sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · probabil la nivelul de competenþe medii sau...

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VI � Nr. 116 � 29 septembrie - 12 octombrie 2010

EXEMPLARGRATUIT

FINWATCH

116

Farmacia pecare v-orecomandãm:

27

3

EDITTORIAL

Sãptãmâna MEDICALÃ

Spitalele vor fi clasificate peniveluri de competen[e!

e dorea de multã vreme (atãt de cãtre medici cât ºi de cã-tre pacienþi), clasificarea unitãþilor medicale funcþie de ni-velul de competenþã ºi acum, în sfârºit, noul ministru parecã a luat taurul de coarne. Au fost anunþate criteriile declasificare ºi este de aºteptat, în ceea ce priveºte spita-

lele, aplicarea acestora. Spitalele vor fi încadrate pe 5 niveluri de com-petenþã, dupã criterii precum numãrul de paturi (capacitatea spitalu-lui), dotarea cu aparaturã medicalã, numãrul medicilor, varietatea ºicomplexitatea serviciilor medicale, contribuþia la activitatea de învã-þãmânt ºi cercetare medicalã (contracte cu universitãþi de medicinã)precum ºi aria geograficã de prestare de servicii medicale (localã, ju-deþeanã, naþionalã). Nu ºtiu dacã acest mod de clasificare a spita-lelor este perfect dar oricum el va stimula competiþia ºi creºterea ca-litãþii serviciilor.

Acest tip de evaluare pare a fi unul general, reflectând mai mult

volumul activitãþii medicale (numãrul de paturi, de medici, aria geo-

graficã) a unui spital ºi mai puþin competenþele medicale pentru un

anume act medical. Un spital mic, fãrã anvergurã ºi clasificat cel mai

probabil la nivelul de competenþe medii sau limitate poate sã excele-

ze într-un anumit tip de serviciu medical, datoritã fie unei dotãri ex-

cepþionale, fie unei calificãri deosebite a medicului respectiv. Acest

lucru nu va putea fi evidenþiat de sistemul propus de clasificare a uni-

tãþilor spitaliere. Ar trebui sã fie stabilite în plus, niveluri de compe-

tenþã pe specialitãþi medicale, pentru cã un pacient vine la un spital

motivat de reputaþia acestuia în rezolvarea problemei sale medicale

nu pentru faima ºi prestigiul general, care rezultã ca un cumul al ser-

viciilor spitalului.

S-ar mai putea spune cã acolo unde sunt mulþi pacienþi nivelul de

competenþã creºte datoritã supraspecializãrii favorizate de o cazuis-

ticã abundentã. În acest sens, probabil cã viitorul va fi al spitalelor

specializate, care constituie un teren fertil pentru dotãri ºi echipe me-

dicale complexe pentru o singurã specialitate. În multe specialitãþi

medicale existã deja unitãþi dedicate: cardiologie, pneumologie, obs-

tetricã-ginecologie, psihiatrie, dermatologie, neurochirurgie, ortope-

die, ORL, oftalmologie etc. Aici într-adevãr se poate vorbi de o clasifi-

care corectã ºi de termeni de comparaþie riguroºi între diferite spitale

de aceeaºi specialitate pentru cã se comparã mere cu mere ºi pere

cu pere!

��C/lin M/rcu]anu

S

CUPRINS

ªtiri 4

Punct de vedere 5

Recomandãri medicale 12

Neurologie 12

Esteticã 18

Recuperare medicalã 19

Nutriþie 20

Investigaþii medicale 21

Oncologie 22

Psihiatrie 23

Ayurveda 24

Terapii complementare 25

Terapii naturale 27

Jurnal de sarcinã 28

Unitãþi medicale 29

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::MEGAPress

EDITOR

4 Nr. 116 � 29 septembrie - 12 octombrie 2010

}TIRI

26 septembrie 2010- Fundaþia Românã a Inimii ºiSocietatea Românã de Cardiologie a sãrbãtorit ZiuaMondialã a Inimii printr-un eveniment naþional dedicatconºtientizãrii ºi educãrii populaþiei asupra comporta-mentului preventiv prin adoptarea unui regim de viaþãsãnãtos

Ziua Mondialã a Inimii a fost anunþatã printr-oConferinþã de Presã susþinutã pe 22 septembrie lahotel Radisson. Personalitãþile invitate precum: Prof.Dr. Dan Gaiþã - Preºedintele Fundaþiei Române a Ini-mii, Dr. Dan Deleanu - Preºedintele Societãþii Românede Cardiologie, Prof. Dr. Dragoº Vinereanu - ªefComisie Cardiologie din Ministerul Sãnãtãþii, Dr. RaedArafat - Ministru Secretar de Stat, Prof. Dr. MirceaCintezã, Conf. Dr. Florin Mitu ºi Dr. Ileana Penea aureuºit sã aducã în atenþia jurnaliºtilor nevoia unui ma-nagement modern al bolilor cardiovasculare, redu-cerea incidenþei acestora prin prevenþie urmãrind scã-derea mortalitãþii cauzate de bolile cardiovasculare cu10% pânã în 2015.

“Noi ne punem inima la treabã, tu ce faci?” A fostîntrebarea adresatã celor peste 1500 de persoane

prezente la corturile de monitorizare a tensiunii arteri-ale, a riscului cardiovascular (Heartscore) în Bucuresti,Timiºoara ºi Iaºi. Cei monitorizaþi au putut sã câºtigela Tombola Inimii, consultaþii medicale la medicul spe-cialist cardiolog din cadrul centrelor medicale Medi-cover ºi analize specifice în reþeaua laboratoarelorSynevo.

Aceastã iniþiativã educaþionalã preventivã este oatitudine necesarã susþinutã de expertiza celor 1300de specialiºti cardiologi, membrii ai Societãþii Românede Cardiologie.

“România ocupa locul 3 în topul mortalitãþii car-diovasculare la nivel mondial” a declarat Prof. Dr. DanGaiþã Preºedintele Fundaþiei Române a Inimii.

Fundatia Romana a Inimii înfiinþatã de SocietateaRomânã de Cardiologie are ca obiectiv principal imple-mentarea strategiei naþionale în domeniul prevenþieibolilor cardiovasculare.

Sponsorii Zilei Mondiale a Inimii au fost Astra-zeneca, Unilever ºi Romtelecom.

EEuurreekkoo sseemmnneeaa--zzãã aaccoorrdduull ddee vvâânnzzaarreeaa ppaacchheettuulluuii ddee aacc--þþiiuunnii EEuurroocclliinniicc HHoossppii--ttaall&&MMeeddiiccaall CCeenntteerrssccããttrree CCEENNTTRRUULL MMEEDDII--CCAALL UUNNIIRREEAA ((CCMMUU)).. FFii--nnaalliizzaarreeaa ttrraannzzaaccþþiieeiiffaaccee oobbiieeccttuull aapprroobbãã--

rriiii ddee ccããttrree aauuttoorriittããþþiillee ccoommppeetteennttee..

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL UUNNIIRREEAA ((CCMMUU)) vvaa ffuuzziioonnaa ccuuEEuurroocclliinniicc ppeennttrruu aa ccrreeaa cceell mmaaii ccoommpplleexx ffuurrnniizzoorr ddeesseerrvviicciiii mmeeddiiccaallee pprriivvaattee ddiinn RRoommâânniiaa

CClliieennþþiiii EEuurreekkoo ccaarree ddeeþþiinn aassiigguurraarree ddee ssããnnããttaatteevvoorr bbeenneeffiicciiaa ddee sseerrvviicciiii mmeeddiiccaallee eexxttiinnssee

CMU, operatorul de servicii medicale private cucea mai mare acoperire din þarã, anunþã preluareaEuroclinic. Concret, Euroclinic înseamnã: primul spi-tal privat din România, servicii medicale de ambula-toriu livrate în cele trei policlinici din Bucureºti ºi înspital, un laborator clinic ºi abonamente medicalepentru companii. Abonaþii ºi pacienþii CMU ºi EURO-CLINIC vor avea la dispoziþie o echipã formatã dinpeste 1000 de medici permanenþi ºi colaboratori încele trei spitale ºi peste 23 de policlinici. Sunt 26 deinstituþii medicale private, prezente în Bucureºti ºi înþarã, care au o capacitate de: 150 de paturi, 10 sãlide operaþie, naºtere ºi travaliu ºi peste 60 de spe-cialitãþi.

Funda[ia Român/a Inimii a pus inimile

la treab/ !

CMU va fuziona cu Euroclinic pentru a deveni cel mai complex furnizor de servicii medicale din Rom`nia

5

PUNCT DE VEDERE


Oechipã de la Ohio State University a analizatmodul în care portul lentilelor de contact aschimbat percepþia asupra propriei persoane

în cazul copiilor între 8 ºi 11 ani având miopie. Auconstatat cã portul lentilelor de contact de cãtreaceºti copii i-a fãcut sã se simtã mai bine în privinþapropriei imagini, a abilitãþilor sportive ºi a acceptãriisociale comparativ cu alþi copii de vârsta lor purtã-tori de ochelari. Studii anterioare au indicat cã por-tul lentilelor de contact a îmbunãtãþit considerabilcalitatea vieþii copiilor ºi adolescenþilor, în specialmodul în care îºi percep aspectul fizic, satisfacþiaprivind corecþia vederii ºi activitãþile de socializare.

Percepþia generalã este cã adaptarea cu lentilede contact a copiilor este mai dificilã, dureazã maimult ºi, în plus, copiii sunt dispuºi chiar mai puþindecât adulþii sã respecte instrucþiunile de folosire ºiîntreþinere a lentilelor de contact, precum ºi reco-mandãrile medicului. Realitatea infirmã aceste pre-judecãþi.

În mod surprinzãtor poate, copiii dovedesc ungrad de complianþã mult mai ridicat. În primul rând,sunt obiºnuiþi sã înveþe, sunt mai atenþi când li seexplicã ºi recunosc autoritatea medicului ºi a pã-rinþilor. Mai ales atunci când relaþia pãrinte-copilfuncþioneazã pe principiul unui parteneriat, gradulde succes este foarte ridicat. În al doilea rând, deºipreferã lentilele de contact ochelarilor din conside-rente subiective, motivaþia de a se conforma reco-

mandãrilor este cu atât mai pu-ternicã. Copiii iau lucrurile în serios!

25 % dintre specialiºti adaptea-zã cu lentile de contact copiii cuvârste cuprinse între 8-12 ani. Poatetocmai considerentul îmbunãtãþiriicalitãþii vieþii este cel care deter-minã utilizarea mai corectã a lenti-lelor de contact pe termen lung de cãtre copii com-parativ cu adulþii.

Într-o etapã din viaþã când imaginea ºi aspectulfizic sunt considerate elemente determinante alesuccesului, la rândul lor, adolescenþii pot fi reticenþisã poarte ochelari, ceea ce duce adeseori ºi la rreeffuu--zzuull sau iinnccoonnsseeccvveennþþaa de a-i purta. Lentilele de con-tact îmbunãtãþesc percepþia de sine ºi le permit fle-xibilitatea de a-ºi ‘schimba’ aspectul în funcþie destarea de spirit, stilul dorit sau de preferinþele per-sonale. Lentilele cosmetice sunt populare în rândultinerilor ºi necesitã respectarea aceloraºi instruc-þiuni de întreþinere, motiv pentru care este categoricde preferat sã fie furnizate prin canale profesionaledecât prin cele comerciale.

Date ºi informaþii preluate din prezentarea Prof.

Bruce Evans, Children and contact lenses în cadrul

Conferinþei BCLA 2010 ºi din articolul: Andrew J.Elder

Smith, Do teenagers deserve contact lenses?

Copiii iau lucrurile în serios

� Consultaþii oftalmologice complexe pentruadulþi ºi copii � Prescripþii ochelari, lentile decontact moi ºi dure � Terapie LASER pentru

glaucom, diabet ºi cataractã secundarã � Câmp vizual � Pahimetrie

� Topografie corneeanã � Biometrie � Ecografie � Refractometrie

� Angiofluorografie � Potenþiale vizuale evocate � Electroretinografie � Gonioscopie

TTeelleeffoonn:: 002211 3322 3399 773311 ssaauu 002211 3322 3399 775599EEmmaaiill:: ooppttiiccaabb@@ooppttiimmeedd..rroo

wwwwww..ooppttiiccaaooppttiimmeedd..rroo

Beneficiile portului lentilelor de con-tact de c/tre copii sunt, practic,acelea]i ca ]i pentru adul[i: estetice(de imagine), alternativa ideal/ \ncazul practic/rii sporturilor, vederemai natural/, precum ]i preferin[amultor pacien[i fa[/ de ochelari. S-a dovedit, de altfel, c/ aproximativ35% dintre copiii care poart/ochelari sunt agresa[i de c/tre colegi de aceea]i v`rst/ sau maimari, ceea ce poate oferi un argument \n plus pentru aceast/preferin[/.

6

PUNCT DE VEDERE

Nr. 116 � 29 septembrie - 12 octombrie 2010

Tomografia în coerenþã opticã (pe scurt, OCT) neintroduce în medicina de înaltã tehnologie, unde pro-gresele revoluþionare în imagistica oftalmicã au schim-bat definitiv modul cum „vedem” retina ºi putem spu-ne cã „vedem prin retinã”! OCT rreevvoolluuþþiioonneeaazzãã ddeeppiiss--ttaarreeaa pprreeccooccee ººii ttrraattaammeennttuull aaffeeccþþiiuunniilloorr ooccuullaarree,, cumar fi gãuri retiniene, membrane preretiniene, edemmacular ºi afectarea nervului optic în glaucom. OCTasigurã în timp real imagini de înaltã rezoluþie subformã de secþiuni ale retinei similare cu secþiunilehistopatologice „in vivo”.

Examinând clinic ºi corelând cu angiofluorografiaºi OCT, am avut surpriza sã realizez câte „informaþii”ne lipseau fãrã OCT, modificând modul în care efec-tuãm analiza retinei.

Funcþionarea OCT se bazeazã pe o tehnicã de mã-surãtoare opticã numitã „interferenþã prin coerenþãjoasã”. OCT utilizeazã o sursã de luminã monocroma-ticã cu care se baleiazã retina ºi se analizeazã luminareflectatã de vitros, straturile retinei ºi nervul optic.Achiziþia imaginii OCT este foarte rapidã, iar luminaemisã de sursã este în spectrul infraroºu, astfel cã nuproduce disconfort pacienþilor.

Tehnologia modernã OOCCTT îînn ddoommeenniiuu ssppeeccttrraallpoate scana de 65 de ori mai rapid decât cea con-venþionalã, iar captarea ºi analiza unor arii retinienede 6 x 6 mm se realizeazã în câteva secunde, cu rezo-luþie înaltã a imaginii (5 microni) ºi beneficiind de teh-nici computerizate de prelucrare a iimmaaggiinniiii 33DD, adãu-gând în plus ºi compensarea miºcãrilor oculare.

Rezultatele OCT-ului pun în evidenþã schimbãrileanatomice ºi de structurã ale retinei. Existã o multitu-dine de cauze care genereazã modificãri anatomiceale retinei: degenerescenþã macularã, edem macular,fibrozã retinianã. Pentru retinopatia diabeticã estefoarte utilã depistarea precoce a edemului macular,iar în fazele avansate tracþiunile vitreo-retiniene.

Edemul macular este cea mai frecventã cauzã descãdere a vederii la pacienþii cu diabet zaharat. Dupã

aspectul de leakage evidenþiat angiofluorografic, ede-mul macular poate fi focal sau difuz. Tehnicile conven-þionale bidimensionale ca fotografia retinianã ºi AFGoferã o imagine topograficã a retinei ce ajutã la stabi-lirea leziunilor tratabile, dar nu evidenþiazã schimbã-rile care apar în interiorul straturilor retiniene. OCT con-ferã o imagine în interiorul straturilor retinei ºi poatedetecta acumularea de fluid, formarea de spaþii chis-tice, exudatele dure ºi decolarea seroasã de retinã.

Mai mult, OCT este capabil sã diagnosticheze trac-þiunea macularã, membrana hialoidã îngroºatã, ten-sionatã ºi gãurile maculare lamelare.

Rolul OCT în edemul macular diabeticDefinirea aspectului leziunilor. Edemul macular

diabetic are 5 pattern-uri distincte în OCT:� Îngroºarea retinianã, cu aspect spongios� Edemul macular cistoid� Decolarea seroasã a retinei� Decolare retinianã fovealã tracþionalã� Tensionarea (întinderea) membranei hialoide

posterioare.OCT este util în

monitorizarea rãspun-sului dupã terapie:cuantificarea grosimiiretiniene, realizareavolumului central fo-veal ºi a hãrþilor reti-niene, ajutã monito-rizarea efectelor tera-piei (LASER, injecþiiintraretiniene cu Triam-cinolon sau Avastin).

OCT defineºte in-dicaþii pentru trata-mentul chirurgical: vi-trectomie prin parsplana. Edemul macu-lar cistoid secundartracþíunii foveale ºiîngroºarea-întindereamembranei hialoidenu beneficiazã de foto-coagulare laser ºi re-prezintã o indicaþiepentru vitrectomie.

Tomografia în coeren[/ optic/în practica oftalmologic/

curent/

Dr. Cristina DavidMedic primar oftalmologClinica Oftalmologicã[email protected]

Harta grosimii

maculare

în edemul macular cistoid

7

PUNCT DE VEDERE


Diagnosticul degenerescen[ei maculareDegenerescenþa macularã legatã de vârstã este o

afecþiune care afecteazã primar stratul coriocapilar,membrana Bruch ºi epiteliul pigmentar retinian. ÎÎnn ffoorr--mmaa nnoonnnneeoovvaassccuullaarrãã,, drusenii moi se evidenþiazã peOCT ca elevaþii focale ale epiteliului pigmentar. Aces-tea apar ca ondulaþii ale EPR, fãrã margini nete, fãrãcon de umbrã posterior, imagini care confirmã faptulcã drusenii rezultã din acumularea unui material subretina neurosenzorialã ºi in interiorul membraneiBruch.

Atrofia geograficã este un stadiu avansat al de-generescenþei maculare nonneovasculare caracteriza-tã prin atrofia bine delimitatã a epiteliului pigmentar ºistratului coriocapilar. OCT aratã o reflectivitate opticãcrescutã a coroidei datoritã pãtrunderii luminii prin re-tina atroficã.

FFoorrmmaa nneeoovvaassccuullaarrãã aa ddeeggeenneerreesscceennþþeeii mmaaccuullaarreeeste caracterizatã prin membrane neovasculare coroi-diene clasice, oculte sau mixte, decolare seroasã sauhemoragicã de epiteliu pigmentar ºi/sau neuroepite-liu, cicatrice fibrovascularã. La pacienþii cu membranãneovascularã coroidianã bine definitã (clasicã) apare odisrupþie sau o îngroºare a benzii continue înalt reflec-tive, care reprezintã complexul RPE-coriocapilarã, iarstraturile retinei interne pot prezenta îngroºãri cu spa-þii cistoide sau fluid subretinian.

Rolul OCT în diagnosticul degenerescen[eimaculare

PPrreecciizzeeaazzãã ffoorrmmaa ddee bbooaallãã: OCT localizeazã leziu-nile patologice din straturile retinei. Odatã cu introdu-cerea inhibitorilor VEGF ca o terapie eficientã în formaneovascularã, OCT a devenit un mijloc de monitorizarea rãspunsului terapeutic ºi de evaluare a necesitãþii de

a repeta injecþiile atunci când evidenþiazã fluid subre-tinian ºi îngroºarea retinei.

Formele de membranã neovascularã ocultã bene-ficiazã de ddiiaaggnnoossttiicc mmaaii pprreeccooccee pprriinn OOCCTT, faþã de an-giofluorografie.

EEvviiddeennþþiiaazzãã lleezziiuunniillee aassoocciiaattee: edemul macularcistoid, ruptura EPR, atrofia retinei neurosenzoriale.

MMoonniittoorriizzaarreeaa ttrraattaammeennttuulluuii:: rãspunsul la trata-mentul cu anti-VEGF sau terapia fotodinamicã (PDT)este monitorizat prin repetarea examinãrilor OCT.

Rolul OCT în diagnosticul glaucomului

Glaucomul este considerat în prezent o neuropa-tie opticã ce rezultã din moartea progresivã a celulelorganglionare, pierderea stratului fibrelor optice retinie-ne cu aspect caracteristic la nivelul discului optic ºi de-ficit de câmp vizual. OCT permite mãsurarea obiectivãa grosimii stratului fibrelor nervoase retiniene, a para-metrilor discului optic ºi a grosimii complexului celu-lelor ganglionare maculare.

DDiiaaggnnoossttiiccuull pprreeccooccee aall ggllaauuccoommuulluuii este posibilacum prin tehnologia OCT. Primele modificãri indusede glaucom implicã pierderea fibrelor nervoase reti-niene, care precede deficitele funcþionale. Aici OCT sedovedeºte extrem de util în detectarea reducerii stratu-lui fibrelor nervoase chiar în lipsa unui aspect de discoptic suspect sau presiunii oculare mãrite, deci detec-þia precoce a glaucomului chiar înaintea instalãrii defi-citelor de câmp vizual.

EEvvaalluuaarreeaa pprrooggrreessiieeii ggllaauuccoommuulluuii .. OCT reprezintão metodã obiectivã de urmãrire a pacienþilor prin evi-denþierea deteriorãrilor structurale în timp, detectândprogresia bolii mai devreme decât analiza câmpuluivizual.

PPeennttrruu ppoolluull aanntteerriioorr,, OCT este folosit în:: imagisti-ca unghiului camerei anterioare, managementul glau-comului cu unghi închis, screeningul keratoconusului,aplicaþii de chirurgie refractivã, implanturi corneene ºipatologii corneene.

Recunoscutã ca fiind una dintre primele zece ino-vaþii medicale, OOCCTT eessttee uunn iinnssttrruummeenntt ddeeoosseebbiitt ddee vvaa--lloorrooss îînn ddiiaaggnnoossttiiccaarreeaa pprreeccooccee aa aaffeeccþþiiuunniilloorr ccuu mmaarreerriisscc îînn ppiieerrddeerreeaa iirreevveerrssiibbiillãã aa vveeddeerriiii: degenerescenþamacularã, retinopatia diabeticã ºi glaucomul.

Edem macular diabetic:

spaþii chistice,

exudate dure,

hiperreflective

Edem macular

diabetic ºi decolare

seroasã de

neuroepiteliu

Decolare seroasã EPR,

asociatã cu decolare

de neuroepiteliu

Membranã neovascularã

coroidianã, rupturã EPR

Mãsurarea parametrilor

discului optic ºi stratului

fibrelor nervoase

Analiza 3D

a discului optic

8

PUNCT DE VEDERE


Aceste imagini sunt mai bine percepute atuncicând privim spre o suprafaþã luminoasã, uni-formã (coala albã de hârtie, perete alb, zãpa-

da). Se pot resimþi una sau mai multe „musculiþe” laun ochi sau la ambii. Ele nu seamãnã cu petele pecare le vedem când privim o sursã de luminã.

Miodezopsiile pot apãrea la orice vârstã, suntmai frecvente la pacienþii cu miopie ºi se înmulþescodatã cu înaintarea în vârstã.

Apariþia miodezopsiilor poate fi legatã (cel maifrecvent) de modificãrile degenerative care se pro-duc în mod normal în corpul vitros (structura cu as-pect de gel transparent din interiorul globului ocu-lar), modificãri ce pot fi precipitate de prezenþa mio-piei, dupã traumatisme oculare, postoperator. Înaceste cazuri nu existã un tratament specific, medi-cul oftalmolog poate recomanda diverse complexede vitamine ce pot ameliora simptomatologia.

Existã ºi situaþii patologice în care prezenþa lortrãdeazã unele afecþiuni grave cum ar fi o rupturãretinianã, o decolare de retinã, o inflamaþie sau ohemoragie intraocularã. În aceste cazuri se impuneinstituirea rapidã a tratamentului de specialitate.

Concluzia este cã pacientul cu miodezopsii tre-buie sã consulte un specialist oftalmolog în momen-tul apariþiei acestora, nu sã le ignore.

Numai un consult ocular minuþios (care sã cu-prindã examinarea fundului de ochi prin pupileledilatate), eventual însoþit de efectuarea unei ecogra-

fii oculare poate stabiliun diagnostic corect.Dacã este vorba numaide o degenerare vitre-anã, pacientul e sfãtuitsã nu se îngrijoreze, sãînveþe sã le ignore.

Apariþia ori înmulþi-rea bruscã a “muscu-liþelor”, eventual însoþi-tã ºi de alte simptome,cum ar fi scãderea ve-derii, ceaþã, apariþia unor “scântei” sau “fulgere” încâmpul vizual trebuie semnalatã prompt mediculuioftalmolog. În unele cazuri absenþa unui tratamentde urgenþã adecvat poate avea consecinþe graveasupra acuitãþii vizuale

�� Dr. Ana-Maria BalsanuMedic Specialist Oftalmolog

Clinica Amaoptimex

Despre “musculi[ele zbur/toare”- Miodezopsii

Mul[i dintre pacien[ii care se prezint/la medicul oftalmolog acuz/

prezen[a \n c`mpul vizual a unorpuncte, linii, virguli[e care se

deplaseaz/ odat/ cu mi]c/rile glo-bului ocular, denumite generic "mus-

culi[e zbur/toare" (denumirea]tiin[ific/ fiind miodezopsii). Acestea

produc umbre ce impresioneaz/retina - structura fotosensibil/ a

ochiului care trimite semnale vizualecreierului, rezult`nd formarea

unor imagini.

10

PUNCT DE VEDERE


Degenerescenþa macularã legatã de vârstã(DMLV) este principala cauzã de pierdere a ve-derii la persoanele trecute de 60 de ani.

Deºi existã multe proceduri ºi medicaþii care ajutãla încetinirea pierderii vederii centrale, nu existã deo-camdatã niciun tratament pentru vindecarea acesteiafecþiuni. De aceea, depistarea precoce ºi mãsurileprofilactice sunt esenþiale.

Boala se manifestã prin pierderea vederii de pre-cizie (citit, scris, ºofat) ºi are drept cauzã atrofierea ce-lulelor fotoreceptoare din zona centralã a retinei.

Se descriu douã forme:� Forma uscatã (atroficã) apare în aproximativ

85% dintre cazuri ºi determinã o scãdere progresivã avederii, de obicei la ambii ochi, inegal.

� Forma umedã (exudativã) este mult mai gravã,deoarece suferinþa maculei induce formarea uneimembrane fibrovasculare ale cãrei vase sunt fragile.Hemoragiile ºi exudatele care apar duc adesea la oscãdere bruscã ºi severã a vederii. Este adesea prece-datã de forma uscatã.

Factorii de risc sunt: vârsta, sexul feminin, fuma-tul, ereditatea, bolile cardiovasculare, hipercolesterole-mia, ochii deschiºi la culoare, expunerea îndelungatãla lumina solarã, obezitatea abdominalã.

Depistarea bolii trebuie sã înceapã de la identifi-carea primelor simptome:

� Forma uscatã: pacienþii necesitã mai multã lu-minã pentru citit, culorile sunt atenuate, imaginea esteimprecisã în zona centralã.

� Forma umedã: liniile drepte sunt percepute on-dulate, obiectele par micºorate, scãderea vederii cen-trale este adesea brutalã.

Investiga[iile oftalmologice:� Testarea vederii de aproape cu ajutorul grilei

Amsler (poate fi folositã ºi acasã pentru autoevaluare),a câmpului vizual ºi a simþului cromatic.

� Examenul biomicroscopic al fundului de ochi � Angiografia cu fluoresceinã sau verde de indo-

cianinã - cu ajutorul substanþei de contrast se iden-tificã zonele atrofice, vasele de neoformaþie ºi gradulde exudaþie.

� Tomografia în coerenþa opticã (OCT) este o me-todã neinvazivã, scanarea având rezoluþie axialã de 4-10 µm. Poate identifica drusenul, decolãrile de epiteliupigmentar retinian, edemul cistoid ºi poate monitorizarãspunsul terapeutic la terapia fotodinamicã sau anti-VEGF.

TratamentulLegumele colorate, spanacul, uleiul de peºte din

dietã par sã joace un rol protector. Formulele medica-mentoase propuse sunt asocierile de vitamine anti-oxidante (C,E,A), zinc, cupru, carotenoizi (luteina ºi zea-xantina), dar ºi acizi graºi nesaturaþi omega 3, co-enzima Q10, flavonoidele din Ginkgo biloba, afine, se-minþe de struguri.

Pentru forma umedã au fost folosite în timp ºi pro-ceduri chirurgicale: fotocoagularea LASER a neovase-lor, extragerea membranelor subretiniene ºi translo-caþii maculare, dar în prezent cele mai bune rezultatese obþin prin terapie fotodinamicã ºi prin injecþii intra-vitreene repetate cu agenþi anti-VEG, care inhibã creº-terea vaselor de sânge aberante.

În cazurile foarte avansate sunt utile dispozitiveleoptice mãritoare, conectate la monitoare sau porta-bile.

Se fac cercetãri promiþãtoare ºi în domeniul res-taurãrii vederii în formele severe cu ajutorul unor im-planturi intraoculare telescopice, precum ºi în direcþiarefacerii þesutului retinian cu ajutorul celulelor stem.

Monitorizarea semestrialã a acuitãþii vizuale ºi amodificãrilor retiniene ºi tratamentul precoce oferãcele mai bune perspective de conservare a vederii.

Importan[a diagnosticului precoce]i monitorizarea pacien[ilor cu

degenerescen[/ macular/ legat/ de vârst/

Dr. Simona RaduMedic primaroftalmologEURO-OPTICSBucure]ti

Str. Dr. Iatropol Nr.21 Sector 5 Bucureºti Tel. 021. 410 91 10

11

PUNCT DE VEDERE


Cauzele ei sunt:� un exces de secreþie produs în mod reflex

din cauza iritaþiei corneene sau conjunctivale, carepoate fi unilateralã (stimularea nervului trigemen înprezenþa unui factor iritativ: corp strãin, abraziune,keratitã) sau bilateralã, frecvent asociatã cu con-junctivita cronicã sau recurentã, blefaritã sau alteboli ale suprafeþei oculare.

� compromiterea cãilor de drenaj prin obstruc-þia mecanicã a acestora: punctele lacrimale, canali-culele, sacul lacrimal sau ductul lacrimo-nazal sauprin deficitul de pompã cauzat de laxitatea pleoapeiinferioare sau a muºchiului orbicular.

Epifora poate fi cauzatã de o afecþiune congeni-talã sau poate fi dobânditã.

Afecþiunile congenitale sunt: obstrucþia congeni-talã a ductului lacrimo-nazal, atreziile de punct, ca-nalicul, absenþa sacului lacrimal.

Afecþiunile dobândite sunt: obstrucþia primarãdobânditã de duct lactrimo-nazal, dacriolitiaza, trau-matismele orbitei ºi ale cãilor lacrimale, infecþia cuactynomices, obstrucþia canalicularã consecutivã in-fecþiei herpetice, entropion etc.

Simptomele epiforei variazã de la o senzaþie in-termitentã de umezealã la un flux permanent de la-crimi care curg pe obraz. Lãcrimatul unilateral esteperceput mai neplãcut decât cel bilateral. Incidenþaepiforei creºte odatã cu înaintarea în vârstã. Diag-nosticul este clinic, dar stabilirea cauzei poate nece-sita investigaþii cum ar fi: testul cu fluoresceinã, son-dajul ºi irigarea sacului, examinarea radiologicã - da-criocistografia, scintigrafia, CT, MRI, endoscopie na-zalã ºi lacrimalã. Tratamentul epiforei este diferen-þiat în funcþie de etiologie.

Atunci când are la bazã un exces de lãcrimaredeterminat de iritaþia nervului trigemen, tratamentulse referã la afecþiunea de bazã.

În cazul obstrucþiei mecanice a cailor de drenajtratamentul este individualizat în funcþie de localiza-rea ºi cauza obstrucþiei.

Obstrucþia congenitala de duct lacrimo-nazal setrateazã sub vârsta de 6 luni prin tratament conser-vator - masaj hidrostatic. Dacã simptomatologia per-sistã, este recomandat sondajul cãilor lacrimale, in-tervenþie cu ratã mare de succes dacã este fãcutã înintervalul 6-12 luni; uneori, sondajul trebuie repetat.Obstrucþiile recidivate mai mult de 2-3 ori , cele careau fost temporizate dupã vârsta de 12 luni ºi celeînsoþite de episoade de dacriocistitã acutã benefi-ciazã de rezultate excelente prin implantarea unuitub de silicon, care se pãstreazã pe traiectul cãilorlacrimale între 2 ºi 6 luni, asigurând o permeabili-zare definitivã a ductului. Existã mai multe metode,cele mai cunoscute fiind Crawford ºi, mai nou, Ritleng- tubaj bicanalicular siliconic cu rezultate excep-þionale. În prezenta infecþiei acute a sacului lacrimaleste necesar tratamentul antibiotic pe cale gene-ralã.

Traumatismele canaliculelor lacrimale soldatecu secþionare sau dilacerare necesitã tratament mi-crochirurgical reconstructiv, utilizându-se tuburi spe-ciale de tip Monoka, cu ajutorul cãrora se reconsti-tuie lumenul canaliculului.

Obstrucþia dobânditã primarã de duct lacrimo-nazal este o afecþiune a adultului ºi a cãrei cauzã nueste bine elucidatã. Se incrimineazã, în anumite si-tuaþii, inflamaþii ale structurilor de vecinãtate-sinu-suri, cavitate nazalã. Este însoþitã frecvent de infec-þia cronicã a sacului lacrimal, numitã dacriocistitãcronicã. Intervenþia care se practicã este dacrocisto-rinostomia, care se poate face extern sau endosco-pic, prin endoscopie nazalã asistatã sau nu de laser.

Spasmul punctului lacrimal beneficiazã de«plug»-uri speciale perforate de silicon, care pãs-treazã punctul lacrimal deschis ºi sunt uºor de apli-cat în cabinet.

Epifora - cauze ]i tratament

Epifora este definit/ ca un exces de l/crimare care indic/ o func[ionareanormal/ a aparatului lacrimal.

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRom`ne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

12

NEUROLOGIE


Femeile ]i epilepsiaHormonii sexuali feminini pot afecta excitabili-

tatea neuronilor (celulele creierului), astfel încât cri-zele epileptice pot fi influenþate de nivelul hormo-nilor:

� în cursul ovulaþiei (la jumãtatea cicluluimenstrual), când organismul produce estrogen încantitãþi mai mari, iar nivelul de progesteron estescãzut;

� chiar înaintea sau în primele zile ale menstrei,nivelul de progesteron având cel mai scãzut nivel.

O evidenþã exactã a crizelor suferite în acesteperioade poate ajuta specialistul neurolog sã ajus-teze tratamentul.

Contracep[ia ]i epilepsiaFemeile cu epilepsie pot utiliza orice metodã

contraceptivã, inclusiv contracepþia oralã. Totuºi,alegerea medicaþiei contraceptive poate fi influen-þatã de tipul tratamentului antiepileptic urmat.

� unele medicamente antiepileptice (inductorienzimatici) pot reduce eficacitatea contracepþiei,fiind necesarã utilizarea unui contraceptiv, cu con-þinut ridicat de estrogen;

� unele contraceptive orale pot, de asemenea,sã reducã concentraþia ºi eficacitatea medicamen-telor antiepileptice.

De aceea, alegerea metodei contraceptive op-time pentru fiecare caz în parte se poate face doarcu consultarea medicilor specialiºti neurolog ºi gine-colog.

Sarcina ]i epilepsiaSarcina produce modificãri hormonale, metabo-

lice ºi psihologice profunde. La femeile cu epilepsieacestea pot duce la schimbari în frecvenþa crizelor,în eficacitatea medicaþiei ºi pot afecta copilul. Elepot sã poarte sarcina în condiþiile optime ale plani-ficãrii atente cu specialiºtii neurolog ºi obstetrician.

Riscul defectelor congenitale la copiii mamelorcu epilepsie este uºor crescut, din cauza unor fac-tori care þin atât de boala în sine cât ºi de trata-mentul ei. Unele medicamente au un risc mai marede a produce defecte congenitale, cazuri în care tra-tamentul poate fi schimbat înaintea unei sarcini pro-gramate, dupã consultarea specialiºtilor. La sarci-nile neprogramate nu este recomandatã oprirea sauschimbarea medicaþiei. Medicamentele trebuie luate

în continuare, cu un supliment de acid folic, fiind ne-cesarã evaluarea de specialitate pentru eventualaajustare a tratamentului. Sarcina poate creºte însãnumãrul de crize de epilepsie (în 15-30% din cazuri).Aceasta se întâmplã din cauza creºterii stresului ºianxietãþii ºi a modificãrilor hormonale care potschimba concentraþia medicamentelor antiepilep-tice. În multe cazuri medicaþia este întreruptã demamã pentru a nu afecta copilul. Este foarte impor-tant de ºtiut cã menþinerea tratamentului este esen-þialã, crizele epileptice reprezentând un risc pentrucopil. Medicul neurolog trebuie sã ajusteze trata-mentul în funcþie de nevoie, atât doza cât ºi tipul desubstanþã administratã.

Al/ptarea ]i epilepsiaUnele medicamente antiepileptice pot sã treacã

în laptele matern. De aceea, posibilitatea alãptãriidepinde de tipul de medicament administrat. Îna-inte de alãptare, trebuie consultat medicul specia-list neurolog.

Copiii alãptaþi de mame care urmeazã trata-ment antiepileptic trebuie supravegheaþi cu atenþie,urmãrindu-se mai ales dacã suferã de somnolenþãexcesivã.

Menopauza ]i epilepsiaDatoritã importanþei pe care o au hormonii se-

xuali în excitabilitatea neuronilor, schimbãrile hor-monale din cursul menopauzei pot sã modifice frec-venþa crizelor epileptice. De obicei apare o creºterea numãrului de crize în perioada care precede me-nopauza ºi o ameliorare în timpul menopauzei.Totuºi, sunt necesare mai multe studii pentru a sta-bili exact legãtura dintre instalarea menopauzei ºicrizele de epilepsie. Efectul terapiei de substituþiehormonalã la femeile cu epilepsie nu a fost studiatîn detaliu, dar ea poate fi indicatã de specialistatunci când este nevoie - prevenþia osteoporozei încazurile cu risc crescut.

Femeile ]i epilepsia

www.lafelcanoi.ro

14

NEUROLOGIE


Pericolele excesului de fosfor (fosfa[i)Calciul nu intrã doar în componenþa oaselor ºi a

dinþilor, ci este ºi un element important în coagula-rea normalã a sângelui, fiind necesar pentru func-þionarea muºchilor ºi a nervilor. Excesul de fosfor înorganism are efecte directe asupra nivelului de cal-ciu din oase, împiedicând fixarea acestuia. De aceea,încã de la începutul tratamentului de dializã, medi-cul nefrolog vã va recomanda sã urmaþi o dietã re-dusã în fosfor. Motivul este reprezentat de faptul cã,din cauza insuficienþei renale, rinichii nu mai reu-ºesc sã menþinã în echilibru nivelurile de fosfor ºicalciu.

Una dintre afecþiunile determinate de excesulde fosfor este oosstteeooddiissttrrooffiiaa rreennaallaa, o boalã loca-lizatã la nivelul oaselor. Din nefericire, este o boalãasimptomaticã, procesul de afectare a oaselor pu-tând începe cu mulþi ani înainte de apariþia primelorsimptome. De aceea, pentru prevenþie sunt foarteimportante analizele ºi testele medicale periodice.Printre manifestãrile acestei afecþiuni se numãrãdurerile osoase, în special la nivelul articulaþiilor, fra-gilitatea oaselor ºi predispoziþia la fracturi.

O altã consecinþã a unei cantitãþi prea mari defosfor în organism este apariþia calcificãrilor extra-scheletice, care presupun formarea de mase osoaseanormale, în afara scheletului, la nivelul þesuturilormoi. Acestea pot afecta vasele de sânge, inima,ochii, plãmânii ºi alte organe. De exemplu, prezenþade calcificãri la nivelul arterelor creºte riscul de in-farct ºi accident vascular cerebral, deoarece dincauza depunerilor de calciu arterele devin rigide ºise îngusteazã, nemaipermiþând sângelui sã circulecorespunzãtor.

Pentru a preveni astfel de boli este necesar sãînþelegeþi mecanismul care le determinã. Deoarecerinichii nu mai funcþioneazã corespunzãtor, 24 deore din 24,, în sânge rãmân mai mulþi fosfaþi decâtare nevoie organismul. Aceastã cantitate în exces defosfor (fosfaþi) stimuleazã glandele paratiroidiene (4glande situate în regiunea gatului) sã producã maimult hormon paratiroidian, responsabil cu „extrage-rea” calciului din oase pentru a mãri nivelul acestuiaîn sânge. Mai precis, producerea în exces a acestuihormon implicã automat o decalcificare a oaselor,acestea devenind fragile. Aceste procese se producîn timp, fãrã sã simþiþi vreo durere sau schimbare.

Excesul de fosfor în organism,un pericol pentru pacien[ii dializa[i

Dr. Mihaela Baciu,Manager Servicii Pacien[i,Fresenius Nephrocare Rom`nia,0723.550.123; [email protected]

Principala surs/ de fosfor este ali-menta[ia. Odat/ ingerat, fosforul esteabsorbit de intestin ]i distribuit subform/ de fosfat \n \ntreg corpul. Ceamai mare parte a aportului de fosforeste folosit/ de organism \n formareaoaselor ]i a din[ilor. Pe l`ng/ roluls/u de cre]tere a rezisten[ei ]imen[inere a s/n/t/[ii sistemului osos,\n combina[ie cu calciul, fosforulcontribuie activ ]i \n metabolismulenergetic al corpului, prin stocarea,generarea ]i utilizarea de energie,datorit/ influen[ei pe care o exercit/asupra metaboliz/rii polizaharidelor ]i lipidelor. Îns/, c`nd rinichii \]i pierd capaci-tatea de a func[iona corespunz/tordin cauza insuficien[ei renale, \norganism se poate acumula o canti-tate \n exces de fosfor, provoc`ndalte complica[ii de s/n/tate.

15

NEUROLOGIE


Prin urmare, cu cât cantitatea de fosfor (fosfaþi)creºte, cu atât cea de calciu scade. Astfel, organis-mul apeleazã la rezerva de calciu din oase pentru aîntreþine muºchii ºi nervii, oasele noastre devenindfragile ºi crescând riscul de fracturi.

Cum pute[i preveni?Ca primã mãsurã, ddiissccuuttaaþþii ccuu mmeeddiiccuull dduummnneeaa--

vvooaassttrrãã. Cereþi informaþii! Puneþi întrebãri! Încercaþisã aflaþi cât mai multe despre aceste afecþiuni ºi sãle înþelegeþi! Informându-vã despre boala de caresuferiþi ºi complicaþiile acesteia, veþi reuºi sã luaþicontrolul ºi sã vã conservaþi pentru mai mult timpstarea de bine a organismului.

Chiar dacã nefrologul dumneavoastrã vã cu-noaºte cel mai bine starea de sãnãtate, ºi dum-neavoastrã trebuie sã jucaþi un rol activ ºi sã faceþiparte din echipa de dializã. Mai exact, trebuie sãtransmiteþi în permanenþã personalului medicalorice problemã de sãnãtate cu care vã confruntaþi.

În al doilea rând, uurrmmaaþþii ccuu ssttrriicctteeþþee ttrraattaammeennttuullddee ddiiaalliizzãã! Încercaþi sã nu sãriþi peste ºedinþe ºi sãrespectaþi indicaþiile echipei medicale ºi, nu în ul-timul rând, sã respectaþi în permanenþã aalliimmeennttaaþþiiaarreeccoommaannddaattãã ddee mmeeddiicc,, ddeeooaarreeccee aacceeaassttaa eessttee rraa--ppoorrttaattãã llaa rreezzuullttaatteellee aannaalliizzeelloorr dduummnneeaavvooaassttrrãã!Mai precis, ttrreebbuuiiee eevviittaattee aalliimmeenntteellee bbooggaattee îînnffoossffoorr.. Din pãcate, acest mineral se regãseºte în ma-joritatea alimentelor ºi, de fiecare datã când mân-caþi, acumulaþi ºi mai mult fosfor.

Principalele produse de care trebuie sã vã feriþi,deoarece reprezintã surse majore de fosfaþi ali-mentari, sunt:

� mezelurile ºi conservele. Fosfaþii sunt aditivialimentari, fiind folosiþi drept conservanþi pentru aîmbunãtãþi textura alimentelor ºi a ameliora efecteleantioxidanþilor. În plus, ei favorizeazã retenþia apei înprodusele de carne, de aceea fiind utilizaþi foartemult în industria de mezeluri. Prin urmare, de câteori aveþi ocazia, alegeþi aalliimmeenntteellee pprrooaassppeettee,,nneepprreelluuccrraattee!

� laptele ºi produsele lactate precum caºca-valul, brânza topitã

� carnea, în special vânat, organe precum fi-catul, rinichii, pate

� peºtele (hering, sardinã, macrou, scrumbie,scoici, creveþi)

� cerealele care conþin tãrâþe de grâu, germenide grâu, nuci

� biscuiþii, ciocolata, nucile, alunele, strugurii� bãuturile carbogazoase.

Încercaþi sã înlocuiþi aceste produse cu alimentecu un aport mai scãzut de fosfaþi gen: piept de pui,curcan, ton, crenvurºti, orez, brânzã de vaci etc. Pen-tru mai multã siguranþã, cereþi medicului un tabel cuconþinutul de fosfor al alimentelor ºi informaþii des-pre cantitatea de fosfor maximã pe care nu trebuiesã o depãºiþi. Mai mult, vã puteþi face chiar un jurnalalimentar, contorizând cantitatea de fosfor alimen-tar consumatã zilnic. Astfel, veþi putea deveni pro-priul dumneavoastrã specialist. în plus, atunci cândmergeþi la cumpãraturi, puteþi verifica pe ambalajulproduselor cantitatea de fosfaþi. Îi veþi regãsi submai multe forme: fosfaþi, difosfaþi, trifosfaþi, polifos-faþi.

ConcluzieDacã urmaþi un tratament de dializã, este foarte

important sã acordaþi o atenþie deosebitã alimenta-þiei, alegând doar acele produse care sã nu vã punãsãnãtatea în pericol. Dacã însã observaþi cã nu reu-ºiþi sã þineþi nivelul de fosfor sub control prin dietã,adresaþi-vã medicului! Prin intermediul analizelor ºitestelor medicale periodice, acesta este la curent custarea dumneavoastrã de sãnãtate ºi deci cel mai înmãsurã sã vã reevalueze schema de tratament.Totodatã, chiar dacã discutaþi problema ºi cu ceilalþipacienþi, cea mai bunã sursã rãmâne medicul dum-neavoastrã, de aceea nu ezitaþi niciodatã sã-i cereþiajutorul! MMuullttãã ssããnnããttaattee!!


Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

ESTETIC?

Totuºi, dacã suntem stãpâni pe timpul nostru ºine permitem sã alegem momentul programãrii uneiintervenþii sau operaþii estetice este bine sã þinemseama de câteva aspecte tehnice pe care vi le vomaduce la cunoºtinþã în cele ce urmeazã. Vom facecâteva asocieri logice între anotimpuri ºi tipurile deintervenþii practicate frecvent.

În cazul operaþiilor care vizeazã faþa este idealca acestea sã se realizeze în anotimpurile interme-diare (primãvara–toamna) când temperaturile nu tindcãtre extreme, protejând în acest mod þesuturile in-teresate în timpul operaþiei ºi dându-le posibilitateade a se reface mai repede ºi în mai bune condiþii.

În cazul operaþiilor de lifting facial, ulterior inter-venþiei trebuie purtat un pansament compresiv (elastic)la nivelul feþei, pentru o perioadã destul de lungã detimp, fiind mai comod de purtat când temperaturilenu sunt foarte ridicate.

Tratamentele de întinerire a feþei, de tipul injec-þiilor cu toxinã botulinicã sau mesoterapie, pot fi fã-cute aproape timpul anului, procedurile fiind mai su-perficiale.

Implanturile sau transplanturile de pãr se reco-mandã a fi fãcute într-o perioadã a anului când aco-perirea capului nu este neapãrat obligatorie. Meso-terapia la nivelul scalpului (pielii capului) poate fiefectuatã cu succes în orice perioadã a anului.

La nivelul trunchiului ºi membrelor, putem vorbidespre expandãri tisulare, lipoaspiraþii, liftinguri, mã-riri sau micºorãri ale sânilor, remodelãri ale diferi-telor pãrþi anatomice cu sau fãrã implant, abdome-noplastii.

În cazul expandãrilor tisulare se recomandã operioadã a anului în care temperatura exterioarã sãnu agreseze în nici un fel þesutul la nivelul cãruia s-aefectuat intervenþia. Hainele groase pe timp deiarnã pot crea disconfort, aºa cum pansamenteleaplicate în astfel de intervenþii pot cauza neplãcerila temperaturi ridicate.

Operaþiile estetice la nivelul sânilor implicã pur-tarea unor bustiere care vara sunt mult mai greu detolerat de cãtre pacienþi. Aceeaºi recomandare estevalabilã ºi în cazul lipoaspiraþiilor ºi a abdomeno-plastiilor, unde avem de a face cu o perioadã post-operatorie în care purtarea unui corset este imi-nentã ºi obligatorie pentru un succes de 100% altratamentului chirurgical.

În cazul rinoplastiilor, este bine sã se evite se-zonul rece, deoarece implicã purtarea unei atele penas, iar o eventualã rãcealã sau gripã ar crea pro-bleme în purtarea acesteia.

În realitate, de cele mai multe ori suntem foartegrãbiþi ºi aglomeraþi, iar timpul nu ne permite sã þi-nem cont de toate aceste indicaþii.

Vestea bunã este cã, în aceste condiþii, specia-liºtii în chirurgie plasticã ºi esteticã vã stau la dispo-ziþie mereu cu sfaturi, sugestii ºi rãspunsuri la între-bãrile dumneavoastrã.

Calendarul ]i chirurgia estetic/

��Chirurgia estetic/ nu esteinfluen[at/ de anotimpuri, de

temperatur/ (cald-rece) sau de al[ifactori meteorologici cum ar fi umiditatea sau intensitatea radia[iilorsolare. Exist/ tratamente ]i conduitepostoperatorii care contracareaz/toate neajunsurile provocate de factorii men[iona[i mai sus.

19

RECUPERARE MEDICAL?


RRaaddiiooggrraaffiiaa ssttaannddaarrdd de coloanã lombarã nu fur-nizeazã semne directe de hernie de disc.Semnele indirecte clasice sunt descrise în triada

Barr: rectitudinea coloanei lombare, prezenþa scoliozeilombare ºi pensarea spaþiului discal.

Mai multe date privind sediul herniei ºi dimen-siunea ei sunt oferite de mmiieellooggrraaffiiaa ccuu ssuubbssttaannþþãã ddeeccoonnttrraasstt, care se efectueazã prin introducerea în ca-nalul vertebral a unor substanþe hidrosolubile pe bazãde iod care vor opacifia conturul canalului. Substanþade contrast se opreºte la nivelul la care discul prola-beazã în canal la o hernie masivã sau ocoleºte nodululherniar la o hernie mai micã. Discul intervertebral afec-tat poate fi investigat ºi prin injectarea direct în el asubstanþei de contrast, investigaþie denumitã ddiissccoo--ggrraaffiiee.

TToommooggrraaffiiaa ccoommppuutteerriizzaattãã mai poate stabili diag-nosticul, dar atunci când se pun probleme de diag-nostic diferenþial, în special cu tumori sau metastazelocalizate la nivel lombar.

EElleeccttrroommiiooggrraaffiiaa este o investigaþie foarte utilã înherniile de disc asociate cu suferinþe radiculare, pen-tru stabilirea cu certitudine a teritoriului afectat ºi pen-tru evaluarea în dinamicã a progresiei sau regresieimodificãrilor fiziopatologice.

Principalele obiective terapeutice ale herniei dedisc sunt: combaterea durerii, corectarea dezechili-brelor musculare între agoniºti ºi antagoniºti, restabi-lirea controlului adecvat al miºcãrii ºi profilaxia recidi-velor.

Mijloacele de tratament sunt cele igienico-postu-rale, medicamentoase ºi fizicalkinetice.

Tratamentul igienico-postural: repausul absolut -în suferinþele acute; repaus relativ - în formele comu-ne, pe pat tare, în posturile delordozante - decubituldorsal sau lateral cu membrele inferioare flectate, în-doite la piept.

Se recomandã regim alimentar hipocaloric în cazde exces ponderal. În medicaþia antiinflamatoare seindicã regim hiposodat.

Tratamentul medicamentos – în formele simple -analgezicele obiºnuite, oral sau intrarectal, (algocal-min); antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): indo-metacin, diclofenac, piroxicam, aspirina, fenilbutazo-na, ketoprofen. Antiinflamatoarele steroidiene (AIS): înformele hiperalgice, þinând cont de contraindicaþii ºide efectele adverse. Decontracturantele (diazepam,clorzoxazon, mydocalm, muscalm) - cu multã pru-denþã, doar la bolnavii spitalizaþi. Combaterea contrac-turii musculare reactive care fixeazã coloana lombarãpoate favoriza hernierea discului intervertebral.

Alte clase de medicamente : vitaminele din grupulB, antidepresivele etc.

Pentru infiltraþii paravertebrale se vor folosi xilina0,5-1% asociatã cu produse cortizonice cu efect pre-lungit de tipul Diprophosului.

Tratamentul fizical constã în electroterapie, adju-vant în herniile de disc lombare, fãrã înlocuirea celor-lalte forme de tratament. Efecte favorabile ale diferi-telor forme de curenþi electrici în discopatiile lombare:antalgic, antiinflamator, hiperemiant, decontracturant.Curenþii diadinamici (CDD) sau TENS au efecte spec-taculoase în lumbago nediscogen, curentul galvaniceste folosit în sciatalgii sub forma galvanizãrilor sim-ple, iar media frecventã sub forma curenþilor interfe-renþiali este mai puþin eficientã în faza acutã, dovedindînsã un bun efect decontracturant. Ultrasunetul sauundele scurte se folosesc în formele subacute sau cro-nice recidivante, cu suferinþe musculotendinoase, mio-fasciale sau cu manifestãri vasculo-vegetative. Cu-renþii exponenþiali se folosesc pentru stimularea mus-culaturii total sau parþial denervate în herniile de disccu deficit motor.

Masajul se poate efectua în scop sedativ sacro-fesier ºi de-a lungul membrului inferior. În formele hi-peralgice se evitã folosirea tehnicilor de masaj.

Obiectivele kinetoterapiei diferã în funcþie destadiul suferinþei: stadiul acut, în care se aplicã me-tode sau posturi de relaxare generalã ºi de relaxare amusculaturii lombare; subacut, în care începe progra-mul propriu-zis de kinetoterapie, cel mai cunoscut fiindprogramul Williams; cronic; de remisiune completã.

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289

Investiga[iile utile îndiagnosticarea hernieide disc, obiective ]i

modalit/[i terapeutice

20

NUTRI{IE


ATHERO STOP, O combina[ie 100%natural/ ]i unic/ de fitosteroli, extremde eficient/ \mpotriva colesterolului

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. În astfel de situaþii este mai bine

sã utilizezi suplimente nutritive cu rezultate documen-tate ºi de la companii care îºi pot susþine afirmaþiilefãcute la adresa produselor pe care le au(www.chemomed.ro).

AtheroStop este un astfel de supliment nutritiv110000%% nnaattuurraall pprroodduuss îînn JJaappoonniiaa,, ccee ccoonnþþiinnee oo ccoommbbii--nnaaþþiiee uunniiccãã ddee ffiittoosstteerroollii ((beta-sitosterol, campesterol,stigmasterol, brassicasterol) ºi este probabil cel maieficient supliment nutritiv natural ce rreedduuccee aabbssoorrbbþþiiaaccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,, eesseennþþiiaall îînn ooppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluu--

lluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn oorrggaanniissmm ººii eelliimmiinnaarreeaa ccoolleess--tteerroolluulluuii ddeeppuuss ppee vvaasseellee ddee ssâânnggee..

ÎÎnn aabbsseennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr,, ccoolleesstteerroolluull eessttee aabbssoorrbbiittddiinn cceelluulleellee ssuuppeerriiooaarree aallee iinntteessttiinnuulluuii ssuubbþþiirree ººii ttrraannss--ffeerraatt îînn ssâânnggee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull aacciizziilloorr bbiilliiaarrii..

ÎÎnn pprreezzeennþþaa ffiittoosstteerroolliilloorr aacceeaassttãã aabbssoorrbbþþiiee eesstteeiinnhhiibbaattãã.. Fitosterolii se lipesc aºa de tare de acizii bi-liari (interferã cu solubilizarea structurii micelare acolesterolului în intestine) astfel încât ccoolleesstteerroolluull nnuummaaii ppooaattee ffii aabbssoorrbbiitt ddeeccââtt ppaarrþþiiaall. Colesterolul neab-sorbit este excretat (eliminat).

AAtthheerrooSSttoopp aassiigguurrãã îînn mmoodd nnaattuurraall rreedduucceerreeaanniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ttoottaall pprriinn ccrreeººtteerreeaa HHDDLL,,ssccããddeerreeaa LLDDLL ººii nniivveelluulluuii ttrriigglliicceerriiddeelloorr..

Studiile realizate la nivel internaþional, au doveditcã pprroodduussuull nnaattuurraall AAtthheerrooSSttoopp,, pprriinn ccoonnþþiinnuuttuull ssããuuuunniicc ddee ffiittoosstteerroollii, este extrem de eficient ºi recoman-dat pentru:

� RReedduucceerreeaa aabbssoorrbbþþiieeii ccoolleesstteerroolluulluuii îînn ssâânnggee,,

� OOppttiimmiizzaarreeaa nniivveelluulluuii ccoolleesstteerroolluulluuii ddiinn ssâânnggee

� PPrreevveenniirreeaa ººii eelliimmiinnaarreeaa ddeeppuunneerriilloorr ddee ccoolleesstteerrooll

� RReedduucceerreeaa rriissccuull aappaarriiþþiieeii oosstteeooppoorroozzeeii,, ccaanncceerruulluuiiddee ssâânn,, ccoolloonn ssaauu pprroossttaattãã

� SSuussþþiinneerreeaa ssããnnããttããþþiiii aappaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr

Aceastã combinaþie optimã de fitosteroli în ali-mentaþie este calitativ la fel de importantã înscãderea nivelului colesterolului precum reducereaconsumului de grãsimi ºi oferã o alternativã realã, na-turalã, în reglarea colesterolului din organism.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 1155 ooccttoommbbrriiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ooppttiimmddee 44 ccuuttiiii AATTHHEERROO SSTTOOPP,,

vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro

Reduce 100% natural colesterolul!

21

INVESTIGA{II MEDICALE


Sindromul vertiginos este o afecþiune careaparþine mai multor specialitãþi medicale (neurolo-gie, ORL) ºi se manifestã prin ameþeli, senzaþia cãse învârte totul în jur, dezechilibru. Aceste episoadede vertij au o intensitate mai micã sau mai mare, înfuncþie de afecþiunea de bazã care le produce.

Cum se manifest/ sindromul vertiginos?De cele mai multe ori, vertijul apare din senin ºi

dureazã câteva minute. Se asociazã cu slãbiciunegeneralizatã, care poate sã se repete ºi de maimulte ori pe zi, având consecinþe importante asupraactivitãþii zilnice.

Cauzele vertijului sunt numeroase : De cele mai multe ori, vertijul apare din cauza

unei probleme a urechii interne, alteori ca urmare atulburãrilor de circulaþie cerebralã, a tulburãrilor ar-trozice ale coloanei vertebrale cervicale, a hipotensi-unii arteriale etc. Urechea internã poate suferi de la-birintitã, o infecþie provocatã de rãcealã, gripã sauotitã. Rareori sindromul vertiginos poate fi determi-

nat de boli grave: sclerozã multiplã, accident vascu-lar cerebral, traumatisme craniene, tumori localiza-te la cap.

Diagnosticarea ]i tratarea cu ajutorulMedicinei Integrate Sciencemed

Cu ajutorul EIS se pot evidenþia posibile impli-caþii digestive (probleme biliare) sau tulburãri func-þionale ale coloanei vertebrale cervicale care pot stala baza tulburãrilor de echilibru ºi vertijului. Scãderisau creºteri ale conductivitãþii electrice de la nivelultractului digestiv sau coloanei, sugerând inflamaþiiacute sau cronice, asociate cu modificãri ale presiu-nii oxigenului la nivelul þesutului cerebral, cu modi-ficãri ale aciditãþii cerebrale sau ale nivelului neuro-mediatorilor cerebrali, pot arãta cauza Sindromuluivertiginos. Tulburãrile circulaþiei intracraniene, de-presia, anxietatea, pot fi cauze ale acestui sindrominvalidant.

Biorezonanþa Paul Schmidt pune în evidenþãperturbãrile energetice de la nivelul tuturor orga-nelor ce pot fi implicate în producerea ameþelilor,dezechilibrului, vertijului. Poate evidenþia blocajeenergetice mari la nivelul urechii, al coloanei verte-brale, circulaþiei arteriale, organelor tractului diges-tiv. Datele obþinute, coroborate cu informaþiile ofe-rite de EIS ºi consultul clinic obiectiv al pacientului,oferã un tablou exact al cauzei Sindromului vertigi-nos.

Odatã aflate cauzele suferinþei, cu ajutorul Me-dicinii Integrate Sciencemed se poate realiza un tra-tament eficient ºi individualizat, utilizând medica-mentul homeopatic, ºedinþe de echilibrare energet-icã cu aparatul de biorezonanþa Rayocomp PS 1000Polar, tratament fitoterapic, gemoterapic, remediufloral Bach. Cu aceste metode se acþioneazã asupraunor cauze diferite ºi individualizat de la caz la caz.

Ce poate faceMedicina Integrat/Sciencemed pentru

diagnosticarea ]itratarea Sindromului

vertiginos?

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 e-mail:

[email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

e-mail:[email protected]

ªtiinþa în armonie cu natura

22

ONCOLOGIE


Tehnicile moderne de rafinare a produselor ali-mentare îndepãrteazã, de cele mai multe ori,fibrele ºi celelalte componente nedigerabile,

care sunt considerate cã slãbesc calitãþile gustative,rezultând materii prime alimentare, care au fost aso-ciate cu creºterea ratei îmbolnãvirilor în cazuri dehiperlipidimie, diabet, cancer de colon ºi afecþiunicardiace ischemice, toate afecþiuni care pun mariprobleme de tratament.

Dupã o profundã analizã a fibrelor dietetice, s-ademonstrat cã ingerarea acestora este strâns legatãde o stare bunã de sãnãtate, fibrele ajutând lamenþinerea homeostazei ºi jucând un rol terapeutic.Dr. Ghoneum M. din Departamentul de Imunologie alUniversitãþii DREW din Los Angeles a avut ideea de areduce greutatea molecularã a AArraabbiinnooxxiillaannuulluuii,,eexxttrraass ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, operaþie ce a dus la fracþiuni moleculareparþial solubile care pot fi absorbite din intestin într-ocantitate semnificativã ca imuno-modulator limfoci-tar. Hidroliza este efectuatã cu un extract din cciiuuppeerr--ccaa sscchhiiiittaakkee ((LLeennttiiuumm MM)),, uuttiilliizzaattãã îînn JJaappoonniiaa îînn ttrraattaa--mmeennttuull ccaanncceerruulluuii..

Imunoterapia este foarte importantã în tratamentulcancerului. S-a efectuat un studiu amplu la Clinica Sano-Japonia, pe 205 pacienþi cu cancer progresiv aflaþi înstadiile avansate III – IV, cu leziuni neoperabile saumetastaze rãmase dupã intervenþia chirurgicalã.Leziunea primarã a fost localizatã la plãmâni (31pacienþi), ficat (18), uter (7), sâni (33), prostatã (4), rect(28), stomac (34), noduli limfatici (11) ºi altele (29).Tuturor pacienþilor li s-a mãsurat activitatea celulelor NK,index patologic pentru cancerul progresiv, parametru almãsurãrii imunitãþii. S-a observat o dublare a activitãþiilimfocitelor NK (natural killer-ce distrug celulule can-

ceroase) dupã o sãptãmânã de administrare a 3g MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann/zi ºi o triplare dupã numai 2 luni.

Alte studii demonstreazã oo ccrreeººtteerree aa aaccttiivviittããþþiiiilliimmffoocciitteelloorr BB ººii TT ccuu 220000%% ,, rreessppeeccttiivv,, ccuu 115500%%,, îînnttiimmpp ccee nniivveelleellee ddee iinntteerrffeerroonn ººii TTNNFF ((ffaaccttoorr ddeenneeccrroozzãã ttuummoorraallãã)) ccrreesscc sseemmnniiffiiccaattiivv,, ffããccâânndd ddiinnMMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann pprroobbaabbiill cceell mmaaii ppuutteerrnniicciimmuunnoossttiimmuullaattoorr 110000%% nnaattuurraall ((GGMMOO ffrreeee))..

INDICAÞII TERAPEUTICE:� Adjuvant în terapia cancerului, indiferent de stadiu(efect antitumoral)� Recomandat în curele de radio/chimioterapie ((lleeîîmmbbuunnããttããþþeessttee eeffeecctteellee,, llee rreedduuccee eeffeecctteellee nneeggaattiivvee))� Hepatite B ºi C, cirozã� Reumatism cronic� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice)� Diabet noninsulino-dependent� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imunitare.

OOffeerrttãã vvaallaabbiillãã ppâânnãã llaa 1155 ooccttoommbbrriiee 22001100 –– îînn lliimmiittaa ssttooccuulluuii..

Puteþi achiziþiona produsul din farmacii,inclusiv farmaciile DONA, sau CONTACTAÞI IMPORTATORUL!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitati: www.chemomed.ro

CANCERUL a mai pierdut un pas!

23

PSIHOLOGIE


Se studiazã ºi se publicã în prezent despre onouã atitudine obsesiv - compulsivã în domeniul com-portamentului sau obiceiului de alimentare.

În societatea noastrã modernã existã o mare va-rietate de alimente atrãgãtoare la un preþ rezonabil,uºor de obþinut, care cresc riscul obezitãþii ºi al afec-þiunilor asociate ei.

Presiunea societãþii conduce cãtre o preocupareexcesivã, obsesivã, asupra aspectului corpului, deciasupra mâncatului, a mâncãrii sub toate formele: com-portament alimentar, natura ºi conþinutul alimen-telor.

Obezitatea ºi consecinþele ei, tulburãrile alimen-tare fiind în creºtere, existã efecte colaterale multi-ple în domeniul social, psihologic, medical ºi eco-nomic.

Se creeazã ºi se întareste relaþia între tulburã-rile de comportament alimentar ºi nevrozã obsesiv-compulsivã, afecþiune care însoþeºte de obiceiaceste tulburãri.

Secolul 20-21 a contribuit la apariþia unor noitulburãri nevrotice în domeniul comportamentuluialimentar.

Ortorexia nervoasã (Bratman 1977) este unadintre recentele apariþii în cadrul acestor manifes-tãri cu aspect obsesiv-compulsiv.

Frica ºi grija în legãturã cu sãnãtatea fizicã ducla o preocupare excesivã asupra mâncatului ºi a ca-litãþii alimentelor. Se dezvoltã o obsesivitate, o fi-xaþie privind mâncarea sãnãtoasã, cât ºi o depen-denþã psihicã de aceasta.

Pare a fi o tulburare mai puþin gravã în acest do-meniu psihopatologic, dar în cadrul acestui sindromapar simptome care definesc un comportament ne-vrotic al dependenþei, anxietãþii (cu fricã ºi îngrijora-

re asupra calitãþii alimentelor), obsesivitãþii asupradietei, care poate controla întreaga viaþã.

În cadrul ortorexiei nervoase apar tulburãri men-tale ºi fizice importante din cauza unor restricþii exa-gerate în dietã ºi a hiperatenþiei asupra alimentelor,precum ºi asupra rolului lor (sunt ignorate alte preo-cupãri de viaþã necesare unui psihic ºi fizic echi-librat ºi deci sãnãtos ). Pacientul uitã sã fie fericit.

Factorii patologici care se dezvoltã sunt frica hi-pocondriacã de boli fizice ºi de moarte, anxietatea(neliniºtea permanentã creatã de un pericol po-tenþial adus de aliment sau de modalitatea de ali-mentare), fobii sociale, ideaþie paranoia (amplifica-rea iraþionalã a pericolului pe teme alimentare), izo-lare socialã cu amplificarea tuturor simptomelor ne-vrotice secundare.

În prezent existã o creºtere a experienþelor psi-hiatrice în cadrul acestui sindrom.

Psihiatrii discutã despre aceste simptome cadespre o tulburare nevroticã a comportamentuluialimentar de sine stãtãtoare (Ortorexia nervoasã)sau ca latura nouã a tulburãrii obsesiv-compulsivecu care se înrudeºte sau se asociazã.

Aceastã tulburare alimentarã trebuie tratatã caorice element obsesiv care ne paraziteazã ºi ne in-vadeazã viaþa, lipsindu-ne de libertate ºi chiar debucuria de a trãi.

Ortorexia nervoas/- Tulburare de comportament alimentar –

Dr. Emilia {in[Medic primar psihiatru


Bolile reumatice constituie un adevãrat complexde entitãþi nosologice care au determinat genezaunei specialitãþi medicale, rreeuummaattoollooggiiaa. În pofidaacestei diversitãþi, patologia reumatismalã are canumitor comun douã simptome care constituie ºi prin-cipala sursã de suferinþe pentru bolnavul reumatic:ffeennoommeenneellee iinnffllaammaattooaarree ale sistemului locomotorºi, în conjuncþie cu acestea, ffeennoommeenneellee dduurreerrooaassee

(algezice).AArrttrriissaallmm este un remediu natural obþinut din

factorii bioactivi extraºi pe cale nneeddiissttrruuccttiivvãã dinplante medicinale aparþinând florei medicinale aIndiei. Principalii factori antiinflamatori ºi antidu-reroºi din acest remediu sunt: aacciidduull bboosswweelllliicc obþi-nut din planta BBoosswweelllliiaa sseerrrraattaa ºi ccuurrccuummiinnaa ºi alþiderivaþi ai sãi ce provin din specia indianã CCuurrccuummaa

lloonnggaa, specie larg rãspânditã în India. Lucrãri ºtiinþi-fice de notorietate publicate în prestigioasele revisteRReevviissttaa IInnddiiaannãã ddee CCeerrcceettããrrii MMeeddiiccaallee (75, 1982) ºiPPllaannttaa MMeeddiiccaa (49, 1984) atestã efectele antiinfla-matoare ºi respectiv antibacteriene, deci antiinfec-þioase, ale principiilor bioactive din CCuurrccuummaa lloonnggaa.

În afara efectelor medicinale menþionate maisus, AArrttrriissaallmmuull, care conþine ºi molecule bioactivedin alte ºase specii de plante din patrimoniul bota-nic medical al Indiei, exercitã ºi alte efecte medici-nale, cum ar fi:

� Efectul reconfortant, tonifiant în combatereaefectelor stresului psihic ºi/sau fizic, a efectelorunor diverse suprasolicitãri exprimate prin stãri ge-nerale de disconfort, diferite nevroze reactive, sur-menaj, dezadaptare;

� Efect benefic în colite cronice dureroase,spastice ºi în Boala Crohn;

� Efect antitoxic, hepato-protector, efect anti-emetic, acþiune antihelminticã;

� Efecte imunostimulatoare, antihistaminice ºiantialergice.

Aceste acþiuni medicinale adiacente sunt pro-movate de ccoonncceeppþþiiaa ssooffiiaattrriiccãã aayyuurrvveeddiiccãã hhoolliissttãã aAAyyuurrvveeddeeii, sistemul de medicinã tradiþional din In-

dia, care, considerând organis-mul ca un tot unitar (“holos” =întreg), preconizeazã ºi trata-mente care favorizeazã în an-samblul sãu “starea de sãnã-tate” a organismului.

De reþinut: efectul antireu-matic se bazeazã îndeosebi peimportantele calitãþi ale extrac-tului obþinut de la planta deo-sebit de valoroasã BBoosswweelllliiaa

sseerrrraattaa:A fost eficace ºi în trata-

mentul antireumatic al unor pacienþi care nu aurãspuns la tratamentele antireumatice con-venþionale (chimioterapeutice) – este vorba de unnumãr de 260 de pacienþi cuprinºi în 11 programede cercetare clinicã care s-au desfãºurat înGermania.

Nu a fost însoþit de nici unul dintre efectele se-cundare adverse (îndeosebi la nivelul tractului di-gestiv) produse de antiinflamatoarele cu structurãmolecularã steroidicã sau nesteroidicã.

Nu a determinat nici deteriorarea cartilagiilor ar-ticulare, nici la nivel molecular al colagenului.

A avut un bun efect asupra redoarei (rigiditãþii)matinale a pacienþilor suferinzi de poliartritã cronicãevolutivã.

Este eficace ºi în reumatismul abarticular careafecteazã sistemul musculo-tendinos (miozite, ten-dinite, sinovite etc.).

Toate produsele firmei STAR INTERNATIONAL MEDsunt obþinute din plante medicinale native din India,cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prin proce-dee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Artrisalm - Un remediuayurvedic de n/dejde\mpotriva suferin[elor

reumatice

AYURVEDA

25

TERAPII COMPLEMENTARE


Lipsitã de aceastã memorie, vietatea disparepentru cã nu mai poate deosebi situaþiile banale decele cu adevãrat periculoase. Prin dezvoltarea spe-ciilor, memoria capãtã valenþe adaptative, recunos-cându-se cã memoria omului este cu totul alta decâtcea a maimuþei sau delfinului.

Creierul uman stocheazã informaþiile în raportcu mediul înconjurãtor, socioprofesional, prin lanþuride algoritmi complecºi care se modificã de la o pe-

rioadã la alta. Îmbunãtãþirea memoriei este factorulesenþial în aprofundarea cunoaºterii.

La orice vârstã neurotonicele sunt binevenite.

� ERGONIC (ELIDOR) stimuleazã memoria atâtprin vasodilataþie cerebralã cât ºi prin stimularemetabolicã persistentã (adaptogeni ºi produse api-cole).

� NEUROFORTE (ELIDOR) prin aportul deCÃTINÃ, lecitinã, propolis alãturi de ginkgo biloba,amelioreazã vizibil activitãþile neuronale.

� Menþinerea unei mase active neuronale esteo condiþie importantã pentru evitarea deteriorãriineurologice. Menþinerea unor vase elastice, lipsitede plãcile adenomatoase (INFRALIPID), reprezintãcalea spre antiaging neuronal.

� Cu ajutorul produselor antioxidante URSO-MAX - ELIDOR (3-6 cpr./zi) ºi CAROFORT PLUS – ELI-DOR (3-6 cpr./zi) se evitã în mare mãsura îmbã-trânirea creierului.

O memorie t`n/r/ cu ajutorulproduselor naturale Elidor

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

Cunoa]terea ca form/ de \n[elegerea universului \nconjur/tor se struc-tureaz/ pe forma material/ organic/numit/ sintetic "materia cenu]ie". Eaeste compus/ dintr-o re[ea de neu-roni interconecta[i, care fac ca infor-ma[iile s/ fie stocate \n fi]iere diversece pot fi accesate ]i folosite \nsitua[iile existente.Apari[ia memoriei coincide cuapari[ia lumii vii.Oric`t de jos este situat/ pe scaraevolu[iei, entitatea biologic/ dispunede memorie care \i permite s/ evitepericolele vitale. Memoria actual/ sesuprapune cu memoria filogenetic/]i se creeaz/ o memorie caracteris-tic/ fiec/rui individ \n parte.

www.elidor.roTelefon: 021.335.95.63

26

TERAPII COMPLEMENTARE


GINSENG COREAN & GHIMBIR– Remediul tradi[ional asiatic!

În prezent, în mai toatã lumea, ginsengul ºi ghim-birul sunt folosite ca suplimente alimentare, dar ºi înalimentaþie.

GGiinnsseenngguull este utilizat în alimentaþie ºi terapie depeste 5.000 de ani, fiind o plantã perenã originarã dinAsia de Rãsãrit, Siberia ºi America de Nord. Pentrumultiplele sale proprietãþi terapeutice, chinezii o consi-derã o plantã-minune. Mai este cunoscut ºi sub denu-mirile de rãdãcina vieþii, regina plantelor, rãdãcina-omºi sarea pãmântului.

În comerþ existã mai multe tipuri de ginseng (co-reean, chinez, american, siberian), toate fãcând partedin familia Araliaceae.

În primul rând, ginsengul coreean este tonic gene-ral – fizic,ºi psihic ºi tonic sexual. Poate fi utilizat pen-tru creºterea forþei ºi a capacitãþilor de concentrare,pentru menþinerea atenþiei, pentru creºterea randa-mentului, pentru crearea unei stãri de bunã dispoziþieTotodatã, ginsengul conþine ºi steroizi. Chinezii nu-mesc aceastã plantã “eesseennþþaa bbããrrbbaaþþiilloorr” (gin=bãrbat,seng=esenþã). De aceea, este un bun afrodisiac, pre-venind disfuncþiile sexuale atât ale bãrbaþilor cât ºi alefemeilor. Sporeºte fertilitatea femeilor ºi potenþa bãr-baþilor. Sporeºte motilitatea spermei ºi creºte nivelulde testosteron.

În al doilea rând, ginsengul coreean este adapto-gen, combatând stresul ºi ajutând la obþinerea unuisomn liniºtit.

În plus, ajutã la încetinirea proceselor de îmbãtrâ-nire datoritã substanþelor conþinute numite saponine.Este reglator al sistemului cardiovascular, combãtândtulburãrile de circulaþie sangvinã ºi reglând tensiuneaarterialã. Asta înseamnã cã bolnavii cardiovascularigãsesc în ginseng un remediu de încredere. Este ºi re-glator al aparatului digestiv. Dozele mari de ginsengcoreean sunt utile atât în scãderea colesterolului cât ºia glicemiei.

Astfel, efectele senzaþionale ale ginsengului core-ean sunt cunoscute de milenii, în medicina Orientuluiîndepãrtat fiind considerat un adevãrat panaceu.

GGhhiimmbbiirruull este, asemenea ginsengului coreean, oplantã asiaticã ai cãrui rizomi conþin uleiuri volatile ºicompuºi fenolici care tonificã sistemul digestiv. Pot în-lãtura senzaþia de vomã (prin inhibarea centrului vo-mei) ºi cresc pofta de mâncare, fiind buni stimulenþistomahici.

Ghimbirul, ca ºi ginsengul, este un bun tonic ge-

neral ºi sexual. Chinezii considerã ghimbirul drept unul

din cele cinci ingredien-te principale în dietote-rapie, alãturi de oþetulde orez, vinul de orez,sare ºi miere. În medi-cinã ºi esteticã, ghimbi-rul este folosit datoritãacþiunilor sale stimulen-

te, tonice ºi energizante. Prin stimularea metabolismu-lui, aceastã plantã ajuta la eliminarea toxinelor,precum ºi la intensificarea arderii grãsimilor. Ghimbiruleste util persoanelor deprimate, fãrã poftã de viaþã,lente, letargice, aducând tonus, energie ºi optimism. Elcreºte rezistenþa organismului la obosealã ºi stres –adaptogen.

Din punct de vedere sexual, creºte fertilitatea

masculinã prin stimularea spermatogenezei ºi amotilitãþii spermatozoizilor.

Recunoscut de asiatici încã din secolul I ca oplantã medicinalã cu efecte rapide asupra probleme-

lor reumatice ºi digestive, ghimbirul este studiat acumîn vestite laboratoare de medicii europeni.

Þinând cont de efectele miraculoasele ale ginsen-gului coreean asociat cu ghimbir, LLAABBOORRAATTOOAARREELLEEMMEEDDIICCAA au creat un nou produs bazat pe aceastãasociere - GGIINNSSEENNGG CCOORREEAANN && GGHHIIMMBBIIRR..

DDrr.. IIoonnuuþþ MMoorraarruu vã PROpune utilizarea produsuluica:

� tonic general ºi sexual;� pentru a încetini procesele de îmbãtrânire;� reglator al sistemului cardiovascular ºi digestiv; � adaptogen; � ajutor în menþinerea glicemiei ºi colesterolului

în limite normale.

Pentru mai multe detalii]i comenzi contacta[i-ne la

telefon 021.351.47.77,accesa[i site-urile noastre:

www.medicalab.ro ]iwww.pronaturashop.ro sau

scrie[i-ne pe [email protected] !

27

TERAPII NATURALE


Trãim intro lume care evolueazã exponenþial, darnu fãrã urmãri. Ritmul zilnic al vieþii noastrecreºte, suferim de prea mult stres, avem din ce

în ce mai puþin timp disponibil, dieta noastrã este totmai sãracã, drept urmare apariþia bolilor de stomacnu este deloc surprinzãtoare.

Deºi pe piaþã au apãrut unul dupã altul nume-roase produse noi pentru afecþiuni gastrice, acesteproduse nu vindecã cauza ci doar atenuezã simp-tomele bolilor, efectul terapeutic nefiind satisfãcãtor.

Cei trei factori principali implicaþi în apariþia bo-lilor gastrice sunt:

1. Stresul psihic, care cauzeazã disfuncþii aletractului gastro-intestinal ºi ale secreþiei glandelorsale;

2. Oboseala fizicã ºi mentalã genereazã hipo-funcþia sistemului metabolic ºi carenþe de nutrienþinecesari, iar una dintre consecinþe va fi producereaunor modificãri patologice ale þesutului gastric;

3. Hipofuncþia sistemului imunitar, urmatã de re-ducerea capacitãþii mecanismului de prevenire abolilor gastrice.

HHoommeeggaasstt eessttee uunn pprroodduuss nnaattuurriisstt pprreessccrriiss ccoonn--ffoorrmm uunneeii rreeþþeettee ccaarree ººii--aa ddoovveeddiitt eeffiicciieennþþaa îînn ppeessttee1100..000000 ddee ccaazzuurrii ssttuuddiiaattee cclliinniicc îînn 1122 cceennttrree uunniivveerr--ssiittaarree.. Rezultatele au relevat faptul cã poate îmbu-nãtãþi funcþia cerebralã de reglare a echilibrului ºipromova restabilirea funcþionãrii normale a tractuluigastro-intestinal ºi a glandelor acestuia; produsul am-plificã funcþia exercitatã de nutrienþi în organism, ac-celerând în consecinþã recuperarea dupã producereamodificãrilor patologice gastrice; acesta sporeºtefuncþia imunologicã a organismului, rezistenþa la boliºi previne în mod eficient dezvoltarea bolilor gastrice.În plus, eficienþa produsului Homegast a fost demon-stratã în cazurile de gastritã atroficã, o modificarepatologicã cu tendinþã destul de ridicatã de dezvol-tare malignã. Aºadar, produsul are un efect clinicsemnificativ în prevenirea cancerului gastric.

RReezzuullttaatteellee ssttuuddiiiilloorr aauu rreelleevvaatt eeffiicciieennþþaa tteerraappeeuu--ttiiccãã ddee eexxcceeppþþiiee,, aabbsseennþþaa ttooxxiicciittããþþiiii cchhiimmiiccee ººii aa eeffeecc--tteelloorr sseeccuunnddaarree..

Ac[iune:1. HHoommeeggaasstt intensificã metabolismul cerebral al

proteinelor sintetizate ºi funcþia de reglare a echilibru-lui; astfel regleazã activitatea gastrointestinalã ºisecreþia glandularã (de exemplu de pepsinã) ºi susþi-ne recuperarea dupã afecþiunile gastrice.

2. HHoommeeggaasstt susþine sinteza proteinelor la niveluldiverselor organe, ajutã microcirculaþia ºi îmbunãtã-þeºte aportul de nutrienþi cãtre þesuturile afectate. Înacest mod opreºte modificãrile patologice cauzate degastrita atroficã ºi ajutã procesul de vindecare.

3. HHoommeeggaasstt accelereazã semnificativ sinteza nu-cleoproteinelor din timus, a celor de la nivelul splineiºi a ADN-ului timusului, sporind astfel imunoreglareaorganismului.

Indica[ii:În special pentru diverse gastrite cronice, de

exemplu gastrita superficialã, gastrita erozivã ºi gas-trita atroficã etc., ulcer gastric ºi duodenal, dureri gas-trice ºi balonãri, hiperaciditate gastricã ºi disconfortgastric, afecþiuni biliare.

Tel.: 0356 883 453wwwwww..hhoommeeggaasstt..rroo

Homegast Trateaz/ natural afec[iunile

gastrice ]i biliare

28

JURNAL DE SARCIN?


Ce înseamn/?Piciorul plat presupune prãbuºirea bolþii plan-

tare, în special a arcurilor longitudinal ºi transversalale piciorului, ceea ce determinã extinderea supra-feþei sale de sprijin.

Evolueazã în trei faze:1. Picior plat reductibil2. Picior plat contractat 3. Piciorul plat fixat

Ce observ/ p/rin[ii?Pãrinþii sunt îngrijoraþi (deranjaþi) de aspectul pi-

cioarelor copilului, care calcã pe marginea internã apiciorului, distanþa dintre maleolele interne fiind maimicã decât de obicei. Uneori, observã uzurã exce-sivã a marginii interne a pantofului, iar rareori copi-lul se plânge de obosealã anormalã la mersul pejos.

La copiii mai mari, de 12 - 13 ani, pot sã aparãcontracturi musculare dureroase, localizate la nive-lul piciorului sau pãrþii antero-laterale a gambei, caredeterminã apariþia unui mers ºchiopãtat.

Când poate fi observat?Odatã cu primii paºi ai copilului, deci în jurul

vârstei de un an, pãrintele poate sesiza sprijinul de-fectuos. Factorul care îngreuneazã diagnosticareaeste reprezentat de stratul adipos ce ocupã spaþiulîn care, ulterior, se va forma bolta plantarã. Aceststrat adipos va dispãrea odatã cu creºterea, ceea ce

permite stabilirea cu certitudine a diagnosticului deplatfus dupã vârsta de 3 ani. Pânã la aceastã vârstãse poate vorbi de un picior plat fiziologic.

Este grav?Piciorul plat este o problemã obiºnuitã, foarte

frecventã, despre care se spune cã evolueazã binefãrã tratament, odatã cu creºterea, în 90% pânã la97% dintre cazuri. Doar în 3 pânã la 10% din cazuripiciorul plat este deranjant ºi poate necesita chiartratament chirurgical.

Care sunt cauzele apari[iei platfusului?Cauzele sunt foarte diverse. Pot fi reprezentate

de modificãri ale structurilor osoase de la nivelul pi-ciorului, modificãri ale muºchilor sau ligamentelorori boli neurologice sau metabolice care pot deter-mina secundar apariþia platfusului.

Cui trebuie s/ se adreseze p/rin[ii?Trebuie sã se adreseze specialiºtilor în recupe-

rarea medicalã (medici sau kinetoterapeuþi), sau or-topezilor.

Ce se poate întampla dac/ nu duccopilul la control?În cazurile cele mai bune (când vã aflaþi între cei

90 % despre care vorbeam mai sus), nimic, adicãproblema se va rezolva de la sine, odatã cu creº-terea. Dar, dacã va încadraþi în celelalte 10 pro-cente, problema se poate agrava, necesitând ulte-rior tratament chirurgical. Mai grav este faptul cã,fãrã un control de specialitate, puteþi rata depista-rea altor tipuri de deformaþii ale picioarelor (piciorultalus valgus, piciorul convex), care necesitã o aten-þie mai deosebitã.

În ce const/ tratamentul?În funcþie de faza de evoluþie a platfusului ºi de

vârsta pacientului, tratamentul poate sã fie bazatpe kinetoterapie ºi masaj, purtarea unor mijloacecorective (talonete, ghete ortopedice) sau chirur-gical.

Ion Constantin FelicianKinoterapeut principal

www.kinetobebe.ro

Piciorul plat - platfus

29

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturã

StomatologieMedicina muncii

CENTRELE MEDICALE PULS

www.PULSMEDICA.roStr. Tunari, nr. 37tel: 212.40.400745.12.99.440723.180.968Str. Teiul Doamnei, nr. 2 tel: 242.13.760745.12.99.550723.180.969Str. Turda, nr. 127tel: 224.01.870741.20.99.650723.180.979

Specialitati medicale:- Alergologie; - Chirurgie- Cardiologie; - Dermatologie- Endocrinologie- Gastroenterologie;- Medicina interna;- Medicina de familie;- Medicina muncii;- Neurologie; - Nefrologie;- Orl- Audiometrie;

CENTRUL MEDICALUNIREA

CMU BANEASA: Str. IonIonescu de la Brad, Nr. 5B,sector 1, BucurestiProgramari imagistica: 021304 04 18

CMU ARCUL DE TRIUMF:Policlinica si spital : Str.Clucerului, nr. 55, sector 1,Bucuresti

CMU BUCHAREST BUSI-NESS PARK: Sos Bucuresti-Ploiesti, nr.1 A, corp A,parter, Bucuresti

CMU DOROBANTI - spital decopii si pediatrie integrata:Calea Dorobantilor,nr. 240,sector 1, Bucuresti

CMU KIDS - policlinica pen-tru copii: Str. CostacheNegri, nr. 5, sector 5,Bucuresti

CMU ENESCU: Str. GeorgeEnescu, nr. 12, sector 1,Bucuresti

CMU IRIDE: Str. DimitriePompeiu, nr. 9-9A, cladirea16, parter, sector 2,Bucuresti

CMU IRIDE. MEDICINAMUNCII: Str. DimitriePompeiu, nr. 9-9A, cladirea1, parter, sector 2,Bucuresti

CMU UNIREA: B-dul Unirii,nr. 57, sector 3, Bucuresti

MATERNITATEA CMU ReginaMaria - Spital de Obstetricasi Ginecologie: Str. Brodinanr. 3, sector 1, BucurestiProgramari: 021 304 04 04

CMU SEMA PARC: SplaiulUnirii, nr. 319, parter,Bucuresti

CMU FLOREASCA: CaleaFloreasca, nr. 169A

SSPPEECCIIAALLIITTAATTII::

Alergologie

Boli de nutriþie ºi diabet

Boli infecþioase

Cardiologie

Chirurgie

Chirurgie

cardiovascularã

Chirurgie estetica

Chirurgie oncologica

Dermatologie

Echografie

Endocrinologie

Fizioterapie

Flebologie

Gastroenterologie

Hematologie

Mamografie

Medicina de familie

Medicina generala

Medicina interna

Medicina muncii

Nefrologie

Neuro-chirurgie

Neurologie

Obstetrica ginecologie

Oftalmologie

Orl

Ortopedie

traumatologie

Osteodensitometrie

Pediaterie

Pneumoftiziologie

Proctologie - chirurgie

Psihiatrie

Psihologie

Psihoterapie

Radiologie

Reumatologie

Stomatologie

Urologie

Pentru programari

aacccceessaattii wwwwww..ccmmuu..rroo sau

sunati la 9CMU (9268).

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

30

UNIT?{I MEDICALE


- Oftalmologie- Obstetrica-Ginecologie - Oncologie - Ortopedie- Pediatrie - Pneumologie- Psihiatrie - Psihologie- Reumatologie - Urologie

TOTAL RADIOLOGY

Calea Dudeºti, nr. 104-122,

Sector 3, Bucureºti (în incin-

ta Policlinicii Vitan)

Telefon: 021/322.38.00 /

0372. 918. 565

www.total-radiology.ro

•tomografie computerizatã

•osteodensiometrie

•mamografie

•ecografie (generalã, sân,

tiroidã)

Investigaþii medicale

LIL MED CLINICA MEDICALA

Bucuresti, Suzana nr. 7, corp1, sector 5 Telefon: (021) 420.60.55Fax: (021) [email protected]

Laborator de analize medicale (hematologie, coag-ulare, imunohematologie, imunolo-gie, biochimie, microbiologie,parazitologie, citologie: examen Babes Papanicolau)Recoltare probe de sangeRecoltare probe de microbiologie: Exudat faringian, Exudat lingual, Exudat nazal, Sputa,Urocultura, Sediment urinar,Coprocultura, Examen coproparazitologicRadiologie – imagistica medicala•Ecografii: abdominala, parti moi,obstretica–ginecologie, vasculara doppler

Chirurgie esteticã

Ginecologie

Medicinã alternativã

ECOMED CLINICSos. I. C. Bratianu nr. 44, sc.

A, ap. 1, sector 3,

Tel. 021.314.00.54;

0745.123.623;

Fax 021.314.00.54

Email:

[email protected]

Web: www.ecomedclinic.ro

Fizioterapie,

Homeopatie,

Acupunctura, electroterapie,

unde scurte,

ultrasunt, EMG,

EMG + stimulare,

laserterapie, magnetoterapie,

drenaj venolimfatic, masaj

terapeutic,

terapie cu lumina polarizata

tip bioptron, acupunctura-

electroacupunctura

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

OPTICA 871. Calea Victoriei nr. 16 - 20, pasaj Vilacrosse,sector 3 Tel: (021) 313.91.80

Salon de prezentare, Cabinetde Optometrie, Atelier

2. Piata Al. Lahovari nr. 1A,sector 1 Tel: (021) 212.34.81

Punct de prezentare, primire eliberare comenzi sit-uat langa spitalul de ochi

3. Soseaua Berceni nr. 8,sector 4 - in incinta policlinicii Medcenter. Tel: (021) 331.05.99www.optica87.ro

•Punct de prezentare, primire eliberare comenzi •Produse: rame, lentile,lentile de contact, ochelari de soare

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]

•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · probabil la nivelul de competenþe medii sau...

Documents