DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PPUUNNCCTTUULL PPEE EEUURROOPPAA

E greu de crezut c@ po]i fi cu adev@rat european, mergând pe drumuri cuhârtoape, rupând ma}inile prin gropi sau constatând neputincios dina-mica alarmant@ a accidentelor rutiere. E cu neputin]@ s@ te vrei o ]ar@civilizat@, f@r@ o infrastructur@ de transport minimal@, adic@ f@r@ autos-tr@zi modernizate }i sigure, purtând doar povara unor statistici preapu]in onorabile: unul din ultimele locuri din Europa, cu doar 240 kilo-metri de drumuri de standard european. Din acela}i „clasament”, afl@m

c@ cele mai bine dotate ]@rila capitolul autostr@zi suntOlanda }i Belgia. Acesteaau cel mai mare num@r dekilometri raportat la supra-fa]a ]@rii, dep@}ind chiar }iGermania, lider în cifre ab-solute (12.200 km). În cene prive}te, vom constatac@ autostr@zile din Româniasunt chiar mai rare decâtcele din Bulgaria. Veciniino}tri din sud, cu care vrem-nu vrem, ne afl@m în com-peti]ie }i pe acest plan, au350 km de autostr@zi des-chise circula]iei }i înc@aproape 400 km afla]i înexecu]ie pân@ la finele aces-

tui an. La vest, Ungaria nu bate nici ea pasul pe loc }i, dup@ ce înperioada 2002 – 2006, a dat în exploatare 322 de km de autostr@zi }idrumuri expres, mare parte dintre acestea pe coridoarele paneuropene,au finalizat, în 2007, înc@ 125 km, ajungând la un total de aproape 900de kilometri, care pe lâng@ cei 240 ai no}tri ne relev@ o diferen]@ cade la cer la p@mânt.Adev@rul trist este c@, în România, lipsa unei strategii coerente de finan-]are a programelor de modernizare a coridoarelor de transport paneu-ropene, interesele diferite ale guvern@rilor ce s-au succedat fac ca, ladata ader@rii, România s@ aib@ modernizat, în propor]ie de numai20 la sut@, Coridorul IV de transport paneuropean (Constan]a –Bucure}ti – Pite}ti – Sibiu – Timi}oara – Arad - N@dlac).

"Mergi ^nainte }i^ncrederea i]i va veni"

J.B. D'Alembert

c my b

c my b

pag. 2

Dan SUCIUPrivim dobânzile }i a}tept@m schimb@ri sesi-zabile. Condi]iile s-au copt pentru o nou@ mo-dificare dar pân@ când fructul va c@dea mai e dea}teptat. La nivelul dobânzii medii, modific@rilesunt cel mai greu de surprins. Dobânzile mediiactive au coborât, la început anului 2006, sub10 la sut@, dar nu au rezistat presiunilor de pepia]@ }i au trecut în martie din nou peste 10,sta]ionând la acest nivel cu pu]ine varia]ii pân@la finalul anului. La depozite, dobânzile au cres-cut treptat, desigur u}or, dar au adunat pesteun punct procentual, pe parcursul întregului an,pe m@sur@ ce interesul pentru lei a crescut. Esteaceast@ tendin]@ una obligatorie într-o pia]@ ban-car@ caracterizat@ prin concuren]@? Pe o aseme-nea pia]@, pare aproape firesc ca dobânzile s@evolueze într-o singur@ direc]ie }i anume în jos,de vreme ce pia]a bancar@ nu poate fi definit@altfel decât extrem de concuren]ial@. Dovezile, înacest sens, sunt evidente. De la apari]ia desucursale peste noapte, la campaniile agresivede publicitate }i la informa]iile care vin din pia]@despre accelerarea salariilor în acest sector,toate acestea arat@ o lupt@ surd@ pentru cote depia]@ la nivel bancar. De}i b@t@lia e aspr@, ea nuse poart@, cel pu]in la nivelul marilor actori dinpia]@, }i la nivelul dobânzilor. Sau, cel pu]in, nula nivelul acut la care se poart@ la celelalteniveluri. De aceea, doar micile b@nci provoac@dobânzile, deschid calea, î}i asum@ reduceri,atunci când sunt disperate s@ mu}te ceva dincotele de pia]@. }i totu}i, mai lent }i în pa}i micidobânzile dup@ cum am v@zut au sc@zut la cre-dite }i au crescut u}or la depozite pe fondul unuileul mai puternic. Efectele s-au v@zut, semn c@popula]ia recepteaz@ s@n@tos semnalele bancare.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 3

Modificarea ecua]ieiputerii }i noile riscuri

Între 24 }i 28 ianuarie se desf@}oar@ la Davos, în Elve]ia, ForumulEconomic Mondial. Seria acestor întâlniri anuale a început în 1971,fondatorul }i pre}edintele forumului fiind profesorul Klaus Schwab.Obiectivul declarat este reuniunea celor mai importan]i oameni deafaceri cu politicieni }i reprezentan]i ai societ@]ii civile }i a insti-tu-]iilor academice, pentru a discuta principalele problemele eco-nomice }i sociale cu care se confrunt@ omenirea }i a g@si solu]ii. Tema din acest an este “The Shifting Power Equation” (Modifi-carea Ecua]iei Puterii) }i sunt a}tepta]i în jur de 2400 de partici-pan]i. Forumul Economic de la Davos dezbate probleme legate degeo-politica, economie, tehnologie si societate. Se vor discutasubiecte deja cunoscute, insistându-se asupra implement@rii unorac]iuni concrete, adaptate noilor realit@]i ale economii mondiale.Problema schimb@rii sferelor de putere, la nivel mondial, apare caurmare a succeselor ob]inute de economii emergente, ca Brazilia,în America Latin@ sau unele state din Africa, în special din re-giunea subsaharian@, precum }i India }i China, care vor avea uncuvânt de spus în reorganizarea „ecua]iei puterii”. Reprofilarepolilor de putere, de la Vest la Est, trecerea de la un sistem cuun pol de putere, la instaurarea unui sistem „multi-power”, în con-text geo-politic }i, la nivel microeconomic, de la produc@tor laconsumator sau de la institu]ii c@tre cet@]eni, determin@ necesi-tatea unor noi abord@ri, în privin]a dezvolt@rii.

continuare ^n pagina 5

Emil DDAAVVIIDD

pag. 6

Instabilitate politic@

Cornel Jucan

pag. 5

Adriana Vin]eanpag. 8Ileana Ilie

Continuare la infinit...

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@Pia]a muncii

pag. 6Iulia Nagy

pag. 3

Camelia Apostu

Europa

Marketing

Imaginea s@pt@m$nii

...Este adev@rat, lucrurile s-au schimbat înbine. Ai, acum, mai multe posibilit@]i pen-tru a ajunge de la Sibiu în Europa vestic@.Nevoit s@ plec în Fran]a, la Universitateadin Rennes 1, pentru a-mi finaliza cursurileîncepute anul trecut în septembrie }i amâ-nate, apoi, în condi]iile unei accident@ricare m-a scos din circuit circa o lun@ }ijum@tate, am ales, îns@, posibilitatea ceamai comod@. Plecarea din Media}, adic@,la 11,10 spre Arad, unde, dup@ 2 ore dea}teptare, urci în trenul interna]ional, direc]iaMünchen. În splendida gar@ a marelui ora}bavarez schimbi diminea]a }i iei unIntercity spre Strasbourg, de unde iei„Corail”-ul spre „Paris Est”. Schimbi, apoi,gara pentru „Paris-Montparnasse”, de undeurci în TGV }i numai în 2 ore e}ti laRennes. Simplu, nu? A}adar, am plecatsâmb@t@, 20 ianuarie, la 11,10, din Media},}i am ajuns duminic@, 21 ianuarie, orele20,00, la Rennes. Aproape 2700 km, în atâtde pu]in timp }i în condi]ii, evident, con-fortabile, noaptea o po]i dormi în vagonulde dormit, cite}ti, reflectezi etc.

...La Arad, în escala f@cut@, am mâncatla un Mac Donald’s, în centru, chiar lâng@Universitatea „Vasile Goldi}”. Era o veseliede nedescris, câteva anivers@ri pentru pu}ti,parc@ cei mai mul]i din copiii Aradului seadunaser@ acolo. Figuri inteligente, copiiplini de via]@, ]inute pl@cute, se poate }ia}a, dac@ ai „cu ce”. S@ sper@m, deci, c@din ce în ce mai mult vom avea „cu ce”,în fapt, „UE 27” pentru România, ca }ipentru alte state, trebuie s@ se reg@seasc@cât mai repede }i din plin }i în buzunarelecet@]enilor. Desigur, dup@ cum se mun-ce}te, dar eu nu cred c@ cineva con}tientnu are o astfel de ]int@... La München,dup@ un somn bun, pentru câteva minute,admir construc]ia modern@ }i ultrafunc]io-nal@ a g@rii, iar la Strasbourg dau pesteo gar@ în renovare, întâlnind astfel „ceva”din tipicul temporar al Sibiului...

(Dan Popescu)

Introspec]ii europene

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 4

E timpuldobânzilor însc@dere

Bani pu]ini }i scandalurimulte pe coridoarele

paneuropene

Eugen IORD~NESCU

Itinerar francez (I)

Taxa de prim@

înmatriculare

nr. 100 anul 3 vineri, 26 ianuarie 2007 0,50 RON

Arhitectur@ modern@ ^n vechiul Berlin

TAXE AUTO VINERI 26 IANUARIE 20072

La câteva zile dup@ ce a devenit Statmembru al Uniunii Europene, Româniaa fost notificat@ în leg@tur@ cu posibilaînc@lcare a dreptului comunitar, prinintroducerea taxei pentru prima înma-triculare”. Notificarea este primul pas pecare Comisia European@ îl face în cazulîn care constat@ o înc@lcare a dreptuluicomunitar, în cadrul unei procedurijuridice numit@ „infringement procedure”.

Aceast@ procedur@ se poate declan}aîn urma unei plângeri, în urma inves-tiga]iilor pe care le face o institu]ie co-munitar@ (un fel de autosesizare), sauîn urma constat@rii lipsei unei notific@ridin partea unui stat membru în ceeace prive}te aplicarea Directivelor Europenepe teritoriul na]ional.În urma notific@rii de c@tre comisieprintr-o scrisoare formal@, Statul Mem-bru are la dispozi]ie dou@ luni, pentru afurniza observa]ii. Dac@, în urma analiz@riiacestora, Comisia continu@ s@ considerec@ dreptul comunitar este înc@lcat }iStatul respectiv nu întreprinde m@suride remediere a situa]iei, comisia emiteun aviz motivat, ale c@rui prevederi tre-buie aplicate de Statul notificat în dou@luni. Dac@ practicile care au dus ladeschiderea procedurii nu înceteaz@ dup@acest termen, comisia se poate adresaCur]ii Europene de Justi]ie, ale c@reidecizii sunt obligatorii. Eventuala neres-pectare a unei astfel de decizii duce laemiterea unei noi notific@ri }i a unui nouaviz motivat de c@tre comisie, a c@ror igno-rare readuce cazul în dezbaterea Cur]iiEuropene de Justi]ie, de data aceastapentru a impune sanc]iuni financiare,în baza Articolului 228 din Tratatul C.E.

În cazul României, procedura s-a declan-}at în urma investiga]iilor f@cute de c@treComisie, care înainte de 1 ianuarie 2007}i-a anun]at suspiciunea c@ intrarea în vi-goare a taxei încalc@ dreptul comunitar.Din p@cate, România nu a ]inut cont deaten]ionare, }i nici de antecedentele în cazulstatelor membre Ungaria }i Polonia.

Care este,de fapt, miza?

Din 1990 }i pân@ ast@zi, importul dema}ini de mâna a doua a f@cut s@ curg@mult@ cerneal@, România fiind unul din-tre statele care a luat tot felul de m@suriprotec]ioniste, de obicei sub motivul pro-tec]iei mediului }i siguran]ei circula]iei.Astfel, am aplicat urgent reglement@riprivind sistemele Euro 2,3,4, dar nu înceea ce prive}te circula]ia, ci în ceea ceprive}te IMPORTUL DE MA{INI UZATE.M@sura, oricum ar fi motivat@, este om@sur@ de protec]ie a produc]iei interne:e u}or de b@nuit ce se întâmpla cu vân-zarea de automobile DACIA noi (produsede Uzinele DACIA, proprietate de statpân@ nu de mult), dac@ pe pia]@ puteauintra ma}ini occidentale de mâna a doua,la pre]uri mici. S@ protejeze produc]ia }i pia]a intern@,e pân@ la urm@ o datorie a unui Guvern}i nu o eroare! Desigur, nu }i în cazulader@rii la Uniunea European@, „federa]ie”pornit@ tocmai de la ideea pie]ei libere.Intrarea în Uniune face imposibil@ pro-tejarea produselor sau produc@torilorinterni prin m@suri financiare sau non-financiare, fa]@ de produsele sau pro-duc@torii din celelalte ]@ri ale Uniunii, cuexcep]ia aplic@rii unor m@suri tranzitorii,men]ionate în Tratatele de Aderare (cume cazul liberaliz@rii pie]elor de form@ demunc@, conform@rii la normele de mediusau exportului de carne de porc).Mai mul]i înal]i reprezentan]i ai Guvernuluiau f@cut declara]ii „lini}titoare” în aceast@problem@: taxa este legal@, nivelul ei estecel care a creat reac]ia european@!

S@ fie, oare, adev@rat?

Aparent, este, pentru c@ Statele Membreale Uniunii î}i men]in dreptul de a intro-duce impozite }i taxe na]ionale }i de ale stabili nivelul. Aceste taxe }i impozitena]ionale trebuie s@ nu constituie barierepe pia]a unic@ }i s@ nu încalce direc-tive europene.

Taxa de prim@ înmatriculare exist@ în 16State din Uniune (17 cu România) }i nuexist@ în zece. Nivelul ei este,de aseme-nea, diferit. În Ungaria taxa poate ajungela 18.000€, în func]ie de vechimeama}inii, în Austria taxa este de 16& dinpre]ul facturat al ma}inii, în Germania }iSpania se percepe o tax@ fix@ cu val-oare maxim@ de aproximativ 70€, înGrecia taxa variaz@ între 35 }i 385& dinvaloarea rezidual@ a ma}inii, în Italia taxaeste de 0,035€/KW(cam 300€ pentruo ma}in@ de clas@ mic@ sau medie). ÎnRomânia, în func]ie de vechimea ma}inii,capacitate cilindric@ }i grad de poluare,taxa are valori între 160 }i 8.000€.

În realitate, sus]inerile oficiale nu suntcorecte. Principul de constituire al uneitaxe }i valoarea ei sunt dou@ chestiunicomplet diferite. Problema Românei înacest caz este aceea c@ sunt taxatema}inile vechi importate, la prima înma-triculare în ]ara noastr@, creând astfelo discriminare între hârburile eventualimportate din Uniune }i propriile noas-tre hârburi. Pentru ca taxa s@ nu fie con-siderat@ protec]ionist@, ar trebui s@ seaplice tuturor autoturismelor, nu doar celorimportate. Mai mult, dac@ este o tax@ecologic@, pe lâng@ c@ nu ar trebui s@aib@ leg@tur@ cu provenien]a ma}inii, eanu ar trebui s@ aib@ leg@tur@ nici cu anulde fabrica]ie. Producerea unei ma}iniîn anul 2000, de exemplu, }i dotareaei cu un motor Euro 3, nu constituienici un fel de garan]ie pentru stareamotorului }i nivelul emisiilor poluante.În România se pare c@ în acest momentcel pu]in 50& din totalul parcului autoeste dotat cu motoare non-euro. M@car70& din poluarea chimic@ a aeruluiprovine de la gazele de e}apament. Înanul 2005 Guvernul României a f@cutun pas important pentru retragerea din

circula]ie a ma}inilor foarte vechi, sub-ven]ionând achizi]ia de ma}ini noi. În doiani de func]ionare, Programul a subven-]ionat casarea a aproximativ 29.000 dema}ini }i achizi]ia aceluia}i num@r de ma}ininoi. M@sura func]ioneaz@ în multe StateEuropene, raportul cost/beneficiu fiindbun: casarea unui hârb a costat cam900€. Îns@ de aici }i pân@ la a sus]inec@ reducerea devers@rii de dioxid de car-bon în atmosfer@ cu 7.700 kg se datore-az@ acestui program, e o cale lung@…

Dac@ scoaterea din uz a hârburilor arcontinua în acela}i ritm, am avea nevoiede…30 de ani, f@r@ ca între timp par-cul existent s@ se mai invecheasc@.Pozi]ia APIA (Asocia]ia Produc@torilor siImportatorilor de Autovehicule), în aceast@discu]ie e, îns@, mult mai amuzant@decât sus]inerile guvernamentale: trebuieintervenit pentru ca în România s@ nuintre alte ma}ini vechi, intrare care arduce la pierderea efectelor programuluirabla. APIA se teme c@ românii ar puteafi prosti]i” s@ cumpere ma}ini vechi, cucare nu ar mai avea ce s@ fac@ pestecâ]iva ani, ele urmând „s@ fie abando-nate” pur }i simplu pe str@zi. Mai mult,APIA pretinde c@ achizi]ia de vehiculerulate din afara ]@rii ar crea pierderi fis-cale României…pentru c@ TVA-ul seîncaseaz@ în alt@ ]ar@. Desigur, APIA areun motiv serios s@ sus]in@ m@sura, chiarb@tând câmpii: Cam 50& din pia]a intern@e acoperit@ de produc@torii interni, iarorganiza]ia în sine este dominat@ deDACIA. Ducând mai departe sus]inerile

APIA referitoare la TVA, ar trebui s@ nelimit@m drastic importurile de bunuri }iservicii…pentru c@ TVA-ul nu e încasatîn ]ar@! Desigur, }i celelalte ]@ri ar tre-bui s@ fac@ la fel, ceea ce ar reduceexporturile noastre, }i…am reface epocalumin@, m@car din punct de vedere alrela]iilor comerciale interna]ionale.

Ca de fiecare dat@, r@zboiul se spargeîn capul cump@r@torului final, pentru careprodusul e mai scump! În acest caz,

cump@r@torul final e tocmai românul carenu are surse de venit care s@-i permit@s@ cumpere o ma}in@ nou, fie ea }i cuajutorul subven]iei din Programul Rabla.Acest tip de cump@r@tor ar fi dispus maidegrab@ s@ înlocuiasc@ Dacia din 1980cu o ma}in@ veche din 1990 sau 1995,cump@rat@ din Vest, care dup@ logicaguvernamental@ cu anul de fabrica]ie artrebui s@ polueze mult mai pu]in decâtprima. O astfel de ma}in@, pentru a fiaccesibil@, ar trebui s@ aib@ pre]ul numai mare de 2.500 sau poate 3.000€.Blocarea tocmai a acestui tip de cum-p@r@tor face ca el s@ continue s@ folo-seasc@ ma}ina pe care o are, problemacea mai grav@ a autoturismelor DACIA de20 sau 30 de ani vechime fiind probabilnu poluarea, ci lipsa de siguran]@ în trafic.Polonia }i Ungaria au fost aten]ionatede Uniunea European@ în leg@tur@ cum@suri similare de protec]ie a pie]eiinterne }i nu au reac]ionat. Proceduraa mers pân@ la cap@t }i Curtea Euro-pean@ de Justi]ie a amendat cele 2 state}i a dispus restituirea sumelor încasate.În decembrie 2006, Polonia }i-a schim-bat legea, eliminând provenien]a sau anulde fabrica]ie din criterii dup@ care aceas-ta se stabile}te. De asemenea, nivelultaxei a devenit rezonabil, tot mai multevoci acreditând ideea c@ o astfel de tax@nu ar trebui s@ dep@}easc@ valoarearezidual@ a ma}inii.România, ca stat intrat în Uniune înultimul val, are }ansa de a trage con-cluzii din experien]a celor 10 state intrateîn 2004, evitând gre}elile acestora }ispeculând la maximum procedurile cares-au dovedit c@ au succes. Din p@cate,taxa pe prima înmatriculare sau taxelede tranzit, ecologizare etc. la frontier@,arat@ c@ administra]iile centrale }i localenu au prea fost }i nu sunt preocupatede astfel de politici. „Amendarea” polu@rii prin taxa de mediuîn România ar putea avea o solu]iefoarte simpl@: nivelul diferen]iat al impo-zitului auto, în func]ie de emisiile polu-ante ale ma}inii. În acest fel, toat@ lumeacare are ma}in@ ar pl@ti în calitate de„produc@tor de poluare”, respectândprincipiul european aplicabil firmelor(pl@te}te cine polueaz@). Aceast@ solu]iear putea fi combinat@ cu introducereaunei accize în pre]ul carburantului, carear face ca plata pentru poluarea mediuluis@ aib@ leg@tur@ nu numai cu de]inereaunei ma}ini, ci }i cu gradul ei de folosire.O astfel de m@sur@ este evitat@ de mult@vreme, pentru c@ ar viza probabil2.000.000 de hârburi (estimarea apar]ine

APIA) }i ar putea avea efecte electoraleimportante.

Problema unei astfel de taxe de mediu/în-matriculare este în aten]ia ComisieiEuropene, care a anun]at c@ va propuneîn acest an introducerea unei taxe eco-logice pentru to]i posesorii de autove-hicule din Uniunea European@, care vaînlocui actualele taxe pentru înmatricu-lare sau pentru folosirea drumurilor din]@rile membre. Formula de calcul a taxeiva fi unic@, }i pare a fi stabilit c@ celpu]in 25& din valoare va avea leg@tur@cu nivelul de emisii de dioxid de carbonal fiec@rui autovehicul. Modelul pareinspirat din practica britanic@, MareaBritanie folosind o astfel de tax@ legat@de nivelul de poluare în acest moment.Fiecare Stat Membru î}i va men]ine li-bertatea de a stabili rata na]ional@ aacestei taxe.Existen]a taxelor na]ionale de acest gen,indiferent de nivelul lor, este „suspec-tat@” a fi o barier@ intern@ existent@ pepia]a unic@ european@, pentru c@ uncet@]ean dintr-o ]ar@ membr@, acre semut@ în alt@ ]ar@, va trebui s@ pl@teasc@o nou@ tax@ de prim@ înmatriculare, ceeace ar fi dubl@ taxare }i ar constitui oînc@lcare a Dreptului Comunitar. Comi-sarul European pentru Fiscalitate, dom-nul Laszlo KOVACS a afirmat c@ aceast@armonizare este necesar@, ea nefiind sin-gura. A fost vizat aici sistemul de taxarea companiilor, domeniu în care pare c@exist@ inten]ia ferm@ a Comisiei de apropune un sistem armonizat de taxareîn interiorul Uniunii, care s@ fie ”multmai simplu pentru companii, iar prin-cipiile acestuia vor fi o baz@ de impo-zitare extins@, consolidat@”.Pân@ la punerea în practic@ a unui ast-fel de sistem comunitar, pentru a stopa„infringement procedure”, România vatrebui s@ revizuiasc@ taxa pentru primaînmatriculare, mai degrab@ în sensulrevizuirii f@cute de polonezi decât în sen-sul sus]inerilor oficiale, respectiv s@ numai fac@ diferen]ieri dup@ provenien]@ }ian de fabrica]ie }i s@-ii stabileasc@ unnivel rezonabil, în leg@tur@ cu valoarearezidual@ a autovehiculului.Dac@ nu se va întâmpla acest lucru,dup@ experien]a Poloniei }i Ungariei, nue greu s@ prezicem finalul disputei, }ichiar ordinul de m@rime al eventualeiamenzi (milioane €) !

P.S. Un proverb, probabil românesc,spune c@ de}teptul înva]@ de la al]ii, numaiprostul înva]@ doar din ce p@]e}te el.

Taxa de prim@ înmatriculareEugen IORD~NESCU

Bruxelles - Sediul Comisiei Europene

Proiectul de l@rgire a Uniunii Europenepân@ la extremitatea maritim@ estic@ agrani]ei spa]iale a fostului bloc comu-nist, dominat de Uniunea Sovietic@ }i„legarea M@rii Nordului de Marea Nea-gr@”, prin canalul RHEIN-DUN~RE, esteîn linii mari încheiat. Acest proiect, decare, la început, a râs o lume întreag@,a fost visat de un român a}a zis „vi-zionar”, sintetizat }i aplicat de un poli-tician de}tept }i de top, HELMUTH KOHL,un neam] bine înfipt în politic@ }i cuvoin]@ de neclintit, care a vrut o mareGermanie, unificat@, }i care ast@zi arepeste 85 de milioane de locuitori, adorit extinderea Europei Unite de la]@rile „spa]iului Schengen” }i a cuprinsîn Uniunea European@ 27 de ]@ri „mem-bre cu drepturi depline”, a vrut mo-neda unic@ european@, iar în decem-brie 2006, EURO - care tocmai elimina-se din visteriile bancherilor optuzi pestezece monede na]ionale -, a dep@}it cu

mult yenul japonez, francul elve]ian, b@-trâna lir@ englez@ }i chiar invincibilamoned@ mondial@-dolarul american. În ziua de 2 ianuarie 2007, Angela Merkel,Cancelar al Germaniei, continuatoare a}tafetei lui H. Kohl, ne ofer@ o nou@ vi-ziune asupra lumii. Astfel, într-o perioad@în care se vorbe}te de „b@trâna Europ@”,„obosit@ de procesul de l@rgire”, ame-nin]at@ de „sc@derea nivelului mediude via]@”, pentru c@ au venit s@raciicontinentului, România }i Bulgaria, fr@-mîntat@ de }omajul persistent în Europade Vest, de migra]ie, terorism }i na]io-nalism-extremism, Angela Merkel inten-]ioneaz@ s@ conduc@ Uniunea Euro-pean@ }i Statele Unite ale Americii c@treun „parteneriat economic transatlantic”,sau altfel spus, c@tre Pia]a Comun@Transatlantic@. Cum altfel am puteaexplica dorin]a - exprimat@ în interviuls@u -, ca Uniunea European@ }i S.U.A.,s@ aib@ acelea}i standarde tehnologice(de exemplu pentru protec]ia mediu-lui }i produc]ia industrial@), acelea}i

reguli pentru pie]ele de capital (multmai restrictive în Europa, decât în S.U.A.),proprietatea intelectual@ }i deschidereapie]elor. Nu mai aducem în prim-plan,vechea credin]@ de integrare a Canadeiîn UE, idee sus]inut@ de cei care î}iaduc în permanen]@ aminte c@ reginaAngliei este formal suverana ]@rii careare pe drapel frunza de ar]ar }i careau propov@duit integrarea UNIUNIIEUROPENE, CANADEI, USA }i ME-XICUL-ului (de altfel componente aleacordului NAFTA-Pia]a Comun@ Nord-american@), într-o PIA[~ UNIC~, dup@reguli consolidate.Nu se mai aduc în discu]ie, a}adar,competi]ia acerb@ dintre SUA }i UEpe pia]a automobilelor, petrolului, ali-mentelor }i a for]ei de munc@, ci doaraceea despre acea pia]@ globalizat@,UNIC~, în care capitalul, bunurile, for]a demunc@ }i ideile circul@ liber, adic@ dup@pofta, puterea }i inventivitatea fiec@ruia.În acela}i pachet vizionar este inclus@}i strategia de cooperare multipl@ }i

deosebit de complex@ cu Rusia, Ucraina}i ]@rile caucaziene, insistându-se înmod deosebit asupra unui parteneriatdurabil, bazat pe negocieri serioase,pentru armonizarea }i implementareametodelor de respectare a celor treicriterii fundamentale, pe care }i noi,românii, le-am adoptat pentru a deveniimembrii NATO }i UE: DEMOCRA[IE,STAT DE DREPT }i ECONOMIE DE PIA[~.Acest proces, unic la scara istorieimultimilenare a omenirii, are drept scopfinal realizarea unui vis demiurgic, ances-tral, n@scut odat@ cu facerea lumii:Omul ce are posibilitatea de a circulaliber între New-York }i Vin]ul de Jos,Los Ageles }i Boto}ani, Las Vegas }iBra}ov, actele notarilor din Glâmboaca}i F@g@ra}, vor fi recunoscute în Van-couver }i Texas, iar dac@ î]i pierzi loculde munc@ la Bremen sau Cluj-Napoca,te vei putea angaja nestingherit în Sibiu,Nevada sau Detroit. Perspectivele care se deschid în Uni-unea European@ sunt de domeniul fan-tasticului, România având privilegiul in-tr@rii în rândurile ]@rilor membre aleacesteia, într-o perioad@ dintre celemai importante ale ultimilor 18 ani.Constat@m cu uimire c@, în timp cefiecare dintre noi ne-am construit case,am crescut copiii, am schimbat ser-viciile }i standardele de via]@ (unii însus, al]ii în jos) - dup@ cum ne-a fostnorocul }i soarta -, am format com-panii }i societ@]i comerciale etc., lumeadin jurul nostru s-a transformat radi-cal }i extraordinar. Încerc@m tot felul deexplica]ii, facem „analize }i constat@ri”}i nu prea g@sim r@spunsuri care s@ne aduc@ satisfac]ii }i bucurii.A}teptând cu „sufletul la gur@” mo-mentul integr@rii, tot românul doritorde a i se recunoa}te apartenen]a laEuropa liber@, democrat@, cultural@ }imultietnic@, leag@n al istoriei }i civi-liza]iei, constat@ cu surprindere }i stu-pefac]ie c@ toate a}tept@rile }i aspi-ra]iile de o via]@ îi sunt spulberate cunon}alan]@ }i stupiditate tipic@ d$mbo-vi]eano-balcanic@, de ni}te politicienianormali, indolen]i, incompeten]i, lene}i}i tic@lo}i]i în func]ii, pu}i pe furti}a-guri }i tâlh@rii „la drumul mare”.Cazuistica deschis@ de ultimele acte le-gislative emise de Guvernul României,în ultimele zile ale lunii decembrie2006, - deci în prezilele datei de con-

firmare a baterii orologiului care s@anun]e „ora integr@rii” ]@rii, în sferade cuprindere a legisla]iei europene,mai exact legea privind taxele pentruprima înmatriculare ÎN ROMÂNIA aautovehiculelor second hand care provindin ]@rile Comunit@]ii Europene }i pecare cet@]enii români sunt obliga]i s@o pl@teasc@ dup@ 1 ianuarie 2007; legeacare permite administra]iei locale dinlocalit@]ile situate în apropiera fron-tierei României cu alte ]@ri ale UE s@încaseze o serie de TAXE pentru di-verse, - imaginabile }i total inexistente-presta]ii or servicii etc., au trezit opro-briul, indignarea, revolta }i chiar nedu-merirea celor pu}i în situa]ia de a fileza]i de m@surile stipulate în acesteacte normative, consternarea }i aten]io-narea cu amenin]area aplic@rii de sanc-]iuni de c@tre forurile competente aleconducerii Uniunii Europene. Cazulora}elor Giurgiu }i N@dlac, precum }ilament@rile sau explica]iile guvernan]ilor,- prin reprezentan]ii legali -, ne ofer@ olec]ie cu multiple valen]e }i cu con-cluzii de care trebuie s@ ]inem seama.Prim@riile localit@]ilor Giurgiu }i N@dlacî}i asigur@ majoritatea covâr}itoare aveniturilor din taxe, nedezvoltând niciun proiect european de amploare,normal, pentru atragerea de resursesubstan]iale }i nerambursabile... Logic,deoarece acestea ar cere inteligen]@,profesionalism, onestitate }i grij@ fa]@ decet@]ean. Ori, cu mult mai simplu estes@ pui biruri. O anumit@ insuficien]@ }ilipsa de profesionalism administrativesunt distribuite uniform la toate nive-lurile, în fa]a unor asemenea abuzuridin partea unor autorit@]i, impunându-se lupta democratic@ a tuturor cet@]enilorpentru drepturile lor, }i sesizarea neîn-târziat@ a forurilor europene, pentru sanc-]ionarea celor care se fac vinova]i, în spe]@,aceia care au ini]iat }i aprobat acte con-trare prevederilor legislative europene}i ale contractului de aderare.Este momentul a spune c@ aderareanoastr@ la Uniunea European@, î}i arat@,înc@ din primele clipe, utilitatea. Necesi-tatea de a ne ralia la legile europeneva diminua }i pe teritoriul carpato-da-nubiano-pontic sfera abuzurilor }i f@r@-delegilor ancestrale, care p@reau a d@inuive}nic. S-a dovedit, înc@ o dat@, c@noi singuri nu am fost }i nici nu sun-tem capabili s@ o facem.

VINERI 26 IANUARIE 2007 3EUROPENIZARE GLOBALIZARE

PUNCTUL PE EUROPA

urmare din pagina 1Pe cel@lalt mare traseu european, Cori-dorul IX (Giurgiu – Bucure}ti – Ploie}ti –Foc}ani - Albi]a) nu au fost nici m@cardemarate primele lucr@ri necesare.Aparent, respectarea angajamentelor fa]@de U.E. ar trebui s@ fi fost mai u}oar@pentru România decât pentru Ungaria }iBulgaria, s@ zicem, dac@ tot ne-am ra-portat la cele dou@ ]@ri, din simplul motivc@ atât lungimea, cât }i num@rul cori-doarelor paneuropene care traverseaz@fiecare dintre ele sunt mai mari decâtcele din România. Din p@cate, în dulcelestil românesc, noi ne-am ocupat, ani de-arândul, cu scandaluri financiare cu iz poli-tic, gen afacerea Bechtel, în loc s@ ne ve-dem de treab@, a}a cum au f@cut veciniino}tri. A}a încât anul 2007 ne-a g@sit înfa]a unei perspective penibile: vom con-strui doar 30 de kilometri de autostrad@,în condi]iile în care actualii guvernan]ipromiteau reabilitarea sau construirea a

200 de km de autostrad@ pe an.Cu un asemenea ritm, nu e greu deghicit unde vom ajunge. {i aici lâng@noi, disputele nesfâr}ite }i sterile în jurulexecu]iei centurii ocolitoare a Sibiului,care face parte din Coridorul IV paneu-ropean, sunt relevante prin ele însele }idescurajatoare pentru viitorul apropiat.Cine s@ mai cread@ în optimismul minis-trului Transporturilor, Radu Berceanu, }ial ministrului de Finan]e, SebastianVl@descu, care ne anun]@ c@, pân@ în2010, România va avea peste 1000 dekilometri de autostrad@? Deocamdat@,umbl@m dup@ bani }i preciz@ri legislative.În disperare de cauz@, ministrul Berceanuzice c@ a g@sit o solu]ie salvatoare: cori-dorul IV se va face prin parteneriat cusectorul privat. O asemenea variant@ paresingura posibil@ în acest moment, spe-ciali}tii apreciind c@ din banii veni]i cu]ârâita exclusiv de la buget, România nu-}i va putea construi autostr@zile planifi-cate, nici m@car în 30 de ani.

Dr. Cornel JJUUCCAANN

Bani pu]ini }i scandaluri multepe coridoarele paneuropene

Integrarea între europenizare }i globalizare

O superb@ priveli}te de pe fluviul Rin

Emil DDAAVVIIDD

INTROSPEC[II EUROPENE VINERI 26 IANUARIE 20074c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1Parisul ca Parisul, mul]ime de oameniîn „Gare de l’Est”. Din fuga taxiului, careocole}te, din cauza unei mici manifesta]ii,prin Pia]a Bastiliei, m@ revigorez v@zândfrumoasele bulevarde }i edificii aleCapitalei Hexagonului, „stilul francez”, ele-gant, rafinat al oamenilor la fiecare metrude strad@, iar în „Gare de Montpar-nasse”, dup@ tradi]ionala salat@ de cru-dit@]i, lu@m TGV-ul spre Rennes. Intrurapid în atmosfera universitar@, trenulfiind plin de studen]i, care, dup@ unsfâr}it de s@pt@mân@ în Capital@ sauacas@, se întorc la lucru, Rennes, maiîntâi, dar }i Nantes, cap@tul garniturii,fiind renumite centre universitare aleFran]ei, cu institu]ii de cea mai bun@ cal-itate. La 21,30, deja, la Rennes, în cam-pus, în camer@, îmi rev@d cursul pe careurmeaz@ s@-l predau a doua zi dediminea]@......Nu insist în aceast@ direc]ie. M@ voireferi, îns@, la alte lucruri care sper s@fie interesante. Luni, în toat@ Fran]a, s-aanun]at moartea abatelui Pierre, omulcare a pus bazele unui sistem socialde mas@ de lupt@ împotriva s@r@ciei.Decedat la venerabila vârst@ de 94 deani, i se vor face funeralii na]ionale, cuparticiparea pre}edintelui Jacques Chirac.Fran]a r@mâne Fran]a, indiferent desprece vorbim. Aproape ^n întreaga - ]ar@,într-o situa]ie efectiv mizer@, în primii anide dup@ r@zboi, s@r@cie, cozi, umilin]e - aufost }i sunt aprecia]i în mod deosebitcei care s-au ridicat }i au luptat pentrumai bine nu doar pentru ei, ci pentruto]i. Or, abatele Pierre a reprezentat }ireprezint@ o remarcabil@ figur@ în con-struc]ia social@ institu]ional@, în con-struc]ia }i dezvoltarea unei solidarit@]iumane în spiritul celor mai bune tradi]iifranceze, de la ilumini}ti trecând prin}coala fiziocrat@, prin arealul marilor per-

sonalit@]i ale revolu]iei franceze de la1789, prin perioada napoleonian@, prinrevolu]iile }i mi}c@rile care au urmat,prin întregul spectru al socialismuluifrancez }i nu numai... Na]iunea „}i-ascos }i î}i scoate p@l@ria” în fa]a aces-tui mare francez, în fa]a acestui mareom, dovedit astfel }i în timpul vie]ii, dar,iat@, mai ales dup@ moarte, timpul celeimai veridice recunoa}teri a valoriina]ionale, sociale, umane...Seara, r@sfoiesc num@rul pe ianuarie2007 al revistei „L’Histoire”, publica]iede cultur@, cu o larg@ gam@ problema-tic@, utilizând istoria pentru a p@trundemai bine meandrele actualit@]ii }i, maiales, ale perspectivei. Revista se des-chide cu articolul lui Nicolas Baverez,„500 de ani de datorie public@”. Autorul,economist }i istoric, cunoscut specialistîn domeniu, î}i exprim@ marea îngrijo-rare pentru actuala – „}i dezastruoasa”,afirm@ el – supraîndatorare public@ astatului francez, pentru prima oar@ da-toria public@ neîncetând s@ creasc@, înacest timp, în afara oric@ror crize }ir@zboaie. „Explozia datoriei publice deacum apare ca o criz@ a modeluluifrancez”, scrie Baverez. „Criz@ financiar@,deoarece politica constant@ de îndatorareva atinge 100& din PIB în 2015 }i 400&în 2050. Criz@ opera]ional@, deoarecepauperizarea statului merge în paralel cudereglarea performan]elor celor maimulte }i mai importante servicii publice.Criz@ economic@ }i social@, deoareceîndatorarea, datoria public@ nu au fostpuse în serviciul dezvolt@rii }i al coezi-unii sociale, cre}terea în medie anual@a economiei franceze de dup@ 1990situându-se undeva în jur de 1,5&, cuo rat@ de }omaj de 10& din popula]iaactiv@ }i o rat@ de s@r@cie de 15&”, maiarat@ N.B. Care ar fi concluzia desprins@?„Trecerea sub control a datoriei publiceconstituie, deci, o prioritate. În felul tu-turor celorlalte ]@ri dezvoltate, procesultrebuie înso]it de o cre}tere economic@

intensiv@ indisociabil@ reformelor struc-turale, }i, deopotriv@, unor reforme aleinstitu]iei statului fondate pe revizuireaunora din misiunile sale”. S@ ne în]ele-gem: Nicolas Baverez nu este un om dedreapta, ci de centru-stânga. El dore}tearmonizare }i armonie social@, includeîn acest cadru misiuni importante de in-terven]ie ale unor institu]ii statale, darmiliteaz@ pentru ac]iuni menite s@ con-fere o mai mare eficien]@ în acest sens.

Ce mai scrie „L’Histoire”? Publica]iaofer@ cititorilor s@i un amplu dosar cuprivire la „Cum mor civiliza]iile”. Aici,câ]iva speciali}ti de talia unui JaredDiamond, Jean Yoyotte, Christian Du-verger, Maurice Satre, Pierre-AndréTaguieff sau Michel Winock, avanseaz@considera]iile lor cu privire la pr@bu}ireaciviliza]iilor, printre care „sfâr}itul” civi-liza]iilor egiptean@, maya, roman@, între-barea stãruitoare fiind de tipul „declin”sau „muta]ie”? Este interesant, de exem-plu, de remarcat astfel c@ civiliza]ia„Maya” s-a pr@bu}it – o ipotez@ cu mari}anse de real – prin confruntarea dintrecre}terea de popula]ie }i resursele ali-mentare, ceea ce a impus desp@duriri }i„batjocura” naturii, proces din urm@ cuefecte }i mai catastrofale pentru popu-la]ia maya. „Ideea de decaden]@ are eaîns@}i o istorie, aproape paralel@ cu ceaa progresului: între universul reprezen-t@rilor }i real, ecartul este sensibil”, men-

]ioneaz@ unul dintre autori. „Dar profe]iinefericirii nu }i-au spus înc@ ultimul cu-vânt, se arat@ mai departe. Revenind înrealitatea noastr@, iat@-ne în fa]a unei noiamenin]@ri, mult mai radicale. De aceast@dat@, planeta întreag@ este în joc. Iarpericolul vine din distrugerea mediului.Umanitatea, antrenat@ într-o curs@ înaintegenerat@ de be]iile sale prometeice, vacunoa}te ea destinul tragic al uneiimense Insule a Pa}telui? ...Autodistru-gerea planetar@ ne va fi fatal@?” R@spun-sul la astfel de chestiuni are umor: „Vom daimens pentru a putea citi, asupra aces-tui punct, spusele istoricilor din secolulurm@tor. Dac@ acesta va mai fi...” Încheiemaceste scurte considera]ii pe o tem@ atâtde incitant@ }i de dramatic@ – prezen-tat@, adeseori, în paginile „EuroeconomieiXXI” }i asupra c@reia vom reveni – cucuvintele faimoase ale lui Valery: „Noiceilal]i, civiliza]iile, noi }tim acum c@ sun-tem muritori”... (va urma)

Dan POPESCU

Itinerar francez (I)

F$nt$na din pia]a Concordiei - Paris

Gara din Rennes

VINERI 26 IANUARIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

RISCURILE GLOBALIZ~RII MARKETING

urmare din pagina 1Dintre ini]iativele promovate în cadrulForumului Economic Mondial, amintim:Global Health Initiative (Ini]iativa Global@în domeniul S@n@t@]ii), care are ca obiec-tiv facilitarea }i stimularea angajamen-tului sectorului privat în combatereaHIV/SIDA, tuberculozei }i malariei; Di-saster Resource Network (Re]eaua Re-surselor în caz de Dezastre), care î}ipropune facilitarea mobiliz@rii resur-selor comunit@]ii de afaceri în benefi-ciul persoanelor afectate de dezastre;Humanitarian Relief Initiative (Ini]iati-

va Ajutorului Umanitar) are ca misi-une amplificarea impactului ajutoarelorumanitare din partea sectorului privat,mai ales prin ini]ierea unor partene-riate public-private; Global EducationInitiative (Ini]iativa Global@ pentruEduca]ie) î}i propune facilitarea acce-sului la educa]ie a copiilor, în stateprecum Iordania, Egipt }i Rajahstan;Global Risk Network (Re]eaua Glo-bal@ pentru Risc), are ca scop colabo-rarea cu parteneri strategici }i din do-meniul academic, pentru a identifica }ievalua riscuri globale ce pot ap@rea.S-au stabilit 23 de riscuri, iar 12 din-tre acestea au crescut ca intensitate.În raportul publicat în cooperare de com-

pania de reasigurare elve]ian@ "SwissReinsurance", compania de brokerajMarsh&McLennan Cos, Citigroup, dar}i Centrul Wharton School Risk, dinPennsylvania, SUA, intitulat „RiscurileGlobale ale anului 2007", sunt sinteti-za]i principalii factori de risc ai aces-tui an. Din lista de amenin]@ri econo-mice, de mediu, geopolitice, sociale }itehnologice, raportul a subliniat gravi-tatea riscului modific@rilor climatice, con-siderat ca "una dintre provoc@rile defi-nitorii ale secolului XXI". Al]i factori derisc sunt întreruperi ale furniz@rii de ener-gie cauzate de conflictele legate de pre]ulpetrolului, problemele economiei chineze,crize fiscale cauzate de cre}terea de-mografic@, îndator@ri excesive, cata-strofe naturale, precum furtunile tro-picale, terorismul interna]ional, prolife-rarea armelor de distrugere în mas@,r@zboaie interstatale }i civile, politicileeconomice ale globaliz@rii, instabilita-tea din Orientul Mijlociu, pandemii, boliinfec]ioase în ]@rile în curs de dezvoltare.În fa]a acestor probleme, Angela Merkel,cancelarul Republicii Federale Germania,care de]ine pre}edin]ia U.E. }i G8 î}iexprim@ convingerea c@ acest forums@ fundamenteze decizii care s@ ajuteîntreaga comunitate a planetei s@ rea-lizeze condi]iile prin care to]i oameniis@ devin@ câ}tig@torilor ai procesuluide globalizare.Astfel, întâlnirile ce vorurma, fie la nivelul U.E., fie în cadrulG8 î}i vor concentra aten]ia asuprag@sirii unor noi solu]ii pentru com-baterea înc@lzirii climatice }i garanta-

rea securit@]ii energetice.Klaus Schwab sper@ ca aceas@ reuni-une s@ conduc@ la con}tientizarea pro-blemelor cu care se confrunt@ ome-nirea în prezent, cum ar fi înc@lzireaglobal@ a climei sau asigurarea secu-rit@]ii energetice, precum }i stabilireaunor posibile solu]ii în acest sens.Premierul Toni Blair sus]ine c@ aceast@reuniune are loc „într-un moment critic,

la nivel interna]ional, în ceea ce prive}-te comer]ul, modific@rile climatice }iAfrica.” În concep]ia sa, discu]iile din-tre leaderii interna]ionali ar putea con-tura elementele ce vizeaz@ cadrul post-Kyoto, care ar putea fi adoptat în cadrulreuniunii G8, reînceperea negocierilorîn cadrul Organiza]iei Mondiale a Co-mer]ului }i îndeplinirea promisiunilorf@cute Africii în 2005.

Modificarea ecua]iei puterii }i noile riscuri

În urm@ cu ceva timp, într-unul dintrearticolele mele, m-am mai oprit asupratemei marketing electronic; revin, înacest num@r, cu alte aspecte legate demarketingul digital, aceasta, pentru asublinia actualitatea }i amploarea pe carea luat-o fenomenul la nivel mondial,tendin]@ care devine vizibil@ }i pe pia]aromâneasc@.Internetul este un domeniu extrem dedinamic, ce a cunoscut în ultimii ani odezvoltare, la nivel global, spectaculoas@.În România, cu toate c@ decalajul fa]@de ]@rile dezvoltate este destul de mare,Internetul atrage tot mai mult aten]iaspeciali}tilor din diferite domenii. Firmeledevin interesate de acest instrument,pentru a-}i face cunoscute }i pentru a-}i cre}te vânz@rile, iar persoanele fizicepentru a-}i u}ura munca în achizi]ionareaproduselor }i serviciilor necesare, înc@utarea unui loc de munc@ }i comuni-carea cu ceilal]i.Al@turi de marketingul tradi]ional, o nou@tendin]@ a început s@-}i fac@ sim]it@ totmai tare prezen]a în ultimul an pe pia]aautohton@: marketingul online. În ulti-mul timp, clien]ii au început s@ fie totmai deschi}i c@tre noile canale de co-municare }i s@ pretind@ servicii integrate}i complexe de la agen]iile de publici-tate cu care lucreaz@. La nivel mondial, zona de marketing digi-tal este din ce în ce mai important@.Fiind o societate în tranzi]ie, exist@ posi-

bilitatea ca noi s@ s@rim unele etape }is@ d@m mult@ amploare acestui dome-niu. Modul }i ritmul în care se dezvolt@Internetul, în prezent, reprezint@, dup@opinia celor mai mul]i speciali}ti în co-municare, cea mai important@ provocarecu care se confrunt@ companiile din mo-mentul în care televiziunea a ap@rut casuport media. Participan]ii importan]i de pe pia]aromâneasc@ de publicitate iau în consi-derare tot mai mult acest domeniu, f@r@îns@ a minimaliza importan]a marketingu-lui tradi]ional.Programele de marketing dezvoltate înmediul digital presupun costuri mult maimici decât cele ale campaniilor comuni-cate prin media tradi]ionale. Un alt avan-taj al acestui canal îl constituie posibi-litatea studierii comportamentului celuicare viziteaz@ pagina de Internet, am@sur@rii timpului pe care acesta îl pe-trece citind con]inutul sau folosind anu-

mite servicii. Dezvoltarea permissionmarketingului (comunicarea unor mesajec@tre consumator cu permisiunea aces-tuia) este foarte important în expansi-unea publicit@]ii în mediile digitale. Acestgen de publicitate bazat de permisiuneschimb@ total modalitatea de comuni-care a agen]iilor de publicitate. Consu-matorul accept@ un mesaj, doar dac@ re-spectivul mesaj are un con]inut valorossau folositor. Expansiunea mediului digital, ca suportpentru activit@]ile de marketing desf@-}urate de companii, este posibil@ }i caurmare a cre}terii pre]urilor relativ sc@-zute acum ale spa]iului TV, ceea ce vadetermina c@utarea unor canale alter-native de comunicare. În plus, comuni-carea integrat@ de marketing este tot maides folosit@, iar clien]ii vor astfel de cam-panii de la agen]iile lor (care s@ realizezecomunicarea complet@ cu oamenii). Se vorbe}te tot mai mult, în ultimul timp,

despre publicitate online }i marketingdigital. Speciali}tii numesc digital tot cepresupune programare, func]ioneaz@ peun suport magnetic }i se transmite peun canal electronic. Pornind de aici, on-line-ul este inclus în digital. „Companiilecare utilizeaz@ tactici de marketing digi-tal sunt mult mai concentrate pe ceea ceî}i doresc clien]ii lor. Iar asta înseamn@a-i cunoa}te îndeaproape, atât ca utiliza-tori de produse/servicii, cât }i ca obi-ceiuri }i/sau comportamente de navigarepe Internet” (e de p@rere {tefan Iordache,Chief Operating Officer la Leo Burnett). Pe pia]a româneasc@, bugetele alocatemarketingului digital sunt relativ mici.Pia]a de publicitate online, de exemplu,de}i cunoa}te o evident@ explozie, abiaa dep@}it 5 milioane de euro în 2006.Începând cu acest an, se a}teapt@ cabugetele alocate marketingului digital s@creasc@, odat@ ce clien]ii vor deveni totmai mult interesa]i de acest domeniu.

Dar, înainte de a stabili ponderea pe careinten]ioneaz@ s@ o aloce în bugetul demarketing, e important de }tiut care suntprincipalele direc]ii în care, în opinia pro-fesioni}tilor americani, Internetul î]idemonstreaz@ eficien]a:

Identificarea de noi clien]i;Notorietate de brand }i recunoa}tere;Consolidarea rela]iilor cu clien]ii;Generarea de trafic pe site-urile orga-

niza]iilor;Educarea consumatorului;Customer service;Promovarea evenimentelor, etc.

Agen]iile de publicitate sunt nevoite s@duc@ comunicarea brandului acolo undese afl@ consumatorii, iar ace}tia sunt totmai prezen]i online, pe site-uri, pe blo-guri sau pe telefonul mobil, care se trans-form@ în canalele de comunicare dominante.În avalan}a de informa]ii care înso]escîn mod legal produsele, numai creativi-tatea va mai putea atrage aten]ia }i, im-plicit, va putea vinde. Mintea cump@-r@torului va deveni incapabil@ s@ mai pro-ceseze atâtea informa]ii privind calitateaproduselor, a}a încât numai încredereaîn branduri îl va putea determina s@adopte o ac]iune sau alta. Publicitatease va converti tot mai mult în art@ }ipentru a sc@pa de amenin]area orga-niza]iilor de consumatori. Ca tendin]@ pentru 2007, ca urmare aintegr@rii României în Uniunea European@}i alinierii la standardele europene, mar-ketingul digital va cunoa}te o dezvoltareputernic@. Aceasta fiind sus]inut@ într-oanumit@ m@sur@ de ie}irea ]ig@rilor depe outdoor, ceea ce va face ca o mareparte din buget s@ se reorienteze c@tremediile alternative de comunicare. Agen-]iile de publicitate care au conturi în spe-cial pe b@uturi tari }i tutun vor miza pemediul online, pentru c@ nu mai potajunge la consumator, prin intermediulteleviziunii }i outdoor-ului, din cauza le-gisla]iei UE.

Digitalul - noua tendin]@ în marketing

drd. CAMELIA APOSTU

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial

Imagine de sezon din Davos - Elve]ia

Anul trecut, Comisia European@ a pre-zentat un raport cu privire la barie-rele impuse pe pia]a muncii de c@tre"vechii" membri ai UE fa]@ de nou-veni]i, bariere prin care a fost limitataccesul muncitorilor din Est, la sluj-bele Vestului. Potrivit raportului, extin-derea de la 1 mai 2004 nu a generat unaflux masiv de cet@]eni cehi, unguri saupolonezi pe pie]ele muncii din Vest,motiv pentru care impunerea acestorrestric]ii nu a f@cut decât s@ încu-rajeze munca la negru. Raportul evi-den]ia la vremea respectiv@ o nou@ di-vizare pe harta Europei, ^ntre "vechii".Exist@, practic, dou@ tabere: de o partese afl@ Suedia, Irlanda }i Marea Brita-

nie, ]@ri care, din 2004, au ridicat oricefel de restric]ii aplicabile muncitorilorveni]i dinspre noii membri estici aiUniunii. De cealalt@ parte, restul de12 state, care au instaurat m@suri }iproceduri extrem de restrictive de admi-tere a muncitorilor din est, cu excep-]ia celor proveni]i din Malta }i Cipru.Cu toate str@daniile Comisiei Euro-pene de a ar@ta beneficiile deschideriiaccesului pe pia]a muncii, beneficii no-tabile ^ntre care }ansa sus]inerii uneicre}teri economice pe termen lung,crearea de noi ^ntreprinderi, dezvol-tarea sectorului imobiliar, reducereapie]ei negre a muncii, acoperirea insu-ficien]elor din anumite sectoare, cei 12continu@ s@ priveasca cu reticen]@ for]ade munc@ ieftin@ din Est. %n acest fel^ns@, dup@ cum, observa cotidianul fran-cez Le Figaro, protec]ionismul "vechilor"membri tinde s@ se transforme ^ntr-odiscriminare a esticilor. Potrivit unui altraport din toamna anului trecut, alB@ncii Mondiale, migra]ia muncitorilordin opt din cele zece state membrecare au aderat la Uniunea European@în 2004, c@tre cele 15 ]@ri deja membeale Uniunii a generat serioase proble-me economice ]@rilor din care provin.

Deficitul de for]@ de munc@ înregis-trat astfel dup@ plecarea masiv@ a mun-citorilor, în special necalifica]i, a deter-minat statele afectate, potrivit rapor-tului, s@ se orienteze c@tre atragereafor]ei de munc@ ieftin@ din alte statenemembre. Ar fi vorba deci, de un altgen de migra]ie ce nu va ocoli Româ-nia, a}a cum recunosc autorit@]ile. Po-trivit B@ncii Mondiale afluxul de munci-tori din opt state din cele zece care auaderat în 2004, c@tre statele cu o eco-nomie dezvoltat@ a avut un impact semni-ficativ asupra ]@rilor de origine a munci-torilor. Masiva migra]ie a muncitorilor,

spune acela}i raport, poate conducela o criz@. Deja sunt semne vizibileîn ]@rile baltice }i Polonia. Raportulspune c@ pe de-o parte, avem de-aface cu o sc@dere a economiei ]@rilorde unde pleac@ masiv muncitorii }i im-plicit cu un deficit de for]@ de munc@în anumite domenii. Pe de alta, dincauza acestui deficit ]@rile de undemare parte a muncitorilor au migratspre ]@ri care pl@tesc mai bine, au în-ceput s@ atrag@ for]@ de munc@ ieftin@din alte state care nu fac parte dinUniunea European@ }i unde nivelul detrai este sc@zut. E un fenomen care a

început s@ prind@ contur tot mai mult}i în România. num@rul celor care auplecat la munc@ în str@in@tate a crescutcu 17 procente. Cifrele neoficiale arat@c@ în str@in@tate muncesc în jur de 2milioane de români. Cei mai mul]i f@r@calificare }i f@r@ studii superioare, ceeace a f@cut ca România, la rândul ei, s@ seconfrunte cu un deficit de for]@ munc@pentru posturile unde nu e nevoie depreg@tire special@. Raportul B@ncii Mon-diale vine pe fondul controverselor le-gate de posibila migra]ie masiv@ a munci-torilor români }i bulgari, dup@ aderarec@tre statele mai dezvolate ale Uniunii.

PIA[A MUNCII ESEU VINERI 26 IANUARIE 20076

Migra]ia de la Est, la Vest, între restric]ii }i libert@]i

„Tot ce exist@ }i va exista arepe lume un rost”

Ne plac oamenii care gândesc cu rost;care vor s@ cunoasc@ adev@rul; nu ceiîn]elep]i dar care sunt stin}i suflete}te.Nelini}tile con}tiin]ei trebuie s@ duc@undeva. }i duc, pentru acela care }tiece vrea. Unii apar]in celor care vor s@cunoasc@ adev@rul pentru a-l realiza,unii merg spre esen]e, dar omul concret}i complet apar]ine acestei lumi, iar}tiin]a trebuie s@ fie st@pâna vie]ii, p@-truns@ fiind de cele mai înalte scopuri}i valori ale vie]ii. Deja oamenii au în-ceput s@ se vad@ altfel; î}i face loc onou@ viziune a ordinii universale, înte-meiat@ pe speran]@ }i pe datele îmbu-cur@toare ale }tiin]ei }i tehnicii. {i pentrua înlocui priorit@]ile istorice înghe]ate cupriorit@]ile logice }i suflete}ti, pentru anu mai a}eza omul cu triste]ea metafizic@,ne pliem tot mai mult cu dezvoltareaampl@ a }tiin]ei }i tehnicii. O cultur@spiritual@ str@lucit@, lipsit@ de o baz@material@, ne umple de triste]ea ne-putin]ei. La baza marilor crea]ii spiri-tuale st@ revolu]ia }tiin]ific@ }i tehnic@modern@ }i în aceasta g@sim r@d@cinanivel@rii raporturilor dintre oameni. Exist@ un nou ”real”, dar numai în sensulnuan]elor - adic@ vorbim despre pozi]ianoastr@ într-un univers schimb@tor.Suntem în mijlocul lucrurilor care

uimesc }i provoac@ prin dinamica loratotcuprinz@tore. Nu le putem nici cu-noa}te cu certitudine, nici ignora, pentruc@ lumea din care facem parte nu estecrea]ia noastr@. Ca o prism@ transparent@ vedem luminaprimit@ }i reflec]iile sale, tulburate deformele din@untru }i dinafar@. Minteale combin@ }i le compar@, se }i încurc@în multitudinea abstrac]iilor, confuziilor}i p@rerilor. Avalan}a gândurilor ascundede multe ori ordinea desf@}ur@rii lor, iaratitudinea modern@ se îndreapt@ sprest@pânirea lucrurilor. Cunoa}terea uman@ poate dobândi di-mensiuni ce o apropie de realitate, iarnumai printr-o tr@ire autentic@ în toatesensurile se poate ajunge la o dezvol-tare material@ }i spiritual@ înc@ neb@-nuit@. În gândire este necesar@ unificareafenomenelor pentru a ajuta în]elege-rea lor, precizia descrierii, u}urin]a me-mor@rii. Armonia se ascunde în spatelemi}c@rii, aparen]ei, închipuirii, schimbareaoferindu-ne înnoire }i riscul tr@irii tu-turor aspectelor esen]iale, dar }i în}el@-toare pe care le aduce jocul nuan]elor,cu bucuriile }i dezam@girile produsede încerc@rile noaste de a ne afirmatot mai mult }i mai des. Când vorbim despre „filozofia nuan]elor”re]inem termeni ca: ra]iune, gust, mi}-care, schimbare, limit@. Gândim spremi}care, spre schimbare, spre altceva.Nu orice nelini}te interioar@ a omuluiduce la crea]ii spirituale. Un om nec@jitare doar dou@ ie}iri: sc@parea de neca-zuri sau jocul pe loc, otr@vit de am@-r@ciune. Ra]iunea nu trebuie confun-dat@ cu inteligen]a. Trei întreb@ri artrebui în]elese, atunci când vorbim denelini}ti: “ Ce pot s@ }tiu? Ce trebuies@ fac? Ce pot spera?“.Cu ajutorul ra]iunii, omul poate dis-cerne adev@rul de eroare, justul de injust,pune ordine în pasiuni, î}i întinde afec-

]iunile f@cându-le sociale }i universale.Natura este interpretat@ din ce în cemai just }i mai subtil; certitudinileomului sunt tot mai clare. Trecutulîncepe s@ fie v@zut prin viitor. Zona ra]ional@ este totu}i înf@}urat@într-un imens necunoscut. În procesulde nivelare a raporturilor dintre oamenig@sim misterul care înf@}oar@ începutul}i sfâr}itul lucrurilor. Oamenii devinmai mode}ti când, odat@ cu pierdereaprivilegiilor legate de puterea material@,sunt pu}i în fa]a neputin]ei de a cunoa}tecauzele lucrurilor. Fiindc@ acestea nupot fi situate în@untrul lor, ci în afar@.Ce bine ar fi dac@ ne-am cunoa}te penoi în}ine }i toate fenomenele în des-f@}urarea lor! Atunci, ne-am juca cutreptele des@vâr}irii noastre!Lan]ul cauzelor }i întreb@rilor scepticeia sfâr}it prin acceptarea principiului ra-]iunii suficiente, situat undeva în mis-terul începutului.Sim]ul valorii este gustul, cu r@d@ciniîn afara noastr@. Gustul se remarc@prin leg@tura sa intim@ cu realitatea,iar la un anumit nivel al experien]eiacesta dep@}e}te formele pure ale per-cep]iei fizice, spa]iul }i timpul. Astfel,avem posibilitatea s@ apreciem directcon]inuturile.Gustul ghideaz@ ra]iunea în c@utareaîntregului, deci permite aprecierea ar-moniei }i rafinamentul actelor sauobiectelor valorizate. Gustul dobânde}teca }i ra]iunea valen]e etnice }i demni-tatea unei facult@]i în sensul unei apti-tudini umane. Subtile }i imediate, pecând înclina]iile }i prejudec@]ile noastresunt consolidate prin repeti]ie, gusturilesunt spontane. Atunci, când ni se to-cesc sim]urile sau nu mai g@sim timps@ nuan]@m deprinderile }i obiceiurile,acestea se substituie brusc gusturilor.Astfel se provoac@ confuzii unde bana-litatea se manifest@ f@r@ ezitare. Gustul

cap@t@ un rol educativ ajutându-ne s@evit@m jocul superficial, iluzoriu, întâm-pl@tor, banal. Gustul are r@d@cini în noi }i în afaranoastr@. El merge de la materialitateafiziologic@ pân@ în zona ideal@ a va-lorilor spirituale. Ne mi}c@m de la “Fi-ziologia gustului ”cea a lui B. Savarinpân@ la “Templul gustului” lui Voltaire.Gustul cuprinde: bunul sim], tactul,geniul, stupiditatea (lipsa de gust). Pringust discernem valorile, frumuse]ile }idefectele din operele spiritului }i încrea]iile artei. Imagina]ia creeaz@, iargustul respinge, adopt@ sau schimb@.Uneori este nesigur }i r@t@cit; dar eleste acela care se simte cel mai bine}i se explic@ cel mai pu]in; Gustulpoate identifica adev@rul dac@ admitemexisten]a intui]iei pure. Dac@ intuitiv putem în]elege, nu putemdefini obiectele contemplate prin pre-dicatele lor negative sau pozitive. Noiafirm@m }i neg@m, mi}cându-ne ra]io-nal în@untrul legii contrariilor; tr@irea}i inspira]ia, oricât de subtile ar fi, nune pot scoate din anticamera cunoa}terii.Poate c@ evolu]ia va permite gustuluinu doar intrarea ira]ional@ în sferaadev@rului, a binelui }i frumosului, ci }i

contopirea lui cu ra]iunea, ale c@rei sim-boluri s@ se topeasc@ în în]elegere, ocontopire a „mediatului” }i a „ime-diatului”. Câteodat@, este mai pl@cut s@ tr@ie}tiîn@untrul lucrurilor decât în afara lor.Bucuria tr@irii nuan]elor este mereuactual@ pentru c@ încerc@m mereu s@abord@m unitar probleme, cu revela]iarealit@]ii p@truns@ de energii. Alunecând printre aparen]e, realit@]i}i fic]iuni, ajungem la omul european,a c@rui curiozitate }i dorin]@ de cuce-rire l-au dus la crearea unei culturi com-plexe. Vorbim acum de omul care seîntâlne}te cu sine însu}i în cuceririlesale, care dispre]uie}te r@t@cirea filo-zofic@ în lumea obiectelor ideale, de}itrebuie s@ recunoa}tem c@ genera-liz@rile lui n-ar fi fost posibile f@r@ spe-cula]iile marilor gânditori. Lumea modern@aduce peisaje în care pled@m pentrudezvoltarea nelimitat@ a }tiin]ei }i a teh-nicii, aici se dezvolt@ spa]iul polidimen-sional, aici totul se vrea a fi exactitate}i pruden]@. {i totu}i... o lume a esen]elor, a dorin-]elor va fi oricând chemat@ spre sufle-tul nostru ca o continuare ce nu seva sfâr}i..

dr. Adriana VIN[EAN

Continuare la infinit...

De ce nu ne vor vesticii muncitorii }i munca?Fenomenul migra]iei for]ei de munc@ a divizat hartaEuropei ^n dou@ tabere, cu opinii diferite legate derestric]ii }i libert@]ile ^n acest domeniu. Motiva]iile suntdiverse, experien]a valului precedent de ]@ri care auaderat la UE fiind unul dintre instrumentele care ori-enteaz@ atitudinea vesticilor fa]@ de muncitorii rom$ni.

Iulia NAGY

BURS~ DOB#NZIVINERI 26 IANUARIE 2007 7

În prima sesiune a s@pt@mânii în curs,bursa sibian@ a evoluat pe „verde”, cota-]iile înregistrând în corpore aprecieri. Peacest fond ascendent, lichiditatea a urcat lacota de 28.660 contracte futures }i op-tions, num@rul tranzac]iilor consemnatefiind de 3454. Ca valoare, suma total@corespunz@toare volumului men]ionat s-a ridicat la peste 92,8 milioane de lei.Despre sesiunea din 22 ianuarie, un bro-ker din pia]@ a declarat: „ Am asistat lao sesiune în care cre}terile pre]urilor,survenite dup@ o perioad@ mai extins@de deprecieri, au fost de natur@ a creao not@ optimist@ }i în pia]a futures, maiales pentru speculatorii pe pozi]ii decump@rare. Raportat la lichiditate, aces-ta a atins din nou un nivel foarte bun.”Cele mai importante cre}teri s-au înre-gistrat pe pie]ele cele mai lichide, anumeDESIF 2 }i DESIF 5. Respectivele ac-tive suport au fost „sarea }i piperul”tranzac]iilor dobândind împreun@ o pon-dere de circa 93& din rulajul zilei. Primascaden]@ a anului a fost cea mai lichid@.DESIF 2 martie s-au f@cut remarcate prin15.443 contracte }i printr-o cre}tere de13,1 bani. Cu 10.724 contracte DESIF 5au ocupat locul doi în ierarhia zilei. Dintreacestea, 97,4& au revenit scaden]eiapropiate pentru care pre]ul de cotarecifrat la 3,63 lei/ac]iune indica o cre}terede 13,9 bani. Pentru cea dea doua sca-den]@ din an, anume iunie DESIF 2 va-lorau 3,55 lei/ac]iune, pre] în urcare cu13,24 bani iar DESIF 5 au fost cotate la3,8075 lei/ac]iune, pre] în cre}tere cu9,25 bani. Pe segmentul bancar DETLVau continuat s@ fie remarcatele pie]ei, cuechivalentul a peste un milion de ac]iunitransferate.

În 24.01, volum }i valoarerecord pe anul în curs

Sesiunea de tranzac]ionare de mar]i afost pentru bursa sibian@ una în care aie}it din nou în eviden]@ faptul c@ in-vestitorii care uziteaz@ instrumentele de-rivate pentru plasamentele lor continu@}i în 2007 s@ manifeste acela}i interesridicat c@tre acestea. Prin urmare, amasistat la cea mai bun@ }edin]@ de pân@acum a anului, fiind încheiate peste41.800 contracte cu o valoare de circa137 milioane lei adic@ 40,3 milioane euro.Conform, Mirabelei Coss, broker la SSIFBroker Cluj, mar]i, „s-a înregistrat ceamai volatil@ }edin]@ de tranzac]ionare dela începutul anului }i, pe fondul diverselor}tiri ap@rute, cota]iile au fluctuat circa1500 lei vechi”. Raportat la produselederivate, a atras aten]ia în mod specialcontractul DESIF 2, activ suport care agenerat de unul singur 54,2& din rula-jul total al pie]ei futures. Tranzac]iile peDESIF 2 au condus la un volum de22.573, contracte echivalente a 22,5 mili-oane de ac]iuni, volum care raportat laun singur produs este unul mai multdecât remarcabil. Pentru o singur@ sca-den]@, mai exact cea din martie au fostîncheiate 22.197 contracte pe derivateleSIF 2 a c@ror pre] a sc@zut cu 10,09 banipân@ la valoarea de 3,2201 lei/ac]iune.Tot pe sc@dere au închis DESIF 2 iuniecare au sc@zut cu 10 bani, valorând lafinalul zilei 3,45 lei/ac]iune. DESIF 5 aucontribuit cu 15.833 contracte la do-mina]ia segmentului SIF. În cazul lor, co-borârile de pre] au atins nivelul de 11,46bani, pentru scaden]a apropiat@ }i 9,25bani, pentru jum@tatea anului. Conformacestor date, pre]urile de cotare ale DESIF5 s-au plasat la 3,5154 }i 3,715 lei/ac]iu-ne, în raport cu cele dou@ scaden]e.Derivatele pe ac]iunile SIF Transilvaniaau confirmat }i ele sc@derile, închizândla valori inferioare pentru toate termenelepentru care au fost transferate. Despreevolu]ia pre]urilor }i a pie]ei derivatelor,Mirabela Coss a mai declarat: „Cu toatec@ din pia]@ nu au lipsit cump@r@rile,s-a putut observa, înc@ de la începutul}edin]ei, o presiune destul de mare lavânzare”. Un alt eveniment remarcabila fost egalizarea cota]iilor futures-spot,basis-ul ajungând la zero, iar pentru câte-

va momente devenind chiar negativ.„Astfel de momente sunt cruciale în de-terminarea direc]iei viitoare a pre]urilor”a mai declarat brokerul clujean. În lipsa de la tranzac]ionare a derivatelorpe TLV, unele din obi}nuitele locurilorfrunta}e, locul trei a revenit contractelorDERRC. Pentru acestea s-au încheiat1575 contracte, cel mai bun nivel atinsde derivatele pe ac]iunile Rompetrol înacest început de an. DERRC au evolu-at pe un traseu diferit fa]@ de majori-tatea derivatelor, astfel c@ în cazul loram asistat la cre}teri pe ambele scaden]eintrate în aten]ia juc@torilor.

Lichidiatea se men]ine ridicat@

Dup@ stabilirea maximului pe 2007, însesiunea de mar]i, Bursa din Sibiu s-amen]inut, }i în cea de-a treia }edin]@ as@pt@mânii, la nivel ridicat de lichiditate,ilustrat de cele peste 31.000 contractefutures }i options încheiate din 3720tranzac]ii. Ca valoare, a fost atins@ cotade 99,7 milioane lei, care reprezint@ 29,3milioane de euro. La închidere, majori-tatea cota]iilor se plasau la cote valoricesuperioare fa]@ de ziua anterioar@, astfelc@ derivatele au recuperat din sc@deriledin 23.01. „Dup@ ce, în primele minute,pia]a a mers în sens negativ }i se p@reac@ aceasta va fi direc]ia zilei, pre]urile}i-au revenit }i am asistat, pe parcursulzilei, la o urcare continu@. Pe acest fond,speculatorii intra-day, nelipsi]i din pia]asibian@, au beneficiat de teren demanevr@. Pe final, s-a putut observa fap-tul c@ pia]a s-a închis pe plus, în com-para]ie cu }edin]a anterioar@, dar peminus fa]@ de maximul zilei”, a declaratMinodora Budin, directorul sucursaleiSibiu a Nova Invest. Segmentul SIF sa impus din nou, prinderivatele pe ac]iunile SIF 2 Moldova }iSIF 5 Oltenia. Pe DESIF 2, a fost rulatechivalentul a circa 16,8 milioane deac]iuni, iar pe DESIF 5 echivalentul amai mult de 11,3 milioane. Remarcates-au mai f@cut }i DETLV care, revenitela tranzac]ionare, au atras un volum deaproape 2 milioane ac]iuni transferate.Scaden]a martie a de]inut din nou primplanul cu o pondere 98,28& din volu-mul total. Se deta}eaz@ DESIF 2 martiecu 16.670 contracte }i DESIF 5 martie

cu 11.129 contracte. Chiar dac@ nu cuaceea}i amplitudine ca cele dou@ SIFamintite, }i DETLV martie s-au men]inutîn top cu 1865 contracte. DESIF 2 mar-tie au fost cotate la 3,291 lei/ac]iune încre}tere cu 7,09 bani iar DESIF 2, iunievalorau 3,49 lei/ac]iune, în urcare cu 4bani. DESIF 5 au beneficiat de urc@ri de9,46 }i 8,5 bani fiind cotate la 3,61 }i3,8 lei/ac]iune pentru scaden]ele din mar-tie respectiv iunie. Atât pe DESIF 2 cât}i pe DESIF 5 au fost încheiate tranzac]ii}i pentru scaden]a septembrie. Dac@DESIF 2 septembrie s-au ab@tut de latraseul zilei pierzând 1,7 bani }i închizândla 3,61 lei/ac]iune, DESIF 5 septembrieau crescut cu 3,2 bani }i au fost co-tate la 3,883 lei/ac]iune. Ultimele tran-zac]ii cu DETLV au fost efectuate la1,108 lei/ac]iune pentru scaden]a apropi-at@ }i 1,15 lei/ac]iune pentru jum@tateaanului, pre]uri care indic@ aprecieri detrei bani pentru ambele date. În sectorulpetrolier, emiten]ii pe care sunt disponi-bile contracte futures, anume „Rompe-trol” }i „Petrom” au evoluat miercuri pedirec]ii diferite. Astfel, pentru DERRCs-au consemnat cre}teri de 0,12 }i 0,07

bani pentru martie }i iunie, pre]urileajungând la 0,1066 }i 0,1085 lei/ac]iune.În schimb pentru DESNP pre]urile aucoborât cu 0,32 }i 0,35 bani pentruprimele dou@ scaden]e din an astfel c@pre]urile de cotare au ajuns la 0,6203 }i0,6329 lei/ac]iune.

Sesiune suspendat@ ca form@ de protest Joi 25 ianuarie BMFMS a decis sus-pendarea timp de 60 de minute a tran-zac]iilor cu instrumente financiare de-rivate pe pia]a reglementat@ administrat@de SC BMFM SA SIBIU, între orele10.00 – 11.00. M@sura a fost adoptat@ca form@ de protest referitoare la modulîn care este perceput impozitul pe câ}ti-gurile participa]ilor din pia]a de capital.“ Prin acest protest dorim s@ tragem unsemnal de alarm@ }i s@ semnal@m fac-torilor de r@spundere c@ modul în carese realizeaz@ acum plata impozitului nueste unul corespunz@tor” a declaratpre}edintele BMFMS, dl Teodor Ancu]a.In 25 ianuarie 2007 sesiunea de pre-de-schidere s-a desf@}urat între orele 10.30– 11.00, iar sesiunea de tranzac]ionareîntre orele 11:00 – 16:00.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Instrumentele derivate, intens tranzac]ionate

urmare din pagina 1Cre}terea dobânzilor la depozite astimulat economisirea, iar reducereacostului creditului este primit@ binede investitori sau de doritorii de cre-dite personale de consum sau imo-biliare. Banca Na]ional@ se str@-duie}te s@ mai limiteze apetitul cre-ditului }i în bun@ m@sur@ de aici vineo parte a contrapresiunii care faceca dobânzile s@ se mi}te mai încetdecât a}tept@rile. Dar, atâta vremecât b@ncile puteau depune, f@r@ cos-turi, banii la Banca Na]ional@ cu odobând@ de referin]@ de 8,75&, erailogic s@ se agite pentru credite cucinci procente mai mari, dar cucosturi }i mai mari. Costuri venitedin rezerve minime obligatorii, dinadministrare }i din tot comporta-mentul bancar mereu scump încondi]iile expansiunii contra costprin care trec b@ncile. Anul acesta nu va l@sa îns@ dobân-da de referin]@ nemodificat@. 2006a dus cre}terea acestei dobânzi cumai mult de un punct procentualceea ce a f@cut din BNR, în bun@

m@sur@, pu}culi]a bancar@ prefe-rat@. {i, cum b@t@lia cu infla]ia, dar}i presiunea creditului de consum(care se deconta în final tot îninfla]ie) cereau aceast@ m@sur@,BNR s-a v@zut nevoit@ s@ duc@aceast@ dobând@ la 8,75&. Nu vaurma o coborâre brusc@, pentru c@echilibrele se mi}c@ greu, darb@ncile se a}teapt@ la 8,25& sprefinalul anului. O jum@tate de punctprocentual, a}adar, o decizie carepoate fi caracteristic@ pentru pru-den]a decizional@ tipic@ BNR, estemaximum ce poate aduce acest an.De}i, în condi]iile unei înt@riri amonedei }i a unei stabiliz@ri a sis-temului bancar, se pot face pa}imai mul]i în jos, dar o expansiunea creditelor, ce ar urma ca reac]iesecund@ sc@derii dobânzii dereferin]@, ar complica }i a}a cal-culele monetare. A}adar, un alt ar-gument care vine în favoareaevolu]iei dobânzilor în afara con-curen]ei intrinseci bancare.De la începutul acestui an, Minis-terul Finan]elor s-a decis s@ ofere,la rândul s@u, un reper pentru pia]abanilor în România, o pia]@ care

sufer@ de prea pu]ine repere. Primaemisie de titluri de stat dup@ treiani de pauz@ a fost f@cut@ la odobând@ de pu]in peste 6 la sut@.E pu]in, dar în condi]iile în care leula fost moneda cea mai puternic@ înraport cu euro, câ}tigul oferit deaceste procente, se înmul]e}te cuevolu]ia monedei. {i nici o evalu-area nu arat@ devalorizare a leului,chiar dac@ oscila]iile în evolu]ie vorfi dese pe parcursul acestui an. Daratractivitatea acestor instrumente,nu neap@rat pentru aceea}i clien]icare ar umple depozitele bancare,vine inevitabil }i pe fundalul înt@ririileului. Cu mai multe oportunit@]i deplasament (în condi]iile în care BNRprime}te tot mai pu]ini bani la cotaveche) – depozite, titluri de stat -b@ncile vor fi obligate la o u}oar@ajustare a dobânzilor pasive. {i, pen-tru c@ bani exist@ pe pia]@, accesulla credite nu va mai fi – dincolo deconstrângerile BNR – o activitatesimpl@ pentru b@nci. Plecând înc@utarea clien]ilor, b@ncile o vor face}i diminuând dobânzile la credit. Pa}imici, dar fermi. Dobânzi mai mici,pentru c@ va veni }i vremea lor.

E timpul dobânzilor în sc@dereDan SUCIU

Bursa din Praga - Cehia

“Anul 2007 se anun]@ unul ^n care Ro-m$nia ̂ }i va men]ine ritmul de cre}tereeconomic@, singurul risc pe termen scurtconstituindu-l cel provocat de instabili-tatea politic@, care a provocat ̂n Ungariarezultate slabe ale performan]ei econo-mice, ^n ultimii ani, iar acest lucru tre-buie evitat”, a explicat Ionescu, citat deRompres.Coface a confirmat, miercuri, ratingul de]ar@ al Rom$niei la A 4, dar reprezen-tan]ii companiei au admis posibilitatea^mbun@t@]irii calificativului de la A 4 laA 3 p$n@ ^n 2009. Creditul de ]ar@ alRom$niei a crescut de la C, ^n ianuarie

2001, la B + ^n ianuarie 2005 }i la A4, ^n ianuarie 2006.“Cre}terea economic@ trebuie s@ fiesus]inut@ ̂n viitor din cre}terea produc]ieiindustriale, nu doar de expansiunea con-sumului. De asemenea, exist@ pericolul^ncetinirii reformelor din cauza instabilit@]iipolitice. Dac@ vre]i, aceste crize s-aupetrecut ̂n toate ]@rile care au aderat laUniunea European@ dup@ momentulader@rii, ̂ ns@ ele au afectat performan]aunor state”, a explicat directorul gene-ral Coface Rom$nia.Criza politic@ din Ungaria a determinatsc@derea ritmului dezvolt@rii acestei ]@ri,

25 la sut@ dintrecompanii ̂nregistr$ndsc@deri ale cifrei deafaceri ̂n 2005 }i 20la sut@ ^n 2006.Aceast@ ]ar@ a ^nre-gistrat, anul trecut,un deficit bugetar de10 la sut@ }i un de-ficit de cont curentde opt la sut@, Cofacereduc$nd ratingul de]ar@ de la A 2 - la A 3.“Dac@ deficitul buge-tar al Rom$niei estecontrolabil pe termenlung, ^n cazul uneimajor@ri cauzate dediminuarea investi-]iilor ̂n privatiz@ri, amputea s@ ne confrun-t@m cu un risc valu-tar, dac@ dezvoltareaeconomic@ nu e ̂nso-]it@ de cre}terea pro-ductivit@]ii', a explicatCristian Ionescu.Coface estimeaz@ c@Rom$nia va ^nregis-tra o cre}tere econo-mic@ cuprins@ ̂ntre 5}i 6,5 la sut@ ̂n urm@-torii ani. La ora actu-al@, comparativ cu celelalte ]@ri din re-giune, Rom$nia are ratingul de ]ar@ A 4,ca }i Bulgaria, fa]@ de Cehia - A 2,Polonia }i Slovacia - A 3, Slovenia - A 1.Clasa de rating A 4 se refer@ la un istoricmediocru al pl@]ilor, care se poate ̂nr@ut@]idin cauza unui mediu politic ce de dete-rioreaz@, cu repercusiuni asupra mediu-

lui economic. Cu toate acestea, proba-bilitatea de neplat@ este ^nc@ adminisi-bil@, potrivit Coface. Coface calculeaz@ratingul de ]ar@ pe baza a }apte tipuride indicatori: vulnerabilitatea dezvolt@rii,instabilitatea politic@ }i institui]ional@, fra-gilitatea sistemului bancar, criza lichidit@]iimonedei str@ine, gradul de ^ndatorare

extern@ }i vulnerabilitatea fa]@ de capi-talul str@in }i comportamentul de pia]@al companiilor.Compania Coface a fost ̂nfiin]at@ ̂n Fran]a^n 1946, este prezent@ ̂n 93 de ]@ri, areo capitalizare bursier@ de 10 miliardeeuro la sf$r}itul anului 2005, emit$ndratinguri pentru 153 de ]@ri din lume.

ECONOMIA VINERI 26 IANUARIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Ileana ILIE

Instabilitatea politic@ din Rom$nia ar putea afecta ritmul de cre}tere economic@, ^n cazul ^n carecriza politic@ se va prelungi, determin$nd astfel ̂ncetinirea ritmului reformelor, crede Cristian Ionescu,directorul general al companiei de rating Coface Rom$nia.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Coface: Instabilitatea politic@ ar puteaafecta economia rom$neasc@

Farul din St.Anthony Head, dinCornwall - Anglia

Coface Rom$nia estimeaz@ o cre}-tere cu 10 la sut@ a companiilor careau ̂nregistrat profit }i au achitat inte-gral datoriile la bugetul statului, lanivelul anului 2006, comparativ cu2005, datorit@ faptului c@ Rom$niaeste una din pie]ele cu cea mairapid@ cre}tere din zona central }iest-european@.%n 2005, ̂ n Rom$nia, erau 531.849de companii active, 271.531 com-panii profitabile, 315.070 companiif@r@ datorii }i 161.541 companiiprofitabile }i f@r@ datorii. La nivelulanului 2005, 51 la sut@ din compa-niile rom$ne}ti ̂nregistrau profit, 41la sut@ din companii av$nd datorii

c@tre stat. %n total, circa 70 la sut@ dincompanii ^nregistrau pierderi }i/saudatorii la buget. “Aproximativ 40 lasut@ din companiile din Rom$nia vor^nregistra profit ̂n 2006, achit$ndu-}i^n totalitate obliga]iile bugetare con-form estim@rilor noastre”, a declaratdirectorul general Coface Romania.Potrivit Coface, ^n 2007 societ@]ilecare vor avea un comportamentsolid sunt cu prec@dere cele din sec-torul industriei auto, telecomunica]ii}i IT, ^n timp ce sectoarele cu pu-tere financiar@ sc@zut@ vor fi cele dinindustria textil@, comer]ul indepen-dent en-detail, industria mobilei }iagricultur@.

Mai multe companii profitabile }if@r@ datorii la stat