europa sudicĂ

EUROPA SUDICĂ

CONŢINUTUL TEMEI. Prezentarea cadrului natural, a complexităţii acestuia dar şi a principalelor particularităţi şi a factorilor care au dus la apariţia lor. Se face o prezentare a condiţiilor geologice şi relaţia acestora cu relieful, relaţia climă-sol-vegetaţie, precum şi prezentarea aspectelor hidrografice.

OBIECTIVE. Însuşirea carateristicilor privind cadrul natural al Europei Centrale, a relaţiilor ce se stabilesc între diferitele componente precum şi a condiţionărilor existente

CADRUL NATURAL

PENINSULA IBERICĂ

Relieful şi alcatuirea geologică

- mare parte din teritoriul Spaniei se suprapune unui platou extins, Meseta Central (Iberica), alcatuita din granite şi gneisse in vest şi in speical roci sedimentare in est (argile şi calcare) şi este divizat de un sistem montan numit Cordiliera Central alcatuit din: Sierra de Guadarrama (2430m), Sierra de Gredos (2592m), Sierra de Gata (1735m); platourile Castiliei Vechi (din nord), mai inalte (700-1000m) şi platourile Castiliei Noi (in sud), mai joase (600-700m) ;

- citeva masive delimiteaza acest podis: M.Cantabrici (Cordilierea Cantabrica) in nord (2670m in vf. Europa), Cordiliera Iberica (Sistema Iberico) in NE şi E, Sierra Morena in S, masivele joase de la granita cu Portugalia şi Galicia spniola in NV

- partea vestica a peninsulei Ibeirice este alcatuita din roci hercinice (exceptie face coltul sudic extrem);

- Muntii Galiciei sint alcatuiti din roci granitice ; situati in NV Spaniei;- Muntii Pirinei sint situati in NE la granita cu Franta; Pirineii fac parte

din sistemul alpin european ; Masivul Maladetta (vf. Pico de Aneto, 3404m) coboara in terase catre valea Ebru-ului in sud ; zonele externe ale acestora sint in mare parte de origine sedimentara ; relief glaciar-ghetari de tip pireneian ; ingusta campie litorala spre golful Biscaya şi golful Lion ;

- exista doua depresiuni majore, cu aspect de campie, cea drenata de Ebro- Depresiunea Aragonului in NE (s-a format intr-un mare graben care a functionat ca mare in tertiar şi cuaternar ;altitudini care variaza intre 500m la contactul cu Pirineii pana la sub 200m inainte de a strabate M. Cataloniei) şi cea drenata de riul Guadalquivir- Depresiunea Andaluziei in SV (s-a format intr-un vechi golf tertiar ; la

contactul cu muntele se gasesc unitati colinare ;este mai inalta in nord-est şi mai joasa şi mlastinoasa spre sud-est)

- Coridiliera Iberica se leaga la sud de Cordiliera Betica, ambele fiind rezultatul cutarilor alpine;

- Cordiliera Betica (Andaluza) este o prelungire a sistemului alpin al Atlasului ; roci cristaline, sedimentare, vulcanice ; Culmea Sierra Nevada (vf. Mulhacen, 3478m)-ghetari de circ, Sierra de Los Filabres ; se prelungeste in insulele Baleare ; ingusta campie litorala (mai larga in jurul orasului Murcia) ;

- de-a lungul zonei de coasta se afla cimpii litorale, lagune;- impreuna cu Galicia spaniola, Portugalia include marginea montana a

Mesetei ; - Insulele Canare (Islas Canarias)-Gran Canaria, Tenerife, La Palma,

Gomera), aflate in Oceanul Atlantic, la 100-120km de tarmurile Africii, sunt muntoase, de origine vulcanica ;3718m in Pico de Teide/Picp de Tenerife ;

- in Portugalia majoritatea regiunilor montane se afla situate la nord de valea riului Tajo (Rio Tejo);

- se individualizeaza cinci regiuni fiziografice ale Portugaliei astfel:- Nordul – in nord-vest masivele montane ale provinciei Minho; roci

metamorfice (şisturi cristaline, cuartite) şi intruzive, fiind marcata de prezenta a numeroase falii in lungul carora apar izvoare termale ;

- Nordul interior in nordul regiunii se afla platouri inalte (700-900m), faliate şi alcatuite din roci precambriene- granite, şisturi ; Cimpia inalta Beira este delimitata la nord-vest de Serra do Caramulo şi de Serra de Marao iar in S şi SE este delimitata de abruptul (granite şi şisturi) Serra da Estrela (1991) ;

- Sudul – cimpii joase situate intre Douro – Lisabona – Tejo, alcatuite in special din gresii ; dune de nisip stabilizate; gurile de varsare sint caracterizate de prezenta lagunelor şi mlastinilor ; platouri bazaltice ; intre Tejo şi Guadiana se afla situat platoul Alto Alentejo, care reprezinta o continuare a Mesetei Spaniole, fiind alcatuit la rindul sau dintr-o serie de platouri cristaline ; Masivul Serra de Monchique reprezinta o intruziune magmatica-sienitica ;

- Arhipelagul Madeira – cuprinde opt insule vulcanice, fiind situat la aproximativ 750 km de coasta. Sunt alcatuite din roci vulcanice fapt ce duce la aparitia unui relief cu chei şi canioane (acolo unde sint cursuri de apa;

- Insulele Azore – arhipelagul este alcatuit din noua insule de origine vulcanica. Se remarca prezenta platourilor de diferite altitudini, lacurile de crater, masivele de origine vulcanica .

Elemente climatice

- clima este oceanica in nord-vest (cu precipitatii bogate), mediteraneana in est şi sud şi continental uscata in centru (sub500mm/an) ;

- exista citeva vinturi cu caracter local: levantes (in est) poate aduce pina la 15 zile de seceta in regiunea situata intre Capul St. Vincent şi Gibraltar; leveche, aduce mase de aer calde şi uscate, incarcate cu praf in regiunea cimpiilor levantine; solano incarcat cu mase de aer cald şi uscat sufoca cimpia Andaluziei in timpul primaverii şi verii ;

- nordul Spaniei, din Galicia pina in nordul Cataloniei este caracterizat de un climat temperat umed de origine maritima, avind o temperatura medie in ianuarie de 6° in apropierea coastei dar mai mica in interior şi inregiunile montane ;

- La Coruna are o temperatura medie moderata intre 9°C iarna şi 18°C vara, iar cantitatea de precipitatii in jur de 965mm ;

- restul peninsulei este caracterizat de un climat mediteraneean cu influente continentale ;

- Albacete, situat in SE Mesetei sudice inregistreaza temperaturi cuprinse intre 4°C iarna şi 24°C vara, in timp ce precipitatiile anuale sint in jur de 450 mm ;

- Insulele Canare sint caracterizate de un climat subtropical atlantic ;- in Portugalia la fel ca şi in Spania se intilnesc trei seturi de influente:

atlantic, continental (mesetan) şi mediteraneean (cu un sezon uscat) ; cantitatea de precipitatii scade de la nord la sud şi de la vest spre est (in nord 2500mm/an-regiunea Minho, spre interior 600mm/an-in Alto Douro) ;

- temperatura medie este iarna de 3-4°C, mai ridicate la sud de Douro ; regiunile inalte din Braganca şi Serra da Estrela sint caractreizate de temperaturi in jur de 0°C, zapada persistind mai multe luni ;

- in campia Alentejo, spre interior, in verile toride, temperatura poate urca pana la 40-50ºC

- in insulele Madeire influentele mediteraneene, sahariene şi oceanice favorizeaza prezenta unor vinturi seci şi precipitatii sezoniere ; Azorele sint caracterizate de prezenta anticiclonului.

Elemente de hidrografie

- Tajo alaturi de Guadiana, Guadalquivir şi Duero se varsa in Oceanul Atlantic in timp ce Ebro se varsa in Marea Mediterana ; reteaua tributara Mediteranei este mai saraca in raport cu cea atlantica (Segura, Jucar, Ebro) ;

- regimul scurgerii este caracterizat de o perioada lunga secetoasa vara ( Meseta, coasta Mediteranei) ; fluviul Ebro are o curgere relativ constanta (615m3/s);

- curgerea subterana este dezvoltata in special in regiunile calcaroase;- in Portugalia cele mai importante riuri provin din Spania, traversind

Meseta printr-o serie de defilee, transportul fiind astfel ingreunat;- cel mai lung riu este Douro (are peste 15 mari lacuri de acumulare) ;

Guadiana curge in sud catre golful Cadiz, fomrind frontiera cu Spania, la fel ca şi riul Minho situat in nord.

Elemente biopedogeografice

- soluri aluviale (in regiunile vailor principale, in regiunile de coasta; soluri brune de padure (numai in Galicia şi Cantabria); solurile brune sau castanii (in partea estica a Mesetei) ; solurile saline (in bazinul Ebro) ;

- aproape jumatate din suprafata Spaniei este acoperita de vegetatie spontana, numai o proportie foarte mica fiind clasificata drept vegetatie forestiera (padure) intilnita in special in regiunile montane ; Spania nordica detine paduri de stajar şi fag ; masivele din nordul Mesetei la care se adauga Cordilierele Iberica şi şi Betica detin paduri de foioase in care specia dominanta este stejarul portughez (stejarul de Lusitania) ; Pirineii Centrali, Muntii Iberici şi sierrele centrale detin paduri de pin maritim ;

- mai mult de jumatate din teritoriul Spaniei este caracterizat de prezenta unei vegetatii de tip mediteraneean in cadrul careia se evidentiaza stejarul verde (Quercus ilex) şi alte specii adaptate la conditii de seceta sub forma unor tufisuri (mattoral) ;

- stepe in regiunea La Mancha;- eucaliptul a fost introdus in secolul XIX ocupind astazi suprafete

suficient de mari ;- vegetatia Portugaliei reprezinta un amestec de specii atlantice, europene

şi mediteraneene (citeva chiar africane) ;- activitatea umana exercitata din cele mai vechi timpuri a dus la

reducerea suprafetelor impadurite (1/4 din suprafata tarii) şi instalarea vegetatiei secundare: matorral sau cea de stepa ; Quercus robur – element originar a fost inlocuit de catre pinul maritim şi de Quercus suber, iar din secolul XIX de eucaliptul atunci introdus ;

- maslinii s-au extins in perioada Imperiului Roman ;- cea mai extinsa padure se intilneste in provincia Beira Alta, unde

culturile ocupa mai putin de un sfert din intreaga suprafata ;- succesiunea altitudinala a vegetatiei este pronuntata in masivul Serra da

Estrela, unde zona stejarului pireneean (Q. pyrenaica) se dezvolta deasupra zonelor cu stejar pedunculat şi pin, in timp ce versantii sudici sint acoperiti de maquis. Creasta centrala marcheaza limita sudica a stejarului, acesta fiind inlocuit de Q. lusitanica ;

- in sud, in Alentejo sint extinse asociatiile de matorral şi charneca, asociatii dominate de Cistus şi Q. ilex ;

- Parcul National Doňana (langa Cadiz, suprafete impadurite, dune, mlastini, lagune).

PENINSULA ITALICA

Relieful şi structura geologica

- 35% din teritoriu este acoperit de un relief cu altitudine peste 700m ;- exista doua sisteme montane importante: Alpii şi Apenninii, acestia din

urma formind coloana vertebrala a peninsulei Italice ; al treilea sistem se dezvolta in cele doua mari insule din vest, Sardinia italiana şi Corsica franceza ;

- Muntii Alpii (versantul intern al arcului Alpilor) se desfasoara de la vest la est, de la pasul Altare in apropierea Savonei (golful Genoa) şi pina la nord de Trieste ;.

- Alpii detin o serie de forme carcateristice : virfuri piramidale, turnuri, vai glaciare, ghetari ;

se impart in trei grupe principale:- Alpii vestici (Alpii Ligurici, Alpii Matitimi, Alpii Cotici, Alpii Graici) –

se desfasoara de la N la S, de la Aosta (in nord) pina la pasul Altare (Cadibona) : Mont Cenis-Monte Censio, Monte Gran Paradiso (4061m), Monviso (3841m) ; Valle d’Aosta (Dora Baltea) ; pasul Mt. Cenis (2083m) ;

- Alpii Centrali (Alpii Pennini, Alpii Lepontini, Alpii Rhaetici, Alpii Lombardiei –pina la pasul Brenner (1372m) : Mont Blanc (Monte Bianco), Monte Cervino, Monte Rosa-acoperit de ghiata ; pasuri- Gran St. Bernard, Simplon;

- Alpii Estici( Alpii Dolomitici, Alpii Carnici)– de la vest catre est de la pasul Brenner pana la Trieste;forme carstice ;

- Regiunea prealpina este situata intre aceste grupe montane şi valea Padului ; este alcatuita in special din calcare şi alte roci sedimentare ; se remarca relieful carstic (cursuri subterane, pesteri) mai bine dezvoltat in cadrul platoului Carso situat intre Alpii Estici şi Illyria ;tranzitia de la munte la campie se face printr-o centura discontinua de dealuri morenaice (dealurile Vercelli, Novara) ;

- M.Appenini – reprezinta un sistem de munti şi dealuri care se dezvolta in lungul peninsulei italice, intre pasul Cadibona pina in Calabria, continuindu-se mai departe in Sicilia ;cutari alpine ;

- Appeninii Nordici (pasul Altare-raul Arno) : gresii, argile-alunecari ; Appeninii Ligurici, Appeninii Toscano-Emiliani (vf. Cimone-2165m) ; Masivul trahitic Mont Amiata (1738m) ; bazine intramontane ;

- Appeninii Centrali (Arno-Volturno) : calcare mezozoice şi dolomite –forme carstice; Muntii Abruzzi (Gran Sasso -d’Italia -2914m)-urme glaciare, Muntii Sabini, Appeninii Umbrici ;

- Appeninii Sudici : flis, cristalin, gresii, argile, granite ; Appeninii Napolitani, Appeninii Campani, Appeninii Lucani, Appeninii Calabriei, regiunea vulcanica Vezuviu (1279m) ;

- In Sicilia-Muntii Peloritani (gresii, argile, cristalin, vulcanic-Etna,3340m), Campia Marsala-Gela ;

- Subappenninii (est) şi Preappeninii (vest) – se dezvolta la est de Monferrato (dealurile Monferrato) catre golful Taranto, iar in vest de la Florenta catre sud prin Toscana şi Umbria pina la Roma ; pe flancurile externe ale Subapenninilor se afla doua serii alcatuite din calcare şi roci vulcancie care se extind catre coasta ; vulcani stinşi, ale caror cratere sint in prezent ocupate de lacuri – Bolsena; campii marginale (Romei, Latium, Campania-Campiile Flegreene) ;

- Extensiile coastei adriatice sint: promotoriul Monte Conero, peninsula inalta Gargano (1055m) şi peninsula Salentina din Puglia ; toate acestea sint alcatuite din calcare ;

- in Sardinia exista doua mase montane, separate de cimpia Campidano, care se desfasoara intre golful Asinara şi golful Cagliari ; roci metamorfice, granite plaeozoice, calcare mezozoice, gresii şi argile tertiare ;

- activitatea vulcanica işi are originile in Pliocen-Cuaternar (desfasurindu-se in ultimii 5,3 mil.ani) –Vezuviu, insulele Lipari, Etna ; manifestarile vulcanice includ şi izvoarele termale in regiunea colinara Euganea, vulcani noroiosi la Viterbo şi emisiile de gaz de la Pozzuoli ;

- activitatea seismica este slaba in Alpi şi in cimpia Padului; cu frecventa foarte redusa dar foarte puternica in regiunea subalpina; poate fi catastrofica in Apenninii Centrali şi Sudici şi in Sicilia ;

- campia acopera mai putin de un sfert din suprafata Italiei ; Cimpiile Padului şi Apuliei sint de fapt foste golfuri umplute cu aluviuni şi sedimente marine ;

- Campia Padului este o regiune de scufundare cu umplutura aluviala groasa ; la contactul cu muntii sunt piemontruri şi glacisuri ;

- Alte regiuni de cimpie se intilnesc in regiuneile Toscanei şi Latiumului, fiind in general mlastinoase sau cu dune de nisip: cimpia Agro, Campania – in jurul Vezuviului, cimpia arida a Apuliei, Campia Catania (Sicilia) ;

- regiunile de coasta sint variate ca morfologie, alternind zonele de coasta inalta cu cele joase, din Toscana şi pina in Campania intilnim zone de coasta nisipoase, cu dune separate de portiuni stincoase ; coasta Calabriei este inalta, stincoasa intrerupta unepori de plaje cu suprafete foarte mici ; regiunea de coasta a Pugliei şi mare parte din coasta Adriatica au un aspecte de terase ;

- Delta Padului este caraterizata de prezenta lagunelor ;- regiunea Carso (intre Trieste şi Istria) este stincoasa fiind alcatuita din

calcare.

Elemente climatice- zona alpina nordica – climat montan continental (Cortina d’Ampezzo –

6,60C, 1.200 mm/an) ; din nord bate foehnul;- in jurul lacurilor clima este mai blinda (40C in ianuarie) ;

- valea Po – veri calde, ierni reci; din est sufla Bora- temperatura medie anuala in lungul coastei adriatice creste de la nord la

sud de la 13,60C (Venetia) la 160C (Ancona) şi 170C (Bari) ; precipitatiile scad in aceeaşi directie astfel : Venetia 800 mm, Ancona 550 m, Bari 450 mm ;

- in Apenini severitatea iernilor este influentata de altitudine (temperatura medie anuala 12,1ºC la Potenza in Bassilicata, precipitatiile medii anuale 800-1000mm) ;

- in lungul coastelor tireniene şi ligurice temperaturile şi precipitatiile sint influentate de expozitie ; riviera estica primeste o cantitate mai mare de precipitatii decit cea vestica: La Spezia (1200-1300mm/an), in timp ce la San Remo 600-700mm/an ;

- la Palermo se inregistreaza 18ºC şi o cantitate de precipitatii de 800mm ;

- Mistralul bate dinspre nord-vest (vint rece) şi Siroco din sud-vest ;

Elemente de hidrografie- Padul (Po) izvoraste din Monte Viso, avind o lungime de 560 km fiind

cel mai lung riu al Italiei; afluenti : Ticino, Dora Baltea, Dora Riparia, Adda ;

- riurile care se varsa in M. Tireniana sint mai lungi şi mai complexe, transportind cantitati mari de apa, Volturno in Campania, Tibru şi Arno curg prin Florenta şi Pisa;

- riurile coastei ligurice sint mai scurte, cu regim de curgere schimbator, fiind importante pentru utilizarea lor in marile orase (Genoa, Rapallo) ;

- in regiunea Veneto intilnim riul Adige care curge prin Verona şi se varsa in aporpiere de Adria, la sud de Venetia;

- riurile din partea nordica şi centrala ingheata iarna;- exista peste 1500 de lacuri ; cel mai des intilnit este cel glaciar alpin;

acestea sint importante pentru potentialul hidroenergetic pe care-l ofera: Garda, Maggiore, Como, Iseo, Lugano;

- se intilnesc lacuri cantonate in foste cratere: Bolsena şi Albano (regiunea Latium); lacuri carstice-Trasimeno ; izvoare termale.


- in functie de conditiile climatice, natura substratului geologic, altitudine se intilnesc mai multe tipuri de sol;

- cel mai comun este podzolul brun-inchis intilnit in regiuni montane (Alpi, Apenini);

- soluri brune sunt caracteristice de asemenea Apeninilor (pretabile agriculturii);

- rendzinele sunt specifice regiunilor alcatuite din calcare şi dolomite;

- terra-rosa, se intilnesc in special in extremitatea sudica (Perglia şi sud-estul Siciliei) utilizat pentru cultura vitei de vie, maslinului, gradini;

- de la poalele Alpilor pot fi identificate trei benzi de vegetatie: prima situata in jurul lacurilor lombarde (specii de stejar, maslinul european, chiparos) ; putin mai sus apare fagul care lasa treptat locul laricelui şi bradului ; in zonele de la altitudini mari predomina ienuparul, rhododendronul, etc.

- in vale Padului nu a mai ramas aproape nimic din padurile originale; predomina plopul şi salcia acolo unde exista umiditate in exces; vegetatia care predomia este cea cultivata (culturi de cereale – griu, porumb) cartofi, orez şi sfecla de zahar ;

- in regiuni mai inalte (deluroase) apare pinul scotian;- in Appenini genul specific este stejarul, la care se adauga maslinul,

oleandrul, pinul de Alep;- paduri intinse de fag se intilnesc in Calabria;- acolo unde padurile a fost taiate, ele au fost inlocuite de o vegetatie

secundara de tufisuri – maquis.

Malta- arhipelagul maltez este alcatuit din cinci insule: Malta (cea mai mare),

Gozo, Comino şi doua insule nelocuite Comminotto şi Filfla ;

Relieful şi structura geologica- cea mai importanta caracteristica a reliefului maltez este prezenta faliei

Victoria, care traverseaza insula ; - cele mai inalte suprafete sint alcatuite din calcare coraligene, avind

aspectul unui platou tringhiular ; - catre N coasta este abrupta şi fragmentata de nise ;- catre sud platourile, alcatuite din calcare descresc de la 400m la 150m .

Elemente climatice

- climatul este tipic mediteraneean ; aproape 3/4 din cantitatea totala de precipitatii (508mm/an) cade intre octombrie şi martie; iunie, iulie şi august sint in general uscate ;

- temperatura ste foarte stabila, media anuala fiind in jur de 18°C in timp ce mediile lunare se incadreaza intre valorile 12°C-31°C ; vinturile sint puternice şi şi au frecventa mare; umiditatea este ridicata şi rareori scade sub 40% .


- principala sursa de apa pentru populatie este asigurata de apele subterane ; lipsa apelor de suprafata (riuri, lacuri) precum şi existenta

unei cantitati mici de precipitatii au facut necesara punerea in aplicare a unor procese de desalinizare.


- solurile sint in general tinere, imature şi subtiri ;- vegetatia originala are o raspindire foarte mica, lăsând locul celei

cultivate (culturi de cartofi, vita de vie, ceapa, roşii)- padurea acopera o suprafata neinsemnata.

PENINSULA BALCANICA

Bulgaria

se poate imparti in trei mari regiuni fizico-geografice:

- Campia inalta a Dunarii, intre Stara Planina şi Dunare ; fertila presarata cu dealuri joase ; formatiuni loessoide cu grosimi mari ;vai numeroase şi adanci (Lom, Iskăr,Iantra);

- Muntii Balcani (Stara Planina) cu o altitudine medie de 700m ; directie vest-est, intre Timok şi Marea Neagra ; varful Botev(2376m) ;defileul Iskăr-ului ;intens peneplenizati ;versantul sudic este abrupt şi domina depresiunile Kazanlak şi Karlovo, depresiuni care îi separa de Muntii Sredna Gora (1604m) ; versantul nordic este prelung ;

- Muntii Rodopi, Rila, Pirin -culmi inalte cu masivitate accentuata Vf. Musala 2925m (din M.Rila); Muntele Vitoşa (strajuieste la sud Depresiunea Sofia) suprafete de nivelare ;relief glaciar ; separati de M.Stara Planina prin Campia Traciei Superioare sau bazinul Rumeliei (drenata de raul Marita) ;

- regiunea de coasta este caracterizata de prezenta plajelor nisipoase dar şi a sectoarelor cu faleza ;

- Masivul Istrangea este situat intre V.Maritei, Marea Neagra şi Marea Marmara ; larg peneplenizat ; valea Tundja.

Grecia


- Grecia de Nord este ocupata de un bloc hercinic alcatuit din roci dure; Grecia de Vest şi Sud este alcatuita din roci mai putin dure, cutate in timpul orogenezei alpine (aceste miscari au avut ca rezultat aparitia

unor fracturi paralele care se infatiseaza astazi prin alternanta de munti şi vai);

- atit blocul hercinic cat şi Helenidele au fost afectate de miscarile tectonice ulterioare; aceste dislocari au dat nastere bazinelor Ionian şi Egean;

- la toate acestea se adauga miscarile seismice asociate uneori cu manifestarile vulcanice, valabile fiind cele din insula Thira (Santorin).

Grecia Centrala – Muntii Pindului

- formeaza “inima” Greciei- regiunea nordica alcatuita din marne şi gresii care au dat nastere unui

relief domol cu versanti slab inclinati şi vai largi; Pindul propriu-zis situat in partea centrala şi alcatuit din calcare; regiunea sudica este alcatuita din calcare, gresii şi marne, strabatuta de riuri reprezi ;

- altitudinea cea mai mare se inregistreaza in vf. Smolikas (2637m) - Muntii Grammos in partea nordica.

Grecia de NE – Macedonia şi Tracia- partea nord-est, alcatuita din regiunile Macedonia (Makedhonia) şi

Tracia (Thraki), se desfasoara pe directia est-vest, intre coasta egeeana şi frontiera cu Bulgaria;

- este alcatuita dintr-o serie de masive cristaline şi platouri, separate de campiile aluviale ale celor cinci riuri importante din nordul Greciei: Evros (Marita), Nestos, Strymon (Struma), Axios (Vardar) şi Aliakmon;

- complexitate a fracturilor-aspectul peninsulei Calcidice (Khalkidhiki); M. Rodopi (Rhodopis) in nord, la granita cu Bulgaria ;

- riul Marita (Evros), mai precis cimpia sa mlastinoasa marcheaza granita cu Turcia, de aici şi pina la cursul inferior al riului Strymon se dezvolta o succesiune de cimpii, deseori mlastinoase (cimpia deltaica a riului Nestos), unele dintre acestea fiind introduse in circuitul agricol; catre interior exista bazine structurale.

Grecia de Est – Thessalia şi Atica- masive calcaroase (vest), in timp ce in est, peninsula Atica (Atthiki)

reprezinta marginea vestica, cristalina a litoralului egeean; este in general o regiune inalta, relieful sau este articulat pe patru pinteni cu directie NV-SE, pienteni ieşiti din Muntii Pindului;

- intre acesti pinteni se gasesc bazine şi cimpii (Thessaliei) ; bazinul Almiros (in jurul golfului Volos); Muntele Olimp (Olympus 2917m), Muntele Ossa (1978m), Masivul Othris, care se continua in sectorul nordic al insulei Eubeea (Evvia);

- ultimul (şi poate cel mai important) dintre pinteni este cel care se curbeaza catre SE- Muntele Parnassos (2457m), care se continua apoi in penisula situata intre golfurile Korinthos şi Eubeea ; in nordul peninsulei apar campii (C.Beotia).

Grecia Sudica – Peloponesul- Peloponesul ( Peloponnisos sau Morea) reprezinta o peninsula pe care

canalul Korinthos o separa de restul Greciei ;- Peloponesul este alcatuit dintr-o masa montana de forma ovala, cu

altitudini in jur de 200m şi care se prelungeste prin patru diviziuni catre sud;

- in partea centrala se afla platoul arid, calcaros al Arcadiei (Arkhadhia), de unde pleaca spre sud Muntii Taigetos (2409m) şi Muntii Parnon (1937m) ;

- cimpii litorale inguste şi fertile şi depresiuni aluviale- Laconia (Lakonikos), Messenia (Messianikos) şi Argolis

- zona de coasta ofera numeroase posibilitati de amplasare a porturilor.Grecia de Vest – Epirul şi Arkanania

- include Epirul (Ipiros) şi Arkanania ; situata la nord de golful Korinthos pina la forntiera cu Albania, tot aici se includ şi insulele Ionice ; rol de bariera climatica al muntilor Pindului ;

- bazinele fertile nu sint foarte dezvoltate, fiind influentate de existenta şirurilor montane paralele, situate in zona de coasta;

- Cimpia Arta, plata şi aluviala, rezultata din acumularea depozitelor detritice trasportate de riul Arachthos a devenit cu ajutorul irigatiilor o regiune extrem de fertila.

Insulele Grecesti- insulele Ionice, din punct de vedere structural apartin muntilor

Epirului;- dintre cele sapte insule, cea mai nordica este Corfu (Kerkyra); -celelalte

insule Paxos (Paxoi), Leukas (Lefkas), Skorpios, Ithaca (Ithaki), Cefalonia (Kefallinia) şi Zante (Zakynthos) sint situate mai la sud;

- relief calcaros dezolant;- insulele Egeene prezinta caracteristici ale reliefului asemanatoare partii

continetale, fiind situate in grupuri distincte in Marea Egee (estul Greciei);

- in nord se afla Thasos (un bloc oval alcatuit din roci foarte vechi) şi insula vulcanica Samothraki;

- alte insule : Lemnos (Limnos), Lesbos (Lesvos), Chios (Khios) şi Samos, aflate in apropierea coastei turcesti ;

- in partea centrala a Marii Egee, in apropiere de partea nordica a Eubeei se afla arhipelagul Sporadelor; sunt alcatuite din roci cristaline cu o structura asemanatoare partii continentale a Greciei;

- mai la sud se afla arhipelagul Cicladelor (Paros, Naxos, Milos,Thira); aceasta reprezinta o continuare a structurilor din Eubeea şi din jurul Athenei;

- intre Ciclade şi coasta turca se afla grupul insulelor Dodecanez (Dodhekanisos) cu insula Rhodos cea mai mare, avind o structura geologica variata (calcare, conul vulcanic Nisiros);

- Creta (Kriti) se afla in sud, la intrarea in Marea Egee; este cea mai mare insula din Marea Egee şi a cincea ca marime din Marea Mediterana; din

punct de vedere geologic este legata de sudul şi vestul Greciei continetale; reprezinta un masiv calcaros, asimetric abrupt catre sud şi extrem de fragmentat;

- cel mai inalt virf al Cretei este vf. Stavros (2456m) .

Elemente climatice

- in general climatul Greciei se subsituie celui mediteraneean, fiind insa subiectul unor variatii locale cauzate de diversitatea fizica acesteia;in Bulgaria clima este temperat-continentala la nord de Stara Planina şi mediteraneana la sud de acestia ;

- iarna centura de prsiune joasa se deplaseaza din Atlanticul de Nord catre sud, favorizind aparitia vinturilor de vest umede şi calde

- Thessaloniki (Salonic) are o tmeperatura medie in ianuarie de 6ºC, in timp ce Athena inregistreaza 10ºC iar Herakleion ( Iraklion) 12ºC;

- Influentele vestice favorizeaza aparitia unei cantitati mari de precipitatii pe coasta Ioniana şi in zona montana invecinata;

- in Corfu –temperaturile medii ale lunii ianuarie sint de 10ºC- in insule preciptatiile sint in jur de 1320mm comparabile cu cele din

Creta, uneori comparabile cu cele din Creta, in jur de 600mm iar cele din Athena 350-400mm;

- in Creta zapada persista pe virfurile inalte;- vara, climatul este cald şi uscat cu o temperatura medie in luna iulie de

27ºC; valurile de caldura putind favoriza aparitia unor temperaturi de 38ºC (pentru o zi sau mai mult);

- topografia reprezinta un factor modificator; regiunile montane din nordul interior primesc inca precipitatii importante, in timp ce in zona de coasta caldura este atenuata de catre brize;

- in Creta verile calde şi uscate sint accetuate de vinturi, care devin tot mai uscate pe masura ce se indreapta catre sud.


- principalele riuri ale Greciei au citeva caracteristici comune: in cursul superior curg in cadrul unor vai cu versanti domoli; in cursul mijlociu trec dintr-un bazin inatramontan in altul ingust oferind chei spectaculoase; in cursul inferior meandreaza in cimpii costale pentru ca apoi sa se verse prin delte mlastinoase ;

- raurile Bulgariei apartin bazinului Marii Negre (Dunarea cu afluentii sai :Ogosta, Iskăr, Iantra, Lom) şi celui a Marii Egee (Struma, Tundja, Marita);

- riuri scurte

- in regiunile calcaroase-scurgere subterana, ce complica foarte mult reteaua hidrografica;

- nefavorabil navigatiei şi cu utilizare limitata pentru irigatii;- in Grecia : Strymon, Axios (Vardar), Evros (Marita) şi Nestos (Mesta),

Aliakmon.


- contrastul existent intre N şi S ; rolul reliefului şi a factorului uman, (rezulta aproape noua milenii de utilizare intensa a terenului); asociatiile de plante degradate (reduse ca varietate şi inaltime) şi eroziunea solului reprezinta aspecte comune.

- in regiunea centrala şi sudica şi in benzi inguste pe vai, mai mult de jumatate din teren este acoperit cu tufisuri de diferite tipuri ;

- maquis-ul alcatuit din oleandru, stejar verde, maslin, ienupar este bine dezvoltat in Peloponez;

- pinul, plopul se gasesc in lungul riurilor, pe versantii inalti sau in regiunile de cimpii costale (litorale);

- stejarul, artarul şi alte specii de arbori caducifoliati se intilnesc in nord (inclusiv in Bulgaria), pentru ca la altitudini mai mari sa se treaca la paduri de conifere (bradul grecesc);

- padurile de pin negru acopera muntele Olimp.

Croatia, Iugoslavia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia


- in nord-vestul Sloveniei se intilnesc Alpii Iulieni (2863m in vf.Veliki Triglav) şi Alpii Karawanken (2558m); au varsta alpina ; culoare de vale (Sava şi Drava) ;

- Muntii Dinarici se intind intre Marea Adriatica in vest-sud-vest şi Depresiunea Panonica in est-nord-est ;in est limita este data de Culoarul Moravei ; pasul Vrata îi separa de Alpii Iulieni; alcatuire geologica : calcare, gresii, marne, şisturi cristaline ; relief carstic (polii lapiezuri, pesteri-Postojna) ; subdiviziuni : Podisul Karst, M. Velebit, M. Kapela, Masivul Troglav (1913m) , Alpii Dinarici ,Muntii Metaliferi ai Bosniei, Masivul Durmitor (2522m), Masivul Šar-Pind (2747m), Culmile Kopaonik , M. Crna Gora, Planinele Šar etc.;depresiuni carstice (Ljubljana, Celje) ;depresiuni tectono-carstice (Shkoder) ; şiruri paralele numite planine ; afectati de rupturi şi scufundari ; tarm de tip dalmatic ;

- litoralul adriatic (Coasta Istriei şi Dalmatiei)-tarm de tip dalmatic ; insulele (Pag, Krk, Brač, Korčula) şi peninsulele sunt alcatuite din depozite mezozoice şi tertiare, in special calcare, cutate in anticlinale şi sinclinale, paralele cu tarmul Marii Adriatice ; inguste campii litorale ;

- Macedonia prezinta un relief muntos care face parte din Sistemul Alpin Dinaric ; Culoarul Vardar- a rezultat, pe alocuri, din asocierea unor depresiuni carstice ; depresiuni intramontane (Skopje, Kumanovo, Bitola), in Macedonia ;

- Depresiunea Vardar-Morava este alungita nord-sud sub forma de culoar şi separa sistemul Muntilor Dinarici de sistemul Balcani-Rodopi ;

- regiunea colinara şi de podis Rudnik-Miroč ; inaltimi sub 1000m ; fragmentare ridicata ; interfluvii slefuite ; Defileul Dunari ;

- in sud-vestul Serbiei se gasesc regiunea de podis Kosovo- Metohija ;- regiunea Šumadja-podisuri şi coline in centrul Serbiei ; - in nordul Croatiei se intalneste regiunea Slavonia, in care campia, cu

rol precumpanitor, reprezinta continuarea C. Panonice; deasupra nivelului campiei se ridica izolat Colinele Bita Gora (900m);

- Culoarul şi Campia Savei (Posavina)- ocupa jumatatea nordica a Bosniei-Hertegovina, trecerea catre munte facandu-se prin intermediul unor coline (Kozara-978m, Motajica-652m Banja Luka- 970m);

- in nordul Serbiei se intalneste Campia Vojvodinei ;inaltimi care nu trec de 250m ; coline (Frušca Gora) ; intre Dunare şi Sava Campia Vojvodinei poarta numele de Srem iar la nord de Dunare de Backa ; se prelungeste spre sud cu Campia Moraviei (care se intinde pana la latitudinea orasului Kragujevac) .

Elemente climatice

- in Serbia climatul este in totalitate continetal cu ienri reci (-1 -0ºC la Belgrad) şi uscate şi veri calde şi umede ; 635mm/an (Belgrad) şi peste 1000mm/an in sud ;

- la Crvica (in vecinatatea golfului Kotor) se afla « polul european al ploii » (6800 mm in1927) ;

- in Vojvodina temperatura medie in luna iulie este de 22ºC, iar in inauarie de -2ºC -0ºC ;

- in Croatia se individualizeaza doua zone climatice: Dalmatia şi Istria caracterizate de un climat mediteraneean in timp ce spre interior climatul capata aspecte continentale (cu ierni reci) ;

- in Macedonia intalnim o clima temperat-continentala (in cea mai mare parte) şi o clima mediteraneana (in sud-est) ;

- in Slovenia se intalneste un climat temperat continental (spre interior), cu temperaturi de 0-1ºC iarna şi 21-22ºC vara, iar pe litoral ceva mai mari ; 3000 mm/an in Alpii Iulieni ;

- in Muntenegru climatul este mai sever in regiunile inalte comparativ cu cel din regiunile de vale ; temperatura medie anuala este de 14ºC ; zapada persista aproape tot timpul anului la altitudini mari ; orasul Cetinje primeste annual 3810mm pp, acestea fiind mai abundente toamna ;

- influenta vantului periodic Bora, vant rece de iarna.


- apele apartin bazinelor :Marea Neagra, Marea Adriatica, Marea Egee) ;- Dunarea cu Sava, Drava, Tisa, Morava, Timok;- principalul riu Sava (cu afluentii Kupa, Una, Vrbas, Bosna, Drina)

curge catre Dunare ;- cimpia Vojvodina este strabatuta de Tisa ; aici se intalnesc o serie de

canale (Bega) ;- partile centrala şi sudica ale Serbiei sint drenate de Morava (cu Morava

de sud şi de vest) care curge catre nord, varsindu-se in Dunare la est de Belgrad ;

- raurile Neretva şi Drin se varsa in Marea Adriatica iar Vardar in Marea Egee;

- multe cursuri de apa se pierd in carst; in regimul scurgerii raurilor care se varsa in Marea Adriatica se constata oscilatii bruste :cresteri toamna şi iarna şi scaderi pana la secare vara ; lacuri tectonice (Ohrid, Prespa, Shkoder).


- amestec de vegetatie apartânand unor regiuni floristice diferite, dar cu predominarea elementelor sudice (ocupa mai ales coasta adriatic, pana dincolo de 500m);

- predominarea elementelor sudice, termofile (mojdrean, carpinita, stejar pufos, stejar brumariu- în Serbia), ca şi a solurilor sudice (terra rosa pe calcare);

- întinse suprafete calcaroase sunt acoperite cu tufisuri de maquis (laur, maslinul salbatec, levantica);

- în Dinarici exista o etajare a vegetatiei : jos se gasesc tufisurile, iar ceva mai sus (îndeosebi catre nord) şibleacul (o formatiune de padure şi tufisuri, din care nu lipsesc : Quercus ilex, Q. suber, Q. coccifera, Pinus dalmatina) ; mai sus, urmeaza padurile de stejar (Quercus) asociat cu artar, carpen, tei, castan comestibil, iar la peste 1600m padurile de fag şi conifere ; exista şi etajele subalpin şi alpin ;

- fauna este caracteristica Europei sudice şi centrale ;- Parcul National Triglav, P.N.Durmitor .

Albania


- Albania poate fi impartita în doua mari regiuni geografice: o regiune montana (NE şi S) reprezentând 70% din suprafata tarii şi o rregiune

vestica de coasta – regiune ce include cea mai mare parte a zonelor agricole;

- regiunea înalta poate fi impartita în Alpii Nordici Albanezi (Prokletije) – masive calcaroase ce depasesc 2700m; zona centrala alcatuita din citeva masive dispuse în lungul granitei cu Macedonia (vf. Korab 2751m); regiunea sudica alcatuita din masive cu latitudini mai reduse în comparatie cu regiunea nordica.

Elemente climatice

- regiunile de coasta au un climat mediteraneean cu ierni calde si ploioase şi veri secetoase;

- climatul regiunilor montane are pronuntat caracter continental;- precipitatiile medii anuale 2500mm în Alpii Albanezi şi în jur de

800mm de-a lungul granitei estice.


- Drinul reprezinta cel mai important riu al Albaniei, o traverseaza catre vest, varsându-se în Adriatica;


- zonele joase sunt caracterizate de predominarea vegetatiei de tip maquis; mai sus de 1000m întilnim paduri de stejar pentru ca pe masura ce altitudinea creste acesta sa fie înlocuit de catre fag şi castan.

Cipru

- insula localizată în estul Marii Mediterane;- lungimea maxima între Cap Arnauti şi Cap Andreas în NE peninsulei

este de 196km .

Relieful şi alcatuirea geologica

- principala caracteristica o reprezinta lantul montan Kyrenia (140km lungime) ce se desfasoara paralel cu coasta nordica. Partea sa vestica este cunoscuta sub denumirea de Pentodactylos (aspectul a cinci degete). Acest lant apartine lantului Alpino-Carpato-Himalayan, fiind alcatuiot din calcare mezozoice ;

- muntii Trodos din sud şi sud-vest sunt alcatuiti din roci intruzive ;

- Cimpia Mesaoria – şituata între cele doua lanturi montane (denumirea înseamna “între munti).


- cele mai importante riuri al Ciprului işi au izvoarele în muntii Trodos ;- Pedieos care este cel mai mare, curge catre est catre golful Famagusta ;- Karyoti curge catre vest catre golful Morphou- regimul riurilor depinde de cantitatea de precipitatii, vara unele dintre

acestea având cursuri seci.

Elemente climatice

- Ciprul prezinta un climat specific (intens) mediteraneean cu un puternic ritm sezonier ; veri calde şi uscate din iunie pâna în septembrie şi ierni ploioase din noiembrie pâna în martie ;

- aceste doua sezoane sunt spearate de o toamna şi primavara scurte, trecere de la un sezon la altul facându-se foarte rapid ;

- precipitatiile medii în jur de 500mm/an; cele mai putine cad la Nicosia ;- din decembrie pâna în martie, muntii Trodos cunosc temperaturi sub

0ºC (mai ales noaptea) ;


- în N, în lungul coastei exista o cimpie fertila cu vegetatie semperviriscenta ce include maslin şi lamii ;

- muntii Trodos detin specii de pin, stejar, chiparos şi cedru ;- versantii sudici şi vestici sunt acoperiti de vita de vie ; cimpia Mesaoria

este caracterizata de prezenta speciilor de accacia, chiparos şi pin ; în jurul golfului Morphou (Vest) se afla plantatii de portocali.

Relieful şi alcatuirea geologica a Turciei

- partea europeana (3% din teritoriul Turciei) prezinta doua şiruri de munti nu prea înalti-Istranca Daglari (1031m) şi Tekir Dag (sub 1000m) ce închid o campie drenata de raul Ergene (Campia Ergene) ;

- reprezinta o tara predominant muntoasa, zone de cimpie existind numai în regiunile de coasta ;

- pot fi identificate patru zone: zona nordica cutata, zona sudica cutata, masivul central, platforma araba ;

- zona nordica cutata – include o serie de culmi montane, situate în imediata apropiere a tarmului Marii Negre, fiind cunoscute sub denumirea de Masivele Pontice (Muntii Pontci- Kuzey Anadolu

Daglari )- Muntii Pontici de Vest, Muntii Pontici de Est (vf. Kackar, 3937m) ;

- zona cutata sudica – ocupa treimea sudica a tarii, de la marea Egee la golful Iskenderun ; Cimpia Antalya se dezvolta în interior aproape 40km de la golful cu acelaşi nume ; Cimpia Adana cuprinde deltele riurilor Seyhan şi Ceyhan ; sistemul montan include Muntii Taurus (Toros Daglari) – M. Taurus de Vest, M. Taurus Central, Muntii Antitaurus, M. Taurus de Est;

- Muntii Anatoliei (Pontici, Taurus) prezinta culmi paralele, vai longitudinale dar şi sectoare transversale (Sakarya, Kizil Irmak, Yeşil Irmak) ; altitudini care depasesc 3900m ; glaciatie pleistocena şi actuala ; relief carstic ;

- Masivul Central – localizat în jumatatea sudica a tarii între sistemele Taurus şi Pontic ; aeasta regiune este întilnita şi sub denumirea de Platoul Anatolian (Podisul Anatoliei) ; altitudinea medie 900m ; este dezvoltat pe un nucleu paleozoic ; larga cuveta cu înaltimi reziduale ; în vest se afla Depresiunea Licaoniei ; aici cimpiile sunt de origine aluvial, fiind dezvoltate în lungul riurilor, cum ar fi Gediz ;

- partea rasariteana a tarii este formata din Podisul Kars (1400-3000m), alcatuit în mare parte din lava şi conuri vulcanice (Ararat-Büyük Agri, 5165m) ;

- în lungul tarmurilor exista înguste campii litprale, mai largi în zonele de varsare ale raurilor ;

- Platforma Araba – include partea sud-estica a Turciei între Gaziantep şi Tigris (Dicle sau Tigru) ; este caracterizata de prezenta unui relief domol cu platouri ce coboara catre sud ; în centrul regiunii se afla Masivul vulcanivc Karaca ;

- clima este continentala în cea mai mare parte a tarii, cu ierni aspre în est (-8,6ºC la Erzurum) ; pe litoralul sudic şi vestic se întalneste un climat mediteranean (9,3ºC la Adana medii lunare) ; peste 3000mm/an în Muntii Pontici şi sub 400mm/an în interior (371mm la Ankara) ; în Podisul Anatoliei sunt veri secetoase şi fierbinti şi ierni mai umede ;

- raurile principale sunt : Sakarya (790km), Kizil Irmak (1355 m), Yeşil Irmak, toate cu varsare spre Marea Neagra, Kücük Menderes şi Büyük Menderes spre Marea Egee, Göksu, Seyhansi Ceyhan spre Marea Mediterana, Tigru-Dicle Nehri şi Eufrat-Firat Nehri ;

- numeroase lacuri : Tuz Gölü-tectonic, Beysehir Gölü, Egridir Gölü, Van Gölü, Tuzla-vulcanic, Kizoren-carstic ;

- vegetatia este formata din paduri (pin de Alep, stejar, castan, fag-pe litoralul Marii Negre), stepe şi semideserturi (Anatolia) şi pajisti alpine ; în vestul Anatoliei apar paduri sclerofile (stejarul de pluta, laurul, maslinul) ; în sudul Anatoliei apare frecvent pinul.

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

1. Caracterizaţi din punct de vedere climatic regiunile fizico-geografice ale Europei Sudice şi explicaţi diferenţele existente

2. Comparaţi regiunile hercinice şi apline ale Europei Sudice3. Stabiliţi cîteva corelaţii între climă şi celelalte elemente

geograficeRealizaţi un profil fizico-geografic între……, identificînd specificul condiţiilor naturale ale fiecărei subunităţi

REZUMAT

Teme de autocontrol1. Profil fizico-geografic Zaragoza - Malaga2. Enumeraţi şi caracterizaţi principalele tipuri de

peisaje.3. Caracterizaţi regiunile: Catalunya, Padania,

Attica, Anatolia

PLAN DE TRATARE

- Evoluţie paleogeografică şi geologică- Relieful (peninsula Iberică, Italică, Balcanică, Croaţia, Bosnia-

Herţegovina, Serbia, Muntenegru, Albania, regiunea insulară, Turcia)- Elemente climatice- Elemente bio-pedogeografice

Europa Sudică se remarcă printr-o multitudine de peisaje graţie unor specificităţi locale sau regionale. Desfăşurarea în jurul Mării Mediterane pe de-o parte, dar şi prezenţa lanţurilor hercinic şi alpin au favorizat o dezvoltare particulară a unităţilor naturale, care chiar dacă fac parte din aceeaşi mare structură au fost condiţionate de poziţie şi condiţii climatice.

europa sudicĂ

Documents