile definitorii ale

teritoriului vizat (ex. turism, meşteşuguri tradiţionale, activităţi de producţie

agricolă sau zootehnică, etc. )

- 6 -


Zona Metropolitană Braşov, Depresiunea Sfântu Gheorghe

şi GAL ŢINUTUL BÂRSEI – suprapunerea teritoriala

Prezenţa Municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe în zonă are un rol polarizator

pentru toate comunităţile din depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu

Gheorghe. Partea negativă a acestei situaţii este că multe comunităţi, în special

rurale, au tendinţa să se concentreze excesiv pe relaţia cu municipiul polarizator,

şi ajung să „ignore” comunităţi învecinate cu care au avut relaţii economice şi

sociale de-a lungul timpului. Spre exemplu, mobilitatea bunurilor şi persoanelor

tinde să se realizeze de către fiecare comunitate aproape exclusiv cu Municipiile

Braşov şi Sfântu Gheorghe, după caz, şi nu există foarte multe legături cu

comunităţile învecinate. Un flux de transport prin localităţile rurale din zonă, cum

- 7 -


ar fi Feldioara – Hălchiu – Bod – Hărman – Prejmer ar genera o dezvoltare

economică importantă în localităţile respective, iar factorul polarizator ar fi, în

acest caz, Parcul Industrial Prejmer secondat de companiile stabilite de-a lungul

DN13 (Miele, Reinert, Tyrom, etc.)

În acest context, asocierea intereselor şi corelarea politicilor de dezvoltare între

cele nouă comunităţi ce fac parte din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI devine cea mai

pertinentă alegere pentru maximizarea potenţialului pe care îl oferă teritoriul, dar

şi pentru fructificarea oportunităţilor care apar în comunităţile învecinate.

Asocierea organizaţiilor din sfera publică şi cea privată la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI

poate genera, pe termen mediu şi lung, un impact considerabil, materializat prin:

O revitalizare a vieţii comunitare şi a implicării civice în teritoriul vizat

Dezvoltarea unor obiective comune la nivelul celor nouă comunităţi

Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală coerentă, în obiectivele căreia

se regăsesc atât interesele administraţiei publice locale, ale mediului de

afaceri din zonă dar şi ale reprezentanţilor societăţii civile

Implicarea actorilor locali relevanţi în implementarea planului de dezvoltare

locală

Creşterea coeziunii economice şi teritoriale în spaţiul rural vizat de proiect

Dezvoltarea mobilităţii bunurilor şi persoanelor pe coridoarele de

comunicaţii deja existente în teritoriul vizat de proiect

Asigurarea unui spaţiu rural compact, dezvoltat din punct de vedere

economic, cu un nivel ridicat al calităţii vieţii, ce poate genera dezvoltare şi

în alte localităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna.

- 8 -


PLANUL DE

DEZVOLTARE

LOCALĂ

- 9 -


II. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU TERITORIUL „ŢINUTUL

BÂRSEI”

II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

În cadrul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI sunt reprezentate şapte comunităţi

rurale din Judeţul Braşov – Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şi

Dumbrăviţa şi două comunităţi rurale din judeţul Covasna – Hăghig şi Vâlcele.

Principalii indicatori socio-demografici pentru aceste comunităţi sunt prezentaţi în

secţiunea de mai joş

Codul comunelor

INSSE

Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa

totală Densitate

Comune Oraşe Sate Din

oraşe Total

teritoriu km2 loc./km2

40606 BOD - Bod

Colonia Bod - 3927 33,56 117,01

40928 DUMBRĂVIŢA - Dumbrăviţa

Vlădeni - 4542 99,10 45,83

40955 FELDIOARA - Feldioara Rotbav

Reconstrucţia - 6435 75,97 84,70

41033 HĂLCHIU - Hălchiu Satu nou

- 3818 54,43 70,14

41088 HĂRMAN - Hărman Podu Olt

- 4425 52,79 83,82

41925 SÂNPETRU - Sânpetru - 3449 34,82 99,05

42456 CRIZBAV - Crizbav Cutuş

- 2384 53,13 44,87

64390 HĂGHIG

Hăghig Iarăş

2206 45,64 48.33

64942 VÂLCELE

Ariuşd Araci

Vâlcele Hetea

4263 58,32 73,09

Total - - - - 35.449 507,76 69,81

Sursa: www.insse.ro – Datele aferente recensământului 2002. Au fost folosite datele celui mai recent recensământ dat fiind ca acestea sunt cele mai veridice informaţii disponibile)

Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este neomogen din punct de vedere al

densităţii populaţiei. Acest lucru se datorează în mare parte formelor de relief

care au influenţat, de-a lungul timpului, aşezarea populaţiei în diverse zone.

http://www.insse.ro/

- 10 -


Un alt factor important ce influenţează densitatea populaţiei este

apropierea de axa urbană Braşov – Ghimbav – Codlea şi de Municipiul Sfântu

Gheorghe. Această apropiere face ca o mare parte din tinerii care locuiesc în

aceste comunităţi să migreze către zonele urbane care posedă un nivel mai ridicat

al dezvoltării socio-economice.

Populaţia în teritoriul ŢINUTUL BARSEI

Totuşi, în zonă se mai constată un alt fenomen şi anume o tendinţă de

migrare a familiilor cu venituri peste medie din spaţiul urban către spaţiul rural.

Această categorie de populaţie caută să se stabilească în zone rurale cu un nivel

destul de ridicat al calităţii vieţii, dar şi cu acces la infrastructura de utilităţi

publice. Astfel se pot explica densităţile destul de ridicate ale populaţiei în

comunele Bod, Sânpetru şi Hărman. Chiar dacă nu are o reţea de utilităţi la fel de

bine dezvoltată, Feldioara are un număr relativ ridicat de locuitori datorită faptului

că DN13 traversează teritoriul comunei (asigurând astfel un acces facil). De

asemenea, comuna Feldioara găzduieşte şi uzina de prelucrare a minereului de

uraniu. În comună se regăsesc şi câteva blocuri de locuinţe destinate muncitorilor

de la această fabrică, ceea ce contribuie decisiv la creşterea densităţii populaţiei.

Comuna Crizbav are cea mai mică densitate, fiind localitatea din asociaţia

ŢINUTUL BÂRSEI cea mai îndepărtată de zona urbană şi cu gradul cel mai mic de

accesibilitate. Intr-o situaţie similara – grad relativ scăzut de accesibilitate - se

- 11 -


găsesc şi comunele Hăghig si Vâlcele. Accesul către

aceste comune se face printr-o reţea de drumuri

judeţene ce străbat zona. Totuşi, comuna Vâlcele

reuşeşte să compenseze parţial acest deficit prin

peisaje atrăgătoare şi o politică de dezvoltare

rezidenţială care atrage locuitori din Zona Sfântu

Gheorghe şi care se stabilesc definitiv pe teritoriul

comunei.

Comuna Dumbrăviţa are, pe teritoriul ei,

aprox. 180 ha luciu de apă şi aprox. 60 ha mlaştini.

Densitatea medie a teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” este de 69,81 locuitori

pe km2, mai mare decât densitatea medie din mediul rural din România (conform

PNSDR: 45,1 locuitori/km2 - INS, 2005)

Populaţia teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este de peste 35000 de

locuitori.

Suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este

de 507,76 km2

Densitatea populaţiei este de 69,81

locuitori/km2

- 12 -


II.2 Strategia de dezvoltare locală

PARTEA I

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică

II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este situat la nord de Municipiul Braşov, de-a lungul

meridianului 25030’ , între paralela de 45040’ şi paralela de 45050’.

Distanţa maximă faţă de Municipiul Braşov este de aproximativ 30 km (între Hăghig

şi Braşov) , iar cea minimă este de 6 km, între Sânpetru şi Braşov.

Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” se află în apropierea a trei culoare importante de

comunicaţie rutieră ( DN 1, DN 11 şi DN 13). În plus, în zonă sunt prezente şi

magistrale importante de comunicaţie feroviară (Magistrala 200: Braşov - Făgăraş –

Curtici; Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului:

Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetu Marmaţiei).

Arealul ŢINUTUL BÂRSEI are graniţe naturale:

- la nord, Munţii Baraolt

- la vest, Munţii Perşani

În partea sudică GAL ŢINUTUL BÂRSEI se

învecinează cu „axa urbană” reprezentată de

municipiile Braşov, Codlea şi de oraşul Ghimbav,

iar în nord cu zona municipiului Sfântu

Gheorghe.

La est sunt comunele Tărlungeni, Budila, Teliu şi Prejmer, amplasate în

curbura Carpaţilor.

Amplasarea geografică, aşa cum a fost descrisă mai sus, conferă

teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” un caracter compact şi omogen.

Teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se acoperă părţi din teritoriul

administrativ al Judeţelor Braşov şi

Covasna, de-a lungul unei porţiuni a râului

OLT.

- 13 -


RELIEF

Întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI de aprox. 508 km2 se află în depresiunea

Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, comunităţile fiind situate la altitudini

cuprinse între 450 şi 700 metri. Prin urmare, putem concluziona că întreg ŢINUTUL

BÂRSEI se încadrează, din punct de vedere al altitudinii, în forma de relief „deal”

(care este cuprinsă între 300 şi 1000 de metri). Totuşi, luând în considerare şi

relieful din zonele înconjurătoare, este mai corect să apreciem ŢIUTUL BÂRSEI ca

fiind o depresiune (face parte din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu

Gheorghe).

- 14 -


Harta altitudinilor în GAL ŢINUTUL BÂRSEI

(sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007- 2013)

CLIMA PREDOMINANTĂ

Clima are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă, cu

precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.

Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime

din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este

relativ ridicată.

Temperatura medie multianuală în zonă este de 7,6 C, temperatura maximă

absolută fiind de 37 C în luna august. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost

înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Numărul mediu al

zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, la fel ca şi numărul mediu al zilelor

de iarnă. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile

atmosferice au valori de 500-700 mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante

dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse intre 1,5 şi 3,2 m/ş Vânturile de

vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului

frumoş

Precipitaţiile anuale în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

http://ro.wikipedia.org/wiki/25_ianuarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1942

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bod

- 15 -


PRINCIPALELE TIPURI DE SOL

Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice

argiloiluviale şi cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni -

Crizbav - Măieruş - Apaţa). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută,

exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte

chimice şi naturale etc.).

Harta Geologică ŢINUTUL BÂRSEI (Sursa: PATJ Braşov)

Şesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părţi aproximativ egale din

soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice şi

cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) şi lăcovişti.

În lunca Oltului din dreptul Feldioarei şi Hăghigului se regăsesc cernoziomuri

argiloiluviale şi levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii

Oltului, precum şi malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă,

precum şi aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar şi cu exces de

umiditate.

- 16 -


Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele

muntoase, compact acoperite de păduri.

Harta tipurilor de sol – Ţinutul Bârsei/ Sursa: PATJ

RESURSELE NATURALE (din sol, apă, aer etc.):

Resursele naturale subterane sunt puţine, nefacilitând dezvoltarea unei

industrii miniere. Totuşi, se găsesc unele bogăţii de importanţă economică, precum

materialele de construcţie. Rocile sedimentare, mai ales argilele comune şi

luturile se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, marnele cretacice — în vest

(utilizate în industria cimentului).La Feldioara s-a extras şi s-a prelucrat minereu

de uraniu.

Totuşi, cea mai importantă resursă naturală din zonă o reprezintă izvoarele

de apă minerală din zona Vâlcele. Zona este recunoscută încă de pe vremea

Imperiului Roman, fiind, pe atunci, denumită „Aquarum Vivarum”. Apa din această

zonă este feruginoasă, hidrocarbonatată, calcică, magneziană şi carbogazoasă. În

prezent, resursele de apă minerală de la Vâlcele sunt exploatate, însă la un nivel

destul de redus, comparat cu potenţialul economic al zonei.

- 17 -


VEGETAŢIA (peisajul natural şi cultivat etc.):

Localităţile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafeţe cu

fâneţe şi păşuni. De asemenea, în zona depresionară, şesul este prielnic culturii de

legume şi cereale precum şi a plantelor industriale. Ţinutul Barsei face parte dintr-

o zonă geografică mai mare care este renumită pentru cultura cartofului. Aceasta

zonă cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi porţiuni din judeţele Braşov

şi Mureş.

Note de bonitare ale terenului agricol in ŢINUTUL BARSEI

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de o serie de avantaje generate de poziţia geografică.

Acestea se referă la relieful montan ce înconjoară teritoriul, apropierea de o mare

aglomerare urbană ce poate genera cerere de servicii, comerţ şi produse agricole, etc.

Dezavantajele mediului fizic sunt legate de temperaturile scăzute din timpul sezonului

rece şi perioada destul de lungă de iarnă. Chiar şi în aceste condiţii, sezonul rece

generează o importantă afluenţă de turişti datorită posibilităţilor de practicare a

sporturilor de iarnă.

- 18 -


II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat la punctul de intersecţie al Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali, în zona de nord a Masivului Postăvarul, acoperind porţiuni din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe. Zona este traversată de mai multe căi de comunicaţie rutiere (DN1, DN11, DN13). În imediata apropiere se mai regăsesc traseele drumurilor DN1A, DN10, DN12, DN73. Zona face parte din bazinul superior al râului Olt, fiind traversată de acesta dar şi de o serie de afluenţi, printre care şi Bârsa. Moştenirea istorică şi diversitatea etnică a teritoriului sunt evidenţiate prin prezenţa în teritoriu a unor obiective cultural-istorice

(biserici fortificate), vechi de secole.

- 19 -


Repere ale dezvoltării spaţiale relevante pentru ŢINUTUL BÂRSEI

- 20 -


aşa cum reiese şi din imaginea de mai sus, ŢINUTUL BÂRSEI se află localizat la nord de o axă majoră de dezvoltare

urbanistică, alcătuită din municipiile Braşov, Săcele şi Codlea şi oraşul Ghimbav şi la sud de Municipiul Sfântu Gheorghe. Axa

de dezvoltare reprezintă „coloana vertebrală” care stă la baza polului naţional de creştere Braşov (care include 6 localităţi

urbane şi 9 localităţi rurale). Dintre cel 9 comunităţi rurale care sunt cuprinse în teritoriul polului de creştere Braşov, 5

comunităţi (Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu şi Crizbav) fac parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Această concentrare de

comunităţi urbane are rolul de a genera un anumit tip de dezvoltare în localităţile limitrofe, concentrată în special în

direcţia comerţului şi serviciilor, a activităţilor non agricole precum şi pe relocarea unor activităţi cu caracter industrial de

pe teritoriul urban pe teritoriul rural limitrof.

În nordul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se găseşte municipiul Sfântu Gheorghe - reşedinţa de judeţ al judeţului Covasna. Cu o

puternică dimensiune inter-etnică şi o identitate culturală bine conturată, acest municipiu poate concentra o serie de

activităţi economice din zona serviciilor specializate, care nu se pot dezvolta în teritoriul metropolitan Braşov dar pentru

care există o cerere considerabilă. Această posibilitate de profilare economică specializată poate genera întărirea legăturilor

dintre cele două municipii reşedinţă de judeţ vecine – Braşov şi Sfântu Gheorghe – iar odată cu acest fenomen realizarea unei

dezvoltări economice de-a lungul celor trei coridoare de comunicaţie rutieră, din care doua se găsesc integral in teritoriul

ŢINUTUL BÂRSEI.

În sud-estul ŢINUTULUI BÂRSEI se află teritoriul GAL Curbura Carpaţilor. Dimensiunea acestui grup de acţiune locală este una

interjudeţeană, prin aceea că include şi localităţi din judeţul Covasna. În structura GAL Curbura Carpaţilor sunt incluse şi 2

localităţi (Prejmer şi Tărlungeni) care fac parte din Polul Naţional de Creştere Braşov. Relaţia dintre cele două GAL-uri

vecine trebuie să fie una de complementaritate, prin asigurarea corelării documentelor de planificare strategică şi implicit a

- 21 -


implementării proiectelor propuse. Un punct cu o mare importanţă economică de pe teritoriul GAL Curbura Carpaţilor este

prezenţa Parcului Industrial Prejmer. Acesta poate genera o nevoie de forţă de muncă pe care localităţi din GAL ŢINUTUL

BÂRSEI o pot acoperi. Astfel se poate crea o axă de dezvoltare generată de prezenţa parcului industrial Prejmer de-a lungul

unui coridor rutier ce cuprinde porţiuni din DN 10, DN 11 şi DJ 112, DJ 103 şi DJ 103 A, asigurând astfel mobilitatea forţei de

muncă din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI către şi dinspre Prejmer. Un astfel de coridor ar putea constitui principala axă de

dezvoltare economică şi socială de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Datorită prezentei podurilor peste râul OLT ce asigura

legătura comunelor Hăghig si Vâlcele cu restul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, se poate dezvolta un flux de forţa de munca de

pe urma căruia pot beneficia şi cele două localităţi.

La sud de axa urbană Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea se găseşte o zonă cu o puternică dezvoltare turistică alcătuită din

oraşele Predeal şi Râşnov şi staţiunea Poiana Braşov . În sudul extrem al judeţului Braşov se regăseşte şi zona turistică Bran-

Moeciu, care reuşeşte să atragă un număr impresionant de turiştii pe întreaga durată a unui an. Importanţa acestei zone este

foarte mare pentru dezvoltarea dimensiunii turistice şi a serviciilor conexe în teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI. Practic,

comunităţile pot să promoveze potenţialul turistic în primul rând printre turiştii care deja ajung în zonă însă nu ştiu de

existenţa unor obiective turistice cu reală valoare istorică în zona Hărman Sânpetru, Hălchiu, etc. În plus, anumite tipuri de

servicii destinate turiştilor care nu sunt furnizate în arealul Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov pot fi organizate şi livrate pe

teritoriul GAL Ţinutul Bârsei.

- 22 -


La nivel micro-regional, întreaga jumătate estică a judeţului Braşov şi

zona de sud vest a judeţului Covasna (incluzând polul naţional de

creştere Braşov, GAL ŢINUTUL BÂRSEI, GAL Curbura Carpaţilor, Zona de

importanţă turistică Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov) poate dezvolta

relaţii funcţionale cu alte regiuni de dezvoltare din România şi chiar

din ţările învecinate. Astfel, de-a lungul unui coridor de comunicaţie

rutieră şi feroviară se poate asigura legătura spre sud cu polul de

creştere Ploieşti şi cu capitala Bucureşti, iar pe viitor şi cu Bulgaria

prin intermediul coridorului Giurgiu Ruse.

Legătura relativ facilă cu Zona Metropolitană Ploieşti va înlesni accesul

şi către una din zonele cele mai dezvoltate de-a lungul Dunării – Zona

Galaţi – Brăila.

Tot prin Bucureşti se poate asigura legătura eficientă cu Portul

Constanţa şi cu litoralul românesc prin intermediul autostrăzii A2, iar

spre vest legătura cu polul de creştere Timişoara.

În nord, legătura imediată este cu municipiul Sfântu Gheorghe, iar de-a

lungul drumurilor naţionale DN 1 şi DN 13 legătura cu graniţa de vest a

României (la Oradea), cu traversarea unor zone cu o puternică

dezvoltare economică (Târgu Mureş, Cluj, etc. )

- 23 -


II.2.1.3 Populaţie – demografie

În tabelul de mai jos sunt prezentaţi principalii indicatori demografici

aferenţi arealului ŢINUTUL BÂRSEI.

Notă: Comuna Crizbav s-a format prin reorganizarea comunei Hălchiu

Populaţie 1995

2009

1

iulie Evolu

ţie/

Regre

sie

Sold

ul m

igră

rii

2008

Sporul

natural

(natalitate

-

mortalitat

e) 2008

Sub 14

ani

2009

Peste

60 ani

2009

Populaţia

activă

(persoan

ele între

14 -60

de ani)

Şomaj

iun.

2009

BOD 4087 4474 387 -1 25

(5,50/00) 653 811 3010 107

CRIZBAV 0 2384 2384 -1 35

(14,60/00) 521 369 1494 109

HĂLCHIU 5683 4703 -980 0 16

(3,40/00) 1120 649 2934 139

HĂRMAN 4067 5084 1017 -3 19

(3,70/00) 787 908 3389 75

SÂNPETRU 3339 4158 819 -1 -1

(-2,40/00) 582 789 2787 56

DUMBRĂVIŢA 4508 5021 513 0 -6

(-1,190/00) 889 935 3197 114

FELDIOARA 7042 6996 -46 0 29

(4,140/00) 1208 838 4950 106

HĂGHIG 2160 2206 +646 16 12

(5,430/00) 500 414 1292 261

VÂLCELE 3214 4263 +1049 22 65

(15,240/00) 1381 513 2369 1018

Total 34100 39289 5189 32 194 7641 6226 25422 1985

% 86,79

% 100% 13,21% 0,081% 4,93 0/00 19,44% 15,85% 64,71% 5,05%

- 24 -


Dispersia populaţiei în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Se poate observa, din figura de mai sus, că dispersia populaţiei între

localităţile membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată, cu

localităţile Crizbav şi Hăghig având cea mai mică pondere, în timp ce Feldioara are

cea mai mare pondere a populaţiei (17,81%). Acest procent se datorează prezenţei

la Feldioara a unei instalaţii de prelucrare a minereului de uraniu care a atras, de-a

lungul timpului, un număr destul de mare de muncitori care s-au stabilit în zonă.

Efectele acestui model de dispersie se referă la un anumit nivel de echilibru între

cele nouă comunităţi, în sensul in care nu există, cel puţin pe termen mediu,

pericolul unei scăderi dramatice a populaţiei intr-o localitate. Aici are o

contribuţie destul de importantă reţeaua de drumuri judeţene ce leagă localităţile

între ele şi care permite mobilitatea bunurilor şi persoanelor în interiorul

teritoriului într-o manieră relativ facilă, care nu solicită în mod obligatoriu

schimbarea domiciliului pentru a fructifica o oportunitate.

La fel ca în multe alte zone aflate în imediata apropiere a marilor oraşe, şi

pe teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI s-au constatat două tendinţe majore legate de

dinamica populaţiei:

Pe de o parte, familii care locuiau în mediul urban, cu venituri şi educaţie

peste medie, s-au mutat în localităţile rurale din apropiere, datorită unui

nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural (prezenţa

utilităţilor publice şi a drumurilor) precum şi peisajelor naturale atractive

BOD

CRIZBAV

HĂLCHIU

HĂRMAN

SÂNPETRU

DUMBRĂVIŢA

FELDIOARA

HĂGHIG

VÂLCELE

- 25 -


Pe de altă parte, un curent migrator în care tinere familii din mediul rural

decid să se mute în comunităţile urbane învecinate, unde există mai multe

oportunităţi pe piaţa muncii şi salariile sunt mai atractive decât în

comunitatea rurală natală.

Aceste două tendinţe au darul de a crea un oarecare nivel de echilibru în

ceea ce priveşte evoluţia populaţiei. Astfel, soldul migrator este relativ mic şi

constant în ultima perioadă. Practic, localităţile din zona de est a judeţului Braşov,

aflate în aria de influenţă a axei urbane Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea

formează un suprasistem teritorial relativ închis, în care tendinţele de migrare

între localităţi sunt relativ echilibrate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre

comunele Hăghig şi Vâlcele unde soldul migrator este cel mai mare din teritoriul

ŢINUTUL BÂRSEI, fără însă a fi la un nivel alarmant. Aşa cum aminteam mai sus,

apropierea de Municipiul Sfântu Gheorghe şi patrimoniul natural au atras populaţie

urbană pentru a se stabili definitiv pe teritoriul celor două comune.

Structura pe vârste a populaţiei

Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel

regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv în ultima perioadă.

Tendinţa existentă la nivelul întregului spaţiu european este una de îmbătrânire a

populaţiei. Rata de îmbătrânire este diferită de la regiune la regiune dar tendinţa

generală este clară. Efectele pe termen lung ale acestei tendinţe pot fi majore şi

pot afecta întreaga structură socio-economică a comunităţilor locale.

Structura pe vârste a populaţiei in TINUTUL BARSEI

Sub 14 ani

Populatie activa

Peste 60 de ani

- 26 -


În ŢINUTUL BÂRSEI, chiar dacă se înregistrează un spor natural pozitiv şi o

tendinţă de migrare a familiilor din clasa de mijloc din spaţiul urban către spaţiul

rural, problema îmbătrânirii populaţiei trebuie luată în serios pentru a nu produce

efecte ireversibile pe termen lung. Se impune dezvoltarea sectoarelor care

contribuie la calitatea vieţii şi crearea unui mediu local favorabil întemeierii şi

dezvoltării familiei. Acest lucru presupune atât dezvoltarea infrastructurii şi a

serviciilor publice din sfera socială (educaţie, sănătate, cultură, ordine publică,

etc.) cât şi dezvoltarea unui mediu economic atractiv.

La nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se poate observa că, din punct de

vedere al ponderii populaţiei active în totalul populaţiei, arealul ŢINUTUL BÂRSEI

este neomogen existând diferenţe între localităţi. Este deosebită situaţia

comunelor Hăghig şi Vâlcele, cu rată mare a populaţiei sub 14 ani şi o pondere

scăzută a populaţiei active.

Sporul natural în TINUTUL BÂRSEI este, în ultimii ani, pe un trend ascendent.

La nivelul anului 2009, sporul natural era pozitiv pentru teritoriul ŢINUTULUI

BÂRSEI, cu o valoare de 4,93 la 1000 de locuitori. Tendinţa este diferită faţă de

trendul general existent în comunităţile rurale. Acest lucru poate fi explicat prin

dezvoltarea economică din ultimii ani a întregii zone, ceea ce a influenţat interesul

tinerilor pentru crearea unei familii. De asemenea, ponderea ridicată a familiilor

de etnie rromă în unele comunităţi, coroborată cu un model familial in care

numărul mare de copii este un plus fac ca, la nivel general, sporul natural în

ŢINUTUL BÂRSEI să fie unul pozitiv.

Chiar dacă este pozitiv, sporul natural actual nu este suficient pentru a compensa

tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Pe termen lung se impun două măsuri care

pot asigura sustenabilitatea existenţei comunităţii:

Dezvoltarea unui mediu social şi economic care valorizează experienţa

persoanelor în vârstă şi o foloseşte prin mărirea perioadei de viaţă activă pe

piaţa muncii, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor şi serviciilor ce permit o

prelungire a perioadei de activitate

- 27 -


Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei şi asigurarea unui

acces facil la servicii din spectrul social (educaţie, asistenţă medicală,

asistenţă socială, cultură, etc. )

După cum se vede, localităţile Hăghig si Vâlcele au un grad ridicat de sărăcie în

comparaţie cu celelalte comune din teritoriul ŢINUTUL BARSEI. Unul din posibilii

factori generatori ai acestei situaţii este lipsa drumurilor naţionale din regiune, dar

şi un spor natural destul de ridicat, caracteristic comunităţilor sărace.

Există, de asemenea, un fenomen demografic important la nivelul ŢINUTULUI

BÂRSEI, şi anume „migraţia nedeclarată”. Datorită apropierii de mari oraşe, atât în

nordul cât şi în sudul teritoriului, un număr considerabil de persoane locuiesc în

mediul rural dar oficial au domiciliul în mediul urban. Spre exemplu, Primăria

Comunei Sânpetru estimează că peste 400 de persoane (aprox. 10% din populaţia

comunei) locuiesc în comună de puţin timp (sub 3 ani) dar figurează că domiciliază

în Municipiul Braşov sau în alte localităţi limitrofe.

Pe ansamblul teritoriului, se constată că populaţia sub 14 ani (19,84%) este mai mare decât

cea peste 60 de ani (15,85%) , ceea ce înseamnă că tendinţa de îmbătrânire nu este atât de

accentuată ca în alte zone rurale. O pondere mai accentuată a grupei de vârstă sub 14 ani au

comunele Hălchiu, Hăghig şi Vâlcele.

Fluxul migrator al populaţiei active în ambele sensuri este legat, în principal, de Municipiile

Braşov, Codlea şi Sfântu Gheorghe: o parte a populaţiei active din zona rurală lucrează în cele

trei municipii, dar şi o parte din populaţia activă a oraşelor este angajată în firmele mai

importante din zona rurală.

„Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei şi ajunge să schimbe profilul economic al unei

comunităţi rurale, în sensul diminuării dimensiunii agricole.

Pe teritoriul ŢINUTUL BARSEI se regăsesc localităţi cu grade diferite de sărăcie , conform datelor de mai jos:

Cod SIRUTA

Denumirea Localitatii

Cod Judet

Cod Regiune

Denumire Judeţ

Denumire Regiune

Numar de gospodării la recensământ

Număr persoane în gospodării la recensământ

Rata Saraciei

Profunzimea sărăciei (Deficitul de consum)

Severitatea Saraciei (INDEX)

Număr Săraci

40606 BOD 8 7 BRASOV CENTRU 1307 3913 24,5% 7,6% 3,5% 960

40928 DUMBRĂVIŢA 8 7 BRASOV CENTRU 1400 4516 33,6% 11,0% 5,3% 1516

40955 FELDIOARA 8 7 BRASOV CENTRU 1985 6415 27,0% 8,3% 3,7% 1734

41033 HALCHIU (+ CRIZBAV)

8 7 BRASOV CENTRU 1275 4041 25,3% 8,1% 3,7% 1024

41088 HARMAN 8 7 BRASOV CENTRU 1333 4358 23,2% 7,5% 3,5% 1011

41925 SÂNPETRU 8 7 BRASOV CENTRU 1112 3427 20,4% 6,6% 3,1% 700

64390 HĂGHIG 14 7 COVASNA CENTRU 711 2103 49,5% 17,8% 8,7% 1042

64942 VÂLCELE 14 7 COVASNA CENTRU 1062 3604 64,3% 28,7% 16,0% 2317

Notă: Comuna Crizbav s-a desprins din comuna Hălchiu după recensământul din 2002

- 28 -


II.2.1.4 Patrimoniu de mediu

Pe întreg teritoriul judeţului Braşov se găsesc o serie de situri naturale

protejate, iar arealul ŢINUTUL BÂRSEI nu este o excepţie. Aici sunt localizate

următoarele situri Natura 2000:

Nr. crt.

Numele sitului Codul sitului Natura 2000

UAT-uri Custode

1. DUMBRĂVIŢA– ROTBAV – MĂGURA CODLEI

România SPA 0037

Codlea, Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Măieruş, Hăghig, Belin

SOR- SC DORIPESCO SA- Ocolul Silvic CODRII CETATILOR- Asociaţia GREEN COD

2. DEALU CETĂŢII LEMPEŞ ŞI MLAŞTINA HĂRMAN

România SCI 0055

Hărman, Sânpetru Fundaţia Carpaţi

3. MUNŢII BODOC - BARAOLT România SPA 0082

Din jud. Covasna, Braşov, Harghita

Consiliul Judeţean Covasna

Mai jos sunt prezentate câteva generalităţi cu privire la cele 3 situri Natura 2000:

Numele zonei Suprafaţa

în ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)

SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI

4536,4

1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007) 2. Arie protejată de interes naţional (Complexul

Piscicol Dumbrăviţa – parte componentă a Sitului Natura 2000, a fost desemnat ca arie specială avifaunistică prin HG 2151/2004, iar în 02.02.2006 a fost declarat ca SIT RAMSAR având numărul 1605)

SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN

371

1. SCI conform Ord 1964 din 2007 2. Arie protejată de interes naţional (Rezervaţia

Naturală Dealul Cetăţii Lempeş, clasificare IUCN, categoria IV – cod România04, şi Rezervaţia naturală Mlaştina Hărman, clasificare IUCN, categoria IV – cod România04) – declarate prin Decizia Comitetului Executiv al C.P.J Braşov nr.949/1962 şi reconfirmată prin Decizia CJ Braşov 124/1995, Hotărârea CJ Braşov 9/1997, Legea 5/2000

SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC - BARAOLT

58.021,0 1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007)

- 29 -


A. SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA

CODLEI

Din suprafaţa de 4536,4 ha, comunelor

Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Hăghig le revin:

- Comuna Dumbrăviţa: 7% din suprafaţa

administrativ-teritorială a localităţii,

- Comuna Hălchiu: 5%,

- Comuna Feldioara: 6%,

- Comuna Hăghig: 4% .

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul

principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: Complexul Piscicol

Dumbrăviţa - Lacurile şi heleşteiele sunt în proprietatea statului român,

concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar terenurile din jurul

suprafeţei de apă sunt proprietăţi private.

Relief

Situl Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei se situează în

Depresiunea Bârsei. Depresiunea Bârsei este o parte componentă a marelui

complex depresionar intramontan de la curbura internă a Carpaţilor, cunoscut sub

denumirea de Depresiunea Braşovului.

Depresiunea Bârsei este situată aproximativ în centrul României, la curbura internă

a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali şi cei

Meridionali.

Depresiunea Bârsei se caracterizează printr-un relief cu o dispunere

aproximativ concentrică, în care se succed piemonturile şi glacisurile ce se

dezvoltă sub munte, câmpurile largi care ocupă cea mai mare suprafaţă a

depresiunii şi apoi partea cea mai joasă, şesul aluvial, în centrul regiunii.

Indicii morfometrici prezintă înălţimi maxime absolute ca dominante pe latura

sudică (550-690 m), iar cele minime pe latura nord-vestică (460-500 m), afectând o

dispoziţie de monoclin, adică o lăsare generală spre axa Oltului.

Pe suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se regăsesc următoarele situri natura 2000:

SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI

SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN

SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC -

BARAOLT

- 30 -


Măgura Codlei este un munte de dimensiuni mici (altitudine max. 1292 m) şi

face parte din Munţii Perşani, latura sudică.

Localizarea sitului protejat DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI

- 31 -


Clima

Din punct de vedere zonal, clima Depresiunii Bârsei se încadrează în climatul

temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest –

european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din est. Se poate considera

deci, un climat continental – moderat, respectiv un etaj climatic premontan.

Climatul depresionar este o formă a etajului climatic al dealurilor şi

podişurilor, influenţat de structura geomorfologică de tip depresionar. Pe scurt,

clima şesului depresionar se caracterizează prin amplitudini termice relativ mari,

temperaturi minime foarte scăzute, printr-o frecvenţă ridicată a îngheţurilor

timpurii şi târzii, frecvente şi intense inversiuni termice, un regim pluviometric de

tip continental, care se caracterizează în general prin precipitaţii relativ scăzute,

însă din acest punct de vedere, climatul este influenţat evident de relieful

periferic şi printr-un regim eolian moderat cu unele intensificări periodice.

Climatul Depresiunii Bârsei poate fi împărţit în funcţie de regiunile şi sectoarele

climatice existente. Astfel, în cadrul regiunilor climatice – sectoare de climă

zonală, face parte din etajul topoclimatic colinar, iar ca arie topoclimatică se

încadrează în topoclimatul de adăpost.

Reţeaua hidrografică

Râurile. Sub raport hidrografic, Depresiunea Bârsei se încadrează în bazinul

hidrografic de ordin superior al Oltului, acest important râu colectând toate apele

ce străbat teritoriul în cauză. Pe axa Oltului apar câteva puncte de adunare a

apelor, în zonele de cea mai joasă altitudine, cum este şi cel de la Feldioara –

Rotbav, unde se varsă cei mai mulţi afluenţi ai Oltului din acea zonă. Câmpul

depresionar joacă deci, rolul de centru de colectare al tuturor râurilor din jur.

Densitatea reţelei hidrografice scade din munţi până în şesul depresionar, ajungând

aici la 0,6– 0,7 km/km2.

Principala arteră hidrografică ce străbate Depresiunea Bârsei este Oltul, care

primeşte toate râurile ce izvorăsc de pe înălţimile muntoase din jur. În prezent o

mare parte a râului Olt a fost îndiguită.

- 32 -


Printre cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din Depresiunea Bârsei face

parte şi Homorodul Perşanilor / Hamaradia. Bazinul său are o suprafaţă mai mică

decât cele ale râurilor anterioare (322 km2) şi cursul are o lungime de 35 km. Este

cel mai mare sistem de pe versantul estic al Munţilor Perşani, care traversează şi

aria Dumbrăviţa.

Oltul primeşte şi afluenţi mai mici, cum sunt cei veniţi din Munţii Perşani,

prin culoarul Măieruş, dintre care unii, precum: Crizbavul (S = 45 km2, L = 20 km),

Hotarul şi Măieruşul alimentează heleşteiele şi lacurile de la Rotbav – Vadu Roşu.

Importanţa ariei/zonei

În cadrul sitului Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei sunt

prezente 45 de specii de păsări de interes comunitar, pe suprafaţa sitului care face

parte din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.

Importanţa sitului se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi

habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol şi critic

ameninţate, conform Directivei Păsări (anexa I), Convenţiei de la Berna şi Bonn,

Statutului European de Ameninţare (European Threat Status), categoriei SPEC de

protecţie. Dintre acestea, de primă importanţă sunt speciile de păsări cuibăritoare

incluse în Directiva Păsări – anexa I, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus

minutus, Ardea purpurea (cele 10 – 15 perechi cuibăritoare anual reprezintă peste

1% din populaţia minimă clocitoare la nivel naţional, aici fiind unul din cele mai

importante 10 situri ale speciei din România), Aythya nyroca, Circus aeruginosus (6

– 7 perechi anual, reprezentând cca. 1 % din populaţia minimă clocitoare a

României, fiind una din zonele umede cu cele mai mari densităţi de perechi

clocitoare din interiorul lanţului carpatic), Crex crex, Porzana porzana, Porzana

parva etc., dar şi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele

care anual sunt prezente aici în număr apreciabil, precum: Casmerodius albus –

cca. 100 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de

peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 2 – 3 % din populaţia

central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50

indivizi poposesc aici în perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până

la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populaţia central – europeană

care trece în migraţiune spre sudul Europei). În perioadele de migraţiune (toamna

şi primăvara) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 10 – 20 000 de

- 33 -


exemplare, zona fiind singura care adăposteşte asemenea densităţi de păsări

acvatice din sud – estul Transilvaniei şi una din cele mai importante din

Transilvania şi din interiorul lanţului Carpatic. Populaţia totală anuală a păsărilor

de apă din sit este de peste 25 000 exemplare, uneori ajungând la 30 – 40 000

exemplare, îndeplinind unul din criteriile Ramsar. Peste Depresiunea Bârsei, din

care face parte şi situl respectiv trece un drum de migraţiune important şi

cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migraţiune face legătura

între drumul transilvănean ce trece pe direcţie NV – SE peste Câmpia Transilvaniei

şi calea ce traversează Munţii Carpaţi spre sudul ţării. Dintre speciile cele mai

importante care trec pe acest drum se enumeră: Casmerodius albus şi Ciconia

nigra. Situl reprezintă în acest sens un punct de maximă concentrare pentru

păsările acvatice, ce devine punct obligatoriu de staţionare şi hrănire pentru o

mare parte a populaţiilor ce traversează Carpaţii spre şi dinspre locurile de cuibărit

ale Europei.

Măgura Codlei, cu habitatele dominante formate din păduri în special de

foioase (făgete), adăposteşte câteva specii de păsări de interes comunitar, listate

în Directiva Păsări, anexa I, precum: Bubo bubo, Strix uralensis, Dendrocopus

leucotos, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, F. parva etc.

Dintre mamifere, importantă este vidra (Lutra lutra), specie protejată la nivel

naţional şi inclusă în Directiva Habitate, anexa 2, care se reproduce în zonele

apelor curgătoare (Olt, Hamaradia), în 3 – 5 perechi. De asemenea, s-a răspândit în

ultimii ani castorul (Castor fiber), mai ales pe Hamaradia şi lacul Dumbrăviţa unde

trăiesc câteva familii.

Situl este de asemenea important atât pentru speciile de plante cât şi pentru

asociaţiile vegetale existente în aria Dumbrăviţa. Dintre plante, sunt importante

unele specii rare şi protejate în România sau la nivel european. Speciile de plante

protejate, incluse în Lista Roşie, sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia

sibirica (menţionată şi în Directiva Habitate, anexa 2), Menyanthes trifoliata,

Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis

palustris, Trollius europaeuş În sectorul nord-vestic al lacului de acumulare

Dumbrăviţa se află o mlaştină eutrofă în care se dezvoltă speciile menţionate,

cunoscută de cercetătorii botanişti şi înainte de apariţia lacului, ca şi mlaştinile /

turbăriile din zona heleşteielor mari ale ariei (heleşteiele nr. 10, 11, 12). Acestea

- 34 -


sunt rămăşiţe vii şi importante din punct de vedere ştiinţific ale vechilor mlaştini

eutrofe şi turbării ce ocupau odinioară o parte a Depresiunii Bârsei.

B. Sit Natura 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN

Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a

terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în

proprietatea statului dar şi în proprietate privata

Relief

Situl este amplasat pe Dealul Lempeş , cunoscut şi sub numele de Dealul

Cetăţii, care domina de la cei 740m ai Vârfului Cetăţii, şesul Depresiunii Ţara

Bârsei şi Lunca Oltului în sectorul de îngustare. Dealul Cetăţii Lempeş are aspectul

unei culmi alungite pe direcţia nord est-sud vest, prelungire ai Munţilor Baraoltului,

dincolo de Valea Oltului care-i traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea

petrografică: fliş sistos-grezos în care predomină calcare, conglomerate şi gresii

cretacice, ce se afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a reapare în Munţii

Bârsei. Intense procese de ravenare apar pe secţiunile despădurite ale versanţilor.

Acest sit mai are în componenţă sa şi Mlaştina Hărman, care este situată în partea

centrală îngustata a Depresiunii Braşovului, la limita estică a Ţării Bârsei, pe terasa

de luncă a Oltului. La nord este dominată de prelungirile sudice ale dealului

Lempeş. Terenul este neted, predominând formaţiuni de pietrişuri rulate şi nisipuri

grosiere, printre care se află lentile de mâluri argiloase şi argile.

Climă

Clima este specifică fundului depresiunii cu ierni geroase (media lunii

ianuarie sub -5°C) şi veri călduroase peste 23°C, oarecum atenuate de altitudinea

mai mare a dealului; precipitaţiile sunt reduse 550mm/an în solurile humicogleice.


Este alcătuită din Pârâul Husbor, pârâul de Sub Coastă, Valea Morilor. Pe

lângă reţeaua hidrografică menţionată anterior subliniem faptul că pânza freatică

în zona de mlaştină se află la numai 15-25cm adâncime, ceea ce favorizează

excesul de umiditate. Pietrişurile şi nisipurile din substrat accelerează chiar o

circulaţie activă a apelor.

- 35 -


Pedologie

Solurile predominante sunt cele brune – podzolite, mai groase în partea

inferioară a versantului sudic şi sud estic.

Tipuri de habitate

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)

7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

7230 Mlaştini alcaline.

C. SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT

Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a

terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în

proprietatea statului dar şi în proprietate privata.

Din suprafaţa de 58021 ha, localităţilor le revin următoarele procente din

suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii:

Judeţul Covasna: Aita Mare (65%), Arcuş (64%), Baraolt (27%), Băţani Mari

(39%), Belin (59%), Bixad (59%), Bodoc (76%), Cernat (<1%), Dalnic (6%), Ghidfalău

(45%), Hăghig (47%), Ilieni (46%), Malnaş (92%), Micfalău (75%), Moacşa (20%),

Sfântu Gheorghe (18%), Turia (3%), Vâlcele (84%), Valea Crişului (61%)

Judeţul Harghita: Cozmeni (1%)

Judeţul Braşov: Bod (<1%), Hărman (3%), Măieruş (<1%), Ormeniş (<1%),

Sânpetru (<1%).

Relief

Situl cuprinde în întregime munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă

cca. 70% din suprafaţa sitului, în trupuri compacte. Este o zonă relativ izolată,

datorită accesibilităţii reduse în zona Munţilor Baraolt. Relieful este caracteristic

zonelor de dealuri înalte. Aria cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri

- 36 -


de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare şi

barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag.

Localizarea sitului protejat MUNŢII BODOC – BARAOLT


Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai râului Olt.

- 37 -


Importanţa ariei/zonei

În cadrul sitului sunt prezente:

- 1 specie de interes global: cristeiul de câmp (Crex Crex)

- 9 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: acvila ţipătoare mică,

viespar, huhurez mare, barză neagră, ghionoaie sură, ciocănitoare cu spate

alb, ciocănitoarea neagră, muscar gulerat, muscar mic.

Parte dintre specii sunt rezidente, altele doar cuibăresc aici.

Tipuri de habitate

211-213 Culturi

231 Păşuni

311 Păduri de foioase

313 Păduri de amestec

324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)

Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativă activitatea de exploatare

forestieră şi transformarea păşunilor în zone agricole.

Importanţa siturilor NATURA 2000 de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

1. În cadrul sitului Natura 2000 Dealul Cetăţii Lempeş – Mlaştina Hărman sunt

prezente 7 habitate de interes comunitar dintre care 2 habitate sunt

prioritare, acestea acoperind 80% din suprafaţa totală a sitului. De asemenea

în sit există o specie de nevertebrate care fac parte din Anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE dar şi doua specii de plante care fac parte din Anexa II

a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi alte 59 de specii de floră şi faună

protejate la nivel naţional şi/sau comunitar.

2. Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl

NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT constituie o sursă de

eco-turism, aici desfăşurându-se activităţi de bird-watching, organizate de

Societatea română de Ornitologie, sucursala Braşov, co-custode al sitului.

Tot aici se practică şi pescuitul sportiv.

- 38 -


3. Comuna Hăghig are 51% din suprafaţă acoperită de Situl NATURA 2000

ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl NATURA 2000

ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT. Această situaţie trebuie gestionată

în aşa fel încât constrângerile să fie transformate în oportunităţi, inclusiv

utilizând Măsura 213 din PNDR.

Plăţi Natura 2000 -

Măsura 213 din Planul

National de Dezvoltare

Rurala privind

acordarea de plăţi

compensatorii pentru

utilizatorii de terenuri

agricole din zonele desemnate Natura 2000.

Plăţi anuale forfetare: beneficiarii pot fi fermieri, persoane fizice, juridice

sau grupuri de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care

grupul şi membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor

Natura 2000 desemnate pe teritoriul României.

Sunt eligibile suprafeţele agricole localizate pe teritoriul României, situate

în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în

IACS, cu o suprafaţă minimă de un hectar cu parcelele eligibile de dimensiunea

minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele

minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale

Pământului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate

de implementarea cerinţelor măsurii, urmând ca autorităţile competente să

verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii

se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul „primul

venit, primul servit”.

Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa de teren agricol utilizat

(SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 euro pe hectar. Doar în cazuri

excepţionale, plata maximă anuală, pentru o perioadă de maximum 5 ani, poate fi

în limita a 500 euro pe hectar. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi

anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul site-urilor

Comunele din arealul ŢINUTUL BÂRSEI sunt incluse în diferite categorii în funcţie de tipologia reliefului şi a elementelor de mediu:

Comunele Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele sunt incluse în Zona Montană Defavorizată

Comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hăghig sunt incluse în Pachetul 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi pachetul 2 „Practici Agricole

Tradiţionale”.

- 39 -


Natura 2000. La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime

obligatorii.

STAREA MEDIULUI

Principalele probleme de mediu sunt legate de managementul deşeurilor.

Problemele de management al deşeurilor au mai multe cauze principale printre

care se numără:

Obişnuinţa localnicilor de a depozita deşeurile pe câmpuri, în depozite de

deşeuri improvizate

Obişnuinţa localnicilor de nu plăti pentru serviciile de depozitare a

deşeurilor din gospodării

Lipsa atractivităţii economice a comunităţilor rurale pentru companiile

private care prestează activităţi de preluare şi depozitare de deşeuri.

O sinteză a problemelor de mediu identificate la nivelul comunităţilor din

ŢINUTUL BÂRSEI a relevat următoarele:

Localitatea Zone critice sub aspectul poluării

BOD - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - groapa de borhot din Fabrica de Zahăr Bod - ferma zootehnică Luca din Bod Colonie

CRIZBAV Groapa de gunoi a fost închisă şi ecologizată la data de 16.06.2009. În prezent colectarea deşeurilor menajere se face cu o firmă specializată

DUMBRĂVIŢA

Din cauza lacului de acumulare existent în avalul localităţii Dumbrăviţa a crescut pânza freatică şi nivelul apelor din fântânile existente în gospodăriile populaţiei şi cele publice. Nu există rampă ecologică, deşeurile sunt colectate şi depozitate în gropile ecologice din Braşov

HĂLCHIU

Deversări de canalizare menajera din municipiul Codlea; Deversări ape uzate de la Avicod Codlea; Deversări ape uzate de la Protan Codlea; Depozit de deşeuri închis în iulie 2009, parţial ecologizat;

HĂRMAN - Zona inundabilă pe stânga Podu Olt 700 ha fâneţe şi păşune; - Groapa de depozitare a gunoiului menajer 3,93 ha

SÂNPETRU

Poluarea aerului este generată atât pe teritoriul comunei cât şi pe teritoriul comunităţilor învecinate. Principalele substanţe poluante sunt PM 10-2,5, SO2, NOx, COV, CO2. Principala locaţie unde se înregistrează poluarea solului o reprezintă depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov Managementul deşeurilor nu include colectarea selectivă a deşeurilor.

FELDIOARA -Zone critice sub aspectul poluării atmosferei,apei,solului,terenuri degradate,depozite de deşeuri, rampe ecologice-

HĂGHIG - existenţa nitraţilor peste limitele de admisibilitate în apele provenite

din fântânile publice şi individuale - o suprafaţă degradată de 9,57 ha la cariera de nisip din satul Iarăş

- 40 -


VÂLCELE

- apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - nu este asigurată zona de protecţie sanitară a izvoarelor minerale şi

nu este asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică a acestor izvoare

- există terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi de adâncime şi eroziuni de suprafaţă asociate cu alunecări de teren

O oportunitate în ceea ce priveşte managementul deşeurilor o reprezintă

dezvoltarea unui sistem integrat de management la nivelul Zonei Metropolitane

Braşov. Un astfel de sistem integrat ar creşte atractivitatea economică, făcând

viabilă colectarea şi depozitarea deşeurilor, atât din punctul de vedere al

locuitorilor cât şi al companiei/companiilor de colectare şi depozitare a deşeurilor.

De asemenea, potenţialul crescut de dezvoltare al sectorului reciclării

deşeurilor refolosibile în Zona Metropolitană Braşov ar putea avea un impact pozitiv

considerabil asupra comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI.

Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate

Retea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundatii

Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităti pentru

dezvoltarea turismului.

Deseurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectarii selective si

lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in conditii de

eficienta economica.

Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

- 41 -


II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

O altă caracteristică care generează omogenitate la nivelul teritoriului o reprezintă

moştenirea cultural istorică. Caracterul multicultural al întregii zone se regăseşte şi

la nivelul patrimoniului arhitectural şi cultural.

Localitatea Elemente de patrimoniu arhitectural şi cultural

Bod Biserica evanghelică: s-a ridicat în a doua jumătate a secolului XIII-lea, ca o biserică în stilul romano-gotic; Biserica Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub numărul 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a turnului. Turnul clopotniţei a fost reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală. Din turnul vechi a rămas doar fundamentul şi primul etaj. Cetatea bisericii a fost distrusă şi ea în mare parte la cutremurul din 1802. Obiectivul cel mai important din punct de vedere istoric este Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491 În cor se află 4 covoare anatolice din secolele XVII-XVIII. Pictura altarului reprezintă "Isus Hristos în grădina Ghetsimani", a fost realizată în anul 1869 de Karl Dorschag. Orga datează din anul 1816. Ceasul turnului datează din 1869. Sunt 3 clopote din oţel datând din anul 1923 care provin din Apolda. Un clopot din bronz datează din anul 1846. Unul din clopotele vechi a fost donat în timpul Primului Război Mondial din 1916 pentru a se fabrica tunuri de luptă. În locul clopotului donat a fost adus în 1923 un altul, Clopotul de seară, care răsună şi astăzi în fiecare seară la ora 19:30. Al patrulea clopot este inscripţionat în limba latină şi este cel mai vechi Pe fundaţia altarului şi a orgii stă scris cu litere specific gotice un mesaj referitor la cutremurul din anul 1802. Monumentul eroilor din comuna Bod-Sat: închinat eroilor din primul război mondial, ridicat cu contribuţia locuitorilor, sub îndrumarea învăţătorului Cherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colonia Bod: închinat eroilor din al doilea război mondial, care au apărat Postul de radio Bod.

Crizbav În apropierea satului se află ruinele cetăţii. Apartenenţa sa la orizontul cetăţilor teutone este ipotetică. Este amintită prima dată în anul 1325. Fortificaţia a fost utilizată pe vremea răscoalelor săseşti din 1324 şi 1332. A fost legată fie de comiţii secuilor, fie de voievozii Transilvaniei. Obiective turistice:

Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273

Fortificaţie medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01

Aşezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02

Fortificaţie dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03

Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A-11662 Manifestări/evenimente culturale locale: Zilele Cetăţii Crizbav

Dumbrăviţa Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Tabloul comemorativ este amplasat în Biserica Ortodoxă din Dumbrăviţa şi a fost realizat în memoria eroilor români din localitate, care s-au jertfit în cele Două Războaie Mondiale. Există un muzeu al satului Vlădeni şi o bibliotecă în satul Dumbrăviţa.

Feldioara Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de

- 42 -


cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea teutonilor: era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Olt. Din vechea cetate se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. Biserica evanghelică - Este situata în partea de est a localităţii. Biserica este construită în stil gotic pe temeliile unei bazilici mai vechi de la începutul sec. XIII. Biserica ortodoxă - A fost construită în 1788. Biserica ortodoxă deţine o bibliotecă cu tipărituri din sec. XVIII, provenită de la episcopia Vâlcea. Monumentul eroilor saşi - Construit în 1912-1913, monumentul este închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici intre principele Ardealului Gabriel Bathory şi braşoveni, în anul 1612. Zona istorică locuită - Este formată din clădiri şi case de locuit cu toate acareturile datând din sec. XVIII. Biserica evanghelica fortificata din Rotbav - Biserica evanghelică din Rotbav a fost construită în sec. XIV în stil gotic, fiind una din bisericile fortificate din Tara Bârsei.

Hălchiu 12 monumente istorice, din care 2 biserici ortodoxe şi 2 biserici evanghelice Biserica fortificată din Hălchiu: este înconjurată de o cetate cu două incinte, având şase turnuri. În şanţul din jurul ei putea fi dirijată apa din Vulcăniţa, cetatea fiind astfel o fortificaţie de apărare destul de puternică la vremea ei. În anul 1599, biserica cetate a rezistat trupelor domnitorului Mihai Viteazul care, după ce au incendiat satul, au asaltat de şase ori fără succes biserica-cetate

Hărman Istoria cetăţii Hărmanului se leagă de prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râşnov şi Sânpetru. Prima atestare documentară a aşezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Intr-un document redactat atunci, regele Béla al IV-lea spune “am hotărât să dăruim sfântului şi venerabilului convent al mănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obştesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţile Transilvaniei, şi anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) şi Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile şi cele ce ţin de ele”. În sec XIII, locuitorii au construit o biserică înconjurată de ziduri, după modelul fortăreţelor saxone din această zonă. Biserica este împrejmuită cu ziduri înalte, prevăzute cu şapte turnuri de apărare. De-a lungul timpului, localnicii au renovat şi adaptat fortăreaţa conform necesităţilor lor. În interiorul bisericii se păstrează şi astăzi băncile de lemn realizate în secolul al XVI-lea. Orga şi altarul au fost renovate ulterior, datorită contribuţiei regelui polonez Carol al XII-lea. Masivul turn din partea de vest a fost construit în secolul al XIV-lea. În incinta cetăţii se efectuează serviciu religios evanghelic. Bibliotecă: Există două biblioteci, una a Şcolii generale din satul Hărman (16.000 de volume) şi una a comunei. Cămin Cultural: Clădirea are o sala mare cu capacitate de 250 de persoane. În subsolul clădirii îşi desfăşoară activitatea ansamblul folcloric “Vatra Hărmanului”. Tot aici, la etaj, se găseşte Muzeul etnografic Hărman şi biblioteca din comună.

Sânpetru Din secolul XIII datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte la 1794. Urmele unei picturi aflată pe unul dintre pereţii cetăţii fortificate a dus la presupunerea că, pe acest loc, cistercienii construiseră o mănăstire în jurul anului 1240.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerii_teutoni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

- 43 -


În interiorul cetăţii evanghelice funcţionează biblioteca comunei Sânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şi găzduieşte peste 8500 de volume. Biblioteca funcţionează pe bază de înscriere, în prezent fiind înregistrate peste 250 de persoane. La 25 august 1937 ia fiinţă prima şcoală de instructori planorişti din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Aerodromul funcţionează şi în prezent.

Hăghig Monumente istorice, monumente ce nu deţin o importanţă naţională: - Conacul Kövesdi - Biserica ortodoxă „Schimbarea la Faţă” – sat Hăghig - Cimitirul ortodox vechi – sat Hăghig - Biserica reformată – sat Hăghig - Capela familiei Nemes – sat Hăghig, nr. 112 (în cimitirul nou) - Castelul Nemes – sat Hăghig, nr. 420.

Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna, a fost pusă sub protecţie provizorie şi o locuinţă veche numită Casa galbenă.

Vâlcele Situri arheologice: - două aşezări neolitice, cultura Cucuteni-Ariuşd,la dealul Tyszk şi la

dealul Ciocas a intravilanului satului Ariuşd - aşezare din cultura Hallstadt, la extremitatea nordică a dealului Ciocas - fortificaţie din sec. XII-XIII Monumente şi ansambluri de arhitectură: - Bisericile reformate construite în satele Ariuşd şi Araci, în sec. XV-XVI - Biserica ortodoxă din Vâlcele, sec.XIX - Conacul Domokos, din satul Araci, sec. XIX

Comunele reunite în „ŢINUTUL BÂRSEI” păstrează moştenirea culturală specifică

convieţuirii românilor (actualmente majoritari) cu saşi, unguri, rromi.

Comuna Dumbrăviţa şi-a păstrat specificul puternic românesc, afirmat mai ales

odată cu privilegiile în privinţa autonomiei oferite localităţilor din sudul

Transilvaniei care au format Regimentul I de graniţă al Imperiului Austro-ungar.

În şase din cele şapte comune: Hărman, Hălchiu, Bod, Sânpetru, Feldioara, Crizbav,

care au aparţinut Ordinului Cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei, se păstrează

vestigii arhitecturale ale renumitelor biserici-cetăţi fortificate, construite în sec.

XIII.

Cultura naţionalităţilor, altele decât cea română, este prezentă încă în stilul

arhitectural, în obiceiurile folclorice, gastronomice. Acestea din urmă sunt

prezentate cu ocazia diverselor manifestări culturale. Există ansambluri de dansuri

populare, fanfare, etc.

Evenimente, festivaluri:

- Zilele Cetăţii Crizbav, Târgul de primăvară, Târgul de toamna

- Hălchiu: Zilele comunei (în luna septembrie), Festivalul sarmalelor,

organizat de etnicii maghiari

- 44 -


- Hărman: Balul Penaşilor (1-8 ianuarie), Maialul de Armindeni (1 mai), Zilele

Hărmanului (15 august).

- Feldioara: Zilele Marienburg - are loc în septembrie

- Dumbrăviţa : În august se organizează ziua localităţii; în aprilie şi

septembrie se organizează două târguri.

- Sânpetru - Ziua Eroilor,Zilele Comunei Sânpetru, Carnavalul (Fasching), Ziua

Mamei (Muttertag), Ziua recoltei(Erntedankfest), Ziua Cetăţii (Burgfest)

- Hăghig:„Balul Strugurilor” în luna octombrie

- Vâlcele: „stropitul” după Paşti.

La majoritatea evenimentelor locale (târguri, Zilele localităţii) sunt apreciate şi

premiate cele mai bune rezultate ale activităţilor agricole tradiţionale: cea mai

bună recoltă, cel mai frumos animal, cele mai bune preparate culinare, cea mai

tare băutură, etc.

Patrimoniul arhitectural şi cultural al „Ţinutului Bârsei” este deosebit de bogat, cantitativ şi

calitativ, reprezentând moştenirea tuturor etniilor care-l locuiesc.

Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărăra s-au păstrat vii

diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.

Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii

identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la

sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

În acest sens, conservarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte

dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect

pozitiv dezvoltării economice locale durabile şi competitive.

- 45 -


II.2.1.6 Economia locală

Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este

indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov,

cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă

economică a Municipiului Sfântu Gheorghe.

Activităţi sociale si instituţii locale

Un fenomen important, care nu poate fi relevat de datele statistice îl

reprezintă mobilitatea populaţiei active într-un areal de dezvoltare bine delimitat,

ce include cele 9 comunităţi din ŢINUTUL BÂRSEI. Există un nivel destul de ridicat

de mobilitate al salariaţilor în ambele sensuri (din rural spre urban şi viceversa).

Nivelul de mobilitate depinde, în mod evident, de calitatea serviciilor de transport

public în comun. În prezent, aceste servicii sunt asigurate de operatori privaţi.

Calitatea slabă a serviciilor de transport este compensată prin eforturi individuale

ale persoanelor care folosesc autoturismele pentru a putea circula în zonă. Reţeaua

de drumuri naţionale şi judeţene este foarte dezvoltată şi permite accesul facil în

foarte multe puncte din arealul metropolitan Braşov şi din depresiunea Sfântu

Gheorghe.

O situaţie specială o reprezintă transportul public de persoane între Municipiile

Braşov şi Sfântu Gheorghe. Această rută permite mobilitatea populaţiei aflată de-a

lungul rutei de transport către oricare din cele două municipii. În acest moment,

ruta de transport utilizează drumurile naţionale DN11 şi DN 12 care străbat o mică

parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI şi apoi ocolesc teritoriul. Chiar dacă există alte

două rute posibile care traversează întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, acestea fac

uz de drumuri judeţene şi nu sunt folosite de companiile de transport public în

comun. Locuitorii din comunităţile ŢINUTULUI BÂRSEI folosesc astfel autoturismele

personale pentru parcurgerea traseelor care traversează graniţa dintre judeţele

Covasna şi Braşov. Pentru traseele intra judeţene, companiile de transport public

folosesc drumurile judeţene în baza unei licenţe de transport judeţean.

Se intenţionează, în viitor, dezvoltarea unui sistem de transport public integrat,

care să facă uz de toate atu-urile teritoriului şi să asigure prin calitate,

interconectivitate şi facilitatea utilizării acoperirea nevoilor de transport pentru

toate categoriile de public. Aşa cum aminteam mai sus, este necesară dezvoltarea

- 46 -


unor noi rute de transport public care să facă legătura între diferite localităţi, în

special rurale, care să răspundă noilor dezvoltării rezidenţiale sau industriale din

arealele urbane polarizatoare.

II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active

Situaţia populaţiei active din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul

de mai jos:

Localitatea Populaţia

activa total Agricultura Industrie Comerţ Servicii

Bod 3010 467 19 279 112 57

Crizbav 1494 176 12 12 20 132

Dumbrăviţa 3197 210 0 20 55 135

Feldioara 4950 1060 9 772 114 165

Hălchiu 2934 788 81 248 159 300

Hărman 3389 1351 63 503 159 626

Sânpetru 2787 1255 1 658 241 355

Hăghig 1292 82 17 7 11 47

Vâlcele 2369 227

55 26 146

TOTAL 25422 5616 202 2554 897 1963

% 100,00 3,60 45,48 15,97 34,95

Distribuţia forţei de muncă în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Graficul de mai sus relevă o realitate existentă la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI

şi anume legătura între nivelul de accesibilitate şi gradul de ocupare al populaţiei.

Localităţile Feldioara, Hărman şi Sânpetru au un număr relativ ridicat de angajaţi

467.00 176.00

210.00

1060.00

788.00 1351.00

1255.00

82.00 227.00

Repartizarea fortei de munca pe localitati

Bod

Crizbav

Dumbravita

Feldioara

Halchiu

Harman

Sanpetru

Haghig

Valcele

- 47 -


tocmai datorită prezenţei căilor de acces (drumuri naţionale) şi apropierii de axa

urbană Codlea-Ghimbav-Braşov. La polul opus se află localităţile Hăghig, Vâlcele,

Crizbav şi Dumbrăviţa care au cei mai puţini angajaţi, una din cauze fiind şi nivelul

destul de scăzut de accesibilitate. În aceste localităţi există doar drumuri

judeţene, de o calitate inferioară celor naţionale.

Forţa de muncă pe sectoare de activitate

Datele prezentate mai sus relevă o tendinţă generalizată la nivelul spaţiului

rural din întreaga ţară, şi anume un număr foarte scăzut al personalului angajat în

agricultură. Acest lucru se datorează faptului că proprietăţile funciare sunt

fragmentate, predomină fermele exploataţiile de mici dimensiuni care nu reuşesc

să genereze un profit economic, şi implicit să genereze ocupare la nivelul

populaţiei active. Mai mult decât atât, dezvoltarea industriei şi serviciilor la nivelul

regiunii Braşov face ca generaţia tânără din mediul rural să îşi caute dezvoltarea

profesională în afara domeniului agricol. Chiar şi în aceste condiţii, există un

nucleu de exploataţii agricole profitabile care pot constitui masa critică pentru o

dezvoltare viitoare a sectorului agricol în complementaritate cu alte componente

ale dezvoltării economice. Majoritatea acestor exploataţii agricole se datorează

succesului culturilor de plante industriale (cartof, sfeclă de zahăr) şi cereale care

pot genera un profit economic.

202.00

2554.00

897.00

1963.00

Repartizarea fortei de muncă pe sectoare de activitate

Agricultura

Industrie

Comert

Servicii

- 48 -


După cum reiese din tabelele prezentate în această secţiune, principalele

domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte

dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai

largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-

Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe. Aşezarea geografică în centrul

ţării, la intersecţia unor importante rute comerciale generează, pentru toate

comunităţile, o cerere a dezvoltării serviciilor. Această tendinţă a fost accentuată

şi de dispariţia marilor fabrici care au dominat dezvoltarea economică în perioada

comunistă – Fabrica de Autocamioane ROMAN, Uzina TRACTORUL Braşov, ISAMA

Sfântu Gheorghe şi Întreprinderea de Aparataj Motoare Sfântu Gheorghe

Agricultura Industrie Comerţ Servicii total personal salariat

2004 499 939 672 999 3109

2005 420 675 698 1046 2839

2006 284 1141 413 1308 3146

2007 337 2000 713 1766 4816

2008 202 2554 897 1963 5616

Evoluţia numărului de salariaţi pe sectoare de activitate

Datele prezentate în mai sus relevă o tendinţă generalizată de scădere a

numărului de angajaţi în agricultură. Chiar dacă această scădere poate fi

interpretată ca rezultând din scăderea importanţei sectorului agricol în economia

regiunii, ea poate fi asociată şi unui demers de creştere a productivităţii muncii în

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2004 2005 2006 2007 2008

Agricultura

Industrie

Comerț

Servicii

- 49 -


cadrul fermelor de mici dimensiuni precum şi mecanizării procesului de producţie

agricolă cu utilaje performante.

În paralel, se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul

industrial şi în sectorul serviciilor. Prin creşterea nivelului de accesibilitate

(construirea de noi drumuri de acces şi reabilitarea celor existente), spaţiul rural

devine atractiv pentru multe companii private interesate să dezvolte activităţi

economice în zona unei mari aglomerări urbane cu aproape 500 000 de locuitori. De

asemenea, companii care derulau activităţi industriale în spaţiul urban au căutat

posibilităţi de relocare în spaţiul rural limitrof.

Unul din factorii importanţi în creşterea nivelului de angajare în sectorul

serviciilor şi mai ales al industriei îl reprezintă nivelul destul de ridicat de

accesibilitate al întregii Depresiuni a Braşovului, atât din punct de vedere rutier

cât şi feroviar. Din păcate, această tendinţă de profilare a comunităţilor rurale

către sectorul non agricol nu este întâlnită la acelaşi nivel pe întreg teritoriul

ŢINUTUL BÂRSEI. Se desprinde de aici nevoia de a creşte nivelul de accesibilitate

rutieră şi/sau feroviară în toate comunităţile teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

În ultimii cinci ani s-a produs o puternică schimbare în repartizarea personalului salariat pe sectoare de activitate, respectiv scăderea constantă în domeniul agricol şi creşterea semnificativă în sectoarele industrie şi servicii. Acest areal beneficiază de condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov. Situaţia precară a veniturilor din agricultură argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, a diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe sectorul non-agricol, ca sursa durabila pentru nivelul de trai al comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale. „Ţinutul Bârsei” se înscrie în tendinţa identificată la nivelul regiunii Centru, de reducere a ponderii agriculturii şi orientarea spre sectorul industriei şi al serviciilor. La nivel regional, cea mai mare rată de ocupare a populaţiei se înregistrează în Regiunea Centru, cu un procent de 30,8%, în sectorul secundar şi terţiar, respectiv 24,6%, în sectorul primar (INS 2005).

- 50 -


II.2.1.6.2 Agricultură

Toate localităţile prezentate în tabelul de mai jos se afla în depresiunea Braşovului

şi depresiunea Sfântu Gheorghe, unde altitudinea este cuprinsa intre 500 şi 1000 m.

Structura fondului funciar în anul 2009:

Localitatea Suprafaţa agricola

(ha)

din care:

Arabil Fâneaţă Păşune Livezi

Bod 2902 2250 171 480 1

Hărman 4456 2988 458 942 68

Hălchiu 4834 3687 318 810 19

Sânpetru 2639 2083 84 359 113

Crizbav 2670 1814 225 612 19

Dumbrăviţa 5103 1565 770 2768 0

Feldioara 5337 3229 693 1413 2

Vâlcele 3061 1465 1358 228 10

Hăghig 2952 1764 965 216 7

total 33954 20845 5042 7828 239

% 100% 62,04% 15% 23,30% 0,71%

După cum reiese şi din tabelul de mai sus, principala destinaţie a suprafeţelor

agricole este cea de teren arabil. Această destinaţie este una normală într-o zonă

depresionară. Următoarea categorie de folosinţă ca pondere o reprezintă păşunile.

Structura fondului funciar în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Graficul de mai sus subliniază tendinţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI de a se orienta

către cultura plantelor industriale şi către zootehnie, în conformitate cu condiţiile

de relief, soluri, precipitaţii, climă, etc ce se găsesc în zonă.

20845 5042

7828

239

Arabil

Fâneaţă

Păşune

Livezi

- 51 -


Modul de folosinţă a terenului arabil, cu principalele culturi agricole:

Suprafeţe însămânţate în primăvara anului 2009 (ha):

Localitatea cartofi sfeclă

de zahăr

grâu secară orz orzoaică ovăz porumb boabe

total

Bod 45 282 596 12 3 35 14 147 1134

Hărman 367 81 801 0 0 166 0 267 1682

Hălchiu 211 310 1093 40 35 340 78 50 2157

Sânpetru 116 37 213 5 0 21 9 140 541

Crizbav 40 10 150 200 0 150 60 0 610

Dumbrăviţa 100 1 45 90 20 40 0 25 321

Feldioara 155 160 400 10 25 270 40 90 1150

Vâlcele 70 40 70 10 0 100 0 200 490

Hăghig 70 60 320 20 0 220 20 120 830

total 1174 981 3688 387 83 1342 221 1039 8915

% 13,16 11 41,36 4,34 0,93 15,05 2,47 11,65 100

Utilizarea terenului arabil în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI (ha)

Principalele culturi sunt cele asociate reliefului şi climei din regiunea

Braşov. Culturile de cereale predomină. Un factor important în ceea ce priveşte

cultura plantelor industriale o reprezintă prezenţa fabrici de zahăr de la Bod.

cartofi, 1174

sfeclă de zahăr, 981

grâu, 3688

secară, 387

orz, 83

orzoaică, 1342

ovăz, 221 porumb boabe, 1039

- 52 -


Datorită acestui agent economic, o porţiune considerabilă din exploataţiile agricole

este folosită pentru culturi de sfeclă de zahăr.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este prezentat sintetic în

tabelul de mai joş

localitatea efective de animale

2007 2008 2009

HĂRMAN

bovine 590 500 560

cabaline 93 85 70

ovine 3250 4475 3350

porcine 840 495 350

păsări 3190 2800 2930

BOD

bovine 1150 1310 1170

cabaline 115 130 130

ovine 4800 5700 7000

porcine 1000 500 800

păsări 4000 2536 3880

SÂNPETRU

bovine 420 439 225

cabaline 41 51 51

ovine 820 800 1000

porcine 488 300 250

păsări 4420 1269 2460

HĂLCHIU

bovine 805 835 589

cabaline 53 71 35

ovine 1130 2100 2200

porcine 740 480 410

păsări 2500 2500 2850

CRIZBAV

bovine 175 193 137

cabaline 74 72 59

ovine 557 150 187

porcine 322 150 220

păsări 1700 1400 1350

FELDIOARA

bovine 650 510 620

cabaline 110 75 62

ovine 3500 3300 3800

porcine 800 370 620

păsări 4300 4510 4600

DUMBRĂVIŢA

bovine 400 150 230

cabaline 140 180 98

ovine 1000 1200 1600

porcine 500 318 318

- 53 -


păsări 900 1049 1100

VÂLCELE

bovine 728 774 447


ovine 2810 4815 3541

porcine 1050 914 375

păsări 3350 3350 3261

HĂGHIG

bovine 1491 1565 2134


ovine 3080 4913 3555

porcine 870 809 2865

păsări 3190 3190 1975

TOTAL

bovine 6409 6276 6112

cabaline 1176 1303 1004

ovine 20947 27453 26233

porcine 6610 4336 6208

păsări 27550 22604 24406

Efective de animale în ŢINUTUL BÂRSEI

Ultimii trei ani subliniază un nivel relativ constant în ceea ce priveşte

efectivele de bovine, cabaline şi porcine. În ceea ce priveşte ovinele, acestea

reprezintă o categorie destul de întâlnită în zonă, iar efectivele au o tendinţă

ascendentă. Efectivele de păsări au suferit o scădere importantă în 2008 datorită

epidemiei de gripă aviară. Creşterile de efective animale din zonă pot fi explicate

prin dezvoltarea economică din arealul urban aflat la sud şi la nord de teritoriul

20947

27453 26233

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2007 2008 2009

bovine

cabaline

ovine

porcine

pasari

- 54 -


ŢINUTUL BÂRSEI. Această dezvoltare economică a generat o creştere a cererii de

produse animale.

Fondul forestier:

Localitatea Suprafaţă păduri (ha)

Bod 247

Hărman 476

Hălchiu 600

Sânpetru 237

Crizbav 2000

Dumbrăviţa 4290

Feldioara 1350

Vâlcele 2475

Hăghig 1425

total 13100

Exploatarea fondului forestier, prin ocoale silvice private sau publice,

asigură o sursă de venit atât proprietarilor privaţi de păduri, cât şi autorităţilor

publice locale, prin valorificarea masei lemnoase. Fondul de vânătoare este bogat

calitativ, existând efective de urşi, mistreţi, iepuri etc. Din punct de vedere

cantitativ fondul cinegetic nu permite dezvoltarea activităţilor de vânătoare.

O prezentare mai detaliată a activităţilor agricole din localităţile ŢINUTULUI

BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş Aşa cum aminteam mai devreme,

principala caracteristică a activităţilor agricole o reprezintă fragmentarea

suprafeţelor agricole şi exploatarea lor într-o manieră individuală. Există totuşi

câteva exploataţii de dimensiuni mai mari ce pot constitui un nucleu în ceea ce

priveşte concentrarea şi eficientizarea activităţilor agricole.

- 55 -


Caracteristicile activităţilor agricole (2010):

Localitate

a

Mărimea suprafeţelor

exploataţiilor

Creşterea

animalelor

Procesarea

produselor

Bod - 1 exploataţie de 150 ha cu

terenuri în arenda

- 4 exploataţii intre 50 şi 80

ha parţial în arenda,

parţial în proprietate .

- 1 exploataţie de 50 ha cu

terenurile în arenda

- restul suprafeţei este

lucrat pe exploataţii

individuale cu terenuri

proprietate şi arenda pana

la 10 ha

- Asociaţia

Crescătorilor de

Taurine Bod Sat

cu aprox. 180

capete

- Asociaţia

Crescătorilor de

Taurine Bod

Colonie cu aprox.

120 capete

- PFA - 150 capete

- Crescători

persoane fizice

- 1/3 în

exploataţiile

proprii

- 2/3 sunt livrate

marilor

procesatori

(fabrici de lapte,

abatoare etc.)

Hărman - 5 exploataţii cu suprafeţe

între 150 ha şi 515 ha

- 1 exploataţie intre 50 şi

150 ha

- 1 exploataţie intre 10 şi 50

ha restul suprafeţei este



proprietate şi arenda pana

la 10 ha

Crescători

persoane fizice:

- Bovine: 7

persoane deţin

între 10-100

capete

- Ovine: 7

persoane deţin

între 50-1600

capete

- 2/3 sunt livrate

marilor

procesatori

(fabrici de lapte,

abatoare etc.)

- 1/3 din produse

livrate la piaţa

libera

Hălchiu - 2 societăţi agricole

formate după Legea nr.

36/1991 cu suprafaţa de

teren de 657 ha

- 1 societate comercială

pentru producerea de

cartofi de sămânţă cu

- o cooperativa –

„BOVIROM TARA

BARSEI” BRASOV

cu 400 cap.

bovine

- 220 cap. bovine

în Asociaţia

- 1/3 sunt livrate

marilor

procesatori

(fabrici de lapte,

abatoare)

- 2/3 din produse

livrate la piaţa

- 56 -


suprafaţa de 200 ha în

arendă şi 50 ha în

proprietate

- 5 exploataţii agricole cu

suprafaţa de peste 50 ha

- 10 exploataţii agricole cu

suprafaţa intre 10 ha – 50

ha


lucrat în exploataţii

agricole individuale cu

terenuri proprietate şi

arenda pana la 10 ha

Crescătorilor de

Taurine Hălchiu

- 300 cap. bovine

la persoane fizice

libera (cereale,

lapte, carne,

cartofi)

Sânpetru Terenurile agricole sunt

utilizate:

- în proporţie de 30%

individual

- 70% de către doua

societăţi agricole şi

crescătorii de animale

din comuna

- 8 crescători de

animale/păsări -

P.F.A. sau

Întreprindere

familiala cu

circa 1500 ovine,

300 bovine, 3.000

păsări.

- 100 de cetăţeni cu

1-5 capete bovine

- 1 P.F.A. – apicultor

Produsele sunt

livrate

procesatorilor şi o

mica parte

comercializate

direct din

gospodarii

Crizbav - Terenurile agricole sunt

utilizate:

- în proporţie de 80%

individual, 20% de către

doua societăţi agricole

- nr. exploataţii agricole =

995

- suprafaţa exploataţii

agricole = 2543.34 ha

- 77 persoane au 1-

17 capete bovine

- 26 persoane au 1-

300 capete ovine

- 143 persoane au

1-2 capete

cabaline

- 330 persoane au

1-20 păsări

- 1 apicultor PFA

- 2/3 sunt

procesate în

exploataţiile

proprii

- 1/3 din produse

livrate la piaţa

libera

- 57 -


DUMBRĂ

VIŢA

Exploataţiile agricole sunt

fragmentate.

Există o singură exploataţie

agricolă de aproape 100 de

ha.

Suprafaţa totala a

exploataţiilor agricole este

de aprox. 1000 de ha din

care peste 65% este

ocupată de culturile de

nutreţ-

In comună există un

număr de aprox.

230 bovine, 1600

de ovine, peste 300

porcine si 1600 de

păsări.

- 1/3 în

exploataţiile

proprii

- 2/3 sunt livrate

marilor

procesatori

(fabrici de lapte,

abatoare etc.)

Feldioar

a

Cea mai mare exploataţie

agricola este realizată de o

companie privată care

gestionează o suprafaţă de

peste 400 de ha

Mai există 2 exploataţii de

aprox. 50 de ha

Restul suprafeţelor sunt

reprezentate de

exploataţiile de mici

dimensiuni

Suprafaţa totala agricola

este de aprox. 1240 ha

Aprox. 30 de

persoane au intre

1-30 capete bovine

Aprox. 40 de pers

au intre 1 si 2

capete cabaline

216 persoane au

intre 1 -20 de

păsări

- 2/3 sunt

procesate în

exploataţiile

proprii

- 1/3 din produse

livrate la piaţa

libera

Hăghig - 4 exploataţii 25-80 ha

parţial în arendă




proprietate şi arendă până

la 10 ha.

- Asociaţia

Crescătorilor de

Taurine Hăghig,

aprox. 35 buc.

Bovine

- 12 PFA mixt

bovine-ovine 900

capete

- 1/3 exploataţii

proprii

- 2/3 sunt livrate

marilor procesatori

(fabrici de lapte,

abatoare)

- 58 -


- ovine 380

- caprine 150

- 1 societate

comercială suine

Vâlcele - majoritatea gospodăriilor

sunt mici, media fiind de

5, 40 ha (peste media

naţională= 2,43 ha în

2007)

- grad de mecanizare

satisfăcător, dar învechit

- zootehnia se

dezvoltă datorită

calităţii păşunilor

şi fâneţelor

- efectivele de

animale au scăzut,

dar, în ceea ce

priveşte creşterea

bovinelor, se

constată o creştere

constantă a

producţiei de lapte

- 2/3 sunt

procesate în

exploataţiile

proprii

1/3 din produse

livrate la piaţa

libera

O problemă importantă cu care se confruntă administratorii micilor exploataţii

agricole o reprezintă lipsa mijloacelor eficiente de valorificare a produselor din

gospodăriile proprii. Astfel, o mare parte din agricultori reclamă lipsa unor spaţii

amenajate pentru vânzarea de produse agroalimentare în comunităţilor rurale. În

plus, o oportunitate pentru vânzarea produselor agricole din exploataţiile de mici

dimensiuni o reprezintă organizarea de târguri şi evenimente ocazionate de diverse

sărbători unde pot fi comercializate astfel de produse.

Fragmentarea şi utilizarea individuală a exploataţiilor agricole este relevată şi de

numărul relativ scăzut de companii private din sectorul agricol, companii care

asigură şi un nivel scăzut al ocupării populaţiei. Situaţia firmelor specializate pe

activităţi agricole este prezentată în tabelul de mai joş Totuşi se poate observa o

dezvoltare a companiilor de prelucrare a produselor lactate şi a celor din carne,

pornind de la tradiţia zonei în aceste sectoare. Aceste companii reprezintă punctul

critic pentru dezvoltarea exploataţiilor de dimensiune mică şi medie care pot

furniza materia primă solicitată de procesatori pentru a acoperi cererea generată

de o aglomerare urbană de aproximativ 500.000 locuitori.

- 59 -


Comentarii privind economia locală

Caracteristicile fizice ale zonei se reflectă în ponderea principalelor culturi

practicate, şi anume culturile de cartof şi plante industriale, ale căror posibilităţi

de valorificare sunt mai ridicate decât în cazul altor categorii de culturi. Pe un

relativ îndepărtat loc doi se situează creşterea bovinelor şi a porcinelor. Un aspect

important în productivitatea sectorului zootehnic o reprezintă nivelul destul de

ridicat al investiţiilor necesare pentru respectarea normelor de siguranţă sanitar-

veterinară.

În ceea ce priveşte dimensiunea teritorială, localităţile Hărman şi Hălchiu

deţin conducerea în ceea ce priveşte numărul de companii private din sectorul

agricol. Acest lucru se datorează şi faptului că extravilanul celor două comune este

destul de mare pentru a putea dezvolta aici exploataţii agricole profitabile.

Existenţa păşunilor şi fâneţelor de calitate, pe 36% din suprafaţa fondului

funciar, permite dezvoltarea activităţii de creştere a animalelor (bovine, ovine ).

Aceste activităţi se realizează în gospodării individuale, în firme specializate sau în

fermele mixte care funcţionează în arealul prezentat .

În privinţa modului de utilizare a terenului agricol, se păstrează un grad de

asociere relativ mic; în schimb, asocierile existente, atât în cultura plantelor, cât

şi în creşterea animalelor, au confirmat eficienţa, comparativ cu exploataţiile cu

suprafeţe mici, datorate fragmentării excesive a proprietăţii. Formele asociative

de exploataţii agricole au reuşit în mare parte sa se adapteze nevoilor unei

agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate inclusiv prin fonduri

SAPARD.

Ferme de producţie în domeniul zootehnie:

BOD: SC L&D LUCA, AF GAITAN IOAN (taurine)

HĂLCHIU: SC POLZOO-EXIM (taurine)

CRIZBAV: SC ROMBALKANELLAS IMPEX SRL (taurine)

HĂRMAN: ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L. (piscicultură)

HĂGHIG: ŞC. AGRO BORD SRL (suine)

- 60 -


S-au dezvoltat activităţi conexe, de procesare a produselor (ex.:SC

RAFLATAC SRL Hărman). În imediata apropiere există procesatori mari de produse

agricole: PRODLACTA BRASOV, SC LUCA SRL Braşov, TYROM, SC REINERT SRL, etc.

În arealul GAL „Ţinutul Bârsei” sunt prezent firme de marcă: Fabrica de

zahăr Bod, SC Dacia Plant SRL- punct de lucru al unui important producător de

produse naturiste, SC H&E REINERT SRL Feldioara – procesator de carne, ŞC.

DORIPESCO PROD ŞR.L.

Tot o „marcă locală” poate fi considerat Liceul din Feldioara, deoarece

învăţământul agricol a avut aici o tradiţie de 100 de ani; Şcoala agricolă care a

funcţionat aici intre anii 1872-1967 şi a contribuit esenţial la modernizarea

agriculturii din Ţara Bârsei.

Agricultura este o ocupaţie importantă, asigurând atât surse de existenţă

pentru populaţia localităţilor rurale, prin exploataţiile agricole individuale, cât şi

valoare adăugată brută, prin fermele mari de producţie şi firmele procesatoare de

produse agricole.

Activităţile agricole reprezintă un potenţial de dezvoltare a GAL „Ţinutul

Bârsei”, având în vedere resursele disponibile. Totuşi, luând în calcul şi provocările

socio-demografice pe termen mediu şi lung este nevoie de o eficientizare a

exploataţiilor agricole (prin asociere şi utilizarea de utilaje performante) precum şi

o dezvoltare a sectorului non agricol, cu accent pe dezvoltarea acelor activităţi

care permit prelungirea perioadei de viaţă activă şi crearea unui nivel ridicat al

calităţii vieţii.

- 61 -


II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Situaţia activităţii economice, în toate cele patru sectoare (agricol, industrie,

comerţ, servicii), este prezentată astfel:

2008: (sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, DGFP Braşov)

localitatea

Total

întreprind

eri

Micro-

întreprinderi cu

0-10 salariaţi

Întreprinder

i cu 10 - 50

salariaţi

Întreprinderi

cu 50 - 250

salariaţi

Întreprinderi cu

peste 250

salariaţi

Bod 13 12 - 1 -

Hărman 31 18 10 3 -

Hălchiu 23 19 3 1 -

Sânpetru 35 26 8 - 1

Crizbav 3 3 - - -

Dumbrăviţ

a 53

50 3 - -

Feldioara 84 77 5 2 -

Hăghig 22 20 1 1 -

Vâlcele 19 18 1 - -

Număr 283 243 31 8 1

% 100 85,87% 10,95% 2,83% 0.35%

Aşa cum se întâmplă şi la nivel european, mediul economic este dominat, în

proporţie de peste 95% de întreprinderi mici şi mijlocii, cu până la 250 de salariaţi.

Dintre acestea, peste 80% sunt reprezentate de microîntreprinderi (companii cu

până la 10 angajaţi). Majoritatea acestor companii sunt afaceri de familie,

concentrate pe sectorul serviciilor şi al industrie uşoare, dar şi în sectorul

turismului.

Aşezată la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia,

favorizată de privilegiile voievodale, dar şi ale autorităţilor transilvănene, Ţara

- 62 -


Bârsei a avut dintotdeauna o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comerţului

în Ţările Române.

Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru

economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova

şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe principalul drum comercial

ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor

comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor.

Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut

printr-un puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică şi în

timpul regimului comunist.

Regimul comunist a făcut din judeţul Braşov cel de-al treilea centru al

dezvoltării industriale din România, după Bucureşti şi Prahova, concentrând aici

mari coloşi industriali: Fabrica de Autocamioane Roman (26.000 angajaţi), Uzina de

Tractoare (26.000 angajaţi), Rulmentul Braşov (8.000 angajaţi). În apropiere, la

numai 35 de km depărtare, în Sfântu Gheorghe au fost dezvoltate Întreprinderea de

Aparataj Motoare precum şi Întreprinderea

După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore

în structura economiei Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte

diversificată.

În perioada 1990-2004 producţia industrială a scăzut, cu 70%, iar ritmul de

scădere a fost, în aceşti ani, mai mare în Braşov decât la nivel naţional. Scăderea

producţiei industriale în perioada de după anul 1990 are drept cauză, în primul

rând, ineficienţa celor trei societăţi, numărul mare de angajaţi şi câştigurile

salariale mari, ce nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi

productivitate. Începând din anul 1996, în Braşov au fost disponibilizaţi 80.000 de

angajaţi, astfel încât unele dintre aceste întreprinderi nu mai funcţionează în

prezent (Tractorul), iar altele funcţionează cu 8% din angajaţi (Roman ŞA.).

În ceea ce priveşte profilul economic al zonei de după 1990, acesta a fost puternic

influenţat de aglomerarea urbană aflata in apropiere, alcătuită din Municipiile

Braşov, Sfântu Gheorghe, Săcele, Codlea şi oraşul Ghimbav. Astfel, prin

expansiunea spaţiului urban, activităţile industriale din interiorul oraşelor au fost

relocate către comunităţile limitrofe. Întreaga zonă şi-a păstrat atractivitatea

datorită reţelei de drumuri naţionale şi căi ferate ce ajung în zonă.

- 63 -


Mari companii străine au fost interesate să atragă forţa de muncă specializată care

a lucrat în cadrul marilor fabrici Braşovene si Covăsnene. În plus, aglomerarea

urbană Braşov reuneşte într-un spaţiu cu o raza de aproximativ 33 de km

aproximativ 500 000 de locuitori, ceea ce reprezintă un atu. Astfel au dezvoltat

operaţiuni în zona mari companii precum STABILUS, MIELE, KRONOSPAN, INA

SCHAEFFLER, CONTINENTAL, etc. Pe lângă acestea se dezvoltă şi câteva parcuri

industriale dintre care amintim GRAELLS&LLONCH (la Prejmer) şi ICCO (la

Ghimbav). Asa cum aminteam mai sus, si companii din sectorul agro alimentar s-au

dezvoltat in arealul Braşov, pe teritoriul sau în vecinătatea ŢINUTULUI BÂRSEI.

Amintim aici Fabrica de Zahar BOD, TYROM, REINERT. În afara acestora câteva

companii locale au dezvoltat adevărate „mărci” locale si regionale precum

DORIPESCO (piscicultură), LE FRU MARIN, BERTIS, LUCA- (preparate din carne),

COVALACT, PRODLACTA (lactate) , VEL PITAR, PRO SPICOM (morărit şi panificaţie),

etc.

Comentarii privind industria locală

Aşa cum menţionam mai sus, sectoarele cele mai dezvoltate din punctul de vedere al

economiei sunt sectoarele cu o oarecare tradiţie în zona Braşov. Bineînţeles, dezvoltarea

economică a comunităţilor rurale ţine cont de dezvoltarea diferitelor sectoare economice

din arealul metropolitan Braşov, în vederea stabilirii unei relaţii de complementaritate.

În afara industriei, prezenţa unei mari concentrări urbane, cu o populaţie de peste 350 000

de persoane (în trei municipii şi trei oraşe) generează o cerere crescută în ceea ce priveşte

produsele alimentare dar şi diverse categorii de servicii.

Un sector cu o dezvoltare importantă, care urmează trendul regional şi naţional este

sectorul construcţiilor. Totuşi, trebuie spus că această creştere nu este una sustenabilă pe

termen lung şi este de aşteptat ca în câţiva ani, sectorul construcţiilor să se stabilizeze la un

nivel de echilibru.

Aceste considerente stau la baza profilării economice a comunităţilor rurale din arealul

ŢINUTUL BÂRSEI.

- 64 -


II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii

Situaţia comerţului şi a serviciilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în

tabelul de mai joş

2008:

Tipuri de comerţ total % din numărul

total

Cu ridicata şi intermedieri 83 28,42

Cu amănuntul 202 69,17

combustibil 2 0,68

Produse chimice 2 0,68

Produse diverse 3 1,02

Total 292 100

Comerţul cu amănuntul este o activitate dezvoltată în localităţile în cauză şi

reprezintă o sursă de venit familial. Comerţul cu ridicata şi intermedierile sunt

activităţi prezente mai pregnant în localităţile apropiate de Braşov (Sânpetru,

Hărman, Hălchiu).

0

50

100

150

200

250

Cu ridicata şi intermedieri

Cu amănuntul

combustibil Produse chimice

Produse diverse

Numar firme de comert, pe activitati

- 65 -


Servicii (2008):

Întreprinderi din sectorul servicii total

% din

număru

l total

Transport marfă 57 14,72

Transport călători 14 3,61

Transport rutier, activităţi anexe 2 0,51

Consultanta, inginerie, asigurări 49 12,66

Consultanta echip. IT, soft, reparaţii electronice 16 4,13

Reparaţii auto 12 3,10

Hotel, pensiune, bar, restaurant 43 11,11

Vânzări, închirieri imobiliare 19 4,90

Patiserie, brutărie, cofetărie 1 0,25

Construcţii de clădiri 118 30,49

Construcţii metalice 2 0,51

Alte servicii suport pt. întreprinderi 5 1,29

Servicii medicale 9 2,32

Alte servicii 40 10,33

Total 387 100

0

20

40

60

80

100

120

Numar firme de servicii, pe activitati

- 66 -


Sectorul serviciilor a evoluat ca răspuns la trendul economic ascendent al întregii

zone. Dezvoltarea industrială din ultimii ani coroborată cu dezvoltarea

infrastructurii turistice a creat premisele necesare pentru dezvoltarea serviciilor.

Evoluţia ascendentă a sectorului serviciilor poate reflecta creşterea

profesionalismului firmelor care aleg sa externalizeze unele activităţi ( paza şi

protecţie, evidenţă contabilă, întreţinere) sau apelează din ce în ce mai mult la

servicii de consultanţă.

Sectorul terţiar

Întreprinderi din sectorul de

Prelucrare (terţiar) total

% din

numărul

total

Fabricarea pâinii, patiserie 11 8,87

Fabricare produse lactate 2 1,61

Confecţii blănuri 1 1,61

Fabricare împletituri plută, paie, produse manufacturiere 5 4,03

Fabricarea betonului 3 2,41

Extracţie piatră, pietriş, nisip 3 2,41

Producţia şi conservarea produselor din carne 3 2,41

Fabricare uşi, ferestre, construcţii metalice 11 8,87

Producţie remorci 2 1,61

Prelucrare lemn, mobilier 28 22,58

Ind. farmaceutică şi produse naturiste 2 1,61

Producere zahăr 1

Morărit 3 2,41

Producere componente electrice 2 1,61

Fabricare alte produse textile, incaltaminte 12 9,67

Fabricare utilaje,produse din metal, motoare 14 11,29

Fabricare produse cauciuc 3 2,41

Alte activităţi de producţie 18 14,51

Total 124 100

În sectorul de prelucrare, cele mai importante domenii sunt

prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului

Fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor

- 67 -


Alte activităţi de producţie

Această situaţie se datorează tradiţiei existente în zonă în ceea ce priveşte

prelucrarea lemnului, dar şi a prezenţei specialiştilor în acest domeniu (pregătiţi în

diverse specializări de către Facultatea de Silvicultură şi Industria Lemnului din

cadrul Universităţii TRANSILVANIA din Braşov. În plus, în zona Braşov – Ghimbav se

găsesc un număr considerabil de companii de mari dimensiuni ce activează în

domeniul prelucrării lemnului, ceea ce generează o anumită orientare în ceea ce

priveşte dezvoltarea micilor companii.

De partea cealaltă, fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a

motoarelor se datorează tradiţiei industriale a zonei, care a creat un număr

considerabil de specialişti în aceste domenii. Dezvoltarea culturii antreprenoriale

din ultimii ani a dus la apariţia câtorva firme de producţie în acest domeniu.

Localitatea Număr de

firme (2008)

Sector

agricol

Sector

industrial şi de

artizanat

Sector de

comerţ

Sector

privind

serviciile

Bod 93 1 13 37 42

Hărman 219 11 31 60 117

Hălchiu 137 9 23 51 54

Sânpetru 232 3 35 78 116

Crizbav 20 6 3 3 8

Dumbrăviţa 53 1 9 26 17

Feldioara 84 4 10 37 33

Hăghig 22 1 0 18 3

Vâlcele 19 1 0 18 0

Total 879 37 124 328 390

% 100 4,2 14,1 37,3 44,36

- 68 -


Din datele prezentate în această secţiune este evidentă orientarea economică a

zonei către sectorul serviciilor şi al comerţului.

De asemenea, un fapt important ce trebuie amintit este faptul că numărul cel mai

mic de firme, per total, se găseşte în localităţile ce nu sunt traversate de drumuri

naţionale (Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig, Vâlcele), ceea ce arată o legătură clară

între nivelul de accesibilitate/mobilitate şi nivelul de dezvoltare economică.

Concluzia care se desprinde de aici este aceea că pentru a asigura dezvoltarea

economică sustenabilă şi competitivă a comunităţilor din arealul ŢINUTULUI BÂRSEI

este nevoie de îmbunătăţirea gradului de accesibilitate şi de creştere a mobilităţii

bunurilor şi serviciilor în zonă.

2008 Agricultura Industrie Comerţ Servicii total

personal 185 2492 860 1770 5307

% 3,48 46,95 16,20 33,35 100

Număr de firme 37 124 328 390 879

% 4 14 37 45 100

Sector agricol 4,2%

Sector industrial şi de artizanat

14,1%

Sector de comerţ 37,3%

Sector privind serviciile 44,36%

Numarul de firme pe sectoare de activitate 2008

- 69 -


Activităţile non-agricole sunt puternic dezvoltate, constituind o importantă sursă

de venit alternativ pentru populaţia rurală.

Prin specificul lui, sectorul „Industrie”, deşi, ca număr de firme reprezintă 14%, ca

număr de personal reprezintă 46,95%.

Sectorul „Servicii”, cu cel mai mare număr de firme, ocupă 33,35 % din numărul

mediu de personal. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă

un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii

zonelor rurale şi oferă oportunităţi ocupaţionale, care pot ajuta la ameliorarea

condiţiilor de trai.

0 500

1000 1500 2000 2500

3000

Numar de firme si personalul angajat, pe sectoare de activitate

Număr de firme

personal

- 70 -


Comentarii privind comerţul şi serviciile

Din sectorul serviciilor, activitatea cea mai importantă este cea de construcţii de clădiri şi

alte activităţi conexe. Dezvoltarea acestui sector a fost posibilă datorită creşterii

economice înregistrată în zona Braşov în ultimii ani dar şi fenomenului de „migraţie”

dinspre rural spre urban.

Activitatea de transport rutier s-a dezvoltat datorită poziţiei geografice favorabile a

teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI şi a faptului că în zonă se intersectează mai multe rute

comerciale care fac legătura între zonele intra şi extra carpatice.

Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de

consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare

profesională.

În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a

lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.

In ceea ce priveste structura economiei locale, se pastreaza tendinta europeana si

nationala de dominare a IMM-urilor si in special a micro-intreprinderilor.

Restructurarea Industriala a afectat intreaga zona Brasov Covansa prin închiderea fabricilor

ROMAN BRasov, TRACTORUL BRasov, RULMENTUL Brasov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA

Sfantu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.

Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinatatea arealului ŢINUTUL BARSEI

Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar.

Se dezvolta o serie de marci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din carne,

lactatelor, panificaţiei, etc.

- 71 -


II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

Situaţia infrastructurii sociale din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată sintetic

în tabelul de mai joş

Localitatea Servicii Categorii

1. Hălchiu

Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale

2 Grădiniţe

Medicale 2 cabinete medicină generala

1 cabinet de stomatologie

1 cabinet de medicina veterinara

1 cabinet medicina generala în localitatea

Satu Nou

Sportive Teren de fotbal, Sala de sport

2. Bod

Învăţământ 2 Şcoli primare

2 Şcoli gimnaziale

2 Grădiniţe



Sportive 2 terenuri de fotbal, 1 sală de sport

3. Hărman


3 Grădiniţe





Satu Nou

Sportive Teren de fotbal, 2 săli de sport

4. Sânpetru

Învăţământ 1 Şcoală primară şi gimnazială

1 grădiniţă

- 72 -






Satu Nou

Sportive

Teren de fotbal, teren de handbal;

echipa de fotbal OLYMPIA SÂNPETRU

(înscrisă în competiţiile sportive aferente

Divizei D), echipa de rugby-tag juniori,

organizată în cadrul Şcolii generale

5. Crizbav

Învăţământ 1 Şcoală primară şi gimnazială

1 grădiniţă

Medicale 1 cabinet medicină generala

1 farmacie sector privat

Sportive 1 teren de sport, 1 sală de sport aferentă

şcolii

6. Dumbrăviţa


1 grădiniţă



1 farmacie sector privat

Sportive 1 teren de sport

7. Feldioara

Învăţământ 1 liceu, care include şi ciclurile primar şi

gimnazial

1 grădiniţă



2 farmacii sector privat


Sportive Teren de sport

8.Hăghig

Învăţământ 3 şcoli generale, din care una în satul Iarăşi

2 grădiniţe din care una în satul Iarăş

Medicale 1 cabinet medicină de familie

1 cabinet stomatologie

1 cabinet medicină veterinară

Sportive Teren de fotbal

- 73 -


9. Vâlcele

Învăţământ 4 grădiniţe, câte una in fiecare din cele 4 sate

componente

2 scoli ciclu primar

2 scoli ciclu primar si gimnazial

Medicale Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr.

Radu Horea", cu un număr de 110 paturi

3 cabinete medicina de familie

Sportive Teren de fotbal

Medical Învăţământ Dotări sportive

Bod Spital Medic Dentist Primar

Secun-

dar

Universita

te

Teren de

fotbal Sală de sport

Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de

la centrul terito-riului pina la cel mai

apropiat obiectiv menţionat 12 km 12 km


Hărm

an

Spital Medic Dentist Primar Secun-

dar

Universita

te

Teren de






Hălc

hiu


dar

Universita

te

Teren de






Sânpetr

u


dar

Universita

te

Teren de


Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de


apropiat obiectiv menţionat 6 km 6 km 4 km


Cri

zbav


dar

Universita

te

Teren de


Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de




Dum

bră

viţ

a


dar

Universita

te

Teren de





Medical Învăţământ Dotări sportive F e l d i o a r a

- 74 -



dar

Universita

te

Teren de






Hăghig


dar

Universita

te

Teren de






Vâlc

ele


dar

Universita

te

Teren de


Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de


apropiat obiectiv menţionat 15 km 6 km 30 km 6 km

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale

Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al

resurselor umane. În cele 9 localităţi există grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cabinete

medicale şi stomatologice, etc. Aceste unităţi se află însă, în majoritatea lor, într-un stadiu

avansat de degradare şi au nevoie de investiţii pentru reabilitare. De asemenea, la fel ca în

majoritatea comunităţilor din mediul rural, baza materială este învechită şi depăşită,

necesitând investiţii.

Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa

urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în

mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de

staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în

cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident,

infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ

ridicat.

Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din

Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport

omologabil tip I.

- 75 -


II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale

În zona acoperită de teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI „cultura asociativă” are două

componente: cea moştenită din civilizaţia rurală, indiferent de etnie şi cea

dobândită recent, ca urmare a evoluţiilor economice şi sociale, mai ales prin

aderarea la Uniunea Europeană, respectiv la principiile şi valorile dezvoltării

durabile. Asigurarea dezvoltării durabile presupune „dezvoltarea împreună”, fără

bariere administrative, economice, sociale.

Marea majoritate a resurselor disponibile pentru activităţile de asistenţă socială

sunt orientate către aplicarea prevederilor Legii nr.76/2001, privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de munca precum şi a legii

416/2001, privind venitul minim garantat.

Autorităţile publice locale (Primăriile şi Consiliile Locale) au în general resurse

limitate (financiare, umane, de timp) şi principalele eforturi se orientează către

acoperirea nevoilor de dezvoltare ale fiecărei comunităţi în parte. Totuşi,

existenţa câtorva exemple de bună practică face ca o parte din resurse, în special

umane să fie orientate către dezvoltarea unui mediu asociativ eficient, care să

genereze proiecte de dezvoltare cu impact micro-regional.

Asociaţii de dezvoltare intercomunitare:

1. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

Din cele 7 localităţi grupate în „Ţinutul Bârsei” cinci localităţi: Bod, Crizbav,

Hălchiu, Hărman, Sânpetru sunt membre ale Agenţiei Metropolitane pentru

Dezvoltare Durabilă Braşov. Aceasta este o asociere a 15 localităţi rurale şi urbane

din jurul Braşovului, inclusiv Municipiu Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov.

Misiunea agenţiei este asigurarea unei dezvoltări integrată a Zonei

metropolitane, maximizarea utilizării resurselor comune ale localităţilor,

minimalizarea disparităţilor existente în gradul de dezvoltare al localităţilor.

Influenţele reciproce dintre localităţi învecinate trebuie identificate şi cuantificate

astfel încât să poată fi „controlate” de către administraţiile publice locale de aşa

- 76 -


manieră încât dezvoltarea unei localităţi să nu lezeze aspiraţiile de dezvoltare ale

localităţilor din jur, ci să se potenţeze reciproc.

2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară realizată pentru înfiinţarea

operatorului regional de servicii de apă şi canalizare - Compania Apa Braşov. Sunt

membre în această asociaţie localităţile apropiate de Braşov: Bod, Hălchiu,

Hărman, Sânpetru. Prin implementarea acestui proiect infrastructura de apă-canal

va avea ajunge la dimensiuni cantitative şi calitative adecvate, contribuind la

creşterea calităţii vieţii.

În afara celor 2 organizaţii menţionate mai sus, fiecare comună din ŢINUTUL BÂRSEI

este membră în diverse asocieri cu caracter teritorial, care au ca scop dezvoltarea

economico socială a comunităţilor membre.

În afara celor două organizaţii de dezvoltare intercomunitară amintite mai sus, pe

teritoriul comunelor membre în ŢINUTUL BÂRSEI îşi desfăşoară activitatea alte

câteva organizaţii printre care amintim Asociaţia Alutus Maior, Asociaţia de

Dezvoltare intercomunitară Hăghig – Vâlcele, Asociaţia de Dezvoltare Economică a

Teritoriului Judeţului Covasna – ADETCOV,

ONG-uri:

Având în vedere existenţa Sitului Natura 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV

– MĂGURA CODLEI, asocierea care a preluat custodia acestui sit are o importanţă

deosebită. În asociere sunt Societatea Ornitologică din România – Sucursala Braşov,

SC DORIPESCO SA, Ocolul Silvic CODRII CETATILOR, Asociaţia GREEN COD.

Custodele are misiunea de administra această „Deltă a Carpaţilor”, pentru

protecţia biodiversităţii, componentă a dezvoltării durabile.

Asociaţii sportive, culturale:

- Asociaţia Sportivă Înfrăţirea Hărman a luat fiinţă în anul 1949, având o

secţie de handbal şi una de fotbal. Aceasta din urmă s-a afiliat la FRF în anul

următor. Secţia de fotbal activează la nivelul diviziei D şi din 1950 şi până în

prezent, nu a lipsit niciodată din competiţia internă.

În anul 2006, echipa s-a clasat pe locul 5 din 18 echipe la seniori şi pe locul 9 din 18

echipe la juniori. Asociaţia Înfrăţirea a încercat să asigure de-a lungul timpului

- 77 -


condiţii bune pentru desfăşurarea competiţiilor sportive. Comuna Hărman are şi o

grupă de lupte libere denumită „Lupte greco-romane Hărman”, pentru copii cu

vârsta între 7-15 ani. Anul acesta, un copil din această grupă a devenit campion

naţional, iar în 2009 au fost 7 copii medaliaţi la nivel naţional. În comună există

două săli private de fitnesş Una funcţionează în incinta unei pensiuni private, iar

cealaltă în cadrul unei baze sportive.

- Asociaţia Sportivă Olimpia Sânpetru

- Asociaţia Sportivă SPARTACUS Hăghig

În comunele situate pe teritoriul „Ţinutul Bârsei” activează grupuri vocale române,

maghiare şi germane, fanfare, formaţii de dansuri populare române şi germane,

formaţii de teatru în limba română şi germană, teatru de păpuşi.

Infrastructura culturală este formată din cămine culturale, săli de spectacole,

biblioteci, săli de lectură, săli media, pentru activităţi diverse.

Un alt domeniu în care cultura asociativă reprezintă un important mod de lucru îl

reprezintă protecţia mediului. În zonă îşi desfăşoară activitatea un număr

important de organizaţii non guvernamentale al căror obiectiv îl reprezintă

protecţia mediului. Dintre acestea amintim Societatea Ornitologică Română,

Fundaţia Carpaţi, Asociaţia ECO SEPSi, etc.

- 78 -


II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

Autorităţile publice locale au o preocupare constantă pentru dezvoltarea serviciilor

publice, în scopul creşterii calităţii vieţii. Au fost folosite atât fonduri proprii cât şi

fonduri europene de pre-aderare şi post-aderare, pentru proiecte care vizează

infrastructura de apă şi apă uzată, reabilitarea reţelei de drumuri,

reabilitare/construcţie de infrastructură de învăţământ, de sănătate, servicii

sociale, poliţie comunitară, intervenţii în situaţii de urgenţă, protecţia mediului,

infrastructură pentru sport şi relaxare.

PHARE

O parte din localităţi: Bod, Hălchiu, Hărman, Sânpetru, ca membre ale Agenţiei

Metropolitane Braşov, au fost partenere în două proiecte integrate, implementate

în scopul realizării şi modernizării serviciilor publice de Poliţie comunitară şi

Intervenţii în situaţii de urgenţă. În funcţie de posibilităţile financiare, rezultatele

celor două proiecte pot fi preluate şi de celelalte localităţi membre în GAL. Este

vorba de proiecte finanţate din fonduri PHARE:

Titlul

proiectului

Serviciul integrat de Poliţie Comunitară pentru localităţile

situate în zona metropolitană Braşov

codul

proiectului

Phare 2005/017-553.01.03.06 – BV 1313

Obiectivele

proiectului

Modernizarea şi standardizarea serviciilor de poliţie comunitară

în mod integrat, în localităţile partenere

Stadiul

implementării

Finalizat la 17.01.2009

Rezultatele

finale ale

proiectului

Serviciile de poliţie comunitară din localităţile partenere au fost

re-organizate şi dotate în scopul interconectării lor, pentru

asigurarea intervenţiilor în mod operativ şi integrat la nivelul

zonei metropolitane, prin:

Dotarea cu maşini de echipate pentru intervenţie şi

patrulare

- 79 -


Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii

între Serviciile de poliţie comunitară din localităţile

partenere

Formarea personalului

Realizarea şi distribuirea Ghidului Poliţistului comunitar

Diseminarea experienţei Serviciului Integrat de poliţie

comunitară la alte localităţi/zone din ţară

Valoarea

proiectului

410401 lei

117348 euro

Sursa de

finanţare

Surse externe nerambursabile – PHARE 2005 = 89%

PHARE 2005/017-553.01.03.06

Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel

local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice

locale de a gestiona servicii publice“

Titlul

proiectului

Unitate Integrată pentru Situaţii de Urgenţă pentru

localităţile din zona metropolitană Braşov

codul

proiectului

Phare 2005 / 017-553.01.03.06 BV 1314

Obiectivul

proiectului

Crearea şi operarea Serviciului pentru Intervenţii în Situaţii de

Urgenţă în sistem integrat, pentru deservirea localităţilor

cuprinse în zona metropolitană Braşov

Stadiul

implementării

Finalizat în 17.01.2009

Rezultate

obţinute

Proiectul prevede organizarea punctelor de intervenţie în

localităţile partenere şi interconectarea lor, pentru asigurarea

serviciilor de intervenţii în mod operativ şi integrat la nivelul

zonei metropolitane, prin:

Dotarea cu maşini de intervenţie

Dotarea cu echipamente de protecţie civilă

Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii

ISU în localităţile partenere

Formarea personalului de deservire a punctelor de

- 80 -


intervenţie şi a voluntarilor din comunităţi

Realizarea şi distribuirea Ghidului de Servicii pentru

Situaţii de Urgenţă

Diseminarea experienţei Serviciului Integrat pentru

Situaţii de Urgenţă la alte localităţi/zone din ţară

Valoarea

proiectului

436.721, 85 lei

124.874 Euro

Sursa de

finanţare

Surse externe nerambursabile – PHARE 2005

PHARE 2005/017-553.01.03.06

Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel

local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice

locale de a gestiona servicii publice“

SAPARD:

Beneficiari ai acestei surse de finanţare au fost atât agenţi economici, cât şi

consilii locale:

cod beneficiar Titlu proiect valoare publica

–euro

Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole"

00176

ŞC. PROMOTECH

MANAGEMENT

ŞR.L.

Construire ferma vaci lapte, în

comuna Dumbrăviţa, sat Vlădeni,

saivan Vlădeni, jud. Braşov

1.083.450,00

00284 ŞC. HIBRIDUL ŞR.L.

Modernizare ferma vegetala prin

achiziţie de utilaje independente,

comuna Hărman, jud. Braşov

153.073,00

00039 SC ABP Agrom SRL Ferma de producţie vegetala în

comuna Crizbav - judeţul Braşov 238.704,89

00062 AF STAMATE VLAD Construcţie seră de flori în comuna

Hălchiu, judeţul Braşov 109.430,24

00072 ŞC. L&D LUCA IND.

ŞR.L.

Înfiinţarea fermei de vaci lapte,

pentru 200 capete, prin 416.473,77

- 81 -


modernizarea adăposturilor

existente, achiziţia de utilaje şi

achiziţia de animale cu valoare

genetica ridicata, la SC L&D LUCA

IND. SRL, în localitatea Bod, jud.

Braşov

00107 ŞC. SIT AGRO ŞR.L.

Modernizare ferma vegetala prin

achiziţie de utilaje independente, în

comuna Hărman, jud. Braşov

56.582,28

00099 AF COLTEA IOSIF

Achiziţionarea unui tractor de 95 CP cu incărcător frontal pentru ferma

de creşterea animalelor din localitatea Iaras, judeţul Covasna

18,927.16

00266 ŞC. PRO-BORD

ŞR.L.

Înfiinţarea unei ferme de ingrasare a suinelor in comuna Hăghig, judeţul

Covasna 367,699.24

00288 ŞC. T G PRODAG

ŞR.L. Modernizarea fermei zootehnice din

localitatea Hăghig, jud. Covasna 3,280,272.00

Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru

generarea de venituri şi activităţi multiple"

00379 ŞC. DORIPESCO

PROD ŞR.L.

Unitate de acvacultura intensiva

pentru creşterea păstrăvilor şi

sturionilor - comuna Hărman,

judeţul Braşov

815.630,77

00476 ŞC. RUSEVI ŞR.L.

Construire fermă pentru creşterea

melcilor în comuna Crizbav, jud.

Braşov

345.700,00

Măsura 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi

piscicole"

00067 SCH&E REINERT SRL

Investiţie noua fabrică de procesare

a cărnii SCH&E REINERT SRL din

Feldioara, jud. Braşov

1.907.214,84

Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru

generarea de venituri şi activităţi multiple

00023 PFA Florea

Gheorghe

Construcţia pensiunii "Insula verde",

de 5 camere, în localitatea Podu 79.654,64

- 82 -


Oltului, comuna Hărman, judeţul

Braşov

00053 AC ATD Marketing

SRL

Achiziţionarea a două linii de

uscătoare pentru material lemnos în

scopul extinderii producţiei de mic

mobilier cu caracter rustic în

localitatea Feldioara, jud. Braşov

22.407,69

00103 SC ATD Travel SRL

Achiziţie utilaje prelucrarea

lemnului şi amenajarea atelier

tâmplărie în comuna Feldioara, jud.

Braşov

47.815,78

00145 SC ATD MARKETING

SRL

Modernizare hale producţie şi

amenajare atelier tâmplărie 65.958,73

00159 SC EXTRUDEX SRL

Construcţie pensiune turistica în

vederea generării de venituri

alternative în comuna Hărman

23.600,14

00197 SC BADEX MOB SRL

Dotarea cu echipamente a unui

atelier de tâmplărie meşteşugăresc

în com. Feldioara, jud. Braşov

96.322,64

00245 SC RAX M SRL Construcţie pensiune turistica rurala

(Hărman) 93.621,66

Măsura 3.5 "Silvicultura"

00045 CL CRIZBAV Drum forestier Calea Cetăţii 714.513,72

00050 SC ATD Marketing

SRL

Atelier de prelucrare primara a

lemnului în com. Feldioara, jud.

Braşov

205.858,27

ISPA:

In Braşov, în perioada 2002 - 2010, se desfăşoară programul ISPA 2000 RO

16/P/PE/007 "Tratarea apei potabile şi a apelor uzate în municipiul Braşov şi

localităţile învecinate", un program de mediu de mare anvergură în valoare totala

de 52,8 milioane EURO, având ca beneficiar final Compania Apa Braşov ŞA..

- 83 -


În acest proiect se regăseşte, la capitolul II.3, lucrarea Alimentarea cu apă a

comunelor Hărman, Sânpetru. In cadrul acestui contract, se realizează:

- Alimentarea cu apă a localităţilor menţionate mai sus printr-o noua conductă de

refulare din Staţia de pompare Rulmentul într-un rezervor ce va fi construit pe

Dealul Lempeş. De aici apa va fi transportată gravitaţional către Hărman şi

Sânpetru.

- Amplasarea noului rezervor pe Dealul Lempeş va putea asigura presiunea şi

debitul necesare în reţelele de distribuţie ale celor două localităţi.

- Echipamentele de teletransmisie şi comandă vor fi înlocuite pe frontul celor 30 de

puţuri Hărman-Sânpetru.

In cazul lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor Hărman şi Sânpetru,

progresul fizic realizat până în momentul de faţă este de 60%.

ALTE PROIECTE:

Crizbav

1. Prelungirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă,

Canalizarea apelor uzate menajere şi Staţie de epurare – Ministerul Mediului şi

Pădurilor;

2. Reabilitarea şi modernizarea DC 36 Crizbav – Feldioara şi a străzilor din

intravilanul Com. Crizbav – H.G. 577/1999;

3. Realizare Bază sportivă cu teren de fotbal omologabil Tip I – O.G. 7/2006;

4. Realizare Sală de sport cu 150 de locuri – C.N.I.

Dumbrăviţa

- Amenajare bază sportivă, cu teren de fotbal omologabil tip I

Hălchiu

Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare

Reţea de canalizare

menajeră în localitatea

Satu Nou, comuna

PHARE RO

2006/018-

147.04.01.04.01

4.218.553,85 PHARE CES 2006

- 84 -


Hălchiu, judeţul Braşov

Utilizarea soluţiilor IT

pentru îmbunătăţirea

managementului

bugetelor locale

Phare 2002-RO-

000-586.03.02

47337,89 Fonduri externe

nerambursabile –

PHARE 2002

Centrul social Sfântul

Nicolae

Contract

133/c/26.11.2003

288.342,49 PHARE Coeziune

Economică şi Socială

Hărman

Titlu proiect Cod

proiect

Valoare-

lei

Sursă de finanţare

Construire grădiniţă cu program

prelungit în comuna Hărman, jud.

Braşov

6310/11.1

0.2007

902.000 Bugetul de stat şi

bugetul local

Reabilitarea unei baze sportive cu

teren de fotbal omologabil Tip 1

666/2008 604.825 Bugetul de stat + bugetul

local

“Zona verde în comuna Hărman,

judeţul Braşov”,

2009 90.000 Administraţia Fondului

pentru Mediu

Sânpetru:

Titlu proiect Cod

proiect

Valoare -

lei

Sursă de finanţare

Construcţie şi dotare

şcoală generală

P+2E, clasele I-VIII

Construcţi

e:

7.944.142 Bugetul local

Fonduri din afara bugetului local:

fond de rulment

Extindere şi

modernizare

Grădiniţa Sânpetru

5027/14.0

8.2007

607.206,2

6

Bugetul local, Capitolul 65.02, art.

71.03 Reparaţii capitale

Bugetul de stat – prin Hotărâre de

Guvern

Reparaţii capitale la

clădirea

Dispensarului

Medical din Comuna

Nr.

2002/21.0

3.2008

567.382,4

6

Bugetul local, Capitolul 66.02, art.

71.03- Reparaţii capitale

Bugetul Consiliului Judeţean Braşov –

Sume defalcate din TVA pentru

- 85 -


Sânpetru, judeţul

Braşov

echilibrarea bugetului local

Vâlcele

Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare

Drumul Apelor Minerale PHARE RO 2006 21.000.000 PHARE CES 2006

În localităţile Vâlcele şi Araci sunt în curs de realizare reţeaua de aducţiune şi

distribuţie a apei potabile, precum şi realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în

lunca Oltului, staţie de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul

strategiei de dezvoltare a "Unităţii de îmbuteliere a apei minerale" este propusă

deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În domeniul

turismului se propune amplificarea şi diversificarea dotărilor şi amenajărilor pentru

sport şi agrement, încurajarea agro-turismului, valorificarea zonelor cu valoare

peisagistică, istorică şi cu resurse hidrominerale.

Feldioara

Prin POS MEDIU, COMPANIA APA Braşov intenţionează să construiască o staţie de

epurare cu capacitate mărită în localitatea Feldioara, care să contribuie la mărirea

capacităţii de epurare a apelor reziduale din Zona metropolitană Braşov.

Hăghig

Titlu proiect Valoare-lei Sursa de finanţare

Bază sportivă în comuna Hăghig 757 136 RON Buget de stat si

buget local/OG7

Alimentare cu apă în localitatea Hăghig 4 073 276,8 RON Buget de Stat si

Buget Local, HG

577-2007

Canalizare menajeră şi staţie de

epurare în comuna Hăghig

4 219 598,7 RON Buget de stat si

buget local/OG7

- 86 -


Reabilitare şi modernizare străzi şi

drumuri comunale în comuna Hăghig,

construire şi dotare imobil cu

destinaţia „After School”, achiziţionare

costume populare pentru ansamblul de

dansuri „Oltul”, com Hăghig, Jud.

Covasna

12 665 609 RON FEADR/PNDR,

Măsura 322

Există o serie de proiecte care au generat dezvoltare locala si care au putut crea o masa critica de

viitori beneficiari ai finanţărilor prin abordarea LEADER.

Experienţa acestor beneficiari trebuie valorizată şi promovata in interiorul teritoriului. Pentru a

putea accesa si alte tipuri de fonduri.

- 87 -


II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Infrastructura edilitară şi alte utilităţi

Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi cea de alimentare cu

gaze naturale şi electricitate, sunt bine reprezentate. Totuşi, dat fiind ritmul

relativ ridicat al dezvoltării teritoriale, în special de tip rezidenţial, este în

permanenţă nevoie de extinderea acestor reţele.

Accesul la reţelele de telecomunicaţii este de înaltă calitate şi contribuie la

creşterea nivelului de calitate a vieţii.

Situaţia pe localităţi:

1. Bod:

Număr de gospodării ( locuinţe) 1452 din care racordate la :

- alimentare cu apă potabilă 540 locuinţe şi 15 firme.

- canalizare 540 locuinţe şi 12 firme

- gaze naturale 1121 locuinţe

- electricitate 1452 locuinţe

- telecomunicaţii 441 abonaţi telefonici şi 1 Oficiu Postal

- abonament la radio 500

- abonamente la televiziune 500

Dotări edilitar – gospodăreşti

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă este de 21 Km

- reţeaua de canalizare este de 7 Km

- reţeaua de comunicaţii ( telefon, cablu TV) – 19 Km

2. Crizbav

Număr de gospodării: 600, din care racordate la:

- Alimentare cu apă potabilă: 600;

- Canalizare: -

- Gaze naturale: 100;

- Electricitate: 600;

- 88 -


- Telecomunicaţii: 400

Dotări edilitar - gospodăreşti:

- drumuri comunale: 10 Km;

- drumuri forestiere: 15 km;

- reţeaua de alimentare cu apă: 9,2 Km;

3. Dumbrăviţa

Număr de gospodării ( locuinţe) 1629, din care racordate la :

- reţea alimentare cu apă potabilă - în execuţie.

- reţea canalizare -

- gaze naturale 715

- electricitate 1.629

- telecomunicaţii 275

Dotări edilitar gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

- drumuri naţionale DN 1 Braşov - Sibiu traversează localitatea

- drumuri judeţene DJ 112C Satu Nou - Dumbrăviţa - Vlădeni 12 Km.

- drumuri comunale DJ 112J, DN l / Dumbrăviţa 6 km

- reţeaua de comunicaţii: localitatea Dumbrăviţa şi sat Vlădeni dispun de

telefonie fixă, internet, cablu TV, telefonie mobilă

4. Feldioara

Număr de gospodării (locuinţe) – 3535 din care racordate la:

- Alimentare cu apă potabilă - 3465

- Canalizare: 962

- Gaze naturale;

- Electricitate: 3535

- Telecomunicaţii:1171

Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

- drumul naţional pe teritoriul administrativ al localităţii – 15 km, stare foarte

bună,

drumul comunal – 25 km stare foarte bună

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă – 40 km – stare bună

- reţeaua de canalizare: 5 km - stare bună

- 89 -


- reţeaua de comunicare (telefon, internet, cablu TV): comuna este dotată cu

reţea de telefonie modernă, staţie TV prin cablu şi internet

5. Hălchiu

Număr de gospodării (locuinţe) 1212 din care racordate la:

- Alimentare cu apă potabilă: Hălchiu 100%; Satu Nou alimentarea cu apă în

derulare;

- Canalizare: Hălchiu 80%; Satu Nou canalizarea în derulare;

- Gaze naturale: 100%

- Electricitate: 100%

- Telecomunicaţii: Reţea de telefonie, Reţea cablu, Internet, în toată comuna


· drumul judeţean DJ 112A: Podul Bârsei – Hălchiu – Codlea : 13,7 km, asfaltat;

· DJ 112C: Hălchiu – Satu-Nou – Dumbrăviţa : 9,6 km asfaltat din Hălchiu până în

Satu Nou;

· DC 39 : Satu-Nou – Crizbav în total 6 km din care 3 km pe teritoriul unităţii

administrativ teritoriale Hălchiu;

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă:

· Reţea publică – conducte din otel,13 km, în localitatea Hălchiu;

· Alimentarea cu apa în derulare în localitatea Satu Nou

- Reţeaua de canalizare: Sistem de canalizare centralizat – tuburi de beton,

13 km, în loc. Hălchiu;

6. Hărman

a) Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiata staţie sau

halta CFR) – 2 km

b) Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

- drumuri naţionale – 0,5 km;

- drumuri judeţene – 3 km;

- drumuri comunale 12 km – stare bună

- Reţeaua de alimentare cu apa potabila – 30 km – stare bună

- reţeaua de canalizare - 25 km – stare bună

- reţeaua de comunicaţii – telefon 30 km, internet 2 km, cablu TV 20 km

- 90 -


7. Sânpetru


- reţele de distribuţie a apei potabile: 17,3 km

- reţeaua de canalizare: 23,3 km

- reţea de gaze naturale: 29,4 km

8. Hăghig

Număr de gospodării (locuinţe) 862 din care racordate la:

- Alimentare cu apă potabilă şi canalizare – zona centrală şi Căminul pentru

persoane vârstnice Hăghig – 27 utilizatori.

- Electricitate -862 de locuinţe

- Telecomunicaţii – 1 oficiu poştal, 630 de utilizatori de telefonie fixă şi

mobilă

- Abonament la radio – 862 locuinţe

- Abonament la servicii de televiziune – 862 de locuinţe

Dotări tehnico-edilitare:

reţea de alimentare cu apă – 800 metri

reţea de canalizare 800 metri

reţea de comunicaţii (telefon, Cablu tv)

9. Vâlcele

- total locuinţe - 1562

- racordate la reţeaua de energie electrica 1442

- Nu există reţea de aducţiune apă, canalizare sau colectare ape pluviale

- Nu există conectare la reţeaua de gaze naturale

- In localitate exista un oficiu Postal

- 313 familii sunt conectate la serviciile de telefonie mobila si peste 840 de

persoane la telefonia mobilă.

- 91 -


CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC

Analiza diagnostic a teritoriului ŢINUTUL BARSEI a relevat următoarele concluzii

Pri

ncip

ale

le c

ara

cte

rist

ici

geogra

fice

- Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe.

- Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale de cale ferata.

- Amplasare geografica compacta si omogena. - Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. - Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana

Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului)

- Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc)

- Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate - Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. - Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. - Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. - Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce

înconjoară zona - Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare

pentru o agricultura competitiva - Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante,

(ingheţ timpuriu, prelungit, etc). - Nivel destul de scăzut al resurselor naturale - Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului

zootehnic.

Popula

ţie –

dem

ogra

fie

- Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei

- Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural

- Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei.

- Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribui în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei.

- Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv

- Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei.

- Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă.

- „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale.

- Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii

- 92 -


Patr

imoniu

de m

ediu

Patr

imoniu

arh

itectu

ral

şi c

ult

ura

l

- Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate - Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii - Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru

dezvoltarea turismului. - Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective

si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica.

- Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

- Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu arhitectural şi cultural

- Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.

- Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

Econom

ia l

ocală

- Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe

- principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe

- Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic este un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice.

- tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură

- se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi în sectorul serviciilor

- Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe oricare din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public.

- condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii

pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.

- 93 -


Agri

cult

ură

- Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale.

- Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta - Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de

asociere. - Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. - Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor climatice

pentru anumite culturi de plante industriale. - Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de

zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni.

- Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI:

- In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni.

- Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. - Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. - Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele mai

ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. - Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare - Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri

Indust

rie

Com

erţ

&se

rvic

ii

- In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala de dominare a IMM+urilor si in special a micro-întreprinderilor.

- Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.

- Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI

- Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. - Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din

carne, lactatelor, panificaţiei, etc. - Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de

consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională.

- În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.

- 94 -


Serv

icii

si

infr

ast

ructu

ri m

edic

o s

ocia

le

Poli

tici

într

epri

nse

în t

eri

tori

u

- Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane

- Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o problemă constantă.

- Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat.

- Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I.

- Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. - In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non

guvernamentale - Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in

zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. - Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei

probleme comune mai multor comunităţi.

- GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean

- 95 -


PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT

TERITORIUL

(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)

(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)

PUNCTE TARI

Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar. Teritoriul este relativ omogen din punctul de vedere al formelor de relief – podiş străbătut de o serie de cursuri de apă de diferite dimensiuni. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea teritoriului) Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta plecând de la identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă. Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu potenţial turistic. Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul Bârsei pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, promovarea de elementelor locale de etnografie şi folclor. Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente performante - laboratoare de informatică, conectare la Internet a unităţilor şcolare Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu arhitectural şi cultural Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.

PUNCTE SLABE Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special financiare, pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric. Estomparea identităţii culturale datorită apropierii de Municipiul Braşov. Lipsa unor sisteme integrate de informare a potenţialilor turişti (indicatoare turistice, centre de informare, disponibilitatea informaţiilor online în mai multe limbi de circulaţie internaţională, etc.) Starea de degradare a unor obiective cu valoare cultural istorică. Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ. Acces relativ redus la infrastructura de telecomunicaţii în unele zone din Ţinutul Bârsei. Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ. Infrastructura culturală este degradată. Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei. Starea precara a unor sectoare de drum ce fac legătura între localităţi, în special drumuri comunale. Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

- 96 -


OPORTUNITĂTI

Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei dezvoltări pregnante în domeniul turismului şi al serviciilor conexe. Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul aerodromului de la Sânpetru. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, într-o maniera durabila teritoriul. Înţelegerea dimensiunii intercomunitare a dezvoltării de către actorii publici şi privaţi implicaţi în procesul de dezvoltare durabilă.

RISCURI

Pierderea/diluarea identităţii culturale datorită apropierii de Municipiul Braşov Presiunea imobiliara asupra unor terenuri cu rol important în promovarea cultural istorica a comunităţilor Distrugerea unor obiective construite de patrimoniu prin utilizarea incorectă a noilor tehnologii. Distrugerea unor areale importante prin inundaţii de-a lungul principalului curs de apă din teritoriu – Râul Olt. Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

POPULATIA

(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire –

cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)

PUNCTE TARI

Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire profesionala. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă.

PUNCTE SLABE

Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul populaţiei rrome Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii

OPORTUNITĂTI

Dezvoltarea unor cartiere/comunităţi orientate către familie şi valorile familiale („family friendly environment”) Existenţa de programe guvernamentale destinate atragerii specialiştilor în diverse domenii în zonele rurale Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei

RISCURI

Scăderea natalităţii Îmbătrânirea demografică Creşterea nivelului de migraţie a populaţiei tinere către mediul urban sau dincolo de graniţele naţionale. „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale.

- 97 -


ACTIVITĂŢI ECONOMICE

(primar – secundar terţiar – servicii – turism)

PUNCTE TARI

Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de dezvoltare în sectorul piscicol. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere

PUNCTE SLABE

Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Serviciile conexe turismului lipsesc Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care afectează potenţialului turistic şi de agrement al întregii comunităţi Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a produselor (animale şi vegetale) Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri

OPORTUNITĂTI

Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente locale în paralel cu evenimente culturale din arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea

RISCURI

Scăderea numărului de turişti în favoarea staţiunilor de pe Valea Prahovei Distrugerea obiectivelor de patrimoniu cultural istoric Pierderea identităţii culturale locale. Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private în teritoriul vizat. Clima rece poate avea efecte negative asupra

- 98 -


economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea prelucrării şi valorificării pe plan local. Dezvoltarea unui standard local de calitate in turism recunoscut la nivel naţional şi internaţional. Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei. Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc) Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului zootehnic

culturilor de diferite plante, (ingheţ timpuriu, prelungit, etc).

ORGANIZAREA SOCIALĂ şi INSTITUŢIONALĂ

(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)

PUNCTE TARI

Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul zootehniei Existenta asocierilor de tip intercomunitar între administraţiile publice locale din zonă Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi.

PUNCTE SLABE

Inexistenta grupurilor de producători Slaba implicare în activităţi de interes comunitar Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei probleme comune mai multor comunităţi

OPORTUNITĂTI

Dezvoltarea structurilor asociative existente prin intermediul unor proiecte comune de dezvoltare. GAL încearcă sa compenseze lipsa demersurilor integrate si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean

RISCURI

Incapacitatea autorităţilor locale de a se implica şi sprijini dezvoltarea unui sentiment de apartenenţă, al spiritului civic Perioadele lungi de inactivitate pot duce la desfiinţarea asocierilor deja existente.

99


TABEL DE CORELARE ANALIZA DIAGNOSTIC- ANALIZA SWOT

ANALIZA DIAGNOSTIC

ANALIZA SWOT SECTIUNE ELEMENTE IDENTIFICATE

Principalele caracteristici geografice

Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe.

Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale de cale ferata.

Amplasare geografica compacta si omogena. Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana

Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului)

Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc)

Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce

înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare

pentru o agricultura competitiva Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante,

(ingheţ timpuriu, prelungit, etc). Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea

sectorului zootehnic.

Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii

Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta plecând de la identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat

este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o

secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea teritoriului) Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din

apropiere. Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate

genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de

accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Distrugerea unor areale importante prin inundaţii de-a

lungul principalului curs de apă din teritoriu – Râul Olt.

Populaţie – demografie

Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi

educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din

Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire

profesionala. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele

100


apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei. Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ

echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel

regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii

în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind

reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale

şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale. Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic

comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii

existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică,

fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban,

care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul

populaţiei rrome Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea

mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e

caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din

comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale Starea de degradare a unor obiective cu valoare cultural

istorică. Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza

lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ. Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu

Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă,

Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente performante - laboratoare de informatică, conectare la Internet a unităţilor şcolare

Patrimoniu de mediu

Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi

Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu potenţial turistic.

101


Patrimoniu arhitectural şi cultural

pentru dezvoltarea turismului. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării

selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu

arhitectural şi cultural Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-

au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării

continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.

Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul Bârsei pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, promovarea de elementelor locale de etnografie şi folclor. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante

situri protejate Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera

oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros

patrimoniu arhitectural şi cultural

Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din

Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special

financiare, pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric. Estomparea identităţii culturale datorită apropierii de

Municipiul Braşov. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte

lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul

ŢINUTUL BÂRSEI

Economia locală

Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În

aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic

Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg

teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul

Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a

zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si

102


este un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice. tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial

şi în sectorul serviciilor Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe

oricare din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public. condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită

accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.

carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea,

Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov

Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a

antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care

afectează potenţialului turistic şi de agrement al întregii comunităţi Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg

teritoriul Ţinutului Bârsei. Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi

DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a

antreprenoriatului în Comuna Hălchiu.

Agricultură

Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in

condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor

climatice pentru anumite culturi de plante industriale. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către

partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu

Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este

terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni.

Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de dezvoltare în sectorul piscicol. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a

zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii

ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste

13000 de hectare Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in

vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel

agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii,

preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc.

103


Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele

mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii

fermieri

Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a

produselor (animale şi vegetale) Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de

timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de

relieful muntos ce înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de

mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte

mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera

profit decât in condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului

ŢINUTUL BÂRSEI.

Nivel scăzut al comercializării produselor agricole

Industrie Comerţ & Servicii

In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala de dominare a IMM-urilor si in special a micro-întreprinderilor. Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin

închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului

ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor

din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de

firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai

multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.

Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul

Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea,

Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI:

Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de

firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de

104


comunicaţii rutiere Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov

Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a

antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Serviciile

conexe turismului lipsesc Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi

DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a

antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente

locale în paralel cu evenimente culturale din arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor

oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL

BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe

Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica

Servicii si infrastructuri medico sociale Politici întreprinse în teritoriu

Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane

Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o problemă constantă.

Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii

Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza

lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele

comunităţi din Ţinutul Bârsei. Starea precara a unor sectoare Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate,

cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel

105


pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat. Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv

fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I.

Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non

guvernamentale Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii

vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale

unei probleme comune mai multor comunităţi.

GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean

acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul

zootehniei Existenta asocierilor de tip intercomunitar între

administraţiile publice locale din zonă Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura

asociativă solidă. Inexistenta grupurilor de producători Slaba implicare în activităţi de interes comunitar

Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei probleme comune mai multor comunităţi

106


PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI

Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală se bazează pe instrumentele uzuale

de planificare strategică şi de dezvoltare integrată – pe aspectele de „regionalitate”

şi de „participare”.

„Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea

circuitelor şi a structurilor regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi

competitivitatea micro-regiunii ŢINUTUL BÂRSEI. Abordarea integrată este din punct

de vedere al planificării şi al implementării o procedură relativ nouă în România.

Procesul de dezvoltare al comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI vizează

înlăturarea disparităţilor, analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea

comună a potenţialului integrat al zonei.

„Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale, ONG-

urilor, companiilor private, diferitelor structuri asociative existente la nivelul

comunităţilor locale, în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l influenţa

în mod eficient. Astfel, se are în vedere un grad ridicat de transparenţă al procesului.

O atenţie deosebită a fost acordată etapei de audit teritorial, sub forma unei analize

socio-economice concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. Planul de

Dezvoltare Locală este rezultatul unui proces interactiv şi participativ. Ca rezultat,

a fost elaborat un document de planificare strategică ce este în mod clar orientat

către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o abordare integrată a

consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă elaborarea

profesională a analizei, dialogul constructiv dintre echipa care a lucrat la elaborarea

planului de dezvoltare şi o diversitate de actori ai dezvoltării (atât din teritoriul

ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile învecinate), în încercarea de a cuprinde cât se

poate de exact dorinţele şi ideile atât ale localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI cât

şi ale altor factorii de decizie. În această ordine de idei nu a fost vorba numai de o

însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin în elaborarea planului, pentru a

consolida motivele participării la implementarea ulterioară a Planului de Dezvoltare

Locala. .

S-a pornit de la necesitatea de a se genera o viziune de dezvoltare

fundamentată pe o analiză exhaustivă a situaţiei existente. Această viziune a

generat obiectivele strategice şi cele specifice, pe baza cărora se elaborează planul

107


de acţiune care conţine proiectele ce se doresc a fi implementate. Acestea vor fi

gândite în corelare cu politicile naţionale şi regionale existente, în diverse domenii de

acţiune. Planul de Dezvoltare ocală încearcă astfel să ofere o imagine clară asupra

punctului de plecare şi a celui unde se doreşte să se ajungă într-un anumit orizont de

timp, să organizeze eforturile administraţiei şi posibililor parteneri locali în vederea

dezvoltării comunităţilor şi să ierarhizeze cele mai importante acţiuni de realizat în

interiorul polului de creştere.

Formularea viziunii de dezvoltare pentru teritoriul celor nouă comunităţi rurale

reprezentate în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI a ţinut cont de atu-urile spaţiului fizic, de

valorile şi tradiţiile existente la nivelul populaţiei, de oportunităţile de dezvoltare

existente atât la nivelul teritoriului propriu-zis cât şi la nivelul comunităţilor urbane

aflate în sud (axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov – Săcele) şi în nord (Municipiul

Sfântu Gheorghe). Astfel, după realizarea consultării cu membrii asociaţiei ŢINUTUL

BÂRSEI precum şi cu alte persoane şi organizaţii implicate în dezvoltarea locală,

viziunea de dezvoltare este:

TERITORIUL „ŢINUTUL BÂRSEI” SE VA DEZVOLTA ÎNTR-O MANIERĂ

DURABILĂ, BAZATĂ PE COEZIUNEA TERITORIALĂ, UTILIZAREA

POTENŢIALULUI LOCAL DE DEZVOLTARE ŞI ASIGURAREA

COMPLEMENTARITĂŢII CU SPAŢIULUI URBAN LIMITROF

Pe baza viziunii de dezvoltare şi pornind de la consultările cu actorii procesului de

dezvoltare durabilă, atât din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile şi

teritoriile învecinate au fost stabilite următoarele priorităţi ale Planului de Dezvoltare

Locală:

I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea competitivităţii sectorului

agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui

nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din ŢINUTUL BÂRSEI.

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din

spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat

de calitate a vieţii

108


III. PRIORITĂȚI TRANSVERSALE

- Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub

toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a

comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI

- Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a

teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

Corelarea priorităţilor Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL

BÂRSEI cu prevederile existente la nivel naţional în domeniul dezvoltării rurale.

Priorităţile de mai sus se corelează cu cele trei aspecte cheie pe care este centrat

Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Relaţia de corelare

este evidenţiată în tabelul de mai jos:

Priorităţile Planului de Dezvoltare

Locala pentru teritoriul ŢINUTUL

BÂRSEI

Aspectele cheie pe care se centrează

Programul Naţional Strategic pentru

Dezvoltare Rurală 2007 - 2013

I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi

creşterea competitivităţii sectorului

agricol şi forestier pentru eliminarea

disparităţilor economice şi asigurarea

unui nivel ridicat de convergenţă între

toate comunităţile din Ţinutul Bârsei

Facilitarea transformării şi modernizării

structurii duale a agriculturii şi

silviculturii, precum şi a industriilor

procesatoare aferente, pentru a le face

mai competitive şi pentru a contribui la

creşterea economică şi convergenţa

veniturilor din spaţiul rural (acolo unde

este posibil), în paralel cu asigurarea

condiţiilor de trai şi protecţia mediului

din aceste zone.

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a

sectoarelor economice non agricole din

spaţiul rural, diversificarea activităţilor

economice şi asigurarea unui nivel ridicat


Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei

de muncă din sectorul agricol către alte

sectoare care să le asigure un nivel de

trai corespunzător din punct de vedere

social şi economic

109


PRIORITATE TRANSVERSALA - Creşterea

calităţii şi a nivelului de protecţie a

mediului înconjurător sub toate

aspectele sale în vederea unei dezvoltări

echilibrate pe termen lung a

comunităţilor din Ţinutul Bârsei

- Cooperarea cu organizații similare

în vederea dezvoltării durabile a

teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii

mediului din zonele rurale ale României,

prin promovarea unui management

durabil atât pe suprafeţele agricole, cât

şi pe cele forestiere.

În cadrul axei LEADER, cooperarea

reprezintă o modalitate de a extinde

experienţele locale pentru îmbunătăţirea

strategiilor locale, un mod de a avea

acces la informaţii şi idei noi, de a face

schimb de experienţă şi de a învăţa din

experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a

stimula şi sprijini inovaţia, pentru

dobândire de competenţe şi

îmbunătăţirea lor.

Pe baza consultărilor cu membrii comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI şi cu aportul

echipei de specialişti din cadrul Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă

Braşov au fost stabilite, pentru fiecare direcţie prioritară de acţiune, o serie de

obiective operaţionale, care sunt prezentate în tabelul de mai joş Obiectivele

operaţionale au fost stabilite luând în considerare, printre altele, priorităţile stabilite

la nivel naţional prin Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Priorităţile Planului de Dezvoltare

Locala pentru teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Obiective operaţionale

I. Dezvoltarea economică durabilă şi

creşterea competitivităţii sectorului

agricol şi forestier pentru eliminarea

I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în

110


disparităţilor economice şi asigurarea

unui nivel ridicat de convergenţă între

toate comunităţile din Ţinutul Bârsei

sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.

I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri

I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora.

I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a

sectoarelor economice non agricole din

spaţiul rural, diversificarea activităţilor

economice şi asigurarea unui nivel ridicat


II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.

II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale

II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea

calităţii şi a nivelului de protecţie a

mediului înconjurător sub toate

aspectele sale în vederea unei dezvoltări

echilibrate pe termen lung a

comunităţilor din Ţinutul Bârsei

(prioritate transversală)

Cooperarea cu organizații similare în

vederea dezvoltării durabile a teritoriului

ȚINUTUL BÂRSEI

Protejarea mediului înconjurător şi

implementarea de tehnologii inovative

pentru conservarea patrimoniului natural

Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și

cooperare cu alt GAL-uri

111


Anexa nr. 1.

Priorităţile Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Obiective operaţionale Măsuri

Obş Codul

Măsurii corespon-dente din

PNDR

I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei

I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.

Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe

111


Instalarea tinerilor fermieri 112


Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă

141


Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

143

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii


Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi

312

II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale Încurajarea activităţilor turistice 313


Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

322

PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală) Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

Obiectiv specific - Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii inovative pentru conservarea patrimoniului natural Obiectiv Specific - Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și cooperare cu alt GAL-uri

Implementare poiectelor de cooperare

421

112


TABEL DE CORELARE ANALIZĂ SWOT – PRIORITĂŢI – OBIECTIVE - ACŢIUNI

Elemente de analiză SWOT Viziune de Dezvoltare

Priorităţi Obiective specifice Acţiuni/Măsuri

Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar. Reţeaua hidrografică este bogată Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea prelucrării şi valorificării pe plan local. Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a produselor (animale şi vegetale) Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către T

ER

ITO

RIU

L „

ŢIN

UT

UL B

ÂR

SEI”

SE V

A D

EZV

OLT

A ÎN

TR

-O M

AN

IERĂ

DU

RA

BIL

Ă,

BA

ZA

TĂ

PE

CO

EZIU

NEA

TER

ITO

RIA

LĂ

, U

TIL

IZA

REA

PO

TEN

ŢIA

LU

LU

I LO

CA

L D

E D

EZV

OLT

ARE Ş

I

ASIG

UR

AR

EA

CO

MPLEM

EN

TA

RIT

ĂŢ

II C

U S

PA

ŢIU

LU

I U

RBA

N L

IMIT

RO

F

I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei

I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.

Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 111




Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă 141


Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 143

113


partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei. Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei dezvoltări pregnante în domeniul turismului şi al serviciilor conexe. Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul aerodromului de la Sânpetru. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire profesionala. Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii


Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi 312

II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale

Încurajarea activităţilor turistice 313


Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 322

114


Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei.

Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica.

Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, într-o maniera durabila teritoriul. Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii

PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală) Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI

Obiectiv specific - Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii inovative pentru conservarea patrimoniului natural

Obiectiv Specific - Dezvoltarea

relațiilor de parteneriat și cooperare

cu alt GAL-uri

Implementare

proiectelor de

cooperare

421

115


COMPLEMENTARITATEA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ ŢINUTUL BARSEI CU

ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE este necesară pentru a asigura implementarea

unui demers integrat de dezvoltare micro-regionala, cu utilizarea tuturor

oportunităţilor de finanţare, fie ele din surse private sau publice, naţionale sau

europene.

Astfel, Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este complementar

cu alte programe operaţionale active, după cum urmează:

Cu POS DRU care finanţeaza, prin axa prioritară 5 formarea profesionala a

persoanelor din mediul rural în vederea dezvoltarii nivelului general de

pregătire şi al activităţilor non agricole

CU POS DRU care finanţează, prin axa prioritara 2 accesul anagajaţilor la

formare continua în diverse sectoare de activitate, printre care turismul şi

serviciile

Cu POR care prin axa prioritara 5 finanţează dezvoltarea infrastructurii

turistice precum şi a promovării turistice a regiunilor.

Cu POS CCE care sprijină, prin diferite axe prioritare şi domenii de intervenţie

creşterea competitivităţii sectorului economici

CU PO DCA care finanţeaza elaborarea strategiilor de dezvoltare locala ale

comunităţilor precum şi pregătirea personalului din administraţia publică locală

în vederea implementării acestor demersuri de dezvoltare strategica.

Cu POR care prin axa 1 finantează dezvoltarea Polilor Naţionali de Creştere –

Polul de Creştere Brasov prezintă o suprapunere teritorială ci arealul ŢINUTUL

BÂRSEI.

Cu POS Mediu care finanţează Elaborarea planurilor de management,

dezvoltarea,operarea şi menţinerea infrastructurii, înfiinţarea sistemelor de

monitorizare, training şi construirea Capacităţii administrative pentru sit-urile Natura

2000

Cu POS CCE care finantează dezvoltarea producerii de enrgie din surse

regenerabile

Cu POS CCE care finanteaza dezvoltarea micro intreprinderilor

116


PARTEA A – IV – A: MĂSURI

Pentru atingerea obiectivelor operaţionale propuse în cadrul acestui plan de

dezvoltare locală se are în vedere dezvoltarea de proiecte în conformitate cu

măsurile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul unei abordări „ de jos în

sus” de tip LEADER.

Aceste măsuri sunt:

Titlul Măsurii Referinţa PNDR

Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 111


Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă 141

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori

143

Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi 312

Încurajarea activităţilor turistice 313


322

Implementarea proiectelor de cooperare 421

În dezvoltarea de proiecte la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI vor fi aplicate

criteriile de evaluare şi selecţie stabilite în cadrul PNDR. Suplimentar, proiectele

aferente fiecărei măsuri vor fi evaluate şi în funcţie de unele criterii suplimentare,

stabilite de către Comitetul de evaluare şi selecţie în conformitate cu priorităţile şi

obiectivele operaţionale stabilite prin prezentul Plan de Dezvoltare Locală.

117


Proiectele de dezvoltare prevăzute în cadrul acestui document se adresează unei

categorii largi de organizaţii publice şi private, după cum urmează:

111 112 141 143 312 313 322 421

Persoane fizice

Persoane fizice care se obligă

să devină PFA sau

întreprindere individuala

Persoane fizice autorizate -

PFA

Întreprinderi individuale

Întreprinderi familiale

Mico întreprinderi (altele

decat cele de mai sus)

IMM-uri

Consilii Locale

Asociaţii de Dezvoltare

Intercomunitară

Organizaţii Non

Guvernamentale

Aşezăminte culturale şi

instituţii de cult

Societăţi agricole

Societăţi cooperative agricole

Societăţi cooperative de

valorificare

Cooperative agricole

Grupuri de producatori

118


Măsura Formarea profesională şi acţiuni de informare (111)

Măsura

Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe

Articole care stau la baza măsurii

Articolul 20 (a) (i) si 21 din Regulamentul (CE) Nr. 1698/2005. Punctul 5.3.1.1.1 a Anexei H din Regulamentul (CE)Nr. 1974/2006

Codul măsurii

111

Motivaţia sprijinului In arealul ŢINUTUL BÂRSEI sectoarele agricol si forestier constituie pentru spaţiul rural un factor determinant pentru obţinerea producţiilor agricole si silvice, precum si pentru menţinerea calităţii peisajului si protecţiei mediului înconjurător. Astfel, evoluţia si specializarea in agricultură si silvicultura necesita un nivel corespunzător de instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza in tehnologii noi ale informaţiei, pentru a corespunde cerinţelor comunitare in domeniul fitosanitar, bunăstării animalelor, standardelor de calitate, sprijinind astfel mobilizarea populaţiei rurale si îmbunătăţirea diversităţii locale in vederea creşterii atractivităţii zonelor rurale, a diversificării economiei rurale si a calităţii vieţii. Necesitatea activităţilor de formare profesionala apare in contextul legat de creşterea competitivităţii si diversificării produselor si activităţilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management cat si de îndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile. Prin urmare, este necesar ca activităţile de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor sa fie extinse si la persoanele adulte care sunt implicate in domenii care au legătura cu agricultura, industria alimentara si silvicultura. Sprijinul acordat prin aceasta măsura va facilita accesul la alte măsuri din Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. De asemenea, accesul la măsura de instalare a tinerilor fermieri este condiţionat de dovedirea de competente profesionale, ce pot fi obţinute si prin participarea potenţialilor beneficiari la cursurile finanţate prin aceasta măsură. Împreună cu măsura 143 – „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru fermieri" - sprijinul care se acordă prin aceasta măsură va spori nivelul de cunoaştere, informare, educaţie a persoanelor care lucrează in sectoarele acro-alimentar si silvic, va facilita, de asemenea, accesarea unor masuri de investiţii de către tinerii fermieri. Implementarea acestei măsuri, prin care se acordă sprijin privind participarea la acţiuni de formare, informare si difuzare a cunoştinţelor va fi in acord cu Strategiile de la Lisabona si Goteborg care urmăresc reînnoirea bazelor competitivităţii europene, creşterea potenţialului sau de dezvoltare cum ar fi productivitatea si consolidarea coeziunii sociale cu accent asupra cunoştinţelor, inovaţiei şi valorificării capitalului uman.

119


Măsura se încadrează în prioritatea nr I a Planului de Dezvoltare Locală - Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei -, obiectivul specific I.1. - Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere. În ceea ce priveşte încadrarea în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura se încadrează în axa prioritara I, al cărei Obiectiv general este „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare si difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează in sectoarele menţionate”.

Obiectivele operaţionale urmăresc realizarea unor acţiuni care vor contribui la:

îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură, silvicultura şi industria alimentară;

pregătire generala pentru managementul si administrarea fermelor;

respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate si a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare);

conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu in sectoarele agricol, forestier si al industriei alimentare in scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului;

educarea si conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) in vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor forestiere si creşterea procentului de păduri la nivel naţional, ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere;

informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale si de comunicare (IT).

Furnizarea acţiunilor de formare profesionala precum şi a acţiunilor de informare şi difuzare a cunoştinţelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.

Domeniul de acţiune Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesionala de scurta durata (iniţiere, perfecţionare si specializare), cu perioade diferenţiate de pregătire, in funcţie de tematica cursului, grupul ţinta si nivelul existent de pregătire al solicitanţilor de formare profesionala in vederea îmbunătăţirii si perfecţionării cunoştinţelor privind competentele manageriale şi tehnice in domeniul agricol, forestier şi agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovaţii, protecţia mediului si agricultura ecologică, cunoaşterea si respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate etc. 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Acţiunile prevăzute a se efectua prin aceasta măsura au un caracter colectiv si nu individual.

Beneficiarii Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează in domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) si industriei agro-alimentare. Beneficiarii direcţi, furnizori ai acţiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor, sunt entităţi publice sau private care activează in domeniul formarii

120


profesionale a adulţilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinţe care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

Descrierea operaţiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesionala) 1. Oferirea de programe de formare profesionala care cuprind acţiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu: Diversificarea activităţilor in exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena si siguranţa alimentelor, crearea de condiîii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea îngrăşămintelor şi amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene; Îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor; Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind protecţia mediului; Pregătire tehnică (noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii, difuzarea rezultatelor cercetării si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.); Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere; Dezvoltarea unor capacităţi inovative in lanţul agro-alimentar; Însuşirea cerinţelor privind eco-condiţionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu întreţinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului. 2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri, expoziţii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite sectoare, sau pentru acţiuni de schimb de experienţă etc. Lista actiunilor prezentate la pct. 1 si 2 nu este exhaustiva.

Detalii privind acordarea sprijinului Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: a) Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de formare profesionala: Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanti (cazare si masa); Cheltuieli de transport; Materiale didactice si consumabile; Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare profesionala; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare profesionala. b) Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare şi difuzare de cunostinte: Cheltuieli de transport; Materiale informative; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare de cunostinte. Toate aceste costuri trebuie sa fie rezonabile, justificate si sa corespunda principiilor unei bune gestionari financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-calitate si al rentabilitatii.

Nu sunt eligibile: i. cursurile sau activităţile de formare care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare; ii. cheltuielile cu investitiile; iii. cheltuielile pentru activitati de formare sprijinite prin Fondul Social European.

Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala şi actiuni de informare şi difuzare de cunoştinte

121


Furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte pot fi entitati publice sau private care activeaza in domeniu, sunt înfiintate conform legislatiei in vigoare in Romania şi care indeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie. Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi:

Entitati publice:

Entitati private - persoane juridice care au competenta in domeniul agricol, silvic sau alimentar conforma cu obiectivele masurii.

Evaluarea şi selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte Evaluarea si selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte se va realiza pe baza unui apel de selecție a proiectelor organizat în conformitate cu prevederile măsurii 41 din PNDR.

Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte:

sunt persoane juridice constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania;

au prevazut in obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte;

dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte va prezenta: lista expertilor specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare, informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);

au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;

dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;

nu sunt in stare de faliment ori lichidare;

si-au mdeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat.

Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili: Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut in urma aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:

Caracteristici privind nivelul calitativ şi tehnic (întelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);

Planificarea activitatilor;

Caracterul inovativ al acţiunilor planificate (criteriu local de selecţie)

Relevanţa parteneriatelor (daca e cazul) propuse pentru implementarea activităţilor (criteriu local de selecţie)

Oferta financiara.

Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala in domeniul agricol In caietul de sarcini vor fi specificate criteriile de prioritizare, aplicate in functie de tematica instruirii, pe baza carora furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte vor selecta beneficiarii finali. Aceste criterii sunt aplicate daca numarul beneficiarilor finali identificati este mai mare decat cel prevazut initial in caietul de sarcini. Urmatoarele criterii pot fi luate in considerare in functie de tematica instruirii:

sa aiba varsta de cel mult 40 de ani;

sa fie fermier de semi-subzistenta;

122


sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare;

sa aiba un proiect de investitii;

sa aiba ferma amplasata într-o zona defavorizata;

sa aiba un nivel scazut de educatie. Nivelul de sprijin Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activitatile sprijinite prin masura.

Delimitarea de alte instrumente financiare ale UE (FSE) Planul de Dezvoltare Locală include activitati care privesc dezvoltarea resurselor umane si, prin urmare, acest program se afla in relatie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU si PDL are la baza tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. In ceea ce priveste educatia si formarea profesionala initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1 "Educatie si formare profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor specializate, programe de formare initiala in agricultură, finalizate cu o atestare in acest domeniu. Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta şi semisubzistenta, va fi realizata in cadrul POS DRU prin AP 2 ,Corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii" sau prin AP 5 "Promovarea masurilor active de ocupare". Pentru persoanele ocupate in agricultura si in agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta in cadrul AP 2 doar formarea profesionala in vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare. Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea in domeniul antreprenorial si in domenii nonagricole. Prin PDL măsura 111 se vor finanta numai programe de formare de scurta durata (cursuri de baza si specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din agricultura si silvicultura. Pentru absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare.

Nr. de proiecte prevăzute

Cost total mediu (euro)

Estimarea costului total pe măsură

Contribuţia FEADR – măsură

Contribuţia publică naţională

Contribuţia privată

4 17500

70 000

56 000

14 000 0

123


Măsura „Instalarea tinerilor fermieri” (112)

Măsura

Instalarea tinerilor fermieri


Articolul 20 a (ii) si Art.22 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 Articolul 13 si Anexa II punctul 5.3.1.1.2 din Regulamentul (CE) nr.. 1974/2006.

Codul măsurii

112

Motivaţia sprijinului Datele statistice prezentate in PNS cat si in etapa de analiză diagnostic pun in evidenta faptul ca un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsa intre 24 si 44 de ani, sunt ocupaţi in agricultura. Aceasta situaţie este cauzata de faptul ca, neavând alte surse de venit, tinerii din mediul rural rămân in comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi agricole. Mai mult decat atât, există pericolul ca o mare parte din generaţia tânără să părăseasca comunitatea rurală din care fac parte întrucât sectorul agricol nu pare să furnizeze oportunităţi suficient de atractive pentru dezvoltarea personală. Un aspect foarte important este acela ca, in totalul fortei de munca ocupate in agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este detinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) şi de lucratorii familiali neremunerati (42,0%). Aceste doua categorii cuprind in mare masura "alti membri de familie", respectiv şi tineri cu varsta sub 35 de ani. (INS, 2005) Analizand structura de varsta a managementului in cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu varsta de 55 de ani si peste, comparativ cu ponderea celor cu varsta intre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005) Tendinta de imbatranire a şefilor de exploatatii se observa şi in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (ENS, 2005). Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a mregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastra, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005) Avand in vedere ca segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55 de ani deţine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de întinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare. Aceasta tendinta, care se manifests la nivelul intregului spatiu rural, riscă sa puna in pericol activitatea agricolă viitoare, cu efecte asupra economiei, culturii, peisajului si traditiilor satului romanesc. In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al varstnicilor, numărul de absolventi ai invăţământului superior in domeniul agricol inregistrand o evolutie pozitivă in perioada 2000-2005, cu o crestere de peste 5 ori. Remnoirea generatiei ş§efilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avand ca efect atat imbunătăţirea competitivitătii acestuia, cat si imbunătătirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tanara de fermieri poate sa îndeplineasca mai uşor cerintele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor si totodată si pe cele cerate prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igienă si bunăstare a

124


animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioară, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca şi crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la asocierile locale. Măsura 112 – „Instalarea tinerilor femieri” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I

Obiectivul operaţional al măsurii este: Cresterea numarului de tineri agricultori care încep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si mcurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Domeniul de actiune Sprijinul acordat in cadrul masurii, are ca scop:

a) Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole; b) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole; c) Adaptarea productiei la cerintele pietei; d) Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de

protectie a muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.

Definirea beneficiarilor Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor asa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2. si care îndeplinesc la momentul solicitarii sprijinului urmatoarele conditii:

a) Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei;

b) Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competenţe si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.

c) Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei,

d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu.

Nivelul minim de calificare solicitat este:

absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si meserii in domeniul agricol, veterinar si economic cu profil agricol;

absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore in domeniul agricol.

O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o singura data. Nu se acorda sprijin prin aceasta masura, persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arenda/concesionare incheiate in nume propriu, cu exceptia sotului sau sotiei.

125


In acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar daca ambii soti îndeplinesc conditiile prevazute in masura.

Definirea instalarii Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de infiintare si/sau preluare prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploatatii agricole intre 6-40 UDE care produce in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima data in calitate de conducator (sef) de exploatatie. Definitii:

Exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica ce isi desfasoara activitatea sub o gestiune unica si are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau activitate zootehnica.

Conducatorul exploatatiei este acea persoana care administreaza si isi asuma riscuri economice privind exploatatia agricola (poate fi: persoana fizica sau actionar unic).

Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.

Contractele de arendare trebuie sa fie incheiate pe termen de minim 5 ani. Exploatatia agricola trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului. Tinerii fermieri care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin masura 111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinţe" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultură ecologică etc. Criterii de selectie a beneficiarilor masurii:

deţine o ferma de semi-subzistenta;

are in proprietate exploatatia agricola ;

face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei in vigoare;

acceseaza o masura de agromediu.

Promovează abordări inovative în ceea ce priveşte managementul exploataţiei agricole (criteriu local de selecţie)

Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.

Rezumatul cerintelor Planului de afaceri Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:

scurta descriere a situatiei curente;

Obiectivele restructurarii;

Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, in conformitate cu legislatia in vigoare;

Schimbarile de management solicitate;

Pregatirea profesionala solicitata;

Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;

126


Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri §i cheltuieli realizate;

Elemente referitoare la mediu;

Evaluarea principal elor riscuri;

Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape. Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:

construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;

achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; plantarea si replantarea plantelor perene; achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori" si constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole". Beneficiarul va prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina si prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Daca solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri in momentul evaluarii acestuia, cu exceptia situatiei cand neconformitatea a fost determinata de cauze independente de vointa sa, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se intocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului, in conditiile pe care le va defini ulterior. Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii, inclusiv prin masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de graţe de 36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa indeplineasca aceste standarde. Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă in termen de maxim 18 luni de la data instalarii (data la care a preluat/infiintat expoatatia). Utilizarea posibilitatii de a combina diferite masuri prin Planul de afaceri dand acces tinerilor fermieri la aceste masuri Conform art. 13 (5) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, in situatia in care prin Planul de afaceri se prevede accesarea si a altor masuri din PNDR, acesta trebuie sa fie suficient de detaliat pentru a sustine o cerere de sprijin in temeiul masurilor in cauza. Astfel, tinerii fermieri pot sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala si serviciile de consultanta. Dupa caz, un tanar fermier poate accesa masura de modernizare a exploatatiilor agricole.

Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe. Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier. Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depasi 40.000 Euro/exploatatie. Modalitatea de plata Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata:

127


Prima transa se va acorda la data aprobarii solicitarii pentru acordarea sprijinului si va fi de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare; A doua transa, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea actiunilor prevazute in Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare. Recuperarea primei trance nu va fi solicitata in cazul in care tanarul fermier nu îndeplineste la data verificarii, conformitatea cu actiunile prevazute in Planul de afaceri, din cauza unei situatii de forfa majora, iar a doua transa nu va mai fi platita. Tinerii fermieri trebuie sa restituie intreaga suma primita daca isi înceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa. Corelarea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR(111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Moodernizarea exploatafiilor agricole", 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; 141 ,.Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenfa" şi 143 ,,Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţfa pentru agricultori") şi din Axa II. Sprijinul acordat prin aceasta masura este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor Fonduri, precum Fondul Social European.

Finanţare

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională

Contribuţia

privată

4 40 000 160 000 128 000 32 000 0

128


Măsura „ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” (141)

Măsura

Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă


Articolul 20 d (i) şi articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, Articolul 24 şi punctul 5.3.1.4.1 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.1974/2006

Codul măsurii

141

Motivaţia sprijinului În România, ca urmare a retrocedării terenurilor, majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă şi orientare spre consum din producţia proprie, având mai mult caracter de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Deschiderea acestora către piaţă este relativ redusă, atât în ceea ce priveşte input-urile necesare cât şi output-urile. Deoarece există un număr mare de ferme mici în România (de subzistenţă şi semi-subzistenţă), pentru care nu există posibilităţi reale de restructurare, numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale, va include numai fermele de semisubzistenţă între 2 şi 8 UDE. Specific României, unde relaţia exploataţiilor cu piaţa este mai puţin dezvoltată, planul de afaceri va pune accent pe vânzarea producţiei şi nu atât pe realizarea de investiţii, acestea din urmă reprezentând baza care va permite o schimbare a orientării exploataţiei, dar linia directoare o va constitui identificarea oportunităţilor de valorificare a producţiei. Sistemul de producţie mixt al acestor exploataţii nu diferă foarte mult de segmentul fermelor de subzistenţă (şi anume,combinaţia granivore-culturi de câmp), însă există aici o orientare mai puternică spre piaţă. În plus, analiza veniturilor acestor gospodării relevă faptul ca o fermă din clasa 2-4,3 UDE poate acoperi necesarul de autoconsum al unei gospodării cu o medie de 1-3 membri. Totuşi, pentru ca o fermă să îşi comercializeze o parte din producţie, este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare (Calcul realizat de MADR). În fermele de semi-subzistenţă fermierii desfăşoară diverse activităţi agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate pe tradiţii specifice satului românesc. Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producţie foarte diversificată, determinată de necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi necorespunzătoare, ceea ce împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui surplus de produse destinate vânzării. Orientarea acestor ferme către piaţă necesită schimbarea sistemului de producţie şi implicit cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii nu şi le pot permite. Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenţă este un instrument menit să determine, în principal, o îmbunătăţire a managementului însoţită de transformarea acestora în exploataţii familiale comerciale, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei. Se va acorda atenţie fermelor de semi-subzistenţă din zonele defavorizate sau din zone cu importanţă pentru mediu (HNV, Natura 2000). În scopul adaptării producţiei din punct de vedere calitativ la cerinţele pieţei, fermierii de semi-subzistenţă se pot asocia în grupuri de producători şi pot accesa, de asemenea, măsurile ce vizează îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi utilizarea serviciilor de consultanţă.

Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea

129


competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I. Obiectivul operaţional al acestei măsuri este asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semisubzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:

stimularea spiritului antreprenorial;

diversificarea activităţilor şi veniturilor.

Domeniul de acţiune Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţa, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie. Tipul de sprijin Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale

Definirea beneficiarilor Sprijinul se acorda fermierilor aşa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2 din PNDR. Aceştia sunt persoane fizice şi persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani, care prezinta un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole. Persoanele fizice neautorizate înca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data încheierii contractului de finanatare.

Definitia fermei de semi-subzistenta tinand cont de dimensiunea minima si/sau maxima a acesteia, procentul productiei vandute şi/sau nivelul de venit al fermelor Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza şi o parte din productia realizata. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzistenta poate varia intre 2-8 UDE. Pentru a deveni viabila, ferma de semi-subzistenta poate desfaşura şi activitati non-agricole generatoare de venituri. Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea

economica a unei exploataţii agricole determinate pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitaţi de dimensiune economica este

de 1.200 Euro.

Definirea viitoarei viabilitati economice Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economica a fermei de semi-subzistenta va fi demonstrata prin creşterea cu 20% a productiei destinate comercializarii şi prin creşterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initiala mentionata in planul de afaceri. Sumarul cerintelor planului de afaceri

130


Planul de afaceri intocmit pentru obtinerea sprijinului in cadrul acestei masuri trebuie sa cuprinda urmatoarele cerinte:

scurta descriere a situatiei curente;

Obiectivele restructurarii;

Dupa caz, investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor;

Schimbarile de management vizate;

Pregatirea profesionala vizata;

Tipul şi cantitatea produselor obtinute in timpul şi dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;

Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate, modalitatea de asigurare a consumului propriu şi creşterea cantitatii productiei destinata comercializarii;

Evaluarea principalelor riscuri;

Elemente referitoare la indeplinirea cerintelor de mediu, in special cand exploatatia se afla într-o zona cu importanta pentru mediu (HNV, Natura 2000);

Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.

Beneficiarul poate prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte sa-l obtina şi prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. In Planul de afaceri prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea agricola desfaşurata pe terenuri luate in arenda pe o perioada de timp corespunzatoare cel putin perioadei acoperite de planul de afaceri. Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat şi/sau prin accesarea masurii 121 MIodernizarea exploataţiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru agricultori" şi constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole". Verificarea conformitatii cu planul de afaceri se va realiza dupa o perioada de 3 ani de la acordarea sprijinului. Daca la verificare ferma de semi-subzistenta nu îndeplineşte conformitatea cu planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin in urmatorii 2 ani, cu exceptia situatiei cand neconformitatea acestuia a fost determinata de cauze independente de vointa beneficiarului, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop. Fermierii care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin masura 111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc. Ca urmare, potentialii beneficiari, in special cei din zonele cu importanta pentru mediu vor putea sa işi dezvolte acele mijloace şi practici agricole care sa conduca la conservarea biodiversitatii şi protejarea ecosistemelor naturale (ex. pajişti, paşuni, fanete). De asemenea, fermele de semisubzistenta care acceseaza masura de agro-mediu vor fi prioritare, acestea avand ca scop nu numai ratiuni economice, dar şi de mediu. Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:

sa faca parte cu minim 6 luni inainte de lansarea sesiunii pentru care aplica, dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationale in vigoare (de exemplu: grup de producatori, cooperativa etc.);

sa acceseze masura de agromediu;

131


sa fie in zona defavorizata;

sa apartina tinerilor fermieri;

sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.

Criterii locale de selecţie:

Conducătorul fermei să aibă vârsta sub 40 de ani

Activităţile incluse în Planul de Afaceri au caracter inovativ

Fermele conduse de femei vor fi punctate suplimentar

Activităţile incluse în Planul de Afaceri se desfăşoară în parteneriat

Volumul sprijinului Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi-subzistenta. Durata sprijinului Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile aprobate inainte de 31 decembrie2013.

Complementaritatea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR, Axa I (111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Modernizarea exploatafiilor agricole ", 142 "Infiinţarea grupurilor de producatori", 143 ,fumizarea de servicii de consiliere şi consultant pentru agricultori"), din Axa II şi Axa III. Pentru incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa intre pe piata, beneficiarii sprijinului acordat prin aceasta masura pot accesa concomitent mai multe masuri in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. De exemplu, un fermier de semi-subzistenta poate sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala şi serviciile de consultantă. Dupa caz, fermierul poate accesa şi masura de modernizare a exploatatiilor agricole, sau alte masuri cum ar fi: infiintarea grupurilor de producatori, dezvoltarea de activitati non-agricole şi acordarea de plati compensatorii pentru agro-mediu, in special pentru agricultura ecologică. De asemenea sprijinul este complementar actiunilor prevazute in cadrul masurilor din alte Fonduri:

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);

Fondul de Coeziune (FC);

Fondul Social European (FSE).

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total l

mediu

Estimarea

costului total

pe măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


4

4500

18 000

14 400

3 600 0

132


Măsura „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori” (143)

Măsura

Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori


Anexa VIII, Secţiunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei, amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006; Articolul 25a şi Anexa II a punctul 5.3.1.4.3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 amendat prin Regulamentul (CE) nr. 434/2007.

Codul măsurii

143

Motivaţia sprijinului Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de subzistenţă şi semi-subzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale. În cazul exploataţiilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică), ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate în perioada de pre-aderare. Prin măsura 143 sunt vizate să fie sprijinite prioritar fermele de semi-subzistenţă care reprezintă 8,32 % din totalul exploataţiilor agricole. (INS 2005). Dimensiunea şi structura suprafeţelor agricole influenţează atât volumul anual de muncă şi repartizarea timpului de lucru pe activităţi permanente, temporare, sezoniere, ocazionale, cât şi nivelul costurilor, veniturilor şi ciclicitatea acestora. Ţinând cont de numărul foarte mare de exploataţii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semi-subzistenţă), care nu au posibilitatea reală de restructurare, segmentul exploataţiilor luat în calcul pentru sprijin în vederea transformării în exploataţii comerciale viabile economic va include exploataţiile de semi-subzistenţă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE. Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o reşedinţă la alta, astfel că în zonele rurale media venitului/persoană/lună este de aproximativ 95 Euro. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale provine în special din producţia agricolă şi asigură 43,4% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005 de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând 4,1% din venitul net. Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultanţei agricole. Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de eco-condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională. Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru serviciile de consiliere şi consultanţă, acestea creând o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor comunitare, realizând astfel o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a managementului acestora.

133


Sprijinul acordat prin această măsură va crea şi dezvolta o piaţă de servicii de consiliere şi consultanţă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală. Măsura 143 – „„Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori”” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I. Obiective operaţionale:

Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semi-subzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.

Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenţă şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu

Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.

Domeniul de acţiune al măsurii Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzistenţă. Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară. Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. l articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii: Sprijinul se acordă exclusiv pentru furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă agricultorilor care beneficiază de sprijin pentru exploataţiile de semi-subzistenţă prevăzute la art. 20 litera (d) punctul (i) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei). Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă se va realiza individual pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.

134


Beneficiari Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere şi consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii, aşa cum sunt definiţi în subcapitolul 5.2. al PNDR Nu sunt eligibile pentru a primi sprijin prin această măsură fermele de subzistenţă şi exploataţiile/gospodăriile silvice care nu dezvoltă şi activităţi agricole. Măsura sprijină fermieri care deţin ferme de semi-subzistenţă. Detalii privind selecţia consultanţilor Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţă se va realiza în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Pentru a facilita participarea tuturor organizaţiilor competente şi în vederea asigurării unor servicii de calitatea cea mai ridicată pentru fermieri, procedurile de acordare a contractelor vor fi structurate în aşa fel încât potenţialii furnizori de servicii să poată candida pentru furnizarea serviciilor de consultanţă într-o arie geografică specificată (de exemplu numai într-un anumit judeţ) şi pentru un anumit tip de serviciu de consultanţă (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri, sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu). Procedurile de acordare a contractelor vor fi astfel elaborate încât să faciliteze selectarea opţiunilor furnizorilor de servicii pentru oricare tip particular de serviciu în orice regiune. Nevoile de consiliere şi consultanţă identificate şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achiziţii Criterii de calificare şi selecţie :

situaţia personală a candidatului (acesta trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească că nu a fost condamnat în ultimii 5 ani pentru fraudă, corupţie etc., că nu este în stare de faliment ori lichidare, că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată ale impozitelor etc.);

capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (candidatul trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică, atestarea sau apartenenţa din punct de vedere profesional);

situaţia economică şi financiară (candidatul trebuie să prezinte documente relevante pentru demonstrarea situaţiei economice şi financiare, cum ar fi: declaraţii bancare, declaraţii privind cifra de afaceri globală, bilanţul contabil etc.);

capacitatea tehnică şi/sau profesională (se apreciază în funcţie de experienţă, aptitudini, eficienţa şi eficacitatea candidatului. Astfel, acesta trebuie să prezinte documente edificatoare, cum ar fi: informaţii referitoare la personalul de specialitate de care dispune; informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului responsabil cu implementarea proiectului; informaţii referitoare la echipamentele tehnice de care dispune pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului etc.).

Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, se are în vedere raportul preţ - calitate în furnizarea serviciilor de consultanţă şi consiliere Volumul şi nivelul sprijinului Valoarea sprijinului este de 100% din cheltuielile eligibile numai pentru fermele de semi-subzistenţă. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).

135


Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost total l

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


0

0

0

0

0 0

136


Măsura „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” (312)

Măsura

Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi


Articolele 52 (a) (ii) si 54 ale Regulamentului (CE) Nr.1698/2005 Punctul 5.3.3.1.2 din Anexa II a Regulamentului nr.1974/2006 Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009

Codul măsurii

312

Motivaţia sprijinului Promovarea unei dezvoltări echilibrate, în vederea realizării coeziunii economice şi sociale impune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării zonelor rurale. Funcţiile economice ale acestor zone, depind aproape în întregime, de existenţa activităţilor agricole. Această situaţie explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum şi a surselor de venituri adiţionale din activităţi non-agricole, alături de reorientarea forţei de muncă spre activităţi non-agricole productive şi către dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală. Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă/obţinere de venituri în spaţiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. În contextul agendei de la Lisabona şi Goteborg, UE prevede faptul că o economie puternică va conduce către crearea de locuri muncă alături de priorităţile sociale şi de mediu, pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluziunea socială, în acest sens, un element cheie este reprezentat de exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor. În prezent există disparităţi profunde la nivel regional, şi mai ales între zonele urbane şi rurale, în ceea ce priveşte mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale, a lipsei resurselor financiare, a dificultăţilor de accesare a creditelor dar şi a nivelului redus de pregătire antreprenorială. Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere); în anul 2005, acestea reprezentau 13% din numărul total de microîntreprinderi la nivel naţional şi aproximativ 4,2 micro-întreprinderi/1000 locuitori. Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gamă limitată de activităţi productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către comerţ (aprox. 70% din totalul micro-întreprinderilor din sectorul serviciilor), datorită recuperării rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi, în timp ce, industria prelucrătoare deţine doar 16% din totalul micro-întreprinderilor din spaţiul rural. Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor din spaţiul rural care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori. O atenţie deosebită se va acorda femeilor din spaţiul rural, dat fiind faptul că datele statistice arată că acestea dezvoltă afaceri într-un număr mult mai redus decât bărbaţii. în acelaşi timp tinerii reprezintă categoria cea mai afectată de şomaj şi care manifestă tendinţa cea mai mare de a pleca spre mediul urban şi peste graniţe. Totodată, activităţile meşteşugăreşti şi alte activităţi tradiţionale ce sunt îndeletniciri ale locuitorilor din spaţiul rural, tind să fie din ce în ce mai puţin practicate, în special de către generaţia tânără.

137


În acest context, sunt vizate crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi care promovează meserii tradiţionale precum meşteşugurile şi care pot contribui la creşterea numărului locurilor de muncă, precum şi la perpetuarea acestor activităţi care dau specificul, dar şi valoare spaţiului rural românesc. Având în vedere situaţia actuală ce caracterizează dezvoltarea mediului de afaceri în spaţiul rural este necesar un sprijin comunitar şi naţional susţinut pentru promovarea activităţilor non-agricole, care să conducă la creşterea veniturilor populaţiei rurale, creare de locuri de muncă, diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban. Astfel, este necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi furnizarea de noi servicii pentru populaţia rurală. Aceşti factori vor contribui la creşterea economică şi implicit la schimbarea mentalităţii şi la creşterea standardului de viaţă în mediul rural, precum şi la stabilitatea echilibrului teritorial, social şi economic.

Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microintreprinderi” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor

economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii

– obiectivului specific nr II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non

agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea

activităţilor meşteşugăreşti. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiective operaţionale:

Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural;

încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;

încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;

Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură. Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul activităţilor non-agricole în spaţiul rural prin intermediul dezvoltării micro-întreprinderilor atât nou create cât şi existente. Acţiunile prevăd: i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:

• Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);

• în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);

• Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

ii. Investirii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:

• Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; • Servicii de conectare şi difuzare internet; • Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de

transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;

• Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice. iv.Investiţii în producerea de energie regenerabilă

• Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.

138


Beneficiari Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioane Euro). Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată36 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere. Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

Descrierea tipului operaţiunilor Se vor sprijini operaţiuni legate de:

• Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);

• Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi susţinute costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. Criterii de eligibilitate:

Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi star-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate;

Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu, necesare investiţiei;

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;

Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

Criterii de selecţie:

Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani

Proiecte propuse de femei

Proiecte care propun acţiuni inovative

Proiecte ce integrează probleme de mediu Activităţi neeligibile

• Activităţi sprijinite prin măsurile Axei l şi Axei 2 ale PNDR;

139


• Fabricarea băuturilor alcoolice şi a berii; • Fabricarea produselor din tutun; • Fabricarea armamentului şi muniţiei; • Baterea monedelor; • Activităţi de turism şi recreaţionale legate de activitatea turistică; • Acţiuni exclusiv de comerţ şi intermedieri comerciale, cu excepţia vânzării de

produse obţinute din propriul proces productiv; • Intermedieri financiare; • Tranzacţii imobiliare; • Cercetare-dezvoltare; • Administraţie publică şi apărare; • Asigurări sociale din sistemul public; • Jocurile de noroc şi pariurile precum şi activităţile recreative legate de acestea; • Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale; • Activităţi de pescuit şi/sau acvacultura; • Investiţii legate de prelucrarea primară a lemnului până la stadiul de cherestea; • Activităţi în industria extractivă de produse energetice; • Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principală, în scopul vânzării; • Activităţi de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obţinute din acestea

şi a combustibililor nucleari; • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din

grupa B şi natural din spaţiul rural. Cheltuieli neeligibile

• Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second - hand; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de

transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală;

• Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv

suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

• Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;

• Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de

asigurare etc. • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a

planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;

Sprijin. Tipul plăţii Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate prin Programul

140


SAP ARD, intitulat Programul ,Fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. Intensitatea sprijinului Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70%40 din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:

• 50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; • 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în

sectorul transportului rutier;

• 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi. În cazul în care proiectele prevăd activităţi de producţie, intensitatea ajutorului public va fi de până la 85%38 din totalul cheltuielilor eligibile Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Prevederi privind ajutorul de stat Sprijinul acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar şi 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis41 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu Art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 11742/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200743 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie

i. Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii 3 ani; ii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000

Euro investiţi; iii. Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat; iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectelor; v. Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate), vi. Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare; vii. Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei din alte

surse regenerabile decât biocombustibilii. viii. Proiectele ce vizează abordări inovative în sectorul non agricol

141


Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii, în valoarea totală eligibilă a proiectului.

Finanţare

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 85%

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


8 141 152 1 129 223 767 872 191 968 169 383

142


Măsura „Încurajarea activităţilor turistice” (313)

Măsura

Încurajarea activităţilor turistice


Articolele 52 (a)(iii) si 55 ale Regulamentului (CE) Nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.1.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr. 1974/2006 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009

Codul măsurii

313

Motivaţia sprijinului Turismul rural, ca şi componentă a turismului naţional în ansamblu, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale. Peisajul natural, specific României, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Un segment important al turismului rural românesc este reprezentat de agro-turism, dată fiind prezenţa unui număr ridicat de gospodării agricole, localizate în zone cu valoare peisagistică ridicată unde sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Având în vedere necesitatea reorientării unora dintre aceste gospodării către activităţi non-agricole şi de obţinere a veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o bună alternativă. Agro-turismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate secundară, implicând în mod activ femeia. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică specifică fiecărei zone. Construirea de noi structuri de primire va fi făcută acordând o atenţie deosebită investiţiilor al căror obiectiv principal îl reprezintă calitatea. Acest aspect poate fi indus de către disponibilitatea resurselor financiare aduse în ţară de emigranţi sau de către alte resurse disponibile, care în general au fost orientate prea puţin, până acum către investiţii/piaţă şi mai mult către îmbunătăţirea standardului de viaţă şi a locuinţei. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Această situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative" au fost susţinute investiţiile pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel,

143


raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 - septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13.000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă. Susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în spaţiul rural, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale, în special a femeilor şi a tinerilor. Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv, sprijinul acţiunilor din această măsură, vizează prioritar respectarea şi promovarea principiilor de dezvoltare durabilă, în acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potenţial turistic ridicat va fi atent monitorizată, în timp ce, vor fi respectate în mod obligatoriu, măsurile de protejare a mediului.

Măsura 313 – „Încurajarea activitatilor turistice” răspunde priorităţii nr II a Planului de

Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul

rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii

– obiectivului specific nr II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiective operaţionale

Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;

Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;

Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul prin acesta măsură vizează investiţii în spaţiul rural:

a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea

de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operaţiuni acoperite Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a):

i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere:

• Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele;

• Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă.

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.

144


Pentru componenta b) i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de

structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc. Pentru componenta c) i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul

promovării, prezentării şi vizitării turistice; ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice

din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale; iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice51 de utilitate publică etc.; iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu

ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;

v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: "drumul vinului", ,al olăritului", Cioplitorilor în lemn" etc.).

Pentru componenta d):

i. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%. Criterii de eligibilitate

• Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;

• în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;

• Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei; • Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate53; • Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de

clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare; • Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice

rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 margarete/stele;

• Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim l margaretă;

• în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice;

• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG; • Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze

arhitectura specifică locală; • Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă

structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin 1000 mp54; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural;

• Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în

145


circuitul turistic; • Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de

aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;

• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, • Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu55 necesare investiţiei,

să respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;

• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;

• Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

• Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

Criterii locale de selecţie:

Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani

Proiecte propuse de femei

Caracterul inovativ al proiectului

Proiecte ce abordează probleme de mediu

Proiecte promovate în parteneriat

Cheltuieli neeligibile

• Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Achiziţionare de echipament second - hand; • Investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura; • Achiziţionarea cailor pentru curse şi competiţii; • Cheltuieli generate de activităţile de creştere a cailor; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de

transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală;

• TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

• Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;

• Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de

asigurare etc.; • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a

planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente.

Beneficiari

• Micro-întreprinderile; • Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până

la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată57 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;

• comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare,

146


precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;

• ONG-uri. Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Intensitatea sprijinului i. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect; ii. Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:

• • 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/proiect în cazul

proiectelor de investiţii în agro-turism;

• 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect în cazul

proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale;

• 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect pentru alte

tipuri de investiţii în turismul rural Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis61 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200662 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200763 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie Pentru componenta a), b) :

i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani;

147


ii. Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;

iii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţii;

iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului; v. Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d);

vi. Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;

vii. Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice;

viii. Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1. Pentru componentele c) şi d):

i. Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/regional/judeţean sau local (de tip LEADER);

ii. Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/investiţii de turism; iii. Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate. Sistemul de selecţie este prevăzut la subcapitolul 5.2.4. ,Procedura de selec ţie".

Descrierea angajamentelor

Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art. l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru ere şterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE Demarcare FEADR -FEDR (PNDR -POR) Intervenţia FEADR vizează: Investiţiile realizate de micro-întreprinderi în infrastructura de primire turistică, infrastructura recreaţională din spaţiul rural, cu excepţia investiţiilor din staţiunile balneo-climaterice; Centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural; Investiţii publice în infrastructura turistică la scară mică cu respectarea plafonului stabilit prin măsură.

148


Intervenţia FEDR vizează: Investiţii în infrastructura turistică în spaţiul urban; Investiţii în infrastructura turistică în staţiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu - rural sau urban; Centrele naţionale de promovare turistică; Investiţii în infrastructura la scară mare în spaţiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de minim l .500.000 Euro. Demarcare cu alte măsuri PNDR

• Prin Măsura 312 sunt susţinute investiţii productive în sectorul non-agricol, exceptând activităţile de turism susţinute prin Măsura 313;

• Prin Măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată, precum şi infrastructura recreaţională de utilitate publică pentru populaţia rurală, iar prin Măsura 313 sunt susţinute investiţiile de racordare a structurilor de primire turistice şi a infrastructurii recreaţionale la utilităţile publice, ca părţi componente ale proiectului;

• Prin Măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor situate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torenţilor în bazinele hidrografice.

Coerenţa intervenţiei PNDR (Axa 3) cu intervenţia POS DRU: Investiţiile susţinute prin Măsura 313 din PNDR, sunt completate de intervenţia POS DRU privind orientarea, consilierea şi traning-ul în domeniul antreprenori al şi non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, în special a acelora care provin din agricultura de subzistenţă.

Finanţare

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 - 100%

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


2

128

745.5

257 491

175 094

43 773

38 624

149


Măsura „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” (322)

Măsura



Articolul 52(b)(i) si 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006. Articolul 52(b) (ii) si 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006 Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006. Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009

Codul măsurii

313

Motivaţia sprijinului Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social şi din punct de vedere al dimensiunii lor, diversităţii, resurselor naturale şi umane pe care le deţin. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii sociale necesare comunităţii. Servicii pentru comunitatea rurală Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, servicii de transport public etc). în majoritatea comunelor şi satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri, aproape inexistente. Spaţiile recreaţionale (locuri dejoacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate, în privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (Studiu MADR) Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale în spaţiul rural, activitatea culturală este organizată în jurul căminului/centrului cultural al comunei/satului. Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură şi a altor aşezăminte culturale se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel, servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi-au mai putut desfăşura activitatea din cauza stării înaintate de degradare. Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, arta meşteşugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională, o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale, care în general diferă de la o regiune la alta. Totuşi, satele româneşti nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei.

150


Cu toate că tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale, identitatea culturală nu este definită doar de o simplă locaţie. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentând o posibilitate de promovare a satelor româneşti cu efect pozitiv asupra turiştilor şi populaţiei locale. Măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii – obiectivului specific nr III.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:

îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;

Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural68 pentru: a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural. Tipul de servicii/acţiuni sprijinite Pentru componenta a)

înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii dejoacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);

Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);

Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);

Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;

Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;

Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;

Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;

Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta b):

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);

Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu

151


posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;

Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural. Tipul de costuri acoperite Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. Criterii de eligibilitate:

• Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;

• Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale; • Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;

• Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;

• Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/energie; Investiţia să respecte Planul Urbanistic General; Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală; Criterii de selecţie

Proiectul promovează o abordare inovativă

Proiectul este promovat de un parteneriat. Cheltuieli neeligibile:

Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi nu sunt conforme cu normativele de proiectare;

Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;

Impozite şi taxe fiscale;

Costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;

Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli similare;

Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa l a PNDR (drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră);

Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;

Renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale;

Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;

Construcţia de aşezăminte culturale noi;

Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurării mentenanţei sau orice alte cheltuieli generate de simpla înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;

TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro;

Contribuţia în natură;

Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.

Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a

152


planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;

Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;

Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;

Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor.

Beneficiari • Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;

• Autorităţile locale (comune) • Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune

înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; • ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; • Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de

patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta , Intensitatea sprijinului Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi: a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii ,de minimis" stipulat ă în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis", Jurnalul Oficial 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis78 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200679 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/ 200780 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie

i. Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară;

ii. Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat81; iii. Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană; iv. Proiecte integrate de investiţii

153


v. Proiecte de investiţii în infrastructura socială; vi. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a

moştenirii culturale. vii. Proiectele care propun abordari inovative viii. Proiectele care presupun acţiuni de cooperare şi parteneriat.

Descrierea angajamentelor Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare.

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70 - 100%

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


9 90 000 810 000 576 000 144 000 0

154


Măsura „Implementarea proiectelor de cooperare” (421)

Măsura

Implementarea proiectelor de cooperare

Articole care stau la

baza măsurii

Art. 63 b şi 65 din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005

privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Articolul 39 şi punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului

Comisiei nr. 1974/2006 ce stabileşte reguli detaliate de

aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind

sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR

Codul măsurii

421

Obiectiv operaţional - Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de

cooperare

Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune.

În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele

locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii

şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni

sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi

îmbunătăţirea lor.

Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională

(între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în cadrul României)

între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER,

parteneriate public-private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din

Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după

metoda LEADER (grupuri locale care sa aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie

organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-

regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi

recunoscute de statul membru.

155


Acţiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puţin un partener reprezintă un

GAL finanţat prin

axa LEADER.

Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.

Doar proiectele/acţiunile comune care corespund obiectivelor măsurilor din cele 3

axe (Axa 1, 2 şi 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Acţiunile comune pot avea

ca obiectiv şi construcţia instituţională: schimb de experienţă şi bune practici privind

dezvoltarea locală prin publicaţii comune, organizare de evenimente, proiecte de

twinning (schimb de manageri de program şi de personal) sau prin lucrări de

dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcţionarea unei structuri comune

este cea mai integrată formă de cooperare.

Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal,

pe reţeaua rurală din România şi reţeaua europeană. Astfel, prin intermediul acestor

reţele, GAL-urile care doresc să întreprindă proiecte de cooperare vor putea consulta

baza de date şi îşi vor alege GAL-ul/parteneriatul pe care îl doresc ca partener în

elaborarea / implementarea proiectului.

Responsabilităţile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de

cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conţină

referinţe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activităţile pe care

doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui

partener şi participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul

proiectului.

În ceea ce priveşte cooperarea transnaţională, pot fi iniţiate proiecte comune cu ţări

non-UE, caz în care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile

din cadrul UE. În cazul cooperării între un GAL şi alte grupuri/ parteneriate din state

membre UE acordul de cooperare va trebui să prevadă ca fiecare partener să suporte

cheltuielile în mod proporţional cu participarea sa la acţiunea comună.

Principalele categorii de cheltuieli eligibile:

156


- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni

tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare

documente,

- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune

- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienţă neconcretizat într-o acţiune

comună (întrucât se poate finanţa prin intermediul reţelei naţionale de dezvoltare

rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE.

Proiectele de cooperare vor fi selectate de către Grupurile de Acţiune Locală, dacă

au integrate în strategia lor de dezvoltare acţiuni de cooperare. În acest caz,

criteriile de eligibilitate şi de selecţie vor fi elaborate şi aplicate de către GAL şi

incluse în strategia de dezvoltare locală.

Proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte:

a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de

proiect şi GAL implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.

b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea

adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea

experienţei cooperării din afara teritoriului.

c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie

şi/sau un schimb de experienţă ).

d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare,

aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare,

managementul proiectului.

e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz,

fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori.

Criterii de eligibilitate

- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu

abordarea LEADER

- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun

157


- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER

- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din

FEADR

- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară

maximă stabilită (200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei

nu va depăşi 400.000 euro).

În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:

- implică mai mult de două GAL-uri din România

- implică un GAL din alt stat membru cu experienţă Leader +

- includ activităţi inovative

- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR

- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă

- se adresează tinerilor din zona rurală

- respectă normele de mediu

- care urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea

ca beneficiary grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.

Selecţia şi aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizată în aceeaşi manieră ca

celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selecţie organizat în

cadrul GAL, Responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selecţie va reveni

GAL Ținutul Bârsei

Ajutoare de stat

Sprijinul financiar acordat prin măsura 421 respectă regula de minimis aşa cum este

prevăzută devRegulamentul Comisiei nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006.

Plăţi în avans

Beneficiarii măsurilor menţionate în sub-capitolul 5.2, la punctul „Plata în avans”, pot

beneficia de plată în avans conform dispoziţiilor prevăzute la punctul respectiv şi în

cazul proiectelor selectate de GAL.

Criterii locale de selectie a beneficiarilor masurii:

- Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate,

etc

- Acţiuni inovative

158


FINANȚARE

Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100%

Nr. de

proiecte

prevăzute

Cost

total

mediu

Estimarea

costului

total pe

măsură

Contribuţia

FEADR –

măsură

Contribuţia

publică

naţională


2 23 566,5 47 133 37 706 9 427 0

159


Criterii locale de selecţie

Pentru a reflecta priorităţile Planului de Dezvoltare Locală ale teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI în măsurile propuse spre a fi finanţate, a fost elaborată

o listă de criterii locale de selecţie reflectate în criteriile de eligibilitate şi/sau selecţie ale măsurilor propuse spre finanţare.

Stabilirea criteriilor locale de selecţie a ţinut cont de priorităţile stabilite la ivel european şi naţional, precum şi de concluziile analizei diagnostic

şi a analizei SWOT.

Criterii locale de selecţie Motivareaintroducerii în Planul de Dezvoltare Locala al terittoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate, etc.

Cultura asociativă existentă la nivelul ŢINUTULUI BARSEI nu funcţionează îndeajuns în sectorul economic, ci în cel al societăţii civile. Este necesară promovarea parteneriatelor, a asocierilor în vederea derulării de activităţi economice corelate, care generează mai multe locuri de muncă şi implicit dezvoltare locală.

Promovarea proiectelor ce integrează probleme de mediu

Patrimoniul natural este unul foarte important la nivelul ŢINUTULUI BARSEI. Aici se gasesc 3 situri protejate. Este nevoie ca demersurile de dezvoltare să nu afecteze negativ patrimoniul de mediu al teritoriului.

Proiecte adresate tinerilor Există o tendintî de migratie a tinerilor catre mediul urban. Este nevoie de anumite scheme de stimulare a tinerilor de rămâne în spaţiul rural şi de a dezvolta activităţi agricole profitabile.

Proiecte adresate fermelor de semi-subzistenţă

Principala problema a agriculturii, din punct de vedere al competitivităţii este fragmentarea suprafetelor şi varsta inaintata a conducatorilor de exploatatii. Prin sprijinirea fermelor de semi subzistenţă se doreste rentabilizarea acestor tipuri de exploatatii agricole si rentabilizarea lor din punct de vedere economic.

Acţiuni inovative Inovativitatea este necesara pentru a da o noua dimensiune teritoriului ŢINUTUL BARSEI, pentru cresterea nivelului de atractivitate şi notorietate.

Proiecte promovate de femei Spaţiul rural este unul puternic patriarhal, datorită tradiţiilor şi valorilor conservate aici. Orientarea către sectorul serviciilor şi al turismului marchează redefinirea rolului femeii în comunitatea rurală modernă.

160


Mai jos este prezentată o sinteză a includerii criteriilor locale de selecţie în măsurile propuse spre a fi finanţate prin implementarea Planului de Dezvoltare Locală:

Criterii locale de selecţie Măsuri ale Planului de Dezvoltare Locală ŢINUTUL BÂRSEI Număr estimat de proiecte/beneficiari

Total

Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate, etc.

Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) – Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Implementarea proiectelor de cooperare (421)

minim 4 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate 0 proiecte din 6 aprobate 2 proiecte din 2 aprobate

Minim 6 de proiecte din 30 (total proiecte estimate pentru finantare) Aprox 20%

Promovarea proiectelor ce integrează probleme de mediu

Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322)

0 proiecte din 4 aprobate 0 de proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate. 0 proiecte din 2 aprobate 5 proiecte din 5 aprobate

Minim 10 de proiecte din 28 Aprox 38%

Proiecte adresate tinerilor Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313)

4 proiecte din 4 aprobate Minim 2 proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate

Minim 11 proiecte din 280 Aprox 39,28%

Proiecte adresate fermelor de semi-subzistenţă

Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141)

0 proiecte din 4 aprobate 4 de proiecte din 4 aprobate

Minim 4 de proiecte din 30 Aprox 13,33%

Acţiuni inovative Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Implementarea proiectelor de cooperare (421)

minim 4 proiecte din 4 aprobate minim 2 proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate Minim 2 proiecte din 5 aprobate Minim 2 proiecte din 2 aprobate

Minim 15 proiecte din 30 Aprox 50%

Proiecte promovate de femei

Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313)

Minim 1 proiecte din 4 aprobate Minim 0 proiecte din 4 aprobate Minim 4 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate

Minim 5 proiecte din 28 Aprox 17,85%

II.3.Planul de Finanţare

Sume în €

161


Denumirea măsurii Ponderea măsurii în planul de finanţare

Cost total Contribuţii publice Contribuţii naţionale Contribuţii private

FEADER

% din costul total

% de contribuţie FEADR

Suma % Suma % Suma % Suma %

1. Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111)

2%

80%

70,000 € 100%

56,000€

80%

14,000€ 20% 0 € 0%

2.Instalarea tinerilor fermieri (112) 5% 80% 160,000 € 100% 128,000 € 80% 32,000 € 20% 0 € 0%

3. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă (141)

1%

80%

18,000 € 100%

14,400 €

80%

3,600 € 20% 0 € 0%

4. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori (143)

0%

80%

0 € 0%

0 €

0%

0 € 0% 0 € 0%

5. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312)

37%

68%

1,129,223 € 100%

767,872 €

68%

191,968 € 17%

169,383 €

15%

6. Încurajarea activităţilor turistice (313)

8%

68%

257,491€ 100%

175,094€

68%

43,773€ 17%

38,624 €

15%

7. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322)

26%

80% 810,000 € 100% 648,000 € 80% 162,000 € 20% 0 € 0%

8.Implementrea proiectelor de cooperare

2% 80% 47,133€ 100% 37,706€ 80% 9,427€ 20% 0€ 0%

Asistenţă tehnică 19%

79%

575,000 € 100% 456,768 € 79%

114,192 € 20% 4040 €

1%

TOTAL 100%

74%

3,067,223 €

100% 2,283,840 €

74% 570,960 € 19%

212,423 €

7%

2.854.800 Euro

162


Partea a V-a

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ului

III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală

La nivelul zonei Braşov, Agenţia Metropolitană s-a remarcat, încă de la înfiinţare (în

2006) ca un promotor al procesului de dezvoltare durabilă în zonă. În perioada 2006 –

2008, echipa Agenţiei Metropolitane a iniţiat o serie de parteneriate cu Grupuri de

Acţiune Locală din Ungaria pentru a exploata experienţa acestora în ceea ce priveşte

demersurile de dezvoltare locală de tip LEADER.

Pe baza acestor informaţiilor obţinute, în 2009 a fost iniţiat procesul de dezvoltare al

unui parteneriat local destinat dezvoltării locale în mediul rural. Teritoriul definit

include şapte comunităţi rurale din judeţul Braşov (la nordul axei urbane Codlea –

Ghimbav – Braşov) şi alte două comunităţi din judeţul Covasna. Parteneriatul propus

era alcătuit din organizaţii publice şi private şi venea în completarea parteneriatului

propus în zona de est a judeţului Braşov (GAL Curbura Carpaţilor).

Agenţia Metropolitană Braşov a preluat coordonarea acestui potenţial Grup de Acţiune

Locală denumit ŢINUTUL BÂRSEI, împreună cu coordonarea procesului de elaborare a

Planului de Dezvoltare Locală. Acest rol de principal promotor a fost asumat în baza

unui mandat acordat de către Adunarea Generală a Agenţie Metropolitane (alcătuită

din primarii comunităţilor din arealul metropolitan, din care cinci erau direct

implicaţi în potenţialul GAL ŢINUTUL BÂRSEI).

Echipa Agenţiei Metropolitane Braşov este una disciplinară, cu o experienţă

importantă în elaborarea documentelor strategice de planificare, dintre care cel mai

reprezentativ este Planul Integrat de Dezvoltare (PID) al Polului de Creştere Braşov

(document elaborat în perioada 2008 – 2009)

Tocmai de aceea, elaborarea Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul ŢINUTUL

BÂRSEI a demarat cu etapa de audit teritorial în vederea identificării principalelor

direcţii de dezvoltare în cadrul teritoriului vizat. Au fost organizate o serie de

întâlniri teritoriale sau tematice în cadrul cărora a fost prezentat modelul de

163


dezvoltare LEADER şi au fost identificate principalele atu-uri ale teritoriului ŢINUTUL

BÂRSEI.

În plus, au fost efectuate o serie de interviuri individuale cu persoane si organizaţii

reprezentative pentru teritoriul studiat în cadrul unei abordări predominant calitative

a auditului teritorial. Această abordare a fost generată de prezenţa, în apropierea

zonei de analiză, a unei puternice influenţe urbane (axa urbana Codlea – Ghimbav –

Braşov – Săcele precum şi Municipiul Sfântu Gheorghe). Această realitate generează

în plan economic şi social o serie de fenomene şi comportamente pe care datele

statistice nu reuşesc să le surprindă.

Pe baza elaborării auditului teritorial, o echipă de specialişti din cadrul Agenţiei

Metropolitane Braşov împreună cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private

membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI au stabilit viziunea de dezvoltare precum şi

direcţiile în care ar trebui orientate resursele locale. Pe baza acestor priorităţi au

fost formulate obiectivele specifice precum şi măsurile ce trebuie implementate

pentru asigurarea dezvoltării locale într-o manieră durabilă.

Ulterior, Planul de Dezvoltare Locală în forma sa provizorie a fost supus unui proces

de consultare publică. Acest proces a inclus organizarea de întâlniri publice de

consultare precum şi interviuri individuale semi-structurate cu persoane si organizaţii

relevante din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dar şi din vecinătate. De asemenea, au fost

trimise o serie de scrisori către firme reprezentative din zonă, relevante pentru

procesul de dezvoltare prin care li s-a solicitat un punct de vedere cu privire la

priorităţile stabilite în cadrul Planului de Dezvoltare Locală. Un instrument

suplimentar de consultare publică a fost reprezentat de organizarea unui sondaj de

opinie on-line cu privire la obiectivele şi măsurile cuprinse în Planul Local de

Dezvoltare.

O menţiune importantă ce trebuie făcută este aceea că pe tot parcursul elaborării

Planului de Dezvoltare Locală s-a avut în vedere realizarea coeziunii sociale,

economice şi teritoriale la nivelului întregului teritoriu. Practic, s-a urmărit

maximizarea potenţialului teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, în complementaritate cu

intenţiile de dezvoltare strategică exprimate la nivelul Regiunii Centru, al Judeţului

Braşov, al Judeţului Covasna (cu care ŢINUTUL BÂRSEI se învecinează la nord), al

164


Polului de Creştere Braşov, şi al teritoriului reprezentat de asociaţia Curbura

Carpaţilor.

Un raport detaliat al componentei de consultare publica pe parcursul elaborarii

Planului de Dezvoltare locala este anexat.

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor

Partenerii reprezentaţi la nivelul potenţialului GAL Ţinutul Barsei reprezintă un

teritoriu alcătuit din nouă comunităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna. Acest

parteneriat este alcătuit din:

PARTENERI PUBLICI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia

ION RUSU Primaria Comunei Sânpetru Primar

IOAN GÂRBACEA Primaria Comunei Hălchiu Primar

MIHAI DIŞOR Primaria Comunei Hărman Primar

SORIN BALAŞI Primăria Comunei Crizbav Primar

ZACHIU POPA Primăria Comunei Dumbrăviţa Primar

SORIN TAUS Primăria Comunei Feldioara Primar

DUMITRU MARINESCU Primăria Comunei Vâlcele Primar

ALEXANDRU CUCU Primăria Comunei Hăghig Primar

DRAGOŞ FLORIN DAVID Agenţia Metropolitană pentru

Dezvoltare Durabilă Braşov

Director

General

PARTENERI PRIVAŢI


DORIN CRISBASAN SC Doripesco Prod Administrator

CRISTINA BALAŞI SC Izvorul Cetăţii Crizbav Administrator

CLAUDIA TAUS SC Panovi Administrator

HODÂRNĂU DIONISIE SC Zaconex Administrator

DAN SOUCA SC Arhitrava Administrator

ANCUTA POPA SC Vadul Azerilor Administrator

165


ERONIM BLAJ SC Eronimus Administrator

MERET COSTIN SC Meralco Administrator

PAUL TATU SC TG PRODAG SRL Administrator

SORIN ARDELEAN SC AUTO ASG SRL Administrator

AUREL BARA Ocolul Silvic „Codrii Cetatilor” Director

OCTAVIAN GOGA SC MAGO SRL Administrator

ONG


RAZVAN LUCIAN

ANDRONIC

Romanian American Mintal

Health Association

Preşedinte

CRISTIAN COMAN Asociatia „RROMII

ÎMPREUNĂ”

Preşedinte

DAN IONESCU Societatea Ornitologica Romana Preşedinte

DANIEL PETRULE Asociaţia Sportivă „OLYMPIA

SÂNPETRU”

Preşedinte

IOAN DRĂGAN Asociaţia BOVIROM Ţara

Bârsei

Preşedinte

VASILE BORONIA Fundaţia „CARPAŢI” Preşedinte

ISTOK IOSZEF Asociaţia Crescătorilor de

Taurine CRIZBAV

Preşedinte

III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului

Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI se constituie ca o organizaţie nonguvernamentala în

baza şi cu respectarea prevederilor O.G. nr.26/2000, modificată şi aprobată prin

Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul asocierii membrilor este promovarea dezvoltării durabile a teritoriului

ŢINUTUL BÂRSEI (incluzând comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu,

Hărman şi Sânpetru). Pentru aceasta, asociaţia va implementa orice program necesar,

în special Programul Leader.

Membrii asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI pot fi persoanele fizice şi juridice care

aderă la statutul asociaţiei. Calitatea de membru se obţine pe baza unei decizii a

166


Consiliului Director, aceasta urmând a fi ulterior aprobată de adunarea generală, în

condiţiile expres prevăzute în statutul asociaţiei.

La nivelul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI vor funcţiona următoarele structuri:

1) Adunarea generala;

2) Consiliul director;

3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;

4) Comitetul de selectare a proiectelor;

5) Compartiment administrativ

1)Adunarea generala

Conducerea Asociaţiei este realizată de către Adunarea Generală (AG), organism

alcătuit din totalitatea membrilor asociaţi (fondatori şi membri). Competenţa şi

modalitatea exactă de lucru a Adunării Generale sunt stabilite prin statutul

Asociaţiei.

În baza prevederilor statutare, Adunarea Generală a asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI decide

în privinţa următoarelor chestiuni:

a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

b) Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanţului contabil;

c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecţie;

d) Alegerea si revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de

cenzori.

Statutul asociaţiei detaliază atribuţiile statutare ale Adunării Generale.

2) Consiliul director

Consiliul Director este organul de conducere şi administrare al Asociatiei ŢINUTUL

BÂRSEI compus din 7 membri aleşi de Adunarea Generală pe o perioada de 2 ani

167


Consiliul Director asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale.

Componenţa Consiliului Director şi atribuţiile sale sunt detaliate în actele statutare

ale Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI.

3) Cenzorul

Cenzorul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este ales de către Adunarea Generală.

In realizarea competentelor sale cenzorul va asigura:

a) verificarea modului in care este administrat patrimoniul asociatiei;

b) intocmirea rapoartelor financiare şi prezentarea lor în faţa adunării generale.

Detalierea atribuţiilor cenzorului asociaţiilor este prezentată în actele statutare ale

asociaţiei.

4) Comitetul de selectare a proiectelor

Comitetul de selectare a proiectelor va fi organismul care asigură evaluarea

proiectelor depuse spre finanţare către GAL ŢINUTUL BÂRSEI. Comitetul de selectare

va avea in componenta sa 5 persoane – un preşedinte, un secretar şi 3 membri.

Din cele 5 persoane, 3 vor reprezenta sectorul privat (intreprinderi comerciale şi

organizaţii neguvernamentale) şi 2 vor reprezenta sectorul public (administraţii

publice locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară)

Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii

comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi

nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.

Comitetul de selectare a proiectelor va funcţiona în baza unui Regulament de

Organizare şi Funcţionare ca va detalia atribuţiile fiecărui membru al comitetului

precum şi procedurile interne de lucru.

168


În sprijinul comitetului de selectare a proiectului va funcţiona un comitet tehnic care

va avea rol consultativ. Comitetul tehnic va avea un caracter temporar şi va fi

alcătuit din specialişti în dezvoltare rurală, pescuit, protecţia mediului, urbanism şi

amenajarea teritoriului, dezvoltare economică, etc. Rolul acestui comitet este de a

asigura o analiză de specialitate a proiectelor depuse şi de a face recomandări

comitetului de selectare.

Componenţa comitetului tehnic va fi diferita in funcţie de tipul proiectelor primite

spre evaluare. Comitetul director va aproba, pentru fiecare cerere de proiecte,

componenta comitetului tehnic.

5)Compartimentul administrativ

Compartimentul administrativ al GAL va avea o structură cât mai simplă, orientată

către eficientizarea activităţilor GAL. Structura compartimentului administrativ va fi

aprobată de către Adunarea Generală a asociaţiei.

Structura generală a compartimentului administrativ va include directorul general,

un departament secretariat – comunicare, un departament de planificare strategica,

precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală.

169


PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :

a) informare – comunicare;

Demersurile de informare – comunicare vizează atât comunicarea cu diferite

organizaţii şi persoane la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI pentru promovarea

activităţilor întreprinse de GAL precum şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu alte

organizaţii reprezentative la nivel regional, naţional şi european, relevante pentru

procesul de dezvoltare locală. În plus, se are în vedere şi asigurarea vizibilităţii

tuturor acţiunilor întreprinse de GAL şi de către membrii săi în cadrul procesului de

dezvoltare locală.

b) apeluri pentru proiecte;

În cadrul activităţilor GAL vor fi lansate apeluri pentru proiecte pe diferitele măsuri

incluse în Planul de Dezvoltare Locală. Pentru acestea, GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va

asigura de dezvoltarea unor proceduri coerente care să asigure egalitatea de şanse şi

lipsa oricărei forme de discriminare. În cadrul acestei categorii de activităţi,

personalul GAL va elabora setul de documente aferente fiecărui apel de proiecte, va

iniţia un proces de consultare publică prealabil lansării oficiale a apelului de proiecte,

va face modificările necesare la pachetul de documente aferent apelului după care va

face public apelul pentru proiecte.

c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;

În vederea asigurării unui proces coerent de dezvoltare, personalul GAL va asigura,

din resursele asociaţiei, sprijin pentru potenţialii depunători de proiecte pe fiecare

apel. În principal, sprijinul va fi acordat sub forma consultanţei de specialitate pentru

elaborarea cererilor de finanţare şi completarea dosarelor cererilor de finanţare. O

atenţie deosebita va fi acordată asigurării egalităţii de şanse şi eliminării oricărui

potenţial de discriminare din procedurile GAL ŢINUTUL BÂRSEI.

170


d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;

Procesul de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse va presupune o verificare

de conformitate administrativă a dosarelor cererilor de finanţare, efectuată de către

angajaţii GAL, o evaluare tehnică de către comitetul tehnic finalizată cu un raport de

recomandare către comitetul de selectare. După aceste etape, comitetul de selectare

a proiectelor va stabili lista proiectelor aprobate pe baza procedurilor stabilite în

regulamentul de organizare şi funcţionare.

e) monitorizarea proiectelor.

Activitatea de monitorizare a proiectelor aprobate va fi efectuată de către angajaţii

GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi va urmări respectarea termenilor contractuali asumaţi la

momentul acordării finanţării. Monitorizarea va avea rolul de a asigura implementarea

proiectelor în condiţiile stabilite, dar va putea să şi ofere o imagine a evoluţiei

procesului de dezvoltare locală la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. Acest lucru

presupune corelarea informaţiilor obţinute din procesul de monitorizare al proiectelor

finanţate cu alte informaţii relevante despre demersuri locale în afara ariei de

acoperire a GAL ŢINUTUL BÂRSEI dar care sunt relevante în cadrul procesului de

dezvoltare durabilă.

Pentru eficientizarea activităţii sale, echipa de angajaţi ai GAL ŢINUTUL BÂRSEI

va fi una multidisciplinară, de mici dimensiuni, cu o structură cât mai simplă.

Structura generală va include directorul general, un departament secretariat –

comunicare (1 persoană), un departament de planificare strategica (2 persoane),

precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală (2

persoane). În funcţie de realităţile existente la un anumit moment, această structură

va putea fi modificată prin hotărârea Adunării Generale a asociaţiei, în vederea

eficientizării activităţii GAL.

Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fisa a postului, in care vor fi

cuprinse toate activităţile la care participa si atribuţiile lor in cadrul acestor

activităţi.

171


III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Asociaţia GAL ŢINUTUL BÂRSEI va funcţiona în sediul Agenţie Metropolitane pentru

Dezvoltare Durabilă Braşov. Spaţiul respectiv beneficiază de toate utilităţile

necesare, inclusiv legătura la infrastructura de telecomunicaţii. Spaţiul alocat GAL

ŢINUTUL BÂRSEI va fi mobilat corespunzător şi va fi dotat cu echipamente IT,

echipamente de comunicaţii (telefon, fax), imprimata, copiator, etc.

În implementarea activităţilor propuse, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va face uz, acolo unde

este posibil, de resursele materiale (spaţii locative, resurse umane, mijloace fixe,

etc.) ale membrilor asociaţiei.

III.3. Buget indicativ pentru funcţionarea GAL

Bugetul pentru cheltuielile de funcţionare a fiecărui GAL va fi de maxim 20% din

totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru

componenta a – funcţionarea GAL – 16% şi componenta b – instruire şi animarea

teritoriului după selecţia GAL – 4%).

Pentru orientare sunt prezentate în continuare cheltuielile eligibile pentru cele două

componente:

Componenta a:

Pentru această componentă cheltuielile nu vor depăşi 80% din totalul alocat pentru

fiecare GAL în cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:

- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL;

- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate

de implementarea strategiei de dezvoltare locală;

- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;

- Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi

electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea

activităţilor GAL;

- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;

- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale),

transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.);

172


- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de

dezvoltare rurală, seminarii etc.

Componenta b:

Pentru aceste activităţi, GAL-rile vor cheltui cel puţin 20% din valoarea eligibilă

determinată pentru fiecare GAL în parte din cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi

poate acoperi cheltuieli precum:

Studii ale zonei;

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;

Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;

Evenimente de promovare;

Instruirea liderilor locali.

Venituri : Suma

- sume din alocarea bugetara pentru asistenta tehnica in

cadrul axei 4 LEADER din PNDR

125.000

- cotizatii anuale ale membrilor 400

- venituri atrase din alte surse (accesare finantari, dobanzi la

depozite, etc)

6.000

TOTAL 131.400

Cheltuieli :

Cheltuieli de personal (inclusiv taxele aferente) 70.000

Cheltuieli pentru plata experţilor si a altor servicii de

expertiza aferente implementării Planului de Dezvoltare

Locala

6.000

Cheltuieli pentru închirierea de echipamente necesare

derulării activităţii GAL

6.000

Cheltuieli pentru organizarea de intalniri 2.400

Cheltuieli asociate functionarii biroului GAL –

Comunicatii, Transport, plata utilitatilor

13.500

Cheltuieli pentru participarea la evenimente regionale si

nationale

1.500

Cheltuieli pentru efectuarea de studii si cercetari 6.000

173


Cheltuieli de furnizare a informaţiilor referitoare la

Planul de Dezvoltare Locală

5.000

Instruirea personalului implicat în implementarea

Planului de Dezvoltare Locală şi a animatorilor din

teritoriu

10.000

- Evenimente de promovare 3.000

Cheltuieli neprevăzute 8.000

TOTAL 131 400

III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare

Planul de comunicare şi informare al GAL ŢINUTUL BÂRSEI vizează asigurarea

vizibilităţii tuturor acţiunilor întreprinse de asociaţie în cadrul demersului de

dezvoltare durabilă a teritoriului.

Principalele instrumente prin intermediul cărora va fi asigurata comunicarea cu

potenţialii beneficiari de proiecte finanţate în cadrul implementării Planului de

Dezvoltare Locală sunt:

Organizarea de întâlniri

Echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va organiza, ori de câte ori este nevoie, întâlniri,

dezbateri publice, ateliere de lucru, etc. Prin intermediul acestor tipuri de

evenimente vor fi făcute publice activităţile echipei GAL dar va fi solicitat şi feed-

back-ul din partea opiniei publice cu privire la diferitele chestiuni aflate pe agenda

GAL. Întâlnirile vor fi organizate in spatii publice, accesibile, cu un grad mare de

notorietate (ex. Primarie, Camin Cultural). Intalnirile vor fi anuntate din timp si vor fi

promovate prin orice mijloc de comunicare aflat la dispoziţia GAL ŢINUTUL BARSEI

Comunicate de presă şi conferinţe de presă

Prin intermediul mass-mediei locale şi regionale vor fi făcute publice acele elemente

din activitatea GAL ŢINUTUL BÂRSEI care au nevoie de o vizibilitate publică cât mai

ridicată. Conferinţele de presă vor fi organizate cel puţin cu o frecvenţă trimestrială

iar comunicatele de presă for fi emise ori de câte este nevoie.

174


Portal de internet

Portalul de internet reprezintă un instrument facil de comunicare datorită atât

costurilor reduse de elaborare si mentenanţă cât şi facilităţii în actualizare. Prin

intermediul portalului de internet vor fi promovate informaţii referitoare la

activităţile curente ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI, apeluri de proiecte active, rezultatele

sesiunilor de evaluare a proiectelor, etc. Portalul de internet va fi actualizat periodic

cu informaţiile relevante referitoare la activitatea GAL.

Buletin periodic de ştiri

Lunar, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va edita şi distribui un buletin de informaţii prin

intermediul căruia vor fi promovate cele mai noi informaţii cu privire la activitatea

GAL precum şi informaţii relevante pentru beneficiarii activităţilor din cadrul GAL.

Buletinul informativ va fi disponibil în formă electronică, şi, în funcţie de resursele

disponibile, şi în format tipărit. Distribuţia variantei tipărite se va realiza prin

intermediul membrilor GAL in timp ce varianta electronica va fi distribuită prin email

si va fi încărcată pe portalul GAL TINUTUL BARSEI.

175


III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului

PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

III.4.1. Dispoziţii administrative, reguli detaliate, pista de audit şi control În ceea ce priveşte dispoziţiile administrative, pista de audit si control, acestea se refera la următoarele aspecte:

• Metodologia folosită pentru adoptarea operativă a deciziilor ce privesc implementarea, inclusive identificarea problemelor; • Gestionarea zilnică a implementării; • Gestionarea operativă şi corectă a resurselor; • Coordonarea activităţilor administrative cu pista de audit; • Detalierea activităţilor prevăzute de către parteneriat pentru efectuarea controlului in cadrul GAL;

Pentru organizarea eficienta a activităţii GAL se va avea in vedere ca pentru implementarea fiecarei masuri incluse in Planul de Dezvoltare Locala sa se parcurga urmatoarele etape:

Etapa Descriere

Elaborarea Ghidulului de finantare

Pe baza modelului de ghid al solicitantului elaborate in cadrul PNDR se va elabora de catre departamentul de planificare strategic si implementare o prima variant a Ghidului Solicitantului.

Etapa de consultare a Ghidului Solicitantului

Ghidul Solicitantului, in prima schita, este facut public prin intermediul canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL. Ghidul se afla in perioada de consultate pentru cel putin 15 zile lucrătoare. Pentru fiecare ghid va fi create o adresa de email dedicate sugestiilor si propunerilor de imbunatatire

Finalizarea Ghidului Solicitantului

La incheierea etapei de consultare, Ghidul Solicitantului este compeltat cu propunerile primite, cu respectarea cadrului legislative national si European, precum si a prioritatilor Planului de Dezvoltare Locală.

Publicarea Ghidului Solicitantului

Varianta finala a Ghidului solicitantului se public ape site-ul GAL precum sip e site-urile specializate. Concomitent, GAL TINUTL BARSEI organizează o conferinta de presă în care anunta potentialii beneficiari cu privire la deschiderea cererii de proiecte şi la detaliile acestei sesiuni. Ghidul este facut public prin intermediul tuturor canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL TB

Clarificarea aspectelor neclare

Echipa GAL ŢINUTUL BARSEI furnizează, pe tot parcursul etapei in care cererea de proiecte este activă, informatii relevante către membrii GAL dar si catre alti potentiali beneficiari, in vederea eliminării oricaror neclaritati sau confizii ce pot aparea in elaborarea proiectului. Pentru confirmare se pastreaya in permanenta legatura cu DADR.

Primirea cererilor de finantare

Pe parcursul perioadei in care cererea de finantare este activă se primesc dosarele cererilor de finantare. Acestea vor trebui sa respecte conditiile mentionate in Ghidul Solicitantului in vederea eliminarii oricarei posibilitati de frauda/conflict de interese/discriminare, etc.

Închiderea sesiunii de cerere de proiecte.

La data şi ora anuntata în Ghidul Solicitantului se inchide sesiunea de primire a cererilor de finantare. Orice cerere primita după acest termen nu intra in procesul de evaluare.

176


Evaluarea Proiectelor

Cu respectarea regulilor de evaluare mentionate in Ghdul Solicitantului, membrii Comitetului Tehnic vor evalua fiecare cerere. Fiecare evaluator va intocmi un raport de evaluare. O cerere de finantare trebuie verificata de cel putin 2 evaluatori. Alocarea cererilor de finantare către evaluatorii din comitetul tehnic va fi facuta in mod aleator

Selectarea proiectelor

Pe baza rapoartelor de evaluare, comitetul de selectare a proiectelor va decide asupra listei finale a proiectelor aprobate. Deciziile se iau prin votul membrilor comitetului de selecţie a proiectelor.

Numirea ofiterului de proiect

Fiecarui proiect aprobat i se va aloca un ofiter de proiect din partea echipei GAL TINUTUL BARSEI. Aceasta persoana are rol de legatura intre beneficiarul proiectului şi echipa GAL.

Parcurgerea etapei de precontractare

In cadrul acestei etape, ofiterul de proiect va solicta lamuriri, si dupa caz efectuarea unor modificari la cererea de finantare si la bugetul propus de beneficiar. Dupa realizarea acestor modificari si clarificarea tuturor neclaritatilor se poate considera ca etapa de precontractare este incheiata. Tot in cadrul etapei de precontractare, ofiterul de proiect asista reprezentantul beneficiarului în diverse aspecte legate de constituirea garanţiilor necesare pentru acordarea prefinantarii, finalizare a graficului cererilor de rambursare, definitivarea formularisticii necesare pentru raportarile intermediare si cea finala.

Contractarea. In aceasta etapa se incheie contractul de finantare aferent cererii de finantare depusa de benficiar.

Etapa de implementare

In cadrul etapei de impelmentare, ofiterul de proiect si beneficarul colaborează în vederea implementarii eficiente a proiectului. Se urmareste realizarea efectiva a activitatilor conform graficului propus, realizarea corecta a managementului financiar, respectarea graficului de lucrări, realizarea vizitelor de monitorizare in teren, elaborarea raportarilor intermediare si finale, etc.

Finalizarea contractului.

La finalul perioadei de valabilitate a contractului, ofiterul de proiect va urmari realizarea in totalitate a indicatorilor propusi în cererea de finatare.

Evaluarea ex-post În conformitate cu prevederile contractului de finantare, ofiterul de proiect se va asigura, prin vizite periodice pe teren ca destinatia obiectivului investiţiei ramâne aceeasi pentru perioada de timp mentionata in contractul de finantare.

Metodologia folosita pentru adoptarea operativa a deciziilor in interiorul GAL va fi stabilita prin ROF. Acesta va fi finalizat intr-un termen de 60 de zile de la comunicarea decizie de avizare ca GAL de către MADR. Rolul procedurilor este să permita un flux eficient al documentelor şi o circulatie facila a informatiei in interiorul dar şi în exteriorul GAL. Procedurile vor fi insotite de documente tip care vor facilita implementarea procedurilor. Un astfel de document este prezentat în continuare:

177


PISTA DE AUDIT

pentru cererea de finantare

GAL:

____________________________________________________________________________

MASURA:___________________________________________________________________

CEREREA DE

PROIECTE:__________________________________________________________________

Numar inregistrare cerere de finantare:

Proiect:

Denumire solicitant:

Activitatea Institutia Cine a

efectuat

Nume /

semnatura

Data

Cine a

verificat

Nume/

semnatura

Data

Statut

cerere de

finantare

( eligibila

/ solicitare

de

informatii

/

neeligibila

)

Docu

mente

intoc

mite

1. Verificarea

conformitatii

2. Inregistrarea cererii de

finantare

3. Infiintarea dosarului

administrativ

178


4. Verificarea pe teren

5. Intocmire raport

verificare cerere de

finantare

6. Verificarea si

semnarea rapoartelor

si intocmirea si

transmiterea

borderourilor de

trasmitere a cererii de

finantare de la GAL la

AM Judetean

7. Transmiterea cererii

de finantare originale

si a dosarului

administrativ de la

GAL la AM judetean

8. Verificarea

documentelor primite

de catre AM judetean

/Agentia de plati

9. Repartizarea cererii de

finantare unui expert

10. Verificarea

eligibilitatii sia

criteriilor de selectie (

daca este cazul )

11. Finalizarea verificarii

eligibilitatii si

evaluarii criteriilor de

selectie dupa primirea

179


informatiilor

suplimentare , daca

este cazul

12. Intocmirea listei

cererilor de finantare

eligibile si neeligbile

13. Notificarea cererilor

de finantare

neeligibile/

neselectate ( daca este

cazul )

14. Repartizarea cererilor

de finantare eligibile,

conform Listei

cererilor de finantare

eligibile si neeligibile,

expertilor in vederea

contractarii

III.4.2. Dispoziţii de evaluare – monitorizare

Specificul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI impune

proiectarea unei scheme de monitorizare a progresului fiecărui proiect individual.

Acest demers are mai multe beneficii, printre care:

Posibilitatea evaluării periodice a stadiului de implementare a Planului de

Dezvoltare Locală

Evidenţierea punctelor critice în procesul de implementare a fiecărui proiect în

parte şi implicit posibilitatea identificării de soluţii pentru eliminarea

problemelor

Identificarea sinergiilor între proiecte de dezvoltare ale unor actori diferiţi,

care nu ar avea cunoştinţă unul de altul în mod obişnuit, etc.

180


Din acest motiv, este foarte importantă elaborarea unei proceduri de

monitorizare, evaluare şi control care să acopere toate domeniile de acţiune

detaliate în cadrul documentului de planificare. Această procedură trebuie dezvoltată

de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI

Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:

- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea

problemelor);

- Gestionarea continuă a proiectului într-o manieră eficientă;

- Gestionarea optimă a resurselor disponibile;

- Asigurarea coordonării şi a complementarităţii între acţiunile incluse în diverse

componente;

- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;

- Furnizarea informaţiilor relevante către factorii de decizie.

Dispozitivul de monitorizare şi evaluare implementat de GAL presupune respectarea următoarelor cerinţe: • Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; • Evaluarea realizărilor şi rezultatele proiectului; • Informarea structurilor teritoriale ale Autorităţi de Management şi a Agenţiei de Plăţi cu privire la rezultatele proiectelor selectate ( monitorizarea şi evaluarea acestora); Procesul de monitorizare incepe din momentul semnarii contractului de finanţare cu un Beneficiar si continua pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului, inclusiv 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului (respectiv pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare). In perioada de implementare a activitatilor proiectului, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va asigura ca exista un management eficient al proiectului, ca activitatile proiectului se desfasoara in conformitate cu calendarul prevazut in contract, ca se realizeaza (sau exista premizele sa se realizeze) indicatorii prevazuti in contractele de finanţare, ca proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, regulile ajutorului de stat (acolo unde se aplica) si a dezvoltării durabile, legislatia privind achizile publice precum si celelalte conditionalitati prevazute in contractile de finanţare specifice fiecarui domeniu major de interventie. In perioada de 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului, echipa GAL Ţinutuş Bârsei se va asigura ca proiectele isi mentin indicatorii de realizare, ca proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, dezvoltarea durabila, iar

181


acolo unde este cazul, proiectele generatoare de venit respecta prevederile regulamentelor comunitare, ca sunt respectate conditiile contractului de finanţare

Rolul GAL ŢINUTUL BÂRSEI ca autoritate finanţatoare în cadrul procesului de

monitorizare este să:

Analizeze datele si informatiile referitoare la progresul proiectelor cuprinse in rapoartele vizitelor de monitorizare efectuate, rapoartele lunare de analiza, rapoartele de progres ale beneficiarilor; propune masuri de remediere a deficientelor semnalate, ori de cate ori se impune;

Emite clarificări către OI şi către Beneficiari cu privire la aplicarea uniformă a procedurilor de lucru şi cu privire la prevederile contractelor de finanţare si asigura instruirea adecvata a acestora;

Verifica modul in care se realizeaza activitatea de monitorizare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.

Departamentul de planificare strategică şi implementare are următoarele sarcini

principale:

Primeste si analizează datele inregistrate in rapoartele de analiza transmise de expetii DCAT, elaborate pentru fiecare proiect pentru care s-a incheiat un contract de finanţare;

Primeste si analizeaza datele inregistrate in rapoatele vizitelor de monitorizare si a documentelor suport;

Analizează datele si informatiile inregistrate in rapoartele de progres ale Beneficiarilor, inclusiv cu datele din rapoatele vizitelor proprii de monitorizare, daca este cazul;

Participa la vizite de monitorizare la fata locului, în special la proiecte cu dificultăţi în implementare;

Elaborează recomandări privind imbunatatirea procesului de monitorizare a proiectelor şi le supune spre aprobare directorulu executiv;

Primeste si analizeaza solicitarile de modificari la contractele de finanţare; elaboreaza acte aditionale la contractele de finanţare (in conformitate cu legislaţia în vigoare) si le supune aprobării conform procedurilor interne;

În îndeplinirea sarcinilor ce revin departamentului de planificare strategică şi

implementare se vor parcurge următoarele etape:

Urmărirea stafiului implementarii proiectelor gestionate: o Verificarea documentelor: se verifica datele si informatiile din

rapoartele de progres elaborate si transmise de catre beneficiari (progresul fizic al proiectelor); Ofiterul de monitorizare verifica daca datele raportului arata ca proiectul se implementeaza in conformitate cu prevederile contractuale si respecta prevederile legislatiei nationale si comunitare. Ofiterii de monitorizare verifica rezultatele raportate in perioda de rapoartare si urmareste evolutia in timp a indicatorilor stabiliti prin contractul de finanţare.

o Vizite de monitorizare: Se efectueaza vizite de monitorizare la fata

locului (1 vizita la 3 luni pentru fiecare proiect);

182


Scopul vizitei de monitorizare este de a verifica la fata locului progresul fizic al proiectelor si acuratetea datelor inscrise in rapoartele de progres, culegerea de date suplimentare vizand stadiul implementarii proiectului (probleme intampinate), precum si de a asigura o comunicare adecvata cu beneficiarii proiectelor.

o Monitorizarea ex post: se asigura ca in conformitate cu prevederile art

57 din regulamentul CE 1083/2007, operatiunea pastreaza contributia din fonduri europene, daca timp de 3/ 5 ani de la incheierea proiectului aceasta nu a inregistrat modificari substantiale, inclusiv monitorizarea indeplinirii indicatorilor post implementare. In perioada de monitorizare ex-post, se va efectua 1 vizita de monitorizare pe an, pentru fiecare proiect implementat

Urmărirea progresului implementarii proiectelor la nivel de măsură, furnizarea de informatii pentru raportul anual de implementare

Informarea DADR/APDRP cu privire la concluziile etapei de monitorizare

Pentru atingerea rezultatelor vizate în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare a proiectelor finanţate, fiecare expert din cadrul departamentului de planificare strategică şi implementare :

Analizează datele incluse in rapoartele de progres primite de la beneficiari, solicită clarificări (dacă este cazul);

Analizeaza progresul fizic al proiectelor, gradul de realizare a indicatorilor si obiectivelor propuse; analizeaza modul in care proiectele respecta prevederile contractului de finanţare;

Efectueaza vizite de monitorizare in vederea analizarii progresului proiectului, modului in care proiectele finantate respecta prevederile schemelor de ajutor de stat/de minimis (acolo unde este cazul) si conditiile contractuale si elaboreaza rapoarte de vizite de monitorizare;

Identifica problemele in implementarea proiectului si propune solutii de remediere; elaborează recomandări privind procesul de monitorizare a proiectelor şi le supune spre analiză sefului de departament, daca este cazul;

Efectueaza vizite de monitorizare ex post si rapoarteaza asupra sustenabiliatii investitiei;

Deschid cate un dosar pentru fiecare contract de finanţare aflat in gestiune in care va pastra in ordine cronologica:

o Nota de desemnare ca ofiter de monitorizare; o Rapoartele de progres transmise de beneficiar; o Nota de analiza a raportului de progres; o Rapoartele vizitelor de monitorizare ; o Note interne/scrisori catre DADR/APDRP cu referire la contractul de

finanţare; o Note justificative ale beneficiarului pentru acte aditionale o Actele aditionale semnate; o Notele prin care beneficiarul notifica asupra modificarilor contractuale

permise de contract a fi efectuate prin simpla notificare a beneficiarului;

o Documentatie interna /externa cu privire la proiect; o Calendarul anual de vizite de monitorizare pentru

contractele(proiectele) aflate in gestiune (monitorizare).

Arhivează documentaţia referitoare la procesul de monitorizare

183


Asigură comunicarea permanentă cu DADR/APDRP, acţionând ca interfaţă între beneficiarul proiectului şi DADR/APDRP

Ofiterul de monitorizare trebuie sa urmareasca implementarea proiectului privind rezultatele, si indeplinirea indicatorilor, sa semnaleze din timp eventualele probleme care apar in implementarea proiectelor si sa propuna masuri de remediere a deficientelor semnalate. Elementele principale pe care ofiterul de monitorizare le va urmari sunt:

Respectarea calendarului de transmitere a rapoartelor de progres;

Respectarea calendarului de activităţi si a graficului de achizitii publice;

Utilizarea bunurilor (mobile/imobile) finantate in cadrul proiectului in conformitate cu prevederile contractuale

Respectarea prevederilor Manualului de Identitate vizuala pentru materialele de informare si publicitate elaborate in cadrul proiectului;

Modul in care beneficiarul asigura resurse materiale si umane necesare implementarii proiectului;

Modul in care beneficiarul respecta principiile egalitatii de sanse;

Modul în care beneficiarul respectă prevederile contractuale specifice operaţiunii finanţate

Gradul de realizare a indicatorilor aşa cum au fost aceştia prevăzuţi în cererea de finanţare, anexă la contractul de finanţare

Modul in care beneficiarul pastreaza si arhiveaza documentatia referitoare la proiect;

Fundamentarea solicitarii de modificare a contractului;

Aparitia oricarei situatii care determina sau poate determina neeligibilitatea proiectului;

Implementarea de catre beneficiar a recomandarilor rezultate in urma misiunilor de control/audit/monitorizare/verificare;

Ofiterul de monitorizare va colabora cu persoana responsabilă cu verificarea tehnica si financiara a contractului de finanţare. Realizarea vizitelor de monitorizare Scopurile vizitei de monitorizare: De a asigura progresul proiectului in conformitate cu prevederile contractului

finanţare De a anticipa / identifica problemele ce pot aparea in implementare si de a

oferi sugestii pentru luarea de masuri corective De a identifica elementele de succes ale proiectului De a incuraja comunicarea intre GAL ŢINUTUL BÂRSEI si Beneficiari.

Vizitele de monitorizare trebuie sa contribuie la evitarea problemelor, prin identificarea timpurie a acestora, precum si a oricaror dificultati ce pot afecta implementarea cu succes a proiectului. O vizita de monitorizare ofera oportunitatea de a imbunatati calitatea proiectului. Vizitele de monitorizare reprezinta o parte din activitatile specifice de monitorizare. Inaintea efectuarii vizitei de monitorizare, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va notifica beneficiarul asupra:

datei de efectuare a vizitei persoanelor participante din partea GAL ŢINUTUL BÂRSEI

184


scopul vizitei documente care trebuie eventual prezentate de beneficiar

Informatia pusa la dispozitie in cadrul raportului de progres va reprezenta baza de desfasurare a vizitei de monitorizare. Scopul vizitei este acela de a determina progresul in implementarea proiectului. Pentru ca scopul vizitei sa fie atins, este foarte important ca persoanele care se ocupa cu implementarea proiectului din partea beneficiarului sa fie disponibile pe durata vizitei. Vizita de monitorizare va fi anuntată cu 5 zile lucratoare inainte de data efectuarii , pentru a acorda beneficiarului timpul necesar pentru pregatirea acesteia. Rezultatul procesului de monitorizare şi evaluare va fi stabilit împreună cu experţii DADR/APDRP, în cadrul unui demers comun de eficientizare a implementării proiectului. Acest demers are la bază comunicarea permanentă dintre ofiterul de proiect desemnat de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi expertul desemnat de către DADR/APDRP.

În cadrul procesului de cooperare între GAL, DADR şi agenţia de plăţi, structura

responsabilităţilor este următoarea:

Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi

Informare X

Sprijinirea

elaborării

proiectelor

X

Lansarea apelului

pentru proiecte

X

Selectarea

proiectelor

X

Controlul

administrativ al

dosarelor

X X

Decizie X

Notificarea către

beneficiar

X X

Monitorizare X X

Plată X

Control X X

185


Arhivare X

În ceea ce priveşte evaluarea continuă şi monitorizarea îndeplinirii acţiunilor propuse

în cadrul Planului de Dezvoltare Locala, acestea vor include următoarele etape:

1. Detalierea Planului Multianual de Acţiune

Odată cu confirmarea deciziei MADR de a acorda statutul de GAL autorizat Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI, se va stabili echipa de lucru, fisele de post, responsabilitatile si atributiile in cadrul GAL. Plecând de la această structură, Directorul Executiv va Propune un Plan Multinaual de Acţiune orientat către atingerea obiectivelor propuse prin Planul de Dezvoltare Locală. Planul Multianaual de Acţiune va include o serie de „puncte critice” semestriale când are loc evaluarea periodică a sadiului implementării strategiei

2. Detalierea procedurilor de monitorizare evaluare

In prima luna de activitate a GAL, Directorul Executiv va supune aprobarii Adnuarii Generale un set de proceduri detaliate pentru realizarea procesului de monitorizare evaluare.

3. Sesiuni saptamanale de evaluare

In cadrul unor intalniri de lucru cu frecventa saptamanala va fi analizat in detaliu setul de activitati implementate in ultima săptămână, eventualele devieri de la programul propus, identificarea cauzelor si realizarea corecturilor necesare, stabilirea planului de activitati pentru saptamana urmatoare.

4. Sesiuni semestriale de evaluare

In fiecare semsetru, la pracurgerea unui „punct critic” se realizează o analiza detaliata a actiunilor din ultimele 6 luni, se face o evaluare a personalului, se identifica devierile de la programul initial si se fac corecturile necesare. De asemenea, se discuta planul de actiuni pentru urmatorul semestru si se anticipează eventualele riscuri. Raportul semestrial de evaluare va fi supus atentiei Adunarii Generale, iar o copie a sa va fi inaintata catre DADR.

5. Actualiazarea periodica a Planului de Dezvoltare Locală

Pe baza evaluarilor semestriale si a corecturilor facute, echipa GAL are sarcina ca in termen de 30 de zile de la finalizarea raportului semestrial sa prezinte Adunarii Generale si DADR un set de propuneri privind modificarea/actualizarea Planului de Dezvoltare Locala, in vederea asigurarii atingerii obiectivelor propuse.

186


III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR

PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1 Cooperare

GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat o serie de contacte în vederea stabilirii unei reţele

naţionale de parteneri în vederea realizării unui schimb de bune practici între

parteneri pentru creşterea eficienţei implementării Planurilor de Dezvoltare Locală în

teritoriile reprezentate.

Obiectivele urmărite în cadrul activităţii de cooperare se referă la:

Cooperarea între teritorii în vederea implementării proiectelor de dezvoltare

locală prin abordarea LEADER

Identificarea şi fructificarea oportunităţilor de dezvoltare locală

Dezvoltarea în comun a competenţelor şi abilităţilor necesare pentru animarea

teritoriilor reprezentate

Cooperarea în vederea conservării patrimoniului rural, cultural şi istoric,

dezvoltării economice locale, promovarea turismului, etc.

Pentru început, GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat dezvoltarea unui parteneriat

interregional între organizaţii implicate în dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER.

Până în prezent, au aderat la acest parteneriat următoarele organizaţii:

Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI

Societatea comerciala ROCRIS ENERGY.RO-SRL initiator GAL „TARA BARGAULUI”

Asociaţia G.A.L. pentru DEZVOLTARE DURABILA IN MICROREGIUNEA BISTRITA-

SIEU-SOMES RURALIS

Asociaţia Grup de Acţiune Locală ŢARA OLTULUI

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor

Ascociaţia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Somesului

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Agenţia Metropolitană pentru

Dezvoltare Durabilă Braşov (promotorul GAL ŢINUTUL BÂRSEI) a iniţiat deja contactele

cu GAL-uri din afara României în vederea schimbului de bune practici şi a transferului

de expertiză în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER.

187


Deja Agenţia Metropolitană Braşov a fost partener în cadrul unui proiect internaţional

- VALORE – promovat de GAL Etruria S.C.r.l. Proiectul s-a compus din mai multe

actiuni care sa ajute la promovarea integrata a teritoriilor rurale care prezinta din

punct de vedere economic si productiv exigente asemanatoare, probleme apropiate si

caracteristici asemanatoare. Scopul proiectului a fost legat de elaborarea a unei

medodologii de valorificare a sistemelor productive locale si a metodologiei de

promovare a teritoriilor rurale care sa fie general valabile si sa poata fi reproduse de

catre sistemele productive asemanatoare. La modul concret, aceste metodologii de

valorificare vor fi aplicate in cadrul diferitelor expozitii ce se vor realiza in teritoriile

institutiilor participante la proiect in perioada februarie 2006 si iunie 2007.

Proiectul VALORE şi-a propus urmatoarele obiective:

– Calificarea si promovarea sistemelor productive rurale din cele trei zone participante

la proiect;

– Dezvoltarea cooperarii trans-nationale dintre sistemele prductive rurale;

– Dezvoltarea de noi oportunitati de piata pentru teritoriile rurale participante la

proiect;

– Potentiala realizare a unei retele de sisteme rurale de calitate, care sa functioneze

ca un pol asociativ pentru alte teritorii care se vor colabora dupa terminarea

proiectului, cu o atentie deosebita acordata activitatilor ce privesc vinul si uleiul.

Proiectul de cooperare isi propune sa contribue la proiectarea si efectiva realizare a

metodologiei, a tehnologiei si a strategiilor productive inovative, care sa duca la

crearea si la promovarea sistemelor rurale de calitate, dind o contributie concreta la

dezvoltarea noilor oportunitati de piata pentru acestea

Desi proiectul VALORE este finalizat, Asociatia ŢINUTUL BARSEI, prin intermediul

Agentiei Metropolitane Brasov va cultiva şi dezvolta relaţiile de colaborare cu

organizaţii similare din străinatate în vederea participării la proiecte cu acoperire

europeană şi extragerea unui maxim de expertiza din activităţile acestor proiecte

viitoare.

III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei

188


În cadrul activităţilor viitoare ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI se are în vederea

afilierea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR). Prin intermediul acestui

parteneriat se are în vedere obţinerea de resurse (asistenţă tehnică de specialitate) în

dezvoltarea reţelei de parteneri naţionali şi trans-naţionali.

De asemenea, se are în vedere participarea la acţiunile viitoare ale RNDR în

vederea dezvoltării de competenţe pentru personalul GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi

stabilirea de contacte pentru implementarea în comun a diferitelor tipuri de activităţi

specifice grupurilor de acţiune locală.

planul de dezvoltare locală al grupului de acţiune …...elaborat acest plan de dezvoltare locală...

Documents