Simulări ale examenului de rezidenţiat Martie 2014

Organizatori: MRe Medical Research education, , OSM Cluj, SSCR ClujCoordonatori locali: Alexandra Babici (MRe), Raluca Marinescu (MRe), Alina Budăcan (Preşedinte SSCR)Coordonator naţional: Cristina Bujoreanu

1. Etiologia anginei pectorale stabile are în 95% din cazuri drept cauză ateroscleroza coronariană și în 5% din cazuri următoarele, exceptând una ((pag. 64-65)) A: coronarită B: anemie C: pericardită D: tahicardie E: colaps

2. Hipertensiunea arterială de gradul II se defineşte prin următoarele valori tensionale (pg. 52) A: TA sistolică 140-159 mm Hg B: TA diastolică 90-99 mm Hg C: TA sistolică 160-179 mm Hg D: TA diastolică > 110 mm Hg E: TA sistolică > 180 mm Hg

3. Care este cu aproximatie valoarea indexului cardiotoracic (ICT) pe Rx toracica intr-o cardiomegalie (pag.87) A: <0.3 B: >0.5 C: <0.5 D: totdeauna peste 1 E: in jurul valorii de 0.2

4. Principala cauza etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de (pg. 38) A: valvulopatiile mitrale B: valvulopatiile aortice C: hipertiroidismul D: hipertensiunea arterială E: cardiopatia ischemică

5. Pentru un debit cardiac normal,o stenoza aortica stransa antreneaza un gradient mediu ventricul stang/aorta de:(pag116 ECN) () A: 40-50 mmHg

B: 400-500 mmHg C: 4-5 mmHg D: 4000-5000 mmHg E: 4,5-5,4 mmHg

6. Care din următoarele complicaţii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecţioase: (pg. 100) A: insuficienţă cardiacă B: infarct miocardic prin embolie coronară C: abces septal D: distrucţie valvulară E: hipertensiune pulmonară

7. În pericadita acuta electrocardiograma (pg. 104) A: este normală în majoritatea cazurilor B: evoluează în funcţie de patru stadii C: prezintă caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn în oglindă D: prezinta alternanţă frecventa a complexului QRS ce nu se corelează cu mărimea revărsatului pleural E: supradenivelarea segmentului ST este concavă în jos (criterii discriminante faţă de supradenivelarea segmentului ST de cauză ischemică)

8. Tratamentul de urgență în ischemia acută a membrelor inferioare: (pg. 82, 83) A: este numai medicamentos (antialgice, heparină, vasodilatatore) B: embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizează stenoze lungi, distale C: revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D: tromboliza in situ şi tromboaspirația nu sunt indicate E: aponevrotomia de descărcare se face de la început

9. Supradenivelarea persistentă de segment ST prezentă în derivaţiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut (pg. 69) A: anteroseptal B: inferior şi anterior C: inferior şi anteroseptal D: septal profund E: inferior şi posterior

10. HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determină (pg. 52) A: risc de AVC crescut de 4 ori B: mortalitate cardiovasculară globală crescută de 2 ori C: risc de apariţie a insuficienţei cardiace crescut de 7 ori D: risc de arteriopatie a membrelor inferioare şi a aortei crescut de 3 ori E: risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

11. Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular (pg. 53) A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B: Tabagismul oprit de peste 3 ani C: Vârsta < 50 ani la barbat şi < 60 ani la femeie D: Consumul redus de alcool E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

12. Carenţa de tiamină (vitamina B1) poate produce (pag.85)

A: insuficienţa ventriculară dreaptă B: insuficienţa cardiacă cu debit crescut C: insuficienţa ventriculară stângă prin alterarea funcţiei musculare D: insuficienţa ventriculară prin tulburări ale funcţiei pompă E: cardiopatii aritmice

13. Complicaţiile posibile ale fibrilaţiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaţii cu excepţia (pg. 39) A: Complicaţiile tromboembolice B: Sângerarile consecutive tratamentului anticoagulant C: Cardiomiopatia tahiaritmică D: Anevrismul ventricular E: Insuficienţa cardiacă

14. Stenoza aortica afecteaza pacientii de peste:(pag 116 ECN) A: 20 de ani B: 30 de ani C: 51 de ani D: 50 de ani E: 75 de ani

15. Tratamentul endocarditei infecţioase pe proteză, cu hemoculturi negative se iniţiază cu (pg. 102) A: asociere de vancomicină cu rifampicină şi gentamicină B: amoxicilină 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicină 3 mg/kg/zi C: penicilină G sau amoxicilină 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicină 3 mg/kg/zi D: doxiciclină 100 mg de 2 ori / zi în asociere cu ofloxacină 400 mg/zi E: vancomicină 30 mg/kg/zi în asociere cu rimfampicina

16. Frecătura pericardică se caracterizează prin: (pg. 104) A: se aude mai bine în decubit B: zgomot profund, strict în diastolă C: la fel ca si frecatura pleurală nu persistă în apnee D: este constantă în timp E: zgomot superficial sistolodiastolic

17. Pacientul cu ischemie acută a membrelor prin tromboză pe un vas cu leziune ateromatoasă (pg. 82) A: nu are factori de risc cardiovascular prezenți B: debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puțin severă C: apariția hipoesteziei şi a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D: are o cardiopatie emboligenă E: arteriografia evidențiază oprire neta cu aspect de cupolă a substanței de contrast

18. La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroză miocardică se poate utiliza (pag. 69) A: Troponina I B: Troponina T C: Mioglobina D: CK-MB E: ASAT

19. Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor ţintă (de răsunet ale HTA) este (pg. 53) A: Grosimea intimă-medie < 0,9 mm B: Hipertrofia ventriculară stângă C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D: Albuminuria < 30 mg/zi E: Clearance creatinina > 60 ml/min

20. În cazul edemului pulmonar, la auscultaţie va apare (pag.86) A: matitate bazală B: sibilante bilaterale C: diminuarea murmurului vezicular D: raluri crepitante E: diminuarea vibraţiilor vocale

21. Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirma: A: Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B: Ocazional o unda p este blocată apoi ciclul se reia C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde D: Este foarte rar simptomatic în absenţa altor complicaţii E: Poate traduce o încetinire nodală benignă dar şi un bloc distal care poate evolua spre BAV complet

22. Stenoza aortica se caracterizeaza prin:(pag 116 ECN) A: Implantarea joasa B: obstacol fata de ejectia din atriul drept C: obstacol fata de ejectia din atriul stang D: obstacol fata de ejectia din venticulul drept E: obstacol fata de ejectia din venticulul stang

23. Tratamentul chirurgical al endocarditei infecţioase nu este indicat în următoarele situaţii (pg. 102) A: infecţie întinsă sau necontrolată B: pentru prevenţia riscului embolic C: în situaţiile cu risc hemodinamic D: în soc, EPA, insuficienţă cardiacă E: dacă sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaţiilor nu se reduc şi hemoculturile rămân pozitive după 3 zile de antibioterapie

24. Care din următoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute (pg. 106) A: repaus, concediu medical B: tratamentul antiinflamator nesteroidian C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant D: aspirină în doze descrescatoare timp de trei săptămâni E: nu este nevoie de spitalizare în formele benigne

25. Sindromul de fisurare din cadrul AAA se manifestă prin (pag.76) A: dureri abdominale spontane B: dureri abdominale violente C: hemoragie digestivă înaltă D: contractură abdominală E: colaps rapid mortal

26. Stadiul II al Clasificării Killip se caracterizează prin (pg. 71) A: Infarct miocardic complicat cu tulburări de ritm ventricular B: Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depaşesc jumătate din ariile pulmonare C: Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D: Infarct miocardic cu şoc cardiogen E: Infarct miocardic cu hipotensiune şi fără raluri de stază pulmonară

27. Unul din semnele clinice de răsunet ale HTA este (pg. 53) A: Sindromul metabolic B: Boala hepatică C: Boala pulmonară D: Boala cardiacă E: Insuficienţa venoasă cronică

28. În tratamentul edemului pulmonar acut cu TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia (pag.92): A: diuretice cu acţiune rapidă iv B: oxigenoterapie nazală C: derivaţi nitraţi D: dobutamină E: repaus la pa

29. Nu caracterizează fibrilaţia atrială : A: Tahicardia neregulată B: QRS înguste C: Macroreintrarea în AD D: Fără activitate atrială organizată E: Multiple microreintrăr

30. La auscultatie:(pag 117 ECN) A: Z3 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa B: Z2 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa C: Z1 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa D: Z6 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa E: Z10 diminuat sau abolit;semn de stenoza aortica stransa

31. Următoarea afirmaţie legată de antibioprofilaxia endocarditei infecţioase nu este corectă (pg. 103) A: toţi pacienţii valvulari trebuie să primească un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie să-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaţie B: prevenţia începe prin măsuri stricte de igienă C: antibioprofilaxia este cea mai importantă pentru prevenţia endocarditei infecţioase D: în prezent ultimele recomandari inernaţionale menţin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul E: antibioprofilaxia trebuie să fie de acum înainte rezervată doar pacienţilor din grupa A supuşi

32. Diagnosticul diferenţial al tamponadei cardiace se face cu (pg. 107) A: embolia pulmonara masivă B: infarctul de ventricul stâng C: pleurezia D: stenoza aortică severă E: endocardita infecţioasă

33. Insuficiența venoasă cronică: (pg. 121) A: este întotdeaună secundară trombozei venoase profunde B: varicele pot apare prin compresie pelvină tumorală sau prin agenezia venelor profunde C: incontinența valvulară poate fi apreciată clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibrației prin percuție de-a lungul venei) D: fenomenele hemodinamice nu se însoțesc de activare leucocitară cu inflamație locală E: ulcerul maleolar indică insuficiență venoasă minoră

34. În evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată este sugestivă pentru (pg. 71) A: Insuficienţă mitrală ischemică B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C: Ruptura peretelui liber ventricular D: Ruptura septului interventricular E: Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă

35. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: (PG 54) A: Bandeleta urinara B: Index glezna/brat C: Fund de ochi D: Cuantificarea proteinuriei E: Eco-Doppler al arterelor carotide

36. Examinarea Holter ECG este indicată în monitorizarea IC în următoarea situaţie (pag.92) A: în cazul unui tratament susceptibil să modifice funcţia cardiacă B: o dată la 12 luni C: în cazul unor semne sugestive D: în caz de semn de apel la anamneză sau la examenul clinic E: o dată la 3 ani

37. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt caracteristice extrasistolelor ventriculare maligne: A: Extrasistole care se agravează la efort B: Fenomenul R/T C: Fără lipotimie sau sincopă D: Extrasistole polimorfe E: QT lung

38. Insuficienţa aortică cronică de etiologie reumatismală prezintă una din următoarele caracteristici (pg. 108) A: afectarea distrofică a valvei aortice şi/sau a inelului aortic şi/sau a aortei ascendente

B: este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate C: valvele sunt îngroşate, apoi calcificate, comisurile fuzionează, se retractă, iar mobilitatea lor este diminuată D: se asociază cu bicuspidia aortică E: apare frecvent în sindromul Marfan

39. Care din urmatoarele afirmaţii legate de endocardită infecţioasă este corectă (pg. 99) A: nu există examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecţioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B: mortalitatea spitalicească în endocardita infecţioasă este de 50% C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore şi 5 criterii minore D: endocardita infecţioasă nu poate surveni pe un cord fără o afectare prexistentă E: toate cardiopatiile prezintă acelaşi risc de endocardită

40. Boala Osler apare cel mai adesea datorită (pag.97) A: Streptococi D B: Bacili gram negatici C: Germeni din grupul HACER D: Streptococi viridans E: Stafilococ

41. Nu este întâlnit la examenul clinic în pericardita acută : A: Durere precordială B: Febră C: Puls paradoxal D: Frecătura pericardică E: Sincopă

42. Despre stadiul II al clasificării Leriche-Fontaine se poate spune (pag.77) A: apar disestezii B: apar eritroză şi edem decliv C: durerile sunt permanente D: apare claudicaţie intermitentă la efort E: piciorul devine palid

43. Următoarele reprezintă contraindicaţii ale testelor de ischemie, cu excepţia (pag.65) A: IM care datează de mai puţin de 5 zile B: Insuficienţă cardiacă severă C: Hipertrofie ventriculară stângă D: Stenoza aortică strânsă simptomatică E: Cardiomiopatia obstructivă simptomatică

44. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu: (PG55) A: Diuretice tiazidice B: Antialdosteronice C: Betcblocante D: Anticalcice E: IEC

45. Următoarele afirmaţii legate de Furosemid sunt adevărate cu excepţia (pag.138) A: creşte natriureza prin blocarea reabsorbţiei de Na în ramura ascendentă a ansei Henle

B: în doze puternice are efect calciuric C: hipoK se datorează efectului diuretic D: se evită asocierile cu produşii de contrast iodaţi E: leucopenia este un efect secundar

46. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează sindromul Brugada : A: Mutaţia canalului de potasiu B: Zone diskinetice vizibile ecografic C: Cauză necunoscută D: QT lung E: Cord morfologic sănătos

47. Insuficienţa aortică acută poate avea una din următoarele etiologii (pg. 108) A: bicuspidia aortică B: traumatismul toracic C: sindromul Laubry şi Pezzi D: lupusul eritematos diseminat E: spondilartrita anchilozantă

48. Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101) A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zile B: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zile C: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zile D: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni E: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luni

49. ECG în pericardita acută nu arată: A: Microvoltaj B: Alternanţă electrică C: Tahicardie sinusală D: BAV E: Supradenivelare difuză de ST

50. Riscurile tehnicii de arteriografie Seldinger sunt, cu excepţia (pag.78) A: fals anevrism B: hematom C: insuficienţă cardiacă D: insuficienţă renală E: embolie distală

51. Diagnosticul de anevrism ventricular stâng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazează pe următoarele (pg. 72) A: Persistenţa supradenivelării segmentului ST peste 3 săptămâni B: Fenomene de insuficienţă ventriculară stângă C: Apariţia Sindromului Dressler D: Tulburări de ritm ventricular recurente E: Suflu sistolic de insuficienţă mitrală ischemică nou apărut

52. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dg. afectării organelor ţintă în HTA sunt false (pag.53) A: grosimea intimă-medie >0.9 B: clearence-ul cretininei >60mL/min

C: PWV<12m/sec D: microalbuminurie 30-300 mg/zi E: HVS

53. Care dintre următoarele afecţiuni pot produce insuficienţă cardiacă cu debit crescut (pag.85) A: feocromocitom B: carenţa de tiamină (vit.B1) C: boala Paget D: boala Steinert E: hipertiroidismul

54. Care dintre urmatoarele afirmaţii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevărate (pg. 34) A: Se pot manifesta cu lipotimie, sincopă sau moarte cardiacă subită B: Se agravează la efort C: Funcţia ventriculului stâng poate fi normală D: Electrocardiograma poate fi normală în afara episodului aritmic E: Potenţialele tardive sunt de regulă prezente

55. Examinari complementare ale stenozei aortice:(pag117 ECN) A: EKG B: Radiografie toracica C: Ecografie cardiaca transtoracica D: Tranzit baritat E: Colposcopie

56. Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardită infecţioasă fac parte (pg. 97) A: proteze valvulare B: cardiopatii congenitale cianogene neoperate C: cardiomiopatie obstructivă D: bicuspidie aortică E: PVM cu IM

57. În pericardita acută durerea are următoarele caracteristici (pg. 104) A: prezintă strict localizare retrosternală B: acentuată de efort şi sensibilă la trinitrină C: are caracter de arsură, constricţie D: este intensificată de respiraţia profunda şi în timpul efortului de tuse E: se calmează în decubit

58. Ischemia permanentă cronică a membrelor inferioare denumită şi ischemia critică: (pg. 78) A: se defineşte prin durere de decubit sau tulburări trofice ale piciorului B: se însoțeşte de un index al presiunii sistolice gleznă/braț de 0,9-1,3 C: asociază o presiune sistolică la haluce sub 30 mmHg D: asociază o presiune sistolică la gleznă între 50-70 mmHg E: asociază o presiune sistolică la haluce peste 30 mmHg

59. Complicaţii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stâng sunt (pg. 71) A: Ruptura peretelui liber ventricular B: Sindromul Dressler C: Insuficienţa mitrală ischemică D: Tromboembolismul pulmonar

E: Blocurile atrio-ventriculare

60. Identificaţi care dintre următoarele reprezintă examinări sistematice în HTA (pag.54) A: microalbuminuria B: glicemia plasmatică postprandială C: acid uric seric D: fund de ochi E: glicemia plasmatică a jeun

61. În insuficienţa ventriculară prin tulburări ale funcţiei pompă suprasarcina de presiune apare datorită (pag.85) A: insuficienţiei mitrale acute B: stenozei aortice C: hipertensiunii arteriale D: cardiomiopatiei hipertrofică obstructivă E: comunicării interventriculare

62. Displazia aritmogenă de ventricul drept se caracterizează prin (pg. 32) A: tulburări de ritm ventriculare maligne B: bloc complet de ramură dreaptă pe ECG C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramură dreaptă D: undă epsilon prezentă E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN

63. Etiologia stenoze aortice(pag 116 ECN) A: Stenoza aortica degenerativa B: Bicuspidia aortica C: Reumatism articular acut D: Stenoza supra- sau subvalvulara congentitala E: Alcoolismul cronic

64. Semnele periferice de endocardită infecţioasă sunt (pg. 98) A: splenomegalia B: purpura peteşială, cutaneomucoasă, descrisă clasic la nivelul feţei C: noduli Roth localizaţi la nivel abdominal D: plăci eritematoase palmoplantare Janeway E: fals panariţiu Osler

65. În primul stadiu de evoluţie a pericarditei acute întâlnim următoarele modificări pe electrocardiogramă: (pg. 104) A: supradenivelarea segmentului ST, fără imagine în oglindă B: unde T negative C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea în sus D: subdenivelarea difuză a segmentului ST E: segment ST de aspect normal şi unde T aplatizate

66. Sindromul Leriche se caracterizează prin (pg. 77) A: durere lombară, hematurie, insuficiență renală rapid progresivă B: durere fesieră C: claudicație a celor două membre inferioare D: impotență

E: apare prin afectarea aterosclerotică aortoiliacă

67. Sindromul coronarian acut fără supradenivelare de segment ST se caracterizează prin următoarele (pg. 72) A: Apare în special la pacienţii tineri fără circulaţie colaterala eficientă B: Apare deseori la pacienţi cu leziuni trivasculare severe şi complexe C: Evoluează frecvent spre insuficienţă cardiacă ischemică D: Asociaza frecvent complicaţii mecanice gen ruptură de perete liber ventricular E: Apare consecutiv rupturii plăcii de aterom pe fondul unei circulaţii colaterale deficitare

68. Care din următoarele sunt examinări recomandate în HTA (pag.54) A: bandeleta urinară B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitivă C: ECG de repaus D: ETT E: FO

69. Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna, cuprinde: () A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii) B: Coronarografie C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de ritm) D: ECG de efort E: Hormoni tiroidieni

70. Ecografia cardiaca transesofagiana este indicata in cadrul examinarilor complementare ale stenozei aortice daca se constata:(pag 117 ECN) (pag:117) A: slaba ecogenitate B: ecogenitatea clara C: polivalvulopatie D: suspiciune de endocardita E: bilant preoperator

71. Care dintre următoarele afecţiuni fac parte din etiologia insuficienţei ventriculare stângi prin alterarea funcţiei musculare (pg. 85) A: distrofia Duchenne de Boulogne B: boala de suprasarcină C: hipertiroidismul D: anemia cronică E: boala Chagas

72. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă (pg. 99) A: endocardită posibilă: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore B: endocardită sigură: 5 criterii minore C: endocardită sigură: 1 criteriu major plus 2 criterii minore D: endocardită sigură: 2 criterii majore E: diagnosticul de endocardită sigură nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitivă

73. Drenajul chirurgical este indicat în pericardita acută în următoarele situaţii: (pg. 106) A: tamponadă cardiacă B: revărsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament

C: revărsat voluminos, necompresiv recidivant D: trebuie efectuat obligatoriu în orice formă de pericardită E: revărsat compresiv

74. Următoarele afirmații referitoare la tratamentul în arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferiore sunt adevărate (pg. 79, 80) A: controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu în toate stadiile bolii B: tratamentul cu prostaglandine nu este indicat în nici un stadiu al bolii C: angioplastia şi endarteriectomia sunt utile în stadiile 3,4 pentru stenoze strânse, proximale, scurte, puțin calcificate D: pontajul (by-passul) nu este indicat în stenoze complexe, întinse cu dilatare anevrismală E: simpatectomia se foloseşte la pacienții cu dureri de decubit

75. Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de următoarele (pg. 60) A: Supradenivelare de segment ST difuză tranzitorie B: Supradenivelare de segment ST concavă în sus C: Supradenivelare de segment ST gigantă convexă în sus, unde T gigante D: Supradenivelare de segment ST corectată de nitroglicerină E: Subdenivelare de segment ST focalizată la un teritoriu vascular

76. Clase terapeutice de a doua intenţie folosite în tratamentul HTA (pag.54) A: antihipertensoare centrale B: ARA II C: Betablocante D: Alfablocante E: inhibitori calcici

77. Reprezintă semne periferice de debit scăzut în insuficienţa cardiacă (pag.86) A: lipotimii, sincope B: astenie C: edeme ale membrelor inferioare D: oligurie E: sindrom confuzional

78. Indicatiile implantarii unui stimulator cardiac sunt: A: Bradicardie asimptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde B: Bradicardie simptomatica, Insuficienta cronotropa simptomatica si Pauze sinusale de mai mult de 3 secunde C: BRS asociat cu BAV de gradul I deoarece predispune la BAV complet D: BAV care produce sincopa, BAV cu sediu hisian sau infrahisian E: Bloc alternant si Bloc trifascicular

79. Semnele fizice care pot fi prezente în insuficienţa mitrală sunt (pg. 113) A: La palpare soc “în dom”, descris de Bard, deplasat în jos şi la stânga B: Suflu holosistolic, maximal în focarul mitral, în jet de vapori, de intensitate uniformă, care iradiază

în axilă C: Semne de insuficienţă cardiacă dreaptă D: Z3 supraadăugat E: Suflul diastolic Flint în focarul mitral

80. Criteriile Duke minore sunt (pg. 99) A: febră peste 38 de grade B: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpură Janeway, etc. C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc. D: hemoculturi pozitive pentru endocardită infecţioasă E: predispoziţie: valvulopatie sau alta condiţie cardiacă favorizantă sau toxicomanie iv

81. Următoarele afirmatii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105, 106) A: etiologia virală este cea mai fecventă B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluţie rapida, zgomotoasă, fiind adeseori diagnosticată în faza precoce C: reumatismul articular acut este o cauză frecvenţă de pericardită acută D: pericadita acută de etiologie TBC este rară şi complică o tuberculoză pulmonară E: pericardita acută idiopatică corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate

82. Printre cauzele de ischemie acută a membrelor sunt: (pg. 81) A: embolia cu sursă din cavitățile cardiace stângi B: embolia provenită dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoasă ulcerată situată în amonte C: tromboză in situ pe o leziune atrosclerotică preexistentă D: trombocitopenia după tratament cu heparină E: hipertensiunea arterială

83. Care din următoarele elemente sugerează o pericardită acută (pag.60) A: Supradenivelare concavă în sus B: Subdenivelare convexă în sus C: Supradenivelare ST rezistentă la trinitrină D: Subdenivelare ST rezistentă la trinitrină E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj

84. Identificaţi clasele terapeutice folosite în tratamentul HTA la o gravidă (pag.55) A: IEC B: diuretice tiazidice C: Betablocante D: inhibitori calcici E: ARA II

85. Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine cardiaca (pag.87) A: BNP 100-400 pg/ml B: NT-proBNP > 2000 pg/ml C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml D: BNP < 100 pg/ml E: BNP > 400 pg/ml

86. Urmatoarele conditii predispun la BAV complet: A: BAV de gradul II tip Mobitz si BAV de gradul III paroxistic B: BAV cu sediu hisian sau infrahisian C: BAV asociat unei tulburari de conducere intraventriculare de tip bloc stang sau bloc bifascicular

D: Cardiopatie subiacenta E: HBAS (hemibloc antero-superior stang)

87. Ecografia Doppler cardiacă transtoracică efectuată la pacienţii cu insuficienţă mitrală poate evidenţia (pg. 114) A: Dilatarea aortei ascendente B: Dilatarea atriului stâng C: Dilatarea ventriculului stâng D: Direcţia jetului regurgitant în venele pulmonare E: Dimensiunea cavităţilor drepte

88. Care din următoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardită (pag.97) A: Valvulopatiile B: Protezele valvulare C: PVM D: Bicuspidia aortică E: Antecendente ale endocarditei infecţioase

89. Semnele clinice de tamponadă cardiacă sunt: (pg. 107) A: şocul cardiogen B: semne de edem pulmonar C: puls paradoxal D: semne drepte majore E: creşterea presiunii arteriale în inspir cu peste 10 mmHg

90. În ischemia acută a membrelor (pg. 81, 82) A: leziunile devin ireversibile după 12 ore B: membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C: apare alungirea timpului de recolorare cutanată la membrul afectat D: aparița hipoesteziei şi scăderea forței musculare nu sunt semne de gravitate E: abolirea pulsului popliteu indică obstrucția arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee

91. Spasmul coronarian Prinzmetal este sugerat de (pag.60) A: Supradenivelare ST rezistentă la trinitrină B: Supradenivelare ST corectată cu trinitrină C: Supradenivelare focalizată la un teritoriu vascular D: Supradenivelare moderată, fixă, neevolutivă E: Supradenivelare gigantă, convexă în sus, unde T gigante92. Următoarele clase terapeutice sunt utilizate în tratamentul HTA la un bolnav coronarian cronic (pag.55) A: anti-aldosteronice B: anti-calcice bradicardizante C: diuretice tiazidice D: IEC E: Betablocante

93. Următoarele afirmaţii legate de activarea sistemului RAA sunt adevărate (pag 84) A: este activat prin reducerea concentraţiei de Na la niv maculei densa B: este activat prin creşterea perfuzării glomerulare C: se produce retenţie hidrosodată prin intermediul aldosteronului D: se produce vasoconstricţie prin intermediul angiotensinei II E: este activat prin creşterea concentraţiei de Na la niv maculei densa

94. In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele elemente: A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara B: Ritm tahicardic C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla in cazul BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutter-ului atrial

95. Complicaţiile insuficienţei mitrale sunt reprezentate de (pg. 114) A: Endocardita bacteriană B: Insuficienţa cardiacă C: Tulburările de conducere de grad înalt D: Fibrilaţia atrială şi accidentele embolice E: Tulburările de ritm ventriculare şi moartea subită

96. Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK următorii (pag.98) A: Haemofilus B: Actinobacilus C: Chlamidia D: Coxiella burnetii E: Kingella

97. În etiologia pericarditelor acute se încadrează: A: Sindrom Sjogren B: Lupusul C: radioterapia aferentă tratării Hodgkin D: Mixedemul E: Pancreatita acută

98. Returul venos este asigurat prin (pag 120) A: incontinenta valvulelor B: pompa musculara surala C: apasarea boltei plantare D: pompa musculara femurala E: presiunea reziuduala retelei arteriale

99. Care dintre următoarele afirmaţii legate de markerii de necroză miocardică sunt adevărate (pag.69) A: Troponina I are vârful la 12 ore B: LDH are pozitivare la 48 ore C: Mioglobina se normalizează la 3 zile D: CPK-MB se normalizează la 2 zile E: TGO-ASAT se normalizează la 5 zile

100. Semne evocatoare în HTA renovasculară (pag.56) A: durere în zona lombară B: suflu lombar C: hiperK D: poliarteriopatie E: asimetrie de mărime a rinichilor

101. În legătură cu bilanţul paraclinic în insuficienţa cardiacă sunt adevărate următoarele afirmaţii cu excepţia (pag.88) A: o valoare a VO2 <14ml/kg/min este un semn de gravitate B: FEVS <60% --> IC cardiacă sistolică C: diagnosticarea ischemiei pe scintigrafia miocardică se face cu technetiu 99m D: fracţia de ejecţie izotopică se măsoară cu technetiu 99m E: catererismul drept se realizează decât în cadrul bilanţului pretransplant sau în caz de dg.îndoielnic

102. Simptomatologia in prezenta blocurilor atrio-ventriculare este: A: In cazul BAV de gradul III, simptomatologia depinde de existenta unei cardiopatii subiacente si de calitatea ritmului de baza B: BAV de gradul III poate fi simptomatic cand este congenital pe cord sanatos C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand BAV de gradul II se asociaza cu BAV de gradul III D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop cardiac E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR

103. Stenoza aortică degenerativă are următoarele trăsături (pg. 116) A: Este cauza cea mai frecventă la subiectii de vârsta medie (50-60 ani) B: Exista calcificări al valvelor şi ale inelului aortic care se pot întinde pe sept C: Comisurile sunt fuzionate D: Este în scădere ca frecvenţă in ultimii douăzeci de ani E: Valvele sunt îngroşate, rigide, cu o mobilitate limitată

104. Este adevărat despre bilanţul paraclinic în endocardita infecţioasă (pag.98-99) A: riscul embolic este crescut dacă dimenisiunea vegetaţiilor > 10mm B: ECG este indispensabil C: ECG şi Eco transtoracică, transesofagiană reprezintă examene specifice în endocardita infecţioasă D: se pot administra AB empiric înaintea hemoculturilor E: în caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoasă sau RMN pentru căutarea spondilodiscitei105. Etiologia pericarditelor acute poate fi: A: Idiopatic B: Tuberculoasă C: Neoplazică D: Virală E: Limfom MALT

106. Clasificarea severitatii functionale a insuficientei venoase cronice (121) A: Clasa 0: insuficienta venoasa cronica minora B: Clasa 1: subiect fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) C: Clasa 3: insuficienta venoasa cronica severa si tulburari trofice majore cu ulcere D: Clasa 0: subiecti fara jena functionala venoasa (cu sau fara varice) E: Clasa 2: insuficienta venoasa cronica moderata fara tulburari trofice

107. Despre mioglobină sunt adevărate următoarele, cu excepţia (pag.69) A: Se pozitivează la 2-4 ore B: Are vârful la 16 ore C: Se normalizează la 3 zile D: Se normalizează la 24-36 ore E: Se pozitivează la 24 ore

108. Sunt false următoarele afirmaţii în legătură cu HTA renovasculară (pag.56) A: mecanismul prin care apare este stenoza strânsă de a.renală unilaterală B: cea mai frecventă cauză este fibrodisplazia C: funcţia renală se agravează după administrarea de IEC în cazul stenozei bilaterale D: confirmarea strenozei de a.renală este obţinută ideal prin angio-RMN E: dozarea reninei în VCI poate fi sensibilizată prin administrara de Verapamil

109. Sunt adevărate următoarele afirmaţii în legătură cu tratamentul cu IEC în insuficienţa cardiacă (pag.89) A: previn remodelarea ventriculară, produc vasodilatare arterială şi venoasă ducând astfel la reducerea morbimortalităţii B: se administrează doar în cazurile de IC clasele II-III C: se introduce în doze mici care apoi se cresc progresiv D: în caz de intoleranţă sunt indicaţi inhibitorii receptorilor angiotensinei II E: inhibitorii receptorilor angiotensinei II se pot asocia cu betablocante

110. Printre cauzele rare de bloc atrio-ventricular se numara: A: Hiperkalemia B: Miopatia Steinert C: Boli de sistem: reumatismul articular acut, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, sclerodermia, sarcoidoza D: Hemocromatoza, amiloidoza E: Boala Chagas, boala Lyme, endocardita aortica cu abces septal, miocarditele virale

111. Semnele clinice prezente în stenoza aortică sunt (pg. 117) A: Angorul B: Dispneea C: Sincopa D: Hemoptiziile E: Palpitaţiile

112. În tratamentul EI pe valvă nativă cu Enterococ se administrează (pag.101) A: Penicilină G B: Vancomicină C: Gentamicină D: Amoxicilină E: Ofloxacină

113. Care dintre următoarele afirmaţii despre pericardita cronică constrictivă sunt adevărate () A: Constricţia cavităţilor cardiace drepte B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stângi C: Revărsat pericardic în cantitate mare D: Îngroşare pericardică E: Tablou de anasarcă

114. Sindromul de fisurare din cadrul AAA are următoarele caracteristici (pag.76) A: colaps în general moderat B: masă batantă şi dureroasă la palpare C: hemoragie digestivă D: dureri abdominale spontane E: contractură abdominală

115. Care dintre următorii markeri de necroză se monitorizează la fiecare 24 ore în SCA cu supradenivelare permanentă de ST (pag.70) A: Mioglobina B: TGO-ASAT C: Troponina D: LDH E: CK

116. Sunt adevărate următoarele afirmaţii legate de feocromocitom din HTA secundară cu excepţia (pag.56) A: tumoră malignă în 90% din cazuri B: apare triada cefalee-transpiraţii-palpitaţii C: dozarea metanefrinelor se face ideal în afara puseului de tensiune D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa şi betablocante E: ca explorări morfologice se practică scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG

117. În legătură cu tratamentul farmacologic al IC sunt adevărate (pag.89-90) A: singurele antiaritmice utilizabile sunt cele de clasa I B: derivaţii nitraţi reduc presarcina C: tratamentul cu betablocante se instituie numai împreună cu IEC şi diuretice D: inhibitorii de calciu se utilizează ca antihipertensive dacă HTA persistă în ciuda tratamentului cu diuretice, betablocante şi IEC E: digitalicele reduc frecvenţa spitalizărilor

118. Cauzele iatrogene de bloc atrio-ventricular sunt: A: Tumorile cardiace B: Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei C: Antidepresivele imipraminice D: Radioterapia si Ablatia cu radiofrecventa E: Fibroza cicatriciala postoperatorie si Traumatismele din cursul cateterismului cardiac drept

119. În legătură cu accidentele provocate de AVK sunt adevărate următoarele (pag.126) A: în hemoragiile minore se opreşte adm. de AVK B: în hemoragiile majore se adm. vitamina K numai IV C: insuficienţa hepatică asociată creşte riscul hemoragic D: în hemoragiile majore este vizat un INR<1,5 E: riscul hemoragic este mai important la pacienţii la care se vizează un un INR între 2 şi 3

120. Tratamentul într-o EI pe proteză cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102) A: Gentamicină B: Penicilină G sau Amoxicilină C: Oxacilină D: Vancomicină E: Rifampicină

121. Pericardita de etiologie virala este caracterizata prin: (pag.105) A: este cea mai frecventa B: sindrom Dressder C: evolutie nefavorabila sub anti-inflamatoare D: sindrom febril, gripal E: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada

122. Tromboangeita Buerger se caracterizează prin (pag.77) A: în 90% din cazuri afectează bărbaţii peste 50 de ani B: cel mai frecvent sunt afectate membrele superioare C: cel mai frecvent sunt afectate membrele inferioare D: are o evoluţie zgomotoasă E: afectează bărbatul tânăr <40 de ani, mare fumător

123. Reprezintă indicaţii ale cardiostimulării (pag.71) A: BAV indiferent de grad B: asocierea bloc drept şi hemibloc anterior stâng sau posterior stâng C: BAV ale infarctului anterior D: alternanţa bloc stâng/bloc drept E: BAV ale infarctului inferior

124. În legătura cu mecanismele din hiperaldosteronismele primare sunt false următoarele afirmaţii cu excepţia ( pag.56) A: creşterea producţiei de aldosternon cu creşterea reabsorbţiei de Na la nivelul tubului distal B: natremia rămâne normală C: eliminare masivă de K-hipoK D: inhibiţia secreţiei de renină E: stimularea secreţiei de renină

125. Printre etiologiile blocurilor de ramura dreapta se numara: A: Absenta oricarei cauze (BRD idiopatic) B: Fibroza cicatriciala postoperatorie C: Cardiopatie stanga in stadiu evoluat D: Endocardita infectioasa E: Cardiopatie dreapta: embolie pulmonara, cord pulmonar cronic dat de o insuficienta respiratorie, valvulopatii mitrale, tricuspidiene, pulmonare, defect septal atrial

126. Semne de insuficienţă cardiacă la copilul mic (pag.1123) A: sincope B: tahicardie C: hepatomegalie D: transpiraţii E: dispnee

127. Vancomicina este folosită în tratamentul EI cu următorii germeni, cu excepţia (pag.101-102) A: Stafilococ meti-R pe proteză B: Stafilococ meti-S pe valvă nativă C: Stafilococ meti-R pe valvă nativă D: Stafilococ meti-S pe proteză E: Streptococ

128. Printre cauzele rare de pericardita de regasesc: (pag.106) A: dupa o interventie chirurgicala cardiacă B: hipertiroidism C: guta D: insuficienta renala E: radioterapie

129. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea Leriche-Fontaine sunt false (pag.77)

A: în stadiul II crampa dureroasă cedează la oprirea efortului B: în stadiul IV apar eritroză şi edem decliv pentru că pacientul doarme cu piciorul coborât la marginea patului C: tulburările trofice distale sunt frecvent asociate durerilor permanente D: în sindromul Leriche se produce răceala picioarelor E: în stadiul I are loc abolirea unuia sau mai multor pulsuri

130. Despre infarctul de ventricul drept sunt adevărate următoarele (pag.71) A: Tratamentul cuprinde diuretice şi derivaţi nitraţi B: Se complică frecvent cu stare de şoc şi tulburări de conducere C: Pe ECG apare supradenivelare a segmentului ST în V3R şi V4R D: Prognosticul este pozitiv E: Se evită efectuarea coronarografiei

131. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu hiperaldosternismele primare (pag.56) A: poate fi cauzat de o hiperplazie unilaterală a suprarenalelor B: alcaloza metabolică este un semn evocator C: renina este crescută, aldosteronul este scăzut D: apare hipoK severă E: dozarea activităţii renină-aldosteron se face la distanţă de tratamentul interferent cu antialdosteronice

132. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu tratamentul nefarmacologic al IC sunt adevărate (pag.90-91) A: resincronizarea ventriculară prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicată în clasele I-II NYHA B: defibrilatorul implantabil este indicat în TV sau FV din faza acută a unui SCA C: insuficienţa renală este o complicaţie a transplantului cardiac D: resincronizarea ventriculară prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicată în clasele III-IV NYHA E: defibrilatorul implantabil este indicat în sincopa de cauză necunoscută cu TV susţinută sau FV declanşabilă

133. Caracterizează axa dreaptă (>120 grade) (pg. 42) A: Infarct inferior B: Hemibloc anterior stâng C: Cord verticalizat D: Infarct lateral E: BRD

134. Care din următoarele sunt semne de insuficienţă cardiacă la copilul mare (pag.1123) A: cianoză B: edeme periferice C: palpitaţii D: dispnee de efort E: stări de rău

135. Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) în EI se face dacă se constată (pag.102) A: Dezinserţie sau tromboză obstructivă de proteză B: EI infeţioasă mitrală sau aortică cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un

eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales în caz de Streptococ cu localizare mitrală C: Endocardită fungică D: Abcese de inel sau abcese septale E: IM secundară endocarditei

136. Tratamentul pericarditei acute include: (pag.106) A: spitalizare obligatorie in toate formele de pericardita B: oprirea tratamentului cu anticoagulante C: anti-inflamatoare nesteroidiene D: concediu medical 30 de zile E: control clinic, explorari biologice si ecografie la sfarsitul tratamentului

137. Diagnosticul diferenţial al ACOMI în prezenţa claudicaţiei intermitente se face cu (pag.78) A: ulcere varicoase B: neuropatie diabetică C: anevrism arterial D: coarctaţie de aortă E: neuropatie diabetică

138. Despre clasificarea internationala Killip se pot spune următoarele (pag. 71) A: Mortalitatea în stadiul III este 44% B: În stadiul II ralurile crepitante depăşesc 1/2 din câmpurile pulmonare C: EPA este prezent în stadiile II-III D: În stadiul I ralurile crepitante nu depăşesc 1/2 din câmpurile pulmonare E: În stadiul II mortalitate este 30%

139. Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabilă (HTA secundară), a detecta alţi factori de risc cardiovascular şi a depista afectarea organelor ţintă sunt (pg. 54) A: Ecocardiografia transtoracică B: Acidul uric seric C: Glicemia plasmatică D: Microalbuminuria E: Kaliemia fără garou

140. Reprezintă complicaţii ale transplantului cardiac următoarele cu excepţia (pag.91) A: insuficienţă cardiacă refractară B: HTAP precapilară fixată C: insuficienţă renală D: infecţie activă HIV, VHC E: infecţii oportuniste

141. Reprezintă etiologia unei subdenivelări de segment ST A: Sindrom Prinzmetal B: Sindrom coronarian acut C: WPW D: HVS E: Digitala

142. Principalii agenţi patogeni implicaţi în endocardita precoce de proteză sunt A: Stafilococul B: Streptococul

C: Streptococul de grup D D: Pneumococul E: Bacili Gram negativi

143. Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97) A: dau forme emboligene B: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare C: responsabili de boala Osler D: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani E: poarta de intrare ORL

144. Pericardita constrictiva cronica este caracterizata prin: (pag.106) A: diagnostic de electie RMN cardiac B: diagnostic confirmat prin catetetism cardiac stang C: diagnostic confirmat prin cateterism cardiac drept D: diagnostic evocat de catre ecografia cardiaca E: anasarca

145. Diagnosticul diferenţial al ACOMI în prezenţa durerilor de decubit se face cu (pag.78) A: coarctaţia de aortă B: canal lombar strâmt cu o claudicaţie medulară C: polinevrită alcoolică D: ulcere varicoase E: neuropatie diabetică

146. Contraindicaţii relative ale tromboliticelor sunt următoarele, cu excepţia (pag.128) A: Masaj cardiac recent B: Coagulopatie cunoscută, patologie a hemostazei C: AIT care datează de mai puţin de 6 luni D: Traumatism cranian<1 lună E: HTA necontrolată peste 180 mmHG

147. Tratamentul nemedicamentos al HTA se referă la (pg. 54) A: Activitate fizică regulată B: Reducerea consumului de lipide saturate C: Depistarea şi tratamentul celorlalţi factori de risc D: Favorizarea consumului de alcool E: Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

148. Tratamentul nefarmacologic al IC prin transplant cardiac (pag.91) A: limfoamele reprezintă o complicaţie B: supravieţuirea la 5 ani este de 30% C: insuficienţa renală reprezintă atât o complicaţie cât şi o contraindicaţie D: supravieţuirea la 1 an este de 70% E: este indicat în cazul unei insuficienţe cardiace refractare sub tratament maximal

149. ECG-ul în fibrilaţia atrială nu cuprinde A: Tahicardie neregulată B: Ritm ventricular regulat C: Unde atriale D: QRS înguste cu excepţia blocului de ramură E: Ritm ventricular neregulat

150. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate despre tromboza protezelor A: Complicaţie frecventă B: Cu precădere pe protezele în poziţie aortică C: Pot fi obstructive şi neobstructive D: Înlocuirea de urgenţă a protezei este obligatorie E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic

151. Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97) A: poarta de intrare digestiva sau urinara B: poarta de intrare cutanata sau post-operatorie C: dau forme acute, emboligene D: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulare E: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomani

152. Frecatura pericardica se caracterizeaza prin: (1025) A: Zgomot superficial, sistolodiastolic, inconstant (variabil in timp) B: Zgomot superficial holosistolic constant in timp C: Auzit mai bine in pozitie sezanda D: Dispare in apnee idem frecatura pleurala E: Persista in apnee

153. Despre TCPO2 se poate spune (pag.78) A: este indicată în toate stadiile Leriche-Fontaine B: o valoare > 35mmHg este indicele unei bune compensări C: o valoare cuprinsă între 10 şi 30mmHg traduce prezenţa unei hipoxii continue D: este indicată numai în stadiul IV Leriche Fontaine E: o valoare sub 10mmHg este dovada unei hipoxii critice

154. Reprezintă contraindicaţii absolute ale tromboliticelor următoarele, cu excepţia (pag.128) A: Traumatism sau chirurgie majoră ce datează de mai puţin de 21 de zile B: Tratament cu AVK C: Sângerare GI care datează c mai puţin de 1 lună D: Disecţie aortică E: Puncţie a vaselor mari necompresibile

155. Tratamentul medicamentos al HTA (pg. 54) A: Debutează cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B: Favorizează medicamentele administrate într-o singură priză, cu eficienţă timp de 24 ore C: Clasele terapeutice de utilizat în prima intenţie sunt aliskirenul, alfablocantele şi antihipertensivele centrale D: Cel mai important principiu este scăderea în mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E: Medicamentele de utilizat în a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici şi antagonistii receptorilor angiotensinei II

156. Care din următoarele reprezintă atât complicaţii cât şi contraindicaţii în transplantul cardiac (pag.91) A: infecţiile oportuniste B: neoplaziile C: insuficienţa hepatică D: infecţia cu VHC sau HIV

E: insuficienţa renală

157. Care din următoarele elemente nu sunt incluse în scorul CHADS 2? A: Vârsta < 65 ani B: Boala vasculară periferică C: AVC-ul D: Diabetul zaharat E: Infarctul miocardic

158. Degenerescenţa protezei A: Mai frecventă la bătrâni B: Mai rapidă în insuficienţa renală C: Formele brutale necesită chirurgie cardiacă D: Mai frecventă la proteza în poziţie tricuspidă E: Se constată frecvent apariţia unei regurgitări

159. Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (1027) A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo. B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvulara C: Valvulopatii: IAo, Im, SAo. D: Bicuspidie Ao, CMO E: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.

160. Ce cuprinde examenul clinic în pericardita acută? (1026) A: Durere pericardica, retrosternala, prelungita insensibila la trinitrina, calmata in decubit B: Sdr infectios: astenie, artralgi, mialgii. astenie, C: Frecatura pericardica si pleurala D: Semne de tamponada: ICD, soc, puls paradoxal E: Respiratie Kusmaul, tahicardie sinusala

161. Tratamenul medical al ACOMI constă în următoarele (pag.79) A: medicamente vasoactive B: aspirină sau clopidogrel C: IEC şi ARA II D: statine, sistematic în prevenţia secundară E: AVK

162. Potenţializarea AVK se produce prin (pag.134) A: Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi B: Reducerea nivelului de vit.K C: Inducerea catabolismului hepatic al AVK D: Diminuarea fixării proteice E: Creşterea nivelului de vit.K

163. Medicamentele antihipertensive recomandate în contextul insuficienţei cardiace sunt (pg. 55) A: Anticalcice B: IEC sau ARA II C: Betablocante D: Diuretice tiazidice E: Antialdosteronice

164. Care din următoarele sunt metode de asistenţă circulatorie în IC (pag.91)

A: defibrilatorul implantabil B: contrapulsaţia aortică C: angioplastia percutanată D: revascularizarea prin angioplastie E: inima artificială totală

165. Nu reprezintă metodă de cardioversie A: Tratament cu betablocante B: Amiodaronă C: Digitala D: Metoda combinată E: Chinidina

166. Indicaţiile chirurgiei cardiace în insuficienţa mitrală sunt A: Simptome de insuficienţă cardiacă B: FE<60% C: Tahicardia ventriculară D: FiA E: Endcocardita bacteriană

167. BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97) A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici. B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mari C: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter) D: Resistenti la AB E: Mari distructii tisulare

168. Cauze rare de pericardita acuta sunt urmatoarele: A: mixedematoase B: RAA C: pancreatita acuta D: radioterapie (boala Hodgkin, cancer al sanului) E: dupa interventie chirurgicala, boli de sistem: spondilita anchilozanta

169. În tratamentul chirurgical al ACOMI endarteriectomia are următoarele indicaţii (pag.80) A: stenoze segmentare B: stenoze puţin calcificate C: stenoze unice D: stenoze ulcerate E: stenoze calcificate

170. Prin interacţiunea AINS cu AVK se produc următoarele, cu excepţia (pag.134) A: Diminuarea fixării proteice B: Creşterea absorbţiei digestive a AVK C: Reducerea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi D: Inhibarea catabolismului hepatic al AVK E: Reducerea nivelului de vit.K

171. Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt (pg. 55) A: Diuretice tiazidice B: Betablocante C: Antialdosteronice

D: IEC sau ARA II dacă există intoleranţă la IEC E: Anticalcice

172. Despre insuficienţa cardiacă diastolică se poate afirma (pag.91) A: există semne clinice specifice faţă de insuficienţa cardiacă sistolică B: funcţia sistolică a ventriculului stâng este conservată C: Rx toracică prezintă cardiomegalie D: tratamentul insistă asupra reducerii ponderale, controlului HTA şi restaurării ritmului sinusal E: ECG prezintă hipertrofii atriale şi ventriculare stângi173. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate A: Este necesară o terapie cu AVK timp de 1 lună anterior conversiei B: FiA prost tolerată se converteşte imediat C: FiA necomplicată cu o durată de peste 48 ore se converteşte D: FiA necomplicată de mai puţin de 48 ore se converteşte E: Eficienţa antiaritmicelor în prevenţia recidivelor este foarte ridicată

174. Insuficienţa mitrală prin ruptură de cordaj se caracterizează prin A: Moarte subită B: Poate apare în context de febră C: Lovitură de bici D: Edem pulmonar acut E: Edeme ale membrelor inferioare

175. Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aortice B: disfunctie severa de proteza C: HTAP D: FEVS scazuta E: scurgere aortica sau mitrala voluminoasa

176. Urmatoarele afirmatii despre pericardita neoplazica sunt adevarate: A: extensie locala a tumorilor pleurale, pericardice, mediastinale, subdiafragmatice, hemopatii maligne B: constituire rapida C: constituire zgomotoasa D: diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada E: este interzis drenajul

177. Este adevărat în legătura cu embolia pe artere sănătoase (pag.82) A: debutul este subacut B: absenţa factorilor de risc CV C: debutul este brutal D: ischemie severă francă E: factori de risc CV prezenţi

178. Creşterea sintezei factorilor vitaminei K-dependenţi apare datorită (pag.134) A: AINS B: Amiodaronă C: Estrogeni D: Antibiotice E: Corticoizi

179. HTA iatrogena se poate datora: A: Simpatoliticelor B: AINS C: Corticoizi D: Estroprogestative E: Cefalosporine

180. În cadrul monitorizării din IC ETT este indicat în următoarele situaţii (pag.92) A: în caz de tratament susceptibil să modifice funcţia cardiacă B: în caz de semn de apel la anamneză sau la examenul clinic C: cel puţin o data la 3 ani pentru pacienţii care rămân stabili D: în caz de schimbare clinică E: în caz de semne sugestive

181. Caracterizează hemiblocul anterosuperior stâng A: Asimptomatic când este izolat B: Rotaţie axială dreaptă C: Expune la risc de BAV grad II D: Frecvent la vârtsnic E: QRS îngust

182. ECG în insuficienţa mitrală A: Fibrilaţie ventriculară B: Unda P bifazică în V1 C: Hipertrofie atrială stângă diastolică D: S în V5+R în V1>35 mm E: Fibrilaţie atrială

183. Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitat B: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala, AVC C: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungi D: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mm E: HTAP

184. Urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate: A: cauza frecventa B: elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresie, pacient transplantat, calcificari pleurale sau pericardice C: tratament antituberculos timp de 6 luni D: corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva E: corticoizii sunt contraindicati

185. Despre tromboza ateromatoasă putem afirma umătoarele (pag.82) A: toate celelalte pulsuri sunt perceptibile B: debutul este brutal C: toate celelalte pulsuri sunt abolite D: factori de risc CV prezenţi E: debut subacut

186. Febra asociată durerii toracice este cauzată de (pg. 59) A: Disecţia de aortă B: Infarctul miocardic C: Pneumotorax D: Ulcerul gastroduodenal E: Embolia pulmonară

187. HTA de cauza toxica se poate datora: A: Alcoolului B: Marijuanei C: Cocainei D: Amfetaminelor E: Heroinei

188. Care dintre următoarele diuretice sunt indicate în edemul cerebral (pag.141) A: Triamteren B: Spironolactona C: Acetazolamida D: Cicletanin E: Glicerol

189. Caracterizează blocul atrioventricular de gradul II A: Tipul I presupune blocarea unei unde P după alungirea progresivă a intervalului PR B: Tipul II presupune blocarea unei unde P după alungirea progresivă a intervalului PR C: Sediul blocului este distal în tipul Wenckebach D: Sediul blocului este distal în tipul Mobitz E: Este frecvent simptomatic

190. Bilanţul preoperator în insuficienţa mitrală include (pg. 114) A: Holter ECG B: Coronarografie C: Probe funcţionale respiratorii D: Consult anestezic E: Cateterism cardiac

191. Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentar B: in caz de alergie: cefalosporine de generatia III C: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestul D: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestul E: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a dintelui

192. Alegeti afirmatiile adevarate despre miocardopericadita: A: pericardita benigna asociata unui tablou de insuficienta cardiaca pe poate ajunge pana la soc cardiogen

B: creste enzimatica C: aparitia de unde Q de necroza D: tulburari ale cineticii segmentare sau difuze, chiar disfunctie sistolica severa E: ecocardiografia cardiaca este examenul de electie193. Clasificarea Leriche-Fontaine (pg. 77) A: Stadiu II: fără simptome B: Stadiu IV: dureri permanente C: Stadiu II: claudicaţie intermitentă de efort D: Stadiu III: tulburări trofice distale E: Stadiu I: fără simptome

194. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre D-dimeri A: Cresc în caz de flebită B: Cresc în caz de embolie pulmonară C: Sunt foarte specifici D: Sunt foarte sensibili E: Au fost foarte puţine rezultate fals pozitive

195. Semnele clinice de răsunet ale HTA sunt A: Proteinurie (>500 mg/24 ore) B: AVC ischemic C: Boala vasculară periferică D: Disecţia de aortă E: Stenoza aortică

196. În tratamentul edemelor de retenţie hidrosodată se folosesc următoarele diuretice (pag.1346) A: diuretice care economisesc K B: diuretice de ansă C: diuretice osmotice D: inhibitori ai anhidrazei carbonice E: diuretice tiazidice

197. Caracterizează blocul de ramură dreaptă A: QRS îngust B: Asimptomatic dacă este izolat C: Apare în embolia pulmonară D: Aspect de RSR în DI E: Poate fi idiopatic

198. Diagnosticul diferenţial al stenozei aortice include A: Coarctaţia de aortă B: Insuficienţa tricuspidiană C: Comunicarea interventriculară D: Cardiomiopatia obstructivă E: Insuficienţă mitrală

199. Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: (pg. 102) A: absenta indicatiei hemodinamice B: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiaca C: se face in 8-15 zile D: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescut E: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mm

200. Etiologia insuficienţei cardiace diastolice cuprinde (pg. 91) A: Pericardita constrictivă B: Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă C: Stenoză mitrală D: Cardiopatia ischemică E: Stenoza aortică