zzz 1 „primarul rãscoalãrãscoalã rãscoalã la rovinari · 2018-09-11 · vinari ºi de la...

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 66. 66. 66. 66. 661 1 1 1 1 1 1 1 1 12 - 12 - 12 - 12 - 12 - 18 sep8 sep8 sep8 sep8 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

ManagerManagerManagerManagerManagerul CE Oltul CE Oltul CE Oltul CE Oltul CE Oltenia şi-a maienia şi-a maienia şi-a maienia şi-a maienia şi-a maipus câtpus câtpus câtpus câtpus câteeeeevvvvva mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în cap

Detaliiîn pag.4

ŞtŞtŞtŞtŞtefefefefefan San San San San Stttttoica:oica:oica:oica:oica:

Modul controversat în care Sorinel Boza, managerprivat, conduce destinele Complexului EnergeticOltenia naºte noi valuri de proteste în judeþulGorj. A venit rândul Rovinariului sã se rãzvrãteas-cã, locuitorii micuþului oraº gorjean fiind nemulþu-miþi de decizia arbitrarã a conducerii complexuluide a redeschide un vechi depozit de cãrbune aflatla câteva sute de metri de localitate. Primarullocalitãþii, Robert Dorian Filip (foto), un adevãratapãrãtor al intereselor cetãþenilor care l-au votat,poartã în ultimele sãptãmâni un rãzboi în toatãregula cu conducerea CEO, în speranþa de a odetermina sã renunþe la bizara decizie.

Detalii în pag.

2-3

„PrimarulpesedistGenoiuignorã eleviipentru cãaceºtianu voteazã!“

















Rãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla Rovinari

Încã o donaþiepentru Muzeul

Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc

































15Amãnunte

în pagina

Handbal de top:SCM RâmnicuVâlcea se dueleazãcu SCM Craiova

















9Amãnunte

în pagina

12 - 18 septembrie 2018 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

D eputatul PNL IonuþStroe s-a aflat în vizitãla Washington în pe-

rioada 6-7 septembrie 2018. In-vitaþia a fost lansatã de cãtre In-stitutul Republican Internaþio-nal (IRI), fundaþia politicã afi-liatã Partidului Republican dinStatele Unite ale Americii.„Lead 21“ este proiectul cel maiimportant al fundaþiei republi-cane, în cadrul sãu fiind selec-taþi cei mai promiþãtori tineri li-deri politici din Europa pentrua deveni vârfurile de lance aleluptei pentru democraþie ºi pro-motori ai bunelor relaþii întreSUA ºi Uniunea Europeanã.Deputatul craiovean Ionuþ Stroeeste unul dintre cei doi parla-mentari români aleºi de cãtrerepublicanii americani pentru aface parte din acest proiect.

Conform declaraþiilor parla-mentarului craiovean, contactatde redactorul www.indiscret.ro,întâlnirile de la Washington auvizat douã mari teme: evoluþiapoliticã din Statele Unite ºi vii-torul democraþiei, în prima par-te a întâlnirii, ºi starea relaþiilortransatlantice. La discuþiile pur-tate în clãdirea Congresului

Modul controversat în care Sorinel Boza, manager privat, conducedestinele Complexului Energetic Oltenia naºte noi valuri de proteste înjudeþul Gorj. A venit rândul Rovinariului sã se rãzvrãteascã, locuitoriimicuþului oraº gorjean fiind nemulþumiþi de decizia arbitrarã a condu-cerii complexului de a redeschide un vechi depozit de cãrbune aflat lacâteva sute de metri de localitate. Primarul localitãþii, Robert DorianFilip, un adevãrat apãrãtor al intereselor cetãþenilor care l-au votat,poartã în ultimele sãptãmâni un rãzboi în toatã regula cu conducereaCEO, în speranþa de a o determina sã renunþe la bizara decizie. Pânãacum nu a avut succes, însã, având în vedere numeroasele neclaritãþiºi detalii nebuloase ale proiectului, nu este exclus ca, de aceastã datã,buturuga micã, a se citi Filip, sã rãstoarne carul mare, evident CEOltenia. În cele ce urmeazã, vã prezentãm douã comunicate de presãale celor douã tabere, cu menþiunea cã în numãrul viitor vom reveni cunoi detalii în ceea ce priveºte acest conflict. (C. Pretorian)

Comunicat CE Oltenia„Amenajarea noului depo-

zit de cãrbune de la EMCRoºia care va rãspunde tutu-ror cerinþelor de mediu esteuna dintre investiþiile priori-tare de mediu derulate de CEOltenia în prezent, care va fifinalizatã la începutul anuluiviitor ºi pentru care au fostparcurºi toþi paºii legali ne-cesari.

Executarea lucrãrilor a fostîngreunatã de anumiþi factoriexterni:

- renunþarea la amplasa-mentul stabilit iniþial din ca-uza blocajelor intervenite înnegocierile purtate cu pro-prietarii de terenuri pe careurma sã se realizeze noul de-pozit de cãrbune ºi repoziþi-onarea acestuia pe un alt te-ren;

- întârzierile cauzate de de-rularea procedurilor de achi-ziþie a lucrãrilor ºi echipa-mentelor necesare.

Conducerea companiei adispus o analizã detaliatã pe-riodicã încã de acum un an aacestor cauze, pentru stabili-rea tuturor mãsurilor necesa-re reducerii maxim posibilea perioadei de execuþie.

Redeschiderea pentru operioada determinatã a ve-chiului depozit reprezintã onecesitate din motive care þinde siguranþa energeticã naþi-onalã – obiectiv primordialcare ar trebui sã fie conºtien-tizat de orice factor politic,inclusiv din administraþiapublicã localã. Depozitul tre-buie sã asigure stocul de cãr-bune necesar funcþionarii SERovinari cu 3 grupuri ener-getice în perioada de iarnã.

Folosirea temporarã a ve-chiului depozit nu poate firealizatã prin dispoziþii aleconducerii CE Oltenia, cinumai prin decizii guverna-mentale, acestea având labazã siguranþa sistemuluienergetic naþional conformestimãrilor DispeceratuluiEnergetic Naþional pentruacest sfârºit de an.

Pentru perioada utilizãrii de-pozitului vechi, CE Oltenia aadoptat mãsuri de protecþie afactorilor de mediu, respectivmontare de panouri fonoabsor-bante cu o înãlþime de peste 4m, pe o lungime de cca 900 m,precum ºi carcasãri ale puncte-lor de deversare ºi înlocuirea ro-lelor uzate, influenþa asupramediului înconjurãtor urmând afi monitorizatã permanent. Deasemenea, douã maºini cu apãvor asigura umectarea cãrbune-lui pe perioada depunerii în de-pozit.

Pentru evitarea problemelorde zgomot, s-a dispus scoatereadin circuitul de depozitare aconcasorului ºi, în plus, vor fimontate perdele de apã în zonabuncãrelor de preluare.

Precizãm cã funcþionarea de-pozitului vechi de cãrbune de laEMC Roºia, în perioada detoamnã - iarnã a anului trecut, afost monitorizatã de Garda deMediu ºi, conform notelor deconstatare încheiate, nu au fostdepãºite limitele de praf impu-se de legislaþia în vigoare.

Reamintim cã 80% din popu-laþia oraºului Rovinari depinde,direct sau indirect, de locurilede muncã ale salariaþilor CEOltenia din Bazinul Minier Ro-vinari ºi de la Termocentrala

Rovinari. De asemenea, sumaplãtitã de CE Oltenia pentru ta-xele ºi impozitele locale cores-punzãtoare activitãþilor desfãºu-rate în zona Rovinari reprezin-tã peste 70% din veniturile cu-rente ale acestui oraº.

În condiþiile în care CE Olte-nia este pilonul principal în sus-þinerea comunitãþii oraºului Ro-vinari, este de neînþeles poziþiaconducãtorului administrativ alacestei comunitãþi de a iniþiaproteste împotriva acþiunilor CEOltenia care respectã hotãrâri-le de guvern emise în scopulmenþinerii siguranþei energeticenaþionale.

Conducerea CE Oltenia îºimanifestã toatã disponibilitateapentru dialog cu administraþiapublicã a oraºului Rovinari, si-milar cu toate comunitãþile lo-cale din zonele unde îºi desfã-ºoarã activitatea, în scopul cla-rificãrii tuturor aspectelor lega-te de necesitãþile companiei, darºi de cele ale comunitãþii dinzonã, deopotrivã.

CE Oltenia a fost ºi este inte-resat de sãnãtatea locuitorilor dinzonele sale de activitate, acestafiind ºi motivul pentru care a fostluatã decizia de mutare a depo-zitului de la EMC Roºia pe unamplasament îndepãrtat de zo-nele locuite ale oraºului.”

Sorinel Boza, manager CE Oltenia

DeputDeputDeputDeputDeputatul liberatul liberatul liberatul liberatul liberal cral cral cral cral craioaioaioaioaiovvvvveaneaneaneaneana para para para para participat la Wticipat la Wticipat la Wticipat la Wticipat la Washingtashingtashingtashingtashingtonononononîn cadrîn cadrîn cadrîn cadrîn cadrul prul prul prul prul proiectului oiectului oiectului oiectului oiectului „„„„„Lead 2Lead 2Lead 2Lead 2Lead 21”1”1”1”1”

American au luat parte experþide la National Endowment forDemocracy, profesori de poli-tologie, precum celebrul Fran-cis Fukuyama, dar ºi profesio-niºti ai campaniilor electoralede peste Ocean.

Ionuþ Stroe susþine cã inter-locutorii americani s-au decla-rat „preocupaþi“ de creºtereaatitudinilor antidemocratice înEuropa Centralã ºi de Est, ºi înspecial de atacurile la adresajustiþiei, dar ºi-au arãtat satis-facþia pentru nivelul foarte bunal relaþiilor militare dintre þaranoastrã ºi Statele Unite. Depu-tatul Stroe a concluzionat:„Discuþiile din capitala SUA aupus degetul pe ranã într-o pro-blemã care mã preocupã ºi pemine - felul cum manipulareaºi campaniile de ºtiri false potperverti întreg procesul politic,chiar ºi în societãþi cu lungãtradiþie democraticã. Luptapentru democraþie poate pãreao chestiune naivã, dar nu e înniciun caz aºa: istoria tragicã aEuropei în secolul XX ar tre-bui sã ne dea cea mai puterni-cã motivaþie sã luptãm pentruce am dobândit!”

Stroe, invitat derepublicani sãdiscute despre

viitorul relaþiilortransatlantice

12 - 18 septembrie 2018www.indiscret.ro

3SPECIAL

„Am luat act de comunicatulde presã mincinos, emis de con-ducerea Complexului EnergeticOltenia cu câteva ore înainteademarãrii protestului locuitori-lor din Rovinari faþã de deciziaabuzivã de redeschidere a ve-chiului depozit de cãrbune lân-gã blocurile din oraº. Minciu-nile pe care conducerea CEOcontinuã sã le vehiculeze echi-valeazã cu refuzul de a dovedi,fie ºi în ceasul al doisprezece-lea, o minimã responsabilitatefaþã de sãnãtatea ºi vieþile mii-lor de rovinãreni.

În continuare, punctez o par-te dintre minciunile ºi aberaþii-le din comunicatul oficial emisde conducerea CEO:

1. Sorinel Boza, preºedinteleDirectoratului, minte cã deciziaredeschiderii depozitului în ve-chea locaþie a fost luatã de Gu-vern, ºi nu de ºefii CEO, în con-diþiile în care Boza este cel carea solicitat în scris, expres, sã fiefolosit în continuare vechiuldepozit.

2. Sorinel Boza minte cã Ter-mocentrala Rovinari nu poatefuncþiona cu trei grupuri, fãrãrealizarea de stoc de cãrbune învechiul depozit.

3. Sorinel Boza minte cã Gar-da de Mediu a emis documenteoficiale conform cãrora anul tre-cut vechiul depozit de cãrbunenu a depãºit limitele de praf im-puse de legislaþia în vigoare.

4. Sorinel Boza minte cã amonitorizat permanent lucrãri-le de construire a noului depo-zit, în condiþiile în care acesteaînregistreazã deja o întârziere decâþiva ani, fiind depãºite toatetermenele de finalizare angaja-te public de conducerea CEO.

5. Sorinel Boza minte cã estepreocupat de finalizarea în celmai scurt timp posibil a nouluidepozit, în condiþiile în careniciunul dintre angajaþii CEOimplicaþi în contractarea ºi mo-nitorizarea lucrãrilor n-a primitniciun fel de sancþiune.

6. Sorinel Boza considerã cãsalariaþii CEO care locuiesc în

Comunicat Robert Dorian Filip, primar RovinariRovinari sunt datori sã îndurepoluarea generatã de vechiuldepozit de cãrbune, tocmai pen-tru cã sunt salariaþi CEO. Sori-nel Boza pare sã nu ºtie cã pen-tru orice companie resursa uma-nã este cea mai importantã ºi cãea trebuie, înainte de toate, res-pectatã ºi nicidecum pusã înpericol“.

Pentru restabilirea adevãruluiºi corecta informare a cetãþeni-lor din Rovinari, în primul rând,solicit conducerii CEO sã facã,în cel mai scurt timp, urmãtoa-rele clarificãri:

1. Care este costul estimat ini-þial pentru construirea nouluidepozit de cãrbune, cât s-a chel-tuit, în realitate, pânã în prezent,

ºi care vor fi costurile totale.2. Care este raportul cost – be-

neficiu, din moment ce, din da-tele publice existente, pânã înprezent s-au cheltuit peste 500de miliarde lei vechi cu con-struirea noului depozit, în con-diþiile în care e departe de a fifinalizat?

3. De ce nu s-a decis folosi-rea depozitului de la Pinoasa?Cumva pentru cã a fost necesa-rã inventarea de lucrãri de sutede miliarde de lei vechi, pentrufirmele de casã ale conduceriiCEO?

4. Care sunt termenele succe-sive de finalizare a noului de-pozit de cãrbune, angajate princontractele încheiate pânã înprezent?

5. Care au fost sancþiunileaplicate angajaþilor CEO impli-caþi în contractarea ºi monitori-zarea lucrãrilor de construire anoului depozit de cãrbune, încondiþiile în care acesta trebuiafinalizat de câþiva ani?

6. De ce nu sunt fãcute publi-ce toate contractele încheiate deCEO pentru realizarea nouluidepozit, inclusiv ultimul, în va-loare de 165 miliarde lei vechi,încheiat cu SC GRIMEX SRL?

7. De ce nu sunt fãcute publi-ce acordurile de redeschidere avechiului depozit de cãrbune,emise de instituþiile statului carese ocupã de protecþia mediuluiînconjurãtor? Cumva pentru cãnu existã astfel de acorduri?

8. De ce conducerea CEO a

preferat sã vândã pe tot par-cursul anului cantitãþi uriaºede cãrbune unor firme priva-te, în loc sã constituie dintimp stocurile de cãrbunenecesare pentru iarna viitoa-re?

Având în vedere cã toatãconducerea CEO dovedeºteo crasã lipsã de responsabi-litate ºi prin ultimul comuni-cat de presã emis, protestulanunþat pentru astãzi, cu în-cepere de la ora 16.00, îºiurmeazã cursul firesc ºi estedoar primul dintr-un lung ºirde proteste. Am convingereacã, mai devreme sau mai târ-ziu, ºefii CEO vor învãþa sã-i respecte cu adevãrat pe lo-cuitorii oraºului Rovinari.”

Robert Dorian Filip, primarul oraºului Rovinari

ManagerManagerManagerManagerManagerul CE Oltul CE Oltul CE Oltul CE Oltul CE Oltenia şi-a mai pus câtenia şi-a mai pus câtenia şi-a mai pus câtenia şi-a mai pus câtenia şi-a mai pus câteeeeevvvvva mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în capa mii de gorjeni în cap

Rãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla RovinariRãscoalãla Rovinari


4POLITICÃ

Publ

icita

te

Deputatul liberal vâl-cean Cristian Buicanîi solicitã ministrului

finanþelor publice, într-o in-terpelare, explicaþii pe temainformaþiei din mass-mediaconform cãreia rezerva valu-tarã aflatã la dispoziþia Tre-zoreriei Statului a scãzut lafinele lunii iunie 2018 cuaproape 2 miliarde de euro.Aceasta, în pofida recoman-dãrilor Uniunii Europene catoate statele membre sã con-stituie o rezervã financiarãvalutarã la dispoziþia Trezo-reriei Statului, în valoareechivalentã cu necesarul brutde finanþare al statului res-pectiv pentru patru luni dezile. Aceastã rezervã valuta-rã reprezintã o plasã de si-guranþã pentru momente încare finanþarea se gãseºtemai greu sau este foartescumpã ºi este o garanþie aputerii de negociere pe carestatul respectiv o are în faþaorganismelor financiare la

care apeleazã pentru împru-muturi, în vederea acopeririinecesarului de finanþare. Bui-can considerã cã, bãgândmâna în aceastã rezervã, Gu-vernul PSD „cheltuie baniide zile negre ale României”.

„Niciun guvernnu s-a atinsde aceºti bani,care reprezintãplasade siguranþãa României”

„Este pentru prima datã dela crizã ºi pânã în prezentcând rezerva financiarã valu-tarã la dispoziþia TrezorerieiStatului scade aºa de mult.Niciun guvern, nici Boc, niciUngureanu, nici Ponta, niciCioloº nu s-au atins de aceºtibani, care reprezintã plasa desiguranþã a României îneventualitatea unei noi crizefinanciare. Ca sã înþeleagãtoatã lumea, aceºti bani re-prezintã cheltuielile statului

pentru patru luni, de la sala-rii ºi pensii ºi pânã la dobânziºi alte cheltuieli, în cazul încare mâine vine o nouã cri-zã. Tocmai ideea unui astfelde instrument financiar esteaceea de a nu te atinge deaceºti bani decât în momentefoarte grele. Singura explica-þie logicã pentru care au chel-tuit o treime din acest «buf-fer» este pentru cã dobânzilela care statul se împrumutã aucrescut foarte mult în acestan, dupã toate prostiile adop-tate de cei de la PSD anul tre-cut. Cheltuirea acestor fon-duri puse deoparte pentru zilenegre nu numai cã reprezin-tã un semnal prost dat orga-nismelor financiare de la carestatul se împrumuta, dar esteºi un semnal foarte clar cã ceide la PSD-ALDE au ajuns lafundul sacului. Sunt incon-ºtienþi ºi lasã aceastã þarã fãrãniciun fel de protecþie în ca-zul unei noi crize”, a decla-rat preºedintele PNL Vâlcea,deputatul Cristian Buican.

Deputatul Buican: „PSDcheltuie banii de zilenegre ale României”


















5POLITICÃ

Decizia bizarã a PrimãrieiCraiova de a transformasediul unei ºcoli în arhivãpentru instituþie ºi Judecãto-ria Craiova, în condiþiile încare trei unitãþi ºcolare audepus cerere pentru obþine-rea unui spaþiu adecvat defuncþionare, este asprucriticatã de conducereafilialei Dolj a PartiduluiNaþional Liberal. Într-oconferinþã de presã susþinu-tã la sfârºitul sãptãmâniitrecute, preºedintele PNLDolj, ªtefan Stoica, a califi-cat drept „bizarã ºi inoportu-nã“ acþiunea primaruluiMihail Genoiu ºi a subordo-naþilor sãi.

de Cosmin Pretorian

„În mod normal, luna septembrie artrebui sã fie o lunã a bucuriei pentru cãeste luna începerii anului ºcolari pen-tru copii. Din pãcate, cu toþii suntemdezamãgiþi! O sã fie o zi tristã ºi un antrist pentru foarte mulþi elevi craioveni.Aceastã dezamãgire este aceeaºi ca defiecare datã. Dupã cum bine ºtiþi, bazatehnico-materialã a tot ceea ce înseam-nã ºcoli, licee ºi colegii naþionale cra-iovene este precarã. Clãdirile în care sedesfãºoarã procesul educativ sunt insa-lubre, sunt foarte multe ºcoli fãrã avizesanitare. Am avut o problemã în aceas-tã varã, cu Liceul «Voltaire» care nuavea sediu, iar domnul Genoiu ºi admi-nistraþia pesedistã au ales sã o tratezeîn forþã, cu Poliþia Localã. A avut ºi oexprimare nefericitã, cum cã s-ar fi tre-zit în braþe cu un liceu, un liceu acredi-tat ºi aflat în reþeaua ºcolarã a Româ-

ŞtŞtŞtŞtŞtefefefefefan San San San San Stttttoica, proica, proica, proica, proica, preşedinteşedinteşedinteşedinteşedinte PNL Dole PNL Dole PNL Dole PNL Dole PNL Dolj,j ,j ,j ,j ,a găsit ea găsit ea găsit ea găsit ea găsit explicaţia pentrxplicaţia pentrxplicaţia pentrxplicaţia pentrxplicaţia pentru dezasu dezasu dezasu dezasu dezastrtrtrtrtrulululululînînînînînvăţământului crvăţământului crvăţământului crvăţământului crvăţământului craioaioaioaioaiovvvvveaneaneaneanean

niei. Ca sã le rezolve problema locati-vã, primarul a preferat sã evacueze cuforþa cadrele didactice ºi elevii din Li-ceul «Odobleja». A preferat sã nu alea-gã calea dialogului ºi sã încerce sã re-zolve elegant ºi bine pentru toatã lumeaaceastã problemã gravã, ci sã creeze unscandal ºi o stare de incertitudine pen-tru elevii ºi profesorii de la «Voltaire»care erau îndreptãþiþi sã aibã un spaþiuadecvat în care sã funcþioneze. În totacest timp, în spaþiul ªcolii 35 din Ro-vine este o arhivã ilegalã, care funcþio-neazã fãrã a avea avizele de la Ministe-rul Educaþiei Naþionale ºi de la Arhive-le Statului. Mai mult, într-una dintreultimele ºedinþe de consiliu local, s-aualocat bani pentru realizarea unui stu-diu de fezabilitate pentru a se face aco-lo o arhivã, în condiþiile în care aceastãarhivã funcþioneazã deja de ani buni înaceastã ºcoalã“, a declarat, în deschi-derea conferinþei de presã, liderul libe-ral ªtefan Stoica.

Contactat telefonic, preºedintele PNLDolj a subliniat faptul cã problema edu-caþiei în Craiova este una gravã din maimulte puncte de vedere, însã „adminis-traþia pesedistã nu îi bagã în seamã pen-tru cã elevii nu voteazã. Este clar cã,pentru actuala administraþie localã, în-vãþãmântul nu reprezintã o prioritate.Domnul primar dovedeºte o grãmadã decarenþe administrative ºi, din pãcate, paresã nu înþeleagã care este rolul sãu ºi dece l-au ales oamenii. În zilele care ur-meazã, consilierii locali PNL vor solici-ta primarului Genoiu o evaluare foarteclarã a investiþiilor necesare pentru aaduce învãþãmântul craiovean mãcar lalimita decenþei. Totodatã, nu numai cãvom întreba ºi vom trage de mânecã ad-ministraþia, dar vom veni ºi cu soluþiiviabile, cu propuneri de hotãrâri de con-siliu care sã readucã normalitatea în bãn-cile ºcolii craiovene“.

„Primarul pesedistGenoiu ignorã elevii

pentru cã aceºtianu voteazã!”

































Deputatul Eugen Neaþã,mesaj cãtre elevi: „Fiþi buni

ºi înþelegãtoricu cei din jurul vostru”

Vasile Cocoº, deputat PSD de Vâl-cea, le ureazã elevilor, cadrelordidactice ºi pãrinþilor succes în

noul an ºcolar ºi aminteºte câteva dintrepromisiunile pe care le considerã onora-te de actuala putere.

„Ne-am respectat promisiunea faþã depersonalul din învãþãmânt, aceea a creº-terii salariilor. Astfel, au crescut venitu-rile pentru cei 53.000 de salariaþi din în-vãþãmânt, personal nedidactic, iar la 1martie 2018 s-au mãrit salariile pentrutot personalul didactic din învãþãmântulpreuniversitar ºi universitar. În urmã cucâteva luni, au fost îndreptate ºi ultime-le inechitãþi pentru angajaþii care asigu-rã managementul sistemului educaþionalla nivel local. De asemenea, a fost ma-joratã finanþarea cheltuielilor anualepentru pregãtirea elevilor”, a declaratdeputatul Cocoº. Conform acestuia, „în-cepând cu acest an ºcolar, a fost majoratºi cuantumul bursei «Bani de liceu» dela 180 lei/lunã la 250 lei/lunã ºi a cres-cut valoarea plafonului maxim de acor-dare a bursei de la 150 de lei la 500 delei pe membru de familie”.

Deputatul Vasile Cocoº:”Am îndreptat multe inechitãþi

din sistemul de învãþãmânt”

Deputatul Vasile Cocoº a participat ladeschiderea noului an ºcolar la Liceul„Constantin Brâncoveanu”, din Horezu,cea mai mare unitate ºcolarã din Olte-nia. Prin intermediul sãu, cei mai bunielevi ai acestui liceu au vizitat Parlamen-tul României.

Deputatul PSD de Vâlcea, EugenNeaþã, a participat la festivita-tea de deschidere a noului an

ºolar în Popeºti, comuna sa natalã.Acesta a fost un bun prilej pentru a re-memora primii ani de ºcoalã, dar ºi pen-tru a le adresa un mesaj elevilor, iar ca-drelor didactice, mulþumirile sale: „Des-chiderea noului an ºcolar este un prilejde bucurie ºi emoþie pentru elevi, pã-rinþi, dascãli ºi pentru noi, cei care neaducem aminte cu nostalgie de momen-tele în care aºteptam cu nerãbdare în-ceperea ºcolii.

Cu mari emoþii am participat în comu-

na Popeºti la deschiderea anului ºcolar.Dragi elevi, pentru a putea sã vã înde-

pliniþi visele ºi þintele propuse trebuie sãvã respectaþi profesorii, sã învãþaþi, sãîntrebaþi atunci când nu ºtiþi ºi, cel maiimportant, sã fiþi buni ºi înþelegãtori cucei din jurul vostru.

Dascãlilor le urez succes în pregãtireageneraþiei de mâine.

Le mulþumesc celor care mi-au fostprofesori pentru cã m-au educat, m-auînvãþat sã fiu om bun ºi m-au îndrumatîn viaþã!

Doresc tuturor succes în noul an ºco-lar ºi multe realizãri!”

de Virgil Dumitrescu

ciclete. Nu doar la umbra co-pacilor, ci peste tot unde e loc,încât tramvaiele ºi autobuzelecirculã mai mult goale, cu ex-cepþia zilelor când joacã Fey-enoord sau Ajax. Pânã sã se fa-miliarizeze cu neerlandeza,care li se pare inaccesibilã, ainoºtri se descurcã, atât cât suntîn stare ºi li se iveºte ocazia,cu engleza. Angajãrile, cu ora,cu ziua, cu contract în regulã,privesc salahoria, lucrul în fa-bricã, pe câmp, în restaurante,transporturi etc. La Amster-dam, pe strãduþe înguste, cuneoane în roºu, îþi face cuochiul din spatele geamuluicâte un exemplar femininaproape nud. Banii se storc ºidin piatrã seacã, mai pregnantdin fiece formã de exprimarea culturii ºi civilizaþiei neaoºe.La Muzeul „Van Gogh”, dinAmsterdam, nu doar cei 18euro cât costã biletul de intra-re contribuie la fortificarea sta-tului, ci ºi orice suvenir cu va-rii reproduceri compoziþiona-le: creioane, farfurioare, ceºti,cravate, insigne, mãnuºi debucãtãrie. Rudele, atât cele dinBelgia, cât ºi cele din Olanda,au întreprins orice pentru a neduce în Luxemburg sau laMarea Nordului, la Maastrichtsau la Bruxelles. A pomeni deºosele asfaltate pânã în lizierapãdurii ºi de autostrãzi circu-late intens, prin urmare de ca-litate, înseamnã a te risipi.Aproape cã orice comparaþieîntre Vest ºi Est ne pune în în-curcãturã. Ce ne salveazã e cãla noi în Occident a devenitdeja un reper cvasi-familiar ºicvasi-familial.

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

La noi în Occident

O raitã în pragul toam-nei pe la rude din Bel-gia ºi Olanda nu m-a

putut rupe de România. Sãtulpânã peste cap de realitãþile eicontorsionate, îmi propusesemsã mã detaºez ºi uite cã nu mi-a ieºit. Plimbându-ne de laNothomb la Bastogne, Namurºi aºa mai departe, am consta-tat cã pitorescul cenuºiu sur-prins de Sven Hassel în „Bã-tãlia din Ardeni” contrasteazãcu intimitatea familiei condu-se de o veritabilã doamnã defier: „În cei 13 ani, am realizataici cât n-am realizat în Româ-nia timp de 24 de ani”. Expli-caþiile au curs când nostalgic,fiindcã rãdãcinile nu se uitã,când neîndurãtor, fiindcã nupuþine ºi nu uºoare au fost ob-stacolele. Toþi ai casei au mun-cit pe brânci ºi au agonisit.„Doamna de fier” ne povesteº-te cum a lãcrimat la primii 80de euro. Soþul, constructor ver-sat încã la plecarea din þarã,cum a zidit ºi tencuit, cum azugrãvit zeci de faþade, cum aridicat din temelii casa în carene aflãm – spaþioasã, primitoa-re. Nu mi-a fost dificil sã-i des-cos ca între noi în privinþamotivelor care i-au urnit ladrum ºi acestea, într-o formãsau alta, se regãsesc în multealte cazuri: înjosirea condiþieiumane, inegalitatea de ºanse,abuzurile, birocraþia, drumuri-le care nu duceau nicãieri. Saucare, spre nenorocul unui po-por în derivã, nu puteau ducedecât în afarã. Nici la Rotter-dam sau la Amsterdam baniinu cresc în copaci, la umbracãrora însã cresc pâlcuri de bi-

În buna sa tradiþie, Consi-liul Judeþean Dolj a reuºit,în calitate de lider de pro-

iect, sã finalizeze încã un pro-iect transfrontalier pe fondurieuropene, dovedind încã o datã,dacã mai era nevoie, cã profe-sionalismul funcþionarilor ºi vi-ziunea conducãtorilor reprezin-tã garanþii suficiente pentru cao autoritate publicã localã sãperformeze la parametri înalþi.

Sãptãmâna trecutã, ConsiliulJudeþean Dolj, împreunã cu In-spectoratul pentru Situaþii deUrgenþa “Oltenia” Dolj ºi Pri-mãria Vratsa - Bulgaria, a fi-nalizat implementarea proiec-tului „Reacþii coordonate ºi efi-ciente ale autoritãþilor în situa-þii de urgenþã în regiunea Dolj-Vratsa”. În cifre, vorbim despre5.935.643,42 euro, dintre carevaloarea totalã a activitãþilorimplementate de partenerulleader - Consiliul JudeþeanDolj – 2.924.182,88 euro,58.512,90 euro fiind contribu-þia proprie. Proiectul ºi-a pro-pus consolidarea sistemului degestionare a riscurilor comune,prin furnizarea serviciilor deintervenþie performante ºi a

echipamentelor de salvare uti-lizate în cazul dezastrelor ºi aaltor calamitãþi naturale, iarobiectivul principal a fost îm-bunãtãþirea managementuluicomun al riscului în zona Dolj-Vratsa.

Prin intermediul acestui pro-iect, partea românã a rãspuns deconstrucþia ºi dotarea Unitãþii deintervenþie în situaþii de urgen-þã în zona transfrontalierã înCraiova, în proximitatea Aero-portului Internaþional Craiova,unitate ce va funcþiona ca ungrup pentru prevenþie ºi inter-venþie, conectat cu Centrul decoordonare ºi conducere a in-tervenþiei în caz de dezastre înregiunea transfrontalierã, ºi vaavea o contribuþie importantã lacreºterea calitãþii în manage-mentul comun al riscului în re-giunea Dolj – Vratsa, în situaiide dezastre majore, în specialcele legate de transportul ºi in-frastructura aerianã.

Din sumele alocate au fostachiziþionate o autospecialãpentru stingerea incendiilor de12.000 l, o altã autospecialãpentru stingerea incendiilor de6.000 l, o autospecialã cu ca-

pacitate sporitã, echipatã cudispozitiv de descarcerare ºiprim ajutor de 4.500 l, un ve-hicul pentru descarcerare, oambulanþã tip C ºi una tip B,un sistem performant de încãr-care cu spumã a bazinelor fo-losite în operaþiuni de stingerea incendiilor.

Partea bulgarã a construit ºi adotat punctul transfrontalierpentru îmbunãtãþirea capacitã-þii de intervenþie în situaþii deurgenþã ºi dezastre în Vratsa ºia achiziþionat o serie de echipa-mente de urgenþã de înaltã per-formanþã: un vehicul pentrudescarcerare ºi salvare în cazuride accidente rutiere, un vehicultehnic de salvare, o ambarcaþi-une folositã în cazuri de inun-daþii, o autofrezã dotatã cu plugºi dispozitiv de împrãºtiere ma-teriale antiderapante, un sistemmultifuncþional ECG, defibrila-tor ºi de monitorizare a pacien-tului cu transmitere de date întimp real, o ambulanþã echipatãcu incubator pentru pacienþiinou-nãscuþi, un vehicul specia-lizat pentru transportul sânge-lui ºi/sau a organelor folositepentru transplant.

Proiectul transfrontalierpentru situaþii de

urgenþã al ConsiliuluiJudeþean Dolj, încheiat

cu succes


7ADMINISTRAÞIE

La începutul unui nou an ºcolar, pri-marul Mihail Genoiu i-a provocatpe copii, dar ºi pe dascãli, sã re-

descopere strãlucirea de acum 100 de ania unor cuvinte-reper precum spirit, cul-turã, unitate, conºtiinþã de sine ºi cum potacestea sã reverbereze în sufletul genera-þiei de acum, generaþia iPod.

Prezent la manifestãrile de deschiderea anului ºcolar de la Colegiul Militar„Tudor Vladimirescu”, primarul muni-cipiului Craiova a felicitat elevii ºi ca-drele didactice pentru rezultatele excep-þionale obþinute de aceºtia în scurta pe-rioadã de la reînfiinþarea colegiului dinCraiova. „Mândria noastrã de a avea înmunicipiul nostru un colegiu militar estecu atât mai mare cu cât istoria unitãþiidumneavoastrã are o vechime de peste130 de ani, când regele Carol I a inau-gurat aici, în Cetatea Bãniei, prima ºcoalãa fiilor de militari. Considerat un labo-rator care preface minereurile sufleteºtiale elevului în metale de preþ cu carenaþiunea îºi clãdeºte valoarea ei istoricã,liceul militar din Craiova ºi-a clãdit, de-a lungul timpului, un înalt nivel acade-mic. Iar mediile mari obþinute de eleviidumneavoastrã în aceºti doi ani, dar ºiexemplul absolventului care a fost ad-mis la o Academie navalã din StateleUnite ale Americii, sunt suficiente moti-ve de a ºti cã aici se pune accent pe ex-celenþã în educaþie.

Vreau sã vã felicit în numele meu ºi alinstituþiei pe care o reprezint pentru re-zultatele excepþionale de anul acesta ºi sãvã reamintesc cã sunteþi viitoarea gene-raþie de elitã a oraºului Craiova ºi nu nu-mai”, le-a transmis primarul Mihail Ge-noiu elevilor de la Colegiul Militar „Tu-dor Vladimirescu”, în prezenþa generalu-lui-locotenent Adrian Tonea, locþiitorulºefului Statului Major al Apãrãrii.

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarul Mihail Genoiu, la deschiderul Mihail Genoiu, la deschiderul Mihail Genoiu, la deschiderul Mihail Genoiu, la deschiderul Mihail Genoiu, la deschiderea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolar:::::

„Provoc generaþiaiPod sã redescoperemodelul de viaþã allui Nicolae Titulescu”

de Nicuºor Fota

Mai-marii Primãriei Craiova auoptat sã organizeze o procedu-rã proprie, lucru permis de le-

gislaþia la zi în materie de achiziþii pu-blice, mai ales cã suma pusã în joc e multsub pragul stabilit de legiuitor. Ceva maimult de 428.000 de euro, fãrã TVA, suntdispuºi sã investeascã edilii în spectaco-lul de Revelion, al cãrui organizator îlvom afla, probabil, sãptãmânile urmãtoa-re. Procedura de achiziþie publicã a fostlansatã în sistemul electronic sãptãmânatrecutã, societãþile comerciale doritoaresã se înscrie în cursã având la dispoziþiepânã pe 14 septembrie sã depunã oferte-le. Printre condiþiile de participare se nu-mãrã experienþa anterioarã, firmele in-teresate fiind obligate sã producã docu-mente doveditoare privind organizareaîn trecut a unor evenimente comparabi-le ca anvergurã ºi costuri. Funcþionariiprimãriei estimeazã cã la spectacolul deRevelion din Craiova vor participa apro-ximativ 25.000 de persoane, organiza-rea logisticã urmând a fi calibratã dupãacest criteriu. Societatea care îºi va ad-judeca în final contractul municipal vatrebui sã asigure scena pentru eveniment,la parametrii solicitaþi de edilii craioveni,doi artiºti sau douã trupe care sã asigureconcertul de anul nou, un spectacol deartificii pe fond muzical, precum ºi me-diatizarea evenimentului.

Spectacol pirotehnicredus, dar intens

Evenimentul dintre ani se va întinde pedouã ore, începând cu ora 22.30 a seriide 31 decembrie 2018. În privinþa spec-tacolului de artificii, edilii au renunþat laclasicele efecte pirotehnice întinse pe zecide minute, optând pentru un show de mi-nimum 5 minute „de intensitate mare”,dupã cum se aratã în caietul de sarcini.Criteriul de atribuire ales de reprezentan-þii Primãriei Craiova este „cel mai bunraport calitate-preþ”, respectiv o combi-naþie procentualã între costurile înaintatede firmele interesate ºi calibrul artiºtilorcare vor concerta de Revelion. „Factorii

Cu emoþii au ajuns luni, în prima zide ºcoalã, ºi copiii de la Colegiul Naþi-onal „Elena Cuza” din Craiova, care aufost întâmpinaþi de dascãli ºi autoritãþilocale. „Deschiderea anului ºcolar esteunul dintre momentele speciale din via-þa fiecãruia dintre noi. Iar Craiova esteprintre puþinele municipii din þarã carese poate mândri cu mai multe instituþiiprestigioase de învãþãmânt, a cãror exis-tenþã a depãºit demult centenarul. Cumeste ºi Colegiul Naþional «Elena Cuza»,despre care putem spune cã face partedin tezaurul educaþiei româneºti. La în-ceput de nou an ºcolar, vã asigurãm, încontinuare, de susþinerea Primãriei Cra-iova, atât din punct de vedere financiar,cât ºi moral, prin încurajarea creºteriicalitãþii actului educaþional. Din parteainstituþiei pe care o reprezint, existã opreocupare permanentã pentru îmbunã-tãþirea condiþiilor existente ºi pentruoferirea unui climat modern, deschisinovaþiei, preocupare care trebuie sus-þinutã ºi de spiritul gospodãresc ºi grijapentru administrarea colegiului, de cã-tre dumneavoastrã, elevi ºi cadre didac-tice, deopotrivã.

Dragi elevi, dacã învãþaþi, daþi senseforturilor pãrinþilor, dascãlilor voºtri,dar ºi eforturilor noastre. Ne faceþi feri-ciþi, deveniþi voi înºivã Oameni. Veþi fiadmiraþi ºi respectaþi, indiferent unde vãvor purta paºii vieþii”, le-a transmis pri-marul municipiului Craiova, Mihail Ge-noiu, elevilor de la Colegiul Naþional„Elena Cuza”.

de evaluare utilizaþi: Preþul ofertei - 40%,Artiºti/trupe spectacol Revelion - 60%. Vafi desemnatã câºtigãtoare oferta admisi-bilã care întruneºte punctajul cel mai marerezultat din aplicarea sistemului de fac-tori de evaluare precizaþi. În cazul unoroferte care vor prezenta acelaºi punctaj,departajarea se va face în funcþie de preþ- câºtigãtor va fi ofertantul cu preþul celmai mic. În cazul în care ºi preþurile suntegale, pentru ofertele clasate pe primulloc, atunci autoritatea contractantã va so-licita ofertanþilor care au oferit cel mai micpreþ transmiterea de documente care con-þin noi preþuri, caz în care contractul va fiatribuit ofertantului a cãrui nouã propu-nere financiarã are preþul cel mai scãzut”,se aratã în documentaþia de atribuire.

Ultimul top din show-biz-ulromânesc – topul delicitaþie de la Craiova

Dacã în privinþa preþului ofertanþii aulibertate deplinã sub pragul stabilit deedili, nu acelaºi lucru se întâmplã cu cea-laltã componentã a „raportului calitate/preþ”, respectiv artiºtii care vor concertala Craiova, criteriul care asigurã 60 depuncte din cele 100 maximum posibile.Edilii au stabilit o listã cu douã compo-nente „artiºti de categoria A”, care susþinconcertul principal ºi „artiºti de categoriaB” care vor cânta în deschidere. Primacategorie cuprinde numele Carla’sDreams, Smiley, Inna, The Motans, ªte-fan Bãnicã Jr, iar cea de-a doua este for-matã din Adrian Sânã, Antonie, LidiaBuble, Alina Eremia, Holograf, Alexan-dra Uºurelu & Symphonic Pop, Irina Ri-mes, Marius Mihalache Band, cu menþi-unea cã ofertanþii vor trebui sã asigure câteun artist din fiecare categorie pentru caoferta lor sã fie declaratã admisibilã. Po-trivit documentaþiei de atribuire, cel maimare punctaj va fi obþinut de ofertantulcare asigurã un concert Carla’s Dreams,cu oricare dintre artiºtii de „categoria B”în deschidere – 60 de puncte. Clasamen-tul cântãreþilor din show-ul principal con-tinuã cu Inna – 50 de puncte, Smiley – 40de puncte, The Motans – 30 de puncte ºiªtefan Bãnicã Jr. – 20 de puncte.

Edilii au lansat procedura de achiziþie publicã pentru organi-zarea Revelionului din centrul oraºului. Suma e similarã celeide anul trecut, dar noutatea vine din condiþiile puse în caietulde sarcini pentru firmele doritoare sã se ocupe de eveniment.Au dispãrut din schemã tocmai „artiºtii similari”, funcþionariimunicipalitãþii întocmind o listã strictã de artiºti acceptaþi înofertele pentru show-ul de sfârºit de an.

Primãria Craiovaîncepe pregãtirilede Revelion

















MunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea puneea puneea puneea puneea punela bătla bătla bătla bătla bătaie apraie apraie apraie apraie aproooooximativximativximativximativximativ1111100.000 de eur00.000 de eur00.000 de eur00.000 de eur00.000 de euro pentro pentro pentro pentro pentruuuuussssspectpectpectpectpectacolul de sfârşitacolul de sfârşitacolul de sfârşitacolul de sfârşitacolul de sfârşitde an din Băniede an din Băniede an din Băniede an din Băniede an din Bănie


















P e 15 septembrie vaavea loc cea de-a 6-aacþiune a Zilei Curãþe-

niei Naþionale din iniþiativa ºiîn coordonarea Let‘s do it Ro-mania! – organizaþie neguver-namentalã care, în parteneriatcu Ministerul Mediului, Minis-terul Apelor ºi Pãdurilor ºi Mi-nisterul Educaþiei Naþionale,dar ºi cu o serie de ong-uri re-prezentative, reuºeºte sã mo-bilizeze mii de voluntari pen-tru strângerea a mii de tonedeºeuri în vederea reciclãrii.Let‘s Do It, Romania! s-a afir-mat din 2010 încoace ca fiindcea mai mare miºcare socialãdin România, cu peste1.400.000 de voluntari mobi-lizaþi ºi care au strâns peste18.000 tone deºeuri. Aceastãiniþiativã extraordinarã are nudoar rolul de a conºtientiza pu-blicul asupra prioritãþii abso-lute numitã protecþia mediului,ci ºi acela de a mobiliza socie-tatea la o acþiune concretã, ex-trem de bine organizatã la ni-vel central ºi local. Oricine sepoate înscrie în acest programfie în mod individual, fie cafamilie, firmã, ºcoalã, organi-zaþie politicã sau civicã sau altãentitate. Sunt aplicaþii digitaleîn baza cãrora voluntarii suntrepartizaþi, iar zonele cu de-ºeuri identificate astfel încâtrandamentul acþiunii sã fieunul cât mai mare. Personal,dar ºi în calitate de preºedinteal Comisiei de mediu ºi echili-bru ecologic din Camera De-putaþilor, vã îndemn sã parti-

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

cipaþi la aceastã acþiune. Or-ganizaþiile de tineret ºi femeiale ALDE Dolj, dar nu numai,vor participa la aceastã acþiu-ne. TLDE (organizaþia naþio-nalã de tineret a ALDE) aanunþat cã va fi prezentã în in-tegralitatea sa. Un mediu maicurat pentru toþi înseamnã ºiun efort minim din partea fie-cãruia. Astfel se poate oferi unexemplu multiplicat la scaraîntregii societãþi care sã se re-gãseascã apoi într-un compor-tament cotidian de colectareselectivã permanentã. Acþiu-nea Let‘s do it Romania! faceparte din World Cleanup Day- Ziua Curãþeniei Planetare. Pe15 septembrie 2018, milioanede voluntari din întreaga lumevor spune „Let‘s Do It!” înlupta împotriva uneia dintrecele mai presante probleme demediu – deºeurile. WorldCleanup Day va începe pe 15septembrie, ora 10, în NouaZeelandã ºi se anunþã cea maiambiþioasã miºcare civicã dinistorie. Vor fi 150 de þãri par-ticipante ºi cca trei sute demilioane de voluntari la nivelglobal în încercarea de a pro-duce o schimbare realã ºi de-finitivã de comportament faþãde deºeuri.

Haideþi sã demonstrãm cãsuntem parte a schimbãrii înbine! Let‘s do it!

PS. Gãsiþi pe siteul www.let-sdoitromania.ro toate datelenecesare privind înscrierea înacest program.

O iniþiativã de nota 10!

Publ

icita

tePu

blic

itate

pag. 8


9CULTURÃ

Muzeul Cãrþii ºi Exilu-lui Românesc de laCraiova, instituþie cuun pronunþat profilcultural ºi ºtiinþific,unicã în lume prinscopul pe care ºi l-aasumat, prin diversita-tea fondurilor ºi colec-þiilor deþinute, conti-nuã efortul de recupe-rare a valorilor însem-nate de românii dinexil. Îmbogãþit con-stant de la înfiinþare,în noiembrie 2016, cunumeroase fonduri ºicolecþii, Muzeul Cãrþiiºi Exilului Românescîºi afirmã în perma-nenþã vocaþia de nodcultural ºi ºtiinþific,hub informativ ºiplatformã dinamicã depromovare pentrucele mai importanteopere, documente,obiecte de artã ºisculpturã create deromânii din afaraRomâniei.

Ultima donaþie prin carese urmãreºte recuperarea valorilor culturale ºi

ºtiinþifice româneºti din afaraþãrii provine din Statele Uniteale Americii, de la Andrei Co-drescu, poet, romancier, eseist,traducãtor, scenarist, crainic ºicomentator al postului naþionalde radio (NPR) ºi figurã proe-minentã pe scena culturalã ro-mâno-americanã. La BibliotecaJudeþeanã „Alexandru ºi Aris-tia Aman” vor ajunge nu-me-roase mãrturii ale vieþii cultu-rale din exil: cãrþi, reviste, afi-ºe, manuscrise, corespondenþã,fotografii ºi diferite obiecte per-sonale. Din opera desfãºuratãde-a lungul a peste patru dece-nii de activitate literarã, cu pre-dilecþie în limba englezã, au fostpublicate sau traduse în limbaromânã volumele „Gaura dinsteag. Povestea unei reveniri ºia unei revoluþii”, „Domnul Tes-te în America”, „Alien Candor/Candoare strãinã. Poeme alese1970-1996”, „Prinþesa sânge-roasã”, „Mesi@“, „Casanova înBoemia”, „Wakefield”, „N-avem bun gust. Suntem artiºti!”,„Era Azi” (poeme alese, tradu-ceri de Ioana Ieronim ºi CarmenFiran), „Lecþia de poezie”, „Mi-racol ºi Catastrofã” (dialoguricu teologul Robert Lazu), „Scri-sori din New Orleans”, „Artauitãrii”, „Submarinul iertat”(alãturi de Ruxandra Ceserea-nu) º.a. „La un moment dat, gatasã mã arunc pe fereastrã din ca-uza lipsei de spaþiu ocazionatãde creºterea continuã a cãrþilor

ºi manuscriselor care îmi um-pleau studioul, a sunat provi-denþial telefonul ºi, ca de obi-cei, Carmen Firan mi-a salvatviaþa. Când m-am plâns de lip-sa de spaþiu, ea a sugerat o do-naþie la arhiva exilului din Cra-iova. O idee salvatoare. Aºa s-aajuns la aceastã înþelegere. Fri-ca scriitorului sugrumat de pro-priile producþii nu-i neobiºnui-tã, dar acest coup de telephonea rezolvat ce le-a fost imposibilmultor supravieþuitori ai lui Gu-tenberg. Mã bucur ºi de soartalucruºoarelor mele care auacum un loc bun sã-ºi petreacãposteritatea”, a declarat AndreiCodrescu.

Fãrã sã râvneascã la titlul depractician al visului american,Andrei Codrescu îºi re-vendicã– în paºi de dans – mersul fi-resc al societãþii americane, ru-tinele lipsite de fast ºi comunulcare nu impresioneazã, dar careîi întãreºte acel “altfel” care îlreprezintã ºi pe care ºi l-a asu-mat cu seninãtate încã de la ple-carea din România. Refractar înlegãturã cu bunurile împuterni-cite comercial, cu dumnezeiifuncþionali sau scoºi din uz,Andrei Codrescu întruchipeazãspiritul independent prin exce-lenþã, marcã personalã potenþa-tã de amestecul inedit de mo-destie ºi conºtientizare a pro-priei staturi. Muncit de gânduri,îndoieli ºi incertitudini, AndreiCodrescu este personalitatea

prin a cãrei polivalenþã MuzeulCãrþii ºi Exilului Românesc nudoar cã se va îmbogãþi, ci se vaºi umaniza în egalã mãsurã. Prinpoemele publicate, romanele ºieseurile scrise de-a lungul ani-lor, scenariile de fillm, comen-tariile insolite rãspândite pe un-dele radio ºi premiile ºi distinc-þiile primite, Andrei Codrescueste unul dintre cei mai cunos-cuþi români de dincolo de oceanºi cu siguranþã cel mai prolificºi dinamic reprezentant al „exi-lului românesc” din SUA. Infor-maþii complete despre AndreiCodrescu sunt disponibile pesite-ul personal, la adresawww.codrescu.com.

Lucian Dindiricã:„Patrimoniulviitorului muzeune-a depãºittoate prognozele“

„Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc este nu doar un mag-net pentru tot ceea ce în-seam-nã bunuri culturale ºi ºtiinþifi-ce, materiale sau imateriale, cre-ate în afara graniþelor þãrii, înexil. Am depãºit, ne place sãcredem, prima treaptã a proiec-tului nostru. Aceastã instituþieeste cea mai potrivitã ºi eficien-tã platformã pentru reunirea,conservarea ºi promovarea ope-relor care poartã pecetea exilu-lui. Reuºim, prin toate acestea

donaþii – care vrem sã nu con-teneascã în perioada urmãtoare– sã recuperãm colecþii, fonduriºi valori preþioase. Putem spu-ne cã patrimoniul viitoruluimuzeu ne-a depãºit, încã de peacum, toate prognozele. Cu atâtmai importantã este donaþia luiAndrei Codrescu. Locul lui, aloperei impresionante pe care arealizat-o, este în România, laCraiova, iar pentru aceasta nuprecupeþim niciun efort. Adre-sãm un gând bun, de mulþumi-re ºi recunoºtinþã, scriitorilorCarmen Firan ºi Adrian Sân-georzan. Prin toate eforturile luiCarmen, ne-a dovedit cu priso-sinþã cã este un valoros amba-sador al bibliotecii noastre, înparticular, ºi al culturii exilului,în general”, a declarat LucianDindiricã, managerul Bibliote-cii Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”.

Cãrþile, documentele, înscri-surile ºi obiectele personale dinaceastã donaþie vor fi disponi-bile în viitorul Muzeu al Cãrþiiºi Exilului Românesc, unul din-tre cele mai importante proiec-te ale Bibliotecii Judeþene „Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Nãscut în 20 decembrie1946 la Sibiu, AndreiCodrescu a absolvit

Liceul „Gheorghe Lazãr” dinlocalitate (1965). În toamnaaceluiaºi an a pãrãsit Româ-nia cu destinaþia finalã SUA,dupã scurte ºederi în Italia ºiFranþa. Stabilit iniþial pe coas-ta esticã, la New York, acolounde avea sã ia contact cu fe-nomenul „ªcolii de poezie dela New York”, Andrei Codres-cu s-a mutat în 1970 pe coas-ta vesticã, la San Francisco.Timp de patru ani, în compa-nia unor nume sonore ale po-eziei americane, a luat partela spectacolele de poezie aso-ciate cu City Lights Books ºiIntersection de la Coffee Ga-lery. În intervalul 1974-1977a locuit în Monte Rio, iar ur-mãtorii ºapte ani aveau sã-lgãseascã la Baltimore, loculîn care a predat literaturã laUniversitatea „John Hopkins”ºi în care a inaugurat o lungãcolaborare cu National PublicRadio. Începând cu 1984, pre-dã cursuri de literaturã com-paratã ºi creativitate literarã laUniversitatea de Stat din Ba-ton Rouge, Louisiana, undeeste profesor emerit Mac Cur-dy ºi editeazã revista de avan-gardã „Exquisite Corpse. UnJurnal de cãrþi ºi idei”. Dacãdebutul literar s-a consumat laînceputul anilor ’60, în revis-te româneºti, consacrareaavea sã vinã dupã stabilirea înStatele Unite ale Americii.Colaboreazã cu eseuri, cro-nici literare ºi articole la NewYork Times, Chicago Tribu-ne, Los Angeles Times, Har-per’s, Paris Review. Reîntorsîn România dupã o parantezãdeschisã de aproape trei de-cenii, Andrei Codrescu atransmis pentru publicul ame-rican, în calitate de corespon-dent pentru National PublicRadio ºi ABC News, dinami-ca Revoluþiei din 1989. Estedistins cu Premiul Peabodypentru filmul Road Scholar ºii se decerneazã de douã oriPremiul Pushcart.

Toate elementele intrate pânã în prezent în patrimoniul mu-zeului, mãrturii ale cul-turii exilului de o valoare inestimabilã,sunt organizate în fonduri ºi colecþii personale, precum: acad.Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilã Horia, Andrei ªerban,Paul Barbãneagrã, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, ªerbanPopa, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanþa Buzdugan,Ileana Vulpescu, V. Veliman, acad. Dan Berindei ºi acad. DinuC. Giurescu.

Încã o donaþiepentru Muzeul Cãrþiiºi Exilului Românesc

















Andrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei CodrescuAndrei Codrescu

Primele zile din septem-brie au fost calme pen-tru leu, care a evitat tur-

bulenþele cu care se confruntãmajoritatea monedelor emer-gente, cele mai importante din-tre acestea, precum rupia india-nã, pesoul argentinian sau ru-bla rusã, atingând noi valoriminime faþã de dolar.

O analizã ING Bank antici-peazã o situaþie gravã pentrumonedele emergente, care arputea atinge noi minime faþã dedolar datoritã politicii comer-ciale protecþioniste agresive aAdministraþiei de la Casa Albã.

Cursul euro a fluctuat între4,6321 lei, minimul ultimeiluni, ºi 4,641 lei, pentru ca lafinalul perioadei media sã fiestabilitã la 4,6332 lei, cândtranzacþiile s-au realizat într-unculoar cuprins între 4,633 ºi4,639 lei.

Media dolarului american ascãzut de la 4,0051 la 3,9815lei,iar la finalul intervaluluicursul a fost stabilit la 4,0019lei, când cotaþiile din piaþã fluc-tuau între 4 ºi 4,022 lei.

Investitorii se tem de o re-crudescenþã a tensiunilor co-merciale la nivel mondial, înspecial cele dintre SUA ºi Chi-na. Motiv pentru a cãuta pla-samente în „active sigure”, ast-fel cã moneda elveþianã s-aapreciat de la 1,131 la 1,118franci/euro, iar media ei a cres-cut de la 4,1091 la 4,1316 lei,la finalul perioadei ea fiind sta-bilitã la 4,1113 lei.

Ultimele injecþii de lichidita-te ale BNR în piaþa monetarã,aceasta împrumutând, prin ope-raþiuni de tip repo, bãncile co-merciale cu un total de aproape23 miliarde lei, au avut ca efectstoparea creºterii indicilor RO-

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

BOR, care îºi triplaserã valoa-rea în ultimele 12 luni.

Indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a încheiat perioa-da la 3,11%, cel mai scãzutnivel începând cu luna iunie,iar cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la crediteleipotecare, a scãzut pânã la3,37%, minim al ultimelordouã luni.

Indicele la nouã luni stagnala sfârºitul perioadei la 3,45%,iar cel la 12 luni la 3,50%, re-ducerile faþã de finalul perioa-dei precedente fiind minime.

Perechea euro/dolar a înche-iat perioada la 1,1527 – 1,16dolari, marcând astfel tendin-þa de apreciere pe termen lunga monedei americane.

Mai multe analize realizatede bãncile de investiþii menþi-oneazã posibilitatea atingerii,pânã la sfârºitul anului, a va-lorii de 1,10 dolari, tendinþãcare se bazeazã pe înãsprireapoliticii monetare a RezerveiFederale americane.

Faptul cã ºomajul din SUAs-a menþinut la 3,9%, iar sala-riul orar mediu a crescut cu2,9%, a întãrit opinia cã Fedva majora dobânda sa cheie cuun sfert de punct procentual laîntrunirea conducerii ei din 25septembrie, pentru a opera oultimã modificare pe plus lasfârºitul anului.

Dupã o creºtere în primaparte a perioadei la 7.400 do-lari, indicele compozit albitcoin calculat de Bloomberga încheiat perioada la 6.283,63dolari.

Analiza cuprinde perioada4 – 10 septembrie

Publ

icita

te

Euro a adormit la 4,64 lei

Teatrul pentru copii ºi tineret Colibri Craiova vaprezenta duminicã, 16 septembrie 2018, la Cluj-Napoca, spectacolul Prietenii Motanului Încãl-

þat ºi va susþine atelierul de creaþie Poveºti din cutie, încadrul celei de-a doua ediþii a Festivalului Stradal „Won-derPuck“, la invitaþia Teatrului de Pãpuºi ,,Puck“, orga-nizatorul evenimentului.

Spectacolul Prietenii Motanului Încãlþat îi va aduceduminicã pe Scena mare din Piaþa Unirii din Cluj-Na-poca pe actorii Iulia Cârstea, Daniel Mirea, Oana Stan-cu, Alis Ianoº, Emanuel Popescu. Spectacolul este o pro-punere de interpretare a cunoscutei poveºti venitã dinpartea actriþei Iulia Cârstea (care semneazã de aseme-nea scenariul ºi regia) ºi prezintã isprãvile unei trupeamatoare de teatru de pãpuºi ºi admiratoare a vestituluimotan, hotãrâtã sã cucereascã publicul de la oraº. Sce-nografia poartã semnãtura Eugeniei Tãrãºescu - Jianu.

Atelierul Poveºti din cutie va fi coordonat de actoriiGeo Dinescu ºi Marin Fagu ºi se va susþine la Cluj totduminicã, 16 septembrie 2018. În cadrul acestui ate-lier, copiii vor descoperi cu bucurie ºi încântare ce mi-nunãþii de machete ºi pãpuºi se pot realiza din cartonreciclabil.

Teatrul Colibri Craiova ocupã stradaîn Cluj cu poveºti, pãpuºari ºi pãpuºi


11ACTUALITATE

Patriarhul României avizitat vineri, 7 sep-tembrie 2018, Mãnãsti-rea Cozia, ctitorie avoievodului Mircea celBãtrân ºi a sfinþitCentrul Social-Pasto-ral „Sf. Ilie” din Cãli-mãneºti, informeazãArhiepiscopia Râmni-cului.

„Slujba de sfinþire a fost ofi-ciatã de Preafericitul PãrintePatriarh Daniel împreunã cuÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Varsa-nufie, Arhiepiscopul Râmnicu-lui. Dupã binecuvântarea aºezã-mântului, Pãrintele PatriarhDaniel a dãruit centrului o icoa-nã a sfântului ocrotitor, felici-tând pe pr. ªtefan Ababei, con-

silier patriarhal coordonator alSectorului stavropighii patriar-hale ºi centre sociale, ºi pe diac.George Ene, directorul firmei„Arcada”, pentru lucrãrile rea-lizate.

„Ne bucurãm cã aceastã în-noire a casei corespunde dorin-þei ctitorului, vrednicul de po-menire patriarh Justinian, care,fiind vâlcean, a þinut la locurileacestea, dorind ca sã vinã maides. De asemenea, felicitãm peÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Arhi-episcop Varsanufie ºi Mãnãsti-rea Cozia pentru buna vecinã-tate ºi cooperare ºi ne rugãm luiDumnezeu sã ne ajute sã desfã-ºurãm o activitate pastoralã mi-sionarã, mai ales pentru peleri-nii care merg în Transilvania ºispre Vâlcea, pentru cã sunt pe-lerini care vin sã viziteze fru-

moasele mãnãstiri din Arhiepi-scopia Râmnicului”, a spus În-tâistãtãtorul Bisericii OrtodoxeRomâne. Centrul social-pasto-ral „Sfântul Ilie” serveºte dreptcasã de oaspeþi pentru angajaþiiºi invitaþii Patriarhiei Române,fiind disponibile 24 de camerepentru persoanele care benefi-ciazã de efectele curative aleapelor minerale ºi sulfuroase dela Cãlimãneºti-Cãciulata. Lu-crãrile de înnoire a aºezãmân-tului au fost efectuate în perioa-da martie-noiembrie 2017.

La Cozia, Preafericirea Sa avorbit despre rolul ctitoriilorvoievodale în pãstrarea credin-þei ºi unitãþii poporului român.

Dupã binecuvântarea centru-lui social-pastoral, PreafericitulPãrinte Patriarh Daniel a vizitatbiserica „Sfânta Treime” ºi an-

samblul Mãnãstirii Cozia. Dupãîntâmpinarea în pridvorul loca-ºului de cult, ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Arhiepiscop Varsanufiea prezentat succint rolul acesteivechi lavre monahale de pemalul Oltului: „Cu multã dra-goste v-am aºteptat Preaferici-rea Voastrã ºi vã mulþumim cãaþi venit în aceastã mãnãstirevoievodalã, mai ales în acest andeosebit pentru Mãnãstirea Co-zia, întrucât s-au împlinit 600 deani de la trecerea la Domnul actitorului ei, Mircea cel Bãtrân.Aceast lavrã, ctitoritã de unuldintre precursorii importanþi aiunificãrii românilor, a dãruitBisericii noastre nu mai puþin detreisprezece mitropoliþi - zecemitropoliþi ai Þãrii Româneºti,un Mitropolit al Basarabiei, unMitropolit al Olteniei ºi un Mi-

tropolit al Ardealului - , nouãepiscopi, dar ºi a împodobit cul-tura românã cu o ºcoalã de mi-niaturã, de copiºti, de muzicã,aici fiind compuse vestitele pri-peale de cãtre unul dintre sfet-nicii voievodului Mircea celBãtrân, care s-a cãlugãrit ºi aprimit numele de Filotei”, aspus Înaltpreasfinþitul PãrinteVarsanufie.

În cuvântul de rãspuns, Prea-fericirea Sa a vorbit despre ro-lul ctitoriilor voievodale în pãs-trarea credinþei ºi unitãþii po-porului român. „Aceastã bise-ricã este foarte armonioasã ºiimpresioneazã nu atât prin ma-sivitatea ei, cât prin armonia eiºi prin pictura ei bizantinã. Sevede cã ctitorul ei avea o cre-dinþã puternicã ºi cã a dorit sãaibã locul de veci într-o mãnãs-tire, ºtiind cã celelalte con-strucþii, în general cele milita-re, sunt foarte trecãtoare, darBiserica, în rugãciunile ei, pen-tru ctitori dãinuie în istorie, arevocaþia de a rãspândi în istoriemireasma veºniciei. De aceea,cunoaºtem cã voievozii româniau creat douã tipuri de cetãþi:militare, pentru apãrarea inte-gritãþii teritoriale, ºi spirituale,biserici de mãnãstire mai întâi,apoi biserici de mir, pentru apã-rarea integritãþii ºi identitãþiispirituale a noastre”, a spusPatriarhul României. La final,Preafericirea Sa a felicitat ob-ºtea mãnãstirii pentru lucrareamisionarã ºi pãstrarea candeleiaprinse a credinþei ºi evlavieifaþã de domnitorul ctitor, dã-ruind o cruce de binecuvânta-re, cutii cu tãmâie din Oman ºimai multe cãrþi liturgice ºi is-torice despre rolul BisericiiOrtodoxe Române în PrimulRãzboi Mondial ºi Marea Uni-re de la 1918. În semn de recu-noºtinþã, arhim. VartolomeuAndroni, stareþul MãnãstiriiCozia, a dãruit PatriarhuluiRomâniei o icoanã a MaiciiDomnului, mulþumindu-i pen-tru prezenþã ºi binecuvântareaobºtii monahale. Dupã înscrie-rea acestui moment istoric pefilele Sfintei Evanghelii, Pãrin-tele Patriarh a depus, împreu-nã cu Înaltpreasfinþitul PãrinteVarsanufie, ArhiepiscopulRâmnicului, o candelã ºi o co-roanã de flori la mormântulvoievodului Mircea cel Bãtrân,la împlinirea a 600 de ani de latrecerea acestui voievod românîn Împãrãþia cea veºnicã, potri-vit unui comunicat al Arhie-piscopiei Râmnicului.

Patriarhul Românieia sfinþit Centrul

Social-Pastoral dinCãlimãneºti ºi a vizitatMãnãstirea Cozia


































Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12SPECIAL

Muzeul Olteniei Craio-va a participat, încursul sãptãmâniitrecute, la primultârg internaþional,83rd ThessalonikiInternational Fair2018, în Grecia.

O rganizatorii spun cãeste o necesarã ºi fi-reascã încercare de

popularizare a actului muzealdin þara noastrã peste hotare.Standul României, reprezenta-tã la acest târg internaþional deMuzeul Olteniei Craiova, adu-ce în faþa publicului cultura,

tradiþiile ºi meºteºugurile po-pulare fascinante ce caracteri-zeazã Oltenia. Oale ºi strã-chini din lut, obiecte din lemn,portul tradiþional, sunt toateprezentate la târg. Reprezen-tanþii Muzeului Olteniei au þi-nut sã aprecieze sprijinul acor-dat de cãtre Consiliul JudeþeanDolj, Consiliul Judeþean Gorjºi Consulatul României de laThessaloniki, precum ºi parte-nerilor: Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi Aristia Aman”ºi Muzeului Judeþean Gorj„Alexandru ªtefulescu”, a cã-ror implicare a fost deosebitãîn amenajarea standului Ro-mâniei.

Muzeul Oltenieia reprezentat România la

Thessaloniki InternationalFair 2018


































14UTILE J

U R

I D

I C

A

OG 4/2018 pentrumodificarea ºi com-pletarea Legii farma-ciei nr. 266/2008 afost publicatã în„Monitorul Oficial”735/2018. Vom exami-na, acum, câtevadintre prevederileordonanþei!

Potrivit actului norma-tiv, cu excepþia medi-camentelor eliberate

prin farmaciile cu circuit în-chis, a medicamentelor desti-nate truselor de urgenþã ºi amedicamentelor hãrãzite uni-tãþilor medicale autorizate cenu deþin o farmacie cu circuitînchis în structurã, vânzarea ºieliberarea medicamentelorsunt posibile numai cu amã-nuntul. Nu li se va aplicaaceastã prevedere farmaciilorºi oficinelor de distribuþie lo-cale din sistemul penitenciar,acolo unde se efectueazã eli-berarea de medicamente, deproduse parafarmaceutice, deconsumabile ºi de produse ne-cesare asigurãrii asistenþeimedicale a deþinuþilor.

Autorizarea pentrufuncþionare

Farmaciile comunitare suntconduse de cãtre un farmacist-ºef. Poate avea calitatea de far-macist-ºef doar farmacistul cedeþine certificat de membru alColegiului Farmaciºtilor, emisdupã rigorile legii. Farmaciacomunitarã funcþioneazã pebaza autorizaþiei de funcþiona-re emisã de Ministerul Sãnã-tãþii – acordatã pe denumireapersoanei juridice ºi pe nume-le farmacistului-ºef. În cazulîn care documentaþia depusãde cãtre solicitant la direcþiilede sãnãtate publicã judeþene,în vederea dobândirii autori-zaþiei de funcþionare, nu esteintegralã sau e neconformã,solicitantul va fi înºtiinþat cuprivire la aceastã chestiune,punându-i-se la dispoziþie 15zile lucrãtoare în vedereacompletãrii dosarului. Dacãdosarul nu va fi completat înintervalul acesta cu documen-tele solicitate, atunci va fi su-pus clasãrii. Autorizaþia defuncþionare va fi eliberatã deMinisterul Sãnãtãþii în treizecide zile lucrãtoare de la primi-rea deciziei de conformitate aspaþiului menit sã adãposteas-

Cum înfiinþez o farmacie sau drogherie în 2018 Cum înfiinþez o farmacie sau drogherie în 2018

cã o unitate farmaceuticã, emi-sã de cãtre directorul executival direcþiei judeþene de sãnãta-te ºi însoitã de raportul de in-specþie ºi de documentaþia com-pletã.

Dacã se schimbã persoanajuridicã pe al cãrei nume a fosteliberatã autorizaþia de funcþio-nare, Ministerul Sãnãtãþii vaînscrie denumirea noii persoa-ne juridice pe autorizaþia defuncþionare iniþialã, în termende treizeci de zile lucrãtoare dela data solicitãrii, în situaþia încare n-au mai fost cerute ºi mo-dificãri de altã naturã. Trebuiespus cã, pânã la momentul în-scrierii noii denumiri, farmaciacomunitarã va funcþiona pebaza autorizaþiei ce a fost emi-sã pe numele persoanei juridi-ce anterioare. Celelalte modifi-cãri ulterioare ale condiþiilor pecare a fost fundamentatã elibe-rarea autorizaþiei de funcþiona-re a farmaciei comunitare vor fiaduse la cunoºtinþa Ministeru-lui Sãnãtãþii într-un termen decinci zile lucrãtoare de la datamodificãrii.

Activitãþilede control

În scopul dobândirii certifi-catului de reguli de bunã prac-ticã farmaceuticã, farmacistul-ºef al farmaciei comunitareproaspãt autorizate va solicitala Colegiul farmaciºtilor, res-pectiv la colegiile teritoriale,efectuarea unei inspecþii, în ter-men de 30 de zile de la emite-rea autorizaþiei de funcþionare.Supravegherea prin inspecþie aactivitãþii pe care o desfãºoarãfarmaciile comunitare, oficine-

le locale de distribuþie, farma-ciile cu circuit închis ºi droghe-riile va fi efectuatã de cãtreîmputerniciþii Agenþiei Naþio-nale a Medicamentului, o datãla cinci ani. Sau de fiecare datãcând se impune. Ori de câte orise vor impune, sau la sesizareaColegiului farmaciºtilor, vor fiefectuate controlale de cãtreîmputerniciþii Ministerului Sã-nãtãþii. În ceea ce priveºte exer-citarea meseriei de farmacist ºirespectarea regulilor de bunãpracticã în domeniu, controlulva fi efectuat de Colegiul Far-maciºtilor, prin intermediulcolegiilor teritoriale.

În privinþa vânzãrii ºi elibe-rãrii medicamentelor eliberate

fãrã prescripþie medicalã prinintermediul „serviciilor socie-tãþii informaþionale”, suprave-gherea ºi controlul vor fi exer-citate de Ministerul Sãnãtãþii.Dacã organele de control ºi desupraveghere vor constata cã asurvenit repetarea unor abaterilegate de organizarea, funcþio-narea ºi dotarea unei farmaciicomunitare, a unei oficine lo-cale de distribuþie, a unei far-macii cu circuit închis ori aunei drogherii, va fi înºtiinþatMinisterul Sãnãtãþii. Acesta areposibilitatea de a dispune sus-pendarea activitãþii ºi închide-rea unitãþii, pânã ce vor fi re-mediate lipsurile constatate înurma controlului.

Contravenþiiºi sancþiuniaplicabile

Cu excepþia situaþiei nea-probãrii preþului în termenullegal, orice faptã care presu-pune eliberarea de medica-mente, de cãtre unitatea far-maceuticã, în absenþa aprobã-rii preþului de producãtor decãtre Ministerul Sãnãtãþii, re-prezintã contravenþie, fiindsancþionabilã cu amenzi cu-prinse între 50.000 ºi 100.000lei ºi cu anularea autorizaþieide funcþionare. Desfãºurareaîn unitãþile farmaceutice a al-tor activitãþi decât cele prevã-zute de lege, precum ºi deþi-nerea sau eliberarea în dro-gherii a unor medicamenteale cãror deþinere ºi eliberaresunt interzise în astfel de uni-tãþi, constituie contravenþie(dacã nu cumva fapta are ca-racter de infracþiune, prinmodul în care a fost comisã)ºi se sancþioneazã cu o amen-dã de la 50.000 la 100.000 lei.Contravenþiile vor fi consta-tate ºi sancþionate, prin inter-mediul amenzilor, de cãtreîmputernicitii Agenþiei Medi-camentului. ªi aici, ca ºi înalte domenii, se aplicã unvechi principiu: „dupã faptãºi rãsplatã”. Însã, evident,sancþiunile sunt deosebit de -severe, chiar ºi pentru o far-macie care stã foarte bine lacapitolul profit.

C.A. Coltuc


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

trã. O vom comite pentru a tre-ia oarã, dupã ce în 2009 ne-amumplut de ridicol? Rãspunsulavea sã vinã dupã numai treisute de secunde. Stanciu a exe-cutat o loviturã de colþ la primabarã, iar Þucudean a marcat înstânga lui Dimitrovic din unghiînchis. „A fost importantã ati-tudinea ºi cã am revenit de la 0-1 ºi 1-2. Aratã cã bãieþii noºtrivor sã câºtige fiecare meci. Astamã face fericit. Nu mã mulþu-meºte cã avem doar douã punc-te. Nu sunt rezultate care sã mãmulþumeascã. Mi-aº fi dorit pa-tru puncte. Am luat goluri careputeau fi evitate”, a declaratContra la finalul partidei. Ammai întâlnit astfel de locuri co-mune care stârnesc rumoare în-tre a vrea ºi a putea, între golu-rile parabile înscrise de „ai lor”ºi golurile imparabile înscrisede ai noºtri, între jucãtorii deexcepþie ai generaþiei actuale ºisperanþele mereu ºi mereu afla-te în faza de coacere prelungi-tã. Schimbul treneazã, dramaaccidentãrii i-a lovit din plin pePintilii ºi Chiricheº, iar campio-natul nostru tocmai a dat un chixde zile mari, eliminarea din cu-pele europene a echipelor româ-neºti. Vorba cuiva: ”Când te eli-minã Dudelange…” Nu e rãuacest 2-2 cu Serbia în deplasa-re. E rãu acel 0-0 cu Muntene-gru, naþionalã instalatã momen-tat în fruntea grupei, iar returulnu sunã prea mãgulitor. Pânãatunci, pe 11 octombrie mergemîn Lituania ºi în afarã de o vic-torie, nimic altceva nu e de luatîn calcul.

Debut fluctuant al „trico-lorilor” în Liga Naþiu-nilor, aceea care, în ca-

zul cã aºteptãrile noastre se con-firmã, le poate netezi drumulspre Euro 2020. Mai întâi, îngrupa 4, seria C, a Ligii Naþiu-nilor, Româna a încheiat nede-cis (0-0) cu Muntenegru. Deºi,pe 7 septembrie a.c., la Ploieºti,naþionala pregãtitã de CosminContra a avut în ultimul sfert deorã jucãtor în plus, a evoluatºters, iar scorul alb reflectã în-tocmai lipsa de conþinut. În apatra zi dupã Scripturi, pe sta-dionul FK Partizan din Belgrad,România terminã tot la egalita-te, 2-2, cu „orlovii” lui MladenKrstajic, o altfel de egalitate, fieºi numai pentru cã de douã oriau condus gazdele ºi tot de atâ-tea ori s-au trezit din pumni oas-peþii. Cronologia ºi istoricul fa-zelor determinante contureazã onouã stare de spirit în rândul„tricolorilor” – constructivã, debun augur. Dupã un lanþ de ezi-tãri în careul nostru, scorul aveasã fie deschis de Mitrovic, ata-cantul lui Fulham, cel desprecare ne-am întrebat ºi noi, înprologul noului format UEFA,dacã poate fi anihilat ºi de cinedintre gardienii lui Contra.Apoi, Chipciu, cel mai bun fot-balist român, este trântit în su-prafaþa de pedeapsã ºi se acor-dã penalty, pe care îl transfor-mã Nicuºor Stanciu. Nu trecdecât 15 minute ºi acelaºi „cã-lãu patentat” Mitrovic, înconju-rat de patru tricouri galbene,înscrie iarãºi: 2-1 în accepþiu-nea lor, 1-2 în accepþiunea noas-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Un 2-2 de bun augur

Joi, 13 septembrie a.c.,începând cu ora 17.30,handbalistele de la

SCM Râmnicu Vâlcea întâl-nesc pe terenul propriu SCMCraiova, într-un duel din ca-drul etapei a 2-a din Liga Flo-rilor. Cu aceastã ocazie, se vaface ºi prezentarea Supercu-

pei României, trofeu pe care fe-tele antrenate de Florentin Peral-au câºtigat recent. Pe de altãparte, ºi craiovencele au cu ce selãuda, ele câºtigând în acest anCupa EHF. Biletele de intrarepentru partida SCM RâmnicuVâlcea - SCM Craiova se pun învânzare de miercuri, 12 septem-

brie, la sediul clubului de laSala Sporturilor “Traian”. Ti-chetele de acces se pot gãsi ºijoi, începând cu ora 12.00, lacasele de bilete de la SalaSporturilor “Traian”. Preþulunui bilet este de 10 lei, auanunþat reprezentanþii clubu-lui de fotbal vâlcean.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea a sem-nat contractul de pro-

iectare ºi execuþie lucrãri pen-tru proiectul ”Creºterea eficien-þei energetice a clãdirii Comple-xului de Servicii Comunitare –

Complexul de Servicii ComunitareRâmnicu Vâlcea, reabilitat cu fonduri UE

Râmnicu Vâlcea”, a anunþat CJVâlcea. „Constantin Rãdulescu(foto), preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, a semnat pe 7septembrie 2018, la sediul Con-siliului Judeþean Vâlcea, con-tractul de achiziþie publicã de

proiectare ºi execuþie lucrãripentru obiectivul de investiþii«Creºterea eficienþei energeti-ce a clãdirii Complexului deServicii Comunitare – Râmni-cu Vâlcea». Contractul de pro-iectare ºi execuþie lucrãri, cu ovaloare de 5.559.161,23 lei fãrãTVA, a fost atribuit Asocieriidintre SC General Service Grup98 SRL ºi SC Rheinbrucke SRLºi presupune reabilitarea termi-cã a complexului, înlocuireaacoperiºului, lucrãri de finisajeinterioare, modernizarea insta-laþiei electrice, sanitare ºi ter-mice, precum ºi montarea unuilift nou. Proiectul «Creºtereaeficienþei energetice a clãdiriiComplexului de Servicii Co-munitare – Râmnicu Vâlcea»are o valoare totalã de7.595.815,95 lei ºi este finan-þat prin Programul OperaþionalRegional 2014-2020”, se aratãîntr-un comunicat remis mass-mediei.

Handbal de top: Joi,SCM Râmnicu Vâlcease duleazã cuSCM Craiova

















pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

OZN? Sau ce?Horezeanul ªtefan Ra-

cheru, un mare ºi avizat iu-bitor al zonei în care trãieº-te, a surprins în seara de 6septembrie a.c. un obiectzburãtor ciudat, în zona Vâr-fului Vãleanu din MunþiiCãpãþânii. „În seara aceastaam revãzut toate pozele fã-cute la Vãleanu... Am rãmasînmãrmurit când am vãzutce am surprins pe cer. Uncorp ciudat ce pare a fi unOZN...”, a comentat acestaimaginea. Ce sã fie?

Buican anunþã„veºti foarteproaste despreCET Govora”

„În curând veþi avea veºtifoarte proaste despre CETGovora”, a afirmat deputa-tul liberal Cristian Buican lacea mai recentã conferinþãde presã, dând de înþeles cãdistribuitorul de cãldurã ºiapã caldã are grave proble-me. În acest context, Buicana criticat decizia CET de asista timp de o sãptãmânãapa caldã în Râmnicu Vâl-cea ºi, aºa cum îi stã bineunui politician în opoziþie,a dat vina pe cei de la pute-re: „Este regretabil cã eleviidin Râmnicu Vâlcea nu au

Publ

icita

te

avut apã caldã în ziua înce-perii ºcolii în municipiulRâmnicu Vâlcea, ºi s-auprezentat la ºcoalã dupã ceau fãcut baie în lighean. Pro-babil cã cei din conducereajudeþului, care manageriazãfoarte prost CET-ul, au con-siderat cã elevii nu au nevo-ie de apã caldã atunci cândsã se ducã la ºcoalã”.

Orban, la proþap!În zilele urmãtoare, Ludo-

vic Orban ºi o parte din con-ducerea PNL vin la Vâlcea.Se zvoneºte cã, dupã consu-marea chestiunilor de partid,va avea loc un chef de zilemari la Periºani, în casa dincomuna natalã a lideruluijudeþean, deputatul CristianBuican: vinuri alese, berbe-cuþi la proþap, celebrele pro-duse Loviºtea etc., etc. Con-textul este foarte potrivit, pe16 septembrie Buican împli-neºte 52 de ani.

La ecologiºti…Vorbeºte lumea cã, în ca-

zul în care va fi dat afarã dinpartid, pe motiv cã a votatîn Consiliul Judeþean alãturide putere, Samoil Vâlcu vapleca spre PER-ul lui Mir-cia Gutãu cu un numãr sem-nificativ de liberali, mulþidintre aceºtia fiind primari.

„Vineri, 7 septembrie 2018,primarul municipiului Râmni-cu Vâlcea, Mircia Gutãu, îm-preunã cu cei doi viceprimari,Eusebiu Veþeleanu ºi CarmenPreda, a participat la inaugura-rea terenului de sport de la Co-legiul Naþional de Informaticã«Matei Basarab», precum ºi aunui parc modern utilat cu unloc de joacã, în suprafaþã de198 mp, aflat în incinta cole-giului”, informeazã PrimãriaRâmnicu Vâlcea într-un comu-nicat remis presei. Potrivit do-cumentului citat, investiþia este

destinatã practic mai multorsporturi, iar zona verde are o

suprafaþã generoasã: „Amena-jarea zonei verzi în suprafaþã de1.876 mp a constat în realiza-rea de alei pietonale pe o supra-faþã de circa 550 mp, montareaa 1.100 mp de gazon, amenaja-re locuri de odihnã, plantare dearbori ºi arbuºti ornamentali,montare instalaþie de irigat ºigard împrejmuitor. Lucrãrile deamenajare a terenului de sportau constat în amenajare teren defotbal, amenajare teren dehandbal, amenajare teren devolei, pistã de atletism, instala-þie de iluminat nocturn, dotãrila terenurile de sport”, mai pre-cizeazã municipalitatea.

Râmnicu Vâlcea: Conducereaprimãriei a inaugurat

un teren de sport ºi un parcla Colegiul de Informaticã

































zzz 1 „primarul rãscoalãrãscoalã rãscoalã la rovinari · 2018-09-11 · vinari ºi de la...

Documents