FURTUL CALIFICAT INFAPTUIT DE CATRE MINORI DIN MAGAZINE

FURTUL CALIFICAT INFAPTUIT DE CATRE MINORI DIN MAGAZINE

Lector univ. dr. Camil Tnsescu Studenti Petre Ana-Maria Radu Veronica Rosca Cosmin Voicu Beatrice

FURTUL CALIFICAT INFAPTUIT DE CATRE MINORI DIN MAGAZINEZona: Berceni, Piata SuduluiCentru commercial: Sun Plaza Magazin: H & M Hennes & Mauritz ABPerioada: 17 octombrie- 14 noiembrie

Capitolul I

1.1 Scurt istoric privind reglementarile referitoare la protectia penala patrimoniala Ocrotirea patrimoniului prin normele dreptului penal a constituit dintotdeauna un obiectiv prioritar al oricarui sistem de drept, patrimoniul reprezentand o componenta importanta a vietii de zi cu zi a oricarei persoane fizice sau juridice, de care depinde atat satisfacerea cerintelor curente, dar mai ales prosperitatea, la nivel individual, precum si micro sau macro-social.1 In vechiul drept romanesc existau, de asemenea, reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab, Condicele penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova si a lui Barbu Stirbei in Muntenia, contineau dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului2.

1.2 Elemente de drept comparat Codul penal italianintrat in vigoare in anul 1930, reglementeaza in Titlul XIII infractiunile contra patrimoniului. Sunt incriminate faptele contra patrimoniului comise cu violenta asupra bunurilor si persoanei (furtul simplu si agravat, rapirea) si faptele contra patrimoniului comise prin frauda (inselaciune, camata, tainuire). Codul penal portughez, intrat in vigoare la 23.09.1982 cu modificarile pana la 03.07.1992, reglementeaza infractiunile contra patrimoniului in Titlul IV sub numirea de 'Crime contra proprietatii'. Sunt incriminate faptele de furt simplu, furtul calificat, furt intre membrii familiei, furt din necesitate, inselaciune, etc

Codul penal spaniol, in vigoare din 1973, cu modificarile aduse pana in 1992, reglementeaza in Titlul XIII delicte contra proprietatii. Printre incriminarile cuprinse in acest titlu figureaza furtul sub forma sustragerii prin violenta si amenintare (art.500-506), furtul fara violenta si amenintare (art.514), fiecare din aceste incriminari avand o forma simpla si o forma agravata . 1.3 Continutul legal a infractiunii de furt simplu si furt calificat in codul penal romanFurtul simplueste prevazut in art. 208 C.pen.si consta in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-linsusi pe nedrept.Conform alin. (4) constituie furt si luarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept.Potrivit alin. (3), in situatiile descrise anteriorva exista furt si atunci cand bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului, dar in momentul savarsirii faptei acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei personae, iarfurtul calificatcare reprezinta o forma agravanta a infractiuni de furteste prevazut in art. 209 C.pen. si prevede cafurtul este calificat cand a fost savarsit in diferite imprejurari.1.3 Reglementari ale Vechiului Cod Penal si Noul Cod PenalFurtul simplu are, in principal, acelasi continut ca inCodul penalvechi. Furtul defolosintabeneficiaza de o reglementare distincta, care include si oipotezanoua, potrivit careia se sanctioneaza cupedeapsaprevazuta pentrufurtfolosirea fara drepta unui terminal de comunicatii electronice al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat faradrept la retea. Aceastaipotezaasimilata furtului defolosintavine sa transeze in mod definitiv situatiile controversate inca in practica judiciarasi doctrina referitoare laincadrarea juridicaa faptei de racordare ilegala la o retea de telefonie sau la o alta retea de comunicatii.

Capitolul II

Cuvinte ca evaziune fiscal, corupie, pag ncep s-i piard din coninut. Sunt att de des folosite, sunt asociate de attea ori cu neajunsurile romnilor, nct instinctiv ajung s fie trecute cu vederea. Cifrele acestui flagel sunt seci - ce nseamn cteva miliarde de euro? Dar cteva zeci de miliarde? nseamn exact diferena dintre un stat neputincios i un stat care are grij de oamenii si. Romnia pierde n fiecare an mult peste 52 de miliarde de euro din trei motive: evaziune fiscal, corupie i licitaii cu dedicaie, care pe alocuri tot a corupie seamn. Produsele alimentare, articolele de mbrcminte i electronicele sunt, n prezent, cele mai des furate bunuri de pe rafturile magazinelor i hipermarketurilor din Romnia. Doar n primele opt luni ale acestui an, au fost semnalate la Poliia Capitalei 3.187 de furturi din magazine, comparativ 3.526 de sesizri cte s-au nregistrat pe tot parcursul anului 2011.1

Cauze generale

Modificarile esentiale intervenite in viata econiomica, culturala, sociala, administrative si juridica si dificutatile de adaptare a unor persoane la acestea.Structurile si mecanismele controlului social, specific statului de drept are nu sunt in totatlitate constituite si nu functioneaza la parametrii doriti.Influentele externe prin activitatea infractionala desfasurata in Romania de cetatenii straini.Situatia venitului national si a celui individual.Efectele produse de criza economica cu urmari nefaste asupra vietii materiale si spiritual a cetatenilor.Aparitia pe piata a unor produse, bunuri si obiecte de valoare si tentatia unor persoane de a intra in posesia lor.

Cauze specifice

Cresterea dupa 1989 a situatiilor de abandon scolar a unor elevi cunoscuti cu comportament deviant saqu preocupari antisociale, lipsa unei activitati utile.Lipsa de supraveghere permanenta a parintilor, supraveghetori si in special a celor problema.Discontinuitatea in educatie a minorilor de catre scoala, unitati de ocrotire(case de copii, scoli de reeducare) alte institutii cu atributii in acest sens.Necunoasterea din timp a anuturajelor, a locurilor si mediilor frecventate de minori.Lipsa unei legaturi permanente intre scoala si familieInfluenta unor infractori majori aflati in anturajul minorilor prin determinarea acestorade a comite fapte antisociale.

Factori psihologici

In ulitimele decenii delicventa juvenila a devenit una din problemele sociale majore cu care s-a confruntat societatea si cu care se confrunta si in prezent. Este o problema sociala care determina alte probleme sociale aflandu-se in permanenta corelatie cu modalitatile de gestionare a resurselor de catre societate de realizare a educatiei si de functionare a structurilor si institutiilor sociale dintr un stat. Actul infractional este rezultatul comportarii negative a fiintei umane responsabile in raport cu cerintele normelor penale. Inainte de a exista ca realitate, orice infractiune exista ca posibilitate. Unele infractiuni apar din necesitate, de exemplu: furtul comis de o persoana careia nu i s-a oferit sansa unui loc de munca si in conceptia sa nu are posibilitatea de castig cinstit la fel functioneaza lucrurile si in cazul minorilor, din dorinta de a fi in pas cu moda, insa neputandu-si permite sa le achizitioneze si le insusesc pe cale infractionala, furandu-le.Capitolul III

De cele mai multe ori furtul nu este savarsit de o singura persoana, ci de doua sau mai multe. Complicii la infractiune avand fiecare rolul foarte bine stabiliti, insa aceasta imprejurare este considerata ca o agravanta, intrucat imprima faptei o periculozitate sociala sporita.

Moduri de operare

Furtul clasic. Hotii, in general adolescent folosesc aceasta metoda si anume de a-si strecura in buzunare sau in lenjeria intima obiecte de mici dimensiuni dar de valoare, de exemplu : inele, lantisoare, cercei dup ace in prealabil au scapat de cutiile in care erau acestea ambulate. Schimbul de etichete. Este o metoda aplicata in special produselor scumpe. Astefel, clientul schimba eticheta produsului mai scump cu eticheta produsului mai ieftin, dupa care se prezinta senin cu el la casa asteptand ca acesta sa fie scanat pentru a-l achita. In cazul in care casiera sesizeaaza manevra servesteimediat scuza ca asa a gasit produsulla raft si ca tocmai pretul mic l-a determinat sa-l cumpere.

Aplicarea reducerii de catre client. Condusi de dorinta de a-si insusi bunul respective, adolescentii au o multitudine de idei, astfel cea mai noua metoda de a-si achizitiona produsele la un pret mai mic este aceea de a taia ei pretul initial cu pix de culoare rosie si de a scrie ei sum ape eticheta, politica magazinului fiindu-le procedura fiind identicaatunci cand produsele intra la reducere. Drept urmare aceasta situatie este des intalnita in perioada reducerilor.

Metoda cea mai inventive- gentile placate cu folie de aluminiu. Cea mai folosita metoda de hotii de haine este cea a gentii cu folie de aluminiu, mai nou folosita de adolescent in ghiozdane . Cum functioneaza? Dintr-o geanta cat mai incapatoare se scoate captuseala, se imbraca pe dinauntru cu cateva straturi de folii de aluminiu si se coasecaptuseala la loc. Cu o asemenea geanta hotii pot trece nedetectati de senzorii din portile de la intrare. Mai nou, pe langa ghiozdanele baietilor fetelesunt cele care comit infractiunea, ajutandu-se de metoda gentilor supradimensionale.

O alta metoda folosita de tineri este lucrul in echipa. In magazinele cu doua intrari, cum este si cazul magazinului H&M unul dintre hoti trece prin dreptul unei porti sensormatice cu un produs luat de pe un raft din apropiere astfel incat sa se justifice ca din greseala,uitandu-se la el s-a apropiat prea mult de poarta si a declansat alarma. Atentia garzilor este distrasa. In timp ce acestea dicuta problema cu clientul, un altul iese din magazine pe o alta intrare si chiar dacase declanseaza alarma, motivatia este ca nu merg bine senzorii din porti, iar alarma se declanseaza fara motiv.

Capitolul IV

StatisticiAm realizat un studiu pe baza unei cercetri mai amanuntite pe site-ul Administraiei Naionale a Penitenciarelor i Institutul de Sociologie al Academiei Romne, pe un eantion de 780 de minori aflai n custodia Administraiei Naionale a Penitenciarelor n anul 2013.

Din punctul de vedere al distribuiei pe sexe, majoritatea covritoare a minorilor internai n diversele centre de reeducare i penitenciare pentru minori i tineri erau de sex masculin (96,4%), n timp ce doar 3,6% erau de sex feminin (vezi diagrama nr. 1).

Din punct de vedere al vrstei, mai mult de dou treimi dintre minorii internai aparineau segmentului de vrst de 17 ani, n timp ce aproximativ o ptrime dintre minorii internai aveau vrsta de 18 ani, cei cu vrste ntre 14-16 ani deinnd ponderi mult mai reduse (vezi diagrama nr. 2).

Din punctul de vedere al pregtirii colare, minorii internai erau n majoritate absolveni ai nvmntului gimnazial - 42,2%, urmai de cei care aveau ntre 1-4 clase - 28,8%. Ni se pare ngrijortor numrul analfabeilor - 20,5 % - i faptul c pe msur ce crete numrul claselor absolvite, scade numrul minorilor: 9-10 clase 6,7%, 11-12 clase 0,8%, coal profesional -1 % (vezi diagrama nr. 4).

Aceste caracteristici colare ale populaiei investigate ngreuneaz procesul de recuperare al acestora, deoarece abandonul colar este o form de excludere de la o via social normal, determinnd o diminuare a perspectivelor de integrare profesional, familial i social. Lipsa unui nivel satisfctor de instrucie influeneaz, cum este i firesc, activitatea profesional a subiecilor care, datorit lipsei unei pregtiri colare adecvate, nu aveau nici o ocupaie la data arestrii (vezi diagrama nr. 5).

Din totalul delictelor comise de minorii investigai, cea mai mare parte au reprezentat-o cele mpotriva patrimoniului i, n special, furturile (de bani i diverse obiecte sau valori din locuine particulare, magazine, autoturisme, furturi de buzunare etc.), care au devenit modalitatea frecvent pentru procurarea unor bunuri de care minorii au fost privai n familia de origine (diagrama nr. 6).

La majoritatea subiecilor (87,7%) comportamentul infracional a fost precedat de activiti antisociale, cu preponderen furturi simple sau asociate cu alte conduite predelincvente. (vezi diagrama nr. 7)

Anturajul i timpul liber Majoritatea subiecilor (88,2%) afirm o uurin n relaionarea cu ceilali deoarece, nainte de comiterea infraciunii, aveau mai muli prieteni selectai cu preponderen din rndul vecinilor de cartier /sat - 55,6%, al colegilor de coal - 12,2% sau n urma unor ntlniri ocazionale - 10,8%. Prietenii provin, n general, din categorii de vrst mai mare - 39,6%, de aceeai vrst cu minorul-24,7% sau situaii mixte-29,6%.

Timpul liber este petrecut de minori preponderent n compania prietenilor - 61,2%, n 25,1% din situaii n mijlocul familiei, 4,1% n grup organizat i 2,8% cu persoane ocazionale, iar 6,8% prefer singurtatea. Aceste date ni se par importante n explicarea comportamentului delincvent, avnd n vedere faptul c, n grupul de prieteni, are loc o ntrire reciproc a conduitelor i a motivaiilor infracionale.

Capitolul V

Initiativele de prevenire a infractiunii de furt calificat se inmultesc la fel ca institutiile care au misiunea de a preveni acest fenomen. Este necesara crearea unui sisteminstitutionalizatadecvat de reeducare sociala a tineriolor aflati in acest impas si a unor programe eficiente de prevenire a infractionalitatii de furt.institutia probatiunii este o abordare care viziseaza o conexiune indispensabila intre delict, reactie sociala si masurile de prevenire si control. Abordarea acestei institutii trebuie efectuata atat din persepectiva istorica cat si din perspectiva functionarii acesteia in tarile dezvoltate ale UE si in S.U.A. Masurile comunitare, pedepsele combinate, modalitatile de interventie in probatiune reprezinta solutii eficiente de prevenire si sanctionare a manifestarilor antisociale, de incalcare a normelor legale.

Initiativele de prevenire a infractiunii de furt calificat se inmultesc la fel ca institutiile care au misiunea de a preveni acest fenomen. Este necesara crearea unui sisteminstitutionalizatadecvat de reeducare sociala a tineriolor aflati in acest impas si a unor programe eficiente de prevenire a infractionalitatii de furt.institutia probatiunii este o abordare care viziseaza o conexiune indispensabila intre delict, reactie sociala si masurile de prevenire si control. Abordarea acestei institutii trebuie efectuata atat din persepectiva istorica cat si din perspectiva functionarii acesteia in tarile dezvoltate ale UE si in S.U.A. Masurile comunitare, pedepsele combinate, modalitatile de interventie in probatiune reprezinta solutii eficiente de prevenire si sanctionare a manifestarilor antisociale, de incalcare a normelor legale.Concluziile cercetarilor au demonstrate ca, desi exista anumiti factori psihologici care presupun infractiunea, cum ar fi cele enumerate mai sus, factorii decisive sunt cei de natura sociala.Ca urmare a gradului mare de saracie si a neajunsurilor, oamenii au ajuns in stadiul in care legea nu mai reprezinta o piedica pentru ei, ci doar o treapta pe care sa o incalce.

Bibliografie

1.GH.Nistoreanu, V.Dobrinoiu, Al.Boroi, I.Pascu, I.Molnar, V.Lazar 'Drept Penal.Partea speciala ', Editura EUROPA NOVA , Bucuresti, 1999.

2.V.Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C-tin Bulai, R.Stanoiu, V.Rosca 'Explicatii teoretice ale Codului penal roman.Partea speciala', vol.III, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1971.

3.Legea 140/1996 de modificare si completare a Codului penal publicata in M.O.nr.289 din 14.XI.1996.

4.Tudor R.Popescu -Braila, Drept civil, vol.I, Editura Romcart S.A., Bucuresti 1993.

5.Matei B. Cantacuzino, Elementele Dreptului civil, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti 1921.

6.Gh.Beleiu ' Drept civil roman', 'Introducere in dreptul civil', ' Subiectele dreptului civil', 'Casa de editura si presa', 'Sansa' SRL, Bucuresti1992.

7.O.Loghin, Drept penal roman, partea speciala, vol. I, Casa de editura si presa 'Sansa' SRL Bucuresti, 1994.

8.Theodor Vasiliu, G.Antoniu, D.Pavel, D.Lucinescu, V.Papadopol, V.Ramureanu, Codul penal comentat si adnotat.Partea speciala. Vol.I,Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1975.

9.Gh.Nistoreanu, A. Boroi, I,Molnar, V. Dobrinoiu, I.Pascu, V, Lazar Dr.Penal. Partea Speciala., Editura europa nova, Bucuresti, 1999.

10.D. Lupescu, Acte de stare civila, Editura Stiitifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980.

11.www.Wikipedia.com

12.www.h&m.com

13.www.google.com