sindromul wobbler

7/26/2019 Sindromul Wobbler

1/10

SINDROMUL WOBBLER

(SPONDILOMIELOPATIE CERVICALA)

Sindromul Wobbler la caine se refera la o multitudine de patologiilocalizate la

nivelulvertebrelorcervicalesidiscurilorintervertebrale a raselor de talie mare ceduc la

stenozacanalului cervical sicompresiemedulara. Toateacestediferiteetiologiiduc la

aceleasisemneclinice, in principal caracterizate de mersclatinat (membreleposterioarefiind

predominant afectate), parezasidurerecervicala.Sindromulcelmaiintalniteste DAWSDisc

Associated Wobbler S!ndrome. DAWS afecteaza in principal cainii de varstamediepana la

inaintata, caini de talie mare noncondrodistrofi, in special Doberman "insc#ers.Doberman

"insc#ers suntpredispusimanifestariisemnelorclinice a

compresiuniimedularecervicaledatoritauneistenozecongenitale relative a canalului vertebral cupierdereaspatiului de reserva. Si alterase au fostsemnalate de manifestareaacestuisindrom

(inclusivrase de talie mica$ un studiurealizatpe %& de caini, in care Doberman "insc#ers au

foste'clusi,alte de rase au fostinclusse, iar *abrador retriever, Dalmatian, +ooteilers sa

numaratprintreraselecelmaicom-nafectate. "rincipalul factor in DAWS este o

boaladegenerativadiscalacrnica, de altfelcomunasirasei+otteilers. Spatiilediscale /0/1 si /1

/2 suntcelmaicom-nafectate, cu leziuniale ambelorspatii la apro'imativ &3 din cainiiafectati.

"AT456768A

Desipatogenezaacestuisindrom un este pe deplincunoscut, se considera a fi multifactorial

incluzandanormalitati primare ale dezvoltarii si degenerescente secundare ce duc la

stenozareacanalului medular si compresiamedulara. Se considera

degenerescentadiscalacronicacafiind un factor important ce duce la

aparitiasindromuluiWobbler./ompresiamedulara in DAWS este uneoridinamica si secundara

uneicombinatii de degenerescentadiscala (ducand la protuziadiscurilorintervertebrale )

impreunacuredundanta relativa, #ipertrofia relativa sau plierea structurilorligamentare

(ligamentul dorsal longitudinal, dorsal annulus, ligamentulinterarcuat si capsula articulatiei)

datoritacolapsuluispatiului discal. +edundanta relatia a ligamentului dorsal si a dorsal annulus

resulta mai frecvent in urma compresiunii medulare lozalizate ventral. +edundanta relativa a

ligamentului interarcuat si a capsulei articulatiilor poate rezulta in urma unei compresii medularelocalizate dorsal, cu sau fara osteoartoza fatetelor sau a proceselor articulare

S6976 /*:7:/6

Animalele afectate de Sindromul Wobbler au vartsa cuprinsa intre ;< ani. /ea mai

comuna forma de manifestare a bolii este ata'ia (lipsa de coordonare in mers), care este mai

severa la nivelul membrelor posterioare, durere cervicala si pozitie cazuta a capului.


2/10

Semneleclinicepot varia de la durerecervicala (0=&3 dinpacienti) pana la paralizie. "roprietarii

uneori raporteaza o instalare graduala a semnelor, dar alteori semnele apar acut. 4 progresie

lenta a ata'iei membrelor posterioare sau.si pareza membrelor pelvine este de obei prezenta.

"rogresia spre membrele toracice cu implicatia unui mers pompos apare uneori. "ozitia pe

baza larga apare uneori pe membrele posterioare. /ainii afectati uneori prezinta un mers

necoordonat caracteristic, in care membrele anterioare avanseaza intrun ritm diferit. >oala de

obicei evolueaza spre o stare cronica daca nu este tratata corespunztor. "rognosticul este de

obicei grav in cazul cainilor cu semne clinice cronice si tetrapareza severa.

D:A574ST:/?*

Diagnosticul este suspectat pe baza semnelor, istoricului si aspectelor clinice.

+adiografiile sunt de a@utor pentru a e'clude alte tulburari asociate compresiei medulare dar nu

sunt specifice pt obbler. "ana recent, mielografia sau mielograma/T a fost metoda standard de

confirmare a diagnosticului in cazul sindromului Wobbler.

9+: este acum considerat testul gold standard pentru evaluarea cainilor suspecti de

sindrom obbler. 9+: este mai precis in evaluarea locatiei tulburari, severitatii si natura

copresiei medulare decat alte modalitati

T+ATA967T

6volutia clinica a sindromului netratat progreseaza spre stare cronica, dar pana la 03

din cainii usor afectati semnele vor ramane stabile peste timp.

+estrictiasevera a e'ercitiului, folosirea#amului, siadministrarea de anti

inflamatoareprecum prednisone poaterezulta in imbunatatireatemporara a functieineurologice lacainii cu obbler (prednisone &.0 mgBg po C =# for da!s$ t#en &.0 mgBg once dail! for

da!s, t#en &.0 mgBg ever!ot#er da! for =; da!s$ t#en &.0 mgBg ever! ot#er da! for

mont#s).A:7S pot fi folosite in locul corticosteroizilor daca durerea cervicala este severa sau

daca corticosteroizii nu sunt tolerate, dar steroizii sau A:7S nu ar trebui folositi impreuna.

Tratamentul c#irurgical in cazul obbler duce la rezultate buna la apro'imativ oala lombosacrala *S se refera la orice tulburare a proceselor ce intereseaza regiunea

*2S=. >oala *S este numita si sindromul cauda eCuina, ce reprezinta o conditie patologica ce

afecteaza radacinile ultimelor perec#i de nervi, vascularizatia aferenta, sau ambele. >oala

lombosacrala este o boala degenerativa multifactoriala ce afecteaza in primul rand cainii de

varsta mi@locie oana la adulta de talie mare, masculii fiind cel mal des afectati./ainii rasa germen

s#epard sunt cei pai predispusi sa manifeste boala, dar sau raportat si cazuri ce apartin altor rase,


3/10

de asemnea cu o crestere a cazurilot si in randul pisicilor,. >oala lombosacrala se datoreaza atat

factorilo anatomici cat si degenerativi. /ea mai comuna cauza este stenoza lombosacrala

(ingustarea canalului vertebral) la nivelul articulatiei lombosacrale. :ngustarea poate fi cauzata de

sc#imbari degenerative a discurilor intervertebrale sau articulatiei$ in@urie sau proliferare

anormala a ligamentelor apropiate$ aici este inclus ligamentul longitudinal dorsal si a celui

interarcuat. Alte cauze a bolii lombosacrale includ neoplazia, e'truzia sau protuzia discurilor,

discospondilita, si trauma.

/ainii prezinta 2 cervicale, = vertebre toracice, 2 lombare si sacrale si o varietate de

vertebre caudale. 7ivelul la care maduva spinarii se termin in canalul vertebral variaza

depinzand de marimea cainelui. *a rasele de talie mare, maduva spinarii tinde sa se termine mai

cranial decat rasele de talie micamedia fiind la nivelul *1. /auda eCuina , ce reprezinta un

pac#et de nervi spinali si radacinile acestora ce raman dupa intreruperea maduvei, contin nervii

spinali *0, *1,*2, S= si /d=/d0. /auda eCuina este cauzat de implicarea a = sau mai

multor nervi.

:ST4+:/

"roprietarul relateaza o varietate de preocupari."acien ii afecta i prezenta En mod frecvent

sc#ipaturi a membrului pelvin unilateral sau bilateral. "roprietarul uneori raporteaza semne deF

durereatunci cGnd este atins En apropierea regiunii pelviene$ automutilare$ glisarea degetelor de

la picioare$ reticen a de a urcaEn ma inH sau de a urca scHri$ mers coadH cHzutH$ rigiditate la

nivelul membrelor pelvine$ i sau dificultate de pozi ionare in timpul mictiunii sau defecarii. :n

cazurile severe de compresie a radacinii nervului, proprietarul poate raporta urinare i sau

incontinen H. "roprietarul poate descrie ca aceste semne apar mai evidente dupa ce animalul a

facut e'ercitii de miscare sau @oaca

S6976 /*:7:/6

6'aminarea ar trebui sa includa un e'amen neurologic si ortopedic intreg. Se observa

urmatoarele semneF #iperestezia regiunii lombosacrale in timpul palpatiei si

e'tensieimanipularea cozii. Testul pentru lordoza reprezinta o alta maniera pentru a testa

regiunea lombosacrala. Testul implica e'tensia articulatiei lombosacrale$ presiune este aplicata

asupra regiunii lombosacrale dintro pozitie dorsala cu sustinerea regiunii pelvine pentru a evita

e'tensia soldului si interpretarea gresita a osteoartritei co'ofemurale. Sc#iopatura unilaterala sau

bilaterala, parapareza, atrofia musculara, diminuarea refle'ului de retragere, raspunsul e'ageratin urma efectuarii refle'ului patelar se observa secundar indepartarii efectului antagonist al

nervului musc#iului caudal al coapsei. Sc#imbari ale tonusului anal si a vezicii urinare se

observa. ?neori semnele nervoaase sunt subtile


4/10

D:A574ST:/ D:I6+67T:A*

6'amenul ortopedic complet este important pentru a e'clude displazia de sold si

osteoarttrita co'ofemurala. 9ulte dintre manifestarile clinice ale acestei boli mimeaza

indeaproape cele insirate mai sus sau se manifesta concurent

Alte diagn dif includF tulburari metabolice ce cauzeaza slabiciune$ miopatii$ miastenia

gravis$ in@urii ale ligamentului cranial cruciat$ poliartopatia$ neoplasme primare maligne

(osteosarcoma, #emangiosarcom, fibrosarcom, tumori ale tecii nervoase )$ neoplazii metastatice$

boli inflamatorii$ fracturi lu'atii

D:A574ST:/ :9A5:ST:/

Diagnosticul imagistic golden standard in cazul bolii lombosacrale este 9+:, dar se

recomanda si efectuarea unor radiografii inainte de 9+:. 9+: este metoda de evaluare de

certitudine deoarece poate identifica tesuturile moi(e' cauda eCuina, tesut adipos epidural,

discuri intervertebrale) la nivelul regiunii lombosacrale fara utilizarea substantelor de contrast

T+ATA967T

6ste disponibil tratamentul c#irurgical si medical. :n discutia cu proprietarul este

important de luat in considerare e'pectantele acestuia si rezultatul dorit. 9anagementul medical

trebuie luat in considerare cand in urma e'amenului clinic doar durerea este regasita. 9edicatia

este similara cu orice protocol pentru boli degenerative ale articulatiilor artitrite. "acientii ar

trebui tratati cu A:7S

/orticosteroizii vs A:7S este la alegerea medicului. Autoriipreferasatrateze in functie de

scalaanalgezicelordeoareceuneori un diagnostic de certitudinenu este confirmat. Aditional,

efectele adverse ale corticosteorizilor (polidipsie, poliurie, crestereaapetitului) pot duce la

sc#imbariaditionale(urinare si defecatie) si crestere in greutate. 9edicatia ar trebui sa includa

restrictii ale e'ercitiilor fizice (plimbari scurte doar pentru realizarea nevoilor fiziologice,

evitarea scarilor, preventie in alergare sau sarit) deoarece multe dintre aceste animale vorfi

folosite pt munciJ. :zolarea in custi nu este recomandata in boli lombosacrale deoarece poate

duce l e'acerbarea osteoartritei concurente. +educerea in greutate este recomandata pentru

pacientii supraponderali. :nfiltratii epidurale cu metilprednisolon acetat la nivelul spatiului *S a

fost efectuat$ posibil datorita naturii sale minim invazive. :ntrun singur studiu cu < caini cu

protuzie discala Kansen tip :: 2%3 din caini tratati cu aceasta metoda starea lor sa imbunatatit$acest aspect este comparabil cu rezultatele cinice in cazul interventiei c#irurgicale decompresive.

"acienti cu boala lombosacrala moderat spre severa ce cauzeaza durere ce nu raspunde la

medicatie si pacientii cu deficite neuronale ar trebui luat in considerare pentru tratament

c#irurgical. "rincipalul obiectiv al interventiei c#irurgicale este decompresia cauda eCuina, ce


5/10

poate sa duca la disparitia durerii pacientului. *aminectomia dorsala cu sau fara foraminotomie

este cel mai frecvent realizata.

MIASTENIA GRAVIS(MG)

9iastenia gravis este o tulburare caracterizata de ineficienta trasmiterii neuromusculare

secundar reducerii receptorilor acetilcolina la nivelul membranei postsinaptice musculare. Se

recunosc doua forme ale bolii in cazul cainilor si pisicilorF congenitala si dobandita. :n 95

congenitala deficienta de receptori ai acetilcolinei a fost atribuita sintezei reduse sau imperfecte,

probabil datorata unui defect genetic. :n cazul 95 dobandita se genereaza anticorpi impotriva

receptorilor Ac# col

95 dobandita este cea mai comuna forma a bolii. Sa observat un risc crescut in radul

rasei ABita, diversi terriei, 5erman pointers si /#iua#uas. Se observa doua categorii de varsta

susceptibile in cazul cainilorF pana la ani$ L% ani. "isicilepot fi afectate la oricevarsta

9iastenia implica un spectru de semneclinice ce variazaatat in distributiecat si

severitateamusc#ilorimplicati. categoriima@ore au fostobsMrvate in cazulcainilor F focal,

cronicgeneralizatsi fulminant acut.

Iorma focala apare la apro' 13 dincazurilerecunoscute si consta intr.o varietate de

disfunctiila nivel facial, faringeal, laringealsauesofag. /ele forme generalizate se distig in

primul rand prinritmulcucare se dezvoltasemneleclinice. 03

dincainiicuslabiciuneneuromuscularageneralizataprezintaF instalareaacuta, fulminanta a

semnelorclinice ce resulta in tetrapareza si dispnee severa in 2#, in timp ce cei %3

vordezvoltaevolutie crnica si o progresiegraduala a semnelorclinice. 6ste important denotatcaapro' %&3 dincainiicu miastenia forma generalizataprezinta de asemeneamegaesofag.

+egurgitarea crnica saupneumonia ab ingestissunt de asemneacomplicatiicomune. Ambele

forme generalizata si focala se regasesc la pisica. Timoamelesuntmaicomune in

cazulisicilorsuferinde de miastenia, si tratamentulcumetamizolaparent este un factor

predispozant.

"rimulcriteriu in diagnosticareatuturorformelor de 95 dobanditeatat la cainicat si la

pisici este determinareaniveluluiseric de anticorpi. Sensibilitatea la acest test este difNcil de

evaluat$ totusi =03 dinanimalelesuspecte de 95 suntseronegative la

anticorpiireceptoriloraceticolinei.

Teste aditionalepot diagnostica 95 prindemonstrareacresteriitonusului muscular

dupaadministrareauneorin#ibitoricuactiunescurta a acetilcolinesterazei (edrop#oniumcloride

Tensilon )DozarecomandatapetruTensilon este &.= pana la &. mgBg :O si determina

temporarimbunatatireasemnelor in cateva minute. 9usculatura esofagului un raspunde la

laTensilon, limitandastfelutilizarea in cazultestuluipentru 95 forma focala


6/10

Tratamentul este directionat spre ameliorarea slabiciunii musculare generalizate cu agenti

in#ibitori de lunga durata ai acetilcolinesterazei ce prelungest interactiunea acetilcolinei cu

receptorii disponibili. "iridostigminebromidpoate fi adm in doza de = pana la mgBg la fiecare

< pana la =# la caini si pisici. Alternativ, neostigminein@ectabil a fostrecomandat la o doza de

&.&; mgBg la fiecare 1# i.m..motilitateaesofagului este mininafectata de terapia cu

acetilcolinesterasa. Terapia imunosupresiva este controversata.

9a@oritateaanimalelor ce sufra de miastenia mor din causa pneumonieiprinaspiratie.

/linicienii si proprietariipot reduce riscul ab ingestisprin#ranireaanimalului intr.o

pozitieverticala a gatului si mentinereaacestuia 0 pana la =& min dupa.

Iorma congenitala a 95 a fost raportata drept o boala recesiva autozomala in cazul PacB

+ussell Terriers, smoot# #aired fo' terriers si 6nglis# springers spaniels. Semnele clinice sunt

similar 9g dobandite cu e'ceptia faptului ca megaesofagul a fost rar raportat in cazul smoot#

#aired fo' terriers. +emisii nu au fost pana acum raportate. Autoanticorpii circulanti nu sunt

prezenti in 9g congenital.

MIOZITA MUSCHILOR MASTICATORI

9iozita musc#ilor masticatori (999) este o boala autoimuna comuna la caini, care

implica doar musc#ii masticatori. 9usc#ii masticatori sunt formati in principal dintro fibra

musculara unica (tip 9), care nu este prezenta in musculatura membrelor, si la cainii care sufera

de 999, :g5 ataca aceasta componenta unica a fibrelor musculare. 999 poate sa apara la

orice specie, dar /iobanescul 5erman, 5olden +etriever, Dobermanul si alte rase mari sunt celemai des afectate. Deobicei sunt afectati cainii tineri sau de varsta medie, dar au fost diagnosticati

si catei de luni. 7u e'ista predispozitie de se'. >oala nu a fost semnalata la pisici.

S6976 /*:7:/6

Iorma acutaF tumefierea dureroasa recurenta a musc#ilor temporal si maseter.

Kipertermie, limfadenopatia submandibulara si prescapulara si tonsilita in mod inconstant. /ainii

ezita sa consume #rana si deobicei se prezinta la consult din cauza anore'iei si abaterii. "alparea

musc#iilor capului si incercarea de a desc#ide cavitatea bucala intampina rezistenta din partea

pacientului din cauza durerii.

4 data cu evolutia acestei boli, intalnim atrofie severa progresiva a musc#ilor temporal si

maseter, rezultand un aspect al capului asemanator cu craniul. /u toate ca aceasta boala este

bilaterala, atrofia poate sa fie asimetrica. Desc#iderea cavitatii bucale nu este dureroasa in cazul

999 cronice, dar este restrictionata de catre gradul de atrofie si fibroza a musc#ilor

masticatori. 5lobii oculari pot fi infundati in orbite din cauza pierderilor dramatice de masa

musculara. 9ulti dintre caini se vor prezenta la doctor in momentul in care are loc trecerea de la


7/10

faza acuta la faza cronica a bolii, moment in care vor prezenta durere la incercarea de desc#idere

a cavitatii bucale, plus atrofie musculara. ?nii cainii care sufera de 999 nu vor prezenta atrofie

musculara dureroasa a musc#ilor masticatori, iar anamneza nu va mentiona episoade precedente

acute de durere.

D:A574ST:/

Diagnosticul se suspecteaza pe baza semnelor clinice. "entru cainii care prezinta durere

la desc#iderea cavitatii bucale, diagnosticul diferential trebuie sa includaF tumori sau abcese

retrobulbare, patologii dentare si abnormalitati la nivelul articulatiei temporomandibulare.

Atrofia severa nedureroasa observata in faza cronica trebuie sa fie diferentiata de atrofia cauzata

de afectiuni ale nervului trigemen, polimiozita generala (diversi agenti etiologici), polineuropatie

sau boli sistemice, cum ar fi #ipotiroidismul, #ipoadrenocorticismul sau ca#e'ia cauzata de

cancer.

Kemograma poate sa fie normala sau sa indice o anemie usoara si leucocitoza

neutrofilica$ ocazional putem intalni eozinofilie periferica. /Q, ASAT si globulinele din sange

pot fi marite. "utem intalni si proteinurie. Anticorpi circulanti impotriva tipului 9 de fibre pot

fi detectati in serul multor animale in faza acuta a 999, dar ei pot sa nu fie prezenti in faza

cronica. 6'amenul #istopatologic al biopsiei din musc#ii afectati stabileste diagnosticul.

T+ATA967T

Administrare orala de glucocorticosteroizi (prednison = mgBg la = #) deobicei duce la

stoparea durerii in faza acuta, iar in faza cronica duce la o imbunatatire a abilitatii cainelui de asidesc#ide gura. Dupa apro'imativ saptamani, doza poate sa fie micsorata (= mgBg la ; ore),

iar in decursul a ;1 luni trebuie sa a@ungem la cea mai mica doza posibila, administrata in zile

alternative. Doze inadecvate ale terapiei pe o anumita perioada de timp este asociata cu un

procent ridicat de recidivide. /ainii care nu raspund la terapia cu corticosteroizi sau care

recidiveaza de fiecare data cand doza este micsorata, ar putea fi tratati cu alte medicamente

imunosupresoare, cum ar fi azatioprina ( mgBg p.o. la ; ore pana apar imbunatatiri in starea

clinica, apoi la fiecare ;< de ore ) sau ciclopsoprina (1 mgBg po la fiecare = ore).

/ainii care au parte de o terapie agresiva prezinta un prognostic favorabil, Trebuie sa fie

atent monitorizati pentru a nu aparea recidivide (verificam mobilitatea mandibulei sidiscomfortul prezent, concentratia /Q din ser) o data cu micsorarea dozelor de corticosteroizi.

Tratamentul pe o perioada lunga de timp ar putea fi necesar.


8/10

PARALIZIA DE CAPUSE

"aralizie motorie flasca, ascendenta, cu evolutie rapida a fost diagnostocata la cainii

infestati cu anumite specii de capuse. /ele mai multe cazuri raportate in America de 7ord au fost

asociate cu tulpini selectate de capuse ale Dermatocentor andersoni, Dermatocentor variabils sauAmblomma americanum. /and o femela se #raneste, ea elibereaza o neuroto'ina prin saliva care

interfereaza cu Ac# eliberata la nivelul @onctiunilor neuromusculare. Semnele clinice apar la ;%

zile dupa infesatarea cu capuse.

S6976 /*:7:/6

/ainii cu paralizia de capuse prezinta o evolutie rapida, la inceput se observa slabiciunea

membrului pelvin pentru ca in scurt timp animalul sa fie in decubit, deobicei rezultand o

paralizie generala a nervilor motorii in ;2 de ore. 9usculatura este flasca, iar refle'ele spinale

sunt diminuate sau absente, dar atrofia musculara nu este pronuntata. Durerea este perceputa in

mod normal, fara nicio dovada a #iperesteziei. :n cele mai multe cazuri, nervii cranieni nu sunt

afectati in mod semnificativ, dar putem intalni slabiciune la nivelul fetei, voce alterata, disfagie si

scaderea tonusului muscular la nivelul mandibulei. Iara tratament, moarte survine in =0 zile

datorita paraliziei musc#ilor respiratori.

D:A574ST:/

"aralizia de capuse este des confundata cu alte cauze ale tetraparezei acute, cum ar fiF

poliradiculonevrita, botulism si miastenia gravis forma acuta fulminanta. "aralizia de capuse se

suspecteaza pe baza anamnezei, semnelor clinice si cunoasterea zonei geografice. ?neori o

capusa poate fi gasite pe animal, iar dignosticul se confirma prin imbunatatirea rapida a stariigenerale dupa indepartarea parazitului.

T+ATA967T

:ndepartarea capuselor sau aplicarea unor solutii insecticide pe animal duc la recuperarea

animalului in ;2 de ore. "rognosticul pentru o recuperare completa este favorabil daca se

stabileste diagnosticul adecvat.

PARALIZIA NERVULUI FACIAL

"aralizia nervului facial este des observata la caini si pisici. *a 203 dintre caini si 03

dintre pisici cu paralizie acuta de nerv facial nu e'ista anormalitati neurologice sau fizice si nu

poate fi gasita o cauza a aceste boli, lucru care ne determina sa punem un diagnostic de paralizie

idiopatica a nervului facial. /ele mai importante diagnostice diferentiale care trebuie luate in


9/10

calcul suntF deteriorari ale ramurilor nervului facial de la nivelul urec#ii interne sau medii

aparute secundar inflamatiilor, infectii, neoplasme sau polipi nasofaringieni beningni.

Traumatismele nervului facial sunt putin probabil sa aiba loc fara o trauma ma@ora.

Kipotiroidismul la caini este ocazional asociat cu o mononeuropatie a nervului facial, dar cauza

nu este cunoscuta.

S6976 /*:7:/6

9anifestarile clinice ale paraliziei nervului facial includF incapacitatea de inc#idere a

pleoapelor, de miscare a buzei sau a urec#ii. Animalele afectate nu pot sa clipeasca spontan sau

in cazul unui stimul vizual sau palpebral. ?lcerul cornean poate sa apara din cauza incapacitatii

de distribuire a lacrimilor prin clipire (c#eratita neuroparalitica) si din cauza pierderii stimularii

secretiei glandei lacrimale de catre nervul facial (c#eratita neurogenica). /aderea urec#ii si a

buzei pe partea afectata din cauza pierderii tonusului muscular este un semn obisnuit. +ar, poate

e'ista un sindrom dureros de spasm #emifacial cu contractarea musculaturii si retractia buzei

datorita iritatiei nervului facial. Acesta ar trebui diferentiat de o atrofie si contractie muscularanedureroasa, care apar destul de des in cazul animalelor cu paralizie de nerv facial de lunga

durata. 9ulti caini si pisici cu paralizei de nerv facial cauzata de afectiuni ale urec#ii interne sau

medii dezvolta de asemnea sindromul Korner sisau semne vestibulare periferice din cauza

pro'imitatii imediate a nervilor din urec#ea interna si medie.

D:A574ST:/

"aralizia idiopatica de nerv facial poate fi diagnosticata doar dupa e'cluderea celorlalte

cauze. ?n e'amen neurologic complet trebuie sa fie facut pentru a ne asigura ca nu e'ista alte

deficite la nivelul nervilor cranial, ata'ie sau deficite de proprioceptie care sa sugereze o leziunela nivelul encefalului. Testele clinicopatologice (#emoleucograma, profil bioc#imic, analiza

urinei) sunt necesare pentru a evidentia boli metabolice sau sistemice. 4 suspiciune de

#ipotiroidism @ustifica evaluarea functiei tiroidiene.

Toti cainii si pisicile cu paralizie de nerv facial trebuie e'aminate cu gri@a in vederea

e'istentei unei afectiuni la nivelul urec#ii interne sau medii. 4toscopia este foarte importanta si

trebuie efectuata c#iar daca se impune anestezia generala a pacientului. Daca e'ista motive

intemeiate pentru a suspiciona o afectiune la aceste nivel, este @ustificata anestezia generala

pentru efectuarea e'amenelui radiografic sau a /Tului sau efectuarea unei miringotomii (incizia

timpanului) pentru colectarea probelor de la nivelul urec#ii medii.

T+ATA967T

7? e'ista tratament pentru paralizia idiopatica de nerv facial. Daca este prezenta

c#eratocon@unctivita sicca, oc#iul ar trebui tratat in functie de necesitate. "aralizia poate fi

permanenta sau spontana, recuperarea ar putea avea loc in 1 saptamani.


10/10

sindromul wobbler

Documents