strategia de dezvoltare a oraŞului aleŞd...dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe...

ORAŞUL ALEŞD415100 ALEŞD, STR. BOBÂLNA, NR. 3, JUD. BIHOR

TEL: 0259-342547; 342539; 0359-456955 FAX: 0259-342589C.I.F. 4348920

www.alesd-bihor.ro email [email protected] [email protected]

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI ALEŞD

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a aratat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la niveluladministraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identificeşi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte comunităţi similare. PPS trebuie structurat în funcţie de aceste caracteristici. Intrebările cele mai importante sunt ce diferenţiază Aleşd de alte oraşe asemănătoare din România şi din regiune ? Care sunt elementele strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul oraşuluii nostru?

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate a fost creionată o viziune de dezvoltare amunicipiului pornind de la următoarele elemente: importanţa regională a oraşului, afirmareaoraşului şi oportunităţi, importanţa contrucţiei unei comunităţi primitoare, aunui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii), afirmareaAleşdului , importanţa crescută ce trebuie acordată turismului, necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi responsabile la nevoile comunităţii, importanţa activismului la nivelul cetătenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare şi, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în viaţa comunităţii.

http://www.alesd-bihor.ro/

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Viziunea propusă pentru oraşul Aleşd este : Aleşdul va fi un loc plăcut în care să trăieşti, să înveţi şi să munceşti, un oraş prosper şi curat, cu autorităţi locale responsabile şi deschise către cetăţeni;

Cetăţenii oraşului Aleşd vor beneficia de infrastructura necesară traiului zilnic şi vor avea posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de recreere adaptate vârstei, în natură şi nu numai. Zona Aleşd îşi va valorifica resursele locale pentru a deveni o destinaţie turistică atractivă pentru localnici şi pentru vizitatori, cu respectarea mediului înconjurător.

Aleşd, Tinăud, Peştiş şi Pădurea Neagră vor constitui un mediu de viaţă sănătos, echilibrat între rural şi urban, care va oferi posibilităţi pentru o viaţă mai bună tuturor cetăţenilor săi.

I.PREZENTARE GENERALĂ1. ISTORIC

Condiţiile geografice favorabile şi resursele naturale ale solului şi subsolului zonei în care se află aşezat oraşul Aleşd , au favorizat apariţia timpurie în istorie a vieţii omeneşti pe aceste meleaguri.Stau mărturile în acest sens descoperirile de urme ale existenţei omului încă din paleologic , apoi în neolitic , precum şi în epoca metalelor.Nu lipsesc nici descoperirile Dacice din epoca fierului.Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a scăpa de desele inundaţii.

De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea trecând în proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Aleşd se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi cazane de fiert ţuică.

Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii Plopişului, la 20km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fabricii de sticlă.

Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu atestare documentară scrisă dintre cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214. Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleşd şi Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de Aleşd.

Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea otomană în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea. Stăpânirea otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.

În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor. Se realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind vestiţi în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe domenii de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate neagricole, iar 45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din activităţi economice ale sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cismari), în Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate

.

Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27 mai 1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o comună, comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări: Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră.

În trecutul său istoric, Aleşdul a fost reşedinţă de plasă, de sangeac, de cerc administrativ şi de raion. În conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că Aleşdul a fost ridicat la rangul de târg încă din secolele anterioare.

2.LOCALIZAREOraşul Aleşd este aşezat in vestul Romaniei la 50 km de graniţa cu Ungaria, in partea de

est a judeţului Bihor, pe D.N.1 (E.60) la 38 km. est de Oradea şi la 112 km vest de municipiul Cluj - Napoca.

Oraşul ocupă o suprafaţă de 71,95 km2 şi se învecinează la nord cu comuna Popeşti, la nord-est cu comuna Şinteu, la est cu comuna Auşeu, la sud cu comunele Măgeşti şi Aştileu, la vest cu comunele Lugaşu de Jos şi Brusturi. Aleşdul propriu-zis este aşezat pe prima terasă de pe malul drept al Crişului Repede.

În componenţa administrativă a Aleşdului intră şi localităţile Pădurea Neagră, Peştiş şi Tinăud. Pădurea Neagră este localizată în zona montană a Plopişului, pe valea Bistrei. În aceşti munţi, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înălţime. În zona deluroasă a Plopişului se află localităţile Peştiş şi Tinăud.

Aleşdul este situate de-o parte şi de alta a drumului european E60, pe o lungime de 2,40km. Teritoriul administrativ al orasului este străbătut şi de Drumul Naţional D.N. 1H care face legatura între Aleşd şi localitatea componentă Pădurea Neagră, precum şi de Drumul Judeţean D.J. 764.

Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul administrativ al oraşului Aleşd, ruta ce face legătura între Oradea şi Bucureşti fiind amplasată la o distanţă de 3 km de oraş. Accesul pe calea aerului poate fi realizat prin Aeroportul Oradea, situat la 45 km depărtare, şi Aeroportul Cluj, la 125 km.

În ceea ce priveşte relaţionarea Aleşdului cu celelalte oraşe din judeţul Bihor, accesul se realizează în felul următor : - cu Beiuş şi Ştei - prin DJ 764 ,

* cu Marghita prin DJ 10 – Aleşd - Pădurea Neagră -Marghita, Săcuieni şi Valea lui Mihai,* cu Salonta prin DN 1H ALESD- ZALÃU , DJ - ALESD-ASTILEU

3.DATE GEOGRAFICEOraşul Aleşd este situat în nord vestul ţării , într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe

malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.Pădurea Neagră este aşezată în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine de 300

metri , pe Valea Bistrei , iar localităţile Peştiş şi Tinăud sunt situate în zona deluroasă a Munţilor Plopiş.Această asezare a Aleşdului este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului , clima fiind temperat continetală.

Cursurile de apă care străbat localităţile componente ale oraşului sunt: Crişul Repede şi valea Şoimului cu afluenţii săi Valea Peştişului şi Valea Morii, Valea de Tinăud şi Valea Bistrei.În localtate Pădurea Neagră nu există terenuri agricole.

Locuitorii din Peştiş dispun de ternuri agricole aşezate în pantă , pe dealuri , iar cei din Tinăud dispun de terenuri agrocile o treime în pantă iar două treimi pe terasa din drepta Crişului Repede şi în lunca acestuia.

4.RESURSE NATURALEAleşdul beneficiază de importante resurse naturale, care este reflectată în dezvoltarea

industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante resurse naturale neutilizate încă cum ar fi:

* apa termală,* apa minerală cu conţinut ridicat de fier care izvorăşte în Pădurea Neagră *

Pentru o mai bună evidenţiere a datelor despre orasul Aleşd , am identificat 5 domenii principale pe baza carora vom face o analiza a situaţiei actuale a oraşului :

A.Domeniul economic – care cuprine următoarele subdomenii : activitati economice, turism, industrie, banci, finante, agricultura, silvicultura

B.Domeniul infrastructură - care cuprine următoarele subdomenii infrastructura (drumuri etc.), transport, comunicatii, telefonie, energie electrica

C.Domeniul mediu natural - care cuprine următoarele subdomenii poluare (industrie), spatii verzi, paduri, agricultura si silvicultura, plante si animale (biodiversitate), turism, deseuri si canalizare etc.

D.Domeniul social - care cuprine următoarele subdomenii educatie, sanatate, sport, activitati de timp liber, activitati culturale, servicii sociale divere

E.Domeniul administrativ- a care cuprine următoarele subdomenii administratie publica (primarie, consiliu local), institutii publice, alte cadre associative ale populatiei (ONG etc.), planificare teritoriala

A.DOMENIUL ECONOMIC

Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial . Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în

industira cimentului , în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei .Odata cu resturcturarea şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul 1990 populaţia oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .

În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei , datorită lohn-ului.Exista o mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de angajaţi şi vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi mai mic.

Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi comerciale , persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale , care îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului , prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism , alimentar ,ect.Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd exista un număr de 8 unităţii bancar: Banca Comercială Română , Banca Transilvania , Banca Română de Dezvoltare , Banc Post , Banca Leumi, Banca Cooperatistă Soimu , CEC , Banca Raifaisen.

În industria sticlei , care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată , funcţionează o singură societate comercială.Industira alimentară este bine reprezentată , existând două societăţii producătoare de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi ciuperci comestibile. Societăţiile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine reprezentate în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două societăţi comerciale .

Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul oraşului Aleşd sunt 2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil , 1128 hectare păşuni , 345 hectare fânaţe , 1 hectar

de vii şi 52 hectare livezi , nu exista nici o firmă cu acest obiect de activitate, agricultura se realizează în mod indepentedent de fiecare proprietar de teren agricol , fiind o agricultură de subzistenţă.Şi nici în domeniul creşterii animalelor nu există ferme autorizate.

Pentru a demonstra cele enumerate anterior vă prezentăm un clasament al societăţilor comerciale cu sediul în Aleşd în funcţie de impozitele şi taxele care le plătesc către bugetul local şi în funcţie de numărul de salariaţi

NR.CRT.

DENUMIRE SOCIETATE SEDIU

1. ROMTELECOM Aleşd, str. Piaţa Unirii , nr. 112. HOLCIM Aştileu , sat Chistag , str. Viitorului , nr. 23. SC TOP TREND SRL Str. Richter Karoly

nr. 24. SC FLORELIA PROD

COMIMPEX SRLPiaţa Unirii , nr. 4

5. BCR Str. Bobâlna , nr. 16. SC MANFRED EURO SRL Str. Richtr Karoly, nr. 27. SC AXON SPEDITION SRL BL. B8, AP. 78 SC ELECTRICA SA Str. Mihai Sadoveanu 9. SC ORAPLUMA SRL Str. T.Vladimirescu, nr. 6710 SC STICLA SRL Str. H. Coanda , nr.511. SC KARPAT CARNE Str. 1 Decembrie , nr. 7212. SC LOIAL IMEPX SRL Str. Viilor , nr. 6013. OCOLUL SILVIC ALEŞD Str. 1 Decembrie , nr. 2914. SC PLASTEX PROD SRL Str. 1 Decembrie , nr. 2615. SC SIMONELA IMPEX SRL Str. Rândunicii , nr. 616. ASIROM SA Str. Dâmboviţei , nr.117. SNP PETROM SA Str. 1 Decembrie, nr. 2618. RAFO Str. Bobâlna 19. SC NEW FACTORY SRL Str. 1 Decembrie , nr. 7020 SC MODA MANIA SRL Str. 1 Decembrie , nr. 5421. SC RONEDANIA BARON

PARK SRLStr. 1 Decembrie , nr. 54-D

22 SC BETON CONSTRUCT SRL Str. 1 Decembrie , nr. 54-C23 SC SAPICO CHEMICAL SRL Str. Pârâului, nr. 824. CONSUMCOOP Bobâlna, nr.325. SC CARMALEX SRL Bl. D1, ap.

Topul societăţiloe comerciale cu sediul în Aleşd în funcţie de numărul salariaţiloe este :

1.SC MANFRED EURO SRL2.SC TOP TREND SRL3.SC SOLETECH SRL4.SC STICLA ALESD SRL5.ELECTRICA SA – PUNCT DE LUCRU ALESD6.SC CAPITALIST PROD COM 7.SC TRANS ALESD SRL8.OCOLUL SILVIC ALESD9.SC BETON CONSTRUCT SRL

10. SC PLASTEX SRL

Pentru a realiza o analiză cât mai aproape de realitate am grupat activitatea economică în 6 subdomenii , astfel :

* subdomeniul comerţului* subdomeniul servicilor* subdomeniul industriei* subdomeniul turismului* subdomeniul agricultură silvicultură* subdomeniul banci-asigurări -finanţe

şi am făcut o analiză separta pentru fiecare subdomeniu.

Alăturat prezentăm câteva caracteristici generale ale activităţii locale pe domeniul economic (ponderea unor ramuri din acest domeniu şi influenţa asupra vieţii şi atmosferei locale, tendinţe observate în ultima vreme) – scurtă prezentare:

* datorita investittilor facute in industria materialelor de constructii, in special in obtinerea cimentului, gradul de poluare in atmosfera a scazut semnificativ,

* prin mutarea unor activitati de tipul depozitelor de materiale de constructii a scazut poluarea fonica in centrul orasului

* prin dezvoltarea sectorului de constructii, in special cele civile, centrul orasului are un aspect mult mai placut datorita unor constructii noi si a renovarii celor existente

* datorita dezvoltarii sectorului de lohn a aparut o bunastare vizibila, mai ales in comunitatea de rromi, care numara cca 1000 persoane

* s-au contruit trei pensiuni si sunt in curs de construire inca doua, una la Padurea Neagra si alta in Pestis

* prin investitiile facute in ultimul an de catre o firma privata a aparut primul Hotel de trei stele la nivelul orasului

* sunt in constructie trei cartiere noi de locuionte, doua in regie proprie, iar unul dezvoltat de o firma privata

* s-au imbunatatit conditiile din scoli si gradinite prin refacerea fatadelor si interioarelor, inclusiv izolarea termica a acestora

* prin programul de marire a retelei de canal si apa vor avea apa curenta de la retea si satele apartinatoare

* s-a dezvoltat foarte mult comertul, in special cel cu materiale de constructii * au aparut firme de prelucrare a carnii,

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

SUBDOMENIUL INDUSTRIE

F. imp. – Dezvoltarea in mai multe domenii – nu este zon amonoindustrialaImp. - dezvoltarea industriei materialelor de constructiidezvoltarea constructiilor civile si industrialedezvoltarea industriei in sistem lohn

( incaltaminte, textile)

SUBDOMENIUL INDUSTRIE

F.grav – dezvoltarea foarte mare a lohn-ului cca 1500 angajati - SC MANFRED EURO SRL cca 1000 ang. - SC RUMATEX SRL – cca 30 ang. - SC SARMAC SRL – CCA 200 ANG.Grav – nu exista forta de munca calificata in

dezv. industriei alimentare ( productia de mezeluri, ciuperci si fructe de padure)

sunt 3 firme de confectii metaliceo firma importanta de confectii de haine

( brandul Helene)o firma mare de productie sticla si obiecte din

sticl

domeniile cautate ( ind. constructiilor, ind. usoara)

SUBDOMENIUL COMERT

F. imp - un numar mare de magazine alimentare de tip ABC- aparitia in viitorul apropiat al unui supermarketmagazine ( depozite) de metalo-chimice si

materiale de constructii foarte bine dezvoltate – ofera toata gama de materiale necesare

Imp. – magazine de mobila si electrocasnicedoua pompe de carburantiexistenta unei reprezentante pentru vanzarea

masinilor ( Dacia)Mai putin imp. – existenta unor magazine second hand cu mobila si haine

SUBDOMENIUL COMERT

F. grav – disparitia in mare masura a magazinelor de tip ABC odata cu aparitia unui supermarket- lipsa unei librariiGrav – nu exista magazine specializate cu prodese pentru copii si femei gravide- lipsa produselor semipreparateMai putin grav – un numar insuficient de magazine cu produse textile, incaltaminte, librarii

SUBDOMENIUL SERVICII

F. imp. – dezvoltarea serviciilor in domeniile cerute de piataImp. – dezvoltarea transportului de marfa si persoane2 firme de cateringfirme de constructii in domeniul civil si

industrialexista un numar de 6 restaurante si trei Sali de

nunti

SUBDOMENIUL SERVICII

F. grav – lipsa unor forme de invatamant ( sectii ) care sa califice tinerii in domeniile cautate pe piata muncii ( liceu, scoli profesionale)Grav – disparitia micilor meseriasi din domeniul serviciilor ( in special al celor care functioneaza pe baza de autorizatie individuala)nu exista toaleta publica nu exista localuri de tipul cofetariilor

nu este asigurata permanenta la farmacii* SUBDOMENIUL TURISM

F. imp. – zona turistica Padurea Neagra- Biserica de lemn Pestis- Cetatea Soimul- Manastirea Poiana Florilor- lac de acumulare Lugasu de jos- apa termala – un strand mare in renovare- apa minerala naturala la Padurea Neagra- raul Crisul Repede- Biserica de piatra Tinaud

SUBDOMENIUL TURISM

F. grav – nu este dezvoltata infrastructura spre si in aceste zone ( drumuri, apa, )- starea de degradare a Cetatii Soimul- nu este monitorizata activitatea turisticanu sunt valorificate resursele turistice- lipsa informarii si a promovarii avantajelor turistice ale zonei- degradarea resurselor existente

Imp. - zonele verzi de pe marginea apelor- Valea Morii, Valea de Sinteuexistenta unor spatii de cazare de tipul

pensiunilor turisticeconstructia unor noi pensiuni, la Pestis si

Padurea Neagra

Grav – nu exista punct de informare turisticanu exista organizat transport turistic ( pentru

vizitarea anumitor obiective)nu sunt informatii despre tipul de cazare, masa nu sunt programme turistice

Mai putin grav – nu exista campingeste un numar mic de pensiuni

nu exista forta de munca calificata in domeniul turismului

* SUBDOMENIUL AGRICULTURA - SILVICULTURA

F. imp. – exista un sol bun pentru agricultura- oportunitatyi pentru producerea unor produse ecologice- culturi existente : - porumb, vita de vie, livezi- cresterea animalelor – oi, vaci, capreImp.- exista personal calificat in domeniu si o traditie mai veche familii care traiesc din agriculturaexista trei composesorate care detin teren si

padureOcolul Silvic Alesd – este al Romsilva, acesta

administreaza padurile

SUBDOMENIUL AGRICULTURA - SILVICULTURA

F. grav – nu exista nici un fel de organizare de tipul asociatiilor agricoleGrav – datorita dezvoltarii sectorului imobiliar tot mai multe terenuri sunt scoase din circuitul agricol si folosite pentru constructiiMai putin grav – nu exista sustinere la nivel local si regional ( un birou de consultanta )

SUBDOMENIUL BANCI – ASIGURARI - FINANTE

F. imp. – exista un nr. de 8 unitati bancare si 6 firme de asigurariImp. – vor veni si alte unitati bancare si de asigurare- exista 2 firme de intermedieri de actiuni pe piata bancara

SUBDOMENIUL BANCI – ASIGURARI - FINANTE

F. grav – Grav – nu se pliaza conditiile de creditare si de asigurari pe specificul zonei, mergandu-se pe conditiile generale existente in marile orase

În urma acestei analize pe subdomenile activităţilor economice identificte anterior au rezultat următoarele puncte tari şi puncte slabe ale activităţii ecomonice în zonă.


Dezvoltarea sistemului bancar – in prezent in Alesd exista un numar de opt unitati bancare

Turismul – nu sunt spatii de cazare la nivel de 2 sau trei stele care sa fie utilizate in scopuri turistice

infrastructura slab dezvoltata in zonele cu potential turistic ridicat – exista o cetate – Cetatea Soimul care ar putea fi valorificata turistic

* Dezvoltarea industrialaindustria de incaltaminte in sistem lohn ( cca

1500 angajati), reprezentata printr-o societate foarte mare + 2 mai mici

industria prelucratoare de sticla – taditie indelungata si forta de munca calificata

industria de confectii metalice – exista mai multe firme ( cca 150 angajati)

industria alimentara – este bine reprezentata prin doua societati producatoare de semipreparate din carne, trei societati prelucratoare a fructelor si ciupercilor comestibile de padure

Agricultura – nu exista asociatii de detinatori de terenuri datorita volumului mic de terenuri arabile se prefera

vanzarea acestora pentru constructiisunt suprafete foerte faramitate la proprietari,

ceea ce ii impiedica sa poata face o agricultura eficienta din punct de vedere economic

* Dezvoltare comertului – exista un numar mare de unitati de comert care cuprind magazine tip ABC, depozite de materiale de constructii ( 4 depozite), magazine tip metalo chimice ( 3 magazine)

Formare profesionala – nu exista in zona scoli pentru formarea profesionala a tinerilor in domeniile cele mai cerute de pe piata (cum ar fi domeniul constructiilor)

Servicii – exista un sector de constructii foarte bine dezvoltat ( cca 200 persoane), dar care nu reuseste sa faca fata cerintelor pietei ( privind volumul de lucrari necesare pe plan local)- sunt doua firme de catering functionale- transportul rutier de marfa este foarte bine reprezentat la nivel local datorita productiei locale de ciment

Transport interurban – nu este nici un fel de retea de transport interurban intre localitatile ap au artinatoare de oras – Pestis, Tinaud, Padurea Neagra sau fata de gara care deserveste orasul si care se afla in localitatea Chistag la cca 6 km

Un mare avantaj este ca terenul construibil din oras este intravilan, ceea ce poate duce la o dezvoltare a zonelor de locuit

Captarea apei geotermale – nu este utilizat potentialul de tratament al apei geotermale, deoarece nu exista o captare corespunzatoare si spatii in care s-ar putea realiza un tratament in conditii civilizate si igienice

În urma analizei swot am identificat următoarele oportunităţi şi ameninţării care vizează mediul economic al zonei

OPORTUNITATI AMENINTARI

Se poate face o investitie de genul unui supermarket

In cazul aparitiei unui supermarket pot disparea de pe piata magazinele alimentare de apartament

Dezvoltarea durabila a turismului prin realizarea unor pensiuni/hoteluri in zona Padurea Neagra unde exista izvoare de apa minerala naturala si este o zona lipsita in

Poluarea cu deseuri menajere datorita numarului mare de turisti Se pierde linistea si farmecul unor asezari rurale de mmunte prin aparitia unor activitati de divertisment si

totalitate de poluare ( in special prin fonduri europene pe zona de dezvoltare rurala)

aglomerarea localitatii

Realizarea unei baze de tratament pe amplasamentul actualului strand din Alesd, unde se poate realiza un bazin cu apa termala acoperit si sali de tratament corespunzatoareDezvoltarea sectorului constructiilor de locuinte, in domeniul public si industrial in conditiile in care in zona orasului Alesd este un deficit de forta de munca in acest domeniu

Poluarea cu deseuri rezultate din activitatea de constructii daca acestea nu se aduna in mod organizat

Dezvoltarea turismului rural prin refacerea drumurilor la Cetatea Soimul si Manastirea Florilor si includerea acestora intr-un circuit de vizitare

Poluarea cu deseuri menajere datorita numarului mare de turisti

Realizarea unei gropi de gunoi ecologice si adunarea selectiva a deseurilor, ceea ce duce la o reducere considerabila o poluarii

La realizarea analizei swot cât şi la identificarea oprotunităţile şi ameninţările

care vizeată dezvoltarea economică a oraşului au contribuit următorii indicatori

Nr.crt. Indicator Valoare

1 Populaţia ocupată pe domenii de activitate(Activitate/nr de persoane)

-Agricultură-Silvicultură-Industrie prelucrătoare-Energie electrică şi termică-Captarea, tratarea şi distribuţia apei-Construcţii-Comerţ-Transport-Comunicaţii-Administraţie publică- Servicii- Activităţi financiare- Hoteluri şi restaurante- TurismAltele:

- cca 50 persoane- cca 1800 persoane ( incaltaminte+textila)- cca 40 persoane – en. Electrica- cca 15 persoane

cca 150 persoane300 persoane60 persoane auto + 50 persoane 10 persoane16 persoane300 persoane100 persoane – banci+asigurari50 persoane

40 persoane

5 2 Tipuri de specializari profesionale existente si absolventi din zona:- -Agricultură-Silvicultură-Industrie prelucrătoare-Energie electrică şi termică-Captarea, tratarea şi distribuţia apei-Construcţii-Comerţ-Transport-Comunicaţii-Administraţie publică- Servicii- Activităţi financiare- Hoteluri şi restaurante- TurismAltele:

Aceste specializari exista, dar numarul exact de persoane calificate in fiecare domeniu nu se cunoaste

3 Forme de turism practicate în zonă in prezent:

Turism etnocultural/mesteri populari, case vechi, muzeeTurism cultural-religios/mănăstiri, biserici

Speoturism-peşteri

Turism rural şi agroturism-număr de pensiuni

Turism ştiinţific/rezervaţii naturale

Turism de sfârşit de săptămână/locaţii, facilităţi de petrecere a timpului liber

Turism de tranzit-număr de restaurante, locuri de cazare

Turism montan/peisaje, trasee, flori, faună

Turism de afaceri/săli de conferinţă

Turism pentru sporturi extreme/trasee de alpinism, parapantă

Nu se practica

Nu se practica

Exista – 3 pensiuni

Nu se practica

Se practica in zona Padurea Neagra, Pestis

Exista – 5 restaurante, cca 100 locuri de cazare

Nu se practica

Nu se practica

Nu se practica

Altele: ........

3. Structuri turistice (hotel, pensiune, cabana, camping...) – nr si tip

Locuri de cazare – nr si tip (pe structuri turistice)

Hotel – unul de doua steleunul de trei steletrei pensiuni

locuri de cazare – cca 100 in hoteluri de doua si trei stele - cca 80 locuri

4. Ocoale silvice/forma de proprietate/suprafaţa/fonduri de vânătoare/fonduri de pescuit

Exista Ocolul silvic Alesd, apartinand statului si trei composesorate private

5. Produse forestiere:masa lemnoasăfructe de pădureciuperciîmpletituri din răchităseminţealtele

Exista o productie anuala de masa lemnoasa, de fructe de padure si de ciuperci comestibile de padure

6. Structura sectorului IMM (firme active – mentionati detaliile relevante):Comerţ Transport

ConstrucţiiProducţie

Unităţi agro-zootehnice

AsigurăriServicii

altele

- un numar mare de firme- cca 20 firme de transport rutier si doua de transport de persoane interurban- 4 firme de constructii- un numar mare de firme din diverse domenii de activitate- exista o unitate de tip Agromec, dar care nu detine terenuri in Alesd - functioneaza 7 firme de asigurari- un numar mare de firme – catering - constructii - curatenie, industriala si casnica

7. Evoluţia sectorului economic 2000-2007 (număr agenţi economici activi)

Numarul de firme active s-a dublat

8 Agricultură

* Tipuri de culturi traditionale existente /zonă geografică

Alte tipuri de culturi („importate”, ex. ciuperci)

Rase animale crescute in zona, localizarea lor + efective

Nu se face in mod organizat, este predominanta agricultura de subzistenta

Suprafata si starea terenurilor agricole:Teren cultivat in prezent / totalSupraf. Pasuni utilizate /totalSupraf. Fanete/totalAlte culturi:...

Nu exista statistici la niivel de administratie publica locala

9 Resurse locale cu valoare economică:lemn, fructe sălbatice, fond cinegetic, păşuni, resurse turistice, arheologice, traditii si mestesuguri (patrimoniu imaterial), cladiri (patrimoniu material), resurse umane specializate, altele...

Zona este bogata in resurse naturale : lemn, fructe de padure, ciuperci comestibile din flora spontana, pasuniTuristic- exista Cetatea Soimul, Manastirea de la Poiana Florilor, in Padurea Neagra sunt localizate izvoare cu apa minerala naturalaNu exista personal specializat in activitatea de turism.

Evoluţia fondului funciar al oraşuluiFolosinţa terenului 1948-1989-2007:ArabilPăşuniLiveziPădureCurţi şi clădiriAlte terenuri

1016 ha1128 ha52 ha4186 ha192 ha

5 Impozitul pe clădiri Aproximativ 900.000 lei pentru 2007

Impozitul şi taxa pe teren Aproximativ 300.000 lei pentru 2007

Taxa pentru mijloace de transport

Aproximativ 420.000 lei pentru 2007

Alte taxe Aproximativ 700.000 lei pentru 2007

Sectoarele cu impactul cel mai mare (productie, contributie la bugetul local, locuri de

munca create, investitii realizate, impact social si de mediu creat – poate fi pozitiv sau negativ), la nivelul:

1 orasului Alesd – industria de tip lohn, constructiile, comertul cu materiale de constructii2 Tinaud – industria de tip lohn ( incaltaminte)3 Pestis – mici meseriasi ( sunt in constructie 2 pensiuni), exploatarea lemnului, prelucrarea si

conservarea fructelor de padure4 Padurea Neagra – turismul – in special cel de week-end

B. INFRASTRUCTURA

Analizând acest domeniu remarcam interferentele dintre celelealte domenii si faptul ca unele din ele trebuie sa abordeze aceleasi subdomenii.

Avem nevoie de acestă analiză pentru a înţelege mai bine unde ne aflăm în prezent, aşa încât să putem aprecia ce efort trebuie să facem pentru a ajunge unde dorim în viitor.Principalele subdomenii avute în vedere când discutăm de infrastructura si transport (activitatea economică, socială, aspectele administrative, infrastructura, mediul natural) in oraşului Aleşd sunt : - captare tratare si distributie apa potabila

- retele de canalizare menajera si pluviala- epurarea apelor uzate- starea drumurilor- transportul in comun- soseaua de centura a orasului- extinderea retelelor electrice si telefonice- imbunatatire confortului termic al cladirilor si reducerea consumului de energie

termica- constructia de locuinte pentru tineri- proiectare si distributie retea de gaze naturalePrincipalele documentele/materialele care ne pot ajuta să înţelegem situaţia curentă a

oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt :- Planul Urbanistic General al orasului Alesd- Proiectul de extindere si reabilitare a retelelor de apa si canalizare a orasului Alesd si

localitatilor aferente (Pestis, Tinaud, Padurea Neagra)- situatiile statistice referitoare la numarul locuintelor si gospodariilor din localitate;

lungimea si starea tehnica a drumurilor, etc.- Proiectul de extindere si reabilitare a retelelor de apa si canalizare a orasului Alesd si

localitatilor aferente (Pestis, Tinaud, Padurea Neagra)- Studiul de fezabilitate privind construirea unei sosele de centura a orasului Alesd si a

localitatii Tinaud- Lista de investitii pe anul 2008 aprobata de Consiliul Local Alesd- Bugetul local pentru anul 2008- Planul de dezvoltare a judetului Bihor- Planul de dezvoltare regionala nord-vest

* Planul de amenajare a teritoriului national

În cele ce urmează vom analiza fiecare subdomrniu pentru a înţelege mai bine situaţia actuală

4.1. Subdomeniile apa si canalizare:- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu

zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de apa si canalizare

- reteaua de canalizare menajera si pluviala deserveste doar orasul Alesd si partial loc Padurea Neagra, iar in localitatile Pestis si Tinaud nu exista retea de canalizare

- reteaua de apa potabila acopera orasul Alesd si partial loc. Pestis si Padurea Neagra- sunt necesare lucrari de reabilitare , extindere si protectie a surselor de apa potabila:

raul Crisul Repede pentru Alesd si valea Bistra pentru localitatea Padurea Neagra.* sunt necesare masuri de aparare impotriva inundatiilor (reabilitarea malurilor Crisului si

vailor Izvor si Bistra)* este necesara extinderea si modernizarea celor doua statii de epurare (Alesd si Padurea

Neagra)

4.2. Subdomeniile drumuri si transportul in comun:- cresterea numarului de masini de mare tonaj – fapt ce conduce la o degradare

accentuata a starii drumurilor- cresterea numarului de navetisti si tendinta de stabilire in zona urbana a populatiei de

la sate- infrastructura de acces la zonele cu potential turistic a UAT Alesd este slab dezvoltata

– drumuri de pamant- capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita- durata de serviciu a DN 1H Alesd Sinteu este expirata- situarea orasului pe traseul soselei E60 a condus in ultimii ani la dublarea numarului

de autovehicule care tranziteaza orasul, blocaje rutiere si cresterea gradului de poluare fonica- nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole si

biciclisti- necesitatea modernizarii bazei de transport public a orasului

* lipsa infrastructurii (drumuri pietruite sau asfaltate) din cartierul Obor* latimea insuficienta pentru unele drumuri si intersectii

- semaforizarea intersectiilor si montarea camerelor de supraveghere a traficului- cresterea numarului locurilor de parcare

4.3 Subdomeniul constructii – locuinte, industriale, agricole:- renovarea centrului istoric al orasului Alesd

-sunt necesare lucrari de reabilitare pentru: casa de cultura Alesd; caminele culturale din localitatile Pestis si Tinaud; biblioteca Alesd; stadion orasenesc, etc.- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem- reabilitarea parcurilor si infiintarea de parcuri noi- numarul mare de lacasuri de cult aflate in constructie - numarul mare de credite acordate persoanelor fizice si juridice pentru constructia de

locuinte - imbunatatirea gradului de colectare a taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat

sau bugetului local

4.4. Subdomeniul electricitate si telecomunicatii:- cresterea numarului de agenti economici din domeniul industriei si serviciilor (consum

mai mare de energie electrica)- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu

zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor, nu este insotita de extinderea retelelor de electricitate si telefonie – acestea fiind asigurate de catre beneficiarii constructiilor

- este necesara extinderea sistemului de distributie a energiei electrice- este necesara extinderea retelei de fibra optica in loc Padurea Neagra

NR.CRT

Nume domeniusubdomeniu

Indicator Informatii existente in

prezent

Calitate, dotaricaracteristici

1 Captare, tratare si distributie apa potabila

a) sunt necesare lucrari de extindere si protectie a surselor de apab) extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de apa c) reteaua de apa potabila acopera orasul Alesd si partial loc. Pestis si Padurea Neagrad) sunt necesare masuri de aparare impotriva inundatiilor (reabilitarea malurilor Crisului si vailor Izvor si Bistra)

- sunt 2 surse ade apa: Alesd si Padurea Neagra- locuitori bransati la sistemul centralizat de alimentare cu apa = 8300- lungimea retelelor de alimentare cu apa este: Alesd = 21,5 km Padurea Neagra = 3,8 km - populatia potentiala a fi racordata la sistemul centralizat cu apa este: Pestis = 1200 locuitori Tinaud = 900 locuitori

- exista un operator autorizat care ofera servicii de alimentare cu apa potabila a locuintelor si gospodariilor din or Alesd, loc Padurea Neagra si partial loc Pestis- capacitatea instalata a sistemului de alimentare cu apa este: Alesd-64l/s Padurea Neagra-12,5l/s- numarul locuintelor si/sau gospodariilor contorizate = 1445- mai exista portiuni de retea de distributie apa potabila, din azbociment cu o lungime totala de 8,5 km

2 Retele de canalizare menajera si pluviala

a) extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor - se face fara a fi precedata de extinderea retelelor de canalizareb) reteaua de canalizare menajera si pluviala deserveste doar orasul Alesd si partial loc Padurea Neagra, iar in localitatile Pestis si Tinaud nu exista retea de canalizare

- locuitori bransati la canalizare = 5899- populatia potentiala a fi racordata la sistemul centralizat de canalizare este: Pestis = 1200 locuitori Tinaud = 900 locuitori Alesd + P.N. = 3000 locuitori

- exista un operator autorizat care ofera servicii de canalizare locuintelor si gospodariilor din orasul Alesd si loc Padurea Neagra

3 Epurarea apelor uzate a) este necesara extinderea si modernizarea celor doua statii de epurare

- Statia de epurare din Padirea Neagra are doar treapta 1 de

NR.CRT



prezent


existente, in or. Alesd si loc Padurea Neagra

epurare mecanica- statia de epurare din Alesd are 3 trepte de epurare (mecanica, chimica si biologica

4 Starea Drumurilor - infrastructura de acces la zonele cu potential turistic a UAT Alesd este slab dezvoltata – drumuri de pamant- capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita- durata de serviciu a DN 1H Alesd Sinteu este expirata- nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole si biciclisti- lipsa infrastructurii (drumuri pietruite sau asfaltate) din cartierul Obor- latimea insuficienta pentru unele drumuri si intersectii- semaforizarea intersectiilor si montarea camerelor de supraveghere a traficului- cresterea numarului locurilor de parcare

- cresterea numarului de masini de mare tonaj – fapt ce conduce la o degradare accentuata a starii drumurilor- Lungimea totala a drumurilor din intravilan asfaltate este de 41 km- Soseaua E60 strabate U.A.T. Alesd pe o lungime de 12 km.

5 Transportul in comun - cresterea numarului de navetisti si tendinta de stabilire in zona urbana a populatiei de la sate- necesitatea modernizarii bazei de transport public a orasului

- exista doua firme autorizate pentru transportul persoanelor, care activeaza pe teritoriul orasului Alesd

- parcul auto aflat in proprietatea celor doua firme este invechit, iar eforturile de achizitionare a unor microbuse noi sunt insuficiente- exista cca 35 firme cu activitate de transport marfa

NR.CRT



prezent


6 Soseaua de centura a orasului

- situarea orasului pe traseul soselei E60 a condus in ultimii ani la dublarea numarului de autovehicule care tranziteaza orasul, blocaje rutiere si cresterea gradului de poluare fonica

- exista un Studiu de Fezabilitate intocmit de D.R.D.P. Cluj-Napoca, pentru construirea unei sosele de centura (I) a orasului Alesd si a unui drum de legatura (centura II) intre E60 si DN1H- scopul celei de a doua sosele de centura a orasului (legatura intre E60 si DN1H) este de a evita zonele foarte inguste in care DN1H traverseaza orasul, usurand in acest mod traseul autovehiculelor de mare tonaj catre punctul de intrare Chiribis in autostrada Bors-Brasov

- soseaua (I) de centura prevazuta va ocolii atat orasul Alesd cat si localitatea Tinaud- din motive de topografie a terenului soseaua de centura (II) nu va ocolii decat partial localitatea Pestis

7 Extinderea retelelor electrice , telefonie si internet

- cresterea numarului de agenti economici din domeniul industriei si serviciilor (consum mai mare de energie electrica)- extinderea intravilanului orasului, atat cu zone destinate locuintelor familiale cat si cu zone destinate industriei usoare, depozitelor si serviciilor, nu este insotita de extinderea retelelor de electricitate si telefonie – acestea fiind asigurate de catre beneficiarii constructiilor

- lungimile retelei de distributie a energiei electrice sunt: LEA-JT Alesd = 42.2 km LEA-JT Pestis = 13.4 km LEA-JT Tinaud = 4.96 km LEA-JT P. Neagra = 5.77 km

PTA Alesd = 17 bucPTAb Alesd = 5 bucPTZ Alesd = 3

- in zonele capat de retea de distributie a energiei electrice sunt caderi fregvente de tensiune la orele de varf- va fi necesara extinderea retelei electrice si de telefonie pe traseul viitoarelor sosele de centura- in localitatea Padurea Neagra nu pot fi asigurate servicii de internet de mare viteza de catre Romtelecom

NR.CRT



prezent


- este necesara extinderea sistemului de distributie a energiei electrice- este necesara extinderea retelei de fibra optica in loc Padurea Neagra

PTA Pestis = 5 bucPTA Tinaud = 4 bucPTA Pad Neagra = 5 bucPTZ Pad Neagra = 2 buc

8 Constructii + Imbunatatirea confortului termic al cladirilor

- renovarea centrului istoric al orasului Alesd-sunt necesare lucrari de reabilitare pentru: casa de cultura Alesd; caminele culturale din localitatile Pestis si Tinaud; biblioteca Alesd; stadion orasenesc, etc.- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem- reabilitarea parcurilor si infiintarea de parcuri noi- numarul mare de lacasuri de cult aflate in constructie - numarul mare de credite acordate persoanelor fizice si juridice pentru constructia de locuinte - imbunatatirea gradului de colectare a taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat sau bugetului local

- in orasul Alesd sunt 55 blocuri de locuinte, cu o medie de 20 apartamente pe scara- in localitatea Padurea Neagra sunt 8 blocuri de locuinte- orasul nu are un sistem centralizat de termoficare functional, apartamentele fiind incalzite individual electric sau cu sobe- blocul nr. 5 Alesd este singura cladire de locuit in comun care are nevoie de lucrari de reabilitare a structurii de rezistenta (ultima lucrare de consolidare fiind facuta in anii “70)

- media de varsta a blocurilor din orasul Alesd este 35 ani- blocurile au pierderi mari de energie termica datorita lipsei unei izolatii termice corespunzatoare.- pe teritoriul or Alesd exista : Cca 20 firme cu activitate de c-tii Cca 4 firme cu activitate de confectii metalice 2 balastiere 1 statie de betoane 2 puncte de lucru ale firmelor cu activitate in constructia de drumuri

9 Constructia de locuinte noi pt. tineri

- lucrari de mansardare a blocurilor de locuinte si/sau termosistem- constructia unor blocuri noi tip ANL

- in anul 2007 au inceput lucrarile la constructia unui bloc ANL cu 30 apartamente (26 ap. cu o camera si 4 ap. cu doua camere)- tot in anul 2007 au inceput

- pentru cele 140 de parcele locuri de casa prevazute in PUZ-ul intocmit de Primaria Alesd, deocamdata nu a fost asigurate decat alimentarea cu energie electrica, restul utilitatilor (apa, canalizare, telefonie)

NR.CRT



prezent


lucrarile de Studiu de Fezabilitate si Proiectare pentru transformarea a trei corpuri de cladire neterminate (cu fosta destinatie de spital si policlinica) in cladire de locuinte.- in anul 2001 Primaria Alesd a intocmit un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru schimbarea destinatiei unei zone neproductive din teren agricol in cartier de locuinte individuale (140 parcele)

fiind doar in stadiul de proiect.- toate cladirile de locuinte tip ANL, incepute sau in stadiul de proiect vor beneficia de un sistem de termoizolatie.

10 Alimentarea cu gaze a orasului

Orasul Alesd este prevazut ca si capat al unei magistrale de gaze naturale

- au inceput lucrarile la magistrala de gaze naturale care va alimenta agentii economici din zona orasului Alesd si localitatilor invecinate

- in lista de achizitii a Consiliului Local sunt prevazute si lucrarile de proiectare a retelei de distributie gaze in orasul Alesd

În cele ce urmează vom prezenta caracteristici generale ale activităţii locale pe domeniul infrastructurii si transportului (ponderea unor ramuri din acest domeniu şi influenţa asupra vieţii şi atmosferei locale, tendinţe observate în ultima vreme) – scurtă prezentare: - in ultimii ani s-a dublat traficul pe soseaua E60 care strabate teritoriul orasului Alesd, cu consecinte directe: cresterea numarului de accidente; numeroase ambuteiaje in orele de varf; cresterea gradului de poluare.

* transportul in comun care asigura legatura intre orasul Alesd si municipiul Oradea, precum si intre localitatile componente ale orasului , este slab dezvoltat axanduse in general pe transportul elevilor.

* Marii angajatori din zona au linii de transport private exclusiv pentru angajati* Transportul in comun din si inspre localitatea Padurea Neagra este o problema in perioada

vacantelor scolare si in perioada iernilor cu caderi abundente de zapada

* Exista la nivel local o firma de Salubritate care detine toate avizele necesare functionarii legale

* Pe teritoriul orasului exista echipe de interventie (puncte de lucru permanente) ale SC Electrica, Romtelecom, RDS, Drumuri Nationale, Drumuri Judetene (SC Selina)

* Exista un deficit de locuinte datorat in principal migrarii populatiei din zonele rurale catre oras

În urma analizei subdomeniilor menţionate anterior am realizat o analiză swot şi am identificat oportunităţile şi ameninţările pe acest domniu de dezvoltare al oraşului , pe care v-o prezentăm în continuare


* Căi de comunicaţie rutiere incluse în reţeaua europeană de transport – drumul european E60 modernizat are o lungime de 12 km in U.A.T. Alesd.

Situarea in apropierea orasului a mai multor agenti economici – unitati producatoare de materiale de constructii: Holcim; Helios; Sticla; balastiere si statii de betoane; etc.

Resurse de apă, de suprafaţă şi subterane, satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ

Resurse turistice:Pestis (Cetatea Soimul); Padurea Neagra; Poiana Florilor).

Retele puternice de telecomunicatii si distributie a energiei electrice.

Târguri saptamanale si anualeDiversitatea etnica şi confesionala a

orasului si localitatilor aferente (romani, maghiari, slovaci)

Arhitectura atractiva (urbana şi rurala – tradiţionala)

Ape minerale şi termale Relief variat – şi peisaj natural deosebitSpatii de cazare suficiente de categoria 2 si

3 stele.Un număr relativ mare de agenţi economici

care activeaza pe teritoriul orasului Alesd, in domeniile industrie, constructii, transport marfa, etc.

Altele:Resurse umane calificate valoroase

Drumuri judeţene cu îmbrăcăminţi uşoare pe unele tronsoane, iar durata de serviciu a DN 1H Alesd-Sinteu este expirata

Capacitatea portanta a DN si DJ care strabat UAT Alesd este depasita.

Starea drumurilor naţionale nu se ridică la standardele europene

Lipsa unei sosele de centura a orasului si localitatii Tinaud.

Transport în comun deficitar (lipsa legaturilor permanente intre oras si gara)

Infrastructura de acces in zonele cu potential turistic este slab dezvoltata

Nu exista trasee alternative pentru vehiculele cu tractiune animala, utilaje agricole, biciclisti, etc.

Parcarile sunt insuficiente in orasul Alesd, iar in localitatile aferente acestea lipsesc.

Calea ferata, are o singura linie de transport, neelectrificata.

Localitatea Padurea Neagra nu are acoperire suficienta pentru retelele de telefonie mobila

Retelele de utilitati (apa, canalizare) nu acopera localitatile Pestis si Tinaud, iar localitatea Padurea Neagra doar partial.

Sunt necesare lucrari de reabilitare, extindere si protectie a surselor de apa.

Statiile de epurare Alesd si Padurea Neagra au capacitati calitative si cantitative reduse fata de necesitatile locale si normele legale in vigoare.

Numarul si suprafata redusa a parcurilor din orasul Alesd, iar in localitatile aferente acestea lipsesc.

Extinderea intravilanului cu zone pentru

constructia de locuinte sau industriale, nu se face concomitent cu extinderea retelelor de utilitati (electricitate, apa, canalizare)

Retelele subterane de utilitati (apa, canalizare, telefonie, electricitate) sunt amplasate haotic.

Lipsa unei strategii energetice locale (surse alternative de energie electrica)

Lucrarile de intocmire a cadastrului general pentru UAT Alesd progreseaza foarte lent

Sunt necesare lucrari de consolidare a malurilor cursurilor de apa si protectie impotriva inundatiilor

Subdimensionarea retelei de distributie a energiei electrice pe unele tronsoane.

Centrul istoric al orasului, precum si monumentul eroilor necesita masuri de renovare si reabilitare

Infrastuctura slab dezvoltata în ceea ce priveşte: sporturile de apa, sporturile şi activităţile de agrement de masa.

Lipsa unei partii de schi amenajate in localitatea Padurea Neagra

Depopularea localitatii Padurea Neagra, datorita lipsei locurilor de munca din zona si navetei greoaie catre

Tradiţii, meşteşuguri şi obiceiuri reprezentative pentru zona Alesdului pe cale de dispariţie sau disparute (sortiment special de sticla produs la Padurea Neagra)

Defrisarea unor versanti cu risc de alunecare.Sistemele de imbunatatire funciara (canale

colectoare) lasate in paragina Lipsa traseelor turistice amenajate Diferente mari la nivelul dezvoltarii localitatilor

componente ale UAT AlesdNivel slab al asocierii agricole

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

* Existenta unui Plan Urbanistic General (PUG) aprobat.

Existenta unor instrumente de sprijin financiar active (din partea UE şi alte organisme) pentru IM.M.-uri.

Programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesionala

Situarea orasului in vecinătatea granitei de N-V a Romaniei (Ungaria) şi “apropierea” Judeţului de UE şi piaţa sa

* Inundatii provocate de avarii la barajele de acumulare situate in amonte pe raul Crisul Repede (Lesu, Dragan Remeti)

Polarizarea fortei de munca calificata catre municipiile Oradea sau Cluj, sau migrarea fortei de munca spre alte tari.

Congestia traficului si poluarea excesiva a orasuluiDiminuarea fondurilor alocate pentru reparatiile DN

si DJ dupa darea in folosinta a Autostrazii Bors – Brasov – Bucuresti

Integrarea României în U.E.Reabilitarea în viitor a drumului judetean

(DJ) Alesd – Chiribis, drum de legatura intre DN1 (E60) si autostrada pe relaţia Budapesta - Bucuresti cu punct de intrare / iesire Chiribis

Dezvoltare economică relativ bună; şomaj scăzut

Introducerea gazului metan în orasul Alesd si alimentarea cu gaz a agentilor economici industriali din zona

Subventionarea de la bugetul de Stat a lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor cu scopul de reducere a consumului de energie si/sau montarea unor sisteme alternative ecologice de producere a energiei termice.

Implementarea unor programe de pregatire a populatiei pentru situatii de urgenta (inundatii, incendii, dezastre naturale, etc.)

Dependenta energetica de surse de energie conventionale

Fiscalitatea şi birocraţia;Mentalitatea populaţiei fata de schimbare în general

şi fata de reconversia profesionala în special;Educaţie ecologica superficiala Climatul politic – influenta pe care o are culoarea

politica asupra unor decizii la nivelul Consiliului Judetean

Schimbarile fregvente si contradictorii ale cadrului legislativ

C. MEDIUOraşul Aleşd este situat într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, dotare care este reflectată în dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante resurse naturale neutilizate încă.Flora protejată pe care o găsim în zona Poiana Florilor este: GLADIOLUS IMBRICATUS (SABIUTA), TROLLIUS EUROPAEUS(BULBUCII DE MUNTE), LILIUM MARTAGON (CRINUL DE PĂDURE)Locul fosilifer din Valea Lionii din Peştiş este o zonă protejată, aici descoperindu-sefosile de trilobiţi din CuaternarPădurile din jurul Aleşdului sunt pline de vânat: mistreţi, căprioare, iepuri, fazani, partidele de vânătoare fiind organizate de Ocolul silvic.Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de natura hranei, locuinţă, mişcare, etc. Poluarea mediului constă din introducerea în acesta a unor substanţe care pot să producă ruperea echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să producă daune economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane. Poluarea începe din momentul în care substanţele introduse în mediul natural depăşesc, prin cantităţi sau prin intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă, devenind astfel nocive.Spaţiile verziOraşul Aleşd este deficitar la spaţii verzi amenajate; revin câte 0,6 mp/cap delocuitor, faţă de norma de 7,00 mp/cap de locuitor specifică oraşelor de câmpie cu populaţie sub 20.000 locuitori. În intravilan există suprafeţe ce pot fi amenajate ca spaţii verzi de agrement sau de protecţie. Nu există însă în intravilan sau în teritoriul administrativ, amenajări pentru recreere, odihnă şi tratament, cu toate că există condiţii.Spaţiile verzi din oraşul Aleşd sunt:- parcul din faţa Primăriei - parculetul copiilor

- parculeţul din faţa Casei de cultură- zona de spaţii verzi situată Faptul că circa 3739 din locuinţe sunt amplasate în curţi face ca şi spaţiile plantate din curţi să participe la ansamblul spaţiilor verzi, ca sursă de oxigen, de microclimat.Calitatea aeruluiSurse de poluare a atmosfereiCalitatea atmosferei în Aleşd este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial şi de tip urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul construit.Sursele industriale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de SC Holcim SA., SC Helios SA, etc.Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier intens (oraşul fiind străbătut de drumul E60) si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale, instituţionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.Calitatea apeiAlimentarea cu apă potabilă În zona oraşului Aleşd, alimentarea cu apă se realizează din subteran prin dren din Crişul Repede în localitatea Aleşd. În Pădurea Neagră, sursa de apă este de suprafaţă – pârâul Bistra. Capacitate de debitare de circa x l/s.Apa prelevată este în general de bună calitate şi este clorinată cu clor gazos înainte de distribuirea în reţea.Alimentarea cu apă se realizează şi prin intermediul a 5 cişmele stradale în Aleşd şi 2 în Pădurea Neagră. Au fost realizate şi forări de adâncime: 12 în Aleşd şi 5 în Pădurea Neagră. Conductele de apă potabilă sunt din fontă , oţel şi polietilenă: 21, 45 km în Aleşd şi 3, 8 km în Pădurea Neagră, executate în anii 1977 , 1982 , 2000 şi 2004, în mare parte necesitând înlocuire. Sunt deservite aproape 90% din locuinţele din Aleşd şi Pădurea Neagră. CanalizareaReţeaua de canalizare acoperă 19,6 7 km în Aleşd şi 3 km în Pădurea Neagră, fiind executată în anii 1977, 1982 şi 2000. Aceasta se află în prezent într-o stare accentuată de degradare şi se înregistrează pierderi mari pe reţea. 70,44% din gospodăriile din Aleşd şi 64% din Pădurea Neagră sunt deservite.In localitatea Peştiş lipseste reţeaua de canalizare, iar la reţeaua de apa curenta au acces doar o treime dintre gospodarii. In localitatea Tinaud reţelele de apa şi canalizare centralizate lipsesc, aceste utilitaţii fiind asigurate de catre fiecare gospodarie in parte prin fantani respectiv bazine vidanjabile. Surse de poluare a apeiPrincipalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:• deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şidatorită şanţurilor arterelor stradale;• transformarea fântânilor în latrine;• astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.Cauze secundare:• depozitări de gunoi de grajd;• depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;Aleşdul are o staţie de epurare care necesită modernizare. Apele uzate orăşeneşti (fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în Crişul Repede prin x guri de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care de aici ajunge direct în Crişul Repede. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt întreţinute corect iar alţii nici măcar nu deţin astfel de instalaţii

Calitatea soluluiManagementul deşeurilorServiciul de salubritate în oraşul Aleşd este realizat de societatea Salubri S.A., acre asigură colectarea centralizată şi transportul la groapa de gunoi amenajată.Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face pe o platformă de gunoi menajer, împrejmuită, în care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce se depozitează într-o incintă din plasă de sârmă.Evoluţia compoziţiei deşeurilor depozitate nu diferă foarte mult, înregistrându-se scăderi la materialele reciclabile cum ar fi hârtia şi metalul şi creşterea procentului de materie organică.De aceea se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de colectare, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.

ZgomotulPrincipala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică. Traseul de traversare al E60 prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi de pericolele generate de traficul rutier.În urma celor arătate anterior am realizat analiza swot şi am stabilit oportunităţille şi ameninţările

Nr. Puncte slabe Puncte tari

1 Resurse naturale

* lipsa unor amenajari funciare corespunzatoare .

nu sunt suficient cunoscute si valorificate ariile naturale protejate.

Poluare turistica a zonelor de agrement, a vailor. (mizerie pe Valea Crisului si pe vaile din Pestis.

Cunoastere insuficienta a altor valo naturale ( specii de plante si animale habitate).

* asezare geografica cu climat favorbil.Existenta unei varietati de resurse naturale in stare

relativ buna.Solicitarea custodiei pentru aria naturala

protejata Valea Lionii.

* 2 Factori de mediu

* nu se monitorizeaza nivelul poluarii factorilor de mediu.

Poluare menajera in localitatile din amonte de Alesd.

Poluare menajera a vailor din satele Pestis si Padurea Neagra.

- proiect de realizare a soselei de centura (aer si fonic).

3 Infrastructura de mediu

* sistem deficitar de tratare a apei potabile.

Epurarea apei la Padurea Neagra se face doar mecanic.

Nu sunt valorificate deseurile de la statia de epurare.

Sistemul deficitar(nesanatos si costisitor) de incalzire a apartamentelor. De luat in calcul posibilitatea folosirii energiilor alternative.

- proiect de modernizare si extindere a retelelor de alimentare cu apa si canalizare in oras si in mediul rural.

4 Spatii verzi

* Suprafata foarte mica de spatii verzi si dificultatea obtinerii unor terenuri in acest scop.

Spatiile verzi existente nu sunt intr-o stare foarte buna de calitate in ce priveste modul de amenajare si intretinere.

- proiect de amenajare spatiu verde la Tinaud.

5 Gestionare deseuri

* nu sunt valorificate deseurile reciclabile.

Colectare selectiva redusa ( numai la peturi).

Colectare problematica a deseurilor in zonele cu acces dificil.

Nu se face colectarea si valorificarea deseurilor din constructii.

* proiect de construire a unei statii de sortare si transfer pentru deseuri.

Demararea sistemului de colectare selectiva.Exista operator de salubritate autorizat.

Realizarea unei platforme pentru compost.

* 6 Informarea educarea si constientizarea populatiei

* comportamentcu impact negativ la uni cetateni(ex. Spalatul masinilor aiurea).

Mentalitate deficitarea cu privire la necesitatea colectarii deseurilor la sate.

Comunicare si informare deficitare cu privire la actiunile de mediu.

Nivel scazut de constiinta de mediu si respect scazut pentru mediu.

D.SOCIAL

Dezvoltarea socială este procesul schimbării graduale prin care oameni îşi cresc conştiinţa faţă de propiriile lor capabilităţi şi interese comune şi îşi folosesc această conştiinţă pentru aşi analiza nevoile , pntru a lua decizii în leegătură cu soluţiile , pentru a organiza eforturile

cooperative şi pentru a -şi mobiliza popriile resurse umane , financiare şi naturale în scopul de a îmbunătăţii , stabi şi menţine propriile lor servicii sociale.Principalele subdomenii de avut în vedere când discutăm de domeniul social al oraşului Aleşd sunt: - educatie(formala/nonformala) - sanatate - sport - activitati de timp liber - activitati culturale - culte - servicii sociale diverse

Documentele/materialele importante care ne-au ajutat să înţelegem situaţia curentă a oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt:

* ultimul recensamant* monografii ale orasului Alesd* legi, regulamente, hotarari de guvern, hotarari ale Consiliului Local in vigoare* orar sala de sport* program anual competitii sportive desfasurate in bazele sportive ale orasului* Planul operational de dezvoltare a regiunii NV

Documente de planificare (planuri, strategii, bugete etc.) relevante pentru strategie, şi care se referă la domeniul grupului nostru de lucru sunt următoarele:

* Plan de dezvoltare scolara * Scoala cu clasele I-VIII Alesd* CT „ Alexandru Roman”* Strategia judeteana a ISJ Bihor* Plan de dezvoltare a bisericilor* Bugetul local pe domeniul social

Pentru a putea facea o analiza cât mai detaliată pe domeniul social ne-am folosit de următorii indicatori

Nr. Si nume subdomeniu

Indicator Informaţiile existente in prezent

Ce dorim pt.viitor ?

Educatie Nr. prescolari 191 Cresterea nr. de prescolari prin realizarea unei Gradinite cu program prelungit

Nr. elevi inscrisi in clasele I-VIII

1277

Nr. de elevi inscrisi la CT 1139 Cresterea nr. de elevi prin diversificarea ofertei educationale

Personal didactic 205 Imbunatatirea calitatii procesului de invatamant prin incadrarea cu cadre didactice titulare, in perspactiva ajutorului dat




de CL, concretizat prin locuinte de serviciu, plata transportului etc.

Rata abandonului scolar 21 Scaderea ratei abandonului scolar prin organizarea unui proces de invatamant atractiv

Rezultate la concursuri si olimpiade Faza judeteana

* 12 mentiuni8 premii III8 premii II6 premii I

Rezultate la concursuri si olimpiade Faza nationala

* 2 mentiuni

Proiecte si programe Phare 2005Eco-scoalaKalokagathiaSNAC

Cresterea nr. de proiecte si diversificarea acestora

Sanatate Nr. de asigurati inscrisi/ medic de familie

Finalizarea lucrarilor incepute

Nr. bolnavi tratati in spital si policlinica

3.700 + 13.952 Imbunatatirea conditiilor de cazare la sectiile chirurgie-ginecologie din cladirea veche

Nr. paturi spital 159 Dotarea spitalului TBC(sanator) cu sistem de incalzire adecvat

Nr. medici de familie 8

Nr. personal mediu sanitar 72

Nr. farmacii 3

Cazuri de epidemii Nu exista

Planing familial Nu exista

Serviciul social * nr. copii beneficiariai alocatiei de stat

2336 Alocarea de fonduri

* nr. pensionari

* nr. familii beneficiare de ajutor social

150

* nr. familii beneficiare de ajutor pentru incalzire

1288

* nr. familii beneficiare de alocatie suplimentara

279




* nr. batrani care beneficiaza de serviciile Centrului de zi

397 inscrisiFrecventa-100

* nr. de copii inscrisi in orfelinate

32

Culte * nr. biserici existente 5 ortodoxe-2 în Aleşd, 2 Peştiş , 1 Tinăud1 romano- catolica1 greco-catolica2 reformata- 1 Aleşd , 1 Pădurea Neagră3 neoprotestante - 2 aleşd , 1 Tinăud

Finalizarea lucrarilor de constructie la noua bisericaReabilitarea vechii biserici

Reabilitarea vechii biserici

Activitati cultural-artistice

* activitati culturale extrascolare desfasurate prin Clubul Copiilor

concursuri tematice regionale,judetene si nationale

nr. copii participantinr. Sali de lucru cercuri

14

56855,5

* sa creasca nr de copii participanti

dotarea cu mobilier si echipament a salilor din noul sediu

o mai mare utilizare a spatiilor sportive si de joaca ale orasului

organizarea unui nr. cat mai mare de actiuni in viitor prin diversificare si calitate

* * Festival national de muzica usoara pentru copii „Suflet de stea”

- sa creasca nr. de participanti

* Zilele orasului Alesd

* Zilele „Octavian Goga” organizate de Biblioteca oraseneasca

Sport Asociatii sportive si cluburi 3

Fotbal 3 echipe copii + 1 echipa seniori

Inca o echipa de copii si angajarea a 2 antrenori




Cresterea nr. de copii pana la 80-90Promovarea echipei de seniori in Divizia C

Handbal CSS 1 echipa Infiintarea unei echipe de seniori

Terenuri de fotbal 2 Reabilitarea terenurilor

Sali de sport 3

Teren sintetic redus proprietate privata

1 teren tenis de camp

1 teren handbal

În baza indicatorilor prezentaţi anterior am realizat analiza swot şi au rezultat oportunităţile şi ameninţările domeniului social .


* educaţie formală(grădiniţă,şcoală generală,liceu) şi nonformală (Clubul Copiilor,Casa Tineretului Reformat/Catolic,tabară pentru copii la Pădurea Neagră,orfelinat,Casa Copilului “Kajanto Maria)

management eficientresurse extrabugetare rezultate din donaţii şi

sponsorizărispaţii şcolare suficiente şi bine întreţinuteîncălzire centrală în localul nr.1 şi în cel de

la Oborfuncţionarea într-un singur schimbcabinet medical şcolar şi cabinet psihologic

propriucadre didactice titulare stabile(aproape

toate)bibliotecă şcolară bine dotatăactivitate metodică la toate nivelelereabilitarea spitaluluiasigurarea blocului alimentar cu circuite

funcţionaleexistenţa unui mijloc de transportare a

alimentelor de la sanatoriu la secţieexistenţa unui teren de fotbal şi a unei săli

de sport activităţi culturale extraşcolare desfăşurate

prin Clubul CopiilorFestivalul Naţional de muzică uşoară pentru

copii “Suflet de Stea”

* statutul juridic al unor clădiri nerezolvatlipsa unor autorizaţii sanitare pentru unele

localuri ale şcoliimaterial didactic depăşitcadre didactice necalificateinsuficienta pregătire educaţională a

familiei(familiile de romi)segregarea copiilor de etnie romă în local

separatlipsa de implicare a unor familii în educaţia

copiilorlipsa unui campus şcolar

lipsa aparaturii de laborator şi a unei staţii centrale de sterilizare

lipsa de spaţii auxiliare(depozit de materiale)amenajarea doar a unui singur punct de colectare şi

depozitare a reziduurilor infecţioasenecesitatea reamenajării sălii de sportutilizarea ineficientă a potenţialului turistic din

zonălipsa unei Case de Cultură şi a unei săli de

expoziţie pentru artiştii plastici amatori din zonă

lipsa unor spaţii special amenajate pentru petrecerea timpului liber a familiior sau grupurilor de prieteni

fonduri insuficiente la nivel local pentru rezolvarea tuturor problemelor

număr mare de romi(10% din populaţia oraşului Aleşd),care reprezintă o categorie vulnerabilă

Zilele oraşului AleşdZilele “Octavian Goga” organizate de

Biblioteca orăşeneascăexistenţa unor servicii cu tradiţie în

oraş:Centru de zi,Cantina socială,Proiectele cu Fundaţii sau ONG-uri la care am fost parteneri

experienţă în furnizarea serviciilor sociale şi personal calificat

deschidere pentru orice tip de finanţare pe servicii sociale în vederea îmbunătăţirii situaţiei sociale a locuitorilor

empatie

din pricina lipsei de educaţie şi calificare a acestora şi îndeosebi a celor între 30 şi 55 de ani,locuinţe improprii,nivel scăzut de cultură şi civilizaţie


* existenţa liceelor cu profile care satisfac nevoile elevilor şi ale părinţilor

sprijin material şi moral din partea cultelor religioase

interes din partea elevilor pentru propria formare

acces la informaţiedeschiderea Consiliului Local şi a Primăriei

spre problemele şcoliiigienizarea secţiilor de obstetrică-

ginecologie şi chirurgieasigurarea,conform normelor sanitare,a

saloanelor cu paturi şi grup sanitarnumăr suficient de medici de familieîncadrarea spitalului cu cadre medicale

permanenteexistenţa unui potenţial turistic ridicat al

zonei posibilitatea prezentării specificului

zonei(din punct de vedere tradiţional,cultural),la nivel judeţean,naţional şi european

existenţa finanţărilor externe parteneriate cu alte ţărievenimente culturale iniţiate de instituţiile

judeţene şi nu numai(tabără de pictură)deschidere către orice oportunităţi care vin în

sprijinul comunităţii locale

dificultăţi în asigurarea asistenţei de sănătate în cabinete şi laborator

conduită terapeutică necorespunzătoare din cauza germenilor deveniţi rezistenţi la antibiotice

diagnosticul mico-bacterii se face doar la Oradea

neprezentarea bolnavilor TBC la tratament,ceea ce duce la apariţia cazurilor TBC in rândul tinerilor

forţă de muncă ieftină în alte ţăriscăderea natalităţiiexistenţa pe piaţă a unor oferte opuse nevoilor

educaţionalegrupuri de tineri care periclitează securitatea

elevilor şcoliiexistenţa elevilor problemăabandonul şcolarîn cazul retragerii investitorilor italieni s-ar

produce un impact social puternic prin disponibilizarea unui număr de aproximativ 800 de persoane.

Desi de-a lungul timpului, datorita tendintelor de dezvoltare a societatii, in general orasul Alesd a avut de suferit fiind declarat la un moment dat zona defavorizatta, in ultimii ani se constata o crestere a nivelului de viata, datorat grijii manifestate fata de domeniul social. Astfel, au fost reabilitate scolile, grădiniţa , creşa , spitalul , policlinica , biblioteca si cladirea Clubului Copiilor.

Cartierul Obor , unde marea majoritate a populaţiei este de etnie romă a beneficiat de proiecte care au vizat infrastructura.S- au organizat în fiecare an sesiuni pentru finaţarea proiectelor cultural sportive depuse de către

organizaţiile neguvernamentale. Anul acesta se va da în folosintă şi un bloc cu30 de locuinte destinat tinerilor , relizat din fondurile ANL. E. DOMENIUL ADMINISTRATIV

Îmbunătăţirea capacităţii administrativ la toate nivelurile reprzintă unul dintre elemetele chei ale integrării europene a României

Principalele subdomenii avute în vedere când discutăm de aspectele administrative (activitatea economică, socială, aspectele administrative, infrastructura, mediul natural) ale oraşului Aleşd sunt:

a Întărirea capacităţii autorităţii locale în gestionarea şi furnizarea serviciilor publice.b Transparenţa decizională.c Eficientizarea comunicării şi coordonării în cadrul instiuţiei şi a instituţoielor cu

lociutori oraşuluid Planificarea teritorială.

Documentele/materialele importante care ne pot ajuta să înţelegem situaţia curentă a oraşului din perspectiva domeniului nostru sunt:- Profilul comunităţii- Monofrafia oraşului Aleşd, Peştiş, Tinăud- Regulamentul de Ordine Interioară şi de Funcţionare a aparatului propriu al primarului- Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local- Planul Urbanistic General- Legea 215/2001- bugetul anual al oraşului

Subdomeniul: Întărirea capacităţii autorităţii locale în gestionarea şi furnizarea serviciilor publice

pentru a analiza acest subdomeniu ne vom folosi de legislaţia în vigoare şi de strategia guvernamentală în domeniul administraţiei 4.3

Subdomeniul : Transparenţa decizională:- Legea 544/2001 – accesul liber la informaţiile de interes public-Legea 52/2003 – transparenţa decizională în administraţia publică

Subdomeniul : Eficientizarea comunicării şi coordonării în cadrul instiuţiei şi al lociutorilor oraşului:- întâlniri cu locuitorii oraşului şi a localităţilor componente- întâlniri cu preşedinţii şi adminiostratorii asociaţiilor de proprietari- ziarul local, radoi local, pagina de web a primăriei

Subdomeniul : Planificarea teritorială* Planul Urbanistic General

Pe raza teritorilă a oraşului Aleşd sunt oragnizate 40 de asociaţii deproprietari din care 2 se găsesc în Pădurea Negară , 14 Organizaţii neguvernamentale şi 5 partide politice.

Administraţia publică se realizează prin: Consiliul local şi Instituţia Primarului.Consiliul local este format din 17 consilieri locali din care :

* 9 PNL* 3 PD-L* 3 UDMR

* 1 PSD* 1 Partida romilor ,, PRO EUROPA”

Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, o dată pe lună; respectiv în şedinţeextraordinare, ori de câte ori este nevoie.

Aparatul propriu al primarului este format din:* Secretar* Serviciul Economic* Serviciul Administrativ* Serviciul Social* Serviciul Juridic* Serviciul Urbanism* Serviciul Protecţia Mediului* Serviciul Agricol şi Cadastru* Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei şi Stare Civilă

Pe lângă serviciile menţionate mai sus, există în subordinea primaruluiurmătoarele compartimente: Biblioteca, Cantina Socială, Centru de Zi pentru Persoane vârstnice şi Creşa de Cartier.

Pe raza Unităţii Administrativ Teritoriale a oraşului Aleşd există o tendinţă de înbunătăţire a serviciilor acordate cetăţeanului, prin:

* reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare* realizarea colectării selective a deşeurilor* realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor* extinderea staţiei de epurare a apei menajere* îmbunătăţirea serviciilor şi condiţiilor din Spitalul orăşenesc Aleşd şi din Policlinica oraşului* modernizarea corpurilor de clădiri de la Şcoala Generală „Constantin Şerban” şi de la

Colegiul Tehnic „Alexandru Roman”* construirea de blocuri ANL* îmbunătăţirea sistemului romilor prim extinderea şi reabilitarea reţelelor de utilităţi în cartier

şi a condiţiilor şcolare* crearea unui centru de informare a cetăţeanului* crearea asociaţiei de dezvoltare regională - Asociaţia Crişul Repede* crearea de parteneriate transfrontaliere* modernizarea ştrandului termal* dezvoltarea turismului în zona Peştiş, Pădurea Neagră.

Pentru a face o analiza detaliată a domeniului administrativ ne vom folosi de următorii indicatori:

Indicator Valoare

Localităţi componente/populaţie la fiecare ALEŞD – 7357 locuitori PEŞTIŞ- 1459 locuitoriTINĂUD- 803 locuitoriPĂDUREA NEAGRĂ- 757 locuitori

Instituţii din localitate care deservesc zona:

-1 Spital cu 2 secţii: 70 de paturi la Spitalul oraşenesc şi 50 de paturi la Spitalul TBC;1 Policlinica Oraşenescă+ o policlinică particulară-

Pelican1 Colegiu Tehnic 1 Şcolă generală

1 Creşă1 Grădiniţă de program prelungit4 Grădiniţe1 Bibliotecă1 Casă de Cultură + 2Cămine culturaleJudecătoria Aleşd care deserveşte întrega zona a

Crişului Repede de la Tileagd, Brusturi până la Bulz

Parchetul de pe lângă Judecătoia AleşdOficul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Aleşd care

deserveşte aceeaşi zonă teritorială ca şi JudecătoriaAdministraţa Fiscală AleşdAgenţia Aleşd de ocupare a forţei de muncăAgenţia Aleşd a Inspectoratului de Muncă BihorAutoritatea de sănătate publică AleşdStaţie de ambulanţăDirecţia sanitar veterinaă AleşdServicul pentru situaţii de urgenţă Aleşd- PompieriJandarmeriaAgenţia pentru plăţi şi intervenţii în agriculturăOcolul silvic Aleşd2 birouri notariale3 cabinete de avocatură3 birouri de experti topografi8 cabinte medicale 5 cabinte stomatologice5 farmacii

8 banci* Localităţi deservite Instituţiile enumerate anterior deservesc următoarele

localităţi: Aleşd, Aştileu , Auşeu, Bratca , Borod, Bulz, Brusturi , Lugaşul de Jos,Măgeşti, Şinteu , Şuncuiuş, Vadu Crişului, Vârciorog, Tileagd, Ţeschea

Localităţi potenţial concurente Oradea , Cluj

Societatea civilă

Număr de asociaţii non-guvernamentale/domenii de activitate,Din care active:...

14 asociaţii : Fundaţia Ajutorul Terei, Fundaţia Omenia , Fundaţia Casa Copilului Kajanto Maria, Fundaţia Samariteanu, Casa de ajutor reciproc a pensionarilor, Asociaţia vânătorilor şi pescarilor sportivi , Asociaţia de pădurit şi păşunat Aleşd Văratec, Asociaţia de pădurit şi păşunat Dumbrava Tinăud, Asociaţia de pădurit şi păşunat Avram Iancu Peştiş, , Asociaţia Castrum , Asociaţia Castrum, Asociaţia Suflet de Stea,, Asociaţia Sportivă Crişul Aleşd, Asociaţia Pro Aleşd , asociaţia Crişul Repede, Dar nu toate aceste asociaţii desfăşoară activităţiile pentru care au fost înfiinţate

Cluburi, adunari de persoane (pot fi si fara personalitate juridica)

Clubul copiilorCentru de zi pentru persoane vârstnice

Initiative importante ale societatii civile (proiecte, evenimente etc.) din 2004 – 2007

Interzicerea căsătoriei între persoane de acelaşi sex - 2007

Administraţie locala

Număr de persoane care lucrează în administraţia publică, pe specializare/vârste/studii

29 persoane din care 16 funcţionari publici din care 11 cu studii superioare şi 13 persoane angajate cu contract de muncă- 1 cu studii superioare .20-30- 4 persoane31-40- 11 persoane41-50- 6 persoane51-60- 8 persoane

Consiliul local/apartenenţa politică a consilierilor locali

17 consilieri locali

Aparatul propriu al primăriei:Număr de salariaţi pe funcţii de conducereConsilier integrareDirector cămin cultural, etc. 6 persoane

--

Modalitati de:informare si comunicare cu cetateniiconsultare publica

Afişaj în locuri special amenajate

Frecventa modificarii unor documente locale importante (planuri de activitate, bugete, strategii, PUG...)

Bugetul a fost modificat trimestrial

Mass-media, comunicare in zona

Organe media locale:ziarerevisteTeleviziuniRadioAltele

Un ziar în limba maghiară

Transilvania

Locuri publice de afisaj in:AlesdTinaudPadurea NeagraPestis

5 - locuri de avizere111

Alte modalitati de comunicare publica utilizate (internet, anunturi, intalniri publice) + frecventa fiecareia (o data pe an...)

Pagina de web a Primariei,

Parteneriate locale si alte aspecte

-parteneriate public-privat (institutii publice – ONG /firme) existente in ultimii ani si care au functionat sau nu-parteneriate cu institutii/organisme din afara localitatilor-infratiri cu alte orase/comune/localitati din tara si din strainatate

Cu Fundaţia Ruhama pentru sprijinirea romilor;SC FIZIOGRATI SRL- consultatii gratuite acordate unui număr limitat de persoane care frecventează Centu de Zi pentru persoane vârstniceInstituţia prefectului , Consiliul judeţean pentru depunerea de proiecte

Kaba – UNGARIA- Asocierea cu localităţile din zonă în vederea

oraganizării unei asociaţii de dezvoltae regioanlă, cum este Asociaţia Crişul Repede ,

Pe baza acestor indicatori am relizat analiza swot şi am stabilit oportunităţile şi ameninţările


Liberul acces al cetăţeanului în instituţiile publice

Lipsa unui ziar local

Modernizarea şi dotarea unor clădiri de interes public

Lipsa unui radio local pentru o mai bună informare a comunităţii

Existenţa unui plan urbanistic al oraşului Insuficientă iniţiativă locală, neimplicarea societăţii civile, indiferenţa civică a cetăţenilor

Existenţa unor proiecte care vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului

Lipsa O.N.G.- urilor

Existenţa agenţiilor locale: AJOFM, ITM, DSP, DSV, OCPI, Jandarmerie, Ambulanţă, Pompieri, Judecătorie, Parchet, Birouri notariale, Birouri avocatură, Birouri de experţi topografi

Inexistenţa unor programe culturale pentru ocuparea timpului liber al tineretului ( lipsă cinematograf, discotecă)

Finanţarea proiectelor culturale din bugetul local

Resurse umane şi materiale insuficiente

Colaborare cu localităţile limitrofe şi localităţi transfrontaliere

Nepromovarea istoriei şi tradiţiei oraşului Aleşd

Forţă de muncă ieftină şi calificată Lipsa unui sediu administrativ corespunzător

Lipsa unui birou de relaţiii cu publicul.

Lipsa datelor statistice exacte despre diferite aspecte ale oraşului


Existenţa programelor de finanţare externă pentru dezvoltarea capacităţilor administrative

Birocaraţia în creştere

Existenţa unei strategii de dezvoltare la nivelul judeţului Bihor şi a Regiunii de dezvoltare Nord Vest

Creşterea şomajului prin plecarea investitorilor

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE

În realizarea proiectului de planificare a dezvoltării starategice a oraşului Aleşd am pornit de la câteva ideii pe care am încercat să le respectăm pe tot parcursul procesului.

Strategia de dezvoltare trebuie să fie a comunităţii şi nu a unei persoane , a unei instituţii , a unei organizaţii sau a unui partid politic .Societatea civilă , aleşdenii în ansamblul lor trebuie să decidă cum arată oraşul în care trăiesc şi tot ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii.

Din punct de vedere politic strategia trebuie asumată de către Consiliul local , care va

stabili o ordine a priorităţilor şi prin bugetul oraşului le va finanţa.Considerăm că în acest mod se pot raţionaliza alocaţiile financiare iar proiectele care se întind pe o perioadă mai lungă de timp vor continua să fie finanţate.

Consiliul local este cel care poate amenda şi chiar schimba această strategie în funcţie de dezvoltările ulterioare ale situaţiei sociale , politice , ecomonice.

Mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat la realizarea acestei strategii de dezvoltare a oraşului Aleşd.

strategia de dezvoltare a oraŞului aleŞd...dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe...

Documents