statistica proiect

ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN JUDETUL BRASOV ÎN PERIOADA 2000-2010

Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Analiza in dinamica a ofertei si cererii turistice in judetul Brasov in perioada 2000-2010

Profesor coordonator: Student:

Conf. univ.dr Gogu Emilia Vasilescu Romina-Elisabeta

An I MTC Frecventa Redusa

1



1.1 Note metodologice

1.2 Analiza ofertei turistice1.2.1 Structura de primire turistică

1.2.2 Capacitatea de cazare în funcțiune ……………………………………….

1.3 Analiza cererii turistice în judetul Brasov1.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor1.3.2 Durata medie a sejurului1.3.3 Densitatea turistică

2


1 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN JUDETUL BRASOV ÎN PERIOADA 2000-2010

1.1 Note metodologice

Pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunile turistice organizate, datele provin din rapoartele statistice completate de agenţiile de turism şi de către direcţiile de protecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii, administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şi alte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turistică

Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cuprinde toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structura de primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nu în camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-o structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia. Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

3


1.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pe lângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şi analiza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şi activitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartele statistice completate de persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

1.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în mod exclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturile şi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare de timp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentru modificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi a categoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct de vedere al tipurilor de unităţi de primire în România este variată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartamentHanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice Alte unități de primire

4


Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare care furnizeaza în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare turistică şi alte servicii pentru turişti. Vilele turistice, bungalourile şi pensiunile turistice se constituie ca structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în parte chiar dacă au o recepţie comună. ‚

1.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată. Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti, pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizarea ofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică în funcţiune.

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar să analizăm capacitatea de cazare în funcţiune. Nivelul şi dinamica acestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri de cazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm la indicatorii seriei cronologice.

Tabelul 1.1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazareîn funcţiune în perioada 2000-2010

Ani

Capacitatea în funcţiune

(mii locuri-zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2000 3689 - - - - - -

2001 3670 -19 -19 99.4 99.4 -0.9 -0.9

2002 3297 -392 -373 89.3 89.8 -1.5 -2.6

2003 3650 -39 353 98.9 110.7 2.8 4.3

2004 3900 211 250 105.7 106.8. 14.6 5

2005 4219 530 319 114.3 108.1 18 5.2

2006 4527 838 308 122.7 107.3 26.3 5.5

2007 4704 1015 177 127.5 103.9 28.1 5.9

2008 4907 1218 200 133 104.3 33.8 6.1

5


Ani

Capacitatea în funcţiune

(mii locuri-zile)

Modificările absolute

Indicii de dinamică %

Ritmul de dinamică %

Δt /1 Δt / t−1 I t /1 I t / t−1 Rt /1 Rt / t−1

2009 5034 1345 127 136.4 102.5 34.2 6.3

2010 5341 1652 307 144.7 106 35.6 3.5

Total 46941 - 1649 - - - -

Analizând dinamica absolută şi relativă a capacităţii în funcţiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul de mii locuri-zile a crescut considerabil în 2010 faţă de 2000. Cele mai mari creşteri faţă de anul de bază an s-au înregistrat în anii 2008 cu 33,8% şi 2009 cu 34.2%. Faţă de anul precedent doar în 2001 avem descreşteri de 0.9% si in 2002 cu 2.6%, iar în restul perioadei creşteri de până la 6.3% (2009).

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

y=∑t=

n

y t

n=46941

10=4694 .1 mii locuri−zile /ani

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

Δ=yn− y1

n−1=46941−3689

10−1=4805 mii locuri−zile /an

Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

I=n−1√ yn

y1

=10√1 . 447= 1,042 sau 104,2%

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

R= I−100 = 104,2-100= 4.2%

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare în funcţiune în judetul Brasov în perioada 2000-2010 a fost de 4694,1 mii locuri/an, cu o creştere relativă de 4,2%. Dacă comparăm dinamica medie a capacităţii de cazare în funcţiune (104,2%) cu cea existentă (100,62%), se poate observa că prima o devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a sporit eficienţa ofertei de cazare prin procesul renovării sau a creşterii cererii turistice.

6


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100

1000

2000

3000

4000

5000

6000f(x) = 1652 x + 2037

Evolutia capactitatii in functiune in judetul Brasov in perioada 2000-2010

mii

locu

ri z

ile

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcţiune în următorii trei ani, vom folosi funcţia de ajustare y = 1652x + 2037, obţinută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2009-2013

Ani t (x)Valori ajustate după funcţia

y = 1652x + 2037

2011 12 21861

2012 13 23513

2013 14 25165

1.3 Analiza cererii turistice in judetul Brasov

Potrivit noţiunilor, metodologiilor de calcul şi a surselor de date1 ale Institutului Naţional de Statistică indicatorii activităţii turistice cuprind următoarele elemente:

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, privind cererea turistică, putem analiza nivelul şi dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului;

1

7


densitatea turistică.

1.3.1 Nivelul si dinamica sosirilor si a innoptarilor in judetul Brasov

AniTotal sosiri

(mii persoane)

Total înnoptări

(mii zile)

Durata sejurului

(zile/turist)

Modificarea absolută faţă de 2000

Dinamica faţă de 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări

2000 326.4 890.7 3,59 - - - -

2001 328.3 884.6 3,72 1.9 -6.1 99,1 102,7

2002 290.3 779.3 3,56 -38 -111.4 98,5 97,9

2003 324.8 823.3 3,53 34.5 -67.4 102,8 101,1

2004 421.8 960.8 3,28 97 70.1 114,6 104,8

2005 448.1 1000.3 3,16 26.3 109.6 118,0 104,1

2006 484 1054.9 3,06 35.9 164.2 126,3 107,6

2007 556.8 1191.5 2,95 72.8 300.8 141,7 116,7

2008 582 1279.6 2,9 25.2 388.9 144,8 117,4

2009 452 985 2,82 -130 94.3 124,8 98,2

2010 510 1078.3 4.2 58 187.6

8

statistica proiect

Documents