Sociologia juridica

I Ce este sociologia juridica?

Sociologia juridica este o sociologie specializata, denumirea ei fiind folosita pentru prima data de catre Anzilotti in lucrarea sa “Filozofia dreptului si sociologiei” publicata in 1882.

Specificul obiectului sau a fost pe rand aprofundat de specialisti ca Mircea Djuvara, Dimitrie Gusti si Mircea Manolescu care au demonstrat ca in cadrul vietii sociale, realitatea juridica reprezinta una din componentele ei principale

Ca sociologie specializata, apreciem ca “sociologia juridica este stiinta care studiaza realitatea juridica ca parte a realitatii sociale, pentru apararea si consacrarea valorilor societatii.”

Ce studiaza sociologia juridica?

Obiectul sociologiei juridice si in acelasi timp componenta importanta a realitatii sociale, fac parte:

o factorii care influenteaza crearea normelor juridice. o modul in care sunt cunoscute acestea de catre membrii societatii. o pozitia acestora din urma fata de actele normative si de modul cum sunt ele

aplicate de catre stat prin organele puterii administrative, justitiei. o eficacitatea dreptului. o cauzele si factorii care determina criminalitatea. o raportul dintre reglementarile juridice si etica.

Renumitul jurist si sociolog francez Jean Carbonier a stabilit ca in afara institutiilor de drept, in societate sunt prezente permanent “fenomene juridice” care sunt de fapt fenomene sociale caracterizate de juridicitate, ele constituind obiectul sociologiei specializate – sociologie juridica.

II Specificul metodologiei sociologice juridice

Ca stiinta, ea a derivat din sociologia generala. Sociologia juridica foloseste metodele de cercetare ale stiintei mama care au fost adaptate la specificul obiectului sau de cercetare-realitatea juridica.

Metodele sociologiei juridice

a)Preia observatia si experimentul

b)Adauga ancheta si studiul de caz

c)Propune metoda experimentului legislativ si analiza sociologica a jurisprudentei

->Analiza sociologica a jurisprudentei este o metoda proprie in cercetarea sociologiei juridice acceptata de majoritatea autorilor

->Consta in analiza solutilor definitive ale instantelor de judecata prin prisma comportamentala a persoanelor condamnate

F. Functiile sociologiei juridice

Prin functie intelegem (in privinta sociologiei in general si si a celei juridice in special) ce probleme trebuie sa rezolve aceste stiinte, care sunt aspectele de ordin general si particular pe care ele sa le lamureasca si finalitatea investigarii obiectelor cercetate.

In literatura de specialitate s-au relevat cinci functii ale sociologiei si anume: cea descriptiva, explicativa, predictiva, critica si practic-operativa.

1. Functia descriptiva este indeplinita de cele doua stiinte prin descrierea realitatii sociale si implicit cea juridica, a componentelor acestora. Cele mai uzitate concepte specifice acestei functii sunt: comunitate, grup social, macro si micro social, socializare, devianta, resocializare, fenomene si procese sociale etc.

2. Functia explicativa este cea prin care se descifreaza legatura de cauzalitate dintre fenomenele sociale.

Aici intalnim concepte ca cel de cauza, efect, factori favorizanti, factori defavorizanti.

3. Functia predictiva sau de prezicere sau de prevedere a modului in care se va prefigure realitatea sociala pentru timpurile ce vor veni.

Conceptele utilizate pentru aceasta functie sunt: viitor, prognoza, anticipare, previziune.

4. Functia critica.

Potrivit acestei functii, sociologia, analizand realitatea sociala prezenta, stabileste cum trebuie sa fie cea viitoare, folosind concepte ca: model normativ, analiza, utilitate sociala, disfunctionalitate sociala.

5. Functia practic-operationala

Acesta ultima functie deriva din cea critica si consta in indicarea solutiilor ce se impun pentru inlaturarea disfunctionalitatilor de ordin social identificate in urma investigarii realitatii sociale.

Dintre conceptele utilizate potrivit acestei functii amintim solutii sociale, variabile de solutii sociale, ipoteza etc.