st11

cre[tinismuluiPre]ul

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~MAI 2007

A ap`rut o alt` Biblie? � Dilema individului prudent

Uniunea European`,

un proiect utopic?

Covers:Layout 1 5/20/07 12:46 AM Page 2

Semnele Timpului Mai 2007

5/2007

VOLUMUL 19 NR. 110 SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942.

Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR:Lucian Cristescu

REDACTOR-{EF:Cristian M`gur`

COLEGIU D E REDACTIE:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin

Avramescu, Daniel Brânzan, FlorianCârnu, Adrian Neagu, Marius Necula,

Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, Attila Peli,Cristina Peli, Anca Porumb, Florian

Ristea, Florin Theodoru.

CORECTURA: Adela B`nc`u-Burcea

GRAFICA SI TEHNOREDACTARE:C`t`lin Ciolca

MANAGER:Irina Anghel – 0744.472.463

ISSN 1453-7060 5/2007

Editorial

1 Dau \n cap da’ sunt cre[tin

Religie

2 Pre]ul cre[tinismului

8 A ap`rut o alt` Biblie?

13 Papa \ngrijorat: catolicii brazilieni fug la „sectele” protestante

14 Va fi Templul reconstruit?

19 Mormântul lui Irod g`sit\n de[ertul Iudeii

Politic

20 Sfidarea mondial` [icutia Pandorei

24 Uniunea European`, un proiect utopic?

33 Pentru americani, mai importante suntr`zboaiele [i terori[tiidecât \nc`lzirea global`

Cultur`

34 Jurnalul scrisJurnalul care vorbe[te

37 Citatul ST

Social

38 Limitele ra]iuniiAd`post sau capcan`, dilema individului prudent

45 La o bârf` mic`ADRESA REDACTIEI:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895

Fax: + 402 (1) 323 0040

SEMNELETIMPULUI

cre[tinismuluiPre]ul

timpuluiSEMNELE

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~MAI 2007

A ap`rut o alt` Biblie? � Dilema individului prudent

UniuneaEuropean`,

un proiect utopic?

SumarMAI 2007

8

13

24

45

14

Sumar + Editorial:Layout 1 5/20/07 12:29 AM

1

EditorialCRISTIAN M~GUR~

rtodoxia, a[ezat` \nc` \ntr-o autocom-plezen]` iner]ial`, nu prea a dat semne c`resimte \n acela[i grad procesul de laicizare

a societ`]ii civile. Din acest punct de vedere,bisericile protestante sunt \ntr-o situa]ie [i maideplorabil , asupra c`reia nu voi insista pentru cèxplica]iile ne-ar trimite \ntr-un registru de carenu m pot ocupa acum. Pentru a \n]elege imploziacre[tinismului european \n propria indiferen] , nuavem nevoie de competen]e deosebite \n materiede sociologie a religiei [i nici de predicile inchi -zitoriale ale teologilor fundamentali[ti, mai pre-ocupa]i de sfâr[itul lumii decât de realitatea ime-diat` \n care se mi[c` atât de stingher. Mai sim-plu, v` propun s` privim anemierea sentimentu-lui religios al europenilor prin prisma unei ipotezeplauzibile a istoricului francez Jean Delumeau,magistral ilustrat de o \ntâmplare recent pe caream s` o relatez. Pe scurt, Delumeau spune c`„decre[tinarea pare atât de extins` [i de rapid`(...) tocmai pentru c`, \n realitate, cre[tinarea afost mai pu]in \ntins [i profund decât s-a spus.”Ipoteza de lucru a istoricului francez evoc`, dinp`cate, suma gesturilor care alc`tuiesc de secolegaleria \n care se \mbulzesc apostolii religiei demas`, o religie prea pu]in atins` de semnifica]iaautentic` a cre[tinismului.

|n diminea]a zilei de Pa[te, \n pragul BisericiiMormântului Sfânt din Ierusalim, s-a ivit la unmoment dat figura unui b`rbat care se distingeaprintr-o calvi]ie des`vâr[it`, stilizat` \n cre[tetulcapului de o chipie musulman`. |n apropiere seaflau doi cre[tini ru[i, preg`ti]i s`-[i adape nevoilespirituale dintr-un izvor care hr`nise multe sufletecu dou` mii de ani \n urm`. Apari]ia inoportunà unei fizionomii suspecte din punctul de vedereal ru[ilor a dat na[tere unei r`bufniri stupide,evacuând orice urm` de respect [i bun-sim]datorate m`car loca]iei sfinte: „D`-i m` \n cap

câinelui de arab [i-l omoar`!” |n pragul unei bi -serici, de Pa[te, doi cre[tini care b`tuser` atâtaamar de drum pân` la locurile sfinte se aban-donau unui primitivism violent [i resentimen-tar. La mormântul lui Isus venise un „câine dearab”. |ndr`zneala trebuia pl`tit` scump. „Ara -bul”, care era de fapt un cameraman român,n`scut \n Basarabia, yogin convins, conectat la totsoiul de energii cosmice invizibile pentru ochiulunui cre[tin, a r`spuns \ntr-o rus impecabil : „Da’nu v` e fric` de Dumnezeu c` v` afla]i \ntr-o bi -seric`, de Pa[te?” Lovit parc` \n moalele capului,unul dintre ru[i a reu[it s \ng ineze câteva scuzede circumstan]`, \n fond inutile pentru c` numai puteau [terge impresia lamentabil` care fu -sese \ns`mân]at` adânc \n sufletul „câinelui dearab”. Ce altceva po]i sim]i dup` ce dai pestecre[tini care, dup` ce-[i fac adânc [i pios crucea,ar da \n cap la oameni?!

Ace[ti cre[tini nu fac parte din galeria celor careau transformat Pa[tele \ntr-un pretext pentrurelaxare la iarb` verde, printre sticle de bere [ih`lci de carne sfârâind pe gr`tare, ci, din contr`,sunt cùt`torii [i beneficiarii unui obositor peleri-naj, dispu[i la consecven]e formale epuizante, sin-ceri pân` la epiderm`, dar care nu trec niciodat`de pragul bisericii. Unii dintre ei r`mân acolo ovia] \ntreag , fac figura unor pândari de moravuri– foarte aprecia]i \n epocile decadente, cum este,din p`cate, a noastr` – [i m`rturisesc despreexclusivismul religiei cre[tine. |n fond sunt deacord, nu pot g`si mântuirea decât prin IsusHristos, \n condi]iile pe care Mântuitorul le-am`rturisit f`r` echivoc prin via]a Sa, [i nu-mi\nchipui c a[ g`si rute ocolitoare prin budism sauprin islam. Dar, grobianismul, psihorigiditateasilitoare, reflexele canine ale teologiei funda-mentaliste, spiritul revan[ard, obr`znicia, incul-tura... toate fac parte din aperitivul cre[tinismu-lui exclusivist?

Cre[tinul autentic este slujitorul altor valori, \[ia[eaz` via]a \n lumina exemplului lui Isus [i,oricât ar fi de \ng`duitor, oricât` iubire \n]e le g` -toa re ar investi \n semenii sì, [tie c` \n ve ci -n`tatea lui Homo Neanderthalensis religia estedoar un melanj de tabuuri [i instincte primare. ST

O

Dau \n cap da’ sunt cre[tin

Seismograful sensibil al Bisericii Catolice a \nregistrat pe parcursul ultimelor decenii cre[terea indiferentismului europenilor \n fa]a valorilor „tradi]ionale” ale cre[tinismului.

Mai 2007 Semnele Timpului

Sumar + Editorial:Layout 1 5/20/07 12:29 AM Page 1

2


Religie

Pre]ulcre[tinismului

02-07 Martirii:Layout 1 5/20/07 2:12 AM Page 2

3


Europa se fr`mânt` de ani buni s` afle dac` mai poate fi numit` sau nu cre[tin`.America se \ntreab` dac` e corect sau nu s` afi[eze Decalogul \n public. Multe biserici sunt goale. Clericii se lupt` cu dileme morale majore, iar mirenii sunt maiignoran]i ca niciodat`. Istoria noteaz` vremuri \n care se murea pentru credin]`,vremuri \n care milioane de oameni au fost tortura]i, umili]i, amenin]a]i [i uci[i prin cele mai hidoase metode pentru c` au ]inut cu tot dinadinsul de convingerile lor religioase. Cât mai valoreaz` \ns` ast`zi religia cre[tin`? Mai este religia ocauz` pentru care s` merite s` mori?

� Adrian Neagu


|n peste 40 de ]`ri de pe glob, cre[tinii se con-frunt zilnic cu persecu]ie, umilin]e [i nedrept`]idin cauza credin]ei lor, estimeaz` organiza]iile

pentru ap`rarea drepturilor omului. Printre ele,cele mai multe sunt ]`rile preponderent musul-mane1. Shari’a, legea tradi]ional islamic , inter zice,sub pedeapsa cu moartea, renun]area la religiamusulman` pentru cea cre[tin`. Chiar dac` une-ori prevederile constitu]ionale pot garanta liber-tatea religioas`, \n practic` lucrurile sunt diferite.|n multe locuri, prozelitismul este considerat ocrim` \mpotriva ordinii sociale, iar Bibliile [i oricealt` literatur` cre[tin` sunt interzise.

Se estimeaz c anual 150.000 de oameni pl tesccu via]a pentru „vina” de a fi cre[tini.2 Un calculsim plu arat` c`, de la \nceputul secolului XX pân`ast`zi, au fost mai mul]i martiri decât de la apari]iacre[tinismului pân` la 1900.3

|n ]`rile comuniste, cu regimuri totalitare4, semoare, \n ciuda promisiunilor conduc`torilor ce seafl` la putere. |n afara câtorva biserici cre[tinerecunoscute, orice alt` ini]iativ` este descurajat`la fel ca [i educa]ia religioas . |n ]`rile budiste5, con-vertirea la cre[tinism este interzis`, precum [iconstruc]ia de biserici sau celebrarea s`rb`torilorcre[tine. |n schimb, ac]iunile umanitare [i deeduca]ie sunt apreciate [i permise.

Raportor pentru num`rareapersecuta]ilor [i a martirilor

ONU a decis \nc` din 1986 numirea unui rapor-tor special care s se ocupe de problema intoleran]eireligioase. Acesta are datoria de a semnala exemplelede intoleran]` religioas` [i de a cere explica]iistatelor respective, precum [i de a formula comen-tarii [i recomand`ri. |n raportul anual, toate datelesunt f`cute publice. Paradoxal sau nu, dialogurilesunt previzibile. R`spunsurile statelor, atunci cândvin, sun la fel: nimeni nu este persecutat pe motivereligioase, ci pentru fapte penale, cât despre tortur`pur [i simplu nu exist`… Concluziile ultimuluiraport spun \ns altceva: „raportorul special observ`cu \ngrijorare c` libertatea religiei [i a credin]ei nueste o realitate pentru mul]i cet`]eni ai planetei.”

Pe lâng` ONU, numeroase organiza]ii cre[tinelupt` la nivel interna]ional pentru sus]inereacre[tinilor persecuta]i. Dintre acestea, ChristianFreedom International (CFI) [i The Voice of theMartyrs (VOM) sunt printre cele mai cunoscute.

4


Religie


5


� La \nceputul acestui an, o echip` de misionari cre[tini au fostaresta]i [i b`tu]i crunt \n Pakistan \n timp ce r`spândeau literatur`cre[tin` la un festival islamic. |n aceea[i perioad`, un pastor a murit\ntr-o \nchisoare din Eritrea dup` ce isp`[ise patru ani [i jum`tate dedeten]ie pentru c` participa la \ntâlnirile unei Biserici Protestante. |nKenia, doi misionari americani au fost \mpu[ca]i la sfâr[itul lunii ia nuarie. � Pe 22 februarie anul acesta, o grupare hindus` radical` a demo-lat o biseric` \n construc]ie din estul Indiei. |n Burma, autorit`]ile mi -litare au \ntocmit liste cu numele cre[tinilor, familiilor lor [i ale lide rilorlor, impunând un orar al \ntâlnirilor religioase [i interzicând orice alt`\ntrunire \n afara orelor stabilite.

Cazuri de persecu]ie relatate de RaportulNa]iunilor Unite [i de ONG-uri care lupt`pentru drepturile omului

� |n martie anul trecut, BBC anun]a judecarea unui afgan convertit lacre[tinism \ntr-unul dintre tribunalele din Kabul. Omul fusese denun]atchiar de familia sa \n contextul \n care acesta \ncerca s` ob]in` cus-todia copiilor. Replica judec`torului a fost: „|l vom \ntreba dac` s-a r`zgândit, iar dac` este a[a, \l vom ierta”. El a fost eliberat dup`ce mai mul]i lideri interna]ionali, c`rora li s-a al`turat [i papa, auprotestat \mpotriva arest`rii sale.� Pe 5 iunie 2006, un pachistanez cre[tin a fost b`tut crunt pentru c`b`use ap` cu paharul comun de la o surs` public`, contaminând ast-fel paharul cu atingerea sa.6

� Pe 28 mai 2005, la o nunt`, for]ele de ordine din Eritrea i-au are-stat pe to]i cei prezen]i, inclusiv mireasa, pe motiv c` f`ceau parte dintr-o grupare cre[tin` nerecunoscut`. De[i a doua zi câ]iva dintremeseni au fost elibera]i, cei mai mul]i au r`mas \n arest. La acea or`,Na]iunile Unite se declarau \ngrijorate de caz, considerând c` persoaneler`mase \n arest erau persecutate.


6


Religie

Articolul 18Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de con[tiin]` [i religie;acest drept include libertatea de a-[i schimba religia sau convin-gerea, precum [i libertatea de a-[i manifesta religia sau convingerea,singur sau \mpreun` cu al]ii, atât \n mod public, cât [i privat, prin\nv`]`tur`, practici religioase, cult [i \ndeplinirea riturilor.

Declara]ia universal` a drepturilor omului

Articolul 19Orice om are dreptul la libertatea opiniilor [i exprim`rii; acest dreptinclude libertatea de a avea opinii f`r` imixtiune din afar`, precum [ilibertatea de a c`uta, de a primi [i de a r`spândi informa]ii [i idei prinorice mijloace [i independent de frontierele de stat.

Articolul 20Orice persoan` are dreptul la libertatea de \ntrunire [i de asocierepa[nic`. Nimeni nu poate fi silit s` fac` parte dintr-o asocia]ie.

Articolul 28Orice persoan` are dreptul la o orânduire social` [i interna]ional` \ncare drepturile [i libert`]ile expuse \n prezenta Declara]ie pot fi pe deplin\nf`ptuite.

Articolul 30Nicio dispozi]ie a prezentei Declara]ii nu poate fi interpretat` caimplicând pentru vreun stat, grupare sau persoan` dreptul de a se dedala vreo activitate sau de a s`vâr[i vreun act \ndreptat spre desfiin]areaunor drepturi sau libert`]i enun]ate \n prezenta Declara]ie.


Tortura]i [i incendia]i, \n ciuda le -gilor care ap`r` drepturile omului

Cre[tinii din Vietnam sunt supu[i \n mod frec venttorturii [i persecu]iei, având parte de procesenedrepte [i tratamente rele, conform sesiz`rilorf`cute de Raportul Special ONU. Astfel, pe 21august 2005, [eful postului local de poli]ie [i ajutorulsù au intrat \n casa misionarului Dinh Van Hoanag,spunându-i acestuia c` religia cre[tin` nu are cecùta \n localitatea lor. Ecua]ia era simpl . Dac voias r`mân , trebuia s renun]e la religia cre[tin atâtel, cât [i so]ia sa. Pentru c nu au vrut, casa le-a fostincendiat` [i distrus` pân` la temelii sub ochii lor.Era a treia oar` când li se \ntâmpla asta. Alte zecefamilii cre[tine din zon` au p`]it la fel.

|n Insulele Maldive, Consiliul Islamic Suprem ares pins articolul 18 al Declara]iei Universale aDrepturilor Omului, care viza libertatea de con [tiin -]` pe motiv c` \ncalc` prevederile Constitu]iei.Decizia Consiliului a fost: „Pentru c niciun locuitornu dore[te s` practice alt` religie decât islamul,le-am interzis oamenilor s` respecte acest arti-col”. Ul te rior, Guvernul [i-a reconsiderat pozi]ia,delimi tân du-se de aceast` declara]ie. Nu toate]`rile ma joritar islamice au procedat \ns` la fel. |nmulte dintre ele, Raportorul sesizeaz cazuri \n carecre[ ti nii sunt trata]i cu intoleran]`, converti]iisunt condamna]i pentru apostazie, iar unele tri-bunale refuz` s` recunoasc` schimbarea religiei.7

|n 1994, episcopul catolic Macram Max Gassis po -vestea la Geneva, \n cadrul sesiunii Comisiei ONUpentru Drepturile Omului, despre persecu]ia cre[ -ti nilor din Sudan. Sute de biserici distruse, femei [icopii r`pi]i, preo]i [i clerici tortura]i, pastori [i cate he]i, ar[i de vii [i uneori chiar crucifica]i – acestaeste tabloul Sudanului descris de episcopul catolic.

|n Indonezia, [i azi grup`rile islamice radicalelupt` pentru impunerea islamului. 500 de bisericicre[tine au fost incendiate pe insula Java \n 1998,con form datelor culese de Organiza]ia pentru Sus]i -ne rea Cre[tinilor Persecuta]i (VOM). 22 de bisericiau fost incendiate \n acela[i an [i 13 cre[tini au murit\n Jakarta. |n anul 2000, au fost distruse 800 de case[i magazine ale cre[tinilor din Poso, \ntr-o alterca]iedintre musulmani [i cre[tini, murind 700 de oameni.

Mor]ii care n-au credin]a cimiti -rului s` fac` bine [i s` stea acas`

Persecu]ia pe motive de con[tiin] este un fe no -men mult mai apropiat de noi decât credem. Vio -len ]a domestic` \n numele ap`r`rii credin]ei

\mbrac forme inimaginabile. De cele mai multe ori\ns`, lipsa unei contabiliz`ri a faptelor duce la ig -norarea rea li t`]ii. Surprinz`tor sau nu, cele maimulte persecu]ii se fac \n numele ap`r`rii credin]ei:cre[tinii au in ven tat Inchizi]ia, iar mai apoi ardereape rug la fla c` r` mic`, \n numele credin]ei. Im bol -dul de a scoate sa bia \n numele ortodoxiei noastre\nc persist . Fa mi lia Dasc lul, din comuna ie[ean`Scobin]i, a fost ne voit` s` \[i ]in` mortul \n cas`patru zile doar pen tru c` acesta avea alt` religiedecât cea a cimitirului.

Martirii de ast`zi,anonimii de mâine. {i invers.

Martirii contemporani, oamenii care au curajul\nc` s` mai moar` pentru Isus Hristos, Cel ce amurit pentru ei, par pentru cei mai mul]i dintre noicel pu]in o curiozitate. Nefiind politicieni, vedetesau infractori, numele acestora nu apar \n jur-nalele de [tiri. Vorbe[te doar exemplul lor.Vorbe[te \n fie care zi despre oameni pentru carereligia cre[tin` e via]a. Entuziasmul, sacrificiul,dragostea [i t`cerea prigoni]ilor sunt dovezi aleunui cre[tinism netrecut. D`ruirea acestoravorbe[te indiferen]ei despre un cre[tinism ales, nu

pe motiv de geografie sau de gust [i vândut apoipentru ciorba de linte a interesului personal, ci dinconvingere. Lumea nu are nevoie de un cre[tinismcruciat, ci de un cre[tinism apostolic, de cre[tin-ismul lui Hristos, f`r de care noi suntem doar sim-pli epigoni. |n timp ce mii de anonimi sufer` zilnic[i chiar mor ferici]i pentru acest fel de cre[tinism,noi suntem provoca]i s` \l trìm, la fel de ferici]i [ide zilnic – nu ca o nou form de cazn sau de mar-tiraj, ci ca o \nflorire, ca o zi de prim`var`. ST

7


1. Printre ele: Egipt, Eritreea, Sudan, Maroc, Pakistan, Afganistan, Uzbekistan,Iran, Irak, Arabia Saudit`, Siria, Emiratele Arabe, Yemen, Turcia, Iordania,Palestina.

2. Cifra este considerata orientativ`, [i este acceptat` ca medie anual` pen-tru ultimii 10 ani \n mediile conservatoare.

3. Conform VOM [i CFI.4. Printre ele: Belarus, China, Cuba, Coreea de Nord.5. Myanmar, Sry Lanka, Laos, Bhutan.6. Conform Pakistan Christian Post.7. |n multe ]`ri islamice, orientarea religioas` este trecut` \n cartea de iden-

titate a cet`]eanului [i condi]ioneaz` printre altele chiar [i c`s`toria…

Lumea nu are nevoie de un cre[tinism cruciat, ci de un cre[tinism apostolic, decre[tinismul lui Hristos, f`r` de care noi suntem doar simpli epigoni.


8


Religie

Volxbibel1 – Biblia \n limbaj de maidan, lansat`\n Germania \n decembrie 2005, i-a adus peadolescen]i \n delir. „Ferice de voi când ve]i

primi [uturi \n fund [i când oamenii v` vor lin[a...”,spune Isus \n versiunea modern` a c`r]ii Matei, \ncapitolul 5, versetul 11; „Voi sunte]i frigiderelelumii. Dac` frigiderul nu mai merge, e aruncat lafiare vechi... Voi sunte]i l`mpi de halogen de 1.000de wa]i...”, mai spune El. Hristos vorbe[te pe [leau[i Se poart` dezinvolt: „Isus a zbierat: ’Termin` cumizeria!’.” (Matei 26,52). Scenele sunt „aduse la zi”:Fiul risipitor ajunge nu la porci, ci la sp`latul WC-urilor din McDonald’s. Pentru gloata fl mând ,Mântuitorul \nmul]e[te hamburgeri... [i, \n loc s`\nvieze, El „\[i face Comeback-ul”.

Asalturi revizionisteVersiunea de [oc a lui Martin Dreyer, fondatorul

mi[c`rii „Jesus Freaks”2, nu este \ns` nici prima,nici ultima Biblie „modernizat`”.

La mai pu]in de un an, pe 9 noiembrie 2006, laBerlin detoneaz` Biblia \n limbaj echitabil3, o ver-

siune produs` de 52 de teologi, dintre care 42sunt activiste pro-feminism. Echipa s-a ambi]ionats` ofere Europei – \n sfâr[it – o edi]ie „inclusiv`”,\ntr-un limbaj „unisex [i corect politic”, care s` eli -mi ne orice ofens adus femeilor, homosexualilor,iudeilor, atei[tilor [i altor categorii oprimate. Ca [i\n versiunea englez` NIVI4 din 1995, toate ipos ta -zele masculine au fost substituite sau dublate cucorespondentele feminine. Astfel, \n confrunt`rileSale, Isus mustr farisei [i farisi]e, predic la uceni-ci [i uceni]e [i trimite apostoli [i apostoli]e. Dac`\n Volxbibel rug`ciunea domneasc` \ncepea cu:„Hei, T`tu]ule care e[ti colo sus...”, \n noua versi-une aceasta ia alt` form`: „Mama noastr` [i Tat`lnostru care e[ti \n ceruri...” Dumnezeu apare ade-sea la genul feminin, iar Isus nu mai apare deloc ca„Fiu...”, ci doar ca un „Copil5 al lui Dumnezeu”. Sin-gura identitate masculin` a r`mas... Satana.

|nv`]`tura Bibliei este [i ea relativizat . |n loc de:„Dar Eu v` spun...” (Matei 5), \n gura lui Isus sepune expresia „Eu ast`zi \ns v sugerez ca \nsem-nând...”.

A[a s` v` ruga]i: „Hei, T`tu]ule care e[ti colosus...” sau „Mama noastr` [i Tat`l nostru caree[ti \n ceruri...” – spun noile Biblii, reeditate [i„actualizate” de autorii [i teologii ultimei genera]ii. Potrivit acestora, Tat`l lui Isus n-a fostundeva \n „ceruri”, ci \n s`mân]a maiestuoase lorprimate. Cât despre fericiri, „ferice de cei careprimesc [uturi \n fund [i sunt lin[a]i”.

A ap`rut o alt Biblie?

Scripturi pentru gusturi moderne� Lucian Cristescu

08-12 O Alta Biblie:Layout 1 5/18/07 10:30 PM Page 8

9


O Biblie pluri-religioas`Mai nou, \n februarie 2007, \n New York, Ruth

Rimm din Bronx a scos primul volum din seria uneinoi Biblii absolut unice: Lumea spiritual` pier-dut`6. De data aceasta, nu traducerea textuluiintrig`. Editat` \ntr-o grafic` mistic` de tip NewAge [i adresat` atei[tilor [i postmodernilor, pefiecare pagin`, textul biblic este \nv`luit \ntr-uncomentariul evolu]ionist [i transcendental. „Ima -gineaz`-]i”, comenteaz` Ruth Rimm, „c` din pân-tecele minunatelor primate (maimu]e) au ie[itprofe]i ca Isus, Moise, Mahomed, Budha [i LaoTze... Tat`l lui Isus n-a fost undeva \n ’ceruri’, ci \ns`mân]a maiestuoaselor primate. Aceasta esteuna dintre cele mai eliberatoare descoperiri \nistoria omenirii. Asta \nseamn` c` nu suntem nicivictime, nici marionete, ci co-creatorii miracoluluinumit ’con[tien]a de sine’; c` Dumnezeu, ca [inoi [i ca \ntregul univers, este o realitate \nc` \nprogres [i c` avem miraculoasa capacitate \n noi\n[ine s` cre`m cerul \n inimile noastre [i s` tran-scedem natura noastr` bestial`...”

Al`turi de aceste comentarii, apar citate dinautori ce n-au nimic de-a face cu Biblia: Dalai-Lama, Tony Robbins, Yoganda Paramahansa [iElaine Pagels. |n ultimele volume ale Bibliei sale,

Ruth Rimm [i-a propus s` includ` Sutrele budiste[i mistica sufit`...

Teologie... f`r` Dumnezeu?!Privite \n context lor, bizareriile editoriale nu

sunt nici pe departe inciden]e. Pe b`trânul conti-nent [i apoi \n Lumea nou , \nc de acum dou se -cole, „\nalta critic`” s-a opintit s` erodeze istori -citatea [i autenticitatea Bibliei. Scepticismul [coliide la Tübingen (Schleiermacher, F. Ch. Baur [iDavid Fr. Strauss) s-a multiplicat prin corifeiiteologiei liberale, ca Rudolf Ultman [i Paul Tillich.Ciudat lucru: \n timp ce musulmanii sunt tot maidispu[i s` moar` pentru onoarea Coranului [i aProfetului, cre[tinii se tot disociaz` de SfântaScriptur`, indiferen]i sau mâna]i de un duh derejec]ie fa] de temelia care le-a modelat istoria cul-turii [i a civiliza]iei – Biblia.

Acum 21 de ani, \n 1986, la Universitatea Berkeley, din California, [i-a \nceput activitatea ungrup de studiu numit Jesus Seminar. Cei aproxi-mativ 200 de participan]i, to]i doctori \n teologie,[i-au propus s` reexamineze bazele cre[tinismu-lui – Evangheliile. |n particular [i \n conferin]e, celeaproximativ 1.500 de declara]ii ale lui Isus [i cele176 de acte s`vâr[ite de El au fost supuse unui tirde teste ra]ionaliste.

Premisa grupului era exclu derea supranatu-ralului (profe]ii [i miracole) [i a oric`ror pre-ten]ii mesianice din partea lui Isus, plecândde la ideea c` Acesta a fost doar un revolu]ionarvis`tor.

Concluzia a fost tras democratic, prin utilizareade cartona[e de diferite culori. Cele ro[ii erauechivalentul autenticit`]ii declara]iilor [i mira-colelor – foarte probabil s` se fi \ntâmplat; roz –

oarecum posibil; gri – foarte pu]in probabil; iarnegru – cu totul fictiv. |n urma votului, s-a ajuns laconcluzia c`, dintre cele 1.500 de rostiri, doar18%, adic` 83, au primit credit de \ncredere ro[usau roz. Dintre cele 176 de ac]iuni, numai 29,adic` 16%, au fost confirmate, \ns` ca simple vor-biri [i acte nesemnificative.

|n timp ce musulmanii sunt tot maidispu[i s` moar` pentru onoareaCoranului [i a Profetului, cre[tinii setot disociaz` de Sfânta Scriptur`.


Omul de rând, neteologul, e nedumerit. Maieste oare Biblia cartea de c`p`tâi, Cuvântul autori-tar al lui Dumnezeu dat lumii? Sau poate estedoar o versiune, precum Coranul sau Vedele? S`aib` profe]ii Noii Ere dreptate?

Vedele sau Biblia?Vedele reprezint` una dintre cele mai vechi

m`rturii ale gândirii umane. Se crede c` cele maivechi imnuri dateaz` \n forma oral` din 1500 \.Hr.,cu toate c` au fost scrise mult mai târziu. Istoricul

P. K. Saratkumar7 sus]ine c` Vedele au fost scriseabia \n secolul al XIV-lea d.H. Cert este c` cel maivechi manuscris al Vedelor dateaz` din 1464 d.Hr.|ntre presupusul „original” [i cel mai vechi „manu -scris” exist` un gol de 3000 ani. „Nu s-a f`cutnicio \ncercare pentru stabilirea autenticit`]iiVedelor. Cei care citesc Vedele \[i dau seama c`istoria lui Kri[na sau Radha nu sunt bazate pedocumente autoritare, cu atât mai pu]in pe fapte”,afirma filozoful [i reformatorul indian Mangalwa-di Vi[al \n The World of Gurus (New Delhi, 1977).

10


Religie


11


|ns` pentru hindu[i, ceea ce conteaz` este mitul[i simbolismul sù transcendental!

Biblia – o colec]ie de 66 c`r]i8 – a fost scris` de-a lungul a 1600 ani, de la primul ei autor, Moise,[i pân la ultimul apostol, Sf. Ioan. Moise relateaz ,ca martor ocular, evenimentele Exodului poporu-lui Israel din Egipt, \n jurul anului 1500 \.Hr.

Descoperirea \ntâmpl`toare a celebrelor ma -nuscrise de la Qumran, Marea Moart`, \n 1947,arunc` o lumin` extrem de favorabil` asupraVechiului Testament: biblioteca esenienilor cu -prindea toate c`r]ile Vechiului Testament9, datândcu 100 ani \.Hr. O compara]ie am`nun]it` evi -den]iaz` c`, \ntre aceste documente [i versiunilemoderne, nu exist` nicio deosebire, cu ex cep ]iaunor erori gramaticale [i erori de vocalizare f`rìmportan]`. Aceast` descoperire reduce golul dintre documentul original [i cel mai vechi ma -nuscris existent la doar câteva sute de ani.

Martorul Bibliei: IstoriaContrar Vedelor mitice, Vechiul Testament

declar c este o redare fidel a istoriei providen]eilui Dumnezeu fa]` de poporul Israel. Exact \nultimele dou` secole de scepticism, arheologia ascos la lumin` dovezi irecuzabile ale istoricit`]ii [iacurate]ei raportului biblic.

Mai este vreo carte milenar` \n lume care-[ipoate asuma extraordinara autenticitate pe careo are Biblia? Eu unul nu cunosc.

Mitologia VedelorConcep]ia pe care Vedele o au despre lume

este diferit`. Cu toate c` hinduismul pretinde a ficultul monoteist al zeului Brahman, hindu[ii ador`totu[i 330 milioane de zeit`]i. Explica]ia este càcestea n-ar fi decât atribute [i puteri ale lui Brah-man, precum [i \ncarn`ri ale principalelor saleipostaze: zeii Brahma, Vi[nu [i {iva.

|n contrast cu Dumnezeul Bibliei, Brahman nuse distinge de \ntreaga crea]ie. Conform Vedelor,el nu este decât un spirit cosmic impersonal, oentitate f`r` atribute... Brahman nu e atot[tiutor,ci e doar cuno[tin]a \n sine. El nu exist`, ci edoar existen]a \n sine ca principiu abstract [iimpersonal. {i, fiind un principiu, Brahman sereg`se[te \n toate... {i \n om, [i \n vac`, [i \ninsect`... De aici [i respectul pentru via]`. El eini]iatorul codului de reguli [i practici (Dharma)pe care, dac` omul le \mpline[te – gata! –, scap`de re\ncarn`ri (de Samsara).

�Descoperirea, \n 1901, a Codului lui Hammurabi (scris \n 1750 \.Hr.) con-firm` cu o extraordinar` acurate]e raportul biblic despre Avraam [i epocalui. Sec]iunile 144, 145, 170 [i 171 din Cod prev`d c ridica rea de urma[iprin sclave era \n uzan] , iar calitatea de mo[tenitor a fiului n`scut de sclavèra recunoscut prin lege. Izgonirea roabei-concubine din cauza purt rii necu-viincioase fa] de st pân era [i ea stipulat \n art. 146. „Istoria patriarhiloreste \n concordan] pân \n ultimul detaliu cu circumstan]ele civiliza]iei ori-entale antice din vremea respectiv`. Julius Wellhausen ex pri mase opiniac , din punct de vedere istoric, istoriile patriarhilor sunt im posibile. Dar acumele au fost dovedite cu totul posibile”, declara asiriologul Alfred Jeremiasdup` ce a citit Codul lui Hammurabi [i a analizat conduita patriarhilor.

Câteva dovezi ale autenticit`]ii Bibliei

�Descifrarea hieroglifelor de c`tre Champolion \n 1822 face posibil`cunoa[terea istoriei Egiptului. Spre marea satisfac]ie a cercet`torilorBibliei, episodul \nfierii lui Moise de c`tre fiica lui faraon se \ncadreaz`perfect \n epoca prin]esei Hat[epsut (1503-1482 \.Hr.), singurafemeie-faraon din istoria Egiptului, v`duv` [i f`r` mo[tenitor.

� |n urma cercet`rilor a[ez`rii de lâng` piramida lui Sestrosis II, po pu lat`\n totalitate de sclavi evrei, arheologul Rosalie David e silit s recunoasc :„|n mod inexplicabil, p r sirea ora[ului de c tre sclavii se mitici a fost subit[i nepremeditat`”. Arheologii n-au alt` explica]ie decât \nsu[i Exodul.

� Cele 380 de t`bli]e de la Tel el Amarna, descoperite \n 1887,scrise \ntr-un dialect acadiano-canaanit, dezv`luie \n mod dramaticinvazia Canaanului de c`tre Israel. Prin]ii canaani]i, care strig` dispera]idup` ajutorul faraonului Akenaton, men]ioneaz` cetatea Urusalim(Ierusalim) [i numele invadatorilor: Habiru (de la Heber = de unde-[i trag numele evreii [i limba lor: Hebraica).

� Ruinele Ierihonului au fost excavate de profesorul J. Garstang \n1930. Ruinele indic` o c`dere a zidurilor spre exterior, contrar felului\n care se pr`bu[esc zidurile unei cet`]i: spre interior. Excep]ie faceo por]iune a zidului de nord r`mas` \n picioare. Data surp`rii: cca. 1400\.Hr. – exact perioada cuceririlor lui Iosua. Zidul ned`râmat este pro -babil casa lui Rahav (Iosua 2,18-21). Cercet`ri recente care apar]inarheologului Bryant Wood sus]in teza lui Garstang.

� Lipsa oric`ror documente arheologice care s` ateste unele nume [i lo -curi din Bibliei a dat prilej „\naltei critici” de a denun]a Biblia drept fic]iune.Biblia a fost singurul izvor care \i men]iona pe hiti]i. „Basme!”, spuneau scep-ticii. |n 1834, francezul Ch. Tesier a descoperit la Bogazköy (Turcia)vestigiile unui mare imperiu necunoscut. Abia \n 1925, dup` ce lingvis-tul ceh Bedrich Hrozny descifreaz scrierea hitit , Biblia este str lucit recon-firmat`: Imperiul Hitit a dominat Orientul \ntre anii 1700-1100 \.Hr.

�Bel[a]ar, despre care Biblia vorbea ca fiind ultimul rege al Babilonului,nu se reg`sea \n cronologiile istoriei – „\nc` o eroare biblic`!” Acuzele\nceteaz \n 1924, când Sideny Smith a dat de o serie de t bli]e cuneiforme,\n care „Bel-[ar-u]ur” este numit „fiu [i coregent” al lui Nabonid.

�Biblia men]ioneaz` 2.930 de personaje [i 1.551 de locuri geografice.Dup` o via]` dedicat` arheologiei, vestitul rabin evreu Nelson Glücka m`rturisit: „Nici o singur` descoperire arheologic` n-a contrazism`car un singur verset biblic.”


12


Când se gânde[te la Brah-man, omul proiecteaz`percep]ia sa asupra zeului. Prinaceste proiec]ii, Brahman sediversific` \n milioanelede zeit`]i „utile” omu-lui pentru apro piereade zeul su prem. Pelâng` formele per-sonale pe care leare Brahman(Brahma, Vi[nu[i {iva), hinduis-mul mai cu prin denenum`ra]i „semi-zei” ce re[ti, deva (mas-culin) [i devi (fe minin),care nu sunt decât \n tru -p`rile celor trei (precumIndra, Mitra, Rama, Kri[na,Kali sau Saraswati).

Din când \n când, zeii secoboar` pe p`mânt \ntr-oform` corporal`, ca s`-i maiu[ureze pe oameni dere\ncarn`ri (Mok[a)... \ntru-parea zeilor se cheam Avatar.

Ca s` \mplineasc` Dharma,omul nu trebuie decât s` fieperseverent, f`r` s` fie nevoies` cread` \ntr-una dintreformele divine. Chiar [i un ateistpoate s ajung \n Nirvana, dizol-vat \n Brahman. |n Hinduism nuexist` conceptul de „convertire”,omul având \n sine toate resurse-le de \ndumnezeire.

Pentru c Divinitatea se poateexprima prin nenum`rate cì,hindu[ii nu consider` Vedele ca fiindun „canon” care s-o delimiteze de celelalte izvoarereligioase. Dimpotriv`, un hindus poate veneraorice alt` Scriptur` sau religie, acestea fiind doaralte cì spre aceea[i ]int`.

Teologia BiblieiBiblia prezint` o cu totul alt` concep]ie despre

lume decât Vedele. Crea]iunea este un act dedragoste al unui Dumnezeu personal, atotputer-nic [i atot[tiutor. Atributul major care \l ca rac -terizeaz` este „dra gostea”. Este interesat de

soarta fiec`rei f`pturi. C`derea omului \n p`cata dus la pervertirea naturii umane. Pentru sal-varea omului, Dumnezeu a conceput un plan

al iubirii eliberatoare: Fiul Sù, IsusHristos, S-a jertfit pentru toat`

lumea, pl`tind pre]ul r`scum -p`r`rii [i f`când posibil` recu-

perarea omului printr-un pro-ces individual – procesulconvertirii. Dumnezeu|nsu[i, prin Duhul Sfânt, Seimplic` \n via]a fiec`ruip`c`tos care vrea s` reintre

\n fa milia lui Dumnezeu. Isto-ria de mi lenii a omenirii nu este

altceva decât o mare lupt spiritu-al`, \n care unii aleg s` coope rezepentru a fi salva]i, \n timp ce al]iirefuz` mântuirea.

Comparând conceptul hindus cucel biblic despre Dumnezeu, doc-torul Sarvepalli Radhakri[nan, filo-zof [i om de stat indian, apreciaz :„Dumnezeul Bibliei este diferit.El este personal [i activ \n isto-rie [i este interesat de schim-barea [i dezvoltarea lumii. Eleste o Fiin]` care comunic` cunoi.”

Dac` a[a stau lucrurile,luarea unei decizii pentruomul de la r`scruce devine\ntrucâtva mai clar` [i maisimpl`.

�Citi]i \n num`rul viitor al revis-tei Semnele Timpului ar tico lulBiblia [i Coranul.

ST

Religie

1. Corect „Volksbibel” (germ.) – Biblia popular`.2. Jesus Freaks (engl) = „Nebunii lui Isus”.3. „Die Bibel in gerechter Sprache” (germ.).4. Inclusivist New International Version.5. |n german`, „copil” (das Kind) este un substantiv neutru.6. The Lost Spiritual World.7. P. K. Saratkumar, Istoria Indiei, pag. 24, ed. 1978.8 Din cele 66 de c`r]i, 39 formeaz` Vechiul Testament, iar 27 Noul Testament.9 Singura carte din Vechiul Testament care lipsea e cartea Esterei. Motivul

absen]ei era respingerea ei de c`tre esenieni ca „neinspirat`”.10. Rosalie David, arheolog necre[tin, \n Vechii egipteni: credin]e [i practici

religioase, 1982.11 Geneza 10,21-25: „{i lui Sem, tat`l tuturor fiilor lui Eber (H-b-r) [i fratelecel mai mare al lui Iafet, i s-au n`scut fii”.12 The Time, 13 decembrie 1963.



Aceasta este ]ara cucea mai nume roa -s po pu la]ie roma -

no-catolic , jum`tate din-tre cre[tinii Bise ricii din\ntreaga lume (aproxi -mativ 1 miliard) locuind\n America Latin`. |ngri-jorat de fap tul c` milioane de catolici bra zilieni s-au convertit la bisericile evanghelice, papa i-anumit pe evanghelici sectan]i, fapt ce a atrasnemul]umiri explicite din rândul reprezentan]iloracestora. |n ultimii zece ani, Biserica Catolic a pier-dut 10% dintre cre[tinii brazilieni care au trecut laalte convingeri religioase. Aflat la Sao Paulo, Bene-dict al XVI-lea a declarat c` persoanele cele maivulnerabile \n fa]a prozelitismului agresiv al sectelorsunt cele cu o educa]ie religioas` slab`. Brazilienii\ns afirm c se \ndreapt spre cultele neo-protes-tante deoarece Biserica Romano-Ca tolic` este

rigid`, sever` [iindiferent` fa]` denevoile oamenilor [inu mai re pre zint`patria lor spi ritual`.Papa le-a prezentatepis co pilor cu care s-a \ntâlnit [i viziunea

sa de \ntoarcere a Bisericii Catolice la problemede ordin strict religios [i a men]ionat clar c`Biserica consider` avortul p`cat capital. Mareparte din America Latin` crede \ns` \n „teologiaeliber`rii”, nu \n catolicismul conservator promo-vat de papa. „Teologia eliber`rii”, ale c`rei\nceputuri dateaz` din anii ’60, combin` catoli-cismul cu elemente ale gândirii marxiste. Adep]iis`i consider` c` preo]imea ar trebui s` \[i concen-treze eforturile pentru a sc`pa popula]ia lumii des`r`cie [i opresiune, Isus fiind perceput ca lup -t`tor pentru justi]ia social`. ST

13

Exodul catolicilor din bisericilebraziliene, avortul, metodele contraceptive [i implicarea

Bisericii \n via]a politic` au fost principalele puncte atacate de papaBenedict al XVI-lea, cu ocazia viziteiefectuate la \nceputul acestei luni

\n Brazilia.� Radu Vasile

Catolicii brazilieni fug la „sectele” protestante

Papa \ngrijorat:

13 Catolici brazilieni:Layout 1 5/18/07 10:31 PM Page 13

14


Religie

Profesorul Hillel Weiss, membru al Sinedriu-lui, a declarat publica]iei evreie[ti Haare]1 c`ac]iunea planificat` este mai degrab` o

mi[care simbolic` ce \ncearc` s` demonstreze c`a[tept`rile privind construirea celui de al treilea2

Templu, [i implicit restaurarea jertfelor, sunt reale,[i nu doar simple vorbe.

Autorit`]ile israeliene nu au fost de acord cudecizia Sinedriului privind reluarea sacrificiilorcu ocazia Pa[telui. Ca urmare, s-a depus o plângerela Curtea Suprem` de Justi]ie \n aceast` privin]`.R`spunsul este negativ, planurile privind jertfelefiind respinse, deoarece „dreptul peti]ionarilor dea-[i practica propria credin] nu poate fi luat \n con-siderare din ra]iuni privind ordinea [i si guran]apublic`”3.

Sinedriul a reprezentat forul superior evreiesc \n dome-niul religios [i legislativ având 23 de membri. Dup`dizolvarea lui, \n 358 d.Hr, nu a mai existat nicioautoritate religioas` general acceptat` de c`tre evrei.|n decursul istoriei au fost multiple \ncerc`ri privindrestaurarea Sinedriului: rabi Jacob Berab \n 1538,rabi Yisroel Shklover \n 1830, rabi Aharon MendelhaCohen \n 1901, rabi Zvi Kovsker \n 1940 [i rabiYehudah Leib Maimon \n 1949. |n octombrie 2004(sau, dup` calendarul evreiesc, Ti[ri 5765), un grupde rabini care pretind c` reprezint` diverse comunit`]iau pus bazele Sinedriului modern. http://www.thesanhedrin.org

Sinedriul

Templulreconstruit?

Pentru Pa[tele evreiesc de anul acesta,Sinedriul a votat reintroducerea sacrificiiloranimale. Forul religios evreiesc spune c` avenit chiar [i vremea ca Templul s` fiereconstruit.

� Marius Necula

Va fi

14-18 Templul reconstruit:Layout 1 5/18/07 10:32 PM Page 14

15


Nu este pentru prima dat` când sunt vizatesacrificiile animale [i reconstruirea Templului. |n1991, cu ocazia Pa[telui, s-a \ncercat jertfirea unuimiel, dar ac]iunea nu a fost finalizat` deoarecepoli]ia a intervenit prompt. |n 1998, mai multemi[c`ri care sus]ineau reconstruirea Templului auadus un ied ca jertf` simbolic` pe Givat Hananya,\n apropierea muntelui Moria. Chiar dac` recon-struirea Templului este un subiect controversat,cea mai mare parte a popula]iei nu \mp`rt`[e[teideile acestor activi[ti religio[i.

Iudaismul ortodox crede nu doar \n restaurareaTemplului, ci [i \n cea a jertfelor. Ramura conserva -toare consider c doar Templul trebuie restaurat,jertfele fiind \nlocuite cufaptele bune, care au roluls` r`scumpere p`catele,conform \nv`]`turii talmu-dice. |n schimb, iudaismulreformat nu a[teapt` nicirestaurarea Templului [inici pe cea a sacrificiilor.Rav Kook4, primul [ef rabinal ]`rii Israel, sugera c` sa -crificiile animale nu vor maifi folosite \n vremurile me -si anice pentru c` oamenii se vor \ntoarce la un stilde via]` vegetarian.

|n 1993, a avut loc o controvers` \ntre fostulrabin-[ef sefardic Mordechai Eliahu [i rabinul Yis-rael Ariel, care conducea Institutul Templului.Subiectul controversei privea tocmai necesitateareconstruirii celui de al treilea Templu. Rabi Arielsus]inea c` este datoria fiec`rui evreu de a sus]inereconstruirea. |n schimb, Rabi Eliahu credea c nueste necesar` aceasta deoarece |nsu[i Mesia Se vapogor\ cu el din cer.

Actualmente, guvernul israelian se opune unorastfel de ini]iative, dar sus]in`torii reconstruiriiTemplului cred c` nu va mai trece mult timp pân`la restaurarea serviciilor ceremoniale din noulTemplu. |n aceast` privin]`, se fac eforturi privindpreg`tirea celui mai m`re] eveniment pe care [i-lpoate imagina orice evreu credincios. Funda]iaTemplului a solicitat suport financiar pentru recon-struirea Sanctuarului \nc` de la finalul anilor '70.Zece ani mai târziu, cel pu]in dou` [coli rabinice5

au \nceput s` identifice \n rândul popula]iei pe ceicare sunt descenden]i din familiile preo]ilor ori dinsemin]ia lui Levi pentru a putea fi educa]i \n pri vin]a ritualurilor de la Templu. Tot atunci,

Institutul Templului a sponsorizat confec]ionareainstrumentelor muzicale pentru viitoarele serviciiceremoniale.

Un nou templu – subiect de disput`

Construc]ia unui nou templu nu este \ns` chiaratât de u[oar . Motivul: locul \n care ar trebui s fieamplasat Templul este deja ocupat. Pentru arabi,Muntele Templului este al treilea loc sacru dup`Mecca [i Medina. Aici sunt construite dou l ca[urimusulmane: Domul Stâncii (construit \n 690) [iMoscheea Al-Aqsa (construit` \n 710). Autori-tatea palestinian` contest` suveranitatea Israelu-

lui asupra locului, care r` -mâne unul dintre punctelecele mai fierbin]i \n conflictularabo-israelian. |n perioadaocupa]iei iordaniene aIerusalimului de Est (1948-1967), evreilor le era interzis`chiar [i intrarea \n CetateaVeche. Pentru evitarea dis-putelor, guvernul israelian agarantat Consiliului Musul-man administrarea terito -

riului, ceea ce face ca, din ra]iuni politice, auto -rit`]ile s nu favorizeze mi[c`rile privind reconstru-irea Templului.

{eicul Raad Salah, conduc`torul Mi[c`rii Isla -mice din Israel, afirma: „Amintim pentru a mia oar`c` toat` moscheea [i locul pe care se afl`, inclusivesplanada ori aleile subterane, sunt proprietatea

Cel pu]in dou` [coli rabiniceau \nceput s` identifice \n

rândul popula]iei pe cei caresunt descenden]i din familiile

preo]ilor ori din semin]ia lui Levipentru a putea fi educa]i \n

pri vin]a ritualurilor de la Templu.


exclusiv` [i absolut` a musulmanilor, [i nimeni nuare dreptul nici m`car la un fir de praf”6. Autorit`]ilereligioase evreie[ti consider` \ns` c` MunteleTemplului apar]ine de drept neamului iudeu,acesta fiind unul dintre locurile care au fostcump`rate cu pre]ul care se cuvenea.7

|n cearta privind reconstruirea Templului maieste implicat` o a treia parte: ramura evanghelic`a cre[tinismului. {i ace[tia sunt \n favoarea recon-struirii. De ce? Din acela[i motiv pentru care sus]incauza Israelului \n ansamblu. Pentru adep]ii sio -nismului cre[tin, men]inerea statului Israel este ocondi]ie f`r` de care restul profe]iei nu se poate\mplini.

Lideri evanghelici cre[tini binecunoscu]i, pre-cum Gary Bauer, Jerry Falwell, Ralph Reed [i PatRobertson, Dick Armey [i Tom Delay, puternicimplica]i \n politic`, cred c` rena[terea Israeluluireprezint` \mplinirea unei profe]ii biblice. Dinacest motiv, ei sus]in agenda sionist , conside rândc` a ac]iona altfel ar \nsemna s` te opui voin]ei luiDumnezeu: „S fii \mpotriva Israelului \nseamn s`fii \mpotriva lui Dumnezeu. Noi credem c` istoria[i Scripturile dovedesc c Dumnezeu Se raporteaz`la na]iuni \n func]ie de modul \n care ele seraporteaz` la Israel”, spunea Falwell \n 1981. Maiapoi, liderul evanghelic cita din Geneza 27,29:„Blestemat s` fie oricine te va blestema [i binecu-vântat s` fie oricine te va binecuvânta!”

Ce loc ocup` Israelul \n profe]iaprivind timpul sfâr[itului?

John Nelson Darby (1800-1882), un pastor alfra]ilor din Plymouth (cunoscu]i mai târziu subnumele de cre[tini dup` Evanghelie), credea \nmântuirea viitoare a Israelului. Pastorul se baza peIsaia 32 [i sus]inea c , la \ncheierea istoriei, Israelul,ca na]iune, se va bucura de binecuvânt`rip`mânte[ti diferite de binecuvânt`rile cere[ti decare va avea parte Biserica. „Darby a dezvoltatschema dispensa]ionalismului, subliniind c fiecareepoc` \l plaseaz` pe om \ntr-o anume stare…, darfiecare dispensa]iune va culmina cu un e[ec”8,consider` profesorul de teologie Paul Enns. Dup`concep]ia lui Darbz, istoria este \mp`r]it` \n [apteperioade distincte: (1) De la starea inocen]eiparadiziace la Potop; (2) Noe; (3) Avraam; (4)Israel; (5) Neamurile; (6) Duhul [i (7) Mileniul.Noile concep]ii cu privire la evenimentele finale aufost popularizate \n lumea anglofon` de c`tre teo-logul [i scriitorul american Cyrus Scofield (1843-

1921) prin intermediul unei versiuni cu adnot`ria Bibliei. Scofield mergea pe linia dispensa]io -nalismului lui Darby [i sus]inea c` Isus nu Se va\ntoarce pentru a domni pe P`mânt pân` ce nu sevor petrece o serie de evenimente. Biserica cre[tin`este v`zut` ca un instrument de salvare pentruneamuri (neevrei) [i, \n acord cu planurile divine,poporul evreu se afl` \ntr-o alt` dispensa]iune aharului. Tot Scofield sus]inea c` Biserica va fir`pit de pe P`mânt pentru a nu trece prin necazulcel mare. Scriind la \nceputul secolului XX, CyrusScofield credea cu t`rie c` \ntoarcerea evreilor \n}ara Sfânt` ([i \n mod special la Ierusalim) este o

16


Religie


\mplinire profetic`. Tot el a prezis c` locurile sacreale islamului vor fi distruse [i se va \ncepe recon-struc]ia Noului Templu la Ierusalim, evenimentcare va marca \ncheierea epocii (dispensa]iunii)Bisericii, fiind \n acela[i timp semnul apari]ieiAntihristului. To]i (dintre evrei) cei care vor ficredincio[i leg`mântului lui Dumnezeu |l vorrecunoa[te pe Isus ca fiind Mesia [i se vor opuneAntihristului.

Acest model de interpretare (dispensa]iona -lismul) este, dup` cum se observ`, relativ nou, darextrem de popular [i cu influen]` \n cercurileevanghelice. Aproape 40 de milioane de americani

cred c` Palestina este ]ara aleas` de Dumnezeupentru evrei. Pentru adep]ii sionismului cre[tin,men]inerea statului Israel [i reconstruirea Templu-lui sunt condi]ii f`r` de care restul profe]iei nu sepoate \mplini.

17


Ideile cu privire la restaurarea na]iunii evreie[ti audevenit un subiect de dezbatere public` \n secolul al XIX-lea, fiind bine conturate de c`tre unii dintre predicatorii[i teologii protestan]i din Marea Britanie [i America. Lordul Shaftesbury a f`cut demersuri pentru \nfiin]areaunui consulat britanic la Ierusalim, \n 1838. La ini]iati-va Bisericii Sco]iei, \n 1839, s-a publicat un documentintitulat Memorandumul monarhilor protestan]i ai

Europei pentru re\ntoarcerea evreilor \n Palestina, careera, \n acela[i timp, [i un raport al situa]iei evreilor \nIsrael. |n august 1840, The Times anun]a c` guvernulbritanic recuno[tea restaurarea na]iunii evreie[ti cafiind \ndeplinit`. Prin Tratatul de la Paris (1856) li segaranta evreilor [i cre[tinilor dreptul de a se a[eza \nPalestina.

Originile sionismului cre[tin [i ale dispensa]ionalismului


Pentru interpre]ii dispensa]ionali[ti, Matei 24,15vorbe[te \n mod categoric despre cel de al treileaTemplu. |n viziunea acestora, Antihristul se vaa[eza chiar aici (a se vedea 2 Tesaloniceni 2,1-4),iar \n baza pasajului din Daniel 9,24-27 se crede c ,la mijlocul a [apte ani de criz` (tribula]ia, saunecazul cel mare), jertfele vor \nceta \n urmainterven]iei Antihristului.

|n ciuda faptului c` aduc argumente din Biblie,multe dintre interpret`rile dispensa]ionaliste suntcriticate de c`tre teologii contemporani. |n primulrând, evanghelicii dispensa]ionali[ti merg pe ointerpretare literal` a profe]iilor. Antony Hoeke-ma, unul dintre cei mai importan]i speciali[ti \neschatologia cre[tin`, consider` c` abordarea dis-pensa]ionalist` cu privire la viitorul omenirii [iscenariul adiacent nu sunt fundamentate biblic.

„Deseori, dispensa]ionali[tii fac apel la pasajul dinRomani 11, sus]inând c` el con]ine o \nv`]`tur`care prevede \n viitor o perioad de binecuvântare,destinat` special poporului Israel. (...) Romani 11nu spune absolut nimic despre faptul c Israelul vafi adunat din nou \n ]ara lui [i nici despre domniade o mie de ani a lui Hristos peste \mp`r`]ia luiIsrael” , spune Hoekema.9

|n ceea ce prive[te Templul din vremeasfâr[itului [i oprirea sacrificiilor de c`tre Antihtist,

profe]ia din Daniel este una unitar`, având \naten]ie cele 70 de s`pt`mâni10 (de ani). |n de -cursul secolelor, teologii [i interpre]ii cre[tiniau considerat c` aceast` profe]ie este cea maiimportant` din Scriptur`, ea indicând timpul luiMesia, [i nu vremea sfâr[itului. Din motivene\n]elese \ns`, interpre]ii dispensa]ionali[tidecupeaz` ultima s`pt`mân` (din \ntregul celor70) [i o plaseaz` \n vremea de mare strâmtorarede la \ncheierea istoriei omenirii. Interpretareaeste for]at`; textul nu face nicio aluzie la unviitor Templu, unde se vor aduce jertfe de ani-male. Aceasta nu exclude posibilitatea ca, \npractic`, s` fie reconstruit un al treilea Templu.Ce se va \ntâmpla \n cazul \n care Templul va fireconstruit? Destul de greu de imaginat \n con-textul actual, dar, dac` se va petrece, cu siguran]`lucrul acesta va gr`bi sfâr[itul. ST

18


Religie

1. Present-day Sanhedrin court seeks to revive ancient Temple rituals(Curtea Sinedriului contemporan caut` s` re\nvie ritualurile antice aleTemplului), Haare], 28 februarie 2007,http://www.haaretz.com/hasen/spages/831646.html

2. Primul Templu a fost construit de Solomon, al doilea a fost ridicat dup`re\ntoarcerea evreilor din robia babilonian` [i a fost distrus \n anul 70d.Hr de armatele romane.

3. A se vedea [tirea pe larg a[a cum apare ea pe site-ul oficial al Institutu-lui Templului, http://www.templeinstitute.org/archive/02-04-07.htm

4. Abraham Isaac Kook (1864 – 1935) cunoscut pe scurt ca Rav Kook,primul [ef-rabin al ]`rii Israel (Ere] Israel), \ntemeietorul [colii rabinicesioniste, cunoscute azi ca Ye[iva Merkaz HaRav.

5. Ye[iva Torat Haim [i Ye[iva Aterit Cohanim ofer` chiar [i \n prezent cursuri pentru levi]i, având \n vedere reconstruc]ia celui de al treileaTemplu.

6. Israeli Sheikh: Temple Mount is Entirely Islamic (Un [eic israelit:Muntele Templului este pe deplin islamic), Arutz Sheva, 12 noiembrie2006 http://www.israelnationalnews.com/News/News.aspx/114927

7. Tradi]ia iudaic` afirm` c` de trei locuri de pe p`mânt nu se pot atingeneamurile: Pe[tera de \nmormântare a patriarhilor, locul de \nmor-mântare al lui Iosif [i Muntele Templului, fiind cump`rate de c`treAvraam, Iacov [i respectiv David.

8. Paul Enns, The Moody Handbook of Theology, Chicago, Moody, 1989,p. 516.

9. Antony Hoekema, Biblia [i viitorul, Wheaton, Illinois, SMR, 1993, p.203. Pasajul invocat de mul]i adep]i ai sionismului cre[tin este cel dinRomani 11,26: „{i atunci, tot Israelul va fi mântuit, dup` cum este scris:’Izb`vitorul va veni din Sion [i va \ndep`rta toate nelegiuirile de laIacov’.” |n grece[te apare adverbul hutos (ουτως), care se traduce cu \nacela[i fel, \n aceea[i manier`, [i nicidecum atunci. (Versiunea sinodal`red`: „{i astfel \ntregul Israel se va mântuit”.) Adverbul mai apare \nversetul 31, unde este tradus cu tot a[a. Apostolul Pavel vrea s` spun`c` acela[i fel de mântuire acordat neevreilor – prin har – este oferit [ievreilor.

10. Calculul perioadei celor 70 de s`pt`mâni va trebui s` \nceap` de la„darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului”. |n leg`tur` curezidirea Templului au fost date dou` decrete: primul \n 537 \.Hr., datde Cirus al II-lea cel Mare (Ezra 1,1-11), dar lucr`rile au fost oprite, iarcel de-al doilea decret \i apar]ine lui Darius I, dat \n anul 519 \.Hr.Templul a fost terminat [i inaugurat \n 515 \.Hr., dar zidurile cet`]iiIerusalimului au r`mas \nc` mult timp d`râmate. Ordinul pentru rezidi-rea Ierusalimului la care se refer` profe]ia din Daniel 9,25 a fost dat \nanul 457 \.Hr. de Artaxerxe Longimanus („mân` lung`”) – Ezra7,8.11.13.20. Aceast` dat` formeaz` punctul de plecare pentrudesf`[urarea profe]iei celor 70 de s`pt`mâni

(490 de ani) reprezint` timpul de har special pentru Israel ca popor ales.Aceast` perioad` este divizat` \n trei intervale profetice: 7+62+1=70de s`pt`mâni. Punctul de plecare al profe]iei este decretul lui Artaxerxe, supranumit[i Longimanus, dat \n 457 \.Hr. cu privire la rezidirea ora[ului Ierusa -lim, 7+62=69 de s`pt`mâni trebuiau s` treac` pân` la „ungerea luiMesia”, adic` pân` la anul 27 d.Hr., când Isus Hristos a fost botezat,\ncepând astfel lucrarea mesianic`.|n mijlocul ultimei s`pt`mâni profetice, \n anul 31 d.Hr., jertfa necur-mat` a \ncetat prin moartea Mântuitorului. La scurgerea celor 70 des`pt`mâni, \n anul 34 d.Hr., prin uciderea diaconului {tefan, primul mar-tir cre[tin, iudeii au respins definitiv Evanghelia, iar apostolii au \nceputs` le predice [i neamurilor.

Cele [aptezeci de s`pt`mâni

Pentru adep]ii sionismului cre[tin,men]inerea statului Israel [i reconstruireaTemplului sunt condi]ii f`r` de care restulprofe]iei nu se poate \mplini.



A[ezarea mormântului \ntre dou` palate con-struite de Irod cel Mare a \mpiedicatscoaterea acestuia la lumin`, pân` luna

aceasta. „Ne-am dat seama c` ne apropiem de]int` când am g`sit primele buc`]i din sarcofag.Este monumental. Cu adev`rat regesc!”, a spusarheologul Ehud Netzer, imediat dup descoperire.De[i nu s-a g`sit niciun fel de oseminte, locul [i de -cora]iunile mormântului sus]in ipoteza c aici a fost\ngropat Irod cel Mare. „Este un sarcofag cum numai vezi \n alt` parte”, a spus Netzer adùgând [iposibilitatea ca osemintele s` fi fost mutate derebelii evrei care au luptat \mpotriva Romei \ntreanii 66 [i 72. Cùt`rile, care au durat mai bine de30 de ani, au fost alimentate de istoricul Jose-phus Flavius, care, \n secolul I d.Hr., a descrismormântul [i procesiunea funerar` a lui Irod.Regele Irod este cel care a reconstruit [i extins alDoilea Templu din Ierusalim, zidul ce \nconjoar`partea veche a ora[ului sfânt, putând fi v`zut chiar[i ast`zi.

Au existat trei regi cu acela[i nume de-a lungulistoriei: Irod, sau Herodes, cel Mare (39 – 4 \.Hr.),cel care a ordonat uciderea pruncilor sub doi anila Betleem (fapt biblic ce nu a fost dovedit \ncìstoric), Irod al II-lea, sau Tetrarhul HerodesAntipas (4 \.Hr. – 39 d.Hr.), fiul lui Irod cel Mare [icel care a ordonat uciderea Sfântului IoanBotez`torul, [i Irod al III-lea, sau Herodes-Agrripa(I, 41 – 44 d.Hr.), nepot al regelui Irod cel Mare [iacel Irod care este men]ionat \n Faptele Aposto-lilor c` ar fi hot`rât, \n anul 44 d.Hr., moarteaapostolilor Petru [i Iacov cel B`trân, fratele apos-tolului Ioan. Irod cel Mare a ini]iat proiecte deconstruc]ii masive la Cezarea, Ierihon [i a ridicatfort`rea]a de la Massada. ST

19

Dup` zeci de ani de cùt`ri, un arheolog israelian a anun]at descoperirea mormântului luiIrod cel Mare, rege al Iudeii \ntre anii 37 \.Hr. [i 4 d.Hr. Potrivit Universit`]ii Ebraice,

mormântul regal se afl`, de mai bine de 2000 de ani, \n situl arheologic din Herodium, pe un mic platou colinar \n De[ertul Iudeii, la aproximativ 12 km de Ierusalim.

� Radu Vasile

g`sit \n De[ertul IudeiiMormântul lui Irod

19 Mormantul lui Irod:Layout 1 5/18/07 10:32 PM Page 19

20


Politic

A cestea erau \ns` numai vârfurile aisbergu -rilor, pentru c` structura militar` \n care seextra po lau cele dou` sisteme era format`

din Blocul Occidental – America [i alia]ii s`i,coagu la]i \n Orga ni za ]ia Tratatului Atlanticuluide Nord (creat \n1949) – [i BloculR`s`ritean (creat \n1955) – Uniu neaSovietic` [i ]`rilecomuniste, cristal-izate \n Pactul de laVar[ovia. Abordat`\ntr-un re gistrupolitic extins, lumeaera \mp`r]it` \ntredemo cra ]iile liberale [i regimurile totalitare. Abor-dat` din perspectiva social`, aceea[i lume eradefinit` de dou` societ`]i antagonice: una „liber`”[i „des chi s`”, iar alta „\nregimentat`” [i „\nchis`”.|nfrun ta rea, derulat` la nivel de sisteme (ide-ologii, re gi muri, moduri de via]`) [i dublat` de ocurs` a \nar m`rilor f`r` precedent, precum [i deun front psi hologic propor]ional cu tensiunile acu-mulate, s-a numit „R`zboiul Rece”, termen lansat\n 1947 de politicienii francezi.

Dac`, pân` la finele celei de-a doua conflagra]iimondiale, ecua]ia beligeran]ei era dat` de formu-la „\ntâi ocupa]ie te ritoral`, apoi econo mi c`”, lanumai 2-3 ani de la finalizarea celei de-a douaconflagra]ii mondiale, ecua]ia \[i schimb` sensul:„domin` economic, spa]iul greveaz`”. Ca ecua]ias` aib` valoare de ade v`r, un complex apa rat depresiune a fost pus \n func ]iu ne, atât de c`treBlocul Occidental, cât [i de cel R`s` ri tean, a c`rui

lansare [i mentenan]` s-au realizat prin: propa-gand , embargou, opera]iuni militare de intimidare,manevre diplomatice, inginerii financiare, asasi-nate, incursiuni spa]iale. Odat` alimentat, sis-temul a dezvoltat \n timp o rezultant halucinant :adâncirea pân` la paroxism a contradic]iilor \ntrecele dou` lumi [i germinarea \n subsidiar a uneiperpetue st`ri de beligeran]`. Totul axându-se –culmea! – pe o politic` oficial` „de ap`rare [i des-curajare”, declarat` atât de sovietici, cât [i deamericani. „Politic de ap`rare” care, \n timp, a tinsasimptotic [i concuren]ial, de-o parte [i de alta afrontului, spre asigurarea unui status de putere –superputere – megaputere...

Cum era \ns` de a[teptat, f`r` a pune \n discu]iedetermin`rile, Big Bangul s-a produs: anul 1991adu cea cu sine divizarea Imperiului Sovietic, sparge -rea Blocului R`s`ritean [i pr`bu[irea regimurilor co -muniste. La sfâr[itul celui de-al doilea mileniu,

|ntre 1947 [i 1991, o confruntare nonmilitar`,atipic` [i par]ial deschis`, a readus \n memoriaumanit`]ii anii celui de-al Doilea R`zboi Mondial. Era R`zboiul Rece, forma beligerant`care a declan[at cursa \narm`rilor. Dou` state [i dou` ideologii polarizate \n dou` sistemepolitice antagonice constituiau osatura confrunt`rii: SUA [i Uniunea Sovietic`, respectiv capitalismul [i comunismul.

cutia PandoreiSfidarea mondial` [i

� Beniamin Pascu

20-23 Sfidarea mondiala:Layout 1 5/18/07 10:33 PM Page 20

21


lumea r`mânea dirijat de un singur bra]: SUA. Unbra] a c`rei baghet` configura luciferic pers pec ti -va unei hegemonii globale peste o lume multipolar .La Washington, ca [i la Roma, jubileul celui de-altreilea mileniu \[i putea demara nestingherit pre -g`ti rile. Pentru Sfântul Scaun, Europa se eliberasede povara ateismului. Pentru Statele Unite, R`z bo -iul Rece luase sfâr[it. Dar pentru orgolioasa Rusie?

Bagheta american`\n]eap` coasta Ursului

Dup` c`derea Cortinei de Fier, o rela]ie de „an -tan t`” cordial` p`rea c` s-a instaurat \ntre Krem-lin [i Casa Alb`. Sub Perestroika, Moscova sepreg`tea pentru „epoca El]ân”, epoca marilor oli-garhi [i a dec`derii economice. Peste ocean,George Bush (seniorul), obosit de atâta „Furtun`\n de [ert”, se preg`tea [i el s`-i fac` loc unui good-looking man, Bill Clinton ([i eventual Monicì). Se

p`rea c` apele reci ale r`zboiului s-au separat, càisbergurile disp`reau sub valuri.

|ns` situa]ia s-a schimbat radical dup` anul2000, odat` cu ascensiunea lui Vladimir Putin, unpartener de dialog incomod pentru democra]iiadministra]iei Clinton [i de-a dreptul dificil pentrucei care au urmat, „neoconservatorii” lui GeorgeBush. Abil, rezervat, sever, vizibil deranjat de „ba -gheta american`”, Putin aducea pe masa negocie -rilor Cutia Pandorei. Idealul Americii de a dirija par-titura mondial` era din nou sub semnul \ntre b` rii.Ca efect al tensiunilor acumulate, caruselul \nar -m`rii a demarat din nou, de data aceasta deschis.Dar graficul R`zboiului Rece configura o alt` per-spectiv , denumit apocaliptic [i sfid`tor (\n raportcu Puterea Suprem`): „R`zboiul Stelelor”.

{i, cum cea mai bun` ap`rare este atacul, cum\n materie de \narmare timpul poate deveni un du[ -man, primele „scânteieri” ale „stelelor” nu s-aul` sat a[teptate. |n decembrie 2001, Administra]iaBush abroga \n mod unilateral Tratatul ABM, \n cheiat cu Rusia. |n 2002, pentru aceea[i adminis -tra]ie, a urmat Afganistanul, iar \n 2003, Irakul. Pen-tru 2007, se preg`te[te Iranul. Incisiv` [i \n pla nuldezvolt`rii, ofensiva american` este dublat` \ntoat` aceast` perioad` de o politic` de sanc]iuni [ide izolare extrem de sever , aplicat statelor aflatepe „axa rùlui”. Grila american` nu se opre[te\ns` aici. Aceasta include controlul global asuprasurselor de energie (\n special petrol), fixareaunor baze militare \n spa]iul euro-asiatic, moder -ni zarea flotei de submarine, constituirea coman-damentului pentru misiunile strategice ale bombar -dierelor B-52, baze de rachete antibalistice \nEuropa.

Pentru Moscova, care a contabilizat cu aten]iemi[c`rile „la pupitru” ale americanilor, toate aces-tea reprezint` tot atâtea motive de \ngrijorare.Putin [tie un lucru: din perspectiv american , Ori-entul Apropiat este numai un obiectiv, ]inta final`fiind alta: suprema]ia nucleo-spa]ial`. De altfel, laConferin]a de Securitate de la München, din 10februarie 2007, pre[edintele rus a criticat, \n ter-meni extrem de duri, tendin]ele hegemonice aleSUA. El a refuzat conceptul de lume multipolar`,vorbind despre simptomele unei lumi unipolare,sus]inute din umbr` atât de liderii protestan]i,cât [i de Scaunul Papal, lume caracterizat` de unsingur centru executiv de autoritate, un singur cen-tru de luare a deciziilor efective: SUA. Ceea ce \nsà suscitat, la München, interesul anali[tilor [i al


liderilor politici a fost faptul c` pentru prima dat`,dup` 1991, adic` de la sfâr[itul R`zboiului Rece,un pre[edinte al Rusiei atac` direct politica SUA:

Facând referire direct la scutul american antira-chet` care va fi plasat \n Europa, mai precis \nCehia [i Po lo nia, Vladimir Putin a adùgat c` „sis-temul de \narmare adoptat ast`zi creeaz` o puter-nic` nelini[te [i \ndreapt` omenirea spre unArmaghedon derulat \n cosmos, cu consecin]efatale pe p`mânt”.

Consternat de incisivitatea lui Putin, Pentagonul,prin vocea generalului de brigad Patrick J. O’Reil-ly, adjunct al Missile Defence Agency, a men ]io natc` scutul american are ca sarcin` protejarea in sta -la]iilor militare ale NATO din Europa \mpotrivaeventualelor atacuri lansate din Orientul Mij lociu,f`r` a face referire direct` la Rusia. „Scutul ame -rican a fost conceput pentru a z`d`rnici ata curilece ar putea surveni \n special din Iran, centrulfierbinte al fundamentalismului”, a precizat O’Reil-ly. Sim]indu-se vizat` [i nedorind s` fie tratat`drept o ignorant`, Moscova nu a replicat \n stilu-if`r` echivoc: „Amplasarea acestor baze atât deaproape de grani]ele Rusiei tr`deaz inten]ii ostile,explica]iile p`r]ii americane fiind cusute cu a] alb .De ce tocmai Polonia [i Cehia [i de ce acum?Dac` fundamentalismul islamic este proble ma,

de ce aceste baze nu au fost plasate \n Turcia, [i eamembru al NATO, mult mai aproape de fundamen-tali[ti?(...) Iat` deci dovada c` pentru Ame ricaR`zboiul Rece nu s-a \ncheiat” – a replicat de -lega]ia rus` la München. Pentru „Marele Urs” dela Kremlin, amplasarea scutului american \n ]`rileEuropei R`s`ritene este privit \n contextul inten -]ii lor clare de expansiune ale Blocului Nord Atlan -tic. „NATO a ajuns aproape la grani]ele Rusiei, iaracest lucru nu mai are nicio leg`tur cu securitateaEu ropei fa] de fundamentalism”, a precizat Putin.

Cordonul se strângeNATO cuprinde acum \ntregul bloc al ]`rilor

comuniste din Europa de Est, la care s-au adùgatSlovenia, Lituania, Letonia [i Estonia, primaapar]inând fostei Iugoslavii, ]`rile baltice, proveninddin blocul ex-sovietic. Mai mult, NATO \ncurajeazÙcraina [i Georgia, „pl`mânii” fostei Comunit`]i aStatelor Independente (CSI) – \n care „inima” eraRusia –, s` i se al`ture. La rândul lor, Albania,Croa]ia [i Macedonia simt [i ele c` Blocul NordAtlantic le face cu ochiul. Cordonul american sestrânge tot mai tare, iar Rusia respir` tot mai greu.Fermitatea politicii americane de domina]ie mon-dial [i de „talonare” imediat a principalului adver-sar, Rusia, este dezv`luit` [i de pres`. Astfel, \nianuarie 2007, The Central Time sublinia: „Amer-ica trebuie s` apere democra]ia. De aceea arenevoie de baze \n orice col] al globului. Securitateaeste mai presus de orice”. La rându-i, Washing tonPost, \n martie anul acesta, men ]io na: „Cu un Ori-ent Mijlociu \n fierbere, America are nevoie de baze[i de drepturi de survol \n Balcani pentru a-[i pro-teja sursele de energie de la Marea Caspic`”.

Cum era de a[teptat, presiunile mediatice s-auf`cut sim]ite [i la Moscova. |n urm` cu dou` luni,presa moscovit` prelua pe primele pagini de -clara]iile „]arului” Putin: „|n actualul context mili -tar, pentru securitatea Rusiei, modernizarea arse-nalului nuclear, producerea armamentului high-tech reprezint` o nevoie urgent`. Desf`[urareapro gramelor Start II, reconfigurarea rachetelornucleare ’SS 18 MIRV’, punerea \n valoare a nouluitip de rachete ’Topol–M’ sunt chestiuni cruciale”.Totodat`, Serghei Ivanov, coordonatorul pro iec -te lor din \ntreaga industrie de armament a Rusiei,declara c`, „\n privin]a capacit`]ilor nucleare,chiar de ap`rare a cosmosului dac` este cazul,nicio alt` ]ar` din lume nu poate rivaliza cu Rusia”.Panimae[? (Este clar ?)

22


Politic

„Ast`zi suntem martoriiunui cert hiper-uz de for]`militar` \n gestionarea re la -]iilor interna]ionale, care vaarunca lumea \n abisulconflictelor permanente” –a declarat Putin. ”Vedemas t`zi un dispre] din ce \nce mai mare fa]` de prin-cipiile de baz` ale legilorinterna]ionale. Un stat, [im` refer acum la SUA, [i-a de p`[it de mult gra ni -]ele… {i asta \n repetaterânduri. Nu pot s` m` ab]in[i s` nu avertizez omenireaasupra consecin]elorimprevizibile ale noilorarme spa]iale. La orizont apare o nou` zon` de confruntare \ntremarile puteri. De aceea este imposibil s` nu dezaprob apari]ia unei noigenera]ii de arme high-tech, mai ales \n spa]iul cosmic. Domnilor,R`zboiul Stelelor nu mai este doar o fantezie. El a devenit o realitate”.


OmisiuneaUn sondaj de opinie realizat \n martie 2007, de

pu blica]ia italian` de politic` externa Mondo Uni-versale, \n Europa de Vest, releva faptul c` majori-tatea celor chestiona]i consider iminent un r`zboi\n zona estic` a Europei, \n prima jum`tate a aces-tui secol. Printre motivele invocate de responden]ise num`r`: controlul asupra surselor de energie –35%; pericolul fundamentalist – 22%; resursele –14%; monopolul comer]ului [i finan]elor – 13%; altemotive – 16%. La \ntrebarea dac` acest r`zboi seva purta cu arme conven]ionale (inclusiv biolo gice)sau spa]iale, structura r`spunsurilor a fost: 56% –arme spa]iale, 38% – arme conven]ionale, 6% –combinat. Interesant este c`, \n ceea ce pri ve[ teprincipalii protagoni[ti ai conflictului, responden]iinu s-au orientat nici asupra NATO, nici asu praRusiei (Scuze, domnule Ivanov!), nici asupra Ira -nului sau Chinei, ci au considerat c` pe un astfelde front nu va exista decât o singur` component`dominant`: Statele Unite.

Principala problem pe care anali[tii o pun nu este\ns` iminen]a unui astfel de conflict (?!), ci ampli-tudinea acestuia. Poate fi un r`zboi cosmic „secto -rizat”, „teritorializat”, „limitat” (mai ales \n con -secin]e)? Brad Brauthman, expert \n fizic` nu -clear la Karolinska Institutet /Suedia, men]iona \nlucrarea sa The Signs of Indifference: „Orice ma -nevr` \n spa]iul interstelar se face sub rezerva im -previzibilului. Oamenii ar trebui s` realizeze c`orice focos, orice fascicul sau orice und de agre si -

vi tate expediat` din cosmos, sc`pat` de sub con-trol, pe p`mânt va produce efecte apocaliptice.Când una dintre puteri va ataca din cosmos, pen-tru omenire va veni sfâr[itul”. Asta spune „Mister”Brauthman. Dialectic, ca om de [tiin]`, pân` aiciare dreptate. De altfel, [i Mântuitorul confirm`opinia expertului: „R`zboaie [i ve[ti de r`zboaie…Toate aceste lu cruri trebuie s` se \ntâmple...”Ceea ce a omis \ns` Brauthman este faptul c` nuomul hot`r`[te asupra finalit`]ii unei opere divine.Sub acest aspect Cuvântul Scripturii este ferm:

„Dar sfâr[itul nu va fi atunci.” (Matei 24). Adic` nuatunci când spa]ialul modul (deocamdat` virtual)„Star Track Express” \[i va expedia undele laserpeste vreo \mp`r`]ie a mor]ii, nici când „IgoniaLancer” va rade alte „Hi ro shime” [i nici când „Topol-M” va ataca din spa]iu cu focoase nucleare. Ci atun-ci [i numai atunci când aici jos, \n |mp`r`]ia Haru-lui, onesta „sabie” profetic – Evanghelia – va cucerilumea decent, dar relevant, adic nici prin putere, niciprin t`rie, ci prin Duhul lui Dumnezeu, ca s slujeas -c` de m`rturie tuturor neamurilor. „Atunci va venisfâr[itul!”. Restul sunt… „semnele timpului”. ST

23


Oamenii ar trebui s` realizeze c` oricefocos, orice fascicul sau orice und` deagre si vi tate expediat` din cosmos, sc`pat`de sub control, pe p`mânt va produceefecte apocaliptice. (Brad Brauthman)


24


Cr`ciunul anului 800 d.H. |n aclama]iile mul]imii adunate la Bazilica Sfântul Petru dinRoma, papa Leon al III-lea a[az` coroana de \mp`rat pe capul lui Carol cel Mare,proclamându-l „|mp`rat al Sfântului Imperiu Roman de Neam German”. Cine ar fi pututs` prevad`, la vremea aceea, c` visul lui Carol cel Mare de a vedea Europa unit` avea s`str`bat` veacurile, hr`nind speran]ele sau ambi]iile atâtor genera]ii de conduc`tori?

� Florian Ristea

UniuneaEuropean`,un proiect utopic?„Uni]i \n diversitate” – mottoul Uniunii Europene

Politic

24-32 Uniunea europeana:Layout 1 5/20/07 12:23 AM Page 24

25


Pentru c visul a r`mas \nc ne\mplinit, se parec` este rândul genera]iei noastre s` \ncercetransformarea lui \n realitate. Dintr-o per-

spectiv` spiritual`, nu numai politic`, tenacitateacu care actualii lideri europeni urm`resc acest]el ridic cel pu]in dou \ntreb`ri fundamentale. |nprimul rând, de ce este necesar` o Europ` unit`politic [i economic [i, mai apoi, vor reu[i actualii

lideri acolo unde ceilal]i au e[uat? {ase delega]ii ofi-ciale din Fran]a, Germania de Vest, Italia, Belgia,Olanda [i Luxemburg s-au adunat, la 26 iunie1956, \ntr-o veche re[edin] , aflat \ntr-un p`rcule]\mp`durit de la periferia Bruxelles-ului. |ntr-oatmosfer` de total` izolare [i discre]ie fa]` deopinia public , elitele politice din cele [ase state aulucrat febril, timp de nou` luni, la un proiect


comun, care avea s` schimbe peste ani \ntregulcontinent. Re[edin]a a fost castelul de Val-Duchesse, locul de na[tere al Europei moderne,unde prima genera]ie de eurocra]i – a[a cum suntnumi]i ast`zi – a elaborat Tratatul de la Roma. A50-a aniversare a Tratatului a fost s`rb`torit` deliderii europeni anul acesta, pe 25 martie.

Primul pas spre o Europ` unit` |nainte ca liderii Europei postbelice s` pun` o

nou` temelie pentru visul vechi de peste un mile-niu, pa[ii necesari pentru o asemenea reuniune fu -seser` deja f`cu]i din ini]iativa [i prin ac]iunileunor personalit`]i remarcabile ale perioadei dedup` r`zboi. |n 1945, Jean Monnet, un interna]io -

nalist pragmatic recunoscut, a elaborat planulpentru reconstruc]ia Fran]ei dup` r`zboi. „Pla nulMonnet” – a[a cum este cunoscut \n istorie – pre-supunea controlul Fran]ei asupra regiunilor mi -niere Ruhr [i Saar din vestul Germaniei, cu sco pulde a sl`bi economia german` [i de a o revitaliza pecea francez`, complet dependent` de c`rbuneledin aceste regiuni. Planul a fost adoptat depre[edintele Charles de Gaulle la \nceputul anu-lui 1946, iar \n anul urm`tor, \n 1947, Fran]a a reu[its câ[tige controlul economic asupra regiunii Saar,pe care a transformat-o \n Protectorat francez.1 Nuacela[i lucru s-a \ntâmplat \ns` cu Ba zinul Ruhr, ac`rui produc]ie de c`rbune constituia o parteimportant` din poten]ialul industriei germane.Dându-[i seama c` tensiunile dintre cele dou`]`ri pentru controlul asupra acestei regiuni ar fiputut degenera \ntr-un nou conflict, cum se \ntâm-plase [i dup` Primul R`zboi Mondial, Monnet [iasocia]ii sì au conceput ideea unei Comunit`]iEuropene, \n cadrul c`reia ]`rile participante s`-[i administreze \n comun resursele strategice.Eliminând \n felul acesta sursa de conflict, pe careau constituit-o dintotdeauna resursele economice,scopul unei astfel de comunit`]i era cl`direa uneip`ci durabile \n Europa. La su gestia lui Monnet [icu acordul cancelarului german Konrad Ade-nauer, la 9 mai 19502, ministrul francez al afacer-ilor externe, Robert Schuman, a lansat o declara]ie\n care chema Fran]a, Germania [i ]`rile Benelux-ului (Belgia, Olanda [i Luxemburg) s` se asociezeeconomic. R`spunsul pozitiv al acestora a condus,\n 1951, la \nfiin]area primei comunit`]i europene,Comunitatea European` a C`rbunelui [i O]elului– primul pas spre o nou` Europ`.

Semin]ele euroscepticismului3

Coabitarea dorin]ei de integrare european` [i aatitudinii rezervate fa]` de aceast` integrare, ma -nifestate \n prezent atât din partea diferitelorstate, cât [i \n interiorul lor, nu este un fenomennou. Cel mai cunoscut exemplu este cel al MariiBritanii, care a fost invitat s participe la discu]iilede la Val-Duchesse \mpreun` cu statele care auaderat de la \nceput la Comunitatea European` aC`rbunelui [i O]elului. Marea Britanie a refuzatinvocând principiul suveranit`]ii na]ionale. Deci sepoate spune c o atitudinea sceptic fa] de creareaunui organism european suprastatal s-a manifes-tat \nc` din faza de constituire a Uniunii Europenesau chiar mai devreme. „Nu va fi pace \n Europa

26


Politic

Este considerat de mul]i drept arhitectul Uniunii Europene. Nu a fostales niciodat` \n vreo func]ie public`, dar a influen]at din spatelescenei politice guvernele europene [i americane din perioadele inter-belic` [i postbelic`. Excelent negociator [i specialist \n domeniulfinan]elor, Jean Monnet a fost numit Secretar General al Ligii Na]iunilor(1919-1923), a contribuit la refacerea economic` a unor ]`ri dincentrul [i estul Europei (stabilizarea zlotului polonez – 1927 [i a leu-lui românesc – 1928), a \ntemeiat [i condus \n parteneriat Ban-camerica-Blair din San Francisco, iar \ntre 1934 [i 1936 a fost invi-tat s` ajute la reorganizarea re]elei decì ferate chineze.

Dup` c`derea Guvernului Francez,\n 1940, influen]a lui Monnet i-adeterminat pe Charles de Gaulle [iWinston Churchill s` accepte pla nulde unire a eforturilor Fran]ei [i MariiBritanii \mpotriva nazismului, iar \ncalitate de consilier al pre[edinteluiRoosevelt l-a convins pe acesta s`sus]in` alia]ii cu armament [i teh -nic` militar`. Dup` r`zboi, econo-mistul britanic John Maynard Keynes avea s` declare c`, datorit` cola-bor`rii sale cu Monnet, al Doilea R`zboi Mondial s-a scurtat probabilcu un an. Jean Monnet a fost, de asemenea, creierul ini]iativelor careau dus la punerea bazelor Uniunii Europene, a c`rei evolu]ie \n timpreflect` concep]ia sa referitoare la abordarea treptat` a construirii unit`]iiacesteia. |n 1953 a fost recompensat cu Premiul Kalspreis, pentrumeritele sale deosebite, iar \n 1988, la zece ani de la moartea sa, prinordinul pre[edintelui François Mitterrand, r`m`[i]ele sale p`mânte[tiau fost transferate la Pantheonul din Paris. Numele sù este legat denumeroase institu]ii politice, economice [i culturale europene.

Jean Monnet (1888-1979)


dac` statele sunt reconstruite pe principiulsuveranit`]ii na]ionale… }`rile Europei sunt preamici pentru a putea garanta popula]iilor lor pros-peritatea [i dezvoltarea social` necesare. Stateleeuropene trebuie s` se constituie \ntr-ofedera]ie…”. Afirma]ia \i este atribuit`4 lui JeanMonnet pe când era membru al guvernului francez.La acea dat`, pe 5 august 1943, Monnet se afla \nexil \n Algeria .

Umbra generalului de Gaulle Temerea c` integrarea ]`rilor Europei \ntr-un

bloc comunitar va conduce la erodarea suve -ranit`]ii na]ionale a acestor state a impus o pru-den]` oarecum justificat` din partea celor care aulucrat la elaborarea Tratatului de la Roma. Aces-ta a fost principalul motiv pentru care delega]iilecelor [ase state adunate \n vara anului 1956 lacastelul de Val-Duchesse au lucrat \n tain` laredactarea acestuia. Caracterul secret al proiectu-lui a fost confirmat [i de Marie-Helene Von Mach,\ntr-un interviu acordat anul acesta, \n luna mar-tie, postului BBC. Marie-Helene a recunoscut c` aparticipat la discu]iile de la castelul Val-Duchesse\n calitate de secretar` [i c`, \mpreun` cu celelaltecolege care au fost invitate s dactilografieze docu -mentele Tratatului, a semnat contracte de confi-den]ialitate, prin care li se interzicea s` vorbeasc`cu cineva, inclusiv cu membrii familiei, despreproiectul la care lucrau. Acum dou` luni, \napropierea celei de-a 50-a anivers`ri a Tratatuluide la Roma (25 martie), opinia public`interna]ional` a putut afla m`rturii din partea maimultor personalit`]i care au luat parte la discu]iiledin 1956. Conform acestor m`rturii, reprezentan]iicelor [ase state au semnat \n alb textul tratatului.Adev`ratul motiv pentru semnarea \n alb nu afost nici pe departe disfunc]ionalitatea ap`rut`\n leg`tur` cu tip`rirea textului \n limba italian`, citeama [i perspectiva deloc \mbucur`toare de a-lvedea iar`[i la conducerea Fran]ei pe generalulCharles de Gaulle – campion recunoscut alsuveranit`]ii franceze. Cum o viitoare comunitateeuropean` implica ideea unei topiri lente asuveranit`]ii na]ionale \n structurile suprana]ionaleale noii comunit`]i, arhitec]ii Uniunii Europeneaduna]i la Val-Duchesse [tiau ce putea s` urmezedac` semnarea Tratatului ar fi fost amânat`. |ncondi]iile crizei \n care se g`sea a Patra Republic`Francez ,5 re\ntoarcerea la putere a generalului deGaulle era doar o problem` de timp. Prin urmare,

27


„Pacea lumii nu poate fi asigurat` f`r` depunerea unor eforturi cre-atoare direct propor]ionale cu pericolele care o amenin]`. Contribu]iape care o Europ` vie [i organizat` o poate aduce civiliza]iei este indis-pensabil` pentru men]inerea rela]iilor pa[nice. Asumându-[i mai binede 20 de ani rolul de campioan` a unei Europe unite, Fran]a a avutca n`zuin]` esen]ial` asigurarea p`cii. Nu s-a ajuns la o Europ` unit`[i am avut r`zboi. Europa nu poate fi construit` deodat` sau dup`un singur plan. Ea va fi cl`dit` prin realiz`ri concrete, care vor crea mai \ntâi o sol-idaritate de facto. Aducerea laolalt` a na]iunilor Europei presupunerenun]area la vechea rivalitate dintre Fran]a [i Germania. |nf`ptuireaoric`rei ac]iuni trebuie s` fac` mai \ntâi subiectul preocup`rii celordou` ]`ri. Din aceast` perspectiv`, guvernul francez propune s` setreac` imediat la ac]iune, \ncepând cu un pas mic, dar decisiv.(…)

Prin consolidarea produc]iei de baz` [i prin instituirea unei noi \nalteAutorit`]i, ale c`rei decizii vor obliga Fran]a, Germania [i celelalte ]`ri,aceast` propunere va conduce la realizarea primei temelii concretea unei federa]ii europene indispensabile pentru men]inerea p`cii.” (…)(Reproducere par]ial`)

De profesie avocat, este considerat unul dintre fondatorii UniuniiEuropene. A studiat Dreptul \n universit`]ile din Bonn, München, Berlin[i Strasbourg. Dup` al Doilea R`zboi Mondial, el a servit ca ministrude finan]e, prim-ministru [i ministru de externe al Fran]ei – calitate \ncare [i-a adus contribu]ia la crearea NATO [i a lansat vestita sadeclara]ie de la 9 mai 1950 (Declara]ia Schuman), ce a dus la formareaComunit`]ii Economice Europene, precursoarea UE. |n ultima parte aactivit`]ii publice, a servit ca ministru de finan]e al Fran]ei [i a fost primulpre [e dinte al Adun`rii ParlamentareEuropene, care l-a aclamat cu titlul deP`rintele Europei.

|n 1958, a primit Premiul Karlspreis, acor-dat perso na lit`]ilor care [i-au adus con-tribu]ia la ideea de unitate [i pace euro-pean` [i a fost, de asemenea, Cava ler alOrdinului papei Pius al IX-lea. Celibatar,modest [i lipsit de vanitate, Robert Schu-man a fost un om profund religios [i\nv`]at \n domeniul Bibliei (a absolvit Liceul la Athénée de Luxemburg– un fost colegiu iezuit), fiind puternic influen]at de scrierile papei Piusal XII-lea, Thomas D’Aquino [i Jaques Maritain. La 15 mai 2004, Bi -serica Romano-Catolic` l-a propus pentru beatificare (pentru a fideclarat „Fericit” sau „Binecuvântat”).

Robert Schuman (1886-1963)

Declara]ia Schuman (9 mai 1950)


dup` terminarea redact`rii textului Tratatului, a\nceput o adev`rat` curs` contra cronometrupentru semnarea [i ratificarea acestuia.

Oamenii din umbr`Roma, 25 martie 1957

Aduna]i la Palazzo dei Conservatori, situat \n\mprejurimile magnifice ale Dealului Capitoliului,reprezentan]ii celor [ase ]`ri fondatoare, \mbr`ca]i\n frac, [i-au pus \n grab` semn`turile pe paginilealbe ale documentului care a devenit piatra detemelie a Uniunii Europene – Tratatul de la Roma.For]a motrice a acestui proiect, atât \n privin]a ela-bor`rii, cât [i a semn`rii lui, a fost Paul-HenriSpaak, ministru de externe al Belgiei la acea dat`.|n 1955, liderii europeni \l desemnaser` pe Spaakpre[edinte al comitetului \ns`rcinat cu preg`tireaunui raport („Raportul Spaak”) pentru crearea

28


Politic

Politician socialist [i om de stat belgian, a \ndeplinit de mai multe orifunc]ia de ministru de externe al Belgiei [i de patru ori pe cea de prim-ministru, \ntre anii 1936 [i 1966. Ap`r`tor al politicii de independen]`a Belgiei, \nainte de cel de-al Doilea R`zboi Mondial, Spaak a devenitun sus]in`tor devotat al cooper`rii regionale [i al securit`]ii colective,dup` 1944. |n timpul exilului de la Londra,Spaak a sus]inut crearea unei uniuni de taxevamale \ntre Belgia, Olanda [i Luxemburg(uniune cunoscut` sub numele de Be -nelux), iar \n august 1946 a fost alespre[edinte al primei sesiuni consultative aAdun`rii Consiliului Europei. A fost, de asemenea, pre[edinte al comite-tului \ns`rcinat cu preg`tirea raportuluipentru crearea Pie]ei Comune Europene(„Raportul Spaak”). Pentru rolul s`u \n crearea Comunit`]ii Econo miceEuropene, Paul-Henri Spaak este considerat unul dintre fondatorii Uni-unii Europene. A r`mas renumit pentru apostrofarea delega]iei Uniu-nii Sovietice, \n timpul celei de-a Treia Sesiuni a Adun`rii Generale aNa]iunilor Unite de la Paris, prin cuvintele: „Domnilor, ne este fric` devoi!” |ntre anii 1957 [i 1961, a \ndeplinit func]ia de secretar generalal NATO, fiind recompensat cu Premiul Karlspreis (1957) pentrucontribu]ia sa la idealurile europene de pace [i securitate.

Paul-Henri Spaak (1899-1972)


unei pie]e comune europene. Dincolo de rolul pecare istoricii \l atribuie acestui remarcabil om destat, \n spatele scenei politice au existat [i al]i fac-tori importan]i care [i-au adus contribu]ia la actulde na[tere al Uniunii Europene. Exist` surse careindic faptul c Tratatul de la Roma \[i are originea\n \ntâlnirile secrete ale Grupului Bilderberg.6 Cumreuniunile anuale ale acestui grup au fost [i sunt]inute departe de urechea curioas` a presei, ast-fel de informa]ii – chiar adev`rate fiind – nu pot fiverificate. Cu mai mult certitudine se poate spunec` Vaticanul a pus um`rul la constituire, care, ca[i \n prezent, \n trecut a jucat un rol important \nspatele scenei politice. Se pare c` acest adev`rattandem politico-religios, inaugurat de Carol celMare [i papa Leon al III-lea, a fost confirmat [i cuocazia semn`rii Tratatului de la Roma. David Willey, corespondentul Reuters la Roma \n acel an,

\[i aminte[te c`, \n sala unde a avut loc ceremoniasemn`rii tratatului, a fost prezent [i un cardinalcatolic [i c`, \ndat` dup` semnarea documentelor,conduc`torii de stat [i guverne – to]i catolicidevota]i – au fost primi]i \ntr-o audien]` privat` laVatican, de c`tre papa Pius al XII-lea. Dincolo deactorii politici [i de rolul pe care ace[tia l-au jucatpe scena politic sau \n spatele ei, un lucru este evi-dent: ]elul comun care i-a animat a fost visul uneiEurope unite.

Europa unit` \n„chinurile facerii”

Din anul 1958, când Tratatul de la Roma a intrat\n vigoare, pân` \n 1991, anul c`derii Cortinei deFier, Comunitatea Economic` European` (sauPia]a Comun`) s-a extins \n trei etape. |n aceast`perioad`, num`rul statelor membre a crescut dela [ase la dou`sprezece, prin aderarea Danemar-cei, Irlandei, Marii Britanii (1973), Greciei (1981),Portugaliei [i Spaniei (1986). Dup` c`dereaCortinei de Fier, perspectiva ader`rii unor noistate din fostul bloc comunist a aprins entuziasmulliderilor europeni. De asemenea, planul trans-form`rii comunit`]ii dintr-o uniune economic`\ntr-una monetar` [i politic` a prins contur \nurma Tratatului de la Maastricht, din 7 februarie1992, care a pus bazele Uniunii Europene [i adeschis a[a-numitul „proces de integrare euro-pean`”. Ca urmare, \n prezent, num`rul statelormembre s-a ridicat la 27 [i, chiar dac` procesul in -tegr`rii unor noi state este destul de anevoios, ex -tinderea nu se poate opri aici. Ceea ce constituie

29


Este numele prescurtat al „Premiului Interna]ional Carlemagne alora[ului Aachen” – unul dintre cele mai prestigioase premii europene,creat \n amintirea lui Carlemagne (Carol cel Mare), \ntemeietorulSfântului Imperiu Roman de Neam German. Ora[ul Aachen a fostre[edin]a sa [i este locul \n care a fost \ngropat. Premiul se acord` odat` pe an, \ncepând din 1950, celor care au contribuit la idealurile pen-tru care a fost \nfiin]at. Pe lâng` cei considera]i fondatorii Europei (Alcidede Gasperi, Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer), au maifost recompensa]i cu acest premiu: Sir Winston S. Churchill, Paul-HenriSpaak, George C. Marshall, Majestatea Sa Regele Juan Carlos alSpaniei, François Mitterrand, Helmut Kohl, Václav Havel, MonedaEuro, Tony Blair, Bill Clinton, papa Ioan Paul al II-lea (premiu extraor-dinar) [i al]ii. \n 2007, premiul a fost acordat lui Javier Solana.

Premiul Karlspreis


30


\ns` un obstacol important \n calea unei Europeunite este ratificarea Tratatului pentru Stabilireaunei Constitu]ii pentru Europa, act desemnat s`\nlocuiasc` tratatele existente, ale c`ror preve derise suprapun pe alocuri. Procesul f`uririi unei Con-stitu]ii europene a \nceput la 29 octombrie 2004,când [efii de stat [i de guverne ai statelor membreau semnat Tratatul Constitu]ional, urmând caacesta s` fie ratificat de c`tre statele membre.Dup` ce Fran]a [i Olanda au respins prin referen-dum Tratatul Constitu]ional pe 29 mai 2005,respectiv 1 iunie 2005, alte [apte state membre auamânat ratificarea acestuia.7

Berlin, 25 martie 2007Visul continu`, dar pân` când?

A 50-a aniversare a Tratatului de la Roma a fostevident umbrit` de blocajul ap`rut \n privin]aratific`rii Tratatului Constitu]ional. |n ciuda efor-turilor cancelarului german, Angela Merkel, de a-lresuscita, proiectul se pare c` [i-a g`sit sfâr[itul\nainte de a se na[te. |n consecin]`, la reuniuneade la Berlin a liderilor europeni, cu ocaziaanivers`rii Tratatului de la Roma, s-au pus bazeleunui nou proiect de tratat european, care s`\nlocuiasc` e[uata Constitu]ie. Cu aceast` ocazie,cancelarul german, Angela Merkel, pre[edinteleComisiei Europene, Jose Manuel Barroso, [i

pre[edintele Parlamentului European, Hans-GertPoettering, au semnat o declara]ie comun`,„Declara]ia de la Berlin”, \n care se afirm` c` ]`rilemembre sunt „unite \n scopul de a plasa UniuneaEuropean pe o baz comun , re\nnoit , \nainte dealegerile din 2009 pentru Parlamentul European.”A[adar, un nou termen, o nou` \ncercare. |naceast` declara]ie, \n care nici m`car nu seaminte[te termenul „constitu]ie”, se simte aceea[ipruden]` cu care au lucrat p`rin]ii fondatori aiEuropei moderne \n elaborarea Tratatului de laRoma. Dac` atunci pruden]a era dictat` de puter-nica influen]` a lui Charles de Gaulle – simbol viual ideii de suveranitate na]ional` –, \n prezent,pruden]a liderilor europeni este ancorat` \neuroscepticismul cet`]enilor Europei. Dup` refe -

rendumurile din Fran]a [i Olanda, care au dus lae[ecul Constitu]iei, Declara]ia de la Berlindovede[te clar c` actualii lideri europeni „sufl` \niaurt”. |ns` europenii vor s` aib` sub controlviitorul, nu s` \l lase pe \n mâinile unei Uniuni cucaracter suprana]ional. Un sondaj efectuat \n cele27 de ]`ri membre de c`tre organiza]ia britanic`Open Europe arat` c` trei sferturi dintre europeniar dori un referendum pentru aprobarea oric`ruinou tratat ce acord` puteri sporite UE. Sondajulmai arat c 41% dintre cet`]enii UE ar spune „da”Constitu]iei [i tot 41% ar vota \mpotriv`. La nivelde ]ar`, sondajul descoper` faptul c` \n 16 ]`ri,inclusiv Germania, majoritatea popula]iei ar spune„nu”. |n acest context, nu ar surprinde pe nimenidac` cei care se lupt` pentru des`vâr[irea visului

Politic

„|n textul Declara]iei de la Berlin se simteaceea[i pruden]` cu care au lucrat p`rin]iifondatori ai Europei moderne \n elaborareaTratatului de la Roma.”


unei Europe unite ar evita cumva co[marul refe -rendumurilor populare. Pân` atunci, aceastÈurop` unit` r`mâne doar un vis.

Papa e dezam`git Biserica – lutul care s-a mulat pe formele brute

ale puterii seculare de-a lungul istoriei – are [i eaun cuvânt de spus \n istoria contemporan` aEuropei. Episcopii catolici de pe \ntregul continent

s-au adunat la Roma pentru o reuniune prilejuit`de a 50-a aniversare de la semnarea Tratatului dela Roma. „Astfel, ace[tia arat` c` Biserica Catolic`\[i recunoa[te [i \[i revendic` locul \n istoria con-tinentului. |n cadrul reuniunii, papa Benedict alXVI-lea a condamnat Declara]ia de la Berlin, afir-mând c` Uniunea European` era pe cale de a co -mite un „p`cat de moarte” prin ignorarea r` -d`cinilor ei cre[tine. |n discursul sù, papa a maispus c Jean Monnet [i Alcide De Gasperi ar puteafi canoniza]i pentru contribu]ia lor la na[ te reaEuropei, dar c , \n prezent, „Europa a pornit pe undrum ce o va conduce la p`r`sirea propriei istorii”.Eforturile Vaticanului de a determina in troducereareferirilor la Dumnezeu [i la cre[tinism \n textulTratatului Constitu]ional s-au lovit de refuzul

31


„Constitu]ia noastr`… este numit` democratic` de oa -r ece puterea este \n mâinile celor mul]i, nu \n ale uneiminorit`]i.” Tucidide II, 37. Aceasta a fost prima frazà Preambulului Proiectului de Tratat Constitu]ional pen-tru Europa, \n versiunea din anul 2003 a Conven]ieiEuropene. Ulterior, aceasta a fost scoas` din textulTratatului de c`tre [efii de stat [i guverne cu ocazia Conferin]ei Interguvernamentale din octombrie 2003.


membrilor Parlamentului European, ceea ce af`cut ca Sfântul Scaun s` numeasc` aceast` atitu-dine „atac \mpotriva Bisericii”.

Scepticism fa]` de ce? |ncerc`rile repetate de a uni Europa \ntr-o sin-

gur entitate politic [i economic sugereaz ideeaunui scop bine definit, a unei finalit`]i care poatefi atins numai \n cadrul unei Europe unite. De ce?Care este acest scop? Cine \n]elege istoria b`trânu-lui continent nu doar ca pe o lupt` a popoarelorpentru supravie]uire vede \n aceast` istorie odovad` clar` cu privire la permanen]a acestui visde a vedea unite popoarele Europei. Fie c` s-a \n -cer cat crearea unor imperii sau alian]e, fie – mainou – s-a inten]ionat integrarea economic` [i

politic a na]iunilor Europei \ntr-o federa]ie, se parec` visul a r`mas acela[i. Eforturile depuse pentru\mplinirea acestui vis cap`t` sens numai din pers -pectiva unui scop special. Faptul c` Biblia desco -per` cu claritate acest scop \n scrierile ei este un

motiv cât se poa te de temeinic pentru a o lua \nserios. Pentru acei cititori care nu sunt familiariza]icu Biblia, o incursiune prin c`r]ile profetice Daniel[i Apocalipsa ar fi revelatoare pentru \n]elegereascopului final al unei Europe unite: noi, europenii,[i liderii no[tri vrem s` facem dovada c` ne putemconstrui singuri un sistem unitar de guvernare.Faptul c` Biserica \ncearc` s` se amestece \nacest scenariu cu puterea secular` poate s` duc`,eventual, la botezarea acestui sistem drept„\mp`r`]ia lui Dumnezeu” (când va fi de acordmajoritatea europarlamentarilor), dar din care Els` lipseasc` \n reali tate. Un ignorant, cel care nuprive[te evenimen tele contemporane din pers -pectiv biblic , poate acuza de „atitudine euroscep-tic`” pe cineva care [i-a format o judecat` spiritu-al asupra lumii \n care tr im [i nu este prea \ncân-tat de visul european. Cel care acuz` astfeldovede[te o naivitate suspect` [i miroase a trium-falism sordid. C`ci a fi sceptic fa] de Biblie este mair`u decât a fi eurosceptic. ST

32


Politic

1. Regiunea a fost restituit` administra]iei germane \n 1957, dar Fran]a a p`stratdreptul de a exploata z`c`mintele de c`rbune ale acesteia pân` \n 1981.

2. Data de 9 mai a fost adoptat` la Summit-ul de la Milan (1985) ca dat` lacare se s`rb`tore[te Ziua Europei, \n amintirea declara]iei f`cute de RobertSchuman la 9 mai 1950.

3 Termen general ce semnific` opozi]ia fa]` de procesul integr`rii europene.4. Exist` unele afirma]ii atribuite lui Jean Monnet, a c`ror autenticitate nu poate

fi confirmat`. 5. Numele guvern`rii republicane a Fran]ei, \ntre 1946-1958.

„Refuzul membrilor Parlamentului Europeande a introduce referiri la Dumnezeu [i laCre[tinism \n textul Tratatului Constitu]ional adeterminat Vaticanul s` numeasc` aceast`atitudine drept „atac \mpotriva Bisericii”.



M ichael McConnell, directorul serviciiloramericane de informa]ii, a aprobat lunaaceasta un studiu al agen]iilor de spionaj

privind impactul procesului de \nc`lzire global`asupra securit`]ii na]ionale. Acesta a adresat oscrisoare Comisiei de Informa]ii din cadrul CamereiReprezentan]ilor \n care apreciaz` c` este „\ntotalitate adecvat” ca CIA s` preg`teasc` o evalu-are „a implica]iilor geopolitice [i de securitate aleschimb`rilor climaticela nivel global”. Repu -bli canii au r`spunsvehement: e imposibilca agen]iile de spionajale ]`rii, deja supraso-licitate \n r`zboaieledin Irak [i din Afga -nistan [i \n opera]iuniantiteroriste, s` maiinvestigheze [i impli-ca]iile \nc lzirii glo bale.{i republicanul PeterHoekstra s-a \mpotri vitpropunerii directoruluiCIA spunând c`, la 11septembrie 2001, agen]ii de spionaj erau orienta]inu asupra problemelor majore ale ]`rii, ci asupracalotelor de ghea]` polare [i asupra bancurilorde pe[ti. Controversele pe aceast` tem` i-au ]inut\n Congres câteva s`pt`mâni pe conduc`toriiStatelor. Pe de o parte, exist` o clauz` prev`zut`\ntr-un proiect de lege aprobat de CameraReprezentan]ilor, care cere \ntocmirea unui raportal serviciilor na]ionale de informa]ii privind\nc`lzirea climatic`. Pe de alt` parte \ns`,

republicanii sus]in c` re -sursele serviciilor na]io -nale de informa]ii suntprea pre]ioase pentru a fiutilizate la studierea im -pac tului climatic. Oficialiidin cadrul Serviciilor de

Informa]ii au recunoscut deja importan]a stu -dierii modului \n care crizele cauzate de schim -b`rile climatice, cum ar fi foametea sau cre[tereanivelului m`rii, ar putea afecta securitateaStatelor Unite. Propunerea f`cut` de McConnella fost blocat` de republicani sub pretextul c`\nc`lzirea global` nu amenin]` \nc` vie]ile amer-icanilor [i c` cele 6,5 miliarde dolari alocatealtor agen]ii guvernamentale care studiaz`schimb`rile climaterice sunt suficiente. ST

Pentru americani

33

mai importante sunt r`zboaiele [i terori[tii decât\nc`lzirea global`

Directorul serviciilor americane deinforma]ii vrea ca spionii americani s`

investigheze implica]iile pe care\nc`lzirea global` le are asupra

politicii [i securit`]ii SUA. Chiar dac`schimb`rile climaterice au un impactdevastator asupra planetei, republi-canii spun c` r`zboaiele [i terori[tii

sunt prioritatea Statelor Unite.� Steliana Nzikou

33 Clima:Layout 1 5/20/07 12:32 AM Page 33

34


Cultur`

Jurnalulscris

jurnalulcare

vorbe[te

34-36 Cronica:Layout 1 5/20/07 12:34 AM Page 34

35


Jurnalul fericirii este o carte fascinant care nuapar]ine doar unui scriitor, ci este semnat degenera]ii \ntregi. Mai mult, cartea nu se con-

sum` \ntr-un num`r de ani, ci traverseaz` timpul,adun` \n paginile ei experien]e de via]`, identit`]ice nu s-au cunoscut vreodat`, dar s-au atins [i\ntrep`truns \n experien]e asem`n`toare.

Jurnalul fericirii este jurnalul oric`rui om carea suferit, a iubit [i a iertat deopotriv . Este strig`tullui Ivan Denisovici, credin]a lui Fedor Dostoievski,degradarea umanului din textele lui ArthurKoestler, torturile din romanele lui Danilo Kiš,manifestarea iubirii din jurnalul lui Richard Wurm-brand, revolta autorilor din exil – Mircea Eliade,Emil Cioran, Eugen Ionesco. Este glasul \necat alatâtor altor oameni pentru care t`cerea a \nsem-nat mai mult decât rândurile scrise, dar \n drep-tul c`rora amintirea condamn` \n lini[te sau refu-lare dezumanizarea, tortura, minciuna, dela]iunea[i ipocrizia tuturor sistemelor totalitare.

Scris` \n afara unei cronologii riguroase, cartealui Nicolae Steinhardt este un amestec de cotidi-an fragmentat \n amintiri, confesiuni, istorie, religie,metafizic , universalitate, citate din scriitori impor-tan]i, dar [i din Biblie. Toate acestea ies dintr-ointerioritate profund` ce cuprinde experien]aunui autor citit [i recitit de-a lungul anilor.

Jurnalul fericirii este o carte a suferin]elor camanifestare a rùlui comunist, dar [i un text albucuriilor simple. O m`rturie a torturilor, dar [i os`rb`toare a fericirii. Este o exprimare a realit`]iisufocate de ur`, dar [i a credin]ei, a iubirii fa]` desemeni. „Celula 34 e un fel de tunel \ntunecat [ilung, cu numeroase [i puternice elemente deco[mar. E o hrub , e un canal, e un ma] subp`mân-tean, rece [i profund ostil, e o min` stearp`, e uncrater de vulcan stins, e o destul de izbutit` ima -gine de iad decolorat. |n locul acesta aproape irealde sinistru aveam s` cunosc cele mai fericite ziledin toat via]a mea... |n celula 34, bucuria – izvorât`

din aristocra]ie, poezii [i sfidare – [i durerea... seamestec` atât de inextricabil \ncât totul, inclusivdurerea, se preface \n fericire extatic` [i\n`l]`toare”.

Ceea ce frapeaz` \n Jurnalul lui Nicolae Stein-hardt este felul \n care imaginea rùlui se disloc`prin exaltarea bucuriei de a trì. Chiar dac` sis-temul represiv este un iad decolorat, un fel desubteran` putred` [i \ntunecat` ce duce gândul\nspre atmosfera dezolant` din \nsemn`rile luiArthur Koestler sau Elie Wiessel, cartea lui Nico-lae Steinhardt se deschide prin citate din filozofi,teologi, scriitori consacra]i sau din Biblie . Ei suntcei care aduc supravie]uirea \n universul carce ral.Sunt cei care fac din \ntuneric lumin , din suferin]`fericire [i din \ndoial` credin]`.

Bunòar`, c`r]ile lui Nicolae Steinhardt sunt\n acela[i timp textele unui teolog, dar [i scriitor.Apar]in deopotriv` literaturii [i religiei. Suntm`rturiile unui om \n dreptul c`ruia credin]a a\nsemnat triumful asupra regimului totalitar.Iubirea de Dumnezeu l-a ridicat deasupra terorii[i a nedrept`]ii c`rora le-a r`spuns cu mil`, since -ritate [i compasiune. Pentru aceasta, dar [i pen-tru c` experien]a sa cuprinde de fapt biografia ge -nera]iei anilor ’30, Nicolae Steinhardt va fi amintitmereu \n dialoguri, interviuri sau c`r]i.

Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, Editura M`n`stirii Rohia, 2005, 456 pagini

Pentru literatura român`, opera lui Nicolae Steinhardt caracterizeaz` o \ntreag` genera]iece [i-a \nceput activitatea literar` scriind jurnale. Este genera]ia plin` de vitalism a anilor1930. Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulc`nescu, Mihail Sebastian\l au profesor pe Nae Ionescu, de la care \n]eleg c` \nv`]`tura \ncepe din interior, din afirmarea propriei identit`]i. Experien]a personal` e fundamental`, astfel c` aceastèxaltare a lui „a trì” anim` o \ntreag` genera]ie. Fiecare clip` trebuie s` acumuleze pofta de via]` [i nevoia de a fi autentic. Vitalismul, frenezia momentului, provocareanoului [i a artei scot din anonimat nume ce vor fi des amintite \n cronici.

� Alina Popa


36


Nicolae Steinhardt s-a n`scut \n 1912, \ntr-ofamilie evreiasc` de la marginea Bucure[tiului.|ntre anii 1919 [i 1929 urmeaz cursurile [colii pri-mare [i ale Liceului „Spiru Haret”. Printre colegiisì se num`r` Constantin Noica, Mircea Eliade,Ar[avir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Pale-ologu, Dinu Pillat. Dup` 1929 urmeaz` cursurilefacult`]ilor de Drept [i Litere, pe care lefinalizeaz \n 1934. |n scurt timp, \[i sus]inedoctoratul \n Drept. Pân` la izbucnirear`zboiului, \[i continu` studiile la Paris [i\n Anglia. Se \ntoarce \n ]ar` [i, la reco-mandarea lui Camil Petrescu, \ncepe s`lucreze ca redactor la Revista Funda]iilorRegale, de unde va fi \nl`turat \n anul1940, \n cadrul ac]iunii de „purificareetnic`”, declan[at` sub guvernareaAntonescu-Sima. Dup` 1947 este datafar` din barou [i i se refuz` publicareatextelor. |ntre 1948 [i 1959 urmeaz` operioad` de priva]iuni pe motive etnice.

|n 1958 este arestat filozoful Constantin Noica[i grupul sù de prieteni din care f`cea parte [iNicolae Steinhardt, al`turi de Dinu Pillat, Alexan-dru Paleologu, Vladimir Streinu [i Marieta Sado-va. El este chemat la Securitate ultimul dintreto]i, cerându-i-se s` fie martor al acuz`rii. Refuz`dialogul cu puterea, este arestat [i implicat \nlotul intelectualilor mistico-legionari. Este con-damnat la 13 ani de munc` silnic` sub acuza]ia decrim de uneltire contra ordinii sociale. Va fi \nchispân` \n 1964, când este eliberat \n urma gra]ieriigenerale a de]inu]ilor politici.

Ata[at \nc` din copil`rie fa]` de credin]a orto-dox`, la 15 martie 1960, \n \nchisoarea Jilava,prime[te botezul \n prezen]a unor preo]i con-damna]i, de asemenea, din ra]iuni politice. Acestepisod d` na[tere c`r]ii Jurnalul fericirii, carereprezint`, dup` propria m`rturie, testamentulsù literar. Redactat \n timpul anilor 1970, manu-

scrisul este confiscat\n 1972 de Securitate[i restituit trei animai târziu, \n urmainterven]iei UniuniiScriitorilor. Apoi e

din nou confis-cat [i depus la

Arhivele Sta tu -lui, sec]ia secret`.

|n acest timp, re -dacteaz` mai multeversiuni, unele fiind

scoase pe ascuns din ]ar .Dou` dintre ele ajung la Paris, \n posesia MonicìLovinescu, care le difuzeaz` \n serial la micro-fonul postului de radio Europa Liber`, \ntre anii1988 [i 1989. Jurnalul este publicat \n ]ar \n 1991,iar un an mai târziu textul prime[te premiul pen-tru cea mai bun carte a anului. Critica li terar con-sider` Jurnalul fericirii o carte de referin]`, reco-mandat` oric`rui cititor. Este istorie, literatur` [ireligie \n acela[i timp. Dar mai \nainte de toate,cartea apar]ine unui om care, citându-l pe AndreiPle[u, „ne \nva] s umbl m printre c`r]i cu Carteape ele c`lcând”. ST

Cultur`

Autenticitatea, aventura, ortodoxia [i experien]a \[i g`sesc r`d`cinile\n seminarele lui Nae Ionescu. S` fii tu \nsu]i, spune profesorul [ifilozoful, primeaz` \naintea gândirii colective. Adev`rata experien]`\ncepe cu mine. Pedagogia modelelor e respins`, iar singurelerepere pentru studen]i r`mân marile lecturi. De la aceast` atitudinede revolt` \mpotriva pasivit`]ii, care a descoperit atâtea valori \ncultura român`, au urmat mai apoi [i anii exilului, \nchisorilor, airegimurilor totalitare, incapabile s` recunoasc` unicitatea fiec`ruiindivid [i a dorin]ei sale de a fi [i a gândi liber. Ace[tia suntdiziden]ii nevoi]i s` suporte \nstrìnarea de propria ]ar`. Sunt ceinerecunoscu]i, antimodelele, cei respin[i [i exclu[i \n afara cet`]ii.Ei sunt vocile \ntoarse \mpotriva represiunii [i a violen]ei nejustifi-cate, \mpotriva cultului personalit`]ii [i a identit`]ilor refuzate.Când via]a devine o victim` a unui regim represiv, iar mi lioane de

oameni sunt for]a]i s` trìasc` \ntr-un univers malefic, salvarea,spune Nicolae Steinhardt, presupune un efort exprimat prin iubire,credin] [i speran] . Umilite [i mutilate pân la transparen] de oricesistem totalitar, aceste cuvinte transced pe simismul, ura [i teama.Se refugiaz` \n intimitatea fiin]ei pe care o elibereaz` \ntr-un timpal credin]ei [i al bucuriei de a trì. O smulge de sub teroare [i otransform` \ntr-un r`zvr`tit ce se \nchin` doar \n rug`ciune, ie[indastfel din timp [i pedeaps`. Se ridic` deasupra destinului presta-bilit de dictatori, \n timp ce-[i prefigureaz` propriul drum. Se sus-trage generalului, mizând pe unicitatea fiin]ei. Acesta este omulcare-[i interzice s` se subordoneze glasului univoc al mul]imii, s`sparg` ritmul unei viziuni utopice [i s` cread`, chiar sub presiuneafor]elor rùlui, \n principala menire a desti nului uman – libertatea[i fericirea.

Un model uman de urmat...



Citatul ST

Ma[ina

Societatea

Citatul STO solu]ie numit` iubire

„Societatea noastr` este condus` de o birocra]ieadministrativ`, de politicieni profesioni[ti; oameniisunt motiva]i de sugestii \n mas , ]elul lor este s pro-

duc` mai mult [i s` se consume mai mult, ca scopuri \n sine.Toate activit`]ile sunt subordonate unor finalit`]i econo mice,mijloacele au devenit scopuri; omul este un robot – binehr`nit, bine \mbr`cat, dar lipsit de o preocupare suprem`pentru ceea ce este calitate a sa [i func]ie a sa specificuman`. Dac` vrem ca omul s` fie capabil de iubire, trebuies`-l ridic`m la rangul s`u suprem.

Ma[ina economic` trebuie s`-l serveasc`, [i nu el s`serveasc` ma[ina economic`. Trebuie s` i se dea posobili-tatea s` participe la via]`, s` participe la munc` [i s` nu par-ticipe numai – \n cel mai bun caz – la profit. Societatea tre-buie organizat` \n a[a fel \ncât natura social`, iubitoare aomului s` nu fie separat` de existen]a sa social`, ci s`devin` una cu aceasta. Dac` este adev`rat, a[a cum am\ncercat s` demonstrez, c` iubirea este unicul r`spunss`n`tos [i satisf`c`tor la problema existen]ei umane, atun-ci orice societate care exclude, relativ, dezvoltarea iubirii,trebuie, cu timpul, s` piar` prin propria contradic]ie cunecesit`]ile fundamentale ale naturii umane. De fapt, s`vorbe[ti despre iubire nu \nseamn` s` „]ii predici” , pentrusimplul motiv c` asta \nseamn` s` vorbe[ti despre nevoiaultim` [i real` a fiec`rei fiin]e umane. Faptul c` aceast`nevoie a fost pus` \n umbr` nu \nseamn` c` ea nu exist`. S`analizezi natura iubirii \nseamn s descoperi absen]a sa ge -neral` \n ziua de ast`zi [i s` critici condi]iile sociale care sefac r`spunz`toare de aceast` absen]`. S` crezi \n posibili-tatea ca iubirea s` devin` un fenomen social [i nu numaiexcep]ional-individual, este o credin]` ra]ional` bazat` peintuirea adev`ratei naturi umane.

” Erich Fromm, Arta de a iubi

37

37 Citatul ST:Layout 1 5/20/07 12:36 AM Page 37

C am a[a sun crezul a tot mai multor intelec-tuali, iar dilema rezult` tocmai din manierarafinat prin care sunt abordate problemele

existen]iale. Faptul c` \ndoiala este aproape \ntotalitate un produs al ra]iunii ne oblig` s` ezit`m\nainte de a ac]iona [i de a ne impune unele criteriicât mai riguroase care s justifice ac]iunile person-ale. |n [tiin]`, politic` sau justi]ie, unde se iaudecizii importante ce determin` de multe ori des-tinul unor oameni, \ndoiala ia forma cump`t`rii.Cum stau \ns lucrurile atunci când avem de-a face

cu subiecte etice sau teologice? Oamenii [i-aupus \ntreb`ri existen]iale pe tot parcursul isto-riei. |ntreb`rile fundamentale \ncorporeaz dorin]a\nn`scut` a omului de a se cunoa[te [i a da sensvie]ii. „Cum a \nceput via]a?” „Care este scopul ei?”|nc` din Antichitate, Protagoras a lansat ideea„\ndoielii” \n lucrarea Despre zei: „|n privin]a zeilor,nu am pârghii pentru a cunoa[te dac` exist` saunu, sau ce ar putea fi. Subiectul este prea neclar,iar via]a unui om, prea scurt`.” |n acest context,predispozi]ia c`tre o atitudine dilematic` poate s`

38


Social

Limitele ra]iunii

Dilema individului prudent

„M` consider un om care se bazeaz` pe [tiin]`. Sunt agnostic [i extrem de sceptic aproape\n privin]a oric`rui subiect. |ns` accept orice poate fi demonstrat [tiin]ific.”

n Diana Gavajuc

Ad`post sau capcan`

?Ad`post sau capcan`Dilema individului prudent

38-44 Agnosticismul Q6 5/20/07 1:46 AM Page 38

aduc` beneficii spirituale sau aceasta risc` s`\ntind` capcane min]ii, terminând prin ignoran]`?

Pasiunea pentru incertitudine Al treilea pre[edinte al Statelor Unite ale

Americii, Thomas Jefferson (foto), filozof, pro-motor al liberalismului clasic [i al separ`rii dintreBiseric [i stat, declara: „Fixa]i ferm ra]iunea \n dis-pozitiv [i aduce]i la judecat` toate faptele, toateopiniile. Pune]i curajos la \ndoial chiar [i existen]a

lui Dumnezeu, pentru c`, dac` exist` unul, El artrebui mai degrab` s` aprobe omagierea ra]iuniidecât a fricii oarbe”. Aceea[i pozi]ie a fost adoptat`[i de c`tre Thomas Huxley, un campion aldarwi?nismului, care, \n 1869, folose[te pentruprima dat` termenul de „agnostic”1. De[i viziuneaagnostic` este veche, abia la sfâr[itul secolului alIX-lea Huxley clarific` filozofia agnostic` \ntr-oserie de eseuri. „...Orice om ar trebui s` poat` s`

ofere o explica]ie ra]ional` a credin]ei lui. |ns`nimeni s` nu pretind` c` concluziile sunt sigureatâta timp cât nu sunt demonstrate sau demonstra-bile”, spunea darwinistul Huxley.

Fiecare om ajuns la maturitatea propriei gândirise \ntreab dac este ateist sau teist, materialist sauidealist. {i, dac` e n`scut \ntr-un spa]iu tradi]ionalcre[tin, acesta se va \ntreba dac e cre[tin sau libercuget`tor. Unii aleg s`-[i rezolve dilema prin agnos-ticism, ca o antitez` la „gnoza” diverselor religii.

Nici „Da”, nici „Nu”,ci banalul „Nu [tiu”.

Agnosticismul a cunoscut forme diverse, unelechiar extreme. Agnosticismul „puternic”, „absolut”,se caracterizeaz` prin convingerea c` problemaexisten]ei sau inexisten]ei lui Dumnezeu este denerezolvat prin defini]ie pentru c` fiin]ele umanenu sunt „echipate” corespunz`tor pentru a jude-ca aceast` eviden]`. |n compara]ie cu agnosticis-mul „tare”, un agnostic „slab” va judeca problemacu deta[are, sus]inând c existen]a sau inexisten]alui Dumnezeu este momentan de necunoscut,\ns` viitorul poate aduce un r`spuns.

Ateismul agnostic reprezint` o mentalitateateist` de fond, care nu sus]ine nici existen]a,nici inexisten]a lui Dumnezeu, dar care nici nucrede \n ele. Aspira]iile metafizice ale unui ateistagnostic se transform` \ntr-o „aventur` psiholo-gic`”, [i nimic mai mult.

Mentalitatea agnostic` se exprim` \n pledoaria„marelui agnostic”, a[a cum era cunoscut RobertG. Ingersoll2: „Exist` oare o putere supranatural`,

39


Pune]i curajos la \ndoial` chiar [i existen]a lui Dumnezeu, pentru c`, dac` exist` unul, El ar trebui maidegrab` s` aprobe omagierea ra]iuniidecât a fricii oarbe. (Thomas Jefferson)

?? ??


o voin]` suprem` care st`pâne[te toate lucrurile,c`reia totul i se \nchin`? Nu neg. Eu nu [tiu, dar nucred. Eu cred c` naturalul este suprem… c` nuexist` o putere supranatural` care s` poat`r`spunde la rug`ciune, nicio putere pe care oreligie s-o poate convinge s` fac` vreo schimbare,nicio putere c`reia s`-i pese de om…”, scria Inger-soll \n lucrarea De ce sunt agnostic.

Lipsa r`spunsului la \ntrebarea dac` se poatecunoa[te Dumnezeu duce la o alt dilem de nere-zolvat: ce se \ntâmpla dup` moarte? Agnosticulr`mâne \nl`n]uit \n propria incertitudine. „Esteomul nemuritor? Nu [tiu. Un singur lucru pe care\l [tiu este c nici speran]a, nici teama, nici credin]a[i nici negarea ei nu pot schimba moartea. Este a[acum e, cum va fi [i cum trebuie s` fie”, spuneIngersoll \n aceea[i lucrare.

Biserica Agnosticului ApaticDac alte forme ale agnosticismului nu au reu[it

s` creeze un corp unitar \n rândul agnosticilor, peideea c` fiecare are o p`rere care-l prive[te perso-nal, agnosticismul apatic, sau apateismul, [i-aadunat adep]ii de pretutindeni \n cadrul BisericiiUniversale Triumfale a Agnosticului Apatic(UCTAA). |n contrast cu agnosticismul curent,care consider` lipsit` de sens discu]ia despreDumnezeu, pentru c nu se poate verifica \n niciunfel aceast` ipotez`, agnosticilor apatici, pur [i sim-plu, nu le pas` dac` exist` sau nu Dumnezeu.„Cât timp nu exist` nicio dovad` clar` c` Dum-nezeu exist` sau nu [i atâta timp cât Dumnezeu(dac` exist`) nu d` niciun semn c` L-ar interesasoarta universului, discu]ia este strict academic`”– cam aceasta este chintesen]a filozofic` a agnos-ticismului apatic. Absolvent al Colegiului Militar dinCanada, John Tyrell a fondat \n 1965 aceast` „bis-eric`” ce acum func]ioneaz` practic prin inter-mediul internetului3. „Nu [tim [i nici nu ne pas`”este mottoul organiza]iei. |n prezent, organiza]ianum`r` 10.000 de membri [i cre[te, având \n

40


Social

Termenul „agnostic” provine din grecescul agnostos, „de necunos-cut”, doctrin` care consider` c` oamenii nu pot [ti nimic despreexisten]a lucrurilor ce dep`[esc câmpul lor experien]ial. Termenul adevenit aliat cu scepticismul referitor la problemele religioase \nge?neral [i cu respingerea comun` a credin]ei tradi]ionale cre[tine subimpactul mentalit`]ii societ`]ii postmoderne \n particular.

Encyclopædia Britannica Online


vedere c` sunt mul]i tineri care fac o pasiune dinpromovarea conceptului.

Agnosticul religios, sau „cre[tinul cu suplimente”

Contrar ateismului agnostic, adep]ii teismuluiagnostic, numit [i agnosticismul religios, nu sus]inideea c` L-ar cunoa[te pe Dumnezeu, dar cred\ntr-o for]` suprem`. Reprezentant renumit alacestei mentalit`]i [i compatriot al lui Darwin,Bertrand Russell a fost unul dintre filozofii engleziai secolului XX. |n pamfletul De ce nu sunt cre[tin(1927), considerat a fi un manifest clasic al agnos-ticismului, Russell invit cititorii s „stea pe propri-ile picioare [i s` priveasc` obiectiv [i cinstit sprelume..., cu o atitudine lipsit de team [i bazându-sepe inteligen]a liber`”. Mai târziu, \n 1953, \n eseulCe este un agnostic?, Russel explic`: „Un agnos-tic crede c` este imposibil s` cunoa[tem adev`rul\n teme cum ar fi Dumnezeu [i via]a viitoare. Ori,dac` nu este imposibil, cel pu]in a[a este pentrutimpul prezent.” Totu[i filozoful admite c` exist`[i excep]ii. „Presupun c`, dac` eu a[ auzi din cero voce care s` profetizeze tot ce s-ar \ntâmpla \nurm`toarele 24 de ore, incluzând evenimente care

sunt foarte improbabil s` se \ntâmple, probabilc` a[ fi convins de existen]a a cel pu]in uneiinteligen]e supraumane”, conchide filozoful englez.

Teismul agnostic s-a r`spândit \n lumea cre[tin`\n secolul trecut [i se pare c` va câ[tiga teren [i \nmileniul III. |n situa]ia \n care teoria evolu]ionist`ofer` noi ipoteze cu privire la felul \n care a ap`rutvia]a, a crede literalmente \n Crea]iune pare echiva-lent cu a fi habotnic sau incult. Pe de alt` parte,„suplimente” de tipul religiilor orientale, bioenergie,yoga, feng shui [i astrologie se ofer` \n „ajutorul”pu]inei credin]e r`mase \n sufletul cre[tinului\nv`luit de dubii [i de irelevan]a unei „religii adatinilor”. Rug`ciunea este ghidat` de Enciclope-dia viselor4. Poate f`r` a con[tientiza, adul]ii cultiv` la copiii lor agnosticismul prin pove[ti cu

41


Poate f`r` a con[tientiza, adul]ii cultiv` la copiii lor agnosticismul prin pove[ti cu Mo[ Cr`ciun, iepura[i de Pa[te sau cu ZânaM`selu]`. Când se trezesc din atmosfera debasm, adolescen]ii devin mai pu]in receptivila mesajul religios autentic.


42


Mo[ Cr`ciun, iepura[i de Pa[te sau cu ZânaM`selu]`. Când se trezesc din atmosfera de basm,adolescen]ii devin mai pu]in receptivi la mesajulreligios autentic, catalogându-l tot fic]iune.

Calea pierdut`Cel pu]in pentru o perioad` din via]`, mul]i

prefer` s` aib` una dintre atitudinile prezentatemai sus, decât s` se numere printre am`gi]ii unuiadev`r sclipitor, care promite [i mântuirea, [ir`spuns la orice \ntrebare. Folosirea actului religiosdrept capital politic, scandalurile explozive depedofilie, homosexualitatea, be]ia, adulterul [iactele de fanatism \n care sunt implicate [i fe]e bi-serice[ti sunt factori care, pe lâng` nesiguran]elepersonale, contribuie la abandonul religios.

Atunci, ce-i mai r`mâne omului, \n cùtareane\ntrerupt` dup` certitudini,când descoper` c` argu-mentele [tiin]ifice sau ra]ionalesunt insuficiente?

{i totu[i...Sun` incredibil, dar, dup`

peste 300 de ani de ra]ional-ism, dup` 200 de ani derevolu]ii [tiin]ifice [i dup` 200de ani de ofensiv` darwinist`,marxist` [i freudian` anti-cre[tin`, un num`r semnifica-tiv de oameni continu` sàleag` credin]a \n detrimentulagnosticismului. Fenomenul

cere o explica]ie mai profund` decât prejudecatasau incultura.

Conform unui sondaj Gallup5 efectuat pe un lotde peste 1.000 de americani, nu mai pu]in de 45%dintre persoanele adulte cred c` „Dumnezeu acreat fiin]ele omene[ti \n forma actual` cândva \nperioada ultimilor 10.000 ani.”

37% au ales compromisul, dând credit atât luiDumnezeu, cât [i lui Darwin, scenariu \n care„Dumnezeu a produs scânteia ini]ial`, evolu]iafiind doar instrumentul Lui creator.” (Pozi]iaaceasta este \n armonie cu dogma romano-catolic`).

Doar 12% cred c` „oamenii au evoluat din alteforme de via]`, f`r` implicarea niciunui dum-nezeu”.

Cel mai surprinz`tor lucru din sondaj nu este càtât de mul]i resping evolu]ia, ci c` statistica nu s-a schimbat de-a lungul a dou` decenii. Gallup aob]inut exact acelea[i rezultate [i \n 1982, \n 1993,\n 1997 [i \n 1999. Convingerea crea]ionist` – c`Dumnezeu singur, f`r` ajutorul evolu]iei, a creatoamenii – n-a coborât niciodat` sub 44%.

The Scientific American6 a preluat un sondaj [imai relevant efectuat pe grupul ]int` al oamenilorde [tiin]`. La \ntrebarea: „Crede]i \ntr-un Dum-nezeu personal care Se reveleaz` pe Sine, carer`spunde la rug`ciune [i care intervine prin mira-cole?”, 40% dintre oamenii de [tiin]` au m`rturisito puternic` convingere religioas`. Din nou, celmai semnificativ lucru era c` procentul s-amen]inut acela[i: \n 1914, \n 1933 [i \n 1999 !

Revista Der Spiegel7 a publicat articolul„Cercet`torii |l caut` pe Dumnezeu”. Printre altele,se citeaz` [i m`rturia vestitului astrofizician de 72

ani, Allan Sandage, laureatul a9 dintre cele mai prestigioasepremii [i medalii inter-na]ionale de [tiin] : „Ca tân`r,am fost un ateist militant. Darcercetarea universului mi-adovedit c` existen]a materieieste un miracol ce nu poate fiexplicat decât supranatural”,declara Allan Sandage.

Tot revista Der Spiegelprezint`, \ntr-un alt articol,certitudinile a doi savan]i.„Universul este atât de incre-dibil de bine construit \ncâttrebuie s` fi fost planificat.

Social

Num`rul posibililor agnostici este necunoscut. Majoritatea datelor sta-tistice combin` no]iunea de agnostic cu termenul de ateist, liber-cuget`tor, sceptic sau persoan` f`r` religie. Unii agnostici se identi-fic` cu umani[tii, universali[tii sau cu adep]ii eticii culturale. Univer-sitatea Conform cercet`rilor efectuate de CIA pentru proiectul The WorldFact Book \n perioada 2001-2004, situa]ia agnosticilor declara]i seprezint` \n felul urm`tor:n Germania – 28%, n Marea Britanie – 23%, n Ungaria – 15%, n Australia – 13%, n Canada – 12%, n SUA – 10%n Fran]a, Israel, Bulgaria – 4%n România, Spania, Italia (]`ri cu religie oficial` cre[tin`, predominantortodox` sau catolic`) – 1% Sursa: CIA estimate of religious affiliation by country

Câ]i agnostici exist`?


Dac`, de exemplu, densitatea materiei \n momen-tul Big Bangului ar fi fost cu numai o 0,1040-ime maimare, la scurt timp universul s-ar fi pr`bu[it”,spunea Andreas Tammann, profesor deastronomie la Universitatea din Basel.

Savant \n fizica particulelor, multiplu laureat,profesor la Cambridge [i membru al Societ`]iiRegale, John Polkinghorne scria: „Dac` putereagravita]iei, sarcina unui electron sau masa unui proton… ar fi variat cu doar foarte pu]in, n-armai fi existat nici atomi, nici stele [i nici via]`!Extrem de finul acord al legilor naturii m conducela concluzia c`, \n spatele naturii, nu se afl` \ntâm-

plarea, ci un proiect inteligent”. |n culmea gloriei[tiin]ifice, Polkinghorne renun]` la cercetarea[tiin]ific` pentru a se dedica studiului teologiei. La52 de ani, savantul devine pastor anglican, ulteriorcapelan la Cambridge.

Saltul min]ii Albert Einstein (foto stânga jos), f`r` a fi un

\nchin`tor manifest, dezv`luia8: „Recunoa[tereaexisten]ei a ceea ce este de nep`truns pentru noi;recunoa[terea manifest`rii unei Ra]iuni mai \nalte,fa]` de care mintea noastr` e cu totul primitiv`,acesta este adev`ratul sentiment religios…

43



Religia const` \ntr-o admira]ie umil` a Spirituluiinfinit superior, ce Se reveleaz` pe Sine \n pu]inulpe care-l putem cunoa[te din realitate, folosindu-sede ra]iunea noastr` slab` [i trec`toare…”

„Mintea nu poate merge mai departe de câtcunoa[te [i poate dovedi. Dar vine un punct \n caremintea face un salt pe un plan mai \nalt alcu?noa[terii, despre care niciodat nu poate dove-di cum a ajuns acolo. Toate marile descoperiri auimplicat un asemenea salt.”9

For]a de a face saltul acesta, iat` ce-i lipse[teagnosticului. Motivul neputin]ei lui este nevoin]a.

Voin]a presupune ceva efort de gândire [i oschimbare. Mul]i oameni prefer`, mai degrab`,s` nu cunoasc`, decât s` ia atitudine [i s` seschimbe. De fapt, ace[tia se consoleaz` \ntrebân-du-se retoric: „Cine [tie adev`rul?” [i r`mân \n faza

purei \ndoieli. Credin]a \n existen]a sau inexisten]alui Dumnezeu [i a Adev`rului l`sat prin Revela]iedivin are \ns o implica]ie enorm asupra fiec`ruiadintre noi.

Printre voci pro [i contra, articolul „Savan]iipledeaz` pentru interven]ia lui Dumnezeu \n[tiin]`”, ap`rut \n The New York Times10, \l citeazèxtensiv pe savantul Francis S. Collins, directorulInstitutului Na]ional de Cercetare a GenomuluiUman, care m`rturise[te liber despre credin]a [iistoria lui.

Pân` pe la 27 ani, dr. Collins a fost un necredin-cios. Din simplu agnostic, a devenit tot mai ateist.Dup ce [i-a luat doctoratul \n fizic [i pe când stu-dia medicina, a fost confruntat de \ntrebarea uneimuribunde. „Ferm [i lini[tit \n credin]a ei, femeiam-a privit drept \n ochi [i m-a \ntrebat: ’Dum-neavoastr` ce crede]i?’, La care au \ngìmat: ’Nu[tiu... Acela a fost momentul când am realizat c`niciodat` n-am luat credin]a \n serios, a[a cum unsavant ar fi trebuit s-o fac`.” Cercetarea serioas`\n lumina unor scrieri cre[tine l-a condus pe Collinsla credin]a \n Dumnezeul cre[tin. „Unii savan]ipur [i simplu nu vor s` se confrunte cu marile

chestiuni pe care religia le abordeaz`. Doar prinobserva]ii naturaliste, nu vei \n]elege niciodat`ce \nseamn` s` fii om, de ce exi[ti [i care este sen-sul vie]ii. {tiin]a n-are capacitatea s` abordezeaceste \ntreb`ri. {i oare nu sunt ele \ntreb`rilecele mai importante care ne confrunt`?”, conchideCollins, vorbind despre agnosticismul la mod`.

Cunosc... prin credin]`Dac` existen]a lui Dumnezeu ar putea fi

dove?dit` empiric sau logic, atunci actul credin]eiar deveni inutil sau chiar irelevant. Biblia nerelateaz` istoria lui Toma, supranumit „necredin-ciosul” pentru c` nu a crezut \n \nvierea Domnu-lui pân` nu L-a v`zut \n carne [i oase. „Tomo, i-azis Isus, pentru c` M-ai v`zut ai crezut? Ferice decei ce n-au v`zut [i au crezut!” (Ioan 20,29). Dac`teologia cre[tin` este adev`rat`, atunci nu neputem a[tepta s` avem dovada fizic` a existen]eilui Dumnezeu.

|n loc s` ne l`s`m b`tu]i de vântul \ndoielii, maibine s` surmont`m limitele ra]iunii [i nep`sarea.Gândul ve[niciei, ce persist` chiar [i \n cei care-ineag` prezen]a, spune c` merit` s` test`m provo-carea biblic`: „Cere]i, [i vi se va da; cùta]i, [i ve]ig`si; bate]i, [i vi se va deschide.” (Matei 7,7). Mizapus` \n joc este prea mare ca s` ne retragemsuveran \n fotoliul c`ldu] al scepticului care nu sepronun]`.

A-L vedea pe Dumnezeu nu este, pân` la urm`,o problem` ra]ional`, nici [tiin]ific`, ci una dealegere personal`, care ]ine mai mult de curajulmoral de a-]i recunoa[te limitele dureroase [i dea accepta ceea ce este dincolo de tine [i de ra]iuneata. A-L recunoa[te pe Dumnezeu este, pân` laurm`, o chestiune moral`! Cum o spune [iEvanghelia: „Ferice de cei cu inima curat`, c`ci eivor vedea pe Dumnezeu!” (Matei 5,8). ST

44


Social

1. De la particula de nega]ie a [i gnostos (gr) – „necognoscibil”. 2. R. Ingersoll (1833-1899) – avocat [i politician american.3. http://apatheticagnostic.com/uctaa.4. Autorul lucr`rii citate ca una dintre multele alternative de descifrare a

viselor este James R. Lewis, care a mai scris dic]ionare [i enciclopedii cele-bre din domeniul noilor religii, magiei, paranormalului [i chiar al vie]ii dedup` moarte.

5. National Geographic, noiembrie 2004.6. Num`rul din septembrie 1999. Articolul era intitulat „Scientists and Reli-

gion in America”. 7. Num`rul din 29 aprilie 20048. A. Einstein, Out of My Later Years, New York: Philosophical Library, 1950;

[i Jammer, Max, Einstein and Religion , Princeton University Press, 1999.9. Clark, Ronald W., Einstein: The Life and Times, World Pub. Co., New York,1971.10. |n The New York Times, 23 august 2005, articol de Cornelia Dean.

Unii savan]i pur [i simplu nu vor s` se confrunte cu marile chestiuni pe care religia le abordeaz`. Doar prin observa]ii naturaliste, nu vei \n]elege niciodat` ce\nseamn` s` fii om, de ce exi[ti [i care este sensul vie]ii. (Francis S. Collins)



Avorbi pe la spate, a meli]a, a toca m`runt, avorbi de rù, a tr`nc`ni, a def ima [i a \ndru-ga verzi [i uscate”, scriu dic]ionarele \n

dreptul bârfei. „O discu]ie evaluativ` despre opersoan` care nu este prezent`” – este defini]iadat` de Janet Lynne Enke [i Donna Eder, de laIndiana University („Structura bârfei”, AmericanSociological Review, 1991). Eric Foster, doctor \npsihologie [i cercet`tor la Temple University, estede acord c bârfei i se atribuie o conota]ie negativ`care nu poate fi trecut cu vederea. |ntr-un num`rdedicat \n exclusivitate bârfei din Review of Gen-eral Psychology, Foster scrie c` cea mai des \ntâl-

nit` defini]ie a bârfei este „orice conversa]ie \ntredoi sau mai mul]i oameni despre o alt` persoan`care nu este de fa]`”.

Ob]inerea unei juste defini]ii este destul de difi-cil`, deoarece bârfa nici m`car nu are o defini]iestandardizat`, ci las` mai degrab` loc percep]ieipersonale [i interpret`rii proprii. Bârfa este undiscurs alternativ, o retoric` a cercet`rii, o intru -ziune \n via]a celorlal]i. Explica]ia psihologuluiCharlotte DeBacker, de la University of SantaBarbara, poate fi considerat` de departe defini]iaanului 2006: „Bârfa este ca o ciocolat`!” Adicìrezistibil`.

La obârf` micÈste aproape imposibil s` nu fi jucat m`car o dat` \n via]` „telefonul f`r` fir”! Cuvântultransmis de la un participant la altul ajunge, \n cele din urm`, s` fie stâlcit din cale-afar`,spre amuzamentul tuturor. Numai c`, de ceva vreme, „telefonul f`r` fir” nu se mai joac`.A ap`rut un altul, mult mai apetisant, mult mai provocator: BÂRFITUL!

� M`d`lin Avramescu

„

45

45-48 La o birfa mica:Layout 1 5/20/07 1:29 PM Page 45


Social

La bra] cu invidiaOmului i-a pl`cut s` bârfeasc` din cele mai

vechi timpuri. Egiptologii au descifrat recenthieroglife care con]in bârfe ce vizau cele mai ciu-date aspecte din via]a social : chelia reginei sau ori-

entarea sexual` a faraonului. De unde [i pânùnde interesul pentru am`nuntele picante dinvia]a celorlal]i? „Bârfa se na[te din dorin]a fiec`ruiade a abate aten]ia de la sine c`tre ceilal]i”, r`spundepsihologul [i psihanalistul italian Enrica Beringhe-li. For]a motrice care determin izvodirea de bârfeeste invidia, care ne mobilizeaz` pentru ob]inereaefectului scontat, deoarece, atunci când bârfim,recâ[tig`m \ncrederea \n for]ele proprii [i c`p`t`mprestigiu \n fa]a celorlal]i, de[i prin mijloace v`ditneortodoxe.

Psihologii pro-bârf` sus]in \ns` c` lucrurile nusunt atât de complicate. „Oamenii au nevoie debârf`!” Avem nevoie de bârf` ca de aer. Prin inter-mediul acesteia se stabilesc, se dezvolt` [i semen]in rela]ii. Mai important \ns`, bârfa define[testatutul nostru social. Un statut care are nevoie deacceptare, de aten]ie din partea celorlal]i, dar [i der`zbunare.

|n definitiv [i la urma urmei, bârfim pentru c neplace, a[a dup` cum Solomon spunea \n Proverbe26,22: „Cuvintele clevetitorului sunt ca ni[tepr`jituri”. {i uite a[a, \ncepem s`-i d`m dreptatelui Charlotte DeBacker, care aseam`n` bârfa cuciocolata! Cum s` te ab]ii?!

{i copiilor le place ciocolata,doamnele \ns`... nu-i pot rezista.

Toat` lumea bârfe[te. {i babele ie[ite pe uli]`,[i ’telectualul cu preten]ii.

Cercet`torii au descoperit o diferen] \n ceea ceprive[te timpul petrecut de femei [i b`rba]i \n alebârfelii. O cercetare sociologic` \n aceast` privin]à relevat faptul c` 55% din timpul petrecut deb`rba]i \n discu]ii reprezint` bârf`, \n vreme cefemeile petrec 67% din timpul dedicat discu]iilorbârfind.

Nici m`car copiii nu pot s` se ]in` departe deispit`. Martha Putallaz, doctor \n psihologie [iprofesor la Duke University, a descoperit c`doar 7% dintre bârfele care sunt r`spânditeprintre copii sunt proferate cu inten]ia evident`de a-l r`ni pe cel care este vorbit pe la spate. Prin-cipalele func]ii ale bârfei la copii sunt soli-darizarea [i deschiderea unei supape de co -municare. |n acest sens, \n 2004, Antonius Cillessen, doctor \n psihologie [i profesor la Connecticut University, a studiat un grup de905 copii cu vârste cuprinse \ntre 10 [i 14 ani,descoperind c` acei copii care r`spândesc bâr-fele devin mai populari.

Islamismul|n islamism, cel ce bârfe[te este comparat cu un om care m`nânc`din carnea unui frate de-al sù mort, \ntrucât cel bârfit nu are posibi -litatea de a se ap`ra. Fiecare trebuie s` se poarte cu cel`lalt ca [i cuun frate, f`r` s`-l vorbeasc` de rù.

Marile religii ale lumii [i bârfa

IudaismulEtica iudaic` se ocup` [i de felul cum oamenii comunic` unii cu al]ii.|n viziunea mozaic`, cuvintele au efecte foarte puternice. Porunca anoua din Decalog stipuleaz` clar interdic]ia oric`rei forme a vorbirii derù: „S` nu m`rturise[ti strâmb \mpotriva aproapelui tù!” (Exod20,16). |n limba ebraic`, termenul pentru bârfitor este similar celui pen-tru vânz`tor ambulant. |n mod explicit, p`catul bârfei este vizat \n Levitic19,16: „S` nu umbli cu bârfeli \n poporul tù”.

Cre[tinismulIsus Hristos analizeaz` situa]ia \n profunzime [i prive[te problemati-ca vorbirii de rù ca fiind o dezbatere ce ]ine de omul lùntric. El con-damn` pe cei ce bârfesc: „Cum a]i putea voi s` spune]i lucruri bunecând voi sunte]i rì? C`ci din prisosul inimii vorbe[te gura.” (Matei12,34-37). Scriptura noteaz` [i faptul c`, la Judecata de Apoi, fiecareva da socoteal` de orice cuvânt nefolositor.Din p`cate, mul]i urma[i lui Hristos au e[uat \nc` din faza incipientà bisericii cre[tine nestârpind acest flagel al bârfei. Sf`tuindu-l peucenicul sù Timotei s` fie cu b`gare de seam`, apostolul Pavelsurprinde cu acurate]e [i minu]iozitate problemele generate de bârfav`duvelor tinere: „Se deprind s` umble f`r` nicio treab` din cas` \ncas` [i nu numai c` sunt lene[e, dar sunt [i limbute [i iscoditoare, [ivorbesc ce nu trebuie vorbit.” (1 Timotei 5,13).

„Cine ascunde ura are buze mincinoase [i cine r`spânde[te bârfelileeste un nebun.” (Proverbe 10,18)„Cine umbl` cu bârfeli d` pe fa]` lucrurile ascunse [i cu cel ce nu-[ipoate ]ine gura s` nu te amesteci.” (Proverbe 20,19)„Bârfa este arta de-a nu spune nimic, astfel ca s` nu r`mân` nimic nespus.” (Walter Winchell)„Dac` to]i oamenii din lume ar [ti exact tot ceea ce spun ceilal]idespre ei, atunci n-ar mai exista \n lume nici m`car patru prieteni.”(Blaise Pascal)„Toat` literatura este bârf`.” (Truman Capote)

Ziceri cu duh

46



Bârfa nu cunoa[te limite de vârst` [i nu are niciteritorii prohibite. La birou, la gura sobei, \n parc,la poart`, \n cancelarie, la cafenea, \n biseric` –toate spa]iile private [i publice \i sunt amanetate.|ns` „dintre toate formele de bârf` existente, ceadin biseric este cea mai urât ..., deoarece face slu-

jba Diavolului‚ \n Numele Domnului”, spunea JohnWesley, fondatorul Mi[c`rii Metodiste.

Bârfa „celular`”„Plictiseala [i telefonul sunt sursele bârfei [i ale

calomniei”, nota un gânditor anonim. Probabil c`

47


48


Social

tocmai de aceea compania BT Cellnet a realizat, \nanul 2001, primul studiu [tiin]ific realizat vreodat`pe tema bârfei la mobil. „Evolu]ie, \nstrìnare [ibârf` – rolul telecomunica]iilor mobile \n secolulal XXI-lea” – studiul aseam`n` telefoanele mobiledin zilele noastre cu gardurile de alt`dat`, undevecinii se \ntâlneau pentru a vorbi despre ceilal]icons`teni. „Celularele” pot surmonta \n felul aces-ta distan]a dintre noi [i grupul social c`ruia \iapar]inem, constituind un antidot al \nstrìn`rii.

Unul dintre parametrii ob]inu]i \n urma acestuistudiu este acela c` aproximativ dou` treimi din-tre conversa]iile oamenilor sunt ini]iate dinpl`cerea de a bârfi. Un fel de „]es`lat vocal” nece-sar bun`st`rii noastre psihice, sociale [i fizice.Telefoanele mobile \nlesnesc \n mod evident trans-miterea bârfelor, f r limit de timp sau spa]iu. Uniipsihologi evolu]ioni[ti compar` \ns` bârfa cu„]es latul social” pe care cimpanzeii \l performeaz`reciproc, ore \ntregi, chiar dac` blana lor estecurat , ca o form de sociabilitate. Acest ]es lat sti -muleaz` producerea endorfinelor, amelioreaz`stresul [i c`le[te sistemul imunitar.

Potrivit companiei BT Cellnet, b`rba]ii bârfescla mobil cel pu]in la fel de mult ca femeile. 33% din-

tre b`rba]i se complac \n „bârf` mobil`” aproapezilnic, iar dintre femei, numai 26% bârfesc aproapezilnic cu ajutorul tehnologiei moderne. S-a remar-cat totu[i faptul c` bârfa femeilor este mai diver-sificat`, folosind o palet` mai larg` de tonuri [imergând „pân` \n pânzele albe”. 27% dintrefemeile cuprinse \n e[antionul de cercetare auadmis c` principalul motiv pentru care folosescmobilul este bârfa, iar dintre b`rba]i, doar 21%.Pentru 70% dintre subiec]i, o sesiune de bârf`telefonic` nu dureaz` mai mult de 5 minute.

Noi tendin]e Pân` nu de mult, era evident pentru toat`

lumea c` bârfa reprezint` ceva negativ. |n con-textul demitiz`rii eticii absolute, \nlocuite cuetica situa ]ional`, dragostea pe care oamenii opoart` bârfei nu ar trebui s` mai mire pe nimeni.O \ntreag` cohort` de speciali[ti \n problemecare ]in de gestionarea actelor sociale ]in mor]i[s` ne l`mureasc` cu privire la beneficiileneb`nuite ale bârfei.

„A nu participa la bârf`, m`car pân` la un anu-mit nivel, poate constitui un semn de anorma -litate [i poate fi chiar nes`n`tos”, avertizeaz`Sarah Wert, psiholog la Yale. A[a c`... s` nepunem pe bârf`, fra]ilor, dac` nu vrem s` ne\mboln`vim! Tot pe filiera de la Yale, PatriciaMeyer Spacks, profesoar` de literatur` englez`,crede c` bârfa este benefic`, deoarece nu estedecât „o discu]ie trândav`, lene[` despre per-soane care nu sunt prezente”, a[adar ceva totalinofensiv [i oricum, „ca form` de comunicare,bârfa este mai veche decât scrisul, mai popular`decât televiziunea [i mai puternic` decât poli -tica”, adaug` Spacks.

|n cartea Marea ruptur`, Francis Fukuyamaconsider` bârfa drept factor esen]ial de dez-voltare \n epoca tehnologiei, iar Nigel Nicholson,profesor de comportament organiza]ional laLondon Business School, sus]ine c` „orice sistemsocial are nevoie de bârf` pentru a r`mâneintact”.

De[i se \ncearc` „beatificarea” bârfei, mai sunt[i excep]ii: teoreticianul [i criticul literar francezRoland Barthes numea bârfa „crim` a limbajului”.Un sfat pentru cei care vor s` se lase de astfel decrime: „Niciun cuvânt stricat s` nu v` ias` dingur`, ci unul bun, pentru zidire, dup` cum enevoie, ca s` dea har celor ce-l aud.” (Efeseni4,29). A[adar, s` vorbi]i (numai de) bine! ST

|n America, pentru bârf`, cel mai adesea se folose[te cuvântul gossip. Acesta \[i are sorgintea \n godsibb, termen care f`cea tri miterela grupul persoanelor de sex feminin care asistau la na[terea unui copil.Folosirea timpurie a cuvântului era o referire la discu]iile pe careaceste femei le purtau cu ocazia na[terii, moment al exprim`rii „curi-ozit`]ii primordiale”. Faptul c` b`rba]ii lipseau de la acest evenimentpare s` fi f`cut din bârf` apanajul femeilor, de[i, pân` la \nceputul se -colului al XIX-lea, cuvântul gossip putea fi tradus foarte bine ”[i cu pri-etenie”.|n limba francez`, commérage vine de la commater, adic` „na[`”,devenit \ntre timp commère, adic` „p`l`vr`gioaic`”.Termenul spaniol comadreo se aseam`n` cu cel din francez`, \nsem-nând „na[`”, „prieten`”, „cum`tr`” sau „vecin`”.Cuvântul italian pettegolezzo \nseamn` „a bârfi”, „a meli]a”, „a tocam`runt” ori „a vorbi pe la spate”, iar \n limba rus`, expresia babu[ca

sca]ala se traduce prin „bunicu]a a zis c`”.1

|n limba român`, printre cele mai expresive sinonime, remarc`m „avorbi de rù”, „a tr`nc`ni”, „a def ima”, „a p l vr`gi” [i „a \ndruga verzi[i uscate”.

Bârfa \n alte ]`ri

1. Pentru un excelent studiu etimologic [i antropologic-cultural al fenomenului bârfirii, ase vedea „Bârfa”, de Sergio Benvenuti, nr. 38 din revista Lettre Internationale (2001, edi]ia\n limba român`), p. 3-7.


49


Talon de comand`Revista Semnele Timpului� 7 apari]ii (iunie – decembrie)... 23 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate

Nume ................................................... Prenume ..........................................................Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. .........Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod .......................Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax ..............................

V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor)SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

|ncepând din luna martie, revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa:Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov

Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

49 Talon:Layout 1 5/20/07 12:30 AM Page 49

timpuluiSEMNELE

„|nv ] tura \]i d`lumin dar nu te \nal]i

decât prin caracter.”Ovid Densusianu

Covers:Layout 1 5/20/07 12:45 AM Page 1

st11

Documents