jandarmeria romÂnĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă...

43
J ANDARMERIA R OMÂNĂ Anul X / Numărul 34

Upload: others

Post on 13-Sep-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ROMÂNĂJJJJJJANDARMERIA ANDARMERIA ANDARMERIA ANDARMERIA RRRRRRRRRRRRROMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂOMÂNĂAnul X / Numărul 34

Page 2: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

suma

r

CONSILIUL EDITORIAL

Preşedinte:general de brigadă Marin ANDREIANA

Membri:general de brigadă Petrică GEARÎP

general de brigadă dr. Constantin FLOREAgeneral maior (rtg) dr. Ilie GORJAN

locotenent-colonel dr. Ilie NUŢUmaior Teodor CERNAT

Senior editor:

prof.univ. dr. Nicolae ROTARU

* * *

REDACŢIAlt.col. Sorin DESPINA

lt. Casandra ILIElt. Gheorghe ENE

plt.adj.şef Cristian DUMITRUplt.adj. Nicoleta SANDUplt.adj. Florian GRIGORE

Publicaţie ilustrată de analiză, cultură,opinie şi informare, editată de

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române- fondată la 15 decembrie 1922, sub titlul

“Revista Jandarmeriei“ -

Inspectoratul General al Jandarmeriei RomâneRevista “Jandarmeria Română”

ISSN-L 1843 - 388XAdresa: Strada Jandarmeriei nr. 9-11,

Sector 1, BucureştiTelefon: 021 409.65.01

Fax: 021 319.80.52E-mail: [email protected]

Responsabilitatea asupra opiniilor exprimateîn revistă revine în totalitate autorilor.

Data închiderii ediţiei: 28 martie 2016Membră a reţelei

ELEMENT

JANDARMERIAROMÂNĂ

JJANDARMERIAANDARMERIARROMÂNĂOMÂNĂ

4. Integrarea în Structurile Organizaţiei Atlanticului de Nord - Lecţie învăţată pentru Jandarmeria Română / mr. Liviu SÎIA

7. Întru mai bine / Nicolae ROTARU

8. Totul începe cu o idee / slt. ing. Alexandru LUPU

10. Teoria haosului? / lt. Gheorghe ENE

16. Jandarmeria Română de la structuri arhaice la EUROGENDFOR / gl.bg. dr. Constantin FLOREA

22. „Confruntarea” absolvenţilor? / lt.col. dr. Corneliu Ştefan LIŢĂ

26. „O mie de cuvinte sunt mai sărace decât o singură fotografie.” / lt.col. dr. Ilie NUŢU

28. Când s-a născut Jandarmeria Română? Noi dovezi privind vechimea instituţiei / lt.col. dr. Ilie NUŢU

35. File din istorie / lt. Casandra ILIE

26(...) Prezenţa fotografiilor jandarmilor într-un album al Armatei Române arată că instituţia noastră era recunoscută ca fiind una militară, cu o contribuţie importantă la apărarea integrităţii, suveranităţii şi independenţei ţării.

11(...) UE va continua să depună eforturi pentru a găsi soluţii comune la problemele legate de imigrare, în beneficiul societăţii europene şi al persoanelor care vin în Europa în căutarea unei vieţi mai bune.

46. Urmaşii lui GLAD / lt. Gheorghe ENE

52. Forţa cuvântului / lt. Casandra ILIE

Page 3: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

32 JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

sumar

Noul mileniu a demarat sub auspicii războinice. Se simte o zvâcnire, o tresărire

în fiecare centimetru de pământ. Zi de zi suntem informaţi despre tragedii şi excese, fără ca aceste realităţi să mai trezească sentimentul milei, al compasiunii, al umanităţii în fond, totul transformându-se în secvenţe normale de ştiri într-o lume anormală.

În acest nou context, unde totul se derulează cu o extraordinară viteză, unde răsturnările de poziţie şi de situaţie sunt la ordinea zilei, singură, valoarea individuală a omului poate balansa în

economia cotidianului. Ori această valoare se naşte din caracterul omului şi deopotrivă, din educaţia dobândită.

Nu doresc să pledez, pro domo pentru reliefarea rolului educaţiei. Au făcut-o oameni luminaţi cu secole în urmă. Dar, odată acceptată ca necesară şi utilă, educaţia, fie că e umanistă,

patriotică (mult timp acest cuvânt s-a considerat compromis aşa încât se ajunsese aproape la formula „Ubi bene, Ibi patria”), a muncii, comportamentală (sau a disciplinei conştiente), trebuie să fie făcută continuu.

Jandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public creat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea

gradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale sunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta practicile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând de pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de jandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se asigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.

În ultima vreme, preocupărilor educative le-am răspuns cu teorii învechite, manifestând o

abandonare suspectă a obligaţiilor educativ-didactice sau, într-un caz fericit, un intolerabil ralanti managerial, al educaţiei după ureche, întâmplătoare, prin şi cu înlocuitori, sau prin alte preocupări, mai ales cele legate de subzistenţă, reiterându-se sloganuri desuete privind relaţia dintre stomac şi conştiinţă.

Educaţia (ca obiect al pedagogiei) este obligatorie, necesară şi eficientă, fiind sine qua non al actului managerial, la fel de important ca hrănirea, echiparea şi cazarea, dacă nu cumva

primordială acestora, ştiut fiind că numai un om educat poate răbda (de foame, de frig, de sete etc.), punându-şi viaţa în pericol pentru a apăra (chiar şi fără cine ştie ce pregătire, tehnică sau armament performant) tradiţiile străbune, legile, pentru a ajuta semenii la nevoie.

Trebuie regăsite resursele (inclusiv de autoeducaţie) pentru a da importanţa cuvenită unui demers peren şi esenţial al oricărei deveniri umane şi cu atât mai mult al acelora pentru

formarea apărătorilor de ordine, legi şi datini.

ECHILIBRARE

(...) Deprinderile, cunoştinţele, atitudinile

şi comportamentele necesare îndeplinirii

misiunilor se asigură prin pregătire şi se motivează

prin educaţie.epatriotică (mult timp acest cuvânt s-a considerat compromis aşa încât se ajunsese aproape la formula

epatriotică (mult timp acest cuvânt s-a considerat compromis aşa încât se ajunsese aproape la formula „Ubi bene, Ibi patria”), a muncii, comportamentală (sau

e„Ubi bene, Ibi patria”), a muncii, comportamentală (sau a disciplinei conştiente), trebuie să fie făcută continuu.

ea disciplinei conştiente), trebuie să fie făcută continuu.

andarmeria Română îndeplineşte un serviciu public eandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public creat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea ecreat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea

gradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale egradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale sunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta esunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta practicile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor epracticile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând ecotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând de pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de ede pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de jandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile ejandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se eşi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se asigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.easigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.

n ultima vreme, preocupărilor educative le-en ultima vreme, preocupărilor educative le-am răspuns cu teorii învechite, manifestând o eam răspuns cu teorii învechite, manifestând o

abandonare suspectă a obligaţiilor educativ-didactice sau, într-un caz fericit, un intolerabil ralanti eabandonare suspectă a obligaţiilor educativ-didactice sau, într-un caz fericit, un intolerabil ralanti managerial, al educaţiei după ureche, întâmplătoare, prin şi cu înlocuitori, sau prin alte preocupări, emanagerial, al educaţiei după ureche, întâmplătoare, prin şi cu înlocuitori, sau prin alte preocupări, mai ales cele legate de subzistenţă, reiterându-se sloganuri desuete privind relaţia dintre stomac şi emai ales cele legate de subzistenţă, reiterându-se sloganuri desuete privind relaţia dintre stomac şi

ducaţia (ca obiect al pedagogiei) este obligatorie, necesară şi eficientă, fiind sine qua non educaţia (ca obiect al pedagogiei) este obligatorie, necesară şi eficientă, fiind sine qua non al actului managerial, la fel de important ca hrănirea, echiparea şi cazarea, dacă nu cumva eal actului managerial, la fel de important ca hrănirea, echiparea şi cazarea, dacă nu cumva

primordială acestora, ştiut fiind că numai un om educat poate răbda (de foame, de frig, de sete etc.), eprimordială acestora, ştiut fiind că numai un om educat poate răbda (de foame, de frig, de sete etc.), punându-şi viaţa în pericol pentru a apăra (chiar şi fără cine ştie ce pregătire, tehnică sau armament epunându-şi viaţa în pericol pentru a apăra (chiar şi fără cine ştie ce pregătire, tehnică sau armament performant) tradiţiile străbune, legile, pentru a ajuta semenii la nevoie.eperformant) tradiţiile străbune, legile, pentru a ajuta semenii la nevoie.

rebuie regăsite resursele (inclusiv de autoeducaţie) pentru a da importanţa cuvenită unui erebuie regăsite resursele (inclusiv de autoeducaţie) pentru a da importanţa cuvenită unui demers peren şi esenţial al oricărei deveniri umane şi cu atât mai mult al acelora pentru edemers peren şi esenţial al oricărei deveniri umane şi cu atât mai mult al acelora pentru

şi comportamentele eşi comportamentele necesare îndeplinirii enecesare îndeplinirii

misiunilor se asigură prin emisiunilor se asigură prin pregătire şi se motivează epregătire şi se motivează

prin educaţie.eprin educaţie.ditori

alpoziţie şi de situaţie sunt la ordinea zilei, singură, valoarea individuală a omului poate balansa în

ditori

alpoziţie şi de situaţie sunt la ordinea zilei, singură, valoarea individuală a omului poate balansa în

economia cotidianului. Ori această valoare se naşte din caracterul omului şi deopotrivă, din educaţia

ditori

aleconomia cotidianului. Ori această valoare se naşte din caracterul omului şi deopotrivă, din educaţia

u doresc să pledez, pro domo pentru reliefarea rolului educaţiei. Au făcut-o oameni luminaţi

ditori

alu doresc să pledez, pro domo pentru reliefarea rolului educaţiei. Au făcut-o oameni luminaţi cu secole în urmă. Dar, odată acceptată ca necesară şi utilă, educaţia, fie că e umanistă,

ditori

alcu secole în urmă. Dar, odată acceptată ca necesară şi utilă, educaţia, fie că e umanistă,

patriotică (mult timp acest cuvânt s-a considerat compromis aşa încât se ajunsese aproape la formula

ditori

alpatriotică (mult timp acest cuvânt s-a considerat compromis aşa încât se ajunsese aproape la formula „Ubi bene, Ibi patria”), a muncii, comportamentală (sau

ditori

al„Ubi bene, Ibi patria”), a muncii, comportamentală (sau a disciplinei conştiente), trebuie să fie făcută continuu.

ditori

ala disciplinei conştiente), trebuie să fie făcută continuu.

andarmeria Română îndeplineşte un serviciu public

ditori

alandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public (...) Deprinderile,

ditori

al(...) Deprinderile,

cunoştinţele, atitudinile

ditori

alcunoştinţele, atitudinile editori

al

eandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public eandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public

ditori

alandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public eandarmeria Română îndeplineşte un serviciu public creat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea ecreat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea

ditori

alcreat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea ecreat prin lege, cu responsabilităţi pentru creşterea

gradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale egradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale

ditori

algradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale egradului de siguranţă al cetăţenilor. Fundamentele legale sunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta esunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta

ditori

alsunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta esunt însă insuficiente, prin ele însele, pentru a garanta practicile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor epracticile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor

ditori

alpracticile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor epracticile legale şi nearbitrare în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând ecotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând

ditori

al

cotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând ecotidiene, eficienţa şi corectitudinea acestora depinzând de pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de ede pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de

ditori

al

de pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de ede pregătirea şi educaţia fiecărui membru al corpului de jandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile ejandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile

ditori

al

jandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile ejandarmi. Pentru că deprinderile, cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se eşi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se dito

rial

şi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se eşi comportamentele necesare îndeplinirii misiunilor, se asigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.easigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.dito

rial

asigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.easigură prin pregătire şi se motivează prin educaţie.

n ultima vreme, preocupărilor educative le-en ultima vreme, preocupărilor educative le-ditori

al

n ultima vreme, preocupărilor educative le-en ultima vreme, preocupărilor educative le-am răspuns cu teorii învechite, manifestând o eam răspuns cu teorii învechite, manifestând o dito

rial

am răspuns cu teorii învechite, manifestând o eam răspuns cu teorii învechite, manifestând o

46-59Ştiri şi reportaje despre unităţi şi oameni, evenimente şi proiecte ale Jandarmeriei.

58. Jandarmul anului 2015 / plt.maj. Cătălin BĂDIN

60. Afganistanul real / lt.col. Sorin DESPINA

Paginile 36-45 din acest număr al revistei sunt dedicate interviului acordat de către domnul Eduard Raul Hellvig publicaţiei noastre. Născut la data de 27 octombrie 1974 în municipiul Zalău, Eduard Hellvig a absolvit

Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.În timpul facultăţii a ocupat şi poziţia de director de programe al Institutului de Analiză Politică din Cluj. În

perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. Şi-a continuat pregătirea profesională, în 2006 absolvind

Colegiul Naţional de Apărare al Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I" şi SES Centrul European de Studii de Securitate “George Marshall”.

În 2009 a devenit doctor în ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti (SNSPA). În data de 19 februarie 2015 este propus de către preşedintele României la conducerea Serviciului

Român de Informaţii, funcţie pe care a preluat-o în data de 3 martie 2015.

60-71Articole despre misiunile internaţionale ale Armei, evenimentele internaţionale cu posibil impact asupra activităţii Jandarmeriei sau asupra ordinii publice, articole la paritate cu revistele jandarmeriilor din FIEP.

64. Agenda FIEP / mr. Cornelia DUMITRAŞCU

66. Proiect pentru siguranţă la manifestările sportive / cpt. Adrian DINCĂ

68. Jandarma / Serviciul Relaţii Publice al Jandarmeriei Turce

72. La NISTRU în apărarea MARII UNIRI... / lt.col. dr. Ilie NUŢU

74. Despre cei mai puţin vizibili / col. ing. dr. Ion PELIGRAD

75. „Regine pentru Regine!” / lt. Casandra ILIE

76. Caleidoscop creştin / preot militar Cristian Nicolae SILAGHI

78. Plăcerea de a citi / Redacţia

80. Din evenimentele lunii .... în istoria Jandarmeriei / lt.col. dr. Ilie NUŢU

72-80Cercetare istorică, studii legislative, cultură şi artă militară, prezentări de carte.

36

General de brigadă Marin ANDREIANA

Page 4: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

54

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

Integrarea înIntegrarea înIntegrarea înIntegrarea înIntegrarea înStructurile OrganizaţieiStructurile OrganizaţieiStructurile OrganizaţieiAtlanticuluiAtlanticuluiAtlanticului de Nord de Nord de NordAtlanticului de NordAtlanticuluiAtlanticuluiAtlanticului de NordAtlanticului de NordAtlanticului de NordAtlanticuluiAtlanticuluiAtlanticului de NordAtlanticului

mr. Liviu SÎIA

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Jandarmeria Română contribuie la efortul comun al Naţiunilor Sponsor prin încadrarea funcţiilor de Şef Departament Lecţii Învăţate şi Şef Secţiune Analiză, Evaluare şi Experimentare în cadrul aceluiaşi departament, precum şi a unei funcţii de subofiţer în cadrul Departamentului Pregătire şi Formare.

Începând cu anul 2015, România a devenit naţiune sponsor a Centrului de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate din Vicenza, Italia, alături de Cehia, Franţa, Olanda, Polonia, Spania, Turcia şi Italia (Naţiunea Gazdă). Ţara noastră este reprezentată în cadrul Centrului de Excelenţă de către Jandarmeria Română.

Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate este o organizaţie care-şi propune să acţioneze ca un actor important al Alianţei, contributor la asigurarea stabilităţii şi reconstrucţiei în zone de conflict şi post conflict, să pună la dispoziţia Alianţei, statelor membre şi partenere NATO, respectiv altor organizaţii internaţionale, expertiza în domeniul operaţiilor de stabilitate.

Deşi, recent acreditat de Consiliul Atlanticului de Nord (9 decembrie 2015), Centrul de Excelenţă îşi propune să devină un punct focal, cu recunoaştere internaţională în domeniul Operaţiilor de Stabilitate.

Acest target ambiţios va putea fi atins prin demersurile şi efortul celor trei structuri de bază ale Centrului de Excelenţă: Departamentul Doctrină şi Standardizare, Departamentul Lecţii Învăţate şi Departamentul Pregătire şi Formare.

În luna iulie 2015, Jandarmeria Română a încadrat funcţia de Şef Secţiune Analiză, Evaluare, Experimentare Lecţii Învăţate în cadrul Departamentului Lecţii Învăţate al Centrului de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate de la Vicenza, prin subsemnatul, iar în prezent sunt împuternicit Şef Departament Lecţii Învăţate.

Departamentul Lecţii Învăţate este implicat în dezvoltarea unor proiecte de analiză cu privire la misiunile care au fost executate de forţele de tip Jandarmerie, rezultatele acestora urmând a fi diseminate la nivelul comunităţii de interes. În acelaşi timp, departamentul efectuează demersurile necesare pentru a crea comunitatea de interes pe Portalul dedicat Lecţiilor Învăţate al NATO.

Lecţie învăţatăLecţie învăţatăLecţie învăţatăLecţie învăţatăLecţie învăţatăpentru pentru pentru pentru pentru Jandarmeria Jandarmeria Jandarmeria Jandarmeria Jandarmeria RomânăRomânăRomânăRomânăRomână

Page 5: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

Am tras (în plumb, până mai ieri şi pixeli, de la o vreme-ncoace!) rafale

de verbe, care mai de care mai contondente, vitriolante, cumulative. Armele (publicistice) şi-au răspândit muniţia (verbală) ori de câte ori a fost cazul. O parte din cartuşele (de presă) şi-au găsit locul (editorial) în aşa-zisele „cartuşiere” (volume diferenţiate prin culori: gri, fov, bej, siv, red, uni, mov).

Am invocat faptul fiindcă trebuie, la ceas de start al prierului, după asumările

onorante (militară, jurnalistică, editorialistică) să asigur percuţia (într-o publicaţie prin ea înseşi percutantă!) a unui nou cartuş cu încărcătură de idei, emoţii şi umor, destinat frontului culturar-literar şi informaiv-gazetăresc numit Revista "Jandarmeria Română". De altminteri, Arma oamenilor de arme (ca beneficiar intrinsec al acestui pluton de cuvinte!) este cea mai îndreptăţită să folosească, pentru acest product jurnalistic denumirea de cartuş!

Şi ce s-ar mai putea (s)pune în acest mic ... proiectil publicistic, care se adresează

unui reper temporal aniversar? Că Jandarmeria este articulaţie statală inconfundabilă, că este forţă militară specializată în gestiunea stărilor de normalitate numite îndeobşte linişte publică, ordine civică şi sanitate socială, că este constituită din profesionişti ai iubirii de ţară şi practicanţi, contra jurământ în care se pune chezaşi chiar viaţa, ai pe cât de periculoasei pe atât de frumoasei meserii a riscului, se ştie.

Că nu se bucură de sentimente rezonante şi necondiţionate de iubire, dar că

beneficiază de rezonanţe sociale cvasi-unanime în privinţa încrederii şi necesităţii actului de aplicare a prevederilor legii; poate cele mai grele şi nepopulare prevederi, dar... vorba latinului, sed lex!

Acest „lex” la care se adaugă şi „ordo” se constituie în deviza acestei structuri

de elită a Ministerului Afacerilor Interne. „Afaceri” care pentru jandarmi au şi extensie internaţională (Arma făcând parte din vestita asociaţie europeană FIEP) şi care se numesc, de fapt, misiuni. Evoluţii în teatre de operaţii pentru gestionarea violenţei, pentru restabilirea ordinii deteriorate, pentru manageriatul provocărilor noi într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală a fenomenului terorist, ne mai vorbind de „certările cu oaste” şi focarele beligene deschise în proximitatea noastră ca stat aflat de puţin timp la graniţa UE, dar din cele mai vechi timpuri, la răscrucea drumurilor strategice ale macrointereselor continentale sau transnaţionale.

Şi, totuşi, la ceas aniversar cartuşul de cuvinte trebuie să fie unul de salut

şi recunoştinţă, de laudă şi bune doriri pentru ostenitorii tranşeelor şi baricadelor neprevăzutului generat de varii motive, toate umane sau repercutiv instituţionale, de urări şi rezonanţe întru mai bine şi împlinirea speranţelor care să potenţeze entuziasm şi voinţă, pasiune şi behaviorism performant în nobila lucrare generată de porunca Patriei. Aşa încât, duc stiloul la ochi şi trag o serie de foc automat cu slove dragi: Am onoarea să vă preţuiesc, iubiţi camarazi!

„28 mar. 2016”

Întru mai bineJ DE LA JANDARMI

Nico

lae R

OTA

RU

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

76 JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

La momentul actual, reglementările NATO în respectivul domeniu (Lecţii Învăţate) şi modul în care acestea sunt percepute, colectate şi exploatate sunt supuse atenţiei Comandamentului Aliat pentru Transformare, însă faptul că lecţiile învăţate pot genera valoare adăugată instituţiei care le implementează este dovedit. Acestea pot reduce riscul de a repeta greşeli şi cresc probabilitatea ca succesul să fie repetat, iar în mediul militar, s-ar putea traduce prin reducerea riscului operaţional, creşterea eficienţei (resurse alocate/rezultate obţinute).

NATO subscrie capabilităţii Lecţiilor Învăţate - posibilitatea ca un comandant să aibă o structură specializată, un proces şi instrumentele necesare pentru a colecta, analiza şi a lua măsuri adecvate de remediere a unei deficienţe şi de a disemina rezultatele în vederea îmbunătăţirii situaţiei de fapt.

La baza procesului lecţiilor învăţate se află implicarea comenzii. C o m a n d a n t u l ar trebui să fie promotorul c r e ş t e r i i p e r f o r m a n ţ e i , solicitând şi încurajând personalul din subordine să contribuie zi de zi la identificarea variantelor optime de îmbunătăţire a activităţii, să disemineze împrejurările în care au survenit bunele practici, astfel încât acestea să poată fi implementate de structuri similare. Cultivarea mentalităţii privind îmbunătăţirea performanţei în activitatea de zi cu zi trebuie să se realizeze la toate nivelurile ierarhiei militare.

Cultura organizaţională referitoare la lecţiile învăţate se consideră a fi implementată în momentul în care personalul sau structurile pun în practică experienţa acumulată pentru a evita repetarea unor greşeli.

Pentru evoluţia instituţională este de asemenea important ca bunele practici să fie făcute cunoscute, atât la nivelul organizaţiei iniţiatoare cât şi la nivelul altor instituţii de profil. Este foarte importantă valorificarea experienţei acumulate atât în misiuni cât şi în exerciţii sau aplicaţii.

Procesul lecţiilor învăţate trebuie să se realizeze sub îndrumarea unei structuri/personal specializat în domeniul respectiv, care să consilieze comandantul cu privire la observaţiile primite şi să sprijine procesul de analiză a acestora într-un domeniu specific de activitate.

Structura specializată trebuie să propună comenzii soluţii viabile, adaptate la nivelul structurii, pentru

ca procesul de analiză să conducă la iniţierea unei acţiuni de remediere potrivite de către structura/

personalul specializat în domeniul în care a fost semnalată problema.

Pentru ca procesul lecţiilor învăţate să se desfăşoare într-un mod facil,

sub coordonarea personalului specializat, este absolut

necesară existenţa unui sistem modern de colectare

şi analiză a observaţiilor, stocare a lecţiilor identificate, lecţiilor

învăţate, a bunelor practici şi nu în ultimul rând de diseminare a acestora.

La momentul actual nu a fost creat un instrument specific, un soft dedicat pentru a

standardiza procesul, fiecare organizaţie adaptând la nivelul său diferite instrumente (excell, access).

Bunele practici sau lecţiile identificate nu ar putea aduce valoare adăugată unei instituţii dacă nu ar fi diseminate astfel încât structurile/personalul cu atribuţii similare să poată să beneficieze de ele.

Potrivit abordării doctrinare NATO, o lecţie este considerată ca fiind învăţată doar în momentul în care reuşeşte schimbarea modului de acţiune.

Cultura organizaţională referitoare la lecţiile

învăţate se consideră a fi implementată în momentul

în care personalul sau structurile pun în practică

experienţa acumulată pentru a evita repetarea unor greşeli.

Page 6: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

98

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Pentru a menţine captivă atenţia cititorului, voi încerca ca pe parcursul articolului să ating subiecte care, până acum, erau privite ca fiind concepte, idei. În continuare, voi începe prin a atrage atenţia asupra protecţiei individuale umane. În orice domeniu de activitate, personalul implicat în desfăşurarea activităţilor specifice, trebuie protejat de efectele care pot cauza îmbolnăviri, răniri sau chiar deces. Un echipament de protecţie individual (E.I.P.) poate fi definit ca fiind totalitatea echipamentelor care prin natura lor, sunt proiectate astfel încât să asigure purtătorului un nivel de protecţie adecvat domeniului de muncă, protejându-l astfel de factorii externi la care poate fi supus, fie că sunt de ordin chimic sau fizic.

În cazul utilizării materialelor compozite în domeniul militar, este necesar ca proprietăţile materialului obţinut să fie de aşa natură încât să asigure o

protecţie la proiectile, gloanţe, schije, temperaturi ridicate sau scăzute, umiditate, presiune ridicată sau scăzută etc., a celui care utilizează echipamentul.

Un material compozit poate fi definit ca fiind amestecul a două sau mai multe materiale ce au proprietăţi fizico-chimice diferite. Materialul final obţinut, prezintă proprietăţi îmbunătăţite, ce provin de la cele utilizate la sinteză. Aceste tipuri de materiale au fost folosite încă din Egiptul Antic, fără ca să se cunoască acest aspect. Arhitecţii şi inginerii constructori din acele timpuri, au descoperit că în urma amestecării manuale a paielor şi a lutului, obţineau un material cu o structură mult mai densă, care era atât elastic, cât şi rigid, fiind vorba de cărămizile utilizate în construcţii.

Un alt exemplu cunoscut ce poate fi încadrat în paleta de

material compozit, este chiar osul uman. Osul reprezintă elementul de bază al corpului nostru, fiind alcătuit din două biomateriale, hidroxiapatită (material bioceramic – rezistenţă mecanică, stabilitate bună din punct de vedere chimic etc.) şi colagen (proteina ţesutului conjunctiv din organism - rezistenţă la compresiune).

Proprietăţi fizice: rezistenţă la uzură, duritate, rezistenţă la compresiune sau întindere, caracter hidrofob etc.

Proprietăţi de luptă: rezistenţă la factori abiotici, rezistenţă bună la agenţi chimici, absorbţia şocului etc.

Proprietăţi fiziologice: ergonomie, masă scăzută, mobilitate etc.

Utilizarea materialelorcompozite în proiectarea

echipamentelorde protecţie individuală.

Grafena şi posibilelesale aplicaţii

Descoperită în anul 2004 de doi cercetători din Manchester,

Anglia, grafena este un nanocompozit, cunoscut ca fiind elementul structural principal al grafitului, nanotuburilor de carbon şi fluerenelor. Din punct de vedere structural, grafena este formată din atomi de carbon dispuşi într-o reţea hexagonală, într-un aranjament bidimensional.

Pe scurt, grafena reuşeşte să înglobeze diferite proprietăţi de mult căutate de oamenii de ştiinţă şi astfel poate fi considerată ca fiind materialul minune al viitorului apropiat.

Acest tip de material este considerat ca fiind cel mai subţire material din lume, cu dimensiuni apropiate cu cele ale unui atom, transparenţă, rezistenţă mecanică (de aproximativ 300 de ori mai dur decât oţelul), flexibilitate, excelent conductor (utilizat în prezent la proiectarea superconductorilor) şi nu în ultimul rând, are o proprietate extraordinară, posibilitatea de autorefacere/autoreparare.

Principalele aplicaţii ale grafenelor sunt, pot spune, infinite: electrozi transparenţi, membrane de stopare a gazelor, materiale ce permit disiparea căldurii (radiatoare), ansambluri şi subansambluri utilizate în industria constructoare de autovehicule, aeronautică, superconductori, pile de combustie şi lista poate continua.

În prezent, datorită dezvoltării continue a materialelor compozite, la fabricarea echipamentelor de protecţie individuală, în speţă căşti şi veste antiglonţ, se utilizează cu succes fibrele aramamidice (Kevlar, Twaron etc.), materiale ceramice (alumina – Al2SO4), dar şi materiale textile (Nylon 6, Cordura etc.). Utilizarea acestor materiale la momentul actual este fezabilă deoarece asigură un raport calitate-preţ-performanţă foarte bun. Întotdeauna, un material nou pe piaţă va fi mai scump, atât de procesat, sintetizat, cât şi de utilizat în industrie.

Mizând pe faptul că, în materie de materiale inteligente la nivel mondial, grafenele prezintă un caracter de noutate, cu toate că oferă un nivel de protecţie superior fibrelor şi materialelor utilizate în protecţia balistică, consider că utilizarea în prezent a materialelor cu matrice de grafenă sau ca materiale de armare, implică costuri ridicate dar viitorul îmi va da sau nu dreptate.

Totul începe cu o idee

Ce este un materialcompozit?

Ce proprietăţi trebuie să îndeplinească un astfel de material?

Ce este grafena?

slt. i

ng. A

lexa

ndru

LU

PU

Page 7: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

Teoria haosului? haosului? haosului?

1110

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

Teoria haosului?

lt. G

heor

ghe E

NE

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Principiul european este că ,,migraţia reprezintă un proces care trebuie gestionat şi nu o problemă

care trebuie rezolvată.”

Perspective

UE va continua să depună eforturi pentru a găsi soluţii comune la problemele legate de imigrare, în beneficiul societăţii europene şi al persoanelor care vin în Europa în căutarea unei vieţi mai bune. Abordarea UE nu trebuie să fie unidirecţională, ci echilibrată, globală şi axată pe respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Imigrarea este unul dintre interesele pe termen lung ale UE, în special în contextul evoluţiilor demografice actuale şi al îmbătrânirii populaţiei europene. UE trebuie să devină o destinaţie atractivă pentru migranţi. Ea trebuie să soluţioneze problema deficitului de competenţe şi să atragă talente, inclusiv prin eliminarea restricţiilor aplicate de Cartea albastră a UE. Activitatea cercetătorilor, studenţilor, elevilor şi stagiarilor se va îmbunătăţi semnificativ datorită introducerii unor condiţii mai eficiente şi transparente în materie de intrare, şedere şi mobilitate pe teritoriul UE. De asemenea, UE va dezvolta şi consolida cooperarea şi dialogul cu ţările partenere la nivel bilateral şi regional, pentru a garanta colaborarea din partea acestora în

ceea ce priveşte gestionarea migraţiei, returnarea şi readmisia migranţilor în situaţie neregulamentară şi pentru a combate cauzele migraţiei forţate.

O REFLECŢIE ASUPRAMIGRAŢIEI ÎN EUROPA

În momentul de faţă, Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai mare criză a migraţiei de după al Doilea Război Mondial, în contextul în care sute de mii de persoane îşi părăsesc ţările răvăşite de război precum Siria.

Şi cum abordează UE acest subiect? În primul rând, se axează pe diminuarea

presiunii asupra ţărilor din prima linie, ameliorarea controalelor la frontierele externe şi colaborarea cu ţările terţe într-un efort de a reduce numărul persoanelor care vin în Europa. Dar asta nu înseamnă, oare, o încălcare subtilă a principiilor care guvernează o Europă liberă şi democratică? Oare nu este o îngrădire a dreptului la liberă circulaţie în anumite state?

Ce s-ar întâmpla dacă nimeni nu ar mai imigra în UE în următorii 20 de ani?

• Populaţia activă a UE s ar reduce cu 33 de milioane de persoane (– 11%).

• Rata de dependenţă a vârstnicilor (numărul persoanelor de peste 65 de ani raportat la numărul persoanelor active) ar creşte de la 28% la 44%.

• Procentul lucrătorilor tineri (20-30 de ani) în totalul forţei de muncă s-ar reduce cu 25%, iar cel al persoanelor în vârstă (60-70 de ani) ar creşte cu 29%.

Imigrarea aduce beneficii nu doar persoanelor care se stabilesc în UE, ci şi societăţilor care îi primesc. Imigranţii pot ocupa posturile vacante, de la cele care necesită un nivel ridicat de specializare şi pentru care nu există forţă de muncă suficient de calificată în UE, până la cele pe care cetăţenii europeni nu mai sunt dispuşi să le ocupe. Consolidarea forţei de muncă a Europei este şi mai importantă în contextul schimbărilor care se configurează la nivel demografic. În plus, imigranţii aduc cu ei metode şi idei noi care pot impulsiona creativitatea şi inovarea.

Pentru ţările de origine, beneficiile economice ale migraţiei sunt bine documentate: în special, migraţia contribuie la reducerea sărăciei prin transferurile de fonduri şi iniţiativele de investiţii din diaspora. Capitalul financiar, uman şi social al diasporei poate contribui în mod direct şi la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare. Alte avantaje pe care le aduce imigraţia sunt de natură socială şi culturală. Schimburile reciproce pot fi benefice pentru toate părţile implicate şi pot contribui la crearea unor societăţi mai tolerante.

PREAMBUL

Teoria haosului?

Page 8: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

1312

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Liberté, fraternité, egalité! Se poate cu adevărat ca oamenii să fie egali? Nu cumva am greşit întrebările şi vom avea, indubitabil, răspunsuri la fel de greşite? Sau, poate, ar trebui să privim lucrurile din altă perspectivă, dintr-o perspectivă nealterată încă de această faţadă frumoasă a jocurilor de culise perfide la masa factorilor de decizie în plan mondial? Vorbe însoţite de acţiune, dar unde este strategia comună a Europei? Încotro se îndreaptă ea?

SITUAŢIA ACTUALĂ

Anul 2015 a însemnat un aflux continuu de imigranţi. Peste 800.000 de migranţi şi solicitanţi de azil au ajuns în Europa prin Marea Mediterană numai anul trecut, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

Grecia şi Italia, principalele puncte de acces în blocul comunitar, au fost supuse unei presiuni speciale, iar criza migraţiei a dus la tensiuni politice în blocul celor 28.

Grupuri masive, care devin nerăbdătoare, agresive şi emotive

determină statele să îşi ia toate măsurile de precauţie.

Austria, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Bulgaria, România, Germania, Grecia,

S e r b i a ,

Macedonia şi Albania au convenit să lucreze mai bine împreună, pentru a reduce afluxul spre Europa Occidentală prin "ruta Balcanilor".

INTRĂRI ORDONATE,CONTROLATE ÎNŢĂRILE EUROPENE

Să nu uităm, totuşi, că, în Europa, imigrarea, indiferent de formele pe care le ia, este şi va rămâne o realitate. Oamenii se stabilesc în UE din mai multe motive. Unii vin să studieze sau să participe la cercetări, alţii îşi caută de lucru sau li se alătură membrilor de familie care locuiesc deja în UE. Declanşarea simultană a unor crize globale, naturale sau provocate, a determinat numeroase persoane să-şi părăsească ţara de origine. Din cei aproximativ 507 milioane de locuitori din UE, aproximativ 20 de milioane sunt originari din ţări din afara UE.

Dar în situaţia actuală, politica UE de a permite emigrarea prin intrări ordonate, controlate nu mai poate fi aplicată strict.

Soluţia intermediară ar fi conlucrarea cu state terţe pentru diminuarea valului migrator, dar progresele sunt reduse. Turcia este considerat un stat-cheie din acest punct de vedere, în

condiţiile în care găzduieşte peste 2,2 milioane de sirieni,

dar este şi o importantă ţară de tranzit pentru cei care se

îndreaptă spre Europa.

În cadrul planului de acţiune UE-Turcia, blocul comunitar a făcut o ofertă de un miliard de euro acestei ţări pentru a contribui la procesul de înregistrare a solicitanţilor de azil şi a ameliora condiţiile de viaţă ale acestora. Drept urmare, o solicitare a Turciei de liberalizare a regimului vizelor pentru UE este în curs de analiză, ca şi posibila includere a ţării pe lista de state sigure.

Însă, un acord cu Turcia “are sens numai dacă reduce efectiv afluxul de refugiaţi” spunea Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. Cu alte cuvinte, concesiile vor fi justificate doar dacă acest scop este atins.

Tot ca soluţie a fost discutată şi instituirea unui mecanism permanent de împărţire prin cote obligatorii între statele blocului comunitar a tuturor refugiaţilor care ajung în UE.

Ministrul de externe al Luxemburgului, ţară care a deţinut preşedinţia Consiliului European în al doilea semestru al anului 2015, Jean Asselborn, s-a arătat îngrijorat că decizia impusă la Consiliul JAI de pe 22 septembrie privind repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de imigranţi extracomunitari va fi implementată cu dificultate, întrucât mulţi refugiaţi refuză să depună cererea de azil în Grecia, de teama că ar putea rămâne blocaţi în taberele din această ţară. Oare unde vor să ajungă, de fapt?

Depunerea cererii de azil în Grecia sau Italia, cealaltă ţară de unde vor fi redistribuiţi imigranţii extracomunitari, este condiţia pentru ca ei să poată fi relocaţi. Dacă această formalitate nu este respectată, “tot sistemul (cotelor obligatorii n.red.) construit la Bruxelles se va prăbuşi”, a spus şeful diplomaţiei luxemburgheze. În opinia sa, succesul redistribuirii acestor 160.000 de refugiaţi ar fi argumentul principal pentru a convinge statele UE (care sunt sceptice sau chiar se opun vehement) să accepte un mecanism permanent de împărţire a refugiaţilor.

Sunt intenţii onorabile, dar... ar exista, posibilitatea ca, în acest context internaţional, Europa să primească bucuroasă un cal Troian? Iar acest Ahile modern nu a ţintit, cum nu se poate mai bine, în consumerismul freudian, inducându-i în eroare chiar şi pe principalii arhitecţi ai tehnicilor moderne de publicitate? “Manipularea conştientă şi inteligentă a opiniilor şi obiceiurilor organizate ale maselor reprezintă un element important într-o societate democratică. Cei care manipulează acest mecanism formează un guvern invizibil care constituie adevărata putere conducătoare...” Edward Bernays.

Pănă la găsirea unei soluţii, ţările de tranzit se confruntă cu mari probleme. După sosirea a mii de migranţi dinspre Croaţia, Parlamentul sloven, cu un total de 90 de parlamentari, a adoptat, cu

66 de voturi pentru şi 5 împotrivă, o extindere a legii privind competenţele armatei, care prevede că soldaţii ajută poliţia pe cei 670 de kilometri de graniţă cu Croaţia şi astfel delimitând spaţiul Schengen. Iar această sesiune extraordinară s-a ţinut în zori. Slovenia a cerut şi un ajutor financiar suplimentar Uniunii Europene pentru a face faţă acestui aflux. "Valul de migranţi a depăşit toate capacităţile noastre", a avertizat guvernul sloven.

Guvernul de la Ljubljana a cerut sprijinul UE pentru a face

faţă afluxului de migranţi. După închiderea de către Ungaria a graniţei sale cu Croaţia şi Serbia, migranţii tranzitează această mică ţară cu două milioane de locuitori, învecinată cu Croaţia, Austria, Ungaria şi Italia. Executivul de la Ljubljana a cerut, de asemenea, un ajutor excepţional de la UE: "vom solicita ajutorul Uniunii Europene pentru a echipa poliţia, unităţi de poliţie din partea altor ţări membre şi asistenţă financiară", a declarat premierul Miro Cerar într-o marjă a sesiunii parlamentare.

Şi exemplele pot continua... iar toate aceste exemple se învârt în jurul unui singur nucleu: BANII!... Şi, bineînţeles, fondurile structurale pot ajuta considerabil statele membre pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt sau lung privind integrarea în societate a migranţilor şi refugiaţilor. Aceasta presupune cofinanţarea unei game largi de acţiuni, de la crearea unor centre de primire, spitale mobile, furnizarea de apă şi facilităţi sanitare, până la asigurarea infrastructurii sociale, de sănătate, educaţie, cazare şi îngrijire a copilului; de la acţiuni de minimizare a izolării spaţiale şi educaţionale a migranţilor, până la sprijinul acordat pentru înfiinţarea de noi întreprinderi.

Declanşarea simultană a unor

crize globale, naturale sau provocate, a determinat numeroase

persoane să-şi părăsească ţara de

origine.

Page 9: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

1514

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Putem profita de avantajele imigrării doar dacă imigranţii se integrează în ţările care îi primesc. Desigur, acesta este un proces care se desfăşoară în ambele sensuri. Imigranţii trebuie să respecte regulile şi valorile societăţii care îi primeşte, iar aceasta trebuie să le ofere toate oportunităţile de care au nevoie pentru a participa la viaţa comunităţii. Imigranţii trebuie să aibă posibilitatea de a învăţa limba ţării gazdă, de a studia şi de a munci, bucurându-se de toate drepturile care le revin cetăţenilor UE.

Pe de altă parte, nu cumva, Europa uită de proprii cetăţeni nevoiaşi acordând o mai mare importanţă imigranţilor?

Şi în plus, aş dori să mă întorc puţin în istorie. Apariţia unor mari triburi pe Rin şi pe Dunăre în secolul al III-lea a supus Imperiul Roman unei mari presiuni. La început, romanii au făcut faţă germanilor, ba chiar i-au încadrat ca soldaţi în imperiu, la nevoie. Însă lucrurile nu au stat aşa la nesfârşit. Situaţia s-a schimbat odată cu sosirea hunilor, în anul 375. Aceştia au declanşat o invazie masivă, iar Imperiul Roman, împărţit în cele două părţi (de Apus şi de Răsărit) douăzeci de ani mai târziu, nu a putut rezista şi a trebuit să recunoască înfiinţarea unui regat germanic pe propriul teritoriu. Asta ca să nu mai reamintesc faptul că, ceva mai târziu, în anul 476, ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus a fost detronat de către germani.

Reacţia romanilor la apariţia acestor migratori este redată cel mai bine într-un fragment din relatările lui Tacitus, referitor la popoarele germanice...“Într-o zi anumită, toate seminţiile care se trăgeau din acelaşi neam îşi trimiteau reprezentanţi la o adunare care se făcea într-o pădure. Pe toţi îi uneau sentimentul de veneraţie faţă de strămoşi şi respectul pentru superstiţii, moştenit de demult. Acolo aduceau jertfe omeneşti şi începeau ritualurile îngrozitoare ale adorării lor barbare.”

Istoria ne spune multe, iar cine nu învaţă din istorie o repetă... Oare se diferenţiază cumva realitatea de astăzi? Oare nu s-au schimbat oarecum doar protagoniştii, iar acţiunea a rămas aceeaşi? Care este, de fapt, scopul acestor migraţii masive în Europa? Europa e cumva pe cale de dispariţie? Este Europa in/umană prin reacţiile la această... invazie? Este sau nu o invazie? Şi întrebările încep să curgă lăsând loc răspunsurilor care întârzie să apară... Iar singurul în măsură să ne răspundă la toate întrebările este nimeni altul decât singurul condei al istoriei: timpul.

Deci considerăm adevărată ipoteza că decizia oamenilor şi, mai mult, decizia grupurilor, nu este legată doar de informaţie, ci are o puternică dimensiune emoţională (iraţională)? Iar elementele total irelevante pot fi transformate în simboluri puternice ale modului în care vrei să fii perceput de ceilalţi? Este, oare, aplicabilă, societăţii mondiale actuale, teoria lui Edward Lorenz? Poate că răspunsurile nu vin privind insistent în direcţia evenimentelor sociale aparent dezordonate în ultimii ani, ci, mai degrabă, îndreptându-ne atenţia către ordinea moştenită a întregului sistem

Surse: 1. Să înţelegem politicile Uniunii

Europene – Migraţie şi azil2. http://europedirect.europa.eu3. Strategia naţională privind

imigraţia pentru perioada 2015-20184. „Is what we hear about migration

really true? Questioning eight stereotypes” - Centrul pentru politicile de migraţie.

Page 10: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

1716

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

Determinate de mentalitatea şi practica comunităţilor româneşti şi de necesităţile vieţii, ori inspirate sau impuse de vremelnici cuceritori şi de normele creştine, regulile şi normele de ordine şi siguranţă publică au evoluat în funcţie de dezvoltarea generală a societăţii româneşti, de specificul ei în comparaţie cu alte popoare şi de politica statelor vecine.

Drept urmare, sistemul de ordine şi siguranţă publică a cunoscut etape şi forme de organizare care, deşi au avut şi o anumită doză de originalitate, au urmat totuşi formulele de organizare europeană.

Aşadar, instituţiile de ordine şi siguranţă publică au însoţit evoluţia statului român în toate vremurile şi în toate etapele drumului său spre modernitate, un drum care merită rememorat întrucât cunoscând trecutul înţelegem prezentul şi putem să întrezărim viitorul acestora, măcar în liniile sale cele mai generale.

Jandarmeria Română de la structuri arhaice la EUROGENDFOR

gl.bg. dr. Constantin FLOREA

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

- Partea I -

Deşi perioada 1945-1949 a fost marcată de acţiunea de contestare şi denigrare a rolului Jandarmeriei Române, culminând cu evenimentul din 1949 când a fost desfiinţată, totuşi, până în decembrie 1989 continuitatea existenţei a fost dată de nucleul de structuri cu atribuţii în domeniul ordinii publice, pazei şi protecţiei obiectivelor, grupate în denumiri generice, cum ar fi Comandamentul Trupelor Ministerului de Interne, ulterior Comandamentul Trupelor de Securitate, structuri în care peste 70% din efective erau constituite din militari în termen.

Această perioadă, dar mai ales ultimul deceniu şi jumătate al “epocii Nicolae Ceauşescu” a fost pentru forţele de ordine şi siguranţă publică, asemenea pentru celelalte structuri din sistemul naţional de apărare, o perioadă din ce în ce mai dificilă pe fondul crizei care a cuprins treptat regimul fals democratic şi nereformat din România, tot mai criticat şi contestat nu numai în lume ci şi în interiorul ţării. Criza care a cuprins regimul comunist a generat nemulţumiri mocnite şi chiar acţiuni deschise de revoltă în rândul maselor (evenimentul de la Braşov din 1987) şi o stare psiho-morală de apatie, indiferenţă şi fals ataşament din partea armatei şi forţelor de ordine care, cu excepţia unor cazuri individuale de înţelegere rigidă, dogmatică a noţiunii de datorie faţă de ţară şi popor, în decembrie 1989 s-au alăturat valului care a măturat regimul comunist. Tot în această perioadă în structurile Ministerului de Interne au avut loc relativ puţine prefaceri semn că sistemul ajunsese la plafonare în materie de idei, la o rutină neproductivă care a generat o anumită pasivitate şi stagnare, un nerostit, dar dorit ataşament faţă de ideea de schimbare, concretizat în cvasipasivitatea din zilele revoluţiei din decembrie 1989, când majoritatea victimelor nu s-au produs înainte de fuga cuplului Ceauşescu, când forţele de ordine au fost în stradă, ci după moartea dictatorului în condiţii controversate şi incomplet elucidate până în prezent.

În ciuda vitregiei vremurilor şi deturnării lor de la adevărata menire, impuse de regimul comunist, Trupele de Securitate au constituit o punte de legătură între fosta şi actuala Jandarmerie, o formă empirică de supravieţuire a Jandarmeriei. Culpabilizarea lor pentru unele abuzuri şi exagerări impuse de puterea comunistă, nu trebuie să apese conştiinţa întregii instituţii care, în ansamblu, şi-a făcut datoria faţă de ţară şi poporul român, aşa cum de altfel procedează forţele similare ale oricărui stat, aşa încât dacă este ceva de blamat, aceştia sunt anumiţi indivizi din sistem şi nu instituţia în ansamblul său.

De asemenea, trebuie făcută o distincţie netă între Trupele de Securitate şi organele de securitate cu misiuni de poliţie politică, personalul trupelor de securitate fiind format, în marea lui majoritate, din militari în termen, care nu aveau capacitatea de asimilare la nivel doctrinar a ideologiei comuniste, în aşa măsură încât să se poată afirma că au desfăşurat activităţi de poliţie politică.

Criza regimului comunist din România, provocată de situaţia economică gravă, de acumulare a unor tensiuni sociale şi mai ales, de îngrădire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a atins apogeul în decembrie 1989, astfel că întregul eşafodaj consolidat timp de peste patru decenii, constituit din forţe destinate menţinerii ordinii de drept, gândit şi pus în practică pentru a susţine statul socialist, fundamentat pe ideologia comunistă, s-a prăbuşit.

Numărul mare de militari în termen care şi-au servit patria sub drapel în cadrul Trupelor de Securitate, precum şi cadrele care i-au condus, şi-au făcut datoria cu răspundere şi devotament, îmbogăţind tradiţiile moştenite de la Jandarmeria interbelică într-o perioadă grea, contradictorie, de aproape 41 de ani.

Page 11: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

1918

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

În noaptea de 22/23 decembrie 1989, Trupele de Securitate au fost trecute în subordinea

Ministerului Apărării Naţionale în mod abuziv şi fără a avea la bază un act normativ, ci un simplu ordin verbal dat de noul ministru al apărării naţionale, generalul colonel Nicolae Militaru (un rezervist activat peste noapte). Noul regim de subordonare a fost oficializat la 28 decembrie când, în baza Decretului nr.4 din 26 decembrie al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Comandamentul Trupelor de Securitate a trecut în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, marile unităţi şi unităţile trupelor de securitate devenind mari unităţi şi unităţi de infanterie. După câteva zile, denumirea de Comandamentul Trupelor de Infanterie a fost schimbată în Comandamentul Trupelor de Infanterie Moto, structurile subordonate devenind mari unităţi şi unităţi de infanterie moto.

În data de 30 ianuarie 1990 denumirea Comandamentului Trupelor de Infanterie Moto s-a schimbat, acesta devenind Comandamentul Trupelor de Apărare Teritorială, iar structurile din subordine mari unităţi şi unităţi de apărare teritorială. Ca urmare, la 13 martie 1990 s-a făcut primul pas în reluarea rolului Jandarmeriei, acela de instituţie cu atribuţii în apărarea ordinii constituţionale, a ordinii şi liniştii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, a avutului public şi privat, prin semnarea protocolului prin care Comandamentul Trupelor de Apărare Teritorială, împreună cu marile unităţi din subordine au fost transferate din nou la Ministerul de Interne.

După revenirea Trupelor de Apărare Teritorială în cadrul Ministerului de Interne s-a pus problema redenumirii acestora, doar că, urmare a evoluţiei

situaţiei operative la nivel naţional, caracterizată de

tulburarea ordinii publice în capitală şi în alte oraşe, precum şi a dinamicii activităţilor desfăşurate de structurile Trupelor de Pază şi Ordine pentru îndeplinirea

misiunilor specifice, demersurile pentru

înfiinţarea Jandarmeriei au stagnat, ele fiind reluate

după evenimentele din 13-15 iunie 1990, care au demonstrat necesitatea reînfiinţării acestei structuri.

Astfel, pentru prima dată după aproape jumătate de secol, instituţia şi-a recăpătat denumirea şi chiar dacă au existat elemente de continuitate în evoluţia ei sub diferite denumiri, prin preluarea unor atribuţii, momentul 5 iulie 1990 reprezintă renaşterea Jandarmeriei, un eveniment de referinţă în domeniul ordinii publice din România şi un act de restituţie istorică.

Treptat, după intrarea în vigoare a noii Constituţii în anul 1991, a fost creat cadrul legislativ necesar pentru reîncadrarea Jandarmeriei Române în rândul instituţiilor statului de drept, pentru reînnodarea firului istoric al evoluţiei sale şi întemeierea mecanismelor sale de funcţionare pe noile prevederi constituţionale.

Jandarmeria Română, instituţie renăscută în contextul repunerii în drepturi a structurilor tradiţionale ale statului de drept, care ulterior şi-a afirmat nu doar vocaţia naţională ci şi internaţională, şi-a confirmat rolul său de forţă militară specializată în îndeplinirea unor misiuni pentru apărarea ordinii constituţionale, a ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Repunerea în drepturi a Jandarmeriei după mai multe decenii, restabilirea competenţelor, autorităţii şi prestigiului ei şi recunoaşterea meritelor în serviciul ţării, au fost însoţite şi de reabilitarea istoriei sale denaturate şi, nu de puţine ori, denigrate de regimul totalitar.

În noul context politic, economic şi social, locul şi rolul Trupelor de Jandarmi în cadrul sistemului forţelor de ordine publică a fost determinat de complexitatea şi caracterul contradictoriu al evoluţiei societăţii româneşti, precum şi de ameninţările la adresa integrităţii, independenţei şi suveranităţii naţionale, ceea ce a impus ca principalele preocupări ale conducerii Comandamentului Trupelor de Jandarmi şi ale unităţilor subordonate să vizeze cu prioritate organizarea judicioasă a activităţilor de pregătire a militarilor în termen, principala categorie de efective din punct de vedere numeric.

În acest sens s-au înfiinţat centre de instrucţie dispuse zonal pe întreg teritoriul ţării, cu misiunea de bază de a instrui tinerii încorporaţi pentru a deveni capabili să îndeplinească misiunile ce reveneau structurilor de jandarmi (ulterior, un număr foarte mare dintre aceştia au format temelia profesionalizării totale a Jandarmeriei Române - în anul 2007, prin trecerea jandarmilor angajaţi pe bază de contract în corpul subofiţerilor, aspect cu care pe plan internaţional ne mândrim pentru că sunt puţine structuri de poliţie cu statut militar de tip jandarmerie care au în structură doar ofiţeri şi subofiţeri).

problema redenumirii acestora, problema redenumirii acestora, doar că, urmare a evoluţiei doar că, urmare a evoluţiei

situaţiei operative la nivel situaţiei operative la nivel naţional, caracterizată de naţional, caracterizată de

tulburarea ordinii publice tulburarea ordinii publice

înfiinţarea Jandarmeriei înfiinţarea Jandarmeriei au stagnat, ele fiind reluate au stagnat, ele fiind reluate

după evenimentele din 13-15 după evenimentele din 13-15 iunie 1990, care au demonstrat iunie 1990, care au demonstrat

Momentul care marchează reînfiinţarea Jandarmeriei şi revenirea acesteia la o parte din rosturile fireşti, l-a constituit intrarea în vigoare a unei Hotărâri a Guvernului României din 5 iulie 1990, care prevedea constituirea Comandamentului Trupelor de Jandarmi, instituţiei fiindu-i redată astfel vechea denumire, reînnodându-se tradiţiile acestei Arme de elită.

Jandarmeria Română, instituţie renăscută în contextul repunerii

în drepturi a structurilor tradiţionale ale statului de

drept, care ulterior şi-a afirmat nu doar vocaţia naţională ci şi internaţională, şi-a confirmat

rolul său de forţă militară specializată în îndeplinirea

unor misiuni pentru apărarea ordinii constituţionale, a

ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

cetăţenilor.

În noul context politic, economic şi social, În noul context politic, economic şi social, locul şi rolul Trupelor de Jandarmi în cadrul locul şi rolul Trupelor de Jandarmi în cadrul sistemului forţelor de ordine publică a fost sistemului forţelor de ordine publică a fost determinat de complexitatea şi caracterul determinat de complexitatea şi caracterul contradictoriu al evoluţiei societăţii româneşti, contradictoriu al evoluţiei societăţii româneşti, precum şi de ameninţările la adresa integrităţii, precum şi de ameninţările la adresa integrităţii, independenţei şi suveranităţii naţionale, ceea ce independenţei şi suveranităţii naţionale, ceea ce a impus ca principalele preocupări ale conducerii a impus ca principalele preocupări ale conducerii Comandamentului Trupelor de Jandarmi şi ale Comandamentului Trupelor de Jandarmi şi ale unităţilor subordonate să vizeze cu prioritate unităţilor subordonate să vizeze cu prioritate organizarea judicioasă a activităţilor de pregătire organizarea judicioasă a activităţilor de pregătire a militarilor în termen, principala categorie de a militarilor în termen, principala categorie de efective din punct de vedere numeric.efective din punct de vedere numeric.

În acest sens s-au înfiinţat centre de instrucţie În acest sens s-au înfiinţat centre de instrucţie dispuse zonal pe întreg teritoriul ţării, cu misiunea dispuse zonal pe întreg teritoriul ţării, cu misiunea de bază de a instrui tinerii încorporaţi pentru de bază de a instrui tinerii încorporaţi pentru a deveni capabili să îndeplinească misiunile ce a deveni capabili să îndeplinească misiunile ce reveneau structurilor de jandarmi (ulterior, un reveneau structurilor de jandarmi (ulterior, un reveneau structurilor de jandarmi (ulterior, un reveneau structurilor de jandarmi (ulterior, un număr foarte mare dintre aceştia au format temelia număr foarte mare dintre aceştia au format temelia număr foarte mare dintre aceştia au format temelia număr foarte mare dintre aceştia au format temelia profesionalizării totale a Jandarmeriei Române - în profesionalizării totale a Jandarmeriei Române - în profesionalizării totale a Jandarmeriei Române - în profesionalizării totale a Jandarmeriei Române - în anul 2007, prin trecerea jandarmilor angajaţi pe anul 2007, prin trecerea jandarmilor angajaţi pe anul 2007, prin trecerea jandarmilor angajaţi pe anul 2007, prin trecerea jandarmilor angajaţi pe bază de contract în corpul subofiţerilor, aspect cu bază de contract în corpul subofiţerilor, aspect cu bază de contract în corpul subofiţerilor, aspect cu bază de contract în corpul subofiţerilor, aspect cu care pe plan internaţional ne mândrim pentru că care pe plan internaţional ne mândrim pentru că care pe plan internaţional ne mândrim pentru că care pe plan internaţional ne mândrim pentru că sunt puţine structuri de poliţie cu statut militar de sunt puţine structuri de poliţie cu statut militar de sunt puţine structuri de poliţie cu statut militar de sunt puţine structuri de poliţie cu statut militar de tip jandarmerie care au în structură doar ofiţeri şi tip jandarmerie care au în structură doar ofiţeri şi tip jandarmerie care au în structură doar ofiţeri şi tip jandarmerie care au în structură doar ofiţeri şi subofiţeri).subofiţeri).

Page 12: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

2120

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

S-a urmărit creşterea competenţei organizatorice şi de conducere a cadrelor de la toate eşaloanele, prin cursuri de perfecţionare, realizarea unei mai bune coeziuni la toate nivelurile prin numirea în funcţii de răspundere a unor cadre respectate şi apreciate în unităţi şi subunităţi, fără a se face o epurare pe criterii arbitrare, trimiterea la specializare în străinătate a unor cadre tinere, bine pregătite profesional şi cunoscătoare de limbi străine, pentru a acumula cunoştinţe, deprinderi şi bune practici specifice forţelor de ordine publică din state cu regimuri democratice consolidate.

În perioada 1990-1998, organizarea şi aria de responsabilitate acţională şi teritorială a Trupelor de Jandarmi a fost într-o permanentă dinamică, Jandarmeria constituind o forţă de proximitate, dar mai ales de continuitate, care se manifesta ca o interfaţă între societatea civilă şi sistemul militar în ansamblul său. Practic în cadrul sistemului de ordine publică, siguranţă şi

apărare naţională, Jandarmeria nu acţionează singură, dar numai ea deţine o poziţie de mijloc ce permite realizarea unei simbioze între sistemul civil şi cel militar, această stare de fapt consacrând-o ca având cea mai eficientă contribuţie la ancorarea mecanismului militar în interiorul naţiunii.

După circa opt ani, în anul 1998, Parlamentul României a adoptat Legea 116/1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu o nouă organizare structurală ce reflecta în mare măsură atât progresele societăţii româneşti de la acea vreme, materializate în nevoia de ordine şi siguranţă, dar şi evoluţia Armei în ansamblul său, în condiţiile date.

Este prima lege organică prin care se defineşte organizarea pe principii militare pe întreg teritoriul ţării şi funcţionarea Jandarmeriei Române ca instituţie militară specializată a statului, cu atribuţii în asigurarea pazei şi apărării unor obiective, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, menţinerea şi restabilirea ordinii publice, dar şi îndeplinirii unor misiuni de prevenire şi combatere a infracţiunilor ori a altor încălcări ale normelor legale în vigoare, de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste şi de diversiune pe teritoriul Românei.

După o perioadă de căutări şi adaptări, în care nu au lipsit dificultăţile determinate de percepţia rolului şi locului instituţiei în cadrul sistemului forţelor de ordine publică, prin apariţia Legii nr. 550 din 29.11.2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, structura organizatorică şi atribuţiile au fost adaptate la noile realităţi, argumentate la acea vreme de contextul general al armonizării legislaţiei interne cu legislaţia europeană în materie.

Această reorganizare a creat premisele profesionalizării personalului în contextul îndeplinirii cu succes a unor misiuni dificile în exteriorul ţării, la solicitarea O.N.U şi O.S.C.E. pe trei continente (Europa, Asia şi Africa), în baza mandatului Parlamentului României.

După circa opt ani, în anul 1998,

Parlamentul României a adoptat

Legea 116/1998 privind organizarea

şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu o

nouă organizare structurală ce reflecta

în mare măsură atât progresele societăţii româneşti de la acea vreme, materializate în nevoia de ordine

şi siguranţă, dar şi evoluţia Armei în ansamblul său, în

condiţiile date.

Astăzi, se poate spune că în tumultul reformelor care au urmat anului 1989, Jandarmeria şi-a găsit locul său firesc, de instituţie în slujba cetăţenilor şi a comunităţilor locale, unul dintre reperele de credibilitate şi eficienţă constituindu-l revenirea la o parte din atribuţiile tradiţionale.

Noile atribuţii funcţionale conferă Jandarmeriei Române oportunitatea unei apropieri mai mari de comunităţile locale, dezvoltarea cooperării cu structuri similare din lume, precum şi participarea directă la activităţi şi acţiuni de combatere a terorismului, structurile nou înfiinţate putând să-şi aducă o contribuţie mai mare la garantarea democraţiei constituţionale pe întreg teritoriul naţional, atât în timp de pace, cât şi în situaţii de criză sau de război.

De la intrarea în vigoare a noii legi, structurile operative şi neoperative ale Jandarmeriei Române au acţionat pentru realizarea unor schimbări calitative în modul de organizare şi executare a misiunilor, activitatea având drept scop principal realizarea unui climat de ordine civică corespunzător în rândul comunităţilor locale.

Drumul parcurs de la reînfiinţare şi până în prezent, a constituit pentru personalul Jandarmeriei Române o provocare continuă, un scop şi un ideal materializat la 1 ianuarie 2007 în profesionalizarea întregului personal, prin trecerea militarilor angajaţi pe bază de contract în corpul subofiţerilor.

Astăzi, se poate spune că în tumultul reformelor care au urmat anului 1989, Jandarmeria şi-a găsit locul său firesc, de instituţie în slujba cetăţenilor şi a comunităţilor locale, unul dintre reperele de credibilitate şi eficienţă constituindu-l revenirea la o parte din atribuţiile tradiţionale.

Reîntoarcerea la vechea denumire, cristalizarea unui statut bazat pe prevederile unei legi de organizare şi funcţionare şi realizarea unei structuri organizatorice în concordanţă cu organizarea administrativ-teritorială, procesul de profesionalizare a personalului în contextul democratizării ţării, al creării instituţiilor statului de drept, situaţie în care toate structurile politice, economice, sociale se aflau într-un proces de prefacere şi modernizare, printr-o variată activitate de înnoire şi perfecţionare a legislaţiei care le statua activitatea, demonstrează că Jandarmeria a avut o evoluţie caracterizată de două repere esenţiale – îndeplinirea ireproşabilă a misiunilor încredinţate şi modernizarea instituţională, sădind în conştiinţa cetăţenilor sentimente de respect, încredere şi siguranţă.

Page 13: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

2322

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

Ce cred jandarmii despre instituţiile de

învăţământ ale MAI?

Aceasta a fost tema unui studiu realizat de către specialiştii Biroului

Psihologie din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române,

obiectivul fiind acela de a identifica opiniile absolvenţilor cu privire la

sistemul de formare pe care l-au parcurs.

Pentru acest studiu a fost aleasă promoţia 2013, lotul de subiecţi

fiind format din 313 absolvenţi (77 absolvenţi ai Academiei de Poliţie

şi 228 absolvenţi ai Şcolilor de Subofiţeri), iar datele au fost colectate

cu ajutorul unui chestionar, care a vizat identificarea percepţiei asupra

procesului educaţional în instituţiile de învăţământ ale MAI. La cele 13

întrebări ale chestionarului absolvenţii au trebuit să aleagă un răspuns

din mai multe variante sau să acorde note (de la 1 la 5 sau de la 1 la 10)

unor caracteristici. Întrebările s-au referit la: motivaţia alegerii acestui

tip de educaţie, caracteristicile procesului didactic, stagiul de practică,

profilul predominant al unui absolvent, tutela profesională, adaptarea

la cerinţele locului de muncă.

„Confruntarea” absolvenţilor

lt.col. dr. Corneliu Ştefan LIŢĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

„Confruntarea”„Confruntarea”„Confruntarea”

„Confruntarea”

Referitor la motivele care i-au determinat pe absolvenţi să opteze pentru pregătirea în cadrul instituţiilor de învăţământ ale MAI, se observă că cel mai important motiv a fost reprezentat de siguranţa locului de muncă. Pe de altă parte, se constată că există diferenţe între motivaţiile celor două categorii, în sensul că aceia care au optat pentru Academie au fost motivaţi mai mult de tradiţia existentă în familie, prestigiul instituţiei sau atracţia exercitată de profesie, în timp ce aceia care au optat pentru şcolile de subofiţeri au fost motivaţi mai mult de absenţa resurselor financiare şi prestigiul viitoarei profesii. De remarcat, totodată este şi faptul că potrivirea de caracter reprezintă ultimul motiv în această ierarhie pentru ambele categorii.

Important de subliniat este faptul că majoritatea absolvenţilor ar opta din nou pentru acelaşi traseu educaţional.

R e f e r i t o r la evaluarea subcomponentelor educaţiei pe care au primit-o la Academia de Poliţie sau la Şcola de subofiţeri, se observă că educaţia practică se află sub nivelul celorlalte s u b c o m p o n e n t e , iar cea mai mare discrepanţă se constată la absolvenţii Academiei de Poliţie.

REZ

ULT

ATE

LE...

Page 14: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

2524

JANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂJANDARMERIA ŞI CULTURA DE ORDINE PUBLICĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Evaluând diferite caracteristici ale stagiilor de practică desfăşurate pe durata şcolarizării, se observă că absolvenţii Şcolilor de subofiţeri sunt mult mai mulţumiţi în comparaţie cu absolvenţii Academiei de Poliţie.

De asemenea, este important de menţionat faptul că atributul evaluat pe ultimul loc s-a referit la perioada de timp alocată stagiilor de practică. În acelaşi timp, actualii ofiţeri consideră că, atât tematica stagiului, cât şi posibilitatea de a pune în practică cele învăţate ar putea fi îmbunătăţite.

Referitor la principala deficienţă a procesului didactic în instituţiile de învăţământ ale M.A.I., mai mult de jumatate dintre absolvenţii Şcolilor de Subofiţeri consideră că dotarea materială se află pe primul loc la acest capitol, la distanţă considerabilă de

celelalte posibile deficienţe, în timp ce absolvenţii Academiei apreciază că deficienţa majoră este reprezentată de inadecvarea conţinutului.

M a j o r i t a t e a absolvenţilor (50%) consideră că tutela profesională a avut o contribuţie importantă în pregătirea lor. Aflaţi în situaţia de a evalua posibile modalităţi de optimizare a activităţii de tutelă profesională, absolvenţii apreciază că cea mai bună strategie ar reprezenta o combinaţie între pregătirea profesională a specialiştilor care desfăşoară activitatea de tutelă, evaluarea periodică a acestora precum şi remunerarea lor. Surprinzător este faptul că accentul se pune doar pe o una din părţile acestui proces (tutore), iar evaluarea tutorilor este considerată chiar mai importantă decât evaluarea celor tutelaţi.

În final, evaluând propria adaptare la cerinţele locului de muncă, majoritatea absolvenţilor consideră că s-au adaptat uşor şi repede, doar 1% dintre ei afirmând că nu au reuşit să se adapteze.

CONCLUZIILE care se desprind…

În ceea ce priveşte percepţia absolvenţilor asupra sistemul de formare pe care l-au parcurs se pot formula următoarele 3 concluzii generale:

• Siguranţa locului de muncă a reprezentat cel mai important motiv în alegerea acestui sistem de formare, iar absolvenţii ar lua aceeaşi decizie dacă ar trebui să opteze din nou.

• Numărul de ore alocat fiecărei categorii de pregătire este suficient pentru domeniile luate în considerare, cu excepţia educaţiei practice şi a stagiului de practică, iar principala deficienţă a

procesului didactic se referă la dotarea materială şi conţinutul inadecvat.

• Absolvenţii consideră că tutela profesională a avut o contribuţie importantă la pregătirea lor şi apreciează că ar trebui totuşi să se pună un accent mai mare pe pregătirea, evaluarea şi recompensarea tutorilor.

De asemenea, o altă concluzie care se poate desprinde la finalul studiului este aceea că persoanele chestionate sunt relativ mulţumite de sistemul de formare pe care l-au parcurs, iar în ceea ce priveşte integrarea lor în activitatea desfăşurată aceasta s-a realizat uşor şi repede (cu excepţia unui mic procent).

Page 15: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

2726

JANDARMERIA ANIVERSARĂlt.

col.

dr. I

lie N

UŢU

„O mie de cuvinte sunt mai sărace decâto singură fotografie.”

Ambele fotografii au fost publicate, alături de alte cinci, în lucrarea monumentală „Albumul Armatei Române – 10 mai 1902” (închinată sărbătoririi a 25 de ani de la terminarea Războiului de Independenţă) şi sunt unele dintre cele mai cunoscute ale jandarmilor din secolul trecut care se găsesc în copie, aproape în orice unitate de jandarmi din prezent.

Este o onoare deosebită acordată Jandarmeriei prin publicarea a nu mai puţin de şapte fotografii reprezentative (paginile 68, 69, 72 şi 120), deoarece prin comparaţie, Marele Stat Major al Armatei, Şcoala Superioară de

Război, Corpurile I – IV Armată, Diviziile I – VIII Infanterie, Brigăzile 1–16 Infanterie, Artilerie, Călăraşi şi toate regimentele de infanterie, vânători, artilerie, roşiori şi numeroase alte unităţi importante ale armatei române au publicate o fotografie sau maxim trei fotografii.

Fotografiile au fost realizate de profesioniştii aparţinând Serviciului Fotografic al Armatei, respectiv ofiţerii Alexandru Antoniu şi Eliat. Prelucrarea acestora ca şi întregul volum editat pe cheltuiala Ministerului de Război a fost realizată la Atelierele Editurii „J.V. Socecu” din Bucureşti.

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Prezenţa fotografiilor jandarmilor într-un album al Armatei Române arată că instituţia noastră era recunoscută ca fiind una militară, cu o contribuţie importantă la apărarea integrităţii, suveranităţii şi independenţei ţării. De asemenea, prezenţa fotografiilor într-o lucrare

închinată Regelui Carol I, aşa cum anunţă dedicaţia de la începutul lucrării: „Armata Română pătrunsă de simţiminte de credinţă statornică şi de adânc devotament, depune cu recunoştinţă tributul ei de admiraţiune la picioarele Majestăţii Sale Regelui Carol I, şeful ei suprem care a călăuzit primii ei paşi pe calea gloriei în botezul

de sânge de pe câmpiile Bulgariei în anul 1877”, demonstrează ataşamentul Jandarmeriei faţă de regalitate. Poate şi din acest motiv, în acea perioadă de timp s-a mai utilizat în terminologia specifică şi denumirea instituţiei ca fiind Jandarmeria Regală Română.

Prima fotografie surprinde Compania de Jandarmi Pedeştri Bucureşti în uniformă de gală, în formaţie pentru onor. Această subunitate extrem de importantă a fost destinată asigurării şi menţinerii ordinii în Capitală, înfiinţată în 1863 din dorobanţii poliţiei. După numai doi ani, în 1865, s-a unit cu un escadron de jandarmi formând un singur divizion sub comanda maiorului Arion Apostol. În anul următor s-a separat din nou, funcţionând ca unitate distinctă cu titulatura de Companie Pedestră de Jandarmi. Ea este unitatea care a stat la baza înfiinţării viitoarei unităţi de elită a Jandarmeriei, celebrul Regiment de Jandarmi Pedeştri Bucureşti. Patronul spiritual al acestei unităţi a fost Sf. Gheorghe (23 Aprilie) încă de la înfiinţare.

Cea de-a doua fotografie este strâns legată prin semnificaţie de prima şi prezintă o unitate de jandarmi călări, înfiinţată la 1864 sub denumirea de Divizionul de Jandarmi Bucureşti. Încă de la început era compusă din două escadroane de cavalerie. La 1866 a fost desfiinţat unul dintre ele, cel dintâi luând denumirea de Jandarmii Capitalei. Este foarte important faptul că la 1 aprilie 1878 s-a reînfiinţat cel de-al doilea escadron de cavalerie, care, unindu-se cu primul, a dat naştere Divizionului de Jandarmi Călări din Capitală. Patronul spiritual al acestei unităţi de cavalerie emblematică a Jandarmeriei a fost Sf. Alexandru (30 August).

Toate cele şapte fotografii publicate în 1902 surprind de fapt nivelul de apreciere şi prestigiul de care se bucura Jandarmeria în cadrul Ministerului de Război, de recunoştinţa familiei regale, dar şi de aprecierea societăţii civile.

Page 16: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

2928

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

lt.col. dr. Ilie NUŢU

Cân

d s-

a nă

scut

Ja

ndar

mer

ia R

omân

ă?Necesitatea cunoaşterii Istoriei

Jandarmeriei este extrem de importantă pentru prezentul, dar mai ales pentru viitorul instituţiei noastre.

Pentru jandarmii de astăzi, parcurgerea istoriei este un mijloc de a se orienta în viaţa socială şi mai ales în cea profesională; cunoscând ceea ce a fost mai înainte, ei vor înţelege mult mai bine menirea Jandarmeriei, se va realiza o legătură absolut necesară între valorile promovate în instituţie în trecut şi cele de astăzi, precum cinste, legalitate, curaj, onoare, demnitate, patriotism, profesionalism etc.

Istoria Jandarmeriei se contopeşte cu marea noastră istorie. Nu există aproape niciun eveniment major în trecut sau în prezent la care Jandarmeria să nu fi fost o instituţie plasată chiar în centrul întâmplărilor remarcabile. Cu toate că Jandarmeria a fost mijlocul prin care conducătorii Ţării şi-au impus politicile în domeniul ordinii publice, instituţia nu s-a îndepărtat niciodată de interesul nostru naţional, utilizându-şi la maximum întregul său potenţial, tocmai pentru realizarea lui.

În ultimele două decenii, studierea Istoriei Jandarmeriei, un subiect care putea să aducă mari necazuri din partea „organelor” de dinainte de 1989, a progresat foarte mult mai ales datorită deschiderii arhivelor statului, dar şi prin implicarea constantă a unor personalităţi deosebite care au avut o viziune profetică asupra viitorului instituţiei, publicând numeroase studii de referinţă despre Arma noastră şi de care ne amintim cu recunoştinţă acum, la ceas aniversar:

Ioan P. Suciu, Vasile D. Mihalache, Ion Bunoaica, Anghel Andreescu, Octavian Burcin, Jipa Rotaru, Stan Stângaciu, Traian Rus, Mihail I. Baron, Tudor Cearapin, Valeriu Avram, Alexandru – Alin Spânu, Ilie Gorjan, Daniel Georgescu, Constantin Gheorghe, Dumitru Penciuc, Ţuţu Pişleag, Lazăr Chiriac, George Seriţan, Constantin Rădoi, Viorel Sălan, Traian Rotaru, Eugen Şalar, Neculai Munteanu, Aurel Moise, Daniel Bar, Silviu Mirică, Carmen Bărbulescu, Andrei Fodor, Ioniţă Borşan şi mulţi alţii.

În prim-planul cunoaşterii Istoriei Jandarmeriei, stă momentul înfiinţării acesteia, care coincide aproape cu prima atestare documentară a Armei. Trebuie să recunoaştem că dezbaterile pe această temă au fost în trecut numeroase şi sunt rezultatul unor cercetări serioase corespunzătoare anilor respectivi.

Noi

dov

ezi p

rivi

nd v

echi

mea

inst

ituţie

i

În ultima perioadă de timp au fost descoperite, sau mai bine zis, redescoperite, unele documente sau lucrări care induc teza potrivit căreia Jandarmeria s-a înfiinţat înainte de 3 aprilie 1850, la care subscriem cu argumente ştiinţifice şi noi. Ca urmare, această dată apare ca suma eforturilor din domeniul ordinii publice, a experienţei acumulate în sfera de activitate de structuri similare Jandarmeriei moderne. Legea din 3 aprilie 1850 este rezultatul experienţei acumulate în decursul a aproape două decenii de funcţionare a Jandarmeriei.

Este momentul în care printr-o lege numai pentru instituţia noastră se recunoaşte eficienţa acesteia la noi sau în alte state, în care sunt corectate unele disfuncţionalităţi constatate sau sesizate şi tot prin această lege s-a preluat ceea ce a funcţionat bine în Principate, oferindu-se astfel cadrul juridic necesar dezvoltării şi modernizării instituţiei noastre.

Concret, ne referim aici la patru documente extrem de importante, trei dintre ele publicate de către căpitanul Ch. Fluture la Galaţi în 1937, în lucrarea Renaşterea Armatei Române. Documente Istorice. Perioada Regulamentului Organic 1829 – 1858 şi cel de-al patrulea poate şi cel mai important este Chapitre VII (Capitolul VII) intitulat Réglement de Gendarmerie (Regulament de Jandarmi) din cadrul Regulamentului Organic adoptat la Iaşi şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832, păstrat la Academia Română, filiala din Iaşi.

Primul dintre documente (Anexa 1) a fost înmânat de vornicul Costache Conache (1777 – 1849) pe data de 17 iunie 1829, la Bucureşti, Comisiei de elaborare a unui regulament general, comisie care funcţiona încă din anul precedent, 1828. Marele boier Costache Conache, de altfel un om educat şi recunoscut ca fiind „părintele poeziei româneşti”, făcea parte dintr-un comitet mai larg format din Mihail Sturdza, C. Paşcanu, Iordache Cantacuzino şi Gheorghe Asachi numit sau ales din partea Moldovei cu scopul de elaborare a regulamentului.

Prezenţa denumirii noii instituţii „Jandarmeria Naţională” este explicabilă, deoarece iniţiatorul, boierul luminat Costache Conache, a fost educat de un refugiat francez îndrăgind astfel cultura franceză de tânăr. Evident acesta a studiat lucrările clasicilor

francezi, inclusiv Istoria Franţei, luând cunoştinţă de faptul că la 16 ianuarie 1791, a fost adoptată „Legea de organizare a Jandarmeriei Franceze”. El şi-a însuşit pe deplin termenele de jandarmerie şi jandarm care provin din cuvântul francez „Gens d'armes”, ceea ce înseamnă „oameni de arme”, respectiv se referă la acel privilegiu juridic potrivit căruia membrii instituţiei aveau dreptul de a purta arme, cu scopul de a impune legea şi de a asigura liniştea publică, aspecte care se regăsesc în propunerea sa.

Propunerea vornicului Costache Conache a avut succes şi datorită faptului că era prieten cu Gheorghe Asachi, şi el membru în comisie, dar şi cu boierul Alexandru Villara din partea Munteniei. Prietenia lor, credem noi, mergea mult mai departe, deoarece erau toţi masoni, primii doi boieri moldoveni aparţinând chiar aceleiaşi loje.

În sprijinul celor afirmate anterior, respectiv faptul că la 17 iunie 1829 a fost pentru prima dată atestată Jandarmeria într-un document, stă şi pledoaria deputatului Dem. C. Sturza (Scheianul), vicepreşedintele Adunării Deputaţilor, pe timpul dezbaterilor parlamentare privind înfiinţarea Jandarmeriei Rurale din 1892, când face trimitere expresă la vechimea instituţiei, utilizând ca şi probă acest document descoperit de urmaşii boierului Costache Conache.

Page 17: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

3130

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Celelalte extrase din Regulamentele Organice (Anexele 2 şi 3) publicate de asemenea de către căpitanul Ch. Fluture, demonstrează la rândul lor că instituţia Jandarmeriei a fost înfiinţată şi a avut un statut juridic deplin înaintea datei de 3 aprilie 1850.

Ultimul document în fotocopie surprinde Capitolul VII din Regulamentul Organic în manuscris ediţia bilingvă (coloana din stânga în limba română cu caractere chirilice şi cea din dreapta în limba franceză), intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832, fiind singurul exemplar din cele patru redactate iniţial care s-a păstrat până în zilele noastre în forma sa originală. Deoarece a fost redactat un singur regulament general, se poate trage concluzia cu uşurinţă că acela intrat în vigoare în Ţara Românească la 1/13 iulie 1831, era identic cu acela din Moldova. În consecinţă, Jandarmeria a primit un statut juridic, a devenit o instituţie cu atribuţii în domeniul ordinii publice pentru prima dată în istoria ei, la 1/13 iulie 1831.

Regulamentul Organic al Principatului Moldovei are nouă capitole, anexe şi dispoziţii generale, însumând 435 de articole. Capitolul VII – Regulamentul de Jandarmi, se găseşte între Capitolul VI – Regulamentul carantinelor şi Capitolul VIII – Rânduiala judecătorească. Regulamentul de Jandarmi aflat la Capitolul VII este structurat în patru părţi, fiecăreia corespunzându-i câte un subcapitol. Subcapitolul 1 are 8 secţiuni (Principii de formare, înrolare voluntară, obligaţii şi privilegii, Domenii generale ale miliţiei, atribuţiile şefului său şi dislocarea, Administraţia miliţiei, Echipament şi armament, Buget şi drepturile corespunzătoare rangurilor militare), subcapitolul 2 are 5 secţiuni (Şcoala de recruţi, Exerciţiu de companie, Exerciţiu de escadron, Exerciţiu de batalion, Serviciul de garnizoană şi de avanpost), subcapitolul 3 are 4 secţiuni (Reguli de administrare, prerogative şi sarcini ale şefului miliţiei privind administrarea, Statul Major, obligaţiile coloneilor,

ale altor ofiţeri şi altor grade, administrarea regimentului, Regimentul comisariatului privind cazarea, echipamentul, armamentul şi soldele, Administrarea hranei şi a furajelor, Administrarea sănătăţii şi întreţinerea spitalelor), subcapitolul 4 (Condica militară) are 2 secţiuni (Dezbateri din competenţa Consiliilor de război, formarea acestor tribunale şi măsurile necesare, Pedepse/Dispoziţii finale) şi ultimul subcapitol, 4 cuprinde o notă explicativă lămuritoare: „În ceea ce priveşte ultimele trei subcapitole, ele fac obiectul unui document separat, aprobat de Domnul preşedinte plenipotenţiar şi pus în aplicare de către Comitetul însărcinat cu formarea/organizarea Jandarmeriei”.

Următorul regulament publicat în acelaşi capitol după cel al Jandarmeriei este Regulamentul Miliţiei Naţionale a Principatului Moldovei. Acesta este un aspect important care dovedeşte că iniţiatorul face o distincţie clară între instituţia Jandarmeriei şi cea a Miliţiei (Armatei).

Acest document ne permite să înţelegem mult mai bine începuturile Jandarmeriei şi ne îndreptăţeşte să afirmăm că Regulamentul Organic pentru Muntenia şi Moldova constituie baza legală pe care s-a clădit Jandarmeria Română de astăzi, ea fiind încă de la începuturi una NAŢIONALĂ, similară celor două principate româneşti, un fel de început de unire legislativă.

Sistemul naţional de asigurare şi menţinere a ordinii şi liniştii publice de aici îşi are principalul izvor în Regulamentele Organice intrate în vigoare între 1831 şi 1832.

Cu toate că Regulamentul Organic a fost elaborat sub protectorat rus, acesta este un document autentic românesc; din acest punct de vedere, nu trebuie să căutăm cu încăpăţânare legături cu Jandarmeria franceză de la care s-a preluat denumirea forţelor de ordine din Principate şi principala misiune a acesteia, pentru simplul motiv că iniţiatorii nu cunoşteau organizarea, funcţionarea, administrarea etc. Jandarmeriei franceze.

Insistenţa cu care se face referire la Legea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi adoptată în 1850, are la bază un alt document important, respectiv Registrul Istoric al Jandarmeriei pentru anii 1893 – 1946. Mai precis, este vorba de copia acestuia, Dosarul 2/ 1893-1933 în care există o scurtă istorie a Jandarmeriei Române despre care am vorbit şi cu alte ocazii. Nu cunoaştem care au fost motivele ce au determinat conducerea Jandarmeriei ca, între anii 1930 şi 1933, să facă o copie a Registrului Istoric original al instituţiei, putem doar presupune că plana pericolul sustragerii sau chiar al distrugerii acestuia de către forţe interesate din afara Jandarmeriei. Din nefericire, nici jandarmii de la începutul anilor 30 nu au văzut documentele originale din 1831 – 1832 care vorbesc despre înfiinţarea instituţiei noastre.

Nesiguranţa cu privire la momentul înfiinţării Jandarmeriei a fost păstrată şi în această scurtă istorie din Registrul Istoric, dar şi în celelalte scrieri ulterioare (în principal ne referim aici la cele publicate în Revista Jandarmeriei din perioada interbelică), deoarece vorbim deja despre un secol de la producerea evenimentelor în discuţie. Aparent a fost un timp extrem de îndelungat în interiorul căruia nu a fost scrisă nicio istorie a Jandarmeriei, bazată preponderent pe documente de arhivă.

O altă explicaţie privind promovarea anului 1850 ca anul naşterii Jandarmeriei ar fi dată de faptul că la arhivele din Bucureşti nu se găseşte niciun Regulament Organic din perioada 1831–1832, se găsesc doar ediţiile ulterioare acestuia şi în principal s-a promovat Regulamentul Organic pentru Ţara Românească din 1847, în care se găsesc din păcate mult mai puţine menţiuni despre organizarea siguranţei publice.

Cu toate că majoritatea celor care s-au ocupat serios de studierea istoriei Jandarmeriei Române şi au publicat încă din 1995 diverse documente care atestă vechimea acesteia şi recunosc explicit faptul că „Jandarmeria a fost constituită într-un Corp de jandarmi, aşa cum s-a stabilit prin Regulamentul Organic”, se îndepărtează de această idee şi sunt categorici în ceea ce priveşte legea din 3 aprilie 1850 opinând că „acest moment marchează naşterea Jandarmeriei Române”.

Considerăm că acum este un moment propice dezbaterilor în care putem pune din nou în discuţie momentul naşterii Jandarmeriei Române, fără a neglija importanţa zilei de 3 aprilie 1850. Totodată, nutrim speranţa că documentele pe care le publicăm acum constituie un material bogat în informaţii, lăsând cititorului posibilitatea să-şi însuşească punctul nostru de vedere, să-l consolideze sau să-l conteste.

Page 18: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

3332

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

ANEXA 1

E X T R A SDin „enstrucţiunile ce au primit Comitetul din Bucureşti a Reglementului amânduror

Prinţipaturilor de la Ministerstava Rosienească la anul 1829 (iunie, 17) şi după care s-au făcut lucrările supt preşedenţia D-lui General Deisvitelnoi Staschi Sovetnic Minciaki”.

SAPITRUL VIAlcătuirea de o miliţie purtătoare de arme a naţiei

Vechile obiceiuri şi buna primire însuşi a Porţii, de multe ori vedită, împuternicesc pe amândouă Provinţiile a ţinea o jandarmerie naţională.Ea este şi de neapărată trebuinţă pentru slujba carantinilor, vămilor, pentru paza bunei rânduieli prin oraşe şi prin ţară, pentru strângerea birurilor şi pentru împlinirea legiuirilor şi a poruncilor ocârmirii; ia va înlesni încă şi câteva cete pentru paza hospodarilor.Formarisirea, ţinerea de îmbrăcăminte şi hrană şi oşteneasca rânduială a acestor înarmaţi trebue să fie lucrarea unui regulament bine cumpănit şi de o potrivă la amândouă provinţiile. Numerul lor să se mărginească pe cât va fi putinţă pentru ca să se ridice tot prepusul din partea stăpânirii turceşti, şi încă şi pentru ca să nu se împovăreze pământul cu cheltueli netrebnice. Nouă ne pare că s-ar putea ţântui înverfat numărul de 4.000 oameni în Valahia şi până la 1.500 sau 2.000 pentru Moldavia.

E X T R A S ANEXA 3din

Regulamentul Organic al Moldovei, cap. VII,Regulamentul Jandarmerii

TITLUL VSECSIA I-a

Temeiurile organisaţiei miliţiei

Art. 211. În privirea art. 5-lea al tratatului de pace de la Adrianopoli, care chezăşueşte Ocârmuirii Moldoviei, sloboda direcţie a pricinilor din lăuntru, sau făcut neapărată trebuinţă.Î-iu. Pentru paza marginei întru cele ce privesc la negoţ şi carantină: al douilea: pentru paza bunei orândueli şi a liniştei publice din lăuntru; a alcătui o strajă organizată pe temeiuri statornice şi asupra cărora Ocârmuiria să să poată rezema a sa credinţă.Art. 212. Drept acea miliţie naţională, organizată numai pentru paza marginilor ţării şi pentru slujba din lăuntru, sau aşazat în prinţipatul Moldaviei, în chipul următor.Art. 213. Domnul este înaltul şef al miliţii Principatului Moldaviei.Art. 214. Această miliţie este comănduită de către hatmanul, dimpreună cu un stat maior, precum este însemnat la tabla No. 1, şi se alcătueşte de pedestrime şi călărime, într-un regiment.Art. 215. Acest regiment se împarte în două părţi: întăiul batalion de pedestrime, şi întîiul escadron de călăraşi, al douilea batalion şi al douilea escadron.(…)Art. 217. Fiştecare batalion este comănduit de un maior şi fiecare escadron de un căpitan.Art. 218. Batalionul se alcătueşte de patru compănii; compania din două plotonuri şi plotonul din şeasă secsii.Art. 219. Escadronul se alcătueşte din patru plotonuri, şi plotonul din patru secsii.

Art. 219. Escadronul se alcătueşte din patru plotonuri, şi plotonul din patru secsii.

În fiştecare Escadron sunt:

SECSIA III-a.Despre privileghiile şi ţinerea miliţiei

Art. 234. Părintele, maica jandarmului sau însuşi a sa familie, de este căsătorit, sunt în cursul slujbei sale scutiţi de orice dare în puterea unei patente protocolită de ministru dinăuntru, şi pecetluită cu pecetea Domnului. Atunci când jandarmul nu ar avea a sa familie, volnic (vrednic) va fi aş alege pentru scutire o altă familie străină…Art. 235. Dacă din cei înrolaţi s-ar afla cu bună voinţă a urma slujba lor în curs de trei ori şase ani, atunci atât jandarmul cât şi a sa familie, de va fi căsătorit, sau de s-ar căsători dupe tragerea sa din slujbă, va fi în cursul vieţei sale scutit de toată darea, în puterea unei patente dată după sus aratatele forme.Pe lângă acestea el va avea drept a purta uniforma ca un veteran, însă fără arme, fără chivără şi fără palaşcă (cutie de piele pentru cartuşe). Jandarmii care se vor însemna prin slujbele lor se vor înainta la rangul de căprar şi de subofiţer, întâmplându-se asemenea locuri vacante, adică necuprinse.(…)

SECSIA IV-a.Datoriile generalnice a miliţiei şi însuşirile şefului ei

D i s l o c a ţ i a

Art. 245. Paza marginilor, a carantinii, a vămilor şi a cordonului pentru ferirea de boală, slujba din lăuntru a poliţiei oraşilor şi a ţinuturilor sunt de datoria miliţiei.(…)Art. 248. Hatmanul ca un comandant de toată puterea armată a pământului, este dator a fi pururi gata de a goni şi de a prinde pe făcătorii de reu şi pe turburători pretutindeni unde sar ivi.Art. 249. Hatmanul neputând în urmarea art. 246, a avea în viitorime nici un fel de îndatorire judecătorească, afară numai de cele ce se ating de disciplina militărească, va fi dator îndata ce se vor prinde făcătorii de rele, ai da la dregătoriile cuviincioase.(…)

Maiori ....... 1Căpitani ....... 4Lieutenanţi ....... 8Stegari (purtător de steag) ....... 8Cadeţi ....... 16Subofiţeri ....... 48Toboşeri ....... 8Jandarmi ....... 480Doctori ....... 1Jandarmi neînarmaţi ....... 12Peste tot ....... 586

Căpitani ....... 1Lieutenanţi ....... 2Stegari (purtător de steag) ....... 4Cadeţi ....... 4Subofiţeri ....... 14Trâmbiţari ....... 2Jandarmi ....... 160Jandarmi neînarmaţi ....... 3Peste tot ....... 190

Iar regimentul împreună cu doi coloneli toate rangurile ....... 1.554Către acesta comandantul miliţiei este ....... 1Ofiţerul maior de slujbă ....... 1Adiotanţi - maiori ....... 2Scriitori ....... 6Peste tot ....... 1.564

Page 19: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

3534

JANDARMERIA ANIVERSARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Art. 251. Jandarmii daţi spre ajutorul judecătoriei politiceşti în urma nelegiuitei cereri ce sar face, nu vor împlini altă poruncă de cât numai acea ce li se va da de către ofiţerul lor şi nu se vor putea întrebuinţa la alta de cât numai la acea ce atârnă de slujba lor.Art. 252. Miliţia se va împărţi prin oraşe şi prin ţinuturi în chipul următor:Î-iu batalion şi Î-iu escadron în Eşi, Galaţi şi în ţinuturile Prutului; 2-lea escadron pe marginea Austriei şi în ţinuturile din lăuntru.Art. 253. Lămuritele reguli despre dislocaţie sau împărţirea jandarmilor se cuprind în alăturata foae sub litera B. (…)Art. 255. Hatmanul, dupe împrejurare şi după luările aminte că va face la faţa locului, va putea împuţina sau spori dupe trebuinţa numerul jandarmilor orânduiţi pe la deosebitele locuri a Prinţipatului. (…)Art. 258. Dacă două secţii se vor despărţi dela o companie, atunci subofiţerul le va comăndui; unul din caporali va împlini datoria de sergent major, iar altul de sergenţii furierişti.Secţiile desbinate vor fi orânduite de caporal şi acel vechiu jandarm va împlini slujba de sergent furierisit. Asemenea rânduială se va păzi şi pentru călărime.

SECSIA VAdministraţia miliţiei

Art. 261. Despre învăţarea militărească, jandarmii au se învăţa după regulamentul milităresc, titlul al 2-lea …(…)

T A B E L A No. 2Statul tuturor gradurilor regimentului, leafa şi hrana lor

Statul tuturor gradurilor regimentului, leafa şi hrana lor

Numirea gradului

Numărulrangurilor

Leafa în lei, fi escăruia

Leafa în lei, toţi

Hrana în lei, fi escăruia

Hrana în lei, toţi

Peste tot leafa pe an

PEDESTRIMEJandarmi 960 72 69.120 180 172.800 241.920

Jandarmi neînarmaţi,câte 2 decompanie

16 48 768 180 2.880 3.680

Numirea gradului

Numărulranguri-

lor

Leafa în lei,

fi escăruia

Leafa în lei, toţi

Hrana în lei,

fi escăruia

Hrana în lei, toţi

Furagiul şi potcovitul cailor, toţi

Furagiul şi potcovitul cailor, toţi

Peste tot leafa pe an şi nutreţul cailor

CĂLĂRIMEAJandarmi 320 96 30.720 180 57.600 132 42.240 130.560

Jandarmi neînarmaţi

4 48 192 180 720 132 528 1.440

„Pe şoseaua Jianu, în haină minunată de primăvară, sub un cer prielnic, a avut loc anul acesta, defilarea trupelor pentru comemorarea zilei de 10 Mai – Marea Sărbătoare a neamului nostru. Întotdeauna s`a dat acestei zile naţionale, care simbolizează pentru noi independenţa şi unirea tuturor românilor, o deosebită atenţie şi nu cred să existe român, care să nu fi simţit vibrând în sufletul lui, trezit de sunetul muzicilor, de ritmul cadenţat al marşurilor militare, vechea şi adânca dragoste de ţară. În această zi de mândrie naţională, românul vine să vadă armata Ţărei şi tot progresul realizat de ea. Astfel, în anii trecuţi la 10 Mai, s`au văzut pentru prima oară aeroplane, tancuri, tunuri antiaeriene, etc.

Anul acesta au defilat jandarmii. ”

File din istorie

lt. Casandra ILIE

Aşa începea articolul semnat de către redacţia Revistei Jandarmeriei în anul 1933, articol scris cu ocazia sărbătoririi zilei de 10 Mai. Se vorbea despre Jandarmerie ca despre o armată „nevăzută până acum”, dar care fusese activă ori de câte ori situaţia o cerea, indiferent că era vorba despre o perioadă de pace sau una de război. Deoarece era destinată menţinerii ordinii publice şi respectării legilor în mediul urban şi rural, existenţa acestei Arme era considerată a fi „mai mult o anexă administrativă”, dar datorită iniţiativei avute de către generalul Dimitrescu N. Constantin, care înţelesese importanţa pe care trebuia să o acorde acestei instituţii, Arma Jandarmeriei a fost „scoasă din viaţa ei latentă şi adusă la o viaţă nouă, viguroasă şi tânără”. În acea zi importantă pentru fiecare român, ofiţeri, elevi, reangajaţi şi soldaţi s-au prezentat pentru prima dată în istoria Armei, pentru defilarea în faţa Regelui Mihai, dar şi a înalţilor demnitari ai ţării. Din scrierilor colegilor noştri de atunci am reţinut că defilarea jandarmilor a fost o noutate plăcută, iar modul în care s-au prezentat a întrecut orice aşteptare „şi a stârnit aclamaţiuni unanime”.

Iată cum a fost văzută şi mai apoi creionată imaginea jandarmilor prezenţi la defilare: „Frumoasa uniformă albastră, pe care roşul şi albul se armonizau atât de fericit, chivăra severă, împodobită cu penajul alb, care complecta ţinuta jandarmului înalt şi bine legat, pasul lui sigur şi mândru, admirabila aliniere a ansamblului, au arătat pregătirea deosebită a acestei arme a păcii interne. Deabia dispăruse uruitul automobilelor ce purtau tunurile antiaeriene, când din depărtate răsună un marş puternic, vesel, un marş nou, preludiul celei mai frumoase privelişti. Toată lumea tresare, privirile se îndreaptă curioase,

pentru a rămâne fermecate. Pe aleea mărginită de tei în floare, un val albastru, spumos ca spuma mării, înaintează majestuos. Aplauze îndelungate întâmpină pe Comandant, apoi coloana; în câteva clipe entuziasmul prinde toate tribunele. Uralele nesfârşite întovărăşesc marşul celei mai frumoase arme – jandarmeria - . Niciodată o unitate nu s`a prezentat mai bine, mai stăpână pe sine, mai conştientă de puterea ei, mai majestuoasă. M.S. Regele priveşte; în ochi îi străluceşte mândria şi mulţumirea. (…)Un sentiment de admiraţie, dar şi de siguranţă şi linişte, stăpâneşte mulţimea privitorilor. Armata ordinei a făcut dovada unei disciplini de fier şi a unei instrucţii desăvârşite (…) Data de 10 Mai 1933 va rămâne în analele noastre ca o dată istorică şi o mare sărbătoare a jandarmeriei, deoarece statorniceşte începutul unei ere noui, de muncă şi progres rodnic, pentru binele şi fericirea ţării noastre”.

Page 20: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

GÂNDURI ÎNSEMNATEGÂNDURI ÎNSEMNATE

inte

rviu

Eduard Hellvig

Neconfruntăm

cu otendinţă

de creştere

a nivelului

de riscterorist

"

3736 JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

directorul SRI

Page 21: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

Domnule director, în deschiderea acestui dialog, v-aş ruga să creionaţi, pentru cititorii noştri, poziţia pe care o ocupă

Serviciul Român de Informaţii în arhitectura naţională de securitate.

De la bun început trebuie să subliniez că SRI este o instituţie pivot în sistemul de securitate al României. Din postura de autoritate administrativă autonomă, Serviciul este coordonat în plan strategic de Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT) şi are competenţă generală pe teritoriul naţional în domeniul informaţiilor privind securitatea României. Acest rol este consolidat permanent prin întinerirea în ritm accelerat a cadrelor, prin modernizarea şi optimizarea instituţională, precum şi prin păstrarea cu tenacitate a valorilor noastre: neutralitate profesională, discreţie, eficienţă instituţională şi deschidere spre cooperare.

Concret, pot să vă spun că SRI desfăşoară pe teritoriul României misiuni de culegere, verificare, analiză şi valorificare de informaţii, în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării acţiunilor care, potrivit legii, pot afecta securitatea naţională. Acest proces complex are ca finalitate informarea factorilor de decizie în stat, atât în plan central, cât şi local, respectiv sesizarea şi informarea organelor de cercetare şi urmărire penală, precum şi dispunerea unor măsuri specifice de prevenire şi contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii României.

Ţin, de asemenea, să menţionez faptul că SRI este autoritate naţională în două domenii-cheie pentru securitatea naţională: combaterea terorismului şi cyberintelligence.

În ceea ce priveşte această componentă importantă şi vizibilă a activităţii SRI, reprezentată de sprijinul acordat Ministerului Public, cred că e interesant de ştiut dacă şi-a asumat SRI umplerea unui vid sau este vorba despre o colaborare instituţională proporţională cu ameninţarea la adresa securităţii interne?

Sprijinul la care vă referiţi reprezintă o formă de colaborare instituţională similară practicii consacrate la nivelul statelor cu democraţii consolidate. Suportul pe care SRI îl acordă Ministerului Public îmbracă două forme, ambele circumscrise obligaţiilor de colaborare interinstituţională prevăzute de lege.

Prima constă în descoperirea unor potenţiale fapte penale în urma investigării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Suntem obligaţi să sesizăm organul de urmărire penală competent în astfel de situaţii.

Cea de-a doua modalitate de cooperare cu Ministerul Public se referă la suportul tehnic pe care Serviciul îl oferă, la solicitarea procurorului de caz, pentru executarea unor măsuri dispuse de organul de urmărire penală. Precizez că aceste activităţi nu constituie acte procesuale sau acte procedurale, ci sunt strict operaţiuni tehnice, ca suport al activităţii procurorului.

3938

01

interviu realizat de Sorin DESPINA Unul dintre obiectivele noastre majore este să anticipăm cât mai exact orice potenţial pericol, atât pentru a fundamenta eventuale măsuri preventive, cât şi pentru a valorifica oportunităţile de promovare a intereselor naţionale.

"GÂNDURI ÎNSEMNATEGÂNDURI ÎNSEMNATE

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Publicul cunoaşte partea aplicată, despre care aţi vorbit, dar ştie foarte puţin despre latura strategică a analizelor.

Care este produsul final al activităţii Serviciului în acest sens şi cine îl foloseşte?

De regulă, la baza informărilor stă un „semnal” pentru verificarea şi completarea căruia are loc o activitate complexă de căutare şi culegere de informaţii, din surse secrete - umane sau tehnice - şi deschise. Urmează un proces riguros de verificare, procesare şi integrare, rezultând un produs de intelligence livrat beneficiarilor noştri legali, în măsură să adopte decizii în stat, sau organelor de urmărire penală. Reacţiile acestora, care pot varia de la noi solicitări până la confirmarea sau infirmarea informaţiilor transmise, generează noi cicluri ale activităţii de informaţii.

Practic, unul dintre obiectivele noastre majore este să anticipăm cât mai exact orice potenţial pericol, atât pentru a fundamenta eventuale măsuri preventive, cât şi pentru a valorifica oportunităţile de promovare a intereselor naţionale.

E util, cred, de ştiut faptul că SRI îşi orientează permanent procesul de obţinere a informaţiilor în funcţie de obiectivele şi priorităţile de informare identificate la nivel naţional. Pentru că ne confruntăm, într-o lume care nu mai e de mult predictibilă, cu ameninţări atipice, caracterizate printr-o dinamică nelineară, care ne obligă la o adaptare constantă.

Informaţia înseamnă putere doar dacă o şi foloseşti. Cât din informaţiile şi analizele produse sunt folosite de cei cărora le sunt destinate?

O raţiune de a exista a unui serviciu de informaţii constă în fundamentarea deciziei în stat. Mai departe, însă, măsura în care sunt valorificate aceste informaţii nu mai ţine de competenţele SRI, ci angajează responsabilitatea factorilor de decizie. Bineînţeles că ne dorim un feedback din partea beneficiarilor legali privind deciziile pe care le-am fundamentat. Reacţiile acestora ne sunt utile nu doar ca instrument de evaluare, ci şi ca mecanism de orientare a activităţii viitoare. Din acest motiv, încercăm să comunicăm cu beneficiarii care au calitatea legală, să vedem cum se implementează aceste informaţii. Putem să cuantificăm mai precis activitatea de informare a organelor de urmărire penală (DIICOT, DNA etc.), unde finalitatea soluţionării dosarelor penale este concretă. Iar aceste succese ale partenerilor noştri reflectă, în multe cazuri, buna cooperare inter-instituţională.

02 03

Domnule director, în deschiderea acestui dialog, v-aş ruga să creionaţi, pentru cititorii noştri, poziţia pe care o ocupă

Serviciul Român de Informaţii în arhitectura

De la bun început trebuie să subliniez că SRI este o instituţie pivot în sistemul de securitate al României. Din postura

interviu realizat de Sorin DESPINA

03 04

Page 22: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

4140

GÂNDURI ÎNSEMNATEGÂNDURI ÎNSEMNATE

inte rviuJANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

În societăţile democratice se manifestă, de multe ori, suspiciuni privind activitatea serviciilor secrete. În cazul României, cum se

realizează controlul societăţii asupra activităţii SRI?

Într-adevăr, chiar dacă serviciile speciale au o utilitate incontestabilă pretutindeni în lume, chiar şi democraţiile consolidate se confruntă cu o atitudine ambivalentă faţă de caracterul secret al activităţii de informaţii. Am aici în vedere atât un anumit tip de fascinaţie, cât şi un sentiment de neîncredere faţă de aceste structuri.

În esenţă,

temerile societăţii civile privind intruziunea în sfera politicului sau încălcarea d r e p t u r i l o r şi libertăţilor cetăţeneşti sunt alimentate de s u s p i c i u n e a că menţinerea caracterului secret al informaţiilor poate afecta controlul democratic. De aceea, sistemele democratice au identificat soluţia controlului civil asupra agenţiilor de intelligence. Acest principiu permite societăţii să asigure echilibrul şi legalitatea funcţionării serviciilor de informaţii, furnizând, deopotrivă, mecanisme care să garanteze protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi să excludă posibilitatea apariţiei unor abuzuri.

Concret, în cazul nostru, activitatea SRI este controlată de către Parlament, prin Comisia comună permanentă a Camerei

Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Mediul on-line a devenit un furnizor de informaţii, dar şi un spaţiu în care pot apărea agresiuni cu consecinţe grave. Are SRI instrumentele necesare pentru a răspunde

a m e n i n ţ ă r i l o r cibernetice? Cum gestionaţi acest tip de provocări?

A m p l o a r e a recentă a mediului on-line şi transformarea sa în spaţiu de confruntare pentru actori statali şi non-statali a condus la creşterea inerentă a ameninţării cibernetice la nivel global. În acest context,

România este, şi în mediul virtual, o ţintă a entităţilor ostile, fapt relevat de complexitatea şi frecvenţa tot mai mare a agresiunilor cibernetice asupra instituţiilor care gestionează informaţii strategice sau infrastructuri critice.

Ca autoritate naţională în domeniul cyberintelligence, SRI a identificat şi a investigat în ultimii ani o serie de asemenea atacuri cibernetice. Drept confirmare a capitalului de expertiză şi de încredere pe care ni l-am câştigat, SRI este membru al unor importante formate multilaterale de cooperare în domeniul informaţiilor, inclusiv la nivelul NATO şi UE.

Sistemele democratice au identificat soluţia controlului civil asupra agenţiilor de intelligence. Acest principiu permite societăţii să asigure echilibrul şi legalitatea funcţionării serviciilor de informaţii...

"

05

06

Page 23: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

4342

GÂNDURI ÎNSEMNATEGÂNDURI ÎNSEMNATE

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Pentru că aţi vorbit de terorism ca p r i n c i p a l ă

ameninţare, cum apreciaţi colaborarea cu Jandarmeria Română pe segmentul prevenirii şi combaterii acestui fenomen?

SRI monitorizează şi contracarează prompt orice acţiune de propagandă fundamentalistă, de studiere şi punctare a unor posibile ţinte sau de acordare de sprijin financiar şi material către grupări suspecte de implicare în activităţi teroriste. Rezultatul eforturilor noastre de dejucare a unor situaţii cu potenţial terorist se reflectă în măsurile de îndepărtare de pe teritoriul naţional sau de informare a organelor de urmărire penală. Există o strânsă cooperare cu toate instituţiile din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), incluzând Jandarmeria Română. Schimbul operativ de informaţii în acest format a permis adoptarea unor măsuri preventive eficiente.

Avem, de asemenea, un parteneriat funcţional în asigurarea protecţiei unor obiective diplomatice, precum şi în ce priveşte derularea în condiţii de securitate a unor evenimente speciale. În egală măsură, SRI şi Jandarmeria (prin Brigada Specială de Intervenţie şi structurile teritoriale specializate, n.r.) derulează o colaborare pragmatică şi în plan operaţional, în special pentru identificarea anticipată a persoanelor cu tendinţe de autoradicalizare şi pentru prevenirea acţiunilor violente.

În opinia mea, aceste succese - care pot fi cuantificate în primul rând

prin lipsa incidentelor majore - se bazează pe consistenţa grupurilor de lucru la nivel de experţi şi a activităţilor de pregătire comună pentru situaţii de intervenţie antiteroristă.

Credeţi că poate fi luată în considerare o îmbunătăţire a cadrului actual în ceea ce priveşte combaterea terorismului?

Resursele umane, expertiza şi dotările logistice şi tehnice de care dispunem sunt mobilizate într-un efort considerabil pe componenta de prevenţie. E firesc să fie aşa, în condiţiile în care Serviciul asigură securitatea pe aeroporturile interne, inclusiv controlul antiterorist şi antideturnare. De asemenea, SRI realizează protecţia de misiuni diplomatice acreditate în România, paza unor obiective şi demnitari, dar şi intervenţia contrateroristă şi cea pirotehnică.

Din analiza pe care am realizat-o la nivelul Serviciului, remarc o creştere a incidenţei şi complexităţii atacurilor din sfera spionajului cibernetic, cu aplicaţii din ce în ce mai sofisticate.

Per ansamblu, întreaga dinamică actuală a sferei informatice impune măsuri sporite de protecţie. În acest sens, consider că doar prin reglementări neperimate, parteneriate eficiente între public şi privat şi investiţii în securitatea cibernetică putem avea un spaţiu online mai sigur.

Domnulle director, din perspectiva d-voastră şi a Serviciului pe care îl conduceţi, care sunt principalele riscuri de

securitate la care Romania este expusă în acest moment?

Judecând după magnitudinea fenomenului, gradul de pericol social pe care îl presupune şi probabilitatea de manifestare, aş menţiona corupţia ca principală sursă de risc la adresa securităţii naţionale. În pofida progreselor vizibile, corupţia continuă să afecteze grav societatea românească, calitatea vieţii cetăţeanului şi imaginea României în plan extern. Cert este că, în statul român, corupţia nu mai este acceptată ca mod de viaţă. Cetăţenii acestei ţări îşi doresc să modernizeze societatea românească, în toate aspectele vieţii, sens în care consider că este datoria noastră să ne raportăm în mod direct la cetăţean şi la aşteptările sale.

Prin prisma atribuţiilor Serviciului, facem eforturi pentru a combate acest fenomen şi a limita prejudiciile pe care le produce. Acordăm o atenţie deosebită practicilor de corupţie pe segmentul achiziţiilor publice şi al gestionării fondurilor europene.

În altă ordine de idei, aş aduce în discuţie terorismul ca factor de risc cu impact incalculabil în cazul unei eventuale materializări. Terorismul, în particular cel de factură jihadistă, reprezintă în acest moment cea mai gravă ameninţare de securitate la adresa spaţiului european, care include România nu doar geografic, ci şi prin angajamentele pe care ni le-am asumat.

Ne confruntăm cu o tendinţă de creştere a nivelului de risc terorist, dictată de factori externi: evoluţiile din Siria şi Irak, fluxurile migratorii pe care le generează şi care pot facilita accesul în spaţiul european al unor persoane afiliate grupărilor extremiste, propaganda fundamentalistă pe Internet şi fenomenul "foreing fighters".

Nu în ultimul rând, este posibil ca, anul acesta, România să nu mai fie la fel de ferită de efectele crizei migranţilor ilegali. Este clar că Europa va fi ţinta transfugilor cel puţin la un nivel similar anului trecut. Singura variabilă pe acest subiect – dar de care depinde presiunea migraţionistă cu care ne vom confrunta – este modul în care autorităţile din statele vecine vor gestiona această problematică. Este posibil ca eventualele măsuri ale acestora de ermetizare a frontierelor să devieze fluxul şi spre ţara noastră.

Terorismul, în particular cel de factură jihadistă, reprezintă în acest moment cea mai gravă ameninţare de securitate la adresa spaţiului european, care include România nu doar geografic, ci şi prin angajamentele pe care ni le-am asumat.

"

preventive eficiente.de care depinde presiunea migraţionistă cu care ne vom confrunta – este modul în care autorităţile din statele vecine vor gestiona această problematică. Este posibil ca eventualele măsuri ale acestora de ermetizare a frontierelor să devieze fluxul şi

07

08

09

Pentru că aţi vorbit de terorism ca

Prin prisma atribuţiilor Serviciului, facem eforturi pentru a combate acest fenomen 08

Page 24: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

4544

GÂNDURI ÎNSEMNATEGÂNDURI ÎNSEMNATE

inte

rviu

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Din păcate, atentatele recente din Europa ne arată că mereu pot exista breşe care riscă să fie exploatate. Ca urmare, autorităţile statelor UE şi forurile europene au recurs, în ultimele luni, la reconsiderări ale mecanismelor de prevenire şi combatere a terorismului.

Aceste evoluţii ale mediului de securitate ne obligă, la rândul nostru, la reanalizarea cadrului legislativ şi instituţional în materie. De altfel, la nivelul SNPCT se află deja în dezbatere, ca urmare a unei hotărâri a CSAT, un proiect de modificare a Legii nr.535 din 2004, care să pună în acord legislaţia naţională cu poziţiile internaţionale relevante în acest domeniu.

În încheierea dialogului nostru, sunt curios să aflu cum este văzută Jandarmeria prin ochii

cetăţeanului Eduard Hellvig şi ce aşteptări aveţi de la această instituţie?

Îmi este tot mai dificil să disociez latura, să-i spunem civilă, de specificul şi prerogativele funcţiei de director al SRI. Eu consider că Jandarmeria trebuie să contribuie activ, în continuare, la asigurarea ordinii publice, în parametrii consacraţi de performanţă.

Este important, totodată, ca, printr-un efort de cooperare cu restul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, atât pe momente operative, cât şi prin schimb permanent de expertiză, să prevenim situaţiile de risc prin acţiuni oportune şi eficiente. Cred că o astfel de abordare coordonată este esenţială în actualul climat de securitate.

Consider că Jandarmeria trebuie să contribuie activ, în continuare, la asigurarea ordinii publice, în parametrii consacraţi de performanţă.

" 10

Page 25: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

4746

JANDARMERIA LA ZIJANDARMERIA LA ZI

“Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului, iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viaţa de zi cu zi şi ne aduce ştiri din antichitate.”

Marcus Tullius Cicero

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

lt. Gheorghe ENE

Urmaşii lui GLAD

Condeiul mă îndeamnă să scriu din nou câteva

cuvinte despre Jandarmerie, o instituţie în cadrul căreia, de multe ori, se creează relaţii frumoase de colegialitate. Mă îndrept, aşadar, cu gândul către colegi despre care nu ştiam prea multe, dar pe care timpul mi-a oferit ocazia să îi cunosc.

Sunt în maşină şi mă îndrept către Timişoara. Ce vreme urâtă! Începutul este promiţător . Am ales Gruparea Timişoara pentru că, în ultima vreme, jandarmii de la această unitate execută preponderent, cu titlu de noutate, misiuni pe graniţă. Dar unde să mă duc să văd locuri când afară plouă? Dar ce a continuat…

După un drum lung şi o peripeţie de gânduri îl sun pe Nicolae Bocâncă, colegul meu de la Gruparea Timişoara, pentru a ne întâlni la intrare în oraş. Când ne-am întâlnit parcă era o revedere a unei promoţii de liceu. Era încântat, eu la fel şi mi-a spus că mi-a pregătit o surpriză. “Vei vedea mâine ce surpriză ţi-am pregătit! Să te odihneşti în seara asta!”

Cristi fotograful, colegul care mă însoţea, se gândea deja ce peisaje să surprindă şi îşi închipuia nişte panoramice de vis. “Acţiune pe stradă, tiruri cu produse de contrabandă surprinse la vamă, să vezi ce poze facem!” Şi nu a fost departe de adevăr.

A doua zi, la prima oră, ne-am prezentat la sediul Grupării de Jandarmi Timişoara şi aşteptam... surpriza.

Îl văd pe Nicolae. Parchează Dusterul pe platoul unităţii şi coboară echipat. “Mai vine cineva cu noi! Vine şi Alina Buncianu!” Numele îmi părea cunoscut, dar nu îmi dădeam seama de unde. M-a lămurit Nicu. Era vorba despre aceeaşi Alina despre care scrisesem într-un articol cu ceva timp în urmă. A participat la Festivalul Naţional al Artiştilor Amatori din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a câştigat locul I la secţiunea de interpretare a muzicii populare. Ea este “jandarmeriţa luptătoare, cu voce de privighetoare”, aşa cum au numit-o cei de la Evenimentul zilei. Iată că după ce am scris despre ea, am avut ocazia să o cunosc şi personal.

“Azi mergem pe graniţă”, îmi spune Nicu.”Dar înainte de asta mai luăm pe cineva“. Era vorba despre Roxana Costache, purtător

promiţător . Am ales Gruparea Timişoara promiţător . Am ales Gruparea Timişoara pentru că, în ultima vreme, jandarmii de pentru că, în ultima vreme, jandarmii de

de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Timişoara. Pentru că în ultimul an, evenimentele

petrecute în contextul internaţional i-au provocat pe jandarmi să răspundă cu solicitudine unor noi misiuni. Noutatea? Misiunile care vin în întâmpinarea sau decurg din fenomenul migraţiei. Cu atât mai mult cu cât zeci de mii de refugiaţi îşi caută un nou drum către vestul Europei, după ce Ungaria a închis, cu un gard metalic, graniţa cu Serbia şi face controale amănunţite la graniţa cu Croaţia. Iar una dintre rutele posibile vizează şi trecerea prin România. Drept urmare, Gruparea Mobilă Timişoara execută misiuni pe graniţă. Totul a început în vară, cu aplicaţii, tabere şi antrenamente în teren pentru a gestiona problema. Din noiembrie colaborează intens cu Poliţia de Frontieră.

O situaţie deosebită în cadrul acestor misiuni a fost în ianuarie a.c. Atunci au fost depistaţi 60 de imigranţi, care intenţionau să intre noaptea ilegal în România. Ei au fost observaţi, cu ajutorul sistemului de termoviziune, în timp ce se deplasau pe jos, pe câmp, dinspre frontieră spre interiorul ţării. Imediat, mai multe patrule compuse din poliţişti de frontieră şi jandarmi au intervenit, iar grupul a fost interceptat în apropierea localităţii Lunga. Imigranţii erau bărbaţi cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, originari din Pakistan, Irak, Afganistan, Somalia şi Maroc.

Jandarmii au asigurat transportul de la S.P.F. Jimbolia la Centrul de cazare al străinilor preluaţi în custodia publică a I.G.I. Horia, Judeţul Arad.

Urmaşii lui GLAD GLADUrmaşii lui GLADUrmaşii luiUrmaşii lui GLADUrmaşii lui

G.J.M. Timişoara

este unitatea destinată să

organizeze şi să execute misiunile care îi

revin Jandarmeriei în judeţele Timiş, Arad,

Caraş-Severin şi Hunedoara.

Ne urcăm în maşinăşi pornim la drum...

Se anunţa o zi lungă. Prima oprire: Beba Veche, cea mai vestică localitate din România. Sunt şanse ca în viitorul apropiat să se deschidă un nou punct de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza. Va fi un lucru benefic pentru localnici. Aceştia se află la 15 km. de Szeged, dar, ca să ajungă acolo, trebuie să facă un ocol de 80 km., prin Cenad.

Aici, ne-am întâlnit cu colegii care erau de serviciu pe fâşie, la triplex, aşa cum o numesc ei, la graniţa dintre cele trei state. Un coleg jandarm şi un coleg de la Poliţia de Frontieră.

I-am surprins cu câteva fotografii chiar înainte să ajungem lângă ei. Când am coborât

din maşină, ne-au explicat câteva reguli internaţionale pe care trebuie să le respectăm, întrucât suntem la graniţă, iar România are protocoale încheiate cu Serbia şi Ungaria.

Eram la un pas de vecinii noştri. Pe iarbă, încă era ridicat un cort amenajat

pentru imigranţi. După cum ne-au relatat colegii, încă sunt în alertă după ce

au reţinut doi refugiaţi din Afganistan în timp ce treceau frontiera cu Serbia. La desfăşurarea de forţe de la graniţa cu Serbia

participă aproape 1000 de angajaţi ai MAI, printre care şi jandarmi din cadrul grupării. “Este bine să fim pregătiţi! Nu putem şti niciodată cum vor decurge lucrurile!”, îmi spune Nicu.

După câteva discuţii şi o şedinţă foto, le-am urat serviciu uşor şi am plecat mai departe... către Jimbolia.

Ne-am oprit în localitatea Lunga. Aici este un punct vamal de trecere a frontierei spre Serbia care a fost deschis în noiembrie 2014 şi care funcţionează în cadrul Biroului Vamal de frontieră Jimbolia. Anul trecut, în această zonă s-a desfăşurat un exerciţiu prin care s-a testat reacţia organelor statului de a interveni în criza refugiaţilor. Tabăra de refugiaţi a fost amplasată la 300 de metri de graniţa cu Serbia. Jandarmii, împreună cu celelalte structuri, au contribuit la amenajarea acesteia. Tabăra a fost organizată astfel încât să existe centre de preluare, corturi dotate cu saci de dormit, saltele şi paturi supraetajate, iar în centrul acesteia o zonă de alimentare cu bucătărie mobilă şi punct sanitar.

Page 26: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

4948

JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Au fost aduse şi generatoare de curent, toalete ecologice, precum şi un rezervor cu apă şi alte reţele de utilităţi.

O altă tabără similară a fost amenajată la Moraviţa, cel mai mare punct de trecere a frontierei cu Serbia. Corturile au fost amplasate la ieşirea din localitate, pe un izlaz, la doi kilometri de punctul de trecere al frontierei şi la 200 de metri de drumul care leagă Timişoara de Moraviţa.

În aceste tabere s-au întreprins măsuri cu caracter preventiv. Au fost verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice zonelor de tranzit vamal, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi a procedurilor care se aplică în astfel de situaţii. Iar jandarmii au fost prezenţi la toate aceste acţiuni şi i-au sprijinit pe colegii de la Poliţia de Frontieră.

“A fost un lucru foarte bun pentru că fiecare structură a putut vedea la faţa locului care ar fi reperele de urmat în cazul unei situaţii reale. Am văzut fiecare ce poate, care unde este util, ce trebuie să mai facem... Am constatat atunci că cea mai mare problemă viza legislaţia de gestionare a acţiunilor. Nu erau proceduri, era un lucru nou. Ulterior, s-a creat cadrul legislativ. Astfel, s-au stabilit sarcinile fiecărei instituţii, care sunt fondurile, de unde se asigură, în caz de primă urgenţă, măsurile de prim-ajutor. Acum, lucrurile pot fi gestionate în condiţii bune” afirma colonelul Sîrca Alexandru, comandantul Grupării.

Mergem mai departe...

La Moraviţa, unde s-au înfiinţat filtre. Şi iată că am ajuns la momentul potrivit. Colegii noştri, jandarmi şi poliţişti de frontieră, tocmai voiau să înceapă verificarea unui tir care transporta ţigări din Republica Moldova către Serbia. În urma unui control amănunţit asupra mărfii, echipa comună formată din jandarmi, poliţişti de

frontieră şi inspectori vamali nu au descoperit nereguli, iar mijlocul de transport a putut trece vama.

Plutonierul Popescu Marius îmi spune că “acest transport a fost în regulă. Dar găseşti fel de fel de lucruri, la care nu te gândeşti, ascunse în locuri unde nici nu îţi închipuiai că ar putea fi ascunse. Am găsit ţigări ascunse în plafonul unui microbuz. Altă dată, tot ţigări, dar ascunse în roţi sau în saci de grâu.” Alt jandarm, auzind discuţia, ne povesteşte că “într-o noapte am mai reţinut persoane care intenţionau să treacă graniţa cu acte false ori cu maşina radiată. Personal, nu am întâlnit, până acum, vreun caz în care migranţii să fie ascunşi în tiruri, cum a fost pe la alte puncte de trecere ale frontierei. Şi am mai auzit, dar nu la vamă aici, că un bărbat a fost prins în timp ce încerca să introducă în ţară sute de kilograme de cabluri electrice fără acte sau altul care ascunsese droguri în roll-on şi şosetă, urmăriţi general. La aceste acţiuni au participat şi jandarmi, colegi de-ai mei de la grupare, pe care îi cunosc şi mi-au povestit despre aceste lucruri.”

Plutonierul major Tăcutu Costel, venind în completare spune că “pe graniţă e diferit faţă de ce ştiam noi, faţă de misiunile cu care eram obişnuiţi. Chiar am învăţat multe lucruri în aceste misiuni cu poliţiştii de frontieră, despre care cred cu tărie că sunt benefice. Şi ne aşteptăm la orice, suntem pregătiţi chiar şi pentru situaţii mai puţin obişnuite. Aici chiar te întâlneşti cu multe speţe. Sunt şi cazuri mai nefericite cum este cel al şoferului care a adormit la volan şi a intrat cu maşina în frontiera de la Nădlac. Dar bine, acolo era pe autostradă…”

În vestul ţării au fost înregistrate multe capturi de ţigări netimbrate, unele chiar foarte mari. Sunt efectuate cercetări pentru a afla de unde provine această marfă şi cum ajung pe piaţa neagră. Majoritatea ţigărilor de contrabandă sunt introduse în ţară cu tiruri care scapă la control sau trec de frontieră prin alte părţi decât puntele de trecere, apoi marfa este împrăştiată prin ţară şi se pierde urma. Jandarmii timişeni acţionează atât pe graniţă, cât şi în oraş, unde verifică pieţele agroalimentare pentru a depista traficanţii de ţigări de contrabandă.

frontieră şi inspectori vamali nu au descoperit frontieră şi inspectori vamali nu au descoperit nereguli, iar mijlocul de transport a putut trece nereguli, iar mijlocul de transport a putut trece nereguli, iar mijlocul de transport a putut trece nereguli, iar mijlocul de transport a putut trece

Plutonierul Popescu Marius îmi spune că Plutonierul Popescu Marius îmi spune că “acest transport a fost în regulă. Dar găseşti fel de fel “acest transport a fost în regulă. Dar găseşti fel de fel de lucruri, la care nu te gândeşti, ascunse în locuri de lucruri, la care nu te gândeşti, ascunse în locuri

JANDARMERIA LA ZI

Page 27: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

5150

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Misiuni în colaborare cu Poliţia

Despre celelalte misiuni ştim şi de la celelalte grupări de jandarmerie, însă, trebuie menţionate, întrucât Gruparea Timişoara nu îşi exercită atribuţiile de serviciu numai pe graniţă.

Pe lângă misiunile realizate cu poliţiştii de frontieră, acordă sprijin inspectoratelor de jandarmi din zona de responsabilitate şi Poliţiei atunci când sunt efective disponibile. Au o colaborare foarte bună cu Poliţia, pe linie de prevenire şi combatere a faptelor antisociale (furt, contrabandă etc.). Lucrează pe echipe şi, de regulă, se axează pe infracţionalitatea stradală care se produce cu violenţă. De doi ani lucrează

în acest mod. Acest lucru aduce şi satisfacţia de a pregăti oamenii şi în alte domenii de muncă. De exemplu, modul de lucru pe un furt din auto nu este specific nouă, jandarmilor, dar faptul că putem pregăti practic câţiva oameni pe linia prevenirii acestor tipuri de infracţiuni e un lucru foarte bun.

Tot cu aceste echipe operative, jandarmii grupării au lucrat anul trecut la câteva dosare “grele” de contrabandă cu produse accizabile. “Avem rezultate chiar foarte bune, dar acestea se datorează şi faptului că cei de la cercetare îşi fac treaba foarte bine. Am lucrat cu procurori, cu cei de la Poliţie, cu Poliţia de Frontieră, DNA, DIICOT şi BCCO” spune comandantul grupării.

CONCLUZII

În timp, societăţile se schimbă, apar mişcări sociale, mişcări sindicale. Oraşe puternic industrializate se prăbuşesc. Drept urmare, apar multe acţiuni de protest, manifestări unde jandarmii sunt prezenţi şi se asigură că lucrurile nu scapă de sub control. Cum au fost momentele protestelor sindicatului liber din Combinatul Siderurgic Reşiţa, cele legate de blocarea, respectiv deblocarea unor căi importante de comunicaţii.

A fost o perioadă când asigurau măsurile de ordine publică la meciuri. Echipa locală juca în Cupele Europene şi chiar avea rezultate. Au asigurat misiuni când pe stadion erau peste 40.000 de oameni. Au avut meciuri cu grad ridicat de risc şi pe plan local, rivalitatea dintre cele două echipe locale fiind foarte mare. Unii dintre suporteri, susţinători înfocaţi, puteau să creeze probleme la un moment dat, iar lucrurile să degenereze.

Au trăit momente intense, fie că vorbim de executarea misiunilor cu participarea întregului efectiv la asigurarea măsurilor de ordine publică pe timpul Summit-ului NATO în anul 2008, fie că vorbim de protestele din Valea Jiului.

Trebuie să aducem în discuţie pregătirea colectivă, considerată uneori avangardistă şi, de ce nu, să facem trimitere la imaginea publică a instituţiei sau la aspectele umanitare derivate din funcţionarea Asociaţiei „Urmaşii lui Glad”.

Jandarmii au fost mereu ACOLO... la toate aceste evenimente.

Am terminat, dar nu prea!

Iar reportajul meu se încheie aici. Aşa credeam… Am terminat, dar nu prea! Când credeam că asta a fost tot, la finalul periplului meu, deşi nu îmi planificasem, dar probabil că aşa a fost să fie, s-a nimerit să aibă loc ceremonialul militar prilejuit de predarea-primirea comenzii unităţii şi a Drapelului de Luptă al acesteia, în contextul trecerii în rezervă, la limită de vârstă, a primului comandant al unităţii, domnul colonel Sîrca Alexandru.

La acest eveniment a participat domnul general de brigadă Gearîp Petrică, şeful Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Se pare că Gruparea de Jandarmi Mobilă Timişoara a scris o istorie care nu constă doar într-o succesiune

de evenimente pozitive păstrate într-o arhivă, ci în trăiri, emoţii şi sentimente care au marcat chipul şi sufletul celor care au slujit şi slujesc sub arme.

Page 28: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

5352

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

ForţaForţaForţa

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

cuvântului

Forţa

cuvântului

ForţaForţaForţa

cuvântului

Forţa

cuvântului

Forţa

cuvântului

ForţaForţaForţa

cuvântului

Forţa

lt. Casa

ndra ILIE

1 martie 2016. Prima vizită de documentare din acest an. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba.

Pe drumul spre Alba Iulia mă tot gândeam ce ar trebui să surprind în reportajul meu, ce să scot în evidenţă. Abia după ce am trecut de Sibiu, o idee începea să prindă contur: orientarea către problemele societăţii, apropierea jandarmului de cetăţean. Iar informaţiile şi fotografiile care să ilustreze relaţia, bună sau rea, care s-a stabilit de-a lungul timpului între colegii noştri şi locuitorii judeţului, trebuiau să fie, de data aceasta, neconvenţionale.

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Page 29: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

5554

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Încep, totuşi, cu ceva convenţional: ”Pot spune că în momentul în care am ajuns în judeţul Alba, am fost frapat de o situaţie. Şi acest lucru la modul pozitiv. Am fost uimit să văd cum s-a format o legătură foarte puternică între Jandarmerie şi societate şi totul prin prisma feed-back-ului care nu a întârziat să apară atunci când colegii mei au dat dovadă de profesionalism în executarea misiunilor, iar la rândul lor oamenii i-au apreciat şi solicitat din ce în ce mai mult”, spunea colonelul Claudiu Giurea, prim-adjunct al inspectorului şef (n.r. colonelul Giurea a avut primul contact cu Jandarmeria Alba în anul 2013, după concursul pentru ocuparea funcţiei de prim-adjunct). Şi, într-o manieră mai puţin formală, a continuat: ”Având în vedere faptul că la început m-am bucurat de anonimat am putut observa prin prisma simplelor discuţii pe care recunosc le provocam, că jandarmii sunt respectaţi şi oamenii au o părere foarte bună despre ei”.

Chiar dacă prima zi a fost una de prezentare a zonei de responsabilitate nu am putut să nu remarc faptul că tot ceea ce se face în cadrul unităţii este orientat către cetăţean. Fie că vorbim despre activităţi de prevenire sau de misiuni de asigurare a ordinii publice, concluzia care se desprinde este că „Jandarmeria Alba a aplicat în practică o metodă care s-a dovedit a fi de succes. Este vorba de comunicarea cu cetăţenii, este vorba de disponibilitatea de a informa, a educa şi a preveni prin forţa cuvântului, manifestările violente”, afirma locotenent-colonelul Cosmin Jurcoveţ, ofiţerul de relaţii publice din cadrul inspectoratului.

Dacă au încredere în noi…

Timpul relativ scurt nu ne permitea să acordăm atenţia cuvenită tuturor subunităţilor, aşa că am ales Postul Montan de la Şugag. Ghizi în periplul nostru pe traseul Alba Iulia - Şugag - Domeniul Schiabil Şureanu ne-au fost plutonierul major Vasile Gheorghioiu, plutonierul adjutant Vasile Todescu şi locotenent-colonelul Cosmin Jurcoveţ. Cei aproximativ 100 de kilometri parcurşi au trecut repede, povestirile despre misiunile lor curgând una după alta. ”Avem în zona de responsabilitate trei baraje de acumulare, şapte pârtii, hoteluri, pensiuni. Zona este încă una sălbatică, acest lucru fiind în prezent un avantaj pentru noi. De ce? Pentru că nu sunt foarte mulţi turişti care să vină şi să viziteze împrejurimile şi implicit zona noastră de acţiune”, spunea plutonierul major Vasile Gheorghioiu. Zonă de munte, zăpadă, drumuri deteriorate, gropi, noroi...

Dar să revenim la subiectul reportajului nostru. Relaţia pe care o au cu cetăţenii, cu oamenii, faptul că sunt locuitori ai zonei îi ajută sau îi dezavantajează…”Noi suntem de aici din zonă aşa că la întrebarea dacă acest lucru contează, noi vă vom spune cu cea mai mare sinceritate că da. Cunoaştem cu toţii foarte bine locurile, iar în momentul în care avem persoane rătăcite sau orice alt fel de situaţie generatoare de acţiuni de salvare, ştim unde şi pe unde trebuie să ajungem”.

„Dacă au încredere în noi… Noi zicem că au şi că ori de câte ori se confruntă cu o problemă, ştiu că venind la noi pot găsi o rezolvare. Postul este înfiinţat în anul 2007 şi încetul cu încetul am căpătat încrederea oamenilor, a localnicilor care au văzut în noi acea forţă, acel profesionalism de care au nevoie”, afirma plutonierul adjutant Vasile Todescu.

Ajungem la baza pârtiilor. Aici puţini turişti, dar cei care îşi desfăşoară activitatea în zonă îi cunosc pe jandarmi. „Bună ziua!”. Răspunsul colegilor noştri vine numaidecât: ”Bună ziua! Ce mai faceţi? Aţi avut probleme?” Amabilitatea jandarmilor este imediat răsplătită

”[...] Este vorba de comunicarea cu cetăţenii, este vorba de disponibilitatea de a informa, a educa şi a preveni prin forţa cuvântului, manifestările violente...”

”[...] încetul cu încetul

am căpătat încrederea

oamenilor, a localnicilor care au

văzut în noi acea forţă, acel profesionalism de

care au nevoie...”

cu un zâmbet din partea fetelor care vând acele sky-pasuri (n.r. nu sunt o împătimită a sporturilor de iarnă, aşa că mă iertaţi dacă denumirea nu este cea corectă), dar şi cu un răspuns prompt: „Nu. Totul este în regulă.”

„Pot spune deschis că reuşim să ne facem datoria aşa cum trebuie faţă de oameni şi datorită relaţiilor de colaborare pe care le avem cu diferite instituţii. Spre exemplu, există o colaborare foarte bună între noi, Postul Şugag şi implicit Jandarmeria Alba şi Salvamontul. Dar mai presus de relaţia pe care o avem cu societatea, cu localnicii, este relaţia, legătura dintre noi, cei care lucrăm în cadrul postului. Ne sprijinim şi ne ajutăm reciproc”, explica plutonierul major Vasile Gheorghioiu.

Ziua dedicată zonei montane a luat sfârşit. Coborâm încet spre Alba Iulia.

Dar să revenim la subiectul reportajului nostru. Relaţia pe care o Dar să revenim la subiectul reportajului nostru. Relaţia pe care o au cu cetăţenii, cu oamenii, faptul că sunt locuitori ai zonei îi ajută au cu cetăţenii, cu oamenii, faptul că sunt locuitori ai zonei îi ajută

Page 30: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

5756

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Copilul trebuie să perceapă prezenţa jandarmului nu ca pe un lucru rău…

Ziua următoare a început destul de devreme. Colegii noştri sunt invitaţi în municipiul Blaj, pentru a le vorbi unor copii de şcoală generală despre Jandarmerie. Nu puteam rata această ocazie, mai ales că este vorba despre o unitate de învăţământ unde întreg colectivul de elevi este de etnie romă. Recunosc, eram curioasă să văd ce ştiau ei despre jandarmi. Am fost primiţi cu căldură şi o mare disponibilitate de a discuta. „Copilul trebuie să perceapă prezenţa jandarmului nu ca pe un lucru rău, nu îi chemăm pe jandarmi ca să îi speriem pe copii, ci ca să înţeleagă faptul că oamenii legii vin în sprijinul lor şi noi ca şi cadre didactice ne dorim ca ei să vină la şcoală, să fie în siguranţă, să aibă o protecţie. Eu le-am spus întotdeauna copiilor că Jandarmeria şi Poliţia vin doar atunci când sunt probleme şi trebuie să le rezolvăm. Şi totul pentru ca ei să se simtă în siguranţă”, ne spune doamna Marilena Comşa Haţegan, directorul unităţii de învăţământ.

Intrăm în sala de clasă, copiii sunt de diferite vârste, unii mai atenţi la ce se vorbeşte, alţii mai preocupaţi de telefoane. Cu toate acestea uşor, uşor colegii mei aduc în discuţie subiecte captivante, totul culminând cu prezentarea unui jandarm din cadrul Detaşamentului Mobil, echipat corespunzător pentru o intervenţie. La final, colegul Cosmin Jurcoveţ găsise deja câţiva băieţi dornici în a urma o carieră în Jandarmerie.

”[...] Tot ce facem noi, toate misiunile noastre au legătură

cu cetăţeanul sau sunt ancorate în relaţia cu

cetăţeanul...”

Experienţa a fost una interesantă, mai ales că astfel de activităţi sunt organizate frecvent. „La nivelul şcolilor desfăşurăm foarte des astfel de acţiuni de prevenire. Lunar avem întâlniri la sediul Poliţiei cu reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean şi analizăm exact ceea ce s-a petrecut luna anterioară. Se analizează fiecare caz în parte şi luăm totul ca pe nişte lecţii învăţate şi încercăm să ne concentrăm exact pe domeniul respectiv. Şi pot să spun că am observat o diminuare a situaţilor generatoare de probleme de la lună la lună. Am fost invitaţi inclusiv la şedinţele cu părinţii şi prin toate acţiunile noastre încercăm să promovăm imaginea instituţiei. Vrem ca cetăţeanul să simtă că suntem lângă el şi pentru el”, spunea colonelul Giurea.

„Tot ce facem noi, toate misiunile noastre au legătură cu cetăţeanul sau sunt ancorate în relaţia cu cetăţeanul. Dacă plecăm de la misiunile de asigurare a ordinii publice şi terminăm cu acelea desfăşurate în cooperare, toate au legătură cu cetăţeanul. Fiind zilnic printre oameni şi intrând în contact cu ei, afli cu mai multă uşurinţă problemele cu care se confruntă”, afirma colonelul Felician Itu, inspectorul şef.

Misiunile de ordine publică sunt o altă parte a relaţiei ce se stabileşte între jandarm şi cetăţean. „Fiecare persoană trebuie să ştie că jandarmul nu este doar acea persoană care dă cu bastonul. Până la misiunea de asigurare şi restabilire a ordinii publice sunt acţiunile de prevenire, acţiuni pe care le desfăşurăm prin apropierea de cetăţean, prin discuţiile pe care le purtăm cu participanţii şi organizatorii de diferite manifestări”, a continuat inspectorul şef, ducând discuţia la un alt nivel, cel în care jandarmul este pus deseori în situaţii limită, situaţii în care trebuie să aleagă între datorie şi oamenii în mijlocul cărora trăieşte.

Chiar dacă au existat

evenimente tensionate, în care părţile au fost în dezacord, precum cele de la Roşia Montană, jandarmii au ştiut să gestioneze destul de bine situaţia. „Şi atunci, dar şi acum avem o legătură foarte bună cu organizatorii. Prin ceea ce le spunem încercăm să ne facem înţeleşi şi ei să respecte legea”, afirma colonelul Itu. Continuând pe acelaşi subiect primul său adjunct spunea: „Referitor la Roşia Montană, acolo este o zonă istorică extraordinară şi părerile erau foarte ascuţite. Pe fondul acelor nemulţumiri, ne-am confruntat cu situaţii destul de grele, până le-am explicat oamenilor că sunt anumite norme pe care trebuie să le respectăm. La un moment dat chiar am simţit că ne înţelegeau şi veneau ulterior să ne întrebe lucruri de genul: << Eu

vreau să fac aşa. Cum trebuie să procedez? >> Efectiv începuseră să aibă încredere în noi. Nu eram acolo în postura de a amenda pe cineva cu orice preţ, fără a le explica înainte despre ce este vorba şi ce ar trebui să facă pentru a fi în legalitate. Bineînţeles că au fost şi diferite situaţii când nu n-am putut înţelege, în sensul că au fost diverse elemente disturbatoare şi atunci am fost nevoiţi să îi sancţionăm.”

Ţinând cont de faptul că până în prezent Jandarmeria Alba nu s-a confruntat cu situaţii de o violenţă extremă, colegii noştri nu au fost nevoiţi să intervină pentru restabilirea

ordinii publice (cazuri extreme, deosebite), iar acesta poate fi rezultatul creării şi

menţinerii deschise a unor canale de comunicare cu toţi cei cu care au intrat în contact. „Discuţiile în aceste condiţii nu au fost făcute de pe poziţii de forţă şi, fără a ridica z iduri în faţa

libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, i-am convins pe ei să-şi impună propriile limite, bazate pe liberul arbitru şi pe bun simţ”, afirma Cosmin Jurcoveţ.

Despre dialog şi despre modul în care aceasta poate fi folosit pentru a dezamorsa o

situaţie se poate discuta foarte mult, acesta fiind un factor determinant în buna relaţionare dintre jandarm şi cetăţean. Trebuie să ştii să comunici, să ştii să transmiţi punctul de vedere legal, să ai o atitudine potrivită faţă de omul respectiv şi, implicit, să dai dovadă de profesionalism.

Comunicarea, factorul determinant

Cele patru zile dedicate documentării în Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba au trecut destul de repede. După o scurtă recapitulare a informaţiilor culese, ne pregătim de drumul ce ne va aduce acasă. Cu toate acestea plecăm din Alba Iulia cu regretul că nu am apucat să cunoaştem decât o parte a Jandarmeriei Alba, dar este acea parte care, mândră de realizările sale, afirmă: “Cu siguranţă nu vom reuşi să eradicăm total fenomenul contravenţional sau penal, dar măcar avem convingerea că am făcut tot ceea ce a ţinut de noi în ceea ce priveşte transmiterea acelor informaţii capabile să-i ţină pe oameni de partea potrivită a legii”.

Page 31: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

5958

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Jandarmul anului. Titulatura pe care şi-ar dori-o, poate, fiecare dintre noi. Dar pentru a o putea dobândi este nevoie de multă dăruire în activitatea desfăşurată şi, mai ales, de mult profesionalism.

plt.m

aj. C

ătăl

in B

ĂD

IN

2015

Au fost peste 15 nominalizări, decizia fi ind foarte greu de luat. Surprinzător, sau nu,

anul acesta „Jandarmul anului” iese un pic din tiparele jandarmului care îşi pune viaţa în

pericol pentru a apăra comunitatea sau a salva viaţa semenilor afl aţi în situaţii critice.

„Dar asta aştepţi de la un jandarm, ce alt motiv, mai bun, poate contrabalansa salvarea unei vieţi?”, m-am întrebat, cum poate vă întrebaţi şi dumneavoastră. Şi

cum această întrebare merita un răspuns consistent, am căutat să afl u „motivaţia” deciziei comisiei.

bun, poate contrabalansa salvarea unei bun, poate contrabalansa salvarea unei bun, poate contrabalansa salvarea unei bun, poate contrabalansa salvarea unei , m-am întrebat, cum poate , m-am întrebat, cum poate , m-am întrebat, cum poate , m-am întrebat, cum poate

vă întrebaţi şi dumneavoastră. Şi vă întrebaţi şi dumneavoastră. Şi vă întrebaţi şi dumneavoastră. Şi vă întrebaţi şi dumneavoastră. Şi cum această întrebare merita un cum această întrebare merita un cum această întrebare merita un cum această întrebare merita un

răspuns consistent, am căutat răspuns consistent, am căutat răspuns consistent, am căutat răspuns consistent, am căutat „motivaţia”„motivaţia” deciziei deciziei deciziei deciziei

„Este un erou al faptelor bune”

Iulie 2014 - „Să alergăm pentru Alin Miron”, un copil în vârstă de 3 ani care suferea de boala oaselor de sticlă. Au participat peste 150 de persoane, reuşind să strângă suma de 3.000 lei, completată cu o serie de donaţii.

Şi a continuat:

Septembrie 2014 - „Să alergăm pentru Alexandru Nistor”, copilul unui subofi ţer din I.J.J. Galaţi care necesita intervenţie chirurgicală pentru montarea unei membrane auditive. Au participat peste 100 de persoane şi a reuşit să adune suma de 2.500 lei, completată cu suma de 10.000 lei din partea colegilor.

Decembrie 2014 - „Christmas runn”, acţiune caritabilă pentru un băieţel în vârstă de 2 ani care necesita o operaţie pe cord. Au participat aproximativ 150 de persoane, iar suma strânsă a fost de 4.500 lei.

Martie 2015 - „Să alergăm pentru Filip Dorobăţ”, un copil în vârstă de 4 ani care suferea de tetrapareză spastică. Au participat aproximativ 120 persoane, iar suma donată a fost de 3.700 lei.

Iunie 2015 - „Să alergăm pentru Leonte Aurel”, un subofi ţer jandarm din cadrul I.J.J. Galaţi care necesita o operaţie urgentă pe cord. 50 de persoane au donat 1.600 lei, iar colectivul unităţii 7.000 lei.

Iulie 2015 - „Să alergăm pentru Spitalul de copii”, acţiune la care au participat aproximativ 150 de persoane, care au donat 4.300 lei.

August 2015 - „Să alergăm pentru Evelina”, o fetiţă în vârstă de 9 luni care suferea de o boală gravă a plămânilor şi necesita o intervenţie chirurgicală urgentă. Suma strânsă – 11.400 lei.

Septembrie 2015 - „Să alergăm pentru Spitalul de copii”, acţiune la care au participat aproximativ 130 de persoane, care au donat 3.900 lei.

Octombrie 2015 - „Să alergăm pentru Viorel Ganciu”, un băiat în vârstă de 5 ani care suferea de boala amiotică. Suma strânsă – 6.500 lei completată cu donaţii ulterioare.

Decembrie 2015 - „Christmas runn”, acţiune umanitară pentru un copil în vârstă de 3 ani care suferea de tetrapareză spastică. Suma strânsă – 4.500 lei.

Februarie 2016 - „Să alergăm pentru Eduard Paţilea”, un copil în vârstă de 9 luni care suferă de cancer. Suma strânsă – 11.500 lei. Participanţi – 200 persoane.

Toate aceste acţiuni au consolidat în percepţia comunităţii faptului că jandarmii sunt oameni care se gândesc la nevoile societăţii şi acţionează pentru binele acesteia.

„Nu este un erou al armelor, dar este un erou al faptelor bune, al spiritului de umanitate şi sacrifi ciu pentru semenii noştri, pentru generaţiile care vin din urmă”, este caracterizarea pe care prietenii şi colegii i-o fac plutonierului major Cristian Onofrei.

El este „Jandarmul de onoare al anului 2015”!

Este jandarm din anul 2006 şi face parte din Inspectoratul Judeţean Galaţi. Înainte de a fi jandarm, a fost sportiv de performanţă, reuşind să câştige o serie de competiţii naţionale pe distanţe lungi şi foarte lungi. La încheierea carierei sportive, a considerat că meseria de jandarm se pliază perfect pe ceea ce urmăresc şi caută să atingă sportivii; o viaţă ordonată, o meserie motivantă şi nu în ultimul rând, perfecţiunea.

Altruist şi dorind să mulţumească divinităţii pentru ceea ce realizase din punct de vedere sportiv şi al carierei profesionale, în anul 2010 a hotărât că este momentul să deschidă un drum care avea să-i aducă cele mai mari satisfacţii, „mai mari decât toate medaliile câştigate”, aşa cum preciza într-un interviu acordat unui post de televiziune local.

Nu a fost uşor, reticenţa din partea locuitorilor municipiului Galaţi fi ind principalul obstacol, dar până la urmă a reuşit: în luna mai a anului 2014 a inaugurat prima ediţie a campaniilor umanitare care aveau să poarte denumirea „Să alergăm pentru …”. Prin acestea, a urmărit strângerea de fonduri pentru susţinerea unor intervenţii chirurgicale sau tratamente costisitoare necesare diferitelor persoane, în majoritate copii. Prima acţiune de acest gen a fost organizată pentru un tânăr de 15 ani care necesita o operaţie pe creier. „Să alergăm pentru Valeriu” a reuşit să adune „doar” 50 de persoane, care au donat suma de 1.400 lei. Ulterior, cazul fi ind adus la cunoştinţa publicului au urmat şi alte donaţii în conturile personale ale familiei. „Atunci am conştientizat că implicarea mea nu a făcut decât să deschidă o poartă către şansă, şi am hotărât să continui”, spune colegul nostru.

Jandarmul anului

Page 32: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

6160

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

lt.col. Sorin DESPINA

AFGANISTANUL REAL

Contingentele se succed rapid în bazele internaţionale din Afganistan. La 6, 9 sau 12 luni, echipe noi preiau misiunea de a aduce securitatea şi stabilitatea acestei ţări la un nivel la care să nu mai constituie o ameninţare pentru comunitatea internaţională. Ştirile din această zonă sunt sporadice, progresele înregistrate sunt difi cil de cuantifi cat de către cei afl aţi departe de acest teatru de operaţii, aşa că, în materialul următor, dorim să vă prezentăm o radiografi e a Afganistanului făcută de colegii noştri care au făcut parte din misiunea NATO Resolute Support.

Cadrul general al misiunii

În perioada premergătoare dislocării contingentului, în Afganistan s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale şi a avut loc desemnarea unora dintre membrii Cabinetului de Miniştri în administraţia afgană. La nivel naţional situaţia a fost permanent marcată de tensiuni interne şi fricţiuni între membrii clasei politice, cu repercusiuni la nivel social şi economic. Deşi noul preşedinte afgan şi şeful cabinetului au fost instalaţi în funcţie în data de 29.09.2014, în luna decembrie 2015 nu se ajunsese încă la un consens pentru desemnarea tuturor membrilor cabinetului.

Situaţia de securitate este instabilă şi reprezintă o adevărată provocare pentru Forţele de Securitate Afgane (FSA). Dacă în primele trei luni, cele mai multe incidente erau înregistrate în estul ţării, la sosirea primăverii efortul insurgenţilor s-a concentrat pe provincia Kabul. În luna mai 2015 s-a înregistrat o creştere a numărului de atacuri iniţiate de insurgenţi cu 115% faţă de luna mai 2014. În această perioadă s-au înregistrat

două atacuri

efectuate de sinucigaşi cu veste explozive asupra a două autobuze care transportau la serviciu angajaţi guvernamentali, un atac cu mină magnetică asupra autovehiculului unui ofi cial din Departamentul Securităţii Naţionale şi două atacuri cu maşini-capcană - unul asupra unor vehicule aparţinând EUPOL (soldat cu moartea unui poliţist german), iar celalalt în faţa sediului Ministerului Justiţiei.

Cel mai important eveniment a debutat în dimineaţa zilei de 28 septembrie, când oraşul Kunduz, capitala provinciei cu acelaşi nume şi punct strategic de acces în nordul Afganistanului, a fost capturat de Miliţiile Talibane. Contraatacul FSA a readus oraşul sub control, deşi erau încă semnalate puncte de rezistenţă ale insurgenţilor la periferia oraşului. Această ofensivă a demonstrat capacitatea insurgenţilor de a executa atacuri coordonate la scară mare şi vulnerabilităţile din sistemul FSA.

Tulburările interne au continuat să genereze un număr foarte mare de refugiaţi (se estimează că aproximativ 120.000 de persoane au părăsit Afganistanul începând din ianuarie 2015 cu destinaţia Europa), făcând din Afganistan al doilea mare contributor la valul de refugiaţi care a afectat statele europene, după Siria.

Cred că este demn de menţionat şi cazul Farkunda, care marchează o maturizare a spiritului civic în societatea afgană. La data de 19 martie 2015, o tânără afgană, Farkhunda, a fost linşată de mulţime, iar cadavrul i-a fost incendiat în Kabul, după ce a fost acuzată de arderea unor pagini din

Coran. După incident s-a stabilit că acuzaţia era falsă şi provenea de la un lider religios care ar fi avut divergenţe de ordin personal cu victima. Investigaţiile la nivelul Poliţiei din Kabul, care a intervenit ofi cial abia după 15 ore de la incident (pentru ridicarea cadavrului), au relevat că mai mulţi poliţişti în uniformă au asistat la derularea crimei fără să intervină. Inclusiv câţiva înalţi ofi ciali afgani ar fi declarat că uciderea femeii este justifi cată de presupusa ardere a Coranului. Incidentul a provocat reacţii puternice, scindând opinia publică afgană şi cauzând ample manifestări de protest în capitală şi oraşele mari, împotriva extremismului religios şi aplicării discreţionare a legii de către FSA. Procesul desfăşurat sub presiunea Societăţii Civile, care a organizat ample manifestări de protest la acea dată, a durat doar două zile şi s-a încheiat cu condamnarea la moarte a patru persoane, condamnarea la câte 16 ani închisoare a opt persoane şi condamnarea la câte un an de închisoare a 11 poliţişti pentru că nu au intervenit pentru protecţia victimei. Curtea de Apel din Kabul a decis comutarea pedepselor celor 4 condamnaţi la moarte în pedepse cu închisoare între 16 şi 20 de ani şi achitarea mullahului care a instigat la omor. Decizia a avut ecouri puternice în societatea afgană, fi ind contestat modul de

înfăptuire a justiţiei, atât în cazul relatat, cât şi în general.

Evoluţia operaţiei NATO RS

Misiunea NATO RS s-a afl at pe tot parcursul anului 2015 în permanent proces de reorganizare şi restructurare. Scopul iniţial era de a reduce treptat efectivele cu 30% până la data de 1 ianuarie 2016. Conform planifi cării, Comandamentele de Training, Advising şi Assisting (TAAC) de la nivel regional au început să fi e retrase progresiv, cu intenţia ca misiunea Resolute Support să fi e focalizată

exclusiv asupra factorilor de decizie afgani din Kabul. Planurile iniţiale au fost modifi cate, dată fi ind înrăutăţirea situaţiei de securitate şi escaladarea activităţii insurgenţilor. După ce SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor menţine acelaşi număr de militari în Afganistan pe parcursul anului 2016, în cursul lunii noiembrie şi Germania a anunţat o suplimentare a efectivelor sale.

Am dorit să completez aceste date analitice cu părerea (subiectivă) a şefului contingentului românesc, colonelul Lucian Gavrilă:

Greu de comprimat în trei minute subiectul Afganistan. Afganistanul are o situaţie extrem de complexă, ca să mă exprim elegant. Chiar şi cu efortul fi nanciar colosal şi efortul de forţe şi de mijloace al comunităţii internaţionale, este greu de rezolvat situaţia în timp scurt. Lucrurile nu au stat niciodată extraordinar de bine în Afganistan. Însă n-au stat niciodată mai bine decât stau în momentul de faţă; deşi aparent nu se fac progrese foarte mari. Nu este însă situaţia vizată, nu este îndeplinit obiectivul şi cauzele sunt multiple: efortul fi nanciar nu a fost întotdeauna direcţionat aşa cum trebuie, iar corupţia în Afganistan este endemică.

Sunt foarte mulţi actori implicaţi şi a fost o

perioadă de timp în care nu s-au coordonat

AFGANISTANUL REAL

parcursul anului 2015 în permanent parcursul anului 2015 în permanent proces de reorganizare şi restructurare. proces de reorganizare şi restructurare. Scopul iniţial era de a reduce treptat Scopul iniţial era de a reduce treptat efectivele cu 30% până la data de 1 efectivele cu 30% până la data de 1 ianuarie 2016. Conform planifi cării, ianuarie 2016. Conform planifi cării, Comandamentele de Training, Comandamentele de Training, Advising şi Assisting (TAAC) de la Advising şi Assisting (TAAC) de la nivel regional au început să fi e retrase nivel regional au început să fi e retrase progresiv, cu intenţia ca misiunea progresiv, cu intenţia ca misiunea Resolute Support să fi e focalizată Resolute Support să fi e focalizată

Page 33: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

6362

JANDARMERIA LA ZI JANDARMERIA LA ZI

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

”Vă cer să fi ţi mândri că faceţi parte dintre cei aproximativ 400 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne care, începând cu anul 2007, au desfăşurat misiuni în Afganistan şi cred că, pentru fi ecare dintre dumneavoastră, această misiune înseamnă o experienţă valoroasă pe care mă aştept să o valorifi caţi şi cu ceilalţi colegi”, a spus ministrul Petre Tobă.

La întoarcerea în ţară, ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, i-a primit pe membrii celui de-al VII-lea contingant la sediul Ministerului Afacerilor Interne, pentru a le acorda medalia de onoare a Ministerului Afacerilor Interne cu însemn de război (în semn de apreciere a contribuţiei la promovarea intereselor României, în calitate de stat NATO, la gestionarea situaţiei de securitate din Afganistan).

Rămâne totuşi acută problema numărul unu a Afganistanului: educaţia. Dacă au un pic de educaţie, reuşesc să-şi găsească şi un serviciu. Iar dacă au un salariu în familie, acel salariu ţine jumătate din sat; acolo lucrurile esenţiale – apa, mâncarea, sunt relativ ieftine şi s-ar descurca.

Care este concluzia dumneavoastră? Afganistanul e un teatru de operaţii difi cil. Sunt

încă forţe şi o logistică impresionantă desfăşurate acolo, în condiţiile în care nu mai e nici măcar la un sfert din capacitatea la care a fost la un moment dat. Încă sunt lupte cu armament de infanterie – în luna iunie talibanii au capturat un judeţ întreg cu preşedinte de judeţ, cu prefectură, primărie, absolut tot. Asta e vestea proastă. Vestea bună e că, după ce l-au pierdut fără nici un fel de luptă, pentru că „s-au retras

strategic”, forţele guvernamentale l-au recucerit la insistenţele şi cu ajutorul coaliţiei. Toată lumea a spus – pregătim forţele astea de atâta vreme şi ei nu sunt în stare să asigure securitatea Afganistanului. Toţi au văzut asta ca un mare dezastru, ca un semn că nu s-a făcut nimic în Afganistan în ultimii 12 ani. Dar nu e chiar aşa. Acum 12 ani, dacă talibanii luau provincia Kunduz, a talibanilor rămânea, pentru că nu exista nicio forţă care să fi e capabilă să le opună rezistenţă. Acum, această forţă de securitate afgană, cu lipsurile ei, a restabilit ordinea. Sunt optimist, cred că încet, încet lucrurile se vor ameliora. Dacă guvernul va reuşi să facă ceva mai mult şi pentru afganii de rând, să capete încrederea lor şi să realizeze o uniune reală la nivel naţional, restul ar veni de la sine.

foarte bine. În ultima vreme, sub umbrela NATO, lucrurile sau aşezat un pic mai bine.

Vorbiţi-mi despre misiunea Jandarmeriei acolo, sau implicarea României şi în special a Jandarmeriei.

Pentru Jandarmerie a fost o misiune clasică de MMA - mentoring, monitoring, advising. Noi am plecat iniţial cu 34 de cadre, dar nu toţi au desfăşurat activităţi de consiliere; 15 funcţii erau de consilieri, pe diverse niveluri. Eu personal am fost consilierul şefului de Stat Major al ministrului de interne, în echipă cu patru ofi ţeri americani, un italian şi un turc. Benefi ciarii acestei echipe erau ministrul, şeful Statului Major, miniştrii secretari de stat şi şefi i compartimentelor/direcţiilor din Ministerul de Interne. Ceilalţi colegi au

desfăşurat misiuni de consiliere la eşaloanele inferioare pe diverse domenii: resurse umane, logistică, comunicaţii etc.

Elementul de noutate pentru Jandarmerie a fost că în contingent au fost şi poliţişti care au gestionat domeniul combaterii narcoticelor şi am avut o echipă de criminalişti care a desfăşurat activităţi de consiliere pe criminalistică. A fost foarte apreciată activitatea jandarmilor şi poliţiştilor români, din punct de vedere profesional foarte bine pregătiţi (oamenii au fost dedicaţi, au depus eforturi extraordinare; ritmul de muncă în teatrul de operaţii este continuu, se munceşte 12 ore pe zi, fără sâmbătă şi duminică – de fapt duminica în Afganistan e ziua de vineri, iar vinerea aveam şi noi liber până la 11.45). Oamenii s-au acomodat repede, dar consumul nervos este foarte mare.

Perioada optimă pentru o misiune de acest fel ar fi cam de 6 luni. După 6 luni începi să simţi oamenii obosiţi, stresul îşi face efectul. Oricât de bine pregătit fi zic şi teoretic ai fi , după 6 luni, stresul, care macină zi de zi, începe să se observe. Alt pericol, mai ales spre sfârşitul misiunii este că atitudinea faţă de risc este mai laxă. Începi să te obişnuieşti cu situaţia, trebuie să faci eforturi mai mari să fi vigilent, atent, să respecţi regulile.

Care este cea mai puternică amintire de acolo? Când ziceţi Afganistan, care este primul lucru care vă vine în minte?

Îmi vine în minte contrastul. Afganistanul e cumva similar nouă, se poate face o paralelă cu România de acum 25 de

ani. O să ai surpriza să vezi în Kabul locuri construite de ruşi asemănătoare cu cele din cartierele de pe la noi construite prin anii '60-'70. E cum era România atunci, o ţară cu mai multe viteze. Însă în primul rând, Afganistanul nu e o ţară. Unitatea dintre ei, dintre multele triburi care sunt acolo, este eminamente la nivel formal.

Există o elită intelectuală –

asta a fost una dintre surprizele foarte mari, nu m-aş fi aşteptat. Sunt oameni bine pregătiţi, am avut ocazia să lucrez cu ofi ţeri, cu generali care m-au impresionat pur şi simplu prin cunoştinţe şi prin atitudine. Unul dintre ei este Inspector General acum (Şeful Corpului de Control al Ministrului - n.r.), general-maior Rahimula. Un om extraordinar. Singurul neajuns cu care se confruntă ar fi că sunt consideraţi incompatibili de către occidentali, pentru că au fost şcoliţi în sistemul de învăţământ sovietic şi au deja vârsta de pensionare. Trecând peste asta, pregătirea lor profesională este de o calitate extraordinară, dar sunt puţini. În Afganistan asta e problema, că nu găseşti lideri. Nu găseşti oameni califi caţi, „elitele” se împopoţonează cu titluri, se aşează în scaun, îşi aduc tot tribul acolo şi au rezolvat problema, şi-au aranjat familiile pe viaţă sau pe o perioadă, cât rezistă. La polul opus există o pătură extrem de săracă. Oamenii în Afganistan, majoritatea lor, nu se încadrează în niciun fel de barem, de standard de sărăcie, sunt mai săraci decât cei mai săraci. Cu toate astea, prin cultură, prin tradiţie, supravieţuiesc, subzistă. În plus, afganii au aşa, un fel de optimism înnăscut, oricât de rău ar duce-o, toţi sunt conştienţi că se poate şi mai rău!

Page 34: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

6564

AGENDA INTERNAŢIONALĂAGENDA INTERNAŢIONALĂm

r. Co

rnel

ia D

UM

ITRA

ŞCU

Garda Naţională UcraineanăGl.lt. Balan Mykola, adjunctul

comandantului GNU, a făcut o prezentare a instituţiei şi a subliniat aspectele referitoare la istoria, principalele prevederi ale legii de funcţionare a GNU, misiunile acesteia, cooperarea internaţională şi intenţia de a adera la FIEP.

Prezentarea a fost urmată de diferite întrebări din partea membrilor FIEP pe linie de resurse umane, organizare, misiuni, competenţe în domeniul judiciar şi al investigaţiilor, implicarea în programe europene, dar şi relaţia dintre GNU şi populaţie.

Pe baza celor prezentate, membrii FIEP au decis să treacă la următorul pas în procesul de admitere: misiunea de evaluare, care a avut loc în perioada 28 martie – 1 aprilie.

În ceea ce priveşte componenţa echipei de evaluare, conform Statutului Asociaţiei, aceasta a fost compusă din reprezentanţi ai Jandarmeriei Române (ca Preşedinţie în exerciţiu), Jandarmeriei Iordaniene (ca viitoare Preşedinţie) şi încă un reprezentant, cel puţin, din cadrul unei alte instituţii membră FIEP.

Raportul misiunii va fi analizat şi discutat pe timpul Comisiei pentru Afaceri Europene care va avea loc în Italia, în perioada 19-22 aprilie 2016.

Departamentul Trupelorde Carabinieri (DTC)din Republica MoldovaAvând în vedere situaţia incertă la nivel

naţional din Republica Moldova şi lipsa de noi informaţii cu privire la admiterea DTC în Asociaţie, instituţiile FIEP au propus şi s-a agreat scoaterea subiectului de pe agendă, până la noi evoluţii.

Consiliul Naţional de Poliţie Militară din BraziliaAvând în vedere discuţiile de la ultima

Comisie FIEP pentru Resurse Umane din luna noiembrie 2015, precum şi poziţiile instituţionale transmise ulterior pe cale electronică de majoritatea membrilor FIEP, participanţii au fost de acord să demareze procesul de admitere pentru Consiliul Naţional de Poliţie Militară din Brazilia şi să invite reprezentanţii acesteia să îşi prezinte instituţia pe timpul următoarei Comisii pentru Afaceri Europene, care va avea loc în Italia.

A G E N D A

În perioada 26-29 ianuarie 2016, la Madrid, au avut loc lucrările Comisiei pentru Noi Tehnologii şi Logistică, desfăşurate sub coordonarea Preşedinţiei Române a FIEP.

În cadrul acestei reuniuni, la care au participat 12 din cele 14 instituţii membre asociate şi observatoare (a lipsit delegaţia Carabinierilor din Chile şi a Jandarmeriei Naţionale Argentiniene), pe lângă prezentările care au avut drept temă prevenirea radicalizării şi exploatarea informaţiilor în lupta împotriva terorismului şi a extremismului violent, din perspectiva noilor tehnologii şi a logisticii, au fost discutate mai multe subiecte ale agendei generale a Asociaţiei:

Admiterea în Asociaţie a noi forţe

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Urmărind unul dintre scopurile principale - răspândirea modelului FIEP în alte sub-regiuni, preşedinţia a prezentat statele africane care urmează să fi e invitate la întâlnirile Asociaţiei (în această ordine):

Algeria – propunere să participe la Comisia pentru Afaceri Europene – Italia (Roma), 19-22 aprilie 2016;

Senegal – propunere să participe la Comisia pentru Organizarea Serviciului – Franţa (Toulon), 24-27 mai 2016;

Djibouti – propunere să participe la reuniunea pregătitoare – România, 6-9 septembrie 2016.

În acest context, participanţii au pus în discuţie o schimbare a strategiei cu privire la dezvoltarea FIEP, iar în ceea ce priveşte scopul acestei iniţiative şi rezultatele aşteptate, au fost menţionate unele detalii importante, precum:

- invitarea instituţiilor africane ar trebui să se facă pentru a li se prezenta cum este organizată Asociaţia FIEP şi cum funcţionează;

- instituţiile africane vor fi de asemenea invitate să îşi prezinte organizarea internă şi viziunea lor cu privire la tema generală din acest an (dar şi referitor la alte subiecte de interes pentru Asociaţia noastră care prezintă relevanţă la nivel regional în Africa).

Un proiect de document bazat pe descrierea de mai sus va fi elaborat de către Preşedinţie şi diseminat către toate instituţiile FIEP cât mai curând posibil pentru ca acestea să îşi aducă contribuţia şi pentru a decide cu privire la calea de urmat.

Evoluţia Asociaţiei

În ceea ce priveşte dezvoltarea website-ului FIEP, articolele destinate acestuia ar trebui să refl ecte ultimele informaţii, activităţi importante sau realizări de la nivelul fi ecărei instituţii.

Instituţiile FIEP au fost încurajate să actualizeze în permanenţă website-ul, trimiţând articole către Preşedinţie şi către punctele de contact ale Jandarmeriei Naţionale Franceze, inclusiv cu privire la proiecte / programe de cooperare cu alte instituţii (ex: Vizita de studiu a unor studenţi americani la Drept în cadrul Jandarmeriei Naţionale Franceze).

Comunicarea în cadrul FIEP

Toate instituţiile FIEP au primit ghidul de utilizare a platformei E-learning şi unii membri au deja în plan să transmită module de pregătire în viitorul apropiat.

În ceea ce priveşte vizibilitatea (publicitatea) modulelor care sunt încărcate pe platformă, delegaţia franceză a propus să informeze instituţiile FIEP de îndată ce un modul este publicat şi să creeze un link special pe website-ul Asociaţiei care să direcţioneze utilizatorii direct către platformă. După aceste demersuri, revine în sarcina fi ecărei instituţii să facă modulele cunoscute la nivel naţional.

Proiecte de cooperare şi seminare

Page 35: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

6766

AGENDA INTERNAŢIONALĂAGENDA INTERNAŢIONALĂ

Proi

ect p

entr

u si

gura

nţă

l

a m

anife

stăr

ile s

port

ive

Proiectul este divizat în mai multe sub-proiecte, de la o vedere de ansamblu până la măsuri cu caracter concret în cele 3 state vizate.

Astfel, un subproiect - Perspectivă de ansamblu a tendinţelor curente şi a provocărilor emergente la partidele de fotbal din Europa este orientat pe realizarea unei analize a incidentelor înregistrate la partidele de fotbal din Europa şi pe identificarea provocărilor care trebuie abordate în domeniul amintit.

Prima parte va fi constituită dintr-o analiză calitativă a situaţiei curente şi provocărilor în domeniul asigurării măsurilor de ordine şi siguranţă publică la partidele de fotbal. Acest document se va axa pe date colectate de UEFA cu prilejul desfăşurării unor partide de fotbal cu dimensiune internaţională, de alte ONG-uri relevante, precum şi prin realizarea unor

interviuri cu personaje cheie din arealul vizat.

Cea de-a doua parte se va concentra pe realizarea unei analize cantitative a incidentelor înregistrate la evenimentele sportive. Aceasta se va baza pe un chestionar transmis către reţeaua structurilor de tip PNIF, care va include detalii referitoare la incidente, număr de arestări, măsuri de interzicere aplicate etc. Obiectivul pe termen lung este acela de a crea cadrul pentru analizarea evoluţiei situaţiei în domeniul vizat la nivel european în mod continuu (anual). Deşi se va referi în principal la partidele de fotbal profesionist, acesta va fi deschis şi altor sporturi, perioada supusă analizei urmând a fi bazată pe un sezon competiţional sau un an calendaristic.

cpt. Adrian DINCĂ

Consiliul Europei, în cooperare cu Uniunea Europeană, a lansat în data de 21 ianuarie 2016, proiectul „Promoting the Council of Europe Standards to safety, security and service at football matches and other sport events – ProS4”.

Acesta este finanţat printr-un grant „Erasmus +”, în valoare de 250.000 de euro, are o durată de implementare de un an (1 ianuarie - 31 decembrie 2016), iar principalul obiectiv este realizarea unei analize amănunţite a situaţiei curente în ceea ce priveşte violenţa asociată fotbalului şi altor evenimente sportive din Europa şi identificarea principalelor provocări în domeniu, care trebuie abordate în scopul construirii unui model de analiză care să poată fi utilizat şi pentru următoarele cicluri de evaluare.

Proiectul reprezintă o oportunitate importantă de a acorda asistenţă şi consiliere statelor în care delegaţii ale Comitetului reprezentanţilor permanenţi la Convenţia europeană privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal (Convenţia T-RV), au desfăşurat recent vizite de consiliere. Primele ţări care vor beneficia de proiect sunt România, Croaţia şi Slovacia.

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Calendarul de implementare

SubproiectulSiguranţa spectatorilor – o prioritate

Subproiectul dedicat Croaţiei urmăreşte Promovarea dialogului între agenţiile relevante şi suporteri, având în vedere relaţia foarte tensionată dintre reprezentanţii organizaţiilor implicate şi grupurile de suporteri. Acesta va cuprinde două activităţi separate pentru cluburi diferite, în Zagreb şi Split, pentru suporterii echipelor GNK Dinamo şi HNK Hajduk. Mese rotunde vor fi organizate în fiecare dintre aceste oraşe, cu scopul de a reuni reprezentanţi ai ministerelor sportului şi de interne, autorităţilor locale, poliţiei, PNIF, federaţiei, cluburilor şi suporterilor şi de a iniţia un dialog constructiv între aceştia.

Un pas important este reprezentat de identificarea unor moderatori cu un grad ridicat de legitimitate pentru toţi actorii implicaţi, în special pentru suporteri, pentru a reuşi să îi aducă la aceeaşi masă pentru o discuţie deschisă. Reprezentanţii internaţionali i-au propus pentru acest rol pe subsemnatul sau locotenent-colonel ulAnton Cernat, din cadrul Jandarmeriei Române şi pe domnul Stuart Dykes din cadrul Supporters Direct Europe.

Obiectivele acestor mese rotunde este de a crea fundamentul îmbunătăţirii relaţiilor între toţi actorii implicaţi şi de a identifica mecanisme concrete pentru realizarea dezideratului amintit; acestea pot fi utilizate ulterior ca modele pentru implementarea unui dialog permanent şi structurat între suporteri şi autorităţile de aplicare a legii din alte state europene.

Mai multe informaţii despre Proiectul ProS4 puteţi afla pe website-ul dedicat http://pjp-eu.coe.int/pros4.

Acest subproiect îşi propune să ofere un răspuns la problemele legate de siguranţa spectatorilor, identificate pe timpul vizitei consultative desfăşurate de către Comitetul reprezentanţilor permanenţi în România în anul 2012. În urma discuţiilor s-a hotărât ca acest subproiect să fie compus din 3 categorii de activităţi:

• Sesiuni de pregătire specifică dedicate stewarding-ului şi managementului siguranţei spectatorilor:

- o primă sesiune de pregătire pentru aproximativ 30 de comandanţi de acţiune şi responsabili de ordine şi siguranţă; se poate desfăşura pe durata a 3-4 zile în luna martie 2016. Cooperarea cu UEFA şi alţi experţi va fi necesară pentru implementarea cu succes a acestui modul;

- o a doua sesiune de pregătire dedicată stewardingului va fi de asemenea integrată în cadrul acestui subproiect. Reprezentantul României (căpitan Adrian Dincă) va contacta UEFA, pentru a vedea dacă România va putea beneficia de programul „Train the trainers”, care a fost desfăşurat şi în beneficiul altor state europene.

• Oferirea de expertiză/consiliere pentru întocmirea standardelor ocupaţionale pentru stewarzi şi responsabili de ordine şi siguranţă:

- necesitatea definirii exacte a acestor concepte a rezultat inclusiv din concluziile vizitei de consiliere desfăşurate în România de către comisia din cadrul Comitetului reprezentanţilor permanenţi/Convenţia T-RV. Elaborarea standardelor în cauză se va realiza prin implicarea experţilor străini, sprijiniţi de către experţi naţionali.

• Organizarea unui seminar internaţional:- o altă activitate este organizarea unui seminar pentru 10-

12 state, alese în special dintre cele care nu participă în mod activ la reuniunile Comitetului reprezentanţilor permanenţi ai Convenţiei T-RV, în pofida situaţiei dificile a acestora în domeniul siguranţei spectatorilor (25-30 de participanţi); durata seminarului va fi de o zi, va avea loc în luna octombrie a.c. la Bucureşti şi va fi adresată reprezentanţilor din cadrul ministerelor de interne şi al sportului din statele anterior menţionate.

Page 36: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

6968

AGENDA INTERNAŢIONALĂAGENDA INTERNAŢIONALĂ

Jandarmeria Turcă este o agenţie de aplicare a legii înarmată, cu statut militar, care menţine securitatea, siguranţa şi ordinea publică şi execută atribuţiile stabilite prin legi şi regulamente. Ea este subordonată Statului Major General al Republicii Turcia în ceea ce priveşte pregătirea şi educaţia pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite de legile şi regulamentele militare şi Ministerului de Interne în ceea ce priveşte atribuţiile de ordine şi siguranţă publică.

JANDARMA

Menţinerea ordinii şi siguranţei publice, lupta împotriva contrabandei, prevenirea infracţiunilor şi asigurarea protecţiei exterioare a penitenciarelor sunt principalele atribuţii ale Jandarmeriei Turce.

Comandamentul Naţional al Jandarmeriei are în compunere state majore şi unităţi subordonate, unităţi de securitate internă, şcoli şi centre de pregătire, unităţi de suport logistic, de aviaţie şi alte unităţi specializate pentru îndeplinirea unor anumite tipuri de misiuni. Conducerea unităţilor teritoriale se face prin intermediul comandamentelor regionale, provinciale sau districtuale, care sunt denumite după oraşul în care îşi au sediul.

Comandamentele districtuale îşi îndeplinesc misiunile prin intermediul secţiilor de jandarmerie, al căror personal este simbolul spiritului Jandarmeriei de a servi cu entuziasm şi emoţie, indiferent de privaţiuni, provocări şi piedici, cu un înalt simţ al datoriei, cu sacrificiu şi curaj, reprezentând garanţii păcii şi securităţii pe tot cuprinsul ţării. Alături de acestea, sunt unităţile specializate, organizate conform cerinţelor operaţionale locale, sub comanda Comandamentului General. Aceste unităţi sunt dotate cu armament, vehicule şi echipamente speciale.

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Atribuţiile de control al traficului şi de sancţionare a infracţiunilor rutiere sunt îndeplinite de echipajele de jandarmerie rutieră, în toată zona de competenţă. Echipele de ordine publică pe motociclete asigură activităţile proactive de aplicare a legii, având capacitatea de a răspunde în scurt timp solicitărilor şi asigură protecţia, securitatea şoselelor şi patrule de control.

Unităţile hipo sunt folosite pentru serviciul de patrulare în zonele aglomerate, recreative şi în zona muzeelor, protejează fauna şi previn infracţiunile contra mediului în zonele de vânătoare şi păduri.

Componenta canină este utilizată în semnalarea timpurie a ameninţărilor pe timpul activităţilor de ordine şi siguranţă publică şi pe timpul patrulărilor, garantând o siguranţă sporită în răspunsurile la sabotaje, în condiţii suspecte şi riscante, în depistarea drogurilor, a substanţelor psihotrope, explozibili şi minelor din teren, găsirea supravieţuitorilor în cazul dezastrelor naturale, căutarea persoanelor dispărute şi clarificarea situaţiilor de incendiere.

Printre atribuţiile Jandarmeriei sunt şi cele

referitoare la măsurile de asigurare a securităţii

şi protecţiei externe a penitenciarelor, transportul

deţinuţilor şi a condamnaţilor la instanţele de judecată,

spitale sau alte penitenciare, prevenirea evadării celor care sunt în custodia jandarmilor,

prevenirea introducerii de arme, echipamente şi bunuri

interzise în penitenciare.

Securitatea obiectivelor are o mare contribuţie la economia naţională, iar jandarmii asigură prin unităţi special înfiinţate pentru acest scop, protecţia anumitor aeroporturi, staţiilor de retransmisie a companiilor turce de radio şi televiziune, barajelor, infrastructurii critice - centrele de extracţie şi înmagazinare a petrolului, precum şi conductele de transport gaze şi petrol.

Echipele de căutare şi salvare dispuse în zonele intens frecventate de schiori, au pregătirea necesară pentru înfruntarea condiţiilor vitrege de iarnă, condusul snowmobilelor, prim ajutor şi escaladă.

Cel mai important mijloc de semnalare de către cetăţeni

a incidentelor de ordine şi siguranţă publică este

numărul special "156". Linia telefonică este disponibilă 24/24 şi este implementată în toate comandamentele

provinciale şi în unele districtuale.

În plus, “sistemul de poziţionare a apelurilor urgente”, disponibil în centrele operaţionale ale tuturor comandamentelor provinciale ale Jandarmeriei, este dezvoltat şi utilizat prin intermediul website-urilor www.jandarma.gov.tr, prin link-ul “linia 156”, pentru a ajunge la supravieţuitorii/victimele unui dezastru. Când aceştia apelează “156” şi cer ajutor jandarmilor, sistemul indică poziţia pe hartă a apelantului, folosind datele din telefonului mobil al acestor persoane.

Proiectul Jandarmeriei “Sistem integrat de comunicare şi informaţii” este primul şi cel mai mare proiect public de comunicaţii al Turciei şi urmăreşte asigurarea capacităţii de comunicaţii şi IT la nivelul comandamentului general şi de a transmite informaţii continuu, simultan şi securizat până la cea mai mică subunitate, în orice situaţie.

[ [

[ [

În continuarea proiectului de prezentare a partenerilor noştri din FIEP, în numărul acesta veţi face cunoştinţă cu

Page 37: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

7170

AGENDA INTERNAŢIONALĂAGENDA INTERNAŢIONALĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Serviciul Relaţii Publice al Jandarmeriei Turce

Jandarmeria luptă cu sacrificiu, pe lângă atribuţiile de ordine şi siguranţă publică, împotriva actelor teroriste şi separatiste. Unităţile speciale antiteroriste sunt constituite la nivel central, dar şi local şi sunt primele folosite în operaţiunile antiteroriste, precum şi în situaţia tulburării grave a ordinii publice, când acestea nu pot fi gestionate de structurile locale.

În plus faţă de unităţile menţionate anterior, comandamentul special de ordine publică, compus din profesionişti, execută operaţiuni acolo unde capacitatea unităţilor competente este depăşită şi necesită antrenament special, armament, echipament şi abilităţi superioare. Acesta execută acţiuni de căutare şi salvare în cazul dezastrelor naturale, accidentelor, dispariţiilor, eliberarea ostaticilor; desfăşoară acţiuni antiteroriste şi asigură ordinea şi siguranţa publică în condiţii dificile de mediu.

Personalul Jandarmeriei, garant al păcii şi securităţii, este pregătit la Comandamentul Şcolilor, care dispune de un sistem progresiv şi modern de pregătire şi educaţie, adaptat la nevoile şi cerinţele sociale şi la misiunile în permanentă schimbare.

Personalul militar al ţărilor partenere şi aliate şi cursanţii străini sunt pregătiţi în centre şi şcoli din cadrul Comandamentului Şcolilor.

Până în 2014 au fost pregătiţi 975 de cursanţi din Albania, Azerbaidjan,

Bosnia Herzegovina, Algeria, China, Franţa, Gambia, Georgia, Kazakhstan,

Kyrgyzstan, Mauritania, Ucraina, Iordania, Pakistan, Tunisia şi Turkmenistan.

Comandamentul General al Jandarmeriei are nevoie de o puternică susţinere aeriană a misiunilor, în acord cu caracteristicile zonei de responsabilitate. Unitatea de Aviaţie a Jandarmeriei execută misiuni de transport, comandă şi control, recunoaştere şi supraveghere, acţiuni de ordine şi siguranţă publică, aprovizionare aeriană, evacuare medicală, ajutor umanitar, căutare şi salvare, alături de cele de combatere a terorismului pe tot cuprinsul ţării.

Pentru a clarifica incidentele, folosind metode ştiinţifice şi pentru a identifica şi aduce suspecţii în faţa justiţiei, a fost înfiinţat Sistemul Criminalistic al Jandarmeriei. Acesta a devenit membru al Reţelei Europene a Institutelor de Cercetare Ştiinţifică în 1998. Departamentul criminalistic al Jandarmeriei este acreditat în ceea ce priveşte sistemul de management al calităţii metodelor de examinare şi analiză.

Turcia este predispusă tuturor formelor de crimă organizată şi contrabandă, mai ales traficului de substanţe narcotice şi psihotrope şi de imigranţi, datorită poziţiei sale geografice. Pentru aceasta, a fost înfiinţat Departamentul anti - contrabandă şi crimă organizată, care gestionează această problematică, prin personal profesionalizat.

Pentru a arăta importanţa acordată drepturilor omului de către Comandamentul General al Jandarmeriei, a fost constituit Centrul Jandarmeriei de Evaluare şi Examinare a Încălcărilor Drepturilor Omului. Acesta este responsabil cu primirea plângerilor cu privire la încălcarea drepturilor omului ce pot apărea în timpul executării misiunilor, investigarea acestor plângeri şi, în cazul confirmării lor, informarea autorităţilor judiciare şi administrative competente pentru începerea procedurilor conform prevederilor legale. Depunerea plângerilor se poate face 24/24, iar reclamantul este informat despre stadiul şi rezultatul verificărilor.

AGENDA INTERNAŢIONALĂ

Bosnia Herzegovina, Algeria, China, Bosnia Herzegovina, Algeria, China, Franţa, Gambia, Georgia, Kazakhstan, Franţa, Gambia, Georgia, Kazakhstan,

Kyrgyzstan, Mauritania, Ucraina, Iordania, Kyrgyzstan, Mauritania, Ucraina, Iordania, Pakistan, Tunisia şi Turkmenistan.Pakistan, Tunisia şi Turkmenistan.

Comandamentul General al Jandarmeriei Comandamentul General al Jandarmeriei are nevoie de o puternică susţinere aeriană a are nevoie de o puternică susţinere aeriană a misiunilor, în acord cu caracteristicile zonei misiunilor, în acord cu caracteristicile zonei de responsabilitate. Unitatea de Aviaţie a de responsabilitate. Unitatea de Aviaţie a

Muzeul Jandarmeriei reflectă evoluţia instituţiei, începând de la fondarea Jandarmeriei; în sălile lui sunt prezentate activităţile şi faptele eroice, sunt păstrate obiectele cu valoare culturală şi militară care au legătură cu Jandarmeria, care vor fi predate generaţiilor viitoare. Muzeul este situat în cartierul Beytepe Martyr Lieutenant general Ismail Selen din Ankara şi are statutul de “First Class Military Museum”.

Numele ofiţerilor, subofiţerilor, jandarmilor specializaţi, civililor, muncitorilor, sergenţilor specializaţi şi recruţilor care şi-au sacrificat viaţa de bunăvoie în lupta pentru apărarea integrităţii statului, unităţii naţionale, securităţii şi ordinii publice, din anul 1893 când a fost înfiinţată Jandarmeria şi până în prezent, sunt imortalizate pe Monumentul Martirilor Jandarmi.

Acesta, împreună cu Muzeul Jandarmeriei, sunt deschise publicului în timpul orelor de lucru, accesul fiind gratuit.

Jandarmeria Turcă este membru al FIEP din 1998 şi membru observator al FJE din 2010. De asemenea, Jandarmeria Turcă este membru fondator şi preşedinte al „Asociaţiei Euro-Asiatice a Forţelor de Aplicare a Legii, cu Statut Militar” (TAKM), din care mai fac parte agenţiile de aplicare a legii din Azerbaijan şi Kyrgyzstan. Aceasta are ca scop întărirea relaţiilor de colaborare şi schimbul de informaţii şi experienţă.

Jandarmeria Turcă contribuie cu unităţi şi personal în Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Afganistan, în cadrul operaţiunilor de susţinere a păcii, sub egida ONU, UE şi NATO.

Jandarmeria Republicii Turcia, având suportul sincer al poporului turc, nu precupeţeşte niciun efort pe timpul îndeplinirii misiunilor stabilite de lege, aşa cum Atatuirk fondatorul Republicii Turcia, afirma: ”Jandarmeria, întotdeauna dedicată ţării, naţiunii şi republicii, cu devotament şi fidelitate, este o Armă a legii şi un model de modestie, sacrificiu şi abnegaţie!”

Page 38: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

La NISTRU în apărarea MARII UNIRI...

7372

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

Din păcate, una dintre cele mai deosebite, dar şi puţin studiate misiuni ale Jandarmeriei în perioada 1918 – 1940 a fost cea de pază şi patrulare pe malul drept al Nistrului. Scopul acestei misiuni a fost interzicerea pătrunderii elementelor bolşevice în spaţiul românesc care îşi propuseseră să demonstreze ineficienţa administraţiei româneşti în Basarabia, sădirea în sufletele locuitorilor din provincie a sentimentelor antiromâneşti şi incapacitatea forţelor de ordine şi a armatei în general, de a asigura un climat de linişte într-o provincie românească de puţin timp revenită la Patria Mamă.

Imediat după revenirea Basarabiei la România în 27 martie 1918, din ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Rurale, colonelul Sterea Constantin, un mic detaşament format din 60 de militari, comandaţi de curajosul locotenent Alexandru Ştefănescu, a intrat pentru prima oară după 106 ani de ocupaţie rusă, în Chişinău. A fost unul dintre cele mai importante acte de curaj săvârşite de Jandarmerie în toată istoria sa.

Trebuie să precizăm că, după numai câteva luni de la revenirea Basarabiei la România, respectiv la 1 iunie 1918, Jandarmeria a înfiinţat Brigada a III-a Jandarmi pe nucleul

acelui mic detaşament staţionat în Chişinău. În componenţa acesteia intrau Regimentul V Jandarmi cu reşedinţa în Cetatea – Albă (în subordinea căruia erau două batalioane la Ismail şi Tighina, patru companii la Cetatea – Albă, Ismail, Tighina şi Cahul şi un pluton special destinat pentru pază în Delta Dunării) şi Regimentul VI Jandarmi cu reşedinţa la Chişinău (în subordinea căruia erau două batalioane la Orhei şi Bălţi şi patru companii la Chişinău, Orhei, Bălţi şi Soroca).

La început, efectivele acestor unităţi de jandarmi erau puţine, completarea lor s-a făcut pe plan local, astfel numeroşi tineri jandarmi basarabeni reuşind să-şi apere căminele împotriva furiei roşii. Sacrificiul jandarmilor a fost unul imens-numai în perioada martie 1918 – iunie 1922 au căzut la datorie în Basarabia: 2 ofiţeri, locotenentul Filip Emilian (Compania de Jandarmi Hotin) şi sublocotenentul Stoica Ion (Compania de Jandarmi Cetatea – Albă) şi alţi 110 de subofiţeri şi trupă. Comandantul militar al Basarabiei, generalul I. Popovici, adânc impresionat de spiritul de sacrificiu şi devotamentul jandarmilor care şi-au îndeplinit atribuţiunile indiferent de pericole, a afirmat fără rezerve că: „jandarmii fac cinste acestui Corp şi merită ca istoria să vorbească despre ei”.

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

lt.col. dr. Ilie NUŢU

Pierderi mari în rândul jandarmilor din Basarabia s-au înregistrat şi în anii următori cu un maxim în toamna anului 1924, când au căzut în timpul serviciului în luptele cu bandele de bolşevici în comunele Nicolaeva, Tătar – Bunar şi Cişmeaua, alte zeci de jandarmi. Pentru faptele lor de un curaj deosebit, 53 de ofiţeri, subofiţeri şi trupă au fost decoraţi de către generalul Rudeanu – comandantul Corpului 3 Armată şi de către generalul Mihăiescu – comandantul Diviziei a 12-a Infanterie, cu cele mai înalte distincţii ale statului român.

Ca recunoştinţă a sacrificiului lor pentru România cea firească, numele celor îngropaţi în pământul Basarabiei au fost scrise cu litere de aur într-o capelă din Chişinău, care odată cu intrarea trupelor sovietice în oraş în 1940, a fost aruncată în aer, anunţând astfel campania de prigonire a familiilor jandarmilor basarabeni.

Jandarmii aflaţi în misiune în cele mai îndepărtate frontiere ale României din Est, departe de casă, departe de cei apropiaţi şi dragi, au compus numeroase poezii, toate de un farmec aparte şi de o sensibilitate pe care doar militarii pe timp de război o pot avea.

Din păcate, foarte puţine din creaţiile lor s-au păstrat peste decenii, ajungând până astăzi la noi. Una dintre acestea a fost culeasă din fericire de marele folclorist ardelean Gheorghe Cernea (1898 – 1965), născut poate nu întâmplător în inima României Mari, în comuna Paloş, judeţul Braşov, pe care o redăm în continuare:

Doina – Foaie verde de crăiţă

Stând pe scaun, pus pe gânduri,Am compus aceste rânduri,Fără ca să am vr-o carte,Le-am compus din minte toate.Inima mi le dictează,Şi condeiul le lucrează.Maică, maică, măiculiţă,Cea cu milă şi dorinţăŞi fără de pocăinţă.Rău m-ai blestemat, rău tare,De sunt astăzi la hotare,La hotarul Nistrului,Nistrului blajinului …Unde rabd pedeapsă tare,Cu raniţa în spinare.Noaptea ies la patrulare,C-o sută de încărcătoare,De centură opt granate,Cu curele-ncrucişate,Şi pe piept dar şi pe spate,De mi-au ros oasele toate.Foaie verde magheran,Scris de mine-un militar,Din Regimentul 8 Jandarmi.

Parcurgând aceste versuri, realizăm că jandarmii care au sângerat pentru România Mare pe malul Nistrului au fost bărbaţi aleşi. Au fost zi şi noapte, pe geruri aspre sau pe caniculă mereu acolo unde Ţara le-a cerut. Sunt exemple şi modele de conduită profesională pe care noi, cei de acum, ar trebui să le urmăm, şi mai mult decât atât, să fim convinşi de faptul că sacrificiul lor nu a fost unul în zadar şi nouă ne revine datoria să probăm acest lucru.

Cu cât pătrunzi mai adânc în documentele de arhivă descoperi aproape fără să vrei noi dovezi despre aportul Jandarmeriei la realizarea unora dintre cele mai importante momente din istoria noastră.

Page 39: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

7574

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Debutul calendaristic al primăverii este asociat cu sărbătoarea Mărţişorului, dar data de 1 martie are o semnificaţie aparte pentru colegii noştri din specialitatea auto: este data la care s-a înfiinţat, în anul 1917, prima unitate de tracţiune automobilă din armata română.

Prin Înaltul Decret nr. 245, Regele Ferdinand a pus bazele Armei auto, care astăzi reprezintă un element vital al susţinerii logistice, fără de care orice misiune poate fi sortită eşecului. Fie că este vorba de transport de personal, fie că este vorba de transport de armament, muniţii, hrană, sau materiale logistice, automobiliştii militari sunt principalul pilon în susţinerea logistică a misiunilor.

Mobilitatea şi dinamismul au constituit dintotdeauna elemente definitorii ale acţiunilor structurilor de jandarmerie, iar toate acestea nu ar fi posibile fără existenţa transporturilor militare şi implicit fără dăruirea şi perseverenţa automobiliştilor militari.

Şi pentru că în acest scurt articol ne-am dorit să transmitem un mesaj de felicitare celor din linia a doua a luptei, nu trebuie să-i uităm nici pe colegii din specialitatea intendenţă. Şi ziua lor, 1 februarie, a trecut neobservată!

În 1861, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 29, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele intendenţei militare, specialitate care se ocupa cu asigurarea de uniforme şi aprovizionarea militarilor cu hrană.

De-a lungul timpului, intendenţa a cunoscut un proces continuu de evoluţie, în pas cu dezvoltarea

organismului militar. Spre deosebire de alte specialităţi militare, dintre care unele se fac simţite mai mult pe timpul misiunilor, iar altele sunt pur şi simplu invizibile, intendenţa este prezentă la vedere şi permanent adică 24 de ore din 24, fie că este o zi obişnuită, sâmbătă, duminică sau sărbători legale.

Deşi Intendenţa este considerată structură de susţinere şi nu una luptătoare, rolul său în reuşita unei misiuni este primordial.

Napoleon spunea: ”Intendenţa nu are stilul militar al celorlalte arme. Fiinţa ei organică este învăluită discret în cadrul tăcerii şi al modestiei. E cea dintâi la muncă şi cea din urmă la onoruri.”

Tuturor colegilor din aceste specialităţi le transmitem gândul nostru de bine şi recunoştinţa pentru dăruirea, profesionalismul şi competenţa de zi cu zi!

Despre cei mai puţin vizibili

col. ing. dr. Ion PELIGRAD

„Eu pictez ceea ce Dumnezeu a creat. Eu nu sunt un pictor, sunt un om care pictează!” - aşa îşi începe povestea colegul nostru plt.maj. Ciprian Rotaru, care în urmă cu câţiva ani şi-a descoperit pasiunea pentru pictură.

De atunci şi până astăzi, lucrurile nu s-au schimbat. Pictează cu la fel de multă pasiune şi dragoste şi încearcă, prin micile opere ce ies din mâinile sale, să bucure sufletele celor cărora le sunt adresate. Un astfel de moment, plin de emoţie, s-a petrecut şi la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române în ziua de 7 martie, când colonelul Cristian Băluţă, şeful Direcţiei Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, a dorit să ofere colegelor sale, dar şi celor care fac parte din structuri cu care colaborează, o mică atenţie handmade. A apelat la pasiunea artistului, iar flori rare - florile de colţ, au fost oferite doamnelor, cele ce îndulcesc zi de zi imaginea cazonă a cazarmei Băneasa.

„A ici avem o piatră, o piatră obişnuită, pe

care o găsim peste tot. Piatra începe să prindă culoare. Uşor, uşor pe piatră încep să apară

alte culori şi la final o floare. Floarea de colţ. Eu şi domnul colonel am dorit ca prin intermediul acestui proiect <<Regine pentru Regine>> să vă bucurăm puţin sufletele cu altceva. Aceste mici obiecte sunt făcute cu mult suflet, cu multă dragoste, sunt făcute pentru persoane speciale aşa cum sunteţi dumneavoastră!”, sunt vorbele prin care Ciprian descrie, simplu şi cuprinzător, transformarea unei pietre sub puterea „pasiunii”.

Pasiunea sa pentru pictură l-a făcut să îşi dorească să-i ajute şi pe cei mai puţin norocoşi dintre noi. Este vorba despre copiii şi adulţii din cadrul Centrului Hospice (organizaţie de caritate neguvernamentală înfiinţată în Braşov în anul 1992, care oferă servicii specializate pentru copiii şi adulţi care trăiesc cu o boală incurabilă). „Am început să pictez diferite flori, obiectele rezultate le-am donat centrului Hospice, iar ei la rândul lor le-au valorificat, iar banii obţinuţi au fost folosiţi pentru cei din clinică.” Vizibil emoţionat atunci când vorbeşte despre aceste lucruri, colegul nostru artist spune că va continua să picteze şi să-şi ajute semenii, pentru că în felul acesta ei primesc poate acea şansă în plus de care au nevoie pentru a duce o viaţă normală.

Felicitări pentru iniţiativa inedită şi o primăvară inspirată artistului!

EEu pictez ceea ce Dumnezeu a creat. Eu u pictez ceea ce Dumnezeu a creat. Eu Eu pictez ceea ce Dumnezeu a creat. Eu EE

„Regine pentru Regine!”

lt. C

asan

dra

ILIE

Page 40: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

7776

preo

t mili

tar

Crist

ian

Nico

lae S

ILA

GH

I

Ca o completare a predicii mele, părintele paroh a spus câteva cuvinte şi despre fratele cel mare, personajul secundar al Evangheliei, dar cu un rol esenţial în cadrul firului epic. Şi de atunci, în fiecare an, în preajma Duminicii Fiului Risipitor, încerc să meditez în profunzime asupra textului evanghelic.

Cunoaşteţi cu toţii relatarea. Un tată avea doi fii, la un moment dat cel mai tânăr îşi cere partea sa de avere, pleacă în lume, îşi cheltuie averea în moduri mai puţin ”ortodoxe”, ajunge într-o stare de sărăcie lucie, moment în care tânărul trăieşte, fenomenul numit de evanghelist ”venirea în sine”.

Se întoarce la tatăl său, în faţa căruia, cu lacrimi în ochi, îşi cere iertare pentru faptele comise. Cheltuirea averii primite, îşi pierde valoarea în faţa Părintelui odată cu strângerea în braţe a odraslei pierdute, Părinte care-l aşteapta în fiecare dimineaţă cu ochii pierduţi în zare.

Bucuria regăsirii depăşeşte orice barieră, fie ea chiar şi materială, bucurie pe care o regăsim în afirmaţia tatălui, din finalul Evangheliei ”acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat” (Luca 15,32).

Banchetul pe măsură şi bucuria imensă sunt exprimate prin repunerea acestuia în statutul de fiu, cu haina cea nouă şi inelul de pe deget, şi nu în ultimul rând prin tăierea viţelului gras în vederea aşezării la masa bucuriei.

În tot acest tablou, plin de dramatism, dar şi cu momente de bucurie, observăm, un personaj care, asemenea unui microbist înflăcărat stă pe marginea arenei şi este nemulţumit de hotărârile luate de arbitru.

CaleidoscopCaleidoscop Creştin Creştin

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂEDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Este fratele cel mare, care nu poate depăşi valoarea bunurilor risipite de către fratele său. Nu poate trece peste ruşinea provocată familiei de greşelile făcute de mezinul şi refuză să participe la bucuria Tatălui, fiindcă nu înţelege iubirea prin categoria îndurării, ci prin cea a împlinirii Legii.

Deşi împlinirea Legii îi asigura comuniunea continuă cu Tatăl şi siguranţa casei Lui, pierde din vedere esenţialul. Esenţialul concretizat în iubire şi iertare, căci la fel cum tăcerea naşte linişte, iar liniştea naşte rugăciune, tot aşa şi iubirea duce la iertare, iar iertarea fundamentează iubirea.

Paradoxal, fiul cel mare, având totul la dispoziţie, refuză totul. Cu toate că Tatăl iese în calea lui precum o făcuse în cazul fiului cel mic şi îl cheamă la bucuria banchetului, se loveşte de un refuz categoric.

Ar fi bineînţeles o eroare să credem că această pericopă evanghelică dă dreptate păcătoşilor în defavoarea fariseilor: Tatăl se bucură nu de fiul risipitor, ci de momentul în care acesta se reîntorce acasă.

Mai mult decât atât, nu îl invită pe fiul cel mare să-l accepte pe fratele lui “aşa cum este”, ci să-i dea fratelui său o a doua şansă, să nu-i închidă uşa definitiv şi deci să se bucure de întoarcerea lui: era mort din cauza păcatului, dar întorcându-se la Tatăl a înviat!

Calea creştinului este una strâmtă, dificilă şi adesea greu de parcurs. Provocarea zilelor noastre stă în capacitatea noastră de a ierta. Am primit în dar iertarea divină, în dar să dăm şi noi fraţilor noştri iertare, răspândind astfel fărâme ale Împărăţiei în jurul nostru.

De ceva vreme mă

gândesc la Fiul Risipitor, cel despre care ne vorbeşte

evanghelistul Luca, în capitolul 15 al Evangheliei sale.

Am şi o amintire plăcută legată de această pericopă evanghelică. Acum câţiva ani,

aflându-mă într-un sat de lângă Tîrgu Mureş, am fost provocat să predic în duminica în care

s-a citit această Evanghelie. Am tratat subiectul cu superioritatea celui care stăpâneşte bine

tematica, l-am făcut bucăţi pe fratele cel mic din Evanghelie, am scos în evidenţă

capacitatea de iertare a Tatălui şi am încheiat vorbind despre importanţa

alegerilor pe care le facem în viaţă.

Provocarea Evangheliei

Fiului Risipitor este una care are ca idee de bază IERTAREA.

Nu suntem chemaţi să alegem între fiul

mare şi cel mic, ci să ne recunoaştem

şi în unul şi în celălalt.

Page 41: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

7978

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂEDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

Plăcerea de a citi

Redacţia

Grigore LeşeHorea în grumazÎnger păzitor şi ispită„Cartea pe care am scris-o este una de

împăcare. Cartea drumului meu de cunoaştere şi înţelepciune, în care horea mi-a fost şi înger păzitor şi ispită.

Mulţi oameni se întreabă dacă valorile trecutului vor rezista în avatarurile mileniului trei. Astăzi, prezentul este hodorogit. Vătămat de trecut, este umil, neînsemnat şi nevoiaş. Prezentul este ţinut în derută, este rătăcit. Raportarea permanentă la trecut a devenit un clişeu. Este adevărat că reprezintă şi o modalitate de venerare a strămoşilor, dar nu trebuie să invocăm tot timpul moaştele trecutului. Prezentul are taine noi, este un urcuş, ne dă putere. Nu-l putem lăsa în singurătate. El se va lumina prin înfăptuirea, puterea, forţa şi tăria lui, ne va proteja de reacţiile trecutului datorită ritmicităţii sale. Nu-i grija mea ce se va întâmpla cu trecutul. Eu trebuie să trăiesc prezentul, horind...“ Grigore Leşe

„Vreau să scriu o dare de seamă despre anomaliile mele. În viaţa mea obscură, în afara oricărei istorii, şi pe care doar o istorie a literaturii ar fi putut-o fixa în taxinomiile ei, s-au întâmplat lucruri care nu se întâmplă, nici în viaţă şi nici în cărţi. Aş fi putut scrie despre ele romane, dar romanul tulbură şi ambiguizează sensul faptelor. Aş putea să le păstrez pentru mine, cum le-am ţinut până acum, şi să mă gândesc la ele până-mi crapă capul în fiecare seară în care stau ghemuit sub pătură, pe când afară ploaia izbeşte furios în geamuri. Dar nu mai vreau să le păstrez doar pentru mine. Vreau să scriu un raport, deşi nu ştiu încă în ce fel şi ce-am să fac cu paginile astea. Nu ştiu nici dacă e timpul potrivit pentru asta. Încă n-am ajuns la nici o concluzie, la nici o coerenţă, faptele mele sunt vagi fulgerări în netezimea banală a celei mai banale vieţi, mici crevase, mici inadvertenţe (…)“

Mircea CărtărescuSolenoid

Totul începe cu o întrebare, o simplă favoare cerută de o soţie, artista daneză Gerda Wagener, soţului ei, Einar Wegener, în timp ce ea îi face portretul în atelierul lor - scenă a unei transformări pe care niciunul din ei n-o poate anticipa. Îmbinând realitatea cu ficţiunea într-o viziune romantică originală, Daneza schiţează elocvent o intimitate unică ce defineşte viaţa fiecărui cuplu şi remarcabila poveste a transformării lui Einar în Lili Elbe, una dintre primele transsexuale, dar şi femeie sfâşiată între loialitatea faţă de mariaj şi propriile ambiţii şi dorinţe.

David EbershoffDaneza

„Comedia înfloreşte într-o atmosferă degajată şi plăcută: trebuie să fim convinşi că suntem într-un loc unde putem să facem orice. Actoria de calitate are nevoie de exact aceleaşi condiţii. Jocul nu înseamnă că munca e frivolă. Nici pe departe. Nu înseamnă decât că luăm jocul în serios. Jocul încălzeşte sufletul şi linişteşte mintea. E distractiv, eliberator, mobilizator şi ne oferă acea combinaţie captivantă de implicare şi obiectivitate care ne permite să creăm sensuri, să ne asumăm riscuri şi să descoperim lucruri.“ John Wright

„Cartea e teribil de incitantă; atât de incitantă, încât după lectură îţi vine să te apuci să faci tot ce scrie acolo... Lucru care, dacă s-ar întâmpla, ar propulsa teatrul românesc pe un next level incontestabil.“ Theo Herghelegiu

John WrightDe ce râdem la teatru?

Svetlana AleksieviciDEZASTRUL DE LA CERNOBÎL. Mărturii ale supravieţuitorilor

Scriitoarea belarusă Svetlana Aleksievici este câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură 2015

Cartea, tradusă de prof. universitar Antoaneta Olteanu, beneficiază de o prefaţă bine documentată a istoricului Ion M. Ioniţă.

Dezastrul de la Cernobîl a câştigat:National Book Critics Circle Award

2005 pentru carte de nonficţiunePremiul pentru Pace Erich-Maria-

Remarque, 2001Carte interzisă în Bielorusia

„Explozia reactorului numărul 4 va deveni cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii. „Zona” este o realitate în toată monstruozitatea ei. La fel ca în cartea SF a fraţilor Strugaţki, „Picnic la marginea drumului”, „Zona” este un infern pe pământ, guvernat de propriile legi. Aici dansează lumini deasupra câmpului, praful ridicat de vânt are culori ciudate, se nasc copii cu mutaţii genetice, populaţia a fost evacuată, regiunea, interzisă şi păzită de patrule militare, dar oameni stranii şi-au făcut din "Zonă" locul în care trăiesc. Ei sunt Călăuzele reale în Zona reactorului de la Cernobîl.” Ion M. Ioniţă

Când un convoi militar se opreşte pentru a căuta în teren posibile bombe, rămâi în vehicul şi verifici cinci metri în fiecare direcţie. După ce zona e asigurată, ieşi din vehicul şi verifici încă douăzeci şi cinci de metri. Cinciurile şi douăzeci şi cinciurile marchează viaţa puşcaşilor marini din plutonul care repară drumurile în timpul războiului din Irak, pentru a asigura trecerea în siguranţă a civililor şi a personalului militar. La întoarcerea acasă, locotenentul Donovan, doctorul Pleasant şi interpretul irakian Kateb îşi caută locul într-o lume care nu mai ştie cine sunt.

Michael Pitre5-uri şi 25-uri

"Subiectul acestei cărţi este condiţia umană. Chiar şi în contextul civilizaţiei analfabetismului, cu numărul sporit al celor care nu citesc şi nu ştiu să scrie, îmi pot îngădui luxul unui citat: Homo sum, nihil humani a me alienum puto (Sunt om, şi nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin). Citatul, dintr-o piesă a lui Terentius, ce i-a inspirat pe mulţi alţii, defineşte o perspectivă de compasiune. Cei care în aceste zile nu mai citesc ci îşi consumă vremea în jocuri video sau digitale aparţin prezentului, deopotrivă cu cei care lucrează în laboratoare căutând un tratament al cancerului. Programatorul care a pierdut plăcerea lecturii sau a spectacolului de teatru este parte a unei societăţi ce-şi defineşte valorile altfel decât în civilizaţiile trecutului". Mihai Nadin

Mihai NadinCivilizaţia analfabetismului

JANDARMERIA ROMÂNĂ - APRILIE 2016 APRILIE 2016 - JANDARMERIA ROMÂNĂ

Patrick ModianoCa să nu te pierziîn cartierPremiul Nobel pentru Literatură 2014 Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci

de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i pasă mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atât de mult se străduise să le uite.

„Nu trebuie să desluşeşti niciodată misterul. Şi oricum, un scriitor n-ar fi în stare. Chiar dacă se străduieşte cu minuţiozitate, doar îl adânceşte şi mai mult. Samuel Beckett spunea despre Proust, care practic nu făcea decât să-şi explice personajele: «Limpezindu-le, Proust le sporea misterul».” Patrick Modiano

Page 42: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

EDUCAŢIE, TRADIŢII ŞI ISTORIE MILITARĂ

80 JANDARMERIA ROMÂNĂ - SEPTEMBRIE 2015

Aprilie

06.1851 - În toate ţinuturile şi în capitala Iaşi activau 1.248 de jandarmi grade inferioare.07.1944 - Compania 10 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Constanţa) a fost aproape nimicită în

luptele de la Djarak.09.1944 - Compania 21 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Galaţi) a luptat în linia întâi,

acoperind o spărtură din front şi a rezistat eroic la est de Ovidiopol.10.1943 - Divizia 4 Munte i-a citat pe jandarmii Companiei 99 Poliţie (Inspectoratul de

Jandarmi Iaşi) care au colectat benevol suma de 75.536 de lei pentru ajutorarea familiilor camarazilor morţi pe frontul de est.12.1943 - Compania 39 Poliţie (Inspectoratul de Jandarmi Alba Iulia) a luptat eroic cu toţi

cei 150 de oameni ai săi în linia întâi la Tscha – Bon, Moldovan Kaja şi Anapa.20.1938 - A fost înfiinţat Inspectoratul special al unităţilor motorizate de circulaţie şi

C.F.R., cu reşedinţa în Bucureşti.22.1943 - A intrat în vigoare Legea nr. 264, pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei.29.1943 - A fost publicat în „Monitorul Oficial” nr. 98 Decretul-lege nr. 264 pentru

organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei.

Din evenimentele lunii ....în istoria Jandarmeriei

Selecţie realizată de lt.col. dr. Ilie NUŢU

Iunie

08.1922 - Într-o statistică întocmită de Jandarmerie, aceasta a pierdut în luptele cu sovieticii în Basarabia 110 subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.16.1939 - A avut loc în Bucureşti un mare

concurs hipic internaţional, unde se disputa „Cupa Naţiunilor”. Jandarmeria a asigurat ordinea pe timpul concursului.19.1938 - Şcoala de Agenţi de Poliţie

Focşani şi-a mutat reşedinţa în garnizoana Drăgăşani, judeţul Vâlcea şi a luat denumirea de Şcoala de Subofiţeri Jandarmi.20.1935 - Jandarmeria a asigurat ordinea

pe timpul aducerii osemintelor Domnitorului Cantemir din Rusia.23.1865 - A fost promulgat prin decret

Regulamentul pentru serviciul jandarmilor de oraş.24.1941 - Sediul Legiunii de Jandarmi

Constanţa a fost bombardat de aviaţia sovietică; 26 de jandarmi pierzându-şi viaţa şi alţi 8 fiind răniţi.27.1928 - A început construcţia sediului

Jandarmeriei române în Bucureşti, care a fost încheiată, în mod festiv, la data de 25 ianuarie 1930.28.1898 - A fost promulgată Legea nr.

2.844, pentru modificarea unor articole din Legea asupra Gendarmeriei rurale.

Mai

01.1932 - S-a înfiinţat un centru pentru dresarea câinilor de poliţie la Şcoala de Jandarmi Oradea-Mare.05.1919 - Caporalul Ilieş Ion şi

soldatul Catană Alexandru din Compania de Jandarmi Zalău au capturat un avion pilotat de 2 aviatori sovietici.08.1944 - Compania 37 Poliţie de pe

lângă Divizia 1 Munte a executat paza proaspătului fort sovietic cucerit „Maxim Gorki II” din Sevastopol.15.1942 - S-a înfiinţat Lagărul

„Vapniarka” (judeţul Jugastru) din Transnistria. La început paza acestuia era asigurată cu personal de la Inspectoratul de Jandarmi Bucureşti.16.1931 - Batalioanele de jandarmi

şi Regimentul de Jandarmi Pedeştri, care fuseseră transferate Ministerului Armatei în toamna anului 1929, au revenit la Ministerul de Interne – Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale.18.1931 - A fost deplasat în Bucovina

un detaşament de peste 500 de jandarmi, comandat de maiorul Mânecuţă Ioan pentru menţinerea ordinii, cu ocazia unor grave tulburări avându-i ca şi iniţiatori pe cuzişti.24.1937 - A avut loc punerea temeliei

„Casei Ţărăneşti” la Şcoala de Jandarmi Oradea.31.1932 - A luat fiinţă Şcoala

Pregătitoare a Ofiţerilor de Jandarmi cu reşedinţa în Bucureşti.

Page 43: JANDARMERIA ROMÂNĂ · într-un dinamism geopolitic efervescent, fără precedent, fie şi dacă invocăm doar fenomenul migraţionist, exacerbarea acţională şi sofisticarea procedurală

Mama

Te văd cum stai, cu părul albŞi mă priveşti placidăDin sufletu-ţi de stea nababŞi-o viaţă în derivă...M-ai învăţat aşa cum mulţiNu ar putea vreodatăDin piatră să ridice munţiCa mamă şi ca tată...Poate c-aşa a fost mereu, Durerea să înalţe,În timpul vreunui Prometeu, Destinele pe braţe...

Priveşte Pestalozzi-n zoriŞi se făleşte mândruC-ai învăţat, copil, să zboriPrin viitorul sumbru...Cuvinte nu ar fi să-ţi spunCu-atâta-nsemnătate-Să-ţi fie drumu-aşa de spânLipsit de bunătate?...Poate că versul unei vieţiNu e o rimă albă,Prin ridurile-ţi de tristeţi, Eşti mama mea cea dragă...Şi a iubi nu-i un conceptSă fie-n voia sorţii, Iar eu mereu am să te-aşteptAici, în faţa porţii...Şi chiar şi-atunci când n-ai să viiVei fi mereu acoloŞi îţi voi scrie poeziiŞtiind că nu sunt „solo”.

A scrie

Cineva spunea odatăC-atât e uşor a scrie,Ca o simplă promenadăSă vâsleşti prin poezieAtunci când nu ai ce spuneŞi trăieşti decât cuvinte Nici prea multe, nici puţine,Numai cât îţi poţi permite...

George ENE

Bustul domnitoruluiGrigore Alexandru Ghica

realizat de sculptorul jandarmDaniel OPREA