lignitul activitatea miniera -...
TRANSCRIPT
1
SECTORUL RESURSELOR ENERGETICE MINERALE
LIGNITUL
ACTIVITATEA MINIERA
APRILIE 2016
2
Cuprins
1. Date generale..............................................................................................................................................3
2. Date generale asupra geologiei regiunii .......................................................................................................4
3. Date generale asupra geologiei zăcămintelor de substanţe minerale utile ...................................................5
4. Situaţia căilor de acces la zăcăminte............................................................................................................5
5. Potenţialul minier existent în regiune şi situaţia actuală a acestuia..............................................................6
6. Perimetre miniere aflate in exploatare si funcţiune .....................................................................................9
Bazinul minier Rovinari .......................................................................................................................................9
Bazinul minier Motru Jilţ .....................................................................................................................................9
Bazinul minier Ruget Berbeşti ...........................................................................................................................10
Bazinul minier Mehedinţi ..................................................................................................................................11
7. Mine, cariere închise .................................................................................................................................13
8. Situaţia actuală a Complexului Energetic Oltenia .......................................................................................14
9. Analiza diagnostic......................................................................................................................................17
10. Obiectivul Activităţii Miniere din Complexul Energetic Oltenia...............................................................21
11. Prognoza preţului de vânzare al energiei electrice .................................................................................23
12. Concluzii................................................................................................................................................24
3
7
3
ÎNCADRAREA GEOGRAFICA A PRIMETRELOR MINIEREDIN OLTENIA
PERIMETRE DE EXPLOATARE LA ZI1. Husnicioara, 2. Lupoaia, 3. Rosiuta, 4. Jilt Nord, 5. Jilt Sud, 6. Tismana II, 7. Tismana I, 8. Gârla, 9. Rovinari Est, 10. Pinoasa, 11. Rosia, 12. Pesteana Nord, 13. Urdari, 14. Pesteana Sud,15. Seciuri, 16. Ruget, 17. Oltet, 18. Berbesti, 19. Panga.PERIMETRE DE EXPLOATARE SUBTERANA1. Zegujani, 2. Horasti, 3. Leurda, 4. Plostina, 5. Lupoaia, 6. Rosiuta, 7. Tehomir, 8. Farcasesti, 9. Urdari, 10. Albeni, 11. Cerna.
1
23 4
5
1 2
45
6
7
6 89
1011
12
13 14
89
16 17 18 1915
1011
11.. DDaattee ggeenneerraallee
Arealul de răspândire a zăcământului de lignit din Oltenia aparţine din punct de vedere geografic
Subcarpaţilor Olteniei şi Podişului Getic, paralel cu marginea sudică a Carpaţilor Meridionali,
(Fig. 1.)1.
Subcarpaţii delimitează la nord depozitele purtătoare de cărbuni, fiind alcătuiţi din
formaţiuni neogene cu structuri cutate. Morfologic sunt caracterizaţi de depresiuni intracolinare
(sinclinale) de natură tectonică sau de eroziune şi culmi deluroase (anticlinale).
Podişul getic se dezvoltă la periferia Subcarpaţilor şi se individualizează prin culmi
deluroase cu altitudini ce scad treptat de la Nord la Sud.
Fig. 1. Încadrarea în regiune a perimetrelor în care se exploatează zăcământul de lignit din Oltenia
Aparţinând zonei subcarpatice, clima este temperat continentală, temperatura medie anuala
având uşoare diferenţe doar între zonele colinare şi cele de depresiune şi luncă.
1 Realizat Oprea Scorţariu, PROD-MIN 24-26 iunie 2002
4
Astfel, în zonele colinare, temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 9 - 10 C, iar
în depresiuni între 10 - 11 C.
Temperaturile minime variază în zona luncilor între -2 C şi -3 C iar în zona colinară între
-1 C şi -2 C.
Temperaturile medii lunare oscilează între -2,5 C în luna ianuarie şi +22.6 C în luna
iulie.
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 600 şi 800 mm, înregistrându-se valori
maxime în lunile mai şi iunie, iar cele mai reduse în lunile februarie şi martie.
Condiţiile climaterice prin precipitaţiile bogate sunt favorabile acumulării apelor subterane.
22.. DDaattee ggeenneerraallee aassuupprraa ggeeoollooggiieeii rreeggiiuunniiii
Unitatea structurală majoră din care fac parte zăcămintele din Nordul Olteniei este “Depresiunea
Getică”, (Fig. 2.)2 o depresiune premontană, care a preluat funcţia de arie de sedimentare,
evoluând ca atare în Paleogen şi Neogen.
Fig. 2. Regiunea de Nord a Olteniei - Depresiunea Getică
2 Fragment din Harta Geologică a României scara 1:1 000 000
5
Depresiunea premontană, formată în timpul mişcărilor Laramice, a suportat ulterior un proces de
sedimentare care a început din Paleogen şi pe parcursul căruia s-au remarcat mai multe
discontinuităţi, care nu au un caracter general.
Formaţiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund intervalului Paleogen -
Cuaternar şi însumează grosimi de mii de metrii.
33.. DDaattee ggeenneerraallee aassuupprraa ggeeoollooggiieeii zzăăccăămmiinntteelloorr ddee ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee uuttiillee
Ultimele studii întreprinse pe parcursul mai multor ani de N. Ţicleanu et. al. între 1985-1987 şi I.
Andreescu et. al. au dus la împărţirea depozitelor Dacian - Romaniene în trei formaţiuni
litostratigrafice. Această împărţire reprezintă o fragmentare locală a depozitelor amintite
Formaţiunea de Jiu Motru înglobându-le pe celelalte două (Formaţiunea de Berbeşti şi
Formaţiunea de Cîndeşti), cu diferenţe litostratigrafice specifice fiecărei zone. De asemenea se
poate constata caracterul comprehensiv al formaţiunii de Jiu - Motru ce include atât dacianul cât
şi romanianul.
44.. SSiittuuaaţţiiaa ccăăiilloorr ddee aacccceess llaa zzăăccăămmiinnttee
Zăcămintele de lignit exploatabile industrial în Oltenia sunt grupate pe bazine miniere în principal
după structura geologică şi după beneficiari.
Bazinul minier Rovinari cu perimetrele Tismana I, Tismana II, Rovinari Est, Gârla,
Pinoasa, Roşia de Jiu, Peşteana Nord, Peşteana Sud, accesul cu principalele centre industriale se
poate realiza:
Rutier
E79 - Targu Jiu – Rovinari – Bâlteni – Turceni - Filiaşi - Craiova
Cale Ferată
Targu Jiu – Rovinari – Turceni – Filiaşi – Craiova
Bazinul minier Motru cu perimetrele Lupoaia, Roşiuţa, accesul cu principalele centre
industriale se poate realiza:
Rutier
DN67 - Targu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin
Cale Ferată
Motru – Strehaia – Filiaşi – Craiova
6
Motru – Strehaia – Filiaşi – Turceni
Bazinul minier Jilţ cu perimetrele Jilţ Nord, Jilţ Sud, Tehomir accesul cu principalele
centre industriale se poate realiza:
Rutier
DN67 - Targu Jiu – Calnic – DJ673 – Mătăsari – Turceni – E79 – Filiaş - Craiova
Cale Ferată
Dragoteşti – Turceni – Filiaşi – Craiova
Motru – Strehaia – Filiaşi – Turceni
Bazinul minier Berbeşti cu perimetrele Olteţ, Panga, Berbeşti Vest, accesul cu
principalele centre industriale se poate realiza:
Rutier
E79 - Targu Jiu – Milostea – DJ676 – Berbeşti - Alunu
E79 – Râmnicu Vâlcea – Horezu – Milostea – DJ676 – Berbeşti - Alunu
Cale Ferată
Alunu – Berbeşti – Băbeni - Govora – Râmnicu Vâlcea
Alunu – Berbeşti – Băbeni – Piatra Olt - Craiova
Bazinul minier Mehedinţi cu perimetrul Husnicioara, accesul cu principalele centre
industriale se poate realiza:
Rutier
E70 – Craiova – Filiaşi - Strehaia – Drobeta Turnu Severin – DJ607 – Husnicioara
DN67 – Motru – Drobeta Turnu Severin – DJ607 – Husnicioara
Cale Ferată
Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Filiaşii - Craiova
Drobeta Turnu Severin – Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad
55.. PPootteennţţiiaalluull mmiinniieerr eexxiisstteenntt îînn rreeggiiuunnee şşii ssiittuuaaţţiiaa aaccttuuaallăă aa aacceessttuuiiaa
LIGNITULDescrierea generală a istoriei exploatării zăcămintelor analizate
Activitatea de extracţie a lignitului în Bazinul Minier al Olteniei se desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe,
Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, în 17 perimetre miniere din care 16 perimetre exploatate prin lucrări miniere la
zi şi 1 perimetru exploatat prin lucrări miniere subterane. Coordonarea activităţii de exploatare se
realizează prin Unităţi Miniere de Cariera care administrativ pot grupa mai multe perimetre.
7
Capacitatea de producţie proiectată este de 35 milioane tone/an lignit energetic, fiind determinată de
dotarea tehnică, baza materială şi condiţiile tehnologice.
Baza materială este constituită din rezervele de lignit cantonate în perimetrele miniere concesionate care
se cifrează la cca. 300 milioane tone lignit energetic, teritorial administrativ fiind repartizate astfel: Gorj -
88%, Mehedinţi –2%, Vâlcea – 10%. Puterea calorifică a lignitului exploatat este cuprinsă între 1,7-2,2
Gcal/t, conţinutul de sulf al lignitului încadrându-se în intervalul 0,5% -1,5 %.
Consumatorii lignitului exploatat în aceste perimetrele sunt termocentralele Rovinari, Turceni, Craiova şi
Işalniţa, precum şi centralele termice, CET Halânga, CET Govora, CET Arad, CET Oradea, COLTERM
Timişoara, UATA Motru, şi Instituţiile Publice şi consumatorii casnici din regiune.
Tehnologii de exploatare a lignitului
Procesul de extracţie a lignitului în exploatările
la zi cuprinde următoarele operaţii tehnologice:
Excavarea se realizează în flux continuu cu
excavatoare cu rotor din gama SRs1300,
SRs1400, SRs2000, pe trepte de lucru cu înălţimi
de 25 - 30 m şi capacităţi de excavare între 2800
şi 4500 m3/h.
Transportul materialului excavat se realizează cu
transportoare cu bandă, cu lăţimea cuprinsă între
1200-2500 mm, viteza maximă de 7 m/s, iar
capacitatea teoretică de transport atinge 12 500
m3/h.
Depozitarea sterilului se realizează cu instalaţii
de haldare cu capacitatea de transport de 2500, -
12500 m3/h, lungimea braţului de deversare fiind
cuprins între 60 şi 170 metri. Cărbunele se
depune în depozite cu maşini de depunere tip
ASG şi de depunere şi scoatere tip KSS cu
capacitate de transport până la 5600 t.
8
Scurtă descriere generală a zăcămintelor de lignit din Oltenia
Zăcămintele de lignit din Oltenia se prezintă ca o formaţiune geologică complexă şi continuă ce se extinde
în arealul cuprins între Dunăre şi Olt.
Prin lucrările de cercetare executate au fost identificate un număr de 22 de strate de lignit din care cele
situate la extremităţi au o dezvoltare limitată.
Complexele stratelor exploatabile cuprind stratele I-XVI care prezintă dezvoltare maximă în zona centrală
a bazinului între râurile Motru şi Jiu.
Zonal complexele stratelor productive se prezintă astfel:
complexul stratelor I-IV zona Husnicioara;
complexul I-IV zona Berbeşti;
complexul V-VII şi VIII-XII zona Rovinari;
complexul V -XII zona Motru – Jilţ.
Din punct de vedere al repartiţiei geografice, teritorial administrative şi al considerentelor de ordin
tehnico-economic zăcămintele de lignit din Oltenia au fost grupate în următoarele bazine miniere:
Husnicioara; Motru; Jilţ; Rovinari; Berbeşti.
Volumul resurselor de lignit din Oltenia se apropie de cifra de 1 miliard de tone, dar din păcate
cercetările pentru promovarea acestora ca rezerve si pregătirea deschiderii unor noi capacităţi de producţie
în momentul epuizării celor existente nu a reprezentat o preocupare pentru managementul activităţilor
extractive din ultimi 5 ani, renunţându-se nejustificat şi la strategia în domeniu existenta la data preluării
conducerii.
9
66.. PPeerriimmeettrree mmiinniieerree aaffllaattee iinn eexxppllooaattaarree ssii ffuunnccţţiiuunnee
BBaazziinnuull mmiinniieerr RRoovviinnaarrii
Bazinul minier Rovinari este cel mai important din punct de vedere economic datorită amplasamentului
său limitrof circular faţă de Termocentrala Rovinari. Lignitul rezultat din exploatările miniere este livrat
direct pe banda transportoare în depozitul Termocentralei.
Fig. 4. Bazinul minier Rovinari
Exploatările miniere la zi care funcţionează în bazinul minier Rovinari sunt:
Tismana I, Tismana II, Rovinari Est, Gârla, Pinoasa, Rosia de Jiu, Peşteana Nord.
BBaazziinnuull mmiinniieerr MMoottrruu JJiillţţ
Bazinul Minier Motru Jilţ este bazinul cel mai complex din punct de vedere al condiţiilor geologice şi al
metodelor de exploatare. Activitatea minieră la începuturile sale în acest bazin a fost preponderent
realizată prin lucrări miniere subterane, în ultimii 20 de ani această pondere s-a modificat definitiv în
prezent exploatarea realizându-se numai prin lucrări miniere la zi.
10
Fig. 5. Bazinul minier Motru Jilţ
Producţia de lignit realizată în acest bazin minier este destinată Termocentralelor Turceni, Işalniţa şi
Craiova II, dar de-a lungul timpului beneficiar importanţi au fost, Termocentrala Halânga, UATAA
Motru, CET Timişoara.
Exploatările miniere la zi de mare capacitate care funcţionează în bazinul minier Motru Jilţ sunt:
Lupoaia, Roşiuţa I, Jilţ Nord, Jilţ Sud.
În ultimii 10 ani în conformitate cu legislaţia în domeniul minier armonizată cu legislaţia Uniuni
Europene, în bazinul minier Motru Jilţ, au fost concesionate 5 Licenţe de explorare şi exploatare
experimentală şi 7 Licenţe de exploatare. Capacitatea de producţie lignit a operatorilor care deţin şi
exploatează aceste licenţe de exploatare este de cca. 1-1,5 milioane de tone anual.
BBaazziinnuull mmiinniieerr RRuuggeett BBeerrbbeeşşttii
Bazinul minier Ruget Berbeşti este amplasat în interfluviul Amaradia Tărâia, bazinul mai purtând şi acest
nume în literatura de specialitate. Geografic bazinul este amplasat în zona colinară limitrof graniţei dintre
judeţele Gorj şi Vâlcea.
Exploatările miniere la zi de mare capacitate care funcţionează în bazinul minier Ruget Berbeşti sunt:
Olteţ, Panga, Berbeşti Vest.
Aceste exploatări au produs de la data punerii in funcţiune şi până în prezent o cantitate de cca. 90
milioane tone de lignit si au excavat pentru obţinerea acestei producţii cca. 550 milioane de metri cubi de
11
steril. Raportul mediu de descopertă de cca. 1/6,2 t/m3 se datorează amplasamentului acestor perimetre în
zona colinară.
Fig. 6. Bazinul minier Ruget Berbeşti
Alături de exploatările de mare capacitate prezentate în acest bazin minier mai este în vigoare o Licenţă
de exploatare şi o Licenţă de explorare a unor societăţi cu capital privat.
BBaazziinnuull mmiinniieerr MMeehheeddiinnţţii
Bazinul minier Mehedinţi este situat la limita sud-vestică a bazinului minier al Olteniei, într-o zonă cu
relief specific platoului Mehedinţi.
Masivul în care se desfăşoară exploatarea minieră este tipic colinar particularitatea sa constând în
predominanţa rocilor nisipoase şi a zonelor disperse cu conglomerate cimentate.
În acest bazin funcţionează o singură exploatare minieră la zi de mare capacitate, Exploatarea
Husnicioara.,
Alături de exploatarea de mare capacitate prezentata în acest bazin minier mai sunt în vigoare cinci
Licenţe de exploatare lignit, ale unor societăţi cu capital privat.
12
Fig. 7. Bazinul minier Mehedinţi
13
77.. MMiinnee,, ccaarriieerree îînncchhiissee
Situaţia obiectivelor miniere închise (Tabelul 1)Tabelul 1
1 Mina Mătăsari 01.01.1998 816/19.11.1998 lucrări finalizate şi recepţionate 05/20012 Mina Dragoteşti 01.05.1998 816/19.11.1998 lucrări finalizate şi recepţionate 12/20023 Mina Cojmăneşti 01.02.1998 816/19.11.1998 lucrări finalizate şi recepţionate 05/20014 Mina Cuceşti 1992 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM5 Mina Lupoaia I 01.04.1995 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM6 Mina Roşiuţa II Sud 01.01.1998 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM7 Mina Armăşeşti Centru 15.09.1997 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM8 Mina Rogojelu P3 01.05.1997 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM9 Mina Cerna 19.04.1994 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM
10 Mina Berbeşti 15.02.1995 816/19.11.1998 lucrări executate cu fonduri de la BM11 Mina Copăceni Est 15.08.1997 17/18.01.1999 lucrări finalizate şi recepţionate 12/200012 Micro Seciuri Vest I+II 1996 17/18.01.1999 lucrări finalizate13 Mina Lupoaia II 01.07.1997 17/18.01.1999 lucrări finalizate14 Mina Husnicioara I+II 15.05.1998 17/18.01.1999 lucrări finalizate şi recepţionate 11/200115 Micro Cerna 15.02.1997 816/09.11.1998 lucrări finalizate şi recepţionate 07/200116 Micro Valea Mare 1996 17/18.01.1999 lucrări finalizate şi recepţionate 12/200017 Mina Schela 31.08.1997 17/18.01.1999 lucrări finalizate şi recepţionate 07/200018 Mina Alunu 28.06.1998 720/02.09.1999 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM19 Mina Armăşeşti Est 10.11.1995 720/02.09.1999 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM20 Mina Ploştina Nord 01.01.1998 720/02.09.1999 lucrări finalizate21 Micro Berbeşti Est 01.09.1996 720/02.09.1999 predat la MEC în 25.03.2003 lucrări neîncepute22 Micro Oteşani 25.03.1995 720/02.09.1999 predat la MEC în 25.03.2003 lucrări neîncepute23 Mina Zegujani I 1994 720/02.09.1999 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM24 Mina Zegujani III 1990 493/16.06.2000 proprietarii nu permit executarea lucrărilor25 Mina Livezile I 1992 493/16.06.2000 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM26 Mina Livezile II 1992 493/16.06.2000 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM27 Mina Husnicioara III 1989 493/16.06.2000 predat la MEC în 25.03.2003 lucrări neîncepute28 Mina Armăşeşti Vest 1998 493/16.06.2000 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM29 Mina Leurda 1999 893/22.08.2002 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM30 Micro Lupoaia V+VI 493/16.06.2000 obiectiv nepredat la MEC şi conecesionat STEIC31 Mina Negomir 1988 926/14.08.2003 nepredată la MEC32 Mina Pinoasa 1983 926/14.08.2003 nepredată la MEC33 Mina Roşiuţa stratul V 926/14.08.2003 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM34 Mina Boca 2002 926/14.08.2003 lucrări de închidere şi ecologizare în derulare cu ICIM35 Mina Albeni P 1,2,3,4 1999 1846/28.10.2004 nepredat MEC36 Mina Timişeni 2000 1846/28.10.2004 Complex Energetic Turceni37 Mina Roşiuţa II Nord Bujorăscu 1998 1846/28.10.2004 nepredată la MEC38 Mina Urdari P 3,4 1991 Documentaţia avizată în CTE MEC în 200539 Mina Valea Fîntînii 1999 1008/2006 Documentaţia avizată în CTE MEC în 200540 Micro Miculeşti I+II 1996 1846/28.10.2004 nepredată la MEC41 Mina Lupoiţa 1999 1846/28.10.2004 nepredată la MEC42 Mina Fărcăşeşti P I 2002 1846/28.10.2004 Administrare patrimoniu ICM Tg - Jiu43 Mina Horăşti Raionul I-II 1999 1846/28.10.2004 nepredată la MEC44 Mina Urdari P 5 2003 1846/28.10.2004 Administrare patrimoniu ICM Tg - Jiu45 Mina Copăceni Valea Mare 2003 1846/28.10.2004 Administrare patrimoniu ICM Tg - Jiu46 Micro Cernişoara 2003 1846/28.10.2004 nepredată la MEC47 Cariera Urdari 2003 Documentaţie avizată în CTE MEC în 200548 Mina Albneni II Aprilie 2005 Documentaţie avizată în CTE MEC în 200549 Mina Horăşti Iunie 2005 Documentaţie avizată în CTE MEC în 200550 Mina Zegujani II Decembrie 2005 Documentaţie în curs de avizare51 Mina Lupoaia Prigoroiu 201252 Mina Plostina Taluz 2012
ConservareInchidere
H. G. pentruaprobareînchidere
Stadiul actual al eventualelor lucrăriNr.crt..
Perimetre miniere la care s-a încetat activitatea
Data încetăriiactivităţii
Legenda
14
88.. SSiittuuaaţţiiaa aaccttuuaallăă aa CCoommpplleexxuulluuii EEnneerrggeettiicc OOlltteenniiaa
În perioada 2012-2015 datorita punerilor în funcţiune a capacităţilor de producţie cu resurse regenerabile,
dar şi datorită faptului că întreaga producţie de energie în RES a fost ofertată pe pieţele OPCOM, preţul
energiei electrice a scăzut de la 217,87 lei/MWh la 189,07 lei/MWh.
În aceiaşi perioadă analizată costul unitar de producţie a scăzut de la 205,33 lei/MWh la 191,05 lei/MWh.
Producţia de cărbune realizată în perioada 2013-2015 a înregistrat o scădere semnificativă în principal pe
componenta destinată beneficiarilor externi care din motive de natură financiară sau tehnică au optat
pentru reducerea/sistarea activităţii, sau reorientarea spre alte surse de combustibil sau alţi furnizori.
RAAN Drobeta Turnu Severin, dificultăţile financiare au condus societatea în insolvenţă cu şanse reduse
de redresare.
CET Govora a preluat prin transfer de activitate exploatările miniere din bazinul minier Berbeşti.
An 2013 2014 2015
Prețrevenirelei/MWh 217,87 194,36 189,07
Specificație Anii SETurceni
SERovinari
SECraiova
SeIșalnița
CEOltenia
Cost unitardeproducție(lei/MWh)
2012 192,15 181,59 252,60 205,33
2013 222,62 194,50 197,56 253,01 218,99
2014 207,44 175,17 192,48 211,59 208,03
2015 190,86 160,43 182,36 195,10 191,05
PRODUCŢIA DE ENERGIE [MWh]
15
CET Oradea, datorita distanţei şi costurilor de transport foarte mari a preferat achiziţionarea
combustibilului (cărbune) din Ungaria şi din zona exploatărilor miniere din judeţul Bihor, urmând ca
începând cu anul 2017 să funcţioneze cu gaze.
CET Arad , a schimbat tipul de combustibil, în prezent funcţionând pe gaze.
COLTERM Timişoara similar CET Oradea datorită distantei mari şi a costurilor de transport s-a reorientat
către producătorii locali de lignit.
Reorientarea acestor consumatori tradiţionali spre alte tipuri de combustibil sau surse de aprovizionare
locala au condus la necesitatea redimensionării capacităţilor de producţie minieră ale Complexului
Energetic Oltenia S.A.
Situaţia bazei materiale (resurse / rezerve) deţinută de Complexul Energetic Oltenia –S.A. este prezentată
în Tabelul 2 şi Tabelul 3.
În baza Licenţelor de concesiune a activităţii de exploatare, Societatea Complexul Energetic Oltenia –
S.A. poate desfăşura activitatea până în anul 2027 perioada după care contractele de licenţă pot fi
prelungite succesiv cu perioade de câte 5 ani până la epuizarea rezervelor.
În această situaţie se află perimetrele: Pinoasa, Jilţ Sud, Jilţ Nord, Roşiuţa, Rosia de Jiu
În funcţie de consumul propriu şi de cererea de lignit pe piaţă, în perioada 2016-2030, CEO poate
dimensiona optim producţia pentru a face faţă oricăror provocări.
Astfel cu toate că începând cu anul 2016 se vor închide succesiv capacităţi de producţie datorita epuizării
rezervelor cazul perimetrelor Rovinari Est, Garla, Peşteana Nord sau condiţiilor tehnico-economice
nefavorabile Husnicioara şi Lupoaia, extinderea actualelor perimetre fezabile în zone adiacente fronturilor
actuale de lucru, precum şi deschiderea unor noi perimetre amplasate limitrof actualelor perimetre pentru
16
a se realiza cât mai eficient transferul de tehnologie, face posibilă realizarea unui grad de asigurare de
peste 30 de ani.
În cadrul perimetrelor existente licenţele de exploatare pot fi prelungite cu perioade succesive de câte 5
ani până la epuizarea rezervelor, urmând ca în funcţie de evoluţia cadrului legislativ din România
activitatea de exploatare să continue în extinderea perimetrelor actuale sau Complexul Energetic Oltenia
să solicite concesionarea unor noi perimetre de exploatare situate limitrof celor existente.
Situaţia perimetrelor concesionate în Bazinul Minier al Olteniei (Tabelul 2)Tabelul 2
17
99.. AAnnaalliizzaa ddiiaaggnnoossttiicc
În anul 2012 s-a înfiinţat Complexul Energetic Oltenia S.A. În perioada 2012-2015 activitatea de
extracţie a lignitului din Oltenia a înregistrat un declin sever condiţionat în principal de scăderea cereri
de energie electrica şi termica la nivel naţional. Astfel nivelul producţiei de lignit în anul 2015 faţă de
anul 2012 a scăzut cu 7,2 milioane tone.
Această scădere s-a reflectat şi în valoarea indicatorilor de eficienţă economică prezentaţi în tabelul 4.
Tabel 4
În urma măsurilor de restructurare propuse prin programul 2016-2020 costul unitar total pe tona de
lignit exploatat va înregistra o scădere semnificativă.
În funcţie de consumul propriu şi de cererea de lignit pe piaţă, în perioada 2016-2030, CEO poate
dimensiona optim producţia pentru a face faţă oricăror provocări.
Numărul de personal angajat în activitatea minieră înregistrează o continuă scădere proporţional cu
reducerea activităţii în acest sector.
În cadrul Complexului Energetic Oltenia în perioada 2013-2015 numărul de personal angajat în
activitatea de exploatare miniera s-a redus cu 2600 persoane (Tabel 5).
Tabelul 5
INDICATOR [UM] 2012 2013 2014 2015
Carbune extras [mii tone] 29.690,43 22.596,00 21.501,43 22.405,18
Cost unitar total [lei/tona] 61,53 68,04 64,94 52,65
18
Reprezentarea grafică a evoluţiei numărului de personal în activitatea minieră în perioada 2013-2015
este prezentat în figura 8.
Fig. 8. Evoluţia numărului de personal si repartizarea pe unităţi
Programele anuale de investiţii întocmite pentru activitatea miniera din cadrul Complexului Energetic
Oltenia -SA au fost elaborate ţinând cont de prevederile Programelor Anuale de Exploatare (necesar
de lucrări, servicii, produse, achiziţii terenuri şi gospodării, etc.).
Realizările sunt prezentate în tabelul 6.
Sursele de finanţare sunt cele cuprinse în propunerea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al
Complexului Energetic Oltenia, transmisă spre aprobare la Ministerul Energiei.
Structura programului de investiţii aferent activităţii miniere conţine următoarele capitole :
1. Investiţii în continuare (investiţiile necesare pentru menţinerea capacităţilor de exploatare
miniere);
2. Investiţii noi;
3. Alte cheltuieli în care sunt incluse cheltuielile cu achiziţia de dotări independente.
(Tabelul 6)
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
20132014
2015
1281612100
10218
NUMAR DE PERSONAL IN ACTIVITATEA MINIERA
ACTIVITATEA MINIERA
19
Urmare a analizei diagnostic şi a costului de producţie realizat în anul 2015 clasificarea Unităţilor
Miniere de Carieră se prezintă conform Tabel 7.
Din situaţia prezentată rezultă că sunt exploatări miniere care au înregistrat profit pe intervalul de
analiză, respectiv: Cariera Tismana, Cariera Roşiuţa, Cariera Lupoaia, Cariera Roşia de Jiu, dar si
unităţi care au depăşit semnificativ cheltuielile de exploatare cum ar fi: Cariera Berbeşti, Cariera Jilţ
Sud, Cariera Pinoasa, Cariera Peşteana.
Tabel 7
20
Nr. crt. Unitatea Minieră Valoare1 UMC Tismana 41,702 UMC Roşiuţa 42,613 UMC Lupoaia 44,934 UMC Roşia 48,875 UMC Jilţ Nord 53,106 UMC Husnicioara 57,947 UMC Rovinari 57,958 UMC Peşteana 59,289 UMC Pinoasa 61,8210 UMC Jilţ Sud 67,9811 UMC Berbeşti (3 luni) 126,74
TOTAL 52,34
Structura costului unitar a avut în componenţă în ordine descrescătoare următoarele elemente:
cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu energia, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu prestatorii,
cheltuielile materiale, cheltuielile cu redevenţa şi alte cheltuieli.
Fig. 9. Structura costului de producţie raportat la tona de cărbune extras
Aşa cum se observa în totalul costului unitar 50% reprezintă cheltuielile cu personalul. Cheltuielile cu
energia reprezintă 15%, înregistrând un nivel ridicat datorită menţinerii în exploatare a unui număr
mare de utilaje miniere, a unor capacităţi de transport şi de depunere steril supradimensionate raportate
la posibilităţile utilajelor de excavare.
Reducerea acestor cheltuieli alături de cele privind prestaţiile efectuate de terţi şi internalizarea
acestora va conduce la realizarea unui cost unitar care să poată conduce la realizarea unui cost redus al
energiei electrice.
21
1100.. OObbiieeccttiivvuull AAccttiivviittăăţţiiii MMiinniieerree ddiinn CCoommpplleexxuull EEnneerrggeettiicc OOlltteenniiaa
Obiectiv general al activităţii miniere este:
„Asigurarea necesarului de combustibil în proporţie de 100% pentru dezvoltarea durabila a CE
Oltenia”
„Creşterea performanţei financiare a CE Oltenia”
Măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor specifice şi a obiectivului general sunt:
1) Concentrarea activităţii în perimetrele miniere cu potenţial de eficienţă maximă.
2) Închiderea activităţilor neviabile si vânzarea activelor.
3) Scoaterea din funcţiune a utilajelor miniere cu performanţe scăzute;
4) Optimizarea cheltuielilor cu transportul de cărbune.
5) Reducerea cheltuielilor cu energia electrica.
6) Reducerea cheltuielilor cu terţii (reparaţii, transport, prestaţii cu utilaje, servicii de deserviregenerală, servicii medicale, pază).
7) Orientarea programelor de modernizare, investiţii către perimetrele miniere viabile.
Programarea producţiei de energie electrică s-a realizat pentru perioada 2016-2030 ANEXA 3 şi 4
Valorile proiectate în stabilirea evoluţiei producţiei în perioada analizată sunt cele care au rezultat din
clasamentul celor mai eficiente grupuri energetice care realizează cele mai mici consumuri specifice,
(încărcările acestora realizându-se în ordinea de merit), alimentate din exploatările miniere cu costurile
cele mai mici astfel încât costurile unitare şi costurile totale să fie minime.
Costul de producţie al energiei electrice ANEXA 5, înregistrează schimbări majore în structura sa care
atrag după sine şi măsuri corespunzătoare din partea managementului.
Evoluţia blocurilor energetice în perioada 2016-2030 ANEXA 5.1. scoate in evidenţă atât durata de
viaţă a blocurilor energetice existente cât şi numărul de blocuri energetice închise până în prezent.
Blocurile energetice Brăila 1 şi 2, Turceni 1 şi 6 s-au retras din exploatare la 31.12.2015
Blocul energetic Işalniţa 8 se va retrage din exploatare în anul 2028
Blocul energetic Turceni 3 se va retrage din exploatare în anul 2029
Blocurile energetice Rovinari 1 şi 2, Turceni 2 şi 8, Işalniţa 1,2,3,4,5 şi 6 s-au retras din exploatare şi
valorificat în anii anteriori.
Valoarea lucrărilor de reabilitare a blocurilor energetice în perioada 2016-2030 este de cca 1,8 mld lei.
22
Valoarea lucrărilor de mentenanţă [LN3.2.] în perioada 2016-2030 este de cca 500 mil. lei
Din analiza proiecţiei producţiei de cărbune în perioada 2016-2030, se constată:
Cariera Husnicioara îşi încetează activitatea la sfârşitul semestrului I 2016, ca urmare a faptului că este
un furnizor captiv pentru un singur beneficiar RAAN Drobeta Turnu Severin, care datorită
dificultăţilor financiare este în prezent în insolvenţă cu şanse minime de redresare.
Cariera Rovinari începând cu anul 2019 îşi încetează activitatea datorită epuizării zăcământului.
Cariera Peşteana începând cu anul 2023 îşi încetează activitatea datorită epuizării zăcământului.
Valorile pentru refacerea mediului sunt condiţionate de soluţiile alese pentru metodele de închidere şi
de destinaţia finală a suprafeţelor rezultate in urma efectuării închiderilor. Ponderea cheltuielilor de
închidere în structura cheltuielilor de investiţii este prezentată în ANEXA 7.3.
Analizând dotarea tehnică pentru activitatea minieră a Complexului Energetic Oltenia ANEXA 9, se
constată faptul că utilajele de carieră (excavatoare, maşini de haldat, transportoare de mare capacitate)
sunt uzate fizic şi moral, iar o parte dintre ele în perioada analizată îşi epuizaseră durata de viaţă
recomandată de proiectantul acestora.
Astfel, constatăm că numărul utilajelor de carieră scade de la 577 bucăţi în anul 2016, la 408 bucăţi în
anul 2030, pe fondul închiderii unor capacităţi de producţie şi epuizării duratei de viaţă.
Menţinerea producţiei de cărbune la nivelul de circa 23 milioane tone/an, coroborat cu reducerea
numărului de linii tehnologice, impune implementarea unui program de modernizare în concept
integral (modernizare utilaje de excavare, circuit de transport, maşini de haldat) care să aibă ca efecte
principale creşterea indicelui extensiv şi intensiv.
Numărul total al utilajelor miniere se reduce cu cca. 30% cu implicaţie directă în reducerea costurilor
de exploatare şi mentenanţă, energia electrică, certificatele verzi, vor scădea cu impact pozitiv în
costul tonei de cărbune.
Economia consumului de energie în activitatea minieră ANEXA 10 este de 46% în perioada 2016 –
2030 respectiv o economie a costurilor cu consumul de energie electrică pentru activitatea minieră de
47%.
23
1111.. PPrrooggnnoozzaa pprreeţţuulluuii ddee vvâânnzzaarree aall eenneerrggiieeii eelleeccttrriiccee
Pentru modelarea cât mai fidelă a evoluţiei costului unitar şi costului de producţie în activitatea de
exploatare a lignitului din cadrul Complexului Energetic Oltenia în vederea stabilirii masurilor
necesare realizării Obiectivului General şi Obiectivelor specifice, Preţul de vânzare [lei/MWh] a fost
prognozat în baza următoarelor ipoteze:
1. Închiderea unor capacități cu un cost de producție mai mare decât al Complexului Energetic
Oltenia (Ex. Iernut 280 lei/MWh, CE Hunedoara 400 lei/MWh etc.)
2. Închiderea unor capacități care nu respecta legislația referitoare la mediu.
3. Prognoza în creștere a consumului de energie electrică la nivel național.
4. Eliminarea subvențiilor producătorilor de energie din surse regenerabile.
5. Implementarea mecanismului pentru Piața de capacități.
24
1122.. CCoonncclluuzziiii
1. Având în vedere creșterea ponderii energiei regenerabile de la 20 la 27% in perioada 2020-
2030, și ținând cont de faptul puterea instalată in RES are un randament mediu de 30%, rezultă
că si producția de energie a Complexului Energetic Oltenia se va reduce corespunzător,
scăzând de la 14TWh in 2016 la 13,4 TWh in 2030.
2. Producția de lignit urmează trendul descrescător al producției de energie electrică scăzând de
la 23 milioane tone la 19,7 milioane tone până în 2020, iar din anul 2021 prin punerea în
funcțiune a grupului de 600 MWh de la Rovinari aceasta creste cu aproximativ 4,5 milioane
tone.
3. Exploatările miniere care își vor înceta activitatea vor fi: Cariera Husnicioara (furnizor captiv –
RAAN insolvență), Rovinari si Peșteana (datorită epuizării rezervelor si creșterii raportului de
descopertă fapt ce le face neviabile financiar).
4. În intervalul de timp analizat [2016-2030], costul tonei de cărbune va scade datorită
închiderilor de capacități și a măsurilor de eficientizare.
5. Numărul utilajelor miniere de carieră se va reduce proporţional cu producţia si optimizare
fluxurilor tehnologice, fapt ce are drept consecință si reducerea consumului de energie electrică
precum si a altor cheltuieli operaționale.
6. Acoperirea necesarului de cărbune pe intervalul analizat se va efectua numai din exploatările
miniere cu costurile de producție cele mai scăzute pe baza ordinului de merit.
Pentru ca rezultatele estimate să se realizeze este necesar ca pentru toate carierele viabile din
Complexul Energetic Oltenia să se adopte hotărâri de guvern conform legii 255/2010 referitoare la
exproprierea pentru cauză de utilitate publica după cum urmează:
1. Cariera Jilţ Sud până la data 31.12.2016
2. Cariera Roşia de Jiu până la data 31.12.2016
3. Cariera Pinoasa până la data 30.06.2017
4. Cariera Tismana până la data 30.06.2017
5. Cariera Roşiuţa până la data 31.12.2017
25
Măsuri de ordin legislativ care condiţionează realizarea programului propus:
1. Aplicarea Legii 255/2010 conform graficului prezentat pentru carierele Jilţ Sud, Rosia de Jiu,
Pinoasa, Tismana si Roșiuţa;2. Modificarea OUG 107/2002 privind tariful apei pentru care solicitam plata consumului.
3. Modificarea Ordinului ANRE 89/2015 privind TG – eliminarea tarifului de 3,48lei/MWh
4. Modificarea HG 495/2014 privind exceptarea unor categorii de consumatori finali la plata
certificatelor verzi pentru energia consumata de activitatea miniera
5. Completarea Legii 85/2003 cu privire la:
a. extinderea perimetrelor miniere;
b. refacerea mediului;
c. conservarea şi închiderea obiectivelor miniere istorice;
26
Grup de lucru:
Laurenţiu Ion CIOBOTARICA * Director General Complexul Energetic Oltenia SA
Daniel ANTONIE * Director Divizia Miniera
Constantin BĂLĂŞOIU * Specialist energie
Ionel ILIE * Specialist energie
Ion PETRONIU * Specialist dezvoltare
Radu Cristian POP * Specialist analize economice
Dumitru UNGUREANU * Specialist minier
Ion PARASCHIVU * Specialist utilaje miniere
Radu GUGU * Specialist utilaje miniere
Adrian PETRESCU * Specialist dezvoltare
Daniel OLARU * Specialist analize economice
Georgeta POCIOVĂLISTEANU * Specialist bugete
Constanţa STOIA * Specialist analize economice
Gabriela Liliana POPESCU * Specialist resurse umane
Dorina JIANU * Specialist legislaţie
Oprea-Vasile SCORTARIU * Specialist minerit si geologie
Ştefan Viorel POPESCU * Specialist proiectare minieră
Dumitru PARVULESCU * reprezentant sindical
Gheorghe Adrian MARCIUC * reprezentant sindical
27
ANEXA 3
28
ANEXA 4Evoluţia consumului specific de combustibil
29
ANEXA 5
30
ANEXA 5.1.
31
ANEXA 7.3.
În perioada 2016-2030 încetează activitatea de exploatare în perimetrele Husnicioara, Lupoaia, Rovinari Est, Gârla, Peşteana Nord. Ponderea totală a lucrărilorde închidere din totalul lucrărilor de investiţii pentru perioada 2016-2030 este de 2%.
32
ANEXA 9
33
ANEXA 10