S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Înconjoar@-te cu un zid dedragoste }i mai arunc@ }i pedeasupra pâinea hr@nitoarea milei.”

Nicolae Iorga

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 316 anul 7 vineri, 22 iulie 2011 1 RON

Într-o economie global@ zguduit@ de crize }i îngropat@ înincertitudini, lumea refuz@ s@ mai cread@ în pove}ti. Unuldin basmele a c@rui vraj@ se risipe}te în zilele noastre estecel al puterii de neclintit a monedei unice, adic@ a unuietalon monetar comun. A fost mai întâi „moda” dolaruluiamerican, a urmat apoi euro. S-au vrut rând pe rând sausimultan simboluri nepieritoare ale finan]elor lumii, reperegalactice ale omnipoten]ei civilizatoare. Ce mai reprezint@ast@zi dolarul de vreme ce el se tip@re}te pur }i simplumai ceva ca în ziarele de mare tiraj aruncate la co} dup@folosire? 600 de miliarde de dolari au ie}it din fabricilede bani americane în ultimele opt luni, arunca]i pe pia]@de cei pe care premierul Vladimir Putin nu se sfie}te s@-i numeasc@ „huligani financiari”.

Vremea miturilor spulberate

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Sensul existen]ei este de a-i g@si unsens”

Mircea Eliade

A}adar, {coala solidarismului examinat@ }i con-cluzionat@ de Charles Gide. Ce motiv@ri ^i relev@

cercet@torul? Iat@, solidaritatea, lege natural@, eviden]iind limpede c@„fiecare din actele noastre se r@sfrâng, în bine sau în r@u, asuprafiec@ruia dintre semenii no}tri, }i reciproc – r@spunderea }i riscurilenoastre sunt m@rite enorm”. Dac@ sunt nenoroci]i sau dezmo}teni]i, tre-buie s@-i ajut@m deoarece: a) suntem, în parte, autorii mizeriei lor, „prinfelul cum ne-am condus întreprinderile, plasarea capitalului, cump@r@rile,distribu]iile, sau prin exemplul pe care l-am dat, }i fiind r@spunz@tori,este datoria noastr@ de a-i ajuta”; b) pentru c@ „}tim c@ noi sau copi-ii no}tri vor fi expu}i s@ fie victimele mizeriei altora: boala lor ne vaotr@vi, depravarea ne va demoraliza }i, prin urmare, interesul nostrudestul de limpede este s@-i ajut@m”.

Dan POPESCU

Ne afl@m într-o perioad@ în care se acord@ o aten]ie sporit@,poate chiar maxim@, deficitelor bugetare ale economiilor lumii. Odat@ cu apari]iacrizei, aceast@ problem@ a devenit tot mai acut@, deoarece banii pe care b@ncilesunt dispuse s@ îi ofere pentru refinan]are sunt din ce în ce mai pu]ini, iarcondi]iile sunt }i ele mai drastice.

Politicile de ajustare a deficitului bugetar în România

24 iulie 1783. Na}terea lui Simón Bolívar, “El Libertador”, care }i-a legat numele

de dob$ndirea independen]ei pentru mai multe state din America de Sud

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (III)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

%n aten]ia cititorilor

%n condi]iile vacan]ei de var@,num@rul urm@tor al revistei va apare

vineri, 9 septembrie 2011

pag. 8

Ioan-Victor MARCUMaster B7, Anul I

Fluxurile de numerar dinactivitatea de exploatarepot fi prezentate }i con-form metodei indirecte,exemplificat@ în contin-uare (pentru un exerci]iufinanciar):Profit brutAjust@ri pentru:- Cheltuieli cu amorti-zarea;- Cheltuieli cu provizio -anele }i ajust@rile pentru

depreciere sau pierdere de valoare;- Venituri din relu@ri de provizioane }i ajust@ripentru depreciere sau pierdere de valoare;

„Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii. Situa]ia fluxu-

rilor de trezorerie” (VIII)

continuare ^n pag. 7

Contraatacul monetaristla adresa

keynesismului (II)Pentru monetari}ti impulsurilebugetare sau fiscale pot influen]aveniturile, dar numai pe termenscurt. Cheltuielile guvernamentalefinan]ate prin împrumuturi pub-lice sau impozite vor conduce lasuprimarea unui volum aproxima-tiv egal de cheltuieli private, atâtpentru consum cât }i pentruinvesti]ii, astfel încât în cele dinurm@ produc]ia, ocuparea mâiniide lucru }i venitului global nuvor suferi modific@ri esen]iale.Astfel, putem spune c@ re]etele

fiscale nu par a avea niciun efect asupra produsuluina]ional brut.

asistent univ. Alin OPREANAdrd. ULBS

continuare ^n pag. 5-6

Economie

continuare ^n pag. 4

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 2

stud. Adina-ElenaLAZ~R, ULBS

DEFICITE BUGETARE2 VINERI 22 IULIE 2011

urmare din pag.1Dac@ acum câ]iva ani creditorii aveauo mare larghe]e în a refinan]astatele, în situa]ia actual@, când încazul unor state este evident faptulc@ nu-}i mai pot pl@ti datoriile,exemplu Grecia are o datorie public@de 125& din PIB, acestor state leeste aproape imposibil s@ î}i refi-nan]eze deficitul, deoarece nu maiprezint@ nicio garan]ie c@ vor reu}is@ î}i ramburseze împrumuturile.Într-o situa]ie destul dificil@ se afl@ }iRomânia, deoarece deficitul actualeste cu mult peste limita de 3& dinPIB, ]inta de deficit pentru acest an,2011, convenit@ în acordul cu FMIfiind de 4,4& din PIB. Iat@, evolu]iadeficitelor bugetare ale ]@rii noastreîn ultimii ani: 2007 -2,6&, 2008 -5,7&, 2009 -8,3&, 2010 -6,4&.Observ@m din aceast@ evolu]ie c@deficitele sunt foarte mari, iar cifreledin 2009 }i 2010 sunt de-a dreptulastronomice. Totu}i, se constat@ c@în ultimul an diferen]a dintre venituri}i cheltuieli a fost redus@ cu maibine de dou@ procente, fapt careindic@ un proces intens de ajustarefiscal@ }i bugetar@. În continuare voiface o analiz@ a procesului deajustare fiscal@ }i bugetar@ înRomânia din anul 2005 }i pân@ înprezent, men]ionând faptul c@ voienun]a câteva opinii personale acolounde este cazul. Consider c@ în situa]ii de ”boom”economic o eventual@ cre}tere a fis-calit@]ii în România poate fi chiarbenefic@. Pe termen scurt poate fiinhibat u}or consumul }i, totodat@,avansul credit@rii poate fi redus dincauza c@ veniturile popula]iei nucresc necontrolat. În acela}i timpstatul trebuie s@ foloseasc@ chibzuitbanii ob]inu]i, ace}tia putând consti-tui un „back up” în cazul unei situa]iidificile în viitor. Cred c@ aceast@strategie a fi fost foarte util@ în ]aranoastr@ în perioada 2005-2008,perioad@ cu o cre}tere economic@puternic@ în timpul c@reia veniturilepopula]iei au crescut destul de mult.Dac@ s-ar fi intervenit cu unelem@suri de în@sprire a fiscalit@]ii laacea vreme, BNR-ul putea primi unsprijin în lupta sa cu avansul necon-trolat al credit@rii, iar surplusulob]inut la buget putea fi folosit îninvesti]ii eficiente }i se putea reducedeficitul chiar dac@ acesta în primiiani din acea perioad@ nu a fost foartemare. Din p@cate, guvernul a luatchiar m@suri de relaxare a fiscalit@]ii}i de cre}tere a cheltuielilor de per-sonal din cadrul cheltuielilorbugetare, înregistrându-se un deficitde 5,7& in 2008, ducând astfel opolitic@ prociclic@, în timp ce bancacentral@ era obligat@ s@ duc@ opolitic@ anticiclic@. Una dintre ]@riledin UE care }i-a redus deficitul înaceast@ perioad@ de cre}tere econom-ic@ }i a luat m@suri anticiclice a fostPolonia, cum s-ar spune „}i-a f@cutvara sanie”, iar în anul 2009 în con-textul apari]iei crizei a fost singura]ar@ din UE care a reu}it s@ semen]in@ pe cre}tere economic@, ast-fel a putut s@ „î}i fac@ iarna car” }is@ nu recurg@ la m@suri extreme deajustare fiscal@ care ar fi creat tensi-

uni sociale }i o eventual@ recesiune.Acest lucru s-a întâmplat îns@ înRomânia, dac@ în anul 2008 cândRomânia a avut un avans al PIB-uluide aproximativ 8&, deficitul a fostde 5,7&, în anul 2009 la apari]iacrizei deficitul a crescut la 8,3& }iguvernul a fost nevoit s@ ia m@suride ajustare fiscal@, contraindicatedac@ privim din perspectiva cre}teriieconomice. A fost introdus impozitulminim prin care nu neap@rat s-auadus mai mul]i bani la buget, dar s-au închis multe firme care în opiniaguvernului f@ceau evaziune. Opiniamea este c@ în situa]ia de criz@ încare se afla România, acele firmeerau foarte utile chiar dac@ f@ceauevaziune cum spune guvernul, daraveau angaja]i, adic@ oameni în câm-pul muncii care pl@teau taxe }iimpozite statului, iar prin închidereaacestor firme, acei oameni audevenit }omeri }i au crescut povarastatului, acesta trebuind s@ le asig-ure ajutor de }omaj. Ar fi fost benef-ic@ aceast@ m@sur@ într-o perioad@mai promi]@toare pentru economie }inu în situa]ia de atunci. O alt@m@sur@ de importan]@, oarecumminor@, a fost luat@ la începutul anu-lui 2010, când s-a renun]at la impoz-itul de 3& pe venitul microîntre-prinderilor, acestea fiind nevoite s@pl@teasc@ }i ele impozit de 16& peprofit. Regimul microîntreprinderilora fost introdus ulterior la începutulanului 2011, dovedindu-se beneficpentru economie. Cea mai impor-

tant@ ajustare a fost îns@ în anul2010, când s-a recurs la o ajustarefiscal@ accentuat@ prin cre}tereacotei de TVA cu 5& de la 19& la24&. Aceast@ m@sur@ a fost luat@din cauza renun]@rii la ajustareacheltuielilor bugetare. Normal c@ prinaceasta s-a creat infla]ie, reducereaconsumului (totu}i nu foarte accen-tuat@, poporul român fiind consuma-tor prin excelen]@) }i tensiuni socialedestul de puternice. Aceste decizii aufost luate pentru ca riscurilebugetare s@ se reduc@, iar ]ara noas-tr@ s@ nu î}i piard@ credibilitatea peplan interna]ional, putând s@ ob]in@rate de finan]are a deficitului prinîmprumut relativ rezonabile. A fost operioad@ extrem de grea pentrueconomia României, în care princre}terea fiscalit@]ii s-au luat m@surianticiclice. În loc s@ se recurg@ la orelaxare fiscal@ pentru a fi încurajatpu]in consumul, aflat într-o c@dereaccentuat@ din cauza crizei, }i a seîncerca o revenire economic@, a fostluat@ decizia de ajustare fiscal@ pen-tru a st@vili, prin cre}terea veni-turilor, deficitul foarte mare prog-nozat, dorindu-se atingerea ]intei de6,8& din PIB.O alta politic@ de ajustare deficituluieste cea de reducere a cheltuielilorbugetare care poate constitui osolu]ie corespunz@toare, îns@ pe ter-men scurt. Practicarea unei politicibugetare restrictive, cel pu]in prinreducerea consumului guvernamentalpoate avea rezultate asupra echilibru-

lui financiar public. Totu}i, pro-movarea unei astfel de politici petermen lung va fi urmat@, cu certitu-dine, de consecin]e negative ce vorafecta cre}terea economic@.Numeroase studii au reliefat influen]apozitiv@ exercitat@ de cheltuielile pub-lice asupra cre}terii economice petermen lung.Dac@ privim cazul Românieiobserv@m din nou c@ politicile guver-namentale au fost gre}ite, deoareceîn situa]ia de cre}tere economic@(2005-2008) investi]iile statului îninfrastructur@ ar fi trebuit accelerate,încas@rile la buget fiind mai mari, }ise putea sus]ine evolu]ia pozitiv@ aeconomiei, dar din p@cate, în aceast@perioad@, dac@ ne referim strict lainfrastructura rutier@ au fost finaliza]iaproximativ 5 km de autostrad@.Chiar dac@ veniturile la bugetul stat-ului erau în cre}tere, dup@ cum amprecizat }i mai sus, guvernul trebuias@ fie prudent }i s@ nu trimit@ sur-plusul în cheltuieli de personal, ci s@îl foloseasc@ cu prec@dere îninvesti]ii. Din p@cate, salariile }i pen-siile au crescut în acea perioad@foarte mult, mult mai mult decât acrescut productivitatea muncii, faptcare va costa economia mai târziu.Odat@ cu intrarea în criz@ veniturilestatului au început sa scad@ drastic,iar deficitul bugetar a început s@ seadânceasc@, astfel s-a aplicat }i adoua strategie de ajustare bugetar@în România, adic@ reducerea cheltu-ielilor bugetare. În anul 2009, din

cauz@ c@ era un an electoral, nu s-a realizat ajustarea cheltuitelor a}acum ar fi fost normal, în situa]ia încare veniturile în sc@dere nu maiputeau acoperi cheltuielile prea mari.Probabil dac@ ar fi fost f@cut@ laînceputul crizei aceast@ ajustare nuar fi fost atât de dur@, dar amânareaei a dus la o decizie istoric@ luat@ deguvern în anul 2010 când s-a hot@râtreducerea salariilor din sistemul pub-lic cu 25&. Aceast@ m@sur@ a fostluat@ simultan cu cea de ajustare fis-cal@ cu scopul de a atinge ]inta dedeficit de 6,8&, care }i a}a era unadestul de mare. S-au creat astfelputernice tensiuni sociale, proteste,mitinguri, dar decizia a r@mas înpicioare. Eu consider ca aceast@m@sur@ de reducere a cheltuielilorstatului era necesar@, dar modul cumea s-a realizat las@ de dorit,deoarece nu s-a ]inut cont de prin-cipul foarte important al gradualit@]iiîn cazul reducerii salariilor. Indiferentde cât de mare era venitul unuifunc]ionar al statului acesta a bene-ficiat de tratamentul aplicat tuturor,adic@ 25& diminuare a venitului. Cao m@sur@ de protec]ie social@ eraimperios necesar s@ se fac@ o difer-en]iere a reducerilor în cazul salari-ilor mici }i foarte mici, dar acestlucru nu s-a realizat. Cu toate aces-tea, în final, ]ara noastr@ a reu}it s@ating@ ]inta de deficit bugetar, ele-ment important în men]inerea unuiechilibru extrem de fragil. Investi]iile,îns@, constituie în continuare o mareproblem@, chiar dac@ guvernul a afir-mat c@ nu a redus fondurile pentruacestea rezultatele las@ de dorit }i,astfel, relansarea economic@ se las@a}teptat@, ea nefiind ajutat@ prinpolitici guvernamentale, deoareceacestea s-au limitat doar la ajustarebugetar@ }i nu la cre}tere economic@.La începutul anului 2011, salariileabia reduse au fost majorate cuaproximativ 15& din spusele guver-nului. Prin aceast@ m@sur@ s-a încer-cat un impuls dat consumului pen-tru ca acesta s@ duc@ la cre}tereeconomic@, dar în acela}i timpajustarea cheltuielilor a fost trecut@în plan secund. Putem spune c@,astfel, s-a respectat teoria de areduce cheltuielile bugetare pe ter-men scurt pentru a nu descurajaeconomia, problema care se puneîns@, este dac@ perioada de reducerenu a fost prea scurt@, deoarece uniispeciali}ti afirm@ c@ România pentrua-}i îmbun@t@]ii substan]ial situa]iabugetar@ trebuie s@ continueajustarea. Chiar dac@ ]inta de anulacesta de 4,4& din PIB va fi atins@este mult peste criteriul de conver-gen]@ de 3&, prin urmare trebuiecontinuat@ reducerea. În unele situa]ii ajustarea bugetar@este imperios necesar@ }i poate aveaefecte pozitive pe termen lung, chiardac@ pe termen scurt pare o cata-strof@. În opinia mea procesul deajustare bugetar@ în România trebuiecontinuat, dar toate m@surile ce sevor lua necesit@ studii foarteam@nun]ite pentru a fi în perfect@corela]ie cu situa]ia economic@, tre-buie s@ respecte principiul gradu-alit@]ii }i, nu în ultimul rând, s@ fiefezabile pe termen lung pentru aajuta economia s@ dep@}easc@ criza.

Politicile de ajustare a deficitului bugetar în România

Ioan-Victor MARCUMaster B7, Anul I, ULBS

3CRIZ~VINERI 22 IULIE 2011

urmare din pag.1De altfel, începând din noiembrieanul trecut, Rusia }i China au sem-nat un acord prin care eliminaumoneda american@ din comer]ulbilateral.De euro ce s@ mai vorbim! A fost ovreme când proiectul monetar Euroîntruchipa speran]a b@trânului conti-nent, dovedindu-}i viabilitatea într-ozon@ în plin@ expansiune economic@.Azi el a ajuns s@ m@soare doardeficite financiare cronice, datorii decriz@ }i falimente na]ionale. Este oarepur@ întâmplare c@ se zvone}te totmai insistent de preg@tirile secreteale Germaniei de a reveni la vechea}i puternica sa marc@, sau de demer-surile Elve]iei de a readopta dup@decenii francul cu acoperire în aur?Al doilea mit pe care îl spulber@acest început agitat de mileniu, estecel al statului providen]ial, al na]iunii– locomotiv@ pentru economia mon-dial@. Adic@ al acelei puteri planetarecare poate dicta în momente de criz@solu]iile exacte de salvare pentru to]iceilal]i am@r@}teni. S-a vorbit cudecenii în urm@ de for]a miracoluluijaponez, acum i-a venit rândul celuichinez, se }tia de c@tre toat@ lumeac@ misterele cele mai ascunse alesuperputerii globale se leag@ }i sedezleag@ în Washington DC, s-asperat o bun@ bucat@ de timp c@centrul de putere recunoscut caatare ar putea deveni o Europ@ unit@}i prosper@. Ce a mai r@mas dintoate aceste proiecte }i ambi]ii plan-etare decât simple jocuri de lumini }iumbre, iar peste toate – neîncred-erea tot mai ap@s@toare a omenirii c@nu exist@ re]ete infailibile }i nicicolaci de salvare de m@rime univer-sal@ care s@-l salveze pe fiecarenefericit al sor]ii în parte.Dar s@ le lu@m pe rând...De ce au pus americanii fabricile debani pe tura]ie maxim@? Tocmaipentru c@ de mult moneda ameri-can@ nu mai este doar oglindaeconomiei americane, ci a celei glob-ale. A}a încât, Rezervele Federale

americane arunc@ acum baniproaspe]i pe pia]@ pentru a opri nudoar c@derea economiei americane,ci }i alunecarea c@tre stagnare înîntreaga lume. Ceea ce ar presupuneun cortegiu incontrolabil de tensiunisociale, revolu]ii, r@zboaie. Se }tie dealtminteri c@ programul de stimulareeconomic@ demarat de Washington

înc@ din 2009, pentru a contracaraefectele crizei mondiale, prevedeanegru pe alb tip@rirea }i injectarea înpia]@ a mii de miliarde de dolari,prin cump@rarea de obliga]iuniguvernamentale }i bonuri de tre-zorerie. Pân@ la finele anului trecut,americanii „pompaser@” în economiamondial@ 1.700 de miliarde de dolari

în acest fel. Încercând adic@declan}area controlat@ a infla]iei glob-ale, ceea ce, pe scurt înseamn@dezumflarea uria}ului cuantum aldatoriilor totale de circa 56.000 dedolari pe cap de locuitor al Planeteiprin devalorizarea monedei de rez-erv@. Cu ce rezultate? Le vedem dela o po}t@, adic@ de pe cel@lalt mal

al Atlanticului: germenii unei noi crizedospesc acum chiar pe p@mânt amer-ican, perspectiva intr@rii SUA în inca-pacitate de plat@ a devenit o realitateamenin]@toare, ceea ce a m@rit con-siderabil tensiunea încle}t@rii dintrePutere }i opozi]ie, iar agen]iile inter-na]ionale de rating ridic@ pentruprima dat@ în istorie nivelul risculuide ]ar@ exact acolo de unde sperams@ vin@ stabilitatea.În fine, ajungem la cel@lalt subiectfierbinte: de ce nu mai este monedaeuro o binecuvântare?Pentru c@, pur }i simplu, suntemsili]i s@ constat@m dup@ 30 de ani c@Margaret Thatcher avea dreptate cândavertiza c@ printr-o politic@ monetar@comun@, dar f@r@ mijloace de a apli-ca o politic@ fiscal@ comun@, UE nuare cum s@ gestioneze ra]ional }i efi-cient evolu]iile economice în contex-tul competitivit@]ii globale. Cu altecuvinte, euro a devenit treptat ofic]iune, iar Europa se zbate cu mon-eda ei fals@, adoptat@ politic, volatil@}i imprevizibil@, sprijinit@ pe nimic.Dovad@ cazurile Greciei }i Portugalieicare au fost într-un târziu obligate s@constate c@ avantajele presupuse aleadopt@rii monedei unice dispar înfa]a riscurilor, atunci când o ]ar@ nueste temeinic preg@tit@ pentru acestpas. În caz contrar, iat@, la zece anide la aderarea la zona euro, Greciaare nevoie s@ fie slavat@ la propriude partenerii europeni. Iar „locomo-tivele” europene, Germania }i Fran]a,gâfâie la rândul lor tot pompândmoned@ unic@ în sacul f@r@ fund gre-cesc }i au ajuns la o gâlceav@ per-manent@ pe tema contribi]iilor comu-nitare pentru salvarea fiilor risipitori.În concluzie: lumea în care tr@im seclatin@, certitudinile dispar rând perând. Nu mai exist@ o moned@ infaili-bil@, dup@ cum nu mai exist@ un stat– reazem planetar. Neputincio}i }ivulnerabili, pl@tim azi cu to]ii pre]ulunei globaliz@ri aiuritoare, izvorât@din interese individuale meschine.Pl@tim }i r@mânem datori vându]i.Deocamdat@ cu 56.000 de dolari pefiecare p@mântean. Dar mâine? Darpeste un an?

Vremea miturilor spulberate

Emil DAVID

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 22 IULIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Se v@desc astfel o sum@ de argu-mente sentimentale f@r@ referin]ecorespondente în realitate? Nicivorb@. Lui Gide i se pare corect casocietatea oamenilor s@ fie transfor-mat@ într-un fel de mare societate deajutor reciproc, „în care solidaritateanatural@, îndreptat@ prin bun@voin]afiec@ruia, sau în lipsa ei prin con-strângerea legal@, va deveni dreptateîn care fiecare va lua partea lui dinsarcina altuia }i-}i va primi partea dinprofitul altuia. {i celor care se tem c@mic}oreaz@ prin asta individualitatea,energia care se bizuie mai întâi peputerile ei, self-help-ul, trebuier@spuns c@ individualitatea nu seafirm@ }i nu se dezvolt@ mai pu]inajutând pe altul, decât dac@ te aju]ipe tine”. Iar Charles Gide mai citeaz@pe un teolog }i critic protestant careafirm@ chiar în acest sens: „Pentru ada altuia, trebuie s@-]i apar]ii ]ie”.Se poate confunda oare solidaritatea,solidarismul, cu socialismul, ^ntr-unadin exprim@rile sale cu socie tatea carese bazeaz@ esen]ial pe proprietateacolectiv@, pe colectivism? Francezulsubliniaz@ c@ nu, deoarece solidaris-mul „men]ine bazele actualei ordinisociale, proprietate, mo}tenire, liber-tatea de a dispune }i neegalit@]ile carerezult@ de aici, dar mic}oreaz@ acesteneegalit@]i legând pe cei slabi de ceiputernici cu mii de leg@turi de aso-cia]ii voluntare. Totu}i, admite }iinterven]ia statului oridecâteori, subform@ de reglement@ri asupra muncii,sub form@ de reglement@ri asupralocuin]elor nes@n@toase sau asuprafalsific@rilor de producte, legea poatepreveni degradarea maselor, sau chiar}i atunci când, prin anumite forme deasigur@ri sau de prevedere, legeatinde s@ r@spândeasc@ în claselena]iunii spiritul de solidaritate”. Dealtfel, dorind s@ d@m o defini]ie poz-itiv@ a statului, putem ar@ta c@ înse}istatul nu-i decât forma cea mai veche}i cea mai m@rea]@ a solidarit@]ii între

oameni. Se v@de}te aceasta o defini]iecomplet diferit@ fa]@ de aceea dat@statului de c@tre Lenin, în spe]@ „uninstrument în mâna unei clase spre a-}i exercita st@pânirea asupra alteiclase”. Este singura parte a statului pecare „o vedea” Lenin. Dar numaiLenin, sau }i regimurile dictatoriale,pseudodemocratice, dominate deinterese de grup care ele }i numai eletrebuie realizate }i finalizate? Desigur,^n opinia lui Charles Gide, solidaritateapoate fi „voit@” dar }i „nevoit@”, adic@exercitat@, impus@ de c@tre lege, defapt „indispensabil@ pentru preg@tireaterenului pe care se va dezvolta maitârziu coopera]ia liber@”.Iat@, dar, dintr-o asemenea perspec-tiv@, solidarismul relativ aproape deun anume socialism cu implicareaputernic@ în activitate a institu]iei

statale. Tocmai de aceea, în Fran]atimpului lui Charles Gide au fost elab-orate, promulgate }i aplicate o seriede legi printre care cele de protec]iemuncitoreasc@, de asigurare, de asis-ten]@, de educa]ie, iar ceva mai târz-iu celebra lege prin care se va resti-tui locuitorilor din fostele regiuni ocu-pate, valoarea tuturor pagubelorprovocate de r@zboi, desigur, primulr@zboi mondial. Cine n-au fost }i nusunt de acord cu astfel de regle-ment@ri? Cei care apreciaz@, în moderonat, c@ averea lor este fructulexclusiv al propriei activit@]i f@r@ s@beneficieze deloc de un cadru favora-bil, de reglement@ri }i stimulente deorice fel în favoarea lor. Este unpunct de vedere ce se poate discuta,dar, în orice condi]ii, nu poate elimi-na imperativul solidarit@]ii, al soli-

darismului ca atare.Doctrina solidarist@ a lui LeonBourgeois tocmai într-un astfel depalier se înscrie. Bourgeois arat@ c@orice om se na}te debitor al societ@]iiîn virtutea unui „contract tacit” carac-teristic tuturor indivizilor, tuturormembrilor societ@]ii. Fiecare va bene-ficia astfel de avantaje colective, fructal muncii tuturor, fiecare luându-}i deaici partea sa. Avem, dar, o datoriede pl@tit, indivizii trebuind s@ con-tribuie la asigurarea, asisten]a,instruc]ia fra]ilor lor, la alte ac]iuni deacest fel. Numai dup@ ce se vaîndeplini aceast@ condi]ie prealabil@,libertatea economic@ }i proprietateaprivat@ vor putea s@ aib@ liber@ dez-voltare, mai ar@ta Leon Bourgeois,laureat, de altfel, al Premiului Nobel.O obiec]ie fa]@ de teoria lui Leon

Bourgeois care motiveaz@ de drept }ide fapt solidaritatea relev@ o anumedificultate de a împ@r]i societatea încreditori }i debitori. Boga]ii ar fi oaredoar debitori, iar cei s@raci doar cred-itori? O obiec]ie „sub]ire” îns@,deoarece fiecare om, fiecare individeste, deopotriv@, }i debitor }i creditor,a}a cum aprecia Leon Bourgeoisstatutele respective. Sigur c@ argu-mente, nuan]e pot fi aduse îndiscu]ie, pro sau contra, dar o astfelde concep]ie este clar c@ trebuie luat@în calcul. Într-un „calcul social”. Cuto]ii, într-un fel sau altul, beneficiemde societate }i trebuie, la rândul nos-tru, s@-i d@m în schimb. Oricum, cummai spuneam, avem de-a face cu odoctrin@ aflat@ cam la mijlocul drumu-lui dintre liberalismul individualist }isocialismul colectivist. M@car ca ele-ment de raportare – dar nu doar atât- }i trebuie ]inut seama de ea. Nupu]ine sunt economiile lumii curemarcabile rezultate economic }isocial care au procedat astfel...Charles Gide are marele merit de apune în lumin@ nu atât o antitez@, cât,în mult mai mare m@sur@, o comple-mentaritate. Sus]in@torii „{colii soli-darismului” nu sunt neap@rat imbecili,cum se încearc@ uneori s@ se acred-iteze, nu resping individualismul, darîl concep }i cu datoriile lui, într-olume în care fiecare nu este singur,nu tr@ie}te singur, nu este unRobinson. Dar chiar Robinson Crusoea datorat mult mediului, san}ei, luiDumnezeu. S@ c@ut@m s@-l în]elegempe Charles Gide }i s@-l pre]uim pe celcare a fost un mare profesor deEconomie Politic@, un mare profesorde Economie Social@, transmi]ând nudoar studen]ilor s@i, ci }i urma}ilors@i astfel de credin]e. Charles Gide,de fapt, unchiul bun al importantuluiscriitor francez André Gide (1869-1951), Premiul Nobel pentru literatur@în 1947, pentru „Journal” }i„Corespondance”. André Gide careveritabil a exaltat disponibilitatea lui„a fi” în raport cu „a avea”,proclamând refuzul conformismului ca}i dorin]a unei sincerit@]i cât mai rel-evante, cât mai curate...

Liberalism }i solidaritate- Profesorul Charles Gide în actualitate – (III)

Dan POPESCU

Vedere din Bordeaux la ^nceputul secolului XX

Saint-Malo, un paradis turistic, dar }i mediu de socializare

VINERI 22 IULIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

CONFRUNT~RI DOCTRINARE

c my b

urmare din pag. 1Aceste teze, au avut desigur }i maiau înc@ numero}i adversari, în spe-cial cum spuneam din partea auto-rilor de orientare neokeynesist@, cumsunt de exemplu F. Modigliani }i A.Ando, care în lucrarea Impact ofFiscal Actions Aggregate Income andthe Monetarist Controversy: Theoryand Evidence, din 1976, demon-streaz@ c@ politica bugetar@ exercit@prin natura lucrurilor, un efect pozi-tiv asupra produsului na]ional brut.Cu toat@ preferin]a lor pentru pentrupolitica monetar@, economi}tii mone-tari}ti nu-}i fac iluzia c@ ea ar puteafixa rata }omajului la un alt niveldecât, poate, pentru perioade foartescurte de timp, deoarece rata nomi-nal@ a dobânzii depinde de cea real@,prea pu]in afectat@ de fenomenemonetare }i de rata anticipat@ ainfla]iei. Dac@ pe termen scurt o În ceea ce prive}te moneda }i polit-ica monetar@, acestea pot fi cauzadeclan}@rii sau amplific@rii crizeloreconomice, de tot felul, cum s-aîntâmplat în anii 1929-1933 (cândmasa monetar@ a fost redus@ masiv)sau fenomenul contrar (cre}terispectaculoase ale masei monetare).O politic@ monetar@ asigur@ econo -miei un mediu propice de dezvoltare,caracterizat printr-un nivel generalstabil al pre]urilor stabil }i determin@o situa]ie de echilibru stabil cu oalocare eficient@ a resurselor.Se poate observa cum în ]@ri caS.U.A. sau Marea Britanie }i maipu]in în Fran]a sau Italia, moneda }ipolitica monetar@ au ocupat de-alungul timpului locul principal înop]iunile de politic@ economic@. Deasemenea, se poate spune în acestsens c@ monetari}tii }i nonmone-tari}tii, plecând de la acela}i modelteoretic, pot ajunge la concluziidiferite deoarece se intereseaz@ deorizonturi de timp diferite: mone-

tari}tii sunt în principal interesa]i derezultatele pe termen mediu; non-monetari}tii de cele pe termen scurt.În ciuda afirma]iei lui MiltonFriedman, dup@ care diferen]ele din-tre monetari}ti }i keynesi}ti ar fidoar de natur@ empiric@, esen]ialuldezbaterilor dintre cele dou@ orient@rise reg@se}te în modelul de economieutilizat: schematic, monetari}tii suntwalrasieni, pentru ei economiacunoa}te numai dezechilibre tempo-rare, ei cred în ac]iunea pozitiv@ a„mâinii invizibile” a lui Adam Smith,pe când keynesi}tii dimpotriv@.Într-o prim@ faz@, evenimenteleistorice au favorizat interpretareakeynesist@, în Marea Depresiune, afost ceea ce s-a considerat a fi celmai grav colaps economic din isto-ria modern@. {omajul a înregistratcote foarte înalte }i a durat mai multdecât oricine s-ar fi a}teptat a}teptat.Gândirea contemporan@ a vremii adevenit din ce în ce mai ostil@ fa]@

de capitalismul pia]ei libere, fiindconsiderat principalul vinovat pentrusitua]ia de depresiune. În plus,economia nu p@rea a se auto-regla,a}a cum adep]ii pie]elor libere sea}teptau. Când Keynes a prezentatteoria privind cererea agregat@ defici-tar@ }i necesitatea de gestion@riicererii prin mecanismul inteven]ieistatului pentru stabilizareaeconomiei, economi}tii erau gata s@asculte un nou }i mai plauzibilmodel decât teorie ideal@ de “a nuface nimic” pentru pie]ele se autore-gleaz@ singure ale laissez-faire-ului.A}a numita revolu]ie keynesist@, con-dus@ de Alvin Hansen, HarrisSeymour, Abba P. Lerner, }i PaulSamuelson, printre al]ii, au suscitatmin]ile unei noi genera]iide econo-mi},ti din mai multe motive. Înprimul rând, politicile lui Keynes aufost privite, nu ca o amenin]are laadresa capitalismul de pia]@ liber@, cica salvarea lui. Potrivitmarxismului,

care a o cre}tere a influen]ei în anii1930, capitalismul a fost în modinerentinstabil }i urma s@ fie carac-terizat de crize periodice }i depresiu-ni. Keynes a afirmat c@ guvernul arputea extinde sau contracta cerereaagregat@, ca }i condi]ii necesare pen-tru a elimina efectului cicluluiaparent în capitalismf@r@ a eliminacapitalismul în sine, iar o politic@ detip laissez-faire a libert@]ii economicear putea fi p@strat@ la un nivelmicroeconomic. (Skousen, 1992)De}i mai mul]i economi}ti au prezissitua]ii de recesiune dup@ r@zboi,aceasta nu s-a dezvoltat }i ciclul deafaceri a ap@rut relativ stabil înperioada postbelic@, în compara]ie cuanii 1930. Economi}tii de la MiltonFriedman la Paul Samuelson audeclarat c@ lumea occidental@ este “odovad@ a recesiuninii”, din cauza asig-ur@rii federale a depozitelor bancare,dimensiunilor mari ale guvern, }iînlocuirea sistemului monetar standar

bazat pe aur cu un sistemmonetarcare a permis cre}terea infla]iei mon-etare, f@r@ nicio restric]ie.Noile teorii, inclusiv monetarismul,a}tept@rile ra]ionale, }i economiabazat@ pe ofert@, câ}tigat încetul cuîncetul, pe parcursului secolului tre-cut, popularitate. Începând cu anii1980, odat@ cu introducerea oferteiagregate }i cu utilizarea curbelorcererii agregate, gândirea keynesist@a revenit în actualitate, sus]inând c@înainte de anii 1970, fluctua]iilecererii agregate au fost dominante. Înanii 1970, cu toate acestea, politicilebazate oferta agregat@ dominau, }irezultatul fiind apari]ia stagfla]iei.Astfel, Alan S. Blinder sus]ine, “c@infla]ia }i }omajul au crescut împre-un@ în urma }ocurilor OPEC în 1973-74 }i în 1979-80 în contradic]ie cucurba lui Phillips”. (Blinder, 1987).Potrivit keynesi}tilor, revolu]iaReagan nu a fost atât de mult o jus-tificare a economiei “ofertei” ci oconfirmare a prescrip]iei lui Keynespentru existen]a st@rii de recesiune.Redresarea economic@ din anii 1980a coincis cu o politic@ fiscal@ expan-sionist@ care implic@ deficite mari }irate marginale de impozitare maimici, dou@ recomand@ri fundamen-tale ale politicilor f@cute de keyne-si}ti. (Skousen, 1992)1) Un motiv important pentru careinterven]ionismul macroeconomic s-aprevalat pentru o perioad@ atât delung@ este c@ ap@r@torii pia]elorlibere s-au aventurat în mod repetatîn încercarea de a prezenta un con-traatac coerent, inteligent, }i eficientasupra gândirii keynesiste Repr -ezentan]ii }colii clasice, cum suntAlfred Marshall, A.C. Pigou, DennisRobertson, }i al]i membri, au utilizatprea pu]ine atacuri împotriva Keynes.De}i ini]ial comentarile la adresaTeoriei Generale a lui Keynes a fostaproape universal negative, econo-mi}tii în majoritatea lor au acceptatteoria keynesist@. (Skousen, 1992)

continuare ^n pag.6

Contraatacul monetaristla adresa keynesismului (II)

asistent univ. Alin OPREANA

Amsterdam - un leag@n al capitalismului modern

London School of Economics

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 22 IULIE 20116

urmare din pag. 52) În timpul anilor 1930, Hayek afost, conform spuselor John Hicks,“principalul rival al noilor teorii ale luiKeynes”(Hicks, 1967). Cea maifaimoas@ lucrarea a lui Keynes a fostpublicat@ abia în 1936, dar viziuneasa }i recomand@rile privind încura-jarea cre}terii cheltuielilor au fostdeja propagate. În Prices andProduc tion, Hayek a demonstrat c@politicile infla]ioniste ale guvernului }ipia]a liber@ au fost responsabile atâtpentru boom-ul economic }i pentrustarea de depresiune ulterioar@. Maimult, el a sus]inut c@ infla]ia reîn-noit@ în timpul depresiunii pur }isimplu f@cut mai mult r@u. Potrivit luiHayek, o politic@ noninterventionist@este cea mai rapid@ cale de a inver-sa o situa]ie de recesiune economic@.3) Când mentorul lui Hayek, Ludwigvon Mises, a ajuns în Statele Unitedin Europa la începutul anilor 1940,el s-a fost confruntat direct, cu ocre}tere a influen]ei gândirii keyne-siste la marile universitati americane.Din p@cate, la fel ca Hayek, Mises acalculat gre}it impactul lui Keynes. Elnu a reu}it s@ anticipeze c@ ideilerevolu]ionare ale “noii economii” –func]ia de consum, cerere, paradox-ul economisirii, capcana lichidit@]ii }iechilibrul cu }omaj - ar fi atât decomplet acceptat de c@tre econo-mi}ti. În lucrarea din 1949, HumanAction, Mises a negat geniul creatoral lui Keynes.4) O serie de economisti conservatoriau acceptat versiunea Keynes privindexisten]a depresiunii economice.Ludwig M. Lachmann, un lider încadrul {colii Austriece }i profesorinvititat pentru mult timp la New YorkUniversity, }i-a exprimat puncte devedere apropiate cu cele ale lui G.L.S.Shackle, dintre care unele pot fi con-siderate cvasi-keynesiste. De exemplu,Lachmann consider@ c@ economiakeynesist@ se potrive}te unor “situa]iiextreme”, cum ar fi r@zboiul }i depre-siunea profund@. „Se potrivesc cir-cumstan]ele de r@zboi }i a infla]iei dedup@ r@zboi cu lipsa universal@ al

for]ei de munc@ }i a resurselor mate-riale la fel de mult cum a f@cut lumeala începutul anilor 1930 cu }omajulaproape universal }i “exces de capac-itate” (Lachmann, 1977).5) Economi}tii austrieci, ca ap@r@toriai pie]ei libere }i critici ai interven]ieistatului, au avut mari dificult@]i în aob]ine recunoa}terea academic@, întimpul anilor 1950 }i 1960. Cu toateacestea, }coala din Chicago, con-dus@ de Milton Friedman, areprezentat un alt brand alap@r@torilor pia]ei libere, care a avutsucces mai mare, de}i sa drumulspre recunoa}terea ideilor a fostadesea amânat }i deviat de obsta-colele gândirii keynesiste.6) O alt@ }coal@ “neoconservatoare”extrem de critic@ la adresa teorieikeynesiste a cheltuielilor }i a politi-cilor fiscale, este format@ din econo-mi}tii ofertei }i a fost condus dePaul Craig Roberts, Jude Wanniski,Martin Anderson }i Arthur B. Laffer.Aceast@ }coal@ a devenit proemi-nent@ în anii 1980 în timpul admin-

istra]iei Reagan. Ei sus]in c@ econo-mi}tii keynesi}ti în mod eronatsus]in faptul c@ achizi]iile guverna-mentale stimuleaz@ economiamai efi-cient decât reduceri de impozite. Înplus, taxele ridicate progresive pen-tru care pledeaz@de keynesi}tii nustimuleaz@ cre}terea economic@, darsunt un puternic factor de descura-jare pentru a lucra }i de a investi.(Skousen, 1992)

Referin]e bibliografice1.Abel Andrew, Bernanke Ben, Crou -shore Dean, (2008), Macro econo mics,sixth edition, Pearson Educa tion2.Arnold Roger, (2010), Economics,ed. a 9-a, South Western3.Blinder Alan S. (1987), HardHeads, Soft Hearts. Reading, MA:Addison-Wesley.4.Congdon Tim, (2007), Keynes, theKeynesians and Monetarism, EdwardEdgar Publishing5.Davidson Paul, (2009), JohnMaynard Keynes, Palgrave Macmillan6.Dornbusch Roger, Fischer Stanley,

Startz Richard, (2007), Macro eco -nomie, Editura Economic@7.Forstater Matthew, Wray L. Randal,(2008), Keynes for the twenty-firstcentury, Palgrave Macmillan8.Frois Gilbert A., (1992), Economiepolitic@, Editura Humanitas9.Greeanspan Alan, (2008), Era tur-bulen]elor, Editura Publica10.Hicks John Richard, (1967), “TheHayek Story.” Critical Essays inMonetary Theory. London: OxfordUniversity Press, 203-15.11.Jessua C., Labrousse C., Vitry D.,Gaumont D., (2006), Dic]ionar de{tiin]e Economice, Editura Arc12.Keynes John Maynard, (2009),Teoria General@ a Ocup@rii For]ei deMunc@, a Dobânii }i a Banilor,Editura Publica13.Lachmann, Ludwig M., (1977).Capital, Expectations and the MarketProcess. Kansas City14.Mankiw Gregory, (2010),Macroeconomics, ed.a 7-a, WorthPublishers15.Marinescu Paul (2003), Teoria

echilibrului economic }i implica]iilesale practice, Editura Universit@]ii dinBucure}ti16.Popescu Dan, (1999), Istoriagândirii economice – din antichitatepân@ la sfâr}itul secolului XX, EdituraContinent17.Popescu Dan, (2000), Economiepolitic@, Editura Continent18.Popescu Dan, (2010), Cata clis -mele economice care zguduie lumea,Editura Continent19.Schumpeter Jospeph, (2010),Zece mari economi}ti. De la Marx laKeynes, Editura Publica20.Sheehan Brendan, (2009), Under -standing Keynes’ General Theory,Palgrave Macmillan21.Skidelsky Robert, (2010), Keynes– The Return of the Master,PublicAffairs22.Skousen Mark, (1992), Dissent onKeynes – A Critical Appraisal ofKeynesian Economics, Ludwig vonMises Institute23.Stiglitz Joseph, Walsh Carl,(2005), Economie, Editura Economic@.

Contraatacul monetaristla adresa keynesismului (II)

New-York - Wall - Street

Londra - City

TREZORERIEVINERI 22 IULIE 2011 7

urmare din pag.1- Cheltuieli financiare;- Venituri financiare;- Cheltuieli privind activele cedate;- Venituri din vânzarea activelor;- Varia]ia soldurilor conturilor decrean]e comerciale }i alte crean]e dinexploatare;- Varia]ia soldurilor conturilor dedatorii comerciale }i alte datorii dinexploatare;- Varia]ia soldurilor conturilor destocuri;- Numerar generat din exploatare;- Dobânzi pl@tite;- Impozit pe profit pl@tit.Fluxurile de numerar din dobânzi }idividende încasate sau pl@tite seprezint@ separat. Fiecare dintre aces-tea se clasific@ într-o manier@ con-secvent@ de la o perioad@ la alta, cafiind generat fie de activit@]i deexploatare, fie de investi]ie sau definan]are.O entitate poate clasifica dobândapl@tit@, precum }i dobânda }i divi-dendele încasate drept fluxuri denumerar din exploatare, finan]are }i,respectiv, din investi]ie.Dividendele pl@tite pot fi clasificatedrept fluxuri de numerar dinfinan]are sau exploatare.Obiectiv: Informa]iile referitoare lafluxurile de trezorerie ale unei entit@]isunt utile pentru a pune la dispozi]iautilizatorilor situa]iilor financiare obaz@ pentru evaluarea capacit@]ii enti-t@]ii de a genera numerar }i echiva-lente de numerar }i a nevoilor salede utilizare a acelor fluxuri de tre-zorerie. Deciziile economice care suntluate de c@tre utilizatori impun oevaluare a capacit@]ii unei entit@]i dea genera numerar }i echivalente denumerar, precum }i a plas@rii in timp}i a siguran]ei gener@rii acestora.Obiectivul Standardului Interna]ionalde Contabilitate 7, Situa]ia fluxurilorde trezorerie este acela de a impunefurnizarea de informa]ii cu privire lamodific@rile istorice de numerar }iechivalente de numerar ale uneientit@]i prin intermediul unei situa]iia fluxurilor de trezorerie care clasif-ic@ fluxurile de trezorerie din timpulperioadei în fluxuri din activit@]i deexploatare, de investi]ii }i definan]are.- Fluxuri de trezorerie din activitateade exploatare, care prezint@ mi}c@ride numerar (încas@ri }i pl@]i) rezul-tate din activitatea curent@.- Fluxuri de trezorerie din activitateade investi]ii, care prezint@ mi}c@rilede numerar (încas@ri }i pl@]i) rezul-tate din achizi]iile ori vânz@rile deactive fixe.- Fluxuri de trezorerie din activitateade finan]are, care prezint@ mi}c@rilede numerar (încas@ri }i pl@]i) rezul-tate din împrumuturi primite }i ram-bursate, ori alte surse financiare.

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ SCSPRINT TOOLS SRL

4.1. PREZENTAREA GENERAL~ AFIRMEI SC SPRINT TOOLS SRLEntitatea SC SPRINT TOOLS SRL dinSibiu face parte din grupul TECHNIC-SHOP, importator de utilaje pentruconstruc]ii, generatoare de curent,scule electrice, accesorii, ma}ini pre-lucrarea lemnului Avola, }i se ocup@cu vânzarea-distribu]ia }i închiriereaproduselor importate de acest grup.Technic Shop, distribuitorul de utila-

je pentru construc]ii, este marc@înregistrat@ SC Ranexim SRL.Societatea SC Ranexim SRL }i-aînceput activitatea în anul 1996 cafurnizor de scule electrice. TechnicShop a beneficiat înc@ de la începutde un personal tân@r }i bine calificatreu}ind astfel s@ î}i diversifice con-stant gama de produse. În momen-tul de fa]@ Technic Shop este unuldin cei mai mari furnizori de utilajepentru construc]ii din România.Începând cu anul 2001 Ranexim aînregistrat la OSIM marca TechnicShop care a devenit în scurt timp unnume foarte bine cunoscut pentruto]i utilizatorii de utilaje pentru con-struc]ii datorit@ calit@]ii produselorfurnizate }i a serviciilor oferite c@treclien]i s@i. În re]eaua de magazine TechnicShop din Bucure}ti, Sibiu, Cluj (}i încurând }i în alte ora}e din ]ar@), pre-cum }i la distribuitorii autoriza]i dinîntreaga ]ar@, se g@se}te o gam@larg@ de utilaje pentru construc]iicum ar fi betoniere, generatoare,motocompresoare, motopompe, cio-cane pneumatice, ma}ini de t@iatasfaltul, încalzitoare electrice }i multealte echipamente.Pentru orice tip de utilaje pentruconstruc]ii, echipa de speciali}tiTechnic Shop st@ la dispozi]ie cudetalii }i consultan]@ pentru a alegecel mai bun tip de echipament. Înplus echipa Technic Shop ofer@ ogam@ larg@ de accesorii pentru toatetipurile de utilaje pentru construc]ii.Informa]ii cu privire la prezentareaîntreprinderiiCompania SPRINT TOOLS SRL cusediul în Sibiu, strada E.A.Bieltz, bloc27C a fost înfiin]at@ în anul 1997, înconformitate cu prevederile legii 31,înmatriculat@ la Registrul Comertuluisub nr. J32/462/1997. Domeniul deactivitate este comer]ul cu ridicata alma}inilor-unelte, cod CAEN: 4662;Cod fiscal/CUI: 9801770 }i ca form@de proprietate este o societate com-ercial@ cu r@spundere limitat@.Societatea nu are filiale sau între-prinderi asociate, nu exist@ societ@]i

cu drepturi patrimoniale asupra soci-et@]ii. Societatea are în eviden]@ unnum@r de 8 salaria]i. Cifra de afac-eri realizat@ este de 7465396 lei, întotalitate este ob]inut@ pe pia]aromâneasc@. Propor]ia dintre activi-tatea curent@ }i cea extraordinar@:100& activitate curent@ }i 0& activ-itate extraordinar@.Pozi]ia SPRINT TOOLS SRL în TopulFirmelor:- Locul 1 în Top Afaceri România,jude]ul SIBIU, domeniul: Comer] curidicata al ma}inilor pentru industriaminier@ }i construc]ii, conformdatelor de bilan] raportate în anul2009.- Locul 1 în Top Profit RomâniaÎntreprinderi Mici, jude]ul SIBIU,domeniul: Comer] cu ridicata alma}inilor pentru industria minier@ }iconstruc]ii, conform datelor de bilan]raportate în anul 2009.

4.2. EVOLU[IA ELEMENTELOR DETREZORERIE Elementele de trezorerie cuprinse înbilan] sunt cele din categoria “casa}i conturi la b@nci” }i anume:- 5112 “Cecuri de încasat”- 512 “Conturi curente la b@nci”- 531 “Casa”- 532 “Alte valori”- 541 “Acreditive”- 542 “Avansuri de trezorerie”Cu ajutorul acestui cont “Casa }iconturi la b@nci” se ]ine eviden]anumerarului aflat în casieria entit@]ii,precum }i a mi}c@rii acestuia, caurmare a încas@rilor }i pl@]ilor efec-tuate. Se observ@ pe parcursul celor3 ani analiza]i o sc@dere a numer-arului aflat în casieria entit@]ii SCSPRINT TOOLS SRL, aceast@sc@dere fiind foarte accentuat@ în2009 fat@ de 2008, ceea ce arat@faptul c@ firma a devenit tot maipu]in lichid@ din 2007 pân@ în 2009.

4.3. SITUA[IA FLUXURILOR DE TRE-ZORERIE - METODA DIRECT~În cadrul situa]iei fluxurilor de tre-zorerie, potrivit abord@rii func]ionalea activit@]ilor întreprinderii, fluxurile

sunt grupate în trei categorii: – fluxuri provenite din activit@]ile deexploatare (opera]ionale); – fluxuri provenite din activit@]i deinvesti]ii; – fluxuri provenite din activit@]i definan]are. Analiza fluxurilor de trezorerie petoate cele trei tipuri de activit@]i esteutil@ pentru: corelarea profitului(pierderii) cu numerarul; separareaactivit@]ilor care implic@ numerar decele care nu implic@ numerar; evalu-area capacit@]ii întreprinderii de a-}iîndeplini obliga]iile de pl@]i cash;evaluarea fluxurilor de numerar pen-tru activit@]ile viitoare (cash-flowstrategic). Utilitatea analizei este dat@de faptul c@ varia]ia global@ a tre-zoreriei este reliefat@ prin soldul detrezorerie, rezultat din gestiuneaactivelor reale (din activitatea deexploatare) }i prin cel rezultat dinopera]iunile de capital care privescinvesti]iile }i finan]@rile. Atunci cândfluxurile reale }i cele monetare nucoincid, cum de fapt se }i întâmpl@,trezoreria se asigur@ prin decalaje depl@]i asociate acestor fluxuri . Fiecare dintre cele trei categorii defluxuri are impact asupra unei sursesau a unei utiliz@ri de lichidit@]i. Sunt consacrate dou@ metode pentrudeterminarea fluxurilor de trezorerie(gene rate de activit@]ile de exploa -tare, de investi]ii }i de finan]are): – metoda direct@; – metoda indirect@. A. Metoda direct@ Conform acestei metode se opereaz@cu încas@ri }i pl@]i brute în numerar. a) Fluxurile de numerar provenite dinactivit@]ile de exploatare:– încas@rile în numerar din vânz@rilede bunuri }i prest@rile de servicii; – încas@rile în numerar provenite dinredeven]e, onorarii, comisioane }ialte venituri (care se pot estima pebaza m@rimii cifrei de afaceri real-izate, corectate cu modificarea soldu-lui crean]elor comerciale din exer-ci]iul financiar); – pl@]i în numerar c@tre furnizorii debunuri }i servicii (materii prime }i

materiale consumabile, ct. 601 + 602– 7412; alte cheltuieli materiale, ct.603 + 604 + 606 + 608; alte chel-tuieli din afar@, cum sunt cele cuenergia }i apa, ct. 605 – 7413; chel-tuieli privind m@rfurile, ct. 607; chel-tuieli privind presta]iile externe, ct.611 + 612 + 613 + 614 + 621 +622 + 623 + 624 + 625 + 626 +627 + 628 – 7416). M@rimea aces-tora se ajusteaz@ cu varia]ia solduluistocurilor de materii prime, materialeconsumabile }i m@rfuri prinad@ugarea diferen]ei dintre stoculfinal }i cel ini]ial, respectiv cuvaria]ia soldului datoriilor comerciale(ct. 401+403) prin sc@derea difer-en]ei dintre soldul final }i cel ini]ialal exerci]iului financiar; – pl@]i în numerar c@tre }i în numeleangaja]ilor (cheltuieli cu personalulajustate cu varia]ia soldurilor con-turilor necorespunz@toare); – pl@]i în numerar sau restituiri deimpozit pe profit, doar dac@ nu potfi identificate în mod special cuactivit@]ile de investi]ii }i de finan]are(se refer@ la cheltuielile privindimpozitul pe profit, ct. 691–791,dac@ se presupune c@ întregulimpozit pe profit este aferent activ-it@]ii de exploatare). b) Fluxurile de numerar provenite dinactivit@]ile de investi]ii: – pl@]ile în numerar pentruachizi]ionarea de terenuri }i mijloacefixe, active necorporale }i alte activepe termen lung. Se pot determina pebaza cre}terilor de active imobilizateprezentate în nota 1 la situa]iilefinanciare }i se ajusteaz@ cu varia]iadatoriilor întreprinderii c@tre furnizoriide imobiliz@ri; – pl@]i în numerar pentru achizi]ia deinstrumente de capital propriu }i decrean]e ale altor întreprinderi. Se potidentifica în valoarea cre}terii ele-mentelor de activ respective prezen-tate în nota 1 la situa]iile financiare; – încas@ri în numerar din vânzareade terenuri }i cl@diri, instala]ii }iechipamente, active necorporale }ialte active pe termen lung; – încas@ri în numerar din vânzareade instrumente de capital propriu }ide crean]e ale altor întreprinderi; – avansuri în numerar }i împrumu-turile efectuate c@tre alte p@r]i; – încas@ri în numerar din rambur-sarea avansurilor }i împrumuturilorefectuate c@tre alte p@r]i. c) Fluxurile de numerar provenite dinactivit@]ile de finan]are: – venituri în numerar din emisiuneade ac]iuni }i alte instrumente de cap-ital propriu. Se determin@ pe bazacre}terii capitalului social, inclusiv aprimelor de capital (ct. 1041 + 1042+ 1043 + 1044) }i se ajusteaz@ cuvaria]ia crean]elor privind capitalulsubscris }i nev@rsat; – pl@]ile în numerar c@tre ac]ionaripentru a achizi]iona sau ar@scump@ra ac]iunile întreprinderii.Se reg@sesc în sc@derea capitaluluisocial }i a rezervelor; – veniturile în numerar din emisi-unea de obliga]iuni, credite, ipoteci}i alte împrumuturi. Sunt constituitedin cre}terea împrumuturilor }idatoriilor asimilate, înregistrate deîntreprindere în conturile aferente,veniturile din dobânzi }i alte cheltu-ieli financiare oglindite în contul deprofit }i pierdere; – pl@]ile în numerar ale locataruluipentru reducerea obliga]iilor legatede o opera]iune de leasing financiar.

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (VIII)

Evolu]ia exprim@rii criptice, ermertic^ncifrate, tendin]a spre esen]ializare,simplificare abstract@, informal@,instituirea de c@tre arti}ti a unei lumia simbolurilor }i c@utarea unormijloace de expresie codificat@,devine o component@ definitorie ademersului artistic al plasticienilorsibieni tineri din perioadele anilor 60}i 70 ai secolului 20. Printre primii arti}ti care la Sibiu, auîncercat s@ evadeze din canoaneleconven]ionale ale realismului socialistau fost pictorii Constantin Ilea, MirceaPopa, Ioan }i Rodica Chi}u, EugenT@utu. Ace}tia, dup@ absol virea studi-ilor superioare de art@, atra}i derelit@]iile sibiene, dar mai ales deambian]a cultural@ sibian@ care secontura tot mai pregnant, s-au sta-bilit aici, începând cu anul 1965.Prima expozi]ie care a produs, prinineditul viziunii }i al limbajului plas-tic, prin concep]ia total nou@, celpu]in în plastica româneasc@, unadev@rat }oc în planul recept@riiartis tice, a fost a pictorului Constan -tin Ilea. Evenimentul s-a produs laprodus la Galeria „ Sirius” a FilialeiSibiu, a Uniunii Arti}tilor Plastici, în1974. Conceput@ (expo zi]ia) ca unciclu bine închegat }i extrem de uni-tar stilistic }i al mijloacelor de expre-sie, întitulat@ „Periplu”, artistul î}imut@ aria investiga]iilor plastice înplan conceptual. El concepe arta cao form@ de comunicare prin celedou@ laturi ale sale, sau dou@ dimen-siuni fundamentale ale sale,(mai binezis): Semnificantul }i semnifica]ia.Dac@ semnificantul intr@ în capaci-tatea omului de a percepe lucrurile }i

fenomenele, semnifica]ia nu poate ficonceput@ decât ca o forma de pri-cepere a acestuia. Ilea propune cacel pu]in pentru o perioad@, imagineaartistic@, plastic@ pe care el o cultiv@,s@ se desf@}oare sub dihotomia„Semnului”. Prin „semn”, din punctuls@u de vedere, arta reflect@ o dialec-tic@ dintre prezen]@ }i absen]@, dintrefenomen }i esen]@, dintre eveniment}i lege. Descoperind faptul c@ semnulnu este numai mijloc de comunicarea informa]iei ci }i o form@ de elabo-rare a ei, c@ el reprezint@ mai multdecât dou@ t@râmuri opuse: materie }ispirit, obiect }i subiect, lege }i liber-tate etc..., prin aceast@ gândire pic-torul î}i „mut@” pictura în zona deac]iune a picturii conceptualiste. Netransport@ în „ împ@r@]ia semnelor” alui Roland Bartes, al@turi de care ca,

to]i arti}tii zilelor noastre, pictorultr@ie}te }i gânde}te cu toat@ intensi-tatea, criza spiritual@ prin care treceomul }i societatea contemporan@. Trecerea de la mijloacele „GalaxieiGuten gerg” la mijloacele civiliza]ieiaudio-vizuale de comunicare, de lasecven ]ial la instantaneu, de la dia cro-nic la sincronic, de la gândirea logic@la cea iconic@, cum reitera MarshalMc Luhan, nu se face f@r@ dificult@]i.Modul de a gândi în pictur@ a lui Ileala acea vreme, foarte modern, veneaîn contradic]ie cu modul în care pub-licul sibian, ultra tradi]ionalist în priv-in]a artei culte, era alimentat deinfluen]e etno-folclorice române}tisau pragmatico-naturalist germanice.De aceea, expozi]ia sa a determinato reac]ie controversat@, atât dinpartea publicului dar mai ales din

partea forurilor de partid }i de stat.Ea a fost categorisit@ de c@tre ide-ologii artei }i culturii sibiene, dreptun tribut artei decadente occidentale.Ea venea deja prea tîrziu. Scurtaperioad@ de libertate în art@ seîncheia. Ceau}escu devenind primulpre}edinte al României trece la apli-carea în practic@ a con]inutului „Tezelor din iunie 1971” care eraudup@ p@rerea sa un „vast programde m@suri pentru ameliorarea activ-it@]ii politico ideologice, a educa]ieimarxist-leniniste, a membrilor departid }i a întregului popor”.Programul era dirijat treptat, treptatspre promovarea cultului person-alit@]ii legat nemijlocit de cultul per-sonalit@]ii lui Ceau}escu. El specifi-ca. „[ara are nevoiie de activi}ti }imunca intelectualilor, (deci }i a

arti}tilor), nu se justific@ decât cuactivism în slujba Partidului, noivrem ca arta }i literatura s@ fie înslujba poporului, s@ se scrie }i s@ secreeze pentru clasa muncitoare, pen-tru ]@r@nime, pentru intelectualitate,pentru to]i oamenii muncii. ” Acestmod de a gândi, impus }i imprimatdin vârful piramidei statului, a datînapoi cultura }i arta româneasc@ cucel pu]in 10 ani. Preocup@rile pictorului Ilea pentruarta conceptual@ au continuat, }icontinu@ }i în prezent. Realiz@rilesale au putut fi v@zute de abia dup@decembrie ’ 89, de când s-au ridicat,spre binele arti}tilor }i, de ce nu, }ial publicului, toate barierele politiceideologice }i estetice impuse asupraartei, ceea ce este dup@ opinia sub-semnatului, un mare câ}tig.

ART~ ECONOMIE VINERI 22 IULIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Conceptualism în pictura sibian@.

21 iulie 1969. Expedi]ia american@, primii pa}i ai omului pe lun@.

Constantin Ilea - “Templul ispitei” Constantin Ilea - “Heruvimi si serafimi”