Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializarea: Politici si Strategii de Marketing

PROIECT STATISTICĂ APLICATĂ ÎN AFACERI

Brașov, 2014

Cuprins

1. Analiza și previziunea evoluției unui fenomen economico-social – evolutia numarului de

prescolari in perioada 2000-2012……………………………………………………………….........2

2. Analize statistice mixte ale unor serii teritoriale (ST), care vizează un anumit domeniu (sector) de

activitate socio-economică- invatamant...............................................................................................6

3. Pentru fenomenul economico-social prezentat în temele 1 și 2, să se realizeze graficul poziției

unităților administrativ-teritoriale, la nivelul unui an recent, în funcție de potențialul lor de

dezvoltare.............................................................................................................................................9

4. Analiza concentrării unui indicator totalizator...............................................................................10

.

1

2. Analize statistice mixte ale unor serii teritoriale (ST), care vizează un anumit domeniu

(sector) de activitate socio-economică.

Tabelul 2.1. Evoluția nr. de elevi înscriși în învățământul preșcolar, în profil teritorial în anul școlar 2011/2012

Nr de elevi inscrisi in invatamantul prescolar in profil teritorial in anul scolar 2010/2011

MacroregiuneaTotal (ya)

Primar (yb)

Pondere %

Regiunea de dezvoltareJudetul

Total 3356225 673736 20%

Nord-Vest 448539 95496 21%Centru 401721 90799 23%Nord-Est 634521 125682 20%Sud-Est 427841 84856 20%Sud-Muntenia 491248 95141 19%Bucuresti-Ilfov 295467 57534 19%Sud-Vest Oltenia 359684 67636 19%Vest 297204 56592 19%

38904 11279 7668.5 1.69 113% 13%34207 6582 2971.5 1.60 108% 8%69090 41465 37854.5 2.22 149% 49%28264 639 -2971.5 1.50 101% 1%38549 10924 7313.5 1.68 113% 13%

942 -26683 -30293.5 1.02 68% -32%11044 -16581 -20191.5 1.20 80% -20%

0 -27625 -31235.5 1.00 67% -33%

Media (ymed) 84217

ymin 56592

Mediana (Me) 87827.5

Indicele de nivel s-a modificat în regiunea Nord-Vest cu 69090 față de regiunea

Vest, aceasta din urmă reprezentând regiunea cu cel mai mic număr de elevi preșcolari.

Vest 56592Bucuresti-Ilfov 57534Sud-Vest Oltenia 67636Sud-Est 84856Centru 90799Sud-Muntenia 95141Nord-Vest 95496Nord-Est 125682

2

Decalajul absolut reprezintă diferența dintre numărul de elevi înscriși în

învățământul preșcolar și media acestora. În tabelul 2.1. se poate observa că valoarea cea mai mare

este în regiunea Nord-Est, respectiv 41465 iar în regiunea de Vest decalajul absolut are o valoare

negativă și anume 27625.

Figura 2.1. Structura numărului de elevi înscrisi în învățământul din România în anul școlar 201/2012

În figura 2.1. se poate observa că cel mai mare procent de elevi înscriși în învățământul din

România este în regiunea Nord–Est de 18% iar cel mai mic procent este în regiunea București-Ilfov,

respectiv 9%.

3

Figura 2.2 Structura numărului de elevi preșcolari înscriși în învățământ în România în anul 201/2012

În figura 2.2 este reprezentată structura numărului de elevi înscriți în învățământul preșcolar

în România în anul 2011/2012. Din această figură reiese faptul că cel mai mare procent de elevi

preșcolari există în regiunea Sud-Muntenia, respectiv 14% iar cel mai procent in regiunea Vest de

8%.

Figura 2.3. Distribuția ponderilor elevilor din învățământul preșcolar în totalul populației școlare pe regiuni în România în anul școlar 2011/2012

În figura 2.3. este reprezentată ponderea numărului de elevi preșcolari în totalul numărului

de elevi din România în anul 2011/2012. Astfel se poate observa faptul că în regiunea Centru există

cea mai mare pondere a elevilor preșcolari de 23% iar în regiunile Sud-Muntenia, București-Ilfov,

Sud-Vest Oltenia și Vest exista o pondere de 19% a elevilor înscrisi în învățământul preșcolar din

totalul elevilor.

4

3. Pentru fenomenul economico-social prezentat in temele 1 și 2, să se realizeze graficul

poziției unităților administrativ-teritoriale, la nivelul unui an recent, în funcție de potențialul

lor de dezvoltare.

• se apreciază interpretările pe baza graficului obținut

• se poate utiliza pentru analiza concurenței unei intreprinderi, instituții sau a unei alte

organizații, în ramura sa de activitate sau a unui produs, brand etc.

Pentru ca nu am avut acces la informatiile necesare pe www.insse.ro, pentru a analiza in continuare evolutia numarului de prescolari din Romania, am ales sa realizez analiza statistica mixta a seriei teritoriale in ceea ce priveste numarul de pensionari din Romania in anul 2011.

Informatiile sunt pana in anul 2011, informatii culese in momentul in care exista posibilitatea de a accesa gratuit toate datele de pe site.

Fig. 3.1. Pozitia regiunilor in functie de valoare pensiilor in anul 2011

I medNr pensionari in anul 2011 R mediu

NORD-VEST 1.316 743 31.5726877 CENTRU 1.319 801 31.8707909NORD-EST 1.312 717 31.2389837 SUD-EST 1.316 746 31.5719213 SUD-MUNTENIA 1.316 732 31.5804526

BUCURESTI - ILFOV 1.326 940 32.6292345

SUD-VEST OLTENIA 1.315 721 31.4771336 VEST 1.320 813 31.9876616

5

Regiunile situate deasupra liniei punctate orizontale au cea mai mare valoare a pensiei medii

lunare, pe când regiunile situate în partea dreaptă a liniei punctate verticale a avut o creştere mai

rapidă valorii pensiei lunare.

Regiunile se vor împărţi în patru grupuri:

Astfel, în categoria Leaders intră regiunile: Bucureşti – Ilfov, Vest şi Centru. Aceste regiuni

sunt lideri în ţara în ceea ce priveşte valoarea pensiei medii în anul 2011. După cum se poate

observa, regiunea Bucureşti – Ilfov se departajează semnificativ de celelalte, având cea mai mare

valoare a pensiilor, mult mai mare decât media.

În categoria Followers nu se încadrează niciuna din regiuni, la fel ca şi în categoria

Catching-up.

În categoria Trailing (stanga jos) se identifică 5 din cele 8 regiuni ale României: Nord-Vest,

Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest şi Sud-Muntenia, ceea ce inseamna ca la nivelul acestor regiuni este

inregistrat un ritm de crestere al valorii pensiilor foarte scazut, pensiile fiind de asemenea mai mici

decat media.

.

4. Analiza concentrării unui indicator totalizator.

Tabelul 4.1. Analiza concentrarii populatiei scolare din invatamantul liceal in profil teritorial

Nr.Crt AnulPopulatia scolara (mii persoane)

Nr. de licee –x1

Nr personalului didactic (mii pers)- x2

Nr deceselor (15-19 ani)-x3

Absolventii din invatamantul gimnazial-x4

1 1995 787211 1284 62409 1257 3049822 1996 792788 1295 64485 1303 2889483 1997 765903 1309 63669 1256 2668624 1998 718017 1315 66101 1133 2325555 1999 694376 1340 67239 1106 2756236 2000 687919 1367 64018 1043 2837117 2001 710663 1379 64729 881 3016958 2002 740404 1388 60988 820 3108239 2003 758917 1397 58925 886 307551

10 2004 773843 1413 62192 1017 29677711 2005 767439 1410 61914 1006 26517912 2006 780925 1421 62048 941 23184213 2007 791348 1426 61620 906 21950714 2008 784361 1444 60647 888 20779815 2009 837728 1638 60255 721 20401816 2010 837758 1670 60250 700 203000

6

Fig.4.1. Evolutia populatiei scolare din invatamantul liceal in perioada 1995-2010

7

Fig 4.2. Corelatia dintre evolutia numarului populatiei scolare din invatamantul liceal si numarul de unitati de invatamant (licee)

Fig. 4.3. Corelatia dintre evolutia populatiei scolare din invatamantul liceal si numarul de decese in randul persoanelor cu varsta intre 15-19 ani

8

Fig 4.4. Corelatia dintre evolutia populatiei din invatamantul liceal si absolventii din invatamantul gimnazial

Au fost analizati factorii care au influenţat evoluţia numărului populaţiei şcolare din învăţământul

liceal, în România,în perioada 1995-2010.

Factorii de influenţă care au fost analizaţi sunt reprezentaţi de numărul unităţilor şcolare din

învăţământul liceal, numărul personalului didactic din învăţământul liceal, numărul deceselor înregistrate

în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani şi numărul absolvenţilor din învăţământul

gimnazial.

În urma testului student aplicat s-a constatat că numărul absolvenţilor din învăţământul

gimnazial nu influenţează în mod semnificativ numărul populaţiei şcolare din învăţământul liceal, lucru

care se poate observa si in graficul de mai sus.

Din analiza P-Value, Lower/Upper 95%, se poate afirma că celelalte trei variabilele explicative au

o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat.

9