strategia de dezvoltare localĂ - primaria milisauti

1

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE

LOCALĂ

pentru perioada 2015 - 2020

Orașul Milișăuți

Județul Suceava

3

Cuprins:

05 Introducere

17 Priorități și scenarii de dezvoltare

23 Privire de ansamblu

27 Agricultură

31 Demografie

39 Mișcare naturală

47 Mișcare migratorie

51 Forță de muncă

55 Nivel de trai

59 Timp liber

63 Siguranța populației

67 Educație și învățământ

75 Cultură

81 Economie

87 Sănătate și asistență socială

95 Urbanism

105 Mediu

109 Analiza SWOT

129 Portofoliul de proiecte

143 Surse de finanțare

153 Implementare și monitorizare

161 Indicatori de evaluare

165 Surse de informații

166 Anexe

5

INTRODUCERE

Strategia reprezintă cadrul care orientează

alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite.

Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă

instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta reprezentând o modalitate de protecție pentru viitorul comunității. De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii și are la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Strategia de Dezvoltare Locală se adresează dezvoltării socio-economice a teritoriului în vederea asigurării unor condiții de viață decente pentru locuitori.

Planificarea strategică reprezintă procesul

sistematic prin care comunitatea, (în cazul acesta, orașul Milișăuți) agreează anumite priorități esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. Realizarea planificării este constituită din proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de Dezvoltare Locală.

Planificarea reprezintă un proces continuu care

nu are finalitate decât după ce strategia a fost implementată cu succes cu ajutorul organizării, coordonării și controlului. Controlul furnizează informații în legătură cu eficiența planurilor de acțiune și asigură date de intrare în noul proces de planificare. Ciclicitatea procesului de planificare este reprezentată de stabilirea obiectivelor, planificarea propriu-zisă pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol și un sistem periodic de revizuire, ultimii pași fiind evaluarea rezultatelor și decizia de a reîncepe exercițiul de programare. Scopul procesului de planificare constă în stabilirea obiectivelor și a țintelor care doresc a fi atinse în viitor. Prin acest proces se stabilește cel mai adecvat curs al acțiunilor viitoare pentru ca teritoriul să obțină rezultatele dorite.

6

Planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți se focalizează pe

următoarele caracteristici:

Pentru realizarea programelor structurale finanțate de Uniunea Europeană, orașul Milișăuți are nevoie de pachete de programe/proiecte rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice și de o creștere a capacității organizaționale și umane. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care Administrația Publică Locală împreună cu actorii locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2015 - 2020.

Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală este unul complex și

implică utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale orașului Milișăuți.

Elementele Strategiei de Dezvoltare Locală se fundamentează ținând cont de

orientările strategice privind politica de coeziune la nivel european și național, de prioritățile determinate de Strategia Europa 2020, de prioritățile stabilite în cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2015 - 2020, de planificarea strategică națională, precum și de cea regională și județeană. Pentru o bună analiză a situației socio-economice din orașul Milișăuți, s-a apelat la constituirea unui comitet consultativ și a unui comitet de coordonare. Comitetul Consultativ este reprezentat de cetățenii orașului Milișăuți, iar comitetul de coordonare este însăși Administrația Publică Locală, respectiv Primăria orașului Milișăuți.

Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune.

Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ.

Abordează problemele la nivel macro și nu se concentrează pe cazurile izolate.

Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes.

Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare.

7

Etapele Planificării Strategice:

Identificarea actorilor locali care se pot implica în realizarea strategiei (Societatea civilă, Mediul de afaceri, Administrația Publică Locală);

Constituirea Grupului de Lucru și stabilirea calendarului în funcție de activitățile stabilite;

Analiza documentelor realizate la nivelul orașului Milișăuți (monografie, Plan Urbanistic General etc.);

Analiza documentelor cu caracter strategic realizate la nivele ierarhice superioare (nivel județean, nivel regional, nivel național și nivel european);

Culegerea informațiilor despre comunitate (studiu de opinie asupra populației, studiu asupra mediului de afaceri, studiu asupra capacității administrative și date oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică);

Analiza SWOT; Identificarea scopului/obiectivului general

și a obiectivelor specifice; Stabilirea direcțiilor strategice; Identificarea domeniilor prioritare de

intervenție și a proiectelor prioritare; Stabilirea planului de acțiune; Implementarea acțiunilor cu ajutorul

resurselor proprii sau a celor din parteneriate;

Redactarea documentului final.

Actorii care participă la procesul de planificare Dezvoltarea documentului de planificare strategică este un proces consultativ de mare anvergură, implicând o mare varietate de grupuri, pe care le putem exprima sub forma a trei concepte dominante:

I. Societatea locală, adică totalitatea

oamenilor care trăiesc în orașul Milișăuți, împreună cu Societatea Civilă formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul, cunoștințele și experiența pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese.

II. Mediul de Afaceri, reprezentat de

totalitatea întreprinderilor active care își desfășoară activitatea pe raza orașului Milișăuți (Societăți cu Răspundere Limitată, Societăți pe Acțiuni, Persoane Fizice Autorizate, Asociații Familiale, Întreprinderi Individuale, Organizații non-guvernamentale etc.).

III. Statul, reprezentat la nivelul

comunității prin Administrația Publică Locală.

8

Administrația Publică Locală din orașul

Milișăuți este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă.

Consiliul Local este compus dintr-un număr de

consilieri pe care legea îi determină în funcție de numărul populației unității administrativ-teritoriale. Consilierii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, problemele de interes local cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice locale sau centrale.

Consiliul Local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Consiliul Local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Primarul este autoritatea executivă a colectivității

locale care îndeplinește, în același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorială în care este ales. În esență, primarul fiind definit ca autoritate executivă, are drept principale atribuții organizarea executării și executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum și a hotărârilor Consiliului Local.

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual.

Acestea devin executorii numai dacă sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Primarul, viceprimarul, secretarul orașului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria orașului, care aduce la îndeplinire hotărârile Consliului Local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Validarea mandatului primarului se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de președintele instanței. Rezultatul validării alegerii primarului se aduce la cunoștința prefectului și se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei. Primarul depune în fața consiliului local jurământul în limba română.

Mandatul primarului încetează de drept în condițiile statutului aleșilor locali. Dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic, sau dacă primarul nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutive, mandatul acestuia poate înceta.

9

Reglementări asupra Strategiei de Dezvoltare Locală

Legislaţie naţională Prezentăm lista de legi și alte reglemetări juridico-economice la care se raportează documentele de planificare strategică în general și în particular strategiile de dezvoltare locală, în sensul obţinerii beneficiilor enunţate anterior:

Legea nr. 350/2001; Legea 315/2004 (care a abrogat Legea

151/1998); Legea nr. 500/2002; Legea nr. 108/2004; Legea nr. 84/2003; Legea nr. 672/2002; Hotărârea de Guvern nr. 1179/2004; Hotărârea de Guvern nr.1200/2004; Hotărârea de Guvern nr. 1115/2004; Hotărârea de Guvern nr. 68/2004; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

63/1999; Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003; Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003; Programul Operațional Regional (POR)

2014-2020; Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020; Documentul de Politică Industrială a

României pentru perioada 2014-2020;

Strategia Naţională în domeniul Cercetării-Dezvoltării-Inovării pentru perioada 2014-2020;

Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice (SNEE);

Strategia Naţională pentru Transport Durabil (SNTD) 2007-2030;

Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Contaminate;

Strategia Naţională de Management a riscului la inundaţii;

Strategia Naţională de Management al Deşeurilor;

Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2014-2020;

Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007-2026;

Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaţionale 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013-2020-2030;

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030);

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2014-2020;

Documentul de Programare în domeniul Transporturilor 2014-2020;

Documentul de Programare Regional în domeniul Mediului 2014-2020;

Documentul Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Turismului 2014-2020;

10

Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană ale Polilor de Creştere şi dezvoltare din România;

Planurile de acţiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România;

Planul de Amenajare a Teritoriului Regional.

Legislație comunitară cu implicaţie directă

Council Decision of 6 October 2006 on Community Strategic Guidelines on Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006;

Council Regulation (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 – general provisions on the European Regional Development Fund;

Regulation (EC) No. 1080/2006 of the European Parliament and of the Council of 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006;

„Fostering the urban dimension: analysis of the operational programmes co-financed by the European Regional Development Fund (2007-2013). Working document of the Directorate General for Regional Policy, Brussels, 25.11.2008;

Communication from the Commission, „The regions for economic change”, COM (2006);

Rules and conditions applicable to action co-financed from the Structural Funds and the Cohesion Fund - an overview of the eligibility rules in the programming period 2007-2013, EC, 2009;

Regulation (EC) No 397/2006 of 6 May 2009 amending Regulation (EC) No. 1080/2006 of the ERDF as regards the eligibility of energy efficiency and renewable energy investments in housing;

Communication from the Commission on Public Private Partnerships and Community Law on Public Procurement and Concessions, COM (2005);

Decision No. 1411/2001/EC of the European Parliament and of the Council of 27 June 2001 on a Community Framework for cooperation to promote sustainable urban development;

Decision No. 1600/2002/EC of the European Parliament and of the Council of 22 July 2002 – The Sixth Community Environment Action Programme, OJ L 242/1 of 10.9.2002;

Council Decision No 2006/971/EC of 19 December 2006 concerning the Specific Programme Cooperation implementing the Seventh Framework Programme of the European Community for research, technological development and demonstration activities (2007 to 2013);

Directive 2009/33/EC of the European Parliament and of the Council of 23 Aprilie 2009 on the promotion;

Communication from the Commission to the Commission Council: A European Recovery Plan, COM (2008);

11

Decision No 1639/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 24 October 2006 establishing a Competitiveness and Innovation Framework Programme (2007 to 2013), OJ L 310/15 of 09.11.2006;

Directive 2004/8/EC of the European Parliament and of the Council on the promotion of cogeneration based on a useful heat demand in the internal energy market;

Directive 2006/32/EC of the European Parliament and of the Council on energy end-use efficiency and repealing Council Directive 93/76/EEC;

Communication from the Commission: Implementing the Community Lisbon Programme: Modern SME Policy for Growth and Jobs, COM (2006);

EU Environment and Health Action Plan (2004-2010), COM (2004);

White Paper on a Strategy for Europe on Nutrition, Overweight and Obesity related health issues, COM (2007);

Council Regional (EC) No 722/97 of 22 Aprilie 1997 on „environmental measures in developing countries in the context of sustainable development” ;

Strategia Europa 2020.

Legislație comunitară cu implicare adiacentă, dar relevantă

Comunicarea Comisiei către Parlamentul

European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: o contribuţie europeană la ocuparea integrală a forţei de muncă, Strasbourg, 23.11.2010 COM (2010);

Communication from the commission to the european parliament, the european council, the council, the european central bank, the european economic and social committee and the committee of the regions, Enhancing economic policy coordination for stability, growth and jobs - Tools for stronger EU economic governance, Brussels, COM (2010);

Agenda Teritorială a UE, Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile;

COM (98) 605 „Sustainable Urban Development in the European Union”;

Communication from the Commission to the Council and Parliament „Cohesion policy and cities: the urban contribution to growth and jobs in the regions”, COM Brussels, COM (2006);

EC, „The Urban Dimension in EU policies”, 2010.

12

Strategia Europa 2020 - document ce

guvernează planificarea strategică la nivelul Uniunii Europene

Strategia Europa 2020 propune o viziune bazată pe trei piloni care este susţinută de 7 direcţii strategice: Creşterea inteligentă, bazată pe cunoaştere şi inovare:

1. Inovare: "O Uniune a inovării"; 2. Educaţie: "Tineretul în mişcare"; 3. Societate digitală: "O agendă digitală

pentru Europa". Creşterea economică durabilă, promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al resurselor, mai ecologice şi mai competitive:

4. Mediu, energie şi mobilitate: "Europa resurselor eficientizate";

5. Competitivitate: "O politică industrială pentru era globalizării".

Creșterea economică favorabilă incluziunii, promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forţei de muncă, care returnează coeziune economică, socială şi teritorială:

6. Ocuparea forţei de muncă şi competenţe: "O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă";

7. Lupta împotriva sărăciei: "Platforma europeană de combatere a sărăciei".

Strategia Europa 2020 a apărut pe fondul unei crize economico-financiare profunde și al intensificării provocărilor pe termen lung (globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor, îmbătrânirea populației).

Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) pentru ieșirea din criză. De asemenea, se dorește transformarea Uniunii Europene într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.

Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea. Prioritățile Strategiei Europa 2020 sunt în număr de trei și se susțin reciproc, dorindu-se obținerea unor rezultate cât mai eficiente.

13

Motivaţia, importanţa şi metodologia de realizare a Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți 2015 - 2020

Tema de cercetare Analiza de prefezabilitate privind promovarea proiectelor de dezvoltare durabilă pentru perioada 2015 - 2020 converge către viziunea de dezvoltare locală în contextul economic mai larg al comunităţii din Milișăuți prin elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul Suceava.

Motivaţia studiului Prezentul document, constând în Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul Suceava pentru perioada 2015 - 2020, reprezintă rezultatul demersului de analiză ale informaţiilor obiective obţinute și primite din surse oficiale (statisticile existente) și ale informaţiilor subiective obţinute în urma anchetelor realizate la nivelul populaţiei și la nivelul mediului de afaceri, trecute prin filtrul catalizator al consultantului. Necesitatea realizării acestui document rezidă din faptul că este un instrument tehnic de utilitate publică, o paletă largă de actori fiind interesată de existenţa, eficacitatea și beneficitatea acestuia. Aceasta poate fi utilizată în corespondență cu mediul căruia se adresează, astfel:

Pentru Comunitate și Societatea civilă - SDL reprezintă un document care furnizează informaţii cu privire la dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale;

Pentru mediul de afaceri - reprezintă un instrument pragmatic, prin care investitorii își pot construi strategia de dezvoltare la nivelul arealului geografic utilizând resursele de care dispune UAT;

Pentru APL - reprezintă un ghid de lucru permanent, care conţine direcţiile de urmat;

Pentru factorii de decizie locali - reprezintă un îndrumător, care conţine acţiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice.

Importanţa studiului Importanţa studiului pentru comunitatea de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale rezidă în măsura în care dimensiunea practică a dezvoltării strategice a fost transpusă în documentele programatice de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale în general și în particular în Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți din judeţul Suceava pentru perioada 2015 - 2020. Acestea rezidă și în portofoliul de proiecte prioritare aferent, în concordanţă cu politicile europene şi naţionale.

14

Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală

1. Coordonarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Orașului Milișăuți pentru perioada 2015 - 2020 cu documentele de planificare pentru perioada 2015 - 2020, care urmează să fie finalizate la nivel european, naţional, regional și județean;

2. Evaluarea impactului proiectelor de investiţie realizate până în acest moment și propunerea altor proiecte necesare ţinând cont de potenţialul existent;

3. Atragerea resurselor financiare necesare implementării portofoliului de proiecte identificate, atât din programe europene cu finanţare nerambursabilă, cât şi din surse complementare (parteneriate public-private, credite externe, resurse proprii etc.);

4. Stimularea cooperării inter-instituţionale în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2015 - 2020;

5. Identificarea unei viziuni de dezvoltare propice pentru dezvoltarea optimă a comunităţii din orașul Milișăuți, în funcţie de posibilele scenarii de dezvoltare cu probabilitate mare de realizare, consolidată pe valorificarea resurselor și a potenţialului existent, a oportunităţilor pieţei, structurate perfect pe patru piloni de dezvoltare, satisfăcând nevoile identificate și tinând cont de ameninţările ce ar putea avea impact asupra comunității.

Metodologia cercetării La nivel metodologic, în etapa de cercetare, pentru a asigura validitatea datelor obţinute, am optat să utilizăm un design mixt de cercetare. În acest sens, am considerat oportun să urmărim principiile triangulaţiei (Bazeley, 2004). Am optat pentru utilizarea unei metodologii mixte, care cuprinde atât metode calitative (în cazul nostru: sinteza, analiza de conţinut, comparaţia și interviul individual de profunzime), cât și cantitative (anchete pe bază de chestionar). Metodele şi tehnicile de cercetare utilizate pentru elaborarea studiului au fost:

15

recenzia lucrărilor (cărţi, monografii, studii, articole etc.) publicate în Europa şi România pe temele planificării strategice, a caracterizării comunităţii, a judeţului, ș.a.m.d;

consultarea documentelor programatice de la nivelul Uniunii Europene, României, regiunii Nord-Est, dar și a judeţului Suceava aferente perioadei de programare curentă, dar și ale celor pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare;

consultarea surselor de informaţie online; organizarea de interviuri cu reprezentanţi ai

aparatului de specialitate al primarului; organizarea de anchete la nivelul populaţiei,

al mediului de afaceri și la nivelul aparatului instituţiei primarului.

Primul pas în procesul cercetării l-a constituit identificarea celor mai relevante surse bibliografice. Am optat pentru o logică ierarhică a cercetării, o abordare de tip „up-to-bottom”, plecând de la sursele existente la nivel european, naţional, până la cele de la nivel regional, judeţean şi local.

Pentru consultarea legislaţiei şi a documentelor programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat la sursele electronice, respectiv paginile web ale diferitelor instituţii (Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Administraţiei și Internelor, Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Consiliul Judeţean Suceava, Agenţia pentru Protecţia Mediului etc.). Deoarece disponibilitatea informaţiilor de la nivel local este limitată, am optat pentru

completarea surselor de informaţii cu cele provenite din interviuri și sondaj. În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți pentru perioada 2015 - 2020 s-a urmărit ca rezultatele analizelor să fie puse în evidenţă prin evaluarea comparativă a documentelor programatice, respectiv a celor de la nivel european, naţional, regional și județean, cu cele de la nivel local, în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2015 - 2020.

Beneficii obţinute în urma realizării Strategiei de Dezvoltare Locală Beneficii corelate la nivel macro

Alinierea politicilor și programelor locale cu politicile naţionale și internaţionale, inclusiv cu Strategia Europa 2020;

Corelarea SDL cu celelalte documente de planificare strategică și urbanistică de la nivel local, judeţean, regional, naţional și european.

Beneficii corelate la nivel micro

Pregătirea organizată și clară/ pragmatică a intervenţiilor locale pentru perioada de timp 2015 - 2020;

Accesarea de fonduri rambursabile și nerambursabile pe baza unui plan de acţiune bine delimitat în timp.

17

1 PRIORITĂȚI ȘI SCENARII DE DEZVOLTARE

Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni poate duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare ale comunităţii cu accent deosebit pe măsuri ce necesită a fi abordate în perioada 2015 - 2020. Principiile care au stat la baza elaborării strategiei de dezvoltare au fost asigurarea unui parteneriat viabil, implicarea comunităţii locale, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

În această secțiune:

Priorități de dezvoltare ale regiunii Nord-Est

Priorități de dezvoltare ale județului Suceava

Priorități de dezvoltare ale orașului Milișăuți

18

Prioritățile de dezvoltare ale regiunii Nord-Est pentru perioada 2014 - 2020 includ: Prioritatea 1 - Îmbunătățirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, promovarea incluziunii sociale. Se dorește creșterea ocupării în rândul tinerilor și a grupurilor vulnerabile, îmbunătățirea accesului și a participării la educație și instruire de calitate, creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate și promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale și urbane aflate în declin. Prioritatea 2 - Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creșterea accesibilității, conectivității și atractivității regiunii Nord-Est. Obiectivele specifice pentru dezvoltarea infrastructurii sunt: creșterea accesibilității, conectivității și mobilității prin realizarea de investiții în infrastructura de transport și stimularea atractivității și economiei locale prin creșterea accesului la infrastructura TIC de calitate. Prioritatea 3 - Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale. Se dorește sprijinirea inovării și competitivității mediului economic, promovarea rezultatelor obținute, impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, în special a celei aplicate, îmbunătățirea

accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate, sprijinirea exporturilor și competitivității produselor locale la export, sprijinirea dezvoltării zonelor urbane, sprijinirea dezvoltării zonelor rurale și sprijinirea valorificării potențialului turistic existent. Prioritatea 4 - Optimizarea utilizării și protejarea resurselor și patrimoniului natural. Principalele obiective stabilite în vederea optimizării și protejării resurselor și patrimoniului natural sunt: promovarea eficienței energetice, protejarea mediului și biodiversității prin realizarea de investiții specifice acquisului comunitar și valorificarea siturilor naturale.

Viziunea de dezvoltare a județului Suceava pentru perioada 2014 - 2020 În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic existent, în scopul:

- asigurării echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural;

- existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite;

- creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea sectoarelor economice existente, în vederea eliminării disparităților economice intra și inter-regionale;

19

- diversificării economiei judeţului, prin valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural, cultural-istoric și uman și poziționării geografice în zonă de frontieră;

- îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la utilităţi şi servicii publice calitativ superioare;

- implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional.

Obiectivul general al județului Suceava constă în dezvoltarea durabilă a județului prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor.

Obiectivele strategice ale județului Suceava cu orizontul de timp 2020 sunt: 1. Valorificarea poziției strategice a județului Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra- şi inter-regionale (naţionale și europene), precum și a disparităților dintre mediul urban și cel rural în cadrul județului. 2. Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului natural şi antropic al judeţului Suceava.

3. Creşterea competitivităţii economice a județului Suceava prin diversificarea economiei și promovarea turismului, în vederea creării de noi locuri de muncă, cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al populației. 4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor profesionale la cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale. Obiectivele specifice ale județului Suceava sunt:

1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale. 2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung şi crearea de noi locuri de muncă. 3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non-formale și a unui stil de viață sănătos. 4. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate.

20

5. Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial și valorificarea resurselor specifice spațiului rural. 6. Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava. 7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava. 8. Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la nivelul județului Suceava. 9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava. 10. Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale și dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale.

Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți va stabili axa principală viitoarei dezvoltări a orașului, explicând principalele roluri şi direcţii, bazate pe propriile principii şi valori. Orașul Milișăuți se va moderniza până în anul 2020 prin:

- îmbunătățirea serviciilor publice;

- îmbunătățirea domeniului agricol;

- reabilitarea infrastructurii necesare pentru creşterea standardelor de viaţă şi îmbunătăţirea mediului social şi educaţional, cu o atenţie deosebită în a asigura durabilitate acestui proces.

Strategia de dezvoltare pune bazele pentru creşterea susţinută şi dezvoltarea economică, subliniază oportunităţile şi provocările unui oraș european şi oferă linii directoare pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii noastre.

Strategia de Dezvoltare Locală se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor. Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi integrează priorităţile economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, fundamentată pe resursele locale şi ţine seama de interdependenţele între provocările locale, naţionale şi globale. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți îşi propune să valorifice potenţialul, oportunităţile și realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii private importante din ţară şi străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul dintre instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund aşteptărilor cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.

21

Printre obiectivele propuse, se poate menţiona importanţa formării unei deprinderi în participarea publică, stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea orașului Milișăuți într-un punct de referinţă pentru alte orașe, şi nu în ultimul rând, utilizarea eficientă şi concentrată a tuturor resurselor locale, corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi private, interne şi internaţionale.

Misiunea Primăriei orașului Milișăuți este de a fi permanent în slujba nevoilor comunităţii locale pentru a le rezolva într-o manieră legală, transparentă, echitabilă, competentă şi eficientă, asigurând astfel prosperitatea locuitorilor orașului.

Priorități de dezvoltare ale orașului Milișăuți în perioada 2015 - 2020: Analiza factorilor interni și externi care influențează dezvoltarea locală au permis elaborarea direcțiilor strategice de intervenție pentru dezvoltarea orașului Milișăuți. Prioritatea 1 - Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi protecţia mediului: Modernizarea și extinderea infrastructurii

rutiere prin dezvoltarea și reabilitarea rețelei stradale, amenjarea și sistematizarea intersecțiilor, precum și prin modernizarea drumurilor din oraș;

Asigurarea unui standard de viață ridicat pentru locuitorii orașului Milișăuți prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi în gestionarea deşeurilor;

Modernizarea arterelor componente, inclusiv prin realizarea de trotuare pentru pietoni, zone verzi de protecţie (perdele de arbori);

Extinderea rețelei de utilități de pe teritoriul orașului Milișăuți;

Creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de protecţie a mediului.

Prioritatea 2 - Crearea unui mediu economic competitiv şi prosper:

Dezvoltarea economică a orașului Milișăuți;

Valorificarea eficientă a resurselor locale;

Crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi

competitiv, menit a atrage investiţii private importante din ţară şi străinătate;

Creșterea numărului agenților economici locali și diversificarea activităților economice;

22

Îmbunătățirea economică locală în domeniul agriculturii;

Susținerea agenților economici locali, activi în domeniul agricol, a resursei umane, a comunității în general, prin servicii de informare, consultanță și instruire.

Prioritatea 3 - Creşterea nivelului calităţii vieţii: Crearea unui habitat care să asigure

calitatea vieţii, a unui ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;

Asigurarea unui mediu comunitar sănătos pentru toate categoriile sociale;

Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional;

Asigurarea accesului la educaţie a populaţiei aflate în situaţii de risc din oraș;

Stimularea formării profesionale continue prin implementarea unor programe de consiliere, orientare şi reorientare a carierei pentru tineri şi adulţi.

Prioritatea 4 - Dezvoltarea sectorului de agrement: Îmbunătățirea managementului local în

sectorul sport și agrement prin susţinerea

activităţilor sportive şi de agrement la nivelul orașului și prin modernizarea infrastructurii;

Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber prin organizarea în parteneriat public-privat de facilități sportive și de agrement.

Prioritatea 5 - Dezvoltarea capacităţii administrative: Îmbunătăţirea coeziunii dintre administrația

publică locală şi administrația publică judeţeană şi alţi factori interesaţi prin dezvoltarea capacităţii de planificare strategică și prin organizarea periodică de consultări publice ale societăţii civile cu privire la proiectele de dezvoltare ale orașului;

Crearea unui sistem modern și eficient de administrație publică;

Fluidizarea comunicării administrației publice locale cu administraţia publică judeţeană şi centrală;

Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor publice prin elaborarea unor strategii eficiente de planificare.

23

2 PRIVIRE DE ANSAMBLU Istoricul orașului Milișăuți Originile acestei localități se pierd undeva în secolul al XVI-lea, fără o atestare documentară expresă. Inițial au existat două localități distincte: Milișăuții de Jos și Milișăuții de Sus. Denumirea localității Milișăuți, potrivit unei opinii, provine de la cuvântul latin „miles” care înseamnă ostaș, iar potrivit altei opinii, această denumire se trage de la cuvântul „mel” care înseamnă var + terminația „-vți” , localitatea fiind așezată lângă o străveche varniță. Localitatea Bădeuți Denumirea așezării provine, potrivit unor istorici, de la cuvântul turcesc „bade-wa” - un fel de stofă, iar după alți istorici de la cuvântul „bade” + terminația „-vți” . În anul 1491, exista și un boier cu numele de Dumitru Badevici.


Istoric

Așezare geografică

Relief

Resurse naturale

Climă

Aspecte pozitive ale orașului

24

În trecut, în localitatea Bădeuți exista o străveche curte domnească (Badevski dvor), fiind una dintre cele statornicite de către Bogdan Vodă. În Bădeuți se opreau voievozii Moldovei, drumețind spre Putna, în popasuri memorabile când semnau diferite documente. Localitatea Bădeuți avea pe vremea lui Alexandru cel Bun o biserică pe care voievodul a dăruit-o ulterior Episcopiei de Rădăuți, danie întărită apoi de Ștefan cel Mare. Biserica veche din Bădeuți a dispărut cu timpul, în locul ei fiind înălțată în anul 1487, de către voievodul Ștefan cel Mare, o biserică măreață închinată Sfântului Precopie, în amintirea luptei de la Rîmnic cu Basarab voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, ce a avut loc în data de 8 iulie 1481. Deși din această biserică nu mai există decât ruinele clopotniței, astăzi se mai sărbătorește Hramul Bisericii ortodoxe Milișăuți în ziua Sfântului Precopie - 8 iulie. Localitatea Lunca este situată la marginea Milișăuțului, în lunca Sucevei, de aici provenind și numele localității. A apărut în anul 1885, când s-a stabilit în localitate un anume Ozarchevici Vasile. Localitatea Gara a fost înființată de unii dintre muncitorii de la calea ferată Dornești - Ițcani (Suceava), construită în perioada 1870 - 1874. În prezent, localitatea Gara s-a dezvoltat de-a lungul drumului național DN 2H, precum și pe locul numit Lunca Mihalcea - pe malul stâng al râului Suceava.

Așezarea geografică Orașul Milișăuți este situat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 30 km de municipiul reședință de județ și la 8 km de municipiul Rădăuți. Localitatea se află la intersecția a două artere importante de circulație care leagă municipiul Suceava de meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene - Putna și Sucevița. Orașul se găsește între următoarele coordonate geografice: 4744 - 4749 latitudine nordică și 2556 - 2603 latitudine estică. Județul Suceava

Teritoriul administrativ al orașului Milișăuți este delimitat de comunele învecinate de către râul Suceviţa - spre nord, râul Suceava şi Dealul Varniţei spre nord-est, Dealul Horaiţ la est, râul Solca la sud și Dealul Burlei la vest. Localitățile componente ale orașului sunt: Milișăuți și Bădeuți - localități urbane și Gara și Lunca - localități rurale.

25

Vecinii orașului Milișăuți sunt: la nord: municipiul Rădăuți; la nord-est: comuna Satu-Mare; la est: comuna Grănicești; la sud: comuna Cajvana; la sud-vest: comuna Iaslovăț; la vest: comuna Burla; la nord-vest: comuna Volovăț.

Poziția geografică a orașului asigură o bună legătură de transport pe drumurile naționale DN 2H Rădăuți - Suceava și DN 2K Milișăuți - Solca. De asemenea, pe teritoriul orașului, în satul Gara, se află stația CFR Gara - Milișăuți, situată pe linia de cale ferată Suceava - Dornești.

Relieful Relieful orașului Milișăuți este alcătuit din dealuri separate de văi largi, traversate de ape curgătoare, cele mai importante fiind râurile Suceava și Sucevița, precum și din șesuri aluvionare. Cea mai înaltă cotă de pe teritoriul orașului este de 488 metri, iar cea mai joasă este 317 metri.

Orașul Milișăuți se încadrează în valorile normale în ceea ce privește incidența zonei la inundații, alunecări de teren și situații de risc.

Resurse naturale Orașul Milișăuți este drenat de numeroase pâraie, care în multe locuri au fost captate de populație pentru amenajarea de iazuri folosite în scopuri gospodărești. De asemenea, râurile Suceava și Sucevița prezintă importante resurse de agregate minerale. Solurile fertile și condițiile pedo-climatice asigură producții bune de cartofi, cereale și legume.

Pe teritoriul orașului nu există arii naturale protejate.

Climă Clima orașului Milișăuți este temperat-continentală specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6 și 8 C. În localitate se remarcă prezența brumei timpurii de toamnă, precum și prezența ceții în perioada iernii, pe valea râului Suceava.

26

Aspecte pozitive ale orașului Milișăuți enumerate de populație Conform studiului realizat asupra opiniei populației orașului Milișăuți, în martie 2015, infrastructura rutieră este considerată principalul aspect pozitiv al orașului (26.8%). Cu toate acestea, se dorește dezvoltarea infrastructurii prin modernizarea drumurilor locale. Această investiție va genera o serie de efecte pe termen lung, cum ar fi reducerea discrepanței între zonele rurale și urbane, crearea de noi locuri de muncă, creșterea capacității APL de a identifica și implementa soluții pentru rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea economică, precum și creșterea gradului de confort și civilizație. De asemenea, 15.9% dintre localnici apreciază calitatea oamenilor ca fiind un punct forte pentru teritoriu. Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, o pondere de 13.4% apreciază infrastructura comunitară din oraș, considerând că școlile, grădinițele, sala de sport și dispensarul reprezintă principale aspecte pozitive ale orașului.

13.4% dintre localnici susțin că un aspect pozitiv al orașului Milișăuți îl reprezintă liniștea zonei. Amplasarea geografică reprezintă un alt aspect pozitiv enumerat de localnicii orașului Milișăuți. Ponderea acestora reprezintă 11.0% din total.

Aspecte pozitive ale orașului Milișăuți

Rezultatele obținute în urma studiului realizat de Anderssen scot în evidență faptul că populația orașului Milișăuți caracterizează zona ca fiind una cu un potențial comercial ridicat (3.7%). Participanții la studiu consideră că în teritoriu există un număr ridicat de magazine. Alte aspecte pozitive specificate de populația orașului Milișăuți sunt:

gradul redus de poluare al zonei; frumusețea zonei; calitatea apei potabile; parcul; băncile.

De asemenea, 2.4% dintre localnici apreciază calitățile Primarului, considerându-l un atu pentru comunitate.

26.8%

15.9%

13.4%

13.4%

Majoritatea localnicilor apreciază infrastructura rutieră, calitatea oamenilor, infrastructura comunitară, dar și liniștea zonei

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

27

3 AGRICULTURĂ Agricultura reprezintă un sector de primă importanță în România, atât prin contribuția pe care o are în economia națională, cât și prin rolul său social vital. Cu o contribuție considerabilă la valoarea adăugată brută națională, sectorul agricol a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia României.

Ponderea agriculturii României în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de patru ori în ultimele două decenii, ajungând în anul 2014 la cel mai mic nivel istoric (4.4%), potrivit Eurostat. În urmă cu două decenii, sectorul agricol reprezenta 18.0% din Produsul Intern Brut. Parcursul ponderii agriculturii în PIB în ultimii 20 de ani reprezintă un indicator relevant pentru parcursul economic al României în această perioadă. Contribuția agriculturii în PIB a coborât pentru prima dată sub 10.0% în anul 2005, moment ce coincide cu o perioadă de creștere accelerată pe care economia a avut-o înainte de aderarea la Uniunea Europeană. În ultimii 8 ani, contribuția agriculturii în PIB a avut o medie de 5.3%, cu maxime de 6.4% în anul 2011 și minime de sub 5.0% în anii 2007, 2012 și 2014.


Suprafața fondului funciar (suprafață agricolă și

neagricolă)

Zootehnie (efective de animale în crescătorii și în

gospodăriile populației)

Exploatații agricole și zootehnice

28

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2013, agricultura României a avut o contribuție semnificativă la creșterea economică (de 3.5%). Suprafața cultivată a crescut în anul 2013 pentru majoritatea culturilor, obținându-se producții mai mari, însă rezultatele sunt încă departe de cele înregistrate în statele din Vestul Europei. Conform datelor comunicate de INS, România ocupă încă ultimele locuri din Europa atunci când vine vorba de producția la hectar.

Suprafața fondului funciar din orașul Milișăuți La nivelul anului 2014, suprafața fondului funciar din orașul Milișăuți este de 3.381 ha, dintre care 2.778 ha reprezintă suprafața agricolă, iar 603 ha suprafața neagricolă. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă că suprafața arabilă reprezintă cea mai ridicată pondere din totalul suprafeței agricole (91.2%). Următoarea pondere se înregistrează în rândul suprafețelor ocupate cu pășuni (8.1%). Fânețele reprezintă 0.7% din totalul suprafeței agricole.

În anul 2014, cea mai mare parte din suprafața neagricolă de pe raza orașului Milișăuți este ocupată de terenuri degradate și neproductive - 53.7%, următoarea pondere înregistrându-se pentru suprafața ocupată de construcții - 19.6%. Suprafețele ocupate cu ape și bălți reprezintă 13.3% din totalul suprafeței neagricole din orașul Milișăuți. La nivelul județului Suceava, acestea înregistrează o pondere mult mai redusă, 2.4% din totalul suprafeței neagricole județene. Pădurile și alte vegetații forestiere reprezintă 8.3% din totalul suprafeței neagricole de pe teritoriul orașului. La nivel județean, aceste suprafețe reprezintă cea mai ridicată pondere din totalul suprafeței neagricole (89.4%).

Cea mai scăzută pondere revine căilor de comunicații și căilor ferate. Acestea reprezintă doar 5.1% din totalul suprafeței neagricole a orașului Milișăuți și 0.4% din totalul căilor de comunicații și căilor ferate de la nivelul județului Suceava (8.293 hectare).

Suprafața fondului funciar din orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 (ha) Suprafața agricolă (ha) (%) Suprafața neagricolă (ha) (%)

Arabilă 2533 91.2% Terenuri degradate și neproductive 324 53.7% Pășuni 225 8.1% Construcții 118 19.6% Fânețe 20 0.7% Ape și bălți 80 13.3% Livezi și pepiniere pomicole -- -- Păduri și altă vegetație forestieră 50 8.3% Vii și pepiniere viticole -- -- Căi de comunicații și căi ferate 31 5.1% Total 2778 100.0% Total 603 100.0%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

29

Zootehnia orașului Milișăuți Zootehnia este un sector important al agriculturii, locuitorii judeţului Suceava având o bogată tradiţie în creşterea animalelor. Astfel, la nivelul anului 2010, în județ s-au înregistrat 171.280 bovine, 235.260 ovine, 13.300 caprine, 71.450 porcine și 29.310 cabaline. În ceea ce privește numărul păsărilor existente în județul Suceava, se evidențiază o scădere drastică în anul 2010 comparativ cu anul 2008, de la 1.280 păsări la 680 păsări. La nivelul aceluiași an, zootehnia județului mai cuprindea și 12.250 iepuri, respectiv 13.800 familii de albine, aceste două categorii fiind dezvoltate doar în sectorul privat al județului. Chiar dacă după anul 1989, datorită desființării multor unități de stat, sectorul zootehnic din județul Suceava nu s-a menținut la standardele inițiale, treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, cu preponderență în zona privată. Efective de animale pe specii din orașul Milișăuți

Efective de animale Număr Păsări 14900 Ovine 4476 Porcine 2583 Bovine 1121 Cabaline 297 Familii de albine 141 Alte animale și păsări 113

Efectivele de animale reprezintă totalitatea animalelor domestice crescute pentru producție, reproducție și tracțiune. Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului Milișăuți, din totalul efectivelor de animale, cea mai ridicată valoare se înregistrează în rândul păsărilor (14.900 capete). În această categorie se includ toate categoriile de păsări existente în crescătoriile orașului Milișăuți, respectiv în cadrul gospodăriilor populației, cum ar fi: găini, curci, rațe, gâște etc. Următoarea valoare se înregistrează în rândul ovinelor - 4.476 capete.

Efectivele de bovine înregistrează valoarea de 1.121 capete, iar cele de porcine 2.583 capete. Datele furnizate de Primăria orașului Milișăuți evidențiază faptul că familiile de albine (141 familii) și alte animale și păsări (113 capete) înregistrează cele mai scăzute valori din totalul efectivelor de animale existente în oraș. De asemenea, se poate observa că zootehnia orașului Milișăuți nu cuprinde iepuri.

Sursa datelor: Primăria orașului Milișăuți, prelucrări Anderssen

30

Exploatații agricole și zootehnice de pe raza orașului Milișăuți Exploataţiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietăţii, prin care se pun în valoare pământul, animalele şi celelalte mijloace de producţie, interconectate într-un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii şi obţinerii eficiente de produse agricole. Acestea pot fi formate din una sau mai multe proprietăţi de terenuri, animale şi mijloace necesare procesului de producţie agricolă. Producătorii agricoli care deţin sau administrează exploataţii agricole pot beneficia de sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii pe produs, în scopul îmbunătăţirii eficienţei economice, creşterii producţiei şi indicilor de calitate ai produselor agricole. La nivelul anului 2012, România avea cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană, dar una dintre cele mai mici suprafețe pe exploatație, cu o medie de 3.5 hectare. În ceea ce privește dinamica asociațiilor agricultorilor din țara noastră, datele statistice au evidențiat că numărul acestora a crescut considerabil în ultimii 10 ani, alături de numărul membrilor și salariaților din aceste organizații. Constituirea producătorilor agricoli în forme asociative deschide noi oportunități de dezvoltare economică prin atragerea unor avantaje locale,

zonale sau regionale și prin folosirea puterii colective în scopul creșterii prosperității membrilor și a comunității din care fac parte.

La Recensământul General Agricol din anul 2010 s-au înregistrat 3.856.000 de exploatații agricole, din care 99.2% sunt exploatații agricole fără personalitate juridică și 0.8% sunt exploatații agricole cu personalitate juridică.

Datele furnizate de Primăria orașului Milișăuți evidențiază că la nivel local există 1.651 exploatații agricole, dintre care 1.648 nu au personalitate juridică (Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale și Întreprinderi Familiale). Dintre acestea, aproximativ 1.000 exploatații dețin și animale. De asemenea, în oraș există și exploatații agricole care au personalitate juridică, acestea fiind în număr de 3. Acestea sunt înregistrate ca și regii autonome, societăți/asociații agricole, unități cooperatiste sau alte tipuri.

În ceea ce privește exploatațiile zootehnice, datele furnizate de Primărie arată că la nivelul orașului Milișăuți există o astfel de exploatație cu personalitate juridică.

31

4 DEMOGRAFIE Demografia studiază fenomene și procese cu privire la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe de vârstă. Aceastea se studiază cu ajutorul metodelor cantitative.

Situația demografică a României în ultimii ani arată o scădere a populației ca urmare a sporului natural negativ. În țara noastră, principalul grup etnic îl formează românii, aceștia reprezentând 88.9% din totalul populației, conform recensământului realizat în anul 2011. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6.5% din populație.

În ceea ce privește religia, cea mai mare parte a populației României se declară de religie ortodoxă. De asemenea, importante comunități religioase ce aparțin altor religii decât ortodoxia sunt reprezentate de romano-catolici, protestanți, penticostali și greco-catolici. Astfel, populația creștină din România reprezintă 99.3% din totalul populației țării.


Evoluția populației

Distribuția populației pe localități componente

Distribuția populației pe sexe

Densitatea populației

Structura populației după religie

Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației după etnie

4

32

Evoluția populației din orașul Milișăuți Populația județului Suceava reprezintă 19.0% din populaţia regiunii Nord-Est. Aceasta prezintă un trend ascendent în perioada 2008 - 2014, în anul 2014 populația județului Suceava fiind cu 1.0% mai mare comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Din totalul județelor care fac parte din regiunea Nord-Est, județul Suceava se situează pe poziția a treia în anul 2014 din punct de vedere al populației, primele poziții fiind ocupate de județele Iași și Bacău. În anul 2014, populația orașului Milișăuți înregistra o valoare de 5.410 locuitori, reprezentând 0.8% din totalul populației județului Suceava, respectiv 0.1% din totalul populației de la nivelul regiunii Nord-Est. Evoluția populației din orașul Milișăuți prezintă un trend ascendent în perioada 2008 - 2014, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Astfel, raportat la anul 2008, populația orașului Milișăuți a înregistrat o creștere cu 1.6% în anul 2014.

În ceea ce privește distribuția populației din oraș pe sexe, se observă că populația de sex feminin este mai numeroasă comparativ cu cea de sex masculin. Comparativ cu anul 2008, în anul 2014 populația masculină din Milișăuți a înregistrat o creștere cu 1.3%, iar cea feminină cu 1.8%. Ritmul de creștere al populației și evoluția numerică a acesteia depind de anumiți factori care fac referire la efectivul populației, răspândirea geografică, dinamica populației (naturală, teritorială, socio-culturală, politică), precum și la structura geodemografică. Ritmul de creştere determină densitatea populaţiei, care la rândul său, influenţează dezvoltarea economică a unei societăţi, dar pretinde, în acelaşi timp, asigurarea mijloacelor de subzistenţă, de culturalizare, sanitare, igienice, de locuire etc. Evoluţia populaţiei determină şi structura multiformă a acesteia: structura numărului, adică efectivul populaţiei, element fundamental pentru dezvoltarea unei societăţi; structura pe sexe şi structura pe vârste, elemente importante pentru planificarea şi dezvoltarea economică în funcţie de capacitatea forţei de muncă, de trebuinţele populaţiei, care diferă în funcție de sex şi vârstă.

Evoluția populației din orașul Milișăuți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Bărbați 2600 2611 2620 2612 2634 2627 2635 Femei 2727 2735 2746 2773 2755 2774 2775 Total 5327 5346 5366 5385 5389 5401 5410


33

Distribuția populației din județul Suceava pe medii de proveniență Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, populația județului Suceava în anul 2014 era de 741.314 locuitori, din care 417.275 persoane aparțin mediului rural și 324.039 persoane aparțin mediului urban. Se poate observa că, în anul 2014, ponderea persoanelor din județul Suceava care locuiesc în mediul rural (56.3%) este superioară celei înregistrate pentru mediul urban (43.7%). La nivelul anului 2014, populația orașului Milișăuți reprezintă 1.7% din totalul populației urbane a județului Suceava și 0.3% din totalul populației urbane a regiunii Nord-Est.

Repartiţia populaţiei judeţului Suceava pe medii de rezidenţă nu a înregistrat modificări structurale semnificative în anul 2014 comparativ cu anul 2008, populaţia din mediul urban a înregistrat o scădere cu 0.5%, iar cea din mediul rural a înregistrat o creștere cu 2.2%.

Distribuția populației din orașul Milișăuți pe localități componente Potrivit datelor furnizate de Primărie, orașul Milișăuți are în componență două localități urbane (Milișăuți și Bădeuți) și două localități rurale (Gara și Lunca). Rezultatele Recensământului Populației din anul 2011 evidențiază faptul că localitatea Milișăuți are cea mai numeroasă populație din orașul Milișăuți - 2.959 persoane. Populația acestei localități urbane reprezintă peste jumătate din totalul populației orașului (59.1%). Pe locul doi se situează localitatea urbană Bădeuți. La nivelul anului 2011, populația înregistrată în această localitate era de 1.448 persoane, reprezentând 28.9% din totalul populației orașului. O pondere de 8.8% din totalul populației orașului se înregistrează în localitatea Gara. În anul 2011, în acestă localitate existau 439 persoane. Cea mai mică pondere se înregistrează pentru localitatea Lunca (3.2%), populația fiind de 159 persoane, potrivit RPL 2011. Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Mediul rural

56.3%

34

Distribuția populației pe sexe

Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2014, populaţia stabilă a României este de 22.346.178 locuitori, din care 10.906.651 bărbaţi (48.8%) şi 11.439.527 femei (51.2%). Structura populaţiei pe sexe evidențiază faptul că populaţia feminină continuă să fie predominantă. Conform datelor oficiale, populaţia de sex feminin se concentrează în mediul urban într-o proporţie mai mare (57.6% din totalul populaţiei feminine) decât în mediul rural. În anul 2014, la nivelul județului Suceava, ponderea femeilor (50.4%) este mai mare cu 0.8% față de cea a bărbaților (49.6%). Cu toate acestea, din punct de vedere statistic, nu există diferențe semnificative între cele două sexe. Populația de sex masculin din orașul Milișăuți înregistra o valoare de 2.635 locuitori în anul 2014. Ponderea bărbaților din orașul Milișăuți reprezintă 0.7% din totalul populației de sex masculin de la nivelul județului Suceava, respectiv 0.1% din totalul populației de sex masculin de la nivelul regiunii Nord-Est. În același an, populația de sex feminin înregistra o valoare de 2.775 locuitori. Așadar, potrivit calculelor statistice, femeile din Milișăuți reprezintă tot o pondere de 0.7% din totalul populației de sex feminin de la nivel județean și 0.1% din totalul

populației de sex feminin de la nivelul regiunii Nord-Est.

În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, ponderea femeilor (51.3%) este mai ridicată decât cea a bărbaților (48.7%) potrivit datelor furnizate de INS.

Se poate evidenția faptul că diferența dintre femei și bărbați ca număr nu este semnificativă.

Distribuția populației orașului Milișăuți pe sexe

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra populației din oraș, cele mai multe persoane de sex masculin locuiesc în localitatea Milișăuți (31.3%).

În ceea ce privește populația de sex feminin, aceasta se concentrează într-o proporție mai ridicată în localitățile Milișăuți (25.9%) și Bădeuți (15.6%). În localitățile Gara și Lunca au fost înregistrate ponderi mai reduse ale femeilor.


Diferența dintre bărbați și femei nu este semnificativă

51.3% 48.7%

35

Densitatea populației Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitatea de suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la suprafața în kilometri pătrați. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, densitatea populației României în anul 2014 înregistra o valoare de 94 pers/kmp, fiind superioară valorii înregistrate în anul 2013 (89 pers/kmp). Cu o populație de 3.899.889 locuitori, regiunea Nord-Est prezintă o densitate a populației de 106 pers/kmp, fiind superioară celei naționale. În anul 2014, județul Suceava avea o suprafață de 8553.5 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 3.6% din suprafața țării. Densitatea orașului Milișăuți a înregistrat valoarea de 160 pers/kmp în anul 2014, fiind mult mai ridicată față de densitatea județeană, regională și națională.

La nivelul județului Suceava, în anul 2014, densitatea populației (87 pers/kmp) este mai scăzută față de cea înregistrată în orașul Milișăuți, față de densitatea înregistrată la nivel regional (106 pers/kmp), respectiv național (94 pers/kmp). Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, județul Suceava se situează pe poziția 18 la nivel național, respectiv pe ultima poziție la nivelul regiunii Nord-Est din punct de vedere al densității populației. La nivel regional, cele mai ridicate valori ale densității sunt înregistrate în județele Iași (163 pers/kmp) și Bacău (113 pers/kmp), fiind urmate de județul Neamț (99 pers/kmp), județul Botoșani (93 pers/kmp) și județul Vaslui (89 pers/kmp). Populația de la nivelul regiunii Nord-Est este de 3.899.889 locuitori și reprezintă 17.5% din totalul numărului de locuitori din România. Suprafața regiunii este de 36849.83 kilometri pătrați și reprezintă 15.5% din suprafaţa țării. Judeţul din regiunea Nord-Est cu cea mai mare suprafaţă este judeţul Suceava, acesta fiind urmat de județele Bacău, Neamț, Iași, Vaslui și Botoșani.

Densitatea populației la nivelul anului 2014

Nr. persoane Suprafața/kmp Densitatea populației

pers/kmp România 22346178 238390.71 94 Regiunea Nord-Est 3899889 36849.83 106 Județul Suceava 741314 8553.5 87 Orașul Milișăuți 5410 33.81 160


36

Structura populației după religie În România, conform datelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, există 81.0% populație ortodoxă. Următoarea pondere se înregistrează în rândul populației de religie romano-catolică (4.3%). Potrivit datelor de la Recensământul Populației din anul 2011, din punct de vedere confesional, la nivelul regiunii Nord-Est predomină populația de religie ortodoxă, aspect strâns legat de structura etnică. Populația de religie romano-catolică, penticostală, adventistă sau de alte religii deține o pondere mai scăzută. Structura populației după religie - Milișăuți

La nivelul județului Suceava, structura confesională arată că 84.0% din populație este de religie ortodoxă, 7.5% de religie penticostală, 1.1% de

religie romano-catolică, 0.6% de religie creștină după Evanghelie, 0.6% de religie adventistă de ziua a șaptea, 0.5% de religie baptistă, iar 0.5% de religie creștină după rit vechi. Diferența până la 100.0% este reprezentată de persoanele care au declarat alte religii.

Structura populației după religie evidențiază faptul că, în orașul Milișăuți, la nivelul anului 2011, o pondere de 84.5% din totalul populației este reprezentată de ortodocși, 7.0% de adventiști de ziua a șaptea, 6.4% de penticostali, 0.1% de romano-catolici, iar 0.1% de martorii lui Iehova. Ponderi foarte reduse sunt înregistrate în rândul localnicilor care au declarat că aparțin religiei baptiste, creștine după Evanghelie, mozaice sau unei alte religii.

De asemenea, în orașul Milișăuți există localnici care au declarat că nu aparțin nici unei religii sau nu și-au declarat apartenența religioasă.

Structura populației pe grupe de vârstă Potrivit datelor înregistrate la Recensământul Populației realizat în anul 2011, în România, copiii (0 - 14 ani) deţin o pondere de 15.9% din totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă 12.3%, persoanele mature (25 - 64 ani) formează majoritatea (55.7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16.1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1.3% în totalul populaţiei. Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei stabile pe grupe

Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen

Religie ortodoxă

84.5%

37

de vârstă arată clar fenomenul de îmbătrânire al populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 10 - 14 ani, 15 - 19 ani şi 20 - 24 ani s-au redus ca pondere în totalul populaţiei stabile, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002.

În anul 2014, la nivelul județului Suceava, 18.2% dintre locuitori aveau vârsta cuprinsă în intervalul 0 - 14 ani, 68.1% dintre locuitori aveau vârsta cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani şi 13.7% dintre locuitori aveau vârsta de 65 ani și peste, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Piramida vârstelor a orașului Milișăuți indică o supramortalitate a persoanelor de sex feminin, astfel încât există mai multe femei cu vârste înaintate comparativ cu bărbații. În ceea ce privește copiii cu vârsta cuprinsă între 0 - 4 ani, se poate observa că numărul copiilor de sex feminin (150

copii) este superior numărului de copii de sex masculin (128 copii).

În orașul Milișăuți, indicele de îmbătrânire demografică este de 0.9, ceea ce arată faptul că populația nu este îmbătrânită. Acest indicator reprezintă capacitatea sau incapacitatea unei comunități de a se regenera demografic. Față de media națională care pentru acest indice este de 1, în orașul Milișăuți se înregistrează o valoare mai scăzută.

La nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți, există 17.4% tineri cu vârsta până în 14 ani (valoare inferioară față de cea înregistrată la nivel județean), 66.4% adulți cu vârsta între 15 și 64 ani (valoare inferioară față de cea înregistrată la nivel județean) și 16.2% vârstnici de 65 ani și peste (valoare superioară față de cea înregistrată la nivel județean).

Piramida vârstelor din orașul Milișăuți - anul 2014


Supramortalitate feminină

Indicele de îmbătrânire demografică scăzut

38

Structura populației după etnie Deși aproximativ 90.0% dintre cetățenii din România se declară de origine română, țara noastră are o îndelungată istorie în ceea ce privește conviețuirea multietnică și multiculturală, fiind recunoscute, în mod oficial, 20 de minorități etnice. Această diversitate etnică și culturală reprezintă o resursă esențială în dezvoltarea socială și economică a zonelor României, contribuind la prevenirea conflictelor, creșterea coeziunii sociale și a solidarității între oameni, valorificarea principalei resurse a fiecărei zone, precum și la interconectarea din punct de vedere politic, economic și cultural la nivel regional și internațional. Din punct de vedere etnic, populația regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, din totalul populației, 92.1% reprezintă ponderea românilor, 1.7% ponderea rromilor, 0.2% ponderea ucrainienilor, 0.2% ponderea rușilor-lipoveni, 0.1% ponderea maghiarilor, iar 0.1% ponderea polonezilor. Diferența este reprezentată de populația de altă etnie. Potrivit Recensământului Populației realizat în anul 2011, populația județului Suceava este alcătuită din 92.7% români, 1.9% rromi, 0.9% ucrainieni (inclusiv huțuli), 0.3% polonezi, 0.3% ruși lipoveni și 0.1% germani. De asemenea, 0.1% din populația județului Suceava este de altă etnie și 3.7% este de etnie necunoscută.

Potrivit obiectivului strategic pentru comunicare interculturală și voluntariat, în județul Suceava, vor fi îmbunătățite relațiile dintre comunitățile etnice și va crește gradul de responsabilizare și implicare a tinerilor din județ în activități de voluntariat ce promovează principiul interculturalității. Structura populației orașului Milișăuți după etnie

La nivelul orașului Milișăuți, potrivit datelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, există o pondere de 97.2% reprezentată de populația de etnie română. De asemenea, în oraș se găsesc și 1.1% ucrainieni, 0.1% rromi și 0.1% populație de altă etnie. Ponderi reduse sunt înregistrate în rândul localnicilor care au declarat că sunt germani, evrei, cehi, polonezi sau nu și-au declarat etnia.


Români

97.2%

39

5 MIȘCARE NATURALĂ Mișcarea naturală a populației este un fenomen biologic-social aflat sub influența unor evenimente demografice pure (nașterea și decesul). Aceasta exprimă procesul de reînnoire al unei populații de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. În majoritatea țărilor lumii, natalitatea continuă sistematic tendința de scădere, apropiindu-se de nivelul mortalității.

Intrarea României în procesul de tranziție demografică (caracterizat prin niveluri scăzute ale natalității și mortalității) a avut loc mai târziu comparativ cu țările nordice și occidentale. Decalajul de aproape un secol se datorează dezvoltării întârziate din punct de vedere economic, social și politic. Schimbările sociale și economice au influențat puternic populația și structura populației, precum și evoluția natalității și a mortalității. Natalitatea a avut în România, în ultimele șase decenii, mișcări care prin amplitudinea lor îi conferă o anume specificitate în raport cu celelalte țări europene. Începând cu anul 1956, natalitatea a înregistrat o tendință de scădere rapidă, influențată atât de liberalizarea avorturilor, cât și de cauze de ordin social, economic și educațional cum ar fi: accesul larg la învăţământ și mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare.


Sporul natural

Rata mortalității infantile

Rata de natalitate

Rata de mortalitate

Rata de nupțialitate

Rata de divorțialitate

Raportul de masculinitate

Raportul de dependență demografică

5

40

Analiza natalității pe medii de rezidență pune în evidență faptul că în ultimii ani rata natalității a fost mai ridicată în mediul rural comparativ cu mediul urban. Decalajul dintre nivelul natalităţii celor două medii de rezidenţă are la bază diferenţele de structură pe vârste a populaţiei şi de pondere a populaţiei feminine de vârstă fertilă dintre urban şi rural, nivelul de instruire, tradiţia, activitatea femeilor în gospodărie sau în afara gospodăriei, cât şi nivelul migraţiei interne din cele două medii. În mediul urban, un număr destul de mare de cupluri familiale se limitează la un singur copil.

Evoluția sporului natural din orașul Milișăuți Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți s-au născut 42 persoane și au decedat 63, înregistrându-se un spor natural negativ. Spectrul crizei, care a venit cu scumpiri ale

serviciilor și produselor, riscul șomajului, creșterea dobânzilor la creditele bancare, îi face pe locuitorii din orașul Milișăuți să ia decizia de a amâna nașterea unui copil pentru vremuri mai bune din punct de vedere financiar. Astfel, în anul 2014, numărul născuților vii din orașul Milișăuți a înregistrat o valoare mai mică față de anul 2008, când s-au înregistrat 61 născuți vii. În această perioadă numărul născuților vii din Milișăuți a scăzut cu 31.1%.

Se poate observa că sporul natural negativ s-a menținut pe toată perioada analizată, excepție făcând anul 2008 când numărul născuților vii a fost superior numărului decedaților.

Numărul decedaţilor din orașul Milișăuți, în anul 2014, a fost de 63, valoare cu 10.5% mai ridicată comparativ cu anul 2008. Cel mai mare număr al decedaților din orașul Milișăuți s-a înregistrat la nivelul anului 2012 (70 decedați).

Evoluția sporului natural din orașul Milișăuți

39 născuți vii

70 decedați

20

40

60

80

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Născuți vii Decedați


Spor natural pozitiv

41

Numărul născuților vii cu reședința în străinătate din orașul Milișăuți Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România, în anul 2014, s-au înregistrat 183.785 de născuți vii cu reședința obișnuită în România, 54.4% dintre aceștia fiind din zona urbană. La nivel național, numărul născuților vii cu reședința obișnuită în România a înregistrat o creștere în anul 2014 cu 1.7% comparativ cu anul 2012. În județul Suceava, numărul născuților vii înregistra o valoare de 8.189 în anul 2012, 79.3% dintre aceștia având reședința obișnuită în România. În anul 2014, ponderea născuților vii cu reședința obișnuită în România din județ reprezentă 97.5% din total. Se poate observa că ponderea acestora a crescut cu 18.2% comparativ cu anul 2012, chiar dacă populația județului a înregistrat o scădere cu 11.2%.

În ceea ce privește numărul născuților vii din județul Suceava cu reședința în străinătate, se constată că în anul 2014 s-a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2012 (de 9.4 ori). Potrivit Institutului Național

de Statistică, numărul născuților vii din județul Suceava cu reședința în străinătate din anul 2014 era de 1.694, iar în anul 2012 de 180. La nivelul anului 2012, ponderea născuților vii din județul Suceava cu reședința în străinătate reprezenta 20.7% din total, iar în anul 2014 ponderea acestora a fost de 2.5%. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul orașului Milișăuți, doar în anul 2012 s-au înregistrat născuți vii cu reședința în străinătate (13 persoane). În acest an, ponderea născuților vii cu reședința în străinătate reprezenta 30.2% din totalul născuților vii din orașul Milișăuți.

Numărul născuților vii din orașul Milișăuți

Anul Cu reședința în

România Cu reședința în

străinătate 2012 30 13 2014 42 --

La nivelul anului 2013, Institutul Național de Statistică nu a înregistrat date în ceea ce privește numărul născuților vii din oraș în funcție de reședință, necunoscându-se numărul născuților vii cu reședința în străinătate. Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți, nu s-a înregistrat nici un născut viu cu reședința în străinătate. Astfel, toți cei 42 de născuți vii au avut reședința obișnuită în România.


42

Numărul persoanelor decedate cu reședința în străinătate din orașul Milișăuți În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu reședința în străinătate, la nivel național acesta a înregistrat o scădere în perioada 2012 - 2014 (de aproximativ 4 ori). Dacă la nivelul anului 2012 existau 1.823 persoane decedate cu reședința în străinătate, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 487, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. La nivelul regiunii Nord-Est, în anul 2014, numărul persoanelor decedate cu reședința în străinătate era de 106, fiind cu 72.2% mai scăzut comparativ cu cel înregistrat la nivelul anului 2012, când se înregistrau 381 persoane decedate cu reședința în străinătate. În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu reședința în străinătate din județul Suceava, se remarcă o valoare de 73 persoane la nivelul anului 2012. Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul acestui an, ponderea persoanelor decedate cu reședința în străinătate din județ reprezenta 1.0% din totalul persoanelor decedate, pondere mai ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivel regional (0.9%) și național (0.7%). Din totalul persoanelor decedate cu reședința în străinătate de la nivel județean, în anul 2012, mai mult de jumătate au fost înregistrate în mediul urban (60.3%).

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că la nivelul orașului Milișăuți, în anul 2012, majoritatea persoanelor decedate au avut reședința obișnuită în România, aceeași situație întâlnindu-se și la nivelul anului 2014. În acești 2 ani, s-au înregistrat câte 2 persoane decedate cu reședința în străinătate. Numărul pers. decedate din orașul Milișăuți

Anul Cu reședința în România

Cu reședința în străinătate

2012 68 2 2014 61 2

La nivelul anului 2013, Institutul Național de Statistică nu a înregistrat date cu privire la reședința persoanelor decedate din oraș.

Numărul decedaților sub 1 an din orașul Milișăuți Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul numărul deceselor copiilor cu vârsta de sub 1 an. Raportarea la 1000 născuți vii din aceeași perioadă de timp (de regulă 1 an calendaristic) și din același teritoriu exprimă rata mortalității infantile, care reprezintă imaginea intensității mortalității infantile. Acest indicator este o componentă semnificativă a mortalității generale și cel mai bun indicator al


43

dezvoltării sociale și economice. Într-o mare măsură, șansele de a supraviețui a nou-născutului în primul an de viață determină speranța de viață la naștere a unei populații. Împreună, mortalitatea infantilă și speranța de viață la naștere (durata medie a vieții) sunt cei mai sensibili și mai frecvenți utilizați indicatori care caracterizează nivelul de dezvoltare socio-economică și starea de sănătate a populației. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România, în perioada 2008 - 2014, numărul decedaților cu vârsta de sub 1 a înregistrat un trend descendent. Dacă în anul 2008, la nivel național existau 2.434 decedați cu vârsta de sub 1 an, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 1.628, înregistrându-se o scădere cu 33.1%. Rata mortalității infantile din România la nivelul anului 2014 a fost de 8.8‰, valoare mai scăzută comparativ cu anul 2008 (11.0‰). Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2014, rata mortalității infantile de la nivel național a fost mult mai ridicată în mediul rural (11.5‰) decât în mediul urban (6.5‰). În ceea ce privește rata mortalității infantile de la nivelul regiunii Nord-Est, aceasta a înregistrat o valoare de 9.7‰ în anul 2014, valoare mai ridicată decât cea înregistrată la nivel național. Și la nivel regional, rata mortalității infantile este mai ridicată în mediul rural (12.1‰) comparativ cu mediul urban (6.4‰). Această diferență se datorează în principal unor cauze medico-sociale, în cele mai multe

localități din mediul rural neexistând încă un cabinet medical de familie. Un alt factor important care influențează rata mortalității infantile este nivelul de școlarizare al mamelor, acesta fiind mult mai scăzut în zona rurală. La nivelul județului Suceava, în anul 2014, s-a înregistrat o rată a mortalității infantile de 9.5‰, valoare ușor mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional. Județul cu cea mai ridicată rată a mortalității infantile din regiunea Nord-Est este Botoșani (13.5‰), fiind urmat de județele Vaslui (10.7‰) și Neamț (10.3‰). Din acest punct de vedere, cel mai bine clasat este județul Bacău, înregistrând o rată a mortalității infantile în anul 2014 de 8.2‰, valoare mai scăzută și decât media națională. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în orașul Milișăuți, decedați cu vârsta de sub 1 an s-au înregistrat doar la nivelul anului 2012. În acest an, rata mortalității infantile de la nivel local a fost de 14.3‰.

Rata mortalității infantile din orașul Milișăuți înregistrată pentru anul 2012 a fost mult mai ridicată comparativ cu ratele de mortalitate infantilă înregistrate la nivel național (7.1‰), regional (9.0‰) și județean (8.2‰) la nivelul anului 2012. De asemenea, valoarea ratei de mortalitate infantilă din oraș a fost mai ridicată în anul 2012 și decât rata mortalității infantile din mediul urban al județului (7.9‰).

44

Evoluția căsătoriilor și divorțurilor din orașul Milișăuți

Evoluția căsătoriilor și divorțurilor din orașul Milișăuți Nupțialitatea este într-o scădere continuă în toate țările Europei, fiind influențată de modificarea raporturilor între sexe, dificultățile economice în cazul cuplurilor tinere, dar și diferențele sociale dintre acestea. Un alt fenomen demografic important este reprezentat de divorțialitate. Studierea acestuia este importantă deoarece divorțurile influențează direct atât fertilitatea conjugală, cât și stabilitatea familială. Evoluția nupțialității din orașul Milișăuți prezintă oscilații în perioada 2008 - 2014. Cea mai ridicată valoare din ultimii 7 ani se înregistrează în anul 2008 (37 căsătorii), iar cea mai scăzută în anul 2009 (24 căsătorii). Potrivit datelor furnizate de INS, în orașul Milișăuți, în anul 2014, numărul căsătoriilor a înregistrat valoarea de 36, fiind cu 2.7% mai scăzută comparativ cu cea înregistrată pentru anul 2008. De

asemenea, și la nivelul județului Suceava numărul căsătoriilor a înregistrat o scădere, ajungând de la 5.170 căsătorii în anul 2008, la 4.907 căsătorii în anul 2014. La nivelul anului 2014, cele mai multe căsătorii din județ s-au realizat în zona urbană (52.0%).

În ceea ce privește numărul divorțurilor din orașul Milișăuți, se observă că cea mai ridicată valoare se înregistrează în anul 2008 (14 divorțuri). La nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți se înregistrează 5 divorțuri, valoare mai scăzută de aproximativ 3 ori față de cea înregistrată în anul 2008. Cel mai scăzut număr al divorțurilor din oraș din ultimii 7 ani s-a înregistrat la nivelul anului 2013 (1 divorț).

Potrivit Institutului Național de Statistică, în orașul Milișăuți, în perioada 2008 - 2014, numărul căsătoriilor a fost superior numărului divorțurilor, aceeași situație întâlnindu-se și la nivelul județului Suceava.

37 căsătorii 36 căsătorii

14 divorțuri

5 divorțuri 0

10

20

30

40

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Număr căsătorii

Număr divorțuri


45

Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în România aproximativ jumătate din populația stabilă este formată din persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populației stabile, iar persoanele divorțate dețin o pondere de 4.2%. În concubinaj au declarat că trăiesc 745.5 mii persoane. Distribuţia pe sexe a populaţiei stabile după starea civilă relevă unele diferenţe notabile la nivel național. Astfel, dacă 29.4% dintre bărbaţii de 18 ani şi peste nu au fost niciodată căsătoriţi, ponderea femeilor aflate în aceeaşi situaţie este de 18.2%. Datorită speranţei de viaţă mai ridicată la femei, ponderea femeilor văduve în numărul celor de 18 ani şi peste este mai mare decât în cazul bărbaţilor (18.4% faţă de 4.5%). La 20 octombrie 2011, 5.9% dintre femeile majore erau divorţate, pondere superioară celei înregistrate în cazul bărbaţilor (4.5%).

Distribuția populației din orașul Milișăuți în funcție de starea civilă Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației în luna martie 2015, ponderea persoanelor căsătorite din orașul Milișăuți reprezintă 74.1% din totalul populației. Cea mai mare parte a populației căsătorite are vârsta peste 65 ani (25.2%), fiind urmată de populația cu vârsta între 55 - 64 ani (16.3%), respectiv între 45 - 54 ani (15.0%).

Următoarea pondere se înregistrează în rândul persoanelor văduve de pe raza orașului, și anume 15.0%. Cele mai multe persoane cu o astfel de stare civilă se regăsesc în localitatea Milișăuți (8.8%), fiind urmate de cele care locuiesc în Bădeuți (5.4%). Populația orașului în funcție de starea civilă

Rezultatele obținute în urma studiului realizat în luna martie 2015 evidențiază că populația necăsătorită din orașul Milișăuți reprezintă 10.2% din total. Cele mai multe persoane cu o astfel de stare civilă au vâsta cuprinsă între 18 și 24 ani (5.4%). La nivelul orașului Milișăuți există și persoane care au declarat că sunt divorțate, ponderea acestora fiind scăzută (0.7%). Acestea au vâsta între 45 - 54 ani și locuiesc în localitatea Milișăuți.

74.1%

15.0%

10.2%

0.7%


Căsătorit(ă)

Văduv(ă)

46

Analiza indicatorilor socio-demografici din orașul Milișăuți Potrivit datelor oficiale, în anul 2014, la nivelul orașului Milișăuți rata de natalitate înregistrează o valoare de 7.8‰, ceea ce reflectă faptul că la 1000 de locuitori revin 7.8 născuți vii. Această valoare este inferioară valorilor înregistrate la nivel național (8.3‰), regional (8.6‰) și județean (9.8‰). În ceea ce privește rata de mortalitate, orașul Milișăuți (11.6‰) înregistrează o valoare mai ridicată față de cele înregistrate la nivel național (11.4‰), regional (10.8‰) și județean (10.4‰). La nivelul anului 2014, rata de nupțialitate din orașul Milișăuți înregistrează o valoare de 6.7‰, reprezentând numărul căsătoriilor ce revine la 1000 de locuitori. Această valoare este superioară valorii înregistrate pentru județul Suceava (6.6‰). Orașul Milișăuți înregistrează o rată de divorțialitate de 0.9‰, fiind mai mică decât valorile înregistrate la nivel național (1.2‰), regional (1.3‰) și județean (1.3‰).

Raportul de masculinitate reprezintă proporția dintre numărul bărbaților și cel al femeilor. Astfel, în orașul Milișăuți, la 100 de femei revin 95 bărbați. În anul 2014, orașul înregistrează o valoare mai scăzută a raportului de masculinitate comparativ cu valorile de la nivel regional și județean. La nivel național, raportul de masculinitate este egal cu cel înregistrat pentru orașul Milișăuți. Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoanele de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15 - 64 ani) exprimat la 100 de persoane. În anul 2014, în orașul Milișăuți, raportul de dependență demografică a fost de 50.6%. Această valoare reflectă faptul că erau aproximativ 51 persoane în vârstă de dependență (0 - 14 ani și 65 ani și peste) la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă (15 - 64 ani). Se poate observa că raportul de dependență demografică înregistrat la nivelul orașului Milișăuți este superior valorilor înregistrate la nivel național (42.7%), regional (44.9%) și județean (46.9%) potrivit Institutului Național de Statistică.

Indicatori socio-demografici din orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 Rata de

natalitate Rata de

mortalitate Rata de

nupțialitate Rata de

divorțialitate Raportul de

masculinitate

Raportul de dependență demografică

România 8.3‰ 11.4‰ 5.3‰ 1.2‰ 95 42.7% Nord-Est 8.6‰ 10.8‰ 5.3‰ 1.3‰ 98 44.9% Suceava 9.8‰ 10.4‰ 6.6‰ 1.3‰ 98 46.9% Milișăuți 7.8‰ 11.6‰ 6.7‰ 0.9‰ 95 50.6%


47

6 MIȘCARE MIGRATORIE Mișcarea totală a unei populații se compune din mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Populația unei țări sau a unei unități administrativ-teritoriale își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Întrucât fluxurile migratorii pot să afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor vârstă și sex, migrația modifică nu numai numărul populației, ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual, după alte caracteristici. Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității, între țări, pot avea o durata mai mică sau definitivă etc., ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație. Fiind parte a mișcării totale a unei populații, migrația interesează nu numai demografia, ci și sociologia, care studiază fenomenele de adaptare sau aculturație a persoanelor migrante, influența migrației asupra structurii populației, asupra instituțiilor sociale etc. În raport cu granițele oficiale ale unei țări, migrația poate fi internă și internațională. În raport cu localitatea de destinație, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare (privit din punct de vedere al localității de destinație) și emigrare (privit din punct de vedere al localității de plecare).


Plecări cu domiciliul și reședința

Stabiliri cu domiciliul și reședința

Persoane plecate la muncă în străinătate

Țările în care sunt plecate persoanele să muncească

48

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din orașul Milișăuți Dinamica demografică a ultimului deceniu confirmă faptul că populația României a scăzut. Analiza comparativă a informațiilor statistice obținute în cadrul recensămintelor populației din 2002 și 2011 arată că cea mai mare parte a localităților României au pierdut din populație ca urmare a unui spor natural și migratoriu negativ.

Numărul persoanelor plecate temporar sau pentru perioade mai îndelungate în țară sau străinătate demonstrează faptul că migrațiile sunt realități ce antrenează un număr mare de cetățeni români, fapt care impune o atentă analiză a efectelor sociale, demografice sau economice ale acestora.

Potrivit datelor furnizate de INS, în perioada analizată, în orașul Milișăuți, numărul stabilirilor cu domiciliul a fost superior numărului plecărilor cu

domiciliul, excepție făcând anul 2007, când numărul stabilirilor cu domiciliul a fost inferior numărului plecărilor cu domiciliul. Sporul migratoriu pozitiv din perioada 2008 - 2012 evidențiază o creștere a populației orașului, o creștere a necesarului de forță de muncă, deoarece populația care trebuie deservită este mai mare, ceea ce duce la o creștere economică. În oraș, la nivelul anului 2012, au fost înregistrate 50 de plecări cu domiciliul și 73 stabiliri cu domiciliul, conform datelor furnizate de INS. La nivelul aceluiași an, în oraș se înregistrează de aproximativ 2 ori mai multe stabiliri cu domiciliul comparativ cu anul 2007. În ceea ce privește numărul plecărilor cu domiciliul, acesta a crescut în anul 2012 față de anul 2007 cu 4.2%. Cele mai puține plecări cu domiciliul din orașul Milișăuți au fost înregistrate în anul 2009 (41 plecări), iar cele mai multe stabiliri cu domiciliul au fost înregistrate în anul 2010 (84 stabiliri).

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din orașul Milișăuți

48 plecări

41 plecări 50 plecări 39 stabiliri

84 stabiliri 73 stabiliri

30

50

70

90

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Plecări cu domiciliul

Stabiliri cu domiciliul


49

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din orașul Milișăuți

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din orașul Milișăuți

Reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu. Stabilirile/plecările cu reședința reprezintă persoanele sosite/plecate într-o altă localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de identitate și în fișele de evidență a populației mențiunea de stabilire a reşedinței.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți s-au înregistrat 32 de plecări cu reședința și 12 stabiliri cu reședința. Pe toată perioada analizată numărul stabilirilor cu reședința din oraș a fost inferior numărului plecărilor cu reședința, înregistrându-se un spor migratoriu negativ. Sporul migratoriu negativ este o manifestare specifică perioadei de tranziţie din România, o mare parte a populaţiei deplasându-se către mediile urbane

dezvoltate deoarece numărul locurilor de muncă este mai mare, iar nivelul salariilor este mai ridicat. La nivelul anului 2014, în oraș, numărul plecărilor cu reședința a fost cu 28.9% mai scăzut față de anul 2008. De asemenea, la nivelul județului Suceava, numărul plecărilor cu reședința a scăzut în anul 2014 cu 2.2% raportat la anul 2008. Cele mai multe plecări cu reședința la nivel județean s-au înregistrat în anul 2013 (6.918 plecări), iar cele mai puține în anul 2014 (5.888 plecări). Cel mai scăzut număr al plecărilor cu reședința din orașul Milișăuți s-a înregistrat la nivelul anului 2012 (31 plecări).

În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, s-au înregistrat de aproximativ 2 ori mai puține stabiliri cu reședința față de anul 2008. La nivel județean numărul acestora a fost mai scăzut în anul 2014 comparativ cu anul 2008 (cu 32.3%). Cel mai ridicat număr al stabilirilor cu reședința în oraș s-a înregistrat la nivelul anului 2008 (23 stabiliri), iar cel mai scăzut în anul 2011 (7 stabiliri).

45 plecări 53 plecări

32 plecări

23 stabiliri 7 stabiliri

12 stabiliri

0

20

40

60

2008 2010 2012 2014

Plecări cu reședința

Stabiliri cu reședința


50

Ponderea pers. plecate la muncă în străinătate

Ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate din orașul Milișăuți Criza economică este o perioadă caracterizată printr-o scădere dramatică a activităţii economice mondiale. Aceasta a afectat puternic piaţa muncii din toate statele Uniunii Europene, iar transformările suferite de economiile acestor ţări au avut la rândul lor repercusiuni asupra migraţiei forţei de muncă. Pe piaţa muncii din România criza economică s‑a manifestat printr‑o puternică reducere a ocupării forței de muncă şi o creştere a numărului de şomeri. În acest context, ideea de a pleca în străinătate pentru muncă a devenit tot mai atractivă pentru români. Conform studiului realizat în luna martie 2015, în orașul Milișăuți, ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate este destul de ridicată (21.1%). Diferența până la 100.0% este reprezentată de

gospodăriile în care nici un membru nu este plecat la muncă în străinătate. Potrivit studiului realizat, cea mai ridicată pondere (74.1%) se înregistrează în cazul gospodăriilor cu un singur membru plecat să muncească în afara țării. De asemenea, în cadrul gospodăriilor din oraș există până la 4 membri plecați la muncă în străinătate. În orașul Milișăuți, 35.6% din populația plecată să muncească în străinătate a ales ca destinație Italia, dar aceasta nu este singura țară unde sunt plecați să muncească locuitorii orașului. Pe locul doi se situează localnicii care sunt plecați să muncească în Anglia, ponderea acestora reprezentând 22.6% din totalul celor plecați să muncească în afara țării. De asemenea, locuitorii orașului au ales să plece la muncă și în țări precum: Spania (16.1%), Germania (12.9%), Austria (3.2%), Belgia (3.2%), Israel (3.2%) sau SUA (3.2%).

Țările în care sunt plecate persoanele din gospodărie

21.1% ponderea pers. plecate la muncă în afara țării


78.9%

35.6% Italia


7

51

FORȚĂ DE MUNCĂ

Modelul României de creştere economică, din perioada 2000 - 2010, bazat mai mult pe consum intern şi nu pe ocupare, a fost unul nesustenabil, criza punând în evidenţă vulnerabilităţile acestuia. Chiar dacă în perioada 2000 - 2008 s-au înregistrat ritmuri de creştere economică mari, ocuparea forţei de muncă nu a fost influențată semnificativ de acest context favorabil. În perioada 2000 - 2012, România a pierdut 5.7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (20 - 64 de ani), 8.7 puncte procentuale din rata de ocupare a forţei de muncă vârstnice (55 - 64 de ani) şi 6.9 puncte procentuale din rata de ocupare feminină de 20 - 64 ani. Analizând distribuţia ratei de ocupare în cadrul UE, se constată că, în anul 2012, România, având o rată a ocupării la segmentul de populație 20 - 64 ani de 63.8%, se situează sub media europeană (68.5%). Într-o situaţie similară se aflau alte 11 ţări printre care Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Irlanda. În aceste ţări (alături de România) efectele crizei s-au manifestat puternic pe piața muncii, iar ratele de ocupare ale forței de muncă s-au diminuat considerabil după 2008, în anul 2012 înregistrându-se valori sub media europeană.


Numărul mediu de salariați

Rata de înlocuire a forței de muncă

Structura populației în funcție de ocupație

Populația activă

Numărul de șomeri

7 7

52

Numărul mediu de salariați din orașul Milișăuți

Numărul mediu de salariați din orașul Milișăuți Salariatul este persoana care își exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială, indiferent de forma ei de proprietate, sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, plătit în bani. Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință. Potrivit Institutului Național de Statistică, în orașul Milișăuți, numărul mediu al salariaților a urmat un trend descendent în perioada 2008 - 2013, iar în anul 2014 numărul acestora a înregistrat o ușoară creștere. Dacă la nivelul anului 2013 în oraș existau 230 salariați, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 238, fiind cu 3.5% mai ridicat.

Cea mai scăzută valoare a numărului de salariați din orașul Milișăuți s-a înregistrat în anul 2013 (230 salariați), iar cea mai ridicată în anul 2008 (296 salariați).

În anul 2014, rata de înlocuire a forței de muncă din orașul Milișăuți înregistrează valoarea de 787‰, ceea ce înseamnă că peste 15 ani, 1000 de persoane ce vor ieși de pe piața muncii vor fi înlocuite de 787 persoane, ceea ce va duce la un deficit de forță de muncă de 213 persoane.

În județul Suceava, în anul 2014, numărul mediu al salariaților înregistra o valoare de 91.710 salariați, fiind cu 9.7% mai scăzută față de anul 2008. La nivel județean, rata de înlocuire a forței de muncă (801‰) este mai ridicată comparativ cu cea înregistrată pentru orașul Milișăuți, astfel deficitul de forță de muncă va fi mai scăzut (199 persoane).

Cei mai mulţi salariaţi din judeţul Suceava lucrează în domeniul industrial, iar numărul lor a înregistrat

296 salariați

246 salariați 238 salariați

210

240

270

300

2008 2010 2012 2014

O scădere cu

19.6% față de anul 2008


53

în perioada 2008 - 2014 o scădere cu 23.9%. Pe locul doi se află persoanele care activează în domeniul comercial. Economia județului Suceava era susținută la nivelul anului 2013 de 10.231 societăți care aveau preponderent între 0 - 9 angajați, potrivit datelor furnizate de INS.

La nivelul regiunii Nord-Est, în anul 2014, numărul salariaților a scăzut cu 15.6% comparativ cu anul 2008. Ținând cont de valorea ratei de înlocuire a forței de muncă (746‰), se poate observa că la nivel regional deficitul de resurse de muncă ce va apărea peste 15 ani va fi mai ridicat față de cel din orașul Milișăuți, respectiv față de cel din județul Suceava.

Structura populației din orașul Milișăuți în funcție de ocupație

Dezindustrializarea şi pierderea locurilor de muncă din ultimii 20 de ani au provocat anomalia unei economii şi a unei societăţi în care numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor şi care nu poate funcţiona altfel decât pe deficit.

În anul 2014, efectivul salariaţilor din economie a atins un total de 4.507.729 persoane, dintre care cei mai mulți (24.1%) activează în domeniul industrial. De asemenea, 16.8% din efectivul salariaților activează în domeniul comercial, 8.0% în sistemul de învățământ, 7.6% în sectorul construcțiilor, iar 7.2% activează în sistemul sanitar, conform INS. Diferența este reprezentată de populația care activează în alte domenii.

La nivelul aceluiași an, 2014, numărul pensionarilor din România era de 5.357.000, valoare superioară față de efectivul total al salariaților, înregistrându-se astfel 1.2 pensionari la un salariat. Analiştii economici susţin că aceasta este cea mai gravă anomalie a economiei şi a societăţii româneşti.

Structura populației orașului în funcție de ocupație

Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației, în orașul Milișăuți predomină pensionarii (47.6%) și persoanele fără loc de muncă (20.4%).

De asemenea, rezultatele studiului evidențiază faptul că 16.3% dintre locuitori sunt muncitori pe cont propriu/cu ziua, 7.5% sunt angajați în mediul privat, 2.7% sunt angajați la stat, iar 1.4% sunt meșteșugari/liber profesioniști. Deși populația activă este în procent de 51.0%, doar 27.9% realizează activități.

La nivelul orașului Milișăuți există și persoane care au declarat că sunt șomere, ponderea acestora fiind de 2.7%.

47.6% 20.4% 16.3%

7.5% 2.7% 2.7% 1.4% 1.4%


Pensionar

Fără loc de muncă

54

Numărul de șomeri din orașul Milișăuți Șomerii sunt persoanele în vârstă de 15 - 74 ani care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții: nu au un loc de muncă și nu desfășoară o

activitate în scopul obținerii unor venituri; sunt în căutarea unui loc de muncă; sunt disponibili să înceapă lucrul în

următoarele două săptămâni (inclusiv săptămâna în care s-a desfășurat interviul), dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale. Acesta apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau al forţei de muncă, cererea nefiind luată în considerare.

Numărul de șomeri din orașul Milișăuți

De cele mai multe ori, şomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de şomer. În acest caz, se are în vedere persoana - şomer.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în orașul Milișăuți, cei mai mulți șomeri s-au înregistrat în luna mai 2010 (79 șomeri), iar cei mai puțini s-au înregistrat în luna noiembrie 2011 (22 șomeri). În luna decembrie 2014, numărul șomerilor din orașul Milișăuți era de 49. Se poate observa că numărul acestora este cu 16.9% mai scăzut comparativ cu luna decembrie 2010, când s-au înregistrat 59 șomeri.

Conform datelor înregistrate de INS, la nivelul județului Suceava, în anul 2014, numărul șomerilor înregistra o valoare de 16.440 șomeri, fiind cu 12.8% mai scăzut față de anul 2010.

70 șomeri 59 șomeri

25 șomeri

42 șomeri

0

30

60

90

Luna

ianu

arie

2010

Lu

na m

artie

201

0 Lu

na m

ai 20

10

Luna

iulie

201

0 Lu

na se

ptem

brie

2010

Lu

na n

oiem

brie

2010

Lu

na ia

nuar

ie 20

11

Luna

mar

tie 2

011

Luna

mai

2011

Lu

na iu

lie 2

011

Luna

sept

embr

ie 20

11

Luna

noi

embr

ie 20

11

Luna

ianu

arie

2012

Lu

na m

artie

201

2 Lu

na m

ai 20

12

Luna

iulie

201

2 Lu

na se

ptem

brie

2012

Lu

na n

oiem

brie

2012

Lu

na ia

nuar

ie 20

13

Luna

mar

tie 2

013

Luna

mai

2013

Lu

na iu

lie 2

013

Luna

sept

embr

ie 20

13

Luna

noi

embr

ie 20

13

Luna

ianu

arie

2014

Lu

na m

artie

201

4 Lu

na m

ai 20

14

Luna

iulie

201

4 Lu

na se

ptem

brie

2014

Lu

na n

oiem

brie

2014


55

8 NIVEL DE TRAI În anul 2013, nivelul de trai din România era cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Prețurile alimentelor și băuturilor nonalcoolice din țara noastră reprezentau 67.0% din media UE. În anul 2014, România și-a îmbunătățit indicatorul de nivel de trai de la 49.0% din media UE la 54.0% din această medie. Faptul că puterea de cumpărare în termeni reali este aproape la jumătate din media europeană se datorează prețurilor încă destul de scăzute. Inevitabil, însă, aceste prețuri se vor alinia la uzanțele din Occident, ceea ce înseamnă că vom avea pe termen lung o inflație persistentă ”de aliniere” a acestora la media europeană, odată cu creșterea semnificativă a veniturilor exprimate în lei.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2013, o gospodărie din România a consemnat venituri medii de 2.528 lei/lună din care cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.267 lei/lună. Datele oferite de INS evidențiază faptul că diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor din România s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, în anul 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38.7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 13.7% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.


Numărul de persoane din gospodărie

Numărul mediu de camere

Aprecieri asupra venitului

Gradul de mulțumire față de nivelul de trai din oraș

Viziunea asupra nivelului de trai

56

Numărul de persoane aflate în gospodăriile orașului Milișăuți Potrivit studiului realizat în martie 2015, cele mai multe gospodării de pe teritoriul orașului Milișăuți sunt compuse din 1 - 2 persoane (47.6%). La nivel național, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în mediul urban (2.53 persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2.83 persoane/gospodărie), conform rezultatelor recensământului din anul 2011.

De asemenea, rezultatele studiului evidențiază faptul că în 34.7% din gospodăriile de pe raza orașului Milișăuți locuiesc 3 - 4 persoane, iar în 17.7% dintre acestea locuiesc peste 4 persoane. Cele mai multe astfel de gospodării se regăsesc în localitățile urbane ale orașului (Milișăuți și Bădeuți).

Număr de persoane aflate în gospodărie

Număr de camere din care este compusă locuința

Numărul mediu de camere din care sunt compuse locuințele orașului Milișăuți Conform rezultatelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, în mediul urban locuințele convenționale au un număr de camere mai mic comparativ cu mediul rural. Cu toate acestea, locuințele din mediul urban au o suprafață a camerelor de locuit mai mare. La nivelul orașului Milișăuți, potrivit studiului realizat în martie 2015, cele mai multe gospodării sunt formate din 3 - 4 camere (50.7%), pe locul doi poziționându-se locuințele formate din 1 - 2 camere (35.6%). Locuințele compuse din 5 - 6 camere reprezintă 11.6% din totalul locuințelor orașului, iar cele formate din 7 - 8 camere 2.1%.

47.6% 34.7%

17.7%

1 - 2 persoane 3 - 4 persoane Peste 4 persoane

50.7%

35.6%

11.6%

2.1%


4 pers.

1 pers.


3 - 4 camere

1 - 2 camere

Peste 4 camere

57

Repartizarea populației din orașul Milișăuți după nivelul venitului Conform datelor obținute în urma studiului realizat în orașul Milișăuți, în anul 2015, cei mai mulți localnici au afirmat că au venituri cuprinse între 501 și 1000 lei (42.9%). Dintre aceștia, cei mai mulți au vârsta peste 65 ani (23.1%), respectiv cuprinsă între 55 - 64 ani (9.5%) și locuiesc în localitățile urbane ale orașului (Milișăuți și Bădeuți). Următoarele ponderi se înregistrează în rândul localnicilor care au declarat că au un venit mediu lunar cuprins între 251 și 500 lei (19.0%), respectiv mai mic de 250 lei (17.0%). 11.6% din populația orașului declară venituri lunare pe gospodărie cuprinse între 1001 și 1500 lei, 5.4% între 1501 și 2000 lei, iar 4.1% peste 2000 lei. Populația cu cele mai mari venituri (peste 2000 lei)

se regăsește doar în Milișăuți și Bădeuți. În ceea ce priveștea repartizarea populației pe grupe de vârstă, cele mai mari venituri se înregistrează în rândul populației cu vârsta între 25 - 34 ani, respectiv între 35 - 44 ani. Nivelul mediu al venitului localnicilor din orașul Milișăuți este de 835 lei. Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie Potrivit studiului realizat, 66.0% dintre locuitorii orașului Milișăuți susțin că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru strictul necesar. Dintre aceștia, cei mai mulți au vârsta peste 65 ani (26.5%). Este de adăugat faptul că și persoanele tinere care locuiesc în oraș (18 - 24 ani) se confruntă cu neajunsuri financiare, 2.7% dintre acestea declarând că veniturile nu le ajung nici măcar pentru strictul necesar.

Veniturile din gospodărie ajung

numai pentru strictul necesar

Veniturile din gospodărie nu

ajung nici pentru strictul necesar

Veniturile din gospodărie ajung

pentru un trai decent

66.0% 17.0% 17.0%

58

Populația care declară că veniturile medii lunare din gospodărie ajung numai pentru strictul necesar reprezintă 17.0% din total. Potrivit studiului realizat, 17.0% dintre localnicii orașului Milișăuți au afirmat că veniturile lunare le asigură un trai decent. Cele mai multe persoane care susțin acest aspect au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți (10.2%). Totuși, există și localnici din localitatea rurală Gara care susțin că veniturile obținute lunar le asigură un trai decent, ponderea acestora fiind relativ redusă (doar 1.4%).

Gradul de mulțumire față de nivelul de trai din orașul Milișăuți Potrivit datelor culese în teren, peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară mulțumiți de nivelul de trai din oraș (56.5%). Cea mai mare parte din populația care consideră acest lucru are vârsta peste 65 ani și locuiește în localitatea urbană Milișăuți. O pondere de 36.7% din totalul participanților la studiul realizat în martie 2015 apreciază nivelul de trai din oraș ca fiind unul nemulțumitor. Dintre aceștia, 22.4% locuiesc în Milișăuți, 10.9% în Bădeuți, 2.7% în Gara și 0.7% în Lunca. Ponderea celor care apreciază nivelul de trai din orașul Milișăuți ca fiind unul foarte nemulțumitor este de 4.8%.

Rezultatele studiului evidențiază faptul că diferența până la 100.0% este reprezentată de localnicii care sunt foarte mulțumiți de nivelul de trai din orașul Milișăuți. Ponderea acestora este însă redusă, doar 2.0% din total.

Viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt, mediu și lung

Potrivit studiului realizat în orașul Milișăuți în martie 2015, 51.7% din totalul localnicilor consideră că vor trăi aproximativ la fel ca în prezent peste 1 an. Următoarea pondere mai ridicată privind viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt se înregistrează în rândul localnicilor care consideră că vor trăi mai rău peste 1 an (29.9%).

În ceea ce privește viziunea asupra nivelului de trai pe termen mediu, cei mai mulți localnici susțin că vor trăi aproximativ la fel ca în prezent (50.4%). Ponderea celor care consideră că peste 10 ani se va trăi mai bine în orașul Milișăuți este de 19.7%.

Viziunea asupra nivelului de trai pe termen lung nu diferă de viziunile prezentate anterior. Cea mai mare parte dintre localnici sunt de părere că în orașul Milișăuți se va trăi aproximativ la fel ca în prezent în următorii 20 de ani (48.3%). Există și o pondere de 32.0% dintre localnicii chestionați care sunt de părere că peste 20 de ani nivelul de trai din orașul Milișăuți se va înrăutăți.

59

9 TIMP LIBER Modalitățile de petrecere a timpului liber reprezintă acel segment de timp în care fiecare individ are anumite preocupări cărora se consacră benevol, după ce s-a eliberat de obligaţiile profesionale, familiale şi sociale. Aceste preocupări au trei funcţii: odihnă, distracţie şi dezvoltarea personalităţii.

Timpul liber este un factor dependent de societate, posibilitățile de organizare și de conținut ale acestuia reflectând însăși posibilitățile societății. Cercetările în domeniu au demonstrat că cea mai mare parte a timpului liber se consumă la locul de trai, acesta jucând un rol foarte important în îmbogățirea personalității omului. Importanța folosirii timpului liber crește odată cu automatizarea muncii. Dezvoltarea tehnică duce la limitarea activității motrice, munca fizică fiind mult diminuată datorită apariției mașinăriilor automate. Statistic, în prezent oamenii fac mai puțină mișcare comparativ cu deceniile trecute, scăderea activității fizice fiind compensată de creșterea activității intelectuale. Astfel, timpul liber apare într-o măsură tot mai mare ca timp de dezvoltare multilaterală a personalității, asigurând perfecțiunea intelectuală, morală, estetică și fizică.


Gradul de mulțumire față de posibilitățile de petrecere a timpului liber

Gradul de mulțumire față de biblioteci, evenimente culturale și concerte

Gradul de mulțumire față de săli de sport, parcuri pentru copii și zone de agrement

Amenajarea de noi zone de agrement în oraș

Activități de petrecere a timpului liber organizate de Primărie

60

Gradul de mulțumire față de posibilitățile de petrecere a timpului liber Potrivit studiului realizat în martie 2015, cei mai mulți locuitori din orașul Milișăuți se declară nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 42.9% din total. Majoritatea localnicilor nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber locuiesc în localitățile urbane ale orașului, și anume în Milișăuți și Bădeuți.

Posibilitățile de petrecere a timpului liber

Pe locul doi se află localnicii care susțin că în oraș există numeroase posibilități de petrecere a timpului liber, 32.3% dintre aceștia declarându-se mulțumiți de acest aspect. 4.5% dintre localnicii mulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber locuiesc în localitățile rurale Gara (3.0%) și Lunca (1.5%).

Rezultatele studiului realizat în luna martie 2015 au scos în evidență faptul că în oraș există și persoane foarte nemulțumite de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 23.3% din total. De menționat este faptul că printre locuitorii foarte nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber de la nivel local nu se află tinerii (18 - 24 ani). Cea mai redusă pondere s-a înregistrat în rândul locuitorilor foarte mulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber din Milișăuți (doar 1.5%). Printre aceștia se numără doar cei care locuiesc în zonele urbane ale orașului, cum ar fi Milișăuți și Bădeuți. Potrivit studiului, în satele Gara și Lunca nu există nici un localnic foarte mulțumit de posibilitățile de petrecere a timpului liber din zonă. Repartizarea pe grupe de vârstă evidențiază faptul că populația foarte mulțumită de posibilitățile de petrecere a timpului liber din oraș este cea cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 ani, respectiv cea cu vârsta peste 65 ani.

42.9%

32.3%

23.3%

1.5%


1 pers.

Nemulțumit

Mulțumit

61

Gradul de mulțumire față de biblioteci, evenimente culturale și concerte Potrivit studiului realizat în martie 2015, aproximativ trei sferturi dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară nemulțumiți de bibliotecile locale. Ponderea celor mulțumiți de bibliotecile din orașul Milișăuți reprezintă 27.1% din total. Gradul de mulțumire față de bibliotecile locale

De asemenea, cetățenii orașului Milișăuți și-au exprimat nemulțumirea și față de evenimentele culturale organizate la nivel local (83.2%), considerând că acestea se realizează cu o frecvență destul de redusă. Un alt aspect care îi nemulțumește pe localnicii orașului Milișăuți face referire la organizarea de concerte (85.0%).

Gradul de mulțumire față de săli de sport, parcuri pentru copii și zone de agrement Rezultatele studiului realizat asupra opiniei populației din orașul Milișăuți, în luna martie 2015, au scos în evidență faptul că mai mult de jumătate dintre localnici se declară nemulțumiți de numărul și starea sălilor de sport din oraș (51.4%). Totuși, există și locuitori mulțumiți de acest aspect, ponderea acestora fiind mai redusă (48.6%). În ceea ce privește parcurile și locurile de joacă pentru copii, rezultatele studiului au arătat că 66.3% dintre locuitorii orașului sunt nemulțumiți de acest aspect. Ponderea cetățenilor mulțumiți de numărul și starea parcurilor de joacă din oraș reprezintă 33.7% din total. O altă nemulțumire a localnicilor orașului Milișăuți face referire la zonele de agrement din teritoriu. Potrivit studiului, majoritatea cetățenilor se declară nemulțumiți de acest aspect (82.3%), susținând că în oraș nu există suficiente zone de agrement pentru petrecerea timpului liber.

Nemulțumiți

72.9%


62

Amenajarea de noi zone de agrement în orașul Milișăuți Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației din orașul Milișăuți, în martie 2015, peste 90.0% dintre locuitori susțin că nu doresc amenajarea de noi zone de agrement în oraș. Totuși, există și localnici care susțin că în orașul Milișăuți ar trebui amenajate noi zone de agrement, ponderea acestora reprezentând doar 2.0% din total. Această categorie a populației locuiește în cele două localități urbane ale orașului, și anume Milișăuți și Bădeuți. Repartizarea populației pe grupe de vârstă a scos în evidență faptul că populația care își dorește amenajarea de noi zone de agrement pe teritoriul orașului Milișăuți este cea cu vârsta peste 45 ani, considerând în același timp că zona potrivită pentru amenajarea unui astfel de loc pentru petrecerea timpului liber este localitatea urbană Milișăuți. Amenajarea de noi zone de agrement în oraș

Activități de petrecere a timpului liber organizate de Primărie Rezultatele obținute în urma studiului realizat în luna martie 2015 au evidențiat faptul că Primăria orașului Milișăuți nu organizează suficiente activități de petrecere a timpului liber, opinie susținută de 95.2% din totalul populației orașului. Totuși, există și locuitori care susțin că în teritoriu se desfășoară numeroase activități de petrecere a timpului liber organizate de Primărie, ponderea acestora reprezentând 4.8% din total. Printre localnicii mulțumiți de acest aspect se evidențiază cei cu vârsta peste 65 ani, populația tânără declarându-se nemulțumită de numărul activităților de petrecere a timpului liber organizate de Primăria orașului Milișăuți. Repartizarea populației pe zone arată că locuitorii localităților urbane ale orașului sunt cei care susțin că Primăria organizează suficiente activități de petrecere a timpului liber. Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen

Consulting Group în martie 2015

98.0% nu doresc amenajarea de noi

zone de agrement în oraș

63

10 SIGURANȚA POPULAȚIEI Asigurarea climatului de siguranță publică a reprezentat permanent o prioritate pentru societate, care prin structurile sale specializate a căutat să identifice cele mai eficiente forme și modalități de realizare a acestui obiectiv. Evoluția generală a societății românești, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracționale care pun în pericol viața și integritatea persoanei, drepturile și interesele legitime ale cetățenilor, impun reevaluarea și aprofundarea reformei la nivelul structurilor și componentelor abilitate în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, prin prezervarea prioritară a ordinii și siguranței publice stradale. În funcție de resursele alocate, strategia ordinii și siguranței publice stabilește structura, misiunile forțelor componente de ordine și siguranță publică în sistem dual, logistică, modul de conducere și cooperare a acestor forțe.

Siguranța publică exprimă sentimentul de liniște și încredere pe care îl conferă serviciul de pază și protecție pentru aplicarea măsurilor de menținere a ordinii și liniștii publice la nivelul orașului, a gradului de siguranță al localnicilor, precum și realizarea parteneriatului societate civilă.


Siguranța populației din orașul Milișăuți

Seviciile care asigură siguranța publică

Siguranța copiilor și tinerilor

Gradul de mulţumire faţă de activităţile Autorităţilor de Ordine Publică

64

Siguranța populației din orașul Milișăuți Într-o lume globală complexă, dinamică și conflictuală, puternic afectată de criza economică și financiară, siguranța cetățenilor și ordinea publică reprezintă obiective fundamentale ale României. Siguranţa cetăţeanului este un concept care nu se raportează doar la categoria de pericole care-l pândesc, în derularea diferitelor dimensiuni ale existenţei sale. El se referă în egală măsură la predictibilitatea şi analiza unor posibile riscuri şi vulnerabilităţi la adresa infrastructurilor şi serviciilor critice vitale care deservesc societatea.

Pentru menținerea siguranţei cetăţeanului este necesar să se aibă în vedere o serie de elemente care însumate asigură acest deziderat şi anume: siguranţa în şcoli, siguranţa publică şi siguranţa alimentară. Prin activitatea desfăşurată de Autoritățile de Ordine Publică se doreşte asigurarea unui nivel corespunzător de siguranţă pentru cetăţenii

orașului, de combatere a fenomenelor de violenţă stradală sau comportament civic inadecvat. Potrivit studiului realizat în martie 2015, siguranţa publică din orașul Milișăuți este apreciată de 46.9% dintre locuitori. 39.4% dintre aceştia consideră că zona în care locuiesc este sigură, iar 7.5% foarte sigură. Dintre localnicii care susțin că sunt foarte mulțumiți de siguranța zonei în care locuiesc se evidențiază cei care au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți. La polul opus se situează 53.1% dintre localnici. 38.1% dintre aceștia au afirmat că zona în care locuiesc este puțin sigură, iar 15.0% susțin că nu se simt deloc în siguranță în zona în care au domiciliul. Cei mai mulți localnici care susțin că zona în care locuiesc este puțin sigură au vârsta peste 65 ani, respectiv între 45 - 54 ani. Siguranța populației din orașul Milișăuți

Sigură Puțin sigură Deloc sigură Foarte sigură


39.4%

65

Gradul de mulțumire al populației privind serviciile care asigură siguranța publică

Conform datelor obținute în urma studiului asupra populației din orașul Milișăuți, realizat în martie 2015, cei mai mulți localnici sunt mulțumiți de serviciile care asigură siguranța populației în oraș (58.5%). Dintre aceștia, cei mai mulți au vârsta peste 65 ani, respectiv între 45 - 54 ani și locuiesc în localitatea urbană Milișăuți.

Următoarea pondere mai ridicată se înregistrează în rândul localnicilor care au afirmat că sunt nemulțumiți de serviciile care asigură siguranța populației în orașul Milișăuți (27.9%). De asemenea, 7.5% dintre respondenți se declară foarte nemulțumiți de aceste servicii.

Diferența până la 100.0% este reprezentată de respondenții care susțin că sunt foarte mulțumiți de serviciile ce mențin siguranța publică (6.1%).

Serviciile care asigură siguranța publică - Milișăuți

Siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice

Gradul de mulțumire al populației privind siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice Potrivit rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației în anul 2015, peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți afirmă că sunt mulțumiți de măsurile luate de autorități pentru asigurarea siguranței tinerilor în spaţiile publice (50.3%). De asemenea, o pondere de 7.5% dintre aceștia susțin că sunt foarte mulțumiți de serviciile privind siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice din aer liber de pe teritoriul orașului. Rezultatele studiului evidențiază faptul că 32.0% dintre locuiorii chestionați se declară nemulțumiți, iar 10.2% foarte nemulțumiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor în spaţiile publice.



50.3% consideră că tinerii sunt în

siguranță în spațiile publice

58.5% mulțumiți de serviciile care asigură siguranța populației

66

Gradul de mulţumire faţă de activităţile Autorităţilor de Ordine Publică Într-un spațiu european, pentru fiecare cetățean trebuie să existe un mediu de securitate, în care libertatea, securitatea și justiția sunt garantate. Astăzi, este necesar să se construiască un sistem integrat de ordine publică orientat proactiv către nevoile de securitate și în serviciul cetățenilor. Valorile comune în domeniul ordinii publice susțin întreaga activitate de zi cu zi și oferă coordonatele în care aceasta se dezvoltă, precum si mijloacele prin care se realizează, și anume: legalitate, profesionalism, dialog, integritate profesională, parteneriat și operativitate și solidaritate. Rolul Autorităţilor de Ordine Publică este de a asigura, prin activitățile întreprinse, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică.

Potrivit studiului realizat în martie 2015, cei mai mulți cetățeni se declară mulțumiți de modul cum se implică Autorităţile de Ordine Publică din orașul Milișăuți în rezolvarea problemelor cetățenilor. Cele mai multe dintre persoanele chestionate (54.5%) consideră că Poliţia Locală nu face abuzuri atunci când îşi exercită meseria. De asemenea, localnicii orașului Milișăuți susțin că Organele de Ordine Publică comunică deschis şi respectuos cu cetăţenii (53.0%). Rezultatele studiului evidențiază faptul că 50.4% dintre localnicii orașului Milișăuți consideră că Autorităţile de Ordine Publică iau în considerare nevoile şi interesele comunităţii, iar 50.3% susțin că acestea mențin liniștea și ordinea în comunitatea locală. În ceea ce privește capacitatea Poliției din orașul Milișăuți de a găsi soluții la problemele sesizate, se poate observa că 50.4% dintre localnici sunt nemulțumiți de acest aspect.

54.5%

45.5%

Nu fac abuzuri în exercitarea

meseriei

53.0%

47.0%

50.4%

49.6%

50.4%

49.6%

50.3%

49.7%

Comunică deschis și respectuos cu

cetățenii

Iau în considerare nevoile şi interesele

comunităţii

Menţin liniştea şi ordinea în comunitate

Găsesc soluții la problemele sesizate

DA NU

67

11 EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT Sistemul de învățământ reprezintă principala componentă a sistemului de educație. Structura sistemului de învățământ din România cuprinde învățământul preșcolar, învățământul primar, învăţământul secundar inferior, învăţământul general obligatoriu, învăţământul secundar superior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de ucenici, învăţământul post-liceal şi învăţământul superior.

În anul 2014, aproximativ 3.7 milioane din populația României era înscrisă la școală. Dintre aceștia, 18.612 în creșe, 559.565 în grădinițe, 1.732.305 în învățământul primar și gimnazial, 727.072 în învățământul liceal, 50.788 în învățământul profesional, 97.986 în învățământul postliceal, 7.571 în învățământul de maiștri și 541.653 în învățământul superior. Populația școlară a României a înregistrat o scădere cu 13.6% în anul 2014 față de anul 2008. De asemenea, în anul 2014, numărul cadrelor din sistemul de învățămât românesc a scăzut cu 11.2% comparativ cu anul 2008 când au fost înregistrate 275.426 cadre didactice la nivel național.

Potrivit studiilor realizate, România se află pe locul 6 în clasamentul ţărilor cu cele mai slabe rezultate şcolare ale elevilor şi cu cei mai nefericiţi elevi.


Populația școlară

Infrastructura de învățământ

Personal didactic

Importanța educației

Calitatea sistemului de învățământ

Numărul unităților de învățământ

Calitatea actului didactic

Performanța formelor de învățământ

68

Populația școlară din orașul Milișăuți Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor din grădinițe și creșe, elevilor și studenților cuprinși în procesul de instruire și educare, al unui an școlar/universitar din cadrul educației formale, indiferent de formele de învățământ pe care le frecventează și de vârstă. În orașul Milișăuți, în anul 2014, populația școlară este formată doar din copiii înscriși la grădinițe, din elevii înscriși în învățământul primar (inclusiv cel special), respectiv din elevii înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv cel special). Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți populația școlară era de 583 copii. Dintre aceștia, 115 copii au fost înscriși în grădinițe, 250 copii în învățământul primar (inclusiv special) și 218 copii în învățământul gimnazial (inclusiv special). În anul 2014, populația școlară a orașului Milișăuți a scăzut cu 15.3% comparativ cu anul 2008. De asemenea, și la nivelul județului Suceava, în anul 2014, populația școlară a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2008 (cu 8.1%).

În ceea ce privește evoluția copiilor înscriși în grădinițele din orașul Milișăuți, se poate observa că aceasta prezintă un trend descendent în perioada 2009 - 2014. La nivelul anului 2014, numărul copiilor înscriși în grădinițele de pe raza orașului a fost cu 35.8% mai scăzut comparativ cu anul 2009, când s-a înregistrat cel mai ridicat număr al copiilor înscriși în grădinițe (179 copii). Numărul elevilor înscriși în învățământul primar (inclusiv cel special) din orașul Milișăuți prezintă valoarea de 250 la nivelul anului 2014. Numărul acestora a crescut cu 2.0% comparativ cu anul 2008, când s-au înregistrat 245 elevi înscriși în învățământul primar (inclusiv cel special). De asemenea, și la nivelul județului Suceava numărul elevilor înscriși în învățământul primar (inclusiv cel special) a înregistrat o creștere în anul 2014 față de anul 2008 (cu 3.6%). Potrivit datelor furnizate de INS, în orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, numărul elevilor înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv cel special) a fost cu 23.5% mai scăzut față de anul 2008. Elevii înscriși în această formă de învățământ reprezintă 37.4% din totalul populației școlare din oraș.

Populația școlară pe niveluri de educație din orașul Milișăuți 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Copii înscriși în grădinițe 158 179 174 167 139 127 115 Elevi în învățământul primar (și special) 245 235 221 211 235 257 250 Elevi în învățământul gimnazial (și special) 285 265 254 224 244 238 218 Totalul populației școlare 688 679 649 602 618 622 583


69

Infrastructura de învățământ din orașul Milișăuți Educația este percepută în prezent ca o funcție vitală a societății contemporane deoarece prin educație societatea își perpetuează existența. Pentru asigurarea actului educațional este necesar ca infrastructura școlară să satisfacă nevoile elevilor și profesorilor. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți exista o singură unitate de învățământ în cadrul căreia existau 22 săli de clasă și cabinete școlare. Ponderea sălilor de clasă și a cabinetelor școlare din oraș reprezintă 0.5% din totalul celor existente în județul Suceava. Raportând numărul populației școlare la numărul sălilor de clasă s-a constatat că în anul 2014, în orașul Milișăuți, într-o sală de clasă învățau, în medie, 27 elevi. De asemenea, infrastructura școlară a orașului Milișăuți mai este compusă și din 2 laboratoare școlare. Ponderea acestora în totalul laboratoarelor școlare din județ este de 0.3%. Potrivit datelor furnizate de INS, numărul laboratoarelor de la nivel local s-a dublat față de anul 2012, când a fost înregistrat un singur laborator. Din păcate infrastructura școlară a orașului Milișăuți este deficitară la capitolul ateliere școlare, la nivelul

anului 2014 neexistând nici un astfel de atelier în cadrul unității de învățământ din oraș. De asemenea, infrastructura școlară este deficitară și în ceea ce privește sălile de gimnastică. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în unitatea de învățământ a orașului Milișăuți nu exista nici o sală de gimnastică la nivelul anului 2014. Însă, datele oficiale evidențiază existența unei săli de gimnastică în perioada 2007 - 2008. Infrastructura școlară din orașul Milișăuți - 2014

Infrastructură școlară Număr % din județ

Unități școlare 1 0.4% Săli de clasă și cabinete școlare 22 0.5% Laboratoare școlare 2 0.3% Săli de gimnastică -- -- Ateliere școlare -- -- Numărul calculatoarelor 46 0.5%

Numărul calculatoarelor din cadrul unității de învățământ din orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 era de 46, fiind de aproximativ 3 ori mai mare față de anul 2008, când elevii din cadrul unității de învățământ de la nivel local dispuneau de 17 calculatoare. În ceea ce privește numărul de calculatoare ce revin populației școlare, în anul 2014, 13 elevi foloseau același calculator din unitatea de învățământ a orașului, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.


70

Personalul didactic din orașul Milișăuți pe niveluri de educație Pregătirea școlară presupune un anumit nivel de dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a copilului, capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut necesare şcolarităţii. Profesorul ocupă un loc important în activitatea educaţională deoarece contribuie la formarea personalităţii elevilor, la conduita lor în societate, la formarea lor ca indivizi şi cetăţeni. Personal didactic pe niveluri de educație - Milișăuți

Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul orașului Milișăuți, în anul 2014, existau 37 cadre didactice. Numărul acestora este cu 17.8% mai scăzut față de anul 2008, când se înregistrau 45 cadre didactice. De asemenea, la nivelul anului 2008 s-a înregistrat cel mai ridicat număr al personalului didactic din orașul Milișăuți din ultimii 7 ani.

La nivelul învățământului preșcolar din orașul Milișăuți, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 25.0% în anul 2014 față de anul 2008. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, ponderea educatorilor reprezenta 16.2% din totalul personalului didactic al orașului Milișăuți. Personalul didactic din învățământul primar (inclusiv cel special) a fost mai ridicat cu 1 învățător în anul 2014 față de anul 2008. Cele mai multe cadre didactice care predau elevilor înscriși în învățământul primar (inclusiv special) din oraș s-au înregistrat în perioada 2012 - 2013 (14 învățători). În ceea ce privește numărul personalului didactic din învățământul gimnazial (inclusiv cel special) se constată o scădere cu 28.0% la nivelul anului 2014 față de anul 2008. Dacă la nivelul anului 2008 existau 25 profesori care predau elevilor înscriși în învățământul gimnazial (inclusiv special), în 2014 numărul acestora a ajuns la 18 profesori. Potrivit INS, ponderea personalului didactic din învățământul gimnazial (inclusiv cel special) reprezintă 48.7% din totalul personalului didactic al orașului Milișăuți. Conform datelor oficiale, în anul 2014, un cadru didactic din învățământul primar (inclusiv cel special) preda, în medie, unui număr de 19 elevi, iar un cadru didactic din învățământul gimnazial (inclusiv cel special) preda, în medie, unui număr de 12 elevi.

Înv. gimnazial Înv. primar Înv. preșcolar


48.7% Personal didactic în învățământul

gimnazial

71

Importanța educației pentru populația orașului Milișăuți

Importanța educației pentru populația orașului Milișăuți Un rol deosebit de important pentru reuşita în viaţă îl are educaţia. Este necesară o creștere a nivelului de educație pentru a face față schimbărilor cerințelor de pe piața muncii. Dezvoltarea se bazează pe resursa umană, astfel că la nivel local trebuie să existe responsabilităţi în materie de calificare a forţei de muncă şi creştere a capacităţii de adaptare la schimbările de mediu. Ştiinţa şi cercetarea trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice proces de dezvoltare. Acest fapt presupune valorificarea potenţialului uman la nivel local şi a cunoştinţelor şi informaţiilor existente. În cadrul fiecărui domeniu al dezvoltării sunt necesare activităţi de cercetare care să fundamenteze programe de dezvoltare promovate de fiecare actor.

Şcoala nu trebuie să se rezume la educarea propriu-zisă a copiilor, ci trebuie să îşi asume şi să îndeplinească un rol de catalizator al participării civice, de centru de resurse de interes comunitar şi de furnizor de instruire pentru adulţi. În acest moment, nici unul din aceste roluri nu este îndeplinit, unităţile de învăţământ rezumându-se la predarea curriculumului şi examinarea elevilor.

Rezultatele obținute în urma studiului realizat în luna martie 2015 evidențiază faptul că aproximativ 90.0% dintre localnicii chestionați consideră sectorul educațional prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai al orașului Milișăuți (89.8%).

Diferența până la 100.0% este reprezentată de localnicii care acordă sectorului educațional o prioritate medie în vederea dezvoltării nivelului de trai din oraș. Ponderea acestora reprezintă 10.2% din totalul celor intervievați.

89.8%

10.2%

Prioritate mare Prioritate medie


Locuitorii orașului Milișăuți consideră sectorul educațional prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai. Cei mai mulți dintre aceștia au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți și au vârsta peste 65 ani.

72

Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind calitatea sistemului de învățământ Sistemul de învățământ reprezintă principalul subsistem al sistemului de educație, care se referă la organizarea instituțională a învățământului. De menționat este faptul că educația este una dintre cele mai importante componente ale societății umane. În cadrul sistemului de învățământ sunt reunite instituțiile specializate implicate în procesul de educație, cercetare și cultură, responsabile de realizarea în mod organizat, planificat și metodic a dezideratelor educative. Proiectarea și realizarea funcțiilor educației prin conținuturi și metodologii specifice, organizate formal și non-formal se realizează în conformitate cu anumite principii educaționale generale și în corelație cu gradul de dezvoltare economică, socială și politică a societății. Conform datelor obținute în urma studiului asupra opiniei populației din orașul Milișăuți, realizat în martie 2015, peste jumătate dintre locuitori se declară mulțumiți de calitatea sistemului de învățământ din teritoriu (67.7%). De asemenea, 8.6% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți de sistemul de învățământ din oraș. Totuși, există și cetățeni care sunt nemulțumiți (23.0%), respectiv foarte nemulțumiți (0.7%) de calitatea sistemului educațional din teritoriu.

Localnicii care susțin că sunt foarte nemulțumiți de acest aspect au vârsta cuprinsă între 35 - 44 ani și au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți. Sistemul de învățământ din orașul Milișăuți

Numărul unităților de învățământ din orașul Milișăuți Potrivit studiului realizat în martie 2015, peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți au declarat că numărul unităților de învățământ din teritoriu nu este suficient (56.5%). Dintre cei care susțin acestă opinie, 31.2% au domiciliul în localitatea Milișăuți, 17.4% în localitatea Bădeuți, 4.3% în localitatea Gara, iar 3.6% în localitatea Lunca. Diferența până la 100.0% este reprezentată de localnicii care susțin că în oraș sunt suficiente unități de învățământ (43.5%).

67.7% Mulțumiți


73

Calitatea actului didactic din orașul Milișăuți Calitatea în educaţie desemnează un complex de principii şi practici ce traversează întregul mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de rezultate superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor educaţiei. Factorii care influențează calitatea educației fac referire la profesori, elevi, spațiul de învățare, materiale didactice, strategiile utilizate, sfera de interese și activitățile extracurriculare. Calitatea actului didactic din orașul Milișăuți

Rezultate obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației orașului Milișăuți evidențiază faptul că 66.1% dintre localnici se declară mulțumiți de calitatea actului didactic din teritoriu.

La polul opus se situează 33.9% dintre localnicii chestionați. Aceștia sunt nemulțumiți de calitatea actului didactic din unitățile de învățământ din orașul Milișăuți.

Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind unitățile de învățământ Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, peste jumătate dintre localnicii chestionați consideră că numărul grădiniţelor (57.4%), respectiv cel al școlilor (53.0%) din orașul Milișăuți este suficient. De asemenea, cei mai mulți localnici consideră că școlile (51.3%) și grădinițele (56.5%) din teritoriu sunt dotate corespunzător.

Localnicii care sunt nemulțumiți de numărul grădinițelor din orașul Milișăuți reprezintă 42.6% din total, iar cei care sunt nemulțumiți de numărul școlilor din teritoriu reprezintă 47.0%. Ponderea persoanelor care susțin că sunt nemulțumite de dotarea școlilor și a grădinițelor reprezintă 48.7%, respectiv 43.5% din total.


66.1% Mulțumiți de calitatea

actului didactic

74

Performanța formelor de învățământ

Performanța formelor de învățământ În învățământul de stat, copilul are acces la învățământ în mod gratuit, beneficiind gratuit de o parte din manualele școlare. Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului non-profit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare. Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat. Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie.

Spre deosebire de școlile publice, o școală privată poate însemna un sacrificiu financiar foarte mare pentru părinți, însă școlile private sunt de obicei dotate mai inovativ din punct de vedere tehnologic și al metodelor de educare.

Potrivit studiului realizat în martie 2015, peste 60.0% dintre localnicii intervievați consideră că învățământul de stat este mai performant comparativ cu cel privat (62.4%).

Următoarea pondere se înregistrează în rândul localnicilor care consideră că ambele forme de învățământ sunt performante (20.0%).

Diferența până la 100.0% este reprezentată de cetățenii care consideră că învățământul privat este mai performant comparativ cu cel de stat (17.6%). Printre cei care susțin acest aspect se enumeră și 1.6% dintre respondenții cu vârsta între 18 și 24 ani.

62.4% 20.0%

17.6%


Înv. de stat

Ambele forme

Înv. privat

75

12 CULTURĂ În ultimii ani, dezvoltarea economică şi globalizarea, pericolul marginalizării şi cel al dispariţiei cu care se confruntă numeroase comunităţi, precum şi erodarea treptată a credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut imperios necesară reconsiderarea pe plan național a locului patrimoniului cultural.

În ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi integrarea sa în marile proiecte de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu determinare şi consecvenţă măsuri eficiente, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care a aderat şi cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural. Rezultatul care se poate observa este o pierdere accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului. Această stare de fapt are deopotrivă cauze istorice şi recente. Factorul agravant pentru pericolul în care se află patrimoniul construit şi natural din România îl constituie însă, o dată cu creşterea economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a dezvoltărilor necontrolate, care antrenează distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după demolările ceauşiste.


Patrimoniul cultural

Infrastructura culturii

Numărul volumelor existente în biblioteci

Numărul volumelor eliberate cititorilor

Numărul cititorilor activi

Personal angajat în biblioteci

Importanța sectorului cultural

76

Patrimoniul cultural al orașului Milișăuți Biserica “Sfântul Precopie” din Bădeuți Biserica “Sfântul Precopie” din Bădeuți a fost înălțată de Șefan cel Mare în anul 1487, după cum arată pisania ce se află în dreapta ușii de la intrare în biserică, pe zidul de miazăzi: “În anul 6989 (=1481), luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, și cu preaiubitul său fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, poreclit Țapaluș. Și a ajutat Dumnezeu pe Ștefan Voievod și a biruit pe Basarab Voievod și a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ștefan Voievod a binevoit, cu a sa bunăvoință și cu gând bun, a zidi casa aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (=1487); și s-a început în luna iunie, 8; și s-a sfârșit în același an, în luna noiembrie, 13”. O traducere asemănătoare a realizat și istoricul Gheorghe Balș în anul 1925. Pisania vechii biserici a fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, iar astăzi se află în lapidariumul Muzeului Național de Istorie al României. Printre preoții care au slujit la această biserică se regăsește parohul Alexandru Ciupercovici (1823 - 1902), viitor arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației (1896 - 1902). Acesta a

păstorit în localitățile Bădeuți și Milișăuți între anii 1853 - 1866, după care s-a călugărit la Mănăstirea Putna.

În decursul timpului, biserica a suferit mai multe avarii. După cum scria în anul 1912 istoricul de artă polonez Władysław Podlacha, în anul 1790 s-au executat o serie de reparații. Biserica a avut până atunci patru turle, dar trei dintre ele au fost eliminate și a rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în anul 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac

77

Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări de restaurare, demolând și reconstruind turla deteriorată ce amenința să cadă. Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea - 22.5 m; lărgimea naosului - 8.8 m și lărgimea absidelor laterale - 11.2 m. Fațadele bisericii erau din piatră fățuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind tencuite cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susținute de șase contraforți înalți de cărămidă (câte doi încadrau absidele laterale și alți doi de formă oblică se aflau în colțurile vestice ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. În curtea bisericii se afla o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid între care atârnau clopotele. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei. Lăcașul de cult a fost zugrăvit în frescă atât în interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în anul 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de

intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavriil (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene referitoare la viața și martiriul Sfântului Procopie, fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de fier, Sfântul este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior era reprezentat grupul Femeilor Sfinte. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din anul 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de pictură pe peretele sudic, el remarcând doar fresca Arborele lui Iesei, aflată la dreapta portalului de intrare în biserică.

78

Infrastructura culturii din orașul Milișăuți Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul județului Suceava, în anul 2014, existau 331 biblioteci, dintre care 110 publice. Numărul bibliotecilor din județ a suferit modificări în perioada 2008 - 2014, numărul acestora fiind cu 2.4% mai scăzut comparativ cu anul 2008. Din totalul bibliotecilor existente la nivel județean în anul 2014, 2 biblioteci se află în orașul Milișăuți, una aparținând domeniului public.

Biblioteca Orășenească Milișăuți a fost înființată în anul 1959 cu un fond de carte de aproximativ 5.000 volume scrise în limba română și limba rusă. După anul 1960, fondul de carte s-a îmbunătățit continuu, astăzi existând 8.665 cărți românești, 343 cărți străine și o colecție audio video. Biblioteca și-a schimbat statutul în bibliotecă orășenească în anul 2004. Astăzi oferă următoarele servicii: achiziții, evidență și prelucrare, împrumut la domiciliu pentru adulți și copii, informare bibliografică, precum și consultarea de documente pe loc.

Numărul volumelor existente și eliberate din cadrul bibliotecilor orașului Milișăuți Numărul volumelor existente în bibliotecile din orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, este de 20.235, dintre care doar 7.275 volume au fost eliberate cititorilor pe tot parcursul anului. Potrivit datelor furnizate de INS, comparativ cu anul 2011, se evidențiază atât o scădere a numărului de volume existente, cât și o scădere a numărului de volume eliberate cititorilor din oraș.

Numărul volumelor eliberate cititorilor în anul 2014 a fost de aproximativ 2 ori mai scăzut comparativ cu numărul volumelor eliberate în anul 2011, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2011, în bibliotecile din orașul Milișăuți s-au înregistrat 23.721 volume existente, numărul acestora scăzând în anul 2014 cu 14.7%.

2011

2014

7.275 volume eliberate

Nr. volumelor eliberate din bibliotecile din Milișăuți a scăzut de aprox. 2 ori 12.602

volume eliberate

79

Numărul cititorilor activi din orașul Milișăuți Cititorul activ (utilizatorul) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puţin o dată într-un an calendaristic o carte, broşură sau o altă publicaţie aparţinând unei biblioteci. Cititori activi

2012 2013 2014 Județul Suceava 133692 138130 129165 Orașul Milișăuți 721 804 845 % din județ 0.5% 0.6% 0.7%

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014, la nivelul orașului Milișăuți există 845 cititori activi. Numărul acestora a crescut cu 17.2% față de anul 2012. La nivelul județului Suceava se poate observa o scădere a numărului de cititori activi în anul 2014 comparativ cu anul 2012 (cu 3.4%). La nivelul anului 2014, ponderea cititorilor activi din orașul Milișăuți din totalul cititorilor activi de la nivel județean este de 0.7%. La nivelul anului 2013, numărul cititorilor din orașul Milișăuți înregistra valoarea de 804, reprezentând 0.6% din totalul cititorilor activi din județul Suceava. În anul 2013, numărul acestora a fost mai ridicat cu 11.5% față de anul 2012.

Personal angajat în bibliotecile din orașul Milișăuți Misiunea bibliotecilor din România face referire la satisfacerea intereselor de studiu, lectură, informare, documentare, educare și recreere ale populației prin promovarea cunoașterii. În acest sens, bibliotecile au un rol major în oferta naţională de informaţii, la care au acces, fără discriminare, toţi cetăţenii României. De asemenea, personalul angajat în biblioteci asigură asistenţă de specialitate oricărei persoane/organizaţii care doreşte să facă o cercetare în scop personal, profesional, ştiinţific sau comercial. A fi bibliotecar înseamnă maturitate temperamentală, echilibru, cunoaştere, perseverenţă, cultură, informaţie, pregătire, răbdare, spirit de prudenţă, amabilitate, simţ analitic, spirit critic, creativitate, capacitate de sinteză, curiozitate intelectuală, rigoare etc. Bibliotecarul este un agent cultural şi educaţional ce utilizează oportunităţile pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale și caută să înţeleagă interlocutorul, psihologia şi personalitatea fiecărui beneficiar. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2014, în orașul Milișăuți a fost înregistrată o persoană angajată în cadrul bibliotecilor locale. La nivelul județului Suceava, în anul 2014 au fost înregistrați 183 de angajați în bibliotecile existente. Numărul de angajați în bibliotecile din județ a scăzut față de anul 2011 cu 7.1%.


80

Importanța sectorului cultural pentru populația orașului Milișăuți Într-o perioadă a globalizării, cultura devine o calitate esențială a unei regiuni. Dezvoltarea culturii la nivel local consolidează identitatea locală și caracterul distinctiv, creând produse culturale cu o valoare unică. O comunitate care investește în cultură, educație și sport generează în același timp mai multă bogăție, bunăstare și siguranță. Astfel, este creat un mediu favorabil pentru generațiile viitoare, cu posibilitatea dezvoltării locurilor de muncă și creșterii, în același timp, a nivelului de trai. Cultura include arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult, include modurile prin care se definește identitatea unui individ. Conform UNESCO, cultura este definită ca un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă și sistemul de valori a individului. Potrivit studiului realizat în martie 2015, 89.8% din populația orașului Milișăuți consideră prioritar sectorul cultural în vederea îmbunătățirii nivelului de trai local. Cei mai mulți localnici care susțin această opinie au domiciliul stabil în localitatea urbană Milișăuți (51.7%). În ceea ce privește repartizarea populației orașului pe grupe de vârstă, s-a constatat că populația cu vârsta peste 65 ani își

dorește cel mai mult ca Administrația Publică Locală să dezvolte sectorul cultural în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai.

Următoarea pondere se înregistrează în rândul localnicilor care acordă dezvoltării sectorului cultural din oraș o prioritate medie (9.5%). Dintre aceștia, o parte locuiesc în satul Gara (1.4%).

Importanța sectorului cultural pentru populație

89.8% Sectorul cultural - prioritate mare

9.5% Sectorul cultural - prioritate medie

0.7% Sectorul cultural - prioritate mică

Ponderea persoanelor chestionate care au menționat faptul că sectorul cultural nu este

prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai din oraș este cea mai redusă (0.7%). Aceste persoane locuiesc în localitatea urbană Bădeuți.

13

81

ECONOMIE Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție, gradul de competitivitate internațională și nivelul de trai al populației. Analiza situaţiei actuale evidenţiază faptul că economia României are un nivel de competitivitate mult sub media Uniunii Europene. Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu media Uniunii Europene, principalele decalaje constând în nivelul scăzut al implementării şi absenţa structurilor de susţinere a start-up-urilor inovative. România este deficitară şi în ceea ce priveşte infrastructura de afaceri necesară pentru a face faţă competiţiei pe piața internaţională, în special în sectorul inovativ şi de înaltă tehnologie. În acest scop, ar trebui acordată atenţie structurilor de sprijinire a afacerilor. În acelaşi timp, o parte dintre firmele românești nu sunt complet operaţionale şi necesită asistenţă în continuare pentru a îmbunătăţi serviciile oferite.


Evoluția agenților economici

Domeniul de activitate al agenților economici

Numărul unităților economice dizolvate/lichidate

Numărul unităților economice radiate

Mărimea firmelor de pe raza orașului

13

82

Evoluția agenților economici din orașul Milișăuți În urma răsturnării regimului comunist, statul român a străbătut un deceniu de instabilitate şi declin economic, cauzate într-o anumită măsură de o bază industrială depăşită şi de lipsa unei reforme structurale. Totuşi, începând cu anul 2000, economia României s-a transformat într-o economie bazată pe stabilitate macroeconomică relativă, caracterizată printr-o creştere intensă, o rată redusă a şomajului şi o rată a inflaţiei aflată în scădere.

Cu toate că regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, aceasta se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. Deși produsul intern brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară celei naționale, ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni.

Numărul de întreprinderi de la nivel regional a înregistrat o scădere cu 15.6% în anul 2013 comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate de INS. Aceeași situație este întâlnită și la nivelul județului Suceava, unde numărul de firme a scăzut în anul 2013 cu 8.9% față de anul 2008. Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, la nivelul anului 2013 existau 143 firme cu sediul social pe teritoriul orașului Milișăuți. În acest an numărul firmelor cu sediul social pe teritoriul orașului a crescut cu 12.6% comparativ cu anul 2010. În perioada 2009 - 2013, numărul de agenți economici de pe teritoriul orașului Milișăuți a înregistrat oscilații, cele mai multe firme fiind înregistrate la nivelul anului 2009 (150 firme), iar cele mai puține în anul 2010 (127 firme). În anul 2010, numărul întreprinderilor din Milișăuți a scăzut cu 15.3% față de anul 2009.

Evoluția agenților economici din orașul Milișăuți

150 agenți economici



120

140

160

2009 2010 2011 2012 2013

O creștere cu 12.6% față de anul 2010

Sursa datelor: ORC Suceava, prelucrări Anderssen

83

Domeniul de activitate al agenților economici din orașul Milișăuți Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, cele mai multe firme din orașul Milișăuți au ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea autovehiculelor și motocicletelor, ponderea acestora reprezentând 35.0% din totalul firmelor înregistrate la nivelul anului 2013. Pe locul doi se situează întreprinderile ce activează în domeniul transportului și depozitării, în anul 2013 existând 34 astfel de firme în orașul Milișăuți. Potrivit ORC Suceava, în perioada 2009 - 2013, cele mai multe astfel de întreprinderi s-au înregistrat la nivelul anului 2011 (37 firme).

În orașul Milișăuți există și firme care activează în domeniul industriei prelucrătoare, respectiv în cel al construcțiilor, ponderea acestora reprezentând 11.2%, respectiv 10.5% din total. Agenții economici ce activează în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului înregistrează la nivelul anului 2013 o pondere de 8.4% din total. Alte domenii de activitate ale întreprinderilor cu sediul social în orașul Milișăuți sunt: hoteluri și restaurante - 7 firme, activități de servicii administrative și activități de servicii suport - 3 firme, alte activități de servicii - 3 firme, informații și comunicații - 1 firmă, intermedieri financiare și asigurări - 1 firmă, precum și activități profesionale, științifice și tehnice - 1 firmă.

Domeniul de activitate al agenților economici din orașul Milișăuți - anul 2013 Domeniul de activitate Număr firme Agricultură, silvicultură și pescuit 12 Industria prelucrătoare 16 Construcții 15 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea autovehiculelor și motocicletelor 50 Transport și depozitare 34

Hoteluri și restaurante 7

Informații și comunicații 1

Intermedieri financiare și asigurări 1

Activități profesionale, științifice și tehnice 1

Activități de servicii administrative și activități de servicii suport 3 Alte activități de servicii 3 Total 143


84

Numărul unităților economice dizolvate/lichidate din orașul Milișăuți Dizolvarea societăților comerciale reprezintă totalitatea operaţiunilor care pregătesc încetarea existenţei societăţii şi asigură premisele lichidării patrimoniului social. Dizolvarea pune capăt activităţii normale a societăţii, însă personalitatea juridică a acesteia subzistă până la sfârşitul lichidării.

Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, împrejurări, situații care au ca efect dizolvarea oricărei societăți. O societate se dizolva prin:

trecerea timpului stabilit pentru durata societății;

imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății;

declararea nulității societății;

hotărârea adunării generale;

hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, cum ar fi neînțelegerile grave dintre asociați, ce impiedică funcționarea societății, insolvența societății.

Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, în anul 2013 a fost lichidată o societate de pe teritoriul orașului Milișăuți. În ceea ce privește numărul unităților economice dizolvate din oraș, datele furnizate de ORC Suceava au evidențiat că în anul 2013 nu a fost dizolvată nici o unitate economică din Milișăuți. Lichidarea reprezintă ansamblul de operaţii economice şi financiare determinate de dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societăţi comerciale. Lichidarea este precedată de dizolvarea societăţii comerciale. În cazul dizolvării, calitatea de persoană juridică a societăţii comerciale se menţine numai pentru o anumită perioadă, în vederea lichidării, pe când lichidarea marchează dispariţia definitivă a persoanei juridice.

85

Numărul unităților economice radiate din orașul Milișăuți Radierea firmei reprezintă ultima etapă în procesul de închidere prin care trece o firmă. În mod corespondent cu procedura de înființare, actul prin care firma își încetează existența este reprezentat tot de un act emis de Registrul Comerțului, certificatul de radiere. Radierea poate privi însăşi înregistrarea societăţii comerciale sau numai anumite menţiuni privitoare la aceasta care au fost înregistrate în Registrul Comerţului. Ea este, aşadar, o operaţiune care poate avea loc oricând în cursul funcţionării societăţii comerciale ori la încetarea acesteia, în urma dizolvării şi lichidării. O condiție pentru a putea radia o firmă este să nu existe datorii la bugetul de stat sau la terți. Radierea firmei nu necesită un control de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Cazurile de radiere se pot grupa în două mari categorii: radierea societăţii comerciale în urma dizolvării acesteia şi radierea înmatriculării societăţii comerciale ori a unor înregistrări privitoare la aceasta. Fiecare dintre acestea are o reglementare distinctă, având ipoteze, reguli de procedură şi efecte diferite. În orașul Milișăuți, în perioada 2009 - 2013, numărul unităților economice radiate a înregistrat oscilații semnificative. Dacă la nivelul anului 2009 au fost radiate 3 unități economice cu sediul social în orașul Milișăuți, în anul 2010 numărul acestora a ajuns la 38, înregistrând o creștere de aproximativ 13 ori. În anul 2011, numărul unităților economice radiate a înregistrat o scădere bruscă, ajungând la 2 unități economice, după care a crescut la 13 unități economice în anul 2012. În anul 2013, au fost radiate 5 unități economice.

Numărul unităților economice radiate din orașul Milișăuți

3 unități economice



0

20

40

2009 2010 2011 2012 2013


86

Mărimea firmelor de pe raza orașului Milișăuți Conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava, cele mai multe firme cu sediul social pe teritoriul orașului Milișăuți sunt Microîntreprinderi. Ponderea acestora reprezintă 81.1% din totalul firmelor existente în oraș. Microîntreprinderea este acea societate ce realizează la finele exercițiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exercițiului, iar ponderea serviciilor de consultanță și management nu este mai mare de 20.0% în total venituri. Impozitul pe venit al unei Microîntreprinderi este de 3.0% și poate avea de la 0 până la 9 angajați. Mărimea firmelor de pe raza orașului Milișăuți

Pe a doua poziție se situează Întreprinderile Mici și Mijlocii. Potrivit ORC Suceava, ponderea IMM-urilor de pe teritoriul orașului Milișăuți reprezintă 15.1% din totalul întreprinderilor locale. Categoria Întreprinderilor Mici și Mijlocii este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 persoane, care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro și/sau care dețin active totale de până la 43 milioane euro. IMM-urile joacă un rol esențial în economia unui oraș, reprezentând o sursă de abilități antreprenoriale, inovare și creare de locuri de muncă. Datele înregistrate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava evidențiază că în orașul Milișăuți există și Organizații Cooperatiste (1.9%), dar și Persoane Fizice, Întreprinderi Familiale sau Individuale (1.9%). Potrivit ORC, în orașul Milișăuți încă nu își desfășoară activitatea nici o Întreprindere Mare (cu 250 angajați și peste).

81.1% dintre firmele din orașul Milișăuți

sunt Microîntreprinderi

Sursa datelor: Primăria orașului Milișăuți, prelucrări Anderssen

14

87

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut ca starea de sănătate şi serviciile sanitare oferite la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene să devină cadru de referinţă şi pentru cetăţenii din România. Datele disponibile arată că un copil care s-a născut în România în anul 2007 are de 6 ori mai multe şanse de a deceda înaintea primei sale aniversări, în comparaţie cu un copil născut în aceeaşi perioadă în Suedia şi de aproape 3 ori mai multe decât unul născut în Ungaria. În acelaşi timp, afecţiuni care în multe state ale UE sunt aproape eradicate continuă să afecteze un număr mult prea mare de români, mai ales acelea care pot fi prevenite şi controlate printr-un sistem sanitar public eficient şi aici se află atât multe dintre bolile transmisibile, precum şi multe alte afecţiuni. În aceste condiţii, sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistenţa spitalicească ca principală metodă de intervenţie, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai ridicate din lume.


Infrastructura sanitară Personal medico-sanitar Importanța sectorului medical Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor medicale din oraș Gradul de mulțumire al populației privind numărul și dotarea unităților sanitare Persoane cu dizabilități Persoane beneficiare de ajutor social Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor sociale Grupuri defavorizate

14

88

Nu este surprinzător că, deşi eforturile financiare ale statului român au crescut considerabil, aproape toate veniturile şi cheltuielile s-au dublat în ultimul timp pentru aproape toate categoriile de servicii medicale, iar senzaţia de lipsuri din sistemul de sănătate continuă să persiste şi să se acutizeze. Lipsa investițiilor, nivelul ridicat de birocrație, lipsa facilităților fiscale și subdezvoltarea sistemului privat sunt principalele probleme ale sistemului național de sănătate actual. Sistemul de asistență socială din România cuprinde ansamblul de instituții și măsuri prin care statuI, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. Sistemul de asistență socială este non-contributiv fiind susținut din bugetul de stat și bugetele locale. Misiunea sistemului național de asistență socială este aceea ca, prin serviciile sociale și beneficiile sociale acordate, să asigure dezvoltarea capacităților indivizilor și/sau comunităților pentru soluționarea propriilor nevoi sociale, precum și pentru creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială. România dorește să construiască un sistem de asistență socială sustenabil, echilibrat, bazat pe

principiile justiției sociale, care promovează incluziunea socială prin măsuri active. Măsurile de modernizare a sistemului de asistență socială vor contribui la atingerea următoarelor obiective:

reducerea sărăciei; promovarea muncii ca cea mai bună formă

de protecție pentru cei care pot munci, în paralel cu protecția veniturilor persoanelor și familiilor cu venituri mici;

îmbunătățirea măsurilor de dezvoltare de oportunități egale pentru persoanele cu handicap;

acordarea prestațiilor și serviciilor sociale numai celor îndreptățiți, prin limitarea nivelului erorilor sau a fraudelor.

În România, acoperirea sistemului de protecție socială este ridicată, peste 84.0% dintre cetățeni sunt acoperiți de cel puțin un beneficiu monetar, în mod direct sau indirect (ca membri ai gospodăriei prin împărțirea veniturilor). În ceea ce privește tipul transferurilor, aproape jumătate dintre indivizi au în gospodărie cel puțin o sursă de venit provenind din beneficii contributorii de protecție socială (46.0%), dintre acestea cele mai răspândite fiind pensiile pentru vechimea în muncă (29.4%), cele pentru pierderea capacității de muncă (10.2%) și cele de agricultor (9.9%).

În cazul beneficiilor necontributorii, de care beneficiază, direct sau indirect, peste 57.0% din populația României, cea mai mare acoperire o au alocațiile pentru copii, fiind urmate de alocația complementară.

89

Infrastructura sanitară din oraș Calitatea serviciilor de sănătate publică care sunt accesibile pentru locuitorii unei localităţi sau regiuni are o influenţă desăvârșită asupra calităţii vieţii locale și asupra bunăstării locuitorilor. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, în orașul Milișăuți existau:

2 cabinete medicale de familie, ambele în regim public;

3 cabinete stomatologice, două în regim privat și unul în regim public;

1 farmacie, înregistrată în sectorul privat.

Personalul medico-sanitar din oraș Personalul medico-sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează în unități de ocrotire a sănătății, de învățământ medico-farmaceutic și în unități de cercetare științifică în domeniul medical, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Personalul sanitar este format din: personal sanitar cu pregătire medicală superioară, personal sanitar mediu și personal sanitar auxiliar. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, la nivelul orașului Milișăuți, existau 2 medici de familie, ambii aparținând sistemului public. În județul Suceava, la nivelul anului 2014, existau 323 medici de familie, dintre care cei mai mulți activau în domeniul public

(60.1%). Ponderea medicilor de familie din orașul Milișăuți reprezintă 0.6% din totalul medicilor de familie de la nivel județean și 15.4% din totalul personalului medico-sanitar din oraș. Personal medico-sanitar din oraș - 2014

Personal medico-sanitar Număr (%) Personal sanitar mediu 6 46.1% Medici stomatologi 3 23.1% Medici de familie 2 15.4% Farmaciști 2 15.4% Total 13 100.0%

Cea mai ridicată pondere din totalul personalului medico-sanitar al orașului Milișăuți este reprezentată de personalul sanitar mediu (46.1%). Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2014, în oraș existau 6 persoane încadrate în categoria de personal sanitar mediu. La nivelul județului Suceava, în anul 2014, personalul sanitar mediu înregistra valoarea de 3.658 persoane, 2.378 activând în sectorul public. Ponderea personalului sanitar mediu din orașul Milișăuți în totalul personalului sanitar mediu din județ reprezenta 0.2% în anul 2014. În ceea ce privește numărul medicilor stomatologi, în anul 2014, în orașul Milișăuți existau 3 astfel de medici, doi desfășurându-și activitatea în sectorul privat și unul în sectorul public. Ponderea medicilor stomatologi reprezintă 23.1% din totalul personalului medico-sanitar de la nivelul orașului.


90

Potrivit INS, în județul Suceava, la nivelul anului 2014, existau 396 medici stomatologi, cea mai mare parte dintre aceștia activând în domeniul privat (76.0%). Din totalul medicilor stomatologi de la nivel județean, 0.8% își desfășoară activitatea în orașul Milișăuți. Una dintre cele mai scăzute ponderi din totalul personalului medico-sanitar al orașului Milișăuți este reprezentată de farmaciști (15.4%). Potrivit INS, în anul 2014, pe teritoriul orașului, existau 2 farmaciști, ambii activând în sectorul privat.

Importanța sectorului medical pentru populația orașului Milișăuți În orice societate modernă, sistemul public de servicii medicale are o importanță vitală. Aceasta decurge din caracterul lui indispensabil, din investițiile mari în capitalul uman, din numărul ridicat al persoanelor deservite şi din implicațiile capitale ale funcționării serviciilor medicale în toate domeniile vieții sociale. Prin importanța socială şi consecințele intervenției lor, serviciile de sănătate, serviciile medicale sau cele sanitare sunt produse publice. Orice sistem public de servicii medicale are ca obiectiv generic asigurarea sănătății populației prin metode specializate de tip preventiv şi terapeutic, rolul său concret configurându-se în funcție de capacitatea sa de prevenție, limitare şi restrângere a incidenței îmbolnăvirilor.

Importanța sectorului medical pentru populație

Rezultatele obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației din orașul Milișăuți evidențiază faptul că sănătatea este considerată un sector prioritar de peste 80.0% dintre localnici (89.1%). Cea mai mare parte dintre aceștia locuiesc în localitatea urbană Milișăuți (49.0%), fiind urmați de cei din Bădeuți (26.5%). Ponderea localnicilor din localitățile rurale Gara și Lunca care doresc dezvoltarea sectorului medical în vederea îmbunătățirii nivelului de trai din teritoriu reprezintă câte 8.8%, respectiv 4.8% din total. De asemenea, rezultatele studiului au evidențiat faptul că populația vârstnică (peste 65 ani) este cea care pune cel mai mult accent pe dezvoltarea sectorului medical din oraș. Diferența până la 100.0% este reprezentată de localnicii care acordă sectorului medical o prioritate medie în vederea dezvoltării locale (10.9%).

89.1%


91

Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor medicale din oraș Rezultatele obținute în urma studiului asupra opiniei populației, realizat în martie 2015, evidențiază faptul că mai mult de jumătate din totalul localnicilor chestionați se declară mulțumiți de calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți (61.8%). Calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți

Următoarea pondere se înregistrează în rândul locuitorilor care susțin că sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale din oraș (25.2%). Printre aceștia se evidențiază și populația în vârstă (peste 65 ani) - 8.9%. Diferența până la 100.0% este reprezentată de locuitorii orașului Milișăuți care se declară foarte mulțumiți (8.2%), respectiv foarte nemulțumiți (4.8%) de calitatea serviciilor medicale.

Gradul de mulțumire al populației privind numărul și dotarea unităților sanitare Potrivit studiului realizat în luna martie 2015, peste jumătate din populația orașului Milișăuți se declară mulțumită atât de numărul unităților sanitare din teritoriu (53.0%), cât și de dotarea acestora (55.7%).

Totuși, există și locuitori nemulțumiți cu privire la aceste aspecte, ponderea acestora fiind de aproximativ 40.0%. Astfel, 38.8% se declară nemulțumiți de numărul unităților sanitare de pe teritoriul orașului, considerând că acestea sunt insuficiente în raport cu populația.

Potrivit studiului realizat, o pondere de 38.1% din totalul populației chestionate este de părere că unitățile sanitare existente în oraș nu sunt dotate corespunzător. Aceasta își declară nemulțumirea cu privire la aparatura de care dispun în prezent unitățile sanitare.

61.8%

25.2%

8.2%

4.8%


Mulțumit

Nemulțumit

92

Persoane beneficiare de ajutor social din orașul Milișăuți Ajutorul social (venitul minim garantat) reprezintă o formă de asistență socială și se asigură prin acordarea unui ajutor financiar lunar persoanelor cu risc social. Stabilirea dreptului la ajutorul social se realizează de către primari prin dispoziția acestora, bazată pe cerearea și documentele doveditoare depuse de solicitant, precum și pe ancheta socială efectuată de serviciul de specialitate.

Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferență între venitul minim garantat și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure, corelat cu valoarea bunurilor pe care le dețin solicitanții acestui sprijin financiar.

Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15.0% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puțin un membru al familiei face dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcționar public sau prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.

Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului Milișăuți, în teritoriu există 21 de persoane beneficiare de ajutor social.

Persoane cu dizabilități din orașul Milișăuți Persoanele cu dizabilități reprezintă 3.7% din populația României, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Din totalul acestor persoane, 97.6% se află în grija familiilor sau trăiesc independent (neinstituționalizate) și 2.4% se află în instituțiile publice rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu handicap (instituționalizate), coordonate de MMFPSPV, prin Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap.

Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului Milișăuți, în teritoriu există 182 persoane cu dizabilități. Cea mai ridicată pondere o înregistrează persoanele încadrate în gradul de handicap II (54.9%). Pe locul doi se situează persoanele încadrate în gradul de handicap I, înregistrând o pondere de 36.9% din totalul persoanelor cu dizabilități. Cea mai redusă pondere o înregistrează persoanele cu gradul III de handicap (8.2%).

93

Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor sociale din oraș Rezultatele obținute în urma studiului asupra opiniei populației, realizat în martie 2015, evidențiază faptul că mai mult de jumătate din totalul localnicilor chestionați se declară mulțumiți de calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți (55.1%). Calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți

Următoarea pondere se înregistrează în rândul locuitorilor care susțin că sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor sociale din oraș (38.8%). Cei mai mulți dintre aceștia au vâsta peste 65 ani și locuiesc în localitatea urbană Milișăuți. Diferența până la 100.0% este reprezentată de locuitorii orașului Milișăuți care se declară foarte mulțumiți (3.4%), respectiv foarte nemulțumiți (2.7%) de calitatea serviciilor sociale.

Serviciile de asistență socială oferite de APL persoanelor defavorizate din oraș Potrivit studiului realizat în martie 2015, populația orașului Milișăuți este de părere că Autoritățile Publice Locale oferă servicii de asistență socială persoanelor defavorizate din teritoriu. Aceste servicii constau în ajutoare alimentare (60.5%) și pensii pentru persoanele cu handicap (61.2%). În ceea ce privește ajutorul pentru încălzirea locuințelor în perioadele reci, majoritatea locuitorilor susțin că Autoritățile Publice Locale din Milișăuți nu oferă acest ajutor persoanelor nevoiașe (65.3%). De asemenea, persoanelor defavorizate din teritoriu nu li se asigură o masă caldă într-o cantină socială (87.0%) și nici un venit minim garantat (77.6%). Servicii de asistență socială oferie de APL Milișăuți

55.1%

38.8%

3.4%

2.7%


Mulțumit

Nemulțumit

60.5% susțin că APL din Milișăuți acordă ajutoare alimentare persoanelor defavorizate

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen

Consulting Group în martie 2015

94

Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate Grupurile defavorizate sunt grupurile lipsite de suport, care se află adesea în stare de sărăcie, fiind în incapacitate de a profita de oportunități sau de a se apăra în fața problemelor care pot să apară. Grupurile defavorizate reprezintă o categorie care cumulează riscuri pe toate dimensiunile vieții fiind incapabile să facă față dificultăților. Potrivit opiniei cetățenilor, Primăria și Autoritățile Publice Locale din orașul Milișăuți sprijină grupurile defavorizate, în special persoanele cu dizabilități și copiii instituționalizați. Acest lucru este susținut de către 68.7% din totalul localnicilor orașului Milișăuți.

Grupuri defavorizate ce ar trebui sprijinite în viitor

Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor În ceea ce priveşte persoanele care ar trebui sprijinite mai mult în viitor, populaţia orașului Milișăuți consideră că bătrânii (68.1%) sunt cei care trebuie să fie susţinuţi de către Primărie şi de Autorităţile Locale. O atenție deosebită trebuie acordată și persoanelor cu dizabilități. 9.5% din totalul populației este de părere că acest grup defavorizat ar trebui sprijinit mai mult în viitor de către Administrația Publică Locală a orașului Milișăuți. Alte grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor de către Administrația Publică Locală a orașului Milișăuți sunt: copiii instituționalizați (8.8%), șomerii înregistrați/neînregistrați (7.5%) și persoanele cu venituri reduse (6.1%).

68.1%

9.5%

8.8%

7.5%

6.1% Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în martie 2015

60.5% din populația orașului Milișăuți consideră că Primăria sprijină persoanele

vârstnice din teritoriu.

Bătrâni

15

95

URBANISM

Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub autoritatea Administraţiei Publice Locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură: alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie termică produsă centralizat, alimentarea cu gaze naturale și administrarea domeniului public. România se situează sub media ţărilor Europene în ceea ce priveşte calitatea locuirii. Accesul la apă potabilă, apă caldă curentă, canalizare, prezenţa dependinţelor etc., toate înregistrează niveluri medii mai reduse decât standardele europene, dar şi faţă de aşteptările populaţiei. Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare constituie elemente de bază pentru orice comunitate. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitate și, în general, condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii competitive. Dezvoltarea economică și socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Infrastructura şi serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menţine decalajul accentuat dintre zonele rurale şi zonele urbane din România şi care, cu atât mai mult, reprezintă o piedică în calea egalităţii de şanse şi a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale.


Gospodărirea apelor și canalizare

Suprafaţa locuibilă existentă

Locuinţe existente

Locuințe terminate

Autorizații de construire

Dotarea locuințelor

Infrastructura rutieră

Iluminatul public

15

96

Gospodărirea apelor și canalizare Accesul la apa potabilă reprezintă o nevoie elementară a omului, calitatea vieții fiind grav afectată de absența acesteia. Reţeaua publică pentru alimentarea cu apă, denumită şi reţeaua de distribuţie, reprezintă partea din sistemul public de alimentare cu apă alcătuită din conducte, armături şi construcţii anexe care asigură distribuţia apei tuturor utilizatorilor. Limita reţelei publice de alimentare cu apă este contorul de branşament, respectiv aparatul de măsurare a volumului de apă consumat de utilizator, care se montează pe branşament între două vane/robinete, la limita proprietăţii utilizatorului, fiind ultima componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei potabile. Reţeaua publică de alimentare cu apă este amplasată de regulă pe domeniul public. În cazul în care condiţiile tehnico-economice sunt avantajoase, reţeaua publică de alimentare cu apă poate fi amplasată, cu acordul deţinătorilor, pe terenuri private. Rețeaua de canalizare este parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere și construcții anexe care asigură preluarea, evacuarea și transportul apelor uzate. De menționat este faptul că existenţa unui sistem de canalizare condiţionează calitatea mediului înconjurător şi implicit a vieţii.

Racordarea la rețeaua de apă potabilă, cât și la canalizare reprezintă o necesitate pentru întreaga populație. Astfel, este stimulată dezvoltarea durabilă, ceea ce duce la o creștere a nivelului de trai.

Potrivit rezultatelor obținute la Recensământul Populației din 2011, la nivelul regiunii Nord-Est, 51.5% dintre gospodării sunt racordate la rețeaua de apă și 49.9% la rețeaua de canalizare. În județul Suceava, 55.2% dintre locuințe sunt alimentate cu apă potabilă, iar 52.6% sunt racordate la rețeaua de canalizare. Atât valorile înregistrate la nivel regional, cât și cele înregistrate la nivel județean sunt sub media națională unde ponderea locuințelor alimentate cu apă este de 66.7%, iar cea a locuințelor racordate la rețeaua de canalizare este de 65.1%.

Locuințe convenționale din orașul Milișăuți Alimentarea cu apă

în locuință Instalație de

canalizare în locuință Număr (%) Număr (%)

754 38.2% 783 39.7%

Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în orașul Milișăuți sunt înregistrate 754 locuințe alimentate cu apă și 783 locuințe racordate la rețeaua de canalizare. Raportând numărul locuințelor racordate la rețeaua de apă potabilă și canalizare la numărul total al locuințelor din orașul Milișăuți, se poate observa că aproximativ 40.0% dintre locuitori beneficiază de utilități în locuință.


97

Suprafaţa locuibilă existentă Suprafața (aria) locuibilă desfășurată (totală) reprezintă suma suprafețelor destinate pentru locuit a tuturor locuințelor sau spațiilor de locuit din clădiri. Suprafața locuibilă a locuințelor terminate în cursul anului reprezintă suma suprafețelor camerelor de locuit măsurată după dimensiunile interioare, la nivelul pardoselii.

În perioada 2008 - 2014, suprafaţa locuibilă existentă în județul Suceava a urmat un trend ascendent. La sfârșitul anului 2014, suprafața locuibilă existentă la nivel județean era de 13.105.008 metri pătrați, dintre care o pondere de 99.0% este reprezentată de proprietatea privată, iar 1.0% este reprezentată de proprietatea publică. La nivelul anului 2014, suprafața locuibilă existentă în județul Suceava a fost cu 28.9% mai mare comparativ cu anul 2008, când suprafața locuibilă existentă înregistra valoarea de 10.164.941 metri

pătrați, fiind cea mai scăzută valoare din ultimii 7 ani. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se poate observa că, în perioada 2008 - 2014, suprafața locuibilă existentă în orașul Milișăuți a înregistrat o creștere. Astfel, suprafaţa locuibilă existentă în orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 a fost de 110.147 metri pătraţi. Aproximativ toată suprafața locuibilă existentă în orașul Milișăuți la nivelul anului 2014 se află în proprietate privată (99.8%). Raportând suprafața locuibilă existentă în oraș în anul 2014 la cea din anul 2008, se poate observa că aceasta este cu 43.3% mai mare. Valoarea suprafeței locuibile înregistrate la nivelul anului 2014 a fost cea mai ridicată din perioada 2008 - 2014. În orașul Milișăuți, la nivelul anului 2014, unei persoane îi revin 20.3 metri pătraţi de suprafaţă privată locuibilă.

Suprafața locuibilă la sfârșitul anului din orașul Milișăuți

76.887 metri pătrați



70000

95000

120000

2008 2010 2012 2014

Metri pătrați


98

Locuinţe existente la sfârşitul anului în orașul Milișăuți

Locuinţe existente

Locuința este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit situate la același nivel al clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte spații de deservire, independentă din punct de vedere funcțional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie. Pentru a putea construi o locuință, este necesară obținerea unei autorizații de construire, eliberată de Primărie pe baza unui dosar ce cuprinde o serie de avize și acorduri. În anul 2014 s-a înregistrat cea mai ridicată valoare în ceea ce privește numărul locuințelor existente în orașul Milișăuți, și anume 2.071, valoare cu 10.1% mai ridicată față de cea înregistrată pentru anul

2008 (1.881 locuințe) și cu 1.5% mai ridicată față de anul 2013 (2.041 locuințe). Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2014, în orașul Milișăuți din totalul locuințelor existente, 2.066 se află în proprietate privată, iar 5 în proprietate publică. Cele mai puține locuințe existente în orașul Milișăuți s-au înregistrat în anul 2008, conform datelor furnizate de INS. La nivelul județului Suceava, în anul 2014, existau 266.145 locuințe, dintre care 3.505 erau în proprietate publică şi 262.640 în proprietate privată. Numărul locuințelor existente la nivel județean este cu 6.0% mai ridicat în anul 2014 comparativ cu anul 2008. În anul 2014, numărul locuințelor existente în orașul Milișăuți reprezintă 0.8% din totalul locuințelor existente în județul Suceava.

1.881 locuințe

1.990 locuințe 2.071 locuințe

1800

1950

2100

2008 2010 2012 2014

Locuințe existente


99

Locuințe terminate

Locuința terminată în cursul unui an este construcția terminată complet în anul de referință, care nu a existat anterior și la care s-au realizat toate lucrările prevăzute în documentația de execuție, fiind recepționată de beneficiari.

Locuințe terminate - Milișăuți

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul locuințelor terminate în cursul anului în orașul Milișăuți prezintă fluctuații în perioada analizată. Astfel, la nivelul anului 2014 au fost înregistrate 30 locuințe terminate în teritoriu, numărul acestora fiind cu 6.3% mai scăzut față de anul 2012, când s-a înregistrat cea mai ridicată valoare în ceea ce privește numărul locuințelor terminate în cursul anului (32 locuințe).

În perioada 2008 - 2014, toate locuințele finalizate din orașul Milișăuți au fost din fonduri private, excepție făcând anul 2009, când au fost finalizate 26 locuințe, dintre care 3 din fonduri publice. În anul 2014, ponderea locuințelor terminate în cursul anului reprezintă 1.3% din numărul de locuințe finalizate din fonduri private la nivel județean.

Autorizații de construire Autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației locale, județene, municipale sau orășenești pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor.

Autorizația de construire se eliberează pentru următoarele tipuri de construcții: lucrări de construire, reconstruire, consolidare,

modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora;

lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecție, stabilite potrivit legii;

lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație, inclusiv lucrări de artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de infrastructură, noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;

lucrări, amenajări și construcții cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării

15

25

35

2008 2010 2012 2014

30 locuințe 25 locuințe


100

execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;

împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, piețe și alte lucrări de amenajare a spațiilor publice;

lucrări de foraje și excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări de suprafață sau subterane;

organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;

lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere situate pe căile și spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan;

cimitire - noi și extinderi.

În orașul Milișăuți, în perioada 2008 - 2014, au fost eliberate o serie de autorizații de construire de către Administrația Publică Locală.

Conform datelor furnizate de INS, în anul 2008 au fost eliberate 24 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.790 metri pătrați.

În anul 2009 au fost eliberate 37 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 6.927 metri pătrați. În anul 2010 au fost eliberate 32 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.481 metri pătrați și 14 autorizații pentru contrucția altor clădiri cu o suprafață de 1.737 metri pătrați. În anul 2011 au fost eliberate 22 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.074 metri pătrați și 19 autorizații pentru contrucția altor clădiri cu o suprafață de 1.988 metri pătrați. În anul 2012 au fost eliberate 28 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.836 metri pătrați și 25 autorizații pentru construirea altor clădiri cu o suprafață de 2.453 metri pătrați. În anul 2013 au fost eliberate 13 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 2.512 metri pătrați și 13 autorizații pentru construirea altor clădiri cu o suprafață de 3.430 metri pătrați. În anul 2014 au fost eliberate 29 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață de 4.724 metri pătrați și 29 autorizații pentru construirea altor clădiri cu o suprafață de 3.234 metri pătrați.

101

Dotarea locuințelor În România, 84.6% (7.146.931) dintre locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (93.6% în municipii şi oraşe şi 73.9% în comune). Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o baie în interiorul locuinţei (61.9%, respectiv 5.230.511 locuinţe). Rezultatele obținute în urma Recensământului Populației din 2011 evidențiază faptul că 81.2% din gospodăriile județului Suceava dispun de bucătărie în locuință. Din acest punct de vedere, județul se află pe locul trei în regiunea Nord-Est, după județele Iași (83.3%) și Neamț (82.5%). Ponderea locuințelor din Suceava care dispun de baie în locuință reprezintă 50.8% din total, poziționându-se pe locul patru în cadrul regiunii. La acest capitol, județele Iași (52.9%), Neamț (51.2%) și Bacău (51.1%) ocupă primele poziții în cadrul regiunii Nord-Est. În orașul Milișăuți, 67.2% dintre locuințele existente sunt dotate cu bucătărie. Această valoare este inferioară celei înregistrate la nivel județean (81.2%), regional (79.4%) și național (84.6%). De asemenea, rezultatele obținute în urma Recensământului Populației evidențiază faptul că numărul locuințelor din orașul Milișăuți dotate cu baie reprezintă 39.4% din total.

Bucătărie în locuințele din orașul Milișăuți

Baie în locuințele din orașul Milișăuți


67.2% dispun de bucătărie în locuință

39.4% dispun de baie în locuință


102

Termoficare și echipare energetică Lipsa conectării la reţeaua publică de furnizare a energiei electrice încă mai reprezintă o problemă a localităților din România. În vederea dezvoltării nivelului de trai este necesar ca populația să beneficieze de condiții decente de viață. Electrificarea totală ar permite condiții de existență mai bune, ar dezvolta activitățile productive în domeniul agriculturii, comerțului, artizanatului, al micii industrii, al turismului și ar frâna exodul către alte ţări. La nivelul județului Suceava, în anul 2011, există 245.906 locuințe alimentate cu curent electric, reprezentând 96.2% din totalul locuințelor, potrivit datelor înregistrate la Recensământului Populației din 2011. Județul Suceava ocupă primul loc în cadrul regiunii Nord-Est în ceea ce privește numărul gospodăriilor care dispun de energie electrică. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Iași (95.8%), Bacău (95.6%), Botoșani (95.3%), Neamț (95.2%) și Vaslui (93.7%). Locuințe convenționale din orașul Milișăuți

Instalație electrică în locuință

Termoficare și centrală termică proprie

Număr Pondere Număr Pondere 1896 96.0% 155 7.9%

Potrivit Recensământului Populației realizat în anul 2011, încă mai există gospodării din orașul Milișăuți care nu dispun de instalație electrică,

ponderea acestora fiind de 4.0% din total. Totuși, la nivelul județului Suceava există orașe care înregistrează o pondere mai ridicată în ceea ce privește lipsa curentului electric din gospodărie cum ar fi Frasin. În acest oraș, 13.5% dintre gospodării nu dispun de instalație electrică.

Conform Recensământului Populației realizat în anul 2011, în județul Suceava, 74.674 locuințe beneficiază de încălzire centrală, reprezentând 29.2% din totalul locuințelor. La nivel regional, județul Suceava se situează pe poziția a patra în ceea ce privește energia termică. Media regiunii Nord-Est este de 34.4%, județul Suceava înregistrând o pondere sub această medie. În anul 2011, în orașul Milișăuți există 155 locuințe ce beneficiază de termoficare și centrală proprie. Ponderea acestora reprezintă 7.9% din totalul locuințelor de pe teritoriul orașului. Această valoare se poziționează sub nivelul mediu județean de 29.2%, regional de 34.4%, respectiv sub nivelul național de 44.4%, potrivit datelor înregistrate la Recensămâtul Populației realizat în octombrie 2011.


103

Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele reci Conform studiului realizat în martie 2015, principala sursă de încălzire utilizată de locuitorii orașului Milișăuți în perioadele reci este soba pe lemne/gaz (96.6%). Cei mai mulți dintre localnicii care susțin acest aspect sunt cei care au domiciliul în localitatea urbană Milișăuți și vârsta peste 65 ani. O altă sursă de căldură utilizată de localnici este reprezentată de centrala proprie, astfel 3.4% din totalul populaţiei utilizează acest mijloc de încălzire în perioadele reci. Respondenții care afirmă că utlizează această modalitate de încălzire sunt cei din localitatea Bădeuți (2.0%), cei din localitatea Milișăuți (0.7%), respectiv cei din localitatea Gara (0.7%). Asigurarea încălzirii locuinței în perioadele reci

Infrastructura rutieră din orașul Milișăuți Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier. Aceasta poate fi definită ca fiind alcătuită din facilităţile, serviciile şi instalaţiile de bază necesare pentru funcţionarea transportului pe autostrăzi, şosele şi străzi. Infrastructura rutieră include utilizarea terenului şi planificarea reţelei, (re)construcţia şi proiectarea secţiunilor de drum şi a intersecţiilor, semnalizarea şi marcajele, menţinerea şi, în egală măsură, proceduri de asigurare a calităţii cum ar fi auditurile, analizele de impact şi inspecţiile privind siguranţa. Construirea şi întreţinerea infrastructurii de transport sunt activităţi cu un puternic efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi impulsionează dezvoltarea economică. Sectorul construcţiilor, industria materialelor de construcţii, industria producătoare de maşini şi utilaje pentru construcţii, turismul și transportul auto sunt domeniile economice care au cel mai mult de câştigat în urma investiţiilor în infrastructură. Situația actuală a României indică faptul că este nevoie de dezvoltarea infrastructurii de bază în vederea asigurării unor condiții optime de accesibilitate, respectiv a unor condiții optime de trai. Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei economii competitive atât pe plan local, cât și pe plan național.

Sobă pe lemne/gaz Centrală proprie

96.6% Sobă pe lemne/gaz


104

Lungimea drumurilor publice din orașul Milișăuți este de 59.4 km, dintre care: 8 km drum național (suprafață modernizată); 6.6 km drum comunal (suprafață pietruită); 44.8 km străzi orășenești (36.8 km

suprafață pietruită, respectiv 8 km suprafață cu îmbrăcăminte rutieră ușoară).

Studiul realizat în orașul Milișăuți evidențiază faptul că cei mai mulți localnici sunt nemulțumiți de starea drumurilor din teritoriu (87.8%). De asemenea, 81.7% dintre participanții la studiu au declarat că sunt nemulțumiți și de starea trotuarelor.

Ponderea respondenților mulțumiți de starea drumurilor din oraș și a trotuarelor reprezintă 12.2%, respectiv 18.3% din total. Localnicii care sunt mulțumiți de starea drumurilor și a trotuarelor din oraș au domiciliul în localitățile urbane Milișăuți și Bădeuți.

Starea drumurilor din orașul Milișăuți

Iluminatul public din orașul Milișăuți

Gradul de mulțumire al populației privind iluminatul public din orașul Milișăuți Iluminatul public ocupă un loc deosebit de important în societate datorită implicaţiilor pe care le are în viaţa cotidiană. Acesta are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă pe timp de noapte a vehiculelor şi pietonilor, cât şi asigurarea unui mediu ambiant corespunzător în orele de timp fără lumină naturală. Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat în martie 2015, localnicii orașului Milișăuți se declară nemulțumiți (59.8%) de calitatea iluminatului public. La pol opus se situează 40.2% dintre locuitori. Aceștia susțin că sunt mulțumiți de serviciile de iluminat public din oraș.

87.8% Nemulțumiți de starea

drumurilor


59.8% Nemulțumiți de

iluminatul public


105

16 MEDIU Protecţia mediului în România constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale ce are ca scop obţinerea unui mediu curat şi sănătos care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare. Este necesară asigurarea protecţiei mediului înconjurător şi conservarea resurselor naturale, a apei, în concordanţă cu cerinţele unei dezvoltări economice şi sociale durabile, precum şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei privind realizarea acestor obiective.

Pentru o protecţie a mediului eficientă este necesar un complex de activităţi şi acţiuni judicios corelate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi sănătate a populaţiei şi care implică dezvoltarea unei mentalităţi adecvate a comunităţii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor şi elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora şi, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de mediul înconjurător şi responsabilizarea civică, pentru transmiterea către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică şi socială.


Calitatea apei potabile

Problema poluării în oraș

Colectarea deșeurilor

Colectarea selectivă

106

În România problemele de protecţie a mediului se pun cu acuitate, în special ca urmare a poluărilor locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere şi de minerit, în industriile de prelucrare a minereurilor şi petrolului, termoenergetică, industria chimică, de prelucrare a lemnului şi celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnică şi a construcţiilor de maşini, industria cimentului, sectorul transporturilor, dar și în sectorul agricol.

Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de această preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul de mediu important care susţine dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în ciclurile naturale.

Principalele cauze ale poluării apei sunt reprezentate de: - scurgerile accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar și deversările deliberate a unor poluanți; - scurgerile de la rezervoare de depozitare și conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; - pesticidele și ierbicidele administrate în lucrările agricole care se deplasează prin sol, fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigații până la pânza freatică; - îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; - deșeurile și reziduurile menajere;

- sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtată prin sol de apa de ploaie și zăpada topită.

Calitatea apei potabile din orașul Milișăuți

Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului Milișăuți, calitatea apei de suprafață și cea a apei subterane se încadrează în limitele normale.

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra populației din orașul Milișăuți în martie 2015, 47.6% din totalul locuitorilor se declară mulțumiți de calitatea apei potabile. Următoarea pondere mai ridicată se înregistrează în rândul localnicilor care susțin că apa din orașul Milișăuți este de o calitate foarte bună (39.7%).

Doar 6.4% din populația orașului se declară nemulțumită de calitatea apei potabile, considerând că aceasta este de calitate proastă, respectiv foarte proastă.

Calitatea apei potabile din orașul Milișăuți

47.6%

39.7%

6.3%

4.8%

1.6%


Bună

Foarte bună

Apă de calitate proastă și foarte proastă

107

Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind poluarea Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Într-un mediu ecologic echilibrat, deșeurile putrezesc producând materiale noi, utile. Un asemenea mediu, în care prosperă multe forme de viață, ar trebui să fie un model pentru viața modernă. Dacă vrem să trăim într-o lume sănătoasă, trebuie să minimizăm efectele reziduurilor produse de societate. Dacă reziduurilor li se permite să domine mediul, echilibrul natural este pierdut și acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetației și chiar a vremii. Potrivit datelor furnizate de Primăria orașului Milișăuți, calitatea aerului, calitatea solului, respectiv calitatea fonică se încadrează în limitele normale. Rezultatele studiului realizat asupra opiniei populației în martie 2015 evidențiază faptul că, în orașul Milișăuți, locuitorii sunt afectați de poluarea aerului (62.6%). Cele mai multe persoane care suțin acest aspect au domiciliul în localitățile urbane Milișăuți și Bădeuți.

De asemenea, participanții la studiu consideră că poluarea apelor, respectiv poluarea fonică din orașul Milișăuți îi afectează în mare măsură.

62.6% Afectați de poluarea aerului

59.2% Afectați de poluarea apei 56.4% Afectați de poluarea fonică 51.7% Nu sunt afectați de poluarea datorată depozitării necorespunzătoare a deșeurilor

În ceea ce privește poluarea datorată depozitării necorespunzătoare a deșeurilor, locuitorii orașului Milișăuți susțin că această formă de poluare nu îi afectează (51.7%).

Chestionați cu privire la sursele de poluare din orașul Milișăuți, peste jumătate dintre localnici au afirmat că mediul înconjurător este afectat în principal de noxele emise de mașini (56.5%).

Alte surse de poluare menționate de locuitorii din oraș sunt: fabricile din zonă (31.0%), fabrica Egger (4.6%), deșeurile (3.4%), praful (3.4%) și pesticidele (1.1%).

108

Gradul de mulțumire al populației privind modul de colectare al deșeurilor În orașul Milișăuți, deșeurile menajere sunt gestionate de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuți, conform datelor furnizate de Primărie. Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației în martie 2015, modul de colectare al deșeurilor nu reprezintă o problemă pentru comunitate. Cei mai mulți localnici au afirmat că sunt mulțumiți (70.1%), respectiv foarte mulțumiți (16.3%) de serviciile care asigură colectarea deșeurilor menajere de pe teritoriul orașului. Totuși, o pondere de 13.6% din populația orașului consideră că modul de colectare al deșeurilor reprezintă o problemă la nivel local. Dintre respondenții care susțin această direcție, 12.9% sunt nemulțumiți, iar 0.7% sunt foarte nemulțumiți de modul de colectare al deșeurilor.

Colectarea selectivă a deșeurilor din orașul Milișăuți Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în componența deşeurilor (hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice) pot face obiectul unui astfel de proces.

Organizarea colectării selective are ca scop principal organizarea colectării pe fluxuri de material. Conform Ordinului 1121/5.01.2006, colectarea selectivă se face prin containere diferenţiate prin culorile care indică tipul de material al acestor deşeuri. Containerele şi recipientele folosite pentru colectarea selectivă se inscripţionează cu denumirea materialului.

48.3% dintre localnicii orașului Milișăuți susțin că au auzit

de colectarea selectivă a deșeurilor. Potrivit studiului realizat în martie 2015, 48.3% dintre localnicii orașului Milișăuți au afirmat că au auzit de sistemul de colectare selectivă a deșeurilor menajere. Totuși, peste jumătate dintre respondenți (51.7%) au declarat că nu au informații despre acest sistem de colectare a deșeurilor. Majoritatea acestor localnici au vârsta peste 65 ani și locuiesc în localitatea urbană Milișăuți. Conform studiului realizat în martie 2015, în nici o localitate din orașul Milișăuți nu se practică colectarea selectivă a deșeurilor.

17

109

ANALIZA SWOT Pentru a putea propune opţiuni corecte, Strategia de Dezvoltare Locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării comunităţii, analiză prin care sunt evidenţiate cerinţele, constrângerile şi opţiunile de dezvoltare. Analiza SWOT nu este o simplă prezentare a factorilor care descriu situaţia economică şi socială curentă şi potenţialul orașului, ea fiind un instrument de bază în procesul de identificare a celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi care să conducă la dezvoltarea economică şi coeziunea socială în perioada următoare. Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Utilitatea analizei SWOT constă în faptul că procesul decizional bazat pe această analiză trebuie să includă următoarele elemente: punctele tari, punctele slabe, oportunităţile și ameninţările.


Localizare teritorială Agricultură Demografie și mișcare naturală Migrație Forță de muncă Nivel de trai Timp liber Siguranța populației Educație și învățământ Cultură Economie Sistemul de sănătate și asistență socială Urbanism Mediu

17

110

LOCALIZARE TERITORIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Orașul Milișăuți este situat în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 30 km de municipiul reședință de județ și la 8 km de municipiul Rădăuți;

Localitatea se află la intersecția a două artere importante de circulație care leagă municipiul Suceava de meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene - Putna și Sucevița;

Poziția geografică a orașului asigură o bună legătură de transport pe drumurile naționale DN 2H Rădăuți - Suceava și DN 2K Milișăuți - Solca;

Orașul Milișăuți se încadrează în valorile normale în ceea ce privește incidența zonei la inundații, alunecări de teren și situații de risc;

Solurile fertile și condițiile pedo-climatice asigură producții bune de cartofi, cereale și legume;

Râurile existente în teritoriu, Suceava și Sucevița, prezintă importante resurse de agregate minerale.

Pe teritoriul orașului Milișăuți nu există arii naturale protejate;

Existența brumei timpurii de toamnă, precum și prezența ceții în perioada iernii, pe valea râului Suceava.

111

LOCALIZARE TERITORIALĂ

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Posibilitatea accesării fondurilor structurale în vederea valorificării resurselor zonei;

Existența fondurilor europene direcționate spre semnalizarea și promovarea obiectivelor turistice;

Diversificarea obiectivelor turistice va duce la creșterea atractivității turistice a zonei;

Existența programelor autorităților județene și naționale destinate dezvoltării locale;

Posibilitatea reabilitării infrastructurii prin intermediul formelor asociative.

Insuficiența resurselor financiare pentru contribuția proprie la proiectele finanțate prin Fonduri Structurale.

112

AGRICULTURĂ


Peste 90.0% din suprafața agricolă a orașului Milișăuți este reprezentată de suprafața arabilă (91.2%);

Sector zootehnic dezvoltat, locuitorii orașului Milișăuți având o bogată tradiţie în creşterea animalelor;

Existența a 1.651 exploatații agricole la nivelul orașului.

Potențial forestier scăzut, doar 8.3% din suprafața neagricolă a orașului fiind ocupată cu păduri;

Lipsa suprafețelor ocupate cu vii și pepiniere viticole, respectiv cu livezi și pepiniere pomicole.


Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul agriculturii ecologice;

Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice; Existența unui cadru legislativ favorabil pentru înființarea și

dezvoltarea exploatațiilor agricole; Creșterea anuală cu 10.0% a subvenției de la Uniunea

Europeană pentru domeniul agricol; Facilități legislative pentru arendarea suprafețelor agricole; Existența Grupurilor de Acțiune Locală care sprijină micii

fermieri.

Construcția de noi locuințe ce duce la scăderea suprafeței agricole;

Eroziunea și degradarea calității solurilor ce conduce la scăderea randamentului;

Concurența acerbă de pe piața produselor agroalimentare; Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene; Cunoștințe insuficiente de antreprenoriat a întreprinzătorilor

din domeniul agricol la nivel național (2.6%) comparativ cu media Uniunii Europene (29.4%);

Reducerea subvențiilor pentru agricultură.

113

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCARE NATURALĂ


Raportat la anul 2008, populația orașului Milișăuți a crescut cu 1.6% în anul 2014;

În orașul Milișăuți, indicele de îmbătrânire demografică este de

0.9, ceea ce arată faptul că populația nu este îmbătrânită;

Rata de nupțialitate din oraș (6.7‰) este superioară valorilor înregistrate la nivel național, regional și județean;

Orașul Milișăuți înregistrează o rată a divorțialității (0.9‰) mai

mică decât cele de la nivel național, regional și județean.

Densitatea populației din oraș prezintă o valoare de 160 pers/kmp, fiind net superioară valorilor de la nivel județean, regional și național;

La nivelul anului 2014, orașul Milișăuți a înregistrat un spor natural negativ, numărul născuților vii fiind mai scăzut comparativ cu cel al decedaților;

În anul 2012, rata mortalității infantile (14.3‰) din orașul Milișăuți a fost mult mai ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivel național (7.1‰), regional (9.0‰) și județean (8.2‰);

Rata de natalitate din orașul Milișăuți (7.8‰) înregistrează o valoare mai scăzută comparativ cu cele de la nivel național, regional și județean;

În ceea ce privește rata de mortalitate, orașul Milișăuți înregistrează o valoare mai ridicată (11.6‰) comparativ cu valorile înregistrate la nivel național, județean și regional;

Raportul de dependență demografică (50.6%) prezintă o valoare mai ridicată în orașul Milișăuți comparativ cu valorile înregistrate la nivel național, regional și județean.

114

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCARE NATURALĂ


Preocuparea permanentă a Autorităților Publice Locale cu privire la rezolvarea problemelor cu care se confruntă populația;

Promovarea de către Administrația Publică Locală a unui program de informare cu privire la depopularea localităților și luarea de măsuri concrete în acest sens (de exemplu, premierea familiei la nașterea unui copil);

Promovarea unor politici pro-nataliste la nivel național prin implementarea unor programe sociale țintite către familie și copil;

Elaborarea de politici de sănătate publică mai eficiente care vizează scăderea ratelor de mortalitate generală și infantilă;

Menținerea tendinței de creștere a speranței de viață la naștere la nivel național;

Implicarea medicilor și a asistenților sociali în activități de conștientizare cu privire la necesitatea întineririi populației.

Ritmul de scădere al populației crește de la an la an, iar generațiile tinere sunt din ce în ce mai puțin numeroase comparativ cu cele adulte și vârstnice;

Redresarea natalității nu mai poate împiedica scăderea şi îmbătrânirea populației active până în anul 2025;

Promovarea agresivă la nivel național a metodelor contraceptive;

Menținerea ratelor actuale de fertilitate (1.3 copii la o femeie) va conduce la un derapaj demografic în anii 2025-2030;

Tendință de îmbătrânire mai accentuată a populației din cauza migrării forței de muncă tinere în străinătate;

Adaptarea mai lentă a populației vârstnice la schimbările și provocările lumii actuale.

115

MIGRAȚIE


În anul 2012, numărul plecărilor cu domiciliul din oraș a fost mai scăzut comparativ cu cel al stabilirilor cu domiciliul, înregistrându-se un spor migratoriu pozitiv;

În anul 2012, numărul stabilirilor cu domiciliul în oraș a fost de aproximativ 2 ori mai ridicat față de anul 2007;

Plecările cu reședința din orașul Milișăuți au scăzut în anul 2014 cu 28.9% comparativ cu anul 2008.

Plecările cu domiciliul din orașul Milișăuți au crescut în anul 2012 cu 4.2% comparativ cu anul 2007;

La nivelul anului 2014, numărul stabilirilor cu reședința a fost mai scăzut comparativ cu cel al plecărilor cu reședința;

Stabilirile cu reședința în orașul Milișăuți au scăzut de aproximativ 2 ori în anul 2014 comparativ cu anul 2008;

Pondere relativ ridicată a persoanelor plecate să muncească în străinătate (21.1%).


Încurajarea tinerilor să rămână în localitatea de proveniență prin posibilitatea accesării fondurilor europene în vederea dezvoltării unei afaceri;

Mobilitatea populației este generatoare de aport de capital în zonă, de idei, tehnologii și inițiative de afaceri noi;

Promovarea zonei de către populația plecată în afara ei.

Depopularea zonei; Dispariția forței de muncă are consecințe majore asupra

economiei locale, dezvoltării sociale și a viitorului noilor generații;

Posibilitatea creșterii ratei de migrare a populației datorată absolvirii cursurilor de formare profesională necorelate cu domeniile de interes de pe plan local.

116

FORȚĂ DE MUNCĂ


Rata de înlocuire a forței de muncă de la nivelul orașului Milișăuți (787‰) prezintă o valoare mai ridicată în anul 2014 comparativ cu valoarea înregistrată la nivel regional (746‰), ceea ce înseamnă că deficitul de resurse de muncă ce va apărea peste 15 ani în regiunea Nord-Est va fi mai ridicat față de cel din orașul Milișăuți;

În luna decembrie 2014, numărul șomerilor din orașul Milișăuți era cu 16.9% mai scăzut comparativ cu luna decembrie 2010.

În orașul Milișăuți, numărul mediu al salariaților a scăzut în anul 2014 cu 19.6% față de anul 2008;

Deși în orașul Milișăuți populația activă este în procent de 51.0%, doar 27.9% realizează activități.


Descurajarea pensionării anticipate și încurajarea muncii în regim de lucru parțial;

Posibilitatea de creare a noi locuri de muncă prin facilitarea accesului la finanțare a microîntreprinderilor;

Stimularea revenirii în țară a persoanelor plecate să muncească în străinătate.

Scăderea capacității economiei de a crea oportunități de muncă;

Lipsa de structurare a învățământului secundar și universitar față de cerințele pieței muncii determină creșterea numărului de șomeri în rândul populației calificate;

Criza economică actuală determină restrângerea activității sectoarelor economice și implicit creșterea ratei șomajului.

117

NIVEL DE TRAI


Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară mulțumiți de nivelul de trai din oraș (56.5%);

19.7% dintre localnicii orașului Milișăuți consideră că peste 10 ani vor trăi mai bine decât în prezent.

Nivelul mediu al venitului pe gospodărie este de 835 lei;

Cele mai multe persoane de pe teritoriul orașului susțin că veniturile din gospodărie nu ajung nici pentru strictul necesar (66.0%).


Menținerea tendinței de creștere a duratei medii de viață;

Existența programelor comunitare și naționale pentru asigurarea accesului la educație a populației;

Multiple programe de finanțare pentru dezvoltarea locală;

Existența unor programe de formare profesionale cu implicații în creșterea gradului de calificare al populației.

Criza economică care afectează nivelul de trai, veniturile populației și rata șomajului;

Migrarea populației calificate; Lipsa unor măsuri și programe adecvate care să conducă la

creșterea numărului de locuri de muncă; Depopularea zonei, risc datorat condițiilor de trai, economiei

slab dezvoltate, locurilor de muncă insuficiente și veniturilor mici.

118

TIMP LIBER


Aproximativ jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară mulțumiți de numărul și starea sălilor de sport (48.6%);

Existența “Festivalului Verzei”, având ca scop principal promovarea și valorificarea tradițiilor existente în această zonă în cultivarea și conservarea verzei.

Cei mai mulți locuitori din orașul Milișăuți se declară nemulțumiți de posibilitățile de petrecere a timpului liber, ponderea acestora reprezentând 42.9% din total;

Peste 70.0% dintre locuitorii orașului Milișăuți se declară nemulțumiți de bibliotecile locale, de evenimentele culturale, respectiv de concertele organizate la nivel local;

Numărul și starea parcurilor de joacă pentru copii, respectiv a zonelor de agrement îi nemulțumește pe cei mai mulți dintre locuitorii orașului;

Primăria orașului Milișăuți nu organizează suficiente activități de petrecere a timpului liber (95.2%).

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Posibilitatea implicării mediului economic privat în acțiuni de

susținere și sponsorizări pentru diferite evenimente; Existența programelor naționale privind sportul pentru toți; Existența surselor de finanțare ale UE în ceea ce privește

programele pentru tineret.

Insuficiența resurselor financiare și dificultatea accesării de fonduri pentru societatea civilă, artă și sport;

Lipsa fondurilor bugetare direcționate către practicarea sportului profesionist;

Diminuarea interesului tinerilor pentru tradițiile locale.

119

SIGURANȚA POPULAȚIEI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Siguranţa publică din orașul Milișăuți este apreciată de 46.9%

dintre locuitori. 39.4% dintre aceştia consideră că zona în care locuiesc este sigură, iar 7.5% foarte sigură;

Serviciile privind siguranța publică sunt apreciate de localnicii orașului, 58.5% dintre aceștia declarând că se simt în siguranță atunci când circulă pe stradă;

50.3% dintre localnicii orașului afirmă că sunt mulțumiți de măsurile luate de autorități pentru siguranța tinerilor și a copiilor în spațiile publice din aer liber;

Cei mai mulți cetățeni se declară mulțumiți de modul cum se implică Autorităţile de Ordine Publică din orașul Milișăuți în rezolvarea problemelor cetățenilor.

Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți (50.4%) susțin că Autorităţile de Ordine Publică nu găsesc soluții la problemele sesizate de cetățeni.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Implicarea Autorităților Publice Locale în problemele

comunității; Angrenarea societăţii civile în activitatea de socio-prevenire a

infracțiunilor; Existența legislației ferme pentru descurajarea

infracționalității; Programe de instruire care să asigure crearea unei conduite

profesionale moderne în rândul personalului de specialitate.

Insuficienţa resurselor alocate pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de siguranţă publică;

Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale;

Creşterea numărului de persoane cu rezidenţă poate genera dificultăţi în activităţile de evidenţă a populaţiei (în condiţiile absenţei SPCLEP).

120

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT


Raportând numărul populației școlare la numărul sălilor de clasă, în anul 2014, în orașul Milișăuți, într-o sală de clasă învățau, în medie, 27 elevi;

În ceea ce privește numărul de calculatoare ce revin populației școlare, în anul 2014, 13 elevi foloseau același calculator din unitatea de învățământ a orașului;

La nivelul anului 2014, fiecare cadru didactic din orașul Milișăuți preda, în medie, unui număr de 16 elevi;

Localnicii orașului Milișăuți consideră prioritară dezvoltarea sectorului educațional (89.8%);

Peste jumătate dintre locuitori se declară mulțumiți de calitatea sistemului de învățământ din teritoriu (67.7%);

66.1% dintre localnici se declară mulțumiți de calitatea actului didactic din teritoriu.

În anul 2014, populația școlară a orașului a scăzut cu 15.3% comparativ cu anul 2008;

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în cadrul unității de învățământ din orașul Milișăuți nu există ateliere școlare și săli de gimnastică;

La nivelul anului 2014, numărul personalului didactic din orașul Milișăuți a scăzut cu 17.8% față de anul 2008;

Peste jumătate dintre locuitorii orașului Milișăuți au declarat că numărul unităților de învățământ din teritoriu nu este suficient (56.5%).

121

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT


Dezvoltarea parteneriatelor public-private în procesul educațional și a formării profesionale;

Posibilitatea preluării și adaptării metodelor de bună practică din țările Uniunii Europene cu privire la activitățile didactice;

Posibilitatea preluării modelului de bună practică „After school”;

Existența programelor educaționale pilot; Existența programelor guvernamentale ce sprijină copiii cu

rezultate deosebite la învățătură.

Scăderea populației școlarizate în învățământul primar și gimnazial datorată scăderii populației;

Buget insuficient alocat învățământului, generând recurgerea la finanțare prin aportul familiilor elevilor;

Politica de salarizare existentă în domeniul educațional, cu influențe negative asupra calității actului didactic;

Lipsa condițiilor atractive pentru cadrele didactice tinere;

Lipsa unei baze materiale moderne și adaptată noilor tendințe educaționale.

122

CULTURĂ


Principalul obiectiv cultural al orașului Milișăuți este Biserica “Sfântul Precopie” din Bădeuți, înălțată de Ștefan cel Mare în anul 1487;

Existența a două biblioteci în oraș; Raportat la anul 2012, numărul cititorilor din oraș a crescut cu

17.2% în anul 2014; 89.8% dintre localnicii orașului consideră sectorul cultural

prioritar pentru dezvoltarea nivelului de trai.

În anul 2014, numărul de volume existente în bibliotecile din oraș a scăzut cu 14.7% față de anul 2011;

Numărul de volume eliberate cititorilor în anul 2014 a scăzut de aproximativ două ori față de anul 2011;

Insuficiența personalului din bibliotecile orașului.


Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului cultural;

Existența Fondurilor Structurale; Existența Programului Prioritar Național pentru reabilitarea,

modernizarea infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor culturale;

Informatizarea bibliotecilor și a serviciilor oferite de acestea.

Discrepanțe între domeniul cultural și nevoile, respectiv interesele comunității, pierderea relevanței actului cultural pentru comunitate;

Lipsa interesului privind domeniul cultural, nerecunoscându-se aportul la dezvoltarea locală și creșterea calității vieții;

Lipsa posibilității afirmării artiștilor locali pe plan național; Fonduri insuficiente alocate sectorului cultural.

123

ECONOMIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE În anul 2013, numărul agenților economici cu sediul social în

orașul Milișăuți a înregistrat o creștere cu 12.6% comparativ cu anul 2010;

Diversitate în rândul întreprinderilor locale, existând peste 10 domenii de activitate diferite;

În anul 2013, numărul unităților economice radiate din teritoriu a scăzut semnificativ comparativ cu anul 2010 (de aproximativ 8 ori).

În orașul Milișăuți încă nu își desfășoară activitatea nici o Întreprindere Mare (cu 250 angajați și peste).

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI Fonduri europene ce sprijină dezvoltarea antreprenoriatului; Consolidarea programelor de pregătire, învățare continuă și

dezvoltare a abilităților antreprenoriale; Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru

sprijinirea micilor afaceri; Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care să conecteze

producătorii și consumatorii, facilitând o mai bună participare la dezvoltarea economică;

Existența programelor guvernamentale care susțin Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-urile).

Fiscalitatea și birocrația existentă la nivel local; Mediu politic instabil și dese schimbări în legislație (inclusiv

cele din domeniul fiscal); Politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor (taxe și impozite

numeroase); Blocarea creditării din cauza crizei economice și a blocajelor

financiare; Efectele negative ale crizei economice asupra mediului de

afaceri.

124

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


Existența a două cabinete medicale de familie, a trei cabinete stomatologice și a unei farmacii pe teritoriul orașului;

Localnicii orașului susțin domeniul medical, considerând că acesta este un sector important pentru dezvoltarea orașului;

Mai mult de 60.0% din totalul localnicilor se declară mulțumiți de calitatea serviciilor medicale din orașul Milișăuți;

Peste jumătate din populația orașului Milișăuți se declară mulțumită atât de numărul unităților sanitare din teritoriu (53.0%), cât și se dotarea acestora (55.7%);

Mai mult de jumătate din totalul localnicilor se declară mulțumiți de calitatea serviciilor sociale din orașul Milișăuți (55.1%);

Populația orașului Milișăuți este de părere că APL oferă servicii de asistență socială persoanelor defavorizate din teritoriu. Aceste servicii constau în ajutoare alimentare (60.5%) și pensii pentru persoanele cu handicap (61.2%);

Spirit de solidaritate al localnicilor față de persoanele vârstnice; Sprijin acordat de Primăria Milișăuți grupurilor defavorizate din

oraș, în special persoanelor cu dizabilități și copiilor instituționalizați.

În teritoriu există 182 persoane cu dizabilități, dintre care 36.9% sunt încadrate în gradul de handicap I;

Majoritatea locuitorilor susțin că Autoritățile Publice Locale din Milișăuți nu oferă ajutor pentru încălzirea locuințelor în perioadele reci persoanelor nevoiașe (65.3%);

Potrivit opiniei locuitorilor orașului, persoanelor defavorizate din teritoriu nu li se asigură o masă caldă într-o cantină socială (87.0%) și nici un venit minim garantat (77.6%).

125

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ


Posibilitatea utilizării unor fonduri europene disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării infrastructurii de sănătate;

Existența unui sistem de monitorizare a asistenței sanitare; Existența posibilității dotării cu aparatură performantă a

cabinetelor medicale; Existența fondurilor bugetare destinate asistenței medicale; Promovarea conceptului de familie; Politici sociale cu susținere din partea Uniunii Europene; Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din țările

dezvoltate ale Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a problemei domeniului social;

Dezvoltarea antreprenoriatului social în vederea creării mai multor unități protejate pentru scăderea gradului de dependență al persoanelor defavorizate social;

Existența la nivel național a legislației care reglementează serviciile sociale și standardele de calitate.

Reacție neadecvată a cadrelor medicale la sistemul de norme sanitare impuse;

Migrația personalului medico-sanitar spre alte țări; Salarii mici în rândul specialiștilor din sănătate; Lipsa capacităților și abilităților manageriale la nivelul

sistemului de sănătate; Deteriorarea spațiilor, aparaturii și serviciilor medicale din

cauza fondurilor insuficiente și a managementului defectuos; Probleme financiare majore ale sistemului public de sănătate; Sporirea numărului de copii abandonați; Creșterea numărului de copii ai căror părinți sunt plecați la

muncă în afara țării; Cadru legislativ deficitar în domeniul violenței domestice și al

abuzurilor sexuale; Creșterea numărului de cazuri de violență în familie și a altor

conflicte în comunitate.

126

URBANISM


Comparativ cu anul 2008, suprafața locuibilă existentă la nivel de oraș a crescut cu 43.3% în anul 2014;

În anul 2014, numărul locuințelor existente în orașul Milișăuți este cu 10.1% mai ridicat comparativ cu anul 2008;

Numărul locuințelor terminate în oraș a fost cu 20.0% mai ridicat în anul 2014 comparativ cu anul 2008.

38.2% dintre locuințele orașului Milișăuți sunt alimentate cu apă potabilă, iar 39.7% sunt racordate la rețeaua de canalizare, aceste valori fiind sub media județeană;

67.2% din totalul gospodăriilor orașului Milișăuți dispun de bucătărie în interiorul locuinței, pondere inferioară celor de la nivel județean (81.2%), regional (79.4%) și național (84.6%);

Doar 39.4% dintre gospodăriile orașului sunt dotate cu baie în interior, valoare inferioară celei de la nivel județean;

7.9% dintre locuințele orașului dispun de termoficare și centrală termică proprie, această valoare poziționându-se sub nivelul mediu județean, regional și național;

Încă mai există gospodării din orașul Milișăuți care nu dispun de instalație electrică, ponderea acestora fiind de 4.0%;

87.8% din populația orașului se declară nemulțumită de starea drumurilor de la nivel local;

Peste jumătate dintre locuitorii orașului sunt nemulțumiți de iluminatul public (59.8%).

127

URBANISM


Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru asfaltarea drumurilor locale;

Posibilitatea realizării de parteneriate public-private în vederea dezvoltării infrastructurii din oraș;

Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (Programul Operațional Regional, Axa Nr. 2 - Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale);

Existența surselor de apă potabilă ce pot sta la baza extinderii rețelelor de alimentare cu apă potabilă;

Existența unor programe cu finanțare europeană orientate spre creșterea randamentului și eficienței energetice;

Existența Planului de Amenajare Teritorială Națională; Existența Master Planului pentru Sectorul Apă și Apă Uzată la

nivel de județ; Existența Asociațiilor de Dezvoltare Intracomunitare.

Instabilitate legislativă și monetară;

Instabilitate politică;

Criza economică și financiară la nivel național și internațional;

Surse financiare insuficiente pentru susținerea proiectelor de modernizare a infrastructurii;

O pondere semnificativă a drumurilor riscă să rămână nemodernizate din cauza posibilităților financiare reduse;

Lipsa investițiilor în infrastructura locală are efecte negative asupra atractivității zonei și a uzurii premature a autovehiculelor populației;

Tendința de creștere a prețurilor resurselor energetice sub influența instabilității monedelor internaționale.

128

MEDIU


87.3% din populația orașului Milișăuți este mulțumită și foarte mulțumită de calitatea apei potabile;

51.7% dintre locuitori nu sunt afectați de poluarea datorată depozitării necorespunzătoare a deșeurilor;

86.4% din totalul localnicilor sunt mulțumiți, respectiv foarte mulțumiți de modul de colectare al deșeurilor;

48.3% dintre localnici au auzit de colectarea selectivă a deșeurilor.

Peste jumătate din populația orașului susține că este afectată de poluarea aerului, poluarea apei și poluarea fonică;

Principalele surse de poluare din orașul Milișăuți sunt: noxele emise de mașini și fabricile din zonă;

Colectarea selectivă a deșeurilor nu se practică în nici o localitate din orașul Milișăuți.


Posibilitatea accesării fondurilor europene destinate reabilitării condițiilor de mediu;

Disponibilitatea finanțărilor prin Fondul de Mediu pentru realizarea proiectelor cuprinse în Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului;

Existența programelor LIFE Mediu și Natura ale UE; Receptivitatea populației la campaniile pentru promovarea

colectării selective a deșeurilor.

Deteriorarea calității apei, în cazul în care evacuările de ape uzate și menajere vor continua să se facă necontrolat;

Nivel scăzut de educare al populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;

Menținerea mentalității de indiferență față de protecția mediului, în special la nivelul populației vârstnice;

Insuficiența preocupării agenților economici privind refolosirea ambalajelor.

129

PORTOFOLIUL DE PROIECTE

Proiectele de finanțare reprezintă o documentație tehnică și financiară, riguros alcătuită, pe baza căreia se poate realiza un sistem oarecare cu caracteristici și niveluri de performanță predeterminate și cu riscuri limitate, cu activități planificate și controlate. Scopul principal al unui proiect de finanțare este de a produce o schimbare majoră în teritoriu.

Proiectele de finanțare sunt văzute ca activități unice, orientate spre un obiectiv, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcină complexă de lucru. Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, în cazul de față, Primăria Milișăuți. Sursele de finanțare ale proiectelor sunt diverse, însă avantajul țării noastre este că poate obține finanțări de la Uniunea Europeană pentru atingerea obiectivului general european - dezvoltare durabilă. Proiectele finanțate de Uniunea Europeană generează efecte asupra organizațiilor care le implementează, asupra factorilor interesați, dar și asupra regiunilor în care sunt implementate.

Definirea proiectelor ține strict de strategia de dezvoltare a colectivității, în acest caz, de Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți. Prezentul document prezintă o serie de proiecte care urmează a fi realizate de către Primăria orașului Milișăuți pentru dezvoltarea strategică și îmbunătățirea condițiilor de trai din teritoriu. Definirea acestor proiecte pornește de la analiza datelor culese din teren, analiza datelor oficiale și a datelor furnizate de către Primăria orașului Milișăuți.

18

130

Titlul proiectului: Modernizare drum comunal DC 40A, Milișăuți - Lunca, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe drumul comunal DC 40A Perioadă de implementare: 2016 Obiective specifice:

Îmbunătățirea infrastructurii locale;

Asigurarea accesului locuitorilor, turiștilor și consumatorilor economici la infrastructura de bază;

Îmbunătăţirea căilor de acces între localităţile Milișăuți și Lunca și fluidizarea traficului local;

Creșterea siguranței de deplasare pe drumul comunal DC 40A;

Dezvoltarea economico-socială a orașului Milișăuți.

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operațional Regional (POR)

Activități principale: Realizare studiu de fezabilitate;

Elaborare proiect tehnic;

Aprobare începere proiect;

Elaborare cerere de finanțare;

Concepția și alcătuirea caietului de sarcini

în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării;

Realizarea lucrării de modernizare a drumului comunal DC 40A pe o distanță de 6.3 km, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;

Monitorizarea, evaluarea și controlul lucrării;

Recepția lucrării și darea în folosință. Beneficiari:

Populația orașului Milișăuți;

Participanții la traficul rutier care tranzitează orașul;

Potențialii investitori. Valoare estimată: 1 128 000 Euro

131

Titlul proiectului: Modernizare drum comunal DC 41, Draganca - Hotar Țibeni, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe drumul comunal DC 41 Perioadă de implementare: 2016 - 2017 Obiective specifice:



Îmbunătăţirea căilor de acces și fluidizarea traficului local;

Creșterea siguranței de deplasare pe drumul comunal DC 41;









Realizarea lucrării de modernizare a drumului comunal DC 41 cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;





Potențialii investitori. Valoare estimată: 262 000 Euro

132

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Ciortăriei, localitatea Bădeuți, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Ciortăriei din localitatea urbană Bădeuți Perioadă de implementare: 2016 Obiective specifice:



Creșterea siguranței de deplasare pe strada Ciortăriei din localitatea urbană Bădeuți;

Îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor din orașul Milișăuți;


Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Programul Operațional Regional (POR)





Concepția și alcătuirea caietului de sarcini în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării;

Realizarea lucrării de modernizare a străzii Ciortăriei din localitatea urbană Bădeuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






133

Titlul proiectului: Modernizarea străzilor Podului și Amurgului, localitatea Bădeuți, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe străzile Podului și Amurgului din localitatea urbană Bădeuți Perioadă de implementare: 2016 Obiective specifice:



Creșterea siguranței de deplasare pe străzile Podului și Amurgului din localitatea urbană Bădeuți;









Realizarea lucrării de modernizare a străzilor Podului și Amurgului din localitatea urbană Bădeuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






134

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Burlei , orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Burlei din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2016 - 2017 Obiective specifice:



Creșterea siguranței de deplasare pe strada Burlei din orașul Milișăuți;









Realizarea lucrării de modernizare a străzii Burlei din orașul Milișăuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






135

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Morii, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Morii din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Obiective specifice:

Îmbunătățirea infrastructurii din orașul Milișăuți;


Creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor pe strada Morii din orașul Milișăuți;










Realizarea lucrării de modernizare a străzii Morii din orașul Milișăuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






136

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Prieteniei, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Prieteniei din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Obiective specifice:

Îmbunătățirea infrastructurii din orașul Milișăuți;


Creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor pe strada Prieteniei din orașul Milișăuți;










Realizarea lucrării de modernizare a străzii Prieteniei din orașul Milișăuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






137

Titlul proiectului: Modernizarea străzii Tolovei, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe strada Tolovei din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2016 - 2017 Obiective specifice:



Creșterea siguranței de deplasare pe strada Tolovei din orașul Milișăuți;









Realizarea lucrării de modernizare a străzii Tolovei din orașul Milișăuți cu îmbrăcăminte asfaltică, modernizarea acostamentelor, precum și modernizarea șanțurilor laterale pentru preluarea apei pluviale;






138

Titlul proiectului: Executare trotuare în orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Crearea unui aspect civilizat în orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Obiective specifice:

Modernizarea orașului Milișăuți în conformitate cu standardele europene;

Creșterea siguranței de deplasare a locuitorilor pe drumurile orașului;

Facilitarea accesului tuturor locuitorilor din orașul Milișăuți la infrastructura rutieră de bază;



Surse de finanțare: bugetul local, fonduri guvernamentale, parteneriate public-private, Programul Operațional Regional (POR) Activități principale:

Realizare studiu de fezabilitate;





Realizarea lucrării de executare trotuare pe 13 străzi din orașul Milișăuți;

Pichetarea suprafeței, pregătirea infrastructurii terenului prin realizarea aliniamentului, tasarea suprafeței, amplasarea bordurilor de beton pentru delimitarea suprafeței, realizarea rigolelor pentru preluarea apei pluviale, realizarea cotelor de nivel și a pantei de scurgere conform proiectului tehnic;



Populația orașului Milișăuți; Potențialii investitori.

Valoare estimată: 603 000 Euro

139

Titlul proiectului: Canalizare și stație de epurare în orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Modernizarea infrastructurii utilitare din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2015 - 2016 Obiective specifice:

Reducerea impactului asupra calității factorilor de mediu datorat deficiențelor din cadrul sistemului de colectare și epurare a apelor uzate menajere la nivel local;

Îmbunătățirea calității vieții și diminuarea factorilor cu un grad ridicat de risc pentru sănătatea populației;

Atragerea de noi investitori, activitatea acestora generând venituri suplimentare la bugetul local;

Facilitarea accesului tuturor locuitorilor din orașul Milișăuți la infrastructura edilitară;

Îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației;

Creşterea potenţialului economic.

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operațional Regional (POR), Fondul de Mediu Activități principale:






Execuția lucrării de canalizare pe o distanță de 13.8 km, inclusiv cămine de vizitare;

Execuția a 3 stații de pompare și a unei stații de epurare;


Recepția lucrării și darea în folosință.

Beneficiari: Populația orașului Milișăuți, potențialii investitori și agenții economici din teritoriu

Valoare estimată: 1 662 000 Euro

140

Titlul proiectului: Iluminat stradal în orașul Milișăuți, județul Suceava

Scop: Satisfacerea cerințelor de vizibilitate pe drumurile publice din orașul Milișăuți, corespunzător cu norma română SR 13433/1999 Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Obiective specifice:

Îmbunătățirea rețelei de iluminat public și creșterea randamentului energetic la sistemele de iluminat;

Adaptarea rețelei de iluminat la standardele europene în acord cu CIE 115/1995;

Creșterea gradului de confort al populației din punct de vedere al iluminatului public;

Îmbunătățirea climatului de ordine publică și creșterea gradului de siguranță din oraș;

Reducerea numărului de accidente rutiere pe toate drumurile publice din orașul Milișăuți.







Obținerea acordului special de mediu;

Execuția lucrării (iluminat stradal pe 13 străzi din oraș);




Potențialii investitori;

Agenții economici din teritoriu și instituțiile publice.


141

Titlul proiectului: Reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural în localitatea urbană Bădeuți, orașul Milișăuți, județul Suceava Scop: Creșterea calității vieții socio-culturale prin dezvoltarea infrastructurii locale din orașul Milișăuți Perioadă de implementare: 2015 - 2016 Obiective specifice:

Crearea unui cadru adecvat pentru diversificarea activităților socio-culturale și valorificarea tradițiilor zonei prin reabilitarea, modernizarea și dotarea căminului cultural la standarde europene;

Promovarea mediului cultural și a valorilor acestuia;

Menținerea și promovarea tradițiilor populare autentice prin susținerea artiștilor locali;

Îmbunătățirea nivelului de trai al populației;

Revigorarea mediului cultural al orașului;

Creșterea consumului de cultură în rândul locuitorilor orașului.

Surse de finanțare: bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operațional Regional (POR) Activități principale:






Realizarea lucrării de reabilitare a interiorului și exteriorului clădirii;

Dotarea căminului cultural cu echipamente moderne în conformitate cu standardele europene;

Recepția lucrării și darea în folosință.

Beneficiari: Populația orașului Milișăuți, potențialii investitori, agenții economici și instituțiile publice


142

Titlul proiectului: Reintegrarea pe piața muncii a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-60 ani Perioada de implementare: 2016 - 2020 Scop: Îmbunătățirea vieții persoanelor din orașul Milișăuți Posibili parteneri: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, AJOFM, Consiliul Județean, agenții economici din domeniul formării profesionale Obiective specifice:

Acces egal la oportunitățile de angajare ale persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani;

Creșterea stimei de sine;

Încurajarea prelungirii vieții active. Surse de finanțare: Consiliul Județean, POCU - Programul Operațional de Capital Uman Activități principale:

Încheierea de parteneriate public-private;

Alegerea și amenajarea spațiului unde se vor desfășura activitățile;

Angajarea de personal specializat în coordonarea proiectului precum și în orientarea profesională a beneficiarilor;

Identificarea potențialilor beneficiari și evaluarea acestora;

Consilierea beneficiarilor privind orientarea profesională;

Formarea profesională a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 ani din orașul Milișăuți;

Promovarea proiectului astfel încât să poată fi implicați agenții economici care pot crea noi locuri de muncă pentru beneficiarii proiectului;

Angajarea unei treimi dintre beneficiarii care finalizează cursurile de formare profesioanlă;

Consilierea beneficiarilor la noul loc de muncă;

Monitorizarea și evaluarea proiectului. Rezultate așteptate:

Creșterea numărului de persoane calificate într-o meserie;

Reducerea numărului de șomeri din orașul Milișăuți.

Grup țintă: Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 ani care nu au un loc de muncă Valoare estimată: 70 000 Euro

143

19 SURSE DE FINANȚARE

Atât elaborarea, cât și implementarea proiectelor de dezvoltare a orașului Milișăuți se poate realiza numai cu susținerea financiară din diferite surse de finanțare: Bugetul Local, Bugetul Consiliului Județean, Fonduri Guvernamentale, Fonduri Europene rambursabile ori nerambursabile, fonduri provenite din parteneriate public-private, credite bancare etc.

Fondurile Structurale (Europene) și de Coeziune sau Instrumentele Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, și reprezintă suportul punerii în aplicare a politicii de coeziune a Uniunii Europene. În vederea atingerii obiectivelor pentru care a fost creată, Uniunea Europeană acționează prin stabilirea unei piețe unice și a unei uniuni economice și monetare și prin implementarea unor politici comune, principalele fiind: politica de coeziune, politica agricolă comună și politica privind pescuitul.


Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE)

Programul Operațional Regional (POR)

Parteneriate public-private

Fonduri Guvernamentale

Credite

19

144

1. Politica de coeziune a fost concepută pentru: sprijinirea regiunilor rămase în urmă să

recupereze decalajul economic şi social faţă de cele mai dezvoltate regiuni ale Uniunii;

diversificarea economică a regiunilor confruntate cu probleme de restructurare economică;

revitalizarea zonelor urbane aflate în declin;

crearea de noi locuri de muncă. O parte importantă a politicii de coeziune o constituie politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, care are rolul de a contribui la „dezvoltarea Sistemului Social European modern, inovativ şi durabil, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, într-o societate bazată pe oportunităţi egale”. Politica de coeziune acţionează prin intermediul Instrumentelor Structurale:

Fondurile Structurale:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională; 2. Fondul Social European.

Fondul de Coeziune. 2. Politica agricolă comună - are rolul de a asigura fermierilor un standard de viaţă rezonabil, iar consumatorilor produse agricole de calitate la preţuri rezonabile. Politica agricolă comună dispune de un set de reguli şi mecanisme ce reglementează producţia, comerţul şi procesarea produselor

agricole, un accent sporit punându-se pe dezvoltarea rurală. Din punct de vedere financiar, politica agricolă comună este cea mai semnificativă, fiind susţinută cu resurse financiare care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene. Aceste resurse financiare sunt alocate în cadrul a două fonduri: Fondul European pentru Garantare Agricolă

(destinat plăţilor directe către agricultori şi măsurilor de piaţă);

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (destinat dezvoltării rurale).

3. Politica privind pescuitul are drept raţiune administrarea fondului piscicol pentru beneficiul atât al comunităţilor pescăreşti, cât şi al consumatorilor, asigurându-se prevenirea pescuitului în exces. Politica privind pescuitul are ca instrument de finanţare Fondul European pentru Pescuit. Fiecare instrument este aplicat prin intermediul programelor operaționale și sectoriale pentru o anumită perioadă de programare, perioada curentă fiind 2014 - 2020.

Fondul European de Dezvoltare Regională urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este

145

cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică": Inovare şi cercetare; Agenda digitală; Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii

(IMM-uri); Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele Fondului European de Dezvoltare Regională alocate acestor priorităţi depind de categoria regiunii: În regiunile mai dezvoltate, cel puţin 80.0%

din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puţin două dintre aceste priorităţi;

În regiunile de tranziţie, concentrarea este de 60.0% din fonduri;

Concentrarea este de 50.0% în regiunile mai puţin dezvoltate.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon: Regiunile mai dezvoltate - 20.0%; Regiunile de tranziţie - 15.0%; Regiunile mai puţin dezvoltate - 12.0%.

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei - angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10

miliarde EURO pe an îmbunătățește perspectivele de angajare pentru milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.

Obiectivele FSE pentru perioada 2014 - 2020 sunt: Ocuparea forței de muncă: FSE va sprijini organizațiile din întreaga UE să implementeze proiecte având drept obiectiv formarea profesională și facilitarea angajării. Se vor finanța, de asemenea, inițiative de susținere a întreprinzătorilor prin finanțare inițială, precum și inițiative de sprijinire a companiilor care se confruntă cu restructurări sau cu un număr insuficient de lucrători calificați. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii va fi o prioritate pentru FSE în toate țările UE.

Incluziunea socială: ocuparea forței de muncă este modalitatea cea mai eficace de a le oferi oamenilor independență, siguranță financiară și un sentiment al apartenenței. FSE va finanța în continuare mii și mii de proiecte care îi ajută pe cei aflați în dificultate și pe cei proveniți din grupuri defavorizate să obțină competențe și locuri de muncă și să se bucure de aceleași oportunități ca și ceilalți.

Creșterea calității educației: FSE finanțează în întreaga UE activități pentru creșterea calității învățământului și formării și pentru a se asigura că

146

tinerii își încheie studiile și dobândesc competențele de care au nevoie pentru a fi mai competitivi pe piața muncii. Reducerea abandonului școlar este o prioritate în acest sens, alături de îmbunătățirea oportunităților de învățământ vocațional și superior. O administrație publică mai puternică: FSE va sprijini eforturile statelor membre de a spori calitatea administrației și a guvernării publice, susținând astfel reformele structurale ale statelor prin punerea la dispoziție a capacităților administrative și instituționale necesare.

Programul Operțional Regional POR 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007-2013 și implementate prin POR 2007-2013 și alte programe naționale.

Această abordare are la bază recomandările Raportului de evaluare ex-ante POR 2007-2013, conform cărora pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare din perioada 2007-2013. De

asemenea, concluziile Raportului “Actualizarea evaluării intermediare a POR 2007-2013” confirmă că nevoile de dezvoltare identificate în perioada anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul crizei financiare și economice care a afectat profund economia și societatea românească, având implicații majore asupra nivelului de creștere economică, ocupării, mediului de afaceri, sistemelor de sănătate și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra nivelului de trai al populației.

Viziunea strategică pentru POR 2014-2020 are la bază următoarele nevoi de dezvoltare, identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare socio-economică a regiunilor României, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică menționate în documentele strategice naționale și europene relevante: Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme

Sprijinul pentru C&D este extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020 (3.0% pentru UE şi 2.0% pentru România), situându-se în 2012 la 0.4% din PIB, fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, absența unei mase critice privind calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare, legături slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri.

147

Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale Deşi s-au făcut progrese, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea, reflectate într-o productivitate scăzută, fapt ce defineşte problema competitivităţii. Competitivitatea economică are la bază atât determinanți la nivel macro - pe componentele de instituții, finanțe publice, infrastructură, etc., cât și la nivel micro - mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității IMM-urilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99.0% din întreprinderile din UE sunt IMM-uri. Consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice, precum și la nivelul clădirilor rezidențiale Sectorul clădirilor este un mare consumator de energie și contribuie major la emisiile de gaze cu efect de seră. Din totalul clădirilor la nivel național, clădirile rezidențiale reprezintă o majoritate semnificativă. Datele INS indică, pentru anul 2011, un număr de aproximativ 5.1 milioane de clădiri cu locuințe, corespunzător unui număr de 8.4 milioane locuințe. Mediului urban (cca. 4.6 milioane locuințe)

îi sunt specifice locuințele multifamiliale, iar în mediul rural (3.8 milioane locuințe) predomină locuințele individuale. Din totalul celor 4.6 milioane locuințe localizate în mediul urban, circa 1.4 milioane de apartamente sunt conectate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice. Circa 40.0% din locuințele din mediul urban conectate la sistemul centralizat sunt localizate în regiunea București-Ilfov. Nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de seră și poluare generate de transportul rutier la nivelul zonelor urbane Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea de la nivelul orașelor și conținutul crescut de CO2 se datorează traficului motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor individuale și autovehiculelor de marfă, cât și mijloacelor de transport în comun învechite. Congestionarea traficului reprezintă o problemă cvasi-generală în toate marile municipii ale României. Numărul utilizatorilor în transportul public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale (INS) cu efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari, fiind notabil faptul că numărul de pasageri transportați de către operatorii de transport în aceste areale urbane a scăzut de la peste 3.5 miliarde pasageri/an în 1992 la mai puțin de 2 miliarde pasageri/an în 2012. Reducerea numărului de orașe și municipii care gestionau

148

servicii de transport public și reducerea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite s-au produs în contextul dispariției multor platforme industriale, al reducerii persoanelor angajate în industrie (în mediul urban), precum și oprtunităților oferite de autoturismele personale. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane a accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban de calitate. Zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător la nivelul orașelor din România Trecerea la sistemul economiei de piață a generat schimbări majore la nivelul structurii și funcționalității orașelor din România. Pe fondul reducerii activităților industriale, concomitent cu reducerea capacității investiționale a autorităților locale, o serie de zone/terenuri din interiorul orașelor sunt în stare de degradare și își pun amprenta asupra calității mediului și, implicit, asupra calității vieții în orașe. Lipsa de intreținere și modernizare a diferitelor spații din interiorul orașelor (ex. zone în care s-au desfășurat activități economice etc.) a indus posibile probleme de mediu în cadrul orașelor și au afectat într-o mare măsură comunitatea locală caracterizată, de cele mai multe ori, prin stare de sănatate precară, șomaj în creștere şi venituri reduse. Mai mult, analiza datelor statistice la nivelul oraşelor din Romania indică o tendinţă de extindere necontrolată a spaţiului urban care generează o serie de aspecte

negative, cum ar fi degradarea mediului natural și consumul ireversibil de teren ceea ce necesită un proces adecvat de gestionare a folosinței terenurilor la nivel urban în scopul dezvoltării resurselor de teren în mod durabil. Resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate Patrimoniul cultural este ameninţat de efectele combinate ale schimbărilor climatice, ale altor schimbări de mediu, ale intervenţiei umane, precum şi de riscuri legate de securitate. În special schimbările climatice pot conduce la deteriorarea ireversibilă sau la pierderea bunurilor de patrimoniu cultural din cauza fragilităţii şi vechimii acestora. Alte cauze care generează disfuncţii şi vulnerabilităţi ale patrimoniului cultural sunt reprezentate de gradul de implicare scăzut al autorităţilor, gestionarea defectuoasă a patrimoniului de către autorităţi, lipsa de educaţie, nerespectarea legislaţiei, intervenţii neavizate, lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor. Gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse Cantitatea şi calitatea infrastructurii de transport, bazate pe investiţiile în domeniu, precum şi gradul de acces la aceasta reflectă nivelul de civilizaţie, deopotrivă cu disponibilitatea de evoluţie şi creştere economică. În actualele condiții este necesar ca dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale

149

de transport să ia în considerare dinamica redusă a dezvoltării economice în zonele unde acest tip de infrastructură este slab dezvoltată.

Siguranța rutieră reprezintă o problemă pe drumurile județene; deși preiau mai puțin de 25.0% din traficul total, pe aceste drumuri se înregistrează peste 1/3 din totalul accidentelor, iar victimele bicicliști sunt în proporție de peste 80.0% în mediul rural. Este necesară creșterea gradului de siguranță rutieră, în special prin investiții dedicate participanților nemotorizați la trafic (pietoni și bicicliști).

Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial - alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate

Turismul are o contribuție directă semnificativă la ocuparea forței de muncă, constatându-se faptul că a creat și menținut, în 2012, aproximativ 193.000 locuri de muncă (2.3% din numărul total de angajați). În același timp, contribuția la crearea și menținerea de locuri de muncă, inclusiv în sectoare conexe a fost de peste două ori mai ridicată (494.000 locuri de muncă, respectiv 5.7% din numărul total al angajaților). De asemenea, estimările WTTC, Travel&Tourism Economic Impact 2013, plasează România în primele 5 țări ale lumii în ceea ce privește creșterea contribuției directe a turismului la formarea PIB (+10.6%) și pe locul 4 în ceea ce privește creșterea cheltuielilor totale efectuate de turiștii străini (+13.2%).

Infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman Capitalul uman din România este afectat de existenţa a numeroase tipuri de grupuri vulnerabile. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Combaterea Sărăciei 2015-2020 defineşte grupurile vulnerabile ca fiind acelea aflate în cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială, cuprinzând copii lipsiţi de grija părintească, persoanele sărace (şomeri, persoane cu venituri reduse etc.), vârstnici singuri sau aflaţi în situaţie de dependenţă, romi, persoane cu dizabilităţi, victimele violenţei în familie etc.

În perioada 2008-2012, proporţia copiilor săraci a fost în mod constant mai mare decât media naţională, ajungând la 34.0% în 2012. În plus, 50.0% din copiii din zonele rurale sunt săraci, comparativ cu 17.0% în mediul urban. Numărul centrelor de zi care oferă servicii publice de îngrijire de zi pentru copii se situează, cu excepția a 4 județe (Sălaj, Mehedinți, Iași, Cluj) și a sectorului 3 din București, sub 10/județ, ceea ce denotă o clară subdimensionare în raport cu nevoia de servicii.

În România, cca. 1.2 milioane de persoane vârstnice (65+) trăiesc singure, din care 75.0% sunt femei. 25.0% din aceste persoane trăiesc în sărăcie și se confruntă cu provocări privind accesul la serviciile de sănătate și sociale. În prezent, peste 20.0% din

150

persoanele vârstnice au nevoie de servicii comunitare dar numai 0.2% beneficiază de ele și aceasta împiedică capacitatea de a preveni instituționalizarea persoanelor în vârstă. Nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale România se caracterizează prin existenţa a două sisteme de înregistrare a proprietăților, ca urmare a dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cărţi funciare pentru aproximativ 50% din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) și, pentru restul, înregistrarea în registre de transcripţiuni-inscripţiuni bazate pe actele de proprietate. În anul 1999 s-a trecut la aplicarea unui sistem național de înregistrare a imobilelor prin cărţi funciare, prevăzute de Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicității imobiliare, cărțile funciare deja existente necesitând actualizare cu măsurători cadastrale şi informaţii ale proprietarilor actuali. În prezent, mai puţin de 50.0% din proprietăţi şi drepturi corelative sunt înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară ţinute de ANCPI şi doar 18.0% din proprietăţi sunt verificate şi înregistrate în sistemul de evidenţă electronic (eTerra). Acoperirea este redusă în special în zonele rurale, unde doar 11.5% din proprietăți sunt înregistrate în eTerra.

Intărirea capacității administrative la nivelul AMPOR, OI POR și beneficiari pentru o bună implementare a POR Personalul AM/OI are o experienţă ridicată, mulţi dintre angajaţi lucrând în domeniul fondurilor europene din perioada de dinaintea aderării României la UE. Aceste resurse umane cu adevărat vitale sunt apreciate de firmele de consultanţă din sectorul privat, unde, de cele mai multe ori, se oferă salarii mai mari şi condiţii de muncă mult mai bune, fără a exista presiunea şi verificarea detaliată asociate poziţiei din cadrul AM/OI. Astfel, sistemul actual riscă să piardă personal de bază, cu experienţă în favoarea sectorului privat, şansele de reuşită în ceea ce priveşte implementarea proiectelor în perioada 2014-2020 reducându-se. În ceea ce privește sprijinul pentru beneficiari, experința 2007-2013 demonstrează, în special în raport cu alte programe operaţionale, că există un sentiment al parteneriatului şi colaborării (între AM, OI, beneficiari), care conduce la ideea că toate părţile implicate îşi doresc cu adevărat ca programul să fie un succes. Se poate concluziona că succesul POR 2007-2013 se datorează în bună parte faptului că personalul din AM şi OI-uri este mai apropiat de solicitanţii şi beneficiarii programului și demonstrează o înţelegere superioară a ceea ce trebuie realizat pe teren. Nevoile de dezvoltare identificate nu sunt specifice anumitor regiuni, ci ele se regăsesc în

151

toate categoriile de regiuni. Astfel, POR 2014-2020 se adresează atât regiunilor mai slab dezvoltate ale României (NE, SE, S Muntenia, SV Oltenia, V, NV şi C), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunilor mai dezvoltate (regiunea BI), pentru a le valorifica potențialul competitiv.

Viziunea strategică a POR 2014-2020 se bazează pe recunoașterea faptului că fiecare regiune trebuie să își maximizeze potențialul economic și social de dezvoltare astfel încât să contribuie la creșterea economică națională. Dezvoltarea socio-economică a regiunilor trebuie să se construiască pe experienţa şi cunoştinţele existente la nivel local/regional, precum şi pe înţelegerea nevoilor şi a priorităţilor locale, în funcţie de potenţialul şi resursele proprii fiecărei regiuni (în sensul valorificării experienţei acumulate deja). În acest context, POR 2014-2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de tip bottom up, dar și top-down, în largi parteneriate, pentru asigurarea corelării cu PDR, precum și cu

strategiile naționale sectoriale și documentele europene relevante.

Priorităţile de dezvoltare POR 2014-2020 au la bază nevoile comune de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR, iar direcţiile de acţiune au fost stabilite ţinând cont de priorităţile de finanţare relevante ale strategiilor naţionale, inclusiv PNR și AP, cu luarea în considerare a specificităţilor regiunilor de dezvoltare. Totodată s-a asigurat corelarea cu politicile europene, fiind luate în considerare Strategia Europa 2020, RST sau DPCE, cu respectarea obiectivelor tematice şi priorităţilor de investiţii aferente politicii de coeziune 2014-2020. Aceasta presupune o concentrare tematică a intervenţiilor şi stabilirea unor intensităţi financiare diferite a obiectivelor tematice în funcţie de categoria de regiuni. POR 2014-2020 asigură, în cadrul axelor prioritare propuse, corelarea consolidată între dezvoltarea regională, abordarea teritorială și intervențiile specifice, prioritățile de investiții selectate și obiectivele lor specifice concentrând investițiile propuse în scopul maximizării rezultatelor așteptate.

Strategia POR s-a construit prin promovarea unui mix adecvat de politici, adaptând o parte din intervențiile relevante planificate la nevoile și potențialul local și regional, și asigurând, pentru alte tipuri de acțiuni, o abordare națională coerentă.

152

Parteneriatele public-private Parteneriatul public-privat este o modalitate de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung între un operator şi o autoritate publică. Parteneriatul public-privat asigură serviciul public în mod parţial sau în totalitate, pe baza fondurilor private atrase şi făcând apel la know-how-ul sectorului privat. Printre avantajele cooperării dintre sectorul public şi privat amintim: accelerarea realizării obiectivelor şi proiectelor de infrastructură; conjugarea preluării responsabilităţilor şi riscurilor sectorului privat cu disponibilizarea serviciilor sectorului public şi efectuarea promptă a plăţilor; reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor; stimularea îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate; îmbunătăţirea calităţii serviciilor de utilitate publică; crearea unor venituri adiţionale, de interes pentru sectorul privat şi îmbunătăţirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile şi exigenţele concurenţei. În plan naţional, administraţia publică locală din România resimte nevoia găsirii unor soluţii de finanţare. România a aderat la Uniunea Europeană asumându-şi respectarea unor standarde pentru serviciile şi lucrările publice pe care nivelul de dezvoltare locală şi resursele locale nu le pot încă susţine singure. Administraţia publică locală este chemată să identifice şi să utilizeze, în cadrul legal

existent, resursele pe care le are şi pe cele pe care le poate atrage, fără a mai aştepta o soluţie a problemelor venită de la Guvern.

Aceasta implică iniţiativă în valorificarea resurselor existente pe plan local şi în atragerea investitorilor privaţi, dar şi responsabilitate în gestionarea resurselor şi promovarea interesului public. De aceea, parteneriatele public-private sunt promovate și recomandate a fi utilizate în scopul dezvoltării locale.

Fondurile Guvernamentale

Fondurile guvernamentale sunt ajutoare de minimis, alocate de la Guvern prin intermediul Ministerelor Finanțelor Publice, pentru stimularea unor anumite categorii de întreprinderi. Accesarea acestora se realizează prin intermediul programelor sectoriale și sunt destinate în special:

Stimulării întreprinzătorilor tineri; Susținerii meșteșugarilor.

Creditele

Creditele, deși sunt ușor de obținut pentru a finanța anumite proiecte de investiții, prezintă un mare dezavantaj, și anume plata dobânzilor. Rambursarea creditelor interne se asigură de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz, incluzând şi costurile acestor sume: dobânzi şi comisioane, și tocmai din aceste motive nu se recomandă contractarea creditelor pentru dezvoltarea locală.

20 IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE

153

Strategiile de Dezvoltare Locală urmăresc integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale și spațiale la nivel zonal, județean, regional, național și european, dar și integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate. Politica de dezvoltare are la bază un ansamblu de măsuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de viață, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, având ca obiective principale: 1. Diminuarea dezechilibrelor existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată) și prevenirea creării de noi dezechilibre; 2. Pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde criteriilor de integrare a României în Uniunea Europeană și de acces la fondurile europene; 3. Integrarea politicilor sectoriale la nivel regional și local, precum și stimularea cooperării interne și internaționale în vederea dezvoltării economice și sociale durabile.


Pre-condiţii de implementare a strategiei

Monitorizarea strategiei

Monitorizarea procesului de planificare strategică

Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2015 - 2016)

Acțiuni de întreprins pe termen mediu (pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare în concordanță cu Strategia 2020)

IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE 20

154

Obiectivele sunt realizate în practică la nivel european prin adoptarea de măsuri și strategii, finanțarea de proiecte și prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează: 1. Principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivel central/guvernamental la cel regional și local; 2. Principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii implicați; 3. Principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite; 4. Principiul co-finanțării, adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare. Documentele de programare ale politicii naționale în perspectiva aderării României la UE au ca document principal Planul Național de Dezvoltare, ce conține prioritățile strategice de dezvoltare, regionale și sectoriale, pentru o perioadă dată. Planurile Naționale de Dezvoltare sunt elaborate pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare și reflectă Strategia Națională de Dezvoltare și Programele Operaționale Regionale și Sectoriale. Planurile Regionale de Dezvoltare integrează la rândul lor planurile cu caracter strategic, elaborate atât la

nivel de regiune pe domenii specifice, dar și la nivel județean și local.

Planurile strategice sunt documente elaborate pe termen lung, care se revizuiesc periodic și care pun în relație eforturile de planificare a acțiunilor. Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvolatare locală sunt: - Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practici existente, cât și pe introducerea de noi oportunități pentru acțiune;

- Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ;

- Abordează problemele la nivel macro și nu se concentrează pe problemele izolate;

- Sprijinul politic este o componentă esențială;

- Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit a fi de succes;

- Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare.

155

Planificarea strategică este dedicată formulării viziunii, spre deosebire de eforturile și acțiunile dedicate rezolvării imediate a problemelor ce caracterizează planificarea de acțiune. Principiile care vor fundamenta procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, răspunderea și transparența, toate fiind componente ale încrederii civice.

Scopul strategiei de dezvoltare este de a determina direcțiile de dezvoltare, ritmul şi scara acestei dezvoltări, de a eficientiza activitatea autorităților publice locale în gestionarea problemelor existente la nivel local, în utilizarea resurselor financiare, de a promova localitatea, de a atrage fonduri externe (investiții, fonduri europene, alte fonduri) pentru a implementa proiectele investiționale planificate.

Obiectivul strategiei este de a oferi Consiliului Local şi Primăriei orașului Milișăuți un instrument metodologic şi legal, pe baza căruia acesta să poată structura şi planifica implementarea pachetului de politici, programe şi proiecte pe termen mediu.

Statutul României de Stat Membru al Uniunii Europene determină coordonarea politicilor naționale cu cele europene, fapt care exercită un impact asupra resurselor şi condițiilor din țara noastră, până la nivel local. Sub influența acestui complex proces, administrația locală îşi reconsideră avantajele competitive, cu scopul de a asigura o bună dezvoltare economică şi o calitate corespunzătoare a vieții în comunitate.

Pentru aceasta, trebuie luate în considerare un set de principii şi câteva obiective specifice.

Principii 1. Durabilitate - condiții mai bune de trai pentru populația săracă precum şi un minimum de condiții necesare pentru un trai decent şi pentru sănătatea şi bunăstarea tuturor;

2. Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național şi chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv;

3. Sprijin financiar - putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investiții şi dezvoltare;

4. O bună administrare - reacția eficientă şi efectivă

156

la problemele comunității prin responsabilizarea autorităților locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Obiective 1. Să direcționeze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă; 2. Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității, strategia şi acțiunile sale; 3. Să sprijine autoritățile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiții; 4. Să determine eficientizarea managementului.

Pre-condiţii de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală Pentru implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare Locală din orașul Milișăuți, trebuie îndeplinite o serie de pre-condiţii care împreună să conveargă către același cadru optim de materializare a viziunii de dezvoltare locală. Pe baza expertizei acumulate în ultima perioadă de programare de către toţi actorii implicaţi (comunitatea, mediul de afaceri și administraţia publică locală, consultanţii, mediul politic la toate nivelurile, inclusiv cel care generează repercusiuni asupra politicilor publice la nivel macro) se poate

concluziona că există trei pre-condiţii sine qua non de creare a cadrului general al implementării strategiei de dezvoltare: 1. Existenţa Strategiei de Dezvoltare Locală asumată de către toţi actorii locali; 2. Existenţa capacităţii operaţionale și financiare de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală; 3. Existenţa spaţiului temporal optim de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Alături de cele trei pre-condiţii sine qua non, mai există trei pre-condiţii de tip orizontal: 1. Comunicarea demersurilor de întreprins în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală; 2. Transparenţa în deciziile coroborate care constituie chiar actul de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală; 3. Susţinerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile beneficiare.

157

Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală O Strategie de Dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea comunității conține cel puțin următoarele elemente: a) definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei; b) analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor; c) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o ierarhizare a obiectivelor, incluzând ținte măsurabile pentru realizări și rezultate. În ceea ce privește rezultatele, țintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi; d) o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei; e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; f) o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea de implementare a strategiei, însoțită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;

g) planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată din fiecare fond ESI în cauză.

IRD (Integrated Rural Development) Duhallow a elaborat un sistem interesant pentru îmbunătățirea legăturilor dintre obiectivele generale ale propriei strategii de dezvoltare locală și proiectele efective puse în aplicare, într-un mod care asigură controlul comunității și îmbunătățirea stabilirii obiectivelor și a monitorizării. În principiu, obiectivele generale ale strategiei sunt dezvoltate după un proces lung de consultări cu comunitatea asupra celor patru domenii principale: îmbunătățirea calității vieții, încurajarea creativității, creșterea economică și mediul de viață.

Este efectuată o evaluare a necesităților regiunii legate de resursele sociale, economice și de mediu, utilizând abordarea privind dezvoltarea comunității bazată pe atuuri, care se concentrează pe atuurile

158

zonei și pe atuurile potențiale (mai degrabă decât pe slăbiciuni și lacune). Implementarea măsurilor și acțiunilor stabilite în cadrul unei Strategii de Dezvoltare Locală presupune un proces de planificare judicioasă bazată pe obiectivele și nevoile locale dar, mai ales, pe resursele materiale, financiare și umane disponibile. Programele și măsurile concrete ce se înscriu în cadrul larg al strategiei vizează elaborarea de planuri de acțiune, care pot fi revizuite anual. În aceste condiții, monitorizarea și evaluarea măsurilor asumate reprezintă o activitate de maximă importanță care permite analiza impactului politicilor adoptate și redefinirea priorităților, în funcție de realitățile și evoluția nevoilor sociale.

Monitorizarea se realizează pe trei niveluri, și anume: Monitorizarea generală - este realizată de

către instituția care generează procesul de planificare (de obicei Consiliul Local);

Monitorizarea sectorială - este realizată de către persoanele desemnate ca lideri de grup tematic sau un serviciu specializat (cu competențe în respectivul domeniu) din cadrul primăriei;

Monitorizarea la nivel de proiecte de

dezvoltare - este realizată de către

coordonatorii echipelor de implementare a proiectelor desemnați la nivelul comunității.

Monitorizarea unei strategii are caracter periodic și obligatoriu și presupune întocmirea de rapoarte periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor generale și specifice.

Monitorizarea procesului de planificare strategică poate fi făcută în perioada de implementare a strategiei de dezvoltare (monitorizare imediată), la sfârșitul acesteia (monitorizare finală) sau după perioada propusă pentru implementarea planului de acțiuni (monitorizare ex-post), cu scopul de a ajuta la o mai bună direcționare a implementării strategiei de dezvoltare.

Rezultatele monitorizării se aduc la cunoștință inițiatorului procesului de planificare, în vederea definirii altor direcții de acțiune, măsuri sau acțiuni ce vor face obiectul unei noi strategii.

159

Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2015 - 2016) ACȚIUNI RESPONSABILI

Numirea unei comisii de monitorizare şi actualizare de către Primarul orașului Milișăuți

Primarul orașului Milișăuți

Sortarea proiectelor de către comisie şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei direcţii din cadrul Primăriei orașului Milișăuți

Comisia de monitorizare şi actualizare

Finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala perioadă de programare

Compartimentele de specialitate ale Primăriei orașului Milișăuți numite prin Dispoziţie a primarului Consultanţi externi

Pregătirea documentaţiilor necesare pentru a aduce proiectele din lista de proiecte prioritare a orașului în stadiul de maturitate pentru a putea fi depuse pentru finanţare (Pre-SF, SF, PT, plan de afaceri, cerere de finanţare etc.)

Comisia de monitorizare şi actualizare Consultanţi externi

Identificarea partenerilor publici şi privaţi pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor prioritare


Realizarea de acorduri de parteneriat între Consiliul Local şi parteneri din învăţământ şi mediul de afaceri pentru realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare

Comisia de monitorizare şi actualizare Mediul de afaceri Instituţii de învăţământ şi/sau de cercetare

Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor prioritare şi stabilirea graficului de derulare/implementare a strategiei (includerea în bugetul multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în vederea pregătirii lor)

Consiliul Local al orașului Milișăuți Comisia de monitorizare şi actualizare

Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare


Elaborarea de strategii sectoriale de dezvoltare şi alte studii de planificare strategică


Evaluarea intermediară a strategiei Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluator independent

160

Acțiuni de întreprins pe termen mediu (pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare în concordanță cu Strategia 2020)

ACȚIUNI RESPONSABILI Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost finalizate (acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare)

Aceiaşi responsabili ca şi pe termen scurt

Realizarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea proiectelor mari de infrastructură de la nivelul orașului


Facilitarea implementării proiectelor prioritare (concesionare terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de producţie, reducerea/înlăturarea barierelor administrative


Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile prioritare şi complementare proiectelor prioritare


Implementarea proiectelor prioritare Comisia de monitorizare şi actualizare Consultanţi externi

Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel judeţean, regional, naţional şi transfrontalier Comisia de monitorizare şi actualizare

Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte de progres

Comisia de monitorizare şi actualizare Structurile parteneriale formate la nivelul orașului npentru planificare strategică (Grupuri de Lucru Sectoriale) Consultanţi externi

Evaluarea intermediară periodică a strategiilor de dezvoltare sectoriale şi a altor studii de planificare strategică (la maxim 4 ani)

Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluator independent

Revizuirea strategiilor de dezvoltare şi ale altor studii de planificare strategică pe baza evaluării, luarea de măsuri corective, dacă este cazul şi actualizarea periodică a acestora (la maxim 4 ani)


Evaluarea intermediară periodică a strategiei (la maxim 4 ani) Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluator independent

Revizuirea strategiei pe baza evaluării, luarea de măsuri corective, dacă e cazul şi actualizarea periodică a strategiei (la maxim 4 ani)


161

Indicatori de evaluare a implementării strategiei Agricultură Suprafaţa fondului funciar;

Zootehnia orașului Milișăuți;

Efective de animale pe specii;

Exploatații agricole și zootehnice de pe raza orașului.

Analiza cadrului demografic Evoluţia populaţiei din oraș;

Distribuţia populaţiei pe sexe;

Distribuția populației din orașul Milișăuți pe localități componente;

Densitatea populaţiei;

Structura populaţiei după religie;

Structura populaţiei pe grupe de vârstă;

Piramida vârstelor;

Indicele de îmbătrânire demografică;

Structura populaţiei după etnie. Mişcarea naturală a populaţiei Evoluţia sporului natural;

Numărul născuţilor vii în funcţie de reşedinţă;

Numărul persoanelor decedate în funcţie de reşedinţă;

Numărul decedaților sub 1 an din oraș;

Rata mortalității infantile;

Evoluția nupțialității și divorțialității;

Distribuţia populaţiei în funcţie de starea civilă;

Analiza indicatorilor socio-demografici;

Rata de natalitate;

Rata de mortalitate;

Rata de nupțialitate;

Rata de divorțialitate;

Raportul de masculinitate;

Raportul de dependență demografică.

Mişcarea migratorie a populaţiei Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu

domiciliul (inclusiv migraţia externă) din oraș;

Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu reşedinţa;

Ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate;

162

Ţările în care sunt plecate să muncească persoanele din gospodăriile orașului Milișăuți.

Forţă de muncă Numărul mediu de salariaţi;

Rata de înlocuire a forței de muncă;

Structura populației din oraș în funcție de ocupație;

Populația activă;

Numărul de şomeri. Nivel de trai Numărul de persoane aflate în gospodăriile

orașului;

Numărul mediu de camere din care este compusă locuinţa;

Repartizarea populaţiei după nivelul venitului;

Aprecieri asupra veniturilor din gospodărie;

Gradul de mulțumire față de nivelul de trai din oraș;

Viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt, mediu şi lung.

Timp liber Gradul de mulțumire față de posibilitățile

de petrecere a timpului liber;

Gradul de mulțumire față de biblioteci, evenimente culturale și concerte;

Gradul de mulțumire față de săli de sport, parcuri pentru copii și zone de agrement;

Amenajarea de noi zone de agrement în oraș;

Activități de petrecere a timpului liber organizate de Primărie.

Siguranța populației

Siguranța populației din oraș;

Gradul de mulțumire al populației privind serviciile care asigură siguranța publică;

Gradul de mulțumire al populației privind siguranța copiilor și tinerilor în spațiile publice;

Gradul de mulţumire faţă de activităţile Autorităţilor de Ordine Publică.

Educaţie şi învăţământ

Populaţia şcolară;

Infrastructura de învăţământ;

Unități școlare;

Săli de clasă și cabinete școlare;

Laboratoare școlare;

Numărul calculatoarelor;

163

Personalul didactic pe niveluri de educaţie;

Importanţa educaţiei pentru populaţia orașului;

Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind calitatea sistemului de învățământ;

Numărul unităților de învățământ din oraș;

Calitatea actului didactic din oraș;

Gradul de mulțumire al populației orașului Milișăuți privind unitățile de învățământ;

Performanța formelor de învățământ.

Cultură

Patrimoniul cultural al orașului;

Infrastructura culturii;

Numărul bibliotecilor;

Numărul volumelor din biblioteci;

Numărul cititorilor activi;

Personal angajat în biblioteci;

Importanţa sectorului cultural pentru populaţia orașului.

Economie

Evoluția agenților economici din oraș;

Domeniul de activitate al agenților economici din oraș;

Numărul unităților economice dizolvate/lichidate din oraș;

Numărul unităților economice radiate din oraș;

Mărimea firmelor de pe raza orașului.

Sistemul de sănătate şi asistenţă socială

Infrastructura sanitară;

Medici de familie;

Medici stomatologi;

Personal sanitar mediu;

Farmaciști;

Importanţa sectorului medical pentru populaţia orașului;

Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor medicale;

Gradul de mulțumire al populației privind numărul și dotarea unităților sanitare;

Persoane beneficiare de ajutor social;

Persoane cu dizabilități;

Gradul de mulțumire al populației privind calitatea serviciilor sociale;

Serviciile de asistență socială oferite de APL persoanelor defavorizate;

164

Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Publice Locale grupurilor defavorizate;

Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor.

Urbanism Gospodărirea apelor şi canalizare;

Alimentarea cu apă în locuință;

Instalație de canalizare în locuință;

Suprafaţa locuibilă existentă (proprietate privată și publică);

Locuinţe existente (proprietate privată și publică);

Locuinţe terminate;

Autorizaţii de construire;

Dotarea locuinţelor;

Bucătărie în locuință;

Baie în locuință;

Instalație electrică în locuință;

Termoficare și centrală termică proprie;

Asigurarea încălzirii locuinţei în perioadele reci;

Infrastructura rutieră;

Starea drumurilor din oraș;

Gradul de mulțumire al populației privind iluminatul public.

Mediu Calitatea apei potabile din oraș;

Gradul de mulțumire al populației privind poluarea;

Calitatea solului;

Poluarea aerului;

Poluarea apei;

Poluarea fonică;

Poluarea datorată depozitării necorespunzătoare a deșeurilor;

Principalele surse de poluare din orașul Milișăuți;

Gradul de mulțumire al populației privind modul de colectare al deșeurilor;

Modul de colectare al deșeurilor menajere;

Colectarea selectivă a deșeurilor;

Practicarea colectării selective a deșeurilor.

165

Surse de informaţii în realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a orașului Milișăuți 2015 - 2020 Site-uri: http://www.fonduri-ue.ro/ http://www.mae.ro http://www.fedr.ro/ http://www.fonduri-structurale.ro/ http://www.brat.ro/

Bibilografie:

Institutul Național de Statistică al României (accesat în noiembrie 2015);

Lista Firmelor din România; Programul Operațional Regional (POR)

2014-2020; Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; Documentul de Politică Industrială a

României pentru perioada 2005-2008; Strategia Naţională în domeniul Cercetării-

Dezvoltării-Inovării pentru perioada 2007- 2013;

Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Contaminate;

Strategia Naţională de Management a riscului la inundaţii;

Documentele Cadru de Implementare ale Programelor Operaţionale 2007-2013;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2014-Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2020 (CSDTR 2020);

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013;

Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană ale Polilor de Creştere şi Dezvoltare din România;

Planurile de acţiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România;

Planul de Amenajare a Teritoriului Regional;

Council Decision of 6 October 2006 on Community Strategic Guidelines on Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006;

Council Regulation (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 - general provisions on the European Regional Development Fund;

Regulation (EC) No. 1080/2006 of the European Parliament and of the Council of 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006;

„Fostering the urban dimension: analysis of the operational programmes co-financed by the European Regional Development Fund (2007-2013). Working document of the Directorate General for Regional Policy, Brussels, 25.11.2008;

Communication from the Commission, „The regions for economic change”, COM (2006).

http://www.fonduri-ue.ro/

http://www.mae.ro/

http://www.fedr.ro/

http://www.fonduri-structurale.ro/

http://www.brat.ro/

166

Anexe

171

Anderssen Consulting Group Iași, Str. Eternitate, Nr. 76,

Clădirea Axa Business Center, Et. 2 Tel/Fax: 0232 242979

E-mail: [email protected]

website: www.anderssen.ro

strategia de dezvoltare localĂ - primaria milisauti

Documents