spaȚiul schengen un vis sau realitate?irim.md/wp-content/uploads/2018/12/12-rosca.pdf · ardíola...

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova Relaţii inteRnaţionale. Plus

140

SPaȚiUl SCHenGen Un viS SaU Realitate?ludmila RoȘCa, doctor habilitat în filosofie, profesor universitar, IRIM([email protected])donila PiPa, doctor, SHLUJ „Universitatea Marin Barleti”, Kosovo([email protected])ardíola BaJRaKtaRi, avocat, Kosovo([email protected])

RezumatScopul acestui articol este de a analiza evoluția Spațiului Schengen. Această ana-

liză se bazează pe aspectul cronologic și comparativ al acțiunilor care au urmat co-dul Schengen. În același timp, acesta reprezintă un studiu de caz al articolului 8 din Regulamentul Schengen. Acest articol analizează drepturile și obligațiile cetățenilor albanezi în spațiul Schengen, precum și drepturile care au loc în cadrul semnării Procesului de stabilizare și asociere la nivel european.

Cuvinte-cheie: zona Schengen, frontiere externe, libera circulație, reglementări, Albania

CZU: 341.1:341.24 (100)

introducere. Libera circulație a persoanelor este una dintre caracte-risticile principale a spaţiului european, a Europei fără frontiere. Istoria Spațiului Schengen începe la 14 iunie 1985, când între 5 state: Franța, Germania, Luxemburg, Belgia, Olanda, în localitatea Schengen, care se află în Luxemburg, a fost adopătată decizia cu referire la eliminarea trep-tată a controalele la frontierele comune. Acordul viza crearea zonei, în care cetățenii vor circula liber, fără controale [10]. În anul 1990 a fost semnată Convenția de Implementare a Acordului Schengen, care stabilea

Institutul de Relaţii Internaţionale din MoldovaRevistă ştiinţifico-practică Nr.2/2018

141

modalitățile prin care statele membre vor coopera, pentru a compensa eli-minarea controalelor la frontierele interne și vor asigura o mai bună secu-rizare a frontierelor externe. Convenția a intrat în vigoare în anul 1995.

Rezultatele investigaţiei. Convenția a eliminat controalele la fronti-erele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare. De asemenea, au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițieneasc, judiciar sau vamal [30].

Printre regulile-cheie adoptate în cadrul Schengen se numără:• desfiinţarea verificărilor asupra persoanelor la frontierele interne;• un set comun de reguli privind persoanele care traversează fronti-

erele externe ale statelor membre ale UE;• armonizarea condiţiilor de acces şi a regulilor privind vizele pentru

şederile scurte;• cooperare poliţienească sporită (inclusiv drepturile de supraveghe-

re şi urmărire transfrontalieră);• o mai strânsă cooperare judiciară bazată pe un sistem de extrădare

mai rapid şi pe transferul punerii în aplicare a sentinţelor în cazul in-fracţiunilor;

• înfiinţarea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) [22].Convenția Scengen, are o structură împărțită în titluri care sunt urm-

toarele:Titlui I: definiții;Titlul II, eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația

persoanelorTitlul III, politica și securitatea sunt definite în capitolele:• Cooperarea poliţienească;• Asistența judiciară în materie penală;• Aplicarea principiului NON BIS IN IDEM;• Extrădarea hotărârilor judecătorești penale;• Transferul executării; • Stupefiantele;• Arme de foc şi muniție.Titlul IV, sistemul de informare Schengen:• Crearea sistemului de informare schengen;• Exploatare și utilizarea SIS;


142

• Protecția datelor cu caracter personal și Securitatea în cadrul SIS;• Împarțirea costurilor SIS.Titlul V, transportul și circulația mărfurilor.Titlul VI, Protecția datelor personale.Titlul VII, Comitetul executiv care are ca misiune să asigure aplica-

rea corectă a prezentei convenții.Titlul VIII, dispoziții finale [8].

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data de 2 octom-brie 1997, intrat în vigoare, la 1 mai 1999, un Protocol atașat Tratatului incorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene [191]. Din acest moment acquis-ul Schengen face parte din legislația comunitară, fiind transferat în noul Titlu IV - Vize, azil, imigrație și alte politici legate de libera circulație a persoanelor, al TUE. Mai târziu, legislația schengen este inclusă în regulamentul nr. 562/2006, care creează o oridine comunitară pentru regimul Schengen a trecerii frontierelor de către persoane. Este vorba despre Codul Vamei Schengen[11]. Articolele 2-8 din Convenția Schengen au fost înlocui-te de Regulamentul nr. 562/2006 (Codul Frontierelor Schengen) care definește regulile comune privind circulația persoanelor peste frontie-rele interne și conține prevederile aplicabile trecerii frontierelor exter-ne ale Uniunii Europene. În egală măsură, Codul stabilește condițiile de intrare pentru cetățenii statelor terțe, procedurile aplicabile în cazul refuzării intrării, necesitatea ștampilării documentelor de călătorie, pre-cum și regulile aplicabile controalelor efectuate asupra anumitor cate-gorii de persoane [16]. Observăm că este vorba de o piața fără frontiere interne, un spațiu, în care cetațenii europeni pot să circule liber, fără vame și controale. Toate schimbările au simplificat regulile de circula-ţie, indiferent de scopul călătoriilor. Acestea susţin obiectivul Uniunii Europene de a crea un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu res-pectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre [3, art.67.2 TBUE].

Situaţia reală o vom ilustra pe rezultatele studiului de caz: aderarea Spaniei la spaţiul Schengen, în anul 1991. Cazul se referă la doi cetățeni alegerieni cărora li s-a refuzat viza, cu motivația că Germania emisese o alertă conform Convenției Schengen, referindu-se la articolul 5 și 15 al regulamentului Schengen [16, KE]. În consecinţă, Curtea a clarificat


143

corelația dintre sistemul Schengen Cisa şi drepul comunitar, apreciind că Spania n-a respectat dreptul comunitar, privind refuzul unei persoane de intrare în ţară numai dacă reprezintă o amenințare serioasă pentru cerințele ordinii publice ale statutului de destinație. Aceasta conduce la concluzia că o parte contractantă poate emite o alertă numai după ce s-a stabilit că prezența străinului constituie, o amenințare serioasă şi afectează unul dintre interesele fundamentale ale societății [6].

Avem și cazul Melki şi Abdeli, resortisanţi algerieni aflaţi în situaţie de şedere nelegală în Franţa, au fost controlaţi de poliţie, conform Co-dului de procedură penală francez, în zona cuprinsă între frontiera teres-tră a Franţei cu Belgia şi o linie trasată la 20 kilometri înainte de această frontieră. La 23 martie 2010, fiecare dintre aceştia a făcut obiectul unei hotărâri a prefectului prin care s-a dispus returnarea şi a unei decizii de menţinere în stare de reţinere. Domnii Melki şi Abdeli au contestat le-galitatea interpelării lor şi au invocat neconstituţionalitatea respectivei dispoziţii Codul de procedură penală, pentru motivul că această dispozi-ţie legislativă provoacă atingerea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie, fiind contrară principiului liberei circulaţii a persoanelor şi în special, normei de drept a UE care prevede absenţa controalelor asu-pra persoanelor la frontierele interne [7]. Referindu-se la articolul 67, al TFUE [3, art.67.2 TBUE] și Regulamentul nr. 562/2006, că dreptul Uniunii Europene se opune unei legislaţii naţionale care conferă orga-nelor de poliţie ale statului membru respectiv competenţă să controleze, numai într-o zonă de 20 de kilometri de la frontera terestră a acestui stat cu statele părţi la Acordul Schengen, identitatea oricărei persoane, independent de comportamentul acesteia şi de împrejurările particulare care dovedesc existenţa unui risc pentru ordinea publică, în scopul de a verifica respectarea obligaţiilor de deţinere, de port şi de prezentare a titlurilor şi a documentelor prevăzute de lege.

Tratatul de la Lisbona a întărit noțiunile de libertate, securitate și justiție, pentru a oferi cetățenilor un spațiu fără frontiere interne în așa fel punând baze solide pentru arhitectura Europei. Dorinţa de a conso-lida acquisul Schengen, au integrat la TFUE şi Tue, fiind încorporat la tratat. În același timp, la articolul șapte din acest protocol, și țările care negociază aderarea la Uniunea Europeană, trebuie să respecte acquisul Schengen și celelalte măsuri luate de către instituții în domeniul de apli-care al acestuia [15].


144

În prezent, 26 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, 4 state semnatare a acordului Schengen care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv, Islanda, Norvegia, Elvația si Linchtenshtin. Iar două state ale Uniunii Europene, au decis să nu aplice în totalitate acquisul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii. Este vorba despre Irlanda și Marea Britanie [17]. Spațiul Schengen este bazat şi pe regulamentul Schengen din anul 2016 și 2017 care a adus unele modificari, corelân-du-le cu Codul Uniunii Europene privind regimul de trecere al frontie-relor externe de către persoane.

analiza de conţinut a regulamentelor. a. Regulamentul Schengen din 2016Codul Schengen a fost modificat de mai multe ori. Din motive de

claritate și de raționalizare, a fost codificat şi a apărut un alt regulament, cel din anul 2016, care a abrogat regulamentul din 2006. Regulamentul din 2016 a fost adoptat la Srasbourg în data de 9 martie 2016, a intrat în vigoare a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniu-nii Europene. Acest regulament este format de 45 de articole şi împărțit în 4 titluri, împărţite și în capitole, conţine zece anexe:

Titlul I: Dispoziții generale;Titlul II: Frontiere externe, divizat în: Capitolul I - Trecerea frontie-

relor externe și condițiile de intrare; Capitolul II - Controlul la frontie-rele externe și refuzarea intrării; Capitolul III: personal și resurse aloca-te controlului la frontiere și cooperarea între statele membre. Capitolul IV - dispoziții speciale referitoare la verificările la frontiere; Capitolul V - Măsuri Specifice în caz de deficiențe grave legate de controlul la frontierele externe.

Titlul III: Frontiere interne: Capitolul I - Absența controlului la frontierele interne; Capitolul II - revenirea temporară la controale de la frontierele interne;

Titlul IV: Dispoziții finale [13].b. Regulamentul Schengen din 2017 [31]Acest regulament n-a abrogat regulamentul din 2016, dar a adus unele

modificări în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe. Practicarea controalelor la frontierele externe este ca o garanție pentru spațiul Schengen, un


145

spațiu fără controale interne, o contribuție importantă pentru garantarea securității în termen lung a Uniunii Europene și a cetățenilor ei. În acest context, un obiectiv important este: consolidarea verificărilor pentru combaterea amenințărilor teroriste în Uniunea Europeană și asigurarea securitățiii cetățenilor Uniunii Europene. Controalele sistematice tre-buie să se desfașoare în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii, cu Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și trebuie să res-pecte pe deplin demnitatea umană în conformitate cu articolul 4 și șapte al regulamentului din 2016 [18].

În aprilie 2017, Parlamentul European a aprobat cu 469 voturi pen-tru, 120 împotrivă și 42 absțineri, un nou regulament, care modifică codul Schengen pentru granițe. Acesta a intrat în vigoare în aprilie 2017 [28]. Regulamentul 2017/458 e BE, a adus unele modificări și a înlocuit articolul 8 [17]. Alienatul 2 şi 3 ai Regulamentului din anul 2016. Verifi-cările sistematice la frontierele externe se leagă nu doar cu resortisanții țărilor terțe, precum și persoanelor care beneficiază de dreptul la libera circulație. În același timp, modificarea se leagă și cu utilizarea bazelor de date SIS, Interpolului privind documentele de călătorie furate, pier-dute și a bazelor de date naționale pentru a se îmbunătăți securitatea UE și a cetățenilor acesteia [29]. Criza migrației și situația securității în continuă schimbare în ultimii ani, au demonstrat ca spațiul Schengen are nevoie de frontiere externe puternice. În anul 2017, au fost adoptate noi norme penru frontierele externe ale spațiului Schengen, cu confrun-tarea de date de baze relevante, în scopul de a asigura aceste persoane pentru a nu reprezinta o amenințare la adresa politicii publice sau a securității interne. În plus, 1700 de ofițeri din cadrul noii Agenții Euro-pene pentru Poliția de frontieră şi Garda de Coastă sprijină în prezent poliția naționaă de frontieră a statelor membre să patruleze în țări ca Bulgaria, Grecia, Italia și Spania. Uniunea Europeană depune eforturi pentru a crea o uniune a securității, astfel încât Europa să devină mai sigură prin combaterea terorismului și a criminalitții grave și prin con-solidarea frontierelor externe ale Europei [31].

analiza articolului nr. 8 al Regulamentului Schengen. Pentru a asigura securitatea cetăţenilor din interiorul UE, trebuie fortificată se-curitatea granițelor Uniunii. Modificarea Regulamentului Schengen, care este un regulament comun între Comisia Europeană și Parlamentul European, prevede măsuri de consolidare a granițelor externe ale Uni-


146

unii Europene, nu a granițelor Schengen [26]. Regulamentul Schengen prevede unele modificări la Articolul 8, punctul 2 şi 3, care se referă la verificarea sistematică la frontierele externe, susţinând că controlul se face nu doar pentru cetățenii țărilor terțe, dar şi pentru cetăţenii euro-peni; controlul nu este doar unul minim, dar verificarea sistematică se face și la intrarea și ieșirea pentru fiecare persoană, verficarea în baze de date etc. Este important să arătăm diferența între denumirea frontie-rei interne și frontierei externe:

• frontieră internă înseamă: (a) frontierele terestre comune, inclusiv frontierele fluviale și pe lacuri ale statelor membre [18]; (b) aeroportu-rile statelor membre destinate zborurilor interne; (c) porturile maritime, fluviale și cele aflate pe lacurile statelor membre, pentru legăturile in-terne regulate cu feribotul; Frontiere interne: frontieră ce se află între două state care fac parte la Spațiul Schengen [23].

• „frontieră externă”: frontierele terestre ale statelor membre, inclu-siv frontierele fluviale și pe lacuri, frontierele maritime, precum și ae-roporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri, cu condiția să nu fie frontiere interne [18]. Frontierele externe se află între un stat care este parte la Spațiul Schengen și un stat care nu face parte la acest spațiu.

Articolul 8 /2 din Regulamentul Schengen din anul 2016 este modi-ficat prin Regulamentul Schengen din anul 2017. Țările care fac parte din Spațiul Schengen vor să aibă o uniune a securității reală și efectivă, capabilă să combată criminalitatea, terorismul, să consolideze și mij-loacele de apărare la frontierele externe.

Acest lucru se referă și la articolul 1, care înlocuiește articolul 8/2[18, p.2], în care observăm în comparație cu regulamentul din 2016, orice persoană este supusă unui control mai strict, la intrare și la ieșire la toate frontierele: aeriene, terestre și maritime, indiferent de faptul că aceste persoane beneficiază de dreptul la libera circulație în temeiul dreptului UE. Ori de câte ori o persoană intră sau iese din UE, se în-registrează data, locul, motivul trecerii frontierei. Modificările aduse Codului Schengen prevăd efectuarea unor verificări sistematice în ba-zele de date, care face ca schimbul de informații să se îmbunătățească și Europa să fie mai consolidată, și să asigure aprarea pentru acest spațiu și cetațenii ei [18].

Referindu-ne la alienatul/3, din regulamentul Schengen, obervăm ca


147

în articolul 8/3 [17, alin. 3] sunt modificări pentru resortisanții din ţările terțe, care se referă la controalele sistematice, la intrare și ieșire, care trec frontierele externe ale UE, pentru a identifica în aşa fel călatorii ce reprezintă o amenințare la adresa securității sau cei care fac obiectul unui mandat de arestare. De asemenea, verificările permit statelor membre să se asigure că persoanele respective nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică [17, alin. 3]. Aceste noi verificări sistematice ar trebui să se desfășoare în deplină conformitate cu dreptul relevant al Uniunii, inclusiv cu Carta drepturi-lor fundamentale a Uniunii Europene („carta”) și cu articolul 4 din Re-gulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (1), și ar trebui să respecte pe deplin demnitatea umană, în conformitate cu articolul 7 din respectivul regulament [13].

În afară de aceste modificări atestate în Spațiul Schengen, dacă ne referim la resortisanții țărilor terţe, ei trebuie să-și îndeplinească și alte condiții când circulă la spațiul Schengen.

• Ei nu trebuie să depăşească perioada de şedere (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), trebuie să justifice scopul și condițiile șederii planificate;

• Trebuie să dispună de mijloace de subzistență suficiente, atât pen-tru durata șederii planificate, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către o țară terță în care admisia este garantată, sau să fie în măsură să dobândească legal respectivele mijloace;

• Evaluarea mijloacelor de subzistență se face în funcție de durata și de scopul șederii și în raport cu nivelul mediu al prețurilor în materie de cazare și masă din statul membru sau din statele membre în cauză, pentru o cazare la preț moderat, înmulțite cu numărul de zile de ședere [18, art. 6].

Uniunea Europeană și cerințele aprofundării integrării - obiectiv fun-damental al acesteia, au o piață internă unică, nu ar fi conceput, fară acest drept de circulație a persoanelor, integrarea însemnând, în mod explicit și organic, existența libertății de circulație, după cum restrângerea exercită-rii acestui drept echivalează fragilizarea și blocarea UE [2].

Statele Schengen au o frontieră externă comună pentru care, în absența controalelor la frontierele interne, acestea sunt responsabile împreună, pentru a garanta securitatea în spațiul Schengen. Cu toate acestea, controlul eficient al frontierei externe nu înseamnă că Europa a devenit o „fortăreață”. Dimpotrivă, pentru economiile europene este


148

esențial să se încurajeze călătoriile de afaceri și turismul. De asemenea, este necesar ca frontiera externă să rămână deschisă persoanelor care vin pentru a munci sau pentru a fugi de războaie și persecuții [23].

libera circulație a cetățenilor albanezi în Spațiul Schengen. Al-bania este o țară post comunistă, care vede viitorul ei doar fiind parte a Uniunii Europene. Summitul de la Selanic reprezintă un model pentru Țările din Balcanii de Est, deoarece le-a deschis perspectiva integrării în Uniunea Europeană, dând o prioritate reformelor pentru fiecare țară în mod invividual. În așa fel, între Albania și Comunitatea Europeană a fost semnat Acordul de Stabilizare și Asociere, în anul 2006 [12], care a intrat în vigoare în anul 2009. Acest acord este ratificat prin lege şi face parte din sistemul intern de drept, după ce se publică în jurnalul Oficial al Republicii Albania [21]. Acordul are prioritate în raport cu le-gile din legislația albaneză [21]. Articolul 216 [20] din TFUE stipulează încheierea de acorduri între țările terțe și UE, iar arti colul 217 [3, art. 217] specifică acordurile de asociere. Cetățenii unor state cu care UE a încheiat acorduri de asociere, stabilizare, cooperare, parteneriat și/sau alte tipuri de acorduri, precum este şi Republica Moldova, se bucură de egalitate de tratament sub multe aspecte, însă un au dreptul la egalitatea deplină, de tratament de care se bucură cetățenii UE [14].

Cauza Demirel [1] a rezolvat neclarităţile pentru concepția cuvântu-lui „asociere”, definindu-l prin acordarea modalităţii ce crează legături speciale și privilegiate a țărilor terțe cu Comunitatea, care din partea lor participă la realizarea funcţiilor sisitemului comunitar. Din cealaltă par-te, comunitatea, în baza articolului 238, trebuie să-și garanteze luarea măsurilor necesare pentru toate domenile care acoperă tratatul.

Titlul V reglementează circulația muncitorilor și se referă la arti-colele 46/48. Pentru muncitorii albanezi care lucrează în mod legal pe teritoriul unei țări membre a Uniunii Europene, nu trebuie să fie discriminați din cauza cetățniei lor, în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerare, sau desfințarea contractului de muncă, comparativ cu cetăţenii din țara respectivă [5, art. 46/1]. Articolul 80 din Acordul de Stabilizare și Asociere între statele membre ale UE și Albania sti-pulează că „în ceea ce privește migrația, părțile acceptă să aplice un tratament echitabil cetățenilor altor țări, a căror ședere este legală pe teritoriile lor și să promoveze o politică de integrare a cărei obiectiv este să le acorde drepturi și obligații comparabile cu cele ale cetățenilor


149

proprii”[3]. Consiliul creat prin Acordul de Stabilizare și Asociere îşi centrează activitatea pe ameliorarea condiţiilor de muncă, pe găsirea soluțiilor penru garantarea drepturilor persoanelor, angajate ca lucrători legali într-un stat al Uniunii Europene, pentru a avea acces la piață și să participe la cursuri profesionale etc.[5, art. 47].

Cetățenii din Albania pot circula fără vize în UE, dar ridicarea vize-lor este supusă unor condiții, trebuie să aibă un pașaport biometric, pen-tru a intra pe teritoriul UE, pe o perioda de 90 de zile, iar dacă depșesc termenul legal, ei plătesc o amendă sau li se interzice intrarea în țarile membre la Spațiul Schengen. Dacă cetațenii albanezi stau într-o țară din spațiul Schengen mai mult decât 90 de zile, au nevoie de o viză, ca să poată lucra sau studia în țara respectivă [27]. Ei sunt datori să justi-fice scopul și condițiile șederii planificate și să dispună de mijloace de subzistență suficiente, atât pentru durata șederii planificate, cât și pen-tru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către o țară terță în care admisia este garantată, sau să fie în măsură să dobândească legal mijloacele necesare, să nu fie o persoană care face obiectul unei alerte emise în SIS în scopul de a i se refuza intrarea etc. [18, art. 6].

directiva 2009/52/Ce stabilește standardele minime privind sancțiu-nile și măsurile referitoare la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe, aflați în situație de ședere ilegală. Pentru patronii care angajează persoane cu ședere ilegală sau care nu îndeplinesc condițiile de angajare în țările din Uniunea Europeană, se prevăd sancțiuni. Aceasta este o nece-sitate justificată de consolidarea cooperării dintre statele membre în lupta împotriva imigrației ilegale și, în special, cu privire la necesitatea intensi-ficării, la nivel de stat membru și la nivelul UE, a măsurilor de combatere a angajării ilegale [9]. Patronii nu trebuie să angajeze resortisanți din țări terțe, care se află în situație de ședere ilegală [9, art. 9], iar dacă încalcă acest lucru, se iau măsuri reduse la sancțiuni financiare [9, art. 5], plățile restante, ce urmează a fi efectuate de către angajatori [9, art. 6], alte mă-suri, cum ar fi: rambursarea salariilor restante, a impozitelor, precum și a contribuțiilor la sistemul de securitate socială [9, art. 7], iar, în cazurile mai grave, se ajunge la sancțiuni penale [9, art. 10]. Directiva protejează migranții, asigurând-le dreptul la orice remunerație restantă de la anga-jatorul lor și oferindu-le acces la sprijinul unor părți terțe, cum ar fi din partea sindicatelor sau a ONG-urilor [14].

Concluzii. Modelul de integrare regională al Uniunii Europene este


150

viabil, dinamic, caracteristici asigurate şi de faptul că procesul integra-rii altor state este orientat şi garantează, promovează libera circulație a cetățenilor. Construind o Europă fără frontiere. Analiza istoricului și evoluției spațiului Schengen, a articolelor din TFUE, sau regulamen-telor şi modificărilor legislației Schengen, le vor fi utile studenților, masteranzilor, altor grupuri sociale, constituite din cetăţenii Republicii Albania, Republicii Moldova, Ucraina, România etc., care planifică să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene sau, având rude în acestea, sunt deseori rugaţi să ofere detalii referitoare la normele juridice şi regulile de aplicare a condiţiilor oferite de spaţiul Schengen.

Semnarea ASA, liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Albania, Republica Moldova, Ucraina, oferă noi oportunităţi pentru aceştia, creându-le condiţii favorabile pentru vizite de lucru, studii în statele membre ale Uniunii Europene, amintindu-le, totodată, că în orice acord, sunt enumerate nu doar drepturile, dar și obligațiunile reciproce. Istoria Albaniei și a altor state din Europa Centrală şi de Est a demonstrat că nici o țară izolată nu se poate dezvolta. Doar colaborând, asigurăm via-bilitatea şi dinamica modelului creat de Uniunea Europeană.

O Europă fără frontiere interne aduce și beneficii economice im-portante, ceea ce arată că spațiul Schengen este o realitate palpabilă, apreciată și reușită, demonstrând importanța sa pentru viața noastră de zi cu zi și pentru societatea în care trăim. Trebuie să menținem și să consolidăm această realizare comună. După cele două războaie mon-diale devastatoare, au fost necesari mulți ani pentru eliminarea frontie-relor, asigurarea securității și consolidarea încrederii. Crearea spațiului Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale UE, iar rezul-tatele ei au produs schimbări ireversibile.

Referinţe bibliografice1. Aida Gogu Bushati, Bazat E Së Drejtës Europiane, Shtypshkronja Guttenberg,

Tiranë, 2014.2. Augustin Fuerea, Actualitatea aplicarii principiului libertatii de circulaţie in

contextul Brexit, Societatea Romana de Drept European, Reglementari ale Uniunii Europene de un interes aparte/ sui generis, pentru Romania, Universul Juridic, Bucu-resti, 2017.

3. Acordul de Stabilizare şi Asociere între Statele Membre ale UE şi Albania, Ar-ticolul 80.

4. Acordul de Stabilizare şi Asociere între Statele Membre ale UE şi Albania.


151

5. ASA, Art 46/16. Case C-503/03 Commission v Spain,7. Case Aziz Melki (C-188/10), and Sélim Abdeli (C-189/10).8. Convenția din 19 iunie 1990, de aplicare a acordului Schengen din 14 iunie

1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele Schengen.9. Directiva 2009/52/ CE, a Parlamentului European și a Consiliului, din 18 iunie

2009.10. Erjona Canaj, Lëvizja e lirë e personave në Bashkimin Europian, UETPress,

Tiranë, korrik, 2014, Fq 1 993.11. Sylvie Hennion, Muriel Le Barbier, Marion Del Sol, E Drejta Sociale Evropia-

ne dhe Ndërkombëtare, Papirus, Tiranë, 2013.12. Ligjin nr 95 9 0, dt 27. 7. 2006, që ratifikoi MSA ndëmjet Republikës së Shqi-

përisë dhe Komuniteteve Europiane të shteteve të tyre anëtare.13. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 77/1.14. Manual de drept european in materie de Azil, frontiere si imigratie, Luxem-

burg, Oficiul pentru publicaţii al Uniunii Europene, 2014.15. Protocolul nr. 19 din TFUE, Privind Acquis-Ul Schengen Integrat în Cadrul

Uniunii Europene.16. Regulamentul 562/2006 i CE.17. Regulamentul 2017, www.europa.eu18. Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului, din

9 martie 2016.19. Traktati i Amsterdamit, Titlul IV, Viza, azil, emigracion dhe politika të tjera që

lidhen me lëvizjen e personave në Be.20. Version I Konsoliduar I Traktateve të Bashkimit Europian dhe Karta e të Dre-

jtave themelore e Bashkimit Europian, Ipa, 2008, Tiranë.21. www. Qbz. Gov.al/Kushtetuta e Republikes se Shqiperise, 2016.22. www.eur lex.europa. eu Konventa shengen.23. Schengen Brouchure/migration and Home Affairs, European Commission,

www.ec.europa.eu24. www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/02/07-prolongation-

border-controls/25. http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=80748&doclang=RO26. Interviul Monicăi Macovei, www.mobile.hotnews.ro27. www.punetejashtme.gov.al28. www.caleaeuropeana.ro29. [email protected]. www.schengen.mai.gov.ro31. Uniunea Europeană, Ce este și ce face, Comisia Europeană, Luxemburg, 2018,

www.europa.eu./ documente și publicație.

spaȚiul schengen un vis sau realitate?irim.md/wp-content/uploads/2018/12/12-rosca.pdf · ardíola...

Documents