stg1

22
Bancu Ghe. Steluta Aplicatii – Stagiu An I – semestru I - 2013 1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social. a) Constitutirea capitalului social Sc Elimar Sistem se infiinteaza sub forma de societate cu raspundere limitata cu un capital social de 1000 divizat in 100 parti sociale cu valoare de 10 ron/parte sociala. la infiintare asociatii depun aportul in numerar astfel: 1000 ron la banca in momentu deschiderii contului current in lei Inregistrarile contabile sunt urmatoarele: 1. Inregistrarea aportului capitalului social 456 decontarii cu asociatii privind capitalul=1011 capitalul subscris nevarsat 1000 ron 2. Varsarea aportului de catre asociatii 5121 conturi la banci in lei= 456 decontarii cu asociatii privind capitalul 1000 ron 3. Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat 1011 capital subscris nevarsat = 1012 capital subscris varsat 1000 ron. B) capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unoi noi aporturi in numerar si/sau in natura. De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in reserve, fara a majora capitalul social. Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, benificiilor sau a primelor de emisiune. 1. majorarea prin emisiunea de noi parti sociale

Upload: bancu-steluta

Post on 17-Dec-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

Bancu Ghe. Steluta

Aplicatii Stagiu An I semestru I - 20131. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.a) Constitutirea capitalului social

Sc Elimar Sistem se infiinteaza sub forma de societate cu raspundere limitata cu un capital social de 1000 divizat in 100 parti sociale cu valoare de 10 ron/parte sociala. la infiintare asociatii depun aportul in numerar astfel: 1000 ron la banca in momentu deschiderii contului current in lei

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

1. Inregistrarea aportului capitalului social

456 decontarii cu asociatii privind capitalul=1011 capitalul subscris nevarsat 1000 ron

2. Varsarea aportului de catre asociatii

5121 conturi la banci in lei= 456 decontarii cu asociatii privind capitalul 1000 ron

3. Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat

1011 capital subscris nevarsat = 1012 capital subscris varsat 1000 ron.

B) capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unoi noi aporturi in numerar si/sau in natura. De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in reserve, fara a majora capitalul social. Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, benificiilor sau a primelor de emisiune.

1. majorarea prin emisiunea de noi parti sociale

Asociatul unic al societatii hotareste majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 700 de parti sociale cu o valoare nominala de 10 ron, care se vor achita in numerar.

Inregistrarea subscrierii capitalului

456 decontatii cu asociatii privind capitalul = 1011 capital subscri nevarsat 700 ron

Se inregistreaza aportul in numerar

5311 casa in lei = 456 decontarii cu asociatii prvind capitalul 700 ron

Se inregistreaza regularizarea conturilor de capitaluri

1011 capital subscirs nevarsat =1012 capital subscris varsat 700 ron

2. majorarea capitalului prin aporturi in natura

asociatul unic hotaraste majoararea capitalului prin acceptarea unui nou aport in natura materializat sub forma unui camion evaluat la valoarea de 15000 ron se inregistreaza subscierea aportului in natura

456 decontarii cu asociatii privind capitalul= 1011 capitalul subscris nevarsat 15000 ron

se inregistreaza aducerea de aport la capital2133 mijloace de transport = 456 decontarii cu asociatii privind capitalul 15000 ron

se inregistreaza regularizarea conturilor de capitaluri

1011 capitalul subscris nevarsat= 1012 capitalul subscris varsat 15000

Cresterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung

O societate datoreaza unei banci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, in valoare de 5000 ron si dobanda aferenta de 500 ron. Banca accepta conversia creantelor in aporturi de capital si se emit 100 de actiuni noi la valoarea de 50.5 ron, valoarea nominal fiind de 50 ron/bucata

se inregistreaza subscrierea noilor actiuni emise

456= % 5500

1011 5000 1041 500

se inregistreaza conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital subscris% = 456 55001622 50001682 500

se inregistreaza regularizarea capitalului 1011=1012 55002. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.Capitalul social poate fi redus prin:

Reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionarii sau asociatii Rascumpararea actiunilor

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedentii sau alte operatiunii

Societatea a hotarat diminuarea capitalului pentru acoperirea unei perderii de 2000 ron1012=117 2000

Potrivi legislatiei in vigoare pierderea contabil

3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

O societate realizeaza la finele exercitiului financiar un profit net de 15000 ron. Cu aceasta ocazie se decide aprobarea repartizarii profitului realizat astfel:

Constiuirea rezervei legale in suma de 2000 ron

Constituirea unei reserve statutare in suma de 3000 lei

Acordarea de dividend in suma de 7000 lei

Reportarea intr- o perioada urmatoare , pana la noi hotarari aga, in rezultatul reportat pentru suma de 3000 ronSe efectueaza urmatoarele inregistrari contabile

Constituirea rezervei legale la 31 12

129 repartizarea profitului=1061 rezerve legale 2000

La inceputul exercitiului financiar urmator se efectueaza urmatoare inregistrare contabilas

121 profit sau pierdere=117 rezultatul reportat 12000

121 profit sau pierdere =129 repartizarea profituluiDupa aprobarea situatiilor finaciare anuale, in termen de maximul 150 zile de la finele execitiului financiar, conform prevederilor din legea contabilitatii se inregistreaza repartizarea profitului, conform hotararii aga

117 rezultatul reportat=1063 rezerve statutare 3000 ron

117 rezultatul reportat=457 dividende de plata 7000 ron

117 rezultatul reportat=117,1 rezultatul reportat an 1 3000 ron7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat , respective pierderea neacoperita din exercitiile financiare precedente, profitul reportat urmeaza a se repartiza pe destinatii in exerctiile finaciare urmatoare , iar pierderea reportata urmeaza a se acoperii din profitul exercitiilor urmatoare, din reserve sau din capitatul sociale, potrivit hotararii aga

Se acopera pierderea contabila precedent din profitul anului current in suma de 2000 lei

129 repartizarea profitului =117 rezultatul reportat 2000 lei

Se acopera din reserve legale o pierdere contabila precedent in suma de 800 lei

1061 rezerva legala= 117 rezultatul reportat 800

In exercitiul urmator, distibuirile sunt reflectate pe dividende pentru asociatii, in suma de 300 ron astfel

117rezultatul reportat=457dividende de plata 300ron8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.O firma se afla in litigiu cu un tert pentru suma de 5000 lei, reprezentand daune pretense de aceasta din urma. Conforma oficiului juridic probabilitatea de a pierde procesue este de 70%. In exercitiul financiar urmator ligitiul este pierdu pentru suna de 3000 lei, care se achita prin banca.

Inregistrarile contabile sunt

Constituirea provizionului pentru litigii

6811 cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1511 provizioane pentru litigii 5000 lei

Inregistrarea platii daunelor in exercitiul urmator6581 despagubiri, amenzi si penalitatii=5121 conturi in lei la banci 3500

Anulareac provizionului

1511 provizioane pentru litgii=7812 venitruri din provizioane 500010. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

O societate emite 1000 obligatiuni cu dobanda de 10%. Valoarea nominal este 2000 lei iar pretul de emisiune este 1800 lei. Perioada de rambusare este de 10 ani.

Inregistrarile contabile sunt:

Subscrierea imprumutului

%=161 imprumuturi din emisiuni de obligatiunii 2000000lei

461 debitori diversi 1800000 lei

169 prime privind rambursarea obligatiunirloe 200000 lei

Plata sumelor datorate de catre cei care au subscris

5121 conturi curente la banci in lei= 461 debitori diversi 1800000Annual se achita dobanda 2000000*10%=200000

666 chelturili privind dobanzile=5121 conturi curente la banci in lei 200000

Rambursarea la scadenta

161 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni=5121 conturi curente la banci in lei 200000011. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

O societate comerciala contracteaza un credit bancar de 100000 lei, pe 10 ani, cu dobanda de 15%. Inregistrarile contabile vor fi:

Inregistrarea imprumutului

5121 conturi la banci in lei=1621 credite bancare pe termen lung 100000

Inregistrarea dobanzii pentru prima luna

100000*15%/12 luni=1250

666 cheltuieli privind dobanzile=1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1250

Plata dobanzii

1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung=5121 conturi la banci in lei 1251

Rambursarea creditului

1621 credite bancare pe termen lung=5121 conturi la banci in lei 100000

In cazul in care creditul nu se ramburseaza la scadenta avem urmatoarele inregistrari

Transferul in credite restante

12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

Societatea elimar sistem inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru o realiza productie de textile in urmatoarele conditii:

Durata contractului 5 ani

Platile se efectuaza trimestrial si sunt in suma de 5000 ron fiecare

In plus, se cunosc

Valoare cladirii 300000 ron

Durata de utilizare economica 25 ani

Inregistrarile contabile sunt:

Primirea facturii reprezentand rata trimestriala

612 cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile=401 furnizori 5000Plata facturii catre societatea de leasing401 furnizori=5121 conturi la banci in lei 500014. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

S.C. ELIMAR SISTEM SRL. i desfoar activitatea n industria farmaceutic i are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizat prin:- laboratorul propriu de cercetare;- colaborare cu un centru de cercetri pentru medicamente.Faza de cercetaren luna ianuarie 2010, entitatea a nregistrat urmtoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare:- materii prime: 2.000 lei,- materiale auxiliare: 5.000 lei,- manoper: 500 lei,- amortizare imobilizri corporale: 300 lei.ntruct cercetarea este investigarea original i planificat ntreprins n scopul ctigrii unor cunotine sau nelesuri tiinifice sau tehnice noi, din activitatea desfurat n laboratorul propriu de cercetare este greu de prevzut posibilitatea obinerii de beneficii economice viitoare. n acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare i au afectat profitul contabil al perioadei.Pentru reflectarea n contabilitate a consumurilor ocazionate n activitatea de cercetare, se efectueaz nregistrrile:601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 500 lei6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 281 Amortizri privind imobilizrile corporale 300 leiFaza de dezvoltaren domeniul cercetrii i dezvoltrii, activitatea desfurat la S.C. MEDICOM S.A. are ca scop obinerea unui nou vaccin antigripal i a altor trei medicamente noi.S.C. MEDICOM S.A. a ncheiat cu un centru de cercetri pentru medicamente un contract pentru achiziionarea studiului Tehnologia de obinere a vaccinului Antigrip n valoare de 60.000 lei.Se apreciaz c sunt ndeplinite criteriile pentru recunoaterea acestor cheltuieli ca activ.nregistrarea n contabilitate a achiziiei:203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizri 60.000 leiEntitatea MEDICOM SA nregistreaz n aceeai lun, la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci (OSIM), produsul astfel obinut. Taxele pltite pentru brevetarea acestei invenii se ridic la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioad de trei ani.Entitatea obine dreptul de a vinde licena asupra fabricrii acestui vaccin pe o perioad de trei ani. nregistrarea licenei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 60.000 lei, la care se adaug cheltuielile aferente brevetrii n sum de 5.000 lei):205 Concesiuni, brevete, licene mrci comerciale, drepturi i active similar = % 65000203 Cheltuieli de dezvoltare 60000404 Furnizori de imobilizri 5.000Entitatea decide ca licena respectiv s se amortizeze pe perioada celor trei ani, ct este nregistrat la OSIM, dreptul de exploatare.15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.

16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.La data de 31 decembrie 2011 o entitate efectueaz inventarierea tuturor elementelor denatura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii. Pentru elementele de imobilizri corporale la care se constat deprecieri, pe baza listelor de inventariere ntocmite, comisia de inventariere face propuneri n vederea determinrii ajustrilor pentru depreciere sau pentru nregistrarea unor amortizri suplimentare, dup caz.Cu ocazia inventarierii imobilizrilor corporale se constat urmtoarele: O cldire 01 : valoare contabila neta (VNC): 150.000 lei, valoare deinventar(VI)= 140.000 lei;Diferenta (D) = 10.000 lei reprezinta o depreciere ireversibil (distrugere parial)Cldire 02 : VNC = 210.000 lei, VI=203.000 lei, D= 7.000 lei- depreciere reversibil(neutilizare la capacitate normal de funcionare) Sistem IBM VNC: 2.000 lei, VI= 1.800 lei, D= 200 -depreciere ireversibil (tehnic depit)Copiator Cannon : VNC =2.100 lei, VI = 2.100 lei , D=0 Instalaie mbuteliat apa 01, VNC=5.000 lei, VI= 5.800 lei, D= 800 lei.Nu se nregistreaz. Instalaie mbuteliat apa 02, VNC =5.400 lei, VI= 5.300 lei, D= 100 lei -depreciere reversibilAuto VNC = 25.000 lei, VI= 27.000 lei, D= 2.000 lei -nu se nregistreazRezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societii n vederea aprobrii inregistrrii deprecierilor n contabilitate. Astfel, n situaiile financiare anuale imobilizrile corporalese prezint la valoarea pus de acord cu cea rezultat la inventariere.Acolo unde valoarea de inventar este mai mare dect valoarea contabil, plusul rezultat nuse nregistreaz.Pierderile din depreciere se nregistreaz individual la activele imobilizate la care valoareacontabil net depete valoarea de inventar.Ca modalitate de nregistrare, deprecierile ireversibile se nregistreaz n contabilitate peseama amortizrii, iar deprecierile reversibile pe seama ajustrilor pentru depreciere.Astfel, rezult urmtoarele nregistrri:a) nregistrarea deprecierilor reversibile:- cldire 026813 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor = 2912/analitic cldire 02 Ajustri pentru deprecierea construciilor 7.000 lei- instalaie de mbuteliat ap 02:6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor = 2913/analitic instalaie 02 Ajustri pentru deprecierea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 100 leib) nregistrarea deprecierilor ireversibile:- cldire 016811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2812/analitic cldire 01 amortizarea construciilor 10.000 lei- sistem IBM 12:6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2814/analitic sistem Amortizarea altor imobilizri corporale 200 lei18. Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.

19. Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

Subvenii aferente activelorO entitate primete o sum nerambursabil de 100.000 lei pentru achiziionarea unuiechipament tehnologic. Entitatea achiziioneaz echipamentul la cost de achiziie de 100.000 lei.Durata de via estimat a respectivului echipament este de 10 ani, iar amortizarea se calculeazprin metoda liniar.n contabilitate se efectueaz urmtoarele nregistrri: recunoaterea dreptului de a ncasa subvenia de 100.000 lei:445 Subvenii = 475 Subvenii pentru investiii 100.000 lei ncasarea subveniei:5121 Conturi la bnci n lei = 445 Subvenii 100.000 lei achiziionarea echipamentului tehnologic:2131 Echipamente tehnologice (maini, utilaje i instalaii de lucru) = 404 Furnizori de imobilizri 100.000 lei achitarea furnizorului de imobilizri:404 Furnizori de imobilizri = 5121 Conturi la bnci n lei 100.000 lei nregistrarea amortizrii lunare de 833,33 lei (100.000 lei/10 ani/12 luni = 833,33 lei/lun):6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 833,33 leii, concomitent, recunoaterea venitului aferent subveniei (venitul din subvenie este la nivelul cheltuielii cu amortizarea deoarece investiia a fost subvenionat integral):475 Subvenii pentru investiii = 7584 Venituri din subvenii pentru investiii 833,33 leiNot:Atunci cnd datoriile n valut aferente anumitor obiective sau lucrri finanate din subveniisunt achitate direct de ctre autoritile care gestioneaz fondurile, din sumele reprezentnd acelesubvenii, fr ca aceste sume s tranziteze conturile entitii, n contabilitate se reflect attdatoria n valut, ct i creana din subvenii corespunztoare.Dac la sfritul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii fa de furnizori i creanedin subvenii n valut prezint sold, acestea se evalueaz, astfel nct veniturile i cheltuielilefinanciare aferente s nu influeneze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.n cazul achiziiilor n valut, finanate din sume nerambursabile, decontate de operatoriieconomici, n calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenele de curs valutar, favorabile saunefavorabile, se deconteaz cu instituia finanatoare dac exist clauze n acest sens, cuprinse ncontractele ncheiate, sau prevederi n actele normative aplicabile. Diferenele respective senregistreaz n conturi de debitori diveri sau creditori diveri, n relaie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, dup caz.Subvenii aferente veniturilor (pentru finanarea de cheltuieli)Exemple de reguli ce trebuie respectate la nregistrarea sumelor care au rolul de a acoperi cheltuieli curente: subvenie guvernamental(sum nerambursabil) care urmeaz a fi primit dreptcompensaie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate n cursul exerciiului financiar, fr aexista costuri viitoare aferente, se recunoate ca venit n perioada n care devine crean, astfel:445 Subvenii = 741 Venituri din subvenii de exploatare sau n cazul n care se primesc fondurile i nu s-au efectuat cheltuielile care se finaneaz dinaceast surs, se efectueaz nregistrarea:445 Subvenii = 472 Venituri nregistrate n avansi pe msura nregistrrii cheltuielilor n conturile din clasa 6, are loc reluarea la venituri asumelor din contul 472:472 Venituri nregistrate n avans = 741 Venituri din subvenii de exploatare ncasarea subveniei n contul de disponibil:5121 Conturi la bnci n lei = 445 Subvenii24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.in luna august 2010, o persoan impozabil A, nregistrat n scopuri de TVA potrivit Codului fiscal, ncaseaz 1.000 euro drept avans pentru livrarea n interiorul rii a unui automobil de la o alt societate B, obiectul de activitate al acesteia fiind vnzarea de automobile.Persoana impozabil A va emite o factur ctre societatea B la cursul de 4,2000 lei/euro, valabil la data ncasrii avansului.n luna septembrie 2010 are loc livrarea automobilului, care cost 5.000 euro, fr TVA.Cursul pentru nregistrarea operaiunilor de livrare este de 4,3000 lei/euro. La data livrrii se va storna taxa pe valoare adugat aferent avansului acordat, respectiv 1.008 lei, cu semnul minus.nregistrri contabile efectuate de ctre vnztor (A):nregistrarea facturii de avans:Baza de impozitate a TVA = 1.000 euro x 4,2000 lei/euro = 4.200 leiTaxa pe valoarea adugat aferent avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei4111 Clieni = % 5.208 lei 419 Clieni creditori 4.200 lei 4427 TVA colectat 1.008 leincasarea contravalorii facturii de avans:5121 Conturi la bnci n lei = 4111 Clieni 5.208 lei Evaluarea avansului la sfritul lunii august 2010, la cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de BNR din ultima zi bancar a lunii, respectiv de 4,2500 lei/euro, cu recunoaterea diferenelor aferente:1.000 euro x (4,2500 lei/euro 4,2000 lei/euro) = 50 lei.668 Alte cheltuieli financiare = 419 Clieni creditori 50 lei Livrarea automobilului (5.000 euro x 4,3000 lei/euro = 21.500 lei)Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determin astfel:(1.000 euro x 4,2000 lei/euro) = 4.200 lei +(4.000 euro x 4,3000 lei/euro) = 17.200 leiTOTAL 5.000 euro = 21.400 leiTaxa pe valoarea adugat aferent livrrii se determin astfel: 21.400 lei x 24% = 5.136 lei4111 Clieni = % 26.636 lei 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 21.500 lei 4427 TVA colectat 5.136 leii, concomitent:compensarea avansului la cursul de 4,3000 lei/euro:% = 4111 Clieni 4.300 lei419 Clieni creditori 4.250 lei668 Alte cheltuieli financiare 50 leii stornarea TVA-ului aferent avansului:4111 Clieni = 4427 TVA colectat -1.008 leinregistrri contabile efectuate de ctre cumprtor (B): nregistrarea facturii de avans:% = 404 Furnizori de imobilizri5.208 lei232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale 4.200 lei4426 TVA deductibil 1.008 lei Plat contravaloare factur de avans:404 Furnizori de imobilizri = 5121 Conturi la bnci n lei 5.208 lei Evaluarea avansului la sfritul lunii august 2010, la cursul de 4,2500 lei/euro, cu recunoaterea diferenelor aferente:1.000 euro x (4,2500 lei/euro 4,2000 lei/euro) = 50 lei232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale = 768 Alte venituri financiare 50 lei Achiziia automobilului: % = 404 Furnizori de imobilizri26.636 lei2133 Mijloace de transport 21.500 lei4426 TVA deductibil 5.136 leii, concomitent:compensarea avansului la cursul de 4,3000 lei/euro:404 Furnizori de imobilizri = %4.300 lei 232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale 4.250 lei 768 Alte venituri financiare 50 leii stornarea TVA-ului aferent avansului:4426 TVA deductibil = 404 Furnizori de imobilizri -1.008 lei25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.Achizitia de titluri imobilizateImobilizarile financiare sunt recunoscute initial la costul de achizitie. Cheltuielile accesorii achizitiei se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale perioadei. Aici este o diferenta fata de recunoasterea imobilizarilor corporale, care pot cuprinde in cost si astfel de cheltuieli accesorii .Se achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 56.000 lei .Nota.Titlurile pot sa nu fie achitate imediat, ci la o data ulterioara . Aceasta diferenta trebuie reflectata in conturi distincte.Presupunem ca in cazul de mai sus, titluri in valoare de 40.000 lei sunt achitate imediat prin banca, restul urmand a fi platita in transe la o data viitoare.Debit 261 Actiuni detinute la entitatile afiliate 56.000 leiCredit : % 5121 Conturi la banci in lei 40.000 lei 269 Varsaminte de efectuat pentruImobilizari financiare 16.000 leiVarsamintele se efectueaza prin banca la o data ulterioara:Debit 269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare 16.000 leiCredit 5121 Conturi la banci in lei 16.000 leiDeprecierea imobilizarilor financiareConform Ordinului 3.055/2009, la data bilantului, titlurile pe termen lung (aciuni i alte investiii financiare) se evalueaz la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare.Ajustarile pentru depreciere se inregistreaza daca exista dovezi obiective ca s-au petrecut evenimente ulterioare datei recunoasterii initiale a imobilizarii, care au generat deprecierea activului.Nota contabila este :Debit 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiareCredit 296 Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare. Incasarea dividendelorCa urmare a detinerii de imobilizari financiare, o entitate urmeaza sa incaseaze dividend in valoare de 5.000 lei, din care incaseaza efectiv 4.000 lei, restul urmand sa-l incaseze la o data viitoare.Debit % 5121 Conturi la banci in lei 4.000 lei 267 Creante imobilizate 1.000 leiCredit 761 Venituri din imobilizari financiare 5.000 leiVanzarea titlurilor imobilizateSocietatea vinde titluri imobilizate care au un cost de 20.000 lei, la o valoare de vanzare de 25.000 lei. Comisionul brokerului este de 400 lei.Notele contabile sunt :vanzareaDebit 461 Debitori diversi 25 .000 leiCredit 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 25.000 leiscoaterea dingestiuneDebit 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 20.000 leiCredit 261 Actiuni detinute la entitatile affiliate 20.000 lei comisionul brokeruluiDebit 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 400 leiCredit 461 Debitori diversi 400 lei incasarea titlurilorDebit 5121 Conturi curente la banci 25.000 leiCredit 461 Debitori diversi 25.000 lei5. plata comisionului brokeruluiDebit 461 Debitori diversi 400 leiCredit 5121 Conturi curente la banci 400 lei26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.A. in cazul utilizarii inventarului permanentExemplu 1: o entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

- achizitionare de materii prime conform facturii:% = 401714 lei301 600 lei4426 114 lei

- cheltuieli de transport achitate in numerar:% = 531171 lei301 60 lei4426 11 lei

- achitare cu ordin de plata a materiilor prime :401 =5121 714 lei

- consum de materii prime conform bonului de consum601 = 301 740 lei

Nota:Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kgValoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740 lei

Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la prt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;- consum de materiale : 600 kg

- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.% = 4011.249 lei301 1.000 lei308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)4426 199 (1050 *0,19 = 199)

- achitarea in numerar a facturii :401 = 5311 1.249 lei

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)601 = 301 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron601 = 308 60 lei

Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ?- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi:- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.% = 4011.071 lei301 1.000 lei308100 lei4426 171 lei

- achitarea in numerar a facturii :401 = 5311 1.071 lei

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)601 = 301 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571

- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571601 = 30868,52 leiB. In cazul utilizarii inventarului intermitentExemplu1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar.La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.

- includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei :6022 = 3022 200 ron

- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :% = 5311 595 ron6022 5004426 95

- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:6022 = 3022100Exemplu2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat.

- includerea in cheltuieli a soldului initial:0,90 ron/l * 400 l = 360 ron

601 = 301 360 ron

- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:% = 542 714601 6004426 114

- cheltuieli de transport achitate in numerar :% = 531 71601 604426 11

Nota: Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/lCostul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

- inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere: 200 * 1,02 ron/l=204 ron

601 = 30120427. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

Societatea elimar sistem platitoare de tva, achizitioneaza 5 cantare la un pret de 1500 lei/ buc+ tva, pentru care mai plateste transport in valoare de 200 lei + tva. Trei cantare se dau in folosinta, iar doua se pastreaza pentru nevoi viitoare. La inventarierea de la sfarsit de an se constata deterioararea unui cantar, dar a fost posibila valorificarea unor piese in valoare de 100 lei.

Inregistrarile contabile sunt

Achizitie cantarelor

%= 401 furnizori 9300

303 obiecte de inventor 7500

4426 tva deductibila 1800

Inregistrarea facturii de transport

% =401 furnizori248

303 materiale de natura obiectelor de inventor 200

4426 tva deductibila 48

Costul unui cantar este de 1500+ 40 (200/5)= 1540 lei

Darea in folosinta a celor 3 cantare

603 cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor=303 obiecte de inventor 4620

Obitinerea de piese in urma valoarificarii

3028 alte material consumabile=7588 alte venituri din expoloatare 100 lei28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.Sc elimar sistem trimite matrite la terti spre a fi prelucrate, in valoare de 3000 ron, costul manoperei fiind facturat cu 800 ron, tva 24%

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

351 materii si materiale de natura aflate la terti=303 obiecte de inventar 3000

Inregistrarea costului prelucrarii

%= 401 furnizori 960

303 obiecte de inventor 800 ron

4426 tva deductibila 160 ron

Primirea matritelor de la terti

303 obiecte de inventor= 351 materii si material de natura obiectelor de inventor alflate la terti 3500

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

Sc elimar sistem utilizeaza metoda inventarului permanent detine la data de 01,08,2011 un stoc de produse finite de 1500 kg , inregistrate la pretul standard de 12 lei/ kg, diferentele de pret aferente stocului initial fiind de 400 lei, in data de 12.08,2011 societatea elibereaza in consum marerii prime in valoare de 5000 lei. Peste alte cinci zile sunt consummate material pentru ambalat 1400 lei, in data de 23,08,2011 se receptioneaza la magazine 1000 kg produse finite. Societatea primeste in data de 28,28 2011 factura de energie electrica in valoare de 800 lei, tva 24 %. In data de 31082011 sunt inregistrate salarii brute in suma de 4700 lei. De asemenea la sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret aferente intrarilor de produse. In data de 10092011 societatea vinde 400 kg produse finite la pretul de vanzare de 15 lei/kg + tva, incasarea efectuandu-se in aceiasi zi prin banca.

Inregistrarile contabile sunt:

Consum materii prime

601 cheltuieli cu materiile prime = 301 materii prime 5000

Consum material pentru ambalat

6023 cheltueli cu amabalajele= 3023 materiale de natura ambalajelor 1400

Obtinere produse finite

345 produse finite = 711 venituri aferente stocurilor de produse 12000

Consum energie

%= 401 furnizori 992

605 cheltuieli cu energia si apa 800

4426 tva deductibila 192

Salarii brute

641cheltuieli cu salariile personalului = 421 personal salarii datorate 4700

Diferente de pret pentru produse finite obtinute

348 diferente de pret= 711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse 100

Vanzare de produse finite

4111 clienti =% 7440

701 venituri din vanzarea de produse finite 6000

4427 tva colectata 1440

Descarcare gestiune

711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse= 345 produse finite 4800

Diferenta de pret aferenta iesirilor k348 =0.01

711 venituri aferente costurilor stocurilor de produse= 348 diferente de pret la produse 48

Incasare client

5121 conturi la banci in lei= 4111 clienti 7440

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).