specificul aplicării măsurilor preventive În cauzele penale cu infractori minori

13
Specificul aplicării măsurilor preventive în cauzele penale cu infractori minori Vitalie Rusu Dr.,conf. univ. interimar. Universitatea de Stat „A Russo” din Bălţi Procesul penal este activitatea legalizată a organelor de urmărire penală cu participarea părţilor titulare de drepturi şi obligaţii în scopul stabilirii la timp, sub formă întreagă şi fără echivoc a faptei-infracţiune, încît vinovatul să răspundă pe măsura vinei, iar cel nevinovat să fie scutit de răspunderea penală. Scopul care se impune prin definiţie este stabilirea adevărului. În slujba acestuia se pun o serie întreagă de măsuri procesuale[1]. După valoarea socială, acestea se împart în personale şi reale (asiguratorii), iar după natura lor se înpart în măsuri preventive, măsuri de ocrotire, măsuri de siguranţă, măsuri de recuperare a pagubei, măsuri de reţinere. Măsurile preventive sunt nişte mijloace de constrîngere care obligă bănuitul sau învinuitul să nu pună obstacole desfăşurării fireşti a procesului penal sau asigurărilor care prevăd executarea sentinţei, îl împiedică să se sustragă de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei[2]. Aceste măsuri sunt rostuite după cum urmează în art. 175, al. III din C.P.P. al R. Moldova: obligarea de a nu părăsi localitatea (ţara); garanţia personală; garanţia unei organizaţii; transmiterea sub supraveghere a minorului; arestarera preventivă etc. Măsurile acestea se diferenţiază după gradele de constrîngere de unde şi organele care efectuiază procesul pot să aleagă, în funcţie de o situaţie sau alta şi s-o impună pe cea mai potrivită. Se pare undeva că “măsurile preventive se împart în două categorii: privative de libertate, din care fac parte reţinerea şi arestarea şi limitative de libertate, în care se includ obligaţia - 1 -

Upload: vasile-vasyok

Post on 16-Sep-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Măsurilor Preventive În Cauzele Penale Cu Infractori Minori

TRANSCRIPT

Specificul aplicrii msurilor preventive n cauzele penale cu infractori minoriVitalie Rusu

Dr.,conf. univ. interimar.

Universitatea de Stat

A Russo din BliProcesul penal este activitatea legalizat a organelor de urmrire penal cu participarea prilor titulare de drepturi i obligaii n scopul stabilirii la timp, sub form ntreag i fr echivoc a faptei-infraciune, nct vinovatul s rspund pe msura vinei, iar cel nevinovat s fie scutit de rspunderea penal.

Scopul care se impune prin definiie este stabilirea adevrului. n slujba acestuia se pun o serie ntreag de msuri procesuale[1]. Dup valoarea social, acestea se mpart n personale i reale (asiguratorii), iar dup natura lor se npart n msuri preventive, msuri de ocrotire, msuri de siguran, msuri de recuperare a pagubei, msuri de reinere.

Msurile preventive sunt nite mijloace de constrngere care oblig bnuitul sau nvinuitul s nu pun obstacole desfurrii fireti a procesului penal sau asigurrilor care prevd executarea sentinei, l mpiedic s se sustrag de la urmrirea penal, de la judecat sau de la executarea pedepsei[2].

Aceste msuri sunt rostuite dup cum urmeaz n art. 175, al. III din C.P.P. al R. Moldova: obligarea de a nu prsi localitatea (ara); garania personal; garania unei organizaii; transmiterea sub supraveghere a minorului; arestarera preventiv etc. Msurile acestea se difereniaz dup gradele de constrngere de unde i organele care efectuiaz procesul pot s aleag, n funcie de o situaie sau alta i s-o impun pe cea mai potrivit. Se pare undeva c msurile preventive se mpart n dou categorii: privative de libertate, din care fac parte reinerea i arestarea i limitative de libertate, n care se includ obligaia de a nu prsi localitatea i liberarea provizorie cu cele dou forme: sub control judiciar i pe cauiune[3].

n fond, msurile n vigoare se aplic dac sunt destule temeiuri de a presupune c minorul n ipostaz de bnuit sau nvinuit poate s se ascund de organul care efectueaz procesul penal, s mpiedice stabilirii adevrului (prin influien asupra participanilor la proces, prin deteriorri, falsificri privind faptele necesare cauzei, prin neprezentare la locul cerut dup primirea citaiei), s svreasc alte infraciuni, s mpiedice executarea sentinei. n lipsa temeiului ns, organului n putere nu-i rmne dect s ia de la minor doar o obligaie n scris de a se prezenta n incint la o eventual citare, iar aceasta numai atunci cnd va apare necesitatea de a se da o informaie despre schimbarea de ctre bnuit sau nvinuit a domiciliului legal (art. 176, al. IV din C.P.P. al R. Moldova).

Prin consultarea art. 176, al. III din C.P.P. al R. Moldova deducem c la aplicarea unei sau altei msuri preventive fa de minori, se pune pe cntare caracterul i gradul faptei, se ine cont de persoana la caz, se ia n vedere vrsta i starea sntii copilului, ocupaia, situaia familial, locul de trai permanent sau vremelnic.

De competena organelor de urmrire penal care aplic msura preventiv rmne i emiterea unei ordonane motivate, iar de datoria instanei de judecat este adoptarea unei ncheeri motivate n care se dezvluie nclcarea, apoi temeiul n care a fost luat msura, apoi care au fost probele, ncheindu-se cu indicarea momentului c minorului i s-au explicat toate consecinele pe care le va suporta n caz de nclcare a msurii trecut n revist.

De aici ncolo enumerm msurile preventive punctate n art. 175, al. III din C.P.P. al R. Moldova. Ba una, ba alta din ele privesc aparte numai nite limitri singulare i zgndresc conceptul constituional al ocrotirii libertii minorului, dar l gsesc la loc bun pe acela al limitrii acestei liberti n cazurile strict necesare. Toate launloc ns, completndu-se, denot un sistem bine nchegat i palpitant n toate sursele juridice. Dar fie la rnd: art. 178 din Codul de procedur penal mbin titular Obligarea de a nu prsi localitatea sau obligarea de a nu prsi ara. Din start, constatm c termenul localitate trebuie s fie neles numai n sens de teritoriu (sat, municipiu, ora, raion), care nghite noiunea de domiciliu (cas la pmnt, apartament), dar n-o poate substitui n text.

Ct privete msura preventiv a obligrii de a nu prsi localitatea, (ara), aceasta const ntr-o ndatorire scris impus minorului. Astfel, minorul nvinuit sau bnuit de nclcare intr n cmpul de vedere al organului care a dispus msura i va rspunde la citarea acestuia, i fr voia numitului organ nu-i va schimba domiciliul, nu va prsi localitatea n care triete, precum i ara[4].

Uneori, n legislaia procesual-penal, obligarea de neprsire a localitii ca msur bine aezat mpac situaia n care greutatea infraciunii nu impune cu tot dinadinsul nici privarea de libertate a minorului, dar nici nu-l poate lsa n deplin libertate, adic fr garania de a nu se ascunde, de a nu induce n eroare desfurarea urmririi penale i aceea de judecare a cauzei. Alte ori, msura preventiv a obligrii de a nu prsi localitatea o nlocuiete pe cea privativ cnd las de dorit sntatea minorului sau e la mijloc necesitatea nentreruperii studiilor acestuia. Nu scpm nici faptul c prsirea localitii de ctre autorul ndatoririi scrise e posibil totui, dar numai cu aprobarea organelor respective cnd o cer cazurile justificate de deplasare la locul de munc, la coal sau careva chestiuni personale. Toate la locul lor posibile, deoarece ordonana care se refer la msura preventiv a obligrii de a nu prsi localitatea, (ara) trebuie s se comunice organelor de urmrire datoare s verifice respectatrea obligaiei stabilite i s anune organele care au dispus-o n caz de nesocotire.

Uneori, gradul delictului svrit de minorul bnuit sau nvinuit nu prezint de fapt un pericol social avansat i atunci la aplanarea situaiei se recurge prin msura preventiv de garanie personal (art. 179 din C.P.P. al R. Moldova) sau prin garania unei organizaii (art. 180 C.P.P. al R. Moldova). Aceste msuri constau din nite angajamente luate n scris de persoane fizice sau juridice demne de ncredere, care prin autoritatea de care se bucur garanteaz comportamentul respectiv al minorului n baza convingerii c purtarea de mai departe a celui luat sub garanie nu va iei din normele fireti ale respectrii ordinii publice i c , odat luat la eviden, cel cu vina i cu pricina se va prezenta neamnat la chemarea parvenit din partea organelor de drept. Anume garania unei organizaii ca msur preventiv se alege cu anumite prioriti, deoarece lucrul educativ cu minorul poate fi realizat n cadrul colectivului la locul de munc sau studii. n aa fel, colectivul respectiv poate influiena pozitiv asupra copilului pn la finisarea urmririi penale sau a examinrii cauzei de ctre instan.

Datorit, acestui fapt se amplific activitatea profilactic i de avertizare a msurii preventive[5]. n acest caz ar fi bine s se detalizeze coninutul msurii preventive aplicate fa de minor, s se ia n consideraie particularitile psihice i de vrst ale acestuia, condiiile n care a trit i a fost educat, s i se acorde msuri cu caracter i sub aspect mai mult educativ.

n lumina art. 184 din C.P.P. al R. Moldova este pus TRANSMITEREA SUB SUPRAVEGHERE A MINORULUI. Momentul vizat const ntr-o obligaie scris prin care persoanele mature demne de ncredere (printe, tutore, curator) sau direcia instituiei speciale de nvmnt i asum s asigure ndeplinirea de ctre minor a obligaiunilor procesuale. La acest loc ne prindem la gndul c dup caracterul obligaiei, dup scopul urmrit n ansamblu i dup cazul de aplicare, msura transmiterii sub supraveghere a minorului e similar cu cea a garaniei personale. Mai la adnc ns devin evidente i careva deosebiri:

1) dac o msur e aplicabil numai n cazul minorilor, cealalt se bifurc (minori maturi);

2) dac ntr-un caz se implic o singur persoan cu obligaii, n cellalt numrul garanilor este obligator de a fi de nu mai puin de doi.

Msura ce ne preocup aici se dispune prin ordonan sau ncheiere. Mai departe, de competena organelor care efectueaz procesul penal rmne acumularea informaiilor despre minor (existena sau lipsa antecedentelor penale, caracteristica de la locul de munc sau cel de studii) necesare i ele pentru soluionarea problemei. Transmiterea sub supraveghere a minorului se face la demersul n scris al unei persoane mature. Organul preocupat de procesul penal trebuie s fie destul de informat n privina ei, trebuie s prevad capacitatea acestui factor de a-i exercita funcia, capacitatea lui fireasc de a executa cele ce decurg din actul transmiterii. Persoana va fi informat despre caracterul i esena infraciunii de svrirea creia este bnuit adolescentul. n cele din urm, se consemneaz c partea asigurtoare a luat cunotin de cauz i de obligaiile pe care i le asum.

Coninutul ordonanei (ncheierii) se aduce i la cunotina minorului atrgndu-i-se atenie asupra unei eventuale posibiliti de schimbare a msurii respective cu una mai aspr n cazul unei purtri fr rspundere. Se impun auzului i judecii acestuia urmrile pe care le poate suporta cel care-i ia povara supravegherii dac el, minorul supravegheat, ncalc prevederile legii. Msura la care suntem poate fi schimbat pe alt msur preventiv dac persoana cu obligaia se dezice de datorie n cazul cnd circumstanele (starea sntii, deplasrile) nu permit ndeplinirea sub toate aspectele a datoriei. Despre nclcarea obligaiilor de ctre persoanele mature se ntocmete un proces-verbal expediat pe adresa judectoriei n scopul aplicrii unei amenzi. Reprezentanii instituiilor speciale de nvmnt, care au nclcat obligaia de supraveghere pot fi sancionai pe cale disciplinar.

Arestarera preventiv[6] realizeaz o constrngere de talie aproximativ cu pedeapsa nchisorii, dar cu cedarea c scoate pericolul din mijlocul colectivului uman numai pe lungimea de durat a procesului penal. n doctrin, ea este o msur de prevenie provizorie aplicat n conformitate cu legislaia de procedur penal nainte de soluionarea definitiv a cauzei celui nvinuit, celui inculpat sau celui bnuit de svrirea infraciunii i n scopul asigurrii bunei desfurri a procesului sau pentru a mpiedica bnuitul sau nvinuitul s se ascund de urmrirea penal, de judecat ori de executarea sentinei.

Pe parcela istoric a legislaiei penale europene i universale, msura aceasta a fost practic capabil de asigurarea dovezilor i a ordinii sociale i juridice[7], fiind un imperativ i la deprtaii egipteni, i la btrnii evrei, i la vechii greci, i la vremuiii romani. La noi, arestarea preventiv se aplic fa de bnuit, nvinuit, inculpat (art. 175, al. IV) i doar n cazul cnd s-a comis delictul pentru care legea prevede nchisoarea pe un termen mai mare de doi ani.( art. 176, al. II). Termenul poate fi i mai mic n cazurile excepionale sau dac instana constat faptele din art. 176, al. I al aceluiai cod.

Arestul este ncuviinat i de triada din art. 185, al. II din C.P.P. al .R. Moldova.: dac minorul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova; dac nu i se poate constata identitatea; dac a clcat msurile preventive aplicate anterior n privina lui pentru ceea ce generalizeaz mea culpa.

Arestarea se aplic doar dup verificarea n amnunt a circumstanelor infraciunii lundu-se n consideraie i urmtoarele: are sau nu are minorul legtur cu lumea criminal; are sau nu are preocupri zilnice; care-i sunt manifestrile de comportament dup svrirea infraciunii.

Categoria respectiv de dosare nregistreaz c arestarea, n principiu, se aplic numai n cazuri excepionale, cnd organul de urmrire penal o socoate ca fiind cea mai eficient. Nu arareori msura privativ urmeaz a fi nlocuit, pe ct e posibil, prin msuri alternative de control: supravegherea din partea familiei; lucrul educativ cu minorul; internarea acestuia n vreo instituie educativ cu profil special[8].

Arestul e mai puin necesar n situaiile cnd minorii au svrit delictul pentru prima dat, iar fapta nu e de greutatea unui pericol social avansat. Este necesar de a evita, pe ct e posibil, deinerea minorilor sub arest iar, n contrar, de a aplica aceast msur preventiv doar n cazuri excepionale. Totodat, ar fi bine venit aplicarea unor msuri preventive alternative arestului. Iar dac totui arestul s-a aplicat, devine oricum necesar luarea de msuri pentru reducerea termenului de deinere a minorului[9].

Minorii arestai trebuie s beneficieze de un proces rapid, n strict conformitate cu principiile i normele procesului penal. Ei sunt separai de aduli n detenie, iar cei care au fost deja condamnai trebuie s fie separai de cei care se afl sub urmrirea penal i judecat, pentru a proteja minorul prezumat nevinovat pn la pronunarea hotrrii judectoreti[10].

Vom mai meniona i faptul c minorul privat de libertate, ca urmare a... arestrii sale, trebuie tratat cu omenie i cu respectul datorat demnitii persoanei umane i de o manier care s in seama de nevoile persoanelor de vrsta sa[11].

Un interes aparte n problem suscit TERMENUL INERII PERSOANEI N STARE DE AREST I PRELUNGIREA LUI (art. 186 din C.P.P. al R. Moldova). Acesta curge de la momentul reinerii minorului (dac e reinut) sau din startul ndeplinirii ncheierii judectoreti privind inerea persoanei n stare de arest. Fia de pontaj a arestrii include timpul n care nevrstnicul a fost reinut i arestat sau a fost spitalizat la decizia organului cu procesul penal fie pentru expertiz n condiii de staionar sau tratament pe urma constrngerii medicale n privina lui. n continuare, ne ngduim cteva observaii pentru a lrgi orizontul problemei ce ne preocup.Uneori se ignoreaz caracterul legitim al arestrii preventive fiind preamrit importana principiului prezumiei de nevinovie. Astfel, deinerea copilului n arest nu se justific i nseamn o nclcare de STATUS LIBERTATIS atta timp ct prin hotrrea instanei de judecat nu i se dovedete definitiv vinovia. Alte ori, aceeai limitare a libertii provoac o reacie invers celeia pzite de prezumia vizat prin strmutarea sufleteasc a copilului, prin ocul psihologic, prin ruptura cu familia, cu colectivul, prin faptul c unii l pot crede vinovat, prin faptul c e constrns s mrturiseasc.

Dar oricare ar fi urmrile, cazurile dovedesc c libertatea copilului nu poate fi UN drept absolut, inviolabil i imuabil c doar EUL nu triete izolat i e firesc s ignoreze pe undeva nevoile societii i a acelora cu care contacteaz[12]. i tot atunci, arestul intervine ca o rupere a libertii persoanei minorului n favoarea unor nalte i curate scopuri sociale. i tot atunci, starea de arest e conceput ca un imperativ procesual-penal, deoarece nlturarea pericolului din colectivul social d posibilitate celor coreci s beneficieze de propriile lor drepturi i liberti.

Primul termen de inere n arest preventiv a minorului precum i fiecare prelungire a acestui termen nu poate depi 30 de zile pe ntreaga durat a deteniei, care poate fi ntins numai pn la 4 luni n privina nvinuiilor minori. Pe durata acestui timp, minorii arestai sunt inui separat de aduli i de copiii condamnai[13].

Legea procesual-penal fixeaz un ir de particulariti referitor la deinerea sub arest a minorilor[14]. Minorii arestai au dreptul la consultaii juridice, la comunicri cu avocaii lor. Minorilor trebuie s li se creeze posibilitatea de a-i continua studiile sau pregtirea profesional, trebuie s li se permit a primi i a avea asupra lor obiecte destinate odihnei, dac aceasta nu contravine intereselor justiiei[15].Dup paravanul acestor particulariti privative descoperim un bogat asortiment de permisiuni i raii, de drepturi i amenajri recunoscute n general ca nite mijloace de corecie i educaie. Fr alte obiecii, ne-am vzut obligai s le dm contextual n perspectiva unei comparaii de principiu ntre prevederile scrise i condiiile de pe teren pe care le suport minorii. Administraia instituiilor de deinere a persoanelor arestate este obligat s asigure dup trebuin securitatea i protecia minorului arestat, s-i nregistreze plngerile i cererile adresate judecii, s admit i s nu limiteze numrul i timpul de ntrevederi ale copilului cu aprtorul su, s asigure la timpul indicat aducerea deinutului la organul care efectuiaz procesul penal, etc.

Msura preventiv care justific privarea de libertate a persoanei pe ntreg cursul urmririi penale, dar permite expres i liberarea deinutului cu anumite limitri, cu rezerva respectrii i ndeplinirii unor condiii prevzute de lege ntru cruarea libertii constituie liberarea provizorie[16]. Aceast instituie procesual cu tradiii la noi[17] se ntlnete n diverse variante n majoritatea legislaiilor din lume[18]. Unele izvoare nregistreaz c natura juridic a liberrii este aceea a msurii preventive aa cum nvinuitul e lsat liber[19], altele, din contra, arat c aceast stare de libertate nu poate avea natura juridic a unei msuri preventive aa cum astfel de liberare presupune nemijlocit o stare de deinere din care s se realizeze[20].n literatura de specialitate, liberarea provizorie are mai multe particulariti: e provizorie (adic poate fi revocat cnd se ncalc obligaiile), este facultativ (e acordat dup controlul ndeplinirii cerinelor legii), se acord la cerere ( spre deosebire de eliberarea obligatorie, din oficiu), este un beneficiu (recunoscut de lege, ceea ce presupune o detenie legitim, actual, continuabil), e subiectiv (organul judiciar determin necesitatea deinerii, iar garaniile nvinuitului asigur scopul procesului), este garanie pentru libertate (ncetarea temporar a privrii).

n ceea ce ne privete, rmnem la prerea c liberarea provizorie este o punte bine echilibrat ntre msurile de prevenie preventive i msurile de prevenie nepreventive de libertate. Liberarea provizorie este reglementat de legislaia procesual-penal n planul c persoana arestat. preventiv poate cere n tot cursul procesului penal punerea sa n libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauiune[21].

Prima modalitate, adic liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei arestate (art. 191 din C.P.P. al R. Moldova) prevede urmtoarele aspecte, care practic coincid:

1. Liberarea se acord numai n cazul:

a) infraciunilor din impruden;

b) infraciunilor cu intenie pentru care legea prevede pedeapsa care nu depete 10 ani de nchisoare.

2. Liberarea nu se acord nvinuitului n cazul n care acesta:

1) are antecedente penale nestinse pentru infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave;

2) exist date c:

a) va svri o alt infraciune;

b) va ncerca:

s influieneze asupra martorilor;

s distrug probele;

s fug.

Liberarea este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele obligaii:

1. s nu prseasc localitatea unde i are are domiciliu dect n condiiile stabilite de instana de judecat;

2. s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu sau reedin;

3. s nu se deplaseze n locuri anume stabilite;

4. s se prezinte la organele de urmrire penal sau, dup caz, la instana de judecat ori de cte ori este chemat;

5. s nu intre n legtur cu anumite persoane determinate de instana de judecat;

6. s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul penal;

7. s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natuura aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii.

Dup cum vedem, unele obligaii susin buna desfurare a procesului penal, altele urmresc s previn svrirea de noi infraciuni. Ambele categorii, ns, se cer ndeplinite la acordarea liberrii i vor fi respectate de cel care le ia pe toat perioada liberrii.

Unii autori de lucrri juridice aprob i recunosc ca lege i obligaia de a preda paaportul i alte acte pentru a ngreuna posibilitile de nesupunere la ndatoririle asumate[22].

Conform art.191, al. V din C.P.P. al R. Moldova, controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat total sau parial pentru motive ntemeiate n ordinea stabilit pentru dispunerea acestei msuri. La caz, nvinuitul minor se elibereaz de toate obligaiile ce i-au fost impuse cnd s-a dispus liberarea provizorie, aflndu-se n aceeai situaie cu un nvinuit care a fost arestat, sau fa de care msura a fost revocat sau a ncetat. Ridicarea controlului judiciar nltur una sau mai multe din obligaiile impuse minorului nvinuit la liberarea sa, dar menine ndatoririle ce revin celui pus n libertate.

Articolul 192 din C.P.P. al R. Moldova reglementeaz cazul privind liberarea provizorie pe cauiune a persoanei arestate. Prin cauiune nelegem o sum de bani pe care trebuie s-o depun cel interesat cu scopul de a garanta n perspectiv respectarea obligaiilor i condiiilor ce-i revin n timpul liberrii provizorii.sLiberarea pe cauiune se face n baza unei cereri care trebuie s cuprind i obligaia depunerii cauiunii, i meniunea despre cunoaterea cazurilor de nerestituire a sumei depuse. ntre instituia liberrii despre care vorbim i cea a liberrii sub control judiciar sunt multe puncte comune, dar i multe aspecte deosebitoare.

Liberarea pe cauiune se acord n cazul n care:

1. este asugurat repararea prejudiciului cauzat prin infraciune;

2. s-a depus cauiunea stabilit de organele respective;

3. a fost svrit o infraciune din impruden;

4. a fost svrit o infraciune cu intenie pentru care legea prevede o pedeaps ce nu depete 25 ani de nchisoare.

Liberarea pe cauiune nu se aplic n cazurile prevzute de art. 191 al. II, din C.P.P. al R. Moldova.

n cazul liberrii pe cauiune, minorul este obligat:

s se prezinte la chemarea organului respectiv;

s comunice acestui organ orice schimbare de domiciliu;

s ndeplineasc alte restricii prevzute n normele de mai sus.

Cauiunea prevede un cuantum fixat de instana de judecat n mrime crescnd de la 300 pn la 100 000 uniti convenionale n dependen de paguba pricinuit i de starea material a minorului nvinuit.

Art. 193 din C.P.P. al R. Moldova prevede revocarea liberrii provizorii. Aceasta urmeaz a se nfptui n cazurile cnd:

1. se descoper fapte i circumstane care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare i care mpiedic liberarea provizorie;

2. nvinuitul cu rea-credin nu ndeplinete obligaiile stabilite;

3. nvinuitul a svrit o nou infraciune cu intenie.

Dup revocarea liberrii, minorul poate fi supus din nou arestului preventiv.

n mecanismul judiciar, revocarea liberrii trage dup sine i restituirea cauiunii (art. 194 din C.P.P. al R. Moldova). Aceasta se ntmpl dac:

1. se revoc liberarea provizorie n chingile art. 193, al. I. pct. 1 din C.P.P. al R. Moldova;

2. se constat c nu mai exist temeiurile care au justificat msura arestrii preventive;

3. se dispune ncetarea procesului penal sau scoaterea persoanei de sub nvinuire;

4. se dispune achitarea persoanei n cauz;

5. se pronun o pedeaps n fond.

Cauiunea nu se restituie conform prevederilor din art. 193, al. I, pct. 2 din C.P.P. al R. Moldova. n acest caz, ea se trece la venitul bugetului de stat.

n noul Cod de procedur penal al Republicii noastre a aprut o nou msur preventiv, care este arestarea la domiciliu (art. 188). n cadrul legii precizm c aceast form de arest const n izolarea minorului nvinuit n locuina legal fa cu anumite restricii. Msura urmeaz s se aplice n condiiile care permit arestul, dar izolarea total a minorului nu e raional n legtur cu vrsta, starea sntii, starea familiar.

Orice arestare la domiciliu va fi nsoit de una sau mai multe restricii: minorului i se interzice a iei din locuin, a avea convorbiri telefonice. I se va interzice, de asemenea, recepionarea i expedierea corespondenei, comunicarea cu anumite persoane sau primirea cuiva n locuina sa.

Minorul arestat la domiciliu va avea mai multe obligaii: a menine n stare de lucru mijloacele electronice de control i de a le purta permanent; a rspunde la semnalele de control; a emite semnale telefonice de control; a se prezenta la organele respective n timpul fixat. i termenul, i ordinea de aplicare, i prelungirea duratei de arest sunt similare celora aplicate la arestul preventiv.Dac se vor nclca restriciile i obligaiile enumerate, atunci se va dispune ca arestul la domiciliu s fie nlocuit cu arestarea preventiv.

n baza rolului activ, organele de drept in cont, n definitiv, i de schimbarea sau revocarea msurii preventive (art. 195 din C.P.P. al R. Moldova). Aceasta se face n scopul desfurrii normale a procesului penal pentru c orice msur anterior aplicat minorului poate fi schimbat pe una mai aspr sau mai uoar sau anulat n conformitate cu probele noi i cu comportamentul pe care-l are minorul.

Aciunea msurii preventive nceteaz odat cu schimbarea sau revocarea acesteia, odat cu ncetarea sau clasarea urmririi penale, odat cu punerea n executare a pedepsei sau a msurii de constrngere cu caracter medical sau educativ[23].REFERINE BIBLIOGRAFICE[1] Gr. Theodoru i T. Pleu. Drept procesual penal. Partea general, Iai, Editura Universitii A. I. Cuza, 1986, p. 282.

[2] Ibidem., p. 284.

[3] V. Pvleanu i L. Pvleanu. Limitarea i privarea de libertate ca msuri procesual-penale. Iai. Editura Chemarea, 1997, p. 101.[4] Msura de a nu prsi ara poate fi aplicat i fa de minorul fr paaport din considerentul c el are prini, ali reprezentani legali, care sunt responsabili de copil, fiind obligai de a asigura comportamentul adecvat al acestuia. Pentru a mpiedica deplasarea peste hotare a bnuitului sau nvinuitlui minor supus msurii preventive de neprsire a rii, organul de urmrire ar putea informa organele corpului de grniceri n vederea interzicerii de a ntroduce datele cu privire la copil n paapoartele prinelor. O alt soluie a fi aplicarea amprentei U pe documentele minorului cu pricina i a prinilor lui, moment care ar afecta posibilitatea liberei lor deplasri peste hotare.

[5] . . . ., , 1979, . 33.

[6] Legea cu privire la arestarea preventiv, nr. 1226 XIII din 27 iunie 1997; Hotrrea Plenului din 9 noiembrie 1998, Nr. 29 Despre aplicarea de ctre instanele judectoreti a unor prevederi ale legislaiei de procedur penal privind arestul preventiv. n: Culegere de hotrri explicative ale Curii Supreme de Justiie a R. Moldova. Chiinu, 2000, p. p. 295-298.[7] I. Tanoviceanu. Tratat de drept i procedur penal. Vol. IV, Bucureti, Tipografia Curierul Judiciar, 1926, p. 691.

[8] Regulile minime cu privire la administrarea justiiei pentru minori, de la 29 noiembrie 1985, Art. 13, al. II.[9] Regulile ONU pentru protecia minorilor, privai de libertate, de la 14 decembrie 1990, pct. 17.[10] Proiectul Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie a republicii Moldova Cu privire la practica judiciar n procesele penale privind infraciunile svrite de minori, pct. 5.[11] Octavian Pop. Protecia penal a minorilor prin instrumente juridice internaionale. Editura MIRTON. Timioara, 2003, p. 35.[12] Nicoleta Iliescu. Libertatea persoanei n lumina dispoziiilor din Codul de procedur penal, S. C. J., nr. 3, 1971, p.427.[13] Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, nr. 338 XIII din 15 decembrie 1994, art. 28, al. III. n: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 13/127 din 2 martie 1995.[14] Art. 24 din Legea cu privire la arestarea preventiv, nr. 1226 XIII din 27 iunie 1997.[15] Regulile ONU pentru protecia minorilor privai de libertate de la 14 decembrie 1990, pct. 18.[16] Traian Pop. Drept procesual penal. Partea general. Vol. II. Cluj, Tipografia Naional, 1947, p. 144.

[17] Codul de procedur penal, 1936.[18] Codul de procedur penal francez, modificat la 1970 i alte coduri.[19] Gh. Mateu. Procedura penal. (Partea general), Vol. II, Editura Fundaiei Chemarea, Iai, 1994, p. 62.[20] S. Kahane. Dreptul procesual penal, Partea I, Bucureti, Editura de Stat Didactic i Pedagogic, 1962, p. 157; N. Volonciu. Tratat de procedur penal. Partea general. Vol. I, Bucureti, Editura Paideia, 1993, p. 428.[21] V. Ornda. Asigurarea mijloacelor de prob prin intermediul cauiunii. n: Revista Naional de Drept, Nr. 2, 2001, p.p. 32 34.

[22] I. Neagu. Drept procesual penal. Partea general, Vol. II, Bucureti, 1992, p. 152.[23] Alexandru uculeanu. nlocuirea i revocarea msurilor preventive. Probleme ivite n doctrin i jurispruden. n: Dreptul, Nr. 11, 2001, p.p. 136 144.

- 1 -