prof. dr. ing. augustin semenescu - erasmus pulse...opțiunile mele valorice, care trebuie să...

1 Program managerial pentru funcția de Decan – Prof.dr.ing. Augustin Semenescu

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor

PROGRAM MANAGERIAL

DECAN

Prof. dr. ing. Augustin Semenescu

Aprilie 2012

http://www.sim.pub.ro/index.php


PREAMBUL Prezentul program managerial este întocmit în scopul depunerii candidaturii la funcția de Decan al Facultății de Știința și Ingineria Materialelor, din cadrul Universității POLITEHNICA din București și în conformitate cu prevederile cuprinse în Legea Educației Naționale(Legea nr. 1/2011), în Carta Universității POLITEHNICA din București și în Regulamentul aprobat de Senatul Universității.

Programul managerial se referă la următoarele problematici: 1. Contextul național și european

2. Principii asumate, obiective şi acțiuni pentru o facultate performantă

3. Managementul activităților academice ale facultății pentru competitivitate în

context european

4. Managementul activității de cercetare științifică ‐ cercetarea ştiințifică

avansată, ca factor de creştere a competitivității Facultății de Știința și

Ingineria Materialelor, în Aria europeană a cercetării

5. Managementul resurselor umane, cea mai importantă avuție a facultății

6. Studenții ‐ centrul activității universitare din facultate

7. Internaționalizarea ca instrument al creşterii excelenței academice a facultății

8. Calitatea – valoare cheie a facultății

9. Management strategic. Management financiar, investițional şi administrativ –

în slujba excelenței universitare a facultății

10. Dialogul activ cu societatea

Programul managerial propus vizează găsirea celor mai fiabile şi performante

soluţii manageriale în domeniul activităţii facultății. Este un program pragmatic care combină experienţa și tradiția cu cerinţele la

nivel internaţional, în condiţiile de promovare a facultății la exigenţe europene. În corespondență și în totală compatibilitate cu Programul managerial al

Rectorului Universității POLITEHNICA din București, acest program prezintă o perspectivă de transformare a facultății într-un model antreprenorial, ştiinţific şi tehnologic util societăţii. El urmăreste să continuie ce a fost bine dezvoltat în facultate, să dezvolte domeniile care au funcţionat mai puţin bine şi să propună direcţii noi de dezvoltare, în contextul în care noi ne definim ca universiate şi ca facultate, relaţionăm concurenţial, în spaţiul naţional şi internaţional, cu alte facultăți și universităţi.

Propun aşadar un program de dezvoltare cumulativă – cu utilizarea și valorificarea experienței, inovativă și antreprenorială, care să consolideze facultatea în postura de lider naţional şi în acelaşi timp să o transforme într-un actor antreprenorial și competitiv la nivel internaţional.

Opțiunile mele valorice, care trebuie să guverneze facultatea, se referă la onoare, tradiţie, inovare, dinamism, pragmatism şi excelenţă.


1. Contextul național și european.

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor funcționează în cadrul unei universități cu o puternică tradiție - Universitatea POLITEHNICA din București.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti a fost înființată în anul 1818 sub conducerea lui Gheorghe Lazăr, iar astăzi, după 194 de ani, este cea mai mare universitate tehnică din România, cu un renume la nivel național și internațional bine consolidat.

Învățământul în domeniul științei și ingineriei materialelor are o puternică

tradiție în România. Absolvenții UPB au contribuit la dezvoltarea prelucrării materialelor metalice, ceramice, carbonice, care s-a concretizat în punerea în funcțiune a numeroase uzine și combinate, construite pe întreg teritoriul țării, ce produc semifabricate și piese destinate industriilor de varf: microelectronica, energetica nucleară, automatica, aeronautica, robotica, transporturi modernizate.

Primele diplome de ingineri în metalurgie au fost acordate în deceniul al treilea al secolului XX, ca urmare a înființării secției de Mine și Metalurgie, în cadrul Școlii Politehnice din București, iar prima diplomă de doctor inginer în Metalurgie a fost acordată unui inginer american, conducător de teză fiind academicianul Traian Negrescu.

Cerințele moderne ale pregătirii inginerești, în domeniul producerii de noi materiale cu caracteristici deosebite, au impus transformarea facultății de Metalurgie în cea de Știința și Ingineria Materialelor, în anul 1990. Astfel, s-a introdus în programa universitară studiul și proiectarea materialelor avansate ca: materiale compozite, materiale polifazice, sticle metalice, pulberi metalice și ceramice, materiale cu efect de memorie a formei, materiale ultraușoare, materiale magnetice, materiale antifricțiune, materiale superplastice.

În ultimele două decenii, evoluția generală a societății românești a condus la transformări notabile în învățământul superior, după un lung parcurs, care a fost accidentat de o gamă întreagă de riscuri și de pline de învățăminte experiențe antreprenoriale. România a cunoscut în ultimii ani multiple procese de transformare, care au fost influențate de criza economică și care au afectat învățământul superior.

Universitatea POLITEHNICA din București, împreună cu toate facultățile sale ar putea contribui la redresarea și modernizarea țării noastre.

Modernizarea României este necesară pentru a valorifica potenţialul de producţie, de inovare şi de spirit antreprenorial, şi mai ales pentru a schimba radical modelul de dezvoltare economică. Modelul de creştere bazat pe consumul pe datorie al unor bunuri din import a fost infirmat de criza economică. Creşterea productivităţii în industrie s-a făcut mai ales pe seama reducerii de personal – dar ceea ce lipseşte astăzi României, poate mai mult decât orice, este tocmai forţa de muncă înalt calificată angajată în economia formală.

Ca o recunoaștere a realizărilor întregii comunități academice, în ceea ce privește excelența programelor de studii, calitatea și vizibilitatea cercetării științifice, prin capacitatea sa administrativă și instituțională, Universitatea

POLITEHNICA din București s‐a clasificat în categoria universităților de cercetare avansată și educație, fiind singura universitate din România care se află în toate domeniile de ierarhizare în prima categorie (A).


România ar trebui să se îndrepte către o economie bazată pe inovare, iar pe termen mediu, politicile economice ar trebui să fie orientate spre atingerea stabilităţii macroeconomice şi, implicit, pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht și ale obiectivelor strategiei Europa 2020.

Există trei direcţii principale ale noii Strategii Europa 2020: creştere inteligentă, creştere durabilă şi creştere incluzivă. Domeniul prioritar „Creştere inteligentă” are ca scop promovarea economiei bazate pe cunoaştere. Acest obiectiv poate fi măsurat prin două dintre cele cinci obiective reprezentative ale UE:

- 3% din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare şi dezvoltare şi - rata abandonului şcolar trebuie să fie sub 10% şi cel puţin 40% din tânăra

generaţie ar trebui să aibă o specializare sau o diplomă. Statele membre trebuie să transpună aceste obiective în obiective naţionale şi

traiectorii care să reflecte situaţia actuală din fiecare stat membru şi nivelul care urmează să fie atins. Prima ţintă, de a investi 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare, a fost stabilită prin Agenda Lisabona, dar cheltuielile de C&D în Europa se situează sub 2% (în comparaţie, nivelul atinge 2,6% în SUA şi 3,4% în Japonia). Mai mult, progresul este extrem de lent, cu o creştere de numai 1,1 puncte procentuale în ultimii zece ani, şi numai şase state membre care investesc mai mult de 2% în C&D, în timp ce în majoritatea noilor state membre nivelul este mai mic de 1%. România se află printre ţările cu cea mai scăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, de numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009, când cheltuielile publice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectorului privat (mai puţin de 30% din totalul investiţiilor în C&D) se explică prin tipul de concurenţă pe piaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineficient, deoarece acestea nu reuşesc să creeze un efect de răspândire în sectorul privat. De asemenea, există o legătură slabă între cercetarea academică şi aplicaţiile industriale. În UE, pe de altă parte, principala contribuţie vine din sectorul întreprinderilor şi, spre deosebire de România, sectorul privat nonprofit, de asemenea, investeşte în C&D. Condiţiile de pe piaţa muncii din România sunt deosebit de dificile, cu toate că rata şomajului nu este neapărat ridicată în comparaţie cu media UE, dar şomajul este asimetric, afectând în special muncitorii necalificaţi, precum şi tinerii şi persoanele în vârstă. Acest fapt ridică întrebări cu privire la capacităţile sistemului de educaţie din România, precum şi la versatilitatea educaţiei şi a formării profesionale continue pentru a crea o forţă de muncă competitivă. Rata negativă de creştere a populaţiei româneşti, care a început în anii ’90, a redus deja cu 10% populaţia. La acest lucru se adaugă migraţia forţei de muncă, estimată între unu şi două milioane din populaţia forţei de muncă, dintre care majoritatea sunt pe termen scurt. Majoritatea emigranţilor sunt încă incluşi în statisticile pieţei muncii, ca inactivi, dar sunt absenţi de pe piaţa muncii din România, ceea ce face atingerea obiectivului de la Lisabona mai dificilă, şi ar putea fi parţial responsabil pentru progresul lent al ratei ocupării forţei de muncă în România. Problemele cu care piaţa forţei de muncă s-a confruntat în timpul expansiunii economice a determinat o dinamică a salariilor mai mare decât cea pe care creşterea productivităţii ar fi indicat-o, şi, ca o consecinţă, a erodat şi mai mult competitivitatea externă a României.

Odată cu izbucnirea crizei, salariile, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, au devenit prea mari pentru a putea face faţă cererii în scădere, forţând angajatorii să ajusteze forţa lor de muncă şi, prin urmare, scăzând temporar presiunea asupra pieţei forţei de muncă.


Deşi creşterea economică este de aşteptat să revină în viitorul apropiat, şi ar trebui să creeze condiţii favorabile pentru a spori participarea şi a încuraja crearea de locuri de muncă durabile, reformele politice trebuie să se concentreze pe reinserţia în câmpul muncii a acelor categorii care sunt în imposibilitatea de a profita de creşterea economică.

Tinerii, lucrătorii în vârstă, femeile şi şomerii pe termen lung sunt deosebit de afectaţi de şomajul ridicat şi/sau participarea scăzută. Aptitudinile cu care sistemul de învăţământ îi înzestrează pe absolvenţi par să fie deseori decuplate de aşteptările angajatorilor.

O mai bună adaptare a curriculei la cererea de forţă de muncă este, prin urmare, imperativă. Deschiderea unor segmente ale pieţei forţei de muncă pentru muncitorii străini ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare pentru a umple golul dintre oferta de forţă de muncă existentă şi extinderea cererii. Politicile ar trebui, de asemenea, să se concentreze asupra persoanelor sărace şi inactive. Propunerea, în cadrul Strategiei Europene 2020 pentru dezvoltare inteligentă, sustenabilă, subliniază importanţa educaţiei în atingerea ţintelor de rată a angajării. În vederea creşterii acestei rate, trebuie realizată o integrare rapidă a forţei de muncă pe piaţă, adică abilităţile, competenţele, calificările conferite prin educaţie trebuie să fie cât se poate de aproape de necesităţile pieţei muncii. Noua strategie europeană recunoaşte importanţa unui sistem educaţional de calitate şi propune ţinte de reducere a nivelului de părăsire timpurie a sistemului şcolar de sub 10% şi un procentaj al persoanelor tinere cu studii superioare de peste 40%. România nu se apropie de ţinta europeană de abandon şcolar, cu o rată de 16%, însă evoluţia este una descendentă, de la un procent de 23% în 2003, iar, în condiţiile menţinerii acestui ritm de progres, nu ar trebui să apară probleme cu atingerea valorii propuse.

Crearea condiţiilor şi stimulentelor propice investiţiilor în educaţie și infrastructură trebuie să fie o prioritate, fiind, de asemenea, în concordanţă cu propunerile UE. Starea precară a educaţiei şi a infrastructurii are un efect negativ care se răsfrânge asupra întregii economii, crescând costurile agenţilor economici.

Informaţiile disponibile sugerează faptul că, în România, calitatea şi adaptarea sistemului educaţional la piaţa muncii afectează participarea lucrătorilor la procesul muncii şi amplifică lipsa de abilităţi. Pentru a se adresa acestei provocări, sistemul educaţional trece printr-o reformă ce produce deja schimbări, în special la nivelul educaţiei obligatorii. Cu toate acestea, trebuie făcute eforturi suplimentare, în special în direcţia alinierii ariilor curriculare la cererea de studii superioare de pe piaţa muncii. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice pentru educaţie, inclusiv introducerea stimulilor bazaţi pe performanţă, precum finanţarea per capita, trebuie să facă parte din agenda de reforme.

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor este una dintre facultățile la nivel

naţional, care prin dubla sa calitate de instituţie de educaţie şi cercetare priveşte cu responsabilitate strategia sa de inovare care să conducă la creşterea impactului

Acesta este contextul general în care Facultatea de Știința și Ingineria

Materialelor, din cadrul Universității POLITEHNICA din București, poate avea o

misiune amplificată în dezvoltarea economico-socială a societății, prin asumarea

unui rol crescut în dezvoltarea economică bazată pe ştiinţă şi antreprenoriat,

devenind astfel un puternic centru de inovare şi lider regional.


rezultatelor de CDI ale facultății în mediul economico-social. În calitatea sa de motor al cercetării în domeniul tehnicii la nivel naţional şi de pepinieră a viitorilor cercetători în domeniu, facultatea este preocupată de modul în care este încurajată inovarea, pentru evidenţierea obstacolelor de ordin intern sau extern în valorificarea rezultatelor de CDI, identificarea modalităţilor de înlăturare a acestora atât sub aspectul intervenţiilor managementului, dar şi a practicilor de operare la nivelul centrelor de CDI.

În cadrul facultății funcționează următoarele centre de cercetare:

- Centrul de Cercetare si Expertizare Materiale Speciale – CEMS, care are ca principal obiectiv desfășurarea de activități de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul materialelor. - Centrul de Cercetari si Expertizari Ecometalurgice – ECOMET, care are drept obiective: proiectarea de tehnologii cu pierderi minime; conceperea de tehnologii și echipamente de depozitare ecologică și neutralizare a deșeurilor; caracterizarea ecomaterialelor industriale. - Centrul de Biomateriale – BIOMAT, care are ca principal obiectiv desfășurarea de activități de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul biomaterialelor, activități de concepție, alegere și realizare de materiale biocompatibile, tehnologii și aplicatii ale acestora (instrumentar medical, implante, proteze, organe artificiale și alte dispozitive medicale).

Universitatea și facultatea, urmare a capacităţii de adaptare, a flexibilităţii şi potenţialului creativ extrem de puternic, pot acționa pentru creşterea impactului rezultatelor de CDI în economie, prin îmbunătăţirea proceselor de transfer tehnologic îndreptate către IMM-uri, acestea din urmă constituind un sector dinamic şi eficient al unei economii. Catalizatori ai mediului economic şi tehnico-ştiinţific, IMM-urile inovative sunt factori determinanţi ai evoluţiilor economice şi sociale spectaculoase înregistrate de ţări sau regiuni ale căror performanţe au reuşit să le poziţioneze pe locuri fruntaşe în ierarhia mondială.

Strategia facultății în domeniul inovării trebuie să fie armonizată cu cea a Universității POLITEHNICA din București și cu Strategia Lisabona, în care triunghiul cunoaşterii (educaţie, cercetare, inovare), joacă un rol determinant în stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, creând sinergia necesară pentru promovarea parteneriatelor dintre mediul ştiinţific şi mediul de afaceri.

Domeniile de activitate ale facultății cuprind: - Educație, incluzând studii de master și doctorale – în departamente,

laboratoare și colective. - Cercetare, Dezvoltare, Inovare – în centre de cercetare. - Servicii.

Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor, din cadrul Universității POLITEHNICA din București, este un nesfârșit izvor de cultură tehnică, fiind instituția care a marcat în mod fundamental evoluția profesională a intelectualității tehnice din domeniul metalurgiei românești. Facultatea face parte dintr-o universitate, care reprezintă un reper valoric extrem de important al societății românești, spre care își îndreaptă speranțele noile generații de tineri și este un partener de încredere în programele de colaborare din domeniile educației, cercetării și perfecționării profesionale pentru o importantă parte a populației din România sau de pe plan internațional.

La momentul actual, ca urmare a eforturilor depuse în perioada 2008 – 2012, Universitatea POLITEHNICA din București, prin programele sale de educație, de cercetare științifică, de investiții și de colaborare cu mediul economico-social, se află


în poziție de vârf în România, poziție care este confirmată de clasificarea ca universitate de cercetare avansată și educație, de acordarea calificativului de grad ridicat de încredere și de acreditarea sa ca unitate componentă a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare de interes național.

Noile Legi ale Educației și ale Cercetării certifică faptul că în fața Facultății de Știința și Ingineria Materialelor și Universității POLITEHNICA din București stau nenumărate provocări și dificultăți, pe care le întâmpinăm cu eficiență managerială, având cunoștiință că facultatea și universitatea reprezintă unele dintre cele mai stabile instituții ale civilizației, chiar, dacă acestea sunt supuse unor presiuni reale, legate de realitățile economice, sociale, politice și culturale ale societății.

2. Principii asumate, obiective şi acțiuni pentru o facultate performantă

Viziunea Viziunea Facultății de Știința și Ingineria Materialelor este aceea potrivit căreia

aceasta acţionează pentru adaptarea continuă a procesului de învăţământ atât la cerinţele în permanentă schimbare ale pieţei forţei de muncă, cât şi la noile reglementări legislative cauzate în principal de implementarea procesului Bologna şi a noii legi a educaţiei, pentru dezvoltarea potențialului inovativ - antreprenorial al facultății şi pentru participarea sa la dezvoltarea economico-socială durabilă a agenților economici, prin asigurarea accesului la performanţă tehnologică, prin dezvoltarea mediului inovativ, introducerea sistemelor de calitate totală şi dezvoltarea resurselor umane.

Misiunea facultății

Misiunea Facultății de Știința și Ingineria Materialelor este de a genera și de a

transfera cunoaștere către societate prin:

a) formare inițială și continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socio-economic;

b) cercetare știintifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuala și colectivă, în domeniul științelor inginerești, prin asigurarea performanțelor, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora.

În sens mai larg, misiunea facultății este aceea de a crea, a conserva, a

integra, a transmite și a aplica cunoașterea, rezultatul fiind performanța științifică și calitatea înaltă a rezultatelor cercetării, excelența profesională a celor pe care școala îi formează – perfect adaptați la cerințele în continuă schimbare ale societății, precum și inserția reală în comunitate, ca factor esențial al progresului acesteia. În conformitate cu această misiune, principalele îndatoriri ale Decanului și ale Consiliului Facultății sunt indisolubil legate de creșterea performanțelor facultății în toate domeniile sale de activitate (educațional, cercetare științifică, dezvoltare strategică, centrarea programelor pe dezvoltarea profesională și personală a studenților, vizibilitatea națională și internațională, deschiderea către cooperarea cu mediul economic și social).


O facultate antreprenorială este capabilă să răspundă și să se adapteze prompt și eficient la schimbările rapide ale mediului economico-social. Conceptul de facultate antreprenorială se bazează pe calitate, competitivitate, eficiență și vizibilitate. Facultatea noastră va iniția colaborări cu marile companii și va sprijinii dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale a facultății.

Principiile de bază ale facultății în domeniul valorificării proprietăţii intelectuale a FSIM sunt:

Contribuția Facultății de Știința și Ingineria Materialelor la menținerea și consolidarea UPB, în categoria de universități de cercetare avansată și de educație, este o parte din acest program, care își propune creșterea competitivității facultății și a universității pe plan național și internațional.

Misiunea facultății se integrează în misiunea asumată de Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, care este gândită ca o intersecție a educației, prin formarea profesională, a cercetării ştiințifice, prin producerea de cunoaştere, şi a inovării ca principale obiective ale societății şi economiei bazate pe cunoaştere.

Facultatea este în deplină concordanță cu Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, care îşi asumă conceptul de universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman, prin care se condiționează capacitatea de inovare a unei țări, cât şi în ceea ce priveşte cercetarea ştiințifică producătoare de cunoaştere, precum şi prin inovațiile şi adaptările tehnologice care condiționează creşterea economică a țării.

În actul managerial se va urma conceptul de facultate antreprenorială,

ca instituție care produce valoare adăugată, în beneficiul angajaților, al studenților

și al comunității de care aparține.

- FSIM promovează cultura valorificării proprietăţii intelectuale şi a

celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din facultate.

- FSIM utilizează cele mai diversificate mijloace pentru valorificarea

proprietăţii intelectuale, incluzând cooperările pe bază de contracte cu

sectorul privat, protecţia sistematică a drepturilor de proprietate

intelectuală, licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off.

- Beneficiile rezultate din exploatarea comercială ale brevetelor de invenţie

ale FSIM vor fi împărţite între facultate şi inventatori, pe baza unui ghid care

se aprobă de universitate.

- FSIM supraveghează protecţia de copyrights referitoare la publicaţiile şi

cărţile facultății.


În acelaşi timp, facultatea se integrează în dimensiunea culturală a universității, care îşi păstrează importanța majoră în cultivarea identității instituționale şi a unei reputații distincte.

Producerea cunoaşterii, în principal prin cercetarea ştiințifică, transmiterea prin educație şi formare profesională, diseminarea prin tehnologiile informaționale, utilizarea inovației tehnologice, dimensiunea culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universității, in care se integrează facultatea.

Facultatea identifică trei factori ca fiind esențiali în demersurile acesteia de a‐şi creşte performanțele: atragerea celor mai performanți studenți și cadre didactice, resurse adecvate și o guvernanță profesionistă. Interacțiunea dinamică a acestor trei factori este caracteristica dominantă a universităților performante la nivel mondial.

Facultatea va avea în vedere factorul cel mai important în dezvoltarea excelenței universitare, care îl reprezintă atragerea unei mase critice de studenți de vârf şi de cadre didactice cu spirit creativ-antreprenorial, prin realizările lor didactice şi ştiințifice. În acest sens, atragerea de studenți, şi alții decât proprii absolvenți, pentru a urma cursuri de master, doctorat sau postdoctorale, precum şi de cadre didactice, dacă este posibil chiar de pe o piață internațională, sunt considerați ca factori de succes în activitatea facultății la nivel național și mondial.

Sunt cunoscute costurile enorme pe care le presupune funcționarea unei universități, care îşi asumă ca misiune cercetarea ştiințifică avansată, ceea ce impune ca o necesitate existența resurselor adecvate.

Facultatea își va aduce contribuția la asigurarea resurselor financiare, care pot proveni din alocările bugetare, contractele de cercetare obținute prin competiție de la instituții publice sau private, fonduri europene, donații sau taxe de studii, precum şi prin valorificarea patrimoniului universitar în parteneriate cu mediul economic.

În acest domeniu, strategia facultății ține cont de scăderea ponderii fondurilor provenite din bugetul național, care asigură securitatea financiară a instituției. În contextul resurselor financiare disponibile, o corelație poate fi stabilită între salariile cadrelor didactice şi ale cercetătorilor şi rezultatele universității.

Buna guvernanța a facultății include elemente legate de cadrul legislativ, mediul competitiv şi gradul de autonomie academică şi managerială, de care se

bucură facultatea. Cele mai performante instituții activează într‐un mediu care promovează competitivitatea, curiozitatea ştiințifică fără limite, gândirea critică, inovarea, creativitatea și spiritul antreprenorial.

Autonomia universitară, structuri de conducere relevante și un management puternic, cu calități în domeniul leadership‐ului, sunt elemente cheie pentru facultate, care se află în fața unor misiuni multiple și a unor provocări din ce în

ce mai complexe, într‐un mediu global. Pentru a avea succes, structurile de conducere universitară ale facultății

trebuie să acționeze în mod strategic în ceea ce privește direcția spre care se îndreaptă, să fie mai eficiente și să producă rezultate măsurabile, să identifice

moduri prin care este posibilă îmbunătățirea capacității leader‐ilor de a îndrepta facultatea în direcția bună, în conformitate cu misiunea asumată.

De asemenea, facultatea își insusește Programul Managerial al Rectorului, prin care se stabilește că trebuie promovată o filozofie a succesului și excelenței, o cultură a reflexiei constante asupra prezentului și direcțiilor de viitor, a schimbării și învățării la nivelul universității.


În deplin acord cu Programul Managerial al Rectorului, facultatea are în preocupare contribuția la atingerea obiectivelor stabilite prin strategia Europa 2020.

Prin strategia Europa 2020, Uniunea Europeană pune în fața statelor membre următoarele obiective: • să se îmbunătățească calitatea sistemelor naționale de învățământ; • să se întărească performanța în cercetare; • să se promoveze inovarea și transferul de cunoștințe în Uniune; • să se folosească pe deplin tehnologiile informației și comunicațiilor; • să se asigure transpunerea ideilor inovatoare în noi produse și servicii care generează creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană și mondială.

Obiectivele strategice ale facultății Obiectivele strategice ale facultății sunt definite în raport de Programul

Managerial al Rectorului și în contextul în care, în această perioadă, Universitatea POLITEHNICA din București va trebui să dezvolte avantaje competitive pentru a putea performa prin excelenţă nu doar la nivel national, ci şi european.

Obiectivele facultății stabilite sunt: 1. Dezvoltarea amplificată a cercetării ştiinţifice prin dezvoltarea de

laboratoare de cercetare performante; acestea vor fi grupate în Centre de Cercetare interdisciplinare, care vor fi reorganizate într-un parteneriat cu Institutul de Cercetare al UPB, institutul cu autonomie academică, tehnică şi financiară, care deservește întreaga comunitate academică şi generează o cercetare interdisciplinară de forţă şi promovează cercetarea aplicativă cu mare impact economic.

2. Dezvoltarea ofertei educaţionale pe ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat, astfel încât acestea să devină atractive şi competitive nu doar la nivel regional şi naţional, ci şi în context european. Crearea de programe de studii bilingve cu predare în limbi de circulaţie internaţională, capabile să atragă studenţi, masteranzi şi doctoranzi şi din spaţiul central-european sau din alte țări.

3. Dezvoltarea programelor de educare şi formare profesională pe tot parcursul vieţii (Lifelong Learning), în concordanţă cu Nomenclatorul European al Specializărilor.

4. Implicarea în mai mare măsură a studenţilor în procesele decizionale care îi privesc, constituirea unei comisii de analiză şi implementare a observaţiilor şi sugestiilor studenţilor. Această comisie va avea ca atribuţii şi elaborarea de măsuri privind facilitarea accesului studenţilor la Sistemul de Credite Transferabile la nivel European (ECTS), cât şi promovarea de “joint curricula” şi oferirea de “joint degrees” absolvenţilor facultății noastre.

5. Asumarea unui rol activ al facultății în relaţia cu mediul economic şi privat din ţară şi străinatate, în contextul european de globalizare şi competitivitate.

6. Dezvoltarea de proiecte noi de cooperare la nivel european şi cu ţări din Spaţiul Extra-European, în condiţiile în care programele cu finanţare europeană îşi vor modifica, din 2012, pachetele de informaţii şi condiţiile de eligibilitate.

7. Atragerea de noi fonduri şi a unei resurse umane de calitate (cadre didactice şi cercetători, studenţi), în condiţiile în care valoarea unei facultăți este intrinsec stabilită de valoarea oamenilor care o definesc.

8. Dezvoltarea procesului de valorificare a proprietății intelectuale a facultății.


Pentru a îndeplinii aceste obiective, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, cu fondurile atrase și cu accentul pe nevoile agenților economici și pe oportunitățile pieței.

În acest context, în deplin acord cu strategia Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, pentru Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor se impun următoarele obiective şi acțiuni specifice:

Educație • câştigarea unei reputații internaționale în ceea ce priveşte educația. Cercetare • câştigarea unei reputații internaționale în ceea ce priveşte cercetarea; • identificarea şi dezvoltarea unor direcții de cercetare care pot aduce un avantaj competitiv facultății; • generarea de idei inovatoare şi producerea cunoaşterii ştiințifice fundamentale şi aplicate în mediul economic. Resurse umane şi studenți • atragerea unei mase critice de studenți de vârf şi de cadre didactice care sunt creativi și au spirit antreprenorial; • producerea de absolvenți care să ocupe poziții cheie în administrația publică sau mediul economic şi social; • atragerea unor cercetători de renume internațional în domeniile lor de activitate; • recrutarea studenților şi a personalului de pe o piață internațională; • atragerea unei proporții ridicate de absolvenți, în programe de formare sau cercetare; • atragerea şi păstrarea celui mai bun personal. Internaționalizare • operarea pe o piață globală şi internaționalizarea unora dintre activități (prin conexiuni în domeniul cercetării, schimburi de studenți şi personal, invitarea unor cadre didactice cu renume mondial). Bună guvernanță • furnizarea unui mediu favorabil activităților didactice şi de cercetare, pentru studenți şi cadre didactice, prin spații de învățământ şi cercetare, dar şi facilități adecvate de cazare şi pentru activități sociale ale studenților adecvate; • stabilirea unei echipe manageriale de top, cu viziune strategică şi planuri de implementare adecvate; • atragerea de resurse financiare suficiente, care să permită o balanță financiară stabilă; • diversificarea resurselor financiare atrase.


Calitate • compararea permanentă cu facultăți şi departamente de top din lume, în vederea ajustării planurilor şi obiectivelor strategice. Dialogul cu societatea • aducerea unei contribuții importante la edificarea societății şi economiei bazate pe cunoaştere, inclusiv prin implicarea în viața societății.

Facultatea va contribui la atingerea acestor obiective, prin care Universitatea POLITEHNICA din București va dobândi următoarele atribute fundamentale:

1. Consolidarea ca universitate de cercetare – dezvoltare – inovare avansată și de educație, cu un înalt nivel de performanţă în spaţiul naţional şi european.

2. Dezvoltarea universităţii ca generator de resurse umane de calitate (studenţi - cadre didactice - cercetători), cu capabilităţi definite prin condiţii şi indicatori de performanţă congruenţi cu setul de bune standarde al „European Research - Learning Area”.

3. Consacrarea universităţii ca for de creaţie - dezvoltare - implementare de servicii inovative către comunitate şi formatoare de resurse umane cu grad înalt de educaţie la nivelul exigenţelor de competitivitate europeneană.

3. Managementul activităților academice ale facultății pentru competitivitate în context european

În această perioadă, mediul academic traversează un proces continuu de

transformare și globalizare, ca urmare a reconsiderării funcției sociale a învățământului superior, prin trecerea de la un învățământ de elită la un învățământ de masă. Pornind de la aceste considerente, studenții devin cea mai importantă resursă, ceea ce face ca managementul universitar să fie astfel regândit încât procesul de învățământ să fie centrat pe interesul studenților.

Competiția internă şi internațională interuniversitară, ofertele de pregătire

superioară non‐universitară ale companiilor private, care, prin flexibilitate şi eficiență, pot răspunde unor nevoi concrete, reprezintă provocări majore pentru comunitatea academică.

Înființarea de noi programe de studii a condus în ultimii ani la creșterea numărului studenților universității, iar calitatea pregătirii candidaților a crescut în mod constant.

O prioritate pentru facultate și pentru Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti rămâne în continuare recrutarea de studenți talentați, cu o bună pregătire în domeniul ştiințelor exacte, inclusiv prin atragerea de studenți din alte țări, pe baza unor strategii de admitere judicios elaborate şi în conformitate cu legislația în domeniu.

Menținerea și dezvoltarea structurilor academice ale universității – facultățile, constituie un aspect important în planul managerial al rectorului, la care aderă facultatea. Acreditarea și autorizarea provizorie a tuturor programelor de studii, clasificarea acestora în prima categorie (A), cadre didactice performante, management adecvat, stabilitate financiară și, nu în ultimul rând, atractivitatea crescândă a învățământului tehnic în facultate și în Universitatea POLITEHNICA din


Bucureşti, toate constituie argumente solide în menținerea actualelor structuri academice. Mai mult, se are în vedere extinderea autonomiei departamentelor pentru dezvoltarea curriculară a programelor de studii.

Un obiectiv strategic al managementului activităților academice pentru perioada 2012 – 2016 îl constituie menținerea şi dezvoltarea ofertei educaționale pe ciclurile de licență, masterat şi doctorat, astfel încât acestea să devină atractive şi competitive, nu doar la nivel regional şi național, ci şi în context european.

Dintre acțiunile asumate în această direcție, menționăm: • înnoirea permanentă a conținutului disciplinelor din curriculum; • dezvoltarea cursurilor cu abordare problematizată, care să permită răspunsuri rapide la exigențele locurilor de muncă; • dezvoltarea aplicațiilor cu corespondent în mediile de producție, economico - financiare, administrative; • sporirea flexibilității în ceea ce priveşte mobilitatea orizontală a studenților; • creşterea ponderii activităților de pregătire individuală a studenților.

Modernizarea, adaptarea şi flexibilizarea programelor de studii, în sensul asigurării competențelor prin care se defineşte cariera profesională în acord cu cerințele pieței muncii, cu evoluțiile şi standardele internaționale, sunt obligatorii în abordarea managementului activităților academice. O ofertă educațională diversificată şi focalizată pe programe de studii specifice economiei cunoaşterii reprezintă o premisă esențială pentru formarea şi dezvoltarea acestor competențe,

care să faciliteze inserția socio‐profesională de după absolvire. De asemenea, creşterea calității programelor de studiu oferite de către facultate absolvenților de liceu este posibilă şi prin promovarea unui proces educațional formativ axat pe rezultatele învățării, capacitate de dezvoltare personală şi spirit antreprenorial. Va fi astfel urmărită dezvoltarea, prin programe de educație complementară constituite din module de discipline optimale şi facultative, a capacităților de adaptare la schimbare, a abilităților de leader, de comunicare, a creativității şi a capacității de inovare. Studiile de doctorat vor continua să reprezinte punctul forte al ofertei educaționale a facultății și a universității, studii care se vor derula prin Şcoala de Studii Doctorale a Universității POLITEHNICA din Bucureşti. Astfel, activitatea ştiințifică de mare relevanță se va desfăşura cu precădere în şcolile doctorale şi la nivelul grupurilor de cercetare constituite în jurul marilor personalități ştiințifice din universitate, în sensul creşterii performanțelor ştiințifice pentru toate programele de doctorat organizate de universitate. De asemenea, se va avea în

vedere dezvoltarea studiilor doctorale în co‐tutelă şi deschiderea programelor de doctorat spre mediul economic, precum şi abordarea în cercetările doctorale a domeniilor de vârf şi a celor interdisciplinare.

Practica, atât la nivel de studii de licență, cât şi de masterat, trebuie să contribuie la creşterea competențelor, dar mai ales a abilităților practice ale absolvenților şi la o mai bună integrare pe piața muncii. Prin urmare, o atenție deosebită se va acorda organizării acestei activități şi creşterii eficienței practicii, în special prin mărirea numărului de agenți economici cu care să se încheie parteneriate. Un rol important îl va avea atragerea de fonduri europene în vederea susținerii financiare a acestei activități. De o deosebită importanță este, de asemenea, sporirea investițiilor în baza materială a laboratoarelor, în dotarea şi reabilitarea spațiilor de învățământ, precum şi în informatizarea sistemului de predare şi evaluare.


Facultatea trebuie să devină un important furnizor de formare continuă pentru generarea de noi competențe ştiințifice şi reactualizarea competențelor dobândite în formarea inițială.

În ceea ce priveşte formarea continuă, se vor urmări obiectivele: • dezvoltarea unor structuri instituționale dedicate; • diversificarea permanentă a ofertei de formare continuă; • dezvoltarea şi implementarea unor programe modulare, flexibile, adaptate profilului şi nevoilor educaționale ale cursanților sau cerințelor exprimate de către agenții economici; • utilizarea tehnologiilor informării şi comunicării în sprijinul flexibilizării ofertei

educaționale şi dezvoltării unor programe de educație la distanță şi e‐learning. Rolul de Decan, în managementul activităților academice, se asumă atât printr‐o

strategie a resurselor umane, cât şi printr‐un plan de dezvoltare instituțională, aprobate de Senatul universitar, care urmăresc elaborarea realistă şi eficientă a ofertei educaționale a universității, în acord cu tendințele de pe piața forței de muncă şi obiectivele asumate prin misiunea universității. În plus, o atenție deosebită se va acorda promovării programelor de master dezvoltate în parteneriat cu agenții economici, întrucât de aici derivă posibilitatea absorbției pe

piața forței de muncă a absolvenților, într‐un procent foarte ridicat, în domeniul lor de pregătire.

Activităţi şi acţiuni suport:

- Definirea calificărilor universitare în termeni de specialitate, competenţe, abilităţi şi comportamente pe fiecare nivel de pregătire universitară şi urmărirea angajării absolvenţilor în profesiile pentru care au fost formaţi. - Corelarea planului de învăţământ şi a conţinutului programelor analitice pentru fiecare program de studiu cu calificarea universitară oferită la absolvire. Revizuirea curriculei de învăţământ la sfârşitul fiecărui ciclu de pregătire universitară pentru toate cele trei niveluri: licenţă, masterat şi doctorat. - Asigurarea unei bune legături între pregătirea prin programele de licenţă, masterat şi doctorat prin preluarea unor componente ale pregătirii teoretice de la un ciclu la altul. - Dezvoltarea sistemului de formare prin cercetare prin iniţierea de programe de studii postdoctorale, care să asigure formarea cercetătorilor, dar şi pregătirea specifică a viitorilor conducători de doctorat. - Stabilirea unei structuri echilibrate între numărul studenţilor de la programele de licenţă, masterat şi doctorat. - Analiza rezervei de cadre pentru fiecare disciplină sau grup de discipline, având în vedere aplicarea legii educaţiei, privind pensionarea la 65 ani, pentru dimensionarea corelată a angajamentelor didactice şi de cercetare ale fiecărui cadru didactic, astfel încât să se evite situaţiile de supraîncărcare, suprapuneri de activităţi, etc. - Dimensionarea optimă a formaţiilor de studii la niveluri care să permită o bună eficienţă a activităţii didactice, în special la ciclurile de masterat şi doctorat. - Organizarea programelor de studii în limbi străine de circulaţie internaţională, în colaborare cu universităţi partenere din Uniunea Europeană. - Susţinerea cursurilor de metodologia cercetării ştiinţifice, a inovării și transferului tehnologic, care să dezvolte la studenţi abilităţi de documentare, gândire creativă, elaborare de proiecte proprii de cercetare, inovare și de valorificare a proprietății


intelectuale, de susţinere publică a lucrărilor ştiinţifice, de redactare a lucrărilor ştiinţifice destinate publicării, de relaționare cu mediul economic. - Introducerea de cursuri opţionale de inovare antreprenorială în parteneriat cu mediul economic privat, în special la masterat şi doctorat, pentru a dezvolta responsabilitatea, creativitatea şi gândirea tehnică antreprenorială a absolvenţilor. Introducerea sistemului de realizare a practicii prin colaborare directă cu mediul de afaceri, pentru cunoaşterea posibilităţilor şi nevoilor fiecarui partener, pe bază de convenţii încheiate între firme, facultate şi student. - Extinderea colaborării cu mediul de afaceri, în principal pentru armonizarea conţinutului disciplinelor cu nevoile reale ale industriei, pentru determinarea competenţelor ce trebuie formate viitorilor absolvenţi, precum şi pentru efectuarea stagiilor de practică de specialitate. Găsirea de soluţii colaborative de stimulare a practicii studenţilor în mod direct de către partenerii industriali. Reprezentanţii universităţii şi ai patronatelor, împreună cu ALUMNI vor organiza periodic dezbateri publice pentru a susţine aceste practici. - Dezvoltarea programelor de pregătire profesională continuă (Life Long Learning). - Extinderea controlului calităţii asupra programelor de studiu, prin evaluarea periodică a conţinutului disciplinelor din planurile de învăţământ pentru fiecare specializare. - Extinderea şi realizarea de noi schimburi academice cu universităţi internaţionale de prestigiu, în vederea creşterii calităţii programelor de studiu oferite. - Perfecţionarea metodelor de predare şi seminarizare prin stimularea şi receptarea adecvată, de către profesori, a feed-back-ului din partea studenţilor; utilizarea formelor participative bazate pe interactivitate student-profesor, student-cercetător şi student-student. - Perfecţionarea sistemului de evaluare a calităţii personalului didactic în sensul respectării unei juste corelaţii între cele două componente ale activităţii, învăţământ şi cercetare, inclusiv în sensul aplicării de criterii individuale a căror îndeplinire să se reflecte în mod direct în performanţele instituţionale. - Creşterea numărului de cursuri şi conferinţe susţinute de către profesori invitaţi din universităţi de top din Europa şi spaţiul Extra-European. - Dezvoltarea bibliotecii clasice şi virtuale, sporirea fondului de carte clasică şi on-line. Creşterea ponderii, în fondul de carte al bibliotecii universității, a monografiilor, articolelor ştiinţifice de actualitate şi a volumelor de contribuţii, în raport cu manualele. - Creşterea numărului de baze de date utile în documentarea ştiinţifică.

4. Managementul activității de cercetare științifică ‐ cercetarea ştiințifică avansată, ca factor de creştere a competitivității Facultății de Știința și Ingineria Materialelor, în Aria europeană a cercetării

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti trebuie să îşi consolideze în

următorii patru ani poziția de leader în cercetarea ştiințifică universitară din România. Astfel, locul ocupat în ierarhia stabilită prin evaluarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului trebuie păstrat, şi în acelaşi timp se vizează ameliorarea poziției universității în clasamentele internaționale.

La această cerință, facultatea își va aduce contribuția sa maximă.


Pentru îmbunătățirea calității activității de cercetare ştiințifică şi creşterea vizibilității, sunt vizate de facultate direcțiile de acțiune prezentate în continuare. (1) Măsuri de organizare administrativă a cercetării ştiințifice prin concentrarea activităților ştiințifice din domeniile caracteristice facultății, în scopul integrării

acestora într‐o entitate cu potențial de rezultate teoretice şi aplicative de nivel înalt ‐ Institutul de Cercetări “Politehnica”. În acest nou cadru, vor fi oferite cadrelor didactice şi cercetătorilor din facultate condiții optime de lucru, fără elemente birocratice, cu o administrație suplă şi eficientă. În acelaşi timp, se vizează menținerea şi întărirea autonomiei centrelor de cercetare existente în acest moment în facultate, cu rezultate notabile în activitate. (2) Măsuri de stimulare a competiției interne din facultate, pentru obținerea de rezultate calitativ superioare în activitatea de cercetare. Astfel, pentru fiecare domeniu de cercetare, se vor organiza competiții interne de proiecte de cercetare, cu adresabilitate pentru echipe de cercetare ce includ tinere cadre didactice. Aceste proiecte vor fi finanțate din venituri proprii ale facultății şi vor fi implementate prin următoarele programe:

- Cercetare fundamentală şi cercetare de graniță în domenii emergente ‐“Creație ştiințifică în UPB - FSIM”;

- Cercetare aplicativă cu finalizare în produse, concepte, tehnologii originale cu

potențial comercial ridicat ‐“Produse inovative UPB - FSIM”. (3) Măsuri de premiere a rezultatelor ştiințifice remarcabile obținute anual în domeniile specifice de cercetare, exprimate prin: • brevete naționale şi internaționale aplicate şi valorificate industrial; • articole ştiințifice publicate în reviste cu un factor de impact/scor relativ de influență ridicat. (4) Dezvoltarea performanțelor cercetării, prin ridicarea standardelor ştiințifice în şcolile doctorale de la nivelul facultății. Astfel, şcolile doctorale vor constitui principala resursă de specialişti pentru Institutul de Cercetări “Politehnica”. (5) Stimularea constituirii de grupuri de cercetare pe domenii interdisciplinare, care să beneficieze de expertiza şi competența unui leader de grup, cu rezultate afirmate deja la nivel național şi internațional. Leaderii grupurilor de cercetare vor fi conducătorii de doctorat, iar grupurile vor putea reuni doctoranzi, postdoctoranzi, cadre didactice tinere şi cercetători atraşi prin mobilități interne şi internaționale. (6) Atragerea în grupurile de cercetare din facultate a studenților de top din anii terminali la studiile de licență, de la master, cât şi doctoranzi, care provin de la universități din țară şi străinătate. Se are în vedere oferirea unor condiții de lucru stimulative, inclusiv prin facilități financiare de participare la conferințe internaționale de prestigiu, finanțate din venituri proprii ale facultății. (7) Internaționalizarea activității de cercetare ştiințifică prin stimularea participării cadrelor didactice la programele FP7 şi la noul program Orizont 2020, care să permită facultății noastre accederea în rândul țărilor cu o contribuție semnificativă la consolidarea Ariei europene a cercetării ştiințifice (European Research Area). La realizarea acestui obiectiv vor contribui şi mobilitățile internaționale de studiu din cadrul programelor doctorale şi postdoctorale. Unul dintre obiectivele majore ale noului Consiliu Universitar de Studii Doctorale, la care aderă facultatea, va fi creşterea capacității instituționale a Universității POLITEHNICA din Bucureşti de primire a doctoranzilor străini, cu accent pe cei proveniți din țările emergente. În acest sens, Consiliul Universitar de Studii Doctorale va elabora şi implementa o


strategie “agresivă” de racolare a doctoranzilor străini de pe piața educațională din Europa, Asia şi Africa. (8) Alcătuirea unei baze de date performante privind producția ştiințifică a

facultății, care să permită o înregistrare facilă a rezultatelor cercetării ştiințifice, printr‐o interfață prietenoasă. (9) Stabilirea temelor de cercetare prioritare Orizont 2020 ca obiective strategice pentru activitatea de producție ştiințifică a facultății. Acestea sunt, aşa

cum le defineşte Comisia Europeană, grupate în şase teme‐cheie: • sănătatea, schimbările demografice și bunăstarea; • securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea în domeniul marin și maritim și bioeconomia; • sursele de energie sigure, ecologice și eficiente; • mijloacele de transport inteligente, ecologice și integrate; • combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; • societățile sigure, inovatoare și incluzive. (10) Dezvoltarea activității de cercetare ştiințifică şi inovare, în vederea valorificării prin transfer tehnologic, în domenii vizate de strategia Orizont 2020 ca fiind prioritare pentru dezvoltarea capacităților industriale: fotonica, microelectronica și nanoelectronica, nanotehnologiile, materialele avansate, sistemele avansate de fabricație și de prelucrare și biotehnologia. (11) Facultatea va acorda o atenție deosebită activităților de cercetare care au în vedere produse şi servicii inovatoare, care oferă oportunități de afaceri şi

îmbunătățesc viața oamenilor, inclusiv prin crearea de firme „spin‐off” / „start‐up”. Pe baza unei strategii privind managementul activității de cercetare, axată pe cele 11 direcții de acțiune, aprobată de Senatul universitar, facultatea va colabora la identificarea resurselor adecvate și suficiente pentru ca Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti să devină, la orizontul anului 2020, o universitate de

top în Sud‐Estul Europei în cercetarea ştiințifică şi totodată un pol de competență, cunoaştere şi competitivitate.

Activităţi şi acţiuni suport: - Perfecţionarea facultăţii ca actor activ în abordarea programelor de cercetare naţionale şi europene şi creşterea ratei de succes în aceste competiţii; distribuirea fondurilor de CDI obţinute prin finanţări complementare în funcţie de criteriile de performanţă. - Colaborarea la dezvoltarea unui institut de cercetări al UPB, cu asigurarea infrastructurii şi logisticii aferente. Institutul va include centre şi colective de cercetare interdisciplinare autonome, precum şi colective de servicii suport inclusiv dezvoltarea de “Start-up-uri”, “spin-of-uri” şi incubatoare de afaceri. Adoptarea unei structuri de personal de cercetare şi personal auxiliar, dimensionată şi retribuită în mod corespunzător din resurse proprii ale facultăţii, resurse bugetare şi resurse private. - Încurajarea acreditării interne, naţionale şi internaţionale a laboratoarelor și centrelor de cercetare; asigurarea unei mari autonomii în raport cu alte activităţi din cadrul facultăţii. În acest fel se va întări caracterul inter - şi trans-disciplinar al cercetărilor şi vor fi evitate fragmentarea şi dispersarea eforturilor de cercetare ale cadrelor didactice din facultate. - Stimularea participării la realizarea granturilor gestionate de CNCS, a contractelor din cadrul programelor naţionale de cercetare dezvoltare gestionate de UEFISCDI, a


programelor internaţionale dar şi a contractelor cu mediul de afaceri. Creşterea ponderii output-ului ştiinţific al fiecărui membru al comunităţii academice pentru dezvoltarea în cariera profesională. - Pentru a facilita participarea la diverse tipuri de competiţii în cercetare se vor creea resurse financiare la nivelul fiecărui centru de cercetare pentru susţinerea cheltuielilor de documentare, redactare, depunere de documentaţii, dar şi pentru cofinanţare acolo unde este cazul. O atenţie deosebită va fi dată încurajării cadrelor didactice tinere, aflate la începutul carierei universitare, pentru cofinanţarea unor stagii de specializare, cât şi a unor participări la manifestări ştiinţifice. - Dezvoltarea şi încurajarea activităţii de cercetare în colaborare cu mediul economic, printr-o prezenţă activă a reprezentanţilor facultăţii în relația cu reprezentanţii mediului de afaceri, astfel încât aceasta să reprezinte cel puţin 20% din activitatea de cercetare din cadrul facultății şi recunoaşterea acesteia în evaluarea performanţelor cadrelor didactice. - Susţinerea prestigiului revistelor editate de facultate. Fiecare revistă cotată ISI va fi premiată anual din fonduri proprii provenite din activitatea de cercetare. - Premierea articolelor ştiinţifice valoroase publicate în reviste de top. - Elaborarea de noi proiecte de cercetare instituţionale, care să asigure o infrastructură modernă pentru centrele de cercetare, capabilă să permită realizarea unor cercetări de vârf la nivelul exigenţelor internaţionale. Elaborarea de noi proiecte de management şi resursă umană, capabile să finanţeze personal TESA şi tehnic de calitate în centrele de cercetare ale facultăţii. - Susţinerea participării facultății la expoziţii / saloane ştiinţifice naţionale şi internaţionale. - Creşterea implicării studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în activităţi de cercetare interdisciplinare aplicative, prin crearea de consorţii de cercetare inter-universitară şi parteneriate ştiinţifice inter-universitare şi agenţi economici.

VALORIFICAREA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Obiective: - Dezvoltarea comunicării şi valorificării proprietăţii intelectuale a facultății, a informării ştiinţifice şi tehnologice a agenţilor economici, a transferului de tehnologii şi a managementului calităţii pentru creşterea competitivităţii mediului economic. - Promovarea culturii valorificării proprietăţii intelectuale şi a celorlalte rezultate ale cercetărilor ştiinţifice din facultate. - Utilizarea celor mai diversificate mijloace pentru valorificarea proprietăţii intelectuale, incluzând cooperările pe bază de contracte cu sectorul privat, protecţia sistematică a drepturilor de proprietate intelectuală, licenţierea acestor drepturi şi crearea de firme spin-off. - Împărțirea între facultate şi inventatori a beneficiilor rezultate din exploatarea comercială a brevetelor de invenţie ale facultății, pe baza unui ghid care se aprobă de universitate. - Supravegherea protecţiei de copyrights referitoare la publicaţiile şi cărţile facultății. - Dezvoltarea parteneriatului economic şi informaţional. - Creşterea gradului de documentare tehnologică. - Creşterea potenţialului de absorbţie tehnologică al agenţilor economici. - Formarea / perfecţionarea resurselor umane inovative.


- Creşterea numărului de IMM – uri care aplică tehnologii noi. - Introducerea managementului calităţii totale în domeniul inovării. - Dezvoltarea reţelelor informaţionale inovative. - Introducerea principiilor antreprenoriatului, inovării şi transferului tehnologic în educaţie. - Creşterea gradului de informare a publicului în domeniile ştiinţei, tehnologiei şi valorificării proprietăţii intelectuale.

Activităţi şi acţiuni suport: - Dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Centrul interuniversitar pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale CTT POLITECH, care funcționează în cadrul UPB. - Elaborarea unui Ghid de valorificare a proprietății intelectuale. - Dezvoltarea şi utilizarea rețelelor electronice de conexiune cu industria, pentru a forma baza de date cu problemele tehnice ale firmelor, iar pentru rezolvarea acestora facilitează cooperarea dintre acestea şi centrele de cercetare din facultate. - Iniţierea şi realizarea de proiecte în domeniul inovării şi transferului tehnologic. - Conducerea şi organizarea de workshops, conferinţe şi seminarii pentru facultate, comunitaţile locale şi industrie în scopul conştientizării acestora asupra problematicilor inovării şi transferului tehnologic. - Asigurarea de suport cercetătorilor la început de carieră pentru aplicarea ideilor acestora, prin utilizarea instrumentelor specifice inovării. - Asigurarea suportului tehnic şi legal investitorilor care achiziţionează licenţe de brevet de invenţie şi facilitarea comunicării dintre aceştia şi autorii invenţiilor. - Prestarea de training şi consultanţă în domeniul legislaţiei interne şi internaţionale privind proprietatea intelectuală. - Organizarea de training şi dezvoltarea curriculei pentru formare inovativ – antreprenoriala. - Evaluarea juridică şi legală a ideilor, articolelor ştiinţifice şi a rezultatelor cercetării din facultate, în scopul determinării tipului de protecţie legală care poate fi promovat. - Examinarea tehnică a ideilor inovative în scopul determinării aplicabilităţii, stadiului cunoscut al tehnicii şi corespondenţei cu cerinţele tehnice care sunt stipulate în legislaţia privind proprietatea intelectuală. - Elaborarea cererilor de brevet de invenţie conform metodologiei legale, în vederea obţinerii protecţiei naţionale sau internaţionale. - Elaborarea documentelor necesare transferului tehnologic, cum sunt clauze confidenţiale, contracte de licenţă, declaraţii sub semnatură, obligaţii etc. - Evaluarea proprietăţii intelectuale pentru determinarea valorii economice predictibile a ideii inovative, prin utilizarea metodei optime în fiecare caz în parte. - Asigurarea marketing-ului proprietăţii intelectuale în vederea obţinerii licenţierii celei mai avantajoase. - Promovarea ofertelor de proprietate intelectuală ale facultăţii în mediul economic local, regional, internaţional şi la întreprinderi industriale. - Dezvoltarea cooperării şi a comunicării cu agenţii economici la nivel local, regional şi internaţional. - Crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea proprietăţii intelectuale şi dezvoltarea transferului tehnologic.


- Promovarea parteneriatelor strategice în domenii cum sunt cercetarea, dezvoltarea, construcţie instituţională, şi training specializat. - Asigurarea marketing-ului privind oferta şi potenţialul de CDI al facultăţii în mediul economic local, regional sau internaţional. - Colaborarea cu reţele - suport al cercetării şi dezvoltarea relaţiilor strategice cu institutii de cercetare si cu agenţi economici in domeniile de cercetare şi dezvoltare ale facultăţii. - Elaborarea de ghiduri practice pentru cercetare – dezvoltare şi documente privind politica facultăţii în acest domeniu. - Follow-up asupra proiectelor de CDI ale facultăţii aflate în derulare. - Includerea centrelor de cercetare ale facultăţii în reţele similare. - Informarea asupra surselor şi oportunităţilor de finanţare a proiectelor facultăţii. - Dezvoltarea capacităţii de CDI a facultăţii prin training, cursuri, workshops şi seminarii.

5. Managementul resurselor umane, cea mai importantă avuție a

facultății

Cultura organizațională, tradițiile și resursele umane reprezintă calea cea mai sigură de a diminua riscurile şi de a creşte performanțele.

Resursele umane reprezintă cea mai importantă avuție a unei organizații, întrucât performanța nu poate fi atinsă fără resurse umane de calitate. O instituție poate face față multor provocări, cu o singură excepție: lipsa unei resurse umane de calitate.

Facultatea reprezintă în primul rând o comunitate a elitelor, formată din dascăli, studenți, personal didactic auxiliar, care trebuie să lucreze în armonie. Ca și Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, facultatea este deținătoarea unui corp profesoral de excepție, ce îşi trage seva de la marile personalități ştiințifice care au

slujit această şcoală. Cu o tradiție ce i‐a adus prestigiu, facultatea noastră trebuie să țintească permanent performanța.

Constrângerile de ordin obiectiv (schimbarea de generații), precum şi cele de ordin legislativ (blocarea posturilor, salarizarea insuficientă), reprezintă provocări

majore pentru facultate, astfel încât, doar printr‐un management dedicat, centrat pe ideea identificării de resurse, se poate asigura stabilitatea şi sustenabilitatea în condiții de criză. Pensionarea masivă impusă de constrângerile Legii Educației Naționale nr. 1 din 2011, coroborată cu stabilirea arbitrară a unor condiții de promovare a cadrelor didactice tinere care se aplică practic retroactiv, contribuie

decisiv la crearea în facultate a unei stări de incertitudine, ce trebuie depășită printr‐o strategie managerială adecvată.

În acest context, deloc favorabil, este cu atât mai important să existe o abordare atentă, bazată pe o analiză serioasă a realității următorilor ani, astfel încât să se fundamenteze decizii strategice în ceea ce priveşte managementul resurselor umane, în vederea asigurării stabilității corpului didactic, creșterii performanțelor acestuia, astfel încât procesul de învățământ și cercetare să nu fie afectat.

Strategia ce priveşte resursele umane are la bază următoarele principii: • promovarea excelenței academice; • promovarea unei culturi organizaționale bazată pe performanță și probitate;


• susținerea autonomiei profesionale în dezvoltarea în carieră, inclusiv prin participarea la programe de formare continuă; • selecția și avansarea în cariera didactică a celor mai performanți tineri; • cultivarea dialogului permanent cu întreaga comunitate, inclusiv prin implicarea personalul didactic și de cercetare, şi a personalului didactic auxiliar, în procesul de adoptare a deciziilor; • menținerea și susținerea dialogului sindical. Direcțiile de acțiune ce decurg din principiile enunțate anterior vizează: (1) Stimularea rezultatelor profesionale deosebite, premierea performanțelor în educație și cercetare; (2) Identificarea unor noi surse financiare și folosirea tuturor mecanismelor legale ca salariile și alte stimulente finaciare să fie acordate pe baza rezultatelor și meritelor fiecărui salariat; (3) Salarizarea echilibrată a cadrelor didactice, astfel încât să se asigure un nivel salarial decent, un statut social în acord cu importanța misiunii în societate a membrilor mediului academic, deopotrivă pentru personalul didactic, de cercetare, precum și pentru personalul didactic auxiliar și cel administrativ; (4) Implicarea personalului în programe de formare continuă; (5) Crearea de facilități financiare cu privire la participarea la cursuri de pregătire universitară de către angajații facultății și membrii familiilor acestora; (6) Încurajarea și susținerea mobilității cadrelor didactice la nivel național și internațional; (7) Încurajarea cadrelor didactice și a cercetătorilor din universitate să participe activ în diferite organisme ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului cum ar fi: Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Național al Cercetării Ştiințifice, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior sau în Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior etc; (8) Încurajarea cadrelor didactice și a cercetătorilor de a activa în organisme profesionale în țară și străinătate; (9) Crearea de condiții de muncă conforme cu standardele de calitate specifice; (10) Acordarea de ajutoare sociale membrilor comunității academice cu nevoi speciale; (11) Asigurarea condițiilor de dezvoltare profesională și avansare a personalului didactic auxiliar și tehnico – administrativ.

Sprijinirea promovării în cariera didactică a cadrelor didactice tinere este o prioritate a politicii în ceea ce priveşte resursele umane. Aici, se poate menționa acordarea de facilități financiare pentru publicarea de articole în reviste cu factor de influență ridicat. Se vor realiza proiecte instituționale în domeniul resurselor umane, de burse doctorale sau postdoctorale, care să asigure tinerelor cadre didactice posibilitatea realizării unor stagii de cercetare în universități de prestigiu şi acordarea unor burse de studii. Se va crea astfel cadrul favorabil îmbunătățirii producției ştiințifice, care poate fi valorificată prin publicarea în reviste indexate în baze de date internaționale. De asemenea, o atenție deosebită se acordă în continuare îmbunătățirii infrastructurii de cercetare prin achiziția de echipamente de ultimă generație.


Facultatea va colabora cu conducerea UPB pentru susținerea în comunitatea academică a profesorilor valoroși, personalități creatoare de școală, membri ai unor foruri de consacrare națională sau internațională, deoarece reprezintă o datorie la fel de legitimă ca și recrutarea în universitate a celor mai inteligenți și inimoși tineri.


- Creşterea salariilor de bază până la limita superioară din grilele legale. - Diferenţierea salarizării, în funcţie de out-put, prin utilizare de resurse proprii. - Asigurarea accesului tuturor cadrelor didactice la activităţile de plata cu ora, prin echilibrarea distribuţiei sarcinilor didactice de pe posturi vacante, la nivelul fiecărui departament. - Extinderea sistemului normării activităţilor prestate de personalul tehnic şi auxiliar: număr de studenţi gestionaţi, număr de proiecte gestionate, volum de activităţi de întreţinere, număr de pagini tipărite, etc. - Sprijinirea materială, după pensionare, a cadrelor didactice care au contribuit substanţial la formarea studenţilor şi doctoranzilor, la creşterea prestigiului facultăţii, la producţia ştiinţifică de înaltă calitate, prin înființarea unui departament de tutoriat al cadrelor didactice tinere și includerea cadrelor didactice pensionate în acest departament. - Creearea unui Club al Seniorilor facultății, pentru foştii angajaţi ai acesteia, după pensionare, pentru condiţii de servit masa la preţuri modice şi pentru crearea unor condiţii corespunzatore de ambient academic. - Organizarea periodică a unor activităţi de calificare, perfecţionare şi actualizare a cunoştinţelor pentru personalul tehnic, administrativ şi de secretariat. - Extinderea serviciilor de servire a mesei pentru angajaţii și studenții facultăţii, prin modernizarea spațiilor de servire a mesei şi sponsorizarea parţială a acestor servicii.

6. Studenții ‐ centrul activității universitare din facultate

Studenții sunt în mod incontestabil centrul preocupărilor facultății. Validarea reuşitei acestei abordări o reprezintă însăşi modalitatea în care facultatea, prin politicile, strategiile şi rezultatele înregistrate, serveşte interesele studentului. Actul de decizie în interiorul facultății trebuie să fie exercitat împreună cu studenții şi pentru studenți şi trebuie să vizeze atât conținuturile didactice, cât şi

modul de organizare a activităților didactice şi a activităților‐suport, asociate procesului didactic (servicii de consiliere profesională şi pentru carieră, servicii IT, asistență medicală, biblioteci, cămine, cantine, servicii culturale, sportive, facilități de petrecere a timpului liber etc.).

Dezvoltarea personală a studenților este unul din dezideratele asumate prin obiectivele propuse de facultate, prin creșterea calității serviciilor academice, sociale şi culturale oferite studenților.

Din acest punct de vedere, prin demersul de dezvoltare a facultății în relație cu studenții săi, ca beneficiari direcți ai serviciilor educaționale, facultatea aderă la strategia UPB, care urmărește în principal: (1) Menținerea şi dezvoltarea competențelor în ştiințe fundamentale şi inginereşti, indispensabile pentru durabilitatea dezvoltării tehnologice; (2) Formarea unor competențe transversale în vederea facilitării mobilității studenților pe piața europeană a muncii;


(3) Orientarea activă spre formarea de soft skills şi competențe sociale şi relaționale, complementar cu formarea competențelor cognitive; (4) Dezvoltarea personală a studenților, spre a putea dobândi mai multă autonomie, originalitate, creativitate şi capacitate de comunicare şi spirit antreprenorial, capacitate de elaborare de strategii şi politici, precum şi formarea abilităților pentru adaptarea la situații noi;

(5) Încurajarea învățării limbilor străine într‐un context de actualitate, de percepere a specificului cultural şi de comunicare, specific mobilității ce caracterizează piața muncii în spațiul Uniunii Europene; (6) Redimensionarea politicilor educaționale instituționale în raport cu dinamica pieței forței de muncă din România și din Europa, prin colectarea datelor oficiale furnizate prin EUROSTAT sau INS; (7) Diversificarea programului de internaționalizare a universității, inclusiv prin încurajarea participării studenților la programe de mobilitate profesională, care le asigură contactul cu experiențe de învățare noi şi diferite, prin programe comune de studii, colaborări ştiințifice în programele europene, dar şi încurajarea şi sprijinirea participării la dialogul național şi european al studenților, prin activarea în organizațiile de profil de la acest nivel; (8) Încurajarea activităților extracurriculare prin colaborare cu organizațiile şi asociațiile studențeşti din universitate, cu organizațiile non‐guvernamentale, cu reprezentanți din sectorul privat şi sectorul public. În acest sens, evenimentele de carieră organizate în cadrul universității cu participarea acestora vor reprezenta contextul potrivit pentru împărtăşirea bunelor practici ce pot defini planificarea unei cariere de succes.

Încurajând responsabilitatea personală în pregătirea pentru viitor, precum şi având în vedere promovarea valorilor în pregătirea profesională, se va urmări sprijinirea UPB în atingerea obiectivelor sale cu privire la: • asigurarea libertăților academice şi încurajarii opiniilor studenților şi ale organizațiilor acestora; • promovarea principiilor de etică şi deontologie profesională în rândurile studenților prin descurajarea oricărei practici de fraudare a examenelor, a plagiatului lucrărilor de finalizare a studiilor; • promovarea valorilor importante, de referință în societate: cultul muncii, corectitudinea, cinstea, morala, toleranța, generozitatea, dialogul, respectul de sine şi față de semeni; • formarea în spiritul principiilor democratice şi dezvoltarea spiritului civic; • asigurarea dialogului permanent cu studenții şi organizațiile acestora, atât la nivel de facultate, cât şi la nivel de universitate; • participarea studenților la procesul de decizie şi evaluare universitară; • susținerea dezvoltării voluntariatului studențesc şi recunoaşterea acestei activități prin sistemul de credite.

Organizațiile studențeşti sunt un partener de dialog esențial în încercarea de a

răspunde în mod pro‐activ nevoilor studenților, sprijinirea acestora în promovarea proiectelor dezvoltate cu şi pentru studenți fiind o prioritate. De asemenea, colaborarea la dezvoltarea unui portal va permite identificarea şi rezolvarea operativă a problemelor. Facultatea va sprijini universitatea să pună la dispoziția studenților săi nu numai programe de studiu înalt calitative, care să promoveze un proces educațional formativ, axat pe rezultate, competitivitate, inițiativă şi spirit antreprenorial, dar şi servicii specializate gratuite de consiliere în domeniul carierei şi al ofertei educaționale. Astfel, va fi sprijinit Centrul de Consiliere şi


Orientare în Carieră al universității, care este destinat, prin specificul activității sale, să ofere expertiza de specialitate necesară şi să sprijine studenții şi absolvenții în cunoaşterea propriilor abilități şi interese profesionale, în vederea alegerii adecvate a unei cariere în acord cu profilul psihologic, aspirațiile, studiile alese, exigențele

profesiunilor şi ocupațiilor existente, în condițiile cerințelor dezvoltării economico‐sociale şi culturale ale societății româneşti şi europene.

Crearea unui mediu propice învățării, prin spații de învățământ şi cercetare adecvate, dotate cu echipamentele şi aparatura necesare, dar şi punerea la dispoziția studenților a facilităților de cazare, studiu şi pentru activitățile sociale necesare sunt o prioritate. În acest sens, facultatea va colabora la realizarea unui centru cultural studențesc, menit să asigure toate facilitățile necesare vieții studențeşti. Va fi de asemenea încurajată de către facultate participarea studenților la activitățile sportive organizate în cadrul Clubului Sportiv Universitar Ştiința Bucureşti.

Activităţi şi acţiuni suport: - Încurajarea şi impulsionarea opiniilor studenţilor şi ale organizaţiilor acestora prin considerarea lor în procesul de management universitar decizional; asigurarea libertăţilor academice şi a participării la procesul de decizie şi evaluare universitară. - Introducerea sistemului de sociometrie pentru determinarea satisfacției studenților, care să urmărească: a) Atitudini şi percepţii faţă de implicarea angajatorilor privaţi sau publici (administraţie publică locală, centrală etc.) în activităţile şi procesele de definire a competenţelor şi a programelor de studii universitare. b) Analiza adaptării ofertelor de învăţământ superior la nevoile pieţei muncii din perspectiva tuturor actorilor participanţi la studiu. c) Identificarea unor modalităţi pentru construirea unei legături: universităţi - studenţi – angajatori. d) Explorarea competenţelor, cunoştinţelor aşteptate de angajatori de la studenţi / absolvenţi. e) Evaluarea măsurii în care aceste competenţe, cunoştinţe sunt deţinute de către absolvenţi / satisfacţia faţă de proaspăt absolvenţii angajaţi până în prezent. f) Identificarea principalelor diferenţe între cerinţele companiilor şi nivelul de pregătire al absolvenţilor. g) Explorarea unor direcţii de îmbunătăţire a pregătirii absolvenţilor în perspectiva angajatorilor. - Asigurarea dialogului permanent cu studenţii şi organizaţiile acestora. Semestrial se va organiza adunarea generală a studenţilor la care să participe întrega conducere a facultăţii. - Participarea decizională a studenţilor în procesul de management al cazării lor în cămine. - Încurajarea iniţiativelor studenţilor privind participarea în cadrul unor proiecte profesionale de formare complementară şi asigurarea condiţiilor de realizare a acestora; sprijinirea editării revistelor şi publicaţiilor studenţeşti. - Continuarea susţinerii unor proiecte care să asigure mobilităţi externe pentru studenţi, concomitent cu menţinerea sistemului transparent şi echitabil de atribuire a burselor pentru mobilităţi. - Asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unor acţiuni studenţeşti la care să participe personalităţi ale vieţii cultural - ştiinţifice naţionale şi internaţionale.


- Susţinerea organizării şcolilor de vară pe arii tematice convenite cu departamentele de specialitate, care vor asigura cadrul academic al acestora. - Încurajarea activităţilor şi concursurilor culturale, sportive, turistice şi susţinerea lor morală şi financiară; contribuția la crearea tradiţiei sportive a UPB în spiritul modelelor unor universităţi de renume. - Acordarea burselor de merit, a burselor de studiu dar şi a burselor sociale pe criterii propuse şi aprobate de studenţi şi organizaţiile acestora, prin reprezentanţii în Consiliile Profesorale şi Senat, cu încadrarea în bugetul alocat pentru facultate şi completate cu contribuţii din resurse proprii. - Recunoaşterea prin diplome şi premii a activităţilor de excelenţă profesională. Se vor acorda în continuare burse de excelenţă pentru cercetare, spirit organizatoric, activitate culturală şi sportivă. - Asigurarea accesului liber la tehnica informatică, biblioteci, laboratoare, săli de sport, cluburi studenţeşti. - Diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor de marketing, consiliere în carieră şi orientare profesională oferite studenţilor şi finantarea lor prin noi proiecte europene. - Reabilitarea şi modernizarea spațiului universitar, prin acţiunii de reabilitare la clădirile de pe platforma didactică, utilizând fondurile europene puse la dispoziţie prin Strategia UE de creştere economică. - Extinderea angajării part-time a studenţilor în diverse activităţi de cercetare şi servicii din cadrul facultății: bibliotecă, secretariat, tipografie, reţele de calculatoare, laboratoare, etc.

7. Internaționalizarea ca instrument al creşterii excelenței academice a facultății

Afirmarea continuă a FSIM ca facultate de prestigiu internaţional a contribuit la

creșterea excelenței sale academice. În continuare, sunt necesare:

- Consolidarea şi extinderea relaţiilor cu mediul internaţional; diversificarea colaborărilor cu facultăţi din străinătate în mod special cu facultăţile de profil tehnic din spaţiul european. - Interacţiunea facultăţii cu mediul academic național şi mass-media, pentru consolidarea imaginii şi colaborării cu mediul economic. - Lărgirea participării facultății pe pieţele educaţionale din ţară şi străinătate, pentru atragerea de studenţi şi stabilirea de colaborări internaţionale pentru schimburi de studenţi. Stabilirea de platforme educaţionale comune cu alte facultăţi tehnice din Europa. - Îmbunătăţirea promovării imaginii facultății și a universităţii către viitorii studenţi, către instituţiile publice centrale şi locale şi către alte organizaţii din mediul tehnic şi social, naţional şi european.

În ultimii zece ani s‐au produs două mari fenomene care au determinat schimbări majore în spațiul academic mondial şi anume internaționalizarea şi masificarea învățământului superior. Este de notorietate faptul că o universitate de top nu îşi mai poate defini rolul fără o dimensiune regională sau internațională, nu doar națională. Declarația de la Bologna a reprezentat prima etapă în construirea Spațiului European al Învățământului Superior, proces astăzi implementat în majoritatea țărilor europene şi în România. Definirea rolului universităților în societate, mobilitate, responsabilitate, finanțare adecvată şi guvernanță profesionistă


reprezintă coordonate acceptate unanim la nivel european, şi nu numai, pentru o instituție de învățământ superior performantă.

În ultimii ani, organismele internaționale relevante au cultivat dialogul pe tema învățământului superior ca factor necesar al cooperării transnaționale, al progresului social şi al bunăstării națiunilor. Implicarea universităților în procesul de internaționalizare presupune schimbarea abordărilor clasice şi apariția unor noi provocări, cum ar fi: • recrutarea studenților de pe o piață globală; • mecanisme internaționale de clasificare a universităților şi de ierarhizare a programelor de studii, care au ca rezultat diferite clasamente academice; • noi sisteme şi proceduri de finanțare a unor cercetări de excelență;

• profesionalizarea managerului în sistemul universitar, recrutarea realizându‐se similar marilor companii.

Pornind de la aceste realități, facultatea dorește ca Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti să devină din ce în ce mai activă din punct de vedere internațional, să se afirme şi să se mențină ca universitate de prestigiu. În această direcție, se vor avea în vedere o serie de acțiuni la care vom contribui, dintre care menționăm:

La nivel instituțional:

– participarea în evaluări internaționale, care să certifice statutul de universitate de top al Universității POLITEHNICA din Bucureşti; – consolidarea şi extinderea relațiilor cu mediul internațional, prin diversificarea colaborărilor cu universități din străinătate, în mod special cu universitățile de profil tehnic din spațiul european; – creşterea vizibilității Universității POLITEHNICA din Bucureşti pe piețele educaționale din țară şi străinătate, în vederea atragerii de studenți, inclusiv prin stabilirea de parteneriate instituționale; – stabilirea de platforme educaționale comune cu alte universități tehnice din Europa, în vederea dezvoltării programelor de studii în colaborare; – sprijinirea publicațiilor universității pentru obținerea indexărilor în baze de date internaționale; – întărirea programelor de studii în limbi străine; – implicarea mai activă a universității în diferite organisme europene şi internaționale, precum Consiliul European, Uniunea Europeană, European University Association EUA , European Quality Assurance Register for Higher Education EQAR, European Association for Quality Assurance in Higher Education ENQA, European Centre for Strategic Management of Universities ESMU, European Students, Union ESU, CESAR, Heads of University Management & Aministration Network in Europe HUMANE, United Nations Educational, Scientific and Cultural

Organization UNESCO, Organisation for Economic Co‐operation and Development OECD, Agence Universitaire de la Francophonie (AUF), Banca Mondială; – promovarea parteneriatelor tradiționale ale universității cu United Nations Development Programme UNDP, US Fulbright Commission, Institutul Francez, Institute of International Education (IIE) din SUA, Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD), din Germania, Kulture Kontact Austria;


Acțiuni care vizează cadrele didactice – creşterea mobilității cadrelor didactice, îndeosebi a cadrelor didactice tinere, în vederea realizării unui profil internațional bine definit; – sprijinirea publicării în reviste cu impact semnificativ şi a participării cadrelor didactice la conferințe ştiințifice cu prestigiu internațional; – atragerea cu statut de cadre didactice asociate ale universității a unor personalități ştiințifice de prestigiu internațional (ex. Laureați ai premiului Nobel), inclusiv prin finanțări publice şi private.

Acțiuni care vizează studenții

– realizarea unor noi proiecte finanțate din fonduri structurale, pentru doctoranzi şi postdoctoranzi, pentru asigurarea resurselor necesare realizării de stagii de cercetare la universități de prestigiu în cadrul UE; – creşterea numărului de studenți şi doctoranzi străini în universitate; – realizarea unei publicații online destinate studenților străini, precum şi foştilor studenți străini ai universității; – creşterea mobilității studenților universității prin participarea la programe susținute de Uniunea Europeană, inclusiv prin fonduri structurale, programe bilaterale dintre țări, dar şi prin colaborări directe cu universități din străinătate; – susținerea în mod deosebit a extinderii programelor de doctorat în cotutelă pentru doctoranzi, având şi coordonatori din partea unor universități străine de prestigiu sau centre de cercetare renumite.


– Menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu facultăţi din străinătate, în special cu facultăţi de profil similar din Comunitatea Europeană pentru a favoriza continua modernizare, excelenţă şi competitivitate a facultăţii, astfel, încât facultatea să participe la programe internaţionale, în raport cu specializările compatibile. – Creşterea numărului de studenţi şi doctoranzi străini în facultate. În acest scop se va asigura o popularizare amplă în străinătate a ofertei educaţionale a facultății noastre, în paralel cu amplificarea eforturilor pentru creşterea credibilităţii standardelor educaţionale şi echivalării diplomelor pe care le oferă universitatea noastră. – Sprijinirea extinderii mobilităţilor internaţionale pentru studenţi, atât prin programe susţinute de Uniunea Europeană, cât şi prin programe bilaterale dintre ţări, burse oferite de Guvernul României sau prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar şi prin colaborări directe între universităţi. – Încurajarea şi sprijinirea prezenţei membrilor comunităţii academice în avangarda ştiinţifică internaţională. – Propunerea de noi programe comune cu facultăţi de renume din străinătate, în mod special pentru programele de masterat, doctorat şi postdoctorat. – Sustinerea în mod deosebit a extinderii programelor de doctorat în cotutelă pentru doctoranzi, având şi coordonatori din partea unor facultăţi străine de prestigiu sau centre de cercetare renumite. – Modernizarea continuă a site-ului facultății prin îmbunătăţirea conţinutului şi formei la nivelul standardelor europene şi mondiale.


– Creearea unui Centru Media (FSIM - MEDIA) în cadrul facultăţii pentru comunicare permanentă cu presa locală şi centrală, popularizarea eficientă a tuturor acţiunilor desfăşurate în facultate, promovarea într-un cadru profesional al facultăţii şi permanentizarea contactului cu mediul de afaceri în mod direct prin patronate și asociaţii ale oamenilor de afaceri. – Promovarea unor acţiuni desfăşurate împreună cu unităţile de învăţământ preuniversitar, pentru a face atractivă oferta de programe de studii universitare. Se va urmări participarea cadrelor didactice din facultate la activităţile profesionale şi ştiinţifice organizate la nivelul liceelor de specialitate, la olimpiadele şi concursurile naţionale şi la examenele de bacalaureat. Organizarea periodică a unor „zile ale porţilor deschise” pentru elevii din ultimii ani de liceu, instituirea unor diplome sau premii acordate celor mai performanţi elevi la disciplinele tehnologice. – Întărirea colaborării cu instituţiile publice şi cu organizaţiile mediului de afaceri şi social pentru atragerea unui număr sporit de burse private pentru studenţii facultății noastre. – Promovarea unor proiecte viabile în domeniul dezvoltării regionale şi al resurselor umane care să fie finanţate din fondurile structurale ale Uniunii Europene.

8. Calitatea – valoare cheie a facultății

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti a implementat şi dezvoltat un

sistem de Management al Calității în vederea creşterii performanțelor. Consiliul Calității la nivelul universității, Comisiile Calității la nivelul facultăților şi grupurile de lucru de la nivelul Departamentelor contribuie la asigurarea respectării standardelor de performanță către care aspiră universitatea. În contextul acceptării competiției pe piața educațională, universitățile trebuie să își adapteze conceptual sistemul de management al calității astfel încât să facă față cerințelor impuse de standardele de calitate.

Având în vedere obiectivele strategice ale universității, UPB are ca demers următoarele:

(1) integrarea universității într‐un proces de evaluare internațională pentru creşterea reputației şi vizibilității internaționale; (2) dezvoltarea mecanismelor şi procedurilor interne de autoevaluare, pentru creşterea calității tuturor activităților din universitate; (3) autoevaluarea periodică a programelor de studii de licență, masterat şi doctorat; (4) participarea la schimbul de bune practici şi de guvernanță academică performantă; (5) promovarea transparenței cu privire la calitatea procesului de învățământ; (6) evaluarea anuală a cadrelor didactice de către studenți, prin autoevaluare şi evaluare colegială; (7) evaluarea anuală a rezultatelor obținute în programele de studii organizate;

(8) prezentarea, pe site‐ul universității, a informațiilor privind starea instituțională a calității. La nivel de facultate, managementul calității se integrează în cel al universității.

În privinţa managementul calităţii se impun urmatoarele obiective: - Integrarea facultăţii într-un proces de evaluare internaţionala, în vederea creşterii performanţelor, a prestigiului, reputaţiei şi vizibilităţii internaţionale; - Dezvoltarea mecanismelor şi pârghiilor interne de autoevaluare, pentru creşterea calităţii tuturor activităţilor din facultate; - Autoevaluarea periodică a programelor de studii din cele trei cicluri universitare;


- Analiza şi adaptarea periodică a managementului calităţii; - Dezvoltarea schimbului de bune practici cu facultăţi performante din ţară şi din străinatate; - Promovarea transparenţei cu privire la calitatea procesului de învăţământ în facultățile partenere; - Creşterea exigenţei în atragerea şi promovarea cadrelor didactice şi nedidactice în universitate, în vederea asigurării standardelor de performanţă.

9. Management strategic. Management financiar, investițional şi administrativ – în slujba excelenței universitare a facultății

ANALIZA SWOT

Puncte tari:

- Corp didactic tânăr, în curs de dezvoltare - Sistem de credite transferabile organizat funcţional - Apropiere geografică pentru grupul ţintă (studenţi) - Personal administrativ tânăr, motivat - Sistem de finanţare a cercetării prin centre de cercetare, participarea

studenţilor în programele de cercetare ale facultății - Sistem de taxe-burse - Participarea studenţilor în programe de studiu internaţionale - Posibilitate de carieră pentru cadre didactice, reglementarea concursurilor

pentru posturile didactice, participarea personalului didactic în şcoli de doctorat, programe de calificare, posibilităţi de publicare

- Condiţii infrastructurale bune, reţea de informare performantă, bibliotecă în dezvoltare continuă

- Activitatea de CDI este dezvoltată - Capabilitate mare de inovare - Infrastructura de CDI mare - Experienţă în producerea cunoaşterii - Facultatea este acreditată - Numărul de brevete este în continuă creştere - Numărul de articole ISI este în continuă creştere - Există un puternic sistem IT&C - Cultură inovativ - antreprenorială în formare - Finanţarea CDI în continuă creştere - Susţinerea inovării la nivelul facultății - Prestigiul profesional la nivelul facultații - Finanţare din fonduri publice pentru CDI , inclusiv fonduri europene - Capacitatea de atragere a surselor de finanţare

Puncte slabe:

- Laboratoare echipate incomplet - Se afirmă o tendinţă de autonomie greşit interpretată a departamentelor /

locaţiilor - Lipsa unui controlul profesional riguros în cazul cadrelor didactice asociate,

remunerate cu plata cu ora


- Supraplanificarea bugetului de venituri şi cheltuieli - Infrastructura de CDI nu este exploatată la capacitate maximă - Finanţare mică de start-up - Fonduri insuficiente pentru transferul tehnologic - Activitatea de transfer tehnologic nu este dezvoltată - Marketing-ul inovării este insuficient dezvoltat - Număr mic de studenţi în activităţi de CDI - Activităţi de promovare, marketing, distribuţie slab dezvoltate - Participarea la realizarea de produse noi / modernizate sau tehnologii noi

/ modernizate pentru piaţă trebuie crescută - Cooperarea şi colaborarea cu întreprinderile trebuie îmbunătăţită - Capacitatea de inovare trebuie dezvoltată

Oportunităţi:

- Acreditarea - Procesul Bologna – posibilitatea regândirii planurilor de învăţământ, a

optimizării acestora, în concordanţă cu tendinţele din Uniunea Europeană - În perioada următoare România va înregistra o dezvoltare economică

semnificativă, iar angajatorii vor căuta forţă de muncă cu studii universitare – oportunităţi în creştere

- București este un centru universitar şi cultural important - Există un potenţial mare de piaţă - Facultatea poate valorifica acoperirea sa naţională şi internaţională - Facultatea poate dezvolta noi proiecte în valorificarea resursei umane

existente calificate pentru activităţi de CDI - Există un potenţial de surse noi de finanţare pentru proiecte (fonduri

structurale, PC7 etc.)

Ameninţări:

- Finanţare instabilă, lipsă de resurse - Pierderea atractivităţii spre studenţi - Influenţă politică în organizarea instituţională a facultății - Instabilitatea politică şi guvernamentală - Instabilitatea legislativă - Criza economică în evoluţie - Creşterea taxelor şi impozitelor - Scăderea fondurilor alocate cercetării prin bugetul de stat - Schimbarea strategiei naţionale în domeniul CDI - Concurenţa facultăţilor similare din Uniunea Europeană - Condiţii restrictive pentru acordarea creditelor bancare - Deprecierea leului în raport cu Euro.


Încadrarea activității facultății în strategia generală a universității

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti are un plan strategic distribuit pe un orizont de timp de patru ani, care se actualizează anual prin planurile operaţionale, aprobate de Senatul universităţii, în conformitate cu evoluţia şi contextul naţional şi internaţional.

În procesul managerial se urmărește creşterea implicării tuturor eşaloanelor decizionale. Este de menţionat creşterea autonomiei decizionale a facultăţilor, departamentelor, centrelor de cercetare etc., în vederea eficientizării întregii activităţi din universitate.

Autonomia decizională, atât la nivelul universităţii cât şi la nivelul structurilor subsecvente, a fost asumată simultan cu asumarea responsabilităţii publice pentru demersurile iniţiate.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti este preocupată de diversificarea resurselor financiare pentru consolidarea autonomiei decizionale.

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti a implementat şi dezvoltat un sistem de management al calităţii, pentru toate programele de studii pe care le gestionează, precum şi la nivel instituţional.

Strategia managerială a facultății se încadrează în strategia generală a Universității POLITEHNICA din București.

Varianta optimă și necesară, pentru conducerea facultății, este managementul “prin programe și proiecte”. Această variantă se caracterizează prin funcţionarea unor echipe de proiect aflate în subordinea nemijlocită a directorilor de proiecte. Acest tip de management permite promovarea unei structuri de tip material, care urmează, atât, schimbarea, cât şi eficienţa organizaţională. De asemenea, apare posibilitatea reducerii duratei activităţilor facultății, în comparaţie cu varianta clasică, cât şi facilitarea contactelor didactice, ştiinţifice, tehnice, manageriale şi comerciale. În activitatea facultății se vor respecta principiile managementului calităţii totale.

Pentru creșterea potenţialul de conducere a inovării se vor avea în vedere: - Dezvoltarea unor noi structuri independente și autonome de cercetare, care să funcționeze sub tutela facultății. - Exploatarea la capacitate maximă a infrastructurii de CDI. - Completarea deficitului de personal din centrele de cercetare ale facultății. - Elaborarea și adoptarea unei strategii a facultății în domeniul inovării și transferului tehnologic. - Acoperirea costurilor mari ale deplasărilor la manifestările externe, în corelație cu bugetul facultății alocat acestor deplasări.

Perfecţionarea activităţii de marketing a facultății se va realiza prin adoptarea şi aplicarea unui program de marketing.

Marketing-ul facultății se va realiza printr-un program cadru de marketing, care se va adopta pentru a fi promovat de facultate. Prin acest program, se vizează realizarea obiectivelor strategice, care urmăresc dezvoltarea facultății bazată pe competență, competitivitate, dezvoltarea inovării în facultate și a valorificării proprietății intelectuale.

Scopul programului de marketing, este creşterea competitivităţii facultății, prin implementarea de proiecte integrate de formare inovativ – antreprenorială, inovare și valorificare a proprietății intelectuale, care vizează modernizarea şi creşterea semnificativă a nivelului de performanţă şi calitate al produselor, tehnologiilor sau serviciilor realizate şi / sau aplicate în unităţile sau sectoarele specifice, în deplin acord cu cerinţele pieţei.


Obiectivele generale proprii programului de marketing sunt:

– Creşterea competitivităţii facultății pe piaţa internă şi externă; – Adaptarea activităţii facultății la cerinţele şi exigenţele pieţei şi penetrarea lui pe noi segmente de piaţă; – Eficientizarea utilizării resurselor de către facultate; – Dezvoltarea parteneriatului între facultate şi unităţile economice, precum şi între facultate şi alte facultăți, din ţară şi din străinătate; Obiectivele specifice ale programului de marketing sunt:

– Maximizarea consumului de produse şi servicii ale facultății. – Maximizarea satisfacţiei beneficiarilor, prin evidenţierea laturii calitative a consumului de bunuri şi servicii. – Maximizarea varietăţii de bunuri şi servicii oferite de facultate pieţei interne şi externe. – Creşterea contribuţiei facultății la maximizarea calităţii vieţii, care vizează nu doar cantitatea, calitatea, disponibilitatea şi costul bunurilor materiale şi serviciilor, ci şi calitatea mediului natural şi cultural. – Aplicarea şi comercializarea rezultatelor obţinute în urma activităţilor de CDI. – Creşterea gradului de utilizare a resurselor umane şi materiale din facultate şi asigurarea accesului IMM-urilor la serviciile şi infrastructura facultății. – Crearea şi dezvoltarea de spin – off și firme de start - up, pentru aplicarea rezultatelor CDI . – Crearea şi dezvoltarea de parteneriate între potenţialul științific al facultății şi cel antreprenorial.

Managementul economico ‐ financiar

În perspectivă, pe termen mediu, comunitatea academică a facultății trebuie să răspundă următoarelor provocări: • criza economică, care a determinat scăderea drastică a bugetelor alocate învățământului superior; • încetinirea sau întârzierea finanțării unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii; • diminuarea bugetelor alocate cercetării științifice.

Pornind de la aceste realități, managementul economico ‐ financiar va trebui să aibă în vedere asigurarea sustenabilității financiare a facultății în toate componentele funcționării sale, pe termen mediu și lung. De asemenea, este necesară continuarea alocării de fonduri pentru investiții, care să asigure atât condiții de studiu și cercetare optime, dar și reducerea costurilor aferente utilităților și realizarea de venituri proprii precum și diversificarea surselor de venit.

Se va avea în vedere creşterea veniturilor prin: (1) crearea de parteneriate strategice cu mediul economic, financiar și social, care vizează, cu prioritate, dezvoltarea unor centre de producție, consultanță sau de expertize tehnice și proiectare, precum şi a unor activități conexe; (2) sprijinirea implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă existente, inclusiv prin cofinanțarea acestora; (3) participarea la competiții de proiecte care vizează:


- formarea resurselor umane; - creșterea competitivității; - dezvoltarea infrastructurii de cercetare; - dezvoltarea de parteneriate naționale și internaționale. (4) participarea la procesul de internaționalizare prin: - oferte educaționale atractive către parteneri străini (programe de studii organizate de facultate în terțe țări); - atragerea de studenți străini în programe de licență, masterat și doctorat; (5) optimizarea costurilor procesului educațional prin: - raționalizarea costurilor de funcționare a universității; - atragerea de parteneri finanțatori în susținerea programelor de studii.


- Colaborarea permanentă în dezbaterea şi adoptarea celor mai eficiente soluţii prin consultare, pentru îmbunătăţirea performanţei învăţământului şi cercetării din facultate. - Extinderea sistemului managementului calităţii la toate nivelurile şi structurile din cadrul facultății şi definitivarea procedurilor de evaluare calitativă a activităţii individuale şi la nivel de grup, departament, facultate. Revizuirea sistemului de evaluare a activităţii individuale, cu luarea în considerare a unor criterii cât mai obiective, astfel încât gradul de satisfacţie personală să fie în acord cu efortul depus şi fidelizarea personalului în interesul instituţiei. - Constituirea unor centre puternice de cercetare şi dezvoltare a relaţiilor de tip inter-reţea în cadrul universităţii. - Promovarea sistemului de finanţare cu accentuarea evidenţierii transparente a finanţării de bază şi a veniturilor proprii prin toate sursele de finanţare. - Susţinerea deschiderii spre iniţiative individuale sau de grup şi încurajarea dialogurilor deschise între studenţi şi cadre didactice, între generaţii, între personalul tehnic-administrativ şi celelalte categorii de personal, pe probleme ştiinţifice, organizatorice, de convieţuire academică. - Publicarea anuală a calendarului activităţilor din cadrul facultății şi a calendarului activităţii didactice a studenţilor. - Încurajarea parteneriatului cu sindicatele, cu reprezentanţii studenţilor şi cu organizaţiile studenţeşti. - Menţinerea sistemului “uşilor deschise” şi a programului liber de audienţe la nivelul conducerii facultăţii. - Integrarea sistemelor de e-management şi dezvoltarea unor noi module ale acestora. - Îmbunătăţirea serviciilor de secretariat şi tehnico-administrative şi stimularea asumării răspunderii pentru calitatea prestaţiilor din acest sector de activitate. - Promovarea şi încurajarea eticii universiatre prin următoarele acţiuni:

a) întreţinerea unui dialog permanent cu oamenii şi respectul faţă de opinia fiecăruia;

b) promovarea iniţiativelor personale şi ale colectivelor; c) creşterea răspunderii fiecăruia pentru activitatea şi opinia sa; d) susţinerea deciziilor departamentelor şi ale celorlalte colective subordonate; e) creşterea respectului pentru munca colegilor aflaţi la o vârstă venerabilă şi

reconsiderarea atitudinii faţă de pensionari şi profesorii emeriţi; f) respectarea dreptului de proprietate intelectuală;


g) crearea unei atmosfere colegiale de muncă şi viaţă în facultate; h) sprijinirea organizării unor concursuri sportive, artistice, a unor acţiuni turistice.

- Continuarea dotării cu aparatură didactică, tehnică de calcul şi de comunicaţii, copiatoare dar şi aparatură de laborator specifică fiecărei specializări pe discipline de studiu. - Îmbunătățirea sistemului de comunicaţii al facultăţii (cu fibră optică şi dotări moderne). Va fi modernizată astfel, reţeaua locală de Internet şi Intranet a universităţii la parametri optimi pentru reţelele de calculatoare din spaţiile de învăţământ şi din cămine. - Se vor propune şi implementa programe noi în scopul dezvoltării de noi platforme de cercetare cu dotări de înaltă performanţă. - Vor fi depuse proiecte noi pentru susţinerea finanţării de către MECTS a laboratoarelor de licenţă, masterat şi doctorat. - Asigurarea unui buget anual care să acopere cheltuielile de derulare normală a activităţii didactice, respectiv pentru plata salariilor dar şi cheltuieli de regie (energie electrică, termică, materiale de laborator consumabile, etc.). - Asigurarea unor venituri din activitatea de cercetare finanţată, expertize tehnice sau contracte de consultanţă, gestionate de fiecare centru de cercetare, pentru dotări cu aparatură modernă de cercetare dar şi completarea altor cheltuieli de la nivelul fiecărei facultăţi. Întreaga sumă aferentă regiei acestor activităţi de cercetare se va reinvesti în autofinanţarea departamentului coordonator al proiectului, în proiecte de cercetare interne şi mobilităţi asociate activităţii de cercetare. - Iniţierea unor acţiuni de atragere de fonduri prin sponsorizări. - Elaborarea unor proiecte de investiţii în construcţii, modernizări şi laboratoare bine fundamentate, pentru obţinerea finanţărilor de la Guvernul României, Programe comunitare, Programe structurale, Programe transfrontaliere, etc. - Fundamentarea cuantumului taxelor de şcolarizare pe costul mediu efectiv de pregătire şi în corelaţie cu nivelul finanţării de bază pe student. - Redimensionarea schemelor de personal, bugetul fiecărui compartiment stabilindu-se în funcţie de volumul activităţilor şi nu de numărul angajaţilor. - Sustinerea îndeplinirii indicatorilor de calitate pentru obţinerea finanţării complementare de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.


10. Dialogul activ cu societatea

Toți liderii de prestigiu ai Universității POLITEHNICA din București au văzut în implicarea în viața colectivității o componentă esențială a misiunii universității, cultivată cu perseverență în ultimii ani.

În același spirit, ne propunem: - Să oferim cunoaștere fără a face nici o diferență între studenții noștri, oferind

fiecăruia șanse egale și perspectiva unei cariere, prin care să obțină atât satisfacția personală, cât și instrumentele prin care pot contribui la dezvoltarea societății.

- Să participăm activ, ca partener, la orice dezbatere publică sau proiect de interes local, național sau european, care este menit să contribuie la progresul comunității în care ne desfășurăm activitatea.

- Să continuăm susținerea unor activități cultural – artistice de excepție și a performanței sportive.

- Să susținem prin toate mijloacele proiectele organizațiilor studențești, care au ca obiectiv ameliorarea mediului social, promovarea științei și culturii, creșterea încrederii tinerilor în viitorul lor.

Prof. dr. ing. Augustin Semenescu

București, Aprilie 2012.

prof. dr. ing. augustin semenescu - erasmus pulse...opțiunile mele valorice, care trebuie să...

Documents