SPAŢIUL SCHENGEN

Îndrumător: Studente:Lector univ. Sturza Amalia Negruţ Roxana

Delean Cătălina

Ce este spaţiul Schengen ?

Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.

INTRODUCERE

2

iunie 1985 - Acordul Schengen este semnat de Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos;

iunie 1990 - Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen este semnată de Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos;

martie 1995 - Convenția intră în vigoare și sunt desființate controalele la frontiere dintre Belgia, Germania, Spania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Portugalia (Spania și Portugalia au semnat acordul în iunie 1991);

octombrie 1997 - Desființarea controalelor la frontiera cu Italia (acordul a fost semnat în noiembrie 1990);

decembrie 1997 - Desființarea controalelor la frontiera cu Austria (acordul a fost semnat în aprilie 1995);

mai 1999 - Tratatul de la Amsterdam integrează cooperarea Schengen în cadrul juridic al UE;

ianuarie 2000 - Desființarea controalelor la frontiera cu Grecia (acordul a fost semnat în noiembrie 1992);

martie 2001 - Desființarea controalelor la frontierele cu Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia (acordurile au fost semnate în decembrie 1996).

3

DATE IMPORTANTE

4

Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 26 l-au și implementat. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.

5

State Membre ale Acordului

Un monument simbolic creat în localitatea Schengen, Luxembourg.

6

Semnăturile de pe Acordul Schengen din 14 iunie 1985. Semnarea Acordului Schengen s-a facut de către Wim van Eekelen (NL), Robert Goebbels (LU), Catherine Lalumière (FR), Waldemar Schreckenberger (DE) și Paul Keersmaeker (BE).

7

Harta Europei pe care sunt indicate statele spațiului Schengen. Indicate în gri sunt statele din  afara acordului,  în  albastru deschis  sunt  indicate  țările  spațiului propriu-zis de liberă circulație. Cu verde sunt indicate țările care implementează aquis-ul Schengen și care sunt  în  proces  de  aderare.  Deși  sunt  țări  membre  ale  Uniunii  Europene, Regatului Unit și Irlandei li s-a permis să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

• Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de

drepturi si obligatii comune ce se aplica

tuturor statelor membre.

8

Membri: Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Liechtenstein (TOTAL: 26 tari).

Viitoare state membre ale Acordului Schengen: Bulgaria, Cipru, Romania. 3 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii

Europene, respectiv: 1) Islanda   

2) Norvegia 3) Elvetia

2 state membre ale Uniunii Europene, au decis sa nu aplice in totalitate acquis-ul Schengen, dar colaboreaza cu statele membre Schengen in anumite domenii, respectiv:1)  Irlanda2)  Marea Britanie

Suprafaţa: 4,312,099 km2

9

Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. În același timp, Regatul Unit și Irlanda, țări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Romȃnia precum și alte state sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu au început încă să aplice prevederile acordului, dar urmează să o facă în viitor. Cetățenii lor se pot aștepta în continuare la controale de granițǎ între țările lor și țǎrile vecine.

10

Extinderea spațiului Schengen

Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la Bruxelles, a decis amânarea votului privind aderarea Romaniei și Bulgariei la Spațiul Schengen, în urma opoziției ferme exprimate de Olanda și de Finlanda.

Același Consiliu, ce se reunește și în martie 2013 nu are o clară agendă în privința acceptării României și Bulgariei, deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că cele două state îndeplinesc condițiile specifice acceptării, condiții conforme cu Acordul Schengen.

11

Controverse UE privind extinderea Spațiului Schengen

12

Orice stat care doreşte să adere la spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de evaluare, cu ocazia căruia trebuie să dovedească că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen.

13

Aderarea la spatial Schengen

Pentru a adera la spațiul Schengen, statele Schengen au trebuit să demonstreze că sunt în măsură :

-să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierei externe în numele celorlalte state Schengen și pentru eliberarea de vize uniforme de scurtă ședere;

-să coopereze eficient cu celelalte state Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate odată ce sunt eliminate controalele la frontierele interne;

-să aplice ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene, eliberarea de vize, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;

- să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la Sistemul de informații privind vizele (VIS) și să le utilizeze.

14

Condiții pentru aderare la spațiul Schengen

Transmiterea de către România a unei Declarații de pregătire; Transmiterea, de către Secretariatul General, a unui chestionar extins care

va conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor Schengen;

Completarea de către România a chestionarului și transmiterea acestuia către Consiliul UE;

Vizite de evaluare, întrebări suplimentare, chestionare etc. Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregătire a fiecarui stat

membru; Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele

interne.

15

Etapele admiterii României în spațiul Schengen

16

Calendarul evaluărilor Schengen, în România

Aderarea la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţieneasca, judiciară sau vamală.

17

Beneficii aduse de aderare

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră şi prin orice loc, iar cetăţenii statelor membre care călătoresc în spaţiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioadă limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate naţională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

O dată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă a ţărilor implicate prin faptul că, din acest moment, se lasă "cale liberă" infractorilor.

18

În afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea internă a statelor membre. Pentru prevenirea unor astfel de inconvenienţe, statele Schengen introduc un set de măsuri compensatorii prevăzute în detaliu de acquis-ul Schengen şi de recomandările referitoare la punerea lor în practică.

19

Set de măsuri compensatorii

Măsurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate după cum urmează:

circulaţia persoanelor (vize şi cooperare consulară); cooperarea poliţienească; cooperarea judiciară a statelor membre Schengen.

Cea mai semnificativă măsură compensatorie o reprezintă înfiinţarea unui sistem comun european de urmărire poliţienească transfrontalieră, numit Sistemul Informatic Schengen. Toate statele membre introduc date în sistem direct de la bazele de date naţionale.

20

Măsurile compensatorii ale CAAS

O altă măsură compensatorie se referă la protecţia datelor cu caracter personal care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici care conduc la identificarea sa şi obligaţia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecţie eficientă pornind de la faptul că numeroase informaţii privind datele personale se transferă între statele membre.

21

Cafenea la Baarle-Nassau (Țările de Jos), chiar

la frontiera cu Belgia. Frontiera dintre cele două

state dingrupul Schengen, în acest caz Olanda („NL”)

și Belgia („B”), este marcată pe sol.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biul_Schengen , 19.03.2016; http://www.euroavocatura.ro/dictionar/529/Schengen , 19.03.2016; https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen , 19.03.2016; http://www.schengen.mai.gov.ro/index02.htm , 19.03.2016; http://ec.europa.eu/dgs/homeaffairs/elibrary/docs/schengen_brochure/sche

ngen_brochure_dr3111126_ro.pdf , 19.03.2016;

http://www.schengen.mai.gov.ro/Documente/utile/infoutil/intrebari%20frecvente.pdf , 19.03.2016;

http://ue.mae.ro/node/408 ; 19.03.2016; http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Politica/Premierul+Ciolos+d

espre+Schengen+Nu+trebuie+sa+ne+milogim , 19.03.2016.

22

Bibliografie