sosirea misiui4ei engleze la sinaia.milie întreagă, şi violenta em aşa de mare. încât un om...

8
o SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).

Upload: others

Post on 10-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

o

SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).

. 2 — N o . 3 4 . U N I V E R S U L L I T E R A R JUunî, 2 3 \v.$'Xi\ 1 9 1 0 .

HOTELE Ш Ш В Рѳ vreme d« m tömi

De la u n c a p ă t l a a l t u l a l tării nu s-- vorbeşte dc .cât de ho le ră . Urâta m o l i m a ne ameninţă pe toate grani ­ţele. P â n ă a c u m pare că noi at» scă­pa t . Autor i t ă ţ i l e se d a u de-a 'ncâte-lea lu;' ud măsuri de apărare şi dacă t a însă Í ho l e r a îngrozeş te , îng ro ­zesc m a i ab i t i r m ă s u r i l e c a r i de c a r i m a i s t r a şn ice , men i t e să des­ch idă ochii l umi i a s u p r a chipului c u m să se fe rească de boa lă . In ca­zul aces t» p u ţ i n ă e x a g e r a r e n u stri­că. De fe lul n o s t r u s u n t e m tembeli. Citim toa te ard&nantele sanitare ur­m ă r i m teate m ä s w ü e luate, d a r d i n obice iur i nu n e ieşim. Holera? Lasă că n e apără stăpânirea ! O să ajun­g ă s tăpânirea să f ie nevoita să ne şi spele.

L u c r u l e fatal. Suntem încă p iva a p r o a p e de vremea tembelismului t u rcesc şi prea departe de energ ia occidentală. Şi eu toate aceste n u s u n t e m de loc departe de vremurile c â n d mol imile pust iau ţar» şi ca pe v r e m u r i ş i astăzi ne place viaţa cât m a l patriarhală, cât m a l ferită de convenţional ismul civilizaţiei- con­venţ ional i sm ta care a m înglobat eu m u l t ă uşurinţă ş i civilizata, bagienă.

D a r д » scriem rindurile aceste ca ?ă facem procesul stării noastre înapoiate în ale curăţie!, 1» ale hi-gieni l . Vrem sa punem sub ochii ci­titorului u n tablou foarte vorbitor, zugrăvit n u de mult , a l unor vremi de n u de mult , 4« pe vremea «Uimei m o l i m e >çe a n&niuit Bucureşti i . î n ­ce rcăm un fel de oducaţie prin repre­zentaţie; înţeleagă-o cina poate.

Scrie Ion Ghic*, în a i * la i scrisori că t r e Alexandri, despre Ciuma Iul C a r a g e a :

' „A fast în multe rânduri c iumă în ţ a r ă , dar anale le României n u pomenesc de e. boa lă m a l grozavă de câ t Ciuma Іф C«r*#ea l Nici odată acest f lagel n ^ f&c«t sMim victimei

!A murit până 1» ЗѲ0 -, o * » « i î pe zi , şi se crede că numărul «terţi lor ii> t o a t ă ţara a loai mat mas» de-90.000. Contagiunea erai a şa de^nrijaejdieasă î n câ t cel m a i mic contact ou ѳ c a s ă mol ips i ta ducea moartea, într-O fa­mil ie întreagă, şi violenta e m aşa de m a r e . încât u n om lovit de ciu­m ă era u n - o m mort. ' „ S p a i m a intrase în toate injmîle

şi făcuse s a d i e p w ô orice s imţi inâut de iubire şi de dévotement,. Mama îş i părăsia mpiU ş i ,bărbatul soţ ia p e "mâinile cioclilor-, nişte oameni f ă r ă cuget şi fără frieă de D u m n ^ zeu. Toţ i beţivii, totf destrămaţi i îş i a târnau un şervet roşu de gât, se ur­c a u în t r 'un car c u . b o l , şi porniau pe hoţie din casă b l casă , d in curte î n cu r t e . El se introduceau z i u * şi noaptea prin locuinţele oameni lor şi puneau m â n a pe ce . găseau , Juan b a n i , argintării , ciaaornice, seule, .şaluri, etc., iura ca nimeni SĂ în­drăznească a li s e împotrivi. Fugea l u m e a de dânsjï ea de moarte, căc i ei l u a u pe bolnavi sau pe morţi în spinare, îî trăntiau în car, clae pes­te grămada, şt pprniau cu carul p l i n sp re Dudeşti sau spre Cioplea, u n d e e r a u ordi i ţe c iumaţilor. Se încreţia c a r n e a pe trup, auzindu-se grozăviile şi c ruz imi le făcute de aceşti tâlhari a s u p r a bieţilor creştini căzuţi î n ghiarele lor.

„ R a r e p r i bolnavul a jungea cu v i a ţ ă l a c â m p u l ciumaţilor. De mul-i e o r i o m ă c i u c ă peşte cap făcea in,-, tr'o c l ipă ceea ce e r a să facă boala î n două , t re i zile !.., § i peate că acei uc iş i astfel e r a u m a i putui de p lâns , căci m a l mult erau de jale **ei a-runcaţi vii în c â m p fără aşternut şi! fără acoperământ pe p ă m â n t ud ş i îngheţat. Cale de jumătate de ceas se a u z i a u ţ ipetele şi vaetele nenoro­ciţilor d i n câmpul Dudeşti lor !....

„ I n u r m a m a i multor scene ori­bile, neomenoase ş i best ia le pet re­

cute la ordie, unde u n e i dir- aceşti fusese rupt cu dinţii de u n t â n ă r c a r e apăra c ins tea soţiei sale lov i t ă de ciumiă c h i a r în z iua n u n ţ i i , şi î n u r m a revoltei ciumaţilor, c a r i a u s ă r i t cu, p a r u l ş i au o m o r â t zece cio­cli, a u t o r i t a t e a № sfârşit a l u a t mă> suri de a o r g a n i z a u n fii de servi­ciu s a n i t a r . Е д înfi inţase câţ iva v i -t ăşe i însărcinaţ i de a întovărăşi pe ciocli, d in c a s ă î n c a s ă şi a c e ş t i a s tr iga» de 1» poartă: „Sănăt&şî co­pul" U n u l d i n ei î n t r ' u n r a p o r t că­t r e şeful s ă u , zicea :

„Azi a m adunat 15 morţi , d a r n ' a m „ p u t u t îngropa de cât 14, fiind-că u-. . nu l a fugit şi n u l'am putut prin­de".

„D'asupra oraşului se ri l ica u n fum galben şi acru, fumul bâl igaru-luî ca re ardea î n curţile hoereşti, ş i oraşul răsuna deurletul ja lnic al câinilor rămaşi fără stăpân.

„La fie-eare poartă era câte o şan­d r a m a , un fel de gheretă, î r eare se adăpostea câte un servitor p u s acolo pctiarqkidan (comisionar oen-tru târguel i le de pâine, de e a m e ş * de zarzavaturi) . Nimic n u intra Го curte de cât după ce se purifica l a fum şi trecea prin hărdăul cu a p ă sau prin s traenina c e o ţ e t

„Cioclii , c â n d trece»» pe l â n g ă o casă bogată, n u Mnsîau de a arunca sdrenţe rupte de la c iumaţi , ca s ă răspândească contagiunea, Ш n u s e temeau de molipsirea boalei, c ăc i mai toţi erai . dintre aceî cári zăcu­seră de cât* două, trei ori de acea grozavă epidemie. Ciuma, ea toata boalele mortale şi l ipicioase, ca văr­satul , ca t i fo su l ca l ingoarea nea­gră, foarte periculoasă întâia oară , devine puţ in violentă la aceî c a t ! жя m a t fost loviţi de ea.

„Jafurile ş i tâlhări i le oamenilor, direct s a u indirect prepuşi la servi­ciul c iumaţi lor, au fost uepenownite. Multe averi si case mar i a'aü гыііеаД în Bucureşti după c iuma lui Cara-gea> din sculele şi bani i bieţilor bol­navi .

„ D u p ă un aa , с а ю pe la Decem­brie, boala a, Început a s e domei i ş i l u m e a s'a readunat încetul cu Înce­tul în oraş".

I U B I R E ? E noapte ş i tocă n'am aprins

lampa. I m ! place ş l s tau, î n serile (ie va­

ră, pe întuneric, până târzia, cu ferestrele deschise. U n vânt u s e r a-bia at inge perdelele.. . .

Iar mi-e dor s 'o ,văd, *i doar adi­neauri m'am despărţit de dânsa! . . , . Fusesem şi de dimineaţă să-i duc nişte flori, ee i l e făgăduisem. Le-a m cules chiar eti, Erau p l i n e . d e rouă. Mi-a ieşit, surâzând, Înainte: a şa surâde ea în totdeauna. Ce di­v ine surâsuri l E a tâta lumină, a tâ ta fericire îr» surâsul el !... A luat flo­r i a şi le-ft^njirasit P e e l e ц Ш І ц с е а încă rouA, "şi,--*e vede—că şi în c-chiî щеі o lacrimă, căci prea 4ï &im-ţ iam calzi !....

Dar ea n'a observat L.. ufeï bine !

Cerul e albastru ş i grădinuţa de sub fereastra eî mândră. Scl ipesc florile şi toate par'că râd. S u n t g in­gaşe şi drăguţe, ca şi s tăpâna l o r ; ca şi mânuţe le ce le îngrijesc şi с а ц . tă de ele !

Cele albastre par mai dulci, poate unde seamănă cu ochiî e'(; dar şi cele roşii sunt frumoase; în ele par­că se resfrânge primui el surâs ,— sfântul şi îneremenitorul el surâs . , .

.... Ş i rnl farmecă, m ă bucură, m ă îmbată toate florile astea. î m i ,pare că de-asupra loi pluteşte a lbas­tra rază de noroc a ochilor ei..

Steară., Stăm sub pomii înfloriţi d in spa­

ţ ioasa alee. Sus, luna şi stelele; jos alte stele, ochii el. O pasăre cântă duios. Pe noi ne încântă totul.

Vorbim de seninătatea serei, de

tremurul larbeî, <U fluturaşi! al­baştri, de cântecul păsnrelei, d e lu­m i n a Junei, Vorbim d e măreţ ia na­turel, vorbim de nesfârşitele dulci пдюіситі... vorbita de toate» n u m a i de drag oste nu ne vorbim. N u m a i g lasul ei îmi s u n ă duiee, tot m a i dulce,, . , ş i eu visez, 1» şoapta u-şeară a serei şi a adierilor mirosi­toare, privind în ochii ei.. . .

Câteva clipe de t ăce re n e fac sfioşi pe amândouî: poate unde ştim că s u n t e m s i n g u r i s t ă m a ş a sfioşi.

E a r u p e u n firicel de iarbă, mal cată în zare, departe,. . . visează parcă la ceva.

Câteva fire m a l resfirate din pă­rul el, tremură sclipitoare, par'că înfiorate în suflarea caldă a unul copilaş ce doarme. Zâmbeşte ! И surprind zâmbetul pe coltul gurei. Ea m ' a observat, căci se roşeşte: pe obrajii albi o rumenire uşoară se a-ra t ă . . . .

E linişte in jurul nostru, o l inişte sfântă. Stau nemişcat , cu ochii în vag, şi un gând trist mă fură. De-ar şti dânsa la ce m ă gândesc eu, poate e'a* |Aânge.

Mi-amintesc de viaţa mea stin­gheră, de monotonia traiului meü; ş i sunt attmcî; par'că, nevoia să întâlnesc îoc'odaiu ochii ei dulci, mari , albaştri. P o a t e mâine voiu fi iar singur.

.... Zâmbeşte-ml azi, iubito, şi lasă-mă aă sorb eemărgenirea azu­r ie din ochii tăi , »e cari,— poate,— ni ţ l odată n u voMl avea parte să-î sărut !

• Sunt sjngur, suagur de tot. E

noapte şi n * p o t s ă dorm. Ce bine-ar fi să-mî ЬаЩ cineva în uşă, a c u m . . . Poate i a i n i m a et stet iur is« , pa ne-£іціЩе, uitare». P e a te e» a* «andeu­te aiurea ««um; ş i î a swflft*»i n e $ cât de. viut trăeşt* eea d i » i w s e * w ă alhajtră a ochi lec «J !•-.

31 «le a'or вДйве c u v r ş a m ; toate e'ar stónge cu vremea, « i a » s ă mÀ UMtrop în noapte iară. . . .

.... Щ. a tone} , а ш simţit pe abraji o lactómjfc íerbinte; aitmeoft domol, ca» şa-- eu«ai ar fi voit să m a l întârzie

í и л pic.. . Asta a fos,t tn tâ ia lacr imă io. ea*» tueanura, par'că, toată pove­ste»- mintal mele, a tristei mele iu­biri! . . . .

Aseară,. Ie despărţire, • » m t » s trâns asana. Ce mnede şi a l b ă . . . . şi cum aşi n w i săruta-o, când ză­boveşte o cl ipă în m â n a mea !....

1 iarnă şi n inge liniştit. Nu-î vânt de loc ş i nici un zgomot, doar pa­cea uşoară lăsată de fulgii albi şi In leneşa lor cădere. Se-aştern,—ca şi uitarea,—peste tot !,,.

.... Şi n inge; n inge într'una; nin­ge liniştit. Zadarnic caut mângâe-rea unei şoapte în nesfârşita soare a albei fulgueli .

Tăcere ! tăcere! . . . . Stau la g e a m ş i m ă las să nat

ningă. Un fulg îmi cade pe obraz, ş i m ă cutremur l a sărutul Iul rece. E o tristeţă măreaţă» sfântă, î n . l i n a şi sarbăda l u m i n ă a iernel

Mi-aminteşc de z iua <Jeapurtirei noastre. P lecasem, ş i în d imineaţa senină de vară, f lutura o batistă. A ş a ! n e a m luat noi ziua bună. N u ne-am strâns niel m â n a .

A t â t ! Cântau, pe urmă, păsărelele în

câmp; soarele strălucia, şi eu,— aiu­rit,—nu înţelegeam nimic din tot farmecul ăsta. Zgomot era în toată firea; doar sufletul meü se-adância tot m a i mult în l iniştea adâncă şi grea a despărţire!

Şi abia acum, — târziu de tot, — pricep de ce In tăcerea ninsori i e %• tata tristeţă: In ea se ogl indeşte i-coana mutei despărţiri.

Par'că văd bat is ta f luturând, albă, albă ca şi zăpada. , s

.... Şi plâng, şi p lâng !....

Gx. L Brinişteame

SCRIITORII ѴЕСЩ

Trecutul şt viitorul Ronâièl Discws rostit la Paris în £ 6 De­

cembrie t$48.. - de O . l - T S G n i -

Fraţilor romdni,

Depărtaţi de d a r n i c u l sân al mal-cef patrii, dulce ne este astăzi o înoi n e p e r î t o a r e a amintire a Marelui Ştefan, d o m n u l războinic, z idul creş­t inătăţ i i c ă t r e care s'aO sfărâmat, î n t recer i le lor, nenumăratele urgii ale păgânătăţ i l , zidul neclintit, în t imp de 40 de an i a u oprit învinge­rile sălbaticelor cohorte musulmane , cari a v e a u de ţ intă cotropirea Eu­ropei.

Şi însă care a fost răsplata noas­tră pentru atâtea lupte crâncene ?— Numai prestigiul istoric, — căci sân­gele vărsat pentru Europa este aco­perit cu o neagră u i tare . Adâncă pildă că pe nădejdea ş i pe ajutorul altora să nu cate in zadar a se reai­ma suferitoare» o m e n i r e !

Câţi alţi domni pământeni au luat parte la acea înde lungată luptă pentru sfânta cruce! . . . Nume stră­lucite, cari vor rămânea vecinie ne>-şterse din inimile fiilor Românie i , pe eât timp va mai bate în lume o inimă de R o m â n i

Mircea, m a r e în pace, mare în răz-boe» !

Mihaî Viíeazul, frunte rntee viteji, biruitor a sute de mii de duţa»a<nf cu o m â n ă de fruntaşi ca ţ i ét, nepăsă­tori de moarte !...

N(>i>ae №<ишапиІ, aaâna dreaptă a lui Mi hal , e l care strig* înaintea unei crunte loviri : „Agertit mei imit •' de cet o viaţă eu гадіпе, mai bin« zece morfl см еіпШ!..

$i insă inima-mi m i se împovoară d e mâhnire , când gândesc că acel Mi bai de care în vremea lui poporul cânta :

„Viteazul МШаіп Sare ne şazjto ca l Şi strigă BanatuL. val".

Acel Miha'i purta fac s i aaMa & Moldova !... Asemenea Ştefan, Insual mare le Ştefan, purta sabia ş i foc l a ţara muntenească ,—ţara de frăţie !.. Crunt» neunire , d intru eare invoca tn « m i s lăbirea şi robirea aesân duror ţărilor, — căci c ine le-ar fi căleai , la «un loc fiind ele, când m p a A e fie-eare împjrăetfa grozava spaimă !...

Mateiu Basmab al Viahiel s i Va-sile Lupn al Moldovei, vrednici de străbaterea veacurilor, tnfi inlôaià şcoli spre luminarea neamului , atoli prin ea / e mul t m a l temeinic ae ridică un popor, de câ t prin cru­dele mij loace de s â n g e ş i de stâr-pire !...

Ш înzestrară şcoli le cu averi de woş i l , -— astăzi prada unor c a b l ă r i g ţ ţ c l d e pr in munţ i i lumii L. P a r bun este Dumnezeu] părinţilor noş­t r i !

Veni-va üdatA ziua dreptăiA, tmtle finnemé su rămăe cu ale tale !...

Fraţi lor , astăzi e z iua SfănUiluI Ştefan, azi e sărbătoarea dovimrtul ş t e f a n m l mm, «ces t f iu «1 ane} m a m e г о т й в * , care, tnWwşind ţgmal inimel, z icea după zWturU* eştăţe l Neamţului: Mergt, fiule, de t» èate cu dufmaniî (arii u&atirt si să nu mi te intpreï de cât Щ»Н tnvins sau viu învingЛtar!

Atí a «tua să serbăm sfânta aduce­re aminte a atâtor bărbaţi de s lavă, care ne-au păstrat o patrie dulce şi frumoasă.

Aşezaţi, precum suntem, Ia inijle-cul îndoitului despot ism al Europei ş i al Asiei, să ne d ă m Împreună írj ţeasca ajutoare m â n ă de Unire şi " zicem cu toţii:

Ţrăiaseă Moldova! Trăiască Yalv-hin! dar învrednicească D-zeu s ă pu-em str iga într'o zi: Trăiască Româ­

nia Unitul AtincI, fraţilor, soarele luminii va

pătrunde şi v a împi ăşt ia adâncul Ші&Е^гіс.. î n care zăcem; atunci nu

UNIVERSUL LITERAR

D-l AL. COTTESCÜ

L ni , 2 3 August 1 9 1 0 .

m a l vom fi ce ia ce t r e b u i e s ă fim, a-d ică : fiu unei singure şi puternice Moşii.

In visurile viele înflorit se arată viitorul României. S u n t e m mi l i oane de R o m â n i ! Ce n e l ipseş te , ca s ă a-jungem. u n n e a m t a r e? Unirea, nu ­m a i Unirea!... să trăiască dar Uni­rea Românilor!

U r a i ea şi î n c h i n a r e a m e a este ca a-c e a s t ă s t r ă l u c i t ă zi, în ca re ne-ain a d u n a t ca s ă s e r b ă m fa ln ica u m b r ă a lu î Ş t e fan , p a t r o n u l f ap te lo r m ă r e ­ţe , — a c e a s t ă zi să fie şi p o r n i r e a u-n e î s t r â n s înc leş ta te l egă r i î n t r e noî de a l u c r a cu toţ i i la r i d i c a r e a d i n ţ ă ­r â n ă a R o m â n i e i şi de a ne t rezi în s f â r ş i t la g l a su l e ro i cu lu i s ă u t recut , s t r i g â n d cu toţ i î : Trăiască Unita Ro­mânie! — Sä

C Â N T E C E — De A. Petőfi -

I Ce ser piteşte prin livadă? — È râuleţul cristalin !... Dar pe obrajii dragei mele ? — Lacrnmi de jale şi de chin!... Şi râul curge tot într'una Pe unde-l duce al său val, Si înfloresc pe câmpuri roze înveselind întregu-i mal

Dar voi,—o, lacrime amare ! — Ce ntreaga-mi viaţă-o chinuiţi, Obrajii roşi ca trandafirul Incet-încet mi-l vestejiţi !..

11 Sâlbătăcie 'ntunecoasă ! Şi drumul tot coleşte 'ntr'una ! Păşesc pe-aicï cu pas nesigur... —• De m'a 'ndrepta pe cale. numa?

Pe cer miimi de stele ; ochi-mi Tot cată neîncetat în sus : — lml arătaţi, voi, stele, calea, Nădejdea 'n voi dacă mi-am pus?

Mult mal frumos,—plini de splen­doare,—

Мі-ай licărit doui ochi de fată; ...M'am încălzit prea mult într'tnşîi Dar ті-ай răpit fericea toată!...

T r a d . de Gr. 1. B r i i n i ş t e a i i u a .

MÂNA DE MORT de

G U V 1)E M A L P A S S A A T

Cu vre-o op t l u n i î n a i n t e , a m i c u l m e u Louis , i n v i t ă î n t r ' o s e a r ă pe m a î m u l t ! s t uden ţ i , colegi de a ï să i . Bău -r ă i n p u n ş , f u m a r ă m , d i s c u t a r ă m des­p r e a r t ă , despre p i c t u r ă şi d i n c â n d i n c â n d r ă s u n ă câ te u n cân t ec vesel, s a u vre-o anecdo tă , l u c r u ne l ips i t î n t r ' o a d u n a r e de t ine r i . D e o d a t ă u ş a se desch ise pe n e a ş t e p t a t e şi u-n u l d i n p r i e t en i i meî i n t r ă ca u n vâ r ­tej în odae .

— De u n d e c rede ţ i că vin eu? n e s t r i g ă el.

— Aş î n d r ă s n i s ă m ă p r i n d că vil delà Mabi l le , r ă s p u n s e u n u l .

— Nu, eş t i foa r t e vesel , t r ebue s ă fi p u s m â n a pe ceva b a n i , s a u a l în­m o r m â n t a t pe u n c h i u l tău, r ep l i că u n a l tu l .

— Tc-aî î m b ă t a t , î n t r e r u p s e u n a l t rei lea şi f i indcă a i s im ţ i t p u n ş u l l u i Louis , a ï veni t s ă c o n t i n u i be ţ ia .

— Vă înşe la ţ i , eu v in d in P . . . , d i n X o i m a n d i a , u n d e a m fost op t zile şi de u n d e a d u c u n m a r e c r i m i n a l , pe c a r e cu î n v o i a l a v o a s t r ă vi-1 p rez in t .

Cu a c e a s t a scoase d i n b u z u n a r o m â n ă de m o r t ; e r a o pr ive l i ş te în­f r i coşă toa re , o m â n ă n e a g r ă , usca­tă , foa r te l u n g ă şi foar te a d u s ă , a le c ă r e i vine n e s p u s de pu t e rn i ce , se ţ i­n e a u î n t r e ele p i i n t r ' o piele c a per­g a m e n t u l ; u n g h i i l e g a l b e n e ş i lun-g ă r e ( e se ţ i n e a u î n c ă p e degete . I n to t a l , făcea a s u p r a p r i v i t o r u l u i im­pres i a u n e i m â i n î de c r i m i n a l .

— I n c h i p u i ţ i - v ă , zise a m i c u l , deu­năz i s a u l i c i t a t l u c r u r i l e une î vră­j i t oa re , b ine c u n o s c u t a in î n t r egu l

Şeful imense i a d m i n i s t r a ţ i i a căi­lor fe ra te , p r i n î n s ă ş i f u n c ţ i u n e a sa , o c u p ă î n S t a t u n u l d i n r a n g u r i l e cele m a l î na l t e şi r a n g u l a c e s t a de­vine c u a t â t m a l s u p e r i o r cu câ t di­r e c t o r u l g e n e r a l a l că i lo r f e ra t e se b u c u r ă de m a î m u l t ă a u t o r i t a t e , p r i n c a p a c i t a t e a ş i p r i n ac t iv i t a ­t e a sa .

Aces ta este cazu l a c t u a l u l u i direc­to r a l că i lo r fera te , d. Al. Cottescu.

O c u p â n d u n u l d in cele m a l î na l t e r a n g u r î î n c o r p u l n o s t r u t ehn ic , in­g i n e r i n spec to r -gene ra l , d. Cot tescu s 'a r e m a r c a t de m u l t n u n u m a i p r i n vas te le sa le cu n o ş t i n ţ î , ci şi p r i n ca­l i tă ţ i le s a l e d e b u n a d m i n i s t r a t o r .

A j u n s î n c a p u l a d m i n i s t r a ţ i e i căi ­lor fe ra te , d. Cottescu a a v u t pr i le ­j u l să ' ş î va loreze îna l t e l e d-sale a p ­t i t u d i n i şi p a r e c ă î n t r e a g a a d m i n i s ­t r a ţ i e ce conduce se r e s imte d e c h i p u l

ţ inu t . Desp re v r ă j i t o a r e u m b l a svo-nu l , că o d a t ă cu a s f in ţ i t u l s o a r e l u i ieşea c ă l a r e pe m ă t u r ă şi f e r m e c a va­cile, c a r e , d u p ă p l a c u l et, d ă d e a l ap ­te verde s a ü a l b a s t r u .

A c e a s t ă v r ă j i t o a r e ţ i n e a m u l t la a-ceas t ă m â n ă , ca re , p r e c u m s p u n e a , e r a m â n a u n u l m a r e c r i m i n a l , exe­c u t a t î n 1736, f i indcă-ş î a r u n c a s e so­ţ i a î n t r ' u n p u ţ ş i pe p r e o t u l ca re ' l u n i s e cu e a îl s p â n z u r a s e î n t u r n u l biser icel . D u p ă a c e a s t ă î n d o i t ă cri­m ă c u t r e e r ă l u m e a , şi î n v i a ţ a lu î to t a t â t de s c u r t ă pe câ t de omoţ io-n a n t ă , jefui dou î sp rezece d r u m e ţ i şi a r s e de vif vreo douăzec i de că lu­g ă r i î n t r ' o m â n ă s t i r e .

— Şi ce vre i să facî cu a c e a s t ă m â n ă ? — îl î n t r e b a r ă m cu toţ i i .

— Voiu pune-o l a sone r i e s ă - m î î n s p ă i m â n t c red i to r i i .

— D r a g ă amice — zise S m i t h Hen-і і с , eng lezu l f legmat ic — m â n a a-c e a s t ă c red că este p a s t r a m a de boü, c a r e a fost p r e p a r a t ă d u p ă m o d a cea n o u ă ; te povă ţuesc s ă faci s u p ă d in t r ' â n s a .

— Nu v ă face ţ i b ă t a e de joc, dom­nit me i , zise u n s t uden t -doc to r , c a r e e r a bea t t u r t ă ; te s fă tuesc , P e t r e s ă î n g r o p i î n m o d cuv i inc ios a c e a s t ă r ă ­m ă ş i ţ ă a c o r p u l u i m o r t , de n u voieş t l c a ace l a cu i îl a p a r ţ i n e , s ă vie d u p ă ea. P r o b a b i l a r e ş i ceva m o l i p s i t o r a s u p r a eî; c u n o ş t i p r o v e r b u l : c ine a uc is , v a uc ide m a î d e p a r t e .

— Şi c ine a b ă u t , v a b e a m a l de­p a r t e — zise g a z d a şi-I u m p l u p a h a ­r u l s t u d e n t u l u i Aces ta '1 d e ş e r t ă şi se ros togo l i s u n m a s ă . P e t r e îş i r i ­d ică p a h a r u l , se î n c h i n ă în f a ţ a

cum d. Cot tescu în ţe lege a 'şî p u n e în v i l eag a u t o r i t a t e a , d u p ă c u m p a r a se fi s c h i m b a t în a c e a a d m i n i s t r a ­ţie şi r a p o r t u r i l e d i n t r e m e m b r i i ar d ev ă ra t e l a r m a t e de f u n c ţ i o n a r i şi imp iega ţ i ce o c o m p u n .

Aceea ce în nicî u n caz n u i se poa t e i m p u t a a c t u a l u l u i d i rec to r a l că i lor fe ra te este l i p sa de ac t iv i t a t e , î n a l t u l f u n c ţ i o n a r n u şi-a p r ecupe ţ i t n ic i o d a t ă ac t i v i t a t ea şi c ă u t â n d a c u n o a ş t e t o t d a u n a , p r i n el î n suş i , tot ce i n t e r e sează a d m i n i s t r a ţ i a sa , a p u t u t a d u c e soluţ i i tot a t â t de fo­los i toare ş l acelei a d m i n i s t r a ţ i i şi t u t u r o r celor ce p r i n i n t e r e se v in î n con tac t cu d â n s a .

I n a s e m e n e a cond i ţ i i v a s t a a d m i ­n i s t r a ţ i e se p o a t e fel ic i ta şi m â n d r i de a a v e a î n f r u n t e a eî o pe r sona l i ­ta te de v a l o a r e a d-luî Al. Cottescu.

Ygrec.

m â n e ! ş i îî a d r e s ă u r m ă t o a r e l e cu-vinte:

— B e a u , î n t r u cea m a l a p r o p i a t ă în t r evedere cu ace l a cu i îî a p a r ţ i l !

I n c u r â n d sub iec tu l c o n v o r b i r e ! se s ch imbă şi, î n fine, a m i c i î se î n p r ă s -t i a r ă cu înce tu l .

I I A d o u a zi, pe c â n d t r e c u i pe din-

n a i n t e a locu in ţ e i a m i c u l u i m e u . m ă u rca î l a el. E r a u ore le două , el f u m a şi ci tea.

— Ce m a î faci?— îl î n t r e b a i . — Bine? r ă s p u n s e . — Şi m â n a ? — M â n a ? Vel fi văzut -o l a s o n e r i a

uşiî , u n d e a m ţ in tu i t -o a s e a r ă , l a so­s i r ea m e a a c a s ă . Inch ipueş t e - ţ î pr ie­tene; u n u l d i n voi şi-a f ăcu t d e s i g u r o g l u m ă cu m i n e , căc î m i - a s u n a t pe l a miezu l nop ţ i i . , ,Cine-î a f a r ă ? " — a m î n t r e b a t , şi de oa rece n u p r i m i î r ă s p u n s m ă cu lca i i a r şi a d o r m i î .

I n c l ipa a c e a s t a s u n ă i a r . Gazda , u n om g r o s o l a n , ob razn i c , i n t r ă f ă ră nic i u n sa lu t .

— D-le, se a d r e s ă p r i e t e n u l u i meu , te rog s ă iei jos i m e d i a t m â n a ceia de mor t , pe ca r e a î ţ i n tu i t -o de soner ie , căcî a l t m i n t e r i a ş fi nevo i t s ă te r o g să-ţ i c a u ţ i l ocu in ţ ă .

— D- le—răspunse P e t r e cu v redn i ­cie, — d-ta i n su l ţ î pe ace la cuî îî a-a p a r ţ i n e m â n a . Şt i î c ă a c e a s t ă m â n ă a fost a u n u l d o m n m a r e ?

Gazda eşl f ă r ă a s p u n e u n c u v â n t . P e t r e îl u r m ă . l u ă j o s m â n a şi o ţ in -tu i pe sone r i a d in c a m e r a lu i de dor­mi t .

— Aceas tă m â n ă , l i s e , m ă face g â n d i t o r . In fîe-ce s e a r ă , î n a i n t e de

No: 'M. — 3 .

a m ă l ă s a od ihne i , t rezeşte g â n d u r i s e r ioase î n mine .

D u p ă o o ră p ă r ă s i i pe a m i c u l meü ş i m ă î n d r e p t a t s p i e c a să .

I I I

I n n o a p t e a u r m ă t o a r e d o r m i ! des­tu l de r â u ; e r a m suscept ib i l , n e i v o s , t r e s ă r i ! de m a î m u l t e or î d in s o m n ; î n t r ' u n a d in clipe crezui că c ineva s'a fu r i ş a t î n c a m e r a m e a şi m ă s c u l a i să m ă u i t pe s u b p a t şi sub sc r in . I n s fârş i t pe l a orele şease d i m i n e a ţ a c â n d î ncepuse a m ă f u r a s o m n u l , o s t r a ş n i c ă l o v i t u r ă în u ş ă m ă făcu să s ă r d in pa t . E r a se rv i to ru l pr ie te­n u l u i m e u . c a r e î n cos tum de n o a p t e i n t r ă la m i n e pa l id şi î n s p ă i m â n t a t * s t r i g â n d u - m î boc ind :

— O, d-le! L'au uc i s pe s ă r m a n u l m e u s t ă p â n !

Mă î m b r ă c a î î n g r a b ă şi m ă duse i la. P e t r e ,

C a s a e r a p l i nă de oamen î . Se cer­ceta , e r a m i ş c a r e m a r e , t o a t ă lu­m e a vorbea , f iecare d i s cu t a cazul în felul c u m îl p r icepea . Cu m a r e g r e u a j u n s e i la u ş a luî Pe t r e . Uşa e r a pă­zi tă ; î m î s p u s e l n u m e l e ; m ă l ă s a r ă să i n t r u . I n mi j locu l î n c ă p e r i i s t ă t e a u p a t r u pol i ţ iş t i i cu c a r n e t e în mâinî-, e x a m i n a u to tu l , v o r b e a u î n t r e eî pe şopt i te şi n o t a u l â n g ă pa t , u n d e P e tre e r a l u n g i t f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă . Nu e r a m o i t , d a r î n f ă ţ i ş a o pr ivel iş te î ng roz i t oa re . Ochi i să î m a r î des­chiş i se h o l b a u p a r ' c ă a s u p r a u n u i . . ceva" nedes luş i t , s p ă i m â n t ă t o r ; de­getele i se înc l e ş t a se ră , corpul lu t de la b ă r b i e î n jos e r a acope r i t cu u n cearşaf , pe ca re ' l r id ica i . P e gâ­tu l i se z ă r e a u u r m e de u n g h i i , c a r i p ă t r u n s e s e a d â n c în c a r n e ; pe c ă m a -şe, c â t eva p i c ă t u r i de sânge .

I n c l ipa a s t a făcuî o observaţ ie* d in î n t â m p l a r e îmî căzu p r iv i r ea pe s o n e r i a c a m e r i î de d o r m i t ; m â n a de m o r t n u e r a acolo. D e s i g u r medic i i v o r fi lua t -o ca n u c u m v a să se îns­p ă i m â n t e ace ia c a r î i n t r a u aicî , căc i m â n a î n t r ' a d e v ă r e r a î n s p ă i m â n t ă ­t o a r e de văzu t . Nici n u c ă u t a î să aflu ce s'a făcu t cu ea.

IV I n z i u a u r m ă t o a r e t ă i a i d i n t r ' u n

z i a r a r t i c o l u l ce v o r b e a desp re a-ceas t ă c r i m ă ş i c u p r i n d e a cu dea-m ă n u n ţ i m e tot ce po l i ţ i a p u t u s e s ta­bili . Ar t ico lu l s u n a astfel :

, , 0 m o n s t r u o a s ă c i i m ă s 'a s ă v â r ş i t er î a s u p r a u n u î t â n ă r s t u d e n t î n d rep t , d. P e t r e B. , m e m b r u l u n e i a d in cele m a l b u n e fami l i i b u r g h e z e din N o r m a n d i a . T â n ă r u l a sosi t a c a s ă a-s e a r ă l a zece; s e r v i t o r u l u i îl zise să-i l ase s i n g u r , s p u s e c ă se s imte c a m r ă u ş i se culcă . P e l a miezu l n o p ţ i ! s e rv i to ru l se d e ş t e p t ă la c h e m a r e a s tă­p â n u l u i s ă u ; c lopoţelul e r a s g u d u i t cu v io len ţă . C u p r i n s de fr ică, a p r i n ­se l u m â n a r e a şi a ş t ep t ă . S u n e t u l se î n t r e r u p s e p e n t r u o c l ipă , apo î re în­cepu cu a ş a o furie , î n c â t s e rv i to ru l se î n s p ă i m â n t ă , fugi d in odae şi s cu l ă pe p o r t a r . Aces ta î n ş t i i n ţ a i-m e d i a t po l i ţ i a ş i pes te u n sfert de ceas dou ï agençï s p a r s e r ă u şa .

O pr ive l i ş te î n s p ă i m â n t ă t o a r e se în f ă ţ i ş ă ochi lor lor ; mobi le le e r a ü

" r ă s t u r n a t e ş i toa te semnele a r ă t a u că o l u p t ă î n v e r ş u n a t ă avusese loc î n t r e v i c t ima şi ag re so r . I n mij locul c a m e r i î zăcea n e m i ş c a t t â n ă r u l Pe­t re B. , cu fa ţ a î n sus , c o r p u l ţ e a p ă n , ch ipu l pa l id ca de m o r t şi cu ochii h o l b a ţ i ; pe g â t u l lu î se vedeau ur­mele a c inci degete . Doctoru l Bour-dean , pe care-1 c h e m a r ă î n d a t ă , a s p u s că s u g r ă m ă t o r u l t r ebue să fi a v u t m â i n î n e s p u s de u s a c t e şi pu­te rn ice , căcî degetele, ce l ă s a s e r ă în c a r n e n iş te u r m e a d â n c î ca de g loan­ţe , a p r o a p e se a t i n se se r ă . Alte u r m e n ' a u r ă m a s , f ă p t u i t o r u l deasemen l n u e de găs i t . Po l i ţ i a u r m e a z ă cu ce rce t a rea" .

V A d o u a zi citiî î n z i a r : , , P e d. P e t r e B. , v i c t ima f ioroasei

c r ime de sp re c a r e a m voi bi t erî , a reuş i t , d u p ă d o u ă ore de s i l in ţe , d. dr . B o r d e a u , a ' l r e a d u c e la v ia ţă . V i a ţ a nu-I este p r i m e j d u i t ă , se p u ţ î n s ă t e m e i î pe c r ee ru l s ău . Nici cea m a l m i c ă u r m ă de sp re f ăp tu i to r " .

S ă r m a n u l m e u p r i e t en a înebuni l î n t r ' a d e v ă r . T i m p de ş a p t e l u n î îl v t

4 . — No. З і U N I V E R S U L L l T E T î A l l Luni, 23 Augusl 1910. •

eitez zilnic l a sp i ta l , u n d e l -am inter­n a t , însă spiritU-I s ă n ă t o s n u s'a m a l î n t o r s nici o cl ipă. I n n e b u n i a lu î bolborosea cuvin te c iuda t e , şi ca orî-ce n e b u n îşî avea şi el ideie fixă, cre­dea că o f a n t o m ă se ţ i n e a pe u rmele lui . î n t r ' o zi ful c h e m a t g r a b n i c şi mi se spuse că e pe sfârş i te ; se afla în agonie . Caln vre-o d o u ă ore ră­m a s e l iniş t i t , apo i se r i d i că d i n p a t de o d a t ă b rusc , cu toa te că ne dădu­r ă m os tenea la de a-l re ţ ine şi În­g h i o n t i n d cu coatele în ju ru - î , în­cepu a s t r i g a c u p r i n s de o g r o a z ă ne­în ţe l easă :

— Ia-o ! Ia-o ! Mă uc ide ! A j u t o " ! Ajutor !

R ă c n i n d , făcu de d o u ă or î încon­j u r u l odăi lor , apoî se l ung i cu fa ţa la p ă m â n t , mor t .

De oare-ce e r a o r fan , fuî eu însă r ­c ina t cu t r a n s p o r t a r e a co rpu lu i său în micu l s a t P . , în N o r m a n d i a , u n d e se od ihnesc p ă r i n ţ i i săî . Din s a tu l aces ta venise a t u n c i s ea r a , când ne găs i în c a s ă la Louis , u n d e b ă u r ă m p u n ş şi ne p rez in t a se m â n a de mor t . Corpu l i'l p u s e r ă m î n t r ' u n sicriu de p l u m b şi cu p a t r u zile î n u i mă , m e r g e a m tr is t cu b ă t r â n u l preot , ca re îî d ă d u s e l u i p r ime le mora l e , în c imit i r , u n d e i se s ă p a g r o a p a .

E r a o vi eme m i n u n a t ă ; cerul azu­r i u s t r ă lucea senin, păsă re le le cân­t a u pe r a m u r i l e copaci lor , sub ca r i no î a d u n a m cu p u m n i i dude în copi­lă r ie . Avui s ensa ţ i a că ' l văd pitu-I ându- se .pe l â n g ă u luc i şi eş ind p r in mica s p ă r t u r ă ce e ra la c a p ă t u l ci­m i t i r u l u i , u n d e se î n g r o a p ă să rac i i , apo i î n to r cându- se a c a s ă , cu buzele înegr i t e de z e a m a fructe lor m â n c a t e . Mă a p r o p i a î de o r a m u r ă , e r a u dude pe e a ; l u p s e î u n a f ă r ă să v r e a u şi o m â n e a i . P r e o t u l îşî răsfoi c a r t ea şi Î n g â n ă încet o r u g ă c i u n e . La c a p ă t u l ş i r u l u i de copaci z ă r i r ă m t â r n ă c o a -pele g ropa r i l o r , s ă p a u m o r m î n t u l . Deoda tă ne c h e m a r ă în t r ' aco lo , preo­t u l îşî închise ca r t ea şi g r ă b i r ă m m a î t a re , să vedem ce voi . Găsiseră u n cosciug, dintr 'o l ov i tu ră de t â r n ă ­cop îî desch iseră c a p a c u l şi văzuse-r ă m un schelet neobie inu i t de lung , cu lca t pe spa te , ca re ne p r ivea fioros cu ochii să sticloşi . Mă cup r in se un o a r e c a r e desgust , n u ştiu de ce n u 'm l e ra frică, î n să t e a m ă s imţeam.

— Ia pr iv i ţ i —- zise u n u l d in oa­m e n i — aces tu i ind iv id i-au t ă i a t m â n a , iat-o aci.

Rid ică acea m â n ă u r i a ş ă şi u s c a t ă de l â n g ă c a d a v r u şi o în t inse sp re mine .

— Măi , auzi , zise celai t r â z â n d , a r p u t e a crede omul , că te fixează şi că a r voi să s a r ă de gâ tu l t ău , ca să-î d a i m â n a înapo i .

— Amici lor , zise preo tu l , l ă sa ţ i m o r t u l în pace şi înch ide ţ i s icr iu l , s ă p ă m a i u r e a m o r m î n t u l lu i Pe t re .

A doua zi t e r m i n a i totul şi m ă re-ln torse î la P a r i s , d u p ă ce l ă s a ! cinci­zeci de i r a n c î b ă t r â n u l u i preot , sp re a sluji o l i t u rgh i e î n t r u fer icirea su­fletească a ace lu ia c ă r u i i-am tul­b u r a t s o m n u l în m o r m î n t .

Traducere de Iosif Şarvary.

- Í3 -

CUGETÀRI Dumnezeu ne-a dat două comori' spre

л sus ţ ine greutăţ i le vieţei : somDul şi «peranţa .

Voltaire

Bogăţia e ca apa de mare : cu cât o bel mal mul t , cu a tâ t iţî creşte setea.

Schopenhauer

Tot ce meri tă să fie făcut, meri tă şi <rebue să fie bine făcut.

Cheslerfield

R ă s p u n d e ca sticla la toate lovitu­rile soartel , da r imootr iveş te- te lor ca • c a m a .

Victor Hugo

Ш ma l t rebui tor e& s tudiezi pe oa-юегп de cât căr ţ i le .

La Rochefoucauld

X i n e nu a re caracter nu este un om, ci un lucru.

Chamfort

Ф â ж 4? m <ö Nu mă 'nlreba dacă nn-estt dragă Când le privesc în ochi maî lung; Sâ mî spună dorul fără margini Cuvintele-mî în vecî n'ajung.

Ci tu dând gurii tale farmec, la-mî mâinile şi, ca 'nlr'uii vis. Pe inimă-mî fi apleacă capul Şi-ascultă glasul eî închis.

Şi de veî auzi ecouri Prevestitoare de furtuni, Sâ nu le 'neumeţî, nici o clipă. Cu dulci nădejdi să mă 'neununi.

Iar dacă rugi se 'nalţă 'n lamă Doar pentru viaţa mea û-a ta Atunci înecarcă-h vrerea 'n suflet Şi 'ntreabă-te de poţi er ta !

V. D Ä i i e s c u

VIAŢA 'N GLUMĂ S a v a n ţ i i noştri

Es te b ine , ce s p u n , este abso lu t in­d i spensab i l s ă se specializeze c ineva , d a c ă vrea să a j u n g ă ceva î n z iua de azi .

Să se specializeze în ce î I n or i ce. Al tă d a t ă a m văzu t — şi d a c ă n u

noî , a u văzu t p ă r i n ţ i i noş t r i — pe b ă r b i e r fi ind î n acelaş i t imp frizer, spi ţer , doftor, f i ru rg , dent is t .

Acum s u n t specia l iş t i p e n t r u bă r -bier ie , spi ţer ie , doftorie. c h i r u r g i e , p e n t r u d in ţ i , ochî , b ă t ă t u r i , etc;

Tot a ş a s u n t specia l i ş t i în p i c t u r ă , în l i t e r a t u r ă , în ş t i in ţă .

C u t a r e p ic tor n u zugrăveş te decâ t cu ga lben : i a rbă , pă t l ăge le roş i i , in­cendii , apa . . .

C u t a r e sei i tor n u scrie decâ t su­biecte rus t i ce : şezător i , pă rue l î , five o 'clockurî la S ina i a , gâş te le pe bal­tă

C u t a r e is tor ic n u se ocupă , de c â n d a începu t să scrie, de câ t de proble­m a de a şt i d a c ă Vlad Ţepeş îşi a s -cu ţea pa r i i la capu l cel g ros s a u la cel subţ i re .

I n ca l i t a te a d-sale de s a v a n t , d. B u c h i n e a n u se specializase în s tu­d iu l p l ane t e i Mar t e şi m a î cu s e a m ă în acela al v ie ţu i toare lor t r ă i t o a r e pe s u p r a f a ţ a eî şi In p a r t i c u l a r a l a-n i m a l e i o r şi i r special a l pur ice lu i .

R a p o r t u l său la Academie a s u p r a recente lor luî descoper i r i In a c e a s t ă o rd ine de idei a fost un t r iumf.

Să ni se î n g ă d u e să c i t ăm câ te -va ex t rase .

„Domni lo r , p l a n e t a Mar t e a tre­cut p r in ace leaş i faze de evoluţ ie ca şi p ă m â n t u l . P r i n consecinţă , com­pozi ţ ia eî f i ind ace iaş i , se găsesc pe d â n s a aceleaş i fiinţe c a şi cele t r ă i ­t oa re pe p l a n e t a n o a s t r ă şi, î n t r e a l ­tele, pur icele . Toa te aceste f i inţe în să , d h e r ă de-ale noas t r e p r i n a n u ­mi te a m ă n u n t e ce pot fi p â n ă la u n p u n c t precizate .

, ,Mar te e m a l depa r t e dc câ t no i de soa re : 227 mi l ioane , în loc de 169. Acolo e deci m a î frig. P ă r u l pu r i ce -luî t r e b u e decî să fie acolo m a î l u n g şi m a î des.

„ P r e s i u n e a a tmosfe r ică pe M a r t e e m u l t m a l m a r e ca pe p ă m â n t . D i a m e t r u l lu i Mar t e nef u n d de c â t de 6.735 k i lomet r i , în loc de 12.736 l a noi , r ezu l tă că, l a for ţă ega lă , u n pu r i ce m a r ţ i a n sa re de d o u ă o r i m a î s u s de cât pur icele t e r e s t ru . A-g i l i t a t ea aceasta, sporeş te g r e u t a t e a Mar ţ i en i lo r de a : l p r i n d e şi deci de a-l e x t e r m i n a . Es te deci de p r e v ă z u t că n u m ă r u l lor e m u l t m a î cons ide­r ab i l p r i n t r e eî. P r i n consec in ţ ă Mar ţ i en i l se s c a r p i n ă m a i mul t . P r i n f ap tu l a ce s t a p ie lea lori . . D a r aceas ­t a v a face obiec tu l a l te i c o m u n i c ă r i . Să r even im l a pu r i ce . '

(Aplauze prelungitej „ D a r , domni lo r , — şi a c e a s t a •

p a r t e a i n t e r e s a n t ă —r reese că ano» t i m p u r i l e fiind m u l t m a l l u n g î , p u ­ricele a r e m u l t m a l m u l t ă v r e m e a é

procreeze «I să *e deevolte, î n a i n t e c a r igor i le i e rnc í t ă M d i s t r u g ă t b nevii indivizi .

„ D a c ă se ap rop i e aceas tă consta­t a r e dc cea de m a î sus p r iv i toa re la ag i l i t a t ea lor, se vede că n u m ă r u l pur ic i lor pe M a r t e creşte în mod ex­t r a o r d i n a r . Războ iu l ce Mar ţ i en i l t rebue să le poa r t e , t r ebue să fie în­dâr j i t . Aci in t e rv ine legea selecţiuner sper iei.

„ N u m a i indivizi i cei m a î robuş t l şi ma î bine p regă t i ţ i p e n t r u l u p t ă scapă sau rezis tă . Astfel, t ipu l pu r i -re lu ï ce se î n t â lne ş t e acolo e cel m a l

! f rumos al speciei. El este, de s igur , 1 mul t m a i m a r e de câ t al n o s t r u .

Aceiaşi lege. de altfel, e c o m u n ă la toate celelalte insecte, şi dacă mi-aş î

' pe rmi te să îna in tez o ipoteză poa te ! h a z a r d a t ă , aş î s p u n e că acele cana-

lur î , fa imoase c a n a l u r î de pe Mar t e ait fost s ăpa te . . . d a r ţ in să r ă m â n

: in domeniu l ş t i inţ if ic şi să n u vor­besc de cât de fapte exacte .

('•' . .Să r even im încă o da tă la pu­rice şi să conch idem.

j „F'urifcJe m a r ţ i a n — pulex ruar-' tins — este o insec tă . . . "

Abia dacă s'a m a î p u l u l auzi sfîr-ş i tul c o m u n i c ă r e î e m i n e n t u l u i sa­vant B u r h i n e a n n u , î n t r e r u p t cum a fost de ap lauze le frenetice ale i luş­t r i lor sal colegî. As t fe l , cu o legiti­m ă m â n d r i e citi a doua zi cu scu­fia in cap . încă în pa t , ziarele de di­minea ţ ă ca r i făceau d a r e a du seamă a acestei m e m o r a b i l e şedinţ i .

La un oare -care momenl îşî în t re­rupse lec tura . Ceva n e g r u căzuse pe hâ r t i e .

— Ce este as ta ? în t rebă eL — A s t a ? Ce să fie? lin p u r i c e ! îi

r ă s p u n s e c red inc ioasa lui soţie care , ca bună gospod ină , se scu lase m a î de d i m i n e a ţ ă şi'şî vedea de casă . In acelaş t imp , cu degetu l m u i a t , p r in - j se insecta.

— Uite... ui te . . . exc lamă Buchi­n e a n u , e c u r i o s ! N ' am văzut nicî o-da tă u n p u r i c e . . . Dă 'mî te rog , puică, o lupă . . . Aşi v rea s ă i exa­minez. Adaptare de C o s t a c h e G l u m e i

. w — — . _

0 moştenire de 30000 dolari — de MAR l i T W A I N —

— Urmare — Şi p r i m u l p ă c a t t â r â d u p ă s ine şi

altele. Bogăţ i i le m a r i sunt în totdea­u n a şi ispite m a r i ş-i duc la p ie rzare pe cel ce n u s u n t ob i şnu i ţ i cu ele. Aşa d a r soţii F o s t e r i n t r a r ă a d â n c în p ă c a t şi n e c i n s t i r ă z iua sfântă (1). î n c e p u r ă l u c r u l cu î n v i e r ş u n a r e , că­u t â n d în portofol iu. Ce m ă r e a ţ ă l is tă de va lo r i ! D r u m u r i l e de Fer, T r a n s a t l a n t i c u l , Pe t ro lu r i l e , Cab lu , rile in te rocean ice , A r a m a , Oţelul ! !

Două m i l i a r d e ! ! Şi to tu l pus în afacer i s igu re . în î n t r e p r i n d e r i cu­noscute , în f lo r i toare , d â n d dobânz i m a r i şi d iv idende f r u m o a s e ! Aveau un venit de 120 mi l ioane a n u a l !

Alek, văzând aceas t a , oftă a d â n c de bucur i e şi zise :

— E oa re de a j u n s ? — D a , Alek.— D a r c u m ce m a î facem?—Ne op r im? Să ne re t ragem?—De s igur .

— S u n t şi eu de p ă r e r e a ta . Mun­ca cea m a r e s a sfârşi t . Acum să ne od ihn im si să ne folosim de ban i î ce a m s t r â n s .

—• F o a r t e bine. . . Alek?—Poftim, d r a g ă ?

— Cât p u t e m să che l tu im din ve­nit?—Tot.

L a r ă s p u n s u l aces ta , b ă r b a t u l se s imţi u ş u r a t de o m a r e g r e u t a t e şi, a t â t de m a r e îî fu b u c u r i a , încâ t n u p u t u să spuie o vorbă. '

De a c u m încolo u r m a r ă s ă necin­s tească z iua s fân tă . P a s u l d ' î n t â iu e cel m a l greu , pe u r m ă . . . I n fie ca r e Dumin ică de d i m i n e a ţ a p â n ă seara făceau p l a n u r i în ce fel să î n t r ebu in ­ţeze veni tu l . Şi n u se o p r e a u d in a-ceste n e s p u s d e d e s f ă t ă t o a r e îndelet­niciri d ecâ t tocmai târziu n o a p t e a . La f iecare şedinţă Alek p u n e a câte­va m i l i o a n e deoparte p e n t r u fapte

f i lan t ropice şi re l ig ioase , i a r Sal ly î n t r b n i n ţ a m i l i oane pen t ru a face r i c ă r o r a la începu t le dete un n u m e d a r pe care a c u m le t recea toate la „Diverse chetuel i" .

Ocupaţ i i le aces tea fu ră c a u z a u n o r m a r i chel tuie l i de petrol .

Câtva t imp Alek fu p u ţ i n pl ic t is i ­tă , d a r d u p ă câ t eva s ă p t ă m â n i nu se m a i s inchis i de aceas t a ; to tuş i fu m â h n i t ă . î n t r i s t a t ă , r u ş i n a t ă , d a r n u zise n imic . E r a u n luc ru a tâ t de ne­î n s e m n a t ! I n a d e v ă n , Sal ly l ua pe­t ro lu l de la m a g a s i n , e ra hoţ.

Aşa se î n t â m p l ă în t o t d e a u n a . Bo­găţ i i le m a r i . p e n t r u oamen i i ca r î a u fost s ă r a c i suri t ispite m a r i . î n a i n t e de a se fi î m b o g ă ţ i t le-oî fi p u t u t în­c red in ţa un l i t ru de petrol , da r a-cuma. . . să a r u n c ă m un văl a s u p r a aces tor micî s l ăb i c iun i ale conşt i in­ţei lor. De altfel, de la petrol la m e r e nu e mul t . Sal ly aduse şi câ teva mere . Apoî o buca tă de s ă p u n , un kgr . de zahă r . . . . Ah 1 ce uşor e să m e r g i din răii în m a î ră i i .

In v r emea aces tea , câ teva în tâm­p l ă r i a r ă t a r ă m e r s u l avere l soţi lor Fos te r . Î nch ipu i t a casă din că r ămiz i pier ise, şi a c u m se ină l ţn un m ă r e ţ castel de p i a t r ă , acoperi i cu ardezie . P u ţ i n după aceia nicî castelul nu le m a i p l ăcu ; se r i d i c a r ă al te c lăd i r i , u imi toa re , regeşt i , din ce în ce ma î înal te , m a i m a r i , m a î f rumoase , şi fiecare fu în locui tă pr in cea la l tă , p â n ă ce se înă l ţ ă m â n d r u şi măre ţ un pa la t de o a r h i t e c t u r ă m i n u n a t ă . In t impu ld in u r m ă v isă tor i i noş t r i îşî z idiseră un castel ideal . Se înă l ţa pe un deal î n l r ' u n ţ inut d e p ă r t a t , l ângă o p ă d u r e , ia r în vale şerpu­iau f rumos apele a rg in t i t ale u n u i râu . . . ca p a r c a v e a u o ţ a r ă în t insă . . Era. în a d e v ă r caste lul clin poveşti .

Neconteni t p l ină de o a m e n i ves­t i ţ i , a cea s t ă locuinţă î n c â n t ă t o a r e se afla la r ă s ă r i t , spre Xewport Rhode I s l and . în mijlocii! Ţă re î Sfinte, a a r i s tocra ţ in ie î a m e r i c a n e .

De obiceiîi îşî pe t receau a i i Dumi­nica , i a r res tul vremeî s t » duceau în Eu ropa sau făceau câte o preum­b la re in s t r ă luc i to ru l lor iacht. Ei îşi o r d o n a s e r ă astfel v ia ţa ; şase zile o ivaţă josnică , m a t e r i a l ă , m e s c h i n ă , ia r a i a zi. in cetatea visuri lor .

I a r in via ţa lor de toa te zilele ră­m a s e r ă sâ- 'gu i to i i , economi . rân­dui ţ i în toate. U r m a r ă a se duce la biserica p r e sb i l e r i ană l uc r ând pen­tru succesul dogmelor ce p r o p o ­văduia . Dar în viaţa lor î nch ipu i t ă duceau o viaţă neorâ iu lu i l â . neres­pec t ând decât ceeaee le diela h u n u l plac. In p r iv in ţa biserici lor . Alek nu-şt prea sch imbă p ă r e r e a , in sch imb însă fură dese gus tu r i l e luî Sal ly . Alek, în visul ei, se. făcu dc religie catol ică, din c a u z a luxu lu i şi al ce remoni i lo r c a r e o a t r ă g e a u .

Generoz i t a tea soţ i lor Fostei începu î n d a t ă ce se î m b o g ă ţ i r ă , d a r pe mă­s u r ă ce le c reş t ea averea , deven i r ă de o d ă r n i c i e nen ia i pomen i t ă : Alek în f i in ţa câ te două- t re î Un ive r s i t ă ţ i în fie ca re Dumin ică , vre-o câ te -va sp i t a le , dese or i şi câte o c a t e d r a l ă , î n t r ' o zi, Sal ly exc lamă vesel, d a r fă ră să se fi g â n d i t mul t :

— T r e b u e să fie p rea frig, p e n t r u ca o zi să t r eacă fă ră , ca. n e vast Tí­m e a să t r i m e a t ă u n . v a p o r cu mis io­n a r i în China , sp re a h o t ă r a pe Chinezi să se lase de con fuz i an i sm, t r ecând la c r e ş t in i sm !

Cuvintele ace s t ea p u ţ i n pol i t icoase şi ironice j i g n i r ă a t â t a . pe Alak, în câ t se r e t r a s e p l â n g â n d . Aceasta îî m e r s e la i n i m ă : în ruş inea- î j a l n i c ă ş i - a r fi d a t t o a t ă averea , pen t ru ca f r aza aceea n e n o r o c o a s ă să nu-î fi ieşit d i n g u r ă . Ea n u ! dojenise de loc şi a s t a îî făcea şi m a i ră i i . De câ te u'o în t r i s t a se el ? T ă c e r e a a-ceas ta m ă r i n i m o a s ă care-I fuseso s i n g u r a împo t r iv i r e , îl ne l in i ş t ea şi m a î mul t , a d u c â n d u - ş i de o d a t ă a-mrn te tot t r e c u t u l lor j a ln i c d i n a i n t e de a fi boga ţ i şi apo i i svoru l de bo­găţ ie . Ş f i i n d c ă a m i n t i r i l e acetea, se făceau d i n ce in ce m a î dese, s imţ i c u m i se roşeşte f a ţ a de r u ş i n e , căci se în jos ise m a i mul t de cât ' a» fi p u t u t c rede

Luni, 2 3 August, 1910. UNIVERSUL LITERAR No. 3 4 . D.

! Ce f r u m o a s ă fusese v i a ţ a ce dusese eo ţ i a sa , s e m ă n a t ă de fapte f rumoa­se, cu ţ i n t a sp re idea l . . ; d a r v i a ţ a lu i , ce u ş u r a t e e ă , ego is iă , d e ş a r t ă , n e d e m n ă fusese. . . t i n z â n d In tot­d e a u n a sp re tot ce fusese m a l josn ic , m a i m â r ş a v ! Nici oda tă -nu făcuse u n p a s s p r e b ine , ci în t o t d e a u n a îşi u r m a s e d r u m u l a m e ţ i t o r sp re p r ă ­pas t ie d in ce în ce m a l r ă u !

îş i c o m p a r u fapk' lo cu a le neves­tei sa le şi se i n d i g n ă de a 'ş i fi bătut. Joc de d â n s a , e l ! El n ' a v e a d r e p t u l să i m p u l e ceva da rn i ce i Alek 1 Ce p u t e a să spue că a făcu t el p â n ă a-c u m ? I a t ă : In t i m p ce n e v a s t ă - s a c l ă d e a p r i m a biser ică , el î m p r e u n ă cu nl(i mi l iona r i în f i in ţa u n Polter-c lub unde pe rdea su te de mi i de do­l a r i şi e ra m â n d r u de ru ine le ce-şi făcuse in m o d u l aces ta . C â n d ea în­f i in ţa p r i m a un ive r s i t a t e , ce făcea d â n s u l ? Ducea o v ia ţă r i s ip i toa re de p lăce r i a s c u n s e , a l c ă r o r s c a n d a l fusese m a r e . D a r c â n d ea înf i in ţa a-zi lul de in f i rmi ? Vai ! !... D a r când s t ab i l ea s t a tu t e l e societă ţe i p e n t r u r i d i c a r e a sexelor ? Da, da , ce făcea el a t u n c i ? D a r c â n d ea a j u t a t ă de soc. W. C. T. U. se t r u d e a să desfiin­ţeze a icool izmul ? E r a beat m o r t a-t u n c l ! ! In s fâ rş i t in m o m e n t u l c â n d femeea a c e a s t a neobos i tă , nobi la , c a r e zidise peste 100 ca t ed ra l e , e r a p r i m i t ă de P a p a la Koma şi p r i m e a cu drept c u v â n t Roza de au r . . . , el. . . el, u n d e e r a ? . . . L a Monte Car lo ! !

Se opr i . Nu m a i a v u p u t e r e a să u r m e z e . $Iu m a i p u t e a să î n d u r e po­v a r a u n o r a ş a g rozave a m i n t i r i . Se sculă . L u a s e o b o t ă r â r e , toa te aces te t a i n e t r e b u i a u să fie desvă iu i te , toa­te aces te p ă c a t e , m ă r t u r i s i t e . Nu v a m a i duce t r a i u l de p â n ă a c u m . Se v a duce să-i spue tot ce avea pe su­flet.

Ceea ce şi făcu. I i povest i to iul . P l â n s e pe s â n u l ei. p l ânse cu hohot , g e m u şi-i ceru e r t a r e . F u o clipă g r e a p e n l r u d â n s a şi l ov i t u r a ce s imţ i fu de o p u t e r e nei i iaî p o m e n i t ă . în câ t se î ngă lben i şi e ra să-i vie r ă u . d a r se s t ă p â n i . . . L a u r m a u r m e i n u e r a el b ă r b a t u l ei iubi t , a v e r e a el, tot ceea ce iubea ea m a i m u l t . cu ca r e t r ă i s e m e r e u ? Ii e r tă . Simţi t o tuş i că n u va m a i fi nici o d a t ă cel de odi­n i o a r ă ; p u t e a să se că i a scă , d a r n u să se schimbe. . . D a r cât de decăzut , de josnic e ra . nu e ra el s i ingurul el bun , idolul ei, a m o r u l e l ? ?

E a îi zise că e r a sc l ava lu i şi ti deschise bra ţe le .

(Va u r m a ) . T h e o M i i i ' g c n n i i —

FOVSSTEA UNGI CRIME M A V I 11 G O ' l K l

I n t r ' o zi l a p r â n z , zise nrtama că­t r e Ion i că Kuzin : , , H o t ă r â t , t r ebue s ă m e r g i la o r a ş , Ionică !"

Ionică tăcu. Toc ­mai gătise de cu­răţit o carloafa fiartă, suflă tare pr in vârful buze­lor în degete şi î n c r u n t ă din s p r â n c e n e .

Mama privi la faţa lui ro tundă , tânără , oliă şi re ­petă ceva mai î n ­cet: «Hotărât , t re­bue să. . .» Maxim Gorlu

— L a ce ? în t r ebă Ion ică , z v â r l i n d c a r t o a f a d i n t r ' o m â n ă î n a l t a .

— Ta-ţî s ecu rea şi te p r egă t e ş t e . — De-alde noi cu secur i l e • s u n t

m u l ţ i acolo ! — Atunc i ia lopa ta . . . î n c u r â n d se

v o r u m p l e a ghe ţă r i i l e . . . P o a t e vel tă ia l emne , s a u vei face a l tceva . . . In c h i p u l ace s t a Iţi vel găs i şi tu bucata de p â ine . . . Î n c e a r c ă I o n i c ă !

I on i că însă - ş l a v e a poftă să m e a r ­g ă l a o r a ş , d a r n u r ă s p u n s e n i m i c b ă t r â n e i . In t i m p u l celor d o u ă s ăp ­t ă m â n i ce t r ecuse de la m o a r t e a ta-

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-l IOfi J4ICULESCU

Din i re vechi i soc ie ta r i a l Teat ru­lu i nos t ru N a ţ i o n a l — toţ i cu mer i t e m a r i şi m u l t e în m e r s u l i s tor ice i in­s t i tu ţ i i — se deosibeşte o f igură e t e r n s i m p a t i c ă , p u r u r e a ca rac t e r i s ­t ică, de o a m p l o a r e e x t r a o r d i n a r ă : a d-lui Ion Niculescu.

Noi no-aducem a m i n t e de mul t . Noi c u n o a ş t e m pe Ion Niculescu de m a i bine de d o u ă z e c i de a n i şi l-am văzut m a i î n t â i f ăcându-ş î loc şi m a l apo i s t ă p â n i n d aces t loc cu toa tă v igoa rea u n u i t a l en t n e a s e m ă n a t î n s t r ă l u c i t a f a l a n g ă a a r t i ş t i lo r m a r i c a r i a u fost Mano lescu , I u l i an , Mateescu , f a l a n g ă în c a r e t oa t e ta­lentele e r a u tot a t â t de n e a s e m ă n a t e .

L-am Văzut m a i apo i pe d. Nicules­cu p ă s t r â n d u - ş î locul cu deosebire î na l t p r i n t r e a r t i ş t i i t i ne r i c a r i nă­zu i au să în locu iască pe m a r i i d ispă­r u ţ i , şi l -am văzu t m e n ţ i n â n d u şi p e r s o n a l i t a t e a p u r u r e a a d e v ă r a t ă , p u r u r e a nes i l i tă , p u r u r e a p u t e r n i c ă p r i n t r e toa te celelalte ce î n c e r c a u să se def inească în j u r u l d-sale.

Căci d a c ă d. Ion Niculescu este şi as tă-z i . d u p ă m a l bine de două-zeci şi c inci de a n i de c a r i e r ă , î n t r ' u n t i m p c â n d p rogrese l e t e a t r u l u i ui­mesc p r i n r epez ic iunea cu c a r e эе p r o d u c , d a c ă este şi a s t ăz i f r u n t a ş î n t r e a r t i ş t i i î n t âe l n o a s t r e scene, este că n ' a î nce rca t n ic i o d a t ă să i a s ă d i n a d e v ă r u l p e r s o n a l i t a t e ! lui şi că pe aces t a d e v ă r a ş t iu t să ' l re­dea t o t d e a u n a cu acea v igoa re ce

nu este î n g ă d u i t ă de cât. t a l en te lo r a d e v ă r a t e .

D. Ion Niculescu este u n u l din acei a r t i ş t i desp re c a r i se s p u n e că , ,um­plu scena" . De fapt , d in a t i t u d i n e a , din mişcările. , de pe m a s c a lui Nicu­lescu se dega j ază a t â t a exhube ran -ţă, a tâ ta , s ince r i t a t e , a t â t a jov ia l i t a t e în cât l u m i n e a z ă tot î m p r e j u r u l . Cine n u şi-1 a d u c e a m i n t e pe Nicu-escu în Moş ten i to r i i " ? Cine va u i t a vre-o d a l ă ges tu l ace la m o n u m e n t a l , ce d o m i n ă toa tă s i t u a ţ i a , al lui Ni­cu lescu—Is idor—când îşi r e n e a g ă famil ia i n g r a t ă ? Şi-apoî , în tot lun­gul lui ş ir de c rea ţ i i , c ine nu şi'l a-min teş te pe Niculescu a i c ă r u i ochi debi tează ei s i n g u r i r o l u r i î n t r e g i , ale c ă r u i a t i t u d i n i s u n t ele însăş i capo d opere ca s i tua ţ i i de comedie ?

. . .Dar nu în câ te-va r i n d u r i sub o i lus t r a ţ i e se poate c a r a c t e r i z a o per­sona l i t a t e a r t i s t i c ă c u m e d i s t in su l socie tar a l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l şi nicî o î n ş i r a r e a c rea ţ i i lo r Iul — cu­p r i n z â n d tot c l a s ic i smul lui Mo­l ière şi R e g n a r d , tot t e a t r u l lui Ale­x a n d r i şi C a r a g i a l e , t oa t ă comed ia m o d e r n ă — n u se poa t e face.

D. ion Niculescu este u n a d in cele m a l de p re ţ podoabe a le T e a t r u l u i nos t ru şi a t â t a v r e m e cât va fi acolo îi va fi p o d o a b ă , căc i pe i o n Nicu­lescu nu l-a a j u n s n i m e n i şi n i m e n i nu ' l va în t rece ;

Aldor.

tălu'i s ău , a j u n s e s e la c u n o ş t i n ţ a ne-a t â r n ă r e i sa le . La p r a z n i c b ă u s e ra­chiu î n t â i a ş i d a t ă nepedeps i t şi a-c u m se p r e u m b l a p r i n sa t , cu piep­tu l scos şi vo rbea cu m ă - s a în fraze scur te c u m făcuse t a t ă l său . . .

După m a s ă , î ncepu m a m a a-şî d rege cojocul. Ion ică i n să se su i pe c u p t o r .şi cam d u p ă o j u m ă t a t e de ceas , î n t r e b ă pe m a m a sa : „Câ ţ i b a n i a i ?"

— O r u b l ă şi şeasezeci de copeici . — Dă-mî mie cele şeasezeci de co-

peice. — P e n t r u c e ? — P e n t r u d r u m . — Aşa d a r pleci î — Da, plec. — E i a t u n c i . . . du- te fiul meu. C â n d

vre i s ă te p o r n e ş t i ? — Mâine . ; In zor i i zilei, 11 dete m a m a b inecu­

v â n t a r e a el ş i i c o a n a S- tulul Nicu-iae . . .

I on i că î ş i Inchie b i ne ch imirul , Îşi l u ă securea , Îşi Îndesă căc iula In c a p , plesni d in palmele e t » r a u vâ­

râ te în m â n u ş i cu un deget şi zise : „ R ă m â i cu bine" . . . .

— D u m n e z e u să te p ă z e a s c ă ! P ă -zeşte-te de o r ă şen i , fii p r e v ă z ă t o r cu dânş i i , ei s u n t ş i re ţ i . Nu bea v in iea s e a m a !

— Bine ! zise Ion i că ; îşi puse că­c iu la pe u reche şi po rn i pe d r u m .

E r a î ncă î n t u n e r i c . I on i că ab i a fă­cu zece p a ş i de la col iba sa şi c â n d se î n t o a r s e s p r e mă- sa , ca re s t a l a p o a r t ă , n u l m a i putu c u n o a ş t e chi­pul ci auz i n u m a i vorbele eî, ce su­n a u în f r i coşă to r în t ă c e r e a nop ţ i i : „ V i n u l te duce la r u i n ă , Ionică . . . şi d in d r u m u l femeilor de l a o r a ş să fugi. . . b a g ă de s e a m ă a i p u t e a că­p ă t a v r e o b o a l ă rea !"

— R ă m â i s ă n ă t o a s ă !' s t r i g ă Io­nică .

A c u m p r i n s e de o d a t ă m i l ă pentru m a m a sa, îi păru rău d u p ă sa t , după vechea colibă. S tătu şi a scu l t ă . . . dar totul e r a l iniştit . . . m a m a era deja d u s ă . Oftă şi păşi înainte î n nemiş­c a t a şi tăcuta Întunecime, ce nu era a t i n s ă Încă de aurora. . .

. P e când m e r g e a peste c â m p , s i g â n d e a că poa t e va reuşi la o r a ş să a ibă vre-un căş t ig bun , că la p r i m ă -vai'ă se va î n t o a r c e a c a s ă şi se va î n s u r a cu Vasi l i sa — şi se g â n d i la Vas'ilisa, f a t a cea voinică şi f rumoa­să. . . sau p o a t e va găs i u n servic iu ca a r g a t la v re -un n e g u ţ ă t o r boga t şi n n se va m a i î n s u r a cu Vas i l i sa . ci cu v r e o fa tă delà o ra ş .

El păş i voiniceşte î n a i n t e , i a r îna­poia lu i începu a u r o r a a roşi ori­zon tu l ; neobse rva t d i s p ă r u r ă um­brele nopţe i şi razele ga lbene ale soa­re lu i de i a r n ă luc i r ă pes te câmpi i l e acope r i t e cu o m ă t ; z ă p a d a s c â r ţ â i a t a r e sub paş i i să i şi Ionică începu a c â n t a u n cân tec .

D r u m u l fu p lăcu t şi-І p ă r u uşor , p i c io ru l n u i se cu fundă în z ă p a d a î n g h e ţ a t ă de pe d r u m ; a e r u l rece, c u r a t , îi înv ioră f a ţ a şi d e p ă r t a r e a a l b a s t r ă e r a u i m i t o r de f r u m o a s ă . Oamen i i pe ca r i îi î n t â l n i a din când în când , îl p r iveau b l ând şi priete­neşte . P e m u st ea ţ a i se pusese p r o m o r o a c a , f lăcăul î n t in se buza de sus î n a i n t e şi privi mu l ţu ­mit. —- m u s t e a ţ a i se p ă r u a fi fungă şi f r u m o a s ă . Un corii m a r e . neg ru cn s m o a l a se fudul ia l â n g ă d r u m .

Ionică ş u e r ă , corbul se ui tă d u p ă el şi se ap rop i e m a i t a r e de d r u m . Atunc i plesni Ionică a ş a de t a r e din mâine le- i i n m ă n u ş a t e . că poerrt ca o î m p u ş c ă t u r ă , d a r p a s ă r e a nu se spe­r ie nici a c u m .

— Cobe ! m o r m ă i Kuzin şi păş i m a i t a r e îna in te .

P e la a m i a z ă , când Ionică făcuse j u m ă t a t e din d r u m . se s t ă ru i un viscol. Ici, colo. z b u r a u n o u r a ş i de zăpadă uşo r i , s t răvezi i şi faţa lui Ionică fu acoper i t ă cu pu lbe re a lbă fină. Câte o d a t ă se r id icau îna in t ea p ic ioare lor sa le v a l u r i de z ă p a d ă , ca şi când a r fi vroit să împiedece flă­c ă u l u i me r su l înainte., apoî i a r îi suflă v â n t u l în spa te şi îl m â n a îna­inte.

D e p ă r t a r e a e ra acoper i tă de nori î n t u n e c a ţ i , v â n t u l ş u e i a , sufla peste p ă m â n t , ştergea, toa te u r m e l e şi u r la în t o n u r i t r i s te î nde lunga te . Oameni i şi cai i ce ieşiaii din când în când , a-părea i i şi d i s p ă r e a u ca pietrele pa apă Ionică închise ochii m e r g â n d î n a i n t e în î n t u n e r i c , însoţit de, oftă­rile şi t â n g u i r i l e v â n t u l u i . Şoldur i le îl d u r e a u , p ic ioarele îi deveni ră gre­oaie.

P ă ş i n d şovăi tor , sivă bă Iea p r in o-măt şi g â n d i s u p ă r a t la m a m a s a : , ,Ea şede l in iş t i tă acolo .şi en tre­bue s 'a lerg !...."

Apoi deveni a tâ t dc1 obosit, că nu m a i gând i la n imic , dor ind n u m a i să a j u n g ă cât m a i d e g r a b ă la o r a ş . p e n t r u a se odihni şi a bea ceaiu. Cu s p i n a r e a încovoia tă şi cu capu l ple­c a i , mergea î n a i n t e ca un l a u r şi nu oMrerva n imic î m p r e j u r u l SĂU, p â n ă ce p r i n u r l e tu l v iscolului r ă s u n ă un vuet î n d e l u n g a i de ş u e r ă t u r ă de fa­br ică . Ionică s t ă tu , se u i tă în s u s şi oftă a d â n c . Apoi scoase b a n i i din b u z u i i a r ş-i-î băgă în g u r ă , p e n l r u ca să n u isp i tească cu sune te le Io? pe o răşen i .

I nvă l i t î n t r ' o p ă t u r ă a l b u r i e de ч> m ă t . o r a ş u l p ă r e a ca un n o r u r i a ş ce s'a î n t i n s peste p ă m â n t . Clopo­tele b iser ic i lor s u n a u . Vân tu l ducea sune te le m a i d e p a r t e şi cu ur le tu l său a c o p e r e a cântecele lor pioase . Ion ică îşi scoase căc iu la , făcu sem-n u l crucel , z i cându-ş i în sine : ,,A. c u m a m a j u n s l a ţ i n t ă !"

T r a d . de A l . D ă s c a l e s e u

P R O V E R B E

Cine sade, coada Ï cade.

Dacă nu e cliea» b rânză nu se face.

Gândul nebunu lu i ta marg inea pă­m â n t u l u i .

« Paş te ia rna pe care o cunoş t i .

Nu te u i ta la câine ci la al cu i e cM neie. - . -

Mai bine o zi şoim de cât o var3 cioară.

6 . — No. 3 4 . U N I V E R S U L LIICiRAft Lunï, August Ш 0

M A R E R O M A N d e H E I M B O t T B a

— Urmare

— Bine înţeles , o a r s a ş a de b ine c u m n u a a r s nic i o bâvt ie pe ca r e e r a u scrise cuvinte le cele m a i per­fide. B u n ă s e a r a Toane to .

— Aî veşti de la p r i n ţ u l f — Da, ca î n toa te zilele. — Veşti b u n e ? î n c e p u să r â d ă . •— F i r e ş t e că bune . Noap te b u n ă

T o a n e t o ! Aşa u r m ă î n f iecare zi, eş ind la

p i m i b a r e cu t r ă s u r a şi pe j o s p r i n p a r c u l ca re e r a p e n t r u t o a t ă l u m e a . Aeoloo în t â ln i i în t r ' o s ea r ă , ven ind d in târg-. Cu t o a t ă r o ş c a t a ob ra j i l o r eî, fuseî foar te s u r p r i n s ă ce schim­b a t ă o găs i t ; ochi i ei e r a u vineţ i , ş i m e r s u l m a i înce t e de obiceiu.

P e n t r u n u m e l e lu î D-zeu, Char lo to , e ş t i ' b o l n a v ă ? o î n t r e b a i eii spe r i a t ă .

— De loc, îmî r ă s p u n s e ea, mer -g â n d u l a l ă t u r i de m i n e .

— E ş t i a ş a de a p r i n s ă l a f a ţ ă ! — Ce, vreî să zică de m i n e că

m ' a m s t in s ? O p r i v e a m cu l u a r e a min t e . I n a d e v ă r îşî d ă d u s e cu ro şu pe obra j i ! 'MI p ă r u a ş a de râu, î n câ t m ă în torse î cu spa te le l a ѲЯ-J s ä n u v a d ă t r i s t e ţ ea ce s i m ţ e a m , v ă z â n -d 'o în a ş a ha l .

— Te r o g Loty, s p u n e - m i d a c ă p r in ­ţ u l cunoaş t e i n t en ţ iun i l e t a t ă l u i său?

T ă c u u n m o m e n t , a p o i îm i r ă s ­p u n s e :

„ E s t e p r o b a b i l că a p r i m i t scri­s o a r e a î n c a r i ÎI v o r b e a m despre tot, d a r m i - a r ă s p u n s l a a l te î n t r e b ă r i ce i -am făcut , a f a r ă de aceas t a . V — Şi ce înţelegi tu p r i n a c e a s t ă ?

— Că n u v rea să m ă ne l in i ş t ească pe m i n e , m a î mul t , şi că a vorb i t

I « e a p ă r a t cu Ducele în a c e a s t ă p r i ­v in ţ ă .

— Şi vreî s ă a ş t e p ţ i ? — Nu, i-am ce ru t u n r ă s p u n s po­

sit iv. I a r t r e c u r ă câ teva zile. S o r ă - m e a

s l ăbea şi se î n g ă l b e n e a şi m a î m u l t , cu t o a t ă r o ş e a ţ a ce îşî d a pe fa ţă . Nici scr isor i le , nicî c adour i l e p re ­c u m nic î florile n u l ipseau ; t o tu l m e r g e a ca de obiceiu; ea c â n t a l a p i a n , se p l i m b a ca şi c u m n ' a r fi fost n imic . î n t r ' o zi î n s ă î m i spuse

! că scr isese Elize'i de Recken a n u n -î ţ â n d ' o că a r e să v ină la Ber l in ; că ! n u m a î p u t e a î n d u r a p l ic t i sea la d i n R o t e m b u r g ş i că va pleca sp re sfâr­ş i t u l luneî , l u ă n d şi pe Anite , femeia el de casă . • P e d o m e n i u t receau zilele m e r e u p l ine de î n g r i j o r a r e , d a r î n t r ' o b u n ă d i m i n e a ţ ă , o t e l e g r a m ă n e a d u s e ves­tea cea m a î î m b u c u r ă t o a r e .

„ V o r sosi a s t ă s ea ră , T o a n e t o , î m i strigă* D n a Roden i n t r â n d b u s -n a în o d a i a m e a , ţ ine şi citeşte".

I n a d e v ă r depeşa e r a d a t ă d in O r e s d a şi s p u n e a . a ş a :

„ S o s i m a s t ă s e a r ă la orele opt. Mulîer" .

D-na Roden nu m a î p u t e a de bu­cur ie , se sucea şi se î n v â r t e a de colo p â n ă colo p r i n odaie, c h e m â n d u - ş î t oa t e s lugi le şi s p u n â n d u - l e :

„ A l e r g a ţ i î n g r ă d i n ă , d r a g i i meî , r u p e ţ î tot ce găs i ţ i ve rdea ţ ă şi f lori ; d-ta Sofio m e r g i de tă ie ţ i ceî m a î mic î pu i . Toaneto , s c u m p a m e a , crezî că a r e să p o a t ă m â n c a pu l? Să faci şi u n compot de m e r e , Sofio, ş t i i c u m îî p lace ; şi d-ta ' I p a m e t o , m i c u ţ a m e a , du-te la g r ă d i n a r şi po­r u n c e ş t e să facă o c u n u n ă de l a u r i ; o m e r i t ă d r a g u l m e u copi laş" .

Din b u c ă t ă r i e , a l e r g ă în o d a i a p re ­g ă t i t ă p e n t r u bo lnav , deschise 'fe­r e s t r e l e ş i s t r i g ă l a vizi t iu :

„ C u r ă ţ ă f r u m o s t r ă s u r a , George , a,po'í d ă o fugă p â n ă la p reo t şi a-pol la d. i nspec to r ; spune - l e ş i d-lor d in p a r t e a m e a m u l t ă s ă n ă t a t e şi c ă a s t ă s e a r ă vine d. Char les . Trec i щі pe la d. doctor şi spune-1 că î l xog s ă vie să m ă vadă pc la orele 8 şi

j u m a t a i e : m a i b ine să fie ş i d-luî aici . Când te r e î n t o r c ! să te a b a ţ î pe la b e r ă r i e şi să p o r u n c e ş t i p e n t r u voi u n buto i cù bere . L a orele şease a i s ă fii g a t a cu t r ă s u r a l a s c a r ă , căcî v r e a u s ă m ă duc î n a i n t e a bă­i a t u l u i l a Tr iebe i sberg" .

C a s a p a r c ă e r a de o d a t ă u n fur­n i ca r . T o a t ă p r i s p a fu n u m a i ver­d e a ţ ă ; d-na Roden ş i G e r t u d a , eu ş i toa te m â i n e l e î n d e m â n a t i c e , f ă ceau l a coroni ţe şi l a g h i r l a n d e . I n mi j ­locul n o s t r u , d-ла Roden se o p r i de o d a t ă , şi acoper indu-ş î f a ţ a cu m â i ­ni le îmî zise cu d u r e r e :

„ M ă gândesc , Toane to l a acei ne­noroc i ţ i , c a r ! n u m a ! a u p e n t r u c ine p r e g ă t i c u n u n i , de v r e m e ce ace l pe ca r i iubesc, n u se m a i î n t o a r c e n ic i o d a t ă ! "

Când se făcu s ea r ă , d-na R o d e n p lecă î n n a i n t e a f iu lu i eî, cu o p rov i ­zie de pe rne ş i p l ă p u m î , ca s ă n u ! l ipsească n imic . E u r ă m ă s e i s ingu­r ă a c a s ă , rec i t ind r ă s p u n s u l t u to re ­lu i meu , ca r e îmi s p u n e a că aş i pu ­t ea i n t r a n u m a i de câ t î n sp i l a lu l Sfintei E l izabe ta . M ă î n t r e b a ce se î n t â m p l a s e de v r o i a m să p ă r ă s e s c a ş a repede azi lu l în c a r e p ă r e a m a ş a de m u l ţ u m i t ă la începu t .

C u m să-1 m ă r t u r i s e s c a d e v ă r a t a c a u z ă ?

Vaî ! n u î n d r ă s n i s e m nicî d-neî R o d e n să-i s p u i ; îm i l ipsea c u r a j u l or i de câte or i v o i a m să încep m ă r ­t u r i s i r e a mea . D-na R o d e n î n tot d e a u n a m ă î n t r e r u p e a astfel : „ N u e a ş a Toane to , că la i a r n ă vom i s ­p r ă v i covorul pe ca re l ' am începu t p e n t r u Char les ' " , s a u : „ L a i a r n ă , a î să -mi citeşti şi m i e d in c â n d î n c â n d , căci ochiî me î s ' au s lăb i t bi­n i şo r , s a u : „ O să t r e b u i a s c ă s ă în­veţi wh i s tu l , m icu ţo , căc i astfel a ! să te pl ic t iseş t i b ine î n t r e m i n e ş i b ă i a t u l m e u bo lnav" .

C â n d i m ! vo rbea a ş a , m i se u s c a g â t u l şi n u m a î p u t e a m scoa te o vorbă de emoţ iune . Alte or i îm i zi­ceam că a t â t c â t n u s'o h o t ă r a cu s o a r t a soreî mele . n u a v e a m d r e p t u l s ă plec şi s'o l a s .

E r a m foar te t u r b u r a t ă , t r e m u r a m l a g â n d u l c ă a v e a m să văd pe Char ­les Roden. Zi şi n o a p t e m ă g â n d i s e m l a el, şi d in m o m e n t u l c â n d d-na Ro­den m ă l u a s e î n b r a ţ e , m ă s t r însese z i cându -mî : „ T o a n e t o c e n e v o m face noî d a c ă n u se v a în toa rce ?" din acel m o m e n t , n u m ă m a î pu­t e a m ţ ine s ă n u f iu m e r e u cu g â n ­du l l a el. cu toa te că o voce sec re tă îmî zicea a d e s e a o r T : Ai u i t a t că t u p e n t r u el n u eşt i de câ t : „ C e a l a l t ă ? "

Nu, nu u i t a s e m ; t r ebu i a , v o i a m să fiu cumin te . Char le s R o d e n n u e r a p e n t r u m i n e de câ t u n p r ie ten , u n f ra te , ceva m a î mu l t . u n bo lnav , s l ab la corp ş i l a m i n t e ; i n i m a lu i n u se v indecase de r ă n i l e făcute de so ră -mea .

Soare le apusese de mul t , şi eu s t a m tot, l a fe reas t ră , p r i v i n d pe u-l i ţă , m u n t r e c a s t a n i ; z ă r e a m şi fe­res t re le veche! n o a s t r e case , a u r i t e de u l t imele raze a le Apusu lu i .

Ins fâ rş i t , a u z i ! în d e p ă r t a r e sgo-m o t u l t r ă s u r e i şi ropo tu l ca i lor : e r a u el ! Mă î n d r e p t a i î n s p r e s ca r ă , încet , s coborând câte o t r e a p t ă , u n a d u p ă al te , căcî p ic ioare le p a r c ă m i - e r a u de p l u m b ; n u m a î p u t e a m î n n a i n t a ; însfâr .şit a junse i jos şi m ă b ă g a ! p r i n t r e o a m e n i i caseî c a r i a ş t e p t a u în cur te . D u p ă c a p r ă — D a v i d n e fă­cea semn, ca p e n t r u a n e zice: „A-m â n d o î , potol i ţ i -vă b u c u r i a , n u a m sosi t î ncă !

„ I a t ă n e a j u n ş i , Char les , zise d -na Roden ; u i te ş i T o a n e t a " , ş i c u o voce s l a b ă el î m i zise :

„ B u n ă s e a r a d-ră A n t o a n e t o !" D-zeule m a r e ! E r a el ! Es te cu

p u t i n ţ ă ! Mül le r se dete jos cel d in-tâiu, apo î David d u p ă c a p r ă ; a m â n ­doi veni ră la uşa t r ă s u r e i , d-na Re­

den se dete ş ; d â n s a Joc; tiv p u t e a m să o văd b ine la f a ţ ă ; *a î n s ă m ă s t r â n s e b in i şor de m â n ă ş i cu m u l t ă b l ânde ţ e îm i zise :

„ B i n i ş o r !" Mül le r şi David r i d i c a r ă pe r ă n i t

cu m u l t ă băgare, de s e a m ă ş i îl d u s e r ă în casă ca pe u n copil , pe c â n d îî z ă r i i în l u m i n ă f a t a s lăb i tă şi o chiî s t inşi şi cercui ţ i .

Mă s imţeam a p r o a p e p a r a l i z a t ă : u n d e e r a t î n u r u l voinic , c a r e cu d o u ă lun î î n n a i n l e . se d e s p ă r ţ i s e de noî pl in de v ia ţă ? D-na Roden îmi făcu s e m n s'o u rmez , şi îmî şopt i : , Tac î T o a n e t o , n u t r ebue să 'I t u r b u r ă m " .

„ P a t u l mefi, m a m ă , zise b o l n a v u l ; c â n d voi fi în pa t , vor ven i toţ i ca s ă le zic b u n ă sosit".

N imen î n u cu teza să vo rbească ; c u n u n i l e şi g h i r l a n d e l e de flori şi ve rdea ţ ă , p r e c u m şi m a s a m a r e în­t i n să , p ă r e a u o a m a r ă i ronie .

Duceţi-vă repede de c h e m a ţ i d-rul , zise d-na R o d e n î nch i zând u ş a î n u r m a eî.

— D-nel ce s c h i m b a t e l e x c l a m ă G e r t r u d a . To ţ ! p l â n g e a u ; n u m a ï eu s t a m ca î m p e t r i t ă n e p u t â n d zice ni­mic .

U ş a se deschise ; u r m a t ă de Dav id oare se duse l a b u c ă t ă r i e , d-na Ro­den m ă î n t r e b ă :

„ T o a n e t o , tot m a ! eşt i decisă s ă te ducî Ia W e i m a r ca s ă îngr i jeş t i de bo lnav i ?"

Eu m ă u i t a i l a ea î n s p ă i m â n t a t ă . „Crczî că n u a m obse rva t n i m i c ?

u r m ă e a cu b l ânde ţe ; d a r d a c ă vreî , veî găs i ş i ac i ace ia ce cau ţ î " .

Eu îi î n t inse i m â n a fără a r ă s ­p u n d e .

„ S ă ţi-1 d ă r u i a s c ă D-zeu ! zise ea, a c u m n u m ă poţ i p ă r ă s i " .

I n t r a ! î n oda ie l a m i n e , l u a i o pe­reche de pan to f i î n locul ghete lor , u n şor ţ a lb şi o a junse i c â n d t r ecea p r i n cor idor cu u n l i g h i a n cu a p ă şi cu o b u c a t ă de p â n z ă .

„ D u - m ă l â n g ă el" îi zise! eu. Dân-du-mî mie l i g h i a n u l îm i r ă s p u n s e :

„Vino d u p ă m i n e " . M ă a p r o p i a î înce t de pa t . Char le s

avea ochii înch iş i de obosea lă ; b r a ­ţ u l lu î b o l n a v e r a pe p l a p u m ă , legă­tu r i l e e r a u m u r d a r e de d r u m , şi m ă a p u c a î b in i şo r s ă '1 desleg. El des> chise ochii şi m ă recunoscu ; u n zîm-bet îî l u m i n ă f a ţ a si î n t i n z â n d u - m î m â n a lu î s t â n g ă , îmî zise :

„ D - t a eşti , d-ră A n t o a n e t o ? Mul­ţumesc . Te s i m ţ ! m a i r ă u d u p ă u n d r u m ; s u n t p u ţ i n obosit d a r s u n t fericit că s u n t a c a s ă !

— Da, copi lu l meu , avem să te v i n d e c ă m ! zise- d-na R o d e n s ă r u t â n -du-1; d a r a c u m te rog s ă n u m a ! vor­beşt i , eşt i p r e a obosit" .

D u p ă ce d- ru l R o t h e r II e x a m i n a r a n a , î m i dete p r imele i n s t r u c ţ i u n i ca s ă î l îngr i jesc .

— Grije m a r e , d-ră , o m a r e c u r ă ­ţen ie şi exac t i t ud ine ; a r e să f ie t oa t e b u n e ; n i m i c n u e m a l b u n c a m â n a de l ica tă a u n e i femei p e n t r u a în­gr i j i o r a n ă n u e a ş a C h a r l e s ?

— Da, n a s u l e , r ă s p u n s e acesta , î nce r când a g l u m i .

— Ştiu, a c u m eu n u m a ! a m m u l t e de făcut : r ă b d a r e , a e r şi h r a n ă , a s ­t e a a u să te î n d r e p t e cât de c u r â n d ; p r i n u r m a r e d-ră , exac t i t ud ine ş i cu ră ţ en i e " .

M â n g â i e apo i b o l n a v u l pe ob raz şi îl conduse î n s a l a de m â n c a r e . D-nei Roden ÎI făcu m a r e p lăce re s ă s tea cu c ineva l a m a s a cea m a r e , p r e g ă t i t ă î n o n o a e r e a f iu lu î meu . Mül­ler şi începuse s ă m ă n â n c e , doc toru l se aşeză l â n g ă el şi m ă r u g ă s ă le ţ i n şi eu t o v ă r ă ş i e pe c â n d îşî t u r n a u câte u n p a h a r e de bordo .

„Doctore , î n t r e b a ! eu, es te r ă u b o l n a v u l n o s t r u ?

„Ce sâ-iţl s p u i ? Es te s lăbi t , d a r a r e s ă se înd rep te , n u ave ţ i t e a m ă , d-ră; b e a u î n s ă n ă t a t e a b o l n a v u l u i d -voas t ră .

— A t u n c i nu avem de ce n e spe­r i a ?

— De n imic , d - ră ; fii c u r a g i o a s ă ş i vino colea l ângă mine de g u s t ă d i n aces t pul; v w l t» b ine 1-a f r ip t G e r t r u d a ?

Doctoru l m a n c ă cu m u l t ă pof tă ş l Mül le r nu se l ă s ă m a î pe jos.

In sfîrşit doc to ru l se r id ică , scoase ceaso rn i cu l şi apo i foa r te g r ă b i t m ă luă de o p a r t e şi îmi spuse :

„D- ră , vezi că a re să a i b ă c ă l d u r ă , poa te c i l ia r să a iureze p u ţ i n ; n u vă spe r i a ţ i , şi îngr i jeş te d-ta c a b i a t a b ă t i â n a să n u se obesească a f a r ă d i n cale. R a n a s'a cam i r i t a t pu ţ i n d in c a u z a d r u m u l u i : d a c ă p r e a a rde pu-ne-î p u ţ i n ă g b i a ţ a la cap , aveţ i gh ia -ţă î n p ivn i ţ ă , a ş a e? Dar m a î cu s e a m ă fiţi cu s â n g e rece şi l in iş t i te ; eu v iu m â i n e de d i m i n e a ţ ă de tot.

— N u La făcu t b ine d r u m u l , a ş a e? — R a n a este des tu l de g r a v ă , şi

d r u m u r i l e n u p r e a s u n t b u n e în ase­menea cazur i . D a r e de o mie de o r ! m a i b ine p e n t r u el că a ven i t a c a s ă , decâ t a r fi fost î n t r ' u n sp i t a l , u n d e s u n t a t â t e a m i a s m e şi infecţ iunî . AÏ c u r a g i u , te rog , d a c ă n u , n u te pot p r imi ca î ng r i j i t oa re de bolnavî . . .

H o t ă r â t , n u p u t e a m p ă r ă s i Roten-b u r g u l . Câte va zile le p e t r e c u r ă m u r â t e de tot , căcî b o l n a v u l n o s t r u a-vea f r igu r i şi su fe rea grozav , a i u r ă r i peste a i u r ă r i , şi n u înce ta de a pro­n u n ţ a n u m e l e soreî mele.

„ N u este n u m a i ' r a n a , m a î sun t şi oboselile emoţ i i lor p r i n ca r e a tre­cu t î n a i n t e de a pleca, zicea docto­r u l când mă vedea p loua t ă , şi c â n d mâ in i l e îmî t r e m u r a u , f ăcând vr 'o l e g ă t u r ă .

XXII

T o a m n a se a p r o p i a d in zi in zt. Vân tu l m ă t u r a frunzele m o a r t e din pomi şi le a s v â r l e a în vâr te j p â n ă s u b feres t re le n o a s t r e ; de mul t e or) p loua , e r a fr ig şi nor . zilele mono tone c a r ! t receau pes te noi , ne apă­sau îngroz i to r pe toţi .

Astfel veni 1 Octombrie . Focu l din sobe r ă s p â n d e a a c u m o c ă l d u r ă plă­c u t ă în o d a i a bo lnavu lu i , ş* cu toţi nor i î î n tuneeoş i d in a f a r ă . î n odae p ă r e a că luceşte un soa re b i n e f ă c ă ­tor, căc i bo lnavu l n o s t r u se s imţea î n a d e v ă r m u l t m a l b ine şi ce ruse să-î facem lec tu ră .

„ T u n u a î să poţ i , m ă m i c o d r a g ă , zise el, a r e să fia p r e a obos i tor şi p e n t r u ochi ş i p e n t r u vocea ta , d a r poa te d - ra A n t o a n e t a . . . " î n to r cân -du-se apo î în sp re m i n e şi î n t i nzân -du-m'i m â n a s t â n g ă , u r m ă : „ S u n t c a m ind isc re t i a r t ă - m ă , d a r u n bol­n a v a r e m u l t e dor in ţ i , t r ebue s'o fi r e m a r c a t " .

Eu a l e rga i r epede în salon s ă iau j u r n a l e ; e r a m a ş a de m u l ţ u m i t ă că î ncepu î s ă cânt .

De o d a t ă pr iv i r i le mele se o p r i r ă l a cas te l ş i -mî amin t i i că î n z iua a-ceea t r e b u i a să m ă d u c s ă văd se face soră-mea .

I n tot t impu l c â t ţ i n u s e s p a i m a ş i g r i j a n o a s t r ă de bo lnav , n u p u t u s e m să m ă duc s'o v ă d ; a f l a sem în să că r e n u n ţ a s e l a p r o e c t u l eî de a se m a l duce l a - ' W e i m a r , d a r c o n t i n u a de a eşi î n l u m e câ t m a l m u l t cu pu t in ţ ă .

P o a t e d u p ă p r â n z s ă m ă pot duce s'o văd , î m i zise! eu ; de d a t a a c e a s t a voi î n c e r c a să rezis t p r iv i r i lo r r u g ă ­t o a r e a l e b o l n a v u l u i meu, c a r e m ă u r m ă r e s c ne înce ta t de c u m v r e a u s ă p ă r ă s e s c oda ia .

„ B o l n a v i i , d-ră, î m î zicea d-rul s u n t m a r i egoişti; n u a c o r d ă n ic i o o d i h n ă acelor c a r ! î ng r i j e s c de el, s u n t c h i a r geloş i ; d a c ă a r vedea că îngr i jesc şi de a l ţ i bo lnav î , a f a r ă de el s i n g u r ; t r e b u e să î n d u r ! cu r ă b d a ­re ; p l i c t i sea la îî fac a ş a de exigent! .

— A d e v ă r a t , d-ră, r ă s p u n s e Char ­les, a! face m a î bine s ă n u m e ş t i a-c e a s t a r ecunoş t in ţ ă . . .

„ F r u m o a s ă r e c u n o ş t i n ţ ă , băe te , l a s ă că şt iu eu !...

Eu l u a s e m j u r n a l e l e ş i t r e c e a m p r i n cor idor ca s ă i n t r u î n o d a i a bo lnavu lu i . Se r ă s p â n d e a u n m i r o s del ic ios de p o a m e ; u ş a de l a p ivn i ţ ă e r a deschisă ; s lug i l e c ă r a u l a c*-ş u r î cu p o a m e p e n t r u i a r n ă . ' - . ^

A se citi urmarea. în ,,Universul Ute-rar" care va amre Dumineca viitoare.

Luni , 2 3 August 1 9 1 0 UNIVERSUL LITERAR. N o . 3 4 . —

T R A N D A F I R U L

'Un trandafir mî-am prins în piept aseară Un trandafir cu fragede petale, Şi 'mprăştia atât miros pc cale Іп cat credeam că iar e primăvară.

Dar când l-am luat din piept, atâta Jale Cuprinsu-m'a, şi 'ncet, la ІосчЛ iura f,-am prins, a sale foî se scuturară Doar câte-va maï rămăsese pale.

In el era atâta duioşie Şi-atâta dor deal meu zăcea într'insul Că far' să vreau mă podidi 'ncet, plânsul.

Asa şi noi in viaţa-ne pustie Trăim o clipă dulce, fermecată Şi-арог nu ştim de am trăit vre-odată.

M i h a i l A l e x a n d r e s c u

DIN L U M E A A N T I C A

PICTORUI^APELLES Scriitorii greci nu sunt de acord în

privinţa locului naştere! acestui pic­tor. Se ştie numai atâta, că el. a trăit în insula Cos. Nu se ştie însă cu si­guranţă în ce oraş s'a născut, în ora­l u l Colophon sau în Ephes.

Ceea ce însă se ştie cu siguranţă e faptul, că el a fost şcolarul unul pic­tor vestit Pamphil, ce a trăit pe la anul 332 înainte de Ghristos.

Scriitorii grec! ne spun, că pictorul Apelles a trăit la curtea iui Alexan­dru cel Mare, regele Macedoniei, iar 'după moartea lui Alexandru a trăit la curtea lui Ptolomett, regele Egyptuluî. Activitatea pictorului Apelles era ex­traordinară. El nu petrecea nici o zi fară aă nu lucreze.

Scriitorii latini vorbind de activita­tea lui Apelles , se exprimă in modul cèl mal elogios posibil: «Nulla dies sine Unea». Nic i o zi fără l inie.

El îşi expunea operile sale în pu­blic şi asculta ascuns după o perdea aprecierile vizitatorilor.

Se spune că odată veni şi un Cis­mar sâ vadă tablourile iui Apelles . Cum le examina, începu să Iacă cri­tica unei sandale, pe care pictorul nu o făcuse pe placul său :

— Ce maî sandală boccie a tăcut pictorul Apelles ! Dacă aş ti făcut-o eu, zise cismarul, de o mie de ori ar fi eşit mai bine. Sâ-i fie ruşine să facă asemenea caricatură !

După aceasta cismarul începu să critice şi restul tabloului.

Auzindu-1 Appelles, de-odată îl opri prin următoarele cuvinte :

— Cismarul să nu treacă dincolo de sandală, de încălţăminte.

Cuvinte cari au rămas ca proverb i n decursul timpurilor, exprimate de ççriitoriî latini astfel : «Ne sutor ul­tira crepidam». .<•; ,

Românul z ice : Nici din talpă cep de bute. Nici din mojic om de frunte.

Aceste cuvinte se aplică pretinşilor critici cari, neavând cunoştinţe sufi­ciente, se cred totuşi cei mal capa­bili judecători, apreciatorî ai ori-cărei operu de artă.

Alexandru cel Mare avea un cult pentru Apel les .

— Numai tu eşti în stare să'mî faci portretul mai bine decât toţi pictorii, îi zise regele.

— Mi-ol da toate sitinţele sâ'l fac pe placul Maiestăţii Voastre, II răs­punse Apelles .

Principalele tablouri ale lui Apelles au fost : Alexandru tunătorul şi Ve­nus dormind somnul cel maî lin.

Acest din urmă tablou a fost atât de frumos zugrăvit încât nici un ar­tist n'a indrasnit sâ'l termine.

Se crede că tabloul cunoscut sub numirea de Nuptiae aldobrandinae (nunta aldobrandină), după care s'a luat o copie, aflătoare la muzăul Lu-vru din Paris, a fost făcuta după unul din tablourile celebrului pictor antic Apelles.

A . V â n t u l

Ilustraţia noastră colorată Sosirea misiune! engleze la Sinaia/ . Precum se ştie, Duminica trecută a sosit la Sinaia misiunea engleza î n - j sârcinată sä notifice Suveranului n o s - ' tru încetarea din viaţă a regelui E-duard VU şi urcarea pe tronul An­gliei a regelui George V.

Şeful mis iune! era feldmareşalu! Ro­berts.

Misiunea a fost întâmpinată la gara Sinaia de către d. Alex. Djuvara, mi­nistru de externe, şi un numeros pu­blic.

Ilustraţia noastră de aii reprezintă scena sosire! misiune! in gara Smaia.

SFATURI CASNICE

Cum se scot petele de vmsoare de pe hârtie.—Ca să se scoată petele de un­soare de pe hârtie se amestecă în părţi egale piatră acră arsă şi floare de pu­cioasă". Se freacă pata, cu degetul, cu acest praf, după ce s'a udat puţin hârtia," şi pata dispare.

, *

JOCURI P R O B L E M Ă D E C A L C U L

D. S. Bernandus, loco, propune ur­mătoarea problemă de calcul :

Am trei coşuri cu mere. In primul şi al douile.a sunt, la un loc, 384 mere ; în primul şi al treilea, la un loc, 365 şi in al douilea şi al treilea, la un loc, 314.

Se întreabă câte mere sunt în fie­care coş ?

C U P O A N E L E ŞL D E S L E G Ă R I L E S E T R I M E T A D M I N I S T R A Ţ I E I , S T R A D A B R E Z O I A N U , H .

Deslegarea problemei din «Univer­sul Literar» No 33 . este :

DIN HAZÜL_ALTORA Л и e p r i m e j d i e

Un ţăran venise la târg, la avocatul care 'î susţinea un proces, şi-î adusese bani. Când fu s& pièce sa înserase.

Avocatul ae oferi să dea ţăranului un servitor să-1 ducă până la han, dar acesta refuză.

— Atunci, IĂ eeama, zise avo ea tul , sunt o sumă de pungaşi prin târg.

— Lasă, domnule, răspunse ţăra­nul ; cine să se maî ostenească să mă pungăsească văzându-mă că es de la d.ta 1

40 90 20

30 50 70

80 10 60 1

Casa de Sănătate SPECIALA PENTHtl

Ж О - ^ І - І Е d . E F E M E I SUB DIRECŢIA

Doctorului i. KIRIAC Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei SECŢIE SEPARATA pentru BĂRBAŢI

(hemoroide. hsrnii. tumori, calcule vesicale, stricturi uretrale, ele.

Strada SI. Ionică 8, în dosul Teatrului National — T E L E F O N 2/96 —

l iXAINTE şi D U P A Inlreiiuinjaraa Cremei şi РшІггІ JLÛM" P A S T A

d e d i u ţ l 1 lefi B U C G L ; A P A d e

G U R A l o u S O

„ F L O R A " De o calitate ireproşabilă, foarte I

bine parfumat, catifelează mâiaeie şi tenul. B u c a t a l e i 1 . 2 5 .

Persoanele care, prin tragere Ia sorţi, au câştigat câte unul din cele 10 volume-biblioteeâ, acordate ca pre­mii, sunt următoarele :

Bucureşti : d-mi loan Dascălu şi lancu Ştefânescu, d-şoarele Margareta Bulgăreanu şi Olga V. lonescu.

Cislău : d-na Paula C Burcă. Ploeşti : d. Ghiţă D Carcaleţeanu. Gara Roşeşti : d. I. M lonescu. Sinaia : d-şoarele Alexandrina Do-

brescu şi Lily Boisguénn. Ostrov: d. Ardaş Cassargian.

POSTA REDACŢIEI

C. Mih., loco. — Ziarul nostru nu publică asemenea impresii.

E. MdL, Bacău. — Articolul d-stră. v» 6 de ştiinţă, dar nu etiinţ& popu­larizată, cum am înţeles că vreţi să scrieţi. Renunţăm.

Liviu C, loco. — Treceţi pe la re­dacţie.

VOPSEA de PAR RAPID G A R A N T A T ab­s o l u t n e v ä t ä -m & t o a r e , T3 seţte imediat pi nil «ărnnjit M.6 I M , l a negru* î» hra», castania sau bloóá latr'aa moi аШ A» per» foct ţi de natu­ral, Ic elt «a se cunoaşte de Io» d părul este vîpsit. întrebuinţarea MT! umpli ţi n a i eţoară ca la orl-ce altă «Ipsea de ţar. L e i 2 . 5 0 Ia dro-fuerii si fermaciî.

Ч Ч ш А А 0 0 3 m a ï r e b e l a , • U 5 v C l bronşitele acute şi

cronice, tuşea mă-gărească v i n d e c ă sigur

PECTOSIÎN ITEANU —STIEL» LEI 3—РГОДМЕГІІ TI FARMACB-

t n n m b ) ciorosa, neurastenia, histeria, A i i c i i b d slăbiciunea gcűeraiu с о т Ш е

HEMQFER ITEANU Face poftă de mâncare şi este ujjiul din cele mai puternice reconstituante

ale corpului slăbit. \ Sticla lei 4.—La draguer» şi іатпісіі

RECOMPENSA DE 5000 LEI S P Â N I L O R Ş I C H E L I L O R

Prin adevăratul «Моз-ßalsam» danez se poate face să crească pârul ţi barba in opt zile. Bàtrànï şi tineri, dame şi domni pentru a avea păr, barbă şî sprincene se servesc numai de «Mos-Balsam», căci s'a constatat că « M o s - B a l s a m u l » e s t e s i n g u r u l l e a c a l ş t i i n -

Se l m o d e r n e , c a r e f a e e c a t u o p t p â n ă l a c l n c ï - s p r è - z e e e « l i e , prin in-uenţa asupra bulbului capilar f a c e c a p a r u l s ă r e î n c e a p ă a c r e ş t e i m e d i a t ;

iată de ce ne simţim îa stare a contracta obligaţiuni, pe care nici e altă casă nu ar putea să le îndeplinească. Garantat ca nevătămător.

D A C Ă C E L E C E A F I R M Ă M M A Ï S U S , N U E P U R U L A D E V Ă R V O M P L Ă T I

5 0 0 0 L E I N U M E R A R Orbcăruî spân sau chel caré se va fl servit de „MOS-BALSAM" şease

săptămâni fără nicî un rezultat. Luaţi seama că suntem singura casă care oferim o adevărată garantie. Recomandat şi

recunoscut de medici. Feriţi-vă de contrafaceri. Vă fac oünoscut că sunt foarte mulţumit de întrebuinţarea ,,Mos-Balsamului. După opt zile

părul a inceput să dea,—la început rar,.dar firul puternic. După 15 zile părul s'a îndesit, a luat consistenţă ; redobândind culoarea Іці primitivă şi aceasta graţie numai balsamului Dv.

Mulţumindu-vă, yă .prezint saltttătilemele-distinsa.—<ss. I, K. Or, Tverg,-Copenhaga, Pot să recomand fflră teamă adevărarat „Mos-Balsam" danez; ca un leae tefailibil pentru

creşterea din nou a părului. Sufeream de mult de pierderea părului în cât unele locuri au rămas complect pleşuve. Papă 3 săptămâni numai de întrebuinţare a ,,Mo$«Balsamului" am redobândit părul pierdut, e'a îndesit, şi acum am un păr lung, tare şi sănătos.

ss. D-ra M. G. Anaersen, Nyvestergarde 1>, Copenhaga, i ln pachet í f MOS í e 19 leî. Ambalaj discret. Se trimite prin plată anticipată sau contra ramburs poştal. A se scrie celui maî mare magazin special

éin iv.me 3 ^ o s - 2 s £ a f * a s I x i e t , C o p e i n b . a . g - a 4 S 5 , D a n e m a r c a . (ScruwHle дв fnuMbeaia ea-SB ban i c&rţîle poştale eu 10 bani).

«UMVKKSÜL LlTERAU» C u p o n Л'о. 3 4 .

— No. « UNIVERSUL LITERAR Luni , 2 3 August , 1 9 1 0 .

NCUILE PREMII A L E Z I A R U L U I li „UNIVERSUL

Cu tnoepere de astă-zi , ziarul Universu l" oferă abonaţ i lor săi u r m ă t o a r e l e mari şi de va loare p r e m i i :

o v i L A L ß s i n a i a Construita anume anul acesta pentru abonaţii noştri, In posiţiunea cea mai încântătoare a Sinaef,

pe strada Furnica. UN DORMITOR DE RRONZ Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat de la ^Industria Metalică Marcu», B-dul Elisabeta No. 8

DN D1VAWPAT şi UN SALONAŞ MODERN Cumpărate de la marele magazin de mobile LA. CENTRALA, Marco Dattelkremer, -étr. Carol No. B2

Un mare Piedestal de Marmoră Foarte fr rit no s sculptat, pentru flori.

Ufia Bicicleta, Una Puşcă de Vânătoa e şi Un Pistol Automat , , Cumpărate de la marele magazin de arme B. I). Z » S S m a r i n ' t 5 a l e a Victorie! 4 4 .

XJn Gramofon perfecţionat O Vioara sistem Stradivarius

Cumpărete de la marele magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. 5 4 .

Un flaut ornat cu fildeş Z t ^ S T t Un ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­reche cercel cu 6 pietre diamant, i a

u m

c ; n o f c ^ magazin Ceasornicăria Col ţe î" .

Ina pendulă de perete 0

aXc lucra lă'bătând

6 elegantă pendulă de biurofl. Г Г Н Г І І Р Р Й cumpărate de la marele magazin de І Г В Т І І П C, horologerie şi bijuterie Th. Radivon, ''• <

Bulevardul Elisabeta No. 9 .

In inel de dama cu o piatră de valoare/ 10 tablouri aquaréle. Şease ceasoarnice pentru bărbaţi. Şease ceasoarnice „Révei!". 20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia" 40 abon. pentru 6 luni la,Ziarul Călătoriilor'

Cu toate ca acorda aceste mari premii, „UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adie*/.

Lei 18 pe uo an; Lei 9,1 S pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei luni Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cel ce se abonează CU Începere de a*!

mai primesc un volum din

JMemoriile Regelui Carol I Spre a participa la premiile aceste^ abonaţii pe un an primese 30 de bonuri; cei pe ê

14 bonuri; iar cel pe 3 luni, 5 bonuri.