SOMAJUL• Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o serie de probleme privind definirea,

cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. Somajul prin efectele economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele lumii.

• • Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de

munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.

• • Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu

au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.

• Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.

• Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii :

• - are o varsta de peste 15 ani ;• - este apt de munca ;• - nu are loc de munca ;• - este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ; • • In Romania, Legea 1/1991 republicata cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri,

persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.•

CAUZELE SOMAJULUI

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea ultimei. Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.

FORME ALE SOMAJULUI

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza, formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt : - Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitarii economice in anumite anotimpuri ale anului. - Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali. - Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de absorbtie a fortei de munca. - Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de munca. - Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un caracter ciclic ). - Somaj total - presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii ( falimente, restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile). - Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa ). - Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoria somerilor, dar care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legile privind somerii.

MASURAREA SOMAJULUI Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se in acest sens la indicatorii cantitativi si structural - calitativi. Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite ramuri, profesii, meserii. Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre numarul somerilor si populatia activa. Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa. Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un moment dat, trebuie sa se calculeze : - intrarile - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja. - iesirile - persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de salariati, fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui numar important de persoane devenite somere sau recent sosite pe piata muncii. Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt : - intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului de munca. - durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul. CONSECINTELE SOMAJULUI Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici si salariatilor. La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul. Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt : - organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; -stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice ; - incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; - acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net). - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ; In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de restrictii privind imigrarea ; In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatiei. Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor respective de a deveni someri.

Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crester de lunga durata. In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de somaj. Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.

Inflaţia în România Inflaţia , problematica de mare importanţă a gândirii şi practicii economice în perioada

de tranzacţie spre o economie de piaţă, este un proces deosebit de complex generat de creşterea generală a preţurilor şi tarifelor .

Înainte de a trece la o analiză detaliată în ce priveste manifestarea fenomenului inflaţionist în România , trebuie precizate câteva aspecte generale care tind de inflaţie .

Conform dicţionarului limbii române , inflaţia este un fenomen specific perioadelor de criză, constând într-o emisiune de hârtie monedă peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti .

Unii consideră inflaţia un cerc vicios în care o economie odată intrată , cu greu poate ieşi : dezechilibrul masa monetară , producţie de bunuri şi servicii ce determină creşterea preţurilor, de unde rezultă că nevoile de mijloace monetar financiare ale statului nu poate fi acoperite din veniturile bugetului , ceea ce determină creşterea impozitelor .

Impactul inflaţiei asupra RomânieiPostdecembriste

Revenirea la economia de piaţă şi democraţie impunea la începutul anilor ’90 o serie de decizii majore cu privire la modul de organizare social , economic , instituţional , care să asigure restabilirea după cinci decenii de totalitarism , a normalităţii evoluţiei ţării .După decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi şi extinderea importurilor, atât de bunuri pentru consum , cât şi intermediare . Producţia era în scădere ( s- a introdus saptămâna lucrătoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare erau deficient administrate . În aceste condiţii s-a introdus un plan de stabilizare , susţinut de FMI , care nu a reuşit însă să oprească inflaţia .În România inflaţia are origine monetară , dar intervine şi cauze structurale , ca acţiunea expectaţiilor inflaţioniste.În legătură cu prima cauză trebuie remarcat că inflaţia s-a menţinut la cote ridicate indiferent de dinamica PIB- ului .În tot acest interval emisiunea de bază monetară a BNR ( fie contrapartidă la creşterea de active nete externe , fie credit net suplimentar acordat băncilor comerciale) a fost considerabil .Alte cauze ale inflaţiei : sindicatele care cer mărirea salariilor în conditiile în care nivelul general al preţurilor creşte ( metoda grevelor e bine cunoscută în România ) , creşterea costurilor bunurilor importate ( agenţii economici nu vor să-şi diminueze profiturile şi atunci preţurile bunurilor cresc ) , scumpirea resurselor ( condiţii în care autorităţile au tendinţa de a bloca libera formare a preţurilor ) .Pentru măsurarea dimensiunilor inflaţiei se folosesc concomitent mai mulţi indicatori . În prezent este măsurată prin următorii indici : •indicele general al preţurilor ;•indicele costului pieţii ce modifică puterea de cumpărare a banilor pe piaţa internă şi pe plan internaţional ;

Evoluţia ratelor anuale ale inflaţiei măsurate prin IPC şi IPP în perioada 1991 – 1997

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPC

170,2 % 210,4% 256,1% 136,7% 32,3% 38,8% 154,8%

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPP

220,1% 184,8% 165% 140,5% 35,1% 49,9% 157%

Inflaţia şi deflatorul PIB în perioada 1990 – 1997

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997Rata anuala a inflaţiei măsurată prin IPC

5,1% 170,2

%210,4%

256,1%

136,7%

32,3% 38,8% 154,8%

Rata anuala a inflaţiei măsurată prin deflatorul PIB

13,6%

195% 199,9%

227,3%

139% 35,5% 44,6% 146,7%

Corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB şi rata inflaţiei

După cum PIB se calculează în preţuri curente sau în preţuri comparabile , se poate vorbi de evoluţia nominală sau reală a acestui indicator .

Evoluţia nominală este redată de relaţiile : crt PIB 1 IPIBn = ________ crt

Evoluţia ratelor anuale ale inflaţiei măsurate prin preţurile de consum şi preţurile de producţie în perioada 1991–1997

Perioada analizată poate fi subdivizată în două din punct de vedere al caracteristicilor inflaţiei , prin intermediul celor doi indici . În perioada 1991 – 1993 tendinţele de evoluţie ale IPC şi IPP sunt diferite , nu numai datorită sferei de cuprindere a fiecăruia , dar şi ca urmare a aplicării la momente diferite a măsurilor de liberalizare a preţurilor , nefuncţionării mecanismelor şi pârghilor din economie în mod corelat , modului diferit în care subiecţii din economie au reacţionat în procesul aplicării reformei şi adaptării la principiul adevăratei economii de piaţă . Astfel , inflaţia măsurată prin IPC are valoare maximă în 1993 în timp ce nivelul măsurat prin IPP este atins în anul 1991.

În cea de-a doua subperioadă analizată 1994 – 1997 , se remarcă similitudinea tendinţelor înregistrate de inflaţie ,măsurate prin cei 2 indicatori , respective de scădere în anii 1994 şi 1995 şi de revigorare a acesteia începând cu 1996 .

PIB0 RPIBn = IPIBn -1 Evoluţia reală presupune recalcularea în preţuri comparabile (ale perioadei de bază ) a PIB din perioada curentă ,

cu ajutorul deflatorului produsului intern brut ( D) : crt comp. PIBPIB1 =_________ DD = RI + 1RI = rata inflaţiei calculată pe baza deflatorului Evoluţia reală este redată de relaţiile : comp. comp PIB1 PIB1IPIBr = __________ = _____________ comp. crt PIB0 PIB0 RPIBr = IPIBr -1 Relaţia de legătură între PIB nominal , PIB real şi rata inflaţiei este :IPIBn = IPIBr x D sau transferată în ritmuri :RPIBn = RPIBr + RI + RPIBt x RI Cum ultimul produs înregistrează – în conditiile unei inflaţii reduse – o valoare nesemnificativă , în multe cazuri se

utilizează relaţia :RPIBn ≈ RPIBr + RI În condiţiile actuale ale economiei româneşti , în această ultimă relaţie nu poate fi utilizată , produsul RPIBr x RI

având o valoare suficient de mare .

Programe antiinflaţioniste

Un program ce-şi propune diminuarea inflaţiei trebuie să ţină cont si de situaţia concretă a economiei , şi de modul ei de funcţionare. Prima condiţie este în strânsă legătură cu creşterea economică . Astfel forţarea creşterii economice conduce la agravarea inflaţiei şi deteriorarea unor echilibre fragile .

PREDA

NARCIS-DEIAN