TILCUIREA EPISTOLEI CATRE ROMANIA slAvitului i prea-lAudatului APOSTOL PAVELde

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgarieitalmacita din elina veche in cea nouai

impodobita cu

felurite

insemnari de catre

Nicodim Aghioritul

Indreptarea talmacirii, note ale editieiFlorin Stuparu

i

inainte-cuvmtare:

Tiparita cu binecuvintarea

Prea Sfintitului Parinte Galaction,

Episcopul Alexandriei

i

Teleormanului

Editura Cartea OrtodoxaBucureti, 2005

COLECTIA TILCUIRI LA SFINTA SCRIPTURA

Coperta:

Mona

Velciov

Editia de fata reproduce traducerea

Mitropolituluitiparita

Veniamin Costache, de Mitropolia Bucuretilor la 1904

Editura Sophia, pentru prezenta editie

Descrierea

CIP a

Bibliotecii Nationale a

Romaniei

THEOPHYLAGT, arhiepiscop de Ohrida, st.TOcuirea Epistolei catre Romani a Slavitului i Prea-Laudatului Apostol Pavel / de Sffntul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei; talmacita din elina veche in cea noua i impodobita cu felurite tnsemnari de catre NicodimAghioritul; mdreptarea talmacirii, note ale editiei i inainte-cuvintare: Florin Stuparu; tiparita cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte Galaction, episcopul

Alexandriei

?i

Teleormanului.

-

Bucureti: Editura Sophia; Alexandria-

Cartea Ortodoxa, 2005

ISBN 973-7740-64-5 ISBN 973-7957-97-0I.

Nicodim Aghioritul,Stuparu, Florin (ed.

st.

(trad.)trad.)

II.

t.;

Teleormanului22.07

Inainte-cuvintare

Ce

sint Scripturile ?scrierile

Cugetul Bisericii este ca Scripturile, adicacatre partaia

ce indrepteaza pe

om

cu Hristos, catre mintuire, catre viata cea venica,ale Apostolilor, adica Vechiul1

sint scrierile

Proorocilor

i

i

Noul Testament, Tmpreuna cu

scrierile Parintilqr Bisericii.

Apoi, trebuie sa tinem seama ca izvorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu Insui, dupa marturia Sfintului Apostol Pavel, care ne spune limpede ca toataScriptura este insuflata detrare, spre

Dumnezeubun

i

de folos spre invatatura, spre musfie

mdreptare, spre in|eleptirea cea spre dreptate, ca saspre tot lucrul

deplin

omul

lui

Dumnezeu

desavirit" (2 Timotei 3:16).

Cu

acestea,

Apostolul mtarete cuvmtul Prorocului David, care zice: Cuvintele Domnului - cuvinte curate, argint cu foe lamurit, ales de pamint, curafit de apte ori"

(Psalmul 11:6). Incapentru ca

i

SfTntul Apostol Petru

ne indeamna sa citim Scripturile,

avem mai adevarat

cuvintul eel proorocesc, la care bine faceti lutnd

aminte ca la o lumina ce stralucete

m loc Tntunecos, pina ce ziua va lumina icei sfinti ai lui

Luceafarul va rasari intru inimile voastre; tiind mai intii aceasta, ca toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlegare. Pentru ca niciodata nu s-a facutproorocie prin voia oamenilor,purtindu-se deci

oamenii1:

Dumnezeu

au grait

Duhul

Sffnt" (2 Petru

19-21).

Care estefolosulProoroculi

citirii

Scripturilor?

Imparatul David, organul Duhului, scriitorul de

Psalmi -

tiind

ca viata duhovniceasca, viata cea adevarata, are ca izvor Scripturile -' ne-a lasat spre marturie Psalmul 118, care va propovadui venic folosul cuvintului lui

Dumnezeu.i

Astfel, el scrie: Fericiti

- ceiCartea

fara prihana in cale, care

umbla

m le-

SfTntul Petru

Damaschin, prologul

la

intii.1

2

Sfintul Ippolit al

Romei, Despre Hristos

i Antihrist, capitolul

5

gea Domnului

!

Fericiti3

marturiiletinarul calea sa?ei

CTndce se abat dela

mindri,

cei

n-a mingiiat-mi -am

amin

T(775.98).

mingiiat" (778:52). Minile zidit; intelepte te-.ma, i ma voi invata pomncile Tale!" (775:73). Cei ce secern r vedea vor ves tnm cu K,e ".; "Mjdulr mi vie mie mdurarilei

Doamne,

m-am

* *

ge " se spre mmtuirea Ta sufletul " meu, intru cuvintele Tale ! -i^ (775:81). Toate , am nadajduit; poruncile Tale sint adevarul" (775:86 Dupa Vd mSrtUriile gUrii TaIe " "Cad, de n'u /fi 18 tost legea Ta gindirea mea, atunci as fi pierit intru smerenia mea" (775-92) In veac nu voi uita fndreptarile Tale, ca intr-msele m-ai viat" (77593) Mai mukt '"

t^ellT'^Mai multsfnt"

^

^-

decit tofi cei ce

ma mvaja am

gmdireacile

mea

imeles, caci marturiile Tale..

775:99).

Tale

am cautat"

Mai mult decit cei batrini am priceput v v \ f 7 7/M nm tv> *~^* ~_i ......

cS porut ^v

y"x un

.

Otmierea

tru

martunile Tale, ca Tn v^aradevarul

] 3

narea data de invafatura,

Cine

tilcuiegte Scripturile?

Atunci [Hristos] rile" (Luca 24:45).carji ale Sfi

Scripturil

- spune

Sffntul Ierarh Ignatie Briancianinov. Scriptura a fost intoc-

mita de catre

sfintii

insuflarea Sffntului

nu dupa bunul plac, ci din Duh: Toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlei

Prooroci

Apostoli, intocmita

i

SfTntuI Serafim2

de Sarov, Convorbire cu Motovilov Sftntul Petru Damaschin, Cartea intii.

SfTntuI loan Casian, Convorbiri duhovnice$ti.

14

ca niciodata nu s-a facut proorocie prin voia oamenilor, ci oamenii cei sfin^i ai lui Dumnezeu au grait purtindu-se de Duhul SfTnt (2 Petru 1:19-21). Aadar, cum sa nu fie o nebunie tilcuirea ei dupa bunul plac? Sfintulgare. Pentru

Duh, Care aSfTntului

grait prin Prooroci i Apostoli cuvintul lui

Dumnezeu,

1-a tilcuit

prin Sfintii Parinti. Atit cuvintul lui

Dumnezeu,

cit i tilcuirea lui sint

dar

al

Duh. Numai aceasta tilcuire o primete SfTnta Biserica Ortodoxa! Numai aceasta tilcuire o primesc adevarajii ei fii Cel care tilcuiete dupa bu!

nul plac Evangheliacatre Sfinfii Parinfi,

i

intreaga Scriptura leapada prin aceasta tilcuirea ei de>>

de catre SfTntul Duh. Cel care leapada tilcuirea Scripturii ~ de catre SfTntul Duh leapada, fara nici o indoiala, msai Sfinta Scriptura. Lucrul fiind atit de Tnsemnat, Sfintele Soboare ale Bisericii au statornicit un Canon osebit in aceasta privinfa: Se cuvine ca in toate zilele, iar mai cu deosebire in Duminici, proiestoii bisericilor sa-i invete pe toji clericii i pe

norod cuvintele bunei-credinte, culegind din dumnezeiasca Scriptura intelesurile i judecatile adevarului. i sa nu calce hotarele cele acum puse sau predania Parintilor purtatori de Dumnezeu. Ci, i cuvint scripturistic de s-ar porni,pe acesta sa nu-1 tilcuiascaBisericii prin carfile lor. ialtfel decit

cum

au aezat luminatorii

i

invatatorii

mai mult intru acestea sa sporeasca, decit alcatuind

cuvinte ale lor, ca nu cindva, poate, nefiind indestulafi la aceasta, sa cada dincuviinfa. Caci, prin invafatura mai-inainte ziilor Parin|i invatindu-se, noroa-

bune i cele nefolositoare i vrednice de lepadat ii vor indrepta viaja spre mai bine i nu vor fi vinate de patima necunotintei; ci, luind aminte la invS|atura, se vor ascuti spre a nu patimi rau i, de frica muncilordele cele alesei

cel or

ce se g&tesc,

ii

vor lucra mintuirea."

1

i,

urmind celor zise mai

sus, acelai Sfint Ignatie adauga: Insuete-|i gin-

direafelul:

i

duhul Sfintilor Parinfi prin citirea scrierilor lor. Sfintii Parinti au atins mintuirea. i tu vei atinge acest |el prin mersul firesc al lucrurilor. Fiindi

intr-un cuget

intr-un suflet

cu

Sfintii Paring, te vei mintui.

Cerul

i-a primit

pe

Sfintii Parinti in fericitele sale sinuri.

Prin acest fapt, el a dat marturie caii

gindurile, sim^irile

i

faptele Sfintilor Parinjii

sint placute. Sfintii Parinti i-au

zugravit gindurile, inima

lucrarea in scrierile lor. Asta inseamna ca scrierile

Parin|ilor sint calauza neratacita catre Cer, marturisita de Cerul insui.

sub insuflarea sau inriurirea SfTntului Duh. Minunata este impreuna-glasuirea lor, minunata este ungerea

Toate

scrierile Sfintilor Parinti sint alcatuite

lor

de

sus! Cel care se calauzete

dupa

ele are drept calauza, fara indoiala,

Du-

hul Sfint.

Toate apele pamintului se revarsa in ocean i poate ca oceanul este izvorul tuturor apelor pamintului. Toate scrierile Parinfilor se reunesc in Evanghelie,

i

Canonul

al 19-lea al celui

de

al

6-lea Sfint Sinod a toata

lumea

15

toate amintesc de ea, ca sa

ne invete a implini intocmai poruncile Domnuluii sfiritul lor, al

nostru Iisus Hristos; izvorultii

tuturor, e Sfinta Evanghelie. Sfin-

Parinti

ne invata

cum sa ne apropiem de Evanghelie, cumtrebuie, ce ajutai

s-o citim,ei i,

cumte

sa ola

intelegem aavata

cum

ce impiedica intelegerea

ca atare,

ineeput, citete

mai multca-ti

scrierile Sfintilor Parinti; iar

dupa ce acestea

vor in-

cum sa citeti

Evanghelia, citete cu precadere Evanghelia.e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintitrufa, primejdios.

Sa nu socotilor Parinti!

Acesta e un gind

Mai binei

sa te aduca la Evan-

ghelie Sfintii Parinti ca pe un fiu iubit, ce ascrierile lor. Multi, toti care i~au lepadat

fos't

pregatit pentru aceasta prin

cu trufie pe Sfintii Parinti, care s-au apropiat nemijlocit, cu indrazneala oarba, cu minte i inima necurate de Evanghelie, au cazut in ratacire pierzatoare. Pe acetia, i-a lepadat Evanghelia; ea Ti ingaduie la sine numai pe cei smeriti.

nebunete

maica i imparateasa tuturor virtutilor. Din citirea cartilor Parintilor deprindem adevarata intelegere a Sfintei Scripturi, eredinta dreapta, vietuirea dupa indreptarul poruncilor evanghelice, adinca cinstire pe care se cuvine sa o avem fata de ele: intr-un cuvint, mintuirea i desaCitirea cartilor Parintilor evirirea cretina.

Dupatilor

ce povatuitorii duhovniceti s-au imputinat, citirea scrierilor Parini

a devenit calauza de capetenie pentru cei ce doresc sa se mintuiascaSfintii Parinti trebuie sa-i citim

chiar sa atinga desavirirea cretina.

Petornic.

cu nvna, cu luare-aminte

i

in chip sta-

Vrajmaul nostru nevazut, care urate glasul adeverintei (Pilde 11:15), urate acest glas mai ales cind el vine din partea Sfintilor Parinti. Acest glas da in vileag meteugurile vrajmaului nostru, viclenia lui, descopera curselelui, felul

in care lucreaza el; drept aceea, vrajmaul sei

inarmeaza impotrivaabata de la citirea cea

citirii

Sfintilor Parinti prin felurite cugetari trufae

hulitoare, se straduiete

sa-1

arunce pe nevoitor in virtejul grijilor dearte, caTl

sa-1

mintuitoare,

lupta prin tnndavie, plictiseala, uitare.

Dincit

triva citirii Sfintilor Parinti trebuie sa

ne

dam seama1

impode mintuitoare armaacest razboi

este ea pentru noi

i cit

o urate vrajmaul."

Dupa toate

cele zise

mai

sus, e lesne

de inteles

cita

insemnatate are Ttlcui-

rea epistolelor Sfintului Apostal Pavel, tinind seama ca intru acestea se desco-

pera intreaga taina a intruparii(a

luii

bunei Sale

vestiri).

Aceasta a

Hristos-Dumnezeu, taina evangheliei Sale fost pricina pentru care ne-am incumetat sai

diortosim (sa indreptam) talmacirea cartii Sfintului Teofilact

a Sfintului Ni-

Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice,

vol

I,

Editura Sophia

16

codim, urmind singura editie

tiparita la noi, in 1904,

dupa manuscrisul

lui

Ve-

niamin Costache.

1

Trebuie spus ca, in acea forma, cartea era de necitit, atit datorita talmacirii, pe care Mitropolitul Veniamin nu a mai apucat sa o revizuiasca, dar i primului editor i tipografului, care au adaugat i ei o seama de greeli, pentru a caror desluire a trebuit de multe ori sa mergem la originalul grecesc. Acesta fiind materialul, ne-am straduit totui sa nu facem o alta talmacire,ci

doar saori nici

refacem punctuatia, topica

i

sintaxa, care

nu aveau de cele mai multe

o noima. Cu toate acestea, o schimbare tot am facut: am suprimat citeva note ale Cuviosului Nicodim, i anume acelea in care ii cita pe filosofii pagini (Platon i Aristotel), pe eretici (Orighen, Didim eel Orb), i pe oarecari Fericiti Apuseni (Augustin, Ieronim, Prosper). Facind aceasta, am cumpanit bine ipaguba. Folosul e ca nu facem publicitate mincinoasei filosofii" pagineti, ereticilor i unor autori carora - orice s-ar spune - le lipsete duhul ortodox. In ce privete paguba, putem spune ca nu este de fel, caci cei pe carefolosul,i

i-am pomenit nu imbogateau cu nimic tilcuirile marilor sfinti i Tnvatatori antologa^i in josul paginii (sa tinem seama ca notele Cuviosului Nicodim ocupa mai mult de doua treimi din volumul carfii). Cu alte cuvinte, nimic nu mai poate fi adaugat dupa cele spuse de insuflatii de Duihnezeu Dionisie Areopagitul,

Maxim

Marturisitorul, loanal

Gura de Aur,

Vasilie eel Mare, Grigorie Te-

ologul, Grigorie

Nyssei, Teodorit

al Chirului, Fotie, ori

Ambrozie

al

Me-

va intreba cineva: Atunci de ce Cuviosul a tinut sa-i cuprinda i pe aceti pagini, eretici i apuseni lipsiti de duh ortodox? La aceasta raspundem ca Sfintul Nicodim a vrut (ca de obicei) sa alcatuiasca o lucrare atot-cuprinzatoare, din care sa nu lipseasca nimeni care a vorbit, fie i pe departe, de cele tilcuite de catre Sfintul Teofilact. Facind aceasta, Cuviosuldiolanului. Totui, poate ca

ma

ca nu e nici o primejdie de sminteala, fiindca, la acea vreme, Grecul cititor al unei asemenea carti avea cuno^tintele trebuincioase care sa-1 apere detia

inelare.

Ajuni

aici,

ce ar mai

fi

de spus? Pentru cine nu cu scaunul

tie,

vom

zice ca autoruli

originar al tilcuirii epistolelor Apostolului Pavel este FericitulTeofilact, Arhiepiscopul Bulgariei,

Sfintitul

la Ohrida, care a trait in veacul

TRIMITERILE CELE PATRUSPRAZECE ALE SLAVITULUI 1 PREA LAUDATULUI APOSTOL PAVEL, TILCUITE ELINETE DE FERICITUL TEOFILACT, ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, talmacite in limba cea obinuita acum greceasca i unpodobite cufelurite insemnari de NICODIM AGHIORITUL TRADUSE IN LIMBA ROMAi

Titlul cartii era aa:

NA DE VENIAMIN COSTACHE, MITROPOLITUL MOLDOVEI 1 SUCEVEI tiparite in zi~ REGELE ROMANIEI, BUCURE$TI, TIlele Majestatii Sale iubitorului de Christos CAROL P07GRAFIA CARTILOR BISERICETI, 1904.I,

17

In afara acestei lucrari, a scris tilcuiri XI Apostolilor si la Epistolele sobormcestu rite la editura Sophia), la Faptele Fericitului Teofilact? Pncina este ce a ales Sfintul Nicodim tilcuirea De Bnanciaranov, si Sflntului Ignatie pe care Duhul Sfint i-a insuflat-o aceea incepator este de a cerceta EvanghehDatoria cea dintii pentru un care zice:

Evanghelii (vezi-le pe acelea tipala

Testament, de altfel, poate fi numit intreg Noul Testament (intreg Noul ile si decft tnvafatura evanghehca) Penpentru ca nu cuprinde altceva evanghelie, Evangheliile lui Matei si Luca. va cerceta poruncile Domnului din tru inceput Evanghelii vor face mult mai punerea in lucrare a acestor doua Cercetarea si La citirea Evanghelulor mai alte scrieri ale Noului Testament. usor de inteles le-o face Fericitul Teofilact al Bulgaria. adSugata citirea tilcuirii pe care trebuie dreapta mtelegere a EvanTilcuiri este de netrecut; ea ingaduie Citirea acestei Lasmdu-ne calauziti in mtelegeca urmare punerea ei in practica. [...] gheliei, siSftnt Parinte ale carui Tilcuiri sin rea Evansheliei de lamuririle acestui

pnmite

ramine

mai inamte cartea nu s-a mteles deja din titlu si Dar, cum Cuviosului Nicodim Aghiontul a Sfintitului Teofilact, ci si a este tnsa doar noua din talmacmle ultiimautor a 27 de scrieri, bine-cunoscut (1748-1809), sfdtuire, Nevoinfe duhovmcar|i de mare folos, precum: Dulce lor ani ale unor Acesta nu doar ca talPaza celor cinci simfuri, Apantisma. cesti, Hristoitia, cartea dm elma vecne in cea nuidin cele spuse

Sflnta

lucrare uimitoare, pe care o puCuviosul a izbutit sa alcatuiasca o gice Astfel fost bunMti duhovmcesti. drept cuvtnt neprettiita vistierie de tem numi pe

A

tiparita la Venecia, in 1819.

Cuzile.

aiutorul lui

Dumnezeu vom da tiparului

si

celelalte 13 ttlcuiri ale Sfin-

|ilor Teofilact si

Nicodim

Pavel, la care lucram in aceste la epistolele SfTntului

Fericitului Teofilact al Ohridei, nuirea

2004 $i monahul Filotheu Balan Florin Stuparu

i

Fartmiturile ospafului, Alba Iulia Sfintul Ignatie Briancianinov,

18

Pricina epistolei catreTeofilact

Romani37

36

dupa d u Mint zeiesc ul Hrisostom, Teodorit,i

Icumenie

Deasa

citire a

dumnezeietilor Scripturi aduce pezis:

om

la cunotinta lor, caci

nemincinos este Domnul, Care a

Cautati,

i

veji afla! Bate{i, i se

va desi

chide voua!" {Matei 7:7). Deci, daca le

vom

citi

adeseori

i

cu

sirguinta,

noitoti

vom

afla tainele epistolelor Fericitului Pavel, fiindca Pavel i-a Tntrecut

pe

Apostolii intra cuvintul invataturii. iostenit

dupa cuviinta

i-a covirit,38,

pentru cai

el a

mai mult dectt

totf la

propovaduirea evangheliei

de aceea a

luat

cu Tmbelugare darul Preasffntului Duh. Iar covirirea lnvajaturii acestuitol

mai Apos-

se arata

nu numai din

epistolele sale, ci

i

din Faptele Apostolilor. atuncii

cind 1-a indreptat pe slabanog, noroadele din Listraniei,

din Dervi, cetafile Licao-

au numit pe Varnava: Zeus, iar pe Pavel: Hermes, fiindca acesta era purtatorul cuvintului" {Faptele Apostovazind minunea, in limba licaona,39(...)

lilor 14:12), caci

Hermes se socotea de Elini a fi dumnezeul bunei-limbutii. Epistola catre Romani e cea dintii a Apostolului Pavel nu pentru ca a fost scrisa cea dintii, de vreme ce mai mainte de ea le-a scris pe cele doua catrea

Corinteni, iar Tnainte de acestea pe cele doua catre Tesaloniceni. Caci, scriind

doua oara catre Corinteni, despre milostenia ce se trimitea la Ierusalim, zicea: tiu osirdia voastra, cu care pentru voi ma laud catre Machidoneni" (2 Corinteni, 9:2), adica Tesaloniceni. Dar i Epistola catre Galateni este mai 40 inainte decit aceasta catre Romani. Deci, pentru ce e rinduita intii aceasta?Aceasta s-aBisericii, torn37 38I,

scris

- dupa

Meletie

(n.

in

anul 24 ori 27 dupa inaitarea Domnului {Istoria

foaia 41). (n. aut.)la anul

Episcop de Trica, pe

990.

m.)la vale), ci

Nu e vorba de vreo carte a Evangheliei (cum se va arata in am&nunt ceva mai(n.

de buna vestire a mintuirii oamenilor prin Iisus Hristos.40

m.)

Hermes eel bun de gurii, solul zeilor. (n. m.) Baga de seama ca - dupa inteleptui Teodorit - cea

le-a scris Pavel, este fntiia catre Tesaloniceni. Iar

dupa vremea in care aceasta catre Romani este a aptea, dupadintii epistola,

19

Pentru ca, in dumnezeiasca Scriptura, rinduiala dupa vreme nu se pazete cu scumpatate. De pilda, cei doisprezece Prooroci - dei nu ii urmeaza, ci sintfoarte departe unul

dupa vremi - cu toate acestea, in Scriptura cea veche, se afla urmatori unul altuia dupa rinduiala cartilor lor. Pavel scrie Romanilor intii pentru ca avea datoria de a fi slujitor lui Hrisdealtul

tos i aal

propovadui evanghelia [buna

vestire,

cum

ziceam, n. m.]

i

in scris,

i

doilea pentru ca

Roma

i

cei ce locuiau intr-insa era

cap

al

lumii, iar eel ce

este de folos capului este de folos i trupului. Pavel trimite Tnsa carteata

aceassa-i

mai inainte de

a-i

vedea pe Romani,

ci

auzind numai de dmii

i

dorind

vada. i scrie intr-insa ca neamurile"

42

dinta; ca taierea imprejur a fost pina la

au fost chemate de Dumnezeu la ereoarecare vreme, dar acum a incetat; ca,

prin Iisus Hristos, a fost dezlegat pacatul lui

Adam iTi

a trecut

umbra Legii.,

i,

ca sa arate ca

Dumnezeu,

a chemat toate neamurile,

mustra pe Elini

fiind-

ca Dumnezeu, prin fapturile lumii, a aratat lor a Sa cunotinta i puterea Sa 44 iar ei nu au voit a-L cunoate pe Dumnezeu din fapcea pururea vecuitoare

pe acelea le-au facut dumnezei. Aadar, ei nu au pazit legea cea fireasca, infiintata mtru toti oamenii, din care pricina i erau sub pacat. Mustra insa i pe Evrei, pentru ca nu au pazit legea scrisa i, prin calcarea Lenecinsteau pe Dumnezeu. Astfel, mustra amindoua neamurile - i pe gii, IIturile Lui, ci chiar

Elini, i

pe Evrei - ca pe nite pacatoii

i

fara de lege,

dovedind

prir

urmare

ca

totii

erau supui osmdirii

torul

de aceea aveau trebuinta de MintuiIzbavitorul Iisus Hristos, ca sa le ierte pacatele i sa-i slobozeasca demuncii,i

osinda.i,

din acestea, mcheie spunind ca daruli

?i

chemareai

lui Iisus

Hristos s-au

facut deopotriva

Iudeilor,

i

Elinilor, adica neamurilor"; fi ca,

de vreme cetrebuit sa In-

au fost chemate neamurile", taierea imprejurceteze. Pentru ca nici

umbra Legii au

dupa ce s-a taiat imprejur, ci mai inainte de a se taia imprejur; ?i, din Avram", s-a numit Avraam", adica tata al multor neamuri", pentru credinta ce a aratat mai inainte de taierea im-

Avraam nu

s-a indreptat

cele

doua catre Tesaloniceni, dupS cele catre Corinteni, dupa ceaTit.

dintii catre

Timotei

i

dupa

Aceasta catre Romani este inaintea celei catre Galateni, a celei catre Filipeni, a celei catre Filimon, a celei catre Efeseni, a celei catre Coloseni, a celei catre Evrei i a celei de-a doua catre Timotei, cea mai de pe urma decit toate (in Proteoria, adica inainte-cercetareacea catreepistolelor lui Pavel), (n. aut.)41

carte

=

scrisoare (n. m.)

42

Sfinta Scriptura

numete neamuri" toate noroadele lumii care nu primisera cuvfntulal lui

adevarului, spre deosebire de Israil, norodul ales43

Dumnezeu.

(n.

m.)

Prin Elini" se inteleg aici

toti paginii

din TmpSratia romana, mo^tenitoare a aceleia ele(n.

nistice intemeiata44

de Alexandru Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume.

m.)

vecuitor

=

existent (n. m.)

20

prejur. i arata ca,

dupa ce

s-a indreptat, Patriarhul a luat taierea imprejurla cei nascuti dintr-insul

pentru ca aceasta sa fie

semn

dupa

trup, pina ce se

vor nate neamurile care vor

trai

dupa credintataierii

lui

(pe care a avut-o inainte de

taierea imprejur), ele fiind acei fii" pentru care s-a iaa, atunci trebuia sa inceteze

numit Avraam".

i

semnul

imprejur; pentru ca, firete, cindlor

se infatieaza lucrurile ce se

insemneaza, atunci negreit inceteaza semnele

ce se faceau mai inainte de ele. Iar daca Evreii silesc neamurile" a se taia im-

Avraam, ci sa-1 numeasca pe el numai Avram"! Caci, de vreme ce Dumnezeu 1-a numit Avraam" pentru ca urma a se face tata al multor neamuri", atunci neamurile" sint fiii lui i nu trebuie a se taia imprejur; i nici Evreii, fiii lui dupa trup, nu se cuvine a se mai taia imprejur, pentru ca sa se faca adevarat numele lui Avraam, al tatalui neamurilor", de vreme ce nu mai are nimeni trebuinta de taierea imprejur i nici de restul umbrei Legii, fiind de ajuns doar credinta lui Avraam. i mai arata ca nu s-ar fi facut izbavire i dar Iudeilor i neamurilor", daca nu s-ar fi dezlegat mai inainte vechiul pacat al lui Adam, care era semanat intra toti oamenii. i acesta nu se putea dezlega prin altcineva, f ara numai prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iar Fiul lui Dumnezeu nu putea dezlega acest pacat altfel, fara numai purtind trup i facindu-Se om, patimind i murind pentru toti oamenii, i astfel, prin moartea Sa, slobozindu-i pe toti de pacat i de moarte. i, precum printr-un singur om, Adam, au intrat in lume pacatul i moartea, tot aa i printr-un alt singur om, Iisus Hristos, s-au dat darulprejur, sa incetezei

de a mai numi numele

lui

i

viata.

I

TTLCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI

CAPITOLUL1 Pavel, a Moisii-au scrisintii

numele la inceputul scrierilor lor, iar acest fericit Apostol scrie mai numele sau in toate epistolele. Pentru ce face aceasta? Din doua pricini.pentru ca cei amintiji scriau oameniloraflati

Intii,

de fata sau celor ce eraudepart*

rinduiala alcatuirii epistolelor, Tntru care se obinuiete a se scrie la Tnceput

numele numeledata,

nu scrie inainte sau, fiindca aceia ll vrajmaeau. Pentru aceasta, ca sa nu se tulbure inauzind de el, i sa nu primeasca epistola, inadins i-a ascuns numele latrimitatorului.

45

La Epistola

cdtre Evrei msa, Pavel

inceput. (Vezi la pricina epistolei aceleia.)

Dar pentru care pricina, din SauT, s-a numit Pavel"? Pentru ca sa nu se arate mai injosit cu aceasta decit Petru, capetenia Apostolilor, care, din Simon",i

numit Kifa", ce se t!lcuiete Petru" {loan 1:43); i decit Iacov loan, fiii lui Zevedeu, care apoi s-au numit fii ai tunetului" {Marcu 3:17).s-a

rob

Multefacerei

sint chipurile slujirii. Astfel, cineva este

rob

al lui

Dumnezeu

din

din zidire, pentru ca toate fapturile sint ale lui

Dumnezeu: Toate al

Ca

aa obinuiau cei vechi a scrie in epistolele lor

- dupa

Fotie [Patriarh

Constanti-

nopolei, veacul al IX-lea, n. m.]: Claudius Lysias, prea-putemicului procurator Felix, saiutare!" (Faptele Apostolilor 23:26); ,JFilip, lui Aristotel,fii

sanatos!"; Alexandru, lui Aristotel,

sS se bucure!" Ori

- dupa

acelai Fotiea-1

- Pavel pune

gura a deschide, nici condeiulnul, dintru a

misca, fara

numele sau fiindca nu voia nici a pomeni facerea de bine dobtndita de la Dominainte(n. aut.)

Caruia mila avea numele ,JPavel".

23

roabe ale Tale" (Psalm 118:91). Altcineva este rob al lui Dumnezeu din credinta, pentru care acelai Pavel a zis: ,,(...) v-ati supus (adica ati 46 slujit ) din toata inima dreptarului invataturii careia ati fost incredintati" (Rozicesint

-

manitos48

6:17). Este cineva rob al lui

Dumnezeu

i

din chipul vietuirii,

dupa careHri

in toate chipurile acestea.

al lui Iisus Hristos,

lconomiei Hucrariinului, suindu-se

de la cele de josi

la cele

de

sus.

Caci Domnul, dupa intmpare,ci

S-a numit Iisus"Sflntul

Hristos" fiindca S-a uns nu cu untdelemn simtit,este

cu

Duh, Care cu adevarati

mai

desavirit decit untul de lemn.

49

'

Iar

cum

ca este

ungere care se face fara untdelemn, numai cu SfTntul Duh, asculta-1 zicind pe cmtatorul de Psalmi: Nu va atingeti de un?ii Mei!" (Psalm 104:5) cuvintul acesta fiind despre unii cei mai dinainte de Lege, adica despre Avraam, Isaac i Iacov, cmd nici numele untului de lemn pentru ungere nu era.46

Pavel tilcuiete ascultarea ca robie

i

in alta parte, zicind:

Au nu

titi

ca celuia ce va

dati robi spre ascultare, robi sinteti ceiui caruia

v3 supuneti?" (Romani 6:16).,,

(n. aut.)

In Ieire f Moisi se numete slujitor

al

Domnului

(Ieirea 4:10), iar Iisus al lui

Navi

era slujitorul s&i" (leirea 33:11). In cartea lui Iisus Navi, aceiai se nului": Moisi - zice - robul Domnului", i Iisus, fiul lui Navi, robul14:7; 22:5i

numesc robi ai Dom~ Domnului" {Iisus Navi

24:29). (n. aut.)la inceputui acestei epistole

DupaapostoI",

Icumenie, Pavel scrie

numirea de sluga"

-

iar

nu desi

precum obinuiete a face

in celelalte epistole

- ca

sa aduca pe

Romani

la

temerea

evlavia lui Iisus Hristos. Pentru ca ei erau aa de rnmdri, incit hotarau drept dumnezei pe cei ce li voiau. Astfel - precum zice Evsevie (cartea a Il-a, capitolul 2) - ighemonul Iudeii a scris kesarului Tiberiu ca Iisus Hristos Se propovaduiete Dumnezeu, ca Unul ce face minuni, iar kesarul isenatul

nu au primit numele

acesta, dar

nu pentru ca Ellor!

ar

fi

fost nevrednic a

Se numi Dumnezeu,

ci fiindca luase

numirea lara socotinta

Aceasta a

fost TnsS

o iconomie dumnezeiasca, pentrui

ca sa nu se arate ca Iisus Hristos a fost numit

Dumnezeu cu hotanrecu Teofilact (mai

alegere omeneasca.

Iar Hrisostom, tilcuind acestea irapreunala

ales Teofilact lufnd acesteael

de

Hrisostom), zice: Deci, de vreme ce Pavel era rob dupS toate chipurile robiei, aceasta in loc de o prea-mare dregatorie, zicind: rob al lui Iisus Hristos." (n. aut.)[..

pune

.]

Ci ungerea aceasta se numete

i

hristos",

cu numirea Celui

ce,

dupa trup, S-a unslui

de Duhul -

cum

zice marele Vasilie: Fiindca toata lucrarea Fiului se arata prin Duhul,

Domn Se numeteHristos, acela

Duhul, cu numele Domnului,iaal

i

uns (hristos) cu numele

Hristos"

(Cuvint despre botez). Aceasta insa o

din acea zicere apostoleascS: Cine nu are Duhul lui

de este Duhul^

Lui", ad&ugmd: Iar de este Hristos intru noi...'\ in loc de a zice: Iar intru noi... " (la fel).

nu este

dupa Teologul Grigorie, Hristos" S-a numit pentru firea Sa dumnezeiasca, caci pentru aceasta are loc ungerea omenirii" (Cuvintul al do ilea despre Fiul). (n. aut.)InsS,

24

chemat de ElIar aceasta vorba, chemat", efel

semnEl.

al

smeritei cugetari, Pavel aratind ast-

ca

el

nu L-a cautati

i

nici

nu L-amai

aflat

pe Hristos de

sine-i, cil-a

a venit la

Hristos fiind cautat

chemat de

Pentru ca

Domnul

din cer, prin vederea aceea

stralucita decit soarele,50

chemat pe dinsul precum istorisesc

Faptele Apostolilor

m capitolul 9.

apostol,

Pavel a adus aceasta numire spre osebirea dese

altii,

fiindca toti credincioii

numesc chemati", insa doar pina ce vor*i51.

crede, Iar eu

-

zice

- am

luat

si

HristosTatal

Ca

a zis

Domnul

catre Pavel: Mergi, ca

Eu

te voi trimite departe, la

neamuri" (Fapte 22:21).osebit spre evanghelia lui

Dumnezeu,

Adica: ales spre slujba evangheliei". Pavel a fost osebit spre evanghelie inca i dupa alt cuvmt, fiind adica inainte-hotarit, precum zice Dumnezeu icatre Ieremia:

Mai

inainte de a te scoate pe tine din pintece, te-am sfintit"

(Ieremia 1:5), adica: te-am rinduit spre proorocie". i Pavel zice pentru sine-i: (...) cind a binevoit Dumnezeu, Cel ce m-a ales din pmtecele maicii

mele" {Galatenievanghelie

1:15).

52

i

nu

in deert zice Pavel: Sint

chemat

i

osebit spre

Romanilor celor mindri, prin cuvintele acestea se arata vrednic de crezare, ca un ales de Dumnezeu.scriind

- ci,

Coresi [Gheorghe Coresi, teolog, filosof

i

doctor din veacul

al

XVI-lea, n.m.], tiindcer,

limba evreiascS, zice ca

i

Saul",

numele cu care Domnul a chemat pe Pavel dinzice ca Saul" se tilcuiete ascultare a lui

va sa

spuna chemat". Iar SfTntul(capitolul

Maxim

Dumnezeu"daca a

54

al sutei

a doua din cuvintele teologice). (n. aut)(...) Iar

Dupa

Grigorie Teologul, Hristos a fost trimis, e adevarat, dar ca om.

ca Dumnezeu, ce dacS? BunS-vointa Tatalui - la Care Hristos aduce din nou pe cele ale Lui [omenirea cSzuta, n. m.], pe Care II cinstete ca pe un Tnceput fara de mceput, ca sa nu para ca este potrivnic lui Dumnezeu - socotete-o a fi trimitere" (Cuvint la Na$tere). ifost trimis i

Pavel zice despre Hristos: Socotiti pe Apostolul Trimisul" (Evrei 3:1). (n. aut.)i Faptele Apostolilor zic sa SlTntul

i

Arhiereul marturisirii noastre, adica pe

Duh

a osebit pe Pavel spre evanghelie (adica spre

bunavestire): i, slujind ei

Domnului

i

postind

-

zice

-

a zis Duhul eel Sftnt: Osebiti-Mi(n. aut.)

Mie pe Varnava

i

pe Saul pentru lucrul

la

care i-am chemat!" (Fapte 13:2).

25

Propovaduireaviitoare

53 Apostolilor *

se

numete evanghelie (bunavestire) ai

lui

Dumnezeu", nu numai pentrupe care

trecutele bunatati daruite noua, ci

pentru cele

ni le fagaduiete.

Cu numirea

pricinuitoare de bucurie a

evangheliei", Apostolul mingiie indata pe auzitori, fiindca aceasta nu cuprin-

de

vestiri intristatoare, ci vestiri

ta este

a

luiII

de nenumarate bunatati. Iar evanghelia aceasDumnezeu", adica a Tatalui, fiindca de Tatal s-a daruit i pe Inarata oamenilor. Fiindca, dei Tatal era cunoscuti

sui Tatal

i

aratat in

Scriptura Veche, El era cunoscut numai Iudeilor,Fiu, cila

nici lor

ca un Tata avind

numai ca Dumnezeu i facator toata lumea ca e Tata i ca are Fiu.

al lumii;

abia prin evanghelie S-a aratat

2 pe care mai-nainte a fagaduit-o prin Proorocii Sai,huleau propovaduirea evangheliei, zicind ca ar fi fost noua, Pavel arata cu aceste cuvinte ca era mai veche i decit Elinii inii i sei

Fiindca

Elinii

preinchipuia Proorocilor. i chiar numele bunei-vestiri se afla la Proorocul David - care zice: Domnul va da grai celor ce binevestesc cu putere multa"

(Psalm 67:12) -

vestesc pacea!" (Isaia 52:7).

i la Isaia: Cit sint 54

de frumoase picioarele celor ce bine-

intru Sfintele Scripturi

Caci Proorocii nu numai ca spuneau cele ale bunei-vestiri, dariar

le i scriau,

cu fapta inchipuiau cele

zise:

precum Avraam,

prin Isaac, a pretnchipuit

Adica buna-vestire anezeui

lui

Dumnezeu, care - dupa

Sftntuli

Maxim - este

solie a lui

Dum-

mingiiere catre oameni, prin Fiul ce S-a intrupat

Lui dumnezeirea cea nezidita a impacarii cu Tatal. Iar cirea cea dupa enipostatic chip, care nu are zidire, ci arStare neinteleasa intru cei vrednici."

Care da ca plata celor ce se supun dumnezeire nezidita numesc straiu-

Despre evanghelie", vezi la capitolul 14 al epistolei acesteia catre Romani, ca sa te incredintezi ca Pavel nu numete aici evanghelie" o carte a Evangheliei osebita de cele patru, pre-

cum au

zis unii, mintind. i ia

aminte ca - dupa Teodorit - Pavel ziceTatal, iar

aici

ca evanghelia

dupa putine o numeste a Fiului", zicind: Martor imi este Dumnezeu, Caruia slujesc cu Duhul intru evanghelia Fiului Sau" (capitolul 1, stih 9). Se arata ca Pavel pune aceleai lucruri uneori in seama Tatalui, iar alteori in aceea a Fiului, pentru ca, dupa dumnezeire, Tatal i Fiul sint de o fiinta i de o cinste. (n. aut.) In alta parte, David zice: ,3inevesti{i din zi in zi mintuirea Dumnezeului nostru!" (Psalm 95). i Isaia: In munte inalt suie-te, eel ce binevesteti Sionului! tnalta glasul tau, eelce binevesteti lerusalimului!" (Isaia 40:9); (...) mintuirea Domnului binevestind-o" (60:1); (...) a binevesti saracilor m-a trimis" (61:1). Ci i Ioil zice: In muntele Sionului i in Ierusalim va fi eel mintuit, precum a zis Domnul, i cei ce binevestesc pe care i-a chemat Domnul"(2:32). (n. aut)

(adica bunavestire) e a lui

Dumnezeu

26

Patima

lui

Hristos; iar Moisi mai-nainte a

msemnat Crucea

lui

Hristos prin Tnal-

tarea arpeluii

de arama,

i

prin intinderea miinilor sale (cind a batut

pe Amalic)le

prin junghierea mielului. Caci, cind voiete sa faca lucruri mari,

Dumnezeu

propovaduiete mai-nainte cu multi ani. i - macar ca Domnul zice: ,,Multi Prooroci au dorit sa vada cele ce vedeti, i nu le-au vazut!" (Matei 13:16) - El

nu au vazut trupul Domnului i Patimile Lui cu ochii cei fara a spune ca nu le-ar fi vazut cu ochii cei gmditori i prooroceti.arata ca

simtiti,

dar

3 despre Fiul Sau, Cei ce S-a nascut din saminta lui David dupa trup,Aici, Pavel descopera aratat

amindoua

naterile lui Hristos. Caci

-

zicind:i

despre Fiul Sau", adica

al

lui

Dumnezeu luii

a aratat naterea cea de sus

dumnezeiasca;josi

iar

adaugind: din saminta

David", a aratat naterea cea de

ca dupa trup", a aratat ca El are natere i dupa Duh, adica dupa dumnezeire, ca - zice - duh este Dumnezeu" 5 {loan 4:24). Deci bunavestirea aceasta nu inva{a despre vreun om gol 56 ci,

omeneasca. Apoi, mai adaugind

Dumnezeu; i iarai, nu despre Dumnezeu gol, ci despre Cei ce S-a nascut dupa trup din saminta lui David. Fiindca acelai Hristos este amindoua: i Fiu al lui Dumnezeu, i fiu al lui David. Sa se ruineze dar 57 Nestorie care II numete pe Hristos doar om! Insa Pavel, asemenea dumnezeietilor Evangheliti, arata aici naterea luidespre Fiullui

Hristos dupa trup, ca prin aceasta ^sa-i povajuiasca pe auzitori la naterea cea de sus i dumnezeiasca, pentru ca Insui Domnul S-a aratat mai intii ca om, i

apoi S-a cunoscut ca

Dumnezeu.sfinteniei

M,

r

M.

- - - - _ - _

prin tnvierea Lui din morti, Hsus Hristos,

Domnul nostru,

MaiFiul lui

ca evanghelia pe care o propovaduiete este despre Dumnezeu", iar acum adauga i cum S-a cunoscut El ca este Fiu al lui

sus, Pavel a zis

55

dupa trup" Tnsemneaza ca, dupa dumnezeire, Hristos este cu adevarat Fiu al lui Dumnezeu-Tatai; c&ci vorba dupa trup" nu se poate spune despre cei ce stnt numai aceasta, adica doar oameni. Lor nu li se potrivea o astfel de ad^ugare, dar aici ~ fiindca Dumnezeu-CuvfntuI ce S-a momenit nu este numai om, ci i Dumnezeu mai inainte de veacuri - dumnezeiescul Apostol, pomenind de sSminfa lui David, a trebuit s& adauge zicerea; dupS trup", invatindu-ne luminat cum Hristos este Fiu al lui Dumnezeu sizicerii

i Teodorit a spus

ca adaugarea

cum

S-a ftcut fiu

al lui

David,

(n. aut.)

Gol" inseamna

aici (sj in

continuare) doar".

(n.

m.)ci

Mare

eretic,

ce spunea ca Preasfinta Fecioara nu este Nasc^toare de Dumnezeu,stie

doar

de Hristos, Care - nu se

cum - ar fi

ajuns sS fie

Dumnezeu abia dup5 nastere.

(n.

m.)

27

Dumnezeu.ca este Fiuhotar". zeu.58

i zice: Celui hotarit", adica aratatal lui

cu dovada, adeveritalegereai

i

judecat

Dumnezeu,

caci judecata,i

i

hotarirea se ziceal lui

Toti

-

zice

- au

hotarit

au ales ca Hristos este Fiu

Dumne-

De unde?hotarit

Dintru putere", adica din puterea minunilor pe care le-a facut.

Au mai

ca Acesta este Fiul

lui

Dumnezeu

i

dupa Duhul

sfinteniei",

adica din Sfintul Duh, prin Care sfintea pe cei ce credeau intr-Insul.invierea Lui din morti L-au hotarit ca este Fiul lui

Dar i din

mai El singur S-a sculat pe Sine-i din morti, timi, a muri i a invia. Pentru aceasta, Insui Domnul zicea: Cind Ma veti inalta de la pamint - adica: atunci cind Ma veti rastigni, i Eu Ma voi scula din morti" atunci veti cunoate ca Eu sint", (anume: ca sint Fiul lui Dumnezeu") {loan 8:28).

Dumnezeu, pentru ca numare lucru fiind acesta: a pa-

5 prin Care9

am luat darul i apostolia-

(adica trimiterea), spre ascultarea

credintei

Vezi - ozice:

cititorule!

socotinta bine-multumitoare a Fericitului Pavel, care59

Nu avem

nimic

al

nostru, ci toate le-am luat prin Fiul

- macar ca

prin

Icumenie zice ca numirea hotant" insemneaza cunotinta cea fSrS indoiaia i adevaratS, caci prin hotariri cunoatem cele pe care le tim cu adeverire, iar nu cu indoiaia". (n. aut.) 59 Procopie zice ca Apostolii au putut sa stapineasca lumea numai prin darul acesta iapostolia ce au luat, caci cel ce

58

poate stapini,daruli

nu e parta al firescului StapTnitor, adica al Sfintul ui Duh, nu fiindca far& Mine nu puteti face nimic {loan 15:5). i Apostolul zice: prin

apostolia ce

am

luat spre ascultarea credintei, fiindca fmparati intelepti i puternicia stapini, iar Apostolii cei lipsiti

nu au putut cu adevaratruit

de cele omeneti au

stapinit i

au

bi-

pe toata lumea" (tomul 1, foaia 1366 a celor opt c&rti). Iar Icumenie talmacete darul i apostolia" ca dar spre apostolie". Iar marele Vasilie tilcuiete aceasta aa: Cind zice Apostolul: prin darulluat, arata bunatatile date

i

apostolia ce

am

noua de

la Tatal; iar

cind zice: prin apropierea ce o avem,8,

arata apropierea noastra i fmprietenirea facuta*

cu Dumnezeu prin Hristos" (capitolul

De-

spre Sfintul Duh). Din cuvintele marelui Vasilie se arata ca Iisus Hristos este pururea rnijlocitor i Tntru suirea cunotintei noastre c&tre Dumnezeu-Tatal, i intru pogonrea duhovnicetilor

daruri intru noi de la Tatal. Caci,la

precum zice

tot Vasilie:

Calea cunotintei de Dumne-

zeu este dei

sfintenia

Duhul eel unul, prin unul Fiu, la unul Tatal; iar de alta parte, fireasca bunatate, cea dupa fire i vrednicia imparateasca ajung de la Tatal la Duhul prin Cei unuli

nascut" (Despre Sfintul Duh, capitolul 18). Pentru aceasta,

Grigorie

al

Tesalonicului zice:

Una

e pornirea voii dumnezeieti, pornind din intii-incepatorul pricinuitor Tatal, inaintindi

prin Fiul

aratmdu-se intru Sfintul Duh. i aceasta e aratata din fapte, ca, de1

aici, toata firea

se face cunoscuta ca lucrare" (capitolul

12).feluri: i

Baga de seama insa ca Hristos pururea Se afia mijlocitor in douadupa cumzic

ca Dumnezeu -

amindoi

sfintii aratati

mai

sus;

i

ca

om - precum invataunde

Teodorit, tilcuind vor-

ba arhiereu venic", dupa Pavel, care spune:

(...)

Iisus a intrat pentru noi ca inain-

28

Duhul auzis:

luat Apostolii darul apostolesc, caci

Acela (adica Mingiietorul) aalt

Domnul va va

povatui pe voi spre

tot

adevarul" (loan 14:13). Iar in

Mie

urmeazaaici? Nici una!

- caci

cite suit ale

Duhului

sint

i

ale Fiului,

i,

iarai, cite

smt

ale Fiului

smt

i

ale Duhului, pentru

ca smt de o

fiinta

ammdoi.savirit

|i zice:

am

luat har

i

apostolie", adica:

Nu am

nimic de

la noi

pentru a ne face apostoli,

aceasta s-a facut noua de la darul eel de sus, ca a mdupleca noi pe oameni este lucru al darului. Caci a calatori i a propovaduici

Apostolii, acesta era lucru

i

isprava a

lor; iar

a indupleca pe cei ce

li

auzeau,

aceasta era cu totul isprava a luii

Dumnezeu.nu spre spre Tnchipuiri prin cuvinte. Caci ce Tnsem-

- mai

zice

- ami

fost trimii spre ascultarea credintei", iar

vrajbe de cuvinte

mtrebari, ori

neaza zicerea: spre ascultarea credintei"? Aceasta, da acei ce invata, sa asculte i sa creada fara sa graiasca impotriva. 60tntru toate neamurile, pentru

numele

Lui,

nu numai eu, ci i ceilalti Apostoli. Fiindca Pavel nu a umblat pe la toate, doar daca nu ar zice cineva ca le-a strabatut totui, dei nu m vremea vietii, ci dupa moarte, cmd, prin epistolele sale, umbla imprejur pe la toate neamurile.ziceluat dar,

La

toate neamurile

-

- am

isHristos

Hristoscredinta, fara de care mintea

nu putea mtelege

cumnu

face minuni numele

lui

Hristos.

Vezi insa

-o

cititorule!

- ca

darul evangheliei

s-a dat

numai unui neam,

precum

s-a dat Testamentul eel Vechi

numai

Evreilor, ci la toate neamurile.

Melhisedec" (Evrei 6:20). Zice Teodorit: ,JEste arhiereu in veac nu doar aduefnd jertm, ca o data a adus jertfi al Su trup, ci ca mijlocitor, aducind la Tatai pe cei ce cred; c* prin El - zice avem i unii, i altii apropielui

te-rnergator, ftcindu-Se arhiereu in veci,

dupa rinduiala

rea catre Tatal, intr-un

Duh

(Efeseni 2:18)." i Insui

Domnul

zice in sfintitele Evanghelii:

Nimeni nu vine catre Tatal f3rS numai prin Mine" (loan 14:6). Vezi i aceasta: (..,) Care Se i roaga pentru noi" {Romani 8:34). i subinsemnarea zicerii: Unul este i mijlocitorul intre Dumnezeu i oameni" (1 Timotei 2:5). (n. aut.) i sa nu iscodeasca nasterea i fiinta lui Dumnezeu - dupa Icumenie. (n. aut.)

29

6 intru care sinteti si voi chemati ai lui lisus Hristos.Aici, dumnezeiescul Apostol

Romanii, care va

aratafi

doboara mindria Romanilor, caci zice: Voi, ca stapiniji pe ceilalji, nu ati dobindit nici o cinsteci,

mai multla voi.

decit celelalte neamuri,

precum propovaduimfost intimpinati

la ceilalji, tot asai intr-alt fel:

i

Asadar, nu va mindriji! Aceasta se tilcuieste incasi aji

Voi,

Romanii - zice - sinteji chemati iar nu de sine-va afi venit la dar. 7 Tuturor celor cesfinti,

de darul

lui

Dumnezeu,

sinteti in

Roma,

iubiti ai lui

Dumnezeu, chemati

nu graiesc tuturor celor ce sint in Roma de obste, ci voua, tuturor celor iubiti de Dumnezeu". De unde se arata insa ca Romanii erau iubiti? De la sfintenie! Iar Pavel numete sfin|:i" pe to|iCrestinii61

Zice: Eu, Pavel, robul lui lisus Hristos,

credincioi. i a adaugat aceasta: chemati", aducindu-le aminte de

facerea de bine a luidin ipa^i (domnitori)

Dumnezeu,i i

zicindu-le aa:

Macar de

v-ati

nascut trupeste

din eparhi (guvernatori),

Dumnezeuiubindu-va

v-a chemat Tnsasi

cu aceeasi chemare ca pe voideprostila fel

pe cei de rindDeci, fiindca

i

saraci,

sfintindu-vai

si

ca pe aceia.

a{i

fost iubu;i i chemati

v-ati sfintit

Dumnezeu asemenea63!

tuturor celorlalti, sa

nu va

mindri|i asupra celor

har fie voua si pacece va zic voua, celor ce locuiji in Roma? Fie (in loc de: va urez" 64 ) har voua si pace! Pentru ca Domnul a poruncit Apostolilor, cind intra in casele oamenilor, sa rosteasca mai intii numirea pacii, spunind asa: i, in orice casaiveti intra,

mai

intii

sa zicefi: Pace casei acesteia!" (Luca 10:15). Fiindca

Scriu cu majuscuia cuvfntul Cretin" ca sa ar3t c3

din cei botezafi din toate celelalteIsrail,

numeste un neam osebit, alcatuit neamuri. Acesta e norodul eel nou al lui Dumnezeu, noulel

de vreme ce Iudeii au pierdut aceasta vrednicie, atunci cind s-au lepadat de Hristos-Dumnezeu. (n. m.)Icumenie spune c3 Apostolul a zis mai intii: cei iubiti ai lui Dumnezeu", apoi: chemati sfin{i", ca si cum ar fi zis: Din ce v-a{i chemat, din care osteneli, din care ispravi? De unde sinteti sfinti? Numai din singura iubirea lui Dumnezeu, caci El - iubindu-ne pe noi inIar

dar

si

varstndu-i singele pentru noi

-

ne-a chemat la sfintenie

si la

mostenirea impara|iei

Lui. (n. aut.)63

prosti

=

simpli, umili, slabi (n. m.)veti citi la 1 Corinteni,

4

Despre urarea aceasta,

unde

am ttlcuit-o

mai pe

larg. (n. aut.)

30

Domriul a nimicit vrajba cea multa pe care a nascut-o noua pacatul impotri va lui Dumnezeu, i ne~a impacat cu Dumnezeu. Insa pacea aceasta nu s-a facutdarul

rammaridicamalta vrajba

impotriva

lui

Dumnezeu.

65

de la Dumnezeu Total i de ladarul

Domnul nostru

Iisus Hristos!

66

pentruai lui

ca noi, Cretinii, care eram vrajmaicutfii ai lui

Dumnezeutata

i

ne-cinstiti,67

ne-am

fa-

Dumnezeu

i

am

citigat

ca

pe Dumnezeu.i

Deci, de la

Hristosarfi

intru voi, Cretinii ce locuiti invi le-a dat din

Roma,

harul

pacea adevarata, pe care

Dumnezeu

inceput

i le

poate pazi pina

m sfirit!

?

Maifiindca

Cu

adevarat, inainte-cuvintarea aceasta este potrivita in sufletul fericituluii

Pavel! Caci prin aceasta ne invatam

noi, Cretinii, sa

mulfumim

lui

Dumne-

zeu nu numai pentru bunatatile pe care ni le-a dat noua, ci i pentru acelea daruite celor de aproape ai notii, fiindca acesta este lucrul dragostei. Pavelpaminteti

Apostolul a aratat aezarea

pe Dumnezeul tuturor

o avea catre Dumnezeu, insuindu-i-L 68 oamenilor, precum fac de multe ori i Proorocii Ciiubirii

ce

.

ta

Pentru aceasta, i dumnezeiescul Hrisostom, tilcuind cele mai de sus, zice: 0, minunaurare, ce aduce nenumSrate bunatSti!" (n. aut.)

Baga de seama ca - dupa Teodorit - Apostolul a terminat aici inainte-scrierea epistolei acesteia: Pavel - zice - robul lui Iisus Hristos, tuturor celor ce sinteti m Roma iubiti ai lui Dumnezeu, chemati sfinji, Har fie vouS $i pace de la Dumnezeu, Tatai nostru, i de la Domnulroaga lor mai intii darul lui Dumnezeu, pentru ca prin acesta au dobindit mintuire toji cei ce au crezut; apoi, pacea, priri care insemneaza toata isprava faptei bune, caci eel ce !mbra|ieaza viefuirea dupa evanghelie, eel ce se sirguiete a sluji Lui intru toate, se afia in pace cu Dumnezeu. Iar datator ai bunatatilor acestora II arata nu numai pe Tatai, ci i pe Fiul. (n. aut.) Pentru aceasta zice dumnezeiescul Hrisostom: Iar cind zice fii, descopera vistieriacelelalte, le

Iisus Hristos!" i, parind a le lasa deoparte

pe toate

tuturor bunatajilor." (n. aut.)

i:

Proorocul David zice: Dumnezeule, Dumnezeul meu, catre Tine mined" (Psalm 62: 1), Mintuiete pe robul Tau, Dumnezeul meu!" (Psalm 85:2) i: Doamne Dumnezeul meu,

68

31

Insusi

DumnezeuIsaacsi

am,

si

face aceasta, numindu-Se pe Sine Dumnezeu al lui AvraIacov", ca sa arate osebita iubire ce are catre stramosii acestia.lui

Iar Pavel zice

ca multumeste

Dumnezeu

prin Iisus Hristos", caci Hristos

este mijlocitorul si pricinuitorul mulpamirii noastre catre

pentru ca ne-a invajat a mul|umi curat, ci si mulpamirea aceasta lui Dumnezeu Parintele.vesteste in toata lumea".lucruri: intii

Dumnezeu, nu numai pentru ca ne-a fnvajat sa aducemcredinta Romanilor se

Dar pentru ce multumeste Apostolul? Pentru ca

Cu

aceste cuvinte,

el

marturiseste pentru dinsii doua

ca au crezut curat, iar apoi ca au crezut cu atita indrazneala, incit credinta lor s-a propovaduit peste tot, astfel ca, auzind, top: se folosesc prin-

urmacar ca tn

69 c:

1,

ma-

Roma propovaduise Petru,de toata pizmai

Pavel multumete pentru credinta ucenici-

urmareafericitul

zavistia.

intru

neincetatft

rugaciunile mele totdeauna,ce Pavel nu-i vazuse inca pe Romani, dar zicea ca ti pomenete tdeauna, el cheama ca m&rtor pe Dumnezeu, Care cunoate inimile. i vezi

De vreme

o

cititorule!

-

iubire

de Apostol, caci

ii

aducea aminte mereu de nite oa

duhul

meu -

adica nu cu slujire trupeasca,i

ci

duhovniceasea. Fiindca slujirea

Elinilor catre zeii lor era trupeasca

ratacita, iar a Evreilor

nu era

ratacita,

dar

maritu-Te-ai foarte" (Psalm 103:1). i Isaia: Iata\ Dumnezeul meu, mintuitorul meu" (12:12); fi iarai: i Dumnezeul meu va fi mie tarie" (49:5). i Osie: Domnul Dumnezeul

meu

Tu" (2:23). i Miheia: Apara-ma-voi de Dumnezeul meu eel prea-tnalt" (6:6). i Avacum: Domnul Dumnezeul meu e puterea meaM (3:15). i mScriptura cea Noud i in preefti

dania evangheliei (a bunei-vestiri), mul|i dinHristos,i

sfinti II

insuesc lorui pe

Dumnezeu

i

pe Iisus

mai ales Teologul Grigorie, zicind: Iisusul meu" (Cuvtnt la Botez). Iar Dionisie AreopagituI i-L insuete i el pe Hristos, ins* acoperit, zicind: Sa povatuiasc* cuvmtul Hristosul - de este iertat a zice - Cel al meu" (Despre ierarhia bisericeasca). (n, aut.) Iar Teodorit spune i pricina pentru care credinta Romanilor se propovSduia in toata lumea, caci mtru acea cetate aveau tronul imparatii Romanilor din vechime, i de acolo se trimiteauatit stapinitorii

neamurilor, cit

i cei

ce adunau dajdiile

cetajilor; inc* i toji cei

ce

aveau daruri imparateti acoio se adunau. i, prin toti acetia, se propovSduia pretutindeni cS i cetatea Romanilor a primit mvatamra lui Hristos, iar aceasta pricinuia prea-mare fobs celor ce auzeau ." Iar ca intru acea vreme Roma era plina de oameni din toata lumea, marturisete istori-

numind Roma norod al lumii". i iarSi zice: ,JSTu ar arunca cineva sageata departe de tinta numind cetatea Romei, pe scurt, cuprindere a lumii" (cartea I), (n. aut.)cul Athenagora,

32

era trupeasca si aceea. Iar slujireaadevarata,raplisi

duhovniceasca.

De

cea dupa Hristos este i neratacita, adica aceea a zis si Domnul Samarinencei: Adevasi

mchinatori se vor inchina Tatalui in duhi,

in adevar" (loan 4:23).

de vreme

ce sint multe chipuri ale slujiriilucrurile sale, iar altul

- ca unul

slujeste lui

Dumne-

zeu ic'onomisind numai

purtind grija de

frajii straini si

de vaduve

mese), iar altul cu

tefan, intiiul mucenic, si ceilalti sase diaconi pentru (precum era si a invataturii - de aceea zice Pavel: Eu slujba cuvintului

evanghelia (adica cu bunavestirea) Fiului Lui". Aici slujesc lui Dumnezeu cu desi mai sus a zis ca e si a Tatalui, dar nu este spune ca evanghelia e a Fiului,mirare

arate cita purtare de grija avea pentru Romani, fiind nezeu cu evanghelia ca sacaruiapartesi

Romanii.

7

10 rugindu-ma ca oarecind, cu voia luiveni catre voi.

Dumnezeu, sa am bun prilej a

Acum, Apostolul adaugau rusaciunile70 [...]

si

pricina pentru care-i pomeneste pezice

Romanicitito-

sale:

Ma rog -

- ca sa

vin la voi, frafilor! Vezi

-o

slujirea aceasta, care in limba elina se zice Astfel,zis

Dumnezeu, cum apresus de toatei

tuia singur latrevsi" (adica vei robi

da numai singurului Domnului Dumnezeului tau te vei inchina si Acestnsusi Dumnezeu: mai vei sluji) (Deuteronomul 6:13), ca Unuia ce este orilatria, sefi

pricinuitor si de a

fapturile, si

de a

fi

bine. Pentru aceasta,

Gavalilor hotara?te [defineste, n. m.]zicerea:

dup& chip

si

sfintelor icoane sarutare, si cinste i(slujire)

ca latria este robie care se da numai lui Soborul al 7-lea a zis in hotanrea sa ca sa se dea dupa asemanare". i nu tnsa dupa adevarata credin|a si latne inchinaciune,firii

Diomsie al Dumnezeu, dupasi

a noastra, care se cuvine doar

dumnezeiesti".

Dumnezeu se imparte in doua: in credinta si tn fapte, adica in i - fiindca buna-cinstire de In teoretica - atunci si latria (adica robirea ori slujirea) se imparte in doua: teorie i in faptadupa care si tngerii slujesc lui impreuna cu noi nevazut slujesc" -

^

Dumnezeu, precum

ctnta Biserica:

Acum

Putenle cerunlor

practica (adica lucratoare). Pentru aceasta, asa i in intelegatoare lui Dumnezeu eel cunoscut, este si hotaraste latria si Nil: ,JLatria, dindu-se supunerea tnaintea legilor lui Dumnezeu." i [mintaia, n. m.], si trupeasca, avtnd ca semn ,JLatna cinstirea cea prin fapta." Iar marele Vasilie zice: Sfinfitul Teofilact zice: ,JLatria este neraspindita catre acela care este slujit. Desi, dupa un cuvint este slujirea mtinsa, necurmata si mai ales practica si se naste din vomfa, ea este si telui Dumnezeu este

mai temeinic,

slujirea

oretica, savlrindu-se adica prin credinta,

si

prin nadejde

si

prin dragoste, fiindca.

si

lucrarea

tinde catre sfirsit teoretic." (n. aut.) 71 Iar Teodorit zice ca Pavel a adus aici martor

.

pe Dumnezeu ca era hirotomsit invatator al tndelungata f8ra sa se fi dus la dtnsii (la Romani) si tuturor neamurilor, fiindca trecuse vreme De aceea se dezvinovateste si II cheama pe fara sa-i fi povamit catre adevar prin scrisori.Stapfnul Dumnezeu spre marturia bunei sale asezari catre dtnsii. (n. aut,)

^

33

rule!

- cit

11

mbea Pavel pe Romani

si

cum

se silea ca

sfi-i

vadfi,

nu insfi

de ceea ce se cuvenea si de voia lui Dumnezeu. Noi tnsfi, ziua de astfizi ori nu mbim pe mmeni, ori, de iubim pe cineva, il iubim afarfi de placerea si voia lui Dumnezeu. Iar Pavel, pentru multa lui iubire, se ruga lui Dumnezeu ca sfi-i vada pe Romani; totodatfi, din multa evlavie ce avea catre Dumnezeu, arfita ca se supune voii Lui. Pentru aceasta, si noi, frapllor, sfi ne invfitfim ca, atunci cind cerem ceva de la Dumnezeu si nu dobindim cererea, sa nu ne mihnim pentru ca nu sintem mai buni decit Pavel, care a rugat de trei ori pe Domnul sfi ndice de la el pe imbolditorul ce avea, dar nu a dobmdit cererea, pentru ca aceasta li era de folos.

afarfi

m

11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau ceva dar duhovnicescZice: Alpj cfilfitoresc pentru alte scopuri, omenesti si lumesti, iar eu doream si voiam sa ma ostenesc pentru a vfi tmpfirtfisi voua,

duhovnicesc. Pavel zice aceasta cugetind smerit, cfici vat", ci: ca sa va impartasesc de darul ce am luat", si

Romanilor, un dar nu a zis: ca sfi vfi mincfi fiind acesta

masurat. Cfici tot binele pe care invajatorii fl aratfi prin cuvmt si pnn faptfi spre folosul ascultfitorilor lor este dar, pentru ca, desi el pare a fi isprava si fapta buna a lor, ispravile si faptele bune omenesti sint darurisi

cum mic

oare-

Dumnezeu, avinddespre aceasta

ale lui

trebuinta de dumnezeiescul ajutor ca

sfi

se sfivtrseascfi (vezi

la Filipeni, 1 :29: (...) cfi noufi ni s-a dfiruit

pentru Hristos").

12 spre tntdrirea voastra. $i aceasta, ca sS ma mingii tmpreuna cu voi prin credinta noastra laolalta, a voastrd si a mea.t

Prin cuvintele acestea, Pavelsi

aratfi

in chip ascuns casi

de aceea aveau trebuinta de multa indreptareVezi5 i la

Romanii se clfitinau intarire. Si, de vreme ce lor

doua catre Corinteni 12:7 i la tilcuirea i subtnsemnarea zicerii 5 acelem. Pentru aceasta spune si tnteleptul Teodorit: Iar daca, acolo unde urma mtntuirea alitor nenumarate mil, dumnezeiescul Apostol nu a cerut nimic nehotarttor [neconditionat] ci, impreuna cu cererea, a rinduit si dumnezeiasca voie epistola a

care graindsi rugindu-ne pentru lucruri simtite [trupesti, voia lui Dumnezeu?" Vezi si la zicerea: de vavoi

de care iertare sintem vrednici noi

n. m.],

nu legam cele ale noastre de

Domnul"si

de va voi Dumnezeu" (Evrei

(1 Corinteni 4:19) si la zicerea-

6:3).

Pentru aceasta,

nemtelepti care zic asa: Astazi sau imine,

vom

vomf, !

negutaton 5 i1

marele Macarie: ,J)aca Apostolii ar fi facut toate cite le voiau, ar fi sadit pe oameni mtru cunostinfa de Dumnezeu cu putere silnicS, pentru minunile ce faceau si pentru stapimrea lor de sine, si cu credinta, i cu necredinfa" (cuvintul 27, capitolulsi

irl (4:13). Zice

" l0C

vom ctstiga. Voi, care nu stifi ce se va tnthnpla miine, caci ce este via|a voasde a ZiCC V i: De Va Voi Domnul 5i de votn vie ui vom face a^asta sau aceea" ^-

Iacov, ruda Domnului, mustra pe cei merge in cutare cetate, si vom fi acolo un an si

6). (n. aut.)

'

34

voi. (Vezi si tilcuirea stihului 18 al capitolului

2

al epistolei intii catre

cem,

Tesaloni-

i tilcuirea stihului

17

al capitolului 1 al celei

de-a doua catre Corinteni).

ca saSi

am oarecare rod si tntruRomei

voi,

ca si tntru celelalte neamuri. 74si

-

fiindca cetatea

era vestita

imparatea,

si toti si

pentru pnvelistile vrednice de mirare ce se aflau acolo sa nu socoteasca cineva ca si el doreste sa-i vada peaceasta, Pavel zice:

alergau la dinsa

pe'ntru slava ei

- ca

Romani

tot pentru pricina

rod duhovnicesc. Cu aceasta mtimpina totodata i cealalta banuiala, caci poate ar zice cineva: De aceea erai oprit - o Pavele! - pentru ca nu voiai a veni la noi dupa Dumnezeu, ci dupa trup. Raspunzind, Apostolul zice: Voiam sa vin ca sa iau rod sufletesc si duhovnicesc. Nu a zis: Doream sa vin ca sa va catehizez (sa va

Doream

a veni ca sa iau

si

de

la voi oarecare

cugetmd smerit: ca sa va impartasesc dar duhovnicesc". Domolind insa mindna lor, adauga: pentru ca sa iau oarecare rod i la voi, precum si la celelalte neamuri". Sa nu socotiti - zice ca voi, Romanii, avind imparatia sintep. mai bum decit celelalte neamuri. Nu, pentru ca va aflati intocmai" in aceeasi nnduiala cu aceia, ca niste Crestini adica. 75invat), ci,

14 Dator suit i Elinilor,minte;

i varvarilor, i tnteleptilor, gi

celorf&ra de

15

astfel tncit,sinteti in

dupa Roma.al

osirdia mea, sa va binevestesc si voua, celor ce

i

cuvmtul acesta

zice

-

Apostolului este aratator de smerita cugetare. nu daruiesc nimic. ci rmnlinpsr nnmn^o Qts?,i; ~ adupaFotie, cuvintul s-a zis

Eu

Iar

de Apostol cu chip

saritor,

land

asa:

celelalte

nu vin in graba i sa va aflu fara roada. Pentru aceasta pma sa aflu odraslmd si mtru voi oarecare rod vrednic si implinit. Insa e lucru de nedumerire: mai sus a zis ca credinja Romanilorsa

acum ca

De multe ori ma strguiam a veni la voi, ca sa am neamuri, dar am fost oprit acum. insa si asa P

M

nnduiala fireasca a cuvintului oarecare rod i tntru voi, ca si tntruse mfelege ca:

Am

fost oprit pina

am

inttrziat

venirea

mea

tre

zice ca vrea sa ia oarecare rod" de la dinsii. fnsa rod" numeste aici nu doar pe eel al credinfei, ci si al altor daruri duhovnicesti. Fiindca, desi Romanii aveau credinta se ciatinau mtru multe, precum tntru a se invinui unul pe altul pentru mmcari si intru multe'altele^Pentru aceasta aveau trebuinta a fi tntariti de Pavel, ajungtnd implinip (in epistola 67 ca-

lumea,

iar

acum

se propo vaduieste in toata

Gheorghie75

al

Nicomidiei).

(n. aut.)

pe

Iar care ispravi le poate opri satana si care nu, vezi la noi satana" (Z resa/omcem 2:18). (n. aut.)

submsemnarea

zicerii:

ne-a oprit

Teodorit spune ca Apostolul numeste intelepti" pe cei ce se falesc cu metesugul de a vorbi frumos, iar neintelepti" pe cei ce, pentru lipsa lor de mvStatura, sint numiti asa de catre cei ce se zic intelepti. (n. aut.)

36

:

Pentru ca Acela va face bine, tar multumiti lui Dumnezeu, iar nu mie. vine sa propovaduiesc (ceea ce zice si catre Conntem: eu am neaparata datorie sa Corinteni 9:16).) Osirdnic - zice - smt Vai mie este de nu voi binevesti" (1 dinainte ca am sa patimesc pnsa va propovaduiesc si voua, desi vad 'asadar pentru osirdi a si dragostea cea intra sa inimamejdii. Intr-atit fierbea sfinta

Hristos

16 Fiindca nului

ma rusinez de

lui Hristos, caci este putere evanghelia

a

Dumnezeu

spre mintuirea a tot celui ce crede,

De vreme

propovaduiasca

slava lumii, iar Pavel voi a sa le ce Romanii erau foarte dedati la a suferit toata necinstea, si deci ei lor crucea si pe Iisus, Careastfel de Mintuitor ne-cinstit

urmau a fi rusinati pentru un - cu aceasta invatmdu-i si pe ei a ma rusinez de evanghelia lui Hristos Eu nu rusina, ci se si impodobea si se Caci el msusi nu numai ca nu se nu se rusina. mindreau intra intelepciune, n mai fiindca ei sepropovaduiesc crucea, care se socovin sa va aceasta: Eu - le zice Tnvata si i a zis ca evanghelia este putenebunie, si nu ma rusinez pentru dinsa. teste puterea poate fi si spre pedeapsa si fiindcalauda cu Cel rastignit. Inca,

-

atunci el zice aici

-

rea lui

Dumnezeu

spre mintuire",

Spre pedeapsa, asa cum Dumnezeu pieire. muncindu-i pe ei. Dar - zice - te-am raon si a Egiptenilor,

Si-a aratat puterea asupra lui Facratat,

ca sa arat

insa asa: puterea Mea") (Ieirea 9:16). Intra tine taria Mea (intra allele este Domnului, ce zice: Temeti-va de eel ce spre pieire, dupa cuvintul acela al Iar Insa - zice trupul, a-1 pierde in Gheena" (Matei 10:28). poate si sufletul, si pricinuiesc pedeapsa si pieire, ci care eu, Pavel, le propovaduiesc nu cele pe cred, pentru ca evanghelia nu pncinumintuire. Dar cui anume? Acelora ce obste tuturor, ci doar celor ce o primesc. ieste mintuire de

ludeului mai

intii, si

Elinului.

rinduiala de cinste, iar nu prisosirea Aici, zicerea: mai intii" insemneaza mult dar, nu a primit adica mai multa darului, pentru ca Iudeul nu are mai pentru ca el a luat-o intii; drep^aceea, dreptate din Lege, ci s-a cinstit numai cuvint numai, si nu ceva mai mult. cinstea aceasta este cinste goala, deElinul Hristos din pazirea legii celei scrise, iar Acakie zice ca Iudeul a crezut In Iisus pe Iudei tnaintea Ehnilor fhndca si A pus legii celei firesti. Iar Teodorit zice asa: din pazirea Apostoli sa propovaduiasca. Asa zice si Hristos mai tntti lor le-a trimis pe Sfinftii Staptnul ca legamint neamulu, spre lummarea prin Proorocul: ^usu-Te-am pe Tine Dumnezeu, fiindca din acestia a odrasht El trupes(Isaia 42:6) - neam" numind pe Iudei,77

neamurilor"

te.

Frumoase

sfnt si

asemanarile ce

le

aduce Teodorit ca sa arate puterea

lui

Dumnezeu ascunsa

37

)

/7

Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera tntru dtnsa din credinti

^

ce a spus ca evanghelia este spre mmtuire, Pavel arata si cum se in^ timpla aceasta, zicmd ca dreptatea lui Dumnezeu Insusi este cea care ne mtntuieste, tar nu dreptatea noastra. 78 Fiindca ce dreptate aveam noi, care eram spurcati si stncati? Dumnezeu ne-a indreptat pe noi nu din faptele noastre ci dm credinta intru Hristos, care e datoare sa creasca si sa sporeasca intru mai multa si mai mare credinja79 Pentru ca nu e destul sa credem numai din dar ci se cuvine, dm credinja mcepatorilor, sa ne suim la credinja cea prea-desavirsita, adica la cea nestramutata si intarita, pe care si Apostolii au cerut-o.

Dupa

in evanghelie:aratarea cea

Multe -

zice

si,

din cele simtite t i fin ascunsa lucrareacelor ce

lor,

ca

pe deasupra rece

5 i piperul arefl

nu

stiu,

ma in dmp.

nu

le arata nicifl

o

simte fierbinteaia ca de foe.

fierbinteaia, iar eel ce

sfar-

De

aceea, doctorii

numesc

zeu, pregatimUalea dreptatii evangheliei. Insa ea ..nedreapta ci pe aceea o numeste cale a,

ca unul ce nu se vede asa, dar poate a se arata asa. Tot asa, si griul poate fi si radarina, si pai, si spic, insa nu se arata astfel mai inainte de a se semana in brazdele pamintului. Asadar, si dumnezeiescul Apostol potrivit numeste putere a lui Dumnezeu mintuitoarea propovaduire, ca pe una i?i descopera puterea i daruieste mintuirea numai celor ce cred." (n. aut.) 7 Coresi zice ca dreptatea lui Dumnezeu descoperita in evanghelie este - dupa Ambrozie - aceea potnvit careia Dumnezeu da dar dreptilor, iar pacatosilor le da pedeapsa; iar - dupa Teodorit - aceea potnvit careia Hristos L-a impacat pe Parintele S8u in locul nostru. 1 [ Iar Folic (Amfilohia, intrebarea 184) zice ca dreptatea lui Dumnezeu se descopera intru evanghelie fiindca in Testamentul eel Vechi chemarea nu era dreapta, caci nu-i enema si nu-i lumina pe toti deopotrM, ci doar pe Iudei; deci nu era dreapta, ci dupa iconomia lui

fierbinte", pentru putere

f

. . .

Dumnepe ace-

nu o numeste pe aceasta dreapta",Deci

iar

acesteia.

de aceeasi zeu se descopera intru dinsa si ea se numeste ..evanghelie a dreptatii". Iar Teodorit zice ca ..dreptatea lui Dumnezeu se descopera in evanghelie pentru ca Fiul lui Dumnezeu nu a iconomisit mmtuirea noastra cu stapinire, nici cu porunca, ci cu cuvintul a stricat stapinirea mortii 51 cu dreptatea a dres mila. Si astfel, Insui Unul Nascut Cuvintul lui Dumnezeu, imbracin1 Pa indU Se neatins de tot P acatul P e ^easta a adus-o jertfa pentru noi i, noiit? piatind datona T-- a ters ; f fini, obsteasca datorie a tuturor oamenilor." (n. aut Adica intra mai mare credinta decit aceea dupa voia omului, in credinta cea dupa ajutorul 5 , descopenrea lui Dumnezeu: din credinta Proorocilor,fire si

turor oamenilor, care sint

de aceeasi

- pentru ca evanghelia s-a dat tucinste - de aceea dreptatea lui Dumne-

SiSfJl

>

zicerea:

ce se pastreaza intru imparatia cerurilor. Din credinta, credinta: [ ] din credinta lui Dumnezeu, Care fagaduieste, in credinta omului ce crede ftgadumtei lui Dumnezeu - dupa Ambrozie; [...] din credinta cea mica si nedeplina a lumii si a veacului acestuia in credinta mai insemnata si mai deplina a veacului viitor dupa ceilalti Si(fericirea)

roadelor

dinta evangheliei, in credmja celor ce vor fi [in viaja de veci, n. m.] - dupa Teodorit si Icumeme. Ca -dupa acesta - mtiia credinta se aseamana cu saminta, credinta ce se creste prin fapte se aseamana cu rodirea, iar credinta ce se implinete din acestea se aseamanai

in credinta evangheliei; din cre-

cu imbelsugarea

cu dobindirea

m

dm

doua

indreptare. (n. aut.)

credinta" insemneaza intiia indreptare, iar zicerea: in credinta" insemneaza a

38

> Domnului: zicerea lui Avacum care spudin credinta ne-am indreptat, din zice, anume'ca 8t) vreme ce acelea daruite de Ca, de ~ din credinta va fi viu" Will VlVW** r dreptul ne ca ^Ui-W^/lrU-X ilV dupa dreptate trebme sa covirsesc socoteala oamenilor, atunci Dumnezeu - daca am incepe sa iscodim dogmele credintei, zicmd: fiindca.

W'Clr

'

'

.

avem

credinta,

De ce aceasta i

de ce aceea?

- am

pierde

tot.

18 Caci urgia lui Dumnezeupaginatateanedreptate.i

nedreptatea

se descopera din cer peste toata oamenilor ce tin adevarul intru

de bucurie si a zis ca inceput cu cele bune si pricinuitoare Dupa ce a evanghelie, Apostolul le spune acum lui Dumnezeu se descopera in dreptateacredinta, dreptul viaza vine mai Intii doar din Coresi zice la aceasta ca darul cu care Iar dragoste i prin paza poruncilor Caci se implinete prin credinta, i prin iar apoi creste i lam viat a ajuta si creten^apulu, 5 i P izvorul vietii celei simtite, dar spre precJm inima este dar ajuta si izvor al vietii celei gindite - asa ? i credinta este inima si celelalte nii si stomacul crezut fapte bune Bine s-a zis dar ca a aceasta si nadejdea, si dragostea si celelalte "pre viata socotit lui ca dreptate" (Facerea 15:18). Avraam lui Dumnezeu, si i s-a viaza", ci ca va viem,", ca sa spocredinta, zice ca nu s-a zis ca dreptul, din Ia^kumenie Si a zis viata", , nu^al ceva niciodata. tn credin^ si S a nu tnceteze reasc" de credinta. ui, mci a-si trage dun fara viet credintei, ca dreptul nu voieste nici a multa dragoste a ca viu" au stat Moisi si Aaron: pen u a zicerii ca dreptul din credinta va fi ar Sipuire [vezi la Numeri 20:10, n. m.], in pustml - la aP a grairii-tmpotriva a Kaddei acesua, necreztnd precum a zis lor Dumnezeu (dupa til- nu s-au tnvrednicit a intra tn pamintul fagaduintei, Sin foaia 1363 din cele 5 carp), (n. aut.) cuirea lui Apollinarie si a lui Procopie, a: *' adevarul intru nedreptate", raspunde a? Marele Vasilie, tntrebat fiind cum se tine date de Dumnezeu, fapta de care tntrebuinteaza rau, tntru poftele sale, Qnd cineva crtsmarmd d arul luiDum nezeu cei mulpl, ferit, zictnd: Nu stntem ca Apostolul s-a dupa cum aratat cu cuvinte de lmgusire, ne-am I'll). Si iara?i: Cad niciodata nu Corinteni tmi este marton Nici n-am cautat slava de Hcunse pordri de lacomie. Dumnezeu cu 2:5, 6)" (Hotanrea pe scurt 65). (i Tesaloniceni80

Sauna

^jd

bundle

%%

a oameni, nici de la voi, nici de la altii pentru si, mustrindu-i, raspunde oamenii, zice ca Apostolul mustra aid pe toti Zlidorit nu i-a lasat sa vieze ca dobi toacele oamenilor, cum ca Acesta, zidindu-i, Dumnezeu, Facatorul binelu, si a raului iar cuvintu ^acesdeslusire a ci a insuflat intr-insii cuvtnt si necuvtntatoare, marturisesc atit dreptn ma dinmn e de se numeste lege fireascS. Si aceasta o ta si deslusirea caicat porunca . a mincat dm rodu ce a cit si pacatosii: caci Adam, indata Lelea lui Moisi, pncina asupr se ascunde ji a chemat la udecata de Dumnezeu, a tncercat a jSTfltad ucigind pe f zis ca n-a stmt. La fel Cam dar nu a tagaduit pScatul f&cut ?i nici nu a femeii sale, ispitit sa-i fratele tau?" - a tagaduit i s-a Avel, ratele sau sf fiind Lrebat: Unde e pe Dumnezeu, a marturisit ca pedeapsa Lunj de

fSra

~t

ascunda'pacatul, dar, fiind tnfruntatdar, firea a tnvatat

firii,

nu au folosit dupa cum se cuvenea nedreptate si a iubi dreptatea. Iar pentru ca ei de tngrozit cu munca cea de veci. (n. aut.) si Dumnezeu i-aatunci

pe oameni acestea doua:

a cunoaste pe Dumnezeu ca

ftcator al totului

*g* * asi

se

invatatu-

39

.

bune,

pe cele intnstatoare si puternice a inspaiminta, tiind ca cei mai multi oameni se trag la fapta buna de frica muncilor. A a si Dumnezeu, fagaduind sa dea imparatia, infricoseaza cu gheena. La fel si Proorocii, mai intii spun1

si

apoi cele rele. Cacilar

celesi

Dumnezeu

le

de

la

mceput,

da pe cele bune din voia Sa, chiar

pe cele relesi

le slobozeste a veni

asupra noastra din a noastra

nepurtare de grija

lenevire.

Vezi msa - o cititorule! - intelesul cuvintului: A venit Domnul - zice aducindu-p ^e dreptate si iertare de pacate; de nu-L vei primi prin credinta atunci se descopera si se arata asupra ta urgia lui

Dumnezeu

nezeu, dar spre indreptarea greselilor noastre, iar atunci o

doua Sa venire! Caci zice: Atunci veti vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si slava multa" (Matei 24:30). Si acum luam urgia lui Dum-

din cer intra a

vom

munca. Acum, vedem ca de cele mai multe ori smtem ispititi de catre oameni dar atunci aratat se va da munca de la Dumnezeu, fiecaruia pentrunatatealui.

lua numai spre

toata pagi-

Iar Pavel a zis: pentru toata paginatatea", pentru ca adevarata slujire lui Dumnezeu si evlavia este una, iar paginatatea este de

multe fund caile ce due pe om la necinstirea lui Dumnezeu. dreptatea oamenilor", pentru ca una este paginatatea

multe

feluri

A zis inca si-

ne-

Dumnezeu)zeu,

(adica necinstirea de

este greseala a judecatii teoretice, iar nedreptatea a celei practice Apoi, caile nedreptapli sint numeroase, fiindca ea se savirseste in multe chipun: caci nedreptateste cineva pe aproapele sau in avutie, il nedreptateste in pnvmta femeii lui, il nedreptateste in privin{a slavei lui. Iar unii zic ca Pavel a socotit si nedreptatea in partea teoriei, adica in dogmele credintei,si

Dumnezeu

Caci paginatatea se face impotriva lui Dumneiar nedreptatea se face oamenilor. Si paginatatea ori necinstirea de

si

alta nedreptatea.

in

cea practica

nu numaiAs-

si

in rautati

Dar ceculta:

este zicerea aceasta: celor ce tin adevarul intra nedreptate"?

Adevarul^ adica cunostin^a despre Dumnezeu, s-a semanat in oameni dintru mceput. Dar Elinii au tinut cu nedreptate adevarul, cunostinta aceasta adica au nedreptafit, pentru ca au afierosit slava lui Dumnezeu idolilor celor neinsuflepp, facindu-i zei. Precum, de pilda, unul ce ar lua bani de la impara-

cf9 t

catul lata de Dumnezeu. 7 aut) (n.83

"rPent.

3CeaStf'

marde VasJ ]ie - ffl c"ind stihul: deficit - barbatul care nu a umblat ( } " adka a necinstitorilor - ^e ca necinstirea inseamna'

m

ch.ar pa-

Dumnezeiescul loan Damaschinul arata ca cuno ^ tin{a El mtru firea tuturor oamenilor. i fnsasi faptura finerea ite

marirea fmi dumnezeiesti (cartea

semanat de catre octrmuirea acesteia - propo vaduiess-a1). Iar

lui

Dumnezeu

1

despre credinta, capitolul

scurt,

nusa

Meletie Pigas zicelui

este nici

nu se poata cunoaste Dumnezeu si astfel, Dumnezeu, on ca este cu neputinta a f, cunoscut"

met

o Taptura mtru care sa nu se afle vreo urma de cuno ? tinta afiind El nepriceput, S a se (torn 3,

Si tn

Dumnezeu, spuna cfi nu este

Despre

crestinism). (n. aut.)

40

)

cheltuiasca spre slava aceluia, iar apoi tul ca sa-i

ii

va cheltui cufurii

si

cur-

s-ar numi ca a nedreptajit slava imparatului vele acela

-

tot la fel,

neamunle

cele 'necinstitoare de

Dumnezeu,

Elinii si ceilalti,si

au finut cu nedreptate, adicS

au acoperit

si

au intunecat cu nedreptate slava

cunostinta lui

Dumnezeu, ne-

folosind-o dupa cuviinta.

despre Dumnezeu este aratat tntru 19 Pentru ca ceea ce este cunoscut fiindca Dumnezeu le-a aratat lor. dinsii, din zidirea lumti, tnteleginduse din ^ 20 Ca cele nevazute ale Lui se vad Luiputere si dumnezeirea, asa ca safie eifara fapturi, adica vesica

de raspuns. ca, cunoscindpe Dumnezeu, nu L-au 21 Pentrusi

slavit

ca pe

Dumnezeu

nu l-au multumit,

au nedreptajit cunostinta de Dumnezeu, Mai sus, Apostolul a zis ca Elinii pe idoli. $i de unde este aratat ca au intrebuintat-o rau, facindu-i zei fiindca aceasta pe care o zice: Le era aracunostinta de Dumnezeu? Din aveauElinii

era aratata? Aa, caci Facatorul si lor cunoasterea lui Dumnezeu. Dar cum tata rmduiala a fapturilor, ^recum zice i Se propovaduieste din buna Ziditorul slava lui Dumnezeu" (Psalm 11:1). David- Cerurile povestesc trebuie sa intelegi: din cele ale cunoasterea lui Dumnezeu? Asa

Dar"ce este

Dumnezeu, unele sint necunoscute, precum lui toate cele ce se socotesc despre cunoscute, precum sinteste fiin^ale

si

firea Lui; iar allelefiinja si firea Lui:,

pe care Pavel (adica manrea) intelepciunea, puterea, dumnezeirea bunatatea, mtelese insa dm faptunle Lui. nevazute ale lui Dumnezeu",

numeste aid84

de frumusetea (fapturilor), le-au Bucurindu-se Si Solomon zice despre Elini acestea: e mai bun Stapmul dectt acestea, cSci FScacu ctt socotit a fi dumnezei. Sa cunoasca asadar se infricoseaza de putere si de lucrare, sa le-a zidit. Iar detorul eel dintru inceput al frumusetii

tnteleaga ei

frumusetea fapturilor,lui

Cel ce le-a facut pe ele. Caci dm manmea si din acestea cu clt este mai puternic (Intelepciunea priveste Facatorul lor eel din inceput dupa analogie, se13:3).si

Solomon

Alexandriei zice ca fapturile au fire stricacioasa Iar Chiril al

ca s-au facut in vreme din

,.

trebuie tragindu-se tncheierea ca Cel ce le-a facut stricaciunea aceasta si din vremelnicia lor cu neputinta f~ara inceput de vreme, caci este adica negresit a fi nestricacios si pururea vecuitor, in urmeaza ca cite deplmatati se cinste. De unde si zidirile sa fie de o aceeasi ca ziditorul nedephnatati virtos se afia tntru Ziditorul; iar cite mult mai ftpturi, acestea mai cu osebire si cu departe de Ziditorul si de Facatorul lor. (n. aut stnt si metehne se vad in fapturi, acestea Iar 85 (cartea I despre credinta, capitolul 2) Mai aceleasi le zice si Sfmtul loan Damaschin dumnezeiesti, unele sint intelese, iar alte e nemdumnezeiescul Maxim spune asa: Din cele despre iubire). Zice inca ?i marele Vasioameni" (capitolul 5 al sutei a patra din cele telese de mtelegind pe Facatorul, luam prin fapturi

aM

.

lie:

Din

lucrarile lui

Dumnezeu suindu-ne

si

41

Deci Dumnezeu a aratat Elinilor cuno tin|a Sa, adica cele ce se socotesc de spre fimta Lui, care suit nevazute de ochii cei simjiji, dar fnfelese de minte din 87 buna nnduiala a fapturilor. Unii msa au socotit, dar nu cu dreptate, ca cele nevazute ale lui Dumnezeu" ar fi Ingerii. 88 Iar unul din Paring a zis ca putere purun vecuitoare" II nume te pe Fiul, iar dumnezeire" pe Duhul Sffntcunostrnja bunatatii

pe care

Dumnezeu

cei yech, si sfinti le

Cele nevazute ale lui Dumnezeu, adica cele ce se teorisesc [se vSd cu mintea, se socotesc cu duhul n m] despre Dumnezeu dupa fire si pururea vecuire, sint numite de Sfinta Scnptura hxmmi ale Lui, ca zice prin Isaia (capitolul 42, stih 8): (. .) nici bunatatile Mele nu Ie voi da celor ciopliti"; i: Acoperit-au cerurile bunatatea Lui" (Avacum 3:2). Iar teologii.

a nHelepciunii Lui; caci acestea sint cele cunoscute ale lui Dumnezeu le-a insuflat intru tofi oamenii" (Cuvtntut 1 asupra lui Evnomie). (n. aut )si

'

TJL ak r phnatat, 7Tlui

numesc Jnsusiri ale firii lui Dumnezeu", si puteri ale firii lui DumnetC " [ " ] Iar te logii mai noi a roa P P e ** ,e numes c -fnsusiri" i de Dumnezeu". Vezi ins* ca si Pavel numeste aici'

impreuna ftra de inceput cu El, puterea lui Dumnezeu, si dumnezeirea si celelalte msusiri ale fnntei lui Dumnezeu. Iar daca acestea smt fmpreuna fara de tnceput cu Dumnezeu, atunci smt si nezidite! Sa raspunda dar varlaamitenii si achindienii [soiuri de eretici, n. m.], cei ce le socotesc si le numesc zidite" pe acestea! (n. aut.)87

pururea vecuitoare", adica

Dar dumnezeiestile msusiri nu pot

fi

in^elese mtrutotul

-

Dumnezeu fund

urmare, mai presus de marginita pricepere a zidirilor celor cuvtntatoare [rationale, n. 1 ale Ingenlor s, oamenilor - ci doar din parte, atit eft pot fi cuprinse de cunostinfa zidirilor. Caci

caci stnt nemarginite si prin

m

dupa insusinle dumnezeiesti ale firii Sale. Si, fiindca e nemarginit, atunci cind e priceput eel mai bine Dumnezeu este totodata si nepriceput precum a zis Nichita [din Serres, n. m.1, scolifn{eles

desavirsit, este nefnfeles

duPa

fiinja si

dupa

fire, si

cu anevoie

mtelepciunea,

Nemargimta asadar e dumnezeirea si anevoie cugetata, si numai aceasta a lui Dumnezeu e cu totul priceputa: nemarginirea adica" (Cuvinte la Pasti i la Nastere). Altfel zis, mintea mjelege cu adeyenre doar aceasta: ca Dumnezeu este neinteles. (De aceea, nici fapturile nu arata toatasi

astul [comentatorul, n. m.]

Teologului Grigorie,

i,

fnainte de el, tnsusi Teologul:

bunatatea

si

puterea

lui

Dumnezeu,

cifi

o mica

MelebeSe

parte din acestea.)si

Pigas:

Precum nevazutulneinteles. Iar

Cum

a zis

Tntuneric se vede a

intuneric, asa

netn^elesul

in elege a

Dumnezeu

fi

S?J? I"m asupra f Evnomie). ita {Cuvmtul 1 lui*-

?'

dumnezeiescul Grigorie al Nyssei zice ca aceasta e cunostinfa a fi adiCa t0at3 firea d mai resus de toata

P

^elegerea obisnu-

Grigorie al Tesalonicului. Iar vrednice de lauda sint cele scrise de marele Vasilie, cind tilcuieste zicerea Psalmului 32: " Credin a "Ded Ce este aceasta? Cum dar toate Intru credinta? Zice ca: De vei vedea fie cerul, rmduiala dintr-msul este povajuitoare de credinta ca prin sine II arata pe Facator; fie podoabeie de prin prejurul pamintului, iarasi si prin acestea se creste credmj ta despre Dumnezeu. Caci noi am crezut In Dumnezeu nu pentru ca L-am cunoscut cu ochi, cei mipesti, ci, prin cele ce se vad, privind pe cele nevazute cu puterea mintii. Dec, toate lucrunle sint intru credinta: si piatra, daca o vei privi, i ea are dovada a puteri, Celui ce a fBcut-o; si furnica, si t&i|arul, si albina, ca de multe ori si Intru cele prea-mici se arata mtelepciunea Facatorului a toate. Caci Cei ce a mtins cerul si a revarsat ne-

d6S ICUmenie Pe Cde nevazute ale lui Du mnezeu, *T ingerest. adica, precum se vede in cele zise tmpotriva lui de

88

(n. aut.)si

^?

ereticul Akindin: Puteri

i:^l

T

"T

:

'

^

Lm

Ware

42

urmatnezeu nu a zidit fapturile Sale pentru acestprilej,

ca saia

fie adica Elinii fara

dela

urmat

fante.lor lor.si

Deci

aminte

-o

cititorule!

-

vei schiopata. Pentru ca se afla multe felul acesta de a vorbi al Scripturii, dumnezeiestii scripturi, pe care asa se cuvine sa de acestea tn multe parti ale

nu

santor

spune David: (.) rau inapotriva ca din pricina lui intra cuvintele Tale si sa biraiesti cind intea Ta am facut, ca sa Te indreptezi pare necuvenita, dar nu e asa, caci zice: vei judeca Tu" (Psalm 50). Aceasta

Dumnezeu". De

pilda,

Doamneurmeazarai din faptele

mele.

Se indrepteaza asadar

Dumnezeu

cind noi ne aratam ne-

dararile

raspuns, pentru ca, cunoscindu.L pe Dumnezeu au ramas si Elinii fara dare de 89 vrednicie, precum se cuvenea, nici nu I-au nu L-au slavit dupa din zidire Facator, ci slava si mul|umirea au dat-o idolilor. Ziditor si,

mulmmit Lui caInotatelealbinei,

1*

marimi

intimplare, necredinta: sa nu zici ca aceasta s-a facut dm credinta Nimic sa nu fie merinde de de rtnduiaia, nimic nehotarit, nimic facut tn s-a ivit de la sine. Nimic nu e fara

ca pe un

bortit si acusorul eel prea-subfire al ale noianurilor lui este acelasi Care a reverse veninul. Deci toate lucrurile Lui suit intra fluier, ca prin acesta sa-si

sau ca' aceea89

zadar." (n. aut.)

.

.

.

.

Fotie spune ca Elinii

L-aU cunoscut pe Dumnezeu, nu dupacunostinta lui

fiinta si

dupa

tire, ci

prin

dupa ctt e cuprinsa Dumnezeu? Aceea ca este facator al totului, ca e mai am zis tnainte. Insa, cunosctnd si tntrezarind acestea stapln si ca se cuvine a-L cinsti, precum mulaici si, tn loc de a siavi pe Dumnezeu i a-I inalte despre Dumnezeu, Elinii au ratacit de si aceasta vazuta, ei L-au necinstit, facind zei fapturile ca pentru oameni a zidit lumeafapturi si

Dumnezeu

In oameni. i ce este cunostinfa lui tnainte purtator de grija, ca e bun, ca e

tumi

chipurile fapturilor

si

inchinindu-se

lor.

i bine a zis inteleptul Fotie ca, prin faptura,

ce este El, ci bunatatea

si

purtarea Lui de grija.

nu se cunoaste fiinta lui Dumnezeu, anume Pentru ca si marele Vasilie - sttnd impotriva

zidit cineva aminte, din zidiri se suie la fiinta celui ce le-a lui Evnomie, care zicea ca, lutnd analoghisi [deduce, n. m.] fiinta fScatorului din cele fa- li raspunde asa: Cum e cu putin?a a ale mestesusint aratatoare ale puterii, ale tntelepciunii si cute? Eu nu vad asa, caci fapturile puterea i nici nu e nevoie ca ele sa cuprinda toata gului, nu tnsa ale tnsesi fiinjei facatorului. nu-si puna toata priceperea sa in lucran, ci de ziditorului, tntimpltndu-se uneori ca mesterul sa puterile, lucrurile mestesugului" (Cuvintul 2 impotrimulte ori sa-si foloseasca oarecum slab

va

lui

Evnomie).despre fapturi,

.

.

i, fiindca aici