,-

h-

ItI

-

,

J ,

-

-

-:

I

L| - -II

l

I

I

{

I

,l

I

TITLUL EPISTOLEI

Acesta este ar5tat sirnplu ca,,Evrei". Este interesant sA observdm cd acest cuvdnt,,evreu" estementionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreuinseamn6 ,, aparfindnd lui Eber". Genesa 1l versetul 14 aratd ci Avraam a fost un strdmoq a lui Eber.Totugi, existi un in{eles ulterior al numelui care este literal ,,cel care a trecut rdul", rAul, binein(eles, serefer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune, ,, Eu am luat petatdl vostru Avraam din cealaltd parte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullitsdmAnfa, gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles, se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primdmenfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesa l4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegte de olupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acest eveniment nepotut lui Avraam, Lot,s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacate de o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gifamilia lui, impreun6 cu averile lor, au fost pringi, impreunl cu oamenii in Sodoma gi Gomora. Totugi,Avaam a venit si-l salveze qi sd-l elibereze, impreund cu alli locuitori din Sodoma gi Gomora. Dupdbiruin{d, Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec, regele Salemului, Genesa l4 versetele 18 la 20. Aeastipersoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cuAvraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despre Melhisedec. Mai intAi, el era un rege alSalemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot alDumnezeului i)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceasta este prima menfionarein Scriptur5 a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorul cerului gi alpdm6ntului. Im al treilea r6nd, Melhisedec i-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli.Doud lucruri pot fi observate; pe Melhisedec il vom descoperi ca un simbol al lui Hristos - rege gipreot. In al doilea rdnd, Satan, in proclarnafia din Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inaltsugerdnd cd dorea sd stSpdneascd cerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu aconfirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerare acegti factori, putem siajungem la aceasti concluzie - Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistola este scrisi unui poporspecific. In al doilea r0nd, neamul evreiesc a avut o relatie speciald cu Isus ca preot gi rege simbolizatin Melhisedec Ai, in al treilea rAnd, Durnnezeu a promis sd indeplineascf, legdmdntui pe care l-a fbcutcu Avraam. Evreul, in condilii le jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citreEvrei trebuie si in{elegern acegti factori qi in mod deosebit trebuie s6 tnlelegem condilii le diferitelorlegdminte pe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a LegdmdntuluiMozaic. Cu aceste lucruri in minte, trebuie sd descoperim acum la ce perioadd din existenta poporuluievreu se va aplica invititura acestei Episole'cdtre Evrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd, ,, TeatdScriptura este scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeril5 citim despre un om care aduna lemne in Ziua de Sabat pentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adusinaintea lui Durrnezeu qi sentinfa a fost ca el sd fie executat. in termenii Legdmdntuluui Mozaic acestom era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scriptura nune scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abatere de la cerinleleneprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascd pentru un act.de rdzvrdtire. Totuqi, ?n aceastd zi aharului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsa cu moartea pentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazd deduminicS. Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedeaci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in moddirect; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdreiperioade din existenla naliunii de aplicd accast6 Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastAEpistolS perioadei de la Moise la Hristos? Acest lucru nu este posibil. Mai int6i, principiul dominant inavea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazd pe Legdm6ntul cel Nou - harul. in oriceEpistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,este scrisi aceasti Epistold Bisericii dintreNeamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pusdeoparte gi, in al doilea rAnd, Epistola este adresatd in mod specific poporului evreu. Mai mult decAtatdt, Epistola se ocupd mult de l,egdmdntul Avraamic ca fiind aplicabil in mod direct poporului Israel.Factorul hotdrdtor este, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegtievrei. Pentru Riseric[, nddejdea noastri este rdpirea, dar nddejdea exprimatd in aceastl EpistolS este

l 5

odihna promisi. O vom studia in detaliu mai t6rziu, dar ea fac3e referire la un un eveniment viitor desp.e cure Petru a vorbit cdnd s-a adresat na{iunii israelite dupd Cincizecime. ln capitolul3 versetul l9 ela vorbit despre vremurile de inviorare care vor veni in prezentp Domnului gi Petru le-a reamintit deasemenea de reagezarea acelor lucruri pe care Dumnezeu le-a prezis prin gura sfinlilor Lui prooroci.Din nou, cuvintul ,,rea6ezare" face referire la reinstaurarea teocraliei, la intoarcerea Israelului in [ard,aga cum i-a promis lui Avraam Ei la momentul cdnd Israel va deveni o binecuvdntare pentru toatenafiunile. A treia op{iune este c[ Epistola se adreseazl poporului evreu din timpul Zilei Domnului. Eava avea loc, bineinteles, dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebit in perioada celor gapte ani dejudecati. Ne amintim cd Apocalipsa I la 3 se ocupd in mod specific de Bisericd, ea fiind meniionati denoulsprezece ori. Oricum, capitolele 4la 18 din Apocalipsa se ocupi de cei gapte ani din necazui celmare, acea noapte din ziua Domnului, unde existd 26 de referiri la Israel qi nici una la Bisericl. Putemsd rezumdm cd aceastl mare Epistol[ este pentru tot poporul lui Dumnezeu care a existat de-a lungulperioadei de dou[ mii de ani. Oricum, Epistola a fost adresati poporului evreu in mod deosebit dinperioada zilei Domnului care va urrna dupd rlpirea Biseicii. [n mdsura in care poporul Israel estepreocupat, existd precedente biblice pentru aceasta. De exempu, in Daniel I I verstele I la 35 se facereferire la impirafii din nord gi din sud. Aceasti periadl se referd la rizboaiele dintre Siria gi Egipt careau urmat dup[ moartea lui Alexandru cel Mare. Poporul a trecut prin una din cele mai dificile perioadedin istoria sa qi Dumnezeu a adus in mod induritor, prin Daniel, o schili profeticb a acelor zile pentruincurajarea Israelului. $i, mai deosebit, in versetele 2l la 35, Dumnezeu se referl la perioada cdndIsraqlul a ajuns sub stdpAnirea lui Antiohus Epiphanes. A fost una din cele mai periculoase perioadepentru Israel cdnd Satan s-a striduit prin acest conducitor stricat sd distrugd orice vestigiu al adevlrateireligii. Apoi, bineinfeles, in Daniel I l:36 la 45, Cuvdntul luiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf, aAnticristului in timpul perioadei de qapte ani d necazului cel mare din ziua Domnului. Astfel scopulEpistolei poate fi rezumat in felul urmdtor:

in primul rdnd, este intoarcerea Israelului la credinla in Legdmdntul Avraamic. Cu alte cuvinte,poporul trebuie sI priveascl la harul lui Dumnezeu.

In al doilea rdnd, si intoarci Israelul deLegdmdntul cel Nou - Harul.

In altreilea rdnd, siintoarci lsraelul de la jertfirea animalelor la marele sacrificiu al Domnuluipentru cur6fire gi iertare.

In al patrulea rdnd, sd aduci odihna promis6, ceea ce inseamn6 zdrobirea satanocrafiei giinstaurarea conducerii lui Hristos.

Astfel. se poate sugera ci Epistola igi va g[si indeplinirea finald in lsrael dup[ rdpirea Bisericii.

la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la

I

l 6

EXPUNEREA EPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3

DESCOPERIREA TRECUTA FACUTA PARINTILOR

Versetul 1: o'Dup5 ce a vorbit in vecfrime plrin(ilor noqtrii prin prooroci, in multe rdnduri gi in multechipuri, Dumnezeu."

Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,, ,c ine erau pir in{ i i?"; Doi, , ,care a fostdescoperirea?"1 Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascddescoperirea?"

Sd lulm prima intrebare ,,cine erau pirin{ii?" Unele pasaje din Scriptur5, ca2Petru capitolul 3versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAns gi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aicisciitorul face referire la strimogii poporului evreu.

A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperirea este in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtiacare vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-o intr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sdddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,Cartea Venirii impirdtiei lui Dumnezeu''' careeste intr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acestei afirmalii nu trebuie sd uitimPersoana gi lucrarea Domnului nostru Isus Hristos pentru ci El este impiratul veqnic gi nu poate fi nicio impdri{ie finald in afard de El qi lucrarea Lui ca miel injunghiat de la intemeierea lumii." Astfeldescoperirea este rdzvritirea satanicd, rdzvrdtirea omului, satanocralia, promisiunea din Genesa 3: l5 cuprivire la sbmdn[a femeii, legdmintele cu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurarea teocrafiei pe planetaPimdnt.

A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testamentpurta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezat acest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici oproorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mdna{i de DuhulSfdnt".

A patra ?ntrebare, ,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd lainceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestor zile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles,Israelul. Pavel a ardtat in Romani 9 versetele 4 gi 5 vorbind despre Israel, a lor este infierea, a lor esteslava, legimintele, darea Legii, slujba dumnezeiasci, lbgdduin{ele, a lor sunt patriarhii gi dun ei a iegit,dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvintat in veci. Amin!Obseva{i rolul central pe care Israelul il joaci in planul de rdscumpirare al lui Dumnezeu. Sir RobertAnderson a spus, ,,C)amenii vorbesc despre istoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemeneaistorie. Vechiul Testanicnt este istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarea lui Avraam a fostpr-lnctul central din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugiintreaga povestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam este agezati in unsprezece capitole. $i dacdin timpul istoriei Israelului lumina descoperirii a rdmas pentru un timp asupra popoarelor pagdne a fostpentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporulevreu in aga fel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntare cdtre lume. DatoritA mandrieilor ei au ajuns sd se priveascd pe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdrii divine." Astfelintreaga descoperire din Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multerdnduri", ceea ce inseamnd o mie cinci sute de ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii,a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor, simbolurilor gi pildelor gi descoperirea a fost progresivi.Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formdprescurtatd, este agezat in Genesa 3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia luiSatan. Apoi a fost chemarea lui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordt in Egipt qi care au devenio na{iune; apoi a fost ordnduirea teocratici sub Moise;apoi alegerea divini a lui David gi din tinia luiconducerea lui Mesia; a fost alegerea lerusalimului. Cind Vechiul Testament s-a incheiat, Israela$tepta, mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor. Agteptau de asemenea

t7

instaurarea Legdmdntului cel Nou; gi, in al treilea rAnd, naliunea agtepta intoarcerea Israelului in laraPromisd qi aqezarea impirlfiei teocratice. Acest lucru se a$tepta sub LeglmAntul Deuteronomic, care

era Legdmdntul intoarcerii qi toate celelalte legdminte. Vechiul Testament se sfhrqeqte cu o observatieineresanti. in Mateahi capitolul 4 versetele 5 gi 6 proorocul a spus. ,,Iat5, vd voi trimite pe prooroculIlie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi infricogatS. El va intoarce inima pdrinfilor

spre copii, qi inima copiilor spre pdrinfii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, s6 lovesc ]ara cu blestem!".Obseva{i, copiii, care sunt poporul evreu, au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la care se referi aici suntAvraam, Isaac qi lacov, ceitrei oameni cu care Dumnezeu a fdcut legdminte. Astfel Isus Mesia avea sdaducd la indeplinire fbgiduin{ele legdmintelor. Ioan a venit in duhul lui Ilie qi mesajul pe care l-a avutpentru Israel a fost cd trebuie si se pocdiascd pentru ci impdrdtia cerurilor este aproape. Ioan,premergitorul, a fost respins de Israel gi omordt. Aceata, bineinfeles a cauzat probleme cu uceniciipentru cd ei l-au intrebat pe Domnul despre venirea lui llie. Domnul S-a referit la aceasti problemi inMatei 17 versetele l0 la 13, ficdnd referire la profelia din Maleahi. Dornnul a explicat,,,Ilie a qivenit", ceea ce inseamni cI face referire la Ioan Botezitorul gi Domnul a continuat s[ atragi aten{ia cltiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut; adic[, l-au omordt. $i, apoi Domnul le-a prezis El, Fiul Omului,avea sI sufere. Oricum, inainte de a doua venire a Domnului Ilie va veni pe planeta P[mAnt qi vaintoarce inimile copiilor cdtre plrin{i. Ioan face referire la aceasta in Apocalipsa. inainte de a douavenire a Domnului, Israel se va pocdi.

VOCEA FIULUI

Versetul 2.. "La sfirgitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitor al tuturorlucrurilor, gi prin care a flcut qi veacurile (sau, lumile)".

,,A vorbit, la sfhrqitul acestor zile", cuv6ntul folosit este,,eschatos". Literal, tnseamnl,, in celmai extrem, cumplit, din urmi timp sau un loc". Observa{i c[ aceasta este vocea Domnului citre Israel-,,ne-a vorbit". Astfel, acesta este un mesaj de sfhrgit pentru evrei, adic6 Israel, Ei observafi Fiul esteCel care se adreseazi Israelului. Fdrd indoiali, intorcAndu-ne la Evanghelii, ne amintim cd Isus a venitnumai la oile pierdute ale casei lui Israel - vezi Matei l0 versetele 5 la 7 . Pavel subliniazd de asemeneaacest fapt in Romani l5 versetele 8 gi 9,,,Hristos a fost, in adevdr, un slujitor altdierii imprejur, ca sddovedeascd credinciogia lui Dumnezeu, gi sd intdreasci ftgdduin{ele date pirinlilor;".Astfel, lsus avenit si indeplineascl figdduinfele leglmAntului pe care Dumnezeu le-a f6cut Israelului.

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat.l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune

mogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnirea Domnului nostru. Si ne amintim ce s-a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer,Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan. Apoi, binein,teles, afost numirea lui Adam ca gi conducf,tor al domeniului pimdntesc, Genesa L26; dar els-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numitstdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui,morfii, invierii giindlfdrii Lui.

2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul

,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi latoate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc,crearea domeniului pf,mdntesc, ;;i aga mai departe. Cuvdntul ,,fbcut" este interesant.Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezd pentru acest cuvdnt din greacddar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja inordine". Astfel, dreptul de proprietate al Fiului este pozitia Sa de Creator.

l 8

SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI

Versetul 3: ,,E1, care este oglindirea slavei Lui gi intipErirea Fiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cuCuvAntul puterii Lui, a f6cut curS{irea piicatelor, gi a gezut la dreapta Miririi ln locurile prea inalte."

Sunt trei lucruri interesante cu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui.Aceasta face referire la plindtatea des[v6rr;irilor lui divine; radierea slavei gi mdre]ia fiintei divine.Aceasta nu este slava reflectatd de Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru este cd lsus esteimaginea exacii a persoanei t,ui; adic6, Tatdl. intrelesul ne indreaptd cdtre o reproducere exactd.Domnul a spus. ,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfine toatelucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare. Estecuvdntul din greaci ,,phero". Nu inseamrid cd Domnul line lumea ca Charles Atlas. O descriere maibuni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea, menfine coerenla tuturor iucrurilorajut6ndu-le sd se dezvolte pAnd la un sfhrgit hotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul.orbitele cu stelele. ecosistemul, dar El doregte si le duci la bu sfdrgitul lor dorit gi El face acest lucruprin Cuv6ntul puterii Sale. ,,Cuv6nt" este aici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntul vorbit. Cdnd Mariei i-afost adusd descoperirea de cdtre ingerul Gavril cu privire la nagterea sffintd, Maria a spus, in Luca, inLuca 1.38, ,,Fac6-mi-se dupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qiinseamnd capacitatea qi priceperea lui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru arezuma, universul a luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu; El continud s5 vorbeascf, pentru a-l men}ine,pentru a-l sus{ine gi, in cele din urmd, El va desdvdrgi universul pdn[ la incheierea lui finali.

MINUNEA LUI MAREATA

,,A fdcrrt curdfirea pdcatelor"; versetul spune literal,,,ne-a purificat de pdcatele noastre". ingramaticd ar putea fr parafrazat, ,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastre prin El Insugi, pe El Insugi,cu El Insugi gi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist, care aratd o actiune fbcutiodatb pentru totdeauna; este o actriune complet6. Astfel susfinerea Domnului, ceea ce inseamnd ducereaistoriei la sffirgitul ei necesitd preocuparea de p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntatdezordinea qi haosul cauzate de plcat gi s-a ocupat de problema aceasta odatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreapta Mdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat, lucrarea esterealizatd. in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezauniciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatdpdcatul. In greacd, verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate,dar amintili-vd ci din aceastd pozilie Domnul susfine inci toate lucrurile pdnd la consumarea lor final5,ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqte vegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi.Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnul nostru este superior proorocilor. Eiau fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte. In al doilea rdnd, Fiul mogtenegte toate lucrurile; Eleste numit Conducdtor Mediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtor al tuturorlucrurilor de-a lungul timpului qi, in al patrulea rAnd, Fiul oglindegte slava lui Dumnezeu gi este una cuTatil. Cinci, Fiul este expresia exactd a Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase, Fiul line bogdliileuniversului, men(ine legiturile qi ll dezv<lltA. $apte, El gi-a vtrrsat sdngele indepirtdnd picatele odatdpentru totdeauna.

l 9

sA NE coNCENTnAU ASUPRA iNcnRu,on

Versetul 4: "ajungAnd cu atAt mai presus de ingeri, cu cdt a mogtenit un Nume mult mai minunat decAt allor.tt

Trei fapte pot fi observate aici. Unu, Fiul a ajuns mai presus decAt ingerii. ,,Ajuns" estecuvdntul ,,ginomai". Cuvdntul este folosit pentru crearea universului. Astfel, Fiul a ajuns mai presusdecdt ingerii prin ceea ce a realizat. in al doilea rdnd, ne arnintim ce s-a petrecut cu ingerii in istorie.Lucifer a primit tronul mediatorial in cer, Ezechiel 28. El a fost heruvimul mesianic. Totug, Lucifer s-ardzvrdtit; el a devenit Satan, ?mpotrivitorul. Astfel, Lucifer a fost moqtenitorul strdlucit dar s-arrazvrdtit. De asemenea? se poate observa ctr ingerii au fost implica{i in Legimdntul Mozaic. Fdcdndreferire la acest legdm6nt, in Evrei 2 versetele 2 gi 3 autorul spune, onCSci, dacd Cuvdntul vestit priningeri s-a dovedit nezguduit, gi dacd orice abatere gi orice neascultare gi-a primit o dreaptd rdsplStire,cum vom sc6pa noi, daci stim nepisdtori fap de o m6ntuire aga de mare, care, dupd.ce a fost vestita?ntdi de Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntul Mozaic a fost, binein{eles,temporar pentru cI a depins de credincioqia omului gi, in cele din urm6, a adus judecatd, aga cum Pavelspune,,,slova omoard". Astfel descoperirea Vechiului testamentprivind ingerii este rdzvrltire pe de oparte gijudecati pe de alta. Al treilea punct este ci moqtenirea Fiului este mai bunf, decdt a ingerilor.Acest lucru poate fi parafrazat, ,, Isus a mogtenit in trecut cu un rezultat prezent precum ci moqtenireaeste in stipdnirea Lui permanent5". Acest lucru cere dou6 intreb[ri. Prima, ,,ce mogtenire au primmitingerii?" Singura mogtenire ardtat6 in Scripturl este cea din Ezechiel 28, unde Satan a primit tronulmediatorial care este in cer. De asemenea ne amintim c5 Satan a uzurpat conducerea domeniuluipimdntesc care a fost pierdutd prin rdzvrdtirea primilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare, , Cemo$tenire a primit Fiul?" in cel de-al doilea Psalm, care este o schi15 profeticd a Tatdlui care il aSeaz|pe Fiul ca gi conductrtor al planetei; in versetul 6 se spune, ,,Totug, Eu am uns pe impdratul Meu peSion, muntele Meu cel Sfrnt.". Apocalipsa 19 vesetele I I la 16 ne oferi o schili acestui evenimentextraordinar cdnd Isus Mesia se intoarce pe planeta Pimdnt, distruge Satanocra{ia gi iqi ageaziimpir6fia in lerusalim. Astfel, mogtenirea primiti de Fiul sunt drepturile regale conferite in termeniiLeglm6ntului Davidic. Al treilea punct este cf, Domnul a primit un Nume mult mai minunat. ,,Nume"?nseamni simplu ,,natura, tot ceea ce este o persoani". Minundfia Numelui Sdu este ardtatl in Filipeni2 versetele 9 la I l, ,,De aceea gi Dumnezeu L-a in6l{at nespus de mult, gi I-a dat Numele, care este maipresus de orice nume; pentruca, in Numele lui Isus, si se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pepimdnt gi de sub pdmdnt, gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, c5 IsusHristos este Domnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET

Versetul 5: -,,Cilci, cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{: ,,Tu egti Fiul Meu; ast6zi Te-am niscut?" giiaritqi: ,,Eu ii voi fi Tat6, 9i El imi va fi Fiu?'n

Este interesant cd autentificarea Tatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi.Exist6 gapte citate in Vechiul Testament.

Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,Tu egti Fiul Meu! Astizi Te-am niscut." Acest lucru nu afost spus niciodati ingerilor. intAmplltor, acest text nu a avut de a face cu generarea vegnicd a Fiuluidin f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare aPsalmilor; vorbegte despre Isus Mesia care va veni sd preia conducerea planetei gi cuvAntul ,,ntrscut"nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a luiDumnezeu. Poate fi patafrazat,,,Te-am nlscut Ia demnitate regal6".

Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l 'atd gi el fmi va fi fiu." Aceasta face referirela Legdmdntul Davidic qi in mod deosehit la Solomon care a fost un sirnbol al Domnului Isus. Totuqi,Solomon a e$uat, dar Domnul lsus, realitatea, este mogtenitorul de drept al tronului davidic in termeniiLegimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul luiDumnezeu prin generare vegnicd. in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeu in incamarea Lui. in al treilea

20

rAnd, Fiul lui Dumnezeu este intr-o relalic fbrmald ca Mesia care este o urmare a invierii Lui. DomnulpoatAsA indeplineasci toate pasajele proferice din Scriptura - El este Mdntuitor, Conducdtor, Rege qiPreot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA ANGELICA

Versetul 6: ,,$i, c6nd duce iarSgi in lume pe Cel intAi-nflscut, zice: ,,To{i ingerii lui Dumnezeu str I seinchine!"

Citatul numirul 3: Obseva{i cd acest verset face referire la a doua venire a Domnului. Citatulde fala este din Psalmul 97:7 - traducerea corectd ar putea sd fie .,tnchinati-vd Lui toli ingerii". Acestaface referire Ia acei ingeri care s-au rdzvr5;tit impreund cu Satan pentru ci inchinarea la idoli este legat6de aceasttr chestiune. Ingerii alegi, cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd, se inchind lui Dumnezeu inorice caz. Observali, inci o dati, ci aaeata este o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duceiardgi in lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descrie suveranitatea lui Isus peste toate lucrurile.Acesta este Isus Mesia in umanitatea Lui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acesta are de-a face curangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes". Aceasta descrierela{ia unicd a Domnului nostru cu Tat6l in natura Lui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6.Conceptul este cd atunci sind F{ristos se va intoarce ingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19,Domnul va primi inchinare.

Versetul 7: "$i despre ingeri zice: Din vinturi face ingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc, slujitori ai Lui."

Citatul numirul4: Acest citat este din Psalmul 104:4. Observa{i cd Isus este Domnulingerilorgi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in cartea Apocalipsa descoperim cd fiinfele angelice care nu s-aurdzvrf,tit vor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

Versetele 8-9: -,Pe cAnd Fiului I-a zis: Scaunul TAu de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiaguldomniei Tale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnirea gi ai urit nelegiuirea: de aceea,Dumnezeule, Dumnezeul Tfru Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai pe sus dec6t pe tovardgii Tii."

Citatul numirul 5: Acest citat este din Psalmul 45:6,7. Existd patru lucruri pe care DumnezeuTatdl le-a spus despre Dumnezeu Fiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, inraport cu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducerea Lui care dovedegte dragostea Lui fatdde neprihdnire gi ura Lui fafd de idrddelege qi, in al patrulea r6nd, in raport cu ungerea Lui.

l. in raport cu tronul Siu: Obseva{i ci dumnezeirea lui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule,scaunul TIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer indomeniul ceresc. Acesta a fost temporar. Cdnd va apirea Anricristul pe planeta P6m6nt, omulfhrddelegii va primi acest tron de la Satan. Pe ldngi aceasta, in Apocalipsa 12:7-10 avemdezviluirea uimitoare ci Satan giingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va venio zi cdnd tronul lui Satan va cbdea, dar scaunul lui Isus Mesia va dura pentru vegnicie.

2, in raport cu toiagul Sdu: LJn toiag este emblema domniei. Prima men[ionare a toiagului estein Genesa 49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabild care aratd cd sdmdn[a femeii,Conducltorul lui Dumnezeu, care va zdrobi satanocrafia, va veni din seminlia lui luda. incb odath, aceasti descoperire arat6. cd domnia neprihdnitd a lui Dumnezeu prin Fiul vegnic va firealizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David.

3. in raport cu dragostea Lui pentru neprihdnire: imi amintesc unul dintre cuvintele Domnului,,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este,,dikaiosune"; inseamnd standardul din punctul de vedere a lui Dumnezeu gi tot ceea ceinseamnd caracterul S[u sfAnt. Este interesant cd in Rornani 3.26 avem adevdrul minunat cd

2

I|lrItl,|

l'IL

Ft

tll

i 'IL:

Ji,

LJ

J

J

--ll

2 l

Dumnezeu estc drept qi este Cel care face dreptate tuturor celor care cred. Faptul minunat estecd Dumnezeu poate declara pe picdtos neprihdnit qi totugi sd rlmdni s{hnt gi aceasta estedatoritd Golgotei. Opusul dragostei lui Dumnezeu fdla de neprihinire este ura Sa f6fn depdcat. Satan este descris in ScripturS ca cel ftrddelege. Judecata lui Satan este sigur6 fi toticei care vor rimdnr vrdjmagi ai lui Dumnezeu vor fi judecafi impreunf, cu el. Atunci, cei ftrdDumnezeu vor descoperi ura Domnului nostru fall de fdridelege.

4, in raport cu ungerea Sa: Ungerea cu untdelemn era folositi pentru preot qi rege. TotuEi, aici,cel uns este a treia Persoanl din Trinitate, adicl Duhul Sfhnt. In Matei 3 versetele 16 qi 17vedem ungerea lui Isus Mesia pentru slujba de prooroc, preot qi impirat. Observati deasemenea ci aceasti ungere este descrisi ca ,,untdelemnul bucuriei". Aceasta inseamni,,bucurie triumfdtoare". Uitdndu-ne peste Evanghelii obsevim ci dup[ ungere El a fostincercat, adici ispitit de cel rdu. in al doilea rdnd, ungerea Lui L-a dus la cruce gi Domnulnostru a luat asupra Sa picatele lumii. in al treilea rdnd, ungereaL-aadus pe Domnul nostrula dreapta Tatdlui qi, in al patrulea r6nd, ungerea ca avea ca rezultat a doua venire a lui IsusMesia ca Cel'Uns sd conduci. Totugi, toate acestea produc o mullime de rf,scumpf,rati, carevor fi'asemenea lui Hristos de-a lungul veacurilor nesfdrqite ale vegniciei. in ziua aceeabucuria noastrd va fi fdrd margini, dar bucuria Domnului nostru va intrece orice limite.

Versetele l0-12: ,,$i iar6gi: La inceputo Tu, Doamne, ai intemeiat plmAntul; gi cerurile Sunt lucrareamAnilor Tale. Ele vor pieri, dar Tu rAmAi; toate se vor invechi ca o hainl; le vei face sul ca pe o manta, givor fi schimbate; dar Tu egti acelaqi; qi anii T{i nu se vor sf6r;i."

Citatul numirul 6: Acest citat este luat din Psalmul 102:25-27. Obsevati, mai intAi, cd Fiuleste descries ca gi Creator al cerului qi al pimAntului. ,,Toate se vor invechi" inseamnd cd ele vorimbdtrAni. Cineva poate sd-gi facd o imagine cu privire la magind veche care a vdzutzile bune gi acestaeste tabloul pe care psalmistul il are in vedere qi apoi este adevlrul glorios ,,dar Tu rdmdi". Avem unMantuitor neschimbat qi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatd va fi schimbatd complet pentruvegnicie. Traducerea literali a versetului l2 ar putea fi urmdtoare&- ,, $i ca o haind pe care o arunci,a$a vor pieri toate; ca o haini se vor schimba dar Tu egti acelagi gi anii Tii nu se vor sf6rgi".

Versetul 13: $i cf,ruia din ingeri i-a zis El vreodat5: ,,$ezi la dreapta Mea, pAni voi pune pe vrfrjmagii Tiiaqternut al picioarelor Tale?"

Citatul numirul 7: Acest citat este din Psalmul I l0: l. Obsevafi ci Fiul este asociat cu Tatdl ?ndemnitate regall. Fraza ,,$ezi la dreapta Mea" in lirnba greacd indici inloc permanent de demnitateregali. Obsevafi cd acolo este pozilia Domnului nostru pdnd fiecare vrdjmag este invins. Scriitorulatrage atentia cI o asemenea pozilie nu a fost ocupatd niciodati de o fiin1i angelici, inclusiv Lucif'er.Concluzia cu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6indeplineascii o slujbi pentru cei ce vor mogteni m0ntuirea?" Existi cAteva gdnduri in acest verset.Ni se arati cd fiinfele angelice sunr duhuri slujitoare gi sunt trimiqi sd slujeasc5 pe moqtenitoriimdntuirii. Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spund autorul gi cum definegte el mdntuirea?o' gi,,cine sunt mogtenitorii acestei mintuiri?" Mdnfuirea este, in primul rAnd, un cuvdnt din VechiulTestament pe care il gdsim in mod deosebit in Psalmi. Sd ludm, de exemplu, Psalmul 3 versetul 8.Psalmistul spune, ,,La Domnul este sciparea: binecuvdntarea Ta sd fie peste poporul Tdu." SI luim deaemenea Psalmul 37l-39, ,,Sc6parea celor neprihdnili vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor lavremea necrzului." Existi multe alte referinte la acest cuvAnt mdret in Psalmi, dar cuv6ntul este celmai bine demonstrat in cuvintele bltrdnului Simeon cdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu.Cuvintele sale din Luca2 versetele 29la33 aduc cea mai bund lumin6. El spune, ,, ,,Acum, slobozegtein pace pe robul TAu, S6pane, dup6 cuvdntul Tdu. Cdci au vdzutochii mei mdntuirea Ta, pe care aipregitit-o s6 fie, inaintea tuturor popoarelor, lumina care sd lumineze neamurile, gi slava poporului Tdulsrael." Tatdl gi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El." Simeon, bineinfeles, ciavea sd sebazeze pe condiliile Legdmdntului Avraamic ai pe promisinea din Genesa 3.15 c6 simdn{a

22

{

femeii avea sd zdrobeascd domnia qarpelui. \/SzAndu-L pe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei auvizut mAntuirea Ta". Isus, binein{eles, nu era nimeni altcineva decdt MAntuitorul care avea sd aducdrdscumpdrare pentru omenirea pierdutb gi avea sd restaureze teocra(ia pe planeta Pdmdnt. in termeniiLegimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fieslava lui Dumnezeu pentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatd in aceqtitermeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurarea impf,rdliei teocratice;anularea tuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos,impreund cu proslSvirea rdscumpirafilor. intorcdndu-rre la cuvdntul ,,mclgtenitori" intrebarea este ,,ceavrut s[ spund scriitorul prin aceasta gi cine- sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi lastdpdnire; acesta este gdndul predominant. in Matei 2l versetul 38 Domnul a relatat pilda acehii vierrdu. In versetele 37 gi 38 Domnul a spus, ,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cucinste pe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul; venili s6-lomordm gi sd punem stdpAnire pe mogtenirea lui." Prin,urmare, ftr5 nici o alti intrebare, Domnul estemogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie; in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi,Biblia ne descoperd cd cei riscumpdrali sunt mogtenitori impreund cu Hristos. Pavel explicd aceasta inRomani 8 versetul l '1,,,9i, dacd Suntem copii, Suntem gi moqtenitori: mogtenitori ai lui Dumnezeu, giimpreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldviliimpreund cu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitate de Mireasi a lui Hristos, vadomni impreunl ci f{ristosj Bineinfeles cd acest privilegiu va fi acordat gi Israelului cdnd impdrdfiaDomnului va il stabilitd pe pdrn6nt, care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesantmomentul cdnd Domnul a dat stdpdnire primilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in Genesa I versetul 26,Domnul spune in mod specific. ,,sd stdpAneascs" astfel cd mireasa primului Adam a impdrtSgit domniacu so{ul ei. Este-foarte uimitor ceea ce a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anume sd fie ca Cel Pgea inaltgi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul luiDumnezeu vor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fipdfiaqi la tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos. ir, al doilea rand. este Israelul; ei vor fi susfindtoriitronului lui Dumnezeu; naliunea preoteasc6 in ceea ce le privegte pe Neamuri. Al treilea grup vor finaliunile dintre Neamuri care vor fi supugii tronului lui Dumnezeu. Psalmul 2 este un comentariu alacestui fapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acelpredicator American vestit, Dr. Donald Grey Barnhouse. E,l a povestit un incident pu{in amuzanl care aavut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane. Gazda lui era un om de afaceri bogat careavea o casd foarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazda Dr. Barnhouse a anunfatcu regret cd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabil cu pregitirea eia fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhouse in timpul serviciului de diminea!6. Prredicatorul fiindun om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie 5i negresa stitea pe un scaun suspindnd. Dr Barnhouse gi-a pus braqul in jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine, ea a explicat ciintotdeauna ea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului dedimineali Dr Bamhouse a e.<plicat in mod aparent cd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fiingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranlibinecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{A binecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slaveidivine, mogtenitori ai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acest vers, Dr Barnhouse a oprit-o pe tanAra fatd dincAntat gi i-a spus, ,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitori ai m6ntuirii" ceea ce a gi fdcut, Apoi el s-areferit la textul nostru din Evrei I versetul l4 gi a inceput s6-i citeascd tinerei femei textul, ,, Nu Suntoare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascd o slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?".Predicatorul a intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu,domnule" gi, foarte iubitor, marele predicator a explicat ci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu careavea sd impdrtigeascl domnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilornesfhrgite care aveau sd vind. Ce privilegiu pentru poporul lui Dumnezeu!

L J

CAPITOLUL 2

Versetut 1:,,De aceea, cu atAt mai mult trebuie sI ne finem de lucrurile pe care le-am auzit, ca str nu fimdeplrta{i de ele."

^ Acest capitol incepe cu un avertismgnt care este in mod specific un avertisment pentru Israel.Inainte de a privi la acest capitol in detaliu, si ne folosim imaginalia sfinlitd qi sd incercdm siapreciem cum va fi rdmdgila credincioasd ?n Israel dupi rdpire. in prezent, Biserica are privilegiulimens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati. Pavel vorbegte despre aceasta inRomani capitolul 11. El face referire la nigte mlidile de mtrslin care au fost tiiate gi Neamurile care aufost un mislin sdlbatic altoit in locul lor. Acest eveniment este schitat ?n cartea Faptele Apostolilorunde incepe cu sdrbdtoarea Cincizecimii gi impird{ia oferitd Israelului prin gura lui Petru. Citim cumIsrael a respins oferta gi pe mlsurd ce ajungem la sfArqitul Faptelor Apostolilor vedem cum Israel estepus deoparte pi Evanghelia merge la Neamuri. Totuqi, Pavel atrage aten{ia cd mlddilele naturale vor fialtoite din nou in m6slin gi Israel va deveni din nou lumina lui Dumnezeu in aceastilume intunecatI.Dupd rlpire Satan igi va produce omul siu, sdmdnfa garpelui, Anticristul. Daniel a profelit, in capitolul9 versetul 27, cd omul lui Satan va face un leglm6nt puternic cu mulfi din Israel timp de o siptdmdn6,ceea ce inseamni o perioadi de gapte ani dar dupi o perioad6 de trei ani gi jumdtate el va face cainchinarea in templu, care incd va mai exista in acea perioadd, si inceteze gi va cere inchinareuniversalS. Totugi, va fi o rimlgi1i credincioasd in Israel care va proclama Evanghelia, Evanghelialmpirdtiei care a fost predicati de Hristos gi ucenici in Evanghelii. Ea va fi vestea buni a intoarcerii luiHristos pe p[mdnt pentru a zdrobi Satanomatia gi s6-gi ageze ?mpirifia. Firi indoiald, ne amintim cIrugdciunea pe care Domnul ne-a invifat sd o facem era, ,,Vie impirdfia Ta, precum in cer aga gi pepimdnt". Nu este greu sl presupunem cI acegti evrei credinciogi vor citi Scripturile. Vor apirea doiprofefi pe scen6, Ilie Ei, probabil, Moise gi aceasti rlmiqip credincioasl igi va aminti ultimile doudversete ale Vechiului Testament, ,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziuaDomnului, ziua aceea mare gi infricogatS. El va intoarce inima pdrinpilor spre copii, qi inima copiilorspre pdrintii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, si lovesc lara cu blestem!" Rdm6gila credincioasddintre evrei va recunoagte cu siguranti semnificafia acestor versete c5 Israelul ca gi nafiune trebuie sdse pociiasci, si se ?ntoarc6 la legimAntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu Avraam, Isaac gi Iacov qi sIcaute sdmdnta femeii, Mesia cel care a venit. Multi se vor intoarce la Evanghelie pentru prima dati gi,frri indoiali, vor citi foarte surpringi genealogia cu care incepe Evanghelia dupl Matei gi vor citi cdIsus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam. Pentru un evreu, acest lucru este cel maisemnificativ. Ei vor recunoa$te c[ Isus Mesia pe care L-au respins a venit sd indeplineasci giLeglmAntul Avraamic, gi Legimdntul Davidic. Ei vor citi despre celebrarea Pagtelui in timpul cireiamielul era jertfit gi ll vor recunoagte pe Isus ca Miel al lui Dumnezeu, Riscumpir[torul care a luatasupra Sa plcatul lumii. I)e asemenea, Matei 26 versetul 28vafi de o semnificafie incredibild cititoriiiudeio ,, cici acesta esle sdngele Meu, sdngele legimdntului celui nou, care se varsd pentru mul1i, spreiertarea p6catelor." Ei vor vedea in mod clar cI acest trsus, Cel care indeplinegte legdmintele pe careDumnezeu le-a ficut Israelul, a venit si instaureze qi si implineascf, Legimdntul cel Nou aducAndriscumpirare, iertare, pace cu Dumnezeu gi, cel mai important dintre toate, aSezarea impirifiei. Ni-iputem imagina pe aceqti evrei credinciogi intorcAnd la Epistola citre Romani gi citind capitolul l1versetul 15, ,,Cflci, dacd lepddarea lor (adici a Israelului) a adus impicarea lumii, ce va fi primirea lordin nou, decit viaf6 din morfi?" ii vedem intorcdnd paginile gi ajungdnd la minunata noasirA Epistoll,Epistola cdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versete despre modul in care Dumnezeu a vorbitpoporului Israel gi tuturor genera{iilor trecute, dar acum ,,la sf6rgitul acestor zile" Fiul vorbegteIsraelului. Ei vor citi in versetul 6 despre a doua venire a lui Isus Mesia gi despre cum va primi Elinchinarea ingerilor. Acegti israelili vor fi foarte congtien{i de rdzvrdtirea satanici. Vor vedea ingelareafui Satan sub forma Anticristului. Vor citi in Efeseni 6.12, ,,Cdci noi n-avem de luptat impotriva cdmii;i sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor, irnpotriva domniilor, impotriva stdpdnitorilor intunericuluiacestui veac, impotriva duhurilor rSutdfii care Sunt in locurile ceregti." Pe scurt, ei vor recunoa$tezilele foarte importante in care triiesc gi cd Dumnezeu va include din nou Israelul in mlre{ul plan de

-rdscumpirare gi cd Dumnezeu va adduce la indeplinire toate leglmintele promise gi toate profeliile dinVechiul Testament. $i atunci acegti Israelifi vorajunge laprimul versetdin capitolul2,,,De apeea, cu

24

atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd

nici o indoiali, israelil i i iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respins oferta

imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel eveniment care a implicat moartea lui $tefangi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreapta Tatilui; interferenla era cd El

a$tepta ca Israelul sd se pocdiascd, sd preia conducerea gi sd zdobeascd satanocratia. Ei vor recunoagte

de asemenea cd cei din Israel sunt mogtenitori ai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceea ce Pavel a

spus in Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{a ficutA lui Avraam sau semin.tei lui, cd va

mogteni lumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin

credinfd. Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS, qi frgdduinla estenimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. Deaceea mogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{a sE fiechezSguitd pentru toatd s5mAn{a lui Avraam: nu numai pentru sdmdnla aceea care este sub Lege, ci gipentru sSmdnfa aceea care are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vorrecunoa$te faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntul cel Vechi, adici LegdmdntulMozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{i cdt de personaleste acest lucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistola este cdtreEvrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeascl aceste lucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acordemulti aten1ie". Dar ce atenfie puteau s6 acorde ei? Fafd de pnomisiunile din Vechiul Testament, fa{i dedarul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare. Chemarea fEcutd Israelului era si sepocdiascl gi sd se intoarcd la Mesia. Cuvintele Domnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele maiiplicabile, ,,De atunci ?ncolo. Isus a inceput sd propovlduiascS, gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd, cdci impdrdfiacerurilor este aproape." Dar avertismentul de aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi deele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAnt interesant; este,,pararuomen" qi inseamnd,,a aluneca". Inunele aspecte, era Lrn termen nautic. Acum cAtiva ani in urmi unul din fii i nogtrii s-a hotirdt gd igi iasolia gi familia la o ieqire pe barc6. Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigareape iaht va fi o opera{iune simplS. Totugi au descoperit cd cerea multi indemdnare. La un moment dat,in timp ce manevrau debarcaderul a inceput s5 meargd prea repede. Una din frAnghiile de la odgoane s-a incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroarea fiului meu, barca pur gi simplu se scufunda gi atrebuit si fie chemati o echipd de salvare pentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelulse va confrunta qi, din nou, se leagd de ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentruplaneti este pociinfa qi reimpdcarea Israelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveascipdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe careDumnezeu le-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeu nu se va cdi. El nu se va rdzgdndi gi,de asemenea, aceste legiminte vor depinde doar de credinciogia lui Dumnezeu.

PEDEAPS,A iN CONDITIILE PRIMULUI LEGAMANT, ADICA LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul 2: "Cdci, dacil CuvAntul vestit prin ingeri s-a dovedit nezguduit, gi dacil orice abatere gi oriccneascultare gi-a primit o dreaptf, r5spl6tire."

Scriitonri vorbeqte aici despre Legdmdntul Mozaic care a fost instituit prin misiunea ingerilor-Pavel spune in Galateni 3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost addugatd din pricina cdlc6rilorde lege, pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa" cdreia ii fusese fbcutd fhgdduin{a; gi a fost datd prin ingeri,prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarea luiDumnezeu era conditionatd de ascultarea Israelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnarea siblestemele legbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsareardzboiului, a foametei gi aga mai departe. Acum versetul spune ci acest Cuvdnt a vechiului Legim6nt,.s-a dovedit nezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istoria lor, cim datoriti picatului qi neascultirii eiau fost alungafi din {ar6 timp de qaptezeci ani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegti evreiiqi vor aminti de asemenea cf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrus de Cesarul roman, pe care nafiuneal-a ales in locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6tea secole, Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi{Erd imp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situaliagrea a Israelului din zilele noastre. Versetul se referl la fiecare abatere qi neascultare care va primi o

25

dreapti risplitire. ,,Abatere" este ,,parabasis"; inseamnf,,,a iegiin afam liniei". Dumnezeu a trasat olinie prin Cele Zece Porunci ale Legirndntului Mozaic; pdgirea in afara acestei liniei aducea judecatdpentru Israel qi aducea intr-adevtrr judecati pentru fiecare persoand. ,,Neascultare" este ,,parakoe"leste format din doul cuvinte, ,,pdta" care inseamnd .,ps ldngf," (noi oblinem cuvinetele ,,paragraf ' gi,,paralel6" din acest cuv6nt din greacd) gi ,,koe" care inseamnl a auzi.Inseamni ci este o neascultarecare rezulti din neglijarea auzirii CuvAntului lui Dumnezeu, gi nu doar neglijarea auzirii lor, ciincSlcarea lor. Fiecare evreu citind acest verset va recunoagte cd neascultarea ?n Vechiul Legimdnt aadus judecat[ peste nafiune. Vor privi in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedea cInafiunea a fost dusf, din fati gi a cunoscut un grad de persecufie pe care nici un alt popor in istorie nu l-a experimentat.

ixrRnnaRpA FARA nAspuNs

Versetul 3: ,,Cum vom scApa noi, dacl stim nep6sitori fafil de o mAntuire aga de mare, care, dup6 ce afost vestitl int6i de Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o."

CuvAntul ,,cum" este subliniat in original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte,,,scdparea nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat. Binein{eles c[ se facereferire la Israel. ,,Cum vom"(israelilii) ,,scipa noi dacE stim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuire agade mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndim la acest cuvdnt ,,mdntuire". Nuinseamn6 altceva decdt zdrobirea domniei lui Satan, eliberarea celor riscumpirafi, a$ezarea impdrifieiteocratice, stabilirea Lui Hristos ca gi conducltor al planetei gi prosldvirea celor riscumplrali. Zane CHodges, in comentariul lui cu privire la Epistola cf,tre Evrei, comentariul Bible Knowledge fbceurrnitoarea afirma{ie: - ,,Nu se poate presupune in mod automat ci mdntuirea se refertr aici laexperienfa trecutd a credinciosului de regenerare. Dimpotrivtr, este ceva viitor, a$a cum sugereaz[ ;icuvintele din context ,,vom mogteni". (Se refer[ la capitolul I versetul 14.)

Ca intotdeauna, scriitorul Epistolei cdtre Evrei trebuie ?n{eles ca reflectdnd la modul de g6ndiredin Vechiului Testament in mod deosebit aici unde se formeazi un lan{ de referin{e la miezulargumentului siu gi le gisim in mod deosebit in Psalmi de unde el citeazd in mod deosebit in acestcapitol unde termenul .,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi, acest temen se repetl pentru a descrieeliberarea poporului lui Dumnezeu de sub apisarea vrdjmagilor gi bucuria lor consecventd datoritf,binecuvdntlrilor lui Dumnezeu. in Septuaginta, Biblia in greaci, atdt de cunoscut[ sciitorului, cuvdntul,,mdntuire" era folositin acest sens;in Psalmul 3 versetul 2, vesetul 8, Psalmul 18 versetul 2, versetul35, versetul 46, versetul 50, Psalmul 35 versetul 3, Psalmul 37 versetul 39, Psalmul 7l versetul 15,Psalmul I l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul 132 versetul l6 giin alte pir{i. Acestinfeles se potrivegtein mod unic aici unde triumful Fiului asupra vrijmagilor a fost deja menfionat. Nu existi nici cel maimic motiv de indoiald ci cititorii etau sub apAsire externi. Ei au indurat persecu{ie in trecut gi erauruga{i si nu renunle acum. Aici, autorul le reaminteqte c[ victoria finali asupra vrdjmagilor apartineimp6ratului lui Dumnezeu gi ci ingerii ii slujesc in present pe cei care sunt alegi sd implrt[geascl aceaslavf,, adici sd mogteneascl mdntuirea.

Apoi versetul continui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitil mai intdi de Domnul". intdmplf,tor,cuvdntul ,,Domnul", ,,kurios" este echivalentul cuvdntului ,,lehova" gi acel cuv6nt face referire la unDumnezeu care igi fine legbmintele gi bineinfeles, Legdmdntul cel Nou. Versetul se sffir5egte, ,,ne-afost adeverittr"(adic6, Israel) ,,de cei ce au auzit-o", fhcdnd, binein{eles referire la ucenici. Ngamintimci Domnul a oferit impdrdfia Israelului; Domnul a proclamat in Israel, ,,Pocdi{i-vd pentru cd impdrdfiacerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiect al ?nvifiturii Domnului eravenirea impirifiei. Faptele Apostolilor I versetul 3 afirmi, ,, Dupi patima Lui, li ( adic5, ucenicilor) S-a infrligat viu, prin multe dovezi, ardtdndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, qi vorbind cu eidespre lucrurile privitoare la impirdfia lui Dumn ezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiectpredominant in mintea lor pentru c5, in versetul 6, ei au intrebat: ,,Doamne, in vremea aceasta ai degAnd sd aqezi din nou impdrdfia lui Israel?" Domnul a fost atent la rispunsul Sdu pentru c5 El gtizi ctrdupi Cincizecime Israelul avea si respingd din nou ?mpirdfia lui Dumnezeu qi astfel a spus, ,,Nu estetreaba voastrd sd gtiti vremurile sau soroacele; pe acestea Tatdl le-a pdstrat sub stdpdnirea Sa. Ci voi

26

vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in

toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost

din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din Faptele Apostolilor 3

versetele 12la26. in versetul l2 Pavel de adreseazi audien{ei ca,,Bdrbafi Israelil i", 9i in versetul 18,

Petru reamintegte Israelili lor cd Domnul a indeplini{ prezicerile din Vechiul Testament cu privire la

puterea Lui de a aduce impdrilia. De exemplu. Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi

in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargd picatele 9i sf, aducivremuri de inviorare. Dumnezeu Tat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaureze toate lururile.Din nou, Petru folose$te expresia ,,palin genesia" - ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitul capitlului,Petru reamintegte Israelului ci ei sunt fii i leg[mAntului, adicd ai Leg[mdntului Avraamic.

MARTURIA LUI DUMNEZEU

Versetul 4: ,,in timp ce Dumnezeu intirea mflrturia lor cu semne, puteri gi felurite minuni, gi cu darurileDuhului Sf6nt, imp6rfite dupii voia Sa!"

Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu. Erau semne, minuni, puteri gi daruri ale DuhuluiSfdnt, toate potrivit cu voia lui Dumnezeu. Ele fac referire la puterea veacului sau lumii de a veni, givom citi despre aceasta in Evrei 5 versetul 5. Isus a trebuit si dovedeascd Israelului legitimitatea Luide Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasci puterea Lui de a zdrobi pe Satan qi de a aducemAntuire, adic6 impiri{ia teocraticd pe pdmAnt. Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau unsimbol de naturd rnirar:uloasd. ln al doilea rdnd, ,,puterile"- Acesta era un eveniment atAt de puternic,incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6. In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul ingreach cste ,,dunamis" - un act supranatural care are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in alpatrulea rand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceasta face referire la puterea specialf, acordati pentru osarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI negdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeu a fost adeverit deDumnezeu Tat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu, intdmplarea descrisd in Matei I I versetele 2 la5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind despre lucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii siis6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdm pe altul?"Rdspunsul lui Isus aduce lumind. in versetele 4 gi 5 se spune, ,, Drept rSspuns, Isus le-a zis: ,,Ducefi-vdde spunefi lui Ioan ce auzili gi ce vedefi: Orbii igi capdtd vederea, gchiopii umbld, leproqii Sunt cur6{i!i,surzii aud, morfii inviazd,^qi sSracilor li se propovdduiegte Evanghelia." $i amintili-vi ci Evangheliapredicatl era Evanghelia Impirdfiei. Aceste semne au dovedit cd trsus, ca Mesia lui Dumnezeu, a avutputerea gi capacitatea de a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimicimoartea gi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoarele intAmpldri - inMatei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnit de un demon, care era orb gi mut gi Isus l-avindecat. Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5 faptul cd putea si-l zdrobeascd pe Satan gi pe ingeriirbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturd cu reinnoirea naturii gi controlarea naturii, in Matei l7versetele 24 la 27 erao problemd cu plStirea tributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$tecare avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. inMatei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdnd ca Dornnul avea putere sd controleze natura. Domnul aadus mdncare din belgug pentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdnd cd avea puteresd anuleze foamea. Domnul a putut sd anuleze moartea gi boala ar6tate in invierea lui L,azdr gi in multealtele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtat cd poate sd aducd rdscumpdrare. in Matei 26versetul 28 Domnul a spus la Cina cea de'faind, ,, cdci acesta este sdngele Meu, sdngele legdmAntuluicelui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fostprezise in Vechiul Testament in mod deosebit in cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunileDomnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiau str arate cl Isus putea si ageze impdrdliateocraticS. $i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatd dacd Israel se pocdia.Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sdvind - vezi Evrei 6 versetul 5.

27

-

. ixcnRrl FIITvD sLUJrroRr, NU por DoNTNI

Versetul 5: *in adevir, nu unor ingeri a supus EI lumea viitoare, despre care vorbim."

Bineinleles cd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd, pe care Hristos o va ageza pe planetaPdm6nt. Satan, conduc[torul actual, este un inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranlastlpdnirea in veacul care vine. Verbul ,,a supus" este cuvdntul ,,hupotasso". Este un termen militaryfolosit pentru aranjarea soldalilor sub un Gneral Comandant qi termenul ,,lumea viitoare" este,,oikoumene'o gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuni imp<lrtante ar trebui observate in acest

r verset. Prima, lumea va fi locuitd de omenire gi, a doua gi, degi Satan a avut conducerea planetei, ea iiva fi luat6. Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satan la inceputulistoriei gi Satan este acum dumnezeul acestei lumi gi are stipAnirea planetei. Scritorul continub s5explice ci Adam a pierdut stipdnirea asupra domeniului plm6ntesc. De aceasta se ocupd versetele 6 la8: scriitorul citeazA aici din Psalmul 8.

PIERDEREA STAPANIRII PAMANTULUI

Versetete 6: ,rBa inc6, cineva a filcut undeva urmtrtoarea mirturisire: Ce este omul, ca sl-ti aduci aminede el sau fiul omului, ca si-l cercetezi?"

Scriitorul accentudaz[ foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamnd o mirturie solemni,gravl. Se face referire la om gi la fiul omului. in greacd se sugereazl c[ toati omenirea este in Adam.Ne vom ocupa de conceptul important mai tdrziu dar avem aici prima aluzie la Adam ca fiind capulfederal gi intreaga rasi umanl este in el. intrebarea surprinzitoare este ,,Ce este omul, ca si sd-fi aduciaminte de el?" gi cuvdnhrl folosit duce cu el implica{ii tandre. inseamni ,,si privegti la om pentru a-lajuta sau a-I aduce beneficii, pentru a-l supraveghea Sau a avea grijE de el". Tabloul din acest verseteste acel om complet nesemnificativ gi lntr-o condilie pierduti, dar un Dumnezeu cu o grijl tandr6 careincd iubegte omenirea qi va aduce riscumpirare. Apoi in versetul 7 scriitorul spune trei lucruri despreom, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste, l-aipus peste lucriirile mflnilor Tale.

Acest verset ne duce inapoi ?n Genesa 1.26. Literal, versetul incepe ,,L-ai fdcut pentru pufinlvreme maai pe jos de ingeri". Apoia doua chestiune pe care scriitorul o pune in disculie este c[ omula fost incununat cu slavl gi cinste. Din nou, acesta privegte ?n Genesa 1.26, ,,omul a fost fbcut dupiaseminarea lui Dumnezeu gi a fost incununat". Cuvintul este ,,stephanoo". Aceasta nu este o diademdsau o cunund regali ci face referire la omul care a fost ?ndl!at; este ceva asemdnitor cu ceea ce avea locla jocurile olimpice. Apoi, in al treilea rdnd, autorul afirmd ,,I-ai pus peste lucrlrile mAinilor Tale".Dumnezeu a spus,,,Si stdpineasc6". Astfel, Adam a fost creatca gi cap federal primind stlpinire gitrebuia si domneasc[ peste planeti ca o teocra{ie.

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRINnAzvnAuREA OMULUI

Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimicnesupus. Totu9, acum, inci nu vedem ci toate ii Sunt supuse."

in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnire peste planet6; i-a fostdatd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cdtoate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim laconceptul ctr Adam este capul federal. Adam a fost fbcut dup[ asem{narea lui Dumnezeu qi a fost creattrup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtient de Dumnezeu. El era legat denatura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cutrupul siu, el era congtient de lume. Prin cele cinci simluri, el putea si aprecieze tot ceea ce Dumnezeua creat. Domnul l-a avertizat pe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtor va muri negregit. Oricum, in

28

ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu

ascultat, rela{ia lui cu Dumnezeu a fost rupti - el a nrurit din punct de vedere spiritual gi apoi, ulterior,

a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles, el a transmis conducerea planetei lui Satan. Totugi, in Genesa 5versetul 3, se spune, ,, Ld vdrsta de o sutS treizeci de ani, Adam a ndscut un fiu dupd chipul giasemdnarea lur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, darcdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecut cdteva lucruri semnificative. Aga cum am men{ionat anterior, el amurit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd;adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu. Aceasta s-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-aconfruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceasta L-ainvinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-aundscut cbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarea lui Adam; adic6, mor{i din punct de vederespiritual, cu naturf, pScdtoasi gi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care senasc din Adam au aceste probleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam

, este capul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceasta in Romani 5 versetul 12, ,, De aceea,dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea, gi astfel moartea atrecut asupra tuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf, sugereazS ciam putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluatconducerea asupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod'drastic. Omenirea a fost instrdinatd de Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci. Pel6ngd aceasta, moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor asuferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6, a venit haosul, care va cregte pdn[la sffirgitul veacurilor. De aceea Pavel spune in Romani 8 versetele 22la23,,, Dar gtim ci pini in ziuade azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdiroade ale Duhului, suspin6m in noi, qi agteptdm infierea, adicd rdscumpSrarea trupului nostru."

ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERAL CARE VA RASCUTUpARa pn OMUL CAZUT $rVA RECUPERA STAREA PIERDUTA A OMULUI

Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut ;,p€rtru pu{initr vreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus,il vedem ,rincununat cu slavtr gi cu cinste" din pricina mor{ii pe care a suferit-o; pentruca, prin harut luiDumnezeu, El sfl guste moartea pentru tofi."

Aceasta este prima men(iune a numelui ,,lsus" in Evrei. Pentru cititorul evreu era ,,Jehoshua"care inseamni literal ,,Iehova mdntuiegte". Acesta nu este nimeni altcineva decdt Fiul vegnic al luiDumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adusrdscumpirarea, sti la dreapta TatSlui gi va veni si aducd din nou, a$a cum autorul Epistolei cdtre Evreispune, ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett, a gustatmoartea pentru fiecare. Prin aceasta, lucrarea sldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagtere dinnou, sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce. prosldvire. Cei riscurnpirati au acum un nou cap federalgi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezali in Isus Hristos, care este noul Cap federal.

NOUANOASTRA POZTTTE iX HnrSrOS \

Versetul 10: ,,Se cuveneA, in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate, gi care voia si duci pemul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil, prin suferinfe, pe Ctrpetenia mAntuirii lor."

Planul de mAntuire implica cele Trei Persoane ale Dumnezeirii. Unu, Tatdl, ,,se cuvenea", cdEl este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrareanecesarS. Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Eiprin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fi i laslavd". Aceasta este lucrarea Duhului Sffint de convingere, de regenerare gi de locuire in credincios.Urrnitorul pas este prosldvirea cAnd cei rdscumpdragi vor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurnsldr,it. In al treilea r6nd, Fiul. Se face referire la ,,Cdpetenia m6ntuirii lor"; ,,cdpetenie" in greacd este

29

,rarchegos". inseamnS,,cel care merge primul sau cel care conduce". Aceasta este, unul care merge

inainte. Ioan 14.6, Domnul a spus, ,, lsus i-a zis: ,,Eu^Sunt calea, adevlrul gi via{a. Nimeni nu vine la

Tat6l decAt prin Mine." Aici,.\rs spune cd este calea. in Evrei l0 versetul 20 se vorbeqte despre o cale

noud gi vie gi cuvdntul ,,cale" este in greaci,,road". Gdndul din spatele acelui text este jertfa cea nou6

sau calea cea vie. Domnul nostrum este Cel care a mers primul gi a fdcut posibil ca fiecare din noi sd

fie primit de Tatil. Autorul continud si spund ci Domnul ne-a desdvdrqit prin suferinfi. ,,A desdvdrqi"

inseamnd ,,a duce pdnd la tinta desivdrqirii". Desf,vdrqirea glorioasi a fost cI o rasl umani pierdutd aputut fi transferatl sub un nou Cap Federal, Isus Hristos. Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos"

este prin cruce. Domnul este calea care ne duce la Tatil, dar totul este prin Golgota.

NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16

Versetul l1: Cici Cel ce sfin{egte qi cei ce Sunt sfin{ifi, Sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ruqine str-inumeascil ,,fra{itt.

Promisiunea din Genesa 3.15 care face referire la simdn{a femeii, face intruparea esen{ial[..Sunt trei adeviruri minunate in acest verset. Primul, se face referire la cel care sfinleqte qi la cei sfinlifi'Bineinples c5 Domnl nostrum este Cel care sfin{egte gi a_fi sfin1it inseamn6 si fii separate, unic 9ispecial. Oricew pdcitos care vine la Hristos este declarat neprihlnit. Astfel, Il avem pe Isus care nesfinlegte qi pdd6tosul pociit este sfinfit. Al doilea punct la care face'referire acest verset, ,,sunt dintr-unul". Interpretarea literald este,, din unul". Astfei, conceptul uimitor este ci Domnul Isus 9i ceisfin{ifi sut toli din aceeagi sursd; care este Dumnezeu Tatdl. Al treilea punct este ,,de aceea Lui", careeste Domnul Isus,,,nu-I este rugine sd ne numeascd'fra(i" ' . Cuvdtttul , , fra{i" este,,adelphos".inlelesul este din acelapi pAntece. Adevirul uluitor, care apare in acest verset este cd Domnul nostrugloiios gi sfinlii au pe acelagi Dunezeu ca Tatd. Pavel face referire la acest adevir in I Corinteni 1.30,

,,$i voi, prin El ( adici, Dumnezeu Tatil), Sunte{i in Hristos Isus. El a fost frcut de Dumnezeu pentrunoi inlelepciune ( care este infelepciunea lui Dumnezeu), neprihdnire (cdnd venim la Hristos ca Eipdcltoqi suntem socotili neprihnni;i), sfinpire qi riscumpSrare." Ultimul cuvdnt face referire la sfin{icAnd vom fi proslivili gi vom avea trupuri de slavl ca gi Domnul nostru. Atunci vom fi ca qi Hristosincdt Lui nu ii va mai fi rugine si ne numeascS fra{i. Acesta este intr-adevdr uimitor. Apoi, in versetul12, scriitorul, pentru a adeveri ci acesta este un adevdr din Vechiul Testament citeazd Psalmul 22versetul 22. Multi teologi conservatori sustin cd Domnul nostrum a citat acest Psalm cAnd at6rna pecruce gi bineinfeles el incepe cu ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu pentru ce M-ai pirisit?" Inversetele 19 la2l Domnul nostrum se roag[ sd poatd fi inviat dintre cei morfi. Apoi, in versetul 22 esteimplinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celorrdscumpdra{i prin s6ngele Sdu scump. Apoi in versetele 23 la 31 Domnul adduce mullumiri pentrurugiciunea ascultatl gi pentru stabilirea teocra{iei prin zdrobirea domniei lui Satan. Astfel vedemsuferintele Domnului nostru dar qi bucuria Lui in acea tovdrigie nenumdratd a celor care au fostriscumpdrafi qi ftculi ca qi Hristos. Apoi in cele din urmi vom vedea domnia Domnului nostru.

in versetul 13, incd o dat6, scriitorul citeazd din Scripturile Vechiului Testament,,, $i iarfl9i:

,,imi voi pune increderea in El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl, Eu gi copiii pe care Mi i-a datDumnezeu!t t

Pasajul din Isaia 8 versetele 17 gi l8 se ocupl de cuvintele proorocului Isaia. El spune ci ;i-apus increderea in Dumnezeu gi ci fi i i s6i vor fi un semn pentru Israel. Primul fiu al lui Isaia a avut cel

mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz; inseamnd grabd de a strica, grabd in a prida. Prin

r.lrrnare, acest fiu era un semn de judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl

o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegte de mi16. Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru

Isus l-lristos. descoperim ci El gi-a pus increderea in Dumnezeu Tatdl gi apoi, ci fi i i SAi sunt semne.

Astfel vedem aici doud principii - judecata, prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30

Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarece copiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fostdeopotrivfr pirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pediavolul.'o

Sunt trei puncte in acest verset. Mai intAi, pozilia copiilor; aceasta bineinleles ne duce inapoi inversetul l3 unde scriitorul folosegte citatul din Isaia,,,Iat[, eu gi copiiipe care mi i-a dat Domnul".Pozilia copiilor este cd ei sunt pdrtagi ai s6ngelui gi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" giinseamni ,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii rase umane este cd ei sunt fbpturi din sAnge gicarne. Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaq laele". Cuvdntul ,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd ,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeunu a avDf nimic in comun cu sAngele gi carnea. Ioan 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine seinchinS Lui, trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gisdnge. Pin^urmare, Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivulincarnirii. In primul rAnd, pentru a muri. Textul spune, ,,pentru ca prin moarteo'. In VechiulTestamentexistd un principiu fascinant cunoscut ca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii luiIsrael au intrat in Jara Promisf, ei au primit anumite suprafele de pdmdnt care rimAneau in familie de-alungul timpului. Totugi, Dumnezeu a cunoscut starea de p6cat a poporului din vechime gi c5, fie prinneaten{ie sau pdcat, ei vor pierde stSpAnirea pimAntului. In aceste circumstanle, Dumnezeu a aduslegea rdscumpdr6torului de neam. In cazul in care un israelit igi pierdea proprietatea qi mergea in-robie,israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS.Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizeze ruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sdfie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare; gi, inal treilea rdnd, trebuia sd aib6 pui€rea de a indepdrta orice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primiinogtrii pf,rin1i, Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnirea planetei luiSatan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor. Aspus in acestverset uimitor ci sdmdnfa femeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan(adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt). Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-vea sd ?nsemnemoartea rdscumpdrltorului. De aceea in promisiunea din Genesa 3.15, Dumnezeu a profeiit ci garpeleavea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica,bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit,Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl puterea mor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este uncuvdnt interesant in original, Este ,,katergazornaio'; inseamnd ,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios estecd in momentul mor-tii lui Hristos, puterea lui Satan a lbst zdrobiti gi observali de asemenea qb versetularatdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satan are suveranitate peste un domeniu pestecare moartea domneqte, ceea ce inseamnd binein{eles Satanocrafia. Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" inoriginal. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnire peste un domeniu. Astfel, tabloul infdligeazdnumerogi membrii din neamul omenesc care s-au ndscut in imp6rSlia lui Satan unde moartea domnegteca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficst riscumpdrali de pe tSrAmul luiSatan pentru a fi fi i ai Tatilui.

POZITIA REZULTATA

Versetul 15: ,,$i sfl izblveasci pe tofi aceia, care prin frica mor{ii erau supugi robiei toati via{alor.tt

Primul gdnd in acest verset este izbdvirea. E.ste un cuvdnt fascinant in original - ,,apallasso".Semnificatia acestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie. Dareliberarea de aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{i problema - toatd via{a lor a fbst supusdsclaviei. G6ndul exprimat este o ner,ast6 finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegte o fricdpermanenti. Copilul lui Dumnezeu este eliberat intr-un mod minunat de aceasti sclavie (frica mor{ii).Astfel, cAnd un pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemenea persoand este eliberati desub satanocrafie: adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni Iversetul 13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6tria FiuluidragostgiLui." , adicd in domeniul v iel i i .

31

5

1 .APIT'LUL s

tRoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EA IUPANATIEI $I A ODIHNEI CAPRooRoc, PREor gt innrAnlr

Ludnd primul rol al Domnului nostru de prooroc, in Deuteronom 18 versetul l5 Moise a spus, ,,Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultalide el" . Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni, ,a vest i sau a proclama".Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd, vestegte saucomunicd un mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqte aceasta din capitolul I versetul2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire aDomnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declarat in Deuteronom 18 versetul 15. Moisecontinui sE spuni in versetele 18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voipune cuvintele Mele in gura lui, qi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va ascultade cuvintele Mele pe care le va spune el in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venire aDomnului nostru, atunci cdnd s-a adresat Israeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul 34, El aafirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cdDumnezeu nu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocia lui Moisedin Deuteronom 18 gi amintili-vi ci aceste cuvinte ale Lui se adresau evreilor; prin urmare, avemavertizarea din Evrei capitolul 2 versetele I la4,,,Cum vom scdpa noi dacd stdm nepdsdtori fafd de orndntuire aqa de mare". Ar trebui sd observdm in pasajele din Vechiul Testament cd rolul prooroculuiera cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastdreguld dar descoperim in Vechiul Testament c6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr,chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat deproorocul Natan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceasta s-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis:,,Scaunul Tdu de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag dedreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire aDomnului, El iqi va ocupa pozilia lui neprihdniti de Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdncl a fostfhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec". Acum lucrul interesant cu privire laMelhisedec este cE de fapt el a fost preot gi rege. Aceste slujbe nu au fost unite niciodatd in VechiulTestament. Dumnezeu a cunoscut starea de pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut aceste doudslujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru. in 1 Cronici capitolul 26 avem cazul marelui implrat Ozia care aadus atdt de multi binecuvAntare peste Israel dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia depreot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritS in slujba de preot. Totugi,unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4versetele 11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 elafirmd, ,,Aceqtia Sunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt." Acum, primaimplinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot.Totugi, indeplinirea finald a acestei viziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronulSdu din lerusalim ca PreoVirnpdrat peste intreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia 6 versetul13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS ?mpdrdteascS, va gedea gi va

55

stdpdni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot pe scaunul Lui de domnie, gi o desdvdrgiti unire vadomni intre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfect rolurile, mai int6i, de Prooroc Aiimplrat, Deuteronom l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor 3 versetele 22\a23;qi Preot/impiratin Psalmul 110 versetele I la 7. Autorul Epistolei cf,tre Evrei se va ocupa de acest aspect in capitolele 5gi 7. Sub conducerea Domnului nostru ca Preot gi impdrat, Psalmul 72 versetul 17 rezumd domnia Saneprihdnitd in cuvintele, ,, Cu el se vor binecuvdnta unii pe al1ii, gi toate neamurile il vor numi fericit."La prima venire a Domnului nostru El a apdrut in rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintele luiDumnezeu cdtre poporul Israel gi le-a vestit ci impdrdfia cerurilor este aproape in persoana impdratuluilor, gi anume Isus Mesia. Totuqi, la a doua venire a Domnului nostru, El va aplrea ca Preot/imp6rat.Va trebui s[ studiem calificirile Domnului nostru de a lua aceasti pozilie dubld dar ar trebui si neamintim c[ Domnul nu ar fi putut si slujeasci la templul din Ierusalim. in primul r6nd, pentru cd nuera din semin{ia lui Aaron; Domnul nostru provenea din seminlia lui Iuda. in acest fel, Legf,mdntulMozaic nu se potrivea cu PreoJia Domnului. in condiliile LegimAntului Mozaic Aaron a fost cel numit.Av6nd in vedere acest lucru, trebuia si fie un Legimdnt Nou cu o Preo{ie noui. Acum sunt asemdniriEi deosebiri intre Aaron gi Domnul dar, mai intAi, sd ne gdndim la Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul l: "in adevir, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni ln lucrurileprivitoare la Dumnezeu, ca si aducil daruri gi jertfe pentru pilcate."

Trei lucruri semnificative pot fi observate in legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luatdintre oameni; a fost ales. in al doilea rdnd, el a fost numit si reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu;gi, in al treilea rdnd, pentru a aduce daruri gi jertfe pentru pdcate. Cuvdntul ,,aducS" este ,,prosphero"qi inseamnl ,,a duce ciffe sau spre"; astfel, Aaron trebuia sd prezinte ceva inaintea lui Dumnezeu.Aceste daruri erau simple in general gi apoi erau jertfele care erau in mod specific jertfe de sdnge.Vedem imediat asemlnlrile dintre Domnul nostru gi Aaron dar sunt de asemenea gi deosebiri uriage. ,De exemplu, Domnul nostru nu a fost luat dintre oameni a;a cum a fost luat Aaron de Dumezeu. Petruspune acest lucru in I Petru I versetele 18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cuaur, ali fost riscumpdrati din felul degert de vie{uire, pe care-l mogteniserdfi de la pirinfii vogtri, ci cusdngele scump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6. El a fost cunoscut mai inainte deintemeierea lumii, gi a fost ardtatla sffiryitul vremurilor pentru voi". Scriitorul Epistolei cltre Evreiconfirm[ faptul cI Domnul nostrum a rdspuns la aceastd chemare in capitolul l0 versetul 7, ,,Atunciam zis: ,,iatii-Md (in sulul cirfii este scris despre Mine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!"

SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 2: ,,El poate fi ingAduitor cu cei negtiutori gi rilticifi, fiindcitr gi el este cuprins de slSbiciune."

Se nasc doul gdnduri. Aaron trebuia sd fie ingiduitor cu cei neqtiutori qi, in al doilea rdnd,trebuia si aibd mili de cei in slSbiciune. Sd lulm primul punct, ,,ingdduitor cu cei negtiutori". incapitolul 4 versetul l5 se vorbegte despre Domnul nostru care are mild de sldbiciunile noastre. in acelverset cuvdntul folosit ?n greac[ este,,sun patheo"; sun cu patheo -,,a suferi". Cu alte cuvinte,Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit dingreac6. Este ,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul ,,metronom" gi,,patheo" din nou ,,a suferi". Astfel, Aaron poate avea doar o judecatd m[surati cu privire la gregelilealtora. Apoi, al doilea punct, scriitorul ne oferd motivul, ,,fiindcl gi el este cuprins de slSbiciune".Cuvdntul ,,cuprins" este ,,perikeimai" gi inseamnf, ,,a fi aproape bolnav" qi ,,slibiciuno" este,,astheneia" din care oblinern cuvdntul nostru,,astm6". inlelesul fundamental este .,o slibiciunemortald care ii face pe oameni capabili si pf,cituiascd". Astfel, problema lui Aaron era ci el putea siaibi doar o judecatd mdsurat6 pentru cd el insu;i era cuprins de sldbiciune moralI datorit5 naturii luipdcdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardta cd unul din cincisprezece doctori in aceasti fari suferd dincauza abuzului de alcool sau droguri. Este greu sl ne imagindm cum ar putea un asemenea doctor sf,

56

fi_

uuIt

T

I

il

ll

il

ll

lJ

stipdni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie, qi o desdvdrgitE unire vadomni intre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfect rolurile, mai int6i, de Prooroc qiimpdrat, Deuteronom l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor 3 versetele 22\a23; giPreotlimpdrat?ii"Pialmul I 10 versetel e I la 7 . Autorul Epistolei cdtre Evrei se va ocupa de acest aspect in capitolele 5gi 7. Sub conducerea Domnului nostru ca Preot gi impdrat, Psalmul 72 versetul 17 rezumd domnia Saneprihdnitd in cuvintele, ,, Cu el se vor binecuvdnta unii pe al{ii, gi toate neamurile il vor numi fericit."La prima venire a Domnului nostru El a apdrut in rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintele luiDumnezeu cltre poporul Israel gi le-a vestit cd impdrdlia cerurilor este aproape in persoana impdratuluilor, gi anume Isus Mesia. Totuqi, la a doua venire a Domnului nostru, El va apirea ca Preot/impirat.Va trebui si studiem calificirile Domnului nostru de a lua aceastd pozilie dubl6 dar ar trebui sd neamintim cd Domnul nu ar fi putut si slujeascf, la templul din Ierusalim. in primul rdnd, pentru cI nuera din semin{ia lui Aaron; Domnul nostru provenea din seminlia lui Iuda. In acest fel, LegimdntulMozaic nu se potrivea cu Preofia Domnului. in condiliile LegdmAntului Mozaic Aaron a fost cel numit.Avind in vedere acest lucru, trebuia si fie un LegimAnt Nou cu o Preofie nou6. Acum sunt asemlnirigi deoiebiri intre Aaron gi Domnul dar, mai int6i, ia ne gdgdim la Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul 1: "in adev6r, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni in lucrurileprivitoare la Dumnezeu, ca sil aduc6 daruri gi jertfe pentru pf,cate.n'

Trei lucruri semnificative pot fi observate in legdurl cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luatdintre oameni; a fost ales. in al doilea rdnd, el a fost numit sd reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu;qi, in al treilea rAnd, pentru a aduce daruri gijertfe pentru plcate. Cuvdntul ,,aduc6" este ,,prosphero"qi inseamnd,,a duce cdtre sau spre"; astfel, Aaron trebuia s[ prezinte ceva inaintea lui Dumnezeu.Aceste daruri erau simple in general gi apoi erau jertfele care erau ?n mod specific jertfe de sdnge.Vedem imediat asem[nlrile dintre Dcrnnul nostru qi Aaron dar sunt de asemenea Ei deosebiri uriage.De exemplu, Domnul nostru nu a fost luat dintre oameni a;a cum a fost luat Aaron de Dumezeu. Petruspune acest lucru in I Petru 1 versetele l8 la 20, ,, cdci gtili cd nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cuaur, ali fost rdscumpdrafi din felul degert de viefuire, pe care-l mogteniserdli de la pdrinfii vogtri, ci cusdngele scump al lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6. El a fost cunoscut mai inainte deintemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitul vremurilor pentru voi". Scriitorul Epistolei cf,tre Evreiconfirmi faptul cI Domnul nostrum a rdspuns la aceasti chemare in capitolul 10 versetul 7, ,,Atunciam zis: ,,iat5-Md (in sulul carfii este scris despre Mine), vin sfl fao voia Ta, Dumnezeule!"

SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 2: ,,EI poate fi inglduitor cu cei negtiutori 9i rtrtflcifi, fiindcl gi el este cuprins de sl6biciune."

Se nasc doui gdnduri. Aaron trebuia si fie inglduitor cu cei neqtiutori gi, in al doilea rdnd,trebuia si aibi mil6 de cei in sldbiciune. Sd ludm primul punct, ,,?ngdduitor cu cei negtiutori". incapitolul 4 versetul l5 se vorbeqte despre Domnul nostru catre are mild de sldbiciunile noastre. in acelverset cuvdntul folosit in greacl este,,sun patheo"; sun cu patheo -,,a suferi". Cu alte cuvinte,Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit dingreac6. Este ,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul ,,metronom" gio,patheo" din nou ,,a suferi". Astfel, Aaron poate avea doar o judecatl mlsurati cu privire la greqelilealtora. Apoi, al doilea punct, scriitorul ne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el este cuprins de sldbiciune".Cuvdntul ,,cuprins" este ,,perikeimai" Ei inseamnd ,,a fi aproape bolnav" gi ,,sl5biciung" este,,astheneia" din care oblinem cuv6ntul nostru ,,astm5". lnlelesul fundamental este .,o sldbiciunemortall care ii face pe oameni capabili si pdcituiasci". Astfel, problema lui Aaron era cd el putea sdaibd doar o judecati m6surat6 pentru cd el insugi era cuprins de sldbiciune morald datoritd naturii luip6cdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardta cd unul din cincisprezece doctori in aceastd tard suferi dincauza abuzului de alcool sau droguri. Este greu sd ne imagindm cum ar putea un asemenea doctor sf,

56

I

ruU

I

T

I

il

il

li

IJ

1

t

I

ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare. Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciune cusiguranfd va putea si dea un tratament misurat.

URMATOARBA PROBLEMA A LUI AARON: EL TREBUIA SA ADUCA O JERTFAPENTRU PACATELE SALE

Versetul3: ,,$i, din pricina acegtei sliibiciuni, trebuie si aducil jertfe atf,t pentru plcatele lui, cAt gi pentruale norodului."

Aceasta binen[eles face referire la pdcatele lui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus dincuvdntul grec ,,opheilcl"; inseamnS,,o obligafie, o necesitate impus6". Referindu-ne din nou la Leviticl6 care referire la procedura din Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdm cd inainte ca Aaron sI facdispdgirea pentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngele unui taur in prezen\a lui Dumnezeu gi sd facdispdgirea pentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurile in legdturtr cu Domnul - El a fost unMare Preot perfect fdri slSbiciunile de card suferea Aaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de binedescrie acest lucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosind modeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9versetele 24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut demdnd omeneascfi, dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Seinfhligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu amers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,,tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adus jert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita adoua oard, nu in vederea pdcatului, ca sd aduci mdntuirea celor ce-L agteaptS".

ASEMANAREA DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA DOMNULUI

Versetul 4: ,,Nimeni nu-gi ia cinstea aceasta singur, ci o ia daci este chemat de Dumnezeu, cum a fostAaron.t'

Slujba de mare preot cerea o chemare divind. Despre aceasta gdsim in Exod 28 versetul 1,,,Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deoparte inslujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar gi ltamar".

iN uon ASEMANAToR, $r rsus MESrA A pRrMrr o CHEMARE DrvrNA

Versetul 5: ,,Tot aga gi Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis:,Tu egti Fiul Meu, astilzi Te-aln niscut'."

Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus esteMarele nostru Preot pentru cd El este Fiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptul de Fiu al Domnului afost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacd exist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitutacestui verset. Aparent aceasta este ceruti in greac6. Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga giHristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu,astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacS necesitd urmltoarea afirrnafie, ,,Pe acesta unul singur T'atdlL-a prosltrvit - pe Fiu fbc6ndu-L un Mare Preot".

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{ia Domnului nostru este vegnicd gi este ilustratd prin Melhisedec care afost preot 9i rege.

Versetul 6: ,n$i, cum zice iarSgi intr-alt loc: ,Tu eqti preot in veac, dupil r6nduiala lui Melhisedec'."

57

l

.j

i

I

at

i

Cuv6ntul ,,r6nduial6" inseamnd,,un aranjament". Cuvdntul este folosit in Luca 1.8 cu privirela loan Botezltorul gi afirmd, ,, Dar, pe cdnd slujea Zaharia inaintea lui Dumnezeu, la rdndul cetei lui".Acesta era un aranjament fbcut de impdratul David. in ce privegte preo{ia Domnului, ea a fost aranjattrde Dumnezeu Insupi. Ce spune Biblia despre aceastd rAnduiald? In primul rdnd, se ocupd de Domnulnostru ca Preot gi Impdrat. In Genesa 14 versetul 18, vorbind de Melhisedec, versetul spune,,,Melhisedec, impdratul Salemului, a adus pdine qi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea inalt".Profelia din Zaharia 6, peste care deja ne-am uitat, face referire la rolul Domnului in aceasti calitate dePreoVlmpirat. In al doilea rAnd, in leglturi cu numele lui Melhisedec; inseamn[ ,,impf,ratul meu esteneprihinit".ln al treileardnd, nu avem nici o mdrturie cu privire la inceputul sau sfArgitul vie{ii sale.Citeva texte din Scripturl amintesc acest fapt in leglturl cu Domnul nostru. In Ioan 1.1, de exemplu,avem cuvintele sublime,,,La inceput era Cuvintul, qi Cuvdntul era cu Dumnezeu, gi Cuv6ntul eraDumnezeu". Autorul Epistolei cltre Evrei va spune mai multe despre acest lucru in capitolul 7versetele 23la25. Al patrulea punct in legdturd cu rdnduiala lui Melhisedec este c[ el nu a fost fdcutmare preot printr-o chemare umani. Din nou, Psalmul I l0 versetul 4 adevereqte acest fapt, ,, Domnula jurat, gi nu-I va pdrea rdu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec". Acum ar trebui sdobservim cu aten{ie ci acestd asemlnare intre Melhisedec Ai Domnul face referire la rdnduiali sauaranjament. ln ceea ce privegte rolul de Mare Preot al Domnului nostru, El urmeazd modelul lui Aaron.Acest lucru va fi explicat mai detaliat de autorul Epistolei citre Evrei, in mod deosebit in legiturf, cuproceduri din Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $IixvrnRna sa

Versetul 7: ,,El este Acela care, in zilele vie{ii Sale pimAntegti, aducAnd rugiciuni gi cereri cu strigitemari gi cu lacr6mi citre Cel ce putea s5-L, izbilveascil de la moarte, li fiind ascultat, din pricina evlavieiLui.t'

Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti" aratl cd aceste evenimente au avut loc inperioada c6nd Domnul nostrum $i-a plrdsit slava Sa. Acest verset ne desoperd apoi cateva lucruriuimitoare in legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducea rugdciuni". Fraza este tradusi dintr-un cuvdnt din greaci,,deesis". Acesta indicd o cerere specific[ qi ar_putea fi incadrati in cuvinte ca,,Doresc, am nevoie". De asemenea, Domnul nostru aducea cereri cu strigdte mari gi cu lacrimi. Acestlucru ne descoperl ci Isus era ascultat din pricina evlaviei Lui. in acest cuvdnt, ,,evlavie" ne estedescopeiti inima Domnului. Cuvdntul din greacf, este ,,eulabeia"; inseamnd ,,grijf,, reverenfi, fric[ deDumnezeu" darcon(ine de asemenea gi conceptul de dragoste. Acelagi cuv6nt este folositin Evrei l2versetul 28, unde se afirmi, ,,Fiindcd am primit, deci, o impdrSfie, care nu se poate cl6tina, sd neardtdm mullumitori, gi sd aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare p16cut6, cu evlavie gi cu frici".Apoi ne este descoperit scopul rugdciunii Domnului, gi anume ca s5 ne izblveascf, de la moarte. Cdndautorul folosegte cuvdntul ,,tk" trddus ,,de fa" el a avut de fapt doud cuvinte disponibile; el ar fi pututs[ foloseasci primul cuvdnt ,,&po", inseamni ,,din apropierea morlii"; aceasta aratd cd am eliberali inmod desivdrgit de la moarte". Un alt cuv6nt ,,ek" inseamnl ,,a Ii eliberat din ceva". Autorul a folosital doilea cuvdnt. Prin urmare, daci Domnul nostrum a fost inviat din mo(i, rugdciunea Lui a fosteficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient. Acest verset verificd addncimile dragosteiDomnului nostru pentru cei pierdu{i. Mulli clrturari consideri ci atunci cdnd Domnul era pe cruce arepetat Psalmul 22.in versetele I la l3 avem o descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului. Deexemplu, in versetul I citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai pdr6sit?" Mai int6i, aestesuferinfe erau datoriti faptului cl domnul nostru a fost pdrisit de Dumnezeu Tatll gi in al doilea rdnd,pentru ci era dispreluit de om. In versetele 14 la 18 existi o descriere a suferin{elor fizice aleDomnului nostru gi apoi 19 la 2l rugdciunea pentru inviere. $poi, in cele din urm6, in versetele 22 la3l este recuno$tinta Domnului pentru rugdciunea ascultati. Intorcdndu-ne Ia versetul 7, ni se spune,,,in zilele vie{ii Sale pdmdntegti, aducdnd rug[ciuni" . Cuvdntul ,,aducdnd" este ,,prosphero". Acestcuv6nt va fi plin de insemndtate pentru evrei intruc6t era fblosit de preoli cdnd aduceau o jertld desdnge pe altar. Prin urrnare, avem adevdrul minunat ci Domnul nostru S-a adus ca o jertfd de sdnge.Dar existl gi o alti laturtr. Domnul $i-a adus inima frdnti de durere pentru cei pierdufi^ Dr Kenneth

58

ii

Ilt

uult

ll

l

ll

il

lr

il

I4

Weist in cartea sa,,studii clespre cuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduiala luiMelhisedec, S-a dat pe Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceasta El a adus o alti jertfd lui Dumnezeulo inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit; o luptd incare Dumnezeu Fiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenirea pierdutd;o bdtAlie in care era biruitor asupra morfii gi impotriva celui care avea puterea mortii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul 8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculte prin lucrurile pe care le-a suferit."

Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea. in vegniciatrecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles, aceastl pozilie rdmdne de-a lungultimpului gi in vegnicia viitoare. in Filipeni 2 versetul 6 Pavel spune ci Isus avea chipul lui Dumnezeugi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{at ascultarea gi adevenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degiera Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu adevdrat, totugi a invSfatascultarea prin lucrurile in care a suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit, S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul uneimintuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvArgit" estc,,teleios". inlelesul de aici este,,a aduce o persoani sau un lucru lalinta fixatd de Dumnezeu". Procesul care a fost folosit pentru a-L aduce pe Domnul la fintd a fost via{aLui desdvAgitd,, crucea, moartea gi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuirivegnice. Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu, aceamdntuire este vegnicf, gi observa{i de asemenea cd Domnul nostru'este urzitorul unei mdntuiri vegnice.CuvAntul ,,urzitor" traduce cuvdntu! din greacl.,aitios". inscamni,.cel care este cauza existenlei unuilucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice.Atunci intrebarea este. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsul este ,,toti cei ce-Lasculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspect ar trebui sd ascultdm? Apostolul Ioan ne dd r6spunsulinI loan 3 versetul 23, ,, $i porunca Lui este s5 credem in Numele Fiului Siu Isus Hristos, gi sd ne iubimunii pe al1ii, cum ne-a poruncit El", Astfel, singura obligalie pe care o are pdcdtosul este si creadd inurzitorul acestei mdntuiri gi in lucrarea de rdscumpdrarea pe care El a sdvdrgit-o la Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL

Versetul l0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot 'dupi rAnduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul , ,numit" esle,,prosagoreuo"; inseamnd,,a te adresa pr intr-un nume in rnod publ ic, asalute in rnod deschis". Astfel, Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorulnostru ca Mare Preot dupd rdnduiala lui Melhisedec. imi aduc aminte ca t6nir in Serviciul Nalional, intimp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta lI.Fiecare soldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtr speciald qi fieare dintre noi era numit decomandantul nostru sd salute pe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat este ch Dumnezeu Tatdl esteCel care il salutd pe Dumnezeu Fiul. Pavel vorbegte despre acest adevdr in Filipeni 2 versetele 5 la l1giin detalii grafice subliniazd condescenfa Domnului Isus gi apci, in versetul 8 el arati cum Domnul S-a supus pdni la moarte qi incd moarte de cruce; in versetele 9 la I I el continud si spun6, ,,De aceea giDumnezeu L-a irrdlfat nespus de mult, Ei I-a dat Numele, care este mai presus de orice numei pentruca,in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchi al celor din ceruri" de pe pdm6nt gi de sub pdmdnt, ;i

t

Ii

F

59

Weist in cartea sa ,,Studii despre cuvinte" afirn'1d urmdtorul lucru ,,Acest preot dupi rdnduiala luiMelhisedec, S-a dat pe Sine Insugica jerfE, dar inainte de aceasta El a adus o altl jertft lui f)umnezeulo inimd frdnti de'durere qi sufein{d, un suflet in care conflictul dg veacuri era dezldnfuit; o lupti incare Durnnezeu Fiul se confrunta cu puterile intunericului, purldnd o bdtilie pentru omenirea pierduti;o bitdlie in care era biruitor asupra mor[ii gi impotriva celuicare avea puterea morfii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul 8: "cu toate cfr era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit."

Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea. in veqniciatrecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, binein{eles, aceasti pozilie r6mdne de-a lungultimpului qi in vegnicia viitoare. In Filipeni 2 versetul 6 Pavel spune ci Isus avea chipul lui Dumnezeugi El nu trebuia s6 asculte de cineva. Totugi, prin intruparea Lui, Domnul a invdfat ascultarea gi adevenit ascultitor pdnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degiera Fiul lui l)umnezeu, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu adev5rat, totu$i a inv5{atascultarea prin lucrurile in care a suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit, S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul uneimAntuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvdrgit" estc,,teleios". inlelesul de aici este,,a aduce o persoani sau un lucru la

finta fixatd de Dumnczeu". Procesul care a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost vialaLui desdv6gitd, crucea, moartea gi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiriveqnice. Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf, este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu, aceamdntuire este vegnici gi observafi de asemenea cI Domnul nostru.este urzitorul unei mdntuiri vegnice.Cuvdntul ,,urzitor" traduce cul'dntul din greacd ,,aitios". inscamni. ,,cel care este cauza existenlei unuilucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza mdntuirii noaste veqnice.Atunci intrebarea este. ,,Cine sunt cei care primesc

-mAntuirea?" gi rdspunsul este ,,toti cei ce-L

ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspect ar trebui sI ascultArn? Apostolul Ioan ne di rdspunsul inI Ioan 3 versetul 23, ,, $i porunca Lui este sd credem in Numele Fiului Sdu Isus Hristos, gi s5 ne iubimunii pe al1ii, cum ne-a poruncit El". Astfel, singura obligafie pe care o are pdcdtosul este si creadl inurzitorul acestei mdntuiri gi in lucrarea de riscumpdrarea pe care El a sivirqit-o la Golgota.

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL

Versetul l0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot 'dupi rinduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul ,,numit" este ,,prosagoreuo"; inseamnS ,,a te adresa printr-un nume in mod public, asalute in mod deschis". Astf-el, Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat pe Domnul gi Mdntuitorulnostru ca Mare Prcot dupd rdnduiala lui Melhisedec. imi aduc aminte ca tdnlr in Serviciul Na{ional, ?ntimp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll.Iriecare soldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit decomandantul nostru sd salute pe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat este cd Dumnezeu Tatdl esteCel care il salutd pe Dumnezeu Fiul. Pavel vorbegte despre acest adevir in Filipeni 2 versetele 5 la l lgi in detalii grafice subliniazi condescen{a Domnului Isus gi apoi, in versetul 8 el aratd cum Domnul S-a supus pAnd la moarte qi incl moarte de cruce; in versetele 9 la I I el continud sd spund, ,,De aceea giDumnezeu L-a inSl{at nespus de mult, Ei I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentrulca,in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchi al celor din ceruri. de pe pdmdnt gi de sutr pdm6nt, ;;i

59

orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, ci lsus Hristos este Domnul". intr-o zitoti vor fi chemafi s6-L salute pe Fiul.

PROBLEMA ACESTOR EVREI

Versetul ll:,,Asupra celor de mai sus avem multe de zis, qi lucruri grele de tilcuit; fiindcl v-afi fllcutgreoi la pricepere."

Ceea ce scriitorul vrea si spunl aici este ci aceste invi{ituri cu privire la Domnul nostru careeste Mare Preot dupl rdnduiala lui Melhisedec sunt greu de inerpretat pentru evrei. De^ce se intdmpldacest lucru? Ne este dat rispunsul; ,,suntefi greoi". CuvAntul ,,greoi" este,,nothros".Inseamnf,,,niciun indemn"; ei erau greoi, lird motivafie gi, pe ldngd aceasta, erau greoi la pricepere. inseamnd cl eig6seau dificili infelegerea acestor adevdruri. Problema care a fost descrisi este aseminitoare cuivacare se striduiegte s[ explice ?ndrumirile complexe unei persoane greoaie la pricepere. Av6nd invedere acest lucru, ei nu aveau nici un indemn qi nici o inlelegere a acestor adevdruri. Apoi in versetul12 autorul explicd cum ar trebui si fie acegti evrei qi cum sunt ei de fapt.

Versetul l2: ,,in adevlr, voi care de mult trebuia sil fi{i invn{6tori, ave(i iarfigi trebuinff, de cineva si vIinvefe cele dint6i adevlruri ale cuvintelor lui Durnnezeu, gi a{i ajuns sI ave{i nevoie de lapte, nu de hran5tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintim inci o dat[ contextul; aceEti evrei vor fi probabil la inceputulperioadei Necazului cel Mare. Ei tqi vor da seama c5 erau naliunea aleasl pentru planul lui Dumnezeupentru a aduce impdrlfia. Vor recunoagte de asemenea din Romani I I versetele 23 la 25 cd ei eraumlSdilele mislinului altoite la rIdlcintr. Dar apoi ei vor in{elege motivul pentru care erau atdt de greoi.Pavel explici aceasta in Romani l l versetele 7 la 12. in versetul 8 Pavel spune, ,, (dupd cum este scris:,,Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca sd nu vadfl, qi urechi ca sd n-aud6;) pdn6 in ziua deastdzi." Problema Israelului era cd ei au depins de Legim6ntul ce Vechi pentru m6ntuire gi nu gi-au datseama niciodati cd Domnul Isus la prima Lui venire a fost Mediatorul LegSmdntului cel Nou aducdndmdntuire vegnicS. in versetul 12 din acest pasaj, Pavel spune, ,,Dac6,, deci, alunecarea lor a fost obogdfie pentru lume, gi paguba lor a fost o bogdlie pentru Neamuri, ce va fi plindtatea intoarcerii lor?"Astfel, aceastf, dif,cultate de a pricepe va fi indepirtati; Israel il va recunoa$te aqa cum vom vedeaulterior gi aceasta va avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frriprecedent. Apoi sciitorul accentueazl cd in acea perioadd ei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul,,trebuia" cb era o obligafie morali stabilitl pentru Israel. Ca natiune aleasd ei aveau o obligafie, pusdde Dumnezeu, de a duce descoperirea dragostei lui unei lumi pierdute. f)ar apoi autorul scoate inevidenfd problema ,,cd ei aveau trebuinli de cineva sI ii inve[e". Astfelo ceea ce evreii trebuiau sIcunoascl erau principiile de bazi; adicd ideile elementare cu privire la mdntuire; ABC-ul Evangheliei.$i prin urmare este aruncati critic[ asupra evreilor. Sunt acuzafi c[ au ajuns sd aibd nevoie de lapte, nude hranl tare. Timpul folosit pentru ,,au ajuns" indici un process care a fost incheiat in trecut, dar arerezultate in prezent. Ceea ce autorul vrea sI spuni aici este ci dn cauz6 cd Israelul L-a respins peMesia orbirea judiciari a fost adusi asupra nafiunii avdnd ca rezultat faptul cI ei trebuiau sI invefeacum ABC-ul profefiilor lui Dumnezeu.

NATURA IMATURA A EVREILOR

Versetul 13: ,.$i oricine nu se hrlnegte decAt cu lapte, nu este obignuit cu cuv6ntul despre neprihlnire,c6ci este un prunc."

Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf, ,,o persoani imaturd". O asemenea persoand triiegte doar culapte. Cdnd Pavel a scris corintenilor, in I Corinteni 3 versetele I la 4, el subliniazd faptul cd acegticorinteni erau imaturi prin firea p5manteascd, dar evreii din cazul nostru erau imaturi prin lipsi de

t

I

il

it

It

fl

il

I

I

I

I60

a{

-a

J

l

f

l

?

f

pricepere. Rdspunsul pentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu, hrana tare.Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care esteneprihdnit in caracterul lui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazului ceMare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii.Problema evreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntul ce Nougi s-au sprijinit pe l.egdmdntul cel Vechi care nu putea sd le aductr mdntuire, ci numai condamnare. Carezultat al acestui lucru, Israelul a fost pus deoparte gi Domnul a trecut la perioada Bisericii care vaculmina cu rdpirea. Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqte de ceicare sunt maturi,

Versetul. 14: ,rDar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a c6ror judecati s-a deprins, prinintrebuin{are, sil deosebeascil binele gi rf,ul."

Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperireaLeglmdntului cel Nou. NIV descrie acest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins,prin intrebuin{are, sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problema trecutd a Israelului care eraacceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire; mai exact, se alipeau de LegdmAntuf cel Vechi gi refuzauLegdmAntul cel Nou.

f

;l

=l

f

T

-

=

=

=

-

=]

T=l

J

,|L.

. LUCRAREA RASCUMPARATORULUI _ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRU iNcnnr

Versetul 16: ,,Cflci negregit, nu in ajutorul ingerilor vine El, ci in ajutorul seminfei lui Avraam."

,,Ajutorul" nu este in original gi am putea citi, ,,Cdci negregit El nu vine pentru ingeri",Cuv6ntul ,,vine" in original inseamnf, ,,a fine in mdini. a stipdni ceva". Inseamni si fii stipdnit descopul da a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existd riscumpirare pentru fiin{ele angelice care s-aurizvrdtit impotriva lui Dumnezeu. Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfei luiAvraam".,,A veni tn ajutor" este acelagi cuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sausprijinirea" qi observafi, in mod deosebit, autorul se referi la ,,simdnfa lui Avraam", Israel. Intr-adevir, cdnd Israel va trece prin Necazul cel Mare acest verset va fi o binecuvdntare nemaipomenitapentru ei. imi amintesc ci acum mulfi ani in urmd cdnd eram in ServiciulNafional in Cipru, un grupdintre noi ne-am decis sI mergem sE inotdm intr-un bazin interior in Cipru. Atunci nu puteam si inotfoarte bine qi in mod nebunesc m-am indreptat spre adAnc Ai foarte repede am avut probleme. Mi-amdat seama cd eram in pericol gi am strigat dupd ajutor. Acolo era un tAnlr din serviciul nafional, careera un bun inotdtor. A venit spre mine ca o torpil6, m-a ridicat deasupra apei gi m-a aruncat pe {irm.Aceasta este o reflecfie foarte asemlnltoare cu ceea ce Domnul a fdcut pentru noi to1i. El a avut cascop sd ajute gi sd sprijine omenirea.

!'crsetul 17: ,,Prin urmare, a trebuit sfl Se asemene fra{ilor Siti in toate lucrurile, ca sfl poatil fi, in cepriv,^gte leglturile cu Dumnezeu, un mare preot milos gi vrednic de incredere, ca sf, faci ispilgire pentrupilcatele roiudului."

Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetul anterior. Pentru cI Domnul a venit inajutorul umanitblii, inclusiv Israelo a trebuit - ce minunat, acest cuvdnt ,,a trebuit" - tradus ,,opheilo"inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafia sfhnti asupra lui Hristos de a aduce mdntuire". Apoi versetulcontinui sh spun6, ,,sd se asemene frafilor Sli". Din nou, acesta ne duce la promisiunea din Genesa3.15, ctr fromnul trebuia sd se facl ca unul din noi pentru a deveni riscumplritor. Cdnd Domnul adevenit ca gi frafii SAi El devenit pirtag la intristirile, sdricia, ispitele lor gi, in final, la o moarteviolentd gi nemeritatn. Degi Domnul a suferit ?n toate aceste moduri, El a fost f6r6 pdcat. $i apoiautoru' face o afirmafie, care ar putea fi plini de semnificalie pentru cititorii evrei - ,, ca s[ poati fi unmare preot milos qi vrednic de incredere". ,,Milos" inseamnd ,, un sentiment de compltimire caredeternind pe cineva sd aciioeze pentru a te elibera din nenorocire" ; gi vrednic de incredere merge unpas:nai departe. Face referire la cineva care doregte in credinciogia lui site elibereze din nenorocire,Ap,ri scriitorul se referd la Domnul ca fiind mare preot pentru noi. Pentru evrei acest lucru ar fi plin dein'emnitate gi ne duce inapoi in Vechiu Testament la jertfa Ziua lsplgirii aga cum o avem descristr inLcvitic 16. Doud gdnduri sunt legate de pozilia de Mare Preot a Domnului nostru. Mai ihtdi, refacelegiturile cu Dumnezeu gi, in al doilea rAnd, face ispdqire pentru plcatele norodului. Sl IuIm primulpunct, ,,in ce privegte legdturile cu Dumnezeu"; aceasta este cu adevirat o expresie tehnici.Intorcdndu-ne in Levitic l6 versetul 2, Aaron, marele preot, era invifat si nu intre tot timpulin sfAntullocag. Aaron trebuia sd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un modspecific. Aaron apdrea ?n umanitatea lui, ca un rdscump6rdtor al poporului. De aemenea, el trebuia sivin[ imbrlcat in vegminte de in ar[tdnd deslvdrgirea lui in sfin1enie. In acest loc preasfhnt era ChivotulLegdmdntului. Aceastd cutie de aur confinea tablele de piatri unde erau scrise cu degetul luiDumnezeu. Cele Zece Porunci. Capacul era de aur greu gi se face referire la el ca la scaunul milei. Cufa{a spre acest scaun al milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtia era slava Shekina, adevdrataprezen{6 a Durnnezeului Sfdnt. Datoritl pdcatelor poporului gi a incdlcirii LegdmAntului Mozaic,Aaron trebuia sd confrunte sfinfenia insultatd a unui Dumnezeu care trebuia sd intdlneascd judecatanoastr[. Agadar, capacul de aur de pa Chivotul LegdmAntului ar putea sd se refere foarte bine lascaunul de judecatl a Dumnezeului Atotputernic. Prin urmare, marele preot, in ce privegte legdturile cu

32

Dumnezeu, trebrria si satisfacd intr-un fel dragostea qi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect, ,,sifaci ispigire pentru pdcatele norodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii.Cuvintele ,,a face ispdqire" sunt traducerea cuvdntului din greacd ,,hilaskomai". Vom vedea maitArziuin Romani cd acest cuvdnt cste tradus ,,impdcare". Acum sd ne gAndim pulin la procedura din ZiuaIspigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentru noi. Mai int6i, este alegerea lui Dumnezeu Tatdlcu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziuamare a Ispdgirii. Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat. Unul ar fi lapul ispdgitor qiceldlalt fapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru arderea de tot. Domnul Isus in rugdciuneaLui de mare preot in loan 17 versetele 4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgitlucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Md la Tine insuli cu slava pe care oaveam la Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din VechiulTestament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii este scris despre Mine), vin sd fac voia Ta,Dumnezeule!" Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciunea Fiului inaintea Tatilui. Aceasta din nou esteilustratd in Levitic 16. intorcAndu-ne la Aaron, israelil i i aveau s5 vadi cum el lua o cddelinld plind cucdrbuni apringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresia pe care o gdsimin Levitic I 6 versetul 1 3, ,,pentru ca norul de fum de tdm6ie sd acopere capacul ispigirii de pe chivotulmdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajul din Vechiul Testament vorbegte din nou despre Aaron caavAnd mdinile pline de tdmdie pe care o aducea in locul prea sfdnt. Intorcdndu-ne la Marele nostruPreot, Domnul Isus, in Marcu l4 versetele 32la36, ilvedem pe Domnul nostru ?n Ghetsimani giauzimcuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6, fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazd de laMine paharul acesta!

'Iotug, fac6-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul 7

citim, ,, El este Acela care, in zilele viepii Sale pdmdntegti, aducdnd rugdciuni qi cereri cu strigflte mariqi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui,cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd,intrucAt studiem migcdrile lui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdnge sdngele intr-un vas gi intrd cu sdngele animalului injunghiat ?n locul preasfhnt. Apoi imprdgtie singele pe scaunulde judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-ne in Evrei capitolul 9 versetele 23\a26, citimdespre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarece chipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, autrebuit cur6{ite in felul acesta, trebuia ca inseqi lucrurile ceregti sd fie curdfite cu jertfe mai bune decdtacestea. Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd, dupd chipuladeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn, pentru noi, inaintea luiDumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd infiecare an in Locul preaSffint cu un sdnge, care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeascide mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurddati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe ElDumnezeu L-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{a in sAngele Lui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntulimpdcare este interesant; este cuvAntul ,,hilasterion" gi are acceaqi rdddcind ca gi cuv6ntul din textulnostru, ,,a face ispigire (irnpdcare)". Cuvdntul din Romani poate fi tradus Domnul Isus a fost scaunulnostru de indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicA a acestui lucru in pilda pe care o gdsim inLuca l8 versetele 9la 14. Este Pilda vamegului gi a Fariseului; ,,Fariseul sta in picioare, gi a inceput sdse roage in sine astfel: ,,Dumnezeule. [1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni, hrdpdrefi, nedrepli,preacurvari sau chiar ca vamegul acesta." Totugi, despre vamegul picitos citim, ,, nu indrdznea niciochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdtea in piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule, ai mild de mine, pdcdtosul!"Acum lucrul uimitor este ci acest cuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEi cuvint folosit inacestverset,,a face ispagire"" Gdndindu-ne la Romani3.25, ceea ce spunea pdcdtosul era, ,, Doamne,fii scauntrl meu ce lnilS pentru mine, p6citosul". $i observali ce a spus Domnul in versetul 14,,, onrulacesta s-a pogordt acasd soc<ltit neprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat".Existd gi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqirea pentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-apus mAinile pe capul {apului gi a mirturisit asupra lui toate ftridelegile copiilor lui Israel. Apoi lapul afost dus departc in pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele 2 la 8 citimistoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte, fiule! Pdcatele i1i sunt iertate!"Cdrturarii s-au gAndit in ei inqigi cd aceasta era o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitatea iertd.riiSale pentru cd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

t.

33

pentru ,,iertate" este interesant. Este cuv6ntul grec ,,apohiemi"; inseamnd,,a trimite departe" gi astfelavem aici un tablou frumos cu privire la ceea ce Aaron a fbcut cu lapul ispdgitor; picatele omuluiaufost aruncate departe odattr pentru totdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul 19 ,, gi vei arunca infundul mdrii toate pdcatele lor." In leglturi cu acest verset imi amintesc o intAmpare mai degrablamuzantd despre Billy Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit. Era cunoscut ca un cregtinzgomotos pentru cd intotdeauna striga,,Aleluia" pentru bun[tatea lui Dumnezeu fap de el. Povestireaspune ci Billy Bray a fost invitat in casa unui domn influent gi pentru cE avea gi alli oaspefi se intrebacum ar putea sd find in frdu exuberanta lui Billy Bray. A hotlrdt s6-l lase intr-o camerf, retrasi.unde eraun atlas al lumii. De indatd din camerd s-a auzit un ,,Aleluia" puternic. CAnd gazda a cercetat sd vadice l-a fbcut pe Billy sI fie atdt de entuziast a descoperit cd musafirul siu a observat pe atlas un loc inOceanul Pacific unde addncimile nu puteau fi mdsurate. Billy Bray amintindu-qi textul din Mica 7.19 i-a spus gazdei lui ci toate picatele sale au fost aruncate in addncimile mdrii, dupi care a strigat gi maitare ,,Aleluia". Isaia 44 versetul 22 vorbegte despre picatele noastre care au fost gterse; Psalmul 103versetul 12 afirmi c[ atdt cdt este de departe rfisiritul de apus, atdt de mult depirteazdEl ftrddelegilenoastre de la noi. Toate acestea, bineinteles, sunt demonstrate intr-un mod minunat in procedura dinZiua Ispdgir i i .

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA

Versetul l8: ,,$i prin faptul ci El insugi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sd vini in ajutorul celor ceSunt ispiti$.t'

CuvAntul ,,suferit" este ,,pascho"; inseamnS ,,a experimenta suferinfa; a indura" gi timpulfolosit indicl o actiune care a fost incheiatd in trecut dar cu rezultate care existi gi in prezent. Observalici lsus ,,El insugi" este Cel care a fost ispitit in ceea ce a suferit. Cuvdntul inseamni ,,a pune laincercare pentru a vedea care este binele sau r[ul ?n prezent" sau, ?n al doilea rdnd, poate insemna ,,oispitire pentru a face rtru". Probabil ambele in{elesuri au fost avutein vedere. Ispitirile pe care Satan Ile-a adus Domnului in Matei capitolul 4 erau penffu a evita crucea. In Matei 16.21 gi 22 cdnd Domnulle-a descoperit ucenicilor cd El avea sI sufere gi sd moari, Petru a fost cel care I--a sfttuit pe Domnulsd evite crucea. Domnul nostru, adresdndu-se in mod evident vrdjmagului Siu care se folosea de Petru,a spus, ,,inapoia mea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, inruglciunea Domnului nostru din Ghetsimani, El a spus, ,,nu voia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi cruceaa dovedit infrdngerea lui Satan. Aga cum este scris in Coloseni 2.15, ,, A desbrdcat domniile gistipdnirile, gi le-a ftcut de ocard inaintea lumii, dupd ce a iegit biruitor asupra lor prin cruce." Acumdupd ce Donul a ftcut toate acestea, autorul spune, ,,poate si vin[ in ajutorul celor ispitili". Cuvdntul,,ajutor" este un cuvdnt frumos; inseamni ,,a alerga Ia strigdtul celor care sunt in pericol gi a le oferiajutor". Se spunea odat6 o povestire despre i.rn tdndr care a escaladat o falezd pe malul mlrii, a ajuns inniqte dificultiti $i nu putea sd se migte intr-o parte sau alta. A fost chemat grlnicerul gi ajutoare darpozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungerea la el in siguranfl. Brusc biiatul a devenitdisperat qi a inceput si strige de durere. in acel moment mama sa a alergat ?n ajutorul sdu gi c[firdndu-se pe rocl a ajuns la fiul ei gi l-a salvat. Dragostea a g6sit o modalitate; gi exact acesta este tabloul pecare il avem in legdturd ci Domnul nostrum gi despre modul in care El vine in ajutorul nostru.cdndsuntem ispitili. Resursa credinciosului se gdsegte in 2 Corinteni 2.14, ,,MullEmiri fie aduse luiDumnezeu, care ne poarti totdeauna cu carul Lui de biruinfd in Hristos"; observafi ci aceste mullumirinu sunt pentru noi; numai f)umnezeu este Cel care ne vine in ajutor. Orioum, doar doui lucruri suntnecesare. In primul rdnd, trebuie si fim conqtienfi de inten{iile lui Satan. Pavelin 2 Corinteni 2 versetul11 ne avertizeazl,,, ca si nu lSs6m pe Satana sd aibS un cAqtig de la noi; cdci nu Suntem ?n negtiin{idespre planurile lui." Trebuie sd fim conqtienti, prin urmare, de strategia lui Satan gi, in al doilea rdnd,trebuie s6 fim congtienfi de promisiunea lui Dumnezeu pe care o descoperim in Efeseni 6 versetele l2gi 13, ,, Cdci noi n-avem de luptat impotriva cdrnii gi sAngelui, ci impotriva cdpeteniilor, impotrivadomniilor, impotriva stdpdnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdutdlii care Sunt inlocurile cereqti. De aceea, lua{i toatd armdtura lui Dumnezeu, ca sd vd pute{i impotrivi in ziua cea rea,

34

$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura luiDumnezeu qitrebuie s6 o ludm asupra noastrd prin credin{i".

35

-

CAPITOLUL 6

ixorvrnul cArRn EVREI - 6:l-3

Versetul l:,,De aceea, si lf,s5m adevfrrurile incep6toare ale lui Hristos, gi s6 mergem spre celedesivAryite, fdri si mai punem din nou temelia pocdinfei de faptele moarte, gi a credin{ei in Dumnezeu."

Cuvdntul ,,de aceea" din capitolul 6 ne duce inapoi la ceea ce scriitorul a afirmat in capitolul5versetele I I la 14. Evreii trebuiau si renunle la dieta lor cu lapte 5i si ia hranf, tare. Al doilea cuvdntdin acest verset ,,si l6sim" este la un timp aorist; este o ac{iune care cauzeaz6 odati pentru totdeaunao separare. Imaginea este a unui alergltor in pozilia de start. Pavel in 2 Timotei 2 versetul 5 afirmE, ,,$icine luptd la jocuri, nu este incununat, dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ceinseamni pozifia de start - doctrina lui Hristos. A-qeEti evrei trebuiau si recunoasci mai intdi cI Isuseste Mesia cel promis Israelului. Apoi este sfatul ,,sd mergem". in mod interesant, cuvdntul este ladiateza pasiv6. Aceasta inseamn[ c{ subiectul, evreii, sunt influenfa}i de un agent exterior gi ar putea fitradus,,sl ne ldsim dugi mai departe". Acum sd ne gAndim din nou la Romani 9 versetele 3l la 33 gisI ne amintim problema Israelului. Ei credeau ci pot atinge finta lui Dumnezeu prin metoda legii giastfel au refuzat oferta harului,lui Dumnezeu. Acum Dumnezeu spune tebuie si privili la Mine pentruindeplinirea voii Mele. $i care este pozi{ia finalf? Este desivdrgirea care inseamnd dezvoltare deplini,maturitatea Dumnezeirii. Amintifi-vi cd aceqti evrei erau inchiqi ?ntr-un sistem de fapte. Ei trebuiau sirecunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant, ci sub har. Dr Kenneth Weistciteazd nigte versuri, ,,Legea cere fb aceasta gi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele.Evangheliaimi aduce un cuvdnt maibun, md face si Zbor gi imidn aripi." $i apoi scri i torul explicicetrebuie sd lase in urmd. Ei nu trebuiau s[ puni din nou temelia pociinfei. Cuvdntul ,,pocdin16"inseamni ,,schimbare a min{ei". Fraza ,de faptele moarte" vorbegte de faptele Legii care in cele dinurmd nu vor aduce decAt condarnnare. Aceasta inseamnd cd faptele legii sunt contaminate de moarte,Aminti{i-v6 cd ?n fiecare an evreii trebuiau sI vini la templu in Ziua Ispdgirii gi sd se pociiasci datoritdneascultirii de Lege din nou qi din nou. Autorul subliniazi axest lucru mai in detaliu. in capitolul 9versetul 14, el afirm5, ,, Cn cAt mai mult sdngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vegnic, S-a adus peSine insugi jertfE fErd patd lui Dumnezeu, vd va cur6[i cugetul vostru de faptele moafte, ca sd slujifiDumnezeului cel viu!" Apoi autorul spune ci nu trebuie sI ne mai punem temelia poc6in{ei decdt pecredin{a in Dumnezeu. Vorbegte aici espre credin{a mdntuirii a$a cum a fost experimentat6 de Avraam.Acesta este, bineinfeles, un act desivdrqit pentru inceput gi se ocupd de mdntuirea vegnicd.

APOr EVRETT SUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCA RTTUALUL

Versetul 2: ,,invdfitura despre botezuri, despre punerea mAnilor, despre invierea morfilor gi desprejudecata vegnic6."

Se vorbegte despre doui lucruri - mai intdi, doctrina botezului. Pentru evrei aceasta se referi laceremonialul de spilare. De exemplu, ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alteceremoniale de spdlare. Totuqi acestea erau ceremoniale exterioare; ceea ce Dumnezeu cerea era olucrare vegnicl a inimii. Apoi, in al doilea rAnd, ,,punerea mdinilor". Acesta acea loc cAnd israelitul igimirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdndanimalul ca pe un inlocuitor. Totuqi, acegti evrei trebuiau sd recunoascl faptul ci acest simbol trebuiaabandonat pentru realitate. Aminti{i-vi ci ei trebuiau sd meargi spre desdv6rgire; aceasta insemnamaturitatea deplini a Dumnezeirii.

62

PARASIND JI]DECATA VE$NIcA

Ar trebui str ne amintim cd sub lege judecata era sigur6. Autorul spune, ,,invierea din morfi gijudecata vegnic6". CuvAntul lui Dumnezeu arald ci vor fi doud invieri. Prima inviere este a celorneprihdnifi pentru viala vegnic6, Apocalipsa 20 versetul 6. T'otugi, existi cl inviere pentru condamnare,Apocalipsa 20 versetele ll la 15. Aceasta este judecata la Marele Tron Alb c6nd toli cei pierdu{i vorsta inaintea unui Dumnezeu sfhnt Ei Cuvdntul lui Dumnezeu spune, ,,vor fi judecati dupf, faptele lor".Tofi acegti oameni in acea zi infricogItoare cdnd vor sta inaintea Marelui Tron Alb vor fi trimigi intr-oveqnicie pierdutl gi va fi o judecati vegnicd. Acum acegti evrei sunt avertizali c[ aceasti frici dejudecata vegnicd trebuie si fie lisatd in urmd pentru ci in condifiile Legdmdntului cel Nou existdpromisiunea m6ntuirii veqnice. Apoi in versetul 3 -

Versetul 3: ,r$i vom face lucrul acesta, daci va voi Dumnezeu."

Acum ceea ce scriitorul vrea sd spund aici este c[ acegti evrei vor merge spre maturitatepdrdsind condamnarea veqnicl qi acest lucru va fi prin voia lui Dumnezeu; adici prin harul luiDumnezeu. Cuvflntul ,,va voi" este interesant. Dr Kenneth Weist subliniazd ci in gramatica greacdeste la conjunctiv present, diateza activd. Aceastd expresie tehr\ici inseamni ci Dumnezeu este Celcare preia acliunea qi implinegte sarcina; prin urmare El este Cel care ii va aduce pe acegtievrei ladeslvdrgire. Din nou, gramaticS aratb cI aceasti deslvdrqire depinde in mod complet de credinciogialui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DINURMA - 6:4-8

inainte de a ne intoarce la acest pasaj care a cauzar atdt de multe probleme poporului luiDumnezeu, ar trebui si observdm trei lucruri importante. Mai 6ntdi, pasajul nu se adreseazd indivizilor.Observali ce spune in versetul 4,,,cdcieste cu neputinfd ca cei";astfelreferirea este fbcut6 la un grupsau o comunitate. in al doilea rdnd, in versetul 6 ni se spune, ,,gi care totugi au cdzttt" . Oricine ar fiacest grup vom descoperi cd ei deja s-au indepdrtat qi, de fapt, au cizut. Prin urmare, acesta este uneveniment care deja a avut loc in istoria trecuti a Israelului. In al treilea rdnd, despre acegti oameni sespune in mod specific ci erau evrei. Acest lucru este subliniat in versetul 9 unde ni se spune, ,, preoiubipilor, totugi de la voi agteptdm lucruri mai bune". Acum pentru a infelege acest pasaj trebuie sdurmdrim succesiunea de evenimente Ei modul in care Dumnezeu S-a ocupat de Israel. in primul r6nd,sunt LegSmintele pe care Dumnezeule-a frcutcu Israelul. Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israel auinceput ci Legbmdntul Avraamic care a fost adeverit lui Isaac gi lacov. Evrei I versetul 1 reamineqteevreilor despre aceasta, ,, Dupd ce a vorbit in vechime pdrinlilor noqtri prin prooroci, in multe rdndurigi in multe chipuri, Dumnezeu, la sf6rgitul acestor zile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeu apromis ci sdmdn{a femeii va veni, a$a cum a promis in Genesa 3.15. ca sd zdrobeasc6 Satanocratia; sdaducd mdntuire vegnicd gi o impdrS{ie veqnici. Apoi, in al doilea rdnd, este Cuvdntul Domnului pentruIsrael. In capitolul I versetul 2 se spune, ,, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus mogtenitor al tuturorlucrurilor, pi prin care a fbcut qi veacurile". Acum sd ne amintim care era mesajul Domnului pentruIsrael; era s6 se pocdiasc pentru cd impird{ia cerurilor era aproape. Acest mesaj a fost proclamat maiintdi de loan Botezitorul; a fost mesajul direct al Domnului nostru; a fost de asemenea mesajul celordoisprezece ucenici; 5i chiar ?nainte de ristignirea Domnului a fost mesajul celor gaptezeci c6tre Israel,Luca 10 versbtele I la 12. Dar care a fost rezultatul acestei d[ruiri a impird{iei lui Israel? in primulrdnd, citim in Matei 27 versetele 2l la 22 cd era o cerere de eliberare a lui Baraba qi de rtrstignire acelui ce era lvlesia Israelului; qi observafi cd aceasta cerere a fost ldcut5 de reprezentanfii religiogi qipoitici oficiali ai nafiunii. In Ioan l9 versetul l5 citim cf, Pilat a intrebat pe aceeagi conducdtori dacE,pebaza deciziei lor, s6-[. rdstigneascS pe impiratul lor. Rispunsul a fost,,unam biguous" - ,.Noi nu altimpdrat dec6t pe Cezarul". Astfel, alegerea poporului a fScut legdtura direct cu darul impdrdtiei. Acumsd ne gdndim din nou la planul sffint de rdscump5rare a lui Dumnezeu despre care citim in Levitic 23.

63

Ne vom aminti ci acesta este demonstrate in cele gapte sdrbStori ale Israelului. Dupice Israel qi-arespins implratul, a fost sirbdtorit Pagtele. Potrivit calendarului evreiesc acesta era pe paisprezeceNissan qi mielul de Pagte era jertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqte ci acesta era momentulexact in care Domnul a fost ristignit. In ziua urmltoare care era Sabatul evreiesco incepea sdrbitoareaazimilor care linea gapte zile. Drojdia, binein{eles, vorbegte de picat gi Domnul a fost Omul desdvdrqit;o vialA ftrd pdcat a devenit, datoritd crucii, Pdinea Vieiii. Este interesant cb la Golgota picatele noastreau fost puse asupra Lui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnirea Lui simbolizati in pdinenedospitd, ne este atribuiti noud. Dupi Sabatul evreiesc, prima zi a sdptdmdnii din calendarulevreiesc, era sirbitoarea roadelor. Aceasta simboliza invierea gi este minunat s[ observlm ci Domnulnostrum a implinit exact in acea zi gi exact in acel moment aspectul profetic al acestei sdrbitori. Dupisdrbdtoarea roadelor israelilii trebuiau sd numere cincizeci de zile qiin a cincizecea zi era sdrbltoareaCincizecimii. ln Faptele Apostolilor 2 versetele I la 2 ne este ardtat,,, in ziua Cincizecimii, erau tofiimpreunS in acelagi loc". Ar trebui sd ne amintim ci nafiunea evriasc[ terminase de nurndrat cincizecide zile gi in cea de-a cincizecia zi ucenicii agteptau cu nerdbdare ca sd aibi un eveniment; gi s-apetrecut. Versetul 2 spune, ,, Deodatd a venit din cer un sunet ca vijiitul unui vdnt puternic, gi a umpfuttoat6 casa unde gedeau ei". Acest eveniment a fost inaugurarea Legdmdntului cel Nou qi venireaDuhului Sfhnt. Duplacest eveniment impirdfia a fost oferiti din nou Israelului prin gira apostoluluiPetru. In Faptele Apostolilor 3 versetul l9 mesajul apostolului Petru a fost de fapt acelagi cu cel pecare l-a proclamat Ioan Botezdtorul, ucenicii gi Domnul nostru. Amintili-vd ci acesta era un mesajadresat doar Israelului, ,,Pocdifi-vd, deci, gi intoarce{i-vi la Dumnezeu". Apoi, in versetele 20 gi 2lPetru continud sd explice, ,,$i s6 trirneatd" (adicd Dumnezeu Tatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit maidinainte pentru voi: pe Isus Hristos" (Mesia) ,,pe care cerul trebuie s6-L primeasc6, p6nd la vremurileaSezdrii din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturorsfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare este trades din cuvintelegrecegti ,,palin genesia"; Gnesa din nou. Apoi in versetele 25 Si26 Petru a adus aminte Israelului ci eierau copiii proorocilor qi ai legdmintelor pe care Dumnezeu le-a ftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebitLegdmAntulAvraamic. Din nefericire, incd o datd Israelulca nafiune, arefszat darul.In Fapte capitolul7 $tefan a fost adus inaintea Sinedriului gi interesant cA acest om evlavios a redat intr-o formi precisiistoria nafiunii rdzvrdtite.,Aceasta a culminat cu moartea lui $tefan gi Luca in Fapte 19 la 2l amintegtecI CupI moartea lui $tefan mulli iudei au inceput si vind la Hristos. Spre sfdrgitul Faptelor ApostolilorLuca,relateazd cum Israelul a fost pus deoparte qi Evanghelia a inceput sd meargi in primul r6nd laNeamuri. inainte de a pdrdsi Faptele Apostolilor, sI ne amintim ?ncd o datd sdrbltorile Israelului. DupiCinoizecime erau cele trei sdrbltori profetice care aceau loc toamna aproximativ in luna octombrie. Eras[rbdtoarea trdmbilelor, reprezentdnd readunarea Israelului; Ziua Ispiqirii, reprezentdnd pociin{aIsraelului; sirbltoarea corturilor, reprezentdnd binecuvAnt[rile impdrdtiei. Aceste sdrbitori nu au avutloc niciodatd p6n[ in prczent din punct de vedere profetic gi agteaptd o zi carc va veni dupi perioada de;apte ani a Necazului cel Mare.

POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTEDESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TRE EVR.ET

Atunci cdnd aceqti evrei vor citi Epistola planul cu privire la Biserici va fi desivdrgit dupiripire. Pavel vorbegte despre aceasta in Romani I I versetele 25 la 29,,, Fra{ilor, ca sd nu vd socoti}isinguri inpelepti, nu vreau sd nu gtifi taina aceasta: o parte din Israel a cdzut intr-o impietrire, care valine pdnS va intra numSrul deplin al Neamurilor. $i atunci tot Israelul va fi mdntuit, dupd cum estescris: ,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrta toate nelegiurile de la lacov". Ceea ce Pavel nedescoperi aici este cd dupd rdpire Durnnezeu va incepe sd se ocupe din nou de poporul sdu dinvechime qi, in acea perioadl, cele trei sirbltori profetice finale din Levitic 23 vor fi implinite. Prinurrnare, in ceea ce priveqte Epistola cStre Evrei, perioada Bisericii este nuld. inainte de a ne uita laurmdtorul pasaj din Evrei, trebuie sI ne gAndim la un eveniment care a avut loc Ai l-a implicat peIeremia, proorocul, despre care citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicaseIsraelului timp de patruzeci de ani avertizdndu-l cI dacd nu se vor pocdi vor merge in robie timp degaptezeci de ani timp in care Dumnezeu a poruncit ca pustiirile sd vin6 asupra lerusalimului. Aceasta

1,

il

l[

u

64

I

insemna c6 templu gi cetatea aveau sd fle distruse. Cu aceast6 imagine rece inaintea ochilor, Ieremia aprimit poruncd de la Domnul sd meargi in casa olarului. Citim in versetele I la 4 din capitolul l8 cd intimp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmat in miinile oiarului. Pentru cf, leremia .privea a observat cd olarul a luat aceeagi bucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. ApoiDumnezeu i-a dat o descoperire slujitorului Sdu Ieremia. In versetele 5 gi 6 spune,,,Aceasta este casalui Israel". El a atras atenfia slujitorului Siu descurajat c6, degi Israelul ca na{iune avea si fie stricat,lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliunea Israel avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bunDomnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I seocupd in mod exclusiv de respingerea Israelului fatd de Dumnezeu $i de asemenea de acceptarea qibinecuvdntarea lor finald. in versetul 2l,Pavel, vorbind despre intdmplarea cu leremia, spune,,, Nueste olarul stdpAn pe lutul lui, ca din aceeagi frdmdntSturd de lut sd faci un vas pentru o intrebuinlarede cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfare de ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegteaceeagi bucati de lut gi aceasta, bineinleles, face referire la nafiunea Israel. Pavel continud sd spund inversetul 22, ,, $i ce putem spune, dacd Dumnezeu, fiindcd voia sd-gi arate mAnia gi s6-gi descopereputerea, a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisitrespingerea gi distrugerea Israelului in zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alegecuvintele in acest verset. CuvAntul ,,frcute" este ,.katartizo" gi construcfia din greaci arat6 cd acegtioameni s-au fhcut ei ingigi pentru distrugere gi. intr-adevdr, aceasta este ceea cc mdrturisea Ieremia. Ela pledat pentru Israel timp de patruzeci de ani dar ei au respins darul harului lui Dumnezeu gi audevenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii meiun olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitatea de a face un vas de lut pe roata olarului.Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceea olarul i-a luat mdna luiMark in m6na lui pentru a-i conduce degetele. Totu;i, Mark insista si mdnuiascd el insupi lutul qi,bineinfeles, vasul de lut era un dezastru. Dupd o perioadd olarul l-a convins pe Mark sd-i lase camdinile lui sd fie modelate de mdinile olarului gi in cele din urmi sd modeleze lutul. Rezultatul a fostun vas de care Mark era pe bund dreptate mdndru. Imi amintesc cd atunci md gdndeam la acest versetcare spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins peDumnezeul gi Impdratul lor, acest lucru a cauzat distrugerea oragului in zilele lui Ieremia. Totugi, Pavelcontinud sd spund in versetele 23 5i24,,, $i sd-gi arate bog6lia slavei Lui fa{E de nigte vase ale indurdriipe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (despre noi vorbesc)? Astfel, El ne-a chemat nu numaidintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire. poporul Israel s-a dovedit a fi de c6teva ori vasul deminie a lui Dumnezeu. De exemplu, in722i.Hr.,zece din seminlii le din nord au fost luatein robie deAsirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in586, doud din seminlii le din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ceIsrael L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iunea imprdgtiatd gi Israel pus deoparte. Pavelmenfioneazd aceasta in 1 Tesaloniceni 2 versetele l5 gi 16,,, Iudeii acegtia au omordt pe Domnul Isusgi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, gi Sunt vrdjmagi tuturor oamenilor, cdci neopresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeauna pun vdrf pdcatelor lor. Dar,, laurm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingerea Lui de cdtreIsraelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iunea care avea sd devind un vas almdniei. In Matci23 versetele 37 la39 Domnula spus, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omoripe proorocigi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdng pe copiii tdi cum iqi strdnge gSinapuii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd, vi se lasd casa pustie; c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(imai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{iaDomnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperire cu totul noud. intr-adevdr, inZaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnula declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fapIerusalimului. spre rdsdrit; muntele Mdslinilor se va despica la mijloc, spre r6s6rit gi spre apus, gi se vaface o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte, iar jumitate spremiazdzt". Apoi in Z,aharia 12 versetul 10, Domnul vorbegte despre poc[infa Israelului gi spune, ,,Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi derugdciune, gi iqi vor intoarce privirile spre Mine pe care L-au strdpuns. il vor pldnge cum pidnge cinevape singurul lui fiu, Ei-L vor pldnge amarnic, cum plAnge cineva pe un int6i-ndscr.lt". Este uimitor si-lprivim pe soldatul roman cum ii strdpungea indiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndnd pe cruce

65

indeplinea aceastd profelie uluitoare, gi la fel Dumnezeu a profe{it cd LegSmintele pe care le-a fEcut cuIsraelul vor fi indeplinite gi aceasta datoritd credincioqiei Lui. In Matei 24 versetul 24, Domnul adeclarat, ,, Adevdrat vd spun c6, nu va trece neamul acesta pdni se vor ?ntAmpla toate aceste lucruri".Cuvdntul ,,neam" este ,,genea" qi insemna ,,neam, fire, familie, origine, specie", astfel c5 puteminfelege c6, in ciuda faptului cd Israel in primul secol d.Hr. a devenit un vas al mdniei, nafiunea va fipdstratd gi cI intr-o zi Israel va fi un vas de indurare. Aceata va avea loc c0nd in cele din urmi poporulse va pocdi gi va accepta pe Mesia cel adevirat. Cu aceste considerente in minte si ne intoarcem laacest pasaj din Evrei.

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT

Versetele 4-6:,,Cici cei ce au fost luminafi odattr, qi au gustat darul ceresc, gi s-au fiicut plrtagi DuhuluiSfhnt, $i au gustat CuvAntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veacului viitor - $i care totugi au cilzut,este cu neputinfit si fie inoifi iarilqi, gi aduqi la poclin(5, fiindci ei rilstignesc din nou pentru ei, pe Fiul luiDumnezeu, gi-L dau sl fie batjocorit."

in primul rdnd in versetul patru, scriitorul folosegte o frazl care impune interdiclii, ,,este cuneputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentate de natiunea de evrei gi careexperimentdnd aceste fapte, ,,daci au c[zut, este cu neputinfi si fie inoili iardgi gi adugi la pociinfA".inainte de a privi la aceste cinci fapte, fraza ,oc6ci este cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibilvreodati". Intorcindu-ne la primul fapt, autorul spune, ,,cei car€ au fost lumina{i odat6". Ar putea fitradusi mai bine ,,odat5 pentru tofi cei luminali". Acum ar trebui sd ne uitim mai atent la gramaticafolositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamnd cI evenimentul a avut loc odati pentrutotdeauna gi este de asemeneala diateza pasivi, ceea ce inseamni ci subiectul, adic6 Israelul, a primitfaptul. Prin urmare ceea ce scriitorul vrea si spuni este cI atunci cdnd in istoria Israelului a venitiluminarea asupra poporului, Israelul a fost cel care a primit iluminarea intr-un sens pasiv. Esteadeverit in multe pasaje din Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului. Si lu[m, de exemplu,Matei 4 versetele l6 gi 17, ,.Norodul acesta, care zdcea in intuneric, avdzut o mare lumind; gi peste ceice zdceau in finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina." De atunci incolo, Isus a inceput sdpropovdduiascd, gi sd zicd: ,,Poctrifi-v6, c6ci impdritia cerurilor este aproape." Observati cd Matei aratlcd lumina primitd a avut o legdturd directi cu proclamarea mesajului impdrifiei. Din nou, in Luca 2versetul 32, se afirmd, ,, lumina care si lumineze neamurile, qi slava poporului Tdu Israel." Ajungdndla Evanghelia dupd Ioan, sunt multe referin{e; de exemplu, Ioan I versetele 4 la 9 gi capitolul 3versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific, Ioan 8 versetul 12, ,, Isus le-a vorbit din nou gi a zis:,,Eu Sunt Lumina lumii; cine Md urmeazd pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vielii."Din nou, Ioan 9 versetul 5, ,, Cat Sunt in lume, Sunt Lumina lumii". Din acestea gi din multe altepasaje din Scripturi poate fi dovedit c5 lsus este Lumina lumii gi laun moment dat in istorie El a venitca lumin6 a Isrelului. Al doilea lucru pe care autorul il spune despre nafiune este ci ei au gustat dindarul ceresc. Din nou, acesta este la un timp aorist care inseamnd ctr a fost un eveniment care a avut locodatd pentru totdeauna in istoria poporului Israel. ,,Gustat"este cuvdntul ,,geuomai"; inseamn5 ,,agusta dar a gusta experimental". Gustarea darului ceresc erao experienll actuali a naliunii care il aveape Mesia in mijlocul ei. Existb multe texte din Scripturd care se referl la acesta dar, in Ioan 3 versetul13, se afirmi, ,, Nimeni nu s-a suit in cer, in afard de Cel ce S-a pogorAt din cer, adici Fiul omului,care este in cer" gi, din nou, in versetul 3l, ,, Cel ce vine din cer, este mai presus de tofi; cel ce este depe pim6nt, este pimAntesc, 9i vorbegte ca de pe pimdnt. Cel ce vine din cer, este mai presus de to{i".Din nou in Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,, Pdrintii nogtri au mdncat man6 in pustie, dupS cumeste scris: ,,Le-a dat sd mdndnce p6ine din cer." Isus le-a zis: ,,Adevdrat, adevdrat, vd spun, cd Moise nuv-a dat pdinea din cer, ci Tat6l Meu vd di adevirata pdine din cer; cdci Pdnea lui Dumnezeu este aceeacare se pogoard din cer, gi dd lumii via!a". Incele din urmi in Ioan 16 versetul 28, Domnul spune, ,,Am iegit de la Tatil, gi am venit in lume; acum las lumea, gi Md duc la Tat6l." Din acestea gi din multealte texte din Scripturi se poate dovedi cd poporul ceresc a experimentat darul ceresc, gi anume IsusMesia. In al treilea r6nd, versetul afirmd, ,,gi s-au fdcut plrtagi Duhului S{?nt". ,,P[rtagi" este formatdin doub cuvinte ,,echo" ,,a avea sau a fine" gi ,,meta" ,,cu; aga cd inseamnE ,,a line cu". Astfel,naliunea Israel are o relatie cu Duhul Sffint pentru a {ine ceva aga ci ce a {inut nafiunea Israel impreuni

66

II

II '

TI

III

hthlF ' iS

; :,iln'*i ' {[.' '{f i *

t"'lt : . it . i

l;

r't iL

IIr}

cu Duhul Sf6nt? Inainte de a studia aceasta, trebuie sd privim din nou la gramaticd. ,,P6ftagi" este unverb la paticipiu pasiv aorist; aceasta inseamni cd acliunea aceasta a avut loc odatd pentru totdeauna;adicd in viafa poporului Israel. in Fapte 2 versetele I qi 2, Luca relateazd cenirea Duhului Sfdnt lalsrael. Amintifi-v5 cE aceasta era a patra sirbdtoare in calendarul de riscumplrare, slrbdtoareaCincizecimii. Ea era inaugurarea Legdmdntului tel Nou promis poporului Israel, in condiliile in car€prin moartea lui Hristos nu era adusi doar riscumpSrarea, ci gi venirea lui Mesia, a implrd{iei Lui gizdrobirea Satanocra{iei. Ea clarificd mesajul lui Petru de adresare citre evreiin Fapte 2 versetele l2 la26 gi mesajul era, ,,Bdrbali ludei gi voi toli cei care locuili in Ierusalim" qi din nou ?n capitolul 3versetul 12 la 26, Petru ofer[ o explica{ie cu privire la ceea ce a avut loc. Din nou, el Ei-a inceputmesajul spundnd, ,, B6rba{i ludei". Acum, si ne intoarcem qi sd incercdm sd descoperim ce vrea sdspuni prin poporul are p[rtdgie cu Duhul Sfbnt. inseamni ci in ceea ce prive$te poporul Israel nu erapreg6tit pentru venirea Duhului Sffint. Durnnezeu a adus mijloace pentru ca Israel s5 se pocdiascl qi sdaccepte mdntuirca Lui. inci'o dati referindu-ne la mesajul lui Petru citre popor, in capitolul 3 versetul19, el a chemat natiunea la pocdinfi, dupi care Dumnezeu Tatil avea sa trimiti pe Isus pentru a$ezareatuturor lucrurilor, despre care Petru atrage aten{ia cd a fost profe{itd ?n Scripturile Vechiului Testament.La sfbrEitul mesajului sdu, in versetele 25 5i26, el reaminteqte acestor evrei cd erau fiii proorocilor qi aiLegdmdntului pe care Dumnezeu l-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebit cu Avraam, ci prin acelLegimdnt avea s[ fie adus6 binecuvdntare universald. Al patrulea lucru despre care ni se spune cd l-aprimit poporul este men{ionat in vgrsetul 5, ,,$i au gustat din Cuvdntul cel bun al lui Dumnezeu"; dinnou, cuvdntul ,,gustat este la uln timp aorist; a fost un evveniment care a avut loc odat[ pentrutotdeauna in istoria poporului. Este posibil sI existe doui intelesuri pentru .,Cuvdntul cel bun al luiDumnezeu". Primul, este Domnul Isus care este CuvAntul; Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceputera Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu, gi Cuvdntul era Dumnezeu. El era la inceput cuDumnezeu" qi de asemenea in versetul 14 din acelagi capitol, Ioan afirmi, ,, $i CuvAntul S-a ftcuttrup, qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slava Lui, o slavi intocmai caslava singurului ndscut din Tat6l". Dar face referire gi la cuvintele actuale ale Domnului pentru Israel.Ioan vorbegte de multe ori despre aceasta, dar sd observf,m cAteva versete - Ioan 3 versetul 34, ,, CdciAcela pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru ci Dumnezeu nu-I d5Duhul cu mdsur6"; loan 5.47,,, Dar daci nu credefi cele scrise de el," (referindu-se la Moise),,cuinvefi crede cuvintele Mele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul este acela care d6 viapf6, carnea nu folosegte lanimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, Sunt duh gi via15"; gi, din nou, in versetul 68 din acelaqicapitol, ,, ,,Doamne" I-a rispuns Simon Petru,,la cine sd ne ducem? Tu ai cuvintele viefii vegnice".Dupd cum am mentionat, existd multe alte versete care vorbesc despre aceasta, dar un versetremarcabil se gisegte in rugdciunea de Mare Preot a Domnuluiin Ioan 17. In versetul 8 Domnulnostruafirmd, ,, Cdci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, gi au cunoscut cu adev6ratc5 de la Tine am iegit, qi au crezut cd Tu M-ai trimis". Domnul, binein{eles, cd se referp aici la uceniciiSIi care au primit cuvintele Sale. Al cincilea fapt experimentat de naliunea Israel este din nou inversetul 5,,,$i puterile veacului viitor". Cuvdntul ,,puteri" este tradus din cuvdntul din greacd,,dynameis". El vorbeqte de minuni aqa cum ne sunt redate in Evanghelie. CuvAntul este tradus inEvanghelii in mai multe feluri - ,,lucrdri minunate, lucriri puternice, minuni, puteri" dar toate aceste'cuvinte descriptive se referd la puterile veacului viitor. Cuv6nrul ,,veac" este traducerea cuvdntului,,aion" qi s-ar traduce mai bine,,veacul care va veni". Dr Kenneth Weist in Studiile sale despreCuvdnt il descrie ,,ca o perioadi de timp cararacterizatd de un anumit mod de viafi sau economie deguverndmdnt". Cdnd Domnul qi ucenicii au proclamat Evanghelia imp5rS{iei qi au chemat Israelul lapocdintl, mesajul Domnului a fost adeverit de aceste minuni. in perioada impdrSliei cind Hristos se vaintoarce pe planeta PdmAnt pentru a domni in Icrusalim, vor avea loc multe schimbSri remarcabile.Schimbdrile vor avea loc in legdturS cu vremea, lumea animal6, boli fizice 9i deformitdfi, care vor fieradicate; moartea nu va mai fi; u va mai fi foame. De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. Deexemplu, in leglturd cu schimbarea vremii, Isaia 30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaiepeste sdm6n{i gi chiar pe orice munte inalt gi orice deal inalt vor izvori rduri, curgeri de api. Luminalunii gi a soarelui vor avea o intensitate mai mare. Pentru a dovedi c5 Domnul putea sd aducd acesteschimbdri, Luca 8 versetele 22 la 25 relaleazd cum Domnul a linigtit furtuna. in ceea ce privegteanimalele lumii, din nou, Isaia in pasajul frumos din capitolul I I versetele 6 la 8 relateazd curm lupulva locui impreuni cu mielul qi pardosul se va culca impreund cu iedul, vifelul, puiul de leu gi vitele

---

67

ingrdgate vor fi impreuni gi le va mAna un copilaq. CAnd ne intoarcem in Noul Testament, in Matei 2lversetul Z il gasim pe Dbmnul intrdnd in Ierusalim ?n ziua Rusaliilor. Pentru indeplinirea profeliei dinZaharia, capitolul9 versetul9, Els-a urcat cdlare pe un mdgSru$ aare nu mai fusese inc6lecat niciodatddar relatareaaratd cd animalul era cu totul supus Domnului, din nou, aducdnd la indeplinire profe{ialdcuti in Isaia I l. intorcdndu-ne la profe{iile din Vechiul Testament cu privire la veacul viitor, Isaiadeclard in capitolul 35 versetele 5 qi 6, ,, Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechilesurzilor; atunci gchiopul va sdri ca un cerb, gi limba mutului va cdnta de bucurie; cdci in pustie vor {iqniape, qi in pustietate piraie". Din nou, in Isaia 33 versetul 24, proorocul prezice c5 nimeni din cei carevor locui in Sion nu va mai zice ci este bolnav gi pdcatele celor care vor locui acolo vor fi iertate.intorcdndu-ne in Luca 5 versetul 17, avem o intAmplare despre Domnul cdnd a vindecat un sldb6nog.Mai intAi, Domnul i-a iertat plcatele qi, pentru a dovedi cd poate sd facf, aceasta, l-a vindecat pe om. InMatei 15 versetele 29 la3l, citim despre Domnul care a vindecat o mullime de boli gi versetul 3lafirmi cd oamenii erau uimili cdnd vedeau pe muti vorbind, pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopiumbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-gi vederea gi liuddndu-L pe Dumnezeul lui Israel. Din nou, Isaiaprofefeqte ci in veacul viitor moartea va fi un fenomen neobignuit gi in Isaia 65 versetul 22 prooroculprezice cd nu se vor mai zidi case ca altul sd locuiascl in ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndncerodul cici zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, gi aleqii Mei se vor bucura de lucrul mdinilorlor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul 43 citim despre invierea lui Laz\r, aritdnd ci Domnul era Mesiapromis gi putea sd aducd viafi gi nemurire. Din nou Isaia profelegte in capitolul 40 versetele l0 gi I I cdfoamea va fi eliminati. Proorocul afirmI, ,,Iat6, Domnul Dumnezeu vine cu putere, qi poruncegte cubrafulLui. Iatd cE,plata este cu El, qirfisplitirile vin inaintea Lui, El lgi va pagte turma ca un Pistor, valua mieii in brafe, ii va duce la sinul Lui, qi va cllduzi bl6nd oile care aldpteazd." in Luca 9 versetele l6gi 17 avem o intdmplare unde Domnul ia cinci pdini qi doi pegti gi hrinegte mullimea. Din nou VechiulTestament profelegte cd vor fi schimbdri eclesiastice. in Psalmul 48 versetele I gi 2, citim, ,, Mare esteDomnul gi lSudat de to[i, in cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel Sfdnt. Frumoasd inallime,bucuria intregului pdmdnt, este muntele Sionului; in partea de miaz6noapte este cetatea MareluiImpdrat". Din nou, in Isaia 56 versetul 7, prooroul declard, ,, Ii voi aduce la muntele Meu cel Sfdnt,gi-i voi umplea de veselie in Casa Mea de rugdciune. Arderile lor de tot qi jertfele lor vor fi primite pealtarul Meu, cdci Casa Mea se va numi o casi de rug6ciune pentru toate popoarele." La sfrrgitulmisiunii Sale, Domnul a curdfit intr-un mod uimitor Templu. Amintindu-ne ura marilor pro{i qi afariseilor, acestaa fost un eveniment miraculos relatat in Matei 21 versetele l2 la 14. Acolo ni sespune, ,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afard pe toti cei ce vindeau gi cump6rau inTemplu, a rdsturnat mesele schimbitorilor de bani gi scaunele celor ce vindeau porumbei, gi le-a zis:,,Este scris: ,,Casa Mea se va chema o casd de rugdciune." Dar voi afi fEcut din ea o pegterd de tilhari."Acum ar trebui subliniat c[ toate aceste evenimente au fost experimentate gi gustate de Israel; toateacestea erau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterileveacului viitor au fost, prin urrnare, experimentate de naiiune. Privind la versetul 6, in VersiuneaAutorizatd se afirm5, ,, Dacd au cdzut, este cu neputinpd s6 fie inoili iar6gi, gi adugi la pocdinld".tnainte dean e uita la verset mai detaliat; acum cd{iva ani in urmd am fost privilegiali in bisericanoastrl si fim vizitali de f)r John Sproul, care este savant in greaca antici; de fapt, el era implicat intraducerea Noii Versiuni Internalionale. imi amintesc cd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupat depasajele de avertizare din Evrei qi a atras atentia ci gramatica ar putea fi schimbatd gi in VersiuneaAutorizattr gi in Noua Versiune Internafionali. Gramatica cere ca versetul 6 si inceap6, referindu-se laun eveniment care a avut loc in trecut. El argumenta ci versetul ar putea fi citit, ,,odati ce au cdzut dela pocdinli". Acesta este folosit in cuvAntul din greaci pentru ,,cdzlut" , care este ,,parapipto' ' . ,,Para"inseamnd,,pe ldnga" qi ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.orist aga incdt acesteveniment s-a intAmplat naliunii cvrelegti intr-o perioadd specificd din istoria lor gi este, potrivittimpului folosit, o actiune cornpleti gi incheiatd. Acum s5 aruncdm o privire asupra inceputuluiversetului 4. ,Afirmd, ,, care totugi au cdzut, este cu neputinf5 sd fie inoili iardgi". Acum de unde acdz"ut poporul evreu? Autorul atrage atenfia cd poporul a fost luminat atunci cAnd Hristos a venit la ei.Domnul era darul ceresc; Duhul Sfdnt a venit la Cincizecime; nafiunea a avut Cuvdntul bun al luiDumnezeu; (cuvintele adevdrate ale Domnului Isus) gi ele au mirturisit puterea veacului viitor. $iautorul afirmi, ,,Israel acdzut de la ele". Luca comenteazd acest lucru in Fapte 28 versetele 25la29.El afirmI, ,, Fiindc6 ei au plecat acas6 in neinfelegere unii cu alfii, Pavel n-a addugat decdt aceste

68

{

{

t{

il

3

3*t

{

"l

,r;{

":lt:l

=l

=l

:l

:l

=

=

T

=

:a

vorbe: ,,Bine a spus Duhul Sfdnt prin proorocul Isaia cdtre pdrinlii vogtri, c6nd a zis: ,,Du-te la poporulacesta, gi zi-i: ,,Ve1i auzi cu urechile voastre, 9i nu vefi intelege; cu ochii vogtri veli privi, gi nu vetivedea. Cici inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, gi-au inchis ochii, ca nu cumvasd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-ivindec." SA $titi, deci, cd mdntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vorasculta." Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentrugenerafia de evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai existapociinld, Dumnezeu a adus orbirea judicialS asupra lor. Pavel in Romani 1l versetele 7 la 12 facereferire de asemenea la acelagi eveniment dar citeazb din Psalmul lui David, 69 versetele 22 la 23.David spune, ,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd, gi liniqtea intr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si numai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pusdeoparte, promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiiievrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziuaCincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceasta in Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte demlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemenea Domnul se referi la aceasta cdndpldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igistrdnge gdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casa pustie; cdci v6 spun cd de acum incolonu ME vefi mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!"Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poatereferi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqteIerusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fostimprdgtiatS. Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama,,Binecuvdntat este cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dcea referire laprofelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi peslelocuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de rug6ciune, qi igi vor intoarce privirile spre Mine pecare L-au strdpuns. il vor pldnge cum plAnge cineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cumpldnge cineva pe un intdi-niscut. ". Acest eveniment va avea loc, binein{eles, atunci cAnd Hristos se vaintoarce pe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in celedin urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fieinoili, iarSgi, 9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceasta este ocombinafie de doui cuvinte ,,anao' ,.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie,avdnd o sentin{6 judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcd gi sd fie diferili. Apoiscriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din noupentru ei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc" este la participiu presen| aceasta inseamnd ci este oactiune continud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-aconsiderat pe Domnul demn de rdstignire; L-au considerat un hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceeace privegte poporul Israel, ei au considerat ci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este inpozilia aceasta gi ei continul sd-L rdstigneascd pe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-Ldau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din aceste zile este cd inceea ce ii privegte pe ei Mesia arputea inci sd stea pe cruce. in Daniel 9 versetul 24 proorocul arati cI in perioada anilor 490 Dumnezeuva implini gase evenimente mari pentru lsraelul. Primele doud din aceste evenimente sunt pentruincetarea fbridelegii Ei pentru ispSgirea p[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeau plcat pesteplcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerea lui Zaharia va frindeplinitd inZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va accepta pe Isus Mesia caRiscumpirdtorul 9i Impbratul lor.

O METAFON.q. OTFT AGRICULTURA

Versetul 7: ,,Cind un pAmint este adflpat de pfoaia care cade adesea pe el, gi rodegte o iarbi folositoarecelor pentru care eiste lucrat, capiltl binecuvAntare de Ia Dumnezeu.t'

Sunt men{ionate patru lucruri:-

69

I. pim6ntul2. ploaia3. iarba4. binecuvdntarea.

Mai intdi, pimdntul reprezintf, Israelul. in al doilea r6nd, ploaia se referi la privilegiile pe carenaliunea le-a avut la prima venire a lui Mesia, qi anume luminarea, darul ceresc, partagi cu DuhulSfdnt, Cuvdntul bun al lui Dumnezeu, puterea veacului viitor. in al treilea r6nd, iarba face referire laceea ce este folositor fermierului. Ceea cp Dumnezeu a cerut era pocdinfa gi ulterior faptele bune.Patru, binecuvdntarea lui Dumnezeu face referire la venirea lui Mesia qi la agezarea impirdliei de omie de ani. inainte de a pdrdsi acest verset, sd privim incd o dat5 la gramatica ce a fost folositd.,,PdmAntul este addpat" este la un timp aorist; se referd la uneveniment inchgiat. privind la relat6riledin Evanghelii, Israel a avut perioada lui de oportunitate; ei au avui din abundten{d marturii precum cdIsus era Mesia cel prezis dar au refuzar sd se adape. Apoi fraza ,,ploaia care cade" este la timpulpresent; aceasta implicd o acfiune continud qi repetatd. Privind ?n Vechiul Testament existd o linielungi a proorociilor dumnezeieqti pe care Cuvdntul lui Dumnezeu le-a dat Israelului dar, aga cum$tefan a atras atenfia Sinedriului in Fapte capitolul 7 versetul 51,,, Oameni tari la cerbice, netaialiimprejur cu inima gi cu urechile! Voi totdeauna vd impotriviti Duhului Sf6nt. Cum au fEcut paringiivogtri, aga facefi gi voi. Pe care din prooroci nu i-au prigonit p6rin{ii voqtri? Au omor|t pa cei cevesteau mai dinainte venirea Celui Neprihdnit pe care L-a{i vdndut acum, gi L-afi omorAt. Voi, care a1ipr[mit Legea dat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!' Din nou, in acel pasaj remarcabil din Matei 23versetele 371a39, domnul spune poporului ,, De cdte ori am vrut si strdng pe copiiit6icum igi strAngegdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE

Versetul8: ,,Dar dacf, aduce spini gi mfrrlcini, este lepildat pi aproape sii fie blestemat, gi sfirgegte prin a ise pune foc.t'

Expresia ,,dar dacd aduce" este la timpul present care vorbeqte de o acfiune prezenti girepetati. Timp de doud mii de ani Israel L-a respins pe Mesia gi incd fac acest lucru gi ?n zillle noastre.Referirea la,,spini qi mdrdcini" ne leagf, inapoi de Genesa 3.18 gi de bluestem. Astfel, natiunea esteaproape si fie blestemati qi sffirgeqte prin a i se pune foc, reprezent6nd Israelul. Acum, acest lucru i s-aintAmplat de fapt Israelului in anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul 38, Domnul a splrs, ,,latd' cd vi se lasd casa pustie". Aceastd ardere nu are nimic de-a face cu iadul qi pedeapsa vegnica.Aceasta este judecata asupra poporului Israel. Totugi, o cdmpie arsi arat6 o nddejde. Din nou, Maiei 23versetul 39, Isus a spus, ,, Cdci vd spun" (gi ,,voi" este la plural) ,,cd de acum lncolo nu VI6 vefi maivedea pdnl cAnd veti zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului" qi astfel ?n profeliaDomnului vedem gi arderea dar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

Versetul 9: ,,Milcar cf, vorbim astfel, prea iubi{ilor, totugi de la voi am agteptat lucruri mai bune gi careinsofesc mAntuirea.tt

Gehera{ia trecuti de evrei a suferit judecata gi apoi scriitorul folosegte o expresie foarte iubitore-,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este cel care ii iubeqte? pavel cusigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intrealtele, ,,Cdci aproape sd doresc sd fiu eu insumi anatema, despdrtit de Hristos, pentru frafii mei, rudelemele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul prooroculuiIeremia, c6nd nafiunea era sub judecata qi blestemele Legdmdntului Mozaic, Dumnezeu $i-a declaratprin gura slujitorului Sdu credincios, Ieremia, dragostea Sa pentru nafiune. in profelia lui, capitolul 3lversetul 3 Dumnezeu sptlne, ,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd; de aceea iji pastrez

bundtatea Mea". intdmpldtbr, obsevaii cd Pavel are aceeagi iniml cf, gi Domnul gi noi de asemeneaputem si aritdm dragoste f6ta de poporul lui Dumnezeu din vechime. Apoi scriitorul le spune celorcare sunt prea iubili, ,,totuqi de la voi am agteptat lucruri mai bune". ,,Am aqteptat" este la un timpperfect care face referire la o ac{iune incheiatd in trecut, dar care are rezultate qi in prezent. Poateascesta ne indeamnd sd privim din nou la Leg[mintele pe care Dumnezeu le-a fhcut cu Israelul. Neamintim ci Dumnezeu a f6cut Legdmdntul Avraamic, Leg[m6ntul Deuteronomic, Legdmdntul Davidicgi Leglm6ntul cel Nou gi le-a confirmatcu un jurimdnt. Cu alte cuvinte, erau legiminte unilaterale.Ulterior scriitorul va vorbi mai pe larg despre aceasta dar ceea ce scriitorul spune aici este, ,,Am ajunsla o convingere stabilit[" gi anume CuvAntul lui Dumnezeu pentru Israel va fi indeplinit. Dar, ,,caresunt lucrurile ruai bune?" V[ amintili cf, Israelul a fost pus deoparte datoriti necredin{ei. Prin urmare,se nasc doud intrebdri. Mai intdi, ,,Care sunt lucrurile mai bune?" E,i bine, r[spunsul este lucrurile careinso{esc mdntuirea. Dar aceasta ridici o a dou[ intrebare, ,,ce este, de fapt, aceasti mdntuire gi caresunt lucrurile care o tnso{esc?" Rtrspunsul ne determind sI ne intoarcem la Evrei I versetul 14 undescriitorul face referire la evrei ca fiind mogtenitori ai m6ntuirii, gi anume cei care vor mogteni odihnamilenard gi mogtenirea promisd Israelului prin Avraam. Trebuie sd subliniem ci in aceste pasaje esteavut in vedere Israelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN

Versetul l0: ,.Cici Dumnezeu nu este nedrept ca sil uite osteneala voastrl gi dragostea pe care a{i ariltat-opentru Numele Lui, voi, care a(i ajutorat gi ajutora{i pe sfin{i."

Dou[ lucruri ar trebui observate - mai intAi, ,,osteneala" gi, in al doilea rdnd, ,,clragostea". Dince este alc[tuitf, aceast?i dragoste? in primul r6nd, este dragostea fata de Dumnezeu gi apoi este odragoste slujitoare fafd de sfin]i. $i gramatica sugereazi cb aceasta este o slujire care continui.Versetul afirmf,, ,,C[ci Dumnezeu nu este nedrept ca sb uite osteneala voastri", etc. ,,Uite" este lainfinitiv aorist. Conceptul din spatele acestuia este cd Dumnezeu vede ceea ce ei fac acum dar le varispl[ti in viitor. S[ incercf,m s[ vizualizim ce vor infelege evreii cdnd vor citi aceste versete. Perioadade timp in care vor,trli este necazul cel mare, perioada necazului lui lacov; Anticristul va conduce dinIerusalim gi va cere ca fiecare si primeascl semnul fiarei, Apocalipsa 13 versetele 16 Ia 18. Deasemenea, va fi un antisemitism fdr[ precedent, Apocalipsa l2 versetul 17. Acum lucrul interesant estecd ceea ce va caracteriza pe cei mdntuili este cf, ei vor fi cei care vor proteja rim[gi1a evreiasci.Domnul adeveregte acest lucru in Matei 25 versetul 40, ,,Drept rdspuns, Imp6ratul" (adicd, DomnulIsus) ,,le va zice: ,,Adevdrat v6 spun c6, ori de cdte ori afi fdcut aceste lucruri unuia din aceqti foarteneinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd, iudeii) Mie mi le-ati frcut." Astfel dovada dragostei fa{i de Domnulva fi dragostea lor fafd de sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecare din voi sfl arate aceeagi rAvn5, ca s5 pSstreze phnd la sfArgit o deplinilnIdejde."

Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, oaccentuare pe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazS dou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqte pefiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeu este preocupat de fiecare individ. Care a fost dorinfa luiDumnezeu? Ni se atrage aten{ia asupra a trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl.,seriozitate, zel, preocupare serioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetulspune, ,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cererea ei qocanti gi s6ngeroasd. Totugi,versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupare serioasi cu unelement de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstreze pdnl la sfrrqit.Intrebarea care se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioada necazului cel mare vor gtidin Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapte ani gi, prin urrnare, ei trebuiau sa

7 l

I

aibd aceeagi rdvni pdnl la sffirgitul acestei perioade. Dornnul S-a gdndit la aceiaqi lucru in Matei 24versetul 13. Vorbind despre aceastd peroadS lrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fim6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegti evrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sdfie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestor evrei este cd acest mod de atr[i le va line aprinsd lumina nddejdii. Bineinples, acesta este mesajul lui Dumnezeu pentru poporulsiu din toate vremile.

iNnnnrNul

Versetul 12: ,,A$a incit sf, nu vtr lenevi{i, ci sf, c6lcafi pe urmele celor ce, prin credin{il gi riibdare,mo$tenesc f,f, glduin{ele."

indemnul in acest verset este dublu. in primul rdnd, nu lenevili; aceasta inseamni leneq, greoi,trdndav. $i, in al doilea rdnd, sd calce pe urm6; aceasta inseamnd s[ fie credinciogi gi ribd[tori. Darintrebarea este, care este scopul? Cititorilor nu li se lasd nici o urmd de indoiali gi adevdrul este acesta- ci ei aveau sd moqteneasc6 figdduinlele. Totugi din aceasta se nasc doul intrebdri - care estemogtenirea? $i care sunt ftgdduinfele? Scriitorul va explica aceasta mai detaliat in capitolul 6 versetele13la20 dar, mai intdi, el ia cazul lui Avraam.

CAZUL LUI AVRAAM

Versetul 13: ,,Dumnezeu, cind a dat lui Avraam figlduin{a, fiindcfl nu putea sil Se jure pe unulhai maredecdt El, s-a jurat pe Sine insugi."

Autorul se referi la un pasaj din Genesa capitolul 22 care va fi foarte cunoscut cititorilor.Aceasta amintegte intdmplarea unde Dumnezeu l-a incercat pe Avraam qi l-a c5liuzit s6-ljerfeasci pefiul's6u pe un munte specific in partea de nord de unde trdia el. Avraam a dovedit bundvoin{i gi cdndAvraam a fost pe punctul de a-l jertfi pe Isaac, Dumnezeu a intervenit gi adus un inlocuitor, adicd unberbece, care avea coarnele prinse intr-un tufiq. in versetul l4 a acelui capitol Avraam a numit acel locIehova-iire, arltAnd cd Domnul a promis un inlocuitor. Este interesant cd era exact locul unde Domnulavea s[ fie rlstignit gi unde avea sE fie adus un inlocuit6r a lui Dumnezeu pentru omul plcdtos. Apoi ?nversetele l5 la 19 Dumnezeu a pronunlat jurlmdntul qi i-a promis lui Avraam cf, prin el va aducebinecuvAntare universald. Versetele l6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,Pe Mine insumi jur" zice Domnul,,pentru cd ai fEcut lucrul acesta qi n-ai crutat pe fiul tdu, pe singurul tdu fiu, te voi binecuvdnta foartemult gi-1i voi inmulli tbarte mult sdmdnta, gi anume: ca stelele cerului 5i ca nisipul de pe fArmul mSrii;gi sdmAnla ta va stdpdni cetdlile vrdjmagilor ei. Toate neamurile pimdntului vor fi binecuvAntate ins6mdnla ta, pentru c5 ai ascultat de porunca Mea!" Astfel aici descoperim promisiunea gi jurlmdntul pecare Dumnezeu le-a fdcut gi acesta i,a fi indeplinit prin inlocuitorul lui Dumnezeu care avea s[ vind dinneamul lui Isaac. in acest fel, a5a cum afirmi versetul 13, cAnd Dumnezeu a iZcut promisiunea El aconfirmat-o printr-un jurdmdnt. Apoi autorul Epistolei citre Evrei arati con{inutul fbgdduin{ei.

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII

Versetul 14: ,,$i a zis: Cu adevlrat te voi binecuvhnta, pi i{i voi inmulfi foarte mult silm6n(a."

Astfel promisiunea insolitl de un jurdmdnt a adus binecuvAntare qi inrnullire.Pentru a infelege semnificafia acestui lucru trebuie sd ne intoarcem la zorii istoriei qi s5

descperim ce directive a dat Domnul pdrin{ilor nogtrii. in Genesa I versetul 28 citim, ,,Dumnezeu i-ahinecuvdntat gi Dumnezeu le-a zis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd, umplefi pdmdntul gi supuneli-l; gi stdpdnifipeste pegtii mdrii, peste pds5rile cerului gi peste orice vie(uitoare care se miqcd pe pdmdnt." Astfelprimii nogtrii plrinfi au fbst indemnafi sX ae inmulteascS, s5 umple p[mdntul gi si-l supun6. Totuqi, neamintim cd Adam s-a rdzvrAtit impotriva lui Dumnezeu qi a dat conducerea planetei Celui Rdu, lui

'71

J 1utrr,l r "

t r i{ I trlJ

i l.llJ

irllJ

?J

tfil

i&.r:il ,.

I

I,cl

il$$

f iE !- f

Ft:trr '

l :

fr:f * l

fr'${ll

da

t3ilflI

- 4

Satan. intreaga rasb uman6 este in Adam gi Pavel descrie acest lucru foarte grafic in Romani 5 versetul12,,,De aceea, dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatulin lume, gi prin pdcat a intrat moartea, giastfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricini cd to{i au pdcdtuit" qi cuvintul din greacine-ar putea sugera cd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastd promisiune avraamic6 esteperspectiva cd Dumnezeu va aduce un Ultim Adam in aga fel inc6t scopul original al lui Dumnezeu dinGenesa I versetul 28 si poatd fi indeplinit. Astfel, prin promisiune gi prin jurimAnt Satan va fi invins giscopul lui Dumnezeu va fi indeplinit.

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA

Versetul l5: ,,$i astfel, fiindci a agtgptat cu rSbdare, a dobindit ftrg6duin{a."

Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascd promisiunea? Rdspunsul se giseqte incuvintul , ,dobAndit". CuvAntul din greaci este,,epitugchano"; inseamn[.,a nimeri sau a gdsi opersoand". Prin urmare cine era persoana? Cdsim rispunsul in Cenesa 22 versetele 2A h24. Este orelatare cu privire la Rebeca ce trdia la cdteva rnii de kilometri de Avraam fiind aleasl in modprovidenfial si fie so{ia lui Isaac in aga fel incdt linia genealogicd sd meargA mai departe gi s6-L, aducbpe Mesia in cele din urmi, Acest verset nu inseamnd ci Avraam nu s-a bucurat de indeplinirea finalidar in Genesa22 avem inceputul ei. Sd rezumlm pe scurt fundalul acestor versete. In vegniciatrecutiera un impirat veqnic, I Timotei 1.17. Fiind impdrat. Dumnezeu avea nevoie de un domeniu cu supuqide bunlvoie. Domnul a creat acest domeniu pe planeta PdmAnt qi este dorinla Domnului nostru caaceasti casi a Lui sd fie plini de supugi de bundvoie care sd impirtSgeascl dragostea gi slava Lui'. Luca14.23 sugereazd aceasto, ,, $i stipAnul a zis robului: ,,Ieqi la drumuri gi la garduri, gi pe cei ce-i veigdsi, silegte-i sd intre, ca sd mi se umple casa". Dupd crealie a fost rizvrdtirea omului gi momentul incare el i-a dat stdpAnirea acestei lumi lui Satan transformdnd-o intr-o Satanocrafie. Apoi Dumnezev adat promisiunea minunati din Genesa 3.15 ci sdm6n{a femeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceeaDumnezeu a frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestui Legdmdnt, scopul vegnic a luiDumnezeu avea sI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA LEGAMANTULUI

Versetul l6: ,,Oamenii, ce-i drept, obicinuiesc si jure pe cineva mai marel jurimAntul este o chezSgie,care pune capit origicirei nein{elegeri dintre ei."

in primul rdnd, este jurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceasta inseamni si declareceva adevirat; a face o declaralie solemnd. Apoi ?n acest jurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practicadin vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastre judecdtoregti inpresent to{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acest lucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltdm6ni ridicatd in sus, jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeu ei spun adevdrul, intregul adevir qi nimic altcevadecit adevdrul.

MOSTENITORII FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu, fiindci voia si dovedeascil cu mai multi tilrie mogtenitorilorfilgilduin{ei nestr5mutarea Hotilririi Lui, a venit cu un jurflmint."

Un motrtenitor vorbegte, binein{eles, de o stdpdnire. Prin urmare, aceqti evrei vor fi stdpAnitoriifigaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea -- binecuvdntare universald prin poporul lui Avraam,trsrael. Evreii erau cei care primeau acea promisiune specificl Apoi, versetul continui sd spund ,,deaceea gi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenesc de E promite subjurdmdnt. ,,Fiindcd voia" este cuvdntul ,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintd care se na$te din facultlti lerationalt ale cuiva". Ar putea li folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" care inseamni,,o dorin{d care se na$te

73

/Jl,dl

1 j-ir

-,4

=t-.4

>/\ l

_t-''it :uL/'lti

Tl/' l

]L, l L-,id.I l l --l

I

r-it,LI,-l

I.t-i-.hda' l

II

J

TJ*i-J![n-li

I

J!L -!-ll

t l

.JlJr-d

"llJf||r

I-.rlLll,

lrd

lDtr"ilI

lilill- l

din sentimente". Dar aici descoperim cd este o tranzac{ie legali fEcuti de Dumnezeul Atotputernic.Apoi versetul spune ,,voia cu mai multd tdrie". Aceasta aratd ci dorinta lui Dumne2eu este cu nrultmai mare decdt cea implicatf, de o tranzac{ie legalb uman6. Autorul voibeqte despre nestrimutareaHotdrdrii Lui (adici a lui Dumnezeu). CuvAntul ,,nestrimutare" este,,ametatheton". Cuvdntul ingreacd f6r6 ,,a" inseamnd ,,a schimba locul"" l)e aici infelegem ci este o negare; prin agezarea lui ,,a"in fata cuv6ntului neag6 acest lucru asa incdt ob{inern promisiunea fermd a lui l)umnezeu ch El nu seschimbi niciodatl in ce privegte promisiunea aceasta. Cuvdntul ,,hotdrdre" inseamni ,,o dorinfi carevine din ra{iune" pe care Dumnezeu aconfirmat-o cu un jurdindnt. Cuvdntul ,,avenit" este un cuvdntinteresant - ,,mesiteuo"; inseamni ,,a acfiona ca mediator intre doui p6(i care au fbcut o infelegerepentru a indeplini ceva''". Cuvdntul este la un timp aorist ceea ce inseamnl cd este ceva ce Dumnezeu afbcut in trecut gi lucrarea este incheiatd. Tabloul pe care il avem aici este acesta. Dumnezeu i-a fbcut opromisiune lui Avraam. Isus este mediatorul intre Avraam gi mogtenitorii promisiunii qi descoperimaici ci lsus, Mediatorul, are o dorinld legalS care este nestrdmutatd; El nu se va schimba niciodatd gi apronuntrat un jur6m6nt pentru a adeveri acest lucru. Astfel intre promisiunea pe care i-a fdcut-o luiAvraam gi mogtenitorii lEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiunea va fiindeplinit[.

LUCRURILE NESCHIMBATOARE

Versetul 18: ,,Pcntru ca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba, gi in care este cu neputin{i caDumnezeu si mint5, si gf,sim o puternicd imbf,rbf,tare noi, a citrror scf,pare a fost sfl apucim nfldejdeacare ne era pus6 inainte."

Scriitorul vorbegte acum mai pe larg de doud lucruri nestrimutate care garanteazd nidejdeacare a fost pusi inaintea acestor evrei. Versetul incepe, ,,Pentru ca prin lucrurile care nu se potschimba" E;i cuv6ntul ,,lucruri" este din cuvdntul grecesc ,,prdgnlo" din care obfinem cuvdntul nostrupragmatic. fnseamnd ,,a face. a ?ndeplini, a efectua" in aqa fel incdt autorul vorbegte despre doudlucruri nestrbmutate care spun despre fapte implinite. Cele doul lucruri sunt promisiunea gi jurlmdntulastfel cd acesta este pragmatismul f)umnezeului Atotputernic Ai, a$a cum scriitorul subliniaztr, ,,in careeste cu neputinld ca Dumnezeu sd mint6". Apoi autorul continul si explice ci in aceste dou[ lucrurinoi glsirn o puternicd imbtrrbitare. Cuvdntul ,,puternicd" este ceva asem€nea unui cuvdnt-tablciu,,,ischorus"; vorbegte de obstacolulimpotrivirii, gianurne o cetate dar o cetate inconjuratd de o armat[.,,Imbdrb6tare" este format din doui cuvinte ,,p&tz" ,,pe ldngf," ,,kaleo" ,,a chema". Conceptul pecare il avem aici este ci promisiunea gi jurlmdntul sunt asemenea unei cetifi sigure apdratd de oarmati gi Domnul ne-a chemat in acest loc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[,,scdparea noastrd a fost" sI alergdm ?ntr-un loc sigur. Imaginea invocatd aici va fi relevantE pentrumintea evreiascd. Conceptul este descoperit in Deuteronom 4. 42 in legituri cu cetilile de scipareunde cineva putea si alerge daci era urmirit dd o persoanl care cduta rdzbunare. Odatd ajuns ininteriorul ceEtii de scdpare Marele Preot fbcea ispiqirea. Autorul va privi ulterior lg lucrarea MareluiPreot pentru jertfa de ispdgire. Dar tabloul pe care il avem aici este a unui om care fuge in modocazional de un rdzbunitor de sdnge gi care se refugiazi intr-o cetate de scdpare, viata lui fiind ispngiti.Dar toate acestea aveau un scop, ,,pentru a apuca nddejdea care ne-a fost pusl inainte". Care estenddejdea? Este zdrobirea Satanocraliei; a$ezarea Impdrdtiei lui Dumnzeu pe plm6nt, participarea qirriata in acea impdr[fie. Vd aminti{i cAnd Nicodim a venit la f)omnul noaptea in Ioan 3, acest lucru eracel mai important in mintea acelui lider religios. El a cerut siguran{a nldejdii cd va intra in imp6rS{ialui Dumnezeu gi, bineinfeles, Isus i-a spus cl singura cale era prin nagterea din nou.

NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI

Versetul 19: ,,Pe care o avem ca o ancori a sufletului; o n5dejde tare gi neclintiti, care pitrunde dincolode perdeaua dinfl untrul Templului."

I

1 A

t

,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea mea de sine, la facultil i le mele rafionale qiexistd doul adjective in legdturi cu ancora. Mai intdi, este,,tare"; cuvAntul din greaci folosit estcineresant -,,asphale". A doua parte a cuvdntului .,sphale" este,,a cddea sau a equa" gi este precedatde un,,a" care il neagd. Astfel cuvdntul insearnnS,.ceva care nu cade sau nu egueazd niciodati". Defapt, din acest cuvdnt grecesc a derivat cuviintul .,asfalt" care este folosit pentru construc{ia strAzilor.Suprafelele de drum pot cddea, dar aceastd nbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este

,,neclintit6" qi cuvdntul in greacd este ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune ogreutate pe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenulmeu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenuluimeu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastd nddejde nu va aduceniciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care ofrecventam in Gateshead, Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu, George Miller. in tinerefea lui a fostboxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascd pe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nua fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri dinGolden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de amuri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS, dacd vreodatS, daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus lacdpdtdiul patului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetat cuvintele dintr-o cdntare pecare el o cono$tea foarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acestfost pugilist dar in momentul actual sfAnt a descoperit cd nddejdea sa era tare gi neclintitd. Apoi autorulexplici faptul cd aceastl ancorS a sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfia din greacd, antdcd ancora este acum acolo. intr-adevdr, cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune, ,,ancora este acumacolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo deperdeaua Temirlului". Din nou, pentru mintea evreiasci acesta ar reprezenta un adevir minunat. Acegtievrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI neimaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot,indreptdndu-se cu fapul spre altarul de aramd care reprezintd, bineinfeles, crucea lui Hristos. fapul esteinjunghiat gi sdngele lui este strdns intr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va ducesdngele in Templu. Atunci cdnd Aaron slujegte in Templu, noi putem auzi clinchetul clopofeilor de aur.Acegtia erau pringi de jur imprejurul mantiei. Cind intra in templu, el mergea mai intAi in locul preasfdnt unde era candelabrul cu gapte brafe de aur reprezentdndu-L pe Hristos care este Lumina lumii. Ladreapta lui Aaron era masa cu cele doisprezece pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-L peHristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdndruglciunea de mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergea in spatele perdelei in Locul Prea Sfdnt undeintdlnea slava Shekina, Prezenfa sfAntd a lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilorlui Israel. Acolo inaintea lui era Chivotul Legimdntului cu capacul de aur gi sub capac tablele de piatricu poruncile neprihdnite ale lui Dumnezeu scrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul invasul de sdnge qi stropea capacul de pe Chivotul Legimdntului numit Scaunul Milei. In acel momentsfinferlia qi dragostea lui Dumnezeu erau satistEcute cdnd'vedeau sdngele. in tot acest timp ei ascultausunetul clopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtreEvrei ne va oferi o explica{ie mai clard a acestui lucru in capitolul 9 unde in versetul 24 el spune, ,,CiciHristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd, dupi chipul adevdratului locagde inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qiapoi in versetul 28, autorul continud si explice, ,, Tot aga, Hristos, dupd ce S-a adus jertft o singurddat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducdmAntuirea celor ce-L agteaptd". Frances Ridley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria infelul urmdtor:

,,Tu vii, Mdntuitorul meu!

lu vii, impiiratul meu!In frumus e ye a Ta foarte s t rdluc i to are,In slava Tct trandescentd:Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm!Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide,$i vesteSte strdlucirea valurilor grele;

a Vii! Preotul meu sldvit,

75

I

#-tl

L I

li-L-r-J

- l

I_Lbur l

.J-rrr-J', t

I-"U-at l t )

ilr]rl..l t

JtlrI r l' l !

I,,1-l l l L J

l-Itt,l'll I

J*, r r i ' - l' l !

I

*LrrrlL.la l l !

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'? "

intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune, ,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejdetare qi neclintitS"" Barca nostre gubredd ar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdea noastre nupoate fi migcatf, niciodatd.

Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor, c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac,dupfl r6nduiala lui Melhisedec'."

Lixpresia ,,inainte mergltor" este ,,prodromos"; inseamni,,unul care merge inainte dar care deasemenea ne aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zilecare instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si oinfingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd, acesta era unconcept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAntaSfintelor. Aaron era acolo in nurmele evreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inainteanoastrd a intrat in prezen{a sfbntd a lui Tatllui gi aqteaptd si-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiarIsus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acesta -

Joshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acestJoshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drdsfhrgit. Poate este $i o altd chestiune gi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturd cu Aaron atunci cdndmergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezeceseminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta, pe pieptarul lui Aaron erau doisprezece pietre prefioase qi deasemenea acestea aveau numele celor doisprezece semin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd neamintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngele Siu prefios in prezenfa TatSlui numele noastre erau peumeriiomnipoten{ei Lui qi de asemenea numele noastre erau pe inima lui de o dragoste infiniti.

tr'nlt i l t

tlI

-Lulf^J||rl I

II

"il-tr-llrl1 l

-rt-ttT ararl I

l,"frb

,i, I:

J-

[576

n=-rl

I*1

b'--

CAPITOLUL 3

ISUS MESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE

Moise rimdne numai un personaj dominant in Vechiul Testament deoarece el a fost unmediator al Vechiului LegdmAnt. Moise in pozilia lui de conduc[tor mediatorial este un simbol al luiHristos. Principiul dominant, in misura in care vorbim de conducerea lui Moise, a fost Legimdntul celVechi cu legile sale. Principiul dominant in Conducerea Mediatoriald a Domnului nostru esteLegimintul cel Nou care aduce iertare, locuirea Duhului Sfhnt gi va determina conducerea Domnuluiin impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim, inci o dat6, definifia conducitorului mediatorial. inprimul r6nd, vorbegte de conducerea lui Dumnezeu printr-un reprezentant divin ales care vorbegte sauac{ioneazi pentru Dumnezeu gi care ii reprezintd pe cameni inaintea lui Dumnezeu. in al doilea rdnd,se preocup[ de conducere, care se refer5 in mod special la pimdnt Ei, in al treilea rdnd, conducdtorulmediatorial trebuia si fie un membru al rasei umane. Arucdnd o privire peste panorama biblicd aconceptului de conducere mediatoriald descoperim, mai int6i, cd i-a fost dattr omului, Genesa 1.26,Dumnezeu a spus ,,Sd stdpdneascd". Ulterior aceastd conducere a fost pierduti cdnd ornul a trecut departea lui Satan rdzvritindu-se ?mpotriva lui Dumnezeu. in Luca capitolul 4 versetul 6, cAnd Satan aaritat impiretiile acestei lumi lui Hristos gi I le-a oferit, El a folosit expresia ,,ctrci mie imi este dat6",referindu-se la conducerea impdrSliilor acestei lumi. El a spus acest lucru la un timp perfect pasiv, ceeace arati c[ stlpAnirea i-a fost dati. Aceasta, binein{eles, face referire la primii nogtri pdrinfi cdndacegtia i s-au alSturat lui Satan ?n rizvrdtirea impotriva lui Dumnezeu. Al doilea punct pe care trebuiesi-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeu a prornis in termeniiLeglmdntului Avraamic c5 prin Avraam gi sim6n{a lui vor fi binecuvdntate toate na{iunile. Observalicd din nou aceasta face referire la o scenf, pdmdnteascd. Amintifi-v6, Legtrmdntul Avraamic estefundamental pentru planul de rlscumpdrare a lui Dumnezeu - include Legimintul de intoarcere inJara Promisi - Israel, pe care Dumnezeu l-a f6cut cu poporul din vechime, include Legdm6ntul pe careDumnezeu l-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^l din Ierusalim; qi de asemenea privegte gispre Legimdntul cel Nou c6nd va fi adusd rtrscumplrarea. In al treilea rdnd, conducerea mediatoriallsub Moise a fost numai imperfect realizatl. Mai exact, prezenfa sffintd a lui Dumnezeu era in templu.Totugi, cu principiul dominant, legea, qi cu Legdmdntul de naturi bilaterald, depinz6nd de credinciogialui Dumnezeu ca Ei de credinciogia oamenilor, egecul era hotdrdt. Motivul egecului este cd pdcatul esteinterior, iar legea este exterioard. Al patrulea punct care ar trebui recunoscut este aceasti impirtr{iemediatoriali viitoare este tema majori a proorociilor atdt din Vechiul Testament, cat $i din NoulTestament. Forma gi conducerea ei viitoare este descrisd in detaliu in ambele testamente, gi anume ctrImpiratul se va ageza pe tronul lui David in lerusalim, va fi din linia davidici gi c[ termenii NouluiLegimdnt vor fi principiul dominant in imp5rdfie. Mai^ intdi, impdrifia a fost anunfati de loanBotezdtorul, de lsus gi ucenicii S6i in Evanghelii. Totugi, Imp[r[fia a fot respinsi de Israel, adici depoporul cu care Dumnezeu incheiase LegimAntul. Al gaselea lucru imortant este ctr darul imp6rdfiei afost proclamat de Petru dupl Ziua Cincizecimii in condi{iile LegimAntului cel Nou. Din nou, aceastichemare adresati Israelului a fost respinsS. A $aptea caracteristicd importanti este forma speciali aimpSrdfiei in care apare ea in perioada Bisericii. Aceasta este marcatd de absen{a impdratului. A optacaracteristicd importantd este cd aceastf, conducere mediatoriald va fi stab^ilitd in impirllia de o mie deani cdnd Hristos se va intoarce si domneascl pe planeta Pdmdnt. In ultimul r6nd, conducereamediatoriald va fuziona intr-o identificare completd cu Impdr{ia universali qi vegnici a lui l)umnezeu.Pavel expl icdaceasta in l Cor in teni l5versete le24Si25, , , InurmS,vaveni s f0rg i tu l ,cdndEl vadaImpirStia in m6inile lui Dumnezeu Tatdl, dupi ce va fi nimicit orice domnie, orice stdpdnire gi oriceputere. Cdci trebuie ca El sd imp6rdfeascd pAni va pune pe toii vrijmagii sub picioarele Sale."

36

5

t

HI

uI

itt)

t'I!

:

;

MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS

in primul rAnd. Moise gi Israelul au fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit deDumnezeu sb ac{ioneze intr-o pozilie de conducere, Totugi principiul dominant pe baza cdruia acondus Moise a fost Legea gi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral. Dumnezeu apromis sd fie credincios, dar cerea gi credincioqia Israelului. Privind acum la lsus Hristos, ar trebui sdin{elegem cd Isus Mesia gi Israelul sunt lega{i intr-un mod unic Ai aceasta in condiliile rela{iei deconducere mediatoriald. Totugi, in cazul lui Hristos, principiul dominant este harul Ei aceasta incondiliile Legimdntului cel Nou. Astfel, vom vedea ci sunt asemdniri gi deosebiri. Conducerea luiMoise qi principiul dominant a fost fost tenrorar - Moise a e$uat, Israelul a eguat - qi Legdm6ntulMozaic a fost pus deoparte. Conducerea lui Hristos gi principiul dominant este veegnic. Legdm6ntul celVechi sub Moise a fost pus deoparte odati pentru totdeauna. Legimdntul cel Nou sub Isus Hristos afost stabilit odatd pentru totdeauna. Acum, cu aceste lucruri importante in minte, si ne intoarcern laEvrei capitolul 3, vesetul l.

,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'

Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolulgi Marele Preot al mtrrturisiri i noastre, adicfr Isus."

, Ajungdnd la aceasti sec{iune, amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolS este adresatievreilor gi existl patru puncte la care trebuie sd ne gdndim in acest verset. Mai intdi, autorul spung,,,De aceea, frali sfinti". Prin urmare, acest capitol ne cere sd intoarcem la capitolul anterior. Incapitolul 2.l7,se vorbegte despre Isus care S-a lbcut asemenea frafilor Sdi qi despre frafii Sdi care s-auf6cut asemenea lui Isus, adicl - sfin1i. in capitolul 2 versetul I l, este o afirmalie surprinzitoare ci prinlucrarearlscumplrltoare a lui Isus, lui nu-I este rugine sine numeascd frali gi, din nou, aga cum dejaam mentionat, aceasta inseamnS, ,,din acelaqi pdntece". In al doilea r6nd, despre acegti evrei ni sereamintegte ci ,,au parte de chemarea cereasc6". Acelagi cuvdnt pentru ,,p6rtapi" este folosit in Lucacapitolul 5 versetul 7 unde intdmplarea aminteqte de pescuirea minunati gi ucenicii au f6cut semn cum6na altor pescari si vind sd-i ajute. Aceasta aratd cd. toli ucenicii erau pdrtagi pescuirii minunate.Conceptul ardtat aici este ci fiecare evreu sau persoanf, in Hristos este pirtaq cu Hristos qi observa{i cIaceasta este o p5rtigie la chemarea cereascd. Cuvintul ,,chemare" este ,,klesis"; inseamn[',,ovocafie". Astfel, tot ce este Hristos acum Ei tot ceea ce El va fi, noi vom implrttrgi cu El. AI treileapunct din verset este str ne a{intim privirile la (a) Apostolul; gi (b) Marele Preot al mirturisirii noastre.Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,a te gdndi cu atenfie, a-!i indrepta mintea giochii cdtre ceva" gi noi avem aici si (a) ne afintim privirile la Apostol. CuvAntul insearnn[ ,,cinevainsdrcinat si faci ceva recomanddri potrivite". Isus a fost trimis de TatSl ca rdscumpdrdtor al nostru cuputerea pi capacitatea de a pldti pre{ul rdscumpdrf,rii gi care, ulterior, va zdrobi satanocra}ia gi va preluaconducerea planetei. Apoi (b) Marele Preot; din nou, aceasta ne cere sd ne intoarcem in capitolul 2versetui 17 unde se vorbegte despre Isus ca fiind un,,mare preot milos qi vrednic de incredere, ca sdfac6 ispdgire pentru pdcatele norodului." Preotul trebuia s[ reprezinte pe Dumnezeu inaintga oamenilorgi s6-I reprezinte pe oameni inaintea lui Dumnezeu. Numai Isus poate face acest lucru intr-un modadecvat prin lucrarea de rdscumplrare. Al patrulea punct este ,,m[rturisirea noastrS, adicd Isus".,,Mdrturisire" este cuvdntul .,homologia" gi ?nseamnd",,a spune acelagi lucru". Cuvdntul este folosit in

.l loan I versetul 9, ,^ I)acA ne m6rturisirn pdcatele, EI este credincios gi drept, ca sd nc iertc picatele Eisd ne cur6feascd de orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosul este in armonie cuDumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despre Fiul Sdu. Acum autorulne spune ,,afintii i-vd privirea la toate acestea".

5 l

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM PRIVIREA

Versetul 2: care a fost credincios Celui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credincios in toattr casa luiDumnezeu.tt

Isus a fost cu totul credincois lui Dumnezeu 'fatdl care L-a rdnduit. Cuv6ntul ..credincios" este,,pistos"; inseamn6,,demn de incredere, credindios, sigur, adevdrat'1. Timpul folosit este cd Domnulnostru continuI sd fie credincios. Care a fost rdnduirea lui Dumnezeu

'I'at6l? Ei bine. din nou. aceastane trimite la Genesa 3. l5 - El este slmdn{a femeii; Dumnezeu care a devenit om; El este Apostolul,cel insircinat si fie Mare Preot pentru noi cu tot conceptul de rdscumpdrdtor in minte; qi a fi Mediatorin Legimdntul cel Nou. Urmitorul punct, care este creat in acest verset, este c[ Isus a fost credinciosa$a cum gi Moise a fost ,,credincios in toatf, casa lui Dumnezeu". intrebarea care se ridic[ ,,Ce vrea sdspund prin casd?" CuvAntul din greaci este ,,oikos"; inseamnd ,,o unitate ordonatl". Cuvdntul estefolositin multe feluriin Scripturd;i se poate ref-eriin mod literal la,,o clSdire, o locuinli". in Matei 9versetul 6, Domnul a spus, ,,Ridicd-fi patul gi du-te acasf," - ,,oikos". in al doilea rand, la templu sereferd ca la ,,oikos"; aceastaeste o unitate ordonati cu preoli qi jerrfe, etc. Tn Matei 2l versetul 13,Domnul a spus, ,,Casa mrea se va chema o casd de rugdciune". In al treilea r6nd, se poate face referirela o familie. In I Timotei 3 versetul 4 se afirmi, ,,sd-gi chivemiseasci bine casa" gi de asemenea ?nLuca2 cu 4, se al-rrmd, ,,pentru cd era din casa gi din seminpia lui David". in al patrulea rdnd, se referdla Biserici. 1 Timotei 3.15 afirmd,,, I)ar dacS voi zdbovi, si gtii cum trebuie sd te por{i in casa luiDumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stdlpul qi temelia adevdrului." In al cincilear6nd, face relerire la Israel. in lrapte 2 versetul 36, Petru spune, ,, Sd gtie bine, deci, toatd casa luiIsrael, cd Dumnezeu a fhcut Domn gi Hristos pe acest Isus pe care L-a{i rdstignit voi." Din nou, inEvrei 8 versetul 8, se spune, ,,Iatd, vin zile, zice Domnul, c6nd voi face cu casa lui Israel gi cu casa luiIuda un legdmdnt nou". Acum, intrebarea care se ridic6, ,,Cirei case i-a fost credincios Moise?"pentru cd Moise gi casa lui sunt folosili ca un model al casei lui Hristos. Acum amintili-vd cd expresiafolositd este ,,o unitate ordonat6", dar si ne gdndim mai int6i la Moise. Moise a fost rdnduit si fieconducdtor mediatorial -vezi Exod 3 versetele 3la 14. Principiul dominant era Legea gi Moise a fostcel care a construit aceasti casi; adicd sistemul legii gi cortul intAlnirii. De exemplu, Moise a fost luatpe munte qi I s-a spus cum trebuia sd fie cortul intdlnirii gi toate celelalte lucruri legate de preolie.Domnul, in Numeri l2 versetul 7, s-a sprijinit pe credinciogia lui Moise c6nd a spus ,,El este credinciosin toati casa Mea." In cele din urmd. Moise a fost un prooroc, a$a cum ni se spune in Deuteronom l8versetul 15. Astfel vedem casa lui Moise care este un model gi o mirturie a viitorului prooroc gi a caseilui. S[ rezumdm acum pe scurt casa lui Moise care, bineinfeles, se referi la Legimdntul Mozaic. Maiint6i, era insofit qi era o parte esenlialI a aqezdrii teocra{iei - Exod l9 versetele 4 la 6. in versetul 6 esteo primi menliune a Impir5liei in Scripturd. In al doilea rdnd, Teocralia, mai exact conducerea luiDumnezeu, a fost adeveritd de prezenfa lui Dumnezeu - Exod 24.17. $iTeocrafia a luat sfrrgit prinindep[rtarea prezentei divine, Ezechiel l0 versetul l9 gi ll versetul 23.ln al treilea rAnd, Teocra]iaavea un conductor mediatorial, Moise, Fapte 7.35. Patru, semnele au insotit a$ezarea teocratiei, Exod 3gi 4. Erau semne care i-au fost date lui Moise ;i Israelui dar, in mod deosebit, naliunilor dintre Neamurisub forma celor zece urgii. Cinci, casa lui Moisea cerut un sistem de inchinare. Era un cort al intdlnirii;era un preot; erau jertfe qi, gase, era un principiu dominant, care era Legea. Acum, din nou, s6 neamintim - casa lui Moise a fost temporar5; aceasta datoritI incapacitdlii legii dea se ocupa de naturaplcdtoasd interioari. Jertfele nu puteau si indepirteze picatul gi. astfel, nu putea sd aducd la indeplinirecondifiile Legdmdntului Avraamic cu binecuvdntarea divinS care trebuia adusd in mod universal.

Versetul 3: ,,CAci El a fost gilsit vrednic si aibtr o slavil cu atit mai mare decAt a lui Moise, cu cAt cel ce azidit o casl are mai multf, cinste decAt casa insilgi."

Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeueste arhitectul final al casei, adicd al Israelului qi, prin urmare, firegte, trebuie sd primeasci mai multicinste. Acum, aceasta ne duce inapoi la Legbmdntul Avraamic, Genesa l2 versetele I la 3. Amintili-vace i-a spus Domnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

1

4A

4-t

-l-\

-lI

.il4

-l4

38

F

,,asah"; literal ,,a construe, a da nagtere") un neam mare". Astfel, Dumnezeu este arhitectul casei luiIsrael.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR, LUCRURILOR

Versetul 4: ,,Orice casf, este ziditl de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile, este Dumnezeu."

Pavel ne reaminteqte despre acest lucru in Romani I versetele l9 gi 20. Puterea Dumnezeuluivegnic gi Dumnezeirea Lui se vede in mod clar in creafie gi, astfel, omul nu are nici o Scuz5. Ar trebuisi avem de asemenea in minte cd Domnul nostru este cel care zidegte Biserica, Matei l6 versetul 18,,,voi zidi Biserica Mea, gi portile Locuinlei mo4ilor nu o vor birui."

MOISE, SLUJITORUL

Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca simf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

Traducerea NIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credincios ca un slujitor intoatd casa lui Dumnezeu mdrturisind ce avea si fie in viitor". Pot fi observate doud lucruri. Primul.Moise a fost credincios in toatd casa lui, adicd in casa lui Moise ca slujitor. Aminifi-v6, casa lui Moiseera LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sdmdrturiseascd. Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gianume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea siindeplineasci in condifii le Legdmdntului cel Nou. De exemplu, in Levitic 23 avem cele gapte sdrbdtoriale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului derdscumplrare a lui Dumnezeu. De asemenea sunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentruispdgire, jertfa pentru p6cat, jertfa de mulumire, jertfa de mdncare gi arderea de tot; aceste jertfe oferi oschi16 uimitoare a promisiunii fbcute pentru copiii lui Dumnezeu prin cruce. Pavel ne reamintegtedespre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind despre casa lui Moise cu cortul intdlnirii, zilele desdrbdtoare, jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6".

HRISTOS, FrU PESTE CaS,t r,Ur

Versetul 6: ,.Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. $i casa Lui Suntem noi, dacApflstrim pAnl la sfffrqit increderea nezguduitS gi nfrdejdea cu care ne liludilm."

Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte este ci Domnul le scrie evreilor care vor trdi innecazul cel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agtepta intoarcerea lui Hristos pentru a-$i agezaimpdrdlia lui de o mie de ani ca gi Conducdtor Mediatorial a lui Dumnezeu. Moise a fost peste casa luica slujitor giamintili-vd cd acea casd era Israel. Dar aici Hristos ca Fiueste peste casa Lui care, din nou,este Israelul pentru ci aqa cum se afirmd in mod specific, ,,gi casa Lui suntem noi", gi anume cititoriievrei. Intotdeauna trebuie si linem minte separatd gi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel este natiuneaLegdm6ntului prin care Dumnezeu va aduce binecuvdntare universali. Ei sunt de asemenea poporulLegdmdntului peste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spusapostolul Pavel in Romani l5 versetul 8,,,Hristos a fost, in adevdr, un slujitor al tdierii imprejur. ca sddovedeasci credinciogia lui Dumnezeu, qi sd intdreasci fbgdduinfele date pdrinlilor". ,,Pirin!i" facereferire la Avraam, Isaac^ gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a ducebinecuvAntare universalS. In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperittrecAnd prin aceastd Epistold cd nddejdea evreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdeafiecdruicopil al lui Dumnezeu care trdieqte in aceastl perioadd este rdpirea. Pavel vorbegte despre acestadevdrmdre! in 1 Tesaloniceni 4 versetele 13la 18. In versetele l5la 17, marele apostol spune, , , latd,in adevdr, ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazd cd este un Cuvdnt de la

39

Dumnezeu Insuqi) ,,noi cei vii, care vom rimAnea pdnd la venirea Domnului, nu vom lua-o inainteacelor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghel gi cu trdmbila luiDumnezeu, Se va pogord din cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom firdmas, vom fi ripili toli impreund cu ei, in nori, ca sd intimpindm pe Domnul in vdzduh; qi astfel vomfi totdeauna cu Domnul". Pentru ficcare sf6nt al lui Dumnezeu din aceasti perioadi nu moartea este ocertitudine. ci venirea Domnului este o certitudine pentru Bisericd. Diferitd de nidejdea Bisericii estenldejdea Israelului, care va deveni mai puternici in timpul Necazului cel Mare. Amintili-vd, incd odatd, mesajul lui Ioan Botezitorul, a Domnului nostru gi a ucenicilor citre Israel. Era sl se pocliascipentru cd imp6rtr{ia cerurilor este aproape. Fiecare evreu gtia ce insemna aceasta pentru cI proorocii lordin vechime au prevestit amdnuntit slava acestei impir[tii care avea si vin5. Acum observali cf, lasfhrgitul versetului 6 este o condilie; ei vor fi numai o parte a casei lui Hristos ,dacd pdstrdm pdn6 lasfhrgit increderea nezguduitd gi increderea cu care ne l6udim". Acest verset nun e inva{6 mAntuireacondilionati. Este un ,,noi" colectiv ;l observali, in primul rdnd, ci se referi la casa lui Israel gi eitrebuie s[ rf,mdnd tari pdnd la sfhrqit. Astfel intrebarea care se ridic[, ,,Care s{hrgit?" Domnul nostru inMatei l0 versetul 22 afirmL,,,Dar cine va rdbda pdni la sfhrgit va fi mdntuit". in acest pasaj Domnulnostrum se referea la perioada Necazului cel Mare pentru Israel. la care se refer[ gi acest verset dinEvrei. Din nou, ,,mdntuito' in toate aceste pasaje inseamnd ,,a intra in binecuvdntSrile irnpdrS{iei" giobservafi cd Israelul trebuie sd rabde Necazul cel Mare inainte de a intra. ,,A indura" traduce cuvdntul,,hupomeno"; inseamnd ,, a rf,mdne sub". Astfel, Israelul va fi acea casd, acea unitate ordonatd, agacum au dncheiat leglmintele daci vor rdbda pAnd la sfiirgitulNecazului cel Mare. Apoi apostolul spunece trebuie s[ fac[ Israelul in acea perioadi. Mai intdi, eitrebuie sd pdstreze; cuvdntul este,,katecho";este un termen nautic gi inseamni ,,a r6mdne in cursa cdtre". Cuv6ntul este folosit in Fapte 27 versetul40, care relateazd istoria naufragiului lui Pavel gi spune, ,,S-au indreptat cdtre mal". Observali, tn aldoilea rdnd, cf, ei trebuie sd pdstreze increderea nezguduiti gi increderea cu care ne l6udim. ,,Care esteincrederea Israelului?" Este binecuvdntarea impirdfiei gi in timpul celor gapte ani groaznici dinNecazul cel Mare ei trebuie str rdmdni tari in credin{6 pdni la sfrrgit, adici pdni la sfhrqitul Necazului.

O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7 - 4zr3

Cuvdntul, care domind acest pasaj, este cuvdntul ,,odihni". il intalnim de c6teva ori, darculmineazd in capitolul 4 versetul 9, ,, Rf,mine, deci, o odihni ca cea de Sabat pentru poporul luiDumnezeu" Inainte de a incepe acest pasaj urmltor. trebuie sf, infelegem ce vrea sd spuni autorul prin,,odihn5". Cuv6ntul din ebraicd este ,,menuchah"; qi inseamnl ,,un loc de odihni". in Scripturidescoperim cI acest cuv6nt ,,odihn6" este legat, mai intdi, de fara Promisl lui Avraam in condiliileLeglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperim cuvdntul ,,odihn6" in leglturi cuLeg5mdnul Davidic Ai cu venirea lui Mesia. Apoi, in al treilea rdnd, acest cuvdnt important este legatde Leglmdntul cel Nou. S[ ludm primul punct; Deuteronom 12 versetele 9 gi 10, ,,fiindcd n-afi ajunsincd in locul de odihnd gi in mogtenirea pe care v-o d5 Domnul, Dumnezeul vostru"; vedem deasemenea in Deuteronom 3 versetele l8 - 20. Astfel, vedem din acest pasaj ctr odihna este aici legatide Israel care avea si fie dus inapoi in fara Promisl gi avea s[ fie nafiunea binecuvdntatl in condiliileLeglmdntului Aavraamic. Apoi, in al doilea rAnd, odihna este legattr de Leg[mdntul Davidic"; gf,simacest lucru in Psalmul 132 versetul 8 qi 1l la 14. Versetul 8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino lalocul tdu de odihni, Tu qi Chivotul mirefiei Tale!" gi apoi in versetele l l la l4 Domnul adeveregte cuun jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul luiDumnezeu se va a$eza pe tronul lui David in Ierusalim qi va indeplini promisiunile fdcute lui Avraam,gi anume cd prin el vor fi binecuvdntate toate naliunile plmdntului. Psalmul afirmtr, ,, DOMNUL ajurat lui David adevdrul, gi nu Se va intoarce de la ce ajurat:,,Voi pune pe scaunul tiu de domnie unfiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(Sturile Mele pe care li le voi da, vorgedea gi fiii lor in veci pe scaunul tdu de domnie." Da, Dornnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinli a Luiqi a zis: ,,Acesta este locu-l Meu de odihni pe vecie: voi locui in el. cdci l-am dorit." Din nou, in Isaial l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea," (aceasta este ziua cAnd Hristos va veni sIdomneascd gi s6-$i aqeze implritia pe planeta Pdmdnt) ,,VlSstarul lui Isai va fi ca un steag pentrupopoare; neamurile se vor intoarce la El, li slava va fi locuinta Lui." tn al treilea rdnd, ,cdihna este

40

,1

q

:l

4

=t+l;t;l

FI

FI:l

FI

3

=|

3

=l

=l

+l

FI

FI

FI

e#

11."tti,r{

d

II{

-{,]]

Ix

aIa

IIt

I,.a

I

.la

.lJa

rlJa

J

Ja

JJ

JI

legatd de Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles, este pecetluit cu s0ngele lui Hristos gi aduce iertare,naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1 tr versetele 28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli ceitrudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine,cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsi odihnd_pentru sufletele voastre." Acum, din acestepasaje, putem concluziona ci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui IsusMesia pe tronul lui David in Ierusalim in condilii le Legdmdntului cel Nou. Sd ne oprim aici pentru oclipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripireaBisericii gi a cdror nddejde nu este rdpirea, ci venirea odihnei, a$a cum vor inlelege evreii din pasajele

ne care deja le-am citat.

VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8

Aici Duhul Sffint aplicd Scriptura Vechiului Testament gi citatul este din Psalmul 95 versetele 7la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt alPsalmului. Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie treipuncte. Mai intAi, mdntuirea in versetul l, ,, Venili sd cdntdm cu veselie DOMNULUI, gi sd strigdm de'bucurie cdtre Stdnca mdntuirii noastre." Observa{i cd acest concept al m6ntuirii in legdturd cu evreii nuinclude doar mdntuirea personald, ci qi nagterea din nou pentru a aduce intrarea in impdr6{ie. Observafide asemenea ci despre aceasta a vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf, a luiMesia cdnd El va prelua conducerea planetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea inImpirilia Sa se poate face numai prin naqterea din nou. Astfel, acest concept al mdntuirii este de bazdin Psalrn. Al doilea punct. pe care psalmistul il subliniazd in versetul 2, este prezenlaactuald,gi vizibilda lui Mesia,,,Sd mergem inaintea Lui cu laude, sd fucem sd rdsune cdntece in cinstea Lui!" Observa{i,este venirea celor rdscumpdra{i in prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind,psalmistul reamintegte evreilor de stdpAnirea lui Dumnezeu asupra planetei ca gi Creator - versetele 3la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesus de to{i dumnezeii. El

line in mAnd addncimile p5mdntului, gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui este marea, El a fEcut-o,qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles, aceasta este o provocare directd fa{i de Satancare, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnirea asupra planetei.Totugi, aceasta este o recunoagtere cd Isus Mesia este, de fapt, Creator. Apoi, in al patrulea rAnd, este ochemare la inchinare. In versetul 6, ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiulinaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-ne lapartea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile LeglmdntuluiAvraamic. In versetele 7la ll, psalmistul scoate in eviden![ cinci fapte semnificative. Primul, versetulqapte, Israel este poporul lui Dumnezeu, ,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporulpdqunei Lui, turma pe care o povdfuiegte mdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistul il pune indiscufie, este ci ei ar trebui si asculte glasul Domnului. La sfdrgitul versetului 7, el afirmd, ,, O! de aliasculta azi glasul Lui!" Acum aceasta a fost o chemare in zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd,psalmistul face o avertizare in versetele 8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de laMasa, in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcd vdzuseri lucrdrile Mele."Aminti{i-vi atitudinea acelei genera}ii de israelil i in pustie. Ei qi-au impietrit inimile in necredinfi qi nuau intrat in odihna lui Dumnezeur, adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi inLegimAntul Avraamic. Apoi, in al patrulea rdnd, este supirarea lui Dumnezeu gi rezolvarea problemei.Versetul 10,,, Patruzeci de ani M-am scArbit de neamul acesta, qi am zis: ,,Este un popor cu inimaratdcita; ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iunea trdia in timpul Legimdntului Mozaic qiobserva{i cd problema acelei genera{ii era cd ei aveau o problemi a inimii; legea fiind exterioard nuputea si schimbe inima. Apoi se spune cd acel neam nu cunogtea ciile lui Dumnezeu. Ceea ce vrea sdspunl Dumnezeu aici este ci mAntuirea estc adusd numai prin har, prin credin!6. Apoi, cinci, estehotdrdrea lui Dumnezeu in verlietul I l, ,, De aceea arn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihnaMea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ie aceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi$criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aducibinecuvdntare poporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntare care sd se reversepeste toate familii le lurnii.

4 l

Acum s6 ne intoarcem la Evrei capitolul 3 gi sd ob{inem o imagine intreagE.Versetele 7-ll: ,,De aceea, eum zice Duhul Sf6nt: Ast5zi, dacfr auzi(i glasul Lui, nu vtr impietri{i inimile,ca in ziua rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in pustie, unde plrin{ii vogtri M-au ispitit, gi M-au pus laincercare, gi au vlzut lucrilrile Mele patruzeci de ani! De aceea M-am desgustat de neamul acesta, gi amzis: Ei totdeauna se riltflcesc in inima lor. N-au cunoscut ciile Mele! Am jurat, deci, in mAnia Mea cil nuvor intra in odihna Mea!"

Astfel vedem imaginea intreagi a poporului din vechime in pustie.-in primul rdnd, ei sepregiteau sd intre in odihna promisi de Dumnezeu - locul binecuvdntirii - in fara promisi lui Avraam.in al doilea rdnd, problema era ci ei igi impietriserf, inimile. Principiul dbminant fiind Legea a crescutugor condamnarea lor inaintea lui Dumnezeu. Si ne ditdm, din nou, doar pe scurt, la Leg6m6ntul celNou, Ieremia 31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile, zice Domnul, cdnd voi face cu casa luiIsrael gi cu casa lui Iuda un legdmAnt nou. Nu ca legdmdntul pe care l-am incheiat cu pirinfii lor, inziua cdnd i-am apucat de mdnd, s6-i scot din {ara Egiptului, legdm6nt pe care l-au cdlcat, mdcarcdaveam drepturi de sot asupra lor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul, pe care-l voi face cu casa luiIsrael, dupd zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea in6untrul lor, o voi scrie in inima lor; qiEu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu." Scriind in acelaqi timp cu leremia, Ezechiel spunein capitolul 36 versetele 26 5i27,,,VE voi da o inimd nouS, gi voi pune in voi un duh nou; voi scoatedin trupul vostru inima din piatrS, qi vE voi da o inimd de carne. Voi pune Duhul Meu in voi, qi vd voiface sE urmapi poruncile Mele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treilea rdnd, amobservat supirarea lui Dumnezeu gi lucrarea ciudatd de judecatd a lui Dumnezeu asupra poporului dinvechime. tn al patrulea rdnd, sentinla lui Dumnezeu, ,,Nu vor intra in odiTrna Mea". Oservafi folosireapronumelui personal, ,,odihna Mea"; aceasta este ceva pe care Dumnezeu avea sd o aduci prin harulStru.

AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13

in primul rAnd, avertizarea, Versetul 12: Luafi seama, deci, frafilor, ca nici unul dintre voisf, n-aibfl o inimfl rea qi necredincioasi, care sil vfl despartfl de Dumnezeul cel viu.

Observali expresia,,,Luafi seama, fra{ilor". Aceastd avertizare este pentru a-I mflntui pe evrei.Si aruncim o privire asupra capitolului 3 versetul l, ,, De aceea, fra{i sfin}i, care avefi parte dechemarea cereasci". $i avertizarea este s6,,lua[i seama". Cuvdntul in greacd este ,,blepete" gi timpuleste interesant; este la imperativ prezent cu o ac{iune de durat6. Cele doui cuvinte ,,lua{i seama" arputea fi traduse,,fi{iatenfi sd pdstra{i mereu un ochitreaz vegnic deschis". in aldoileardnd, pericolul.Acesta este rezumat intr-un cuv6nt ,, necredincioasd". Observati cE se spune, ,,ca nici unul dintre voisd nu aibd". Existtr responsabilitate individuali gi existd o descriere datd necredinlei - ,,o inimd rea ginecredincioasE". CuvAntul ,,rea" este ,,poneros" gi inseamni ,,un act de impotrivire fatl de bine".Astfel, autorul expune rdul necredinfei qi aceastd necredini are ca rezultat ac{iunea rea - despf,rfirea deDumnezeul viu. ,,Despdrtire" este cuvdntul ,,aphistemi": din acest cuvAnt oblinem cuvdntul din limbanoastri ,,apostazie". insearnni,,,a se depdrla de". Autorul, dupd ce a dat avertizarea qi a aritatpericolul, prezinti altreilea punct; remedial lui Dumnezeu.

Versetul 13: Ci indemnafi-vi unii pe al{ii in fiecare zi, citl vreme se zice: ,,Astilzi" pentru ca nici unul dinvoi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

Autorul a folosit un cuvdnt interesant pentru ,,indemnafi-v5"; sunt dou[ cuvinte de fapt,,,plr?,') -,,pe ldngi"; ,,kaleo" -,, a chema". Scriitorul il folosegte ca intirire; inseamnd,, a ruga, aimplora, a cere" gi apoi scriitorul spune,,cdtl vreme se zice 'asttrzi' ". Fdcdnd aceasta, scriitorul neindeamnd si privim ?ndpoi la versetul 7, De aceea, cum zice Duhul SfEnt: ,,Astdzi, dacd auzili glasulLui, nu v5 impietrili inimile". Ceea ce este subliniat acestor evrei este cd impdrdfia a fost oferitd dinnou Israelului. Cuvdntul din greacd poate fi tradus astfel, ,,atdta timp cdt ziua de azi este clarmen{ionat[". Astfel este o avertizare foarte clard gi cumplitd pentru acegti evrei credinciogi. Apoiscriitorul spune, ,,pentru ca nici unul din voi sd nu se impietreascd prin ingeliciunea pdcatului".

d

,rf

FI

=l

.ql

FI

FI

FI

FI

FI

FI

FI

=l

3

3

;|

HI

FI

3.;

=l

3g

J

42

ELL

l-

tLr

L

i=LrLi']-t'

ld

t

trrl ! l

t r!r l-

ILd;.fl

)a

I\{frll sIILLJ

l -IILIJI JI

I

Ll -

L

l "

,^lJ

impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". ,amintindu-le de ceea ce strAmo$ii lor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascd printr-oproblemd specificd - ,.ingel6ciunea". Cuvdntul este ,,apate"; inseamnd ,,un truc, a fi ptrc[lit" aga cumau fost primii no$trii pdrinli de Satan. Apoi, autorul foloseqte articolul hot6r6t dupd cuvAntul ,.picat" -

,,pentru ca nici unul din voi sa nu se impietreascS prin ingel5ciunea pdcatului", autorul referindu-seastfel la pdcatul specific al necredinfei care l-a fbcut pe Israel ?n trecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA

Versetul 14:.,,CAci ne-am fficut pfrrtagi ai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfr la sf6rgit increderea nezguduitide la inceput."

Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit facereferire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present.Legmdntul Avraamic, bineinfeles, intotdeauna a avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrile lui.Evreii au cerut intotdeauna sd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune,

,,pdfta;i ai lui Flrist-os"; cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oa se line de cineva care se

line de altcineva". Impdr6lia a,fost promisd luilsus Mesia gi ceea ce scriitorulspune este cl lsraelulvafi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit increderea nezguduit6 de iainceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere? Este sfArgitul Necazului cel Mare qi Domnul inEvanghelii, a;a cum de.ja am aritat, a fbcut referire la aceasta -vezi Matei 24 versetul 13.

AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT

Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moisegi in condilii le Legamdntului ce Vechi. Problema era necredinfa. Scriitorul nu o ia ca pe o trambulini giii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliileLegimAntului celNou.Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi, dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziuarAzvriltirii."

Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele 7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegteIsraelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte, ,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noiSuntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqte mdna Lui." Psalmistul prezintl scena aceleiimprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barnea gi au trimis doisprezece iscoade in faraPromisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade,impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise acunoscut Legdmdnul Avraamic; cd era plin de indurare in natura lui; depindea doar de credincioqia luiDumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in faraPromisS, Dumnezeu ar fi instaurat Teocralia pe pdmAnt gi at fi adus binecuvAntare universaltr a$a cumi-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplare gi o pune inaintea cititorilor.Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazd si-fi mai irnpietregtiininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la Cades-Barnea gi vedem cd aceasta a fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea LegimdntuiuiAvraamic, pentru a instaura.Teocrafia gi a aduce binecuvAntare universalS, putea fi oblinutd numai princredinli gi anume credinta din partea Israelului. Acest verset i-ar determina pe aceEti evrei care vor triiin aceastd perioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascd gi sd se gAndeasc[ in mod atent la istorianaliunii lor. Na(iunea a e$uat de ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barnea sub Moise. A doua oardna{iunea a e$uat sub Iosua, Evrei capitolul 4 versetul 8 este o dovadl a acestui lucru. ,, Cdci, dacd le-arfi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dup6 aceea de o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atuncic0nd strdrnogii lon au intrat in fard sub conducerea lui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pelocuitorii larii aga cum au fost cdlduziti de Dumnezeu qi nu numai cd s-au aliturat cananililor idolatrialor, dar au continuat sd meargd chiar mai deparfe in practicile lor odioase impotriva lui Dumnezeu pdndcdnd au fost alungali din Jari. in al treilea r6nd, poporul a eguat sub David. Privili la Evrei 4 versetul

@

7,,, E1hotir6gte din nou o zi:,,Astizi" -zicdnd, in David, dupd atdta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astdzi, daci auzili glasul I.ui, nu vd impietri{i inimile!" Scriitorul ne indeamntr sd ne uit[m din noupeste Psalmul 95. Dupd domnia impdratului David, na{iunea s-a inepdrtat din nou de Domnulin timpullui Solomon. Ulterior, in timpul nepotului lui David, Roboam, poporul a fost impdrlit gi, in cele dinurmd, poporul a fost luat in robie" Patru, nafiunea a equat in timpul misiunii Domnu.tui nostru la primaSa venire. Mesajul Domnului nostru a fost numai pentru Israel, ,,Pocdi{i-v5, cici Impdrd{ia ceruriloreste aproape"; adic6, Dumnezeu era gata sI reinstaureze teocratia qi sdzdrobeascf, domnia lui Satandacl Israel s-ar fi pocdit. La s{Ergitul misiunii Domnului, poporul a spus, ,,Nu vrem ca acest om siimpdrd{eascb peste noi" gi au declarat inaintea guvernatorului roman cd ei nu au alt impirat decdt peCezarul. Cinci, in timpul rnisiunii apostolilor dupi Cincizecime gi stabilirea Noului Legdmdnt,impirdfia a fost oferit6 clin nou Israelului prin Petru. Aceasta ne este prezentatd in mod evident inFapte 3 versetele 19 la 26 gi, in mod deosebit, in versetul 19, Petru a spus, ,,Pocditi-vi, deci, giintoarceti-vd la Dumnezeu, ca sd vi se qteargd pdcatele, ca sd vind de la Domnul vremurile deinviorare" gi apoi el a reamintit poporului, in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ailegimdntului pe care l-a fhcut Dumnezeu cu pdrinlii nogtri, cdnd i-a zis lui Avraam: ,,Toate neamurilepdmdntului vor fi binecuvdntate in simAnfa ta." Rispunsul Israelului a fost prigonirea apostolilor giuciderea lui $tefan. Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegti a avertizat natiunea ctr pentru hul6impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare. Este exact ceea ce a lEcut poporul dupd stabilireaLegimdntului celNou gi, astfel, in mod inevitabil, natiunea a fost pusi deoparte gi cetatea gi templul aufost distruse. La sf6rpitul c[rfii Faptelor Apostolilor, capitolul 28 versetele 25 la 29, Pavel face omustrare usturdtoare conducdtorilor'na{iunii in Roma gi a culminat mustrarea in versetul 28 prinafirmatia, ,, Sd gti{i, deci, cd mdntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisfl Neamurilor, gi o vorasculta." Amintindu-gi toate aceste fapte, cititorii evrei ai acestei Epistole vor recunoagte ci Dumnezeuse ocupd din nou de poporul lor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr ?ndoial6, de cuvintele apostolului din Romani11.24,,, Fiindc6, dacd tu, (referindu-se la Biserici) care ai fost tdiat dintr-un mdslin, care din fire erasdlbatec, ai fost altoit, impotriva firii tale, intr-un m6slin bun, cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici,Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegti evrei crediniogi se vor limuri ciDumnezeu a avut odati planul Siu profetic cu privire la Israel qi S-a ocupat de poporul din vechime.

INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19

Versetul l6: "Cine au fost, in adevir, cei ce s-au rflwrtrtit dupil ce auziserA? N-au fost oare tofi aceia, careiepiserA din Egipt prin Moise?"

in aceasti interogare, scriitorul le pune acestor evrei trei intrebdri. intrebarea num[rul I : - ,,cineau fost cei care s-au rtrzvrtrtit impotriva lui Dumnezeu?" NIV clarificd intrebarea, ,,Cine sunt cei careau auzit gi s-au rdzvrdtit? N-au oare tofi aceia, care ie;isern din Egipt prin Moise?" Astfel, descoperimtrei lucruri in leg[turi cu acegti rlzvrlti{i impotriva lui Dumnezeu. In primul rdnd, ei au auzit ci era oodihni promisi in fara pe care Dumnezeu i-a prois-o lui Avraam. In al doilea rdnd. ei au iegit dinEgipt; aceasta inseamnd ci ei erau un popor riscumpdrat; au ieqit sub protecfia sdngelui MieluluiPascal; gi, in al treilea rdnd, ei au iegit prin Moise; aceasta inseamnf, cf, erau sub un legimdnt al legii ginafiunea func{iona ca o teocrafie sub acest principiu dominant. in realitate, prezenta lui Dumnezeu eracu ei. in I Corinteni l0 versetele I la 5 Pavel atrage aten{ia cd ei erau ,,botezali in Moise". Acesta nuavea nimic de a face cu botezul in apd dar implica un in{eles fundamental al cuvAntului din greac[,,baptiso ", acela_c6 nafiunea s-a identificat intr-un mod unic cu Moise, Totugi, in ciuda acestui lucru, ICorinteni 10.5 arati cd tofi aceqti oameni cu aceste privilegii imense au pierit in pustie.

Versetul 17: ,,$i cine au fost aceia de care S-a desgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei cepiciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zut in pustie?"

A doua intrebare este, ,,cine a dezgustat pe Dumnezeu timp de patruzeci de ani?" Rispunsul;acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie. Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

44)

, .-L/

j-{

) --{--{

Fl

FI

FI

HI

FI

trftrlHI

HI

HI

=|

f,

3

=l

=l

e3

=|

3

ae.

l,

4

L .lr

L:i-

I1;rt

L]L

11

{,-]Lt a

1-tlLr^a

A-

-LltL

t

-Ir,r

ta

l -!tl

ta

4".! , J

J

l-!,J

J

1-f,-J

I ' rII

t-LJ

II

trLJ

l r

It--t Jl vIIt-LJl rI

I

J

Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nuascultasera?"

intrebarea numArul 3. Aceasta ar putea fi parafrazati, ,,Cui a jurat Dumnezeu ca nu vor intra inodihna Sa? Rdspunsul, celor care nu au crezut.

Versetul l9: ,,Vedem, deci, ctr n-au putut sil intre din pricina necredin{ei lor."

Acest versettrage concluzia. Dupd ce ne-am gdndit la interogare, si analizim faptele. in primulrdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuirea ve$nicd. Poporul a fost rdscumparat prinsdnge cdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortulintdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise,Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbriindoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie. De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlIin cer. in al treilea rAnd, chiar gi atuncicdnd pcporul a intrat in Jard, prin losua, ei nu au obtinut odihnapromis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel,descoperim acest fapt imortant qi adev6rat - odihna promisi este indeplinirea Legdmdntului Avraamicgi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termeniiLegdmAntuluicel Nou.

COMENTARIUL ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta, sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confruntacu una din cele mai traumatice experienfe. Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotrivalui Duinnezeu in termenii Legamdntului Mozaic. La acel moment. Ieremia predicase Israelului timp depatruzeci de ani, dar ei au refuzat sd asculte gi au ajuns la momentul in care nu maiera remediu pentrupopor. Cu aceasta in minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestui minunat capitol,citim despre lnarea declara{ie a lui Dumnezeu pentru Israel, ,,in vremea aceea, zice l)omnul, Eu voi fiDumnezeul tuturor seminlii lor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acesta se referea la celedoisprezece semin{ii ale lui Israel. in zilele lui Ieremii, cele zece semin{ii din nord conduse de seminlialui Efraim iegiserd din activitate. Aceasta a avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqa ci aceastaera o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogi din Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturorfamilii lor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altddeclaralie mdreald in versetul 2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegte Domnul: ,,Poporul celor ce-au scdpatde sabie, a cdpdtat trecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5"inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor, referirea la favorul descoperit in pustie vorbeqte despreEzechiel 20 versetele 32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegte despre israelil i care autrecut sub toiagul lui Dumnezeu, adicd sub toiaguljudec5lii pentru a-i aduce in legiturl cu Legdmdntulcel Nou. Apoi in versetul 3 Dumnezeu vorbegte despre dragostea lui vegnicd fa15 de Israel. El spune,,,Domnul mi Se aratdde departe:,,Te iubesc cu o iubire vegnicS; de aceeaiti pAsffez bunitatea Mea!"CuvAntul ,,bundtate" este interesant; este cuvdntul ,,hesed" gi inseamni ,,o dragoste care pAze$te unlegdmint". Dumnezeu face referire aici la Legdmdntul Avraamic. Versetele 4 gi 5 vorbesc desprenaliunea care va fi reconstruiti. Versetul 6 vorbeqte despre seminlii le din nord care se vor inchina inSion, gi anume in Ierusalim. Acest lucru s-a intAmplat dupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iunea s-a impdrlit.Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegte desre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se vapocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelor gi apoi, inversetele 12 la 14, este o scenl minunati a binecuvdntdrii gi a bucuriei in Sion. FdrI indoialS, Iererniaiqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul dinIerusalim giva reinstaura Teocra{ia pe planeta Pdmdnt. Versetele 23la25 amplificd aceasta;;i vorbescdespre binecuvdntarea lui Dumnezeu asupra muntelui sfrnt, care este lerusalimul. Apoi evenimenteleiauointorsdturd uinritoare, versetul 26. Versetul afirmd,,,Laaceste lucrurim-am trezit, qiam privit; gisomnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos.Totugi, in acel moment, Durnnezeu ii descoperd lui Ieremia condilii le LegimAntului cel Nou -

45

CAPITOLUL 4

TEAMA IsR.AELULUI DE A NU TzBUTI sA rNTRE ix oorrxA pRoMISA - c:t-l

Acest capitol ne determind si ne intoarcern la capitolul 3 versetul 19, ,, Vedem, deci, cd n-auputut sd intre din pricina necredinfei lor."

TEAMA

Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fi igiduin{a intrfrri i inodihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascil venit prea tirziu."

,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor. Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar ar[mAne in urm6". Acum evreii citind acesta vor recunoagte c[ promisiunea este cu privire la venireabinecuvdntdrilor impdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de lapromisiune. inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesar pentrunoi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdm sd descoperim ce impact va avea aceasti avertizareasupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrile impdrS{iei promiseIsraelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete inVechiul Testament care le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12versetele 9 la I l; ei igi vor aminti cuvintele lui Moise, ,, fi indcd n-ati ajuns incl in locul de odihnd gi inmogtenirea pe care v-o dd Domnul, Dumnezeul vostru. Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pecare v-o va da in stdp6nire Domnul, Dumnezeul vostru. El vd va da odihn6, dupS ce vd va izbdvi de totivrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alegeDomnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vAporuncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintdi roade, Ei darurile alese pe care le veliface Domnului pentru implinirea juruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles, locul ales de Dumnezeu afost lerusalimul, dar poporul evreu citind versetul I din capitolul 4 va avea aceasti in{elegere specificdcu privire la odihna prornisS.

MOTI}'TJL TEMERII

Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelie ca gi lor; dar lor cuvAntul care le-a fost propoviiduit,nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f, la cei ce l-au auzit."

in primul rdnd, trebuie sE descoperim ce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie".Cuvdntul inseamnd ,.vegti bune". In perioada Bisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntul intr-unsens ethnic. Descoperim aceasta in I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilorEvanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care suntetimdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeaba ati crezut. V-am invdfatinainte de toate, a$a cum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatele noastre, dupd Scripturi; cda fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceasta este vesteabuni pe care noi o predicdm; ca phcStogii pierduli sd fie mAntuili prin credin{a in moartea lui Hristos.Totugi, Noul Testament folosegte cuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca Iversetul 19, ingerul Gavril cAnd a vestit nagterea lui Ioan Botezdtorula spus, ,, Drept rdspuns, ingerul i-a zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu; am fost trimis s6-[i vorbesc, gi s6-fi aducaceastd veste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul ,,evangelizomai" gi este acelagi cuvdnt tradus,,Evanghelie" in acest verset. Din nou, in I Tesaloniceni 3.6. Pavel spune, ,, Dar chiar acum a venitTimotei de la voi la noi, gi ne-a adus veqti bune" (evanghelia) ,,despre credinfa gi dragostea voa.str6, cdtotdeauna pdstrali o plScutd aducere aminte despre noi, qi cd dorifi si ne vedeti, cum dorim gi no! sd v5vedem pe voi." t rn accst contcxt, cuvdntul , ,evanghel ie", , ,evangel izctmai" sau.,veSti bune" a fbstoferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent. Ce era atunci aceastd

-

J

,-1'I

' I

.J

-iJ 47

Evanghelie? Gdndili-va din nou la Deuteronom l2 versetele 9la ll;evanghelia era mogtenirea in laralui Israel gi odihna Israelului de to{i vrdjmaqii, potrivit cu LegimAntul Avraamic. Acum, autorulEpistolei cd.tre Evrei atrage atentia c5 genera{ia de evrei din pustie nu a fbst ajutatd cu nimic datoritdlipsei lor de credin!5. Ceea ce versetul spune din punct de vedere literal este ,,promisiunea nu a fostunitl cu credinfa".

ANTIDOTUL PENTRU TEAMA

Versetul 3: Pe cOnd noi, fiindcd am crezut, intrflm in ,,odihna" despre care a vorbit El, cAnd a zis: ,,Amjurat in mdnia Mea, cll nu vor intra in odihna Mea!" MitrcarcS lucririle Lui fuseseri isprivite inc6 de laintemeierea lumii.

Prima frazd ar putea fi tradusi literal ,,noi care credem intrim in acea odihnd", astfel cf, suntpuse in disculie trei puncte. Mai intAi, credinciosul va intra in odihna promisd. in al doilea rAnd,necredinciosul nu va intra in odihna promis6. Aici, din nou, iati ce spune versetul, ,,Am jurat in mdniaMea cd nu vor intra in odihna Mea!" In al treilea r6nd, odihna este asiguratd. Din nou, textul spune, ,,afost isprdviti inci de la intemeierea lumii". Acum, ce inseamnd aceasta? Si ne amintim ce a spusDumnezeu primilor nogtrii pdrinti in Genesa 1.26, ,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte, Dumnezeu astabilit de la intemeierea lumii cd acest pemant va funcfiona ca o Teocratie sub conducerea saustdpdnirea omului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire. Existl un verset imortant giinteresant in Isaia 24 versetul 5, care spune, ,, c6ci fara a fost spurcatd de locuitorii ei; ei cdlcau legile,nu {ineau poruncile, gi rupeau legdmdntul cel vegnic!" Acum leg[mdntul cel veqnic la care se referdaici este LeglmAntul pe care Dumnezeu I-a ftcut cI omul avea si conduci planeta. Ne amintim cdomul i s-a aldturat lui Satan in rdzvrdtirea impotriva lui Dumnezeu gi astfel conducerea planetei i-a fostinmdnatd lui Satan.

FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU

Versetele 4-5: Cici intr-un loc a vorbit astfel despre ziua a gaptea: ,,Dumnezeu S-a odihnit in ziua gapteade toate lucririle Lui." $i aici este zis iaritgi: ,,Nu vor intra in odihna Mea!"

56 ne amintim ce s-a intdmplat la inceputul istoriei. Prima zi a omului pe planeti a fost ziua deodihnd a lui Dumnezeu. 'Iotul era pregitit pentru bucuria omului qi conducerea asupra planetei. Douilucruri ar putea fi observate. Primul, odihna lui Dumnezeu era completd - Genesa 2 versetele 2 gi 3, ,,In ziua a gaptea Dumnezeu qi-a sfhrgit lucrarea pe care o ltcuse; gi in ziua a gaptea S-a odihnit de toatSlucrarea t,ui pe care o frcuse. Dumnezeu a binecuvAntat ziua a $aptea gi a sfinfit-o, pentru c6 in ziuaaceasta S-a odihnit de toatd lucrarea Lui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea,mogtenirea omului s-a desf,vdrgit gi el gi-a adoptat conducerea. In al doilea r6nd, omul nu a intrat inaceasti odihnd. Existi doub aspecte ale acestui lucru - perioada de probl gi interzicerea. Genesa 2.15la 17 ne oferi detalii cu privire la perioada de probl care i-a fost lisati omului. Le era interzis simindnce din pomul cuno$tinlei binelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtirea omului, existf, interzicereadin Genesa 3 versetele 23 la 24,,, De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grddina Edenului, ca silucreze pimdntul, din care fusese luat. Astfel a izgonit El pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenului apus nigte heruvimi, care sd invdrteascd o sabie invipSiat6, ca sd pdzeascd drumul care duce la pomulvie1ii." Astfel, descoperirea pe care o avem aici este ci omul nu a intrat in odihna lui Dumnezeu; omula fost indepirtat de Dumnezeu; lumea funcfioneazd in termenii satanocrafiei cu Satan gi echipa lui careigi exerciti conducerea. Deoarece Cuvintul lui Dumnezeu spune, ,nNu existl odihnd pentru cei rii" gieu cred ci acest cuvint ,,odihn6" ar putea fi infeles aiciin sensul lui cel mai profund.

g

FT

Fil

HI

HI

FI

trlHI

HI

ilf

ill

.ql

H

til

tI

I

t:rI

:r1

48

oDTHNA cARE nAnnANr

Versetul 6: ,,Deci, fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta, gi pentru ci aceia clrora li s-a vestitint6i vestea buna n-au intrat in ea, din pricina neascultf,rii lor.n'

Obsevafi, mai intdi, doui lucruri. Textul spune, ,,ca sd intre unii"aga cd aceasta este o odihnicare este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi anecredinfei. Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitd ldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; giinseamnS,,cel care rdmdne din vremurile trecute". Dar ce rdm6ne din vremurile trecute'l lntorcdndu-nela Genesa citim cd Dumnezeu S-a odihnit a $aptea zi, Prin urfnare, aceasta este ceea ce rdmdne -ziua

de odihnd a lui Durnnezeu. Dar intrebarea care se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?intorcdndu-ne la cartea G'enesei descoperim cd omul a primit conducerea planetei, dar el trebuia sdconduci recunoscdnd conducerea supremi a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducdin condilii le Teocrafiei. Astfbl, odihna lui Dumnezeu poate fi rezumati in felul urmdtor - omul care areconducerea planetei, dar func(iondnd sub ciliuzirea lui Durnnezeu gi intr-o pdrtdqie gi armonie perfectdcu Dumnezeul dragostci. Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioada lui Moiseconstituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, peMoise. Totugi, principiul de conducere era Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nuau intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesa gi aceasta s-a intAmplat datoritdneascultbrii qi necredin!ei.

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A T,IIT DAVID

Versetul 7: El hotirAgte din nou o zi: ,rAst6zi" -zicind, in David, dupi atdta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astilzi, dactr auzi{i glasul Luin nu vf, impietri{i inimile!"

Psalmul 95, despre care deja am discutat, este. bineinteles, un Psalm al lui David gi versetele 7 gi 8afirmd, in mod specific, ,, O! de a1i asculta azi glasul Lui! ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca inziua de la Masa, in pustie". Oferirea odihnei evreilor din pustie a avut loc cu cinci sute de ani inaintede perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare, ,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?"Rdspunsul este,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele 9la 14. Capitolul 17 se ocupi, bineinleles, demarele Legdmdnt Davidic gi in versetul 9 Dumnezeu spune, ,, am dat o locuintS poporului Meu Israel,gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascda$a cum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te veiduce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnla ta dupd tine, ;i anume pe unul din fii i tdi, gi-i voi intdri domnia".Apoi, ?n versetul 14, ,,i l voi ageza pentru totdeauna in Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunul lui dedomnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelege din aceste versete cI in perioada lui Davidimdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$a cum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoarea intrebare artrebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?" Rdspunsul este,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqtedespre acest eveniment. Capitolul se ocup[ de inima lui Solomon care a fost intoarsd de la Iehova qi inversetul 9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon, pentru cd igi abituse inima de la Domnul,D u m n e z e u l l u i I s r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i . " $ i v e r s e t e l e l l , 1 2 g i l 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - azis lui Solomon: ,,Fiindcd ai lbcut aga, gi n-ai pdzit legdmdntul Meu gi legile Mele pe care {i le-am dat,voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acesta in timpulvie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe. Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;voi l6sa o seminlie fiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimului pe care l-amales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iunea qi din perioada aceea poporul adecdzut intr-o apostazie dureroasb. Cu alte cuvinte, inimile lor s-au impietrit.

a

Jt

Jt

-la

JJ

49

L-

I

L-li-.

L-

iI

Lt -

l-

{-

_*I--a

s--ta

.l-t

--l-t

.J.t

--)

ODIHNA CARB N,{NIANT

Versetul 6: ,,Deci, fiindcfi rflmAne ca sil intre unii in odihna aceasta, gi pentru cil aceia c6rora li s-a vestitintii vestea buna n-au intrat in ea, din pricina neascultirii lor."

Obseva{i, mai int6i, doud lucruri. Textul spune, ,,ca sA intre unii"aga c6 aceasta este o odihndcare este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdrii qi anecredin{ei. Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; giinseamni,,cel care rdmdne din vremurile trecute". Dar ce ramAne din vremurile trecute? intorcdndu-nela Genesa citim cd Dumnezeu S-a odihnit a qaptea zi. Prin urrnare, aceasta este ceea ce rdmdne - ziuade odihnd a lui Durnnezeu. Dar intrebarea care se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?intorcdndu-ne la cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducerea planetei, dar el trebuia sdconduci recunoscind conducerea supremd a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducdin condilii le Teocra{iei. Astfel, odihna lui Dumnezeu poate fi rezumatl in felul urmdtor - omul care areconducerea planetei. dar funcliondnd sub cdlduzirea lui Dumnezeu gi intr-o pdrtSgie gi armonie perfecticu Dumnezeul dragostei. Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioada lui Moiseconstituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, peMoise. Totugi, principiul de conducere era Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nuau intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesa qi aceasta s-a intdmplat datoritdneascultbrii qi necredin{ei.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A I,UT DAVID

Versetul 7: El hotir6gte din nou o zi: ,,Astilzi" -zicAnd, in David, duptr atAta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astilzi, dac6 auzi(i glasul Lui, nu vl impietri(i inimile!'n

Psalmul 95, despre care deja am discutat, este, binein{eles, un Psalm al lui David ;i versetele 7 gi 8afirmd, in mod specific, ,, O! de a1i asculta azi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca inziua de la Masa, in pustie". Oferirea odihnei evreilor din pustie a avut loc cu cinci sute de ani inaintede perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare, ,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?"Rdspunsuleste,,da". Sipr iv im in I Cronici l7 versetele 9la 14. Capitolul l7 se ocup6, bineinfeles, demarele Legdmdnt Davidic gi in versetul 9 Dumnezeu spune, ,, am dat o locuin!6 poporului Meu Israel,gi l-am sddit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascda$a cum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAnd te veiduce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(a ta dupd tine, gi anume pe unul din fii i tdi, gi-i voi intdri domnia".Apoi, in versetul 14, ,,il voi ageza pentru totdeauna in Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui dedomnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui Davidimdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna aga cum a fost qi in timpul lui Mo.ise. Urmitoarea intrebare artrebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?" Rdspunsul este,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegtedespre acest eveniment. Capitolul se ocupi de inima lui Solomon care a fost intoarsd de la Iehova qi inversetul 9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon, pentru c5 igi abStuse inima de la Domnul,f)umnezeul lui Israel, care i Se ar6tase de doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-azis lui Solomon: ,,Fiindcd ai ibcut aga, gi n-ai pdzit legdmdntul Meu qi legile Mele pe care {i le-am dat,voi rupe impdrd{ia de la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acesta in timpulvielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe. Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;voi l6sa o seminlie fiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimului pe care l-amales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iunea qi din perioada aceea poporul adecizut intr-o apostazie dureroasd. Cu alte cuvinte, inimile lor s-au impietrit.

49

I DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA

Versetul 8: ,oC6ci, dacl le.ar fi dat losua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dup6 aceea de o altl zi."

Ceea ce Psalmul 95 ne aratl este cd Iosua nu a adus odihna promis5. Motivul fiind, bineinfeles,ci principiul dominant in timpul lui Iosua era legea gi f)umnezeu a hotirat, in condiliile LeglmdntuluicelNou, ci odihna nu va fi realizatd decdt prin har.

CONCLUZIA

Versetul 9: "Rf,mine, deci, o odihnfl ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu."

Literal, rdm6ne atunci o odihnd de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Acest verset ridicldoui intreblri - prima, ,,Ce vrea sf, spuntr prin odihna de Sabat?" Aceasta, bineinteles, ne duce inapoila odihna lui Dumnezeu in Genesa qi face referire la lucrarea deslvdrpitd a lui f)umnezeu de creatie gila conducerea omului asupra planetei ca o Teocrafie. A doua intrebare - ,,Care este poporul luiDumnezeu?" in unele aspecte, tqfi cei rdscumpira{i din toate veacurile sunt poporul lui Dumnezes daraici, in mod specific, se face referire la Israel gi aceasta datoriti Legdmdntului Avraamic. Prin Israelavea sd vinl binecuvdntarea universald. Ceea ce Dumnezeu spune aici, prin autorul Epistolei cdtreEvrei, este cI ceea ce Dumnezeu a prev[zut pentru om in Genesa va fi realizat, in final. Va fi un altAdam care va zdrobi Satanocra{ia; va reinstaura Teocrafia gi va adduce odihna de Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI

Versetul 10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihna Lui, se odihnegte gi el de lucrilrile lui, cum S-a odihnitDumnezeu de lucrflrile Sale."

Patru lucruri trebuie s5 {inem minte in legdturd cu'acest verset. Primul, evreii care il vor citi inNecazul cel Mare. Ei vor gti din Daniel capitolul 9 cd perioada Necazului cel Mare va fi limitati de operioadd de timp de qapte ani. In al doilea rdnd, odihna la care se referd este odihna lui Dumnezeu.Cuvdntul este ,,katapusis" E;i inseamnd ,,tncetare din activitate". Construcfia din greac[ aratd cdaceasta este odihna personalI gi privati a lui Durnnezeu. Totugi, al patrulea concept este c[ pentru aintra in odihna lui Dumnezeu trebuie si experimenteze rdbdarea pdn[ la desivdrgire.

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU

Versetul 11: "Sf, ne grilbim, deci, sfr intrim in odihna aceasta, pentru ca nimeni si nu cadii in aceeagipildn de neascultare."

Se pare c[ aici ar fi o contradicfie. Dacd intrarea ?n odihna lui Dumnez.u "r,.

in intregime prinhar gi prin credintd, atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi, trebuie gi finem mintecircumstantele cu care se confruntau evreii. Aceasta este o reluare a experien{ei pe care a avut-opoporul la Cades-Barnea, a$a cu este relatati in Numeri l3 qi 14. C6nd israelilii au primit vestea de lacele doisprezece iscoade, numai Iosua qi Caleb au ardtat credinfd. Cuvintele, ,,sA ne grlbim" sunttraduse din ,,spoudaz";inseamnd ",a gr6bi, a face in grab6, a se strldui, a se sili, a acorda seriozitate".Astfel, in{elesul este de inensitate a scopului. urmat de intensitatea efortului pentru realizarea unuiscop, care este odihna lui Dumnezeu; ceea ce inseamnd binecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare,versetul este explicit: spune, ,,sb ne"(adici evreii) ddm silinfa pentru ca nimeni si nu cadi (ceea ceinseamnd dintre evrei) in aceeagi pildi de neascultare; qi un exemplu pe care am putea sd-l avem invedere este intdmplarea de la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului 95, pentru cd nu a fost des[vdrgitS gidatoritd egecului de a intra in odihna lui Dumnezeu, avertizarea a fost adus[ la o concluzie. Autorul afolosit sabia Duhului citAnd Psalmul 95 pentru avertizarea evreilor impotriva pdcatului necredin{ei. in

50

il

I

rI

I

versetele l2 gi l3 aceastd avertizare este accentuat5. Sunt doud aspecte ale avertiz6rii. Primul, judecatigi apoi m6ngdiere. Existd judecatd - descoperirea prob,lemei - gi mAngiiere - descoperirea remediului.De aspectul judecdtii se ocupd in versetele l2 qi l3 qide m6ng6iere versetele 14 la 16.

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13

Versetul l2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeu este viu gi lucritor, mai tf,ietor decAt orice sabie cu douitiiguri: piltrunde pAni acolo cl desparte sufletul 9i duhul, incheieturile gi mSduva, judecl simfirile gigAndurile inimii."

Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul luiDumnezeu. in primul rAnd, CuvAntul lui Dumnezeu este viu. Timpul folosit aratd cd acest Cuvdnt al luiDumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel,conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul luiDumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,maitf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In aldoilea rAnd, scriitorul subliniazd ceea ce CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor.Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sdobservlm cd el se ocupi de partea spiritualS a omului. NIV interpreteazd acest lucru,,,pdtrunde pAndacolo cd desparte sufletul gi duhul". Conceptul este cd acest Cuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru adescoperi ce este sufletesc Ai ce este spiritual. Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperi in{elesulacestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, ITesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este,,pneulr1&". Este amintit in Genesa, ,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarea luiDumnezeu a creat duhul omului. in acest aspect, omul fiind duh, este conqtient de Dumnezeu. ApoiCuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh". Prinurrnare, omul a devenit conptient de elinsugi. Dumnezeu a alcdtuit partea materiald a omului din farAnapdmdntului gi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtient de lumea exterioarl. Lacdderea omului in pdcat, el a murit din punct de vedere spiritual, relalia lui cu Dumnezeu a fost ruptd giomul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqterea din nou, omul este inviat din punct de vederespiritual. in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascS din nou. Totuqi,^ problemacregtinului este carnalitatea, ceea ce inseamntr cd omul nu este dominat de duh, ci de came, In Rornani8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) estevrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 versetele I la 4, citim c[ cei din Corint credeaucd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeupdtrunde pentru a descoperi. Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptulcd el ,,desparte incheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceea ce une$tesau potrivegte". Pavel folosegte acelagi cuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdns deCapul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor gi leg6turilor, igi primegtecre$terea pe care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegte de,,sindtatea interioar6". Proverbe 3.8afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtate trupului t6r,r, gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul luiDumnezeu pitrunde gi din punct de vedere fizic. Cum ar putea sd o fac6? Ei bine, esenla chestiunii stdin aceea cd Dumnezeu cunoagte formatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi departea fizicdafiin{ei umane. in I impdrafi 19 versetele I la 18 Dumnezeu S-aocupatde slujitorul Sdu,Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vederefizic, mental gi spiritual. Aea nevoie de somn gi avea nevoie de hrand ;i Dumnezeu a eidus toate acestelucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerutmantaua pentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarea lui mentald gi de asemenea pdrtSgia lui Marcu.Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascd sd acfioneze din punct de vederespiritual intorcAndu-se la legea Vechiului Testament. Oricum. aceasta le-ar aduce doar condamnare. Deasemenea treb:rie sd se gdndeascd cum vor trece prin perioada necazului cel mare din punct de vederefizic. Totugi, ei vor fi descoperit atunci c5 acest Cuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamnd cdeste mereu avtiv gi lucrdtor - ne insufli energie gi ne face activi. Acest adevdr este, bine?nfeles, un

5 1

cuvant pretios pentru fiecare sfdnt al lui Dumnezeu. in acest fel a explicat scriitorul ce este Cuvdniullui Dumnezeu; Ce face Cuvdntul lui Dumnezeu; gi apoi el se ocupi de ce realizeazd Cuvdntul luiDumnezeu. La sfdrgitul versetului 12, el afirmi, ,judeci simlirile 9i gdndurile inimii". in priul rdnd,Cuvdntul lui Dumnezeu distinge. Cuv6ntul din greacd este .,kritikos"; inseamni ,,a judeca, a irnp[r{i, adilbren{ia". Dar ce judecd el? Rispunsul este ,,g6ndurile" omului. Se refer[ la adeviratele gdnduriinterioare ale omului.Darde asemenea Cuvdntul lui Dumnezeu judeci,,simtirile inimii". Se referl laconcepfiile noastre cele mai addnci. Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu judec[ gi desparte fiecare g0ndinterior gi fiecare concept al fiinlei noastre ascunse. Apoi scriitorul ne oferl o descoperircsurprinzitoare in versetul 13.

Versetul 13: ,,Nici o filpturitr nu este ascunstr de El, ci totul este gol gi descoperit inaintea ochilor Aceluia,cu care avem a face."

Nici o fbptur5; aceasta inseamnd cd fiecare fiinfd creati gi ne include pe fiecare dintre noi.Versetul spune, ,,totul este descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul,,descoperit" este un cuvdnt ineresant in greacS; este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" giinseamni ,,a prinde gi a suci gaul". Ideea esen{iali din frazd este ,,a te retrage gi a expune gdtul unuianimal de sacrificiu la altar".Acesta este un cuvAnt foarte expresiv pentru evrei gi ei vor gti exact ce aavut scriitorul in minte. Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu demascheazf, gi descoperi ce trebuie judecat giucis. in acest mod, scriitorul se ocupd de primul aspect al Cuvdntului lui Dumnezeu, care judecl gidescoperd problema.

2. TvTANCATRE _ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16

AVEM UN MARE PREOT

Versetul 14: ,,Astfel, fiindcil avem un Mare Preot insemnat, care a stribfrtut cerurile-pe Isus, Fiul luiDumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisirea noastrtr."

Scriitorul pune in discu{ie trei puncte gi apoi aduce qi un sfat. Primul punct, ,,avm un MarePreot". Amintili-vi cdt de semnificativ va fi acest lucru pentru pentru aceasti generafie de evrei.Pentru noi. cititorii dintre Neamuri, avem nevoie totuqi de o explicatie. Pentru evrei conceptual deMare Preot ar avea conotafii evidente, dar este necesar pentru noi sf, ne g6ndim pufin la rolul MareluiPreot. in capitolul 5 versetul l, el afirmd,,, in adevdr, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor,este pus pentru oameni in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca si aduc6 daruri gi jertfe pentru pdcate".Versetul se referf, laZiua Isp5girii care era punctual culminant alrolului de Mare Preot. Procedura dinZiua Ispiqirii este descrisd in Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acestei Epistole nu vor aveaprobleme cu vizualizarea acestei proceduri dar sd incerclm sf, ne gdndim gi str ne traslm ?n ochii min{iinoastre ce implica ea. In primul rAnd, intreaga adunare a Israelului era aunat[ naintea Templului giMarele Preot trebuia si se imbrae cu hainele lui preofegti. Nu este timp si intrlm in detaliilesimbolurilor implicate dar fiecare aspect al ?mbrdciminfii preotului vorbegte de ceva din lucrarea luiHristos pentru noi. Apoi Marele Preot cerea doi lapi qi sor;ul era aruncat. Unul din fapi era desemnat sdfie {ap ispdqitor gi celilalt avea si fie pentru Domnul. inainte de a face ispdgirea pentru poporul IsraelN'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea intemplu. Ne amintim c[ templu avea douf, compartimente. Primul avea un candelabru cu qapte cu qaptebrafe vorbind despre Hristos care este lumina lumii; masa cu pdinile pentru punerea inaintea Domnuluivorbesc despre Hristos care este PAinea Viefii gi apoi era altarul de aur pentru arderea tlmdiei caredescria rugdciunile de mijlocire ale Domnului. Mai era Chivotul Legdmdntului gi prezen{a luiDumnezeu, slava Shekina. Inainte de a jertfi fapul, Marele Preot lua tim6ia gi cdrbunii apringi gi ardeatimdia in locul preasfhnt din templu. Aceasta vorbegte de rugdciunile Domnului inainte de ristignire.A fost marea rug6ciune de mijlocire din Ioan l7 gi de asemenea rugiciunile pline de agonie din gr[dinaGhetsimani. Dupb aceasta Marele Preot venea in templu;jertfea tapul gi, dupd ce ii strdngea sdngelefapului intr-un vas, intra in Locul Preasffint in prezen{a lui Dumnezeu gi imprdgtia s0ngele lapului pe

52

I

t

r[I

[j

rfi

uruil

rll

t

I

I

t

xI

- J

-t

_tcapacul de aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunul milei. Apoi Marele Preotiegea incd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgire ii punea mdinile pe cap qi mdrturisea toatepicatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapuluijertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastd procedurl vorbegte de lucrarea de riscumpirare aDomnului. Autorul Epistolei cdtre Evrei va descrie aceasta mai detaliat, dar este necesar pentru noi sdavem o schili a prcicedurii din Ziua Ispdgirii in acest moment tn aga fel in cdt sd putem inlelege cum vaputea aplica aceasta la Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi inversetul 25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despre Domnul Isus) mai dinainte sd fie,prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca,,scaunul milei". Totugi, punctul culminant al acestei proceduri avea ca rezultat ceea ce in Levitic senume$te ,.odihna de Sabat". Capitolul l6 versetele 30 gi 3l afirmd urmitoarele: ,, Cdci in ziua aceastase va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inainteaDomnului. Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnS, in care si vd smerili sufletele.Aceasta sd fie o lege vegnicd". Levitic ne aduce sirnbolul dar Domnul nostru este anti-simbolul. El asuferit in afara taberei; sdngele Lui a fhcut ispiqirea; Domnul nostru este scaunul milei dar rezultatulfinal va fi odihna de Sabat. Aceasta, binein{eles, face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobireasatanocra{iei gi la a$ezarea ?mpdrdfiei Lui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie inacest verset este c5, toate acestea fiind sdvdrgite, El a strdbltut cerurile. In templu ispdgirea nu eraficuti pAnb ce s6ngele {apului nu era imprdgtiat pe scaunul milei gi in acelaqi fel ispSgirea Domnuluinostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngele sdu vdrsat nu a fost prezentat in locul sftnt, qi anume incer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune, ,,$i a intrat, odat6 pentru totdeauna, in Locul preaSfAnt, nu cusdnge de {api gi de vi1ei, ci cu insugi sAngele S6u, dupd ce a cdp6tat o rdscumpdrare ve;nic6". Acumpentru a-$i prezenta sAngele, El a trebuit sd strdbati cerurile. Scriptura vorbeqte de trei ceruri; primulcer vorbeqte de atnrosfera din jurul pdrn6ntului; al doilea, este ceea ce noi numim spa{iul exterior, adicicerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu. Satan locuieqte in primul cer. Efeseni 2versetul 2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puteriiv[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercat s6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngele Siuscump pAni la al treilea cer. Apoi este al doilea cer - Efeseni 6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfii careSunt in Iocurile ceregti" - observafi, cuvAntul este la plural. in Apocalilrsa capitolul l2 se spune,,cdSatan trdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acesta fiinleleangelice sunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,,El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi peSatana stdnd la dreapta lui, ca sd-l p?rascd". Din nou, in Apocalipsa 12, versetul 10, spune,,, pentru cdpir?qul fralilor nogtri (Satan), care zi gi noaptea ii pira ?naintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat,jos".In acest fel vedem ci Satan trebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-Limpiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-Lobservdm pe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceasta in Coloseni 2 versetul15, ,, A desbrdcat domniile gi stdpAnirile, gi lc-a fhcut de ocar6 inaintea luntii, dupd cc a ieqit biruitorasupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda inintregime"; aceasta pentru propriul avantaj; ,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnulnostru centimetru cu centimetru pentru a-L irnpiedica si inainteze, Isus a biruit. Bineinfeles, Aaron nua putut aduce it:rtare dar Marele nostru Preot, Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-a adus. Altreilea punct in versetul 14 vorbegte de Isus, Fiul lui Dumnezeu. Nurnele din Vechiul Testament pentruIsus este losua. Iosua din Vechiul Testament nu a putut aduce odihna promisd dar acest Iosua este Fiullui Dumnezeu; astfel riscumpdrarea a fost adusi de Marele nostru Preot gi odihna de Sabat va fi aduside acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari inmirturisirea noastr5". El le spune evreilor Einou5 ceicare credem ci acest lucru este adevdrat; acesteasunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru esteimportant pentru noi dar cu atat rnai mult va fi pentru evreii din perioada Necazului cel Mare.

-{

t

_ -

_-t

=

----1-{

_r

-

J

-d

=

=

1

_-J

=

:=

I* , 4

,l_ {

---t_ t

---1-'.,{_ {

=- - t

- J

53

cRrJA $I pREocUpAREA eRoFUNDA a novrNr;lur NosrRU nalA DE NoI ToTr

Versetul 15: ,,C!lci n-avem un Mare Preot, care s6 n-aibil milfr de slf,biciunile noastrel ci unul care intoate lucrurile a fost ispitit ca gi noi, dar fiiril piicat."

Fraza ,,care si n-aibd mild" este formatd din douh cuvinte din greaci ,,sun patheo". Cele doudcuvinte combinate inseamnd .,cu cei care suferd". Din acest cuvdnt obfinem ,,simpatie". Gdndul dinspatele acestui cuvdnt din greacd este cd intr-un mod unic Domnul nostru suferd impreunl cu noi. Amun nepot care a avut pneomonie cdnd avea numai doi ani. Pentru a-i oferi timp liber fiicei mele gipentru ca si nu mai stea mereu cu Mark am fost de accord s[ stau cu el in spital timp de cAteva ore infiecare zi. Odat[ l-am l6sat dormind pentru a merge s[ servesc masa la restaurantul spitalului. CAnd m-am intors la patul lui Mark am descoperit cI el se trezise gi era profund supirat pentru c5 bunicul s5.unu mai era cu el. imi amintesc ci atunci mi-a venit in minte acest verset qi am recunoscut cI intr-unmod cu totul unic Domnul nostru suferd impreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte nici o clipd. Observalicf, in toate aceste lucruri el a fost ispitit (sau incercat) ca gi noi dar {iri pAcat. Isus a suferit toate acestedificultdli, intristlri gi dureri pe care le suferim gi noi gi, prin urmare, El poate si aibd mili (sun patheo)de noi.

in iederea acestor adeviruri uluitoare autorul explici atitudinea pe care trebuie sd o lubm.

Versetul 16: ,,Sd ne apropiem, deci, cu deplini incredere de scaunul harului, ca sl cflpf,tf,m indurare gi sIgflsim har, ca sA fim ajuta{i la vreme de nevoie.'n

Amintiii-vi cf, acegti evrei vor fi in perioada Necazului cel Mare gi sfatul este ca ei ,,s[ seapropie cu deplind incredere de scaunul harului". Din nou, mintea evreiasc[ va avea in vedere templucu locul preasf6nt unde se gdsegte prezenla Slave lui Dumnezeu. Chivotul Legdmdntului (acea cutie deaur in care se fineau cele Zece Ponrnci) pentru un plcdtos era tronul de judecatd, dar cu s6ngele luiHristos imprdqtiat pe capac, era scaunul milei gi, prin urmare, scaunul harului. Scaunul reprezintdautoritate; harul reprezinti toate bogi{iile lui Dumnezeu pe cheltuiala lui Hristos; gi observafi ci prinvenireain trup c[pitim indurare. Domnul a spus o pild6 interesantiin Luca l8 versetele 9la 14; esteintimplarea vamegului gi a Fariseului. Fariseul depindea de bundtatea lui, dar vamegul spunea,,Doamne, ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntul pe care il foloseqte este intereasnt. Literal este,,mila Ta s[ fie aqezatd, peste mine picitosul". Domnul sfrrgeqte pilda afirmdnd,,, Eu vd spun ci maidegrabd omul acesta s-a pogordt acas6 socotit neprihdnit decdt celalt". In aceasti pilde Domnuldefinegte adevirul vegnic ctr plcitosul pierdut gi condamnat poate fi socotit neprih[nit prin sdngelevdrsat al lui Hristos. Oservafi c[ pentru cei care vor veni veni ca gi pdcdtoqi pierduli care cautd miliautorul spune ci vor c6pita indurare gi vor glsi har, ca si fie ajuta{i la vreme de nevoie. Conceptulconfinut in acest verset este cd Isus este intotdeauna gata sd ne ajute.

54

,-

h-

ItI

-

,

J ,

-

-

-:

I

L| - -II

l

I

I

{

I

,l

I

TITLUL EPISTOLEI

Acesta este ar5tat sirnplu ca,,Evrei". Este interesant sA observdm cd acest cuvdnt,,evreu" estementionat de treizeci gi patru de ori in Epistol6 gi limba ebraicd de zece ori. I-iteral numele de evreuinseamn6 ,, aparfindnd lui Eber". Genesa 1l versetul 14 aratd ci Avraam a fost un strdmoq a lui Eber.Totugi, existi un in{eles ulterior al numelui care este literal ,,cel care a trecut rdul", rAul, binein(eles, serefer[ la rdul Eufrat. in losua 24 versetul 3 atunci cind se referd la Avraam el spune, ,, Eu am luat petatdl vostru Avraam din cealaltd parte a Rdului, gi l-am purtat prin toatl lara Canaanului; i-am inmullitsdmAnfa, gi i-am dat pe Isaac." Aceasta, bineinfeles, se referi la rAul Eufrat. Totu$i, existd o primdmenfionare imprtantd a cuvdntului ,,evreu" in Genesa l4 versetul 13. Aceastd povestire vorbegte de olupt[ care a implicat pe Avraam gi pe slujitorii lui. inainte de acest eveniment nepotut lui Avraam, Lot,s-a mutat in Sodoma gi Gomora. Oraqele au fost atacate de o coalilie a impdra{ilor Ei Lot, sofia gifamilia lui, impreun6 cu averile lor, au fost pringi, impreunl cu oamenii in Sodoma gi Gomora. Totugi,Avaam a venit si-l salveze qi sd-l elibereze, impreund cu alli locuitori din Sodoma gi Gomora. Dupdbiruin{d, Avraam s-a int6lnit cu Melhisedec, regele Salemului, Genesa l4 versetele 18 la 20. Aeastipersoani apare in Epistola cdtre Evrei aqa cd este imortant sd ne gdndim la acest rege in legaturd cuAvraam la care se referl ca gi evreu. Trei lucruri se spun despre Melhisedec. Mai intAi, el era un rege alSalemului, care inseamni pace gi de aici s-a format cuvintul lerusalim. Al doilea, el era preot alDumnezeului i)rea inalt, st[pdnitorul cerului gi al pimdntului. Din nou, aceasta este prima menfionarein Scriptur5 a Dumnezeului Prea Inalt, qi se face referire la Dumnezeu ca la conducdtorul cerului gi alpdm6ntului. Im al treilea r6nd, Melhisedec i-a dat pdine qi vin lui Avraam gi Avraam i-a dat zeciuieli.Doud lucruri pot fi observate; pe Melhisedec il vom descoperi ca un simbol al lui Hristos - rege gipreot. In al doilea rdnd, Satan, in proclarnafia din Isaia 14, a declarat cd va fi ca Cel Prea Inaltsugerdnd cd dorea sd stSpdneascd cerul qi pdmdntul. DupS acest eveniment important, Dumnezeu aconfirmat Legim6ntul Avraarnic cu un jurdmdnt solemn. Lu6nd in considerare acegti factori, putem siajungem la aceasti concluzie - Avraam a fost la origine evreu gi astfel Epistola este scrisi unui poporspecific. In al doilea r0nd, neamul evreiesc a avut o relatie speciald cu Isus ca preot gi rege simbolizatin Melhisedec Ai, in al treilea rAnd, Durnnezeu a promis sd indeplineascf, legdmdntui pe care l-a fbcutcu Avraam. Evreul, in condilii le jurdmintului solemn. Prin urmare, pentru a inlelege Epistola citreEvrei trebuie si in{elegern acegti factori qi in mod deosebit trebuie s6 tnlelegem condilii le diferitelorlegdminte pe care Dumnezeu le-a fbcut cu poporul evreu gi in special natura temporari a LegdmdntuluiMozaic. Cu aceste lucruri in minte, trebuie sd descoperim acum la ce perioadd din existenta poporuluievreu se va aplica invititura acestei Episole'cdtre Evrei. Dr. Lewis Sperry Chafer a spus odatd, ,, TeatdScriptura este scrisf, pentru noi, dar nu toatd $criptura este scrisd c[tre noi." De exemplu, in Numeril5 citim despre un om care aduna lemne in Ziua de Sabat pentru a face un grdtar. Cazul siu a fost adusinaintea lui Durrnezeu qi sentinfa a fost ca el sd fie executat. in termenii Legdmdntuluui Mozaic acestom era in rdzvrttire directd impotriva Legii lui Dumnezeu gi trebuia sd moard. in mod clar Scriptura nune scrie acest lucru nou6, ci a fost scris pentru a ne dovedi ci nu existi nici o abatere de la cerinleleneprihinite ale lui Dumnezeu; trebuia sd se pldteascd pentru un act.de rdzvrdtire. Totuqi, ?n aceastd zi aharului, noi nu trebuie s6 suferim pedeapsa cu moartea pentru cd facem un grdtar intr-o dup5-amiazd deduminicS. Astfel, acest pasaj din Scripturd a fost scris pentru noi dar nuu cdtre noi. Acum vom vedeaci aceasti Epistoli minunatd cdtre Evrei a fost scris6 pentru noi, dar nu ne-a fost scrisi noud in moddirect; s-a adresat poporului evreu qi de aceea trebuie si ne punem o intrebare importanti - cdreiperioade din existenla naliunii de aplicd accast6 Epistold? in primul rdnd, ar putea fi aplicatd accastAEpistolS perioadei de la Moise la Hristos? Acest lucru nu este posibil. Mai int6i, principiul dominant inavea vreme era Legea. Epistola cdtre Evrei se bazeazd pe Legdm6ntul cel Nou - harul. in oriceEpistola a fost scrisi dupd Calvar. in al doilea rdnd, ,,este scrisi aceasti Epistold Bisericii dintreNeamuri in vremea Bisericii?" Acest lucru nu este posibil. Mai intAi, pentru cd Israelul a fost pusdeoparte gi, in al doilea rAnd, Epistola este adresatd in mod specific poporului evreu. Mai mult decAtatdt, Epistola se ocupd mult de l,egdmdntul Avraamic ca fiind aplicabil in mod direct poporului Israel.Factorul hotdrdtor este, oricum, sd stabilim natura nidejdii viitoare care este exprimatd pentru acegtievrei. Pentru Riseric[, nddejdea noastri este rdpirea, dar nddejdea exprimatd in aceastl EpistolS este

l 5

odihna promisi. O vom studia in detaliu mai t6rziu, dar ea fac3e referire la un un eveniment viitor desp.e cure Petru a vorbit cdnd s-a adresat na{iunii israelite dupd Cincizecime. ln capitolul3 versetul l9 ela vorbit despre vremurile de inviorare care vor veni in prezentp Domnului gi Petru le-a reamintit deasemenea de reagezarea acelor lucruri pe care Dumnezeu le-a prezis prin gura sfinlilor Lui prooroci.Din nou, cuvintul ,,rea6ezare" face referire la reinstaurarea teocraliei, la intoarcerea Israelului in [ard,aga cum i-a promis lui Avraam Ei la momentul cdnd Israel va deveni o binecuvdntare pentru toatenafiunile. A treia op{iune este c[ Epistola se adreseazl poporului evreu din timpul Zilei Domnului. Eava avea loc, bineinteles, dupi ripirea Bisericii qi in mod deosebit in perioada celor gapte ani dejudecati. Ne amintim cd Apocalipsa I la 3 se ocupd in mod specific de Bisericd, ea fiind meniionati denoulsprezece ori. Oricum, capitolele 4la 18 din Apocalipsa se ocupi de cei gapte ani din necazui celmare, acea noapte din ziua Domnului, unde existd 26 de referiri la Israel qi nici una la Bisericl. Putemsd rezumdm cd aceastl mare Epistol[ este pentru tot poporul lui Dumnezeu care a existat de-a lungulperioadei de dou[ mii de ani. Oricum, Epistola a fost adresati poporului evreu in mod deosebit dinperioada zilei Domnului care va urrna dupd rlpirea Biseicii. [n mdsura in care poporul Israel estepreocupat, existd precedente biblice pentru aceasta. De exempu, in Daniel I I verstele I la 35 se facereferire la impirafii din nord gi din sud. Aceasti periadl se referd la rizboaiele dintre Siria gi Egipt careau urmat dup[ moartea lui Alexandru cel Mare. Poporul a trecut prin una din cele mai dificile perioadedin istoria sa qi Dumnezeu a adus in mod induritor, prin Daniel, o schili profeticb a acelor zile pentruincurajarea Israelului. $i, mai deosebit, in versetele 2l la 35, Dumnezeu se referl la perioada cdndIsraqlul a ajuns sub stdpAnirea lui Antiohus Epiphanes. A fost una din cele mai periculoase perioadepentru Israel cdnd Satan s-a striduit prin acest conducitor stricat sd distrugd orice vestigiu al adevlrateireligii. Apoi, bineinfeles, in Daniel I l:36 la 45, Cuvdntul luiDumnezeu ne oferl o schip remarcabilf, aAnticristului in timpul perioadei de qapte ani d necazului cel mare din ziua Domnului. Astfel scopulEpistolei poate fi rezumat in felul urmdtor:

in primul rdnd, este intoarcerea Israelului la credinla in Legdmdntul Avraamic. Cu alte cuvinte,poporul trebuie sI priveascl la harul lui Dumnezeu.

In al doilea rdnd, si intoarci Israelul deLegdmdntul cel Nou - Harul.

In altreilea rdnd, siintoarci lsraelul de la jertfirea animalelor la marele sacrificiu al Domnuluipentru cur6fire gi iertare.

In al patrulea rdnd, sd aduci odihna promis6, ceea ce inseamn6 zdrobirea satanocrafiei giinstaurarea conducerii lui Hristos.

Astfel. se poate sugera ci Epistola igi va g[si indeplinirea finald in lsrael dup[ rdpirea Bisericii.

la Lesimdntul cel Vechi sau Mozaic - Lesea la

I

l 6

Tl Episrolacltre (D

TYIOI

Eric Scott

l

a

PREFATA

Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndrcregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumaticeexperienle. In acea perioadd mergeam la o sali a misiunii din nord-estul Angliei qi duminicd searaimpreuni cu un grup de adolescen{i care frecventau serviciul vizitam o zond in Newcastle unde sutede oameni se adunau in aer liber pentru a asculta pe predicatori. Acegti predicatori veneau de laMartorii lui Iehova, Mormoni, Cornunigti qi mulli dintre ascultdtorierau acolo doar pentru a se distra.Oricum, impreund cu prietenii mei suslineam un grup local de oameni evlaviogi, care in fiecareduminicd seara predicau cu credinciogie Evanghelia. De-a lungul sdptdmAnilor qi lunilor, am ajuns sIcunosc un numir destul de mare de asemenea vestitori credincioqi ai Evangheliei. Unul dintre acegtioameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimiledepresiei. L-am intrebat dacd era bolnav. ,,Nu", a spus el, ,,citeam in Epistola citre Evrei gi am datpeste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nicipocdinfd." Prietenul meu a deschis Biblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtatcStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfa adevdrului, nu mairdmdne nici o jertfd pentru pdcate, ci doar o aqteptare infricogatd, qi vdpaia unui foc care va mistui pecei rdzvrdtifi." Bietul om deprimat a privit la mine qi a spus, ,,siptimdna trecutd am picituit cu bunigtiinfA qi prin urmare acum trebuie si fiu condamnat gi pierdut pentru totdeauna." Am fost profundafectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gideznidajduitd. Mi-am pus increderea in Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui BillyGraham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat. Oricum^, sdptdmdnaurmdtoare am fost congtient cd am pdcdtuit qi am recunoscut cd a fost un picat deliberat. In urmdtorulmoment, m-am descoperit in inclegtarea disperdrii dezniddjduite care l-a atacat gi pe prietenul meu laint6lnirea in aer liber. Timp de dou6 sau trei zile am fost in addncimile disperdrii dureroase. Oricum,am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitutcdtre intdlnirea creqtind din Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam. imi amintesc cdpregedintele a cerut si incepem intAlnirea cu un refren bine cunoscut care suna cam a$a:

,,Dunmezeu este tntotdeauna pe tron

$i eu imi voi aminti cd sunt ql LuiPrin incercdri care ne pot apdsa

$i prin povet'i care ne pol obosiEl nu ne va ldsa niciodatd singuri.Dumnezeu este intotdeauna pe tron

$i eu imi voi aminti cd sunt al Luil'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi este ade,-dratdDumnezeu este tntotdequna pe tron. "

Cumva Dumnezeu a vorbit inimii mele tulburate prin acest simplu refren gi bucuria pe care odi siguranfa pScatelor iertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperit ci imi era teamd sdmai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale,obignuiam sd merg pe o scurtaturd in drum spre casi. Aceastd scurtdturd ducea print-un tunelintunecos pe sub o cale ferat5. Din motive necunoscute, tunelul se numea Podul Omului Mort. Ca gibaiat md temeam sd merg prin tunel in mod deosebit in nopfile intunecoase. Oricum, scurtdtura eraadesea atdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapca sub bra!, imi ldsam capul injos gi alergam prin acel tunel cdt de repede puteam, trdgAndu-mi cu greu sufletul cdnd ajungeam insigurantd la celdlalt capdt. CEi tAnir aceastd Epistol6 cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul OmuluiMort. CAnd o citearn, in mod deosebit pasajele de avertizare, l6sam capul in jos gi alergam prin elecdt de repede posibil sper6nd cd acele indoieli ascunse nu md vor mai ajunge din urmd din nou. in1954 am avut privilcgiul de merge^la Congresul de la Keswick pentru prima datd. A fost una dintreexperienfele cele mai memorabile. Irni amintesc cd a fost programat sd vorbeasci unul dintre cei maibumi inv6{5tori ai Bibliei la int6lnirile 'finerilor gi spre plScerea mea s-a anunfat ci acest predicator

a

t

:

It"t:l '!i

II\-a

I

ItI

!

mare va invdfa din pasajele de avertizare din Epistola ciitre Evrei. imi amintesc clar cd la primaint6lnire, tinerii au trebuit si repete cdteva versuri scurte, neregulate.Sunau cam aga, ,,Epistola citreEvrei este o scrisoare cdtre evrei pentru a spune evreilor si inceteze a fi evrei." Esenta argumentuluiacestui mare invd{itor privind aceste pasaje de ?ngtiinlare era cd acegti evrei trebuiau sd lase in urmdfiecare aspect al trecutului lor evreiesc gi sd imbriliqeze din toati inima cregtinismul. F6rd nici oindoiali, este adevdrat cd am fost ajutatintr-un fel de argurnentele marelui predicator, dar incdsimteam ci trebuiasd cercetez pasajele pentru a se potrivi conceptului ne-a fost adus. Dupd ce amascultat cu atenlie seriile de predici, mI simteam tulburat in mod clar de aceste pasaje. Mulfi ani maitdrziu, in biserica mea din Edinburgh mi s-a cerut si preiau un serviciu de duminici dup6-amiaz6. Ungrup de oameni cu vdrste medii se aduna in fiecare duminicd gi m-au insircinat sd predic Ai ?ns[ptdmdnile urmdtoare. O duminici dupi acel serviciu, spre oroarea mea, i s-a fbcut s[ fac o exegez6,verset cu verset, din Epistola citre Evrei. Am incercat s[ conving grupul cd ar fi mult mai bine pentrunoi sd studiem ̂ERistola citre Filipeni sai Epistola cdtre Efeseni, dar ei au insistat ci ar trebui sistudiem Evrei. Inci o datd. am fost silit sd privesc mai atent la aceastd minunatS epistold gi in moddeosebit la pasajele de avertizare. Foloseam argumentele pe care le-am auzit la acel mare predicatorla Keswick cu mulli ani inainte gi in timp ce audienla mea pirea s5 accepte exegeza, eu incl maiaveam unele indoieli ascunse cI argumentele nu erau in totalitate valide. in addncul inimii melegtiam ci acele cuvinte spuneau ceva contrar la ceea ce spuneam qi acest lucru imi dddea o nelinigteclar6. Cdliva ani mai tArziu am dat peste o carte scrisd de regretatul Sir Robert Anderson, ,,Simboluriin Evrei". In paginile 8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptul de autor a lui Pavel laEpistola cdtre Evrei. Sir Robert Anderson afirma, ,,$i, presupundnd cE Pavel, este autorul Epistoleicitre Evrei, cartea era lucrarea, nu a'apostoluluiNeamurilor', ci a lui Pavel, martorul mesianic a luiIsrael." Acesta acordl o semnificafie deosebiti timpurilor verbelor in deschiderea propoziliei,,,Dumnezeu a vorbit pdrin{ilor gi proorocii ne-au vorbit in Fiul." in acest caz, ca gi in altele, referireaeste la o descoperire trecutl gi incheiati. Nu este descoperirea caracteristicd cregtinf, care era in cursde promulgare ?n Epistolele cdtre bisericile dintre Neamuri, ci descoperirea lui Mesia in misiunea luipimdnteasci - acea misiune despre care El insugi a afirmat, ,,Nu am fost trimis decdt la oile pierduteale casei lui Israel." Pentru cd, aga cum apostolul insuflat a scris, ,,Hristos a fost un preot al tlieriiimprejur pentru adevdrul lui Dumnezeu ca si adevereascd promisiunile fdcute pdrinfilor gi caNeamurile s6-L poati sl6vi pe Dumnezeu pentru indurarea Lui; {bg,aduinfele pentru Israel, dar qiindurarea pentru cei care erau strdini de lhgiduinlele legdmAntului."trn acea perioadddin experienlamea cregtin[ am recunoscut ci Dumnezeu a lEcut cu Israel legdminte de unire gi ci atunci cdndHristos a venit s[ slujeascl pe acest pim6nt, a venit la oile pierdute ale casei lui Israel pentru aconfirma aceste legdminte flcute cu pirinfii. Mdrturia biblici, binein,teles, ne arati cd naliunea l-arespins pe Mesia a lor qi, a$a cum Pavel subliniazdla sfbrgitul Faptelor Apostolilor, Israel a fost pusdeoparte gi Evanghelia este proclamati la Neamuri. Oricum, Pavel este atent si scoatd in eviden{d inRomani 9 la l1 cd Dumnezeu nu a terminat cu lsraelul. Se va cedea in cele din urmi ci Dumnezeuinsuqi va pecetlui acele legdminte cu un jurdmdnt solemn, care afirmi cd Dumnezeu trebuie sdplstreze Israelul ca natiune gi s5-gi indeplineasc[ promisiunile pe care i le-a fdcut. Cu aceasta inminte, am inceput si studiez aceastS epistol5 minunati dintr-un punct de vedere diferit. in primulrdnd, aceastd epistold este adresattr evreilor. in al doilea rdnd, aceastd epistolS priveqte dincolode eraBisericii la perioada in care Dumnezeu se va ocupa din de Israel gi igi va indepini promisiunile fdcutepdrin{ilor. Cdnd incepem str studiem Epistola din acest unghi, o noud lumini este adusi asupraversetelor din aceastb epistoli mdreali. Problemele cu pasajele de avertizare par si dispari ca ceafaintr-o dimineap insoritd. In multe aspecte aceastd epistoli mi-a devenit mai pretioasd decdt mi-amputut imagina vreodatd. Acesta este motivul pentru care mi-am pus pe inirnl si tipdresc acesteg6nduri simple.

TNTRODUCERE

Pentru a infelege Epistola cdtre Evrei este esenlial sI cunoagtem gi sd infelegem cele cincilegdminte pe care Dumnezeu le-a fbcut cu Israelul pentru cI intregul mesaj al epistolei se rotegte gi seconcentreazi pe aceste legf,minte. Aceasta, bineinleles, ridicd intrebarea, ,,Ce este atdt de special inlegiturd cu Israelul? De ce a fdcut Dumnezeu aceste legdminte cu Israelul? Care este scopullegdmintelor? In ce mod sunt incluse aceste legdminte in planul general de rdscumpirare a luif)umnezeu?" Penlru a rispunde acestor intrebAri importante, trebuie si ne intoarcem un pas inapoi inmirturia descoperitd. De fdapt, este necesar sd privim cu atentie in trecutul vegnic. Inainte defacereacerului gi a pdmdntului, a ingerilor qi a oamenilor, era doar Dumnezeul Triun. in DumnezeulTriun erau toate perfec{iunile divine - dragoste, bucurie, pace, sfin{enie gi slav6. Se pare cd intrecutul vegnic, acest Dumnezeu al dragostei a dorit fdpturi care si impirtigeascd dragostea gi slavaLui. Referirea la Dumnezeul vegnic qi nemuritor este fbcuti in Isaia 9 versetul 6. Acest fapt incredibila fost scos in evidenp in rugdciunea de mare preot a Domnului nostru in loan 17 versetul 24.Domnul nostru se roag5, ,,Tatd, vreau ca acolo unde sunt Eu, sd fie impreund cu Mine gi aceia, pecare Mi i-ai dat Tu, ca si vadd slava Mea, slavi pe care Mi-ai dat-o Tu: fiindcl Tu M-ai iubit inaintede intemeierea lumii." $i apoi, in versetul 26, Domnul nostru se roagd din nou: ,,Eu le-am fbcutcunoscut Numele Tdu, gi li-L voi face mai cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, sd fiein ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru care trebuie observat in trecutul vegnic privind DumnezeulTriun este c5 El este Pbrintele vegniciilor care avea nevoie de fbpturi sau copii care si impdrtigeascddragostea gi slava Lui. Un al doilea lucru care trebuie observat in Scripturi privind trecutul vegniceste cI Dumnezeul Triun este un impdrst vegnic. 1 Timotei I .17 afirm5, ,,A impiratului vegniciilor, anemuritorului, nevizutului gi singurului Dumnezeu, sd fie cinstea gi slava in vecii vecilor! Amin."Astfel, privind cu atenlie in trecutul vegnic, putem vedea un Pirinte vegnic gi un impdrat vegnic. UnP[rinte vegnic avea nevoie de copii cu care sd poatd ?mpdrtiqi dragostea gi slava Lui. Un Impiratvegnic presupune un tron vegnic, un domeniu peste care s6 conduci qi nigte supugi de bunlvoie. Dr.Alva J McClain a afirmat bine, ,,o cercetare generalS a materialului biblic aratf, ci acest concept al'impirS{iei' consider[ o situafie totald conlindnd cel pu(in trei elemente esen{iale; primul, unconducdtor cu o autoritate gi o putere corespunzdtoare; al doilea, un regat cu supugi; gi al treilea,exercitarea actuald a funcliei de conducere." Astfel se poate rezuma c5 impirilia vegnicd qi pdrintelevegnic doresc supugi care s6 aibd o relalie de dragoste qi pdrtdgie, care se vor bucura de slava acestuiDumnezeu al dragostei, bucuriei gi al pdcii. Pentru a satisface dorinfele unui Dumnez.eu al dragostei,Dumnezeu a creat mai intii domeniul ceresc. Ci acesta era un domeniu specific este confirmat ?nApocalipsa 20 versetul I I care spune, ,,Apoi am vdzut un scaun de domnie mare qi alb, gi pe Cel cegedea pe el. PdmAntul gi cerul au fugit dinaintea Lui, gi nu s-a mai gdsit loc pentru ele." Locuitoriidomeniului ceresc erau fiin{e angelice, Acest lucru este confirmation Evrei capitolul 1 versetele 6,7gi 14. Versetul 6 afirmd, ,, $i, cdnd duce iardgi in lume pe Cel intdi niscut, zice 'Tofi ingerii luiDumnezeu sd I se inchine!' ". $i, in versetul T, ,,$i despre ingerizice: ,,Din vdnturi fac ingeri aiLui;gi dintr-o flacird de foc, slujitori ai Lui". In cele din urmd, versetul 74 aratd,,,Nu sunt oare to{iduhuri slujitoare trimise sI indeplineascd o slujbd pentru cei ce vor mo$teni mdntuirea?".Astfellocuinfa fiinfelcrr angelice era domeniul ceresc.

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerea lui Dumnezeu printr-unreprezentant divin ales". Un asemenea reprezentant avea, bineinteles, drepturi regale asupra sa gitrebuia ca Dumnezeul Triun si-i dea o autonomie a lui in calitate de coducdtor mediatorial. Acumpoate ar ajuta o ilustrsatie. Acum mulli ani in urmd am fost numit director la un birou de asigurdri. O

CREAREA UNUI COND Aron MEDTATo

l-

seclie a biroului incluzdnd ?n principal fete tinere trebuia sd indosarieze. sd rdspundl la telefon qi agamai departe. Mi-am dat seama imediat cA a$ putea avea probleme dacd ag dori s[ controlez aceastisecfie a biroului, aqa ci am numit o lAnlrd ca director peste aceastl secfie. I-am dat un birou deosebitpentru a-gi dovedi autoritatea; i-am majorat salariul; gi i-am ddruit o parte din autoritatea mea pentrua conduce acea secgie a biroului. De fapt, ea a fost ftcutd un conducitor mediatorial. In Ezechiel 28versetele I I la l7 ni se aratf, cd Dumnezeu a numit un conducitor mediatorial in domeniul ceresc. inversetul l4 din acel capitol ne este indicat cE o fiinfi angelic[ puternicd numit[ Lucifer a fost numitdconducitor Mediatorial. Este descris ca un heruvim uns. Cuvdntul mimgac (uns) indici faptul cI eraun heruvim mesianic. in Scripturi aceaste ungere se aplica numai regilor qi preofilor. Versetul 14indicd de asemenea faptul ci Dumnezeu a avut un serviciu ce ordinare pentru aceast6 fiinli angelicdputemicd. Versetul afirmi, ,,te pusesem". Aceastainseamni aagezalntr-un loc. In acest moment potfi observate doul lucruri. Primul, Dumnezeu i-a cedat o parte din autonomia Lui lui Lucifer. Aldoilea, Lucifer era acum intr-o pozilie in care putea sd ia decizii. intrebarea care se nagte imediat, ,,Nu qi-a asumat Dumnezey un risc uriaq fbcAnd acest lucru?" Rispunsul poate fi gisit in adevirul ciDumnezeu doregte numai supugi de bunivoie intr-o relafie de dragoste gi ?nchinare. Urmeazi inversetul 15 o descoperire uimitoare, I-ucifer s-a rizvritit impotriva lui Dumnezeu. Versetul l5 spune,,,Ai fost fErd prihan6 in cSile tale, din ziua, c6nd ai fost fEcut, pind in ziua c6nd s-a gSsit nelegiuireain tine." Exist5 trei aspecte ale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeu l-a acuzat dq negofnecinstit. lnteresant, numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte dominiEvanghelia dupd loan gi de asemenea ;;i epistolele lui. Cuvintele sunt ,,via{d, luminI gi dragoste" qiaceste trei cuvinte in unele aspecte sunt o expresie a slavei lui Dumnzeu. Ludnd primul din acestecuvinte, ,,viaf6", Ioan 1 cu 4 spune, ,, in El era viata, gi viala era lumina oamenilor." Din nou, Ioan 5versetele 24-26 afirmd, ,,Adevdrat, adevdrat vd spun, cd cine ascultd cuvintele Mele, gi crede in Celce M-a trimis, are viafa veqnicS, qi nu vine la judecatd, ci a trecut din moarte la via{5. AdevSrat,adevdrat vE spun, ci vine ceasul, gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasul Fiului luiDumnezeu, gi ceice-l vor asculta, vor invia. Cdci, dupdcum Tatil are viala in Sine, tot a$a a dat giFiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. Dumnezeul Triun este vdzut ca sursa vielii, dar de asemeneaIoan, in cdteva pasaje, indicl faptul ci Domnul nostru este dititorul de viaf6. De exemplu, Ioan10.10 spune,,, Hotul nu vine dec6t si fure, si junghie qi sd pr6p5deasc6. Eu am venit ca oile si aibiviafi, qi s-o aibi din belgug." Al doilea cuvAnt care domind Evanghelia dupd loan gi epistolele este,,lumin5". ln loan I versetul 7, vorbind despre Ioan Botezitorul, apostolul spune, ,,El a venit camartor, ca sd mdrturiseascE despre Lumin6, pentru ca tofi s6 creadd prin el." Inci o dati, lumina estelegati de slava lui Dumnezeu pentru cd in Ioan 1.14, se spune, ,, $i Cuv6ntul S-a fhcut trup, gi alocuit printre noi, plin de har, gi de adevSr. $i noi am privit slava Lui, o slavi ?ntocmai ca slavasingurului niscut din Tatil." Din nou, in Ioan 8 versetul 12, apostolul spune, ,, Isus le-a vorbit dinnou gi a zis: ,,Eu.Sunt Lumina lumii; cine Md urmeazd pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avealumina vietrii." In al treilea rdnd, cuvdntul ,,dragoste" domind Evanghelia dupd Ioan qi primamen{ionare a dragostei in Evanghelia dup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcd atdt de mult a iubitDumnezeu lumea, c6 a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in EI, s6 nu piari, ci si aibdviala vepnici." De asemenea, Evanghelia dupi Ioan relateazd cum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dattoate lucrurile in m6na Lui, Ioan 3.35 gi de asemenea in loan 14, versetul 31, Domnul a vorbit despredragostea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne la rdzvrtrtirea lui Satan, numele sdu sugereazi descriereaslujbei lui gi poate intr-un fel a fost folosit de Dumnezeu pentru aardta slava Lui ?n dragostea Luifap de creaturile Sale. Unsul lui Dumnezeu, Mesia, Isus a venit ca un purtdtor de luminf, pentru aarita dragostea lui Dumnezeu pentru o lume pierdut[. Se pare ci Lucifer a avut o numire similari indomeniul ceresc legatd de fiintele angelice. Acum, intr-un fel, Satan era implicat intr-un nego{necinstit. Probabil, in loc sd ofere toatd slava, Lucifer gi-a pistrat un comision pentru el. AI doileaaspect al nelegiuirii lui Lucifer a fost mdndria lui, Ezechiel 28, versetul 17. Pavel aduce pu{inilumini asupra acestui lucru in I Timotei 3 versetul 6 avertizindu-l pe Timotei cu privire la numireaunui om intors de cur6nd intr-un loc de autoritate in Bisericd. Apostolul spune, ,, Sd nu fie intors laDumnezeu de curAnd, ca nu cumva sd se ingimfe gi sd cad6 in osinda diavolului." Al treilea aspect alnelegiuirii lui Lucifer a fost in{elepciunea stricatd. Ar fi de mirare de ce o lbpturd a lui Dumnezeu qiun produs al dragostei ar intra intr-o asemenea cursd nebund de rizvrdtire impotriva Dumnezeuiui

5 Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd asuferit datoritl infelepciunii stricate cauzatd de negoful necinstit gi de mdndrie.

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

in primul r6nd, tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de Dumnezeul Atotputernic s-a ridicatimpotriva tronului lui Dumnezeu. in Isaia 14 versetelel2 la 14, Dumnezeu oferi un comentariu alproclamafiei lui Lucifer. Dumnezeu spune, ,,Cum ai cdzvt din cer, Luceafbr strSlucitor, fiu al zorilor!Cum ai fost doborit la pdmdnt, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai in inima ta: ,,Md voi sui in cer, imivoi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi gedea pe muntele adundriidumnezeilor, la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Prea inalt." Maiintdi, observali cd Lucifer a spus ci igi va ridica scaunul de domnie gi cdnd va ajunge acolo va ficaCel Prea Inalt, aritdnd faptul ci dorea si se ageze pe tronul universal al lui Dumnezeu. In al doilear6nd, mulfi ingeri i s-au aldturat lui Lucifer in rdzvrdtirea lui impotriva lui Dumnezeu. Apocalipsa12.4 afirmd,,,qi coada lui", referindu-se la fiara care este o descriere a lui Satan in versetul anterior.,, Cu coada trdgea dupd el a treia parte din stelele cerului, gi le arunca pe p6mdnt." Domnul nostru, inMatei25 versetul4l, vorbegte despre Diavol giingerii lui. Din nou, Pavel in Efeseni 6 versetul 12 nereaminteqte ci ,, Cici noi n-avem de luptat impotriva cdrnii gi sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor,impotriva domniilor, impotriva^stdpdnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdut5piicare Sunt in locurile ceregti." In al treilea rAnd, Lucifer a devenit Satan. Cuvdntul Satan inseamnipotrvnic, acuzator. Lucifer cdnd a luat pozi{ie impotriva lui Dumnezeu a devenit intunericui ca opusal luminii, un ucigag ca opus al dititorului de viat6, un mincinos ca opus al adevirului luiDumnezeu. Acest lucru este demonstrat in Iov capitolul I gi Zaharia 3 dar cea mai grafic6 descriereeste in Apocalipsa 12, versetul 7. Ioan descrie un eveniment care tine inci de viitor gi vorbeqte de unrlu,boi in cer. Mihail qi ingerii luptAnd impotriva fiarei, care este Satan gi fiara luptdnd cu ingerii ei giapoi Ioan afirm5 in versetul 9 ,, $i balaurul cel mare, garpele cel vechi, numit Diavolul qi Satana,acela care ingealS intreaga lume, a fost aruncat pe pdmAnt; gi impreunS cu el au fost arunca{i gi ingeriilui." Apoi in versetul 10 ca rezultat al acestui lucru Ioan ne oferd o descriere a bucutiei din cer, ,, $iam auzit in cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mdntuirea, puterea gi impdrdfia Durnnezeuluinostru, gi stdp6nirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul frafilor nogtri, care zi qi noaptea ii pira inainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat jos." inainte de pdrlsi subiectul domeniului ceresc qi a fiintelorangelice, ar mai trebui observate doui lucruri. Primul, majoritatea ingerilor nu s-au rizvrdtitimpreun6 cu Satan. Acegtia sunt menlionati in Scripturd ca ingerii lui Dumnezeu sau ingerii sfinti giei sunt acum pecetluili in sfinlenia lor pentru c[ le-a fost pusd inainte o alegere gi ei au ales sdrimdnd in circumferinfa dragostei qi binecuvdntirii lui Dumnezeu. Al doilea lucru care trebuieobservat este ci probabil in acea perioadd Dumnezeu a pregdtit un loc teribil numit iad pentruincarcerarea lui Lucifer qi a ingerilor rizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul 41, Domnul nostruspune ctr focul vegnic a fost pregdtit pentru diavol gi ingerii lui.Este interesant sd observim ci iadulnu a fost pregitit pentru oameni, nici o fiinfi omeneasci nu trebuia si meargi in iad, pentru cdDumnezeu a pregdtit rdscumpdrarea pentru rasa uman[. Din nefericire, mulli din rasa lui Adam sevor alStura lui Satanin iad pentru veqnicie, dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeu ca nici unuls6 nu piard, ci toli sd vind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatarea cu privire la crealie apare in Genesa capitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificativetrebuie observate in relaterea din Genesa. Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separat de cer,domeniul pFmAntesc. Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniulplm6ntesc. In Genesa 1 versetul 26 se spune, ,,Apoi Dumnezeu a zis: ,,Sd facem om dupd chipul

L

I

a

Nostru, dupl asemdnarea Noastr5; el sli st6pAneascd peste pegtii m6rii, peste pisirile cerului, pestevite, peste tot pdmdnhrl gi peste toate tdrdtoarele care se migcd pe pdmAnt." Doud lucruri uimitoaretrebuie observate. Primul, omul a fost fbcut dupd chipul lui Dumnezeu gi, al doilea. omului i-a fostdati stipdnirea peste domeniul pSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acest lucru indicd faptul cdDumnezeu a ddruit o parte din autonomia Lui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-opozilie in care puteau decide. Se pare cd intre privilegiile oferite primilor nogtrii pdrinti, ei puteau sdconducd acest domeniu ca o Teocra{ie. Cu alte cuvinte, Dumnezeu era conduc[torul final gistdp6nitorul domeniului pdmAntesc ca gi creator gi omul trebuia si guverneze planeta ca giconducdtor mediatorial sub cdlduzirea lui Dumnezeu. in al treilea r6.nd, aceste capitole de inceput dinGenesa descriu domeniul de conducere mediatorialS a primilor nogtrii plrin{i. In Genesa 2 versetele1 la 3 ne este aritat cd dupi crearea cerurilor qi a pdmdntului Dumnezeu S-a odihnit a Saptea zi. Cualte cuvinte prima zi a lui Adam a fost prima zi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intrat in tot ceea ceDumnezeu a creat pentru el. Din nou, in versetele l9 gi 20 se observd c[ Adam a dat nume tuturorfiarelor de pe cdmp, ceea ce sugereazi conducerea lui peste creafie. Psalmul 8 versetele 4 la 8 repetiinci o datd acesta lucru,,,I-ai dat stSp6nire peste lucrurile rnAnilor f'ale". A patra caracteristicdsemnificativi cu privire la crearea omului era cd Adam a fost fbcut un cap federal, Cenesa 5 verstul 3spune cd Adam ,,a ndscut un fiu dupd chipul gi asemdnarea lui qi i-a pus numele Set." La acest lucrune vom gdndi mai tdrziu c6nd vom privi la cdderea omului, dar ceea ce trebuie sd observdm aici esteci Adam a nAscut fii gi fiice dupf, chipul gi asemdnarea sa.

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntesc pentru a cluta s6-gi indeplineasclscopul cu privire la conducerea cerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satan a recunoscut autonomiacare a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sdrdmAnd in circumferin{a dragostei qi binecuvdntirii lui Dumnezeu sau sd pdqeascd in afara aceluicerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii luiSatan, el i-a sugerat mai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascd de cuvAnful lui Dumnezeu. Genesa3.1, ,, $arpele era mai qiret decAt toate fiarele c6mpului pe care le thcuse Domnul Dumnezeu. El a zisfemeii: ,,Oare a zis Dumnezeu cu adev6rat: ,,56 nu mdncafi din toti pomii din grddind?" in al doileardnd, Satan a^negat cuvdntul lui Dumnezeu, versetul 4, ,. Atunci qarpele a zis femeii: ,,Hot6rdt, cd nuveli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterul lui Dumnezeu. Versetul 5 spune,,,darDurnnezeu gtie ci, in ziua cdnd ve{i mAnca din el, vi se vor deschide ochii gi veti fi ca Durnnezeu,cunoscdnd binele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcreze Evei a fost ci Dumnezeu nu te iubegte in modreal qi El i1i ascunde ceva ?n mod nejustificat. In Genesa 2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pepdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{ei binelui qi r[ului vor muri. Evreul are oexpresie destul de neobignuitd in care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n uneleprivin{e era implicatl o moarte dubld. Scriptura ne descoperd cI omul este o fiinfd triund a$a cum acret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cuDumnezeu. Cu alte cuvinte, el este congtient de Dumnezeu. in m[sura in care este interesat, omuleste congtient de el insugi. El este o fiin{I responsabilS din punct de vedere moral. in mdsura in caretrupul este interesat, prin cele simluri omul, este congtient de lume. Acum, pentru men{iona din nou,Dumnzeu a spus ci avea sd fie implicatd o moaffe dubld ca rezultat al neascultirii. Primul lucru carei s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vedere spiritual; a fost separat de Dumnezeu.In capitolul 3 versetul 9 Scriptura spune, ,, Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om gi i-a zis: ,,Undeeqti?" " Observafi cd minciunna lui Satan a fost demascatd pentru cd Dumnezeu ii iubea incd pecopii crea{iei Lui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsd a omuiui s-a amestecat cu natura pdcdtoasd sau cuo dispozilie de vrijmSgie impotriva lui Dumnezeu. Acest lucru este ardtat in Genesa 3 versetele l2 qil3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeu l-a confruntat pe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu altecuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,va a fost confruntatd de

CONDUCATOR MEDIATORIAL

Dumnezeu ea l-a invinovi{it pe $arpe. in al treilea rAnd, a urmat moartea fizicd. Genesa 5 versetul 5,

,,apoi a murit". in al patrulea rdnd, lumea avea acum un nou conducitor numit Satan.CAnd Satan L-ainfruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satan a fdcut o afirma{ie foarte semnificativiin versetul 6. A spus cd Ii va da toate impirAliile acestei lumi lui Hristos in schimbul inchindrii Lui 9iapoi a spus, ,, cdci mie imi este datd. gi o dau oricui voiesc." Construclia verbului in greacd este lapasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnirea acestei planete. Acum ar trebui s[ observim cdDomnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primiinogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satan in rdzvrdtirea lui nebunl impotriva lui Dumnezeu ei au pusst[pdnirea planetei in vrijmSgie cu^Dumnezeu. in al cincilea rfrnd, intregul sistern al lumii este acumsub controlul satanic gi demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erd la Satan ca fiindstapdnitorul acestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel ,vorbegte despre ingerii rdzvrdtili care au conducerea acestei planete. Astfelintregul sistem al lumiiinmomentul de^ fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci osatanocrafie. In al gaselea rAnd, prin faptul cd Adam este capul federal, omenirea este nlscuti inimpird[ia lui Satan. Romani 5.12 spune, ,, De aceea, dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatulinlume, gi prin pdcat a intrat moarlea, gi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricind cflto{i au pacatuit..." gi s-ar putea adduga ,,in Adam". in al gaptelea rAnd, domeniul pe care l-a creatDumnezeu. numit domeniul p6rn6ntesc care era sub stipdnirea omului, este acum sub judecata luiDumnezeu qi este in moarte. Avdnd aceste lucruri in minte, scopul lui Satan poate fi rezumat astfel-el doreqte conducerea domeniului pdrndntesc ca qi a celui ceresc gi doreqte si se ageze pe tronuluniversal al Dunrnezeului Atotputernic. Pentru arealiza acest lucru, Satan trebuie sd facd trei lucruride bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc. in al doilea rdnd, eltrebuie sd oblina inchinarea universald gi, in al treilea rAnd, el trebuie sf, zdd6rniceasi orice plan desalvare pe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie. Acum si ne intoarcem la scopul lui Dumnezeu invegnicia trecutd unde Dumnezeul

'Iriun a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascd slava qi dragosteaLui. Pentru a realiza acest lucru, Dumnezeu trebuie sd distrugd mai intdi satanocra{ia de pe planetdpdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faciceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeu din vegnicia trecutd. De asemenea,pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcd un Adam, ca gi conducdtor mediatorial, un omcare s[ conduci planeta a$a cum a preconizat Dumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeua spus,,,sd stdpdneascd". In al doilea rand, Dumnezeu trebuia si aducd un mijloc de rdscumpirarepentru omenirea pierdutd. Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascd din punct de vedere spiritual. Cu altecuvinte, Dumnezeu trebuia si aducd intr-un fel o modalitate prin care omul sd fie nSscut din nou.Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezc moartea, putrezirea, boala, deformarea,hazardele, accidenteleqi violentra. Apoi, Dumnezeu va cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfere oameniidin imphrdlia lui Satan in irnpdrdfia lui Dumnezeu. Avdnd aceste lucruri in minte, Dumnezeu a fbcutin Genesa 3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare. Se poateobserva cb atuttci cdnd a fbcut aceastd declaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan,spundnd, ,, VrdEmdgie voi pune intre tine qi femeie, ?ntre sdmdn{a ta gi s6mdn{a ei. Aceasta ( sdm6nlafemeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoane ne sunt prezentate in acestverset remarcabil. Una, garpele, a doua, femeia, a treia, sdm0nta garpelui qi, a patra, sdmdn{a femeii.intreaga Scripturd se ocupd de realizarea acestei profelii incredibile. Oricum, ea nu se implinegtepdn5 nu ajungem la cea din urmd carte a Bibliei, numiti Apocalipsa, unde descoperim evenimentelecare se vor desfEgura, infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAndimpdrifia lui Dumnezeu, teocra{ia pe planeta p6mdnt. $i ea rru se ?mplinegte pdnd la Apocalipsa undeavem descrierea finalI gi fundamentali a celor patru personaje. Mai int6i, garpele - Apocalipsa 12versetul 9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpele cel vechi, numit Diavolul gi Satana, acela careingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui."Agadar, nu este nici o problemd in descoperirea identitdfii garpelui. Totu$i, cu femeia lucrurile staumai dificil. dar in Apocalipsa 12 versetele I qi 2 loan spunei ,. In cer s-a ardtat un semn mare: ofemeie invdluitd in soare, cu luna sub picioare, gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea erainsdrcinatd, {ipa in durerile naqterii, gi avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele 5 qi 6 seafirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd. El are sd cdrmuiascd toate neamurile cuun toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeu gi la scaunul Lui de domnie. $i femeia a fugit in

4

ca jertfb in locul lui Isaac. Dumnezeu a nurnit acel loc deosebit, care a devenit mai t6rziu Ierusalim.

I Iehgva-iire, care inseamnd Domnul va veghea sau va purta de grij6. intr-un mod cu totul remarcabil,Dumnezeu aprevdzut ci sdmAn{a lemeii. F-iul Sdu, Mesia Isus, avea sd sufere gi sd moari in acelagiloc pentru a aduce rdscumpf,rare. Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn luiAvraam, in care a promis ci ii va infrAnge pe toii vrdjmagii lui, cd acest popor va fi inmullit gi ci prinel va aduce binecuvdntare universald. In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central inEpistola cdtre Evrei. in capitolul 6 versetele l3-20 se face referire la legdmdnt gi versetele l9 Ei 20afirmi, ,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o n6dejde tare gi neclintitd, care pdtrunde dincolo deperdeaua dinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestuilegim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra, toateaspectele blestemului adus asupra omului datoritd rdzvrdtirii lui vor fi anulate gi, in cele din urm6,binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAnt peste intreaga omenire.

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ceDumnezeu a fdcut legdnidntul cu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeu astabilt o teocra(ie, ceea ce insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cdnumai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6Dumnezeu a spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt".Aceasta este prima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd. Aceastd teocra}ie era confirmati deprezenta divin6. Exod 24.17 aratd cd ,,inldligarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrfulmuntelui", care era muntele Sinai. Teocrafia cerea ca Dumnezeu sd numeasca un mediator. FapteleApostolilor versetul 35 spune, ,,Pe acest Moise... Dumnezeu l-a trimis ca stdpAnitor gi izbdvitor". Pedeasupra, semnele au inso{it a$ezarca teocratiei gi inaugurarea Legdmdntului Mozaic. Erau semnepentru Moise, de exemplu, rugul arzdtor gi descoperirea lui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT.Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe, rn6na leproasd gi apele transformate in sdnge gi erausemne pentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlirea Mdrii Rogii. Oricum, infond, legdmdntul era condilionat in natur6. Exod l9 versetele 5 9i 6 afirmd, ,,dacd vefi asculta glasulMeu...ve{i fi o tmpdrS{ie de preo{i". Aceasti chestiune poate fi subliniati pentru c[ acesta era unlegdmdnt bilateral. f)epindea de credinciogia lui Dumnezeu, dar gi de credincioqia nafiunii Israel.Avdnd in vedere aceasta, legimdntul era temporar.Legea imprrsd de teocra{ie era, binein{eles, denaturd exterioari -,,fb aceata gi vei trbi".Oricum, nafiunea avea o problemi interioard nurnitd naturdpicdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fostadoptatd in aceegi zi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat, se referd la ea ca la CincizecimeaVechiului Testament. Exod 32 versetele 26la28 aratd ci la adoptarea legirnAntului au fost judecaiigi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurarea Noului

'Legdrndnt au fost

mAntuili trei mii de oameni. Astfel termenii pe care s-aubazat c6nd s-aincheiat Legdmdntul Mozaicerau esenliali pentru un alt mediator cun nou legdmdnt cu sacrificii mai bune gi cu promisiuni maibune. De exemplu, Moise, mediatorul, a e$uat. Dumnezeu a spus in Deuteronom 3 ,,nu vei treceIordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul saupreocuparea fa$ de problema naturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui Dumnezeu S-a indepdrtatgi problemele au eguat prin necredinfd. Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu, in impird{ia

I Promisd a lui Durnnezeu. Oricum, I-egea a adus o urnbrd a lucrurilor care aveau si vind. De exenrplu,cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebite a ceea ce Domnul avea s5 implineasci laCalvar. De ascmenea, in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtori ale Israelului care oferl un calenclarremarcabil a planului de rdscumpdrare a lui Dumnezeu.

I

:

:

;

t-

l-L_

.

L

III

t-

l - .

I

II\-:

I

L-

t -I

I

IL

:i -

IL_

i:IL

rILI a

DEUTER.ONO

Ne vom reaminti c[ Legimdntul Avraamic depindea de credinciogia.lui Dumnezeu. Oricum,LegimAntul Mozaic a adus binecuvdntare pentnr ascultare, dar blestem pentru neascultare. Pe ldngdaceasta, Leg[mdntul Mozaic a fost un leglmdnt bilateral gi depins de credinciogia lui Israel la fel demult ca gi de credinciogia lui Dumnezeu. intrucdt Legea era exterioar[, ea nu ar fi putut sd se ocupe deproblema interioar6 a naturii plcitoase. Avdnd in vedere aceasta, egecul sub limitele LegimdntuluiMozaic era inevitabil. Toatd lbgea aducea o cunoa$tere a pdcatului. Omul pdcltos avea nevoie caLegea s5 fie interiorizati, si fie scrisd e inma lui. Galateni 3 versetul 24.La sffirgitul celor treizeci deani pe care israelifii i-au petrecut pribegind prin pustie, Dumnezeu a stabilit acest Leg6mAnt alintoarcerii cu Israel. Blestemele sub limitele Leg6m6ntului Mozaic au insemnat cd Israelul va fiimplgtiat gi va fi dus din fara Promisi. Sub termenii acestui legdmdnt Dumnezeu a promis cI va pistraIsraelul gi ii va aduce inapoi in fari pentru a-i binecuv6nta. Condiliile legdmdntului se glsesc inDeuteronom 29 gi 30. In mod uimitor, Dumnezeu a confirmat leglmdntul cu un jurlmint, Deuteronom29 versetul 12. Astfel, dupi ce s-au int6mplat blestemele LegimAntului Mozaic Dumnezeu a promis sdaducf, Israelul inapoi in fari qi s[-i binecuvinteze in termenii Legtrmdntului Avraamic.

LEGAMANTUL DAVIDIC

Condiliile LegdmAntului Davidic se gtrsesc in 2 Samuel 7 versetele 8 la 17. Timpul cdnd a fostf6cut acest legdmdnt este uimitor. David gi-a invins tofi dugmanii gi dorea si construiascl o casd pentruDumnezeu, ceea ce insemna un templu. S-a consultat cu prietenul s[u, Natan, proorocul, care asustinut hotdrdrea impdratului. Totugi, Dumnezeu a vorbit proorocului gi i-a dat un mesaj p€ntruimpf,ratul sdu. Mesajul a avut ca rezultat faptul cd David nu mai construit o casl pentru Dumnezeu, darDumnezeu a construit o casd pentru .Davidic, numit[ dinastie. Apoi Dumnezeu a fbcut un legimdntprecum c[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar, numit sdrndnfa femeii care va aducerdscump[rare gi eliberare din toate problemele care au fost cauzate de pdcat qi rlzvrdtire. Acestlegimdnt remarcabil a fost confirmat printr-un jurdmdnt, Ieremia 33 versetele 19\a26. Agadar, este unlegdmdnt unilateral, tnc[ o dat6, depinde de credincioqia lui Dumnezeu. Bineinfeles, Leg[mdntul a fostimplinit in persoana lui Isus Hristos. Din acest motiv, Matei I versetele I la 16 ne oferd genealogialiniei regale a lui Iosif. Luca capitolul 3 ne oferd genealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut parte dinlinia davidicd qi a avut drepturi regale asupra tronului lui David. in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrilaconfirmat ci Isus Mesia se va a;eza pe tronul pdrintelui slu David gi, bineinleles, acest tron va fi inIerusalim. implinirea Legimdntului Davidic trine incl de viitor gi va fi instituit la a doua venire a luiIsus Mesia. Astfel Domnul Isus, ultimul Adam va primi st[pdnirea pe care primul Adam a pierdut-o,Daniel 7 verssetele l3 la 14 ne oferii un tablou uimitor a acestui moment, unde Dumnezeu, Fiul, esteadus inaintea lui Dumnezeu, Tatil qi ?i este dat6 stdpAnirea gi gloria gi o impirifie in care tofi oamenii,toate nafiunile de orice limba il vor sluji. Daniel continuA sd spuntr c[ stdpdnirea Lui este o stdpdnirevegnici care nu va trece gi impdrdfia Lui nu va trece Ei nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf, impirilieva fi de tip mediatorial gi Hristos va domni pdnd va nimici pe fiecare vrijmag.

LEGAMANTUL CEL NOU

in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termeniiLegimdntului cel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentru a aducebinecuvdntare na{iunilor. Leg[mAntul a adus o or6nduire teocratici gi a fost marcat de prezen{a divina,

l 0

1L

numit6 slava Shekina.'l 'otugi, Legdmdntul cel Vechi sau Mozaic a eguat pentru ci pdcatul este interiorqi Legea era exterioarS. Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiat r;i slava lui Dumnezeu s-adepartat de nafiune. AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeu a adus un LegSm6nt Nou care va impliniurm6toarele cerin{e:-

Mai intdi, trebuiau aduse mijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual.Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cerea o nagtere din nou.

In al doilea rdnd, Dumnezeu a adus un mijloc de transferare a oamenilor din impSr{ia lui Satanin impirdlia lui Dumnezeu, qi anurne prin intermediul nagterii din nou.

In al trcilea rdnd, toate consecin{ele care au decursdin rdzvratirea omului trebuiau anulate. Deexemplu, moartea, boala, deformarea, hazardele accidentele trebuiau si fie eliminate. Dumnezeu atrebuit sd invieze trupurile din morfi. Dumnezeu trebuia sd reinstaureze mediul perfect pe planetd 9i unom trebuia sd guverneze planeta, a$a cum Dumnezeu a intenfonat cdnd a spus despre prirnui Adarn, ,,sistdpdneascd". Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-aualf,turat in rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialS a lui Dumnezeu trebuia sd fierestaurati pe planetl a$a cum a preconizat in Genesa 1. Este interesant sd obsevimacea perioadd dinistoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechia a fost ultimul rege care acondus pe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fostaduse prin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit infata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata luiDumnezeu a venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimuldistrus gi naliunea imprdqtiati. $i astfel^Dumnezeu i-a descoperit lui Ieremia mai int6i condilii le NouluiLegdmdnt gi se gisesc in Ieremia 31. In versetele 3l gi 32 Dumnezeu a declarat, ,,Iatd, vin zile, ziceDomnul, cdnd voi fase cu casa lui Israel qi cu casa lui Iuda un legdm6nt nou. Np ca legdmAntul pe carel-am incheiat cu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucat de m6n6, sd-i scot din tara Egiptului, legdmdnt pecare l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prinproorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdnt-bilateral. A dcpins at6t de credincioqia lui Dumnezeu cdt gi de credinciogia Israelului. Dumnezeu aatras atenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemelelegdm6ntului. Astfel Dumnezeu a spus cI va face un Legdmdnt Nou cu casa lui ' lsrael gi apoi inversetul 33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,,,,Ci iatd legdmdntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, dup6 zilele acelea, zice Domnul: Voi puneLegea Mea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporulMeu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea eraexterioarS. Acum Dumnezeu spune cd in condi{ii le Nouluj Legimdnt EI va interiorizaLegea in aga felincdt oamenii sd sufere o schimbare interioard radicalI. In perioada in care Dumnezeu a dat aceastldescoperire lui l_eremja in Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fusese luat inBabilon ?mpreund cu pringii de rizboi. Degi descoperirea era similari cu cea pe care i-a dat-o luiIeremia, Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat luiEzechiel aveau sd aducd regenerare, iertare de pdcate, locuirea Duhului Sfdnt, ascultare, o cunoa$tere alui Dumnezeu gi, pe l6ngd acestea, binecuvAntdrile na{ionale peste Israel aveau sd aducd binecuvdntiriinternalionale gi rnondiale.Clu alte cuvinte, prin instaurarea Noului Legdrndnt, avea si se aducd laindeplinire ceea ce l)umnezeu ii promisese lui Avraam - binecuvAntare universald. Lucru remarcabilcu privire la acest l,egamiint Nou este c2i depindea doar de credinciogia lui Dumnezeu. El i-a fostdescoperit lui Ezechiel in capitolul 36 versetele 32 gi 36. Di{brite pasaje aratd cd acest Legdm6nt Nounu este temporar ca gi Legdmdntul Mozaic. ci este vegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei, am descoperit ci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitulIsus Hristos Mesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAnt avea siceard o jertfA. Ilristos a adus acea jertfb dar mai presus de orice avea sd aducd m6ntuire pentru omulcdzut, Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntul cel Nou a fost inaugurat la sarbdtoarea evreiascd a Cincizecimii,Faptele Apostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurarea Leglmdntului Mozaic au fost uciqi treimii de oameni. Totugi, la inaugurarea LegdmAntului cel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni. Pavelface referire la aceasta in 2 Corinteni 3 versetul 6. Vorbind despre Hristos, el spune, ,,care ne-a qi f5cutin stare si fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul Legdmdnt Mozaic, ,,ci alDuhului", care cste Noul legdmdnt; ,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

Jd

d

uD

,-

a

I

Ia

II

tlI

l 1

Hristos Noul Legimint va stabili irnpirdfia mer.liatorialS a lui Hristos. La Cina cea de Tainl Domnul s-a referit la el gi ritir d"rpre aceasta in Matei 26 versetele 26ita29,,,Pe cAnd mdncau ei, Isus a luat opdine; gi dupd ce a binecuvdntat, a frint-o, gi a dat-o ucenicilor, zicAnd: ,.[,uafi, mdncati; acesta estetrupul Meu." Apoi a luat un pahar, gi, dupd ce a mullumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicdnd: ,,Be{i tolidin el; cdci acesta este s6ngele Meu, sdngele legdmdntului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spreiertarea pdcatelor. V5 spun cd, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vi1ei, p6na in ziua cdnd ilvoi bea cu voi nou in Impdri{ia Tatilui Meu." Acum, dupi ce am privit pe scurt la cele cinci legtrmintecu Israelul, ar trebui si obsevdm doui lucruri importante. Mai intdi toate aceste leg6minte au fostfEcute cu na{iunea Israel gi, in al doilea rdnd, Domnul Isus a venit sI implineasci legtrmdntul qi ceea cea promis in mod specific Israelului. El a venit ca gi slmdnli a femeii pentru a zd,robi satanocrafia,pentru a aduce m6ntuire qi pentru a areza impdrd{ia lui Dumnezeu pe pdm6nt. Ne annintim c5 singurarugiciune a Domnului nostru ne invafd sd ne rugdm ca ?mpdr6{ia Lui sE vie gi voia Lui sd se faclprecum in cer, aga gi pe pimAnt. La prima venire a Domnului nostru s-au putut obseirva cdteva lucruriimportante. in primul rdnd, Domnul ', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul aporuncit ucenicilor S6i sd nu mearg[ la Neamuri , ci s[ meargi, mai degrab6, la oile pierdute ale caseilui Israel. Adoua caracteristicl remarcabild este cI gi Domnul nostru, gi ucenicii au declarat c[ Israel seva pocdi intruc6t impirdfia cerurilor este aproape. Din aceasta sde nasc doud intreb[ri importante.Prima, de ce a venit Isus numai la Israel qi, a doua, care era confinutul predicirii lor? De exemplu, ceau infeles Domnul gi ucenicii cd inseamnd impdrdtia cerurilor? Pentru a r6spunde la prima intrebaretrebuie sd intoarcem la Romanil5 versetul 8. Pavel spune,,, Hristos a fost, in adevdr, un slujitor altdierii imprejur", care erau israelilii, ,,ca s5 dovedeasci credinciogia lui Dumnezeu", gi obsevafi foartebine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduintele date p6rin1ilor". Acum, care erau pdrintii? Avraam, Isaac ai Iacov.Erau cei trei oameni cu care Dumnzeu ftcuse legdmdntul, care includea gi celelalte legdminte pi astfeldescoperim din aceasta cI Domnul Isus a venit la Israel ca qi simdnji a femeii, promisd in Genesi3.15, pentru a zdrobi satanocralia, pentru a ocupa tronul lui David, pentru a aduco riscumplrare gibinecuv6ntare universald tuturor nafiunilor prin Israel. Acum Domnul Isus a venit in mod specific laIsrael pentru a confirma sau stabili aceste promisiuni fdcute prin legdmAnt lui Avraam, Isaac ai lacov.Sl ne intoarcem la cea de-a doua intrebare; care era conlinutul inv6f5turii Domnului privind impdrltia'cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmis stipdnirea planetei lui Satan, vrijmagul luiDumnezeu. Promisiunea din Genesa 3.15 a ardtat ci sdmdn{a femeii va zdrobi capul garpelui, maiexact, va zdrobi conducerea lui Satan gi va reinstaura teocra{ia. Astfel, impdr[fia care era predicatipopoarelor de Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurareateocra{iei pe planetd sub conducerea lui Isus Mesia, ultimul Adam cdruia ii va lh dati st[pAnirea.Proorocul Isaia a prezis ci atunci cAnd va veni Mesia vor avea loc schimbdri vaste pe planet6. Vremeava fi controlat[; animalele lumii se vor schimba. Va fi o stArpire a bolii gi deformitirlii fizice; moarteanu va mai fi; nu va mai fi fbame. Acum cdnd Domnul Isus a venit El gi-a confirmat autoritatea Lui deMesia prin implinirea in parte gi prin faptul cd ne-a oferit o mostrl din ceea ce avrla sd fie via{a subconducera lui Isus Mesia. De exemplu, Domnul linigtit furtuna, ardt6nd ci El are plniere asupra vremii.in ceea ce privegte animalele din lume, Domnul nostru cdlitoregte pe un migar nesupus in oragulIerusalim, animalul rdmdnAnd tot timpul bl6nd. Petru a fost stbtuit sd prindd un pe$to care avea bani ingur[ pentru a pl5ti taxa la Templu. Domnul a vindecat tot felul de boli gi deformitifi fizice; a inviat dinmorfi gi a hrdnit cinci miide oameni. Totugi, Israelul a refuzat impirdtia. In Duminica Floriilor, RegeleMesia S-a prezentat ?n mod oficial poporului Israel gi acest lucru s-a intdmplat potrivit pasajelorprofetice din Scripturi,. La sfrrgitul acelei sdptimdni conducltorii poporului au ccrut ristignirea luiIsus Mesia. C6nd Pilat i-a intrebat pe conducdtori, ,,S6-L rdstignesc pe impiratul vostru?" rispunsul afost ,,Noi n-avern alt impdrat decdt pe Cezarul". Ulterior, Domnul nostru a fost crucificat in ziua devineri a acelei sf,ptlmini care, dupd calendarul evreiesc, era paisprezece Nisan, Ziuer Paqtelui. Pentru aintelege semnificafia acestui lucru trebuie sI ne intoarcem in Levitic 23 unde se gf,sesc cele gaptesirbf,tori ale Israelului. Dr. Leyman Straus se rferd la acest capitol ca la calendarul sffint al istorieir$scumplr[rii. El afirn:16, ,,Printr-o serie de simboluri ni se explicd nu numai fapte mdre{e, dar giordinea exac6 in care s-au desf6gurat diferitele scene ale planului mlref de r[scumpdrare a luiDumnezeu pntru omenire de-a lungul timpului"."Prima sirbltoare, dupi cum deja am menfionat, estePagtele, care potrivit calendarului evreiesc, avea loc pe paisprezece Nisan. Totugi, momentul actualpentru jertfirea mielului de Pagte era ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegte in capitolul 27 cd acesta

l 2

l 3

J-L

!

JIll

Jl.I

-tt-r|

JT

.rIJI

TI

jI

rlI

este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,CdciHristos, Pagtele noastre, a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sineinsugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in acea zi, exact in acel moment cdndmielul de Paqte era jertfit. A doua sdrbdtoare era sirbdtoarea azimilor. Aceasta dura timp de qapte zilegi incepea sdmbdtS, cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat.Domnul nostru a fost Pdinea vie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuitiprin moartea lui pe cruce. iA treia s[rbdtoare din Levitic 23 este sdrbAtoarea primelor roadel Aceasta seglsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar,sf,rbitoarea primelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezece Nisan. Aceasta era,binein{eles, dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost aqezat inaintea Domnului. Pentru apotrivi simbolul cu mirturiile din Matei capitolul 27 versetele 52la 53 cu cele din Vechiul Testament,sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalim in dimineafa invierii gi, potrivit cu Levitic, ace$ti sfintisunt acum in cer ca primele roade ale invierii puternice care tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi inI Corinteni l5 versetul 23, ,, dar fiecare la rdndulcetei lui. Hristos este cel dintdirod;" (Observafi cumPvel este atent sA foloseasc6 pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patrastrrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16.Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venireaDuhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$terea din nou, botezul cu Duhul Sf6nt,venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt.Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtoriispecifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aaurecunoscut c6 mai erau trei sirbdtori celebrate in timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati inLevitic 23 versetele 23la25, care frcea referire la intoarcerea Israelului care avea sd se implineascd incondiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gasea sf,rbdtoare - Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 inacea perioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoarea finalb - cea a corturilor, versetele 34 la35, vorbegte despre venirea Domnului gi aqezarea impir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii,ucenicii qi cei care au fost mdntuili ca rezultat al propoviduirii apostolilor au rdmas in Ierusalim. Ei igivindeau posesiunile gi aduceau profitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punctde vedere intorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate detdndr cregtin, vizitam Congersul de la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-auadunat in acel oraq frumos in districtul englez Lake gi timp de o sdptdmdnd am frecventat intAlnirile giam fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in moddeosebit deoarece mii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte aCongresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte cevaasemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntarea de sfhrgit, o cAntare despre revenirea Domnului, ,,O, Doamne,cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntarea de mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", misimleam de parcd Domnul s-ar fi ?ntors chiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si nefacem bagajele qi sd mergem acasi gi imi amintesc cd mi gdndeam ca gi tdnir credincios de ce trebuiesd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAne in Keswick?Oricum, Domnul vine in curAnd, g;a cd ar trebui sf, continuim Congresul, sd ne bucurdm de intdlniri gisi fim binecuvAntafi cu pdrtdgie. In orice caz, acest lucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acumpoporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAt la dificultili gi ruini financiard.Totugi lucru uimitor este cd aceasta este ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de cefEceau ei acest lucru? Gisim rdspunsulin Faptele Apostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-vacI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici.Aminti{i-vd ci ci au celebrat sdrbptoarea Pagtelui, a azimilor, a primelor roade gi acum a Cincizecimii.Fiecare din acestc sdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.Ucenicii au recunoscut cd acum se instaura Legamdntul cel Nou qi cI ei au fost pecetluiti cu sengelescurnp al lui Hristos. in Faptele Apostolilor capitolul 3, Petru s-a adresat Israelului. In versetul 12 elafirmd,,,Bdrbafi Israelil i" gi apoi privind la versetul l9 cdnd vorbegte Israelului el spune,,,Pocdifi-vd,deci, qi intoarce(i-v6 la Dumnezeu. ca si vi se gtearg6 pdcatele, ca sd vini de la Domnul vremurile deinviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamnd un simbol al binecuvdntdrii care va aduce prospefime giodihn6, gi obsevati cd aceasta va veni prin prezenfa in trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund,in versetele 20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acesta este Dumnezeu Tattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai

iI

dinainte pentru voi: pe Isus Flristos, pe care cerul trebuie s6-L primeascd, pind la vremurile agezdrii dinnou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinfilor Sdiprooroci din vechime." La ce se referf, Petru aici? Cuvdntul ,,aSezare" este format din doul cuvinte inlimba greacd, ,,palin genesia". Din nou el inseamn[ ,,genesa". Aceasta ne duce inapoi direct lapromisiunea din Genesa 3: I 5 cdnd Dumn ezeu a spus cd sdmAnla femeii va zdrobi capul garpelui qi carenu este nimic altceva decdt reinstaurarea teocraliei pe planeta p6mdnt. Apoi in versetele 25 qi 26 Petrua spus unul din cele mai semnificative lucruri blrba{ilor din Israel, ,,Voi Sunteli fiii proorocilor qi aileg6m6ntului pe care l-a ftcut Dumnezeu cu pdrinlii noqtri, cdnd i-a zis lui Avraam: ,,Toate neamurilepdmdntului vor fi binecuvdntate in sdm6n{a ta." Dumnezeu, dupi ce a ridicat pe Robul Sdu Isus, L-atrimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAnd pe fiecare din voi de la fErddelegile sale."Petru merge direct la Leg[mdntul Avraamic reamintind Israelului cd Dumnezeu a promis lui Avraamc5 Israel va fi o binecuv6ntare pentru toate popoarele lumii, cd prin el va instaura teocralia gi de aceeaIsraelultrebuie sd fie primul cdruia s6-i propovdduiti Evanghelia. Acum fine{i minte cele trei sdrbdtorifinale care aveau loc undeva in octombrie. in primulrdnd era sdrbdtoarea trdmbilelor, care vorbea deintoarcerea Israelului gi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic; apoi este Ziua Ispdgirii cdndIsraelul trebuie si se pocdiasci. Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marele pneot intra in Sfbnta Sfintelorcu sdngele unui animal qi stropea cu el capacul de aur de pe Chivotul Legimdntului. Acel capac eralocul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavel ne reamintegte ci Domnul Isus este impdcarea sau indurareanoastrd gi astfel Ziua Isplgirii vorbegte despre lsrael care il acceptd pe Mesia ca Cel care poartd picatullor. Apoi sirbdtoarea finali, sdrbitoarea corturilor vorbegte despre impirilia binecuvAntatA, cea mai?mbucurdtoare dintre sSrbdtorile ereiegti. Totugi ?mplinirea acestor sirbdtori profetice nu a avut locniciodati gi trebuie si ne intrebim de ce. In Fpte,le Apostolilor capitolul 7 unul din discipoli, $tefan, afost adus inaintea Sinedriului gi a relatat conducdtorilor Israelului cum de-a lungul istoriei trecute aIsraelului ei au respins mesajul de neprihinire gi mi16 a lui Dumnezeu, au omordt cu piete gi au ucis peprooroci gi au culminat cu r6stignirea Domnului Slavei. in loc ca lsraelul sd se pocdiascd aqa cum aporuncit Petru conducbtorii gi-au astupat urechile gi l-qau ucis pe $tefan. Dup[ acest eveniment mullidintre Neamuri au venit la Domnul gi cartea Faptele Apostolilor se sfhrgegte cu respingerea Israelului giDumnezeu incepe un plan nou care nu a fost niciodatd prev[zut sau profelit in Vechiul Testament, gianume adunarea Bisericii ca Mireasl a lui Hristos. Astfel planul profetic al lui Dumnezeu in condiliilelegdmintelor cu Israelul a fost pus pentru o vreme deoparte pdni in vremea cdnd Dumnezeu igi vastrdnge Biserica Sa. Apostolul Pavel a primit descoperirea minunatl cf, perioada Bisericii se va incheiacu rdpirea Bisericii gi dupd acest eveniment planul lui Dumnezeu cu privire la Israel va incepe din nou.Dupi acest eveniment preocupirile lui Dumnezeu cu privire la Israel vor incepe din nou cu o perioaddde timp cunoscutl in Scripturi caZiua Domnului. Aceasta este o zi biblici care incepe cu o noapte ajudec[fii gi se sfhrgegte cu o zi a binecuvAntlrii. $i Daniel gi cartea Apocalipsa arati cd noaptea va duragapte ani qi ziua binecuvdntati a impdrl{iei va dura o mie de ani, dupd care tofi vr[jmagii vor fi zdrobiliqi va incepe impirdfia vegnici. in cartea Apocalipsa capitolele I la 3 vremea Bisericii vorbegte despreepistolele Domnului cdtre cele qapte biserici. Biserica este menfionatd de noudsprezece ori in acestpasaj gi Israelul numai de trei ori gi atunci in sens negativ. Oricum, in timpul celor gapte ani de noaptedin Ziua Domnului, care este perioada necazului cel niare, vezi Apocalipsa capitolele 4la 18, existddouzeci gi r;ase de referiri la Israel, dar nici o singurd referire la Bisericd. Apoi din capitolele 19la22cdnd Hristos se intoarce peplaneya P5m6nt. zdrobegte satanocra{ia gi iqi ageazd impdrifia, nu existi nicireferire la Israel gi gase referiri la Bisericd. Chestiunea importanti care trebuie observati acum este cdDumnezeu nu se ocupd de Israel in aceastl perioadd ca natiune aleasd excepfie {bcdnd pistrareapoporului evreu ca identitate na{ionali separati pentru ca legdmintele pe care le-a f6cut cu Israelul sipoati fi indeplinite in cele din urm5. Numai dupd rIpirea Bisericii Dumnezeu va incepe si se ocupe dinnou de Israel.

Cu aceasti schil[ importantl in minte, ne intoarcem la Epistola citre Evrei.

t4

EXPUNEREA EPISTOI,EI CATRB EVREI

Introducere: CAPITOLUL I, v. 1-3

DESCOPERIREA TRECUTA FACUTA PARINTILOR

Versetul 1: o'Dup5 ce a vorbit in vecfrime plrin(ilor noqtrii prin prooroci, in multe rdnduri gi in multechipuri, Dumnezeu."

Patru intrebdri se nasc din acest verset - Unu,, ,c ine erau pir in{ i i?"; Doi, , ,care a fostdescoperirea?"1 Trei.,,cine au fbst proorocii?"; Patru,,,cine erau cei care trebuiau si primeascddescoperirea?"

Sd lulm prima intrebare ,,cine erau pirin{ii?" Unele pasaje din Scriptur5, ca2Petru capitolul 3versetul 4 folosesc o expresie intr-un sens restrAns gi fac referire la Avraam, Isaac Ei Iacov dar aicisciitorul face referire la strimogii poporului evreu.

A doua, .,Care a fost descoperirea?" Descoperirea este in primul rdnd cu privire la ?mpdrdtiacare vine. Dr. Alva J McCiain a agezat-o intr-un mod foarte succint, ,,Biblia este o carte. Dacd ar fi sdddm un titlu acestei cirli, pe drept am putea-o numi ,,Cartea Venirii impirdtiei lui Dumnezeu''' careeste intr-adevdr tema ei centrald pretutindeni. Pentru confirmarea acestei afirmalii nu trebuie sd uitimPersoana gi lucrarea Domnului nostru Isus Hristos pentru ci El este impiratul veqnic gi nu poate fi nicio impdri{ie finald in afard de El qi lucrarea Lui ca miel injunghiat de la intemeierea lumii." Astfeldescoperirea este rdzvritirea satanicd, rdzvrdtirea omului, satanocralia, promisiunea din Genesa 3: l5 cuprivire la sbmdn[a femeii, legdmintele cu Israel, venirea lui Mesia gi reinstaurarea teocrafiei pe planetaPimdnt.

A treia intrebare, ,,Cine au fost prorocii?" Acegtia au fost proorocii Vechiului Testamentpurta{i de Duhul Sfhnt. Petru a aqezat acest lucru atAt de bine in 2 Petru 1 versetul 2l,,,Cdci nici oproorocie n-a fost adusi prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mdna{i de DuhulSfdnt".

A patra ?ntrebare, ,,Cine erau cei care trebuiau sd primeascd descoperirea?" Observati cd lainceputul versetului 2 ni se spune, ,,la sfhrqitul aacestor zile, ne-a vorbit"; ,,ne" este, binein{eles,Israelul. Pavel a ardtat in Romani 9 versetele 4 gi 5 vorbind despre Israel, a lor este infierea, a lor esteslava, legimintele, darea Legii, slujba dumnezeiasci, lbgdduin{ele, a lor sunt patriarhii gi dun ei a iegit,dupd trup. Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvintat in veci. Amin!Obseva{i rolul central pe care Israelul il joaci in planul de rdscumpirare al lui Dumnezeu. Sir RobertAnderson a spus, ,,C)amenii vorbesc despre istoria divini a rasei umane, dar nu existi o asemeneaistorie. Vechiul Testanicnt este istoria divini a familiei lui Avraam. Chemarea lui Avraam a fostpr-lnctul central din punct de vedere cronologic intre crearea lui Adam gi crucea lui Hristos gi totugiintreaga povestire a tuturor vremilor de la Adam la Avraam este agezati in unsprezece capitole. $i dacdin timpul istoriei Israelului lumina descoperirii a rdmas pentru un timp asupra popoarelor pagdne a fostpentru cd na{iunea favorizatl a fost pentru un timp in robie. Dar Dumnezeu s-a ocupat de poporulevreu in aga fel incit ei sd poati fi un centru qi un canal de binecuvdntare cdtre lume. DatoritA mandrieilor ei au ajuns sd se priveascd pe ei inqigi ca singurul obiectiv al binecuvdntdrii divine." Astfelintreaga descoperire din Vechiul Testament ne-a fost dati prin prooroci. Autorul a spus, ,,in multerdnduri", ceea ce inseamnd o mie cinci sute de ani. Si ,,in multe chipuri". A fost dati sub forma Legii,a profeliei, istoriei, psalmilor, semnelor, simbolurilor gi pildelor gi descoperirea a fost progresivi.Acest lucru se vede in mod specific in planul lui Dumnezeu de riscumpdrare care, intr-o formdprescurtatd, este agezat in Genesa 3.15 precum cd sim6n(a fbmeii va veni qi va zdrobi domnia luiSatan. Apoi a fost chemarea lui Avraam, Iacov gi familia lui care au cobordt in Egipt qi care au devenio na{iune; apoi a fost ordnduirea teocratici sub Moise;apoi alegerea divini a lui David gi din tinia luiconducerea lui Mesia; a fost alegerea lerusalimului. Cind Vechiul Testament s-a incheiat, Israela$tepta, mai intAi, venirea lui Mesia, care era in termenii legEmintelor. Agteptau de asemenea

t7

instaurarea Legdmdntului cel Nou; gi, in al treilea rAnd, naliunea agtepta intoarcerea Israelului in laraPromisd qi aqezarea impirlfiei teocratice. Acest lucru se a$tepta sub LeglmAntul Deuteronomic, care

era Legdmdntul intoarcerii qi toate celelalte legdminte. Vechiul Testament se sfhrqeqte cu o observatieineresanti. in Mateahi capitolul 4 versetele 5 gi 6 proorocul a spus. ,,Iat5, vd voi trimite pe prooroculIlie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare gi infricogatS. El va intoarce inima pdrinfilor

spre copii, qi inima copiilor spre pdrinfii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, s6 lovesc ]ara cu blestem!".Obseva{i, copiii, care sunt poporul evreu, au fost impica{i cu pirin{ii. Pirinfii la care se referi aici suntAvraam, Isaac qi lacov, ceitrei oameni cu care Dumnezeu a fdcut legdminte. Astfel Isus Mesia avea sdaducd la indeplinire fbgiduin{ele legdmintelor. Ioan a venit in duhul lui Ilie qi mesajul pe care l-a avutpentru Israel a fost cd trebuie si se pocdiascd pentru ci impdrdtia cerurilor este aproape. Ioan,premergitorul, a fost respins de Israel gi omordt. Aceata, bineinfeles a cauzat probleme cu uceniciipentru cd ei l-au intrebat pe Domnul despre venirea lui llie. Domnul S-a referit la aceasti problemi inMatei 17 versetele l0 la 13, ficdnd referire la profelia din Maleahi. Dornnul a explicat,,,Ilie a qivenit", ceea ce inseamni cI face referire la Ioan Botezitorul gi Domnul a continuat s[ atragi aten{ia cltiderii au ftcut cu el ce le-a pl5cut; adic[, l-au omordt. $i, apoi Domnul le-a prezis El, Fiul Omului,avea sI sufere. Oricum, inainte de a doua venire a Domnului Ilie va veni pe planeta P[mAnt qi vaintoarce inimile copiilor cdtre plrin{i. Ioan face referire la aceasta in Apocalipsa. inainte de a douavenire a Domnului, Israel se va pocdi.

VOCEA FIULUI

Versetul 2.. "La sfirgitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mogtenitor al tuturorlucrurilor, gi prin care a flcut qi veacurile (sau, lumile)".

,,A vorbit, la sfhrqitul acestor zile", cuv6ntul folosit este,,eschatos". Literal, tnseamnl,, in celmai extrem, cumplit, din urmi timp sau un loc". Observa{i c[ aceasta este vocea Domnului citre Israel-,,ne-a vorbit". Astfel, acesta este un mesaj de sfhrgit pentru evrei, adic6 Israel, Ei observafi Fiul esteCel care se adreseazi Israelului. Fdrd indoiali, intorcAndu-ne la Evanghelii, ne amintim cd Isus a venitnumai la oile pierdute ale casei lui Israel - vezi Matei l0 versetele 5 la 7 . Pavel subliniazd de asemeneaacest fapt in Romani l5 versetele 8 gi 9,,,Hristos a fost, in adevdr, un slujitor altdierii imprejur, ca sddovedeascd credinciogia lui Dumnezeu, gi sd intdreasci ftgdduin{ele date pirinlilor;".Astfel, lsus avenit si indeplineascl figdduinfele leglmAntului pe care Dumnezeu le-a f6cut Israelului.

AUTORITATEA $I RANGUL FIULUI

Doud lucruri ar fi de observat.l. Autoritatea prin Numire: ,,L-a pus mogtenitor al tuturor lucrurilor". A pune

mogtenitor face referire la stip6nire - stdpdnirea Domnului nostru. Si ne amintim ce s-a petrecut in vegnicia trecuti cdnd Lucifer, heruvimul uns, a primit autoritate in cer,Ezechiel 28 versetul 14, dar Lucifer s-a rf,zvrltit gi a devenit Satan. Apoi, binein,teles, afost numirea lui Adam ca gi conducf,tor al domeniului pimdntesc, Genesa L26; dar els-a rdzvrdtit. Acum, descoperim cd Fiul lui Dumnezeu, Isus Mesia, este numitstdpinitor al tuturor lucrurilor. Numirea Lui a fost realizati datoritl intrupdrii Lui,morfii, invierii giindlfdrii Lui.

2. Autoritate prin StIpffnire ca gi Creator: ,,Prin care a fdcut gi veacurile". Cuvdntul

,,veacuri" este ,,aionas". Acesta face referire la secole sau perioade de timp, dar gi latoate acele lucruri din aceie perioade de timp, cum ar fi crearea domeniului ceresc,crearea domeniului pf,mdntesc, ;;i aga mai departe. Cuvdntul ,,fbcut" este interesant.Este ,,poieo". Nu existi nici un cuvdnt in limba englezd pentru acest cuvdnt din greacddar el inseamnd ,.a face, a produce, a construe, a determina, a opera, a aranja inordine". Astfel, dreptul de proprietate al Fiului este pozitia Sa de Creator.

l 8

SLAVA $I LUCRAREA SLAVITA A FII-]LUI

Versetul 3: ,,E1, care este oglindirea slavei Lui gi intipErirea Fiin{ei Lui, gi care {ine toate lucrurile cuCuvAntul puterii Lui, a f6cut curS{irea piicatelor, gi a gezut la dreapta Miririi ln locurile prea inalte."

Sunt trei lucruri interesante cu privire la slava Fiului. Mai, intdi este oglindirea slavei Lui.Aceasta face referire la plindtatea des[v6rr;irilor lui divine; radierea slavei gi mdre]ia fiintei divine.Aceasta nu este slava reflectatd de Tatdl, ci slava Tatdlui gi a Fiului. Al doilea lucru este cd lsus esteimaginea exacii a persoanei t,ui; adic6, Tatdl. intrelesul ne indreaptd cdtre o reproducere exactd.Domnul a spus. ,,Cine N{'a vazut pe Mine a vdzut pe Tat6l." in al treilea rAnd, Fiul susfine toatelucrurile prin cuvdntul puterii Sale. Cuvdntul ,,sus{ine" este demn de luaat in considerare. Estecuvdntul din greaci ,,phero". Nu inseamrid cd Domnul line lumea ca Charles Atlas. O descriere maibuni ar fi cd Domnul men{ine toate lucrurile. Pe l6ngi acestea, menfine coerenla tuturor iucrurilorajut6ndu-le sd se dezvolte pAnd la un sfhrgit hotirAt. Astfel cd Fiul nu numai cd susline universul.orbitele cu stelele. ecosistemul, dar El doregte si le duci la bu sfdrgitul lor dorit gi El face acest lucruprin Cuv6ntul puterii Sale. ,,Cuv6nt" este aici ,,rhema" gi se rcferd la cuvdntul vorbit. Cdnd Mariei i-afost adusd descoperirea de cdtre ingerul Gavril cu privire la nagterea sffintd, Maria a spus, in Luca, inLuca 1.38, ,,Fac6-mi-se dupd cuvdntul tiu". Cuvdntul ,,putere" traduce cuvdntul ,,dunamis" qiinseamnd capacitatea qi priceperea lui Dumnezeu de a indeplini ceea ce a spus. Astfel, pentru arezuma, universul a luat fiin{5 la cuv6ntul lui Dumnezeu; El continud s5 vorbeascf, pentru a-l men}ine,pentru a-l sus{ine gi, in cele din urmd, El va desdvdrgi universul pdn[ la incheierea lui finali.

MINUNEA LUI MAREATA

,,A fdcrrt curdfirea pdcatelor"; versetul spune literal,,,ne-a purificat de pdcatele noastre". ingramaticd ar putea fr parafrazat, ,,Domnul ne-a curdfit de p[catele noastre prin El Insugi, pe El Insugi,cu El Insugi gi pentru El Insugi". Cuvdntul ,,cur[tit" este la tinrpul aorist, care aratd o actiune fbcutiodatb pentru totdeauna; este o actriune complet6. Astfel susfinerea Domnului, ceea ce inseamnd ducereaistoriei la sffirgitul ei necesitd preocuparea de p6catul qi rizvritirea omului. Domnul a confruntatdezordinea qi haosul cauzate de plcat gi s-a ocupat de problema aceasta odatf, pentru totdeauna.

LUCRAREA DESAVAR.$ITA A RASCUMPARARII

,,A gezut la dreapta Mdririi in locurile prea inalte"; Domnul nostru este agezat, lucrarea esterealizatd. in mod intdmpldtor, preo{ii din Vechiul l'estament in ordnduirea din Levitic nu se a;ezauniciodati, lucrarea nu era terminatd niciodatd, pentru cd jertfele animalelor nu indepdrtau niciodatdpdcatul. In greacd, verbul ,,aSezat" indici un act solemn, formal, o pozilie de demnitate gi autoritate,dar amintili-vd ci din aceastd pozilie Domnul susfine inci toate lucrurile pdnd la consumarea lor final5,ocupAndu-se de plcat ca mare preot al nostru pentru c[ El trdieqte vegnic ca sd mijloceasc[ pentru noi.Acum sd rezumdm acest verset rninunat. In primul^rdnd, Qq-mnul nostru este superior proorocilor. Eiau fost purtdtori de cuvdnt, dar acum Fiul vorbeqte. In al doilea rdnd, Fiul mogtenegte toate lucrurile; Eleste numit Conducdtor Mediatorial. in al treilea r6nd, Fiul este gi Creator, qi conducdtor al tuturorlucrurilor de-a lungul timpului qi, in al patrulea rAnd, Fiul oglindegte slava lui Dumnezeu gi este una cuTatil. Cinci, Fiul este expresia exactd a Tatilui; El este Cuvdntul, Logosul. $ase, Fiul line bogdliileuniversului, men(ine legiturile qi ll dezv<lltA. $apte, El gi-a vtrrsat sdngele indepirtdnd picatele odatdpentru totdeauna.

l 9

sA NE coNCENTnAU ASUPRA iNcnRu,on

Versetul 4: "ajungAnd cu atAt mai presus de ingeri, cu cdt a mogtenit un Nume mult mai minunat decAt allor.tt

Trei fapte pot fi observate aici. Unu, Fiul a ajuns mai presus decAt ingerii. ,,Ajuns" estecuvdntul ,,ginomai". Cuvdntul este folosit pentru crearea universului. Astfel, Fiul a ajuns mai presusdecdt ingerii prin ceea ce a realizat. in al doilea rdnd, ne arnintim ce s-a petrecut cu ingerii in istorie.Lucifer a primit tronul mediatorial in cer, Ezechiel 28. El a fost heruvimul mesianic. Totug, Lucifer s-ardzvrdtit; el a devenit Satan, ?mpotrivitorul. Astfel, Lucifer a fost moqtenitorul strdlucit dar s-arrazvrdtit. De asemenea? se poate observa ctr ingerii au fost implica{i in Legimdntul Mozaic. Fdcdndreferire la acest legdm6nt, in Evrei 2 versetele 2 gi 3 autorul spune, onCSci, dacd Cuvdntul vestit priningeri s-a dovedit nezguduit, gi dacd orice abatere gi orice neascultare gi-a primit o dreaptd rdsplStire,cum vom sc6pa noi, daci stim nepisdtori fap de o m6ntuire aga de mare, care, dupd.ce a fost vestita?ntdi de Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o". Leglrn6ntul Mozaic a fost, binein{eles,temporar pentru cI a depins de credincioqia omului gi, in cele din urm6, a adus judecatd, aga cum Pavelspune,,,slova omoard". Astfel descoperirea Vechiului testamentprivind ingerii este rdzvrltire pe de oparte gijudecati pe de alta. Al treilea punct este ci moqtenirea Fiului este mai bunf, decdt a ingerilor.Acest lucru poate fi parafrazat, ,, Isus a mogtenit in trecut cu un rezultat prezent precum ci moqtenireaeste in stipdnirea Lui permanent5". Acest lucru cere dou6 intreb[ri. Prima, ,,ce mogtenire au primmitingerii?" Singura mogtenire ardtat6 in Scripturl este cea din Ezechiel 28, unde Satan a primit tronulmediatorial care este in cer. De asemenea ne amintim c5 Satan a uzurpat conducerea domeniuluipimdntesc care a fost pierdutd prin rdzvrdtirea primilor nogtrii pirinfi. A doua intrebare, , Cemo$tenire a primit Fiul?" in cel de-al doilea Psalm, care este o schi15 profeticd a Tatdlui care il aSeaz|pe Fiul ca gi conductrtor al planetei; in versetul 6 se spune, ,,Totug, Eu am uns pe impdratul Meu peSion, muntele Meu cel Sfrnt.". Apocalipsa 19 vesetele I I la 16 ne oferi o schili acestui evenimentextraordinar cdnd Isus Mesia se intoarce pe planeta Pimdnt, distruge Satanocra{ia gi iqi ageaziimpir6fia in lerusalim. Astfel, mogtenirea primiti de Fiul sunt drepturile regale conferite in termeniiLeglm6ntului Davidic. Al treilea punct este cf, Domnul a primit un Nume mult mai minunat. ,,Nume"?nseamni simplu ,,natura, tot ceea ce este o persoani". Minundfia Numelui Sdu este ardtatl in Filipeni2 versetele 9 la I l, ,,De aceea gi Dumnezeu L-a in6l{at nespus de mult, gi I-a dat Numele, care este maipresus de orice nume; pentruca, in Numele lui Isus, si se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pepimdnt gi de sub pdmdnt, gi orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, c5 IsusHristos este Domnul."

CONFIRMART,A LUI DUMNEZEU TATAL CU PRIVIRE LA ACEST ADEVAR MARET

Versetul 5: -,,Cilci, cilruia dintre ingeri a zis El vreodat{: ,,Tu egti Fiul Meu; ast6zi Te-am niscut?" giiaritqi: ,,Eu ii voi fi Tat6, 9i El imi va fi Fiu?'n

Este interesant cd autentificarea Tatllui cu privire la Numele Fiului Slu este din Scripturi.Exist6 gapte citate in Vechiul Testament.

Citatul numirul 1: Psalumul2'.7, ,,Tu egti Fiul Meu! Astizi Te-am niscut." Acest lucru nu afost spus niciodati ingerilor. intAmplltor, acest text nu a avut de a face cu generarea vegnicd a Fiuluidin f)umnezeu Tatdl sarr cu incarnarea Lui. Isus este Fiul vegnic. Psalmul 2 este o incoronare aPsalmilor; vorbegte despre Isus Mesia care va veni sd preia conducerea planetei gi cuvAntul ,,ntrscut"nu facc refcrire la venirea in trup a Domnului nostru ci la slujba Lui de Conducdtor Mediatorial a luiDumnezeu. Poate fi patafrazat,,,Te-am nlscut Ia demnitate regal6".

Citatul numtrrul2: 2 SamuelT:74,,, Eu ii voi fi l 'atd gi el fmi va fi fiu." Aceasta face referirela Legdmdntul Davidic qi in mod deosehit la Solomon care a fost un sirnbol al Domnului Isus. Totuqi,Solomon a e$uat, dar Domnul lsus, realitatea, este mogtenitorul de drept al tronului davidic in termeniiLegimdntului Davidic. Astfel poate fi rezumat c5 Isus Mesia a evreilor este, mai int6i, Fiul luiDumnezeu prin generare vegnicd. in al doilea rdnd. Fiul lui Dumnezeu in incamarea Lui. in al treilea

20

rAnd, Fiul lui Dumnezeu este intr-o relalic fbrmald ca Mesia care este o urmare a invierii Lui. DomnulpoatAsA indeplineasci toate pasajele proferice din Scriptura - El este Mdntuitor, Conducdtor, Rege qiPreot.

DIRECTIVA TATALUI CU PRIVIRE LA TXCUNMBA ANGELICA

Versetul 6: ,,$i, c6nd duce iarSgi in lume pe Cel intAi-nflscut, zice: ,,To{i ingerii lui Dumnezeu str I seinchine!"

Citatul numirul 3: Obseva{i cd acest verset face referire la a doua venire a Domnului. Citatulde fala este din Psalmul 97:7 - traducerea corectd ar putea sd fie .,tnchinati-vd Lui toli ingerii". Acestaface referire Ia acei ingeri care s-au rdzvr5;tit impreund cu Satan pentru ci inchinarea la idoli este legat6de aceasttr chestiune. Ingerii alegi, cei care nu au vrut sd se rdzvriteascd, se inchind lui Dumnezeu inorice caz. Observali, inci o dati, ci aaeata este o referire a doua venire a Domnului ,,gi cdnd duceiardgi in lume pe Cel intdi niscut".,,intdi n6scut" descrie suveranitatea lui Isus peste toate lucrurile.Acesta este Isus Mesia in umanitatea Lui slivitd ca Fiu mai mare a lui David. Acesta are de-a face curangul, pozilia Domnului nostru..,intdi ndscut" este din cuvdntul ,,monogenes". Aceasta descrierela{ia unicd a Domnului nostru cu Tat6l in natura Lui divin6. ,,Lurne" face referire la lumea locuit6.Conceptul este cd atunci sind F{ristos se va intoarce ingerii, aga cum s-a profe{it in Apocalipsa 19,Domnul va primi inchinare.

Versetul 7: "$i despre ingeri zice: Din vinturi face ingeri ai Lui; 9i dintr-o flacirl de foc, slujitori ai Lui."

Citatul numirul4: Acest citat este din Psalmul 104:4. Observa{i cd Isus este Domnulingerilorgi ii pregite$te pentru slujirea Lui. in cartea Apocalipsa descoperim cd fiinfele angelice care nu s-aurdzvrf,tit vor fi implicate foarte mult in judecata umanitdlii rdzvrdtite.

Versetele 8-9: -,Pe cAnd Fiului I-a zis: Scaunul TAu de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiaguldomniei Tale este un toiag de dreptate: Tu ai iubit neprihilnirea gi ai urit nelegiuirea: de aceea,Dumnezeule, Dumnezeul Tfru Te-a uns cu un untdelemn de bucurie mai pe sus dec6t pe tovardgii Tii."

Citatul numirul 5: Acest citat este din Psalmul 45:6,7. Existd patru lucruri pe care DumnezeuTatdl le-a spus despre Dumnezeu Fiul. in primul rdnd, in raport cu tronul Sdu. in al doilea rdnd, inraport cu toiagul SIu. in al treilea rdnd, in raport cu conducerea Lui care dovedegte dragostea Lui fatdde neprihdnire gi ura Lui fafd de idrddelege qi, in al patrulea r6nd, in raport cu ungerea Lui.

l. in raport cu tronul Siu: Obseva{i ci dumnezeirea lui Hristos este exprimatS,,,Dumnezeule,scaunul TIu de domnie este vegnic". Gdndili-vi la tronul care i-a fost dat lui Lucifer indomeniul ceresc. Acesta a fost temporar. Cdnd va apirea Anricristul pe planeta P6m6nt, omulfhrddelegii va primi acest tron de la Satan. Pe ldngi aceasta, in Apocalipsa 12:7-10 avemdezviluirea uimitoare ci Satan giingerii rdzvrdtili vor fi alungafi din cer. Prin urmare, va venio zi cdnd tronul lui Satan va cbdea, dar scaunul lui Isus Mesia va dura pentru vegnicie.

2, in raport cu toiagul Sdu: LJn toiag este emblema domniei. Prima men[ionare a toiagului estein Genesa 49 versetul 10. Aceasta este o profelie remarcabild care aratd cd sdmdn[a femeii,Conducltorul lui Dumnezeu, care va zdrobi satanocrafia, va veni din seminlia lui luda. incb odath, aceasti descoperire arat6. cd domnia neprihdnitd a lui Dumnezeu prin Fiul vegnic va firealizall prin Isus Mesia potrivit cu Legdmdntul pe care l-a {bcut cu David.

3. in raport cu dragostea Lui pentru neprihdnire: imi amintesc unul dintre cuvintele Domnului,,,Fac intotdeallna lucrurile care ii plac Tatilui Meu". Cuvdntui .,neprihdnire" este,,dikaiosune"; inseamnd standardul din punctul de vedere a lui Dumnezeu gi tot ceea ceinseamnd caracterul S[u sfAnt. Este interesant cd in Rornani 3.26 avem adevdrul minunat cd

2

I|lrItl,|

l'IL

Ft

tll

i 'IL:

Ji,

LJ

J

J

--ll

2 l

Dumnezeu estc drept qi este Cel care face dreptate tuturor celor care cred. Faptul minunat estecd Dumnezeu poate declara pe picdtos neprihdnit qi totugi sd rlmdni s{hnt gi aceasta estedatoritd Golgotei. Opusul dragostei lui Dumnezeu fdla de neprihinire este ura Sa f6fn depdcat. Satan este descris in ScripturS ca cel ftrddelege. Judecata lui Satan este sigur6 fi toticei care vor rimdnr vrdjmagi ai lui Dumnezeu vor fi judecafi impreunf, cu el. Atunci, cei ftrdDumnezeu vor descoperi ura Domnului nostru fall de fdridelege.

4, in raport cu ungerea Sa: Ungerea cu untdelemn era folositi pentru preot qi rege. TotuEi, aici,cel uns este a treia Persoanl din Trinitate, adicl Duhul Sfhnt. In Matei 3 versetele 16 qi 17vedem ungerea lui Isus Mesia pentru slujba de prooroc, preot qi impirat. Observati deasemenea ci aceasti ungere este descrisi ca ,,untdelemnul bucuriei". Aceasta inseamni,,bucurie triumfdtoare". Uitdndu-ne peste Evanghelii obsevim ci dup[ ungere El a fostincercat, adici ispitit de cel rdu. in al doilea rdnd, ungerea Lui L-a dus la cruce gi Domnulnostru a luat asupra Sa picatele lumii. in al treilea rdnd, ungereaL-aadus pe Domnul nostrula dreapta Tatdlui qi, in al patrulea r6nd, ungerea ca avea ca rezultat a doua venire a lui IsusMesia ca Cel'Uns sd conduci. Totugi, toate acestea produc o mullime de rf,scumpf,rati, carevor fi'asemenea lui Hristos de-a lungul veacurilor nesfdrqite ale vegniciei. in ziua aceeabucuria noastrd va fi fdrd margini, dar bucuria Domnului nostru va intrece orice limite.

Versetele l0-12: ,,$i iar6gi: La inceputo Tu, Doamne, ai intemeiat plmAntul; gi cerurile Sunt lucrareamAnilor Tale. Ele vor pieri, dar Tu rAmAi; toate se vor invechi ca o hainl; le vei face sul ca pe o manta, givor fi schimbate; dar Tu egti acelaqi; qi anii T{i nu se vor sf6r;i."

Citatul numirul 6: Acest citat este luat din Psalmul 102:25-27. Obsevati, mai intAi, cd Fiuleste descries ca gi Creator al cerului qi al pimAntului. ,,Toate se vor invechi" inseamnd cd ele vorimbdtrAni. Cineva poate sd-gi facd o imagine cu privire la magind veche care a vdzutzile bune gi acestaeste tabloul pe care psalmistul il are in vedere qi apoi este adevlrul glorios ,,dar Tu rdmdi". Avem unMantuitor neschimbat qi imuabil. intr-o zi aceasti ordine creatd va fi schimbatd complet pentruvegnicie. Traducerea literali a versetului l2 ar putea fi urmdtoare&- ,, $i ca o haind pe care o arunci,a$a vor pieri toate; ca o haini se vor schimba dar Tu egti acelagi gi anii Tii nu se vor sf6rgi".

Versetul 13: $i cf,ruia din ingeri i-a zis El vreodat5: ,,$ezi la dreapta Mea, pAni voi pune pe vrfrjmagii Tiiaqternut al picioarelor Tale?"

Citatul numirul 7: Acest citat este din Psalmul I l0: l. Obsevafi ci Fiul este asociat cu Tatdl ?ndemnitate regall. Fraza ,,$ezi la dreapta Mea" in lirnba greacd indici inloc permanent de demnitateregali. Obsevafi cd acolo este pozilia Domnului nostru pdnd fiecare vrdjmag este invins. Scriitorulatrage atentia cI o asemenea pozilie nu a fost ocupatd niciodati de o fiin1i angelici, inclusiv Lucif'er.Concluzia cu privire la ingeri, versetul 14, ,rNu Sunt oare to{i duhuri slujitoare trimise s6indeplineascii o slujbi pentru cei ce vor mogteni m0ntuirea?" Existi cAteva gdnduri in acest verset.Ni se arati cd fiinfele angelice sunr duhuri slujitoare gi sunt trimiqi sd slujeasc5 pe moqtenitoriimdntuirii. Se ridici doul intrebiri - ,,ce a vrut si spund autorul gi cum definegte el mdntuirea?o' gi,,cine sunt mogtenitorii acestei mintuiri?" Mdnfuirea este, in primul rAnd, un cuvdnt din VechiulTestament pe care il gdsim in mod deosebit in Psalmi. Sd ludm, de exemplu, Psalmul 3 versetul 8.Psalmistul spune, ,,La Domnul este sciparea: binecuvdntarea Ta sd fie peste poporul Tdu." SI luim deaemenea Psalmul 37l-39, ,,Sc6parea celor neprihdnili vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor lavremea necrzului." Existi multe alte referinte la acest cuvAnt mdret in Psalmi, dar cuv6ntul este celmai bine demonstrat in cuvintele bltrdnului Simeon cdnd L-a vdzut pe copilul Isus in templu.Cuvintele sale din Luca2 versetele 29la33 aduc cea mai bund lumin6. El spune, ,, ,,Acum, slobozegtein pace pe robul TAu, S6pane, dup6 cuvdntul Tdu. Cdci au vdzutochii mei mdntuirea Ta, pe care aipregitit-o s6 fie, inaintea tuturor popoarelor, lumina care sd lumineze neamurile, gi slava poporului Tdulsrael." Tatdl gi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El." Simeon, bineinfeles, ciavea sd sebazeze pe condiliile Legdmdntului Avraamic ai pe promisinea din Genesa 3.15 c6 simdn{a

22

{

femeii avea sd zdrobeascd domnia qarpelui. \/SzAndu-L pe copilul Hristos, el a spus, ,,ochii mei auvizut mAntuirea Ta". Isus, binein{eles, nu era nimeni altcineva decdt MAntuitorul care avea sd aducdrdscumpdrare pentru omenirea pierdutb gi avea sd restaureze teocra(ia pe planeta Pdmdnt. in termeniiLegimdntului Avraamic, Hristos avea sd fie o lumind care sd lumineze peste Neamuri qi avea sd fieslava lui Dumnezeu pentru poporul din vechime, Israel. Astfel, mdntuirea poate fi rezumatd in aceqtitermeni _. zdrobirea domniei lui Satan; aducerea rdscumpdrdrii; instaurarea impf,rdliei teocratice;anularea tuturor prejudiciilor care au fost cavzate de rdzvrdtirea omului gi inil{area lui Hristos,impreund cu proslSvirea rdscumpirafilor. intorcdndu-rre la cuvdntul ,,mclgtenitori" intrebarea este ,,ceavrut s[ spund scriitorul prin aceasta gi cine- sunt mogtenitorii?" in primul rand, cuvdntul se referi lastdpdnire; acesta este gdndul predominant. in Matei 2l versetul 38 Domnul a relatat pilda acehii vierrdu. In versetele 37 gi 38 Domnul a spus, ,, La urmd, a trimis la ei pe fiul sdu, zicdnd:,,Vor primi.cucinste pe fiul meul" Dar vierii, c6nd au vdzut pe fiul, au zis intre ei: ,,Iatd moqtenitorul; venili s6-lomordm gi sd punem stdpAnire pe mogtenirea lui." Prin,urmare, ftr5 nici o alti intrebare, Domnul estemogtenitorul tuturor lucrurilor. ln primul rand prin creafie; in al doilea rdnd prin rdscumpdrare. Totugi,Biblia ne descoperd cd cei riscumpdrali sunt mogtenitori impreund cu Hristos. Pavel explicd aceasta inRomani 8 versetul l '1,,,9i, dacd Suntem copii, Suntem gi moqtenitori: mogtenitori ai lui Dumnezeu, giimpreund mogtenitori cu Hristos, dacS suferirn cu adevdrat impreund cu El, ca sd fim gi prosldviliimpreund cu El." Adevlrul minunat de aici este ci Biserica in calitate de Mireasi a lui Hristos, vadomni impreunl ci f{ristosj Bineinfeles cd acest privilegiu va fi acordat gi Israelului cdnd impdrdfiaDomnului va il stabilitd pe pdrn6nt, care va fi o implinire a Legdm6ntului Avraamic. Este interesantmomentul cdnd Domnul a dat stdpdnire primilor noqtrii p[rin]i, Adam qi Eva. in Genesa I versetul 26,Domnul spune in mod specific. ,,sd stdpAneascs" astfel cd mireasa primului Adam a impdrtSgit domniacu so{ul ei. Este-foarte uimitor ceea ce a dorit Lucifbr. heruvimul uns, gi anume sd fie ca Cel Pgea inaltgi printr-o rdzvrdtire, vinovatd L-a negat pe Dumnezeu. Totugi, cei rdscurnpdrafi prin hhrul luiDumnezeu vor primi acest privilegiu. in impird{ie vor fi trei grupuri. Mai intAi, Biserica; ei vor fipdfiaqi la tron cu Mesia, ca Mireasi a Iui l-lristos. ir, al doilea rand. este Israelul; ei vor fi susfindtoriitronului lui Dumnezeu; naliunea preoteasc6 in ceea ce le privegte pe Neamuri. Al treilea grup vor finaliunile dintre Neamuri care vor fi supugii tronului lui Dumnezeu. Psalmul 2 este un comentariu alacestui fapt. Imi amintesc cd acum mulli ani in urmd la Congresul de la Keswick am auzit pe acelpredicator American vestit, Dr. Donald Grey Barnhouse. E,l a povestit un incident pu{in amuzanl care aavut loc cdnd predica el in unul din statele sud-americane. Gazda lui era un om de afaceri bogat careavea o casd foarte pldcuti qi mulli slujitori. Dupd serviciul d$ diminea[d gazda Dr. Barnhouse a anunfatcu regret cd masa de prdnz nu va mai fi servitd pentru ci slujitorul care era responsabil cu pregitirea eia fost tulburat de ceva ce a spus Dr Barnhouse in timpul serviciului de diminea!6. Prredicatorul fiindun om foarte infelegdtor a intrat in bucdtdrie 5i negresa stitea pe un scaun suspindnd. Dr Barnhouse gi-a pus braqul in jurul umf,rului ei qi a intrrebat-o care era problema. Printre suspine, ea a explicat ciintotdeauna ea s-a gdndit ci atunci cAnd va ajunge ?n cer va fi un inger, dar in timpul serviciului dedimineali Dr Bamhouse a e.<plicat in mod aparent cd poporul rdscumpirat al lui Dumnezeu nu vor fiingeri. Predicatorul a cerut tinerei fete sd i se aliture intr-o cdntare bine ounoscutd, ,,Siguranlibinecuvdntatl" qi ei au cdntat impreund ,,Siguran{A binecuvAntati, Isus e al meu, O, ce gust al slaveidivine, mogtenitori ai mAntuirii". Cdnd au ajuns la acest vers, Dr Barnhouse a oprit-o pe tanAra fatd dincAntat gi i-a spus, ,,cdnti acel vers din nou - nroqtenitori ai m6ntuirii" ceea ce a gi fdcut, Apoi el s-areferit la textul nostru din Evrei I versetul l4 gi a inceput s6-i citeascd tinerei femei textul, ,, Nu Suntoare to{i duhuri slujitoare trimise sd indeplineascd o slujbd pentru cei ce vor mogteni mdntuirea?".Predicatorul a intrebat-o pe tdndr6, ,,Doregti sd fii o slujitoare pentru toati vegnicia?" Ea a spus, ,,Nu,domnule" gi, foarte iubitor, marele predicator a explicat ci ea a fost rdscumpdratb de Domnul cu careavea sd impdrtigeascl domnia lui Hristos gi care avea si fie slujit de ingeri de-a lungul veacurilornesfhrgite care aveau sd vind. Ce privilegiu pentru poporul lui Dumnezeu!

L J

. LUCRAREA RASCUMPARATORULUI _ 2:16-18

NU Exrs'tA a"ruroR PENTRU iNcnnr

Versetul 16: ,,Cflci negregit, nu in ajutorul ingerilor vine El, ci in ajutorul seminfei lui Avraam."

,,Ajutorul" nu este in original gi am putea citi, ,,Cdci negregit El nu vine pentru ingeri",Cuv6ntul ,,vine" in original inseamnf, ,,a fine in mdini. a stipdni ceva". Inseamni si fii stipdnit descopul da a ajuta gi de a sprijini. Astfel, nu existd riscumpirare pentru fiin{ele angelice care s-aurizvrdtit impotriva lui Dumnezeu. Totugi, existd ajutor pentru om - ,,ci in ajutorul seminfei luiAvraam".,,A veni tn ajutor" este acelagi cuv6nt din greac6,,,a avea ca scop ajutorarea^sausprijinirea" qi observafi, in mod deosebit, autorul se referi la ,,simdnfa lui Avraam", Israel. Intr-adevir, cdnd Israel va trece prin Necazul cel Mare acest verset va fi o binecuvdntare nemaipomenitapentru ei. imi amintesc ci acum mulfi ani in urmd cdnd eram in ServiciulNafional in Cipru, un grupdintre noi ne-am decis sI mergem sE inotdm intr-un bazin interior in Cipru. Atunci nu puteam si inotfoarte bine qi in mod nebunesc m-am indreptat spre adAnc Ai foarte repede am avut probleme. Mi-amdat seama cd eram in pericol gi am strigat dupd ajutor. Acolo era un tAnlr din serviciul nafional, careera un bun inotdtor. A venit spre mine ca o torpil6, m-a ridicat deasupra apei gi m-a aruncat pe {irm.Aceasta este o reflecfie foarte asemlnltoare cu ceea ce Domnul a fdcut pentru noi to1i. El a avut cascop sd ajute gi sd sprijine omenirea.

!'crsetul 17: ,,Prin urmare, a trebuit sfl Se asemene fra{ilor Siti in toate lucrurile, ca sfl poatil fi, in cepriv,^gte leglturile cu Dumnezeu, un mare preot milos gi vrednic de incredere, ca sf, faci ispilgire pentrupilcatele roiudului."

Cuvdntul ,,prin urmare" ne duce inapoi la versetul anterior. Pentru cI Domnul a venit inajutorul umanitblii, inclusiv Israelo a trebuit - ce minunat, acest cuvdnt ,,a trebuit" - tradus ,,opheilo"inseamnd,,Dumnezeu a pus obligafia sfhnti asupra lui Hristos de a aduce mdntuire". Apoi versetulcontinui sh spun6, ,,sd se asemene frafilor Sli". Din nou, acesta ne duce la promisiunea din Genesa3.15, ctr fromnul trebuia sd se facl ca unul din noi pentru a deveni riscumplritor. Cdnd Domnul adevenit ca gi frafii SAi El devenit pirtag la intristirile, sdricia, ispitele lor gi, in final, la o moarteviolentd gi nemeritatn. Degi Domnul a suferit ?n toate aceste moduri, El a fost f6r6 pdcat. $i apoiautoru' face o afirmafie, care ar putea fi plini de semnificalie pentru cititorii evrei - ,, ca s[ poati fi unmare preot milos qi vrednic de incredere". ,,Milos" inseamnd ,, un sentiment de compltimire caredeternind pe cineva sd aciioeze pentru a te elibera din nenorocire" ; gi vrednic de incredere merge unpas:nai departe. Face referire la cineva care doregte in credinciogia lui site elibereze din nenorocire,Ap,ri scriitorul se referd la Domnul ca fiind mare preot pentru noi. Pentru evrei acest lucru ar fi plin dein'emnitate gi ne duce inapoi in Vechiu Testament la jertfa Ziua lsplgirii aga cum o avem descristr inLcvitic 16. Doud gdnduri sunt legate de pozilia de Mare Preot a Domnului nostru. Mai ihtdi, refacelegiturile cu Dumnezeu gi, in al doilea rAnd, face ispdqire pentru plcatele norodului. Sl IuIm primulpunct, ,,in ce privegte legdturile cu Dumnezeu"; aceasta este cu adevirat o expresie tehnici.Intorcdndu-ne in Levitic l6 versetul 2, Aaron, marele preot, era invifat si nu intre tot timpulin sfAntullocag. Aaron trebuia sd intre numai o datl pe an intr-o zi specificl,inZiua Ispigirii gi intr-un modspecific. Aaron apdrea ?n umanitatea lui, ca un rdscump6rdtor al poporului. De aemenea, el trebuia sivin[ imbrlcat in vegminte de in ar[tdnd deslvdrgirea lui in sfin1enie. In acest loc preasfhnt era ChivotulLegdmdntului. Aceastd cutie de aur confinea tablele de piatri unde erau scrise cu degetul luiDumnezeu. Cele Zece Porunci. Capacul era de aur greu gi se face referire la el ca la scaunul milei. Cufa{a spre acest scaun al milei erau doi heruvimi gi mai sus de acegtia era slava Shekina, adevdrataprezen{6 a Durnnezeului Sfdnt. Datoritl pdcatelor poporului gi a incdlcirii LegdmAntului Mozaic,Aaron trebuia sd confrunte sfinfenia insultatd a unui Dumnezeu care trebuia sd intdlneascd judecatanoastr[. Agadar, capacul de aur de pa Chivotul LegdmAntului ar putea sd se refere foarte bine lascaunul de judecatl a Dumnezeului Atotputernic. Prin urmare, marele preot, in ce privegte legdturile cu

32

Dumnezeu, trebrria si satisfacd intr-un fel dragostea qi sfinlenia lui Dumnezeu. Al doilea aspect, ,,sifaci ispigire pentru pdcatele norodului"; inc6 o datd, se face referire la procedura din Ziua Ispiqirii.Cuvintele ,,a face ispdqire" sunt traducerea cuvdntului din greacd ,,hilaskomai". Vom vedea maitArziuin Romani cd acest cuvdnt cste tradus ,,impdcare". Acum sd ne gAndim pulin la procedura din ZiuaIspigirii qi la pozilia Dornnului ca Mare Preot pentru noi. Mai int6i, este alegerea lui Dumnezeu Tatdlcu privire la Dumnezeu Fiul. Si incercdm sd ne imaginim cd suntem impreund cu israelilii in Ziuamare a Ispdgirii. Aaron, marele preot, ar cere doi fapi gi sorful ar fi aruncat. Unul ar fi lapul ispdgitor qiceldlalt fapul Domnului. Acesta de pe urrni ar fi ales pentru arderea de tot. Domnul Isus in rugdciuneaLui de mare preot in loan 17 versetele 4 gi 5 afirmtr, ,, Eu Te-am proslSvit pe pdmdnt, am sfhrgitlucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. $i acum, Tat6, proslflvegte-Md la Tine insuli cu slava pe care oaveam la Tine, inainte de a fi lumea." Din nou, in Evrei l0 versetul 7, autorul citdnd din VechiulTestament, afirmd, ,,Atunci am zis: ,,Iat6-MI (in sulul cdr{ii este scris despre Mine), vin sd fac voia Ta,Dumnezeule!" Apoi, in al doilea r6nd, este rugdciunea Fiului inaintea Tatilui. Aceasta din nou esteilustratd in Levitic 16. intorcAndu-ne la Aaron, israelil i i aveau s5 vadi cum el lua o cddelinld plind cucdrbuni apringi de pe altar. Apoi avea si pund tdmdia pe foc ;i, pentru a folosi expresia pe care o gdsimin Levitic I 6 versetul 1 3, ,,pentru ca norul de fum de tdm6ie sd acopere capacul ispigirii de pe chivotulmdrturiei, qi astfel nu va rnuri." Pasajul din Vechiul Testament vorbegte din nou despre Aaron caavAnd mdinile pline de tdmdie pe care o aducea in locul prea sfdnt. Intorcdndu-ne la Marele nostruPreot, Domnul Isus, in Marcu l4 versetele 32la36, ilvedem pe Domnul nostru ?n Ghetsimani giauzimcuvintele minunate de pe buzele Lui, ,,Tat6, fic toate lucrurile i1i Sunt cu putinf6; depirteazd de laMine paharul acesta!

'Iotug, fac6-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieqti Tu." Din nou, in Evrei 5 versetul 7

citim, ,, El este Acela care, in zilele viepii Sale pdmdntegti, aducdnd rugdciuni qi cereri cu strigflte mariqi cu lacrdmi cdtre Cel ce putea sE-L izbdveasci de [a moarte, gi fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui,cu toate cd era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit." Apoi, in al treilea rdnd,intrucAt studiem migcdrile lui Aaron, il vedem cum injunghie fapul Domnului, ii strdnge sdngele intr-un vas gi intrd cu sdngele animalului injunghiat ?n locul preasfhnt. Apoi imprdgtie singele pe scaunulde judecat6, care devine scaunul indurdrii. intorcdndu-ne in Evrei capitolul 9 versetele 23\a26, citimdespre Marele nostru Preot, Domnul Isus, ,,Dar, deoarece chipurile lucrurilor care Sunt in ceruri, autrebuit cur6{ite in felul acesta, trebuia ca inseqi lucrurile ceregti sd fie curdfite cu jertfe mai bune decdtacestea. Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare ftcut de mdnd omeneascd, dupd chipuladeviratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infr{igeze acurn, pentru noi, inaintea luiDumnezeu. $i nu ca sd Se aduci de mai multe ori jertfi pe Sine insugi, ca marele preot, care intrd infiecare an in Locul preaSffint cu un sdnge, care nu este al lui; fiindcd atunci ar fi trebuit s6 pdtimeascide mai multe rtri de la intemeierea lumii; pe cdnd acum, la sfhrgitul veacurilor, S-a ardtat o singurddati, ca s6 gteargd picatul prin jertfa Sa." In Romani 3.25, Pavel afirmd acelaEi lucru, ,, Pe ElDumnezeu L-a rdnduit mai dinainte si fie, prin credin{a in sAngele Lui, o jertfE de isp6gire." Cuvdntulimpdcare este interesant; este cuvAntul ,,hilasterion" gi are acceaqi rdddcind ca gi cuv6ntul din textulnostru, ,,a face ispigire (irnpdcare)". Cuvdntul din Romani poate fi tradus Domnul Isus a fost scaunulnostru de indurare. l)omnul ne-a oferit o ilustralie puternicA a acestui lucru in pilda pe care o gdsim inLuca l8 versetele 9la 14. Este Pilda vamegului gi a Fariseului; ,,Fariseul sta in picioare, gi a inceput sdse roage in sine astfel: ,,Dumnezeule. [1i mulpmesc cd nu Sunt ca ceilalli oameni, hrdpdrefi, nedrepli,preacurvari sau chiar ca vamegul acesta." Totugi, despre vamegul picitos citim, ,, nu indrdznea niciochii sd qi-i ridice spre cer; ci se bdtea in piept, Ei zicea: ,,Dumnezeule, ai mild de mine, pdcdtosul!"Acum lucrul uimitor este ci acest cuvAnt,,milos" este,,hilaskomai"; este acelaEi cuvint folosit inacestverset,,a face ispagire"" Gdndindu-ne la Romani3.25, ceea ce spunea pdcdtosul era, ,, Doamne,fii scauntrl meu ce lnilS pentru mine, p6citosul". $i observali ce a spus Domnul in versetul 14,,, onrulacesta s-a pogordt acasd soc<ltit neprihinit." Cu alte cuvinte, Dumnezeu l-a declarat,,nevinovat".Existd gi un alt aspect al procedurii din Ziua Ispdgirii, care este vrednic de atentie. in Levitic 16versetele 20\a22 citim cd dupi ce Aaron a fbcut ispiqirea pentru picate, el a luat lapul ispigitor, gi-apus mAinile pe capul {apului gi a mirturisit asupra lui toate ftridelegile copiilor lui Israel. Apoi lapul afost dus departc in pustie pentru ca sd nu mai fie vizut niciodatd. In Matei 9 versetele 2 la 8 citimistoria unui om paralizat c5ruia Dornnul Isus i-a spus, ,,indrdznegte, fiule! Pdcatele i1i sunt iertate!"Cdrturarii s-au gAndit in ei inqigi cd aceasta era o blasfemie dar Domnul a dovedit eficacitatea iertd.riiSale pentru cd i-a poruncit omului sd se ridice qi sI umble. Cuvdntul pe care Domnul lsus l-a folosit

t.

33

pentru ,,iertate" este interesant. Este cuv6ntul grec ,,apohiemi"; inseamnd,,a trimite departe" gi astfelavem aici un tablou frumos cu privire la ceea ce Aaron a fbcut cu lapul ispdgitor; picatele omuluiaufost aruncate departe odattr pentru totdeauna. Din nou, citim in Mica 7 versetul 19 ,, gi vei arunca infundul mdrii toate pdcatele lor." In leglturi cu acest verset imi amintesc o intAmpare mai degrablamuzantd despre Billy Bray, un miner de cositor care a fost mdntuit. Era cunoscut ca un cregtinzgomotos pentru cd intotdeauna striga,,Aleluia" pentru bun[tatea lui Dumnezeu fap de el. Povestireaspune ci Billy Bray a fost invitat in casa unui domn influent gi pentru cE avea gi alli oaspefi se intrebacum ar putea sd find in frdu exuberanta lui Billy Bray. A hotlrdt s6-l lase intr-o camerf, retrasi.unde eraun atlas al lumii. De indatd din camerd s-a auzit un ,,Aleluia" puternic. CAnd gazda a cercetat sd vadice l-a fbcut pe Billy sI fie atdt de entuziast a descoperit cd musafirul siu a observat pe atlas un loc inOceanul Pacific unde addncimile nu puteau fi mdsurate. Billy Bray amintindu-qi textul din Mica 7.19 i-a spus gazdei lui ci toate picatele sale au fost aruncate in addncimile mdrii, dupi care a strigat gi maitare ,,Aleluia". Isaia 44 versetul 22 vorbegte despre picatele noastre care au fost gterse; Psalmul 103versetul 12 afirmi c[ atdt cdt este de departe rfisiritul de apus, atdt de mult depirteazdEl ftrddelegilenoastre de la noi. Toate acestea, bineinteles, sunt demonstrate intr-un mod minunat in procedura dinZiua Ispdgir i i .

DOMNUL, CEL CARE NE AJUTA

Versetul l8: ,,$i prin faptul ci El insugi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sd vini in ajutorul celor ceSunt ispiti$.t'

CuvAntul ,,suferit" este ,,pascho"; inseamnS ,,a experimenta suferinfa; a indura" gi timpulfolosit indicl o actiune care a fost incheiatd in trecut dar cu rezultate care existi gi in prezent. Observalici lsus ,,El insugi" este Cel care a fost ispitit in ceea ce a suferit. Cuvdntul inseamni ,,a pune laincercare pentru a vedea care este binele sau r[ul ?n prezent" sau, ?n al doilea rdnd, poate insemna ,,oispitire pentru a face rtru". Probabil ambele in{elesuri au fost avutein vedere. Ispitirile pe care Satan Ile-a adus Domnului in Matei capitolul 4 erau penffu a evita crucea. In Matei 16.21 gi 22 cdnd Domnulle-a descoperit ucenicilor cd El avea sI sufere gi sd moari, Petru a fost cel care I--a sfttuit pe Domnulsd evite crucea. Domnul nostru, adresdndu-se in mod evident vrdjmagului Siu care se folosea de Petru,a spus, ,,inapoia mea, Satano!" Domnul a suferit gi a biruit. De trei ori tn Matei 26. 36 Ia 46, inruglciunea Domnului nostru din Ghetsimani, El a spus, ,,nu voia Mea s6 se faci, ci voia Ta" gi cruceaa dovedit infrdngerea lui Satan. Aga cum este scris in Coloseni 2.15, ,, A desbrdcat domniile gistipdnirile, gi le-a ftcut de ocard inaintea lumii, dupd ce a iegit biruitor asupra lor prin cruce." Acumdupd ce Donul a ftcut toate acestea, autorul spune, ,,poate si vin[ in ajutorul celor ispitili". Cuvdntul,,ajutor" este un cuvdnt frumos; inseamni ,,a alerga Ia strigdtul celor care sunt in pericol gi a le oferiajutor". Se spunea odat6 o povestire despre i.rn tdndr care a escaladat o falezd pe malul mlrii, a ajuns inniqte dificultiti $i nu putea sd se migte intr-o parte sau alta. A fost chemat grlnicerul gi ajutoare darpozilia in care era bliatul ftcea prea dificilA ajungerea la el in siguranfl. Brusc biiatul a devenitdisperat qi a inceput si strige de durere. in acel moment mama sa a alergat ?n ajutorul sdu gi c[firdndu-se pe rocl a ajuns la fiul ei gi l-a salvat. Dragostea a g6sit o modalitate; gi exact acesta este tabloul pecare il avem in legdturd ci Domnul nostrum gi despre modul in care El vine in ajutorul nostru.cdndsuntem ispitili. Resursa credinciosului se gdsegte in 2 Corinteni 2.14, ,,MullEmiri fie aduse luiDumnezeu, care ne poarti totdeauna cu carul Lui de biruinfd in Hristos"; observafi ci aceste mullumirinu sunt pentru noi; numai f)umnezeu este Cel care ne vine in ajutor. Orioum, doar doui lucruri suntnecesare. In primul rdnd, trebuie si fim conqtienfi de inten{iile lui Satan. Pavelin 2 Corinteni 2 versetul11 ne avertizeazl,,, ca si nu lSs6m pe Satana sd aibS un cAqtig de la noi; cdci nu Suntem ?n negtiin{idespre planurile lui." Trebuie sd fim conqtienti, prin urmare, de strategia lui Satan gi, in al doilea rdnd,trebuie s6 fim congtienfi de promisiunea lui Dumnezeu pe care o descoperim in Efeseni 6 versetele l2gi 13, ,, Cdci noi n-avem de luptat impotriva cdrnii gi sAngelui, ci impotriva cdpeteniilor, impotrivadomniilor, impotriva stdpdnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdutdlii care Sunt inlocurile cereqti. De aceea, lua{i toatd armdtura lui Dumnezeu, ca sd vd pute{i impotrivi in ziua cea rea,

34

$i si rdmdnefi in picioare, dupd ce veli fi biri.rit totul." Observali cd aceasta este armdtura luiDumnezeu qitrebuie s6 o ludm asupra noastrd prin credin{i".

35

CAPITOLUL 2

Versetut 1:,,De aceea, cu atAt mai mult trebuie sI ne finem de lucrurile pe care le-am auzit, ca str nu fimdeplrta{i de ele."

^ Acest capitol incepe cu un avertismgnt care este in mod specific un avertisment pentru Israel.Inainte de a privi la acest capitol in detaliu, si ne folosim imaginalia sfinlitd qi sd incercdm siapreciem cum va fi rdmdgila credincioasd ?n Israel dupi rdpire. in prezent, Biserica are privilegiulimens gi responsabilitatea de a fi lumind intr-o lume intunecati. Pavel vorbegte despre aceasta inRomani capitolul 11. El face referire la nigte mlidile de mtrslin care au fost tiiate gi Neamurile care aufost un mislin sdlbatic altoit in locul lor. Acest eveniment este schitat ?n cartea Faptele Apostolilorunde incepe cu sdrbdtoarea Cincizecimii gi impird{ia oferitd Israelului prin gura lui Petru. Citim cumIsrael a respins oferta gi pe mlsurd ce ajungem la sfArqitul Faptelor Apostolilor vedem cum Israel estepus deoparte pi Evanghelia merge la Neamuri. Totuqi, Pavel atrage aten{ia cd mlddilele naturale vor fialtoite din nou in m6slin gi Israel va deveni din nou lumina lui Dumnezeu in aceastilume intunecatI.Dupd rlpire Satan igi va produce omul siu, sdmdnfa garpelui, Anticristul. Daniel a profelit, in capitolul9 versetul 27, cd omul lui Satan va face un leglm6nt puternic cu mulfi din Israel timp de o siptdmdn6,ceea ce inseamni o perioadi de gapte ani dar dupi o perioad6 de trei ani gi jumdtate el va face cainchinarea in templu, care incd va mai exista in acea perioadd, si inceteze gi va cere inchinareuniversalS. Totugi, va fi o rimlgi1i credincioasd in Israel care va proclama Evanghelia, Evanghelialmpirdtiei care a fost predicati de Hristos gi ucenici in Evanghelii. Ea va fi vestea buni a intoarcerii luiHristos pe p[mdnt pentru a zdrobi Satanomatia gi s6-gi ageze ?mpirifia. Firi indoiald, ne amintim cIrugdciunea pe care Domnul ne-a invifat sd o facem era, ,,Vie impirdfia Ta, precum in cer aga gi pepimdnt". Nu este greu sl presupunem cI acegti evrei credinciogi vor citi Scripturile. Vor apirea doiprofefi pe scen6, Ilie Ei, probabil, Moise gi aceasti rlmiqip credincioasl igi va aminti ultimile doudversete ale Vechiului Testament, ,,Iat6, vd voi trimite pe proorocul llie, inainte de a veni ziuaDomnului, ziua aceea mare gi infricogatS. El va intoarce inima pdrinpilor spre copii, qi inima copiilorspre pdrintii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, si lovesc lara cu blestem!" Rdm6gila credincioasddintre evrei va recunoagte cu siguranti semnificafia acestor versete c5 Israelul ca gi nafiune trebuie sdse pociiasci, si se ?ntoarc6 la legimAntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu Avraam, Isaac gi Iacov qi sIcaute sdmdnta femeii, Mesia cel care a venit. Multi se vor intoarce la Evanghelie pentru prima dati gi,frri indoiali, vor citi foarte surpringi genealogia cu care incepe Evanghelia dupl Matei gi vor citi cdIsus a fost intr-adev[r Fiul lui David, Fiul lui Avraam. Pentru un evreu, acest lucru este cel maisemnificativ. Ei vor recunoa$te c[ Isus Mesia pe care L-au respins a venit sd indeplineasci giLeglmAntul Avraamic, gi Legimdntul Davidic. Ei vor citi despre celebrarea Pagtelui in timpul cireiamielul era jertfit gi ll vor recunoagte pe Isus ca Miel al lui Dumnezeu, Riscumpir[torul care a luatasupra Sa plcatul lumii. I)e asemenea, Matei 26 versetul 28vafi de o semnificafie incredibild cititoriiiudeio ,, cici acesta esle sdngele Meu, sdngele legimdntului celui nou, care se varsd pentru mul1i, spreiertarea p6catelor." Ei vor vedea in mod clar cI acest trsus, Cel care indeplinegte legdmintele pe careDumnezeu le-a ficut Israelul, a venit si instaureze qi si implineascf, Legimdntul cel Nou aducAndriscumpirare, iertare, pace cu Dumnezeu gi, cel mai important dintre toate, aSezarea impirifiei. Ni-iputem imagina pe aceqti evrei credinciogi intorcAnd la Epistola citre Romani gi citind capitolul l1versetul 15, ,,Cflci, dacd lepddarea lor (adici a Israelului) a adus impicarea lumii, ce va fi primirea lordin nou, decit viaf6 din morfi?" ii vedem intorcdnd paginile gi ajungdnd la minunata noasirA Epistoll,Epistola cdtre Evrei. Ei vor citi primele doud versete despre modul in care Dumnezeu a vorbitpoporului Israel gi tuturor genera{iilor trecute, dar acum ,,la sf6rgitul acestor zile" Fiul vorbegteIsraelului. Ei vor citi in versetul 6 despre a doua venire a lui Isus Mesia gi despre cum va primi Elinchinarea ingerilor. Acegti israelili vor fi foarte congtien{i de rdzvrdtirea satanici. Vor vedea ingelareafui Satan sub forma Anticristului. Vor citi in Efeseni 6.12, ,,Cdci noi n-avem de luptat impotriva cdmii;i sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor, irnpotriva domniilor, impotriva stdpdnitorilor intunericuluiacestui veac, impotriva duhurilor rSutdfii care Sunt in locurile ceregti." Pe scurt, ei vor recunoa$tezilele foarte importante in care triiesc gi cd Dumnezeu va include din nou Israelul in mlre{ul plan de

-rdscumpirare gi cd Dumnezeu va adduce la indeplinire toate leglmintele promise gi toate profeliile dinVechiul Testament. $i atunci acegti Israelifi vorajunge laprimul versetdin capitolul2,,,De apeea, cu

24

atdt mai mult trebuie sfi ne {inem de lucrurile pe care le-am auzit, ca sd nu fim depdrtali de ele." F[rd

nici o indoiali, israelil i i iqi vor aminti de momentul in care Israelul, ca natiune, a respins oferta

imp6rlfiei in termenii t,egimAntului cel Nou. A fost acel eveniment care a implicat moartea lui $tefangi cdnd a fost omordt el a strigat c'aL-a vizut pe Domnul stdnd la dreapta Tatilui; interferenla era cd El

a$tepta ca Israelul sd se pocdiascd, sd preia conducerea gi sd zdobeascd satanocratia. Ei vor recunoagte

de asemenea cd cei din Israel sunt mogtenitori ai mdntuirii. Ei vor citi, ferA indoiali, ceea ce Pavel a

spus in Romani 4 versetele 13 la 16, ,,In adevdr, {Egdduin{a ficutA lui Avraam sau semin.tei lui, cd va

mogteni lumea, n-a fost {Ecutd pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihdniri, care se capdti prin

credinfd. Cdci, dacd mo$tenitori Sunt cei ce se lin de Lege, credinfa este zddarnicS, qi frgdduinla estenimicitd; pentru cd Legea aduce m6nie; gi unde nu este o lege, acolo nu este nici cdlcare de lege. Deaceea mogtenitori Sunt cei ce se fac prin credin{6, ca sd fie prin har, qi pentru ca {hgdduin{a sE fiechezSguitd pentru toatd s5mAn{a lui Avraam: nu numai pentru sdmdnla aceea care este sub Lege, ci gipentru sSmdnfa aceea care are credin{a lui Avraam, tat6l nostru al tuturor". Imediat acegti israelili vorrecunoa$te faptul c[ promisiunile nu pot fi ob{inute prin Legdmdntul cel Vechi, adici LegdmdntulMozaicpebaza Legii, ci poate fi oblinute numai prin pociinli gi credinfd. $i obseva{i cdt de personaleste acest lucru,.,Trebuie sI ne {inem de iucrurile". Cine sunt ,,noi"? Ei bine, epistola este cdtreEvrei. Adicd Israelul gi ei sunt indemnali sd pdzeascl aceste lucruri. Ceea ce inseamni sd ,, si acordemulti aten1ie". Dar ce atenfie puteau s6 acorde ei? Fafd de pnomisiunile din Vechiul Testament, fa{i dedarul impdrdfiei de la Domnul gi marea lucrare de riscumpdrare. Chemarea fEcutd Israelului era si sepocdiascl gi sd se intoarcd la Mesia. Cuvintele Domnului din Matei 4.17 vor deveni din nou cele maiiplicabile, ,,De atunci ?ncolo. Isus a inceput sd propovlduiascS, gi s5 zic6: ,,Pocdi!i-vd, cdci impdrdfiacerurilor este aproape." Dar avertismentul de aici este mai specific, ,,ca nu cumva si fim depdrtafi deele". Cuvdntul ,,depirta{i" este un cuvAnt interesant; este,,pararuomen" qi inseamnd,,a aluneca". Inunele aspecte, era Lrn termen nautic. Acum cAtiva ani in urmi unul din fii i nogtrii s-a hotirdt gd igi iasolia gi familia la o ieqire pe barc6. Au inchiriat un iaht in Norfolk Broads gi s-au gdndit cd navigareape iaht va fi o opera{iune simplS. Totugi au descoperit cd cerea multi indemdnare. La un moment dat,in timp ce manevrau debarcaderul a inceput s5 meargd prea repede. Una din frAnghiile de la odgoane s-a incurcat cu una din tijele de la elice qi, spre oroarea fiului meu, barca pur gi simplu se scufunda gi atrebuit si fie chemati o echipd de salvare pentru a reface iahtul. Acesta este pericolul cu care Israelulse va confrunta qi, din nou, se leagd de ultimile doud capitole din Maleahi. Singura speranti pentruplaneti este pociinfa qi reimpdcarea Israelului. Pe de alti parte, Dumnezeu ar fi trebuit sd loveascipdmdntul cu un blestem. Din fericire, aceasta nu se va intdmpla datoritd legdmintelor pe careDumnezeu le-a fbcut cu Avraam gi cu David qi de care Dumnezeu nu se va cdi. El nu se va rdzgdndi gi,de asemenea, aceste legiminte vor depinde doar de credinciogia lui Dumnezeu.

PEDEAPS,A iN CONDITIILE PRIMULUI LEGAMANT, ADICA LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul 2: "Cdci, dacil CuvAntul vestit prin ingeri s-a dovedit nezguduit, gi dacil orice abatere gi oriccneascultare gi-a primit o dreaptf, r5spl6tire."

Scriitonri vorbeqte aici despre Legdmdntul Mozaic care a fost instituit prin misiunea ingerilor-Pavel spune in Galateni 3.19, ,,Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost addugatd din pricina cdlc6rilorde lege, pdnd cdnd avea sd vin6 ,,Sdm6nfa" cdreia ii fusese fbcutd fhgdduin{a; gi a fost datd prin ingeri,prin mdna unui mijlocitor"" Amintifi-vi cd acest legdm6nt era unul bilateral. Binecuvdntarea luiDumnezeu era conditionatd de ascultarea Israelului, Neascultarea avea ca rezultat condamnarea siblestemele legbmAntului, adicd Israelul avea sd fie izgonit din fard gi avea sd sufere apdsareardzboiului, a foametei gi aga mai departe. Acum versetul spune ci acest Cuvdnt a vechiului Legim6nt,.s-a dovedit nezguduit". Cititorii evrei igi vor aminti istoria lor, cim datoriti picatului qi neascultirii eiau fost alungafi din {ar6 timp de qaptezeci ani qi au stat in robie in Babilon gi Asiria. Totugi, acegti evreiiqi vor aminti de asemenea cf, in anul 70 d.Hr. templul a fost distrus de Cesarul roman, pe care nafiuneal-a ales in locul lui Isus Mesia. "Iirnp de at6tea secole, Israel a fost departe de lara lor ftrd templu gi{Erd imp[rat. intr-adev[rCuvAntul lui Dumnezeu este cle nectintit qi poate fi vdzut chiar gi in situaliagrea a Israelului din zilele noastre. Versetul se referl la fiecare abatere qi neascultare care va primi o

25

dreapti risplitire. ,,Abatere" este ,,parabasis"; inseamnf,,,a iegiin afam liniei". Dumnezeu a trasat olinie prin Cele Zece Porunci ale Legirndntului Mozaic; pdgirea in afara acestei liniei aducea judecatdpentru Israel qi aducea intr-adevtrr judecati pentru fiecare persoand. ,,Neascultare" este ,,parakoe"leste format din doul cuvinte, ,,pdta" care inseamnd .,ps ldngf," (noi oblinem cuvinetele ,,paragraf ' gi,,paralel6" din acest cuv6nt din greacd) gi ,,koe" care inseamnl a auzi.Inseamni ci este o neascultarecare rezulti din neglijarea auzirii CuvAntului lui Dumnezeu, gi nu doar neglijarea auzirii lor, ciincSlcarea lor. Fiecare evreu citind acest verset va recunoagte cd neascultarea ?n Vechiul Legimdnt aadus judecat[ peste nafiune. Vor privi in urml la cele doui mii de ani de istorie gi vor vedea cInafiunea a fost dusf, din fati gi a cunoscut un grad de persecufie pe care nici un alt popor in istorie nu l-a experimentat.

ixrRnnaRpA FARA nAspuNs

Versetul 3: ,,Cum vom scApa noi, dacl stim nep6sitori fafil de o mAntuire aga de mare, care, dup6 ce afost vestitl int6i de Domnul, ne-a fost adeveriti de cei ce au auzit-o."

CuvAntul ,,cum" este subliniat in original. inseamni ,,cum este posibil". Cu alte cuvinte,,,scdparea nu intrd in discufie". Din nou, cuvintul ,,noi" este scris apdsat. Binein{eles c[ se facereferire la Israel. ,,Cum vom"(israelilii) ,,scipa noi dacE stim nepisltori" (negijih) ,,o mdntuire agade mare?" Acum din nou trebuie si ne oprim gi si ne gAndim la acest cuvdnt ,,mdntuire". Nuinseamn6 altceva decdt zdrobirea domniei lui Satan, eliberarea celor riscumpirafi, a$ezarea impdrifieiteocratice, stabilirea Lui Hristos ca gi conducltor al planetei gi prosldvirea celor riscumplrali. Zane CHodges, in comentariul lui cu privire la Epistola cf,tre Evrei, comentariul Bible Knowledge fbceurrnitoarea afirma{ie: - ,,Nu se poate presupune in mod automat ci mdntuirea se refertr aici laexperienfa trecutd a credinciosului de regenerare. Dimpotrivtr, este ceva viitor, a$a cum sugereaz[ ;icuvintele din context ,,vom mogteni". (Se refer[ la capitolul I versetul 14.)

Ca intotdeauna, scriitorul Epistolei cdtre Evrei trebuie ?n{eles ca reflectdnd la modul de g6ndiredin Vechiului Testament in mod deosebit aici unde se formeazi un lan{ de referin{e la miezulargumentului siu gi le gisim in mod deosebit in Psalmi de unde el citeazd in mod deosebit in acestcapitol unde termenul .,mdntuire" are bine definit. tn Psalmi, acest temen se repetl pentru a descrieeliberarea poporului lui Dumnezeu de sub apisarea vrdjmagilor gi bucuria lor consecventd datoritf,binecuvdntlrilor lui Dumnezeu. in Septuaginta, Biblia in greaci, atdt de cunoscut[ sciitorului, cuvdntul,,mdntuire" era folositin acest sens;in Psalmul 3 versetul 2, vesetul 8, Psalmul 18 versetul 2, versetul35, versetul 46, versetul 50, Psalmul 35 versetul 3, Psalmul 37 versetul 39, Psalmul 7l versetul 15,Psalmul I l8 versetele l4 la l5 gi 21, Psalmul 132 versetul l6 giin alte pir{i. Acestinfeles se potrivegtein mod unic aici unde triumful Fiului asupra vrijmagilor a fost deja menfionat. Nu existi nici cel maimic motiv de indoiald ci cititorii etau sub apAsire externi. Ei au indurat persecu{ie in trecut gi erauruga{i si nu renunle acum. Aici, autorul le reaminteqte c[ victoria finali asupra vrdjmagilor apartineimp6ratului lui Dumnezeu gi ci ingerii ii slujesc in present pe cei care sunt alegi sd implrt[geascl aceaslavf,, adici sd mogteneascl mdntuirea.

Apoi versetul continui si spuni, ,,dupi ce a fost vestitil mai intdi de Domnul". intdmplf,tor,cuvdntul ,,Domnul", ,,kurios" este echivalentul cuvdntului ,,lehova" gi acel cuv6nt face referire la unDumnezeu care igi fine legbmintele gi bineinfeles, Legdmdntul cel Nou. Versetul se sffir5egte, ,,ne-afost adeverittr"(adic6, Israel) ,,de cei ce au auzit-o", fhcdnd, binein{eles referire la ucenici. Ngamintimci Domnul a oferit impdrdfia Israelului; Domnul a proclamat in Israel, ,,Pocdi{i-vd pentru cd impdrdfiacerurilor este aproape". Dupf, invierea Domnului principalul subiect al ?nvifiturii Domnului eravenirea impirifiei. Faptele Apostolilor I versetul 3 afirmi, ,, Dupi patima Lui, li ( adic5, ucenicilor) S-a infrligat viu, prin multe dovezi, ardtdndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, qi vorbind cu eidespre lucrurile privitoare la impirdfia lui Dumn ezeu." Ucenicii trebuie si fi avut acest subiectpredominant in mintea lor pentru c5, in versetul 6, ei au intrebat: ,,Doamne, in vremea aceasta ai degAnd sd aqezi din nou impdrdfia lui Israel?" Domnul a fost atent la rispunsul Sdu pentru c5 El gtizi ctrdupi Cincizecime Israelul avea si respingd din nou ?mpirdfia lui Dumnezeu qi astfel a spus, ,,Nu estetreaba voastrd sd gtiti vremurile sau soroacele; pe acestea Tatdl le-a pdstrat sub stdpdnirea Sa. Ci voi

26

vepi primi o putere, c6nd Se va pogord Duhul Sfdnt peste voi, gi-Mi veli fi martori in lerusalim, in

toatd Iudea, in Samaria, qi pdnS la ntarginile pimdntului." Dupi Cincizecirne, darul imp6rdfiei a fost

din nou reinnoit cbtre Israel. Si ne reamintim din nou predica lui Petru din Faptele Apostolilor 3

versetele 12la26. in versetul l2 Pavel de adreseazi audien{ei ca,,Bdrbafi Israelil i", 9i in versetul 18,

Petru reamintegte Israelili lor cd Domnul a indeplini{ prezicerile din Vechiul Testament cu privire la

puterea Lui de a aduce impdrilia. De exemplu. Domnul a indeplinit toate profefiile din Isaia 53. Apoi

in versetul 19 era chemarea Israelului la pocbinfd. Aceasta avea s[ le qteargd picatele 9i sf, aducivremuri de inviorare. Dumnezeu Tat6l avea sd-L trimiti pe Isus gi avea s[ reinstaureze toate lururile.Din nou, Petru folose$te expresia ,,palin genesia" - ,,din nou, genesis" Apoi, la sfdrgitul capitlului,Petru reamintegte Israelului ci ei sunt fii i leg[mAntului, adicd ai Leg[mdntului Avraamic.

MARTURIA LUI DUMNEZEU

Versetul 4: ,,in timp ce Dumnezeu intirea mflrturia lor cu semne, puteri gi felurite minuni, gi cu darurileDuhului Sf6nt, imp6rfite dupii voia Sa!"

Observati natura m6rturiei lui Dumnezeu. Erau semne, minuni, puteri gi daruri ale DuhuluiSfdnt, toate potrivit cu voia lui Dumnezeu. Ele fac referire la puterea veacului sau lumii de a veni, givom citi despre aceasta in Evrei 5 versetul 5. Isus a trebuit si dovedeascd Israelului legitimitatea Luide Mesia Dumnezeu. A trebuit si-gi dovedeasci puterea Lui de a zdrobi pe Satan qi de a aducemAntuire, adic6 impiri{ia teocraticd pe pdmAnt. Mai int6i, erau ,,senlne". Semnul era o marcd sau unsimbol de naturd rnirar:uloasd. ln al doilea rdnd, ,,puterile"- Acesta era un eveniment atAt de puternic,incdt putea fi vdzut qi din nou era de naturl miraculoas6. In al treilea rand, ,,minunile". Cuvdntul ingreach cste ,,dunamis" - un act supranatural care are in el puterea inerentd a lui Dumnezeu. in alpatrulea rand,,,darurile Duhului Sfdnt". Aceasta face referire la puterea specialf, acordati pentru osarcind specificd. De exemplu, lltefan a primit putere pentru lucrarea care i-a fost icredinfati. SI negdndim doar pe scurt la minunile lui Isus Mesia. Mai int6i Isus, Fiul lui Dumnezeu a fost adeverit deDumnezeu Tat6l ca Mesia al Sdu. Sd ludm, de exemplu, intdmplarea descrisd in Matei I I versetele 2 la5. Ioan Botezltorul era inchis gi, auzind despre lucririle lui Hristos, ii trimite pe doi dintre ucenicii siis6-L intrebe pe Domnul. intrebarea era ,,Tu egti Acela care are si vind sau s6 agteptdm pe altul?"Rdspunsul lui Isus aduce lumind. in versetele 4 gi 5 se spune, ,, Drept rSspuns, Isus le-a zis: ,,Ducefi-vdde spunefi lui Ioan ce auzili gi ce vedefi: Orbii igi capdtd vederea, gchiopii umbld, leproqii Sunt cur6{i!i,surzii aud, morfii inviazd,^qi sSracilor li se propovdduiegte Evanghelia." $i amintili-vi ci Evangheliapredicatl era Evanghelia Impirdfiei. Aceste semne au dovedit cd trsus, ca Mesia lui Dumnezeu, a avutputerea gi capacitatea de a zdobi pe Satan, de a reinoi pdm6ntul, aga cum a proorocit , de a nimicimoartea gi boala gi de a aduce riscumpdrare. Sd ne gdndim, pe scurt, la urmdtoarele intAmpldri - inMatei 12. 22 la 30,I-a fost adus lui Isus un om stdpdnit de un demon, care era orb gi mut gi Isus l-avindecat. Astfel Domnul a putut s[ dovedeac5 faptul cd putea si-l zdrobeascd pe Satan gi pe ingeriirbzvrdtili care erau impreund cu el. in legdturd cu reinnoirea naturii gi controlarea naturii, in Matei l7versetele 24 la 27 erao problemd cu plStirea tributului. Domnul i-a spus lui Petru sd prindi un pe$tecare avea banii necesari in guri aritAnd cd Domnul avea poulere s[ controleze via\a animalelor. inMatei l4 Domnul a liniqtit valurile, ardtdnd ca Dornnul avea putere sd controleze natura. Domnul aadus mdncare din belgug pentru a hrdni pe cei cinci mii gi, mai tdrziu, patru mii ardtdnd cd avea puteresd anuleze foamea. Domnul a putut sd anuleze moartea gi boala ar6tate in invierea lui L,azdr gi in multealtele, dar cel mai important dintre toate, Domnul a ardtat cd poate sd aducd rdscumpdrare. in Matei 26versetul 28 Domnul a spus la Cina cea de'faind, ,, cdci acesta este sdngele Meu, sdngele legdmAntuluicelui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea p6catelor." Acum toate aceste minuni au fostprezise in Vechiul Testament in mod deosebit in cartea Isaia. Erau doud scopuri pentru minunileDomnului Isus gi a ucenicilor Sei. in primul rand ele trebuiau str arate cl Isus putea si ageze impdrdliateocraticS. $i, in al doilea rand, pentru a dovedi c[ impirdfia avea str fie agezatd dacd Israel se pocdia.Aceste minuni au fost indeplinite in Israel gi pentru Israel qi au ardtat puterea veacului care avea sdvind - vezi Evrei 6 versetul 5.

27

-

. ixcnRrl FIITvD sLUJrroRr, NU por DoNTNI

Versetul 5: *in adevir, nu unor ingeri a supus EI lumea viitoare, despre care vorbim."

Bineinleles cd face ,"i"rir" la imp[rl1ia teocraticd, pe care Hristos o va ageza pe planetaPdm6nt. Satan, conduc[torul actual, este un inger degi un inger cizut gi el nu va u""u cu siguranlastlpdnirea in veacul care vine. Verbul ,,a supus" este cuvdntul ,,hupotasso". Este un termen militaryfolosit pentru aranjarea soldalilor sub un Gneral Comandant qi termenul ,,lumea viitoare" este,,oikoumene'o gi se referi la pimdntul locuit. Dou[ chestiuni imp<lrtante ar trebui observate in acest

r verset. Prima, lumea va fi locuitd de omenire gi, a doua gi, degi Satan a avut conducerea planetei, ea iiva fi luat6. Ar trebui sd ne amintim ci primii nogtrii p6rin{i i-au dat toiagul lui Satan la inceputulistoriei gi Satan este acum dumnezeul acestei lumi gi are stipAnirea planetei. Scritorul continub s5explice ci Adam a pierdut stipdnirea asupra domeniului plm6ntesc. De aceasta se ocupd versetele 6 la8: scriitorul citeazA aici din Psalmul 8.

PIERDEREA STAPANIRII PAMANTULUI

Versetete 6: ,rBa inc6, cineva a filcut undeva urmtrtoarea mirturisire: Ce este omul, ca sl-ti aduci aminede el sau fiul omului, ca si-l cercetezi?"

Scriitorul accentudaz[ foarte putemic - cineva a mirturisit. inseamnd o mirturie solemni,gravl. Se face referire la om gi la fiul omului. in greacd se sugereazl c[ toati omenirea este in Adam.Ne vom ocupa de conceptul important mai tdrziu dar avem aici prima aluzie la Adam ca fiind capulfederal gi intreaga rasi umanl este in el. intrebarea surprinzitoare este ,,Ce este omul, ca si sd-fi aduciaminte de el?" gi cuvdnhrl folosit duce cu el implica{ii tandre. inseamni ,,si privegti la om pentru a-lajuta sau a-I aduce beneficii, pentru a-l supraveghea Sau a avea grijE de el". Tabloul din acest verseteste acel om complet nesemnificativ gi lntr-o condilie pierduti, dar un Dumnezeu cu o grijl tandr6 careincd iubegte omenirea qi va aduce riscumpirare. Apoi in versetul 7 scriitorul spune trei lucruri despreom, L-ai frcut pentru pu{infl vreme mai pe jos de ingeri, l-ai incununat cu slavi 9i cu cinste, l-aipus peste lucriirile mflnilor Tale.

Acest verset ne duce inapoi ?n Genesa 1.26. Literal, versetul incepe ,,L-ai fdcut pentru pufinlvreme maai pe jos de ingeri". Apoia doua chestiune pe care scriitorul o pune in disculie este c[ omula fost incununat cu slavl gi cinste. Din nou, acesta privegte ?n Genesa 1.26, ,,omul a fost fbcut dupiaseminarea lui Dumnezeu gi a fost incununat". Cuvintul este ,,stephanoo". Aceasta nu este o diademdsau o cunund regali ci face referire la omul care a fost ?ndl!at; este ceva asemdnitor cu ceea ce avea locla jocurile olimpice. Apoi, in al treilea rdnd, autorul afirmd ,,I-ai pus peste lucrlrile mAinilor Tale".Dumnezeu a spus,,,Si stdpineasc6". Astfel, Adam a fost creatca gi cap federal primind stlpinire gitrebuia si domneasc[ peste planeti ca o teocra{ie.

CE A HOTARAT DUMNEZEU PENTRU OM, DAR CE S.A INTAMPLAT PRINnAzvnAuREA OMULUI

Versetul 8: ,,Toate le-ai supus sub picioarele lui. in adev6r, dacit i-a supus toate, nu i-a llsat nimicnesupus. Totu9, acum, inci nu vedem ci toate ii Sunt supuse."

in primul rand, Adam a fost fdcut un cap federal; el a primit sttrpAnire peste planet6; i-a fostdatd in control viafa animalelor qi viala plantelor. Apoi scriitorul spune, ,,dar acum incd nu vedem cdtoate ii sunt supuse". Ce s-a int6mplat? Ce a intervenit? Ei bine, mai int6i, va trebui sI ne gdndim laconceptul ctr Adam este capul federal. Adam a fost fbcut dup[ asem{narea lui Dumnezeu qi a fost creattrup, suflet gi duh. In ceea ce privegte duhul lui Adam, el era congtient de Dumnezeu. El era legat denatura lui Dumnezeu. In ceea ce privegte sufletul siu, el era congtienr de el insugi gi, in legdturi cutrupul siu, el era congtient de lume. Prin cele cinci simluri, el putea si aprecieze tot ceea ce Dumnezeua creat. Domnul l-a avertizat pe Adam c[ in ziua in care va fi neascultdtor va muri negregit. Oricum, in

28

ebraicl este un joc de cuvinte ;i se refbri la o nioarte dubli - ,,murind vefi muri". Cind Adam nu

ascultat, rela{ia lui cu Dumnezeu a fost rupti - el a nrurit din punct de vedere spiritual gi apoi, ulterior,

a murit gi fizic. intre timp, bineinfeles, el a transmis conducerea planetei lui Satan. Totugi, in Genesa 5versetul 3, se spune, ,, Ld vdrsta de o sutS treizeci de ani, Adam a ndscut un fiu dupd chipul giasemdnarea lur qi i-a pus numele Set." La inceput, Adam a fost creat dupi chipul lui Dumnezeu, darcdnd Adam a pdcdtuit i s-au petrecut cdteva lucruri semnificative. Aga cum am men{ionat anterior, el amurit spiritual; relafia lui cu Dumnezeu a fost ruptl. Apoi el a trebuit sd infrunte o naturi plcitoasd;adici o dispozilie de vrdjm[5ie fala de Dumnezeu. Aceasta s-a int6mplat cu Adam c6nd Dumnezeu l-aconfruntat cu fapta lui gregiti. El a invinovdfit-o pe femeia care i-a fost datd gi prin aceasta L-ainvinovI{it pe Dumnezeu. in al treilea rdnd, avea sd moard dinpunct de vedere fizic. C6nd li s-aundscut cbpii lui Adam gi Evei, ei au fost dupd asemdnarea lui Adam; adic6, mor{i din punct de vederespiritual, cu naturf, pScdtoasi gi stdpdnili de moarte din punct de vedere fizic. De atunci toli cei care senasc din Adam au aceste probleme qi astfel Pavel spune pe drept, ,,in Adam toli mor". Astfel, Adam

, este capul federal al rasei umane. Pavel face aluzie la aceasta in Romani 5 versetul 12, ,, De aceea,dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatul in lume, gi prin pdcat a intrat moartea, gi astfel moartea atrecut asupra tuturor oamenilor, din pricind cd to{i au pic6tuit..." qi cuvdntul din greacf, sugereazS ciam putea citio ,,pentru cd to{i au pdcdtuit in Adam". Datoritd rizvrbtirii lui Aadam, Satan a preluatconducerea asupra planetei. Ca rezultat al acestui fapt, intregul neam omenesc a fost afectat in mod'drastic. Omenirea a fost instrdinatd de Dumnezeu gi moartea gi pdcatul au inceput si st6pdneasci. Pel6ngd aceasta, moartea pi putrezirea au venit asupra planetei. Astfel viafa animalelor gi a plantelor asuferit ca rezultat al picatului lui Adam. In locul ordinei pe pianet6, a venit haosul, care va cregte pdn[la sffirgitul veacurilor. De aceea Pavel spune in Romani 8 versetele 22la23,,, Dar gtim ci pini in ziuade azi, toatd firea suspind gi sufere durerile naqterii. $i nu numai ea, dar qi noi, care avem cele dintdiroade ale Duhului, suspin6m in noi, qi agteptdm infierea, adicd rdscumpSrarea trupului nostru."

ULTIMUL ADAM; NOUL CAp FEDERAL CARE VA RASCUTUpARa pn OMUL CAZUT $rVA RECUPERA STAREA PIERDUTA A OMULUI

Versetul 9: ,,Dar pe Acela care a fost f?lcut ;,p€rtru pu{initr vreme mai pe jos dcc6t ingerii" adic5 pe Isus,il vedem ,rincununat cu slavtr gi cu cinste" din pricina mor{ii pe care a suferit-o; pentruca, prin harut luiDumnezeu, El sfl guste moartea pentru tofi."

Aceasta este prima men(iune a numelui ,,lsus" in Evrei. Pentru cititorul evreu era ,,Jehoshua"care inseamni literal ,,Iehova mdntuiegte". Acesta nu este nimeni altcineva decdt Fiul vegnic al luiDumnezeu care S-a intrupat. Acesta este Isus din cele patru Evanghelii care, dupi ce a adusrdscumpirarea, sti la dreapta TatSlui gi va veni si aducd din nou, a$a cum autorul Epistolei cdtre Evreispune, ceea ce vom numi ,,odihna lui Dumnezeu". Acest Isus, prin harul lui Dumnezett, a gustatmoartea pentru fiecare. Prin aceasta, lucrarea sldvitd a harului lui I)umnezeu aduce iertare, nagtere dinnou, sfin[ire qi. intr-o zi, cdnd se va intoarce. prosldvire. Cei riscurnpirati au acum un nou cap federalgi au fost mutati din pozilia ior in Adam, gi aEezali in Isus Hristos, care este noul Cap federal.

NOUANOASTRA POZTTTE iX HnrSrOS \

Versetul 10: ,,Se cuveneA, in adevilr, ca Acela pentru care gi prin care Sunt toate, gi care voia si duci pemul{i fii la slavl, s5 desflvdrgeascil, prin suferinfe, pe Ctrpetenia mAntuirii lor."

Planul de mAntuire implica cele Trei Persoane ale Dumnezeirii. Unu, Tatdl, ,,se cuvenea", cdEl este Dumnezeu Tatdl. Adevdrata constitulie a lui Dumnezeu Duhul Sfhnt face rdscumdrareanecesarS. Dupd toate scopul tuturor lucrurilor este Dumnezeu. Aga cum spune textul, ,,pentru care Eiprin care sunt toate lucrurile". ln al doilea rdnd, Duhul Sfdnt, ,,care voia sd aducd pe rnulli fi i laslavd". Aceasta este lucrarea Duhului Sffint de convingere, de regenerare gi de locuire in credincios.Urrnitorul pas este prosldvirea cAnd cei rdscumpdragi vor primi trupuri de slavd ca qi Domnul nostrurnsldr,it. In al treilea r6nd, Fiul. Se face referire la ,,Cdpetenia m6ntuirii lor"; ,,cdpetenie" in greacd este

29

,rarchegos". inseamnS,,cel care merge primul sau cel care conduce". Aceasta este, unul care merge

inainte. Ioan 14.6, Domnul a spus, ,, lsus i-a zis: ,,Eu^Sunt calea, adevlrul gi via{a. Nimeni nu vine la

Tat6l decAt prin Mine." Aici,.\rs spune cd este calea. in Evrei l0 versetul 20 se vorbeqte despre o cale

noud gi vie gi cuvdntul ,,cale" este in greaci,,road". Gdndul din spatele acelui text este jertfa cea nou6

sau calea cea vie. Domnul nostrum este Cel care a mers primul gi a fdcut posibil ca fiecare din noi sd

fie primit de Tatil. Autorul continud si spund ci Domnul ne-a desdvdrqit prin suferinfi. ,,A desdvdrqi"

inseamnd ,,a duce pdnd la tinta desivdrqirii". Desf,vdrqirea glorioasi a fost cI o rasl umani pierdutd aputut fi transferatl sub un nou Cap Federal, Isus Hristos. Astfel, pozilia noastrl sl[vitd ,,in Hristos"

este prin cruce. Domnul este calea care ne duce la Tatil, dar totul este prin Golgota.

NECESITATEA INTRUPARII _ 2:II-16

Versetul l1: Cici Cel ce sfin{egte qi cei ce Sunt sfin{ifi, Sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ruqine str-inumeascil ,,fra{itt.

Promisiunea din Genesa 3.15 care face referire la simdn{a femeii, face intruparea esen{ial[..Sunt trei adeviruri minunate in acest verset. Primul, se face referire la cel care sfinleqte qi la cei sfinlifi'Bineinples c5 Domnl nostrum este Cel care sfin{egte gi a_fi sfin1it inseamn6 si fii separate, unic 9ispecial. Oricew pdcitos care vine la Hristos este declarat neprihlnit. Astfel, Il avem pe Isus care nesfinlegte qi pdd6tosul pociit este sfinfit. Al doilea punct la care face'referire acest verset, ,,sunt dintr-unul". Interpretarea literald este,, din unul". Astfei, conceptul uimitor este ci Domnul Isus 9i ceisfin{ifi sut toli din aceeagi sursd; care este Dumnezeu Tatdl. Al treilea punct este ,,de aceea Lui", careeste Domnul Isus,,,nu-I este rugine sd ne numeascd'fra(i" ' . Cuvdtttul , , fra{i" este,,adelphos".inlelesul este din acelapi pAntece. Adevirul uluitor, care apare in acest verset este cd Domnul nostrugloiios gi sfinlii au pe acelagi Dunezeu ca Tatd. Pavel face referire la acest adevir in I Corinteni 1.30,

,,$i voi, prin El ( adici, Dumnezeu Tatil), Sunte{i in Hristos Isus. El a fost frcut de Dumnezeu pentrunoi inlelepciune ( care este infelepciunea lui Dumnezeu), neprihdnire (cdnd venim la Hristos ca Eipdcltoqi suntem socotili neprihnni;i), sfinpire qi riscumpSrare." Ultimul cuvdnt face referire la sfin{icAnd vom fi proslivili gi vom avea trupuri de slavl ca gi Domnul nostru. Atunci vom fi ca qi Hristosincdt Lui nu ii va mai fi rugine si ne numeascS fra{i. Acesta este intr-adevdr uimitor. Apoi, in versetul12, scriitorul, pentru a adeveri ci acesta este un adevdr din Vechiul Testament citeazd Psalmul 22versetul 22. Multi teologi conservatori sustin cd Domnul nostrum a citat acest Psalm cAnd at6rna pecruce gi bineinfeles el incepe cu ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu pentru ce M-ai pirisit?" Inversetele 19 la2l Domnul nostrum se roag[ sd poatd fi inviat dintre cei morfi. Apoi, in versetul 22 esteimplinirea sl[vitl a Domnului gi Domnul se bucurd in mijlocul frafilor, adici in mijlocul celorrdscumpdra{i prin s6ngele Sdu scump. Apoi in versetele 23 la 31 Domnul adduce mullumiri pentrurugiciunea ascultatl gi pentru stabilirea teocra{iei prin zdrobirea domniei lui Satan. Astfel vedemsuferintele Domnului nostru dar qi bucuria Lui in acea tovdrigie nenumdratd a celor care au fostriscumpdrafi qi ftculi ca qi Hristos. Apoi in cele din urmi vom vedea domnia Domnului nostru.

in versetul 13, incd o dat6, scriitorul citeazd din Scripturile Vechiului Testament,,, $i iarfl9i:

,,imi voi pune increderea in El." gi in alt loc: ,,Iatf,-Mfl, Eu gi copiii pe care Mi i-a datDumnezeu!t t

Pasajul din Isaia 8 versetele 17 gi l8 se ocupl de cuvintele proorocului Isaia. El spune ci ;i-apus increderea in Dumnezeu gi ci fi i i s6i vor fi un semn pentru Israel. Primul fiu al lui Isaia a avut cel

mai lung nurne din Scriptur5, Maher-shalal-hashbaz; inseamnd grabd de a strica, grabd in a prida. Prin

r.lrrnare, acest fiu era un semn de judecatd pentru Israel. Al doilea fiu era numit Shear-jashb;inseamnl

o rfmdEifi se va intoarce, care vorbegte de mi16. Cdnd venim la Domnul nostru 9i Mdntuitorul nostru

Isus l-lristos. descoperim ci El gi-a pus increderea in Dumnezeu Tatdl gi apoi, ci fi i i SAi sunt semne.

Astfel vedem aici doud principii - judecata, prelul plitit la Calvar gi mila - copiii rdscumpira{i.

30

Versetul 14: ,,Astfel, deci, deoarece copiii Sunt pSrtaqi singelui qi cirnii, tot aga gi El insugi a fostdeopotrivfr pirtag Ia ele, pentruca, prin moarte, sfr nimiceascl pe cel ce are puterea mor{ii, adic6 pediavolul.'o

Sunt trei puncte in acest verset. Mai intAi, pozilia copiilor; aceasta bineinleles ne duce inapoi inversetul l3 unde scriitorul folosegte citatul din Isaia,,,Iat[, eu gi copiiipe care mi i-a dat Domnul".Pozilia copiilor este cd ei sunt pdrtagi ai s6ngelui gi a cdrnii. ,,Pdrtagi" este cuvdntul ,,koinoneo" giinseamni ,,a impirtdgi". Astfel pozilia comuni a intregii rase umane este cd ei sunt fbpturi din sAnge gicarne. Al doilea punct este pozilia Domnului. Scriitorul afirmd ,,El insugi a fost deopotrivi pdrtaq laele". Cuvdntul ,,a fi pirtag" este ,,metecho" gi inseamnd ,,a {ine cu". Astfel, Isus Fiul lui Dumnezeunu a avDf nimic in comun cu sAngele gi carnea. Ioan 4.24 afinni, ,, Dumnezeu este Duh; gi cine seinchinS Lui, trebuie sd I se inchine in duh gi in adevdr." Dar Domnul nostru S-a intrupat in carne gisdnge. Pin^urmare, Isus este Dumnezeu adevdrat qi Om adevirat. Al treilea purct ne oferd motivulincarnirii. In primul rAnd, pentru a muri. Textul spune, ,,pentru ca prin moarteo'. In VechiulTestamentexistd un principiu fascinant cunoscut ca ,,principiul rlscumplrStorului de neam". CAnd copiii luiIsrael au intrat in Jara Promisf, ei au primit anumite suprafele de pdmdnt care rimAneau in familie de-alungul timpului. Totugi, Dumnezeu a cunoscut starea de p6cat a poporului din vechime gi c5, fie prinneaten{ie sau pdcat, ei vor pierde stSpAnirea pimAntului. In aceste circumstanle, Dumnezeu a aduslegea rdscumpdr6torului de neam. In cazul in care un israelit igi pierdea proprietatea qi mergea in-robie,israelitul impreund cu proprietatea lui putea sd fie riscumpdrat de o rud5, adicd o rudi apropiatS.Totupi, trei lucruri esenliale trebuiau sd caracterizeze ruda r[scumplritoare.in primul rdnd, trebuia sdfie o rudi apropiati; in al doilea rand trebuia si fie in pozilia de a plSti acel prej de rtrscumpirare; gi, inal treilea rdnd, trebuia sd aib6 pui€rea de a indepdrta orice oriee uzurpator al propriettrlii. Cdnd primiinogtrii pf,rin1i, Adam gi Eva, s-au rizvritit impotriva lui Dumnezeu gi au cedat stdpdnirea planetei luiSatan, Dumnezeu a promis, in Genesa 3 versetul l5 ci va trimite un rdscumpdrdtor. Aspus in acestverset uimitor ci sdmdnfa femeii (adici un om, un element din rasa umani) va zdrobi caprrl lui Satan(adic5 cel care a uzvrpat planeta PdmAnt). Dar obsevali ci pre{ul de rdscumpirare a-vea sd ?nsemnemoartea rdscumpdrltorului. De aceea in promisiunea din Genesa 3.15, Dumnezeu a profeiit ci garpeleavea sd zdrobeascl seminfei femeii cdlcAiul. Cdnd un garpe i]i zdrobea cilcdiul aceasta implica,bineinleles, moarte. Acum observafi in acest verset cd dupd ce preful rdscumpirdrii e fost pl6tit,Dumnezeu a spus ci El avea sd nimiceascl puterea mor{ii, adicd pe Diavolul. ,,A nimici" este uncuvdnt interesant in original, Este ,,katergazornaio'; inseamnd ,,a face fbrd efect". Adevdrul glorios estecd in momentul mor-tii lui Hristos, puterea lui Satan a lbst zdrobiti gi observali de asemenea qb versetularatdcL Satan a avut puterea morfii. Conceptul este cd Satan are suveranitate peste un domeniu pestecare moartea domneqte, ceea ce inseamnd binein{eles Satanocrafia. Cuvdntul ,,putere" este ,,kratos" inoriginal. Acesta este simbolul puterii care are stdpdnire peste un domeniu. Astfel, tabloul infdligeazdnumerogi membrii din neamul omenesc care s-au ndscut in imp6rSlia lui Satan unde moartea domnegteca un impirat. Adevdrul glorios este cd to{i copiii lui Hristos au ficst riscumpdrali de pe tSrAmul luiSatan pentru a fi fi i ai Tatilui.

POZITIA REZULTATA

Versetul 15: ,,$i sfl izblveasci pe tofi aceia, care prin frica mor{ii erau supugi robiei toati via{alor.tt

Primul gdnd in acest verset este izbdvirea. E.ste un cuvdnt fascinant in original - ,,apallasso".Semnificatia acestui cuv6nt este cd el face referire la care doreqte eliberare dintr-o cdsStorie. Dareliberarea de aici este de sub frica mor{ii. Acum observa{i problema - toatd via{a lor a fbst supusdsclaviei. G6ndul exprimat este o ner,ast6 finutd in sclavia unui sof care ii pricinuiegte o fricdpermanenti. Copilul lui Dumnezeu este eliberat intr-un mod minunat de aceasti sclavie (frica mor{ii).Astfel, cAnd un pdcitos vine la Hristos gi este n6scut din nou, o asemenea persoand este eliberati desub satanocrafie: adicd din domeniul mor{ii qi trece din moarte la via[[. Pavel spune in Coloseni Iversetul 13, ,,El ne-a izbdvit de sub puterea intunericului, gi ne-a stramutat in imp5r6tria FiuluidragostgiLui." , adicd in domeniul v iel i i .

31

CAPITOLUL 3

ISUS MESIA _ MAI MULTA SLAVA DECAT MOISE

Moise rimdne numai un personaj dominant in Vechiul Testament deoarece el a fost unmediator al Vechiului LegdmAnt. Moise in pozilia lui de conduc[tor mediatorial este un simbol al luiHristos. Principiul dominant, in misura in care vorbim de conducerea lui Moise, a fost Legimdntul celVechi cu legile sale. Principiul dominant in Conducerea Mediatoriald a Domnului nostru esteLegimintul cel Nou care aduce iertare, locuirea Duhului Sfhnt gi va determina conducerea Domnuluiin impird{ia Milenari viitoare. Si ne amintim, inci o dat6, definifia conducitorului mediatorial. inprimul r6nd, vorbegte de conducerea lui Dumnezeu printr-un reprezentant divin ales care vorbegte sauac{ioneazi pentru Dumnezeu gi care ii reprezintd pe cameni inaintea lui Dumnezeu. in al doilea rdnd,se preocup[ de conducere, care se refer5 in mod special la pimdnt Ei, in al treilea rdnd, conducdtorulmediatorial trebuia si fie un membru al rasei umane. Arucdnd o privire peste panorama biblicd aconceptului de conducere mediatoriald descoperim, mai int6i, cd i-a fost dattr omului, Genesa 1.26,Dumnezeu a spus ,,Sd stdpdneascd". Ulterior aceastd conducere a fost pierduti cdnd ornul a trecut departea lui Satan rdzvritindu-se ?mpotriva lui Dumnezeu. in Luca capitolul 4 versetul 6, cAnd Satan aaritat impiretiile acestei lumi lui Hristos gi I le-a oferit, El a folosit expresia ,,ctrci mie imi este dat6",referindu-se la conducerea impdrSliilor acestei lumi. El a spus acest lucru la un timp perfect pasiv, ceeace arati c[ stlpAnirea i-a fost dati. Aceasta, binein{eles, face referire la primii nogtri pdrinfi cdndacegtia i s-au alSturat lui Satan ?n rizvrdtirea impotriva lui Dumnezeu. Al doilea punct pe care trebuiesi-l observim in leglturd cu impdrd{ia mediatoriali este ci Dumnezeu a prornis in termeniiLeglmdntului Avraamic c5 prin Avraam gi sim6n{a lui vor fi binecuvdntate toate na{iunile. Observalicd din nou aceasta face referire la o scenf, pdmdnteascd. Amintifi-v6, Legtrmdntul Avraamic estefundamental pentru planul de rlscumpdrare a lui Dumnezeu - include Legimintul de intoarcere inJara Promisi - Israel, pe care Dumnezeu l-a f6cut cu poporul din vechime, include Legdm6ntul pe careDumnezeu l-a fhcut cu David c[ fiul siu va domni pe tronu^l din Ierusalim; qi de asemenea privegte gispre Legimdntul cel Nou c6nd va fi adusd rtrscumplrarea. In al treilea rdnd, conducerea mediatoriallsub Moise a fost numai imperfect realizatl. Mai exact, prezenfa sffintd a lui Dumnezeu era in templu.Totugi, cu principiul dominant, legea, qi cu Legdmdntul de naturi bilaterald, depinz6nd de credinciogialui Dumnezeu ca Ei de credinciogia oamenilor, egecul era hotdrdt. Motivul egecului este cd pdcatul esteinterior, iar legea este exterioard. Al patrulea punct care ar trebui recunoscut este aceasti impirtr{iemediatoriali viitoare este tema majori a proorociilor atdt din Vechiul Testament, cat $i din NoulTestament. Forma gi conducerea ei viitoare este descrisd in detaliu in ambele testamente, gi anume ctrImpiratul se va ageza pe tronul lui David in lerusalim, va fi din linia davidici gi c[ termenii NouluiLegimdnt vor fi principiul dominant in imp5rdfie. Mai^ intdi, impdrifia a fost anunfati de loanBotezdtorul, de lsus gi ucenicii S6i in Evanghelii. Totugi, Imp[r[fia a fot respinsi de Israel, adici depoporul cu care Dumnezeu incheiase LegimAntul. Al gaselea lucru imortant este ctr darul imp6rdfiei afost proclamat de Petru dupl Ziua Cincizecimii in condi{iile LegimAntului cel Nou. Din nou, aceastichemare adresati Israelului a fost respinsS. A $aptea caracteristicd importanti este forma speciali aimpSrdfiei in care apare ea in perioada Bisericii. Aceasta este marcatd de absen{a impdratului. A optacaracteristicd importantd este cd aceastf, conducere mediatoriald va fi stab^ilitd in impirllia de o mie deani cdnd Hristos se va intoarce si domneascl pe planeta Pdmdnt. In ultimul r6nd, conducereamediatoriald va fuziona intr-o identificare completd cu Impdr{ia universali qi vegnici a lui l)umnezeu.Pavel expl icdaceasta in l Cor in teni l5versete le24Si25, , , InurmS,vaveni s f0rg i tu l ,cdndEl vadaImpirStia in m6inile lui Dumnezeu Tatdl, dupi ce va fi nimicit orice domnie, orice stdpdnire gi oriceputere. Cdci trebuie ca El sd imp6rdfeascd pAni va pune pe toii vrijmagii sub picioarele Sale."

36

5

t

HI

uI

itt)

t'I!

:

;

MOISE - UN SIMBOL AL LUI FIRISTOS

in primul rAnd. Moise gi Israelul au fost unili intr-un mod unic. Moise a fost numit deDumnezeu sb ac{ioneze intr-o pozilie de conducere, Totugi principiul dominant pe baza cdruia acondus Moise a fost Legea gi din nou ne vom aminti ci a fost un Leglmdnt bilateral. Dumnezeu apromis sd fie credincios, dar cerea gi credincioqia Israelului. Privind acum la lsus Hristos, ar trebui sdin{elegem cd Isus Mesia gi Israelul sunt lega{i intr-un mod unic Ai aceasta in condiliile rela{iei deconducere mediatoriald. Totugi, in cazul lui Hristos, principiul dominant este harul Ei aceasta incondiliile Legimdntului cel Nou. Astfel, vom vedea ci sunt asemdniri gi deosebiri. Conducerea luiMoise qi principiul dominant a fost fost tenrorar - Moise a e$uat, Israelul a eguat - qi Legdm6ntulMozaic a fost pus deoparte. Conducerea lui Hristos gi principiul dominant este veegnic. Legdm6ntul celVechi sub Moise a fost pus deoparte odati pentru totdeauna. Legimdntul cel Nou sub Isus Hristos afost stabilit odatd pentru totdeauna. Acum, cu aceste lucruri importante in minte, si ne intoarcern laEvrei capitolul 3, vesetul l.

,,ACUM AIi VREA CA VOI, EVREII, SA VA CONCENTRATI ASUPRA LUI ISUS'

Versetul l: ,,De aceea, frafi sfin{i, care avefi parte de chemarea cereascil, a{inti{i-vi privirile la Apostolulgi Marele Preot al mtrrturisiri i noastre, adicfr Isus."

, Ajungdnd la aceasti sec{iune, amintili-vd cf, in primul rAnd aceasti EpistolS este adresatievreilor gi existl patru puncte la care trebuie sd ne gdndim in acest verset. Mai intdi, autorul spung,,,De aceea, frali sfinti". Prin urmare, acest capitol ne cere sd intoarcem la capitolul anterior. Incapitolul 2.l7,se vorbegte despre Isus care S-a lbcut asemenea frafilor Sdi qi despre frafii Sdi care s-auf6cut asemenea lui Isus, adicl - sfin1i. in capitolul 2 versetul I l, este o afirmalie surprinzitoare ci prinlucrarearlscumplrltoare a lui Isus, lui nu-I este rugine sine numeascd frali gi, din nou, aga cum dejaam mentionat, aceasta inseamnS, ,,din acelaqi pdntece". In al doilea r6nd, despre acegti evrei ni sereamintegte ci ,,au parte de chemarea cereasc6". Acelagi cuvdnt pentru ,,p6rtapi" este folosit in Lucacapitolul 5 versetul 7 unde intdmplarea aminteqte de pescuirea minunati gi ucenicii au f6cut semn cum6na altor pescari si vind sd-i ajute. Aceasta aratd cd. toli ucenicii erau pdrtagi pescuirii minunate.Conceptul ardtat aici este ci fiecare evreu sau persoanf, in Hristos este pirtaq cu Hristos qi observa{i cIaceasta este o p5rtigie la chemarea cereascd. Cuvintul ,,chemare" este ,,klesis"; inseamn[',,ovocafie". Astfel, tot ce este Hristos acum Ei tot ceea ce El va fi, noi vom implrttrgi cu El. AI treileapunct din verset este str ne a{intim privirile la (a) Apostolul; gi (b) Marele Preot al mirturisirii noastre.Expresia,,a alinti privirile" este,,katanoeo". inseamni,,a te gdndi cu atenfie, a-!i indrepta mintea giochii cdtre ceva" gi noi avem aici si (a) ne afintim privirile la Apostol. CuvAntul insearnn[ ,,cinevainsdrcinat si faci ceva recomanddri potrivite". Isus a fost trimis de TatSl ca rdscumpdrdtor al nostru cuputerea pi capacitatea de a pldti pre{ul rdscumpdrf,rii gi care, ulterior, va zdrobi satanocra}ia gi va preluaconducerea planetei. Apoi (b) Marele Preot; din nou, aceasta ne cere sd ne intoarcem in capitolul 2versetui 17 unde se vorbegte despre Isus ca fiind un,,mare preot milos qi vrednic de incredere, ca sdfac6 ispdgire pentru pdcatele norodului." Preotul trebuia s[ reprezinte pe Dumnezeu inaintga oamenilorgi s6-I reprezinte pe oameni inaintea lui Dumnezeu. Numai Isus poate face acest lucru intr-un modadecvat prin lucrarea de rdscumplrare. Al patrulea punct este ,,m[rturisirea noastrS, adicd Isus".,,Mdrturisire" este cuvdntul .,homologia" gi ?nseamnd",,a spune acelagi lucru". Cuvdntul este folosit in

.l loan I versetul 9, ,^ I)acA ne m6rturisirn pdcatele, EI este credincios gi drept, ca sd nc iertc picatele Eisd ne cur6feascd de orice nelegiuire." Conceptul de aici este cd credinciosul este in armonie cuDumnezeu Tatdl in funcfie de mirtirisirea pe care ne-o di El tn Biblie despre Fiul Sdu. Acum autorulne spune ,,afintii i-vd privirea la toate acestea".

5 l

I,UCRURI LA CARE SA NE ATINTIM PRIVIREA

Versetul 2: care a fost credincios Celui ce L-a rinduit, curn gi Moise a fost ,,credincios in toattr casa luiDumnezeu.tt

Isus a fost cu totul credincois lui Dumnezeu 'fatdl care L-a rdnduit. Cuv6ntul ..credincios" este,,pistos"; inseamn6,,demn de incredere, credindios, sigur, adevdrat'1. Timpul folosit este cd Domnulnostru continuI sd fie credincios. Care a fost rdnduirea lui Dumnezeu

'I'at6l? Ei bine. din nou. aceastane trimite la Genesa 3. l5 - El este slmdn{a femeii; Dumnezeu care a devenit om; El este Apostolul,cel insircinat si fie Mare Preot pentru noi cu tot conceptul de rdscumpdrdtor in minte; qi a fi Mediatorin Legimdntul cel Nou. Urmitorul punct, care este creat in acest verset, este c[ Isus a fost credinciosa$a cum gi Moise a fost ,,credincios in toatf, casa lui Dumnezeu". intrebarea care se ridic[ ,,Ce vrea sdspund prin casd?" CuvAntul din greaci este ,,oikos"; inseamnd ,,o unitate ordonatl". Cuvdntul estefolositin multe feluriin Scripturd;i se poate ref-eriin mod literal la,,o clSdire, o locuinli". in Matei 9versetul 6, Domnul a spus, ,,Ridicd-fi patul gi du-te acasf," - ,,oikos". in al doilea rand, la templu sereferd ca la ,,oikos"; aceastaeste o unitate ordonati cu preoli qi jerrfe, etc. Tn Matei 2l versetul 13,Domnul a spus, ,,Casa mrea se va chema o casd de rugdciune". In al treilea r6nd, se poate face referirela o familie. In I Timotei 3 versetul 4 se afirmi, ,,sd-gi chivemiseasci bine casa" gi de asemenea ?nLuca2 cu 4, se al-rrmd, ,,pentru cd era din casa gi din seminpia lui David". in al patrulea rdnd, se referdla Biserici. 1 Timotei 3.15 afirmd,,, I)ar dacS voi zdbovi, si gtii cum trebuie sd te por{i in casa luiDumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stdlpul qi temelia adevdrului." In al cincilear6nd, face relerire la Israel. in lrapte 2 versetul 36, Petru spune, ,, Sd gtie bine, deci, toatd casa luiIsrael, cd Dumnezeu a fhcut Domn gi Hristos pe acest Isus pe care L-a{i rdstignit voi." Din nou, inEvrei 8 versetul 8, se spune, ,,Iatd, vin zile, zice Domnul, c6nd voi face cu casa lui Israel gi cu casa luiIuda un legdmdnt nou". Acum, intrebarea care se ridic6, ,,Cirei case i-a fost credincios Moise?"pentru cd Moise gi casa lui sunt folosili ca un model al casei lui Hristos. Acum amintili-vd cd expresiafolositd este ,,o unitate ordonat6", dar si ne gdndim mai int6i la Moise. Moise a fost rdnduit si fieconducdtor mediatorial -vezi Exod 3 versetele 3la 14. Principiul dominant era Legea gi Moise a fostcel care a construit aceasti casi; adicd sistemul legii gi cortul intAlnirii. De exemplu, Moise a fost luatpe munte qi I s-a spus cum trebuia sd fie cortul intdlnirii gi toate celelalte lucruri legate de preolie.Domnul, in Numeri l2 versetul 7, s-a sprijinit pe credinciogia lui Moise c6nd a spus ,,El este credinciosin toati casa Mea." In cele din urmd. Moise a fost un prooroc, a$a cum ni se spune in Deuteronom l8versetul 15. Astfel vedem casa lui Moise care este un model gi o mirturie a viitorului prooroc gi a caseilui. S[ rezumdm acum pe scurt casa lui Moise care, bineinfeles, se referi la Legimdntul Mozaic. Maiint6i, era insofit qi era o parte esenlialI a aqezdrii teocra{iei - Exod l9 versetele 4 la 6. in versetul 6 esteo primi menliune a Impir5liei in Scripturd. In al doilea rdnd, Teocralia, mai exact conducerea luiDumnezeu, a fost adeveritd de prezenfa lui Dumnezeu - Exod 24.17. $iTeocrafia a luat sfrrgit prinindep[rtarea prezentei divine, Ezechiel l0 versetul l9 gi ll versetul 23.ln al treilea rAnd, Teocra]iaavea un conductor mediatorial, Moise, Fapte 7.35. Patru, semnele au insotit a$ezarea teocratiei, Exod 3gi 4. Erau semne care i-au fost date lui Moise ;i Israelui dar, in mod deosebit, naliunilor dintre Neamurisub forma celor zece urgii. Cinci, casa lui Moisea cerut un sistem de inchinare. Era un cort al intdlnirii;era un preot; erau jertfe qi, gase, era un principiu dominant, care era Legea. Acum, din nou, s6 neamintim - casa lui Moise a fost temporar5; aceasta datoritI incapacitdlii legii dea se ocupa de naturaplcdtoasd interioari. Jertfele nu puteau si indepirteze picatul gi. astfel, nu putea sd aducd la indeplinirecondifiile Legdmdntului Avraamic cu binecuvdntarea divinS care trebuia adusd in mod universal.

Versetul 3: ,,CAci El a fost gilsit vrednic si aibtr o slavil cu atit mai mare decAt a lui Moise, cu cAt cel ce azidit o casl are mai multf, cinste decAt casa insilgi."

Motivul pentru care Domnul a fost socotit mai vrednic dec6t Moise este pentru c[ Dumnezeueste arhitectul final al casei, adicd al Israelului qi, prin urmare, firegte, trebuie sd primeasci mai multicinste. Acum, aceasta ne duce inapoi la Legbmdntul Avraamic, Genesa l2 versetele I la 3. Amintili-vace i-a spus Domnul lui Avraam, ,,Iegi din casa tatilui tdu gi te voi face (gi cuv6ntul in ebraici este

1

4A

4-t

-l-\

-lI

.il4

-l4

38

F

,,asah"; literal ,,a construe, a da nagtere") un neam mare". Astfel, Dumnezeu este arhitectul casei luiIsrael.

DUMNEZEU ESTE ARHITECTUL TUTUROR, LUCRURILOR

Versetul 4: ,,Orice casf, este ziditl de cineva, dar Cel ce a zidit toate lucrurile, este Dumnezeu."

Pavel ne reaminteqte despre acest lucru in Romani I versetele l9 gi 20. Puterea Dumnezeuluivegnic gi Dumnezeirea Lui se vede in mod clar in creafie gi, astfel, omul nu are nici o Scuz5. Ar trebuisi avem de asemenea in minte cd Domnul nostru este cel care zidegte Biserica, Matei l6 versetul 18,,,voi zidi Biserica Mea, gi portile Locuinlei mo4ilor nu o vor birui."

MOISE, SLUJITORUL

Versetul 5: cAt despre Moise, el a fost o,credincios in toatil casa lui Dumnezeu" ca slugi, ca simf,rturiseascd despre lucrurile, care aveau si fie vestite mai tirziu.

Traducerea NIV este foarte util6 aici pentru cI afirm5, ,,Moise a fost credincios ca un slujitor intoatd casa lui Dumnezeu mdrturisind ce avea si fie in viitor". Pot fi observate doud lucruri. Primul.Moise a fost credincios in toatd casa lui, adicd in casa lui Moise ca slujitor. Aminifi-v6, casa lui Moiseera LegdmAntul Mozaic dar obsevafi, in al doilea rdnd, el a fost credincios in toatl casa lui ca sdmdrturiseascd. Acum lucru fascinant in leg6turd cu acest lucru este urm6torul: casa lui Moise. gianume, cortul int6lnirii, preo{ia, jertfele, au adus un model profetic a ceea ce Hristos avea siindeplineasci in condifii le Legdmdntului cel Nou. De exemplu, in Levitic 23 avem cele gapte sdrbdtoriale Israelului, care sunt toate legate de cortul intdlnirii gi au adus o schi{d profetici a planului derdscumplrare a lui Dumnezeu. De asemenea sunt cele cincijertfe din Levitic I la 5 - jertfa pentruispdgire, jertfa pentru p6cat, jertfa de mulumire, jertfa de mdncare gi arderea de tot; aceste jertfe oferi oschi16 uimitoare a promisiunii fbcute pentru copiii lui Dumnezeu prin cruce. Pavel ne reamintegtedespre-aceasta'in Coloseni 2 versetul 17. Vorbind despre casa lui Moise cu cortul intdlnirii, zilele desdrbdtoare, jertfele, Pavel afirmd,,,care sunt o umbrd a lucrurilor care aveau sd vin6".

HRISTOS, FrU PESTE CaS,t r,Ur

Versetul 6: ,.Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. $i casa Lui Suntem noi, dacApflstrim pAnl la sfffrqit increderea nezguduitS gi nfrdejdea cu care ne liludilm."

Primul lucru pe care trebuie sd-l finem minte este ci Domnul le scrie evreilor care vor trdi innecazul cel mare dupd rdpirea Bisericii. Ei vor agtepta intoarcerea lui Hristos pentru a-$i agezaimpdrdlia lui de o mie de ani ca gi Conducdtor Mediatorial a lui Dumnezeu. Moise a fost peste casa luica slujitor giamintili-vd cd acea casd era Israel. Dar aici Hristos ca Fiueste peste casa Lui care, din nou,este Israelul pentru ci aqa cum se afirmd in mod specific, ,,gi casa Lui suntem noi", gi anume cititoriievrei. Intotdeauna trebuie si linem minte separatd gi deosebiti de celelalte na{iuni. Israel este natiuneaLegdm6ntului prin care Dumnezeu va aduce binecuvdntare universali. Ei sunt de asemenea poporulLegdmdntului peste care Isus Mesia va conduce, ata cum a fdcut Moise. Amintili-vd be a-spusapostolul Pavel in Romani l5 versetul 8,,,Hristos a fost, in adevdr, un slujitor al tdierii imprejur. ca sddovedeasci credinciogia lui Dumnezeu, qi sd intdreasci fbgdduinfele date pdrinlilor". ,,Pirin!i" facereferire la Avraam, Isaac^ gi Lacov, oamenii cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul de a ducebinecuvAntare universalS. In acest moment ar fi foarte util sd facem o scurtd excursie. Am descoperittrecAnd prin aceastd Epistold cd nddejdea evreilor este total diferitdde nddejdea Bisericii. Nadejdeafiecdruicopil al lui Dumnezeu care trdieqte in aceastl perioadd este rdpirea. Pavel vorbegte despre acestadevdrmdre! in 1 Tesaloniceni 4 versetele 13la 18. In versetele l5la 17, marele apostol spune, , , latd,in adevdr, ce vd spunem, prin Cuvdntul Domnului:"(Pavel accentueazd cd este un Cuvdnt de la

39

Dumnezeu Insuqi) ,,noi cei vii, care vom rimAnea pdnd la venirea Domnului, nu vom lua-o inainteacelor adormi{i. Caci insugi Domnul, cu un strig6t, cu glasul unui arhanghel gi cu trdmbila luiDumnezeu, Se va pogord din cer, gi intAi vor invia cei morfi in Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom firdmas, vom fi ripili toli impreund cu ei, in nori, ca sd intimpindm pe Domnul in vdzduh; qi astfel vomfi totdeauna cu Domnul". Pentru ficcare sf6nt al lui Dumnezeu din aceasti perioadi nu moartea este ocertitudine. ci venirea Domnului este o certitudine pentru Bisericd. Diferitd de nidejdea Bisericii estenldejdea Israelului, care va deveni mai puternici in timpul Necazului cel Mare. Amintili-vd, incd odatd, mesajul lui Ioan Botezitorul, a Domnului nostru gi a ucenicilor citre Israel. Era sl se pocliascipentru cd imp6rtr{ia cerurilor este aproape. Fiecare evreu gtia ce insemna aceasta pentru cI proorocii lordin vechime au prevestit amdnuntit slava acestei impir[tii care avea si vin5. Acum observali cf, lasfhrgitul versetului 6 este o condilie; ei vor fi numai o parte a casei lui Hristos ,dacd pdstrdm pdn6 lasfhrgit increderea nezguduitd gi increderea cu care ne l6udim". Acest verset nun e inva{6 mAntuireacondilionati. Este un ,,noi" colectiv ;l observali, in primul rdnd, ci se referi la casa lui Israel gi eitrebuie s[ rf,mdnd tari pdnd la sfhrqit. Astfel intrebarea care se ridic[, ,,Care s{hrgit?" Domnul nostru inMatei l0 versetul 22 afirmL,,,Dar cine va rdbda pdni la sfhrgit va fi mdntuit". in acest pasaj Domnulnostrum se referea la perioada Necazului cel Mare pentru Israel. la care se refer[ gi acest verset dinEvrei. Din nou, ,,mdntuito' in toate aceste pasaje inseamnd ,,a intra in binecuvdntSrile irnpdrS{iei" giobservafi cd Israelul trebuie sd rabde Necazul cel Mare inainte de a intra. ,,A indura" traduce cuvdntul,,hupomeno"; inseamnd ,, a rf,mdne sub". Astfel, Israelul va fi acea casd, acea unitate ordonatd, agacum au dncheiat leglmintele daci vor rdbda pAnd la sfiirgitulNecazului cel Mare. Apoi apostolul spunece trebuie s[ fac[ Israelul in acea perioadi. Mai intdi, eitrebuie sd pdstreze; cuvdntul este,,katecho";este un termen nautic gi inseamni ,,a r6mdne in cursa cdtre". Cuv6ntul este folosit in Fapte 27 versetul40, care relateazd istoria naufragiului lui Pavel gi spune, ,,S-au indreptat cdtre mal". Observali, tn aldoilea rdnd, cf, ei trebuie sd pdstreze increderea nezguduiti gi increderea cu care ne l6udim. ,,Care esteincrederea Israelului?" Este binecuvdntarea impirdfiei gi in timpul celor gapte ani groaznici dinNecazul cel Mare ei trebuie str rdmdni tari in credin{6 pdni la sfrrgit, adici pdni la sfhrqitul Necazului.

O EXPLICATIE SI UN AVERTISMENT PENTRU ISRAEL - 3r7 - 4zr3

Cuvdntul, care domind acest pasaj, este cuvdntul ,,odihni". il intalnim de c6teva ori, darculmineazd in capitolul 4 versetul 9, ,, Rf,mine, deci, o odihni ca cea de Sabat pentru poporul luiDumnezeu" Inainte de a incepe acest pasaj urmltor. trebuie sf, infelegem ce vrea sd spuni autorul prin,,odihn5". Cuv6ntul din ebraicd este ,,menuchah"; qi inseamnl ,,un loc de odihni". in Scripturidescoperim cI acest cuv6nt ,,odihn6" este legat, mai intdi, de fara Promisl lui Avraam in condiliileLeglmdntului Avraamic gi, apoi, in al doilea rdnd, descoperim cuvdntul ,,odihn6" in leglturi cuLeg5mdnul Davidic Ai cu venirea lui Mesia. Apoi, in al treilea rdnd, acest cuvdnt important este legatde Leglmdntul cel Nou. S[ ludm primul punct; Deuteronom 12 versetele 9 gi 10, ,,fiindcd n-afi ajunsincd in locul de odihnd gi in mogtenirea pe care v-o d5 Domnul, Dumnezeul vostru"; vedem deasemenea in Deuteronom 3 versetele l8 - 20. Astfel, vedem din acest pasaj ctr odihna este aici legatide Israel care avea si fie dus inapoi in fara Promisl gi avea s[ fie nafiunea binecuvdntatl in condiliileLeglmdntului Aavraamic. Apoi, in al doilea rAnd, odihna este legattr de Leg[mdntul Davidic"; gf,simacest lucru in Psalmul 132 versetul 8 qi 1l la 14. Versetul 8 afirmi, ,,Scoald-Te, DOAMNE, vino lalocul tdu de odihni, Tu qi Chivotul mirefiei Tale!" gi apoi in versetele l l la l4 Domnul adeveregte cuun jurimAnt Leglm6ntul pe care l-a frcut cu David. Amintili-v6 ci Legimdntul era cE Fiul luiDumnezeu se va a$eza pe tronul lui David in Ierusalim qi va indeplini promisiunile fdcute lui Avraam,gi anume cd prin el vor fi binecuvdntate toate naliunile plmdntului. Psalmul afirmtr, ,, DOMNUL ajurat lui David adevdrul, gi nu Se va intoarce de la ce ajurat:,,Voi pune pe scaunul tiu de domnie unfiu din trupul tdu. Daci fiii tai vor pdzi legSmdntul Meu, gi invd(Sturile Mele pe care li le voi da, vorgedea gi fiii lor in veci pe scaunul tdu de domnie." Da, Dornnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinli a Luiqi a zis: ,,Acesta este locu-l Meu de odihni pe vecie: voi locui in el. cdci l-am dorit." Din nou, in Isaial l versetul 10, proorocul afirmd, ,, in ziua aceea," (aceasta este ziua cAnd Hristos va veni sIdomneascd gi s6-$i aqeze implritia pe planeta Pdmdnt) ,,VlSstarul lui Isai va fi ca un steag pentrupopoare; neamurile se vor intoarce la El, li slava va fi locuinta Lui." tn al treilea rdnd, ,cdihna este

40

,1

q

:l

4

=t+l;t;l

FI

FI:l

FI

3

=|

3

=l

=l

+l

FI

FI

FI

e#

11."tti,r{

d

II{

-{,]]

Ix

aIa

IIt

I,.a

I

.la

.lJa

rlJa

J

Ja

JJ

JI

legatd de Legdmdntul cel Nou care, bineinfeles, este pecetluit cu s0ngele lui Hristos gi aduce iertare,naltere din nou qi locuirea Duhului Sfint. Matei 1 tr versetele 28 qi 29 aftrmd,,, Venili la Mine, toli ceitrudifi qi impovdra{i, gi Eu vd voi da odihn6. i.uali jugul Meu asupra voastr6, gi invS{a{i de la Mine,cdci Eu Sunt blAnd gi smerit cu inima;-gi veti gSsi odihnd_pentru sufletele voastre." Acum, din acestepasaje, putem concluziona ci odihna promisd se referd la Impird{ia de-o mie de ani, cu domnia lui IsusMesia pe tronul lui David in Ierusalim in condilii le Legdmdntului cel Nou. Sd ne oprim aici pentru oclipi gi si ne amintim cii aceastl Epistold a fost adresati evreilor care vor trii pe pimAnt dupi ripireaBisericii gi a cdror nddejde nu este rdpirea, ci venirea odihnei, a$a cum vor inlelege evreii din pasajele

ne care deja le-am citat.

VOCEA DUHULI SF\NT -3:7-8

Aici Duhul Sffint aplicd Scriptura Vechiului Testament gi citatul este din Psalmul 95 versetele 7la 11. Pentru a infelege irnpactul pe care-l va avea asupra acelor evrei, si facem un studiu scurt alPsalmului. Sunt doud pdr{i - Partea l, Psalmul 95 versetele I la 6. Psalmistul aduce in disculie treipuncte. Mai intAi, mdntuirea in versetul l, ,, Venili sd cdntdm cu veselie DOMNULUI, gi sd strigdm de'bucurie cdtre Stdnca mdntuirii noastre." Observa{i cd acest concept al m6ntuirii in legdturd cu evreii nuinclude doar mdntuirea personald, ci qi nagterea din nou pentru a aduce intrarea in impdr6{ie. Observafide asemenea ci despre aceasta a vorbit Domnul nostru cu Nicodim cu privire [a impdrdfia actualf, a luiMesia cdnd El va prelua conducerea planetei. Domnul nostru accentueazi faptul cd intrarea inImpirilia Sa se poate face numai prin naqterea din nou. Astfel, acest concept al mdntuirii este de bazdin Psalrn. Al doilea punct. pe care psalmistul il subliniazd in versetul 2, este prezenlaactuald,gi vizibilda lui Mesia,,,Sd mergem inaintea Lui cu laude, sd fucem sd rdsune cdntece in cinstea Lui!" Observa{i,este venirea celor rdscumpdra{i in prezenta actualS a Domnului cu laude. Apoi, in al treilea rind,psalmistul reamintegte evreilor de stdpAnirea lui Dumnezeu asupra planetei ca gi Creator - versetele 3la 5, ,,Cdci DOIUNUL este un Dumnezeu mare, este un impdrat mare mai pesus de to{i dumnezeii. El

line in mAnd addncimile p5mdntului, gi vdrfurile munlilor sunt ale Lui. A Lui este marea, El a fEcut-o,qi mdinile Lui au intocmit uscatul". Acum, binein{eles, aceasta este o provocare directd fa{i de Satancare, la acel moment, nega dreptul de Cretor al lui Dumnezeu gi astfel stdpdnirea asupra planetei.Totugi, aceasta este o recunoagtere cd Isus Mesia este, de fapt, Creator. Apoi, in al patrulea rAnd, este ochemare la inchinare. In versetul 6, ,,venifi sir ne inchindm gi sd ne smerim, sd ne plec6m genunchiulinaintea Domnului, Fdc6torului nostru!" Acesta sustine prima parte a Psalmului. Intocdndu-ne lapartea a doua, psalmistul se ocupi de relalia lui Dumnezeu cu Israelul in condifiile LeglmdntuluiAvraamic. In versetele 7la ll, psalmistul scoate in eviden![ cinci fapte semnificative. Primul, versetulqapte, Israel este poporul lui Dumnezeu, ,, Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noi.Suntem poporulpdqunei Lui, turma pe care o povdfuiegte mdna L,ui". Al doilea punct, pe care psalmistul il pune indiscufie, este ci ei ar trebui si asculte glasul Domnului. La sfdrgitul versetului 7, el afirmd, ,, O! de aliasculta azi glasul Lui!" Acum aceasta a fost o chemare in zilele Jui David. Apoi, in al treilea rAnd,psalmistul face o avertizare in versetele 8 qi 9, ,,Nu vE impetrili inima, ca la Meriba, ca in ziua de laMasa, in pustie, unde pdrinfii voqtri M-au ispitit, gi M-au incercat, mdcarcd vdzuseri lucrdrile Mele."Aminti{i-vi atitudinea acelei genera}ii de israelil i in pustie. Ei qi-au impietrit inimile in necredinfi qi nuau intrat in odihna lui Dumnezeur, adici in impirdlia lui Dumnezeu, a$a cum le-a fost promisi inLegimAntul Avraamic. Apoi, in al patrulea rdnd, este supirarea lui Dumnezeu gi rezolvarea problemei.Versetul 10,,, Patruzeci de ani M-am scArbit de neamul acesta, qi am zis: ,,Este un popor cu inimaratdcita; ei nu cunosc cdile Mele." Ne amintim cd na{iunea trdia in timpul Legimdntului Mozaic qiobserva{i cd problema acelei genera{ii era cd ei aveau o problemi a inimii; legea fiind exterioard nuputea si schimbe inima. Apoi se spune cd acel neam nu cunogtea ciile lui Dumnezeu. Ceea ce vrea sdspunl Dumnezeu aici este ci mAntuirea estc adusd numai prin har, prin credin!6. Apoi, cinci, estehotdrdrea lui Dumnezeu in verlietul I l, ,, De aceea arn jurat in mdnia Mea: ,,Nu vom intra in odihnaMea!" Aceasta ridici o intrebare, de ce nu a reupit genera{ie aceea s[ intre? Rdspunsul ni-l oferi$criptura; ei nu au intrat in lara promisd lui Avraam, pentru cd in fari Dumnezeu avea si aducibinecuvdntare poporului din vechime, care avea s[ aib6 ca rezultat o binecuvdntare care sd se reversepeste toate familii le lurnii.

4 l

Acum s6 ne intoarcem la Evrei capitolul 3 gi sd ob{inem o imagine intreagE.Versetele 7-ll: ,,De aceea, eum zice Duhul Sf6nt: Ast5zi, dacfr auzi(i glasul Lui, nu vtr impietri{i inimile,ca in ziua rtrzvritirii, ca ln ziua ispitirii in pustie, unde plrin{ii vogtri M-au ispitit, gi M-au pus laincercare, gi au vlzut lucrilrile Mele patruzeci de ani! De aceea M-am desgustat de neamul acesta, gi amzis: Ei totdeauna se riltflcesc in inima lor. N-au cunoscut ciile Mele! Am jurat, deci, in mAnia Mea cil nuvor intra in odihna Mea!"

Astfel vedem imaginea intreagi a poporului din vechime in pustie.-in primul rdnd, ei sepregiteau sd intre in odihna promisi de Dumnezeu - locul binecuvdntirii - in fara promisi lui Avraam.in al doilea rdnd, problema era ci ei igi impietriserf, inimile. Principiul dbminant fiind Legea a crescutugor condamnarea lor inaintea lui Dumnezeu. Si ne ditdm, din nou, doar pe scurt, la Leg6m6ntul celNou, Ieremia 31 versetele 3l la 33 afirmi,,,,Iat6, vin zile, zice Domnul, cdnd voi face cu casa luiIsrael gi cu casa lui Iuda un legdmAnt nou. Nu ca legdmdntul pe care l-am incheiat cu pirinfii lor, inziua cdnd i-am apucat de mdnd, s6-i scot din {ara Egiptului, legdm6nt pe care l-au cdlcat, mdcarcdaveam drepturi de sot asupra lor, zice Domnul." ,,Ci iati legdmdntul, pe care-l voi face cu casa luiIsrael, dupd zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea in6untrul lor, o voi scrie in inima lor; qiEu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu." Scriind in acelaqi timp cu leremia, Ezechiel spunein capitolul 36 versetele 26 5i27,,,VE voi da o inimd nouS, gi voi pune in voi un duh nou; voi scoatedin trupul vostru inima din piatrS, qi vE voi da o inimd de carne. Voi pune Duhul Meu in voi, qi vd voiface sE urmapi poruncile Mele gi sd pdzili gi sd implinili legile Mele." Apoi, in al treilea rdnd, amobservat supirarea lui Dumnezeu gi lucrarea ciudatd de judecatd a lui Dumnezeu asupra poporului dinvechime. tn al patrulea rdnd, sentinla lui Dumnezeu, ,,Nu vor intra in odiTrna Mea". Oservafi folosireapronumelui personal, ,,odihna Mea"; aceasta este ceva pe care Dumnezeu avea sd o aduci prin harulStru.

AVBRTIZAREA, PERICOLUL, REMEDIUL * 3:12-13

in primul rAnd, avertizarea, Versetul 12: Luafi seama, deci, frafilor, ca nici unul dintre voisf, n-aibfl o inimfl rea qi necredincioasi, care sil vfl despartfl de Dumnezeul cel viu.

Observali expresia,,,Luafi seama, fra{ilor". Aceastd avertizare este pentru a-I mflntui pe evrei.Si aruncim o privire asupra capitolului 3 versetul l, ,, De aceea, fra{i sfin}i, care avefi parte dechemarea cereasci". $i avertizarea este s6,,lua[i seama". Cuvdntul in greacd este ,,blepete" gi timpuleste interesant; este la imperativ prezent cu o ac{iune de durat6. Cele doui cuvinte ,,lua{i seama" arputea fi traduse,,fi{iatenfi sd pdstra{i mereu un ochitreaz vegnic deschis". in aldoileardnd, pericolul.Acesta este rezumat intr-un cuv6nt ,, necredincioasd". Observati cE se spune, ,,ca nici unul dintre voisd nu aibd". Existtr responsabilitate individuali gi existd o descriere datd necredinlei - ,,o inimd rea ginecredincioasE". CuvAntul ,,rea" este ,,poneros" gi inseamni ,,un act de impotrivire fatl de bine".Astfel, autorul expune rdul necredinfei qi aceastd necredini are ca rezultat ac{iunea rea - despf,rfirea deDumnezeul viu. ,,Despdrtire" este cuvdntul ,,aphistemi": din acest cuvAnt oblinem cuvdntul din limbanoastri ,,apostazie". insearnni,,,a se depdrla de". Autorul, dupd ce a dat avertizarea qi a aritatpericolul, prezinti altreilea punct; remedial lui Dumnezeu.

Versetul 13: Ci indemnafi-vi unii pe al{ii in fiecare zi, citl vreme se zice: ,,Astilzi" pentru ca nici unul dinvoi sA nu se impietreascit prin inqelf,ciunea picatului.

Autorul a folosit un cuvdnt interesant pentru ,,indemnafi-v5"; sunt dou[ cuvinte de fapt,,,plr?,') -,,pe ldngi"; ,,kaleo" -,, a chema". Scriitorul il folosegte ca intirire; inseamnd,, a ruga, aimplora, a cere" gi apoi scriitorul spune,,cdtl vreme se zice 'asttrzi' ". Fdcdnd aceasta, scriitorul neindeamnd si privim ?ndpoi la versetul 7, De aceea, cum zice Duhul SfEnt: ,,Astdzi, dacd auzili glasulLui, nu v5 impietrili inimile". Ceea ce este subliniat acestor evrei este cd impdrdfia a fost oferitd dinnou Israelului. Cuvdntul din greacd poate fi tradus astfel, ,,atdta timp cdt ziua de azi este clarmen{ionat[". Astfel este o avertizare foarte clard gi cumplitd pentru acegti evrei credinciogi. Apoiscriitorul spune, ,,pentru ca nici unul din voi sd nu se impietreascd prin ingeliciunea pdcatului".

d

,rf

FI

=l

.ql

FI

FI

FI

FI

FI

FI

FI

=l

3

3

;|

HI

FI

3.;

=l

3g

J

42

ELL

l-

tLr

L

i=LrLi']-t'

ld

t

trrl ! l

t r!r l-

ILd;.fl

)a

I\{frll sIILLJ

l -IILIJI JI

I

Ll -

L

l "

,^lJ

impietrirea ne duce duce ?napoi la versetul 8, ,, nu vi impietrili inimile, ca in ziua rdzvrdtirii". ,amintindu-le de ceea ce strAmo$ii lor au lbcut in pustie. $i ei nu trebuiau si se impietreascd printr-oproblemd specificd - ,.ingel6ciunea". Cuvdntul este ,,apate"; inseamnd ,,un truc, a fi ptrc[lit" aga cumau fost primii no$trii pdrinli de Satan. Apoi, autorul foloseqte articolul hot6r6t dupd cuvAntul ,.picat" -

,,pentru ca nici unul din voi sa nu se impietreascS prin ingel5ciunea pdcatului", autorul referindu-seastfel la pdcatul specific al necredinfei care l-a fbcut pe Israel ?n trecut sd piardd odihna promisf,".

EVREII, PARTA$I AI LUI MESIA

Versetul 14:.,,CAci ne-am fficut pfrrtagi ai lui Hrislos, daci pilstrim p6nfr la sf6rgit increderea nezguduitide la inceput."

Referindu-se la acegti evrei autorul spune, ,,cAci ne-am fdcut pdrtagi"; timpul folosit facereferire la un eveniment care a avut loc qi a fost incheiat in trecut, dar are rezultate in present.Legmdntul Avraamic, bineinfeles, intotdeauna a avut in vedere sd-i faci p6rtagi la binecuvdntdrile lui.Evreii au cerut intotdeauna sd aibb credinfd a$a cum a avut pdrintele lor Avraam. Apoi autorul spune,

,,pdfta;i ai lui Flrist-os"; cuvAntul,,pf,rta;i" este,,metochoi" gi inseamnd,oa se line de cineva care se

line de altcineva". Impdr6lia a,fost promisd luilsus Mesia gi ceea ce scriitorulspune este cl lsraelulvafi impreund cu Mesia. Dar este o conditie; ,dacd pdstrdm pdnd la sffirqit increderea nezguduit6 de iainceput". Din nou, ce sfbrgit a avut autorul in vedere? Este sfArgitul Necazului cel Mare qi Domnul inEvanghelii, a;a cum de.ja am aritat, a fbcut referire la aceasta -vezi Matei 24 versetul 13.

AVERTIZARTT,N DIN VECHIUL TESTAMENT

Scriitorul aduce in centrul atenliei prohlema cu care naliunea iudaicd s-a confruntat sub Moisegi in condilii le Legamdntului ce Vechi. Problema era necredinfa. Scriitorul nu o ia ca pe o trambulini giii avertizeazd pe cititori ci aceeagi problernd a necredinfei ar putea si apard gi in condiliileLegimAntului celNou.Versetul 15: Citil vreme se zice: ,,Ast6zi, dac6 auzi(i glasul Lui, nu vil impietri(i inimile, ca in ziuarAzvriltirii."

Autorul merge inapoi la Psalmul 95 versetele 7 la 11. in versetul 7 psalmistul reamintegteIsraelului de relatia lor cu Dumnezeu bazatb pe legEminte, ,,Cdci El este Dumnezeul nostru, gi noiSuntem poporul p6;unei Lui, turma pe care o povdpuieqte mdna Lui." Psalmistul prezintl scena aceleiimprejurdri in care copii lui Israel au ajuns la Cades-Barnea gi au trimis doisprezece iscoade in faraPromisd. Numai doud din cele doud iscoade au avut credinfd, losua qi Caleb; celelalte iscoade,impreunl cu tot poporul Israel s-au pribugit in necredin{i. Acum poporul in perioada lui Moise acunoscut Legdmdnul Avraamic; cd era plin de indurare in natura lui; depindea doar de credincioqia luiDumnezeu gi tot ceea ce se cerea celor ce-l primeau era credinla lor. Dacd poporul ar fi intrat in faraPromisS, Dumnezeu ar fi instaurat Teocralia pe pdmAnt gi at fi adus binecuvAntare universaltr a$a cumi-a prornis lui Avraam. Autorul Epistolei cdtre Evrei ia aceastl ?nt6mplare gi o pune inaintea cititorilor.Versetul ar putea fi tradus literal, ,,ASTAZI dacd vei auzi vocea Lui inceteazd si-fi mai irnpietregtiininra in rdzvr6tire". Ce,vrea sa spund autorul prin ,,rdzvrdtire"? Ei bine, privim inapoi la Cades-Barnea gi vedem cd aceasta a fost excluderea din fara Promisd. Astfel, indeplinirea LegimdntuiuiAvraamic, pentru a instaura.Teocrafia gi a aduce binecuvAntare universalS, putea fi oblinutd numai princredinli gi anume credinta din partea Israelului. Acest verset i-ar determina pe aceEti evrei care vor triiin aceastd perioadd cruciald a istoriei umane sd se opreascd gi sd se gAndeasc[ in mod atent la istorianaliunii lor. Na(iunea a e$uat de ccl pulin cinei ori.IntAi, la Cades-Barnea sub Moise. A doua oardna{iunea a e$uat sub Iosua, Evrei capitolul 4 versetul 8 este o dovadl a acestui lucru. ,, Cdci, dacd le-arfi dat Iosua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dup6 aceea de o alta zi". Evreii igi vor aminti ci atuncic0nd strdrnogii lon au intrat in fard sub conducerea lui Iosua ei nu au reugit sd-I izgoneasci pelocuitorii larii aga cum au fost cdlduziti de Dumnezeu qi nu numai cd s-au aliturat cananililor idolatrialor, dar au continuat sd meargd chiar mai deparfe in practicile lor odioase impotriva lui Dumnezeu pdndcdnd au fost alungali din Jari. in al treilea r6nd, poporul a eguat sub David. Privili la Evrei 4 versetul

@

7,,, E1hotir6gte din nou o zi:,,Astizi" -zicdnd, in David, dupd atdta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astdzi, daci auzili glasul I.ui, nu vd impietri{i inimile!" Scriitorul ne indeamntr sd ne uit[m din noupeste Psalmul 95. Dupd domnia impdratului David, na{iunea s-a inepdrtat din nou de Domnulin timpullui Solomon. Ulterior, in timpul nepotului lui David, Roboam, poporul a fost impdrlit gi, in cele dinurmd, poporul a fost luat in robie" Patru, nafiunea a equat in timpul misiunii Domnu.tui nostru la primaSa venire. Mesajul Domnului nostru a fost numai pentru Israel, ,,Pocdi{i-v5, cici Impdrd{ia ceruriloreste aproape"; adic6, Dumnezeu era gata sI reinstaureze teocratia qi sdzdrobeascf, domnia lui Satandacl Israel s-ar fi pocdit. La s{Ergitul misiunii Domnului, poporul a spus, ,,Nu vrem ca acest om siimpdrd{eascb peste noi" gi au declarat inaintea guvernatorului roman cd ei nu au alt impirat decdt peCezarul. Cinci, in timpul rnisiunii apostolilor dupi Cincizecime gi stabilirea Noului Legdmdnt,impirdfia a fost oferit6 clin nou Israelului prin Petru. Aceasta ne este prezentatd in mod evident inFapte 3 versetele 19 la 26 gi, in mod deosebit, in versetul 19, Petru a spus, ,,Pocditi-vi, deci, giintoarceti-vd la Dumnezeu, ca sd vi se qteargd pdcatele, ca sd vind de la Domnul vremurile deinviorare" gi apoi el a reamintit poporului, in versetul 25, ,,Yoi Suntefi fiii proorocilor gi ailegimdntului pe care l-a fhcut Dumnezeu cu pdrinlii nogtri, cdnd i-a zis lui Avraam: ,,Toate neamurilepdmdntului vor fi binecuvdntate in simAnfa ta." Rispunsul Israelului a fost prigonirea apostolilor giuciderea lui $tefan. Domnul in timpul misiunii Lui pdmdntegti a avertizat natiunea ctr pentru hul6impotriva Duhului Sfbnt nu mai este iertare. Este exact ceea ce a lEcut poporul dupd stabilireaLegimdntului celNou gi, astfel, in mod inevitabil, natiunea a fost pusi deoparte gi cetatea gi templul aufost distruse. La sf6rpitul c[rfii Faptelor Apostolilor, capitolul 28 versetele 25 la 29, Pavel face omustrare usturdtoare conducdtorilor'na{iunii in Roma gi a culminat mustrarea in versetul 28 prinafirmatia, ,, Sd gti{i, deci, cd mdntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisfl Neamurilor, gi o vorasculta." Amintindu-gi toate aceste fapte, cititorii evrei ai acestei Epistole vor recunoagte ci Dumnezeuse ocupd din nou de poporul lor. Ei vor fi congtien{i, fdrtr ?ndoial6, de cuvintele apostolului din Romani11.24,,, Fiindc6, dacd tu, (referindu-se la Biserici) care ai fost tdiat dintr-un mdslin, care din fire erasdlbatec, ai fost altoit, impotriva firii tale, intr-un m6slin bun, cu cdt mai mult vor fi altoili ei, (adici,Israel) care Sunt ramuri firegti, in mislinul lor?" Astfel, acegti evrei crediniogi se vor limuri ciDumnezeu a avut odati planul Siu profetic cu privire la Israel qi S-a ocupat de poporul din vechime.

INTEROGAREA GENERATIEI PREZENTE A ISRAELULUI . 3:16-19

Versetul l6: "Cine au fost, in adevir, cei ce s-au rflwrtrtit dupil ce auziserA? N-au fost oare tofi aceia, careiepiserA din Egipt prin Moise?"

in aceasti interogare, scriitorul le pune acestor evrei trei intrebdri. intrebarea num[rul I : - ,,cineau fost cei care s-au rtrzvrtrtit impotriva lui Dumnezeu?" NIV clarificd intrebarea, ,,Cine sunt cei careau auzit gi s-au rdzvrdtit? N-au oare tofi aceia, care ie;isern din Egipt prin Moise?" Astfel, descoperimtrei lucruri in leg[turi cu acegti rlzvrlti{i impotriva lui Dumnezeu. In primul rdnd, ei au auzit ci era oodihni promisi in fara pe care Dumnezeu i-a prois-o lui Avraam. In al doilea rdnd. ei au iegit dinEgipt; aceasta inseamnd ci ei erau un popor riscumpdrat; au ieqit sub protecfia sdngelui MieluluiPascal; gi, in al treilea rdnd, ei au iegit prin Moise; aceasta inseamnf, cf, erau sub un legimdnt al legii ginafiunea func{iona ca o teocrafie sub acest principiu dominant. in realitate, prezenta lui Dumnezeu eracu ei. in I Corinteni l0 versetele I la 5 Pavel atrage aten{ia cd ei erau ,,botezali in Moise". Acesta nuavea nimic de a face cu botezul in apd dar implica un in{eles fundamental al cuvAntului din greac[,,baptiso ", acela_c6 nafiunea s-a identificat intr-un mod unic cu Moise, Totugi, in ciuda acestui lucru, ICorinteni 10.5 arati cd tofi aceqti oameni cu aceste privilegii imense au pierit in pustie.

Versetul 17: ,,$i cine au fost aceia de care S-a desgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei cepiciltuiseril, gi ale cilror trupuri moarte au c6.zut in pustie?"

A doua intrebare este, ,,cine a dezgustat pe Dumnezeu timp de patruzeci de ani?" Rispunsul;acei a cdror trupuri moarte au clzut in pustie. Cu alte cuvinte, ei nu au intrat in odihna lui Dumnezeu.

44)

, .-L/

j-{

) --{--{

Fl

FI

FI

HI

FI

trftrlHI

HI

HI

=|

f,

3

=l

=l

e3

=|

3

ae.

l,

4

L .lr

L:i-

I1;rt

L]L

11

{,-]Lt a

1-tlLr^a

A-

-LltL

t

-Ir,r

ta

l -!tl

ta

4".! , J

J

l-!,J

J

1-f,-J

I ' rII

t-LJ

II

trLJ

l r

It--t Jl vIIt-LJl rI

I

J

Versetul 18: .,Si cui S-a jurat El cii n-au sd intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nuascultasera?"

intrebarea numArul 3. Aceasta ar putea fi parafrazati, ,,Cui a jurat Dumnezeu ca nu vor intra inodihna Sa? Rdspunsul, celor care nu au crezut.

Versetul l9: ,,Vedem, deci, ctr n-au putut sil intre din pricina necredin{ei lor."

Acest versettrage concluzia. Dupd ce ne-am gdndit la interogare, si analizim faptele. in primulrdnd, odihna promisd nu a avut nimic de a face cu mantuirea ve$nicd. Poporul a fost rdscumparat prinsdnge cdnd a iesit din Egipt, ei au fost sub nor, adic[ slava lui Dumnezeu $i poporul prin cortulintdlnirii qi prin alte daruri avea ocazia sd se apropie de un Dumnezeu Sfhnt. In al doilea rAnd, Moise,Aaron, Maria $i bAtranii lui Israel nu au intrat in odihna promis6, adicd in Jara Promis6, dar fbriindoiall ci ei au fost mdntuili pentru veqnicie. De exemplu, Moise, Aaron gi Maria vor fi cu siguranlIin cer. in al treilea rAnd, chiar gi atuncicdnd pcporul a intrat in Jard, prin losua, ei nu au obtinut odihnapromis6, aga curn autorul Epistolei cdtre Evrei atrage atenfia in capitolul 4 versetul 8. Astfel,descoperim acest fapt imortant qi adev6rat - odihna promisi este indeplinirea Legdmdntului Avraamicgi, in mod deosebit, a relafiei lui cu Israelul pentru a aduce binecuvdntare universall in termeniiLegdmAntuluicel Nou.

COMENTARIUL ACESTUI EVENIMENT IN IERBMIA 31

Din nou, sd facem o scurtd excursie. De data aceasta, sd-l vizitdm pe Ieremia. El se confruntacu una din cele mai traumatice experienfe. Israel era alungat din fari datoriti rdzvrdtirii lor impotrivalui Duinnezeu in termenii Legamdntului Mozaic. La acel moment. Ieremia predicase Israelului timp depatruzeci de ani, dar ei au refuzat sd asculte gi au ajuns la momentul in care nu maiera remediu pentrupopor. Cu aceasta in minte, sd ne intoarcem la leremia 31. In versetul I al acestui minunat capitol,citim despre lnarea declara{ie a lui Dumnezeu pentru Israel, ,,in vremea aceea, zice l)omnul, Eu voi fiDumnezeul tuturor seminlii lor lui Israel, qi ei vor fi poporul meu." Acum acesta se referea la celedoisprezece semin{ii ale lui Israel. in zilele lui Ieremii, cele zece semin{ii din nord conduse de seminlialui Efraim iegiserd din activitate. Aceasta a avut loc cu mai bine de o suti de ani inainte, aqa ci aceastaera o profe{ie pentru Ieremia gi pentru to{i cei credinciogi din Israel, ,,Eu voi fi Dumnezeul tuturorfamilii lor din Israel". Aceastl profelie igi agteapti inc[ implinirea. Apoi Dumnezeu face o altddeclaralie mdreald in versetul 2. Citind din NIV, ,, Ata vorbegte Domnul: ,,Poporul celor ce-au scdpatde sabie, a cdpdtat trecere in pustie: Israel merge spre locul lui de odihnd." $i cuvdntul ,,odihn5"inseamn5,, o odihnd de Sabat". lntdmplStor, referirea la favorul descoperit in pustie vorbeqte despreEzechiel 20 versetele 32 la 38 cdnd Israelul va fi judecat. Ezechiel vorbegte despre israelil i care autrecut sub toiagul lui Dumnezeu, adicd sub toiaguljudec5lii pentru a-i aduce in legiturl cu Legdmdntulcel Nou. Apoi in versetul 3 Dumnezeu vorbegte despre dragostea lui vegnicd fa15 de Israel. El spune,,,Domnul mi Se aratdde departe:,,Te iubesc cu o iubire vegnicS; de aceeaiti pAsffez bunitatea Mea!"CuvAntul ,,bundtate" este interesant; este cuvdntul ,,hesed" gi inseamni ,,o dragoste care pAze$te unlegdmint". Dumnezeu face referire aici la Legdmdntul Avraamic. Versetele 4 gi 5 vorbesc desprenaliunea care va fi reconstruiti. Versetul 6 vorbeqte despre seminlii le din nord care se vor inchina inSion, gi anume in Ierusalim. Acest lucru s-a intAmplat dupd anul 931 i.Hr. cdnd na{iunea s-a impdrlit.Apoi, in versetele 7 la 9, Dumnezeu vorbegte desre Israel care se va aduna din nou in !ar6 gi se vapocdi" Versetele l0 gi l1 vorbesc despre Israel care va fi eliberat din robia popoarelor gi apoi, inversetele 12 la 14, este o scenl minunati a binecuvdntdrii gi a bucuriei in Sion. FdrI indoialS, Iererniaiqi amintea de Leglm6ntul pe care Dumnezeu l-a fbcut ci David c[ Fiul Sdu va sta pe tronul dinIerusalim giva reinstaura Teocra{ia pe planeta Pdmdnt. Versetele 23la25 amplificd aceasta;;i vorbescdespre binecuvdntarea lui Dumnezeu asupra muntelui sfrnt, care este lerusalimul. Apoi evenimenteleiauointorsdturd uinritoare, versetul 26. Versetul afirmd,,,Laaceste lucrurim-am trezit, qiam privit; gisomnul imi fusese dulce." Ieremia se trezegte brusc qi realizeaz.S. c6 trecuse printr-un vis frumos.Totugi, in acel moment, Durnnezeu ii descoperd lui Ieremia condilii le LegimAntului cel Nou -

45

CAPITOLUL 4

TEAMA IsR.AELULUI DE A NU TzBUTI sA rNTRE ix oorrxA pRoMISA - c:t-l

Acest capitol ne determind si ne intoarcern la capitolul 3 versetul 19, ,, Vedem, deci, cd n-auputut sd intre din pricina necredinfei lor."

TEAMA

Versetul l: 'oSil lu5m, deci, bine seama, ca, atita vreme cit rimAne in picioare fi igiduin{a intrfrri i inodihna Lui, nici unul din voi sil nu se pomeneascil venit prea tirziu."

,,Risc" aici are un sunet-amenin{5tor. Ar putea fi redat literal ,,a fi l[sat in urmi qi chiar ar[mAne in urm6". Acum evreii citind acesta vor recunoagte c[ promisiunea este cu privire la venireabinecuvdntdrilor impdrIliei gi problema este ci cineva ar putea sd creadd cd ei au cdzut pu{in de lapromisiune. inseamnd,,ei cred cd au venit prea tdrziu pentru aceasta". inci o datd este necesar pentrunoi sd intrdm ?n mintea evreilor qi si ?ncercdm sd descoperim ce impact va avea aceasti avertizareasupra lor. Aminti{i-vd ci odihna promisd avea de-a face doar cu binecuvAntbrile impdrS{iei promiseIsraelului in lara unde avea sd domneasci Mesia ca impdrat in lerusalim. ExistI multe versete inVechiul Testament care le vor veni in minte acelor evrei, dar si luim de exemplu, Deuteronom 12versetele 9 la I l; ei igi vor aminti cuvintele lui Moise, ,, fi indcd n-ati ajuns incl in locul de odihnd gi inmogtenirea pe care v-o dd Domnul, Dumnezeul vostru. Dar ve{i trece lordanul, gi ve{i locui in fara pecare v-o va da in stdp6nire Domnul, Dumnezeul vostru. El vd va da odihn6, dupS ce vd va izbdvi de totivrdjmaqii voqtri care vE inconjoard, gi ve{i locui fbrd fricd. Atunci va fi un loc, pe care-l va alegeDomnul, Dumnezeul vostru, ca sE facd sd locuiasci Numele Lui acolo. Acolo sd aduceli tot ce vAporuncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintdi roade, Ei darurile alese pe care le veliface Domnului pentru implinirea juruinlelor voastre." Ulterior, binein{eles, locul ales de Dumnezeu afost lerusalimul, dar poporul evreu citind versetul I din capitolul 4 va avea aceasti in{elegere specificdcu privire la odihna prornisS.

MOTI}'TJL TEMERII

Versetul 2: ,,Cilci pi noui ni s-a adus o Evanghelie ca gi lor; dar lor cuvAntul care le-a fost propoviiduit,nu le-a ajutat la nimic, pentru cA n-a glsit credin{f, la cei ce l-au auzit."

in primul rdnd, trebuie sE descoperim ce vrea sd spund autorul prin cuvdntul ,.Evanghelie".Cuvdntul inseamnd ,.vegti bune". In perioada Bisericii, in care trdim qi noi, folosim cuvdntul intr-unsens ethnic. Descoperim aceasta in I Corinteni 15 versetele I la 4, ,, Yd fac cunoscut, fratilorEvanghelia pe care v-am propovdduit-o pe care afi primit-o, in care a{i rdmas, gi prin care suntetimdntuili, dacd o {ine{i aga dupi cum v-am propovdduit-o; altfel, degeaba ati crezut. V-am invdfatinainte de toate, a$a cum am primit qi eu: cd Hristos a murit pentru pdcatele noastre, dupd Scripturi; cda fost ingropat qi a inviat a treia zi, dupS Scripturi". in timpul acestei perioade, aceasta este vesteabuni pe care noi o predicdm; ca phcStogii pierduli sd fie mAntuili prin credin{a in moartea lui Hristos.Totugi, Noul Testament folosegte cuvdntul ,,Evanghelie" gi in alte moduri. De exemplu, in Luca Iversetul 19, ingerul Gavril cAnd a vestit nagterea lui Ioan Botezdtorula spus, ,, Drept rdspuns, ingerul i-a zis: ,,Eu Sunt Gavril, care stau inaintea lui Dumnezeu; am fost trimis s6-[i vorbesc, gi s6-fi aducaceastd veste bund." ,,Veste bund" traduce cuvAntul ,,evangelizomai" gi este acelagi cuvdnt tradus,,Evanghelie" in acest verset. Din nou, in I Tesaloniceni 3.6. Pavel spune, ,, Dar chiar acum a venitTimotei de la voi la noi, gi ne-a adus veqti bune" (evanghelia) ,,despre credinfa gi dragostea voa.str6, cdtotdeauna pdstrali o plScutd aducere aminte despre noi, qi cd dorifi si ne vedeti, cum dorim gi no! sd v5vedem pe voi." t rn accst contcxt, cuvdntul , ,evanghel ie", , ,evangel izctmai" sau.,veSti bune" a fbstoferit evreilor din pustie dar gi evreilor din perioada Noului Testarnent. Ce era atunci aceastd

-

J

,-1'I

' I

.J

-iJ 47

Evanghelie? Gdndili-va din nou la Deuteronom l2 versetele 9la ll;evanghelia era mogtenirea in laralui Israel gi odihna Israelului de to{i vrdjmaqii, potrivit cu LegimAntul Avraamic. Acum, autorulEpistolei cd.tre Evrei atrage atentia c5 genera{ia de evrei din pustie nu a fbst ajutatd cu nimic datoritdlipsei lor de credin!5. Ceea ce versetul spune din punct de vedere literal este ,,promisiunea nu a fostunitl cu credinfa".

ANTIDOTUL PENTRU TEAMA

Versetul 3: Pe cOnd noi, fiindcd am crezut, intrflm in ,,odihna" despre care a vorbit El, cAnd a zis: ,,Amjurat in mdnia Mea, cll nu vor intra in odihna Mea!" MitrcarcS lucririle Lui fuseseri isprivite inc6 de laintemeierea lumii.

Prima frazd ar putea fi tradusi literal ,,noi care credem intrim in acea odihnd", astfel cf, suntpuse in disculie trei puncte. Mai intAi, credinciosul va intra in odihna promisd. in al doilea rAnd,necredinciosul nu va intra in odihna promis6. Aici, din nou, iati ce spune versetul, ,,Am jurat in mdniaMea cd nu vor intra in odihna Mea!" In al treilea r6nd, odihna este asiguratd. Din nou, textul spune, ,,afost isprdviti inci de la intemeierea lumii". Acum, ce inseamnd aceasta? Si ne amintim ce a spusDumnezeu primilor nogtrii pdrinti in Genesa 1.26, ,, Sd stdpdneascS"; cu alte cuvinte, Dumnezeu astabilit de la intemeierea lumii cd acest pemant va funcfiona ca o Teocratie sub conducerea saustdpdnirea omului. Astfel, primii nogtrii pirin{i au primit o moqtenire. Existl un verset imortant giinteresant in Isaia 24 versetul 5, care spune, ,, c6ci fara a fost spurcatd de locuitorii ei; ei cdlcau legile,nu {ineau poruncile, gi rupeau legdmdntul cel vegnic!" Acum leg[mdntul cel veqnic la care se referdaici este LeglmAntul pe care Dumnezeu I-a ftcut cI omul avea si conduci planeta. Ne amintim cdomul i s-a aldturat lui Satan in rdzvrdtirea impotriva lui Dumnezeu gi astfel conducerea planetei i-a fostinmdnatd lui Satan.

FAPTE iN INCATURA CU ODIHNA LUI DUMNNZEU

Versetele 4-5: Cici intr-un loc a vorbit astfel despre ziua a gaptea: ,,Dumnezeu S-a odihnit in ziua gapteade toate lucririle Lui." $i aici este zis iaritgi: ,,Nu vor intra in odihna Mea!"

56 ne amintim ce s-a intdmplat la inceputul istoriei. Prima zi a omului pe planeti a fost ziua deodihnd a lui Dumnezeu. 'Iotul era pregitit pentru bucuria omului qi conducerea asupra planetei. Douilucruri ar putea fi observate. Primul, odihna lui Dumnezeu era completd - Genesa 2 versetele 2 gi 3, ,,In ziua a gaptea Dumnezeu qi-a sfhrgit lucrarea pe care o ltcuse; gi in ziua a gaptea S-a odihnit de toatSlucrarea t,ui pe care o frcuse. Dumnezeu a binecuvAntat ziua a $aptea gi a sfinfit-o, pentru c6 in ziuaaceasta S-a odihnit de toatd lucrarea Lui pe care o zidise gi o ficuse." Astfel, in ziua a gaptea,mogtenirea omului s-a desf,vdrgit gi el gi-a adoptat conducerea. In al doilea r6nd, omul nu a intrat inaceasti odihnd. Existi doub aspecte ale acestui lucru - perioada de probl gi interzicerea. Genesa 2.15la 17 ne oferi detalii cu privire la perioada de probl care i-a fost lisati omului. Le era interzis simindnce din pomul cuno$tinlei binelui gi rlului; dar apoi dupl rizvrdtirea omului, existf, interzicereadin Genesa 3 versetele 23 la 24,,, De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grddina Edenului, ca silucreze pimdntul, din care fusese luat. Astfel a izgonit El pe Adam; 9i la r6siritul gridinii Edenului apus nigte heruvimi, care sd invdrteascd o sabie invipSiat6, ca sd pdzeascd drumul care duce la pomulvie1ii." Astfel, descoperirea pe care o avem aici este ci omul nu a intrat in odihna lui Dumnezeu; omula fost indepirtat de Dumnezeu; lumea funcfioneazd in termenii satanocrafiei cu Satan gi echipa lui careigi exerciti conducerea. Deoarece Cuvintul lui Dumnezeu spune, ,nNu existl odihnd pentru cei rii" gieu cred ci acest cuvint ,,odihn6" ar putea fi infeles aiciin sensul lui cel mai profund.

g

FT

Fil

HI

HI

FI

trlHI

HI

ilf

ill

.ql

H

til

tI

I

t:rI

:r1

48

oDTHNA cARE nAnnANr

Versetul 6: ,,Deci, fiindci rimAne ca sii intre unii in odihna aceasta, gi pentru ci aceia clrora li s-a vestitint6i vestea buna n-au intrat in ea, din pricina neascultf,rii lor.n'

Obsevafi, mai intdi, doui lucruri. Textul spune, ,,ca sd intre unii"aga cd aceasta este o odihnicare este inci viitoare. in al doilea rdnd, evreii din pustie-nu au intrat datoritd neascultirii gi anecredinfei. Apoi cuv6ntul ,,rdmdne" necesitd ldmurire. Este tradus din cuv6ntul ,,apoleipo"; giinseamnS,,cel care rdmdne din vremurile trecute". Dar ce rdm6ne din vremurile trecute'l lntorcdndu-nela Genesa citim cd Dumnezeu S-a odihnit a $aptea zi, Prin urfnare, aceasta este ceea ce rdmdne -ziua

de odihnd a lui Durnnezeu. Dar intrebarea care se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?intorcdndu-ne la cartea G'enesei descoperim cd omul a primit conducerea planetei, dar el trebuia sdconduci recunoscdnd conducerea supremi a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul trebuia s5 conducdin condilii le Teocrafiei. Astfbl, odihna lui Dumnezeu poate fi rezumati in felul urmdtor - omul care areconducerea planetei, dar func(iondnd sub ciliuzirea lui Durnnezeu gi intr-o pdrtdqie gi armonie perfectdcu Dumnezeul dragostci. Acum sd ne amintim istoria nafiunii Israel. Israelul in perioada lui Moiseconstituia o teocrafie; ei au fost fbcuti o impdrdfie de preofi gi aveau un conducdtor mediatorial, peMoise. Totugi, principiul de conducere era Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nuau intrat in odihna lui Dumnezeu a$a cum a fost previzut in Genesa gi aceasta s-a intAmplat datoritdneascultbrii qi necredin!ei.

OFERIREA ODIHNEI SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A T,IIT DAVID

Versetul 7: El hotirAgte din nou o zi: ,rAst6zi" -zicind, in David, dupi atdta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astilzi, dactr auzi{i glasul Luin nu vf, impietri{i inimile!"

Psalmul 95, despre care deja am discutat, este. bineinteles, un Psalm al lui David gi versetele 7 gi 8afirmd, in mod specific, ,, O! de a1i asculta azi glasul Lui! ,,Nu vd impetri{i inima, ca la Meriba, ca inziua de la Masa, in pustie". Oferirea odihnei evreilor din pustie a avut loc cu cinci sute de ani inaintede perioada lui David qi astfel se ridicS o intrebare, ,,S-a oferit odihna gi in zilele lui David?"Rdspunsul este,,da". Sd privim in I Cronici l7 versetele 9la 14. Capitolul 17 se ocupi, bineinleles, demarele Legdmdnt Davidic gi in versetul 9 Dumnezeu spune, ,, am dat o locuintS poporului Meu Israel,gi l-am s6dit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascda$a cum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul ll, ,, Cind {i se vor implini zilele, gi c6nd te veiduce la pirinfii tdi, voi ridica sSmdnla ta dupd tine, ;i anume pe unul din fii i tdi, gi-i voi intdri domnia".Apoi, ?n versetul 14, ,,i l voi ageza pentru totdeauna in Casa Mea. gi in imp6r6lia Mea scaunul lui dedomnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate inJelege din aceste versete cI in perioada lui Davidimdrdliei lui Israel i-a fost oferitd odihna a$a cum a fost gi in timpul lui Mojse. Urmdtoarea intrebare artrebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?" Rdspunsul este,,nu". I Imp5ra{i ll.9 la l3 vorbeqtedespre acest eveniment. Capitolul se ocup[ de inima lui Solomon care a fost intoarsd de la Iehova qi inversetul 9 se afirmd, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon, pentru cd igi abituse inima de la Domnul,D u m n e z e u l l u i I s r a e l , c a r e i S e a r S t a s e d e d o u 6 o r i . " $ i v e r s e t e l e l l , 1 2 g i l 3 a f i r m i , , , $ i D o m n u l i - azis lui Solomon: ,,Fiindcd ai lbcut aga, gi n-ai pdzit legdmdntul Meu gi legile Mele pe care {i le-am dat,voi rupe impdrdfia de la tine gi o voi da slujitorului tiu. Numai, nu voi face lucrul acesta in timpulvie{ii tale, pentru tatel teu David. Ci din mina fiului tdu o voi rupe. Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;voi l6sa o seminlie fiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina Ierusalimului pe care l-amales." Ce s-a intdmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iunea qi din perioada aceea poporul adecdzut intr-o apostazie dureroasb. Cu alte cuvinte, inimile lor s-au impietrit.

a

Jt

Jt

-la

JJ

49

L-

I

L-li-.

L-

iI

Lt -

l-

{-

_*I--a

s--ta

.l-t

--l-t

.J.t

--)

ODIHNA CARB N,{NIANT

Versetul 6: ,,Deci, fiindcfi rflmAne ca sil intre unii in odihna aceasta, gi pentru cil aceia c6rora li s-a vestitintii vestea buna n-au intrat in ea, din pricina neascultirii lor."

Obseva{i, mai int6i, doud lucruri. Textul spune, ,,ca sA intre unii"aga c6 aceasta este o odihndcare este incd viitoare. in al cloilea rdnd, evreii din pustie.nu au intrat datoriti neascultdrii qi anecredin{ei. Apoi cuvAntul ,,rdmdne" necesitl ldmurire. Este tradus din cuvdntul ,,apoleipo"; giinseamni,,cel care rdmdne din vremurile trecute". Dar ce ramAne din vremurile trecute? intorcdndu-nela Genesa citim cd Dumnezeu S-a odihnit a qaptea zi. Prin urrnare, aceasta este ceea ce rdmdne - ziuade odihnd a lui Durnnezeu. Dar intrebarea care se ridicd, Ce constituie odihna lui Dumnezeu?intorcdndu-ne la cartea Genesei descoperim c5 omul a primit conducerea planetei, dar el trebuia sdconduci recunoscind conducerea supremd a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, omul trebuia sd conducdin condilii le Teocra{iei. Astfel, odihna lui Dumnezeu poate fi rezumatl in felul urmdtor - omul care areconducerea planetei. dar funcliondnd sub cdlduzirea lui Dumnezeu gi intr-o pdrtSgie gi armonie perfecticu Dumnezeul dragostei. Acum si ne amintim istoria na{iunii Israel. Israelul in perioada lui Moiseconstituia o teocrafie; ei au fost {Ecufi o impdrdfie de preo{i gi aveau un conducdtor mediatorial, peMoise. Totugi, principiul de conducere era Legea. Ce s-a intdmplat ca rezultat al acestui lucru? Ei nuau intrat in odihna lui Dumnezeu aga cum a fost prevdzut in Genesa qi aceasta s-a intdmplat datoritdneascultbrii qi necredin{ei.

OFERIREA ODIHNET SUB CONDUCEREA MEDIATORIALA A I,UT DAVID

Versetul 7: El hotir6gte din nou o zi: ,,Astilzi" -zicAnd, in David, duptr atAta vreme, cum s-a spus mai sus:,,Astilzi, dac6 auzi(i glasul Lui, nu vl impietri(i inimile!'n

Psalmul 95, despre care deja am discutat, este, binein{eles, un Psalm al lui David ;i versetele 7 gi 8afirmd, in mod specific, ,, O! de a1i asculta azi glasul Lui! ,,Nu v5 impetrili inima, ca la Meriba, ca inziua de la Masa, in pustie". Oferirea odihnei evreilor din pustie a avut loc cu cinci sute de ani inaintede perioada lui David gi astfel se ridicd o intrebare, ,,S-a oferit odihna qi in zilele lui David?"Rdspunsuleste,,da". Sipr iv im in I Cronici l7 versetele 9la 14. Capitolul l7 se ocup6, bineinfeles, demarele Legdmdnt Davidic gi in versetul 9 Dumnezeu spune, ,, am dat o locuin!6 poporului Meu Israel,gi l-am sddit ca sd fie statornic acolo gi sd nu mai fie tulburat, pentru ca cei rdi sd nu-l mai nimiceascda$a cum il nimiceau mai inainte" gi apoi, versetul 11,,, Cdnd !i se vor implini zilele, gi cAnd te veiduce Ia pirinlii tdi, voi ridica sdmAn(a ta dupd tine, gi anume pe unul din fii i tdi, gi-i voi intdri domnia".Apoi, in versetul 14, ,,il voi ageza pentru totdeauna in Casa Mea qi in impdrd{ia Mea scaunul lui dedomnie va fi intdrit pe vecie." Acum se poate infelege din aceste versete ci in perioada lui Davidimdrd{iei lui Israel i-a fost oferitd odihna aga cum a fost qi in timpul lui Mo.ise. Urmitoarea intrebare artrebui sd fie,,,A intrat poporulin odihna aceea?" Rdspunsul este,.nu". I Impara{i ll.9 la l3 vorbegtedespre acest eveniment. Capitolul se ocupi de inima lui Solomon care a fost intoarsd de la Iehova qi inversetul 9 se afirm[, ,, Domnul S-a mAniat pe Solomon, pentru c5 igi abStuse inima de la Domnul,f)umnezeul lui Israel, care i Se ar6tase de doui ori." $iversetele ll,12 gi l3 afirm5, ,, $i Domnul i-azis lui Solomon: ,,Fiindcd ai ibcut aga, gi n-ai pdzit legdmdntul Meu qi legile Mele pe care {i le-am dat,voi rupe impdrd{ia de la tine gi o voi da slujitorului tdu. Numai, nu voi face lucrul acesta in timpulvielii tale, pentru tatel teu David. Ci din mdna fiului t5u o voi rupe. Nu voi rupe insd toatd impdr6{ia;voi l6sa o seminlie fiului tdu, din pricina robului Meu David, gi din pricina lerusalimului pe care l-amales." Ce s-a intAmplat cu Solomon s-a intAmplat gi cu na{iunea qi din perioada aceea poporul adecizut intr-o apostazie dureroasd. Cu alte cuvinte, inimile lor s-au impietrit.

49

I DOVADA CA IOSUA NU A ADUS ODIHNA LA INTRAREA iN TARA PROMISA

Versetul 8: ,oC6ci, dacl le.ar fi dat losua odihna, n-ar mai vorbi Dumnezeu dup6 aceea de o altl zi."

Ceea ce Psalmul 95 ne aratl este cd Iosua nu a adus odihna promis5. Motivul fiind, bineinfeles,ci principiul dominant in timpul lui Iosua era legea gi f)umnezeu a hotirat, in condiliile LeglmdntuluicelNou, ci odihna nu va fi realizatd decdt prin har.

CONCLUZIA

Versetul 9: "Rf,mine, deci, o odihnfl ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu."

Literal, rdm6ne atunci o odihnd de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Acest verset ridicldoui intreblri - prima, ,,Ce vrea sf, spuntr prin odihna de Sabat?" Aceasta, bineinteles, ne duce inapoila odihna lui Dumnezeu in Genesa qi face referire la lucrarea deslvdrpitd a lui f)umnezeu de creatie gila conducerea omului asupra planetei ca o Teocrafie. A doua intrebare - ,,Care este poporul luiDumnezeu?" in unele aspecte, tqfi cei rdscumpira{i din toate veacurile sunt poporul lui Dumnezes daraici, in mod specific, se face referire la Israel gi aceasta datoriti Legdmdntului Avraamic. Prin Israelavea sd vinl binecuvdntarea universald. Ceea ce Dumnezeu spune aici, prin autorul Epistolei cdtreEvrei, este cI ceea ce Dumnezeu a prev[zut pentru om in Genesa va fi realizat, in final. Va fi un altAdam care va zdrobi Satanocra{ia; va reinstaura Teocrafia gi va adduce odihna de Sabat.

CANN VA VENI ODIHNA PENTRU ACEI EVREI

Versetul 10: ,,Fiindcl cine intrf, in odihna Lui, se odihnegte gi el de lucrilrile lui, cum S-a odihnitDumnezeu de lucrflrile Sale."

Patru lucruri trebuie s5 {inem minte in legdturd cu'acest verset. Primul, evreii care il vor citi inNecazul cel Mare. Ei vor gti din Daniel capitolul 9 cd perioada Necazului cel Mare va fi limitati de operioadd de timp de qapte ani. In al doilea rdnd, odihna la care se referd este odihna lui Dumnezeu.Cuvdntul este ,,katapusis" E;i inseamnd ,,tncetare din activitate". Construcfia din greac[ aratd cdaceasta este odihna personalI gi privati a lui Durnnezeu. Totugi, al patrulea concept este c[ pentru aintra in odihna lui Dumnezeu trebuie si experimenteze rdbdarea pdn[ la desivdrgire.

GRABINDU.NE PENTRU A INTRA in onTHxA LUI DUMNEZEU

Versetul 11: "Sf, ne grilbim, deci, sfr intrim in odihna aceasta, pentru ca nimeni si nu cadii in aceeagipildn de neascultare."

Se pare c[ aici ar fi o contradicfie. Dacd intrarea ?n odihna lui Dumnez.u "r,.

in intregime prinhar gi prin credintd, atunci de ce trebuie sd ne grdbirn si intrlm? Totugi, trebuie gi finem mintecircumstantele cu care se confruntau evreii. Aceasta este o reluare a experien{ei pe care a avut-opoporul la Cades-Barnea, a$a cu este relatati in Numeri l3 qi 14. C6nd israelilii au primit vestea de lacele doisprezece iscoade, numai Iosua qi Caleb au ardtat credinfd. Cuvintele, ,,sA ne grlbim" sunttraduse din ,,spoudaz";inseamnd ",a gr6bi, a face in grab6, a se strldui, a se sili, a acorda seriozitate".Astfel, in{elesul este de inensitate a scopului. urmat de intensitatea efortului pentru realizarea unuiscop, care este odihna lui Dumnezeu; ceea ce inseamnd binecuv6ntarea imp[rdfiei. Prin urmare,versetul este explicit: spune, ,,sb ne"(adici evreii) ddm silinfa pentru ca nimeni si nu cadi (ceea ceinseamnd dintre evrei) in aceeagi pildi de neascultare; qi un exemplu pe care am putea sd-l avem invedere este intdmplarea de la Cades-Barnea. Expunerea Psalmului 95, pentru cd nu a fost des[vdrgitS gidatoritd egecului de a intra in odihna lui Dumnezeu, avertizarea a fost adus[ la o concluzie. Autorul afolosit sabia Duhului citAnd Psalmul 95 pentru avertizarea evreilor impotriva pdcatului necredin{ei. in

50

il

I

rI

I

versetele l2 gi l3 aceastd avertizare este accentuat5. Sunt doud aspecte ale avertiz6rii. Primul, judecatigi apoi m6ngdiere. Existd judecatd - descoperirea prob,lemei - gi mAngiiere - descoperirea remediului.De aspectul judecdtii se ocupd in versetele l2 qi l3 qide m6ng6iere versetele 14 la 16.

I. JUDECATA _ NNSCOPERIREA PROBLEMEI _ 4:12-13

Versetul l2: ,,C[ci Cuv6ntul lui Dumnezeu este viu gi lucritor, mai tf,ietor decAt orice sabie cu douitiiguri: piltrunde pAni acolo cl desparte sufletul 9i duhul, incheieturile gi mSduva, judecl simfirile gigAndurile inimii."

Scriitorul afirmd, mai int6i, ce este Cuvdntul lui Dumnezeu gi apoi ce face Cuvdntul luiDumnezeu. in primul rAnd, CuvAntul lui Dumnezeu este viu. Timpul folosit aratd cd acest Cuvdnt al luiDumnezeu este activ gi lucrdtor in mod constant. Cuvdntul din greacd pentru ,,lucrdtor" este,,energes"; gi din acest cuvdnt din greacd oblinern cuvdntul ,,energie"in limba englezd; gi astfel,conceptul este de Cuv6nt al lui Dumnezeu care este activ, insufld energie. $i apoi Cuvdntul luiDumnezeu este mai tlietor decdt orice sabie cu doui tliquri. CuvAntul din greacd folosit pentru ,,maitf,ietor" inseamn[ simplu ,,a tdia".Astfel, Cuvdntul lui Dumnezeu are calitlli de p[trundere. In aldoilea rAnd, scriitorul subliniazd ceea ce CuvAntul lui Dumnezeu face. Spune cd el este pitrunzitor.Mai degrabd pdtrunde decdt imparte. Apoi scriitorul explicd mdsura in care pdtrunde. Ar trebui sdobservlm cd el se ocupi de partea spiritualS a omului. NIV interpreteazd acest lucru,,,pdtrunde pAndacolo cd desparte sufletul gi duhul". Conceptul este cd acest Cuv6nt a lui Dumnezeu pitrunde pentru adescoperi ce este sufletesc Ai ce este spiritual. Trebuie sd ne oprim aici pentru a descoperi in{elesulacestui lucru. Cuvdntul lui Dumnezeu descrie omul ca fiind o fiinli triuni - duh, suflet gi trup, ITesalniceni 5 versetul 23. in primul rAnd, omul este duh; cuvdntul din greacd pentrir ,,dllh" este,,pneulr1&". Este amintit in Genesa, ,,$i Dumnezeu i-a suflat in ndri suflare de via!6". Suflarea luiDumnezeu a creat duhul omului. in acest aspect, omul fiind duh, este conqtient de Dumnezeu. ApoiCuvAntul lui Dumnezeu spune, ,,$i omul a devenit un suflet viu"; cuvdntul este ,,nephesh". Prinurrnare, omul a devenit conptient de elinsugi. Dumnezeu a alcdtuit partea materiald a omului din farAnapdmdntului gi prin cele cinci simfuri ale trupului sbu, omul este congtient de lumea exterioarl. Lacdderea omului in pdcat, el a murit din punct de vedere spiritual, relalia lui cu Dumnezeu a fost ruptd giomul a devenit sufletesc gi carnal, Odati cu naqterea din nou, omul este inviat din punct de vederespiritual. in loan 3 Dornnul i-a spus lui Nicodim cd trebuie sd se nascS din nou. Totuqi,^ problemacregtinului este carnalitatea, ceea ce inseamntr cd omul nu este dominat de duh, ci de came, In Rornani8 versetul 7 Pal'el spune, ,, Fiindcd umblarea dupd lucrurile firii pdmdnteqti (sau carnale) estevrdjmdgie impotriva lui Dumnezeu". in 1 Corinteni 3 versetele I la 4, citim c[ cei din Corint credeaucd sunt spirituali dar Pavel le spune cI sunt,,fireqti" sau,,carnali". Astfel Cuvdntul lui Dumnezeupdtrunde pentru a descoperi. Apoi Cuvdntul lui Dumneeu se ocupb de partea fizicd'. Se referd la faptulcd el ,,desparte incheieturile qi mdduva". CuvAntul ,,incheieturi" in original inseamnl ,,ceea ce une$tesau potrivegte". Pavel folosegte acelagi cuv6nt in Coloseni 2 versetul 19,,, $i nu se fine strdns deCapul din care tot trupul, hrinit qi bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor gi leg6turilor, igi primegtecre$terea pe care i-o di Dumnezeu".,,Miduva" vorbegte de,,sindtatea interioar6". Proverbe 3.8afirmd, ,, Aceasta va aduce sdndtate trupului t6r,r, gi rdcorire oaselor tale." Prin urmare, Cuvdntul luiDumnezeu pitrunde gi din punct de vedere fizic. Cum ar putea sd o fac6? Ei bine, esenla chestiunii stdin aceea cd Dumnezeu cunoagte formatul nostru fizic gi Cuvdntul Sdu se ocupd cu siguranld gi departea fizicdafiin{ei umane. in I impdrafi 19 versetele I la 18 Dumnezeu S-aocupatde slujitorul Sdu,Ilie; el trecuse prin experienta traumaticd de pe Muntele Carmel gi era epuizat din punct de vederefizic, mental gi spiritual. Aea nevoie de somn gi avea nevoie de hrand ;i Dumnezeu a eidus toate acestelucruri slujitorului Siu obosit. Cdnd Pavel i-a scris lui Timotei in 2 Timotei 4 versetul 13, i-a cerutmantaua pentru cdldurd gi cirfile pentru bundstarea lui mentald gi de asemenea pdrtSgia lui Marcu.Pentru a rezuma acest verset, evreii ar fi putut sd se gAndeascd sd acfioneze din punct de vederespiritual intorcAndu-se la legea Vechiului Testament. Oricum. aceasta le-ar aduce doar condamnare. Deasemenea treb:rie sd se gdndeascd cum vor trece prin perioada necazului cel mare din punct de vederefizic. Totugi, ei vor fi descoperit atunci c5 acest Cuvdnt al lui Dumnzeu este viu; ceea ce inseamnd cdeste mereu avtiv gi lucrdtor - ne insufli energie gi ne face activi. Acest adevdr este, bine?nfeles, un

5 1

cuvant pretios pentru fiecare sfdnt al lui Dumnezeu. in acest fel a explicat scriitorul ce este Cuvdniullui Dumnezeu; Ce face Cuvdntul lui Dumnezeu; gi apoi el se ocupi de ce realizeazd Cuvdntul luiDumnezeu. La sfdrgitul versetului 12, el afirmi, ,judeci simlirile 9i gdndurile inimii". in priul rdnd,Cuvdntul lui Dumnezeu distinge. Cuv6ntul din greacd este .,kritikos"; inseamni ,,a judeca, a irnp[r{i, adilbren{ia". Dar ce judecd el? Rispunsul este ,,g6ndurile" omului. Se refer[ la adeviratele gdnduriinterioare ale omului.Darde asemenea Cuvdntul lui Dumnezeu judeci,,simtirile inimii". Se referl laconcepfiile noastre cele mai addnci. Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu judec[ gi desparte fiecare g0ndinterior gi fiecare concept al fiinlei noastre ascunse. Apoi scriitorul ne oferl o descoperircsurprinzitoare in versetul 13.

Versetul 13: ,,Nici o filpturitr nu este ascunstr de El, ci totul este gol gi descoperit inaintea ochilor Aceluia,cu care avem a face."

Nici o fbptur5; aceasta inseamnd cd fiecare fiinfd creati gi ne include pe fiecare dintre noi.Versetul spune, ,,totul este descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face". Cuv6ntul,,descoperit" este un cuvdnt ineresant in greacS; este.,trachelos". Se referi la,,git sau g6tlej" giinseamni ,,a prinde gi a suci gaul". Ideea esen{iali din frazd este ,,a te retrage gi a expune gdtul unuianimal de sacrificiu la altar".Acesta este un cuvAnt foarte expresiv pentru evrei gi ei vor gti exact ce aavut scriitorul in minte. Astfel Cuvdntul lui Dumnezeu demascheazf, gi descoperi ce trebuie judecat giucis. in acest mod, scriitorul se ocupd de primul aspect al Cuvdntului lui Dumnezeu, care judecl gidescoperd problema.

2. TvTANCATRE _ DESCOPERIREA REMEDIULUI _ 4z 14.16

AVEM UN MARE PREOT

Versetul 14: ,,Astfel, fiindcil avem un Mare Preot insemnat, care a stribfrtut cerurile-pe Isus, Fiul luiDumnezeu-sA riminem tari in mfrrturisirea noastrtr."

Scriitorul pune in discu{ie trei puncte gi apoi aduce qi un sfat. Primul punct, ,,avm un MarePreot". Amintili-vi cdt de semnificativ va fi acest lucru pentru pentru aceasti generafie de evrei.Pentru noi. cititorii dintre Neamuri, avem nevoie totuqi de o explicatie. Pentru evrei conceptual deMare Preot ar avea conotafii evidente, dar este necesar pentru noi sf, ne g6ndim pufin la rolul MareluiPreot. in capitolul 5 versetul l, el afirmd,,, in adevdr, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor,este pus pentru oameni in lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca si aduc6 daruri gi jertfe pentru pdcate".Versetul se referf, laZiua Isp5girii care era punctual culminant alrolului de Mare Preot. Procedura dinZiua Ispiqirii este descrisd in Levitic capitolul 16. Cititorii evrei ai acestei Epistole nu vor aveaprobleme cu vizualizarea acestei proceduri dar sd incerclm sf, ne gdndim gi str ne traslm ?n ochii min{iinoastre ce implica ea. In primul rAnd, intreaga adunare a Israelului era aunat[ naintea Templului giMarele Preot trebuia si se imbrae cu hainele lui preofegti. Nu este timp si intrlm in detaliilesimbolurilor implicate dar fiecare aspect al ?mbrdciminfii preotului vorbegte de ceva din lucrarea luiHristos pentru noi. Apoi Marele Preot cerea doi lapi qi sor;ul era aruncat. Unul din fapi era desemnat sdfie {ap ispdqitor gi celilalt avea si fie pentru Domnul. inainte de a face ispdgirea pentru poporul IsraelN'larele Preot lua o cidelnili plini cu ctrrbuni apringi de pe altar gi lua in mdnd tdm6ie gi o aducea intemplu. Ne amintim c[ templu avea douf, compartimente. Primul avea un candelabru cu qapte cu qaptebrafe vorbind despre Hristos care este lumina lumii; masa cu pdinile pentru punerea inaintea Domnuluivorbesc despre Hristos care este PAinea Viefii gi apoi era altarul de aur pentru arderea tlmdiei caredescria rugdciunile de mijlocire ale Domnului. Mai era Chivotul Legdmdntului gi prezen{a luiDumnezeu, slava Shekina. Inainte de a jertfi fapul, Marele Preot lua tim6ia gi cdrbunii apringi gi ardeatimdia in locul preasfhnt din templu. Aceasta vorbegte de rugdciunile Domnului inainte de ristignire.A fost marea rug6ciune de mijlocire din Ioan l7 gi de asemenea rugiciunile pline de agonie din gr[dinaGhetsimani. Dupb aceasta Marele Preot venea in templu;jertfea tapul gi, dupd ce ii strdngea sdngelefapului intr-un vas, intra in Locul Preasffint in prezen{a lui Dumnezeu gi imprdgtia s0ngele lapului pe

52

I

t

r[I

[j

rfi

uruil

rll

t

I

I

t

xI

- J

-t

_tcapacul de aur al Chivotutui Legim6ntului la care ne referim ca al scaunul milei. Apoi Marele Preotiegea incd o dati din templu gi luAnd lapul de ispSgire ii punea mdinile pe cap qi mdrturisea toatepicatele copiilor lui Israel gi ppul era trimis in pustie pentru a nu mai fi vizut niciodati. Trupul lapuluijertfit avea sd fie ars in afara taberei. Toati aceastd procedurl vorbegte de lucrarea de riscumpirare aDomnului. Autorul Epistolei cdtre Evrei va descrie aceasta mai detaliat, dar este necesar pentru noi sdavem o schili a prcicedurii din Ziua Ispdgirii in acest moment tn aga fel in cdt sd putem inlelege cum vaputea aplica aceasta la Hristos. Pavel, bineinleles, a fbcut acelagi lucru in Romani'capitolul 3 qi inversetul 25 el afirrnd, ,, Pe El Dumnezeu [,-a rdnduit (vorbind despre Domnul Isus) mai dinainte sd fie,prin credinla in sdngele l.ui, o jertfb de isp5gire". Cuvdntul ,jertlb de ispdpire" poate fi redat ca,,scaunul milei". Totugi, punctul culminant al acestei proceduri avea ca rezultat ceea ce in Levitic senume$te ,.odihna de Sabat". Capitolul l6 versetele 30 gi 3l afirmd urmitoarele: ,, Cdci in ziua aceastase va face ispdqire pentru voi, ca sd v6 curilifi: vepi fi curdfifi de toate picatele voasfte inainteaDomnului. Aceasta sd fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnS, in care si vd smerili sufletele.Aceasta sd fie o lege vegnicd". Levitic ne aduce sirnbolul dar Domnul nostru este anti-simbolul. El asuferit in afara taberei; sdngele Lui a fhcut ispiqirea; Domnul nostru este scaunul milei dar rezultatulfinal va fi odihna de Sabat. Aceasta, binein{eles, face referire la a doua venire a Domnului; la zdrobireasatanocra{iei gi la a$ezarea ?mpdrdfiei Lui. Apoi al doilea punct pe care autorul il aduce in disculie inacest verset este c5, toate acestea fiind sdvdrgite, El a strdbltut cerurile. In templu ispdgirea nu eraficuti pAnb ce s6ngele {apului nu era imprdgtiat pe scaunul milei gi in acelaqi fel ispSgirea Domnuluinostru nu a fost indeplinit6 pdnd cdnd sAngele sdu vdrsat nu a fost prezentat in locul sftnt, qi anume incer. Evrei capitolul 9 versetul 12 spune, ,,$i a intrat, odat6 pentru totdeauna, in Locul preaSfAnt, nu cusdnge de {api gi de vi1ei, ci cu insugi sAngele S6u, dupd ce a cdp6tat o rdscumpdrare ve;nic6". Acumpentru a-$i prezenta sAngele, El a trebuit sd strdbati cerurile. Scriptura vorbeqte de trei ceruri; primulcer vorbeqte de atnrosfera din jurul pdrn6ntului; al doilea, este ceea ce noi numim spa{iul exterior, adicicerul instelat; qi al treilea. este sala tronului lui Dumnezeu. Satan locuieqte in primul cer. Efeseni 2versetul 2 spune ci el este ,,prinful puterii vdzduhului" sau, aga cum scrie in NIV, ,,domnul puteriiv[zduhului". Fird indoiald, Satan a ?ncercat s6-L impiedice pe Domnul sd ajungi cu sdngele Siuscump pAni la al treilea cer. Apoi este al doilea cer - Efeseni 6 cu 12 afirmf,, ,, duhurilor rdutdfii careSunt in Iocurile ceregti" - observafi, cuvAntul este la plural. in Apocalilrsa capitolul l2 se spune,,cdSatan trdgea dupd el a reia parte din stelele cerului, gi le arunca pe pdmAnt". in felul acesta fiinleleangelice sunt legate de al doilea cer. Apoi existd al treilea cer - Zaharia capitolul 3 versetul I afirm[, ,,El (ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, qi peSatana stdnd la dreapta lui, ca sd-l p?rascd". Din nou, in Apocalipsa 12, versetul 10, spune,,, pentru cdpir?qul fralilor nogtri (Satan), care zi gi noaptea ii pira ?naintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat,jos".In acest fel vedem ci Satan trebuie s5 I se fi impotrivit Domnuiui centimetru cu centimetru pentru a-Limpiedica sd prezinte cu sdngele Sdu scump ca o ispdgire pentru p[cdto;i. Acum haide{i sd-Lobservdm pe Marele nostru Preot care a strlbdtut cerurile. Pavel explicl aceasta in Coloseni 2 versetul15, ,, A desbrdcat domniile gi stdpAnirile, gi lc-a fhcut de ocar6 inaintea luntii, dupd cc a ieqit biruitorasupra lor prin cruce'". Cuvdntul .,dezbrbcat" este ,,apekduomai"; inseamnd ,,a se lepdda inintregime"; aceasta pentru propriul avantaj; ,,a jefui, a dezarma". Depi Satan s-a luptat cu Dornnulnostru centimetru cu centimetru pentru a-L irnpiedica si inainteze, Isus a biruit. Bineinfeles, Aaron nua putut aduce it:rtare dar Marele nostru Preot, Domnul qi Mdintorul nostrum lsus Hristos ne-a adus. Altreilea punct in versetul 14 vorbegte de Isus, Fiul lui Dumnezeu. Nurnele din Vechiul Testament pentruIsus este losua. Iosua din Vechiul Testament nu a putut aduce odihna promisd dar acest Iosua este Fiullui Dumnezeu; astfel riscumpdrarea a fost adusi de Marele nostru Preot gi odihna de Sabat va fi aduside acest losua, Isrrs. Fiul lui Dumnczeu. Apoi scriitorul ne dd acost sfat, ,,sd rdmdttcm lari inmirturisirea noastr5". El le spune evreilor Einou5 ceicare credem ci acest lucru este adevdrat; acesteasunt faptele Domnului nostru sl5vit gi noi trebuie si rlmdnem tari mai departe. Acest lucru esteimportant pentru noi dar cu atat rnai mult va fi pentru evreii din perioada Necazului cel Mare.

-{

t

_ -

_-t

=

----1-{

_r

-

J

-d

=

=

1

_-J

=

:=

I* , 4

,l_ {

---t_ t

---1-'.,{_ {

=- - t

- J

53

cRrJA $I pREocUpAREA eRoFUNDA a novrNr;lur NosrRU nalA DE NoI ToTr

Versetul 15: ,,C!lci n-avem un Mare Preot, care s6 n-aibil milfr de slf,biciunile noastrel ci unul care intoate lucrurile a fost ispitit ca gi noi, dar fiiril piicat."

Fraza ,,care si n-aibd mild" este formatd din douh cuvinte din greaci ,,sun patheo". Cele doudcuvinte combinate inseamnd .,cu cei care suferd". Din acest cuvdnt obfinem ,,simpatie". Gdndul dinspatele acestui cuvdnt din greacd este cd intr-un mod unic Domnul nostru suferd impreunl cu noi. Amun nepot care a avut pneomonie cdnd avea numai doi ani. Pentru a-i oferi timp liber fiicei mele gipentru ca si nu mai stea mereu cu Mark am fost de accord s[ stau cu el in spital timp de cAteva ore infiecare zi. Odat[ l-am l6sat dormind pentru a merge s[ servesc masa la restaurantul spitalului. CAnd m-am intors la patul lui Mark am descoperit cI el se trezise gi era profund supirat pentru c5 bunicul s5.unu mai era cu el. imi amintesc ci atunci mi-a venit in minte acest verset qi am recunoscut cI intr-unmod cu totul unic Domnul nostru suferd impreuni cu noi dar el nun e pdrdsegte nici o clipd. Observalicf, in toate aceste lucruri el a fost ispitit (sau incercat) ca gi noi dar {iri pAcat. Isus a suferit toate acestedificultdli, intristlri gi dureri pe care le suferim gi noi gi, prin urmare, El poate si aibd mili (sun patheo)de noi.

in iederea acestor adeviruri uluitoare autorul explici atitudinea pe care trebuie sd o lubm.

Versetul 16: ,,Sd ne apropiem, deci, cu deplini incredere de scaunul harului, ca sl cflpf,tf,m indurare gi sIgflsim har, ca sA fim ajuta{i la vreme de nevoie.'n

Amintiii-vi cf, acegti evrei vor fi in perioada Necazului cel Mare gi sfatul este ca ei ,,s[ seapropie cu deplind incredere de scaunul harului". Din nou, mintea evreiasc[ va avea in vedere templucu locul preasf6nt unde se gdsegte prezenla Slave lui Dumnezeu. Chivotul Legdmdntului (acea cutie deaur in care se fineau cele Zece Ponrnci) pentru un plcdtos era tronul de judecatd, dar cu s6ngele luiHristos imprdqtiat pe capac, era scaunul milei gi, prin urmare, scaunul harului. Scaunul reprezintdautoritate; harul reprezinti toate bogi{iile lui Dumnezeu pe cheltuiala lui Hristos; gi observafi ci prinvenireain trup c[pitim indurare. Domnul a spus o pild6 interesantiin Luca l8 versetele 9la 14; esteintimplarea vamegului gi a Fariseului. Fariseul depindea de bundtatea lui, dar vamegul spunea,,Doamne, ai mil6 de mine pdcltosul". Acum cuv6ntul pe care il foloseqte este intereasnt. Literal este,,mila Ta s[ fie aqezatd, peste mine picitosul". Domnul sfrrgeqte pilda afirmdnd,,, Eu vd spun ci maidegrabd omul acesta s-a pogordt acas6 socotit neprihdnit decdt celalt". In aceasti pilde Domnuldefinegte adevirul vegnic ctr plcitosul pierdut gi condamnat poate fi socotit neprih[nit prin sdngelevdrsat al lui Hristos. Oservafi c[ pentru cei care vor veni veni ca gi pdcdtoqi pierduli care cautd miliautorul spune ci vor c6pita indurare gi vor glsi har, ca si fie ajuta{i la vreme de nevoie. Conceptulconfinut in acest verset este cd Isus este intotdeauna gata sd ne ajute.

54

5

1 .APIT'LUL s

tRoLUL DOMNULUI NOSTRU PENTRU VENIR.EA IUPANATIEI $I A ODIHNEI CAPRooRoc, PREor gt innrAnlr

Ludnd primul rol al Domnului nostru de prooroc, in Deuteronom 18 versetul l5 Moise a spus, ,,Domnul, Dumnezeul tdu, ifi va ridica din mijlocul tiu, dintre fralii tii, un prooroc ca mine: si ascultalide el" . Cuvdntul din ebraicl pentru,,prooroc" este,,nabi"; inseamni, ,a vest i sau a proclama".Astfel, ideea rundamentali cu privire la rolul proorocului este de om care proc.iamd, vestegte saucomunicd un mesaj. Evreii care vor citi aceasti Epistol[ vor recunoaqte aceasta din capitolul I versetul2, ,, la sf6rgitul acestor zile, (Dumnezeu Tatdl) ne-a vorbit prin Fiul". Astfel, la prima venire aDomnului nostru El a indeplinit ceea ce Moise a declarat in Deuteronom 18 versetul 15. Moisecontinui sE spuni in versetele 18 qi 19, ,,Le voiridica din mijlocul frapilor lor un prooroc ca tine, voipune cuvintele Mele in gura lui, qi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. $i dacd cineva nu va ascultade cuvintele Mele pe care le va spune el in Numele Meu, Eu iivoi cere socoteald".La prima venire aDomnului nostru, atunci cdnd s-a adresat Israeluluii afa cum este scris in Ioan 3 versetul 34, El aafirmat, ,, Cdci Acela pe care l,-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru cdDumnezeu nu-l di Duhul cu misurd". Astfel, Domnul a venit pentru a indeplini proorocia lui Moisedin Deuteronom 18 gi amintili-vi ci aceste cuvinte ale Lui se adresau evreilor; prin urmare, avemavertizarea din Evrei capitolul 2 versetele I la4,,,Cum vom scdpa noi dacd stdm nepdsdtori fafd de orndntuire aqa de mare". Ar trebui sd observdm in pasajele din Vechiul Testament cd rolul prooroculuiera cu totul diferit de cel al impdratului sau preotului. Moise qi David au fost excep{ii de la aceastdreguld dar descoperim in Vechiul Testament c6 gi regii gi preo{ii erau mustrati de prooroc. Intr-adevdr,chiar dacd David a fost un prooroc in adev6ratul sens al cuvdntului, el a fost totugi mustrat deproorocul Natan cdnd a plcdtuit impotriva lui Dumnezeu.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE IiUPANAT

Despre aceasta s-a vorbit deja in Epistold in capitolul I versetul 8, ,, ps cdnd Fiului I-a zis:,,Scaunul Tdu de domnie, Dumnezeule, este in veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag dedreptate". Acesta este, bineinfeles, un citat din Psalmul 45 versetele 6 qi 7. Totuqi, in I Timotei 1versetul 17, Pavel se referd la Domnul nostru ca fiind impiratul vegnic. Astfel, la a doua venire aDomnului, El iqi va ocupa pozilia lui neprihdniti de Imp{rat.

ROLUL DOMNULUI NOSTRU DE PREOT

in Evrei 6 versetul 20 se afirmi. ,, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdncl a fostfhcut ,,Mare Preot in veac, dupd rdnduiala lui Melhisedec". Acum lucrul interesant cu privire laMelhisedec este cE de fapt el a fost preot gi rege. Aceste slujbe nu au fost unite niciodatd in VechiulTestament. Dumnezeu a cunoscut starea de pdcat a omului gi ci dacd o persoani ar fi avut aceste doudslujbe ar fi sfdrqit printr-un dezastru. in 1 Cronici capitolul 26 avem cazul marelui implrat Ozia care aadus atdt de multi binecuvAntare peste Israel dar pentru cd s-a strdduit atdt de mult sd preia func{ia depreot a fost judecat in mod aspru de Dumnezeu pentru aparilia lui nedoritS in slujba de preot. Totugi,unirea acestor doud slujbe, preot gi rege, se gisegte in profetia Vechiului Testament. ln Zaharia 4versetele 11 la 14, tdndrul prooroc, Zaharia a avut viziunea celor doi mislini qi, in versetul 14 elafirmd, ,,Aceqtia Sunt cei doi unqi, care stau inaintea Domnului intregului pdmAnt." Acum, primaimplinire a acestei viziuni profetice s-a referit la Zorobabel, conducdtorul, gi losua, marele preot.Totugi, indeplinirea finald a acestei viziuni remarcabile va fi in Isus Hristos; El va sluji de pe tronulSdu din lerusalim ca PreoVirnpdrat peste intreaga lume. Acest lucru este adeverit in Zaharia 6 versetul13, unde se afirmd, ,, Da, EI va zidi Templul Domnului, va purta podoabS ?mpdrdteascS, va gedea gi va

55

stdpdni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot pe scaunul Lui de domnie, gi o desdvdrgiti unire vadomni intre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfect rolurile, mai int6i, de Prooroc Aiimplrat, Deuteronom l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor 3 versetele 22\a23;qi Preot/impiratin Psalmul 110 versetele I la 7. Autorul Epistolei cf,tre Evrei se va ocupa de acest aspect in capitolele 5gi 7. Sub conducerea Domnului nostru ca Preot gi impdrat, Psalmul 72 versetul 17 rezumd domnia Saneprihdnitd in cuvintele, ,, Cu el se vor binecuvdnta unii pe al1ii, gi toate neamurile il vor numi fericit."La prima venire a Domnului nostru El a apdrut in rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintele luiDumnezeu cdtre poporul Israel gi le-a vestit ci impdrdfia cerurilor este aproape in persoana impdratuluilor, gi anume Isus Mesia. Totuqi, la a doua venire a Domnului nostru, El va aplrea ca Preot/imp6rat.Va trebui s[ studiem calificirile Domnului nostru de a lua aceasti pozilie dubld dar ar trebui si neamintim c[ Domnul nu ar fi putut si slujeasci la templul din Ierusalim. in primul r6nd, pentru cd nuera din semin{ia lui Aaron; Domnul nostru provenea din seminlia lui Iuda. in acest fel, Legf,mdntulMozaic nu se potrivea cu PreoJia Domnului. in condiliile LegimAntului Mozaic Aaron a fost cel numit.Av6nd in vedere acest lucru, trebuia si fie un Legimdnt Nou cu o Preo{ie noui. Acum sunt asemdniriEi deosebiri intre Aaron gi Domnul dar, mai intAi, sd ne gdndim la Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul l: "in adevir, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni ln lucrurileprivitoare la Dumnezeu, ca si aducil daruri gi jertfe pentru pilcate."

Trei lucruri semnificative pot fi observate in legduri cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luatdintre oameni; a fost ales. in al doilea rdnd, el a fost numit si reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu;gi, in al treilea rdnd, pentru a aduce daruri gi jertfe pentru pdcate. Cuvdntul ,,aducS" este ,,prosphero"qi inseamnl ,,a duce ciffe sau spre"; astfel, Aaron trebuia sd prezinte ceva inaintea lui Dumnezeu.Aceste daruri erau simple in general gi apoi erau jertfele care erau in mod specific jertfe de sdnge.Vedem imediat asemlnlrile dintre Domnul nostru gi Aaron dar sunt de asemenea gi deosebiri uriage. ,De exemplu, Domnul nostru nu a fost luat dintre oameni a;a cum a fost luat Aaron de Dumezeu. Petruspune acest lucru in I Petru I versetele 18 la 20, ,, cdci qtifi cd nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cuaur, ali fost riscumpdrati din felul degert de vie{uire, pe care-l mogteniserdfi de la pirinfii vogtri, ci cusdngele scump al lui Hristos, Mielul idrd cusur i ftr6 prihan6. El a fost cunoscut mai inainte deintemeierea lumii, gi a fost ardtatla sffiryitul vremurilor pentru voi". Scriitorul Epistolei cltre Evreiconfirm[ faptul cI Domnul nostrum a rdspuns la aceastd chemare in capitolul l0 versetul 7, ,,Atunciam zis: ,,iatii-Md (in sulul cirfii este scris despre Mine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeule!"

SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 2: ,,El poate fi ingAduitor cu cei negtiutori gi rilticifi, fiindcitr gi el este cuprins de slSbiciune."

Se nasc doul gdnduri. Aaron trebuia sd fie ingiduitor cu cei neqtiutori qi, in al doilea rdnd,trebuia si aibd mili de cei in slSbiciune. Sd lulm primul punct, ,,ingdduitor cu cei negtiutori". incapitolul 4 versetul l5 se vorbegte despre Domnul nostru care are mild de sldbiciunile noastre. in acelverset cuvdntul folosit ?n greac[ este,,sun patheo"; sun cu patheo -,,a suferi". Cu alte cuvinte,Domnul nostru suferi imprcuni cu noi. Totugi, in legdturi cu Aaron este folosit un cuvdnt diferit dingreac6. Este ,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul ,,metronom" gi,,patheo" din nou ,,a suferi". Astfel, Aaron poate avea doar o judecatd m[surati cu privire la gregelilealtora. Apoi, al doilea punct, scriitorul ne oferd motivul, ,,fiindcl gi el este cuprins de slSbiciune".Cuvdntul ,,cuprins" este ,,perikeimai" gi inseamnf, ,,a fi aproape bolnav" qi ,,slibiciuno" este,,astheneia" din care oblinern cuvdntul nostru,,astm6". inlelesul fundamental este .,o slibiciunemortald care ii face pe oameni capabili si pf,cituiascd". Astfel, problema lui Aaron era ci el putea siaibi doar o judecatd mdsurat6 pentru cd el insu;i era cuprins de sldbiciune moralI datorit5 naturii luipdcdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardta cd unul din cincisprezece doctori in aceasti fari suferd dincauza abuzului de alcool sau droguri. Este greu sl ne imagindm cum ar putea un asemenea doctor sf,

56

fi_

uuIt

T

I

il

ll

il

ll

lJ

stipdni pe scaunul Lui de domnie, va fi preot p. .ruu"ut Lui de dornnie, qi o desdvdrgitE unire vadomni intre ei amdndoi." Astfel, Domnul va imbina in mod perfect rolurile, mai int6i, de Prooroc qiimpdrat, Deuteronom l8 versetele l5 la l9 gi Faptele Apostolilor 3 versetele 22\a23; giPreotlimpdrat?ii"Pialmul I 10 versetel e I la 7 . Autorul Epistolei cdtre Evrei se va ocupa de acest aspect in capitolele 5gi 7. Sub conducerea Domnului nostru ca Preot gi impdrat, Psalmul 72 versetul 17 rezumd domnia Saneprihdnitd in cuvintele, ,, Cu el se vor binecuvdnta unii pe al{ii, gi toate neamurile il vor numi fericit."La prima venire a Domnului nostru El a apdrut in rolul de Prooroc/Impirat; El a rostit cuvintele luiDumnezeu cltre poporul Israel gi le-a vestit cd impdrdlia cerurilor este aproape in persoana impdratuluilor, gi anume Isus Mesia. Totuqi, la a doua venire a Domnului nostru, El va apirea ca Preot/impirat.Va trebui si studiem calificirile Domnului nostru de a lua aceastd pozilie dubl6 dar ar trebui sd neamintim cd Domnul nu ar fi putut si slujeascf, la templul din Ierusalim. in primul rdnd, pentru cI nuera din semin{ia lui Aaron; Domnul nostru provenea din seminlia lui Iuda. In acest fel, LegimdntulMozaic nu se potrivea cu Preofia Domnului. in condiliile LegdmAntului Mozaic Aaron a fost cel numit.Avind in vedere acest lucru, trebuia si fie un LegimAnt Nou cu o Preofie nou6. Acum sunt asemlnirigi deoiebiri intre Aaron gi Domnul dar, mai int6i, ia ne gdgdim la Aaron.

PREOTIA LUI AARON

Versetul 1: "in adev6r, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni in lucrurileprivitoare la Dumnezeu, ca sil aduc6 daruri gi jertfe pentru pf,cate.n'

Trei lucruri semnificative pot fi observate in legdurl cu Aaron. in primul rdnd, el a fost luatdintre oameni; a fost ales. in al doilea rdnd, el a fost numit sd reprezinte omul inaintea lui Dumnezeu;qi, in al treilea rAnd, pentru a aduce daruri gijertfe pentru plcate. Cuvdntul ,,aduc6" este ,,prosphero"qi inseamnd,,a duce cdtre sau spre"; astfel, Aaron trebuia s[ prezinte ceva inaintea lui Dumnezeu.Aceste daruri erau simple in general gi apoi erau jertfele care erau ?n mod specific jertfe de sdnge.Vedem imediat asem[nlrile dintre Dcrnnul nostru qi Aaron dar sunt de asemenea Ei deosebiri uriage.De exemplu, Domnul nostru nu a fost luat dintre oameni a;a cum a fost luat Aaron de Dumezeu. Petruspune acest lucru in I Petru 1 versetele l8 la 20, ,, cdci gtili cd nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cuaur, ali fost rdscumpdrafi din felul degert de viefuire, pe care-l mogteniserdli de la pdrinfii vogtri, ci cusdngele scump al lui Hristos, Mielul fbrd cusur i fEr6 prihan6. El a fost cunoscut mai inainte deintemeierea lumii, gi a fost ardtatla sfhrqitul vremurilor pentru voi". Scriitorul Epistolei cf,tre Evreiconfirmi faptul cI Domnul nostrum a rdspuns la aceasti chemare in capitolul 10 versetul 7, ,,Atunciam zis: ,,iat5-Md (in sulul carfii este scris despre Mine), vin sfl fao voia Ta, Dumnezeule!"

SLABICIUNEA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 2: ,,EI poate fi inglduitor cu cei negtiutori 9i rtrtflcifi, fiindcl gi el este cuprins de sl6biciune."

Se nasc doui gdnduri. Aaron trebuia si fie inglduitor cu cei neqtiutori gi, in al doilea rdnd,trebuia si aibi mil6 de cei in sldbiciune. Sd ludm primul punct, ,,?ngdduitor cu cei negtiutori". incapitolul 4 versetul l5 se vorbeqte despre Domnul nostru catre are mild de sldbiciunile noastre. in acelverset cuvdntul folosit in greacl este,,sun patheo"; sun cu patheo -,,a suferi". Cu alte cuvinte,Domnul nostru sufcrd imprcund cu noi. Totuq;i, in legdturi cu Aaron ests folosit un cuvdnt diferit dingreac6. Este ,,metri patheo"; ,,metri" este ,,a misurao' din care oblinem cuvdntul ,,metronom" gio,patheo" din nou ,,a suferi". Astfel, Aaron poate avea doar o judecatl mlsurati cu privire la greqelilealtora. Apoi, al doilea punct, scriitorul ne ofer5 motivul, ,,fiindci gi el este cuprins de sldbiciune".Cuvdntul ,,cuprins" este ,,perikeimai" Ei inseamnd ,,a fi aproape bolnav" gi ,,sl5biciung" este,,astheneia" din care oblinem cuv6ntul nostru ,,astm5". lnlelesul fundamental este .,o sldbiciunemortall care ii face pe oameni capabili si pdcituiasci". Astfel, problema lui Aaron era cd el putea sdaibd doar o judecati m6surat6 pentru cd el insugi era cuprins de sldbiciune morald datoritd naturii luip6cdtoase. Un reportaj de gtiri recent ardta cd unul din cincisprezece doctori in aceastd tard suferi dincauza abuzului de alcool sau droguri. Este greu sd ne imagindm cum ar putea un asemenea doctor sf,

56

I

ruU

I

T

I

il

il

li

IJ

1

t

I

ajute vreun pacient care are o problemd asem5nitoare. Doctorul insugi fiind cuprins de slabiciune cusiguranfd va putea si dea un tratament misurat.

URMATOARBA PROBLEMA A LUI AARON: EL TREBUIA SA ADUCA O JERTFAPENTRU PACATELE SALE

Versetul3: ,,$i, din pricina acegtei sliibiciuni, trebuie si aducil jertfe atf,t pentru plcatele lui, cAt gi pentruale norodului."

Aceasta binen[eles face referire la pdcatele lui Aaron. Cuvdntul ,,trebuie" este tradus dincuvdntul grec ,,opheilcl"; inseamnS,,o obligafie, o necesitate impus6". Referindu-ne din nou la Leviticl6 care referire la procedura din Ziua Ispipirii, ar trebui sh observdm cd inainte ca Aaron sI facdispdgirea pentru popor, el trebuia mai intAi sd ia sAngele unui taur in prezen\a lui Dumnezeu gi sd facdispdgirea pentru propriile lui picate. Cdt de diferit stau luc.rurile in legdturtr cu Domnul - El a fost unMare Preot perfect fdri slSbiciunile de card suferea Aaron gi a adus o jertfb des[vdrgitd. Cdt de binedescrie acest lucru autorul Epistolei cdtre Evrei. Folosind modeluljertfei din Ziua Ispigirii in Evrei 9versetele 24 la 28, el afirmb, in versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fEcut demdnd omeneascfi, dup6 chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Seinfhligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu." Apoi autorul continud sd atragi atenlia cd El nu amers acolo ca mare preot sub Legimdntul cel Vechi ci in versetul 28 el ne oferd un adevdr glorios, ,,tot a$a, Hristos, dupi ce S-a adus jert{E o singurl dati, ca sd poarte pdcatele multora, Se va arita adoua oard, nu in vederea pdcatului, ca sd aduci mdntuirea celor ce-L agteaptS".

ASEMANAREA DINTRE CHEMAREA LUI AARON $I CHEMAREA DOMNULUI

Versetul 4: ,,Nimeni nu-gi ia cinstea aceasta singur, ci o ia daci este chemat de Dumnezeu, cum a fostAaron.t'

Slujba de mare preot cerea o chemare divind. Despre aceasta gdsim in Exod 28 versetul 1,,,Apropie de tine pe fratele tdu Aaron gi pe fiii sdi gi ia-i dintre copiii lui Israel gi pune-i deoparte inslujba Mea ca preoti: pe Aaron gi pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar gi ltamar".

iN uon ASEMANAToR, $r rsus MESrA A pRrMrr o CHEMARE DrvrNA

Versetul 5: ,,Tot aga gi Hristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis:,Tu egti Fiul Meu, astilzi Te-aln niscut'."

Autorul Epistolei cdtre Evrei citeazd din Psalmul 2 versetul 7 gi descoperim ci Isus esteMarele nostru Preot pentru cd El este Fiul divin. Ar trebui si observlm cd dreptul de Fiu al Domnului afost impletit cu slujba Lui de Frooroc, Preot Ei impdrat. in greacd exist[ o afirma{ie retorici la s{hrgitutacestui verset. Aparent aceasta este ceruti in greac6. Ar putea fi cititi in felul urmitor: ,, Tot aga giHristos, nu gi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: ,,Tu egti Fiul Meu,astdzi Te-am ndscut." Acum limba greacS necesitd urmltoarea afirrnafie, ,,Pe acesta unul singur T'atdlL-a prosltrvit - pe Fiu fbc6ndu-L un Mare Preot".

ACUM DEOSEBIREA _ SUPERIORITATEA PREOTIEI LUI HRISTOS

in primul rind, preo{ia Domnului nostru este vegnicd gi este ilustratd prin Melhisedec care afost preot 9i rege.

Versetul 6: ,n$i, cum zice iarSgi intr-alt loc: ,Tu eqti preot in veac, dupil r6nduiala lui Melhisedec'."

57

l

.j

i

I

at

i

Cuv6ntul ,,r6nduial6" inseamnd,,un aranjament". Cuvdntul este folosit in Luca 1.8 cu privirela loan Botezltorul gi afirmd, ,, Dar, pe cdnd slujea Zaharia inaintea lui Dumnezeu, la rdndul cetei lui".Acesta era un aranjament fbcut de impdratul David. in ce privegte preo{ia Domnului, ea a fost aranjattrde Dumnezeu Insupi. Ce spune Biblia despre aceastd rAnduiald? In primul rdnd, se ocupd de Domnulnostru ca Preot gi Impdrat. In Genesa 14 versetul 18, vorbind de Melhisedec, versetul spune,,,Melhisedec, impdratul Salemului, a adus pdine qi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea inalt".Profelia din Zaharia 6, peste care deja ne-am uitat, face referire la rolul Domnului in aceasti calitate dePreoVlmpirat. In al doilea rAnd, in leglturi cu numele lui Melhisedec; inseamn[ ,,impf,ratul meu esteneprihinit".ln al treileardnd, nu avem nici o mdrturie cu privire la inceputul sau sfArgitul vie{ii sale.Citeva texte din Scripturl amintesc acest fapt in leglturl cu Domnul nostru. In Ioan 1.1, de exemplu,avem cuvintele sublime,,,La inceput era Cuvintul, qi Cuvdntul era cu Dumnezeu, gi Cuv6ntul eraDumnezeu". Autorul Epistolei cltre Evrei va spune mai multe despre acest lucru in capitolul 7versetele 23la25. Al patrulea punct in legdturd cu rdnduiala lui Melhisedec este c[ el nu a fost fdcutmare preot printr-o chemare umani. Din nou, Psalmul I l0 versetul 4 adevereqte acest fapt, ,, Domnula jurat, gi nu-I va pdrea rdu: ,,Tu eEti preot in veac, in felul lui Melhisedec". Acum ar trebui sdobservim cu aten{ie ci acestd asemlnare intre Melhisedec Ai Domnul face referire la rdnduiali sauaranjament. ln ceea ce privegte rolul de Mare Preot al Domnului nostru, El urmeazd modelul lui Aaron.Acest lucru va fi explicat mai detaliat de autorul Epistolei citre Evrei, in mod deosebit in legiturf, cuproceduri din Ziua Ispdgirii.

DOMNUL DEVINE iN PREZENT MARELE NOSTRU PREOT PRIN MOARTEA $IixvrnRna sa

Versetul 7: ,,El este Acela care, in zilele vie{ii Sale pimAntegti, aducAnd rugiciuni gi cereri cu strigitemari gi cu lacr6mi citre Cel ce putea s5-L, izbilveascil de la moarte, li fiind ascultat, din pricina evlavieiLui.t'

Prima frazd, ,,in zilele vielii Sale pdmAnteqti" aratl cd aceste evenimente au avut loc inperioada c6nd Domnul nostrum $i-a plrdsit slava Sa. Acest verset ne desoperd apoi cateva lucruriuimitoare in legbturi cu Domnul qi afirm[, mai intdi, ci ,,aducea rugdciuni". Fraza este tradusi dintr-un cuvdnt din greaci,,deesis". Acesta indicd o cerere specific[ qi ar_putea fi incadrati in cuvinte ca,,Doresc, am nevoie". De asemenea, Domnul nostru aducea cereri cu strigdte mari gi cu lacrimi. Acestlucru ne descoperl ci Isus era ascultat din pricina evlaviei Lui. in acest cuvdnt, ,,evlavie" ne estedescopeiti inima Domnului. Cuvdntul din greacf, este ,,eulabeia"; inseamnd ,,grijf,, reverenfi, fric[ deDumnezeu" darcon(ine de asemenea gi conceptul de dragoste. Acelagi cuv6nt este folositin Evrei l2versetul 28, unde se afirmi, ,,Fiindcd am primit, deci, o impdrSfie, care nu se poate cl6tina, sd neardtdm mullumitori, gi sd aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare p16cut6, cu evlavie gi cu frici".Apoi ne este descoperit scopul rugdciunii Domnului, gi anume ca s5 ne izblveascf, de la moarte. Cdndautorul folosegte cuvdntul ,,tk" trddus ,,de fa" el a avut de fapt doud cuvinte disponibile; el ar fi pututs[ foloseasci primul cuvdnt ,,&po", inseamni ,,din apropierea morlii"; aceasta aratd cd am eliberali inmod desivdrgit de la moarte". Un alt cuv6nt ,,ek" inseamnl ,,a Ii eliberat din ceva". Autorul a folosital doilea cuvdnt. Prin urmare, daci Domnul nostrum a fost inviat din mo(i, rugdciunea Lui a fosteficient[ gi El va putea si fie un Mare Preot eficient. Acest verset verificd addncimile dragosteiDomnului nostru pentru cei pierdu{i. Mulli clrturari consideri ci atunci cdnd Domnul era pe cruce arepetat Psalmul 22.in versetele I la l3 avem o descriere grafici a suferin{elor inimii Domnului. Deexemplu, in versetul I citim ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce m-ai pdr6sit?" Mai int6i, aestesuferinfe erau datoriti faptului cl domnul nostru a fost pdrisit de Dumnezeu Tatll gi in al doilea rdnd,pentru ci era dispreluit de om. In versetele 14 la 18 existi o descriere a suferin{elor fizice aleDomnului nostru gi apoi 19 la 2l rugdciunea pentru inviere. $poi, in cele din urm6, in versetele 22 la3l este recuno$tinta Domnului pentru rugdciunea ascultati. Intorcdndu-ne Ia versetul 7, ni se spune,,,in zilele vie{ii Sale pdmdntegti, aducdnd rug[ciuni" . Cuvdntul ,,aducdnd" este ,,prosphero". Acestcuv6nt va fi plin de insemndtate pentru evrei intruc6t era fblosit de preoli cdnd aduceau o jertld desdnge pe altar. Prin urrnare, avem adevdrul minunat ci Domnul nostru S-a adus ca o jertfd de sdnge.Dar existl gi o alti laturtr. Domnul $i-a adus inima frdnti de durere pentru cei pierdufi^ Dr Kenneth

58

ii

Ilt

uult

ll

l

ll

il

lr

il

I4

Weist in cartea sa,,studii clespre cuvinte'' afirmd urmdtorul lucru,,Acest preot dupi rdnduiala luiMelhisedec, S-a dat pe Sine Insugi ca jerfE, dar inainte de aceasta El a adus o alti jertfd lui Dumnezeulo inimi fiAntd de durere gi sufeinfd, un suflet in care conflictul de veacuri era dezlSn{uit; o luptd incare Dumnezeu Fiul se confrunta cu puterile intunericului, purtdnd o bdtllie pentru omenirea pierdutd;o bdtAlie in care era biruitor asupra morfii gi impotriva celui care avea puterea mortii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul 8: "cu toate cfl era Fiu, a invi{at sfl asculte prin lucrurile pe care le-a suferit."

Este un lucru uimitor cd Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea. in vegniciatrecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, bineinfeles, aceastl pozilie rdmdne de-a lungultimpului gi in vegnicia viitoare. in Filipeni 2 versetul 6 Pavel spune ci Isus avea chipul lui Dumnezeugi El nu trebuia si asculte de cineva. Totuqi, prin intruparea Lui, Domnul a ?nvd{at ascultarea gi adevenit ascultdtor pAnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degiera Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu adevdrat, totugi a invSfatascultarea prin lucrurile in care a suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: n,$i dup5 ce a fost frcut desf,vdrgit, S-a ficut pentru tofi cei ce-L ascultf,, urzitorul uneimintuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvArgit" estc,,teleios". inlelesul de aici este,,a aduce o persoani sau un lucru lalinta fixatd de Dumnezeu". Procesul care a fost folosit pentru a-L aduce pe Domnul la fintd a fost via{aLui desdvAgitd,, crucea, moartea gi invierea Lui gi linta Lui a fost ca El sd fie urzitorul unei mintuirivegnice. Oserva{i, intdmplitor, cd atunci cdnd o persoani este mdntuit6 prin harul lui Dumnezeu, aceamdntuire este vegnicf, gi observa{i de asemenea cd Domnul nostru'este urzitorul unei mdntuiri vegnice.CuvAntul ,,urzitor" traduce cuvdntu! din greacl.,aitios". inscamni,.cel care este cauza existenlei unuilucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza m6ntuirii noaste veqnice.Atunci intrebarea este. ,,Cine sunt cei care primesc mdntuirea?" gi rdspunsul este ,,toti cei ce-Lasculti". Ar trebui sd ne intrebim in ce aspect ar trebui sd ascultdm? Apostolul Ioan ne dd r6spunsulinI loan 3 versetul 23, ,, $i porunca Lui este s5 credem in Numele Fiului Siu Isus Hristos, gi sd ne iubimunii pe al1ii, cum ne-a poruncit El", Astfel, singura obligalie pe care o are pdcdtosul este si creadd inurzitorul acestei mdntuiri gi in lucrarea de rdscumpdrarea pe care El a sdvdrgit-o la Golgota.

PECETEA DE APROBARI]. A LUI DUIVINEZEU TATAL

Versetul l0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot 'dupi rAnduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul , ,numit" esle,,prosagoreuo"; inseamnd,,a te adresa pr intr-un nume in rnod publ ic, asalute in rnod deschis". Astfel, Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat pe Domnul gi MAntuitorulnostru ca Mare Preot dupd rdnduiala lui Melhisedec. imi aduc aminte ca t6nir in Serviciul Nalional, intimp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta lI.Fiecare soldat tindr l}rd ercep{ie a fost chemat la o paradtr speciald qi fieare dintre noi era numit decomandantul nostru sd salute pe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat este ch Dumnezeu Tatdl esteCel care il salutd pe Dumnezeu Fiul. Pavel vorbegte despre acest adevdr in Filipeni 2 versetele 5 la l1giin detalii grafice subliniazd condescenfa Domnului Isus gi apci, in versetul 8 el arati cum Domnul S-a supus pdni la moarte qi incd moarte de cruce; in versetele 9 la I I el continud si spun6, ,,De aceea giDumnezeu L-a irrdlfat nespus de mult, Ei I-a dat Numele, care este mai presus de orice numei pentruca,in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchi al celor din ceruri" de pe pdm6nt gi de sub pdmdnt, ;i

t

Ii

F

59

Weist in cartea sa ,,Studii despre cuvinte" afirn'1d urmdtorul lucru ,,Acest preot dupi rdnduiala luiMelhisedec, S-a dat pe Sine Insugica jerfE, dar inainte de aceasta El a adus o altl jertft lui f)umnezeulo inimd frdnti de'durere qi sufein{d, un suflet in care conflictul dg veacuri era dezldnfuit; o lupti incare Durnnezeu Fiul se confrunta cu puterile intunericului, purldnd o bdtilie pentru omenirea pierduti;o bitdlie in care era biruitor asupra mor[ii gi impotriva celuicare avea puterea morfii, Diavolul".

CONDESCENDENTA FIULUI

Versetul 8: "cu toate cfr era Fiu, a inv6{at sd asculte prin lucrurile pe care le-a suferit."

Este un lucru uimitor ci Domnul nostru a trebuit sd experimenteze ascultarea. in veqniciatrecuti Domnul Isus fbcea parte din Dumnezeire gi, binein{eles, aceasti pozilie r6mdne de-a lungultimpului qi in vegnicia viitoare. In Filipeni 2 versetul 6 Pavel spune ci Isus avea chipul lui Dumnezeugi El nu trebuia s6 asculte de cineva. Totugi, prin intruparea Lui, Domnul a invdfat ascultarea gi adevenit ascultitor pdnd la moarte gi incd moarte de cruce. Versetul ar putea fi trades mai bine, ,,Degiera Fiul lui l)umnezeu, Dumnezeu Fiul, Dumnezeu adevdrat din Dumnezeu adev5rat, totu$i a inv5{atascultarea prin lucrurile in care a suferit".

DESAVAR$IREA DOMNULUI NOSTRU

Versetul 9: ,,$i dupf, ce a fost fficut desflvArgit, S-a filcut pentru to{i cei ce-L ascultii, urzitorul uneimAntuiri vegnice."

Cuvdntul ,,desdvdrgit" estc,,teleios". inlelesul de aici este,,a aduce o persoani sau un lucru la

finta fixatd de Dumnczeu". Procesul care a fost folosit pentru a-L aduce pe Dornnul la fint6 a fost vialaLui desdv6gitd, crucea, moartea gi invierea Lui gi finta Lui a fost ca El si fie urzitorul unei mdntuiriveqnice. Oservafi, intimplitor, cd atunci c6nd o persoanf, este mdntuitd prin harul lui Dumnezeu, aceamdntuire este vegnici gi observafi de asemenea cI Domnul nostru.este urzitorul unei mdntuiri vegnice.Cuvdntul ,,urzitor" traduce cul'dntul din greacd ,,aitios". inscamni. ,,cel care este cauza existenlei unuilucru". Domnul, cu alte cuvinte. prin moartea qi invierea Sa este cauza mdntuirii noaste veqnice.Atunci intrebarea este. ,,Cine sunt cei care primesc

-mAntuirea?" gi rdspunsul este ,,toti cei ce-L

ascultd". Ar trebui si ne intrebdm in ce aspect ar trebui sI ascultArn? Apostolul Ioan ne di rdspunsul inI Ioan 3 versetul 23, ,, $i porunca Lui este sd credem in Numele Fiului Sdu Isus Hristos, gi s5 ne iubimunii pe al1ii, cum ne-a poruncit El". Astfel, singura obligafie pe care o are pdcdtosul este si creadl inurzitorul acestei mdntuiri gi in lucrarea de riscumpdrarea pe care El a sivirqit-o la Golgota.

PECETEA DE, APROBART] A LUI DUNINEZEIJ TATAL

Versetul l0: "c6ci a fost numit de Dumnezeu: Mare Preot 'dupi rinduiala lui Melhisedec'."

Cuvdntul ,,numit" este ,,prosagoreuo"; inseamnS ,,a te adresa printr-un nume in mod public, asalute in mod deschis". Astf-el, Dumnezeu Tatdl S-a adresat, L-a salutat pe Domnul gi Mdntuitorulnostru ca Mare Prcot dupd rdnduiala lui Melhisedec. imi aduc aminte ca tdnlr in Serviciul Na{ional, ?ntimp ce serveam in insula Cipru de momentul in care a avut loc incoronarea Reginei Elisabeta ll.Iriecare soldat t6ndr fbrd excep{ie a fost chemat la o parad[ speciali qi fieare dintre noi era numit decomandantul nostru sd salute pe noul Suveran. Dar aici adevirul minunat este cd Dumnezeu Tatdl esteCel care il salutd pe Dumnezeu Fiul. Pavel vorbegte despre acest adevir in Filipeni 2 versetele 5 la l lgi in detalii grafice subliniazi condescen{a Domnului Isus gi apoi, in versetul 8 el aratd cum Domnul S-a supus pAnd la moarte qi incl moarte de cruce; in versetele 9 la I I el continud sd spund, ,,De aceea giDumnezeu L-a inSl{at nespus de mult, Ei I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentrulca,in Numele lui Isus, sd se plece orice genunchi al celor din ceruri. de pe pdmdnt gi de sutr pdm6nt, ;;i

59

orice limbd sd mdrturiseascS, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, ci lsus Hristos este Domnul". intr-o zitoti vor fi chemafi s6-L salute pe Fiul.

PROBLEMA ACESTOR EVREI

Versetul ll:,,Asupra celor de mai sus avem multe de zis, qi lucruri grele de tilcuit; fiindcl v-afi fllcutgreoi la pricepere."

Ceea ce scriitorul vrea si spunl aici este ci aceste invi{ituri cu privire la Domnul nostru careeste Mare Preot dupl rdnduiala lui Melhisedec sunt greu de inerpretat pentru evrei. De^ce se intdmpldacest lucru? Ne este dat rispunsul; ,,suntefi greoi". CuvAntul ,,greoi" este,,nothros".Inseamnf,,,niciun indemn"; ei erau greoi, lird motivafie gi, pe ldngd aceasta, erau greoi la pricepere. inseamnd cl eig6seau dificili infelegerea acestor adevdruri. Problema care a fost descrisi este aseminitoare cuivacare se striduiegte s[ explice ?ndrumirile complexe unei persoane greoaie la pricepere. Av6nd invedere acest lucru, ei nu aveau nici un indemn qi nici o inlelegere a acestor adevdruri. Apoi in versetul12 autorul explicd cum ar trebui si fie acegti evrei qi cum sunt ei de fapt.

Versetul l2: ,,in adevlr, voi care de mult trebuia sil fi{i invn{6tori, ave(i iarfigi trebuinff, de cineva si vIinvefe cele dint6i adevlruri ale cuvintelor lui Durnnezeu, gi a{i ajuns sI ave{i nevoie de lapte, nu de hran5tare.tt

Acum ar fi bine si ne reamintim inci o dat[ contextul; aceEti evrei vor fi probabil la inceputulperioadei Necazului cel Mare. Ei tqi vor da seama c5 erau naliunea aleasl pentru planul lui Dumnezeupentru a aduce impdrlfia. Vor recunoagte de asemenea din Romani I I versetele 23 la 25 cd ei eraumlSdilele mislinului altoite la rIdlcintr. Dar apoi ei vor in{elege motivul pentru care erau atdt de greoi.Pavel explici aceasta in Romani l l versetele 7 la 12. in versetul 8 Pavel spune, ,, (dupd cum este scris:,,Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca sd nu vadfl, qi urechi ca sd n-aud6;) pdn6 in ziua deastdzi." Problema Israelului era cd ei au depins de Legim6ntul ce Vechi pentru m6ntuire gi nu gi-au datseama niciodati cd Domnul Isus la prima Lui venire a fost Mediatorul LegSmdntului cel Nou aducdndmdntuire vegnicS. in versetul 12 din acest pasaj, Pavel spune, ,,Dac6,, deci, alunecarea lor a fost obogdfie pentru lume, gi paguba lor a fost o bogdlie pentru Neamuri, ce va fi plindtatea intoarcerii lor?"Astfel, aceastf, dif,cultate de a pricepe va fi indepirtati; Israel il va recunoa$te aqa cum vom vedeaulterior gi aceasta va avea ca rezultat o mullime de bogdlii peste lume prin binecuvdntiri frriprecedent. Apoi sciitorul accentueazl cd in acea perioadd ei ,,ar fi trebuit" sd fie invifitori. Cuvdntul,,trebuia" cb era o obligafie morali stabilitl pentru Israel. Ca natiune aleasd ei aveau o obligafie, pusdde Dumnezeu, de a duce descoperirea dragostei lui unei lumi pierdute. f)ar apoi autorul scoate inevidenfd problema ,,cd ei aveau trebuinli de cineva sI ii inve[e". Astfelo ceea ce evreii trebuiau sIcunoascl erau principiile de bazi; adicd ideile elementare cu privire la mdntuire; ABC-ul Evangheliei.$i prin urmare este aruncati critic[ asupra evreilor. Sunt acuzafi c[ au ajuns sd aibd nevoie de lapte, nude hranl tare. Timpul folosit pentru ,,au ajuns" indici un process care a fost incheiat in trecut, dar arerezultate in prezent. Ceea ce autorul vrea sI spuni aici este ci dn cauz6 cd Israelul L-a respins peMesia orbirea judiciari a fost adusi asupra nafiunii avdnd ca rezultat faptul cI ei trebuiau sI invefeacum ABC-ul profefiilor lui Dumnezeu.

NATURA IMATURA A EVREILOR

Versetul 13: ,.$i oricine nu se hrlnegte decAt cu lapte, nu este obignuit cu cuv6ntul despre neprihlnire,c6ci este un prunc."

Cuvdntul ,,prutrc" inseamnf, ,,o persoani imaturd". O asemenea persoand triiegte doar culapte. Cdnd Pavel a scris corintenilor, in I Corinteni 3 versetele I la 4, el subliniazd faptul cd acegticorinteni erau imaturi prin firea p5manteascd, dar evreii din cazul nostru erau imaturi prin lipsi de

t

I

il

it

It

fl

il

I

I

I

I60

a{

-a

J

l

f

l

?

f

pricepere. Rdspunsul pentru arnbele grupri este cd au nevoie de Cuvdntul lui Dumnezeu, hrana tare.Ceea ce vrea spund textul in mod literal este cd ei erau lipsi{i de experienfd in mesajul care esteneprihdnit in caracterul lui. Acum amintili-vi obliga{ia pe care o vor avea evreii in timpul Necazului ceMare. Acum ei trebuiau str fie cei care sI primeascd qi sd proclame acest mesaj al neprihlnirii.Problema evreilor din trecut a fost cdnd L-au refuzat pe Mesia al lor impreuni cu Legdmdntul ce Nougi s-au sprijinit pe l.egdmdntul cel Vechi care nu putea sd le aductr mdntuire, ci numai condamnare. Carezultat al acestui lucru, Israelul a fost pus deoparte gi Domnul a trecut la perioada Bisericii care vaculmina cu rdpirea. Dupdce scriitorul s-a ocupat de cei imaturi. acum in versetul l4 vorbeqte de ceicare sunt maturi,

Versetul. 14: ,rDar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a c6ror judecati s-a deprins, prinintrebuin{are, sil deosebeascil binele gi rf,ul."

Astfel, hrana tare este pentru cei maturi; adici pentru cei care au infeles descoperireaLeglmdntului cel Nou. NIV descrie acest lucru foarte bine, ,, pentru aceia a cdror judecat6 s-a deprins,prin intrebuin{are, sd deosebeascS binele gi rdul". Amintili-vd de problema trecutd a Israelului care eraacceptarea legii ca gi cale spre neprihdnire; mai exact, se alipeau de LegdmAntuf cel Vechi gi refuzauLegdmAntul cel Nou.

f

;l

=l

f

T

-

=

=

=

-

=]

T=l

J

,|L.

-

CAPITOLUL 6

ixorvrnul cArRn EVREI - 6:l-3

Versetul l:,,De aceea, si lf,s5m adevfrrurile incep6toare ale lui Hristos, gi s6 mergem spre celedesivAryite, fdri si mai punem din nou temelia pocdinfei de faptele moarte, gi a credin{ei in Dumnezeu."

Cuvdntul ,,de aceea" din capitolul 6 ne duce inapoi la ceea ce scriitorul a afirmat in capitolul5versetele I I la 14. Evreii trebuiau si renunle la dieta lor cu lapte 5i si ia hranf, tare. Al doilea cuvdntdin acest verset ,,si l6sim" este la un timp aorist; este o ac{iune care cauzeaz6 odati pentru totdeaunao separare. Imaginea este a unui alergltor in pozilia de start. Pavel in 2 Timotei 2 versetul 5 afirmE, ,,$icine luptd la jocuri, nu este incununat, dacd nu s-a luptat dupd rdnduieli" qi autorul explicl ceinseamni pozifia de start - doctrina lui Hristos. A-qeEti evrei trebuiau si recunoasci mai intdi cI Isuseste Mesia cel promis Israelului. Apoi este sfatul ,,sd mergem". in mod interesant, cuvdntul este ladiateza pasiv6. Aceasta inseamn[ c{ subiectul, evreii, sunt influenfa}i de un agent exterior gi ar putea fitradus,,sl ne ldsim dugi mai departe". Acum sd ne gAndim din nou la Romani 9 versetele 3l la 33 gisI ne amintim problema Israelului. Ei credeau ci pot atinge finta lui Dumnezeu prin metoda legii giastfel au refuzat oferta harului,lui Dumnezeu. Acum Dumnezeu spune tebuie si privili la Mine pentruindeplinirea voii Mele. $i care este pozi{ia finalf? Este desivdrgirea care inseamnd dezvoltare deplini,maturitatea Dumnezeirii. Amintifi-vi cd aceqti evrei erau inchiqi ?ntr-un sistem de fapte. Ei trebuiau sirecunoascd acum cE nu mai erau sub lege ca gi principiu dominant, ci sub har. Dr Kenneth Weistciteazd nigte versuri, ,,Legea cere fb aceasta gi vei trdi, dar nu-mi dd nici mdinile, nici picioarele.Evangheliaimi aduce un cuvdnt maibun, md face si Zbor gi imidn aripi." $i apoi scri i torul explicicetrebuie sd lase in urmd. Ei nu trebuiau s[ puni din nou temelia pociinfei. Cuvdntul ,,pocdin16"inseamni ,,schimbare a min{ei". Fraza ,de faptele moarte" vorbegte de faptele Legii care in cele dinurmd nu vor aduce decAt condarnnare. Aceasta inseamnd cd faptele legii sunt contaminate de moarte,Aminti{i-v6 cd ?n fiecare an evreii trebuiau sI vini la templu in Ziua Ispdgirii gi sd se pociiasci datoritdneascultirii de Lege din nou qi din nou. Autorul subliniazi axest lucru mai in detaliu. in capitolul 9versetul 14, el afirm5, ,, Cn cAt mai mult sdngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vegnic, S-a adus peSine insugi jertfE fErd patd lui Dumnezeu, vd va cur6[i cugetul vostru de faptele moafte, ca sd slujifiDumnezeului cel viu!" Apoi autorul spune ci nu trebuie sI ne mai punem temelia poc6in{ei decdt pecredin{a in Dumnezeu. Vorbegte aici espre credin{a mdntuirii a$a cum a fost experimentat6 de Avraam.Acesta este, bineinfeles, un act desivdrqit pentru inceput gi se ocupd de mdntuirea vegnicd.

APOr EVRETT SUNT inOnrvrNATr SA PARASEASCA RTTUALUL

Versetul 2: ,,invdfitura despre botezuri, despre punerea mAnilor, despre invierea morfilor gi desprejudecata vegnic6."

Se vorbegte despre doui lucruri - mai intdi, doctrina botezului. Pentru evrei aceasta se referi laceremonialul de spilare. De exemplu, ei igi spilau m6inile inainte de mas[ qi aveau multe alteceremoniale de spdlare. Totuqi acestea erau ceremoniale exterioare; ceea ce Dumnezeu cerea era olucrare vegnicl a inimii. Apoi, in al doilea rAnd, ,,punerea mdinilor". Acesta acea loc cAnd israelitul igimirturiseau picatele in templu. El igi punea mdinile pe capul animalului de jertfX recunoscdndanimalul ca pe un inlocuitor. Totuqi, acegti evrei trebuiau sd recunoascl faptul ci acest simbol trebuiaabandonat pentru realitate. Aminti{i-vi ci ei trebuiau sd meargi spre desdv6rgire; aceasta insemnamaturitatea deplini a Dumnezeirii.

62

PARASIND JI]DECATA VE$NIcA

Ar trebui str ne amintim cd sub lege judecata era sigur6. Autorul spune, ,,invierea din morfi gijudecata vegnic6". CuvAntul lui Dumnezeu arald ci vor fi doud invieri. Prima inviere este a celorneprihdnifi pentru viala vegnic6, Apocalipsa 20 versetul 6. T'otugi, existi cl inviere pentru condamnare,Apocalipsa 20 versetele ll la 15. Aceasta este judecata la Marele Tron Alb c6nd toli cei pierdu{i vorsta inaintea unui Dumnezeu sfhnt Ei Cuvdntul lui Dumnezeu spune, ,,vor fi judecati dupf, faptele lor".Tofi acegti oameni in acea zi infricogItoare cdnd vor sta inaintea Marelui Tron Alb vor fi trimigi intr-oveqnicie pierdutl gi va fi o judecati vegnicd. Acum acegti evrei sunt avertizali c[ aceasti frici dejudecata vegnicd trebuie si fie lisatd in urmd pentru ci in condifiile Legdmdntului cel Nou existdpromisiunea m6ntuirii veqnice. Apoi in versetul 3 -

Versetul 3: ,r$i vom face lucrul acesta, daci va voi Dumnezeu."

Acum ceea ce scriitorul vrea sd spund aici este c[ acegti evrei vor merge spre maturitatepdrdsind condamnarea veqnicl qi acest lucru va fi prin voia lui Dumnezeu; adici prin harul luiDumnezeu. Cuvflntul ,,va voi" este interesant. Dr Kenneth Weist subliniazd ci in gramatica greacdeste la conjunctiv present, diateza activd. Aceastd expresie tehr\ici inseamni ci Dumnezeu este Celcare preia acliunea qi implinegte sarcina; prin urmare El este Cel care ii va aduce pe acegtievrei ladeslvdrgire. Din nou, gramaticS aratb cI aceasti deslvdrqire depinde in mod complet de credinciogialui Dumnezeu.

AVERTIZARBA LUI DUMNEZEU PENTRU ACE$TI EVREI DIN VREMURILE DINURMA - 6:4-8

inainte de a ne intoarce la acest pasaj care a cauzar atdt de multe probleme poporului luiDumnezeu, ar trebui si observdm trei lucruri importante. Mai 6ntdi, pasajul nu se adreseazd indivizilor.Observali ce spune in versetul 4,,,cdcieste cu neputinfd ca cei";astfelreferirea este fbcut6 la un grupsau o comunitate. in al doilea rdnd, in versetul 6 ni se spune, ,,gi care totugi au cdzttt" . Oricine ar fiacest grup vom descoperi cd ei deja s-au indepdrtat qi, de fapt, au cizut. Prin urmare, acesta este uneveniment care deja a avut loc in istoria trecuti a Israelului. In al treilea rdnd, despre acegti oameni sespune in mod specific ci erau evrei. Acest lucru este subliniat in versetul 9 unde ni se spune, ,, preoiubipilor, totugi de la voi agteptdm lucruri mai bune". Acum pentru a infelege acest pasaj trebuie sdurmdrim succesiunea de evenimente Ei modul in care Dumnezeu S-a ocupat de Israel. in primul r6nd,sunt LegSmintele pe care Dumnezeule-a frcutcu Israelul. Peocupdrile lui Dumnezeu'fap de Israel auinceput ci Legbmdntul Avraamic care a fost adeverit lui Isaac gi lacov. Evrei I versetul 1 reamineqteevreilor despre aceasta, ,, Dupd ce a vorbit in vechime pdrinlilor noqtri prin prooroci, in multe rdndurigi in multe chipuri, Dumnezeu, la sf6rgitul acestor zile." Prin Legirndntul Avraamic Dumnezeu apromis ci sdmdn{a femeii va veni, a$a cum a promis in Genesa 3.15. ca sd zdrobeasc6 Satanocratia; sdaducd mdntuire vegnicd gi o impdrS{ie veqnici. Apoi, in al doilea rdnd, este Cuvdntul Domnului pentruIsrael. In capitolul I versetul 2 se spune, ,, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus mogtenitor al tuturorlucrurilor, pi prin care a fbcut qi veacurile". Acum sd ne amintim care era mesajul Domnului pentruIsrael; era s6 se pocdiasc pentru cd impird{ia cerurilor era aproape. Acest mesaj a fost proclamat maiintdi de loan Botezitorul; a fost mesajul direct al Domnului nostru; a fost de asemenea mesajul celordoisprezece ucenici; 5i chiar ?nainte de ristignirea Domnului a fost mesajul celor gaptezeci c6tre Israel,Luca 10 versbtele I la 12. Dar care a fost rezultatul acestei d[ruiri a impird{iei lui Israel? in primulrdnd, citim in Matei 27 versetele 2l la 22 cd era o cerere de eliberare a lui Baraba qi de rtrstignire acelui ce era lvlesia Israelului; qi observafi cd aceasta cerere a fost ldcut5 de reprezentanfii religiogi qipoitici oficiali ai nafiunii. In Ioan l9 versetul l5 citim cf, Pilat a intrebat pe aceeagi conducdtori dacE,pebaza deciziei lor, s6-[. rdstigneascS pe impiratul lor. Rispunsul a fost,,unam biguous" - ,.Noi nu altimpdrat dec6t pe Cezarul". Astfel, alegerea poporului a fScut legdtura direct cu darul impdrdtiei. Acumsd ne gdndim din nou la planul sffint de rdscump5rare a lui Dumnezeu despre care citim in Levitic 23.

63

Ne vom aminti ci acesta este demonstrate in cele gapte sdrbStori ale Israelului. Dupice Israel qi-arespins implratul, a fost sirbdtorit Pagtele. Potrivit calendarului evreiesc acesta era pe paisprezeceNissan qi mielul de Pagte era jertfit la ora 3 dupd-amiaza. Matei aminteqte ci acesta era momentulexact in care Domnul a fost ristignit. In ziua urmltoare care era Sabatul evreiesco incepea sdrbitoareaazimilor care linea gapte zile. Drojdia, binein{eles, vorbegte de picat gi Domnul a fost Omul desdvdrqit;o vialA ftrd pdcat a devenit, datoritd crucii, Pdinea Vieiii. Este interesant cb la Golgota picatele noastreau fost puse asupra Lui, dar prin acceptarea m6ntuirii Lui, neprihdnirea Lui simbolizati in pdinenedospitd, ne este atribuiti noud. Dupi Sabatul evreiesc, prima zi a sdptdmdnii din calendarulevreiesc, era sirbitoarea roadelor. Aceasta simboliza invierea gi este minunat s[ observlm ci Domnulnostrum a implinit exact in acea zi gi exact in acel moment aspectul profetic al acestei sdrbitori. Dupisdrbdtoarea roadelor israelilii trebuiau sd numere cincizeci de zile qiin a cincizecea zi era sdrbltoareaCincizecimii. ln Faptele Apostolilor 2 versetele I la 2 ne este ardtat,,, in ziua Cincizecimii, erau tofiimpreunS in acelagi loc". Ar trebui sd ne amintim ci nafiunea evriasc[ terminase de nurndrat cincizecide zile gi in cea de-a cincizecia zi ucenicii agteptau cu nerdbdare ca sd aibi un eveniment; gi s-apetrecut. Versetul 2 spune, ,, Deodatd a venit din cer un sunet ca vijiitul unui vdnt puternic, gi a umpfuttoat6 casa unde gedeau ei". Acest eveniment a fost inaugurarea Legdmdntului cel Nou qi venireaDuhului Sfhnt. Duplacest eveniment impirdfia a fost oferiti din nou Israelului prin gira apostoluluiPetru. In Faptele Apostolilor 3 versetul l9 mesajul apostolului Petru a fost de fapt acelagi cu cel pecare l-a proclamat Ioan Botezdtorul, ucenicii gi Domnul nostru. Amintili-vd ci acesta era un mesajadresat doar Israelului, ,,Pocdifi-vd, deci, gi intoarce{i-vi la Dumnezeu". Apoi, in versetele 20 gi 2lPetru continud sd explice, ,,$i s6 trirneatd" (adicd Dumnezeu Tatnl) ,,pe Cel ce a fost rdnduit maidinainte pentru voi: pe Isus Hristos" (Mesia) ,,pe care cerul trebuie s6-L primeasc6, p6nd la vremurileaSezdrii din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturorsfin{ilor Sdi prooroci din vechirne". Din nou, sd ne amintim ci a1ezare este trades din cuvintelegrecegti ,,palin genesia"; Gnesa din nou. Apoi in versetele 25 Si26 Petru a adus aminte Israelului ci eierau copiii proorocilor qi ai legdmintelor pe care Dumnezeu le-a ftcut cu p[rin{ii gi in mod deosebitLegdmAntulAvraamic. Din nefericire, incd o datd Israelulca nafiune, arefszat darul.In Fapte capitolul7 $tefan a fost adus inaintea Sinedriului gi interesant cA acest om evlavios a redat intr-o formi precisiistoria nafiunii rdzvrdtite.,Aceasta a culminat cu moartea lui $tefan gi Luca in Fapte 19 la 2l amintegtecI CupI moartea lui $tefan mulli iudei au inceput si vind la Hristos. Spre sfdrgitul Faptelor ApostolilorLuca,relateazd cum Israelul a fost pus deoparte qi Evanghelia a inceput sd meargi in primul r6nd laNeamuri. inainte de a pdrdsi Faptele Apostolilor, sI ne amintim ?ncd o datd sdrbltorile Israelului. DupiCinoizecime erau cele trei sdrbltori profetice care aceau loc toamna aproximativ in luna octombrie. Eras[rbdtoarea trdmbilelor, reprezentdnd readunarea Israelului; Ziua Ispiqirii, reprezentdnd pociin{aIsraelului; sirbltoarea corturilor, reprezentdnd binecuvAnt[rile impdrdtiei. Aceste sdrbitori nu au avutloc niciodatd p6n[ in prczent din punct de vedere profetic gi agteaptd o zi carc va veni dupi perioada de;apte ani a Necazului cel Mare.

POZITIA BISqRICII iN LBGATURA CU PLANUL LUI DUMNEZEU CARE ESTEDESFA$URAT iN vECHruL TESTAMENT $r iN nprsrol,A CA.TRE EVR.ET

Atunci cdnd aceqti evrei vor citi Epistola planul cu privire la Biserici va fi desivdrgit dupiripire. Pavel vorbegte despre aceasta in Romani I I versetele 25 la 29,,, Fra{ilor, ca sd nu vd socoti}isinguri inpelepti, nu vreau sd nu gtifi taina aceasta: o parte din Israel a cdzut intr-o impietrire, care valine pdnS va intra numSrul deplin al Neamurilor. $i atunci tot Israelul va fi mdntuit, dupd cum estescris: ,,Izbivitorul va veni din Sion, qi va indepdrta toate nelegiurile de la lacov". Ceea ce Pavel nedescoperi aici este cd dupd rdpire Durnnezeu va incepe sd se ocupe din nou de poporul sdu dinvechime qi, in acea perioadl, cele trei sirbltori profetice finale din Levitic 23 vor fi implinite. Prinurrnare, in ceea ce priveqte Epistola cStre Evrei, perioada Bisericii este nuld. inainte de a ne uita laurmdtorul pasaj din Evrei, trebuie sI ne gAndim la un eveniment care a avut loc Ai l-a implicat peIeremia, proorocul, despre care citimin leremia capitolul 18. in acea perioadi Ieremia predicaseIsraelului timp de patruzeci de ani avertizdndu-l cI dacd nu se vor pocdi vor merge in robie timp degaptezeci de ani timp in care Dumnezeu a poruncit ca pustiirile sd vin6 asupra lerusalimului. Aceasta

1,

il

l[

u

64

I

insemna c6 templu gi cetatea aveau sd fle distruse. Cu aceast6 imagine rece inaintea ochilor, Ieremia aprimit poruncd de la Domnul sd meargi in casa olarului. Citim in versetele I la 4 din capitolul l8 cd intimp ce privea Ia olar vasul de lut de care se ocupa s-a sfbrdmat in miinile oiarului. Pentru cf, leremia .privea a observat cd olarul a luat aceeagi bucatd de lut li a fbcut un vas care i p[rut mai bun. ApoiDumnezeu i-a dat o descoperire slujitorului Sdu Ieremia. In versetele 5 gi 6 spune,,,Aceasta este casalui Israel". El a atras atenfia slujitorului Siu descurajat c6, degi Israelul ca na{iune avea si fie stricat,lutul era incS in rndinile olarului gi intr-o zi naliunea Israel avea sf, fie fbcut un vas care si pard mai bunDomnului. Pavel face referire la acest eveniment in Romani capitolul 9. De fapt, Romani 9 la I I seocupd in mod exclusiv de respingerea Israelului fatd de Dumnezeu $i de asemenea de acceptarea qibinecuvdntarea lor finald. in versetul 2l,Pavel, vorbind despre intdmplarea cu leremia, spune,,, Nueste olarul stdpAn pe lutul lui, ca din aceeagi frdmdntSturd de lut sd faci un vas pentru o intrebuinlarede cinste, qi un alt vas pentru o intrebuinfare de ocard?" Observafi cu atenfie cd Dumnezeu folosegteaceeagi bucati de lut gi aceasta, bineinleles, face referire la nafiunea Israel. Pavel continud sd spund inversetul 22, ,, $i ce putem spune, dacd Dumnezeu, fiindcd voia sd-gi arate mAnia gi s6-gi descopereputerea, a suferit cu multd rdbdare nigte vase ale mdniei, fbcute pentru peire". Ieremia a mirturisitrespingerea gi distrugerea Israelului in zilele lui dar Pavel este foarte atent la modul in care igi alegecuvintele in acest verset. CuvAntul ,,frcute" este ,.katartizo" gi construcfia din greaci arat6 cd acegtioameni s-au fhcut ei ingigi pentru distrugere gi. intr-adevdr, aceasta este ceea cc mdrturisea Ieremia. Ela pledat pentru Israel timp de patruzeci de ani dar ei au respins darul harului lui Dumnezeu gi audevenit un vas de ocari. Imi amintesc cd acum cdliva ani in urmd am vizitat impreund cu nepofii meiun olar in Districtul English Lake. Copiii au avut posibilitatea de a face un vas de lut pe roata olarului.Unul din nepotii mei, Mark, era total incapabil sd formeze un vas gi de aceea olarul i-a luat mdna luiMark in m6na lui pentru a-i conduce degetele. Totu;i, Mark insista si mdnuiascd el insupi lutul qi,bineinfeles, vasul de lut era un dezastru. Dupd o perioadd olarul l-a convins pe Mark sd-i lase camdinile lui sd fie modelate de mdinile olarului gi in cele din urmi sd modeleze lutul. Rezultatul a fostun vas de care Mark era pe bund dreptate mdndru. Imi amintesc cd atunci md gdndeam la acest versetcare spune cd lutul este lSsat in rndinile lui Dumnezeu gi de momentul in care Israelul a respins peDumnezeul gi Impdratul lor, acest lucru a cauzat distrugerea oragului in zilele lui Ieremia. Totugi, Pavelcontinud sd spund in versetele 23 5i24,,, $i sd-gi arate bog6lia slavei Lui fa{E de nigte vase ale indurdriipe care le-a pregdtit mai dinainte pentru slavd (despre noi vorbesc)? Astfel, El ne-a chemat nu numaidintre ludei, ci qi dintre Neamuri'. Din nefericire. poporul Israel s-a dovedit a fi de c6teva ori vasul deminie a lui Dumnezeu. De exemplu, in722i.Hr.,zece din seminlii le din nord au fost luatein robie deAsirieni. Aceasta s-a intdmplat datorita idolatriei lor strigitoare la cer. Din nou, in zilele lui leremia, in586, doud din seminlii le din sud, au fost luate in robie in Rabilon. Totugi, in anul 70 d.Hr., dupd ceIsrael L-a respins pe Mesia lor, oraqul a fost distrus, na{iunea imprdgtiatd gi Israel pus deoparte. Pavelmenfioneazd aceasta in 1 Tesaloniceni 2 versetele l5 gi 16,,, Iudeii acegtia au omordt pe Domnul Isusgi pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, gi Sunt vrdjmagi tuturor oamenilor, cdci neopresc s6 vorbim Neamurilor, ca sd fie mdntuite. Astfel, ei totdeauna pun vdrf pdcatelor lor. Dar,, laurm6, i-a afuns mdnia lui Dumneze.)". Domnul nostrum care a previzut respingerea Lui de cdtreIsraelul nepocdit a fbcut o profelie infricogitoare cu privire la na{iunea care avea sd devind un vas almdniei. In Matci23 versetele 37 la39 Domnula spus, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omoripe proorocigi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut sd strdng pe copiii tdi cum iqi strdnge gSinapuii sub aripi, gi n-ali vrut! latd cd, vi se lasd casa pustie; c6ci vd spun cd de acum incolo nu Md ve(imai vedea pdnE cAnd vefi zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!" Profe{iaDomnului nostru c5 Israel se va pocdi intr-o zi nu era o descoperire cu totul noud. intr-adevdr, inZaharia l4 versetul 4, in contextul in care Israelul va fi in ultimile zile ale necazului cel mare, Domnula declarat c6, ,, Picioarele Lui vor sta in ziua aceea pe muntele Mdslinilor, care este in fapIerusalimului. spre rdsdrit; muntele Mdslinilor se va despica la mijloc, spre r6s6rit gi spre apus, gi se vaface o vale foarte mare: jumdtate din munte se va trage inapoi spre miazdnoapte, iar jumitate spremiazdzt". Apoi in Z,aharia 12 versetul 10, Domnul vorbegte despre poc[infa Israelului gi spune, ,,Atunci voi turna peste casa lui David gi peste locuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi derugdciune, gi iqi vor intoarce privirile spre Mine pe care L-au strdpuns. il vor pldnge cum pidnge cinevape singurul lui fiu, Ei-L vor pldnge amarnic, cum plAnge cineva pe un int6i-ndscr.lt". Este uimitor si-lprivim pe soldatul roman cum ii strdpungea indiferent coasta lui Isus in timp ce El atdrndnd pe cruce

65

indeplinea aceastd profelie uluitoare, gi la fel Dumnezeu a profe{it cd LegSmintele pe care le-a fEcut cuIsraelul vor fi indeplinite gi aceasta datoritd credincioqiei Lui. In Matei 24 versetul 24, Domnul adeclarat, ,, Adevdrat vd spun c6, nu va trece neamul acesta pdni se vor ?ntAmpla toate aceste lucruri".Cuvdntul ,,neam" este ,,genea" qi insemna ,,neam, fire, familie, origine, specie", astfel c5 puteminfelege c6, in ciuda faptului cd Israel in primul secol d.Hr. a devenit un vas al mdniei, nafiunea va fipdstratd gi cI intr-o zi Israel va fi un vas de indurare. Aceata va avea loc c0nd in cele din urmi poporulse va pocdi gi va accepta pe Mesia cel adevirat. Cu aceste considerente in minte si ne intoarcem laacest pasaj din Evrei.

MOTIVUL PENTRU CARE ISRAEL A DEVENIT UN VAS AL UAT{NT

Versetele 4-6:,,Cici cei ce au fost luminafi odattr, qi au gustat darul ceresc, gi s-au fiicut plrtagi DuhuluiSfhnt, $i au gustat CuvAntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veacului viitor - $i care totugi au cilzut,este cu neputinfit si fie inoifi iarilqi, gi aduqi la poclin(5, fiindci ei rilstignesc din nou pentru ei, pe Fiul luiDumnezeu, gi-L dau sl fie batjocorit."

in primul rdnd in versetul patru, scriitorul folosegte o frazl care impune interdiclii, ,,este cuneputinfi". El continul sI enumere cinci fapte experimentate de natiunea de evrei gi careexperimentdnd aceste fapte, ,,daci au c[zut, este cu neputinfi si fie inoili iardgi gi adugi la pociinfA".inainte de a privi la aceste cinci fapte, fraza ,oc6ci este cu neputin{i" inseamni ,,nu este posibilvreodati". Intorcindu-ne la primul fapt, autorul spune, ,,cei car€ au fost lumina{i odat6". Ar putea fitradusi mai bine ,,odat5 pentru tofi cei luminali". Acum ar trebui sd ne uitim mai atent la gramaticafolositi. Cuv0ntul ,,luminafi" este aorist, are inseamnd cI evenimentul a avut loc odati pentrutotdeauna gi este de asemeneala diateza pasivi, ceea ce inseamni ci subiectul, adic6 Israelul, a primitfaptul. Prin urmare ceea ce scriitorul vrea si spuni este cI atunci cdnd in istoria Israelului a venitiluminarea asupra poporului, Israelul a fost cel care a primit iluminarea intr-un sens pasiv. Esteadeverit in multe pasaje din Scripturi cd Isus a venit ca lumintr a Israelului. Si lu[m, de exemplu,Matei 4 versetele l6 gi 17, ,.Norodul acesta, care zdcea in intuneric, avdzut o mare lumind; gi peste ceice zdceau in finutul 5i in umbra morfii, a rdsdrit lumina." De atunci incolo, Isus a inceput sdpropovdduiascd, gi sd zicd: ,,Poctrifi-v6, c6ci impdritia cerurilor este aproape." Observati cd Matei aratlcd lumina primitd a avut o legdturd directi cu proclamarea mesajului impdrifiei. Din nou, in Luca 2versetul 32, se afirmd, ,, lumina care si lumineze neamurile, qi slava poporului Tdu Israel." Ajungdndla Evanghelia dupd Ioan, sunt multe referin{e; de exemplu, Ioan I versetele 4 la 9 gi capitolul 3versetele 19la2l. Dar s[ luim, in mod specific, Ioan 8 versetul 12, ,, Isus le-a vorbit din nou gi a zis:,,Eu Sunt Lumina lumii; cine Md urmeazd pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vielii."Din nou, Ioan 9 versetul 5, ,, Cat Sunt in lume, Sunt Lumina lumii". Din acestea gi din multe altepasaje din Scripturi poate fi dovedit c5 lsus este Lumina lumii gi laun moment dat in istorie El a venitca lumin6 a Isrelului. Al doilea lucru pe care autorul il spune despre nafiune este ci ei au gustat dindarul ceresc. Din nou, acesta este la un timp aorist care inseamnd ctr a fost un eveniment care a avut locodatd pentru totdeauna in istoria poporului Israel. ,,Gustat"este cuvdntul ,,geuomai"; inseamn5 ,,agusta dar a gusta experimental". Gustarea darului ceresc erao experienll actuali a naliunii care il aveape Mesia in mijlocul ei. Existb multe texte din Scripturd care se referl la acesta dar, in Ioan 3 versetul13, se afirmi, ,, Nimeni nu s-a suit in cer, in afard de Cel ce S-a pogorAt din cer, adici Fiul omului,care este in cer" gi, din nou, in versetul 3l, ,, Cel ce vine din cer, este mai presus de tofi; cel ce este depe pim6nt, este pimAntesc, 9i vorbegte ca de pe pimdnt. Cel ce vine din cer, este mai presus de to{i".Din nou in Ioan 6 versetele 3l la 33, se afirmd,,, Pdrintii nogtri au mdncat man6 in pustie, dupS cumeste scris: ,,Le-a dat sd mdndnce p6ine din cer." Isus le-a zis: ,,Adevdrat, adevdrat, vd spun, cd Moise nuv-a dat pdinea din cer, ci Tat6l Meu vd di adevirata pdine din cer; cdci Pdnea lui Dumnezeu este aceeacare se pogoard din cer, gi dd lumii via!a". Incele din urmi in Ioan 16 versetul 28, Domnul spune, ,,Am iegit de la Tatil, gi am venit in lume; acum las lumea, gi Md duc la Tat6l." Din acestea gi din multealte texte din Scripturi se poate dovedi cd poporul ceresc a experimentat darul ceresc, gi anume IsusMesia. In al treilea r6nd, versetul afirmd, ,,gi s-au fdcut plrtagi Duhului S{?nt". ,,P[rtagi" este formatdin doub cuvinte ,,echo" ,,a avea sau a fine" gi ,,meta" ,,cu; aga cd inseamnE ,,a line cu". Astfel,naliunea Israel are o relatie cu Duhul Sffint pentru a {ine ceva aga ci ce a {inut nafiunea Israel impreuni

66

II

II '

TI

III

hthlF ' iS

; :,iln'*i ' {[.' '{f i *

t"'lt : . it . i

l;

r't iL

IIr}

cu Duhul Sf6nt? Inainte de a studia aceasta, trebuie sd privim din nou la gramaticd. ,,P6ftagi" este unverb la paticipiu pasiv aorist; aceasta inseamni cd acliunea aceasta a avut loc odatd pentru totdeauna;adicd in viafa poporului Israel. in Fapte 2 versetele I qi 2, Luca relateazd cenirea Duhului Sfdnt lalsrael. Amintifi-v5 cE aceasta era a patra sirbdtoare in calendarul de riscumplrare, slrbdtoareaCincizecimii. Ea era inaugurarea Legdmdntului tel Nou promis poporului Israel, in condiliile in car€prin moartea lui Hristos nu era adusi doar riscumpSrarea, ci gi venirea lui Mesia, a implrd{iei Lui gizdrobirea Satanocra{iei. Ea clarificd mesajul lui Petru de adresare citre evreiin Fapte 2 versetele l2 la26 gi mesajul era, ,,Bdrbali ludei gi voi toli cei care locuili in Ierusalim" qi din nou ?n capitolul 3versetul 12 la 26, Petru ofer[ o explica{ie cu privire la ceea ce a avut loc. Din nou, el Ei-a inceputmesajul spundnd, ,, B6rba{i ludei". Acum, si ne intoarcem qi sd incercdm sd descoperim ce vrea sdspuni prin poporul are p[rtdgie cu Duhul Sfbnt. inseamni ci in ceea ce prive$te poporul Israel nu erapreg6tit pentru venirea Duhului Sffint. Durnnezeu a adus mijloace pentru ca Israel s5 se pocdiascl qi sdaccepte mdntuirca Lui. inci'o dati referindu-ne la mesajul lui Petru citre popor, in capitolul 3 versetul19, el a chemat natiunea la pocdinfi, dupi care Dumnezeu Tatil avea sa trimiti pe Isus pentru a$ezareatuturor lucrurilor, despre care Petru atrage aten{ia cd a fost profe{itd ?n Scripturile Vechiului Testament.La sfbrEitul mesajului sdu, in versetele 25 5i26, el reaminteqte acestor evrei cd erau fiii proorocilor qi aiLegdmdntului pe care Dumnezeu l-a fEcut cu plrinfii, in mod deosebit cu Avraam, ci prin acelLegimdnt avea s[ fie adus6 binecuvdntare universald. Al patrulea lucru despre care ni se spune cd l-aprimit poporul este men{ionat in vgrsetul 5, ,,$i au gustat din Cuvdntul cel bun al lui Dumnezeu"; dinnou, cuvdntul ,,gustat este la uln timp aorist; a fost un evveniment care a avut loc odat[ pentrutotdeauna in istoria poporului. Este posibil sI existe doui intelesuri pentru .,Cuvdntul cel bun al luiDumnezeu". Primul, este Domnul Isus care este CuvAntul; Ioan I versetele I gi 2 afirml, ,,Ld inceputera Cuvdntul, gi Cuv6ntul era cu Dumnezeu, gi Cuvdntul era Dumnezeu. El era la inceput cuDumnezeu" qi de asemenea in versetul 14 din acelagi capitol, Ioan afirmi, ,, $i CuvAntul S-a ftcuttrup, qi a locuit printre noi, plin de har, gi de adevir. $i noi am privit slava Lui, o slavi intocmai caslava singurului ndscut din Tat6l". Dar face referire gi la cuvintele actuale ale Domnului pentru Israel.Ioan vorbegte de multe ori despre aceasta, dar sd observf,m cAteva versete - Ioan 3 versetul 34, ,, CdciAcela pe care L-a trimis Dumnezeu, vorbegte cuvintele lui Dumnezeu, pentru ci Dumnezeu nu-I d5Duhul cu mdsur6"; loan 5.47,,, Dar daci nu credefi cele scrise de el," (referindu-se la Moise),,cuinvefi crede cuvintele Mele?" ; Ioan 6.63, ,, Duhul este acela care d6 viapf6, carnea nu folosegte lanimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu, Sunt duh gi via15"; gi, din nou, in versetul 68 din acelaqicapitol, ,, ,,Doamne" I-a rispuns Simon Petru,,la cine sd ne ducem? Tu ai cuvintele viefii vegnice".Dupd cum am mentionat, existd multe alte versete care vorbesc despre aceasta, dar un versetremarcabil se gisegte in rugdciunea de Mare Preot a Domnuluiin Ioan 17. In versetul 8 Domnulnostruafirmd, ,, Cdci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, gi au cunoscut cu adev6ratc5 de la Tine am iegit, qi au crezut cd Tu M-ai trimis". Domnul, binein{eles, cd se referp aici la uceniciiSIi care au primit cuvintele Sale. Al cincilea fapt experimentat de naliunea Israel este din nou inversetul 5,,,$i puterile veacului viitor". Cuvdntul ,,puteri" este tradus din cuvdntul din greacd,,dynameis". El vorbeqte de minuni aqa cum ne sunt redate in Evanghelie. CuvAntul este tradus inEvanghelii in mai multe feluri - ,,lucrdri minunate, lucriri puternice, minuni, puteri" dar toate aceste'cuvinte descriptive se referd la puterile veacului viitor. Cuv6nrul ,,veac" este traducerea cuvdntului,,aion" qi s-ar traduce mai bine,,veacul care va veni". Dr Kenneth Weist in Studiile sale despreCuvdnt il descrie ,,ca o perioadi de timp cararacterizatd de un anumit mod de viafi sau economie deguverndmdnt". Cdnd Domnul qi ucenicii au proclamat Evanghelia imp5rS{iei qi au chemat Israelul lapocdintl, mesajul Domnului a fost adeverit de aceste minuni. in perioada impdrSliei cind Hristos se vaintoarce pe planeta PdmAnt pentru a domni in Icrusalim, vor avea loc multe schimbSri remarcabile.Schimbdrile vor avea loc in legdturS cu vremea, lumea animal6, boli fizice 9i deformitdfi, care vor fieradicate; moartea nu va mai fi; u va mai fi foame. De asemenea, vor fi schimblri ecleziastice. Deexemplu, in leglturd cu schimbarea vremii, Isaia 30 versetele 23la26 arati cd Dumnezeu va da ploaiepeste sdm6n{i gi chiar pe orice munte inalt gi orice deal inalt vor izvori rduri, curgeri de api. Luminalunii gi a soarelui vor avea o intensitate mai mare. Pentru a dovedi c5 Domnul putea sd aducd acesteschimbdri, Luca 8 versetele 22 la 25 relaleazd cum Domnul a linigtit furtuna. in ceea ce privegteanimalele lumii, din nou, Isaia in pasajul frumos din capitolul I I versetele 6 la 8 relateazd curm lupulva locui impreuni cu mielul qi pardosul se va culca impreund cu iedul, vifelul, puiul de leu gi vitele

---

67

ingrdgate vor fi impreuni gi le va mAna un copilaq. CAnd ne intoarcem in Noul Testament, in Matei 2lversetul Z il gasim pe Dbmnul intrdnd in Ierusalim ?n ziua Rusaliilor. Pentru indeplinirea profeliei dinZaharia, capitolul9 versetul9, Els-a urcat cdlare pe un mdgSru$ aare nu mai fusese inc6lecat niciodatddar relatareaaratd cd animalul era cu totul supus Domnului, din nou, aducdnd la indeplinire profe{ialdcuti in Isaia I l. intorcdndu-ne la profe{iile din Vechiul Testament cu privire la veacul viitor, Isaiadeclard in capitolul 35 versetele 5 qi 6, ,, Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechilesurzilor; atunci gchiopul va sdri ca un cerb, gi limba mutului va cdnta de bucurie; cdci in pustie vor {iqniape, qi in pustietate piraie". Din nou, in Isaia 33 versetul 24, proorocul prezice c5 nimeni din cei carevor locui in Sion nu va mai zice ci este bolnav gi pdcatele celor care vor locui acolo vor fi iertate.intorcdndu-ne in Luca 5 versetul 17, avem o intAmplare despre Domnul cdnd a vindecat un sldb6nog.Mai intAi, Domnul i-a iertat plcatele qi, pentru a dovedi cd poate sd facf, aceasta, l-a vindecat pe om. InMatei 15 versetele 29 la3l, citim despre Domnul care a vindecat o mullime de boli gi versetul 3lafirmi cd oamenii erau uimili cdnd vedeau pe muti vorbind, pe cei ciungi lbcuti bine, pe gchiopiumbldnd qi pe orbi cipSt6ndu-gi vederea gi liuddndu-L pe Dumnezeul lui Israel. Din nou, Isaiaprofefeqte ci in veacul viitor moartea va fi un fenomen neobignuit gi in Isaia 65 versetul 22 prooroculprezice cd nu se vor mai zidi case ca altul sd locuiascl in ele qi nu vor sidi vii ca altul s5 le m[ndncerodul cici zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, gi aleqii Mei se vor bucura de lucrul mdinilorlor. Intorcdndu-ne in Ioan I I versetul 43 citim despre invierea lui Laz\r, aritdnd ci Domnul era Mesiapromis gi putea sd aducd viafi gi nemurire. Din nou Isaia profelegte in capitolul 40 versetele l0 gi I I cdfoamea va fi eliminati. Proorocul afirmI, ,,Iat6, Domnul Dumnezeu vine cu putere, qi poruncegte cubrafulLui. Iatd cE,plata este cu El, qirfisplitirile vin inaintea Lui, El lgi va pagte turma ca un Pistor, valua mieii in brafe, ii va duce la sinul Lui, qi va cllduzi bl6nd oile care aldpteazd." in Luca 9 versetele l6gi 17 avem o intdmplare unde Domnul ia cinci pdini qi doi pegti gi hrinegte mullimea. Din nou VechiulTestament profelegte cd vor fi schimbdri eclesiastice. in Psalmul 48 versetele I gi 2, citim, ,, Mare esteDomnul gi lSudat de to[i, in cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel Sfdnt. Frumoasd inallime,bucuria intregului pdmdnt, este muntele Sionului; in partea de miaz6noapte este cetatea MareluiImpdrat". Din nou, in Isaia 56 versetul 7, prooroul declard, ,, Ii voi aduce la muntele Meu cel Sfdnt,gi-i voi umplea de veselie in Casa Mea de rugdciune. Arderile lor de tot qi jertfele lor vor fi primite pealtarul Meu, cdci Casa Mea se va numi o casi de rug6ciune pentru toate popoarele." La sfrrgitulmisiunii Sale, Domnul a curdfit intr-un mod uimitor Templu. Amintindu-ne ura marilor pro{i qi afariseilor, acestaa fost un eveniment miraculos relatat in Matei 21 versetele l2 la 14. Acolo ni sespune, ,, Isus a intrat in Templul lui Dumnezeu. A dat afard pe toti cei ce vindeau gi cump6rau inTemplu, a rdsturnat mesele schimbitorilor de bani gi scaunele celor ce vindeau porumbei, gi le-a zis:,,Este scris: ,,Casa Mea se va chema o casd de rugdciune." Dar voi afi fEcut din ea o pegterd de tilhari."Acum ar trebui subliniat c[ toate aceste evenimente au fost experimentate gi gustate de Israel; toateacestea erau mdrturii ale veacului viitor; adicd a impirifiei Domnului de o mie de ani. Puterileveacului viitor au fost, prin urrnare, experimentate de naiiune. Privind la versetul 6, in VersiuneaAutorizatd se afirm5, ,, Dacd au cdzut, este cu neputinpd s6 fie inoili iar6gi, gi adugi la pocdinld".tnainte dean e uita la verset mai detaliat; acum cd{iva ani in urmd am fost privilegiali in bisericanoastrl si fim vizitali de f)r John Sproul, care este savant in greaca antici; de fapt, el era implicat intraducerea Noii Versiuni Internalionale. imi amintesc cd in timpul conferinfelor lui el s-a ocupat depasajele de avertizare din Evrei qi a atras atentia ci gramatica ar putea fi schimbatd gi in VersiuneaAutorizattr gi in Noua Versiune Internafionali. Gramatica cere ca versetul 6 si inceap6, referindu-se laun eveniment care a avut loc in trecut. El argumenta ci versetul ar putea fi citit, ,,odati ce au cdzut dela pocdinli". Acesta este folosit in cuvAntul din greaci pentru ,,cdzlut" , care este ,,parapipto' ' . ,,Para"inseamnd,,pe ldnga" qi ,,pipto" ,,a cddea". Este de asemenea a un timp a.orist aga incdt acesteveniment s-a intAmplat naliunii cvrelegti intr-o perioadd specificd din istoria lor gi este, potrivittimpului folosit, o actiune cornpleti gi incheiatd. Acum s5 aruncdm o privire asupra inceputuluiversetului 4. ,Afirmd, ,, care totugi au cdzut, este cu neputinf5 sd fie inoili iardgi". Acum de unde acdz"ut poporul evreu? Autorul atrage atenfia cd poporul a fost luminat atunci cAnd Hristos a venit la ei.Domnul era darul ceresc; Duhul Sfdnt a venit la Cincizecime; nafiunea a avut Cuvdntul bun al luiDumnezeu; (cuvintele adevdrate ale Domnului Isus) gi ele au mirturisit puterea veacului viitor. $iautorul afirmi, ,,Israel acdzut de la ele". Luca comenteazd acest lucru in Fapte 28 versetele 25la29.El afirmI, ,, Fiindc6 ei au plecat acas6 in neinfelegere unii cu alfii, Pavel n-a addugat decdt aceste

68

{

{

t{

il

3

3*t

{

"l

,r;{

":lt:l

=l

=l

:l

:l

=

=

T

=

:a

vorbe: ,,Bine a spus Duhul Sfdnt prin proorocul Isaia cdtre pdrinlii vogtri, c6nd a zis: ,,Du-te la poporulacesta, gi zi-i: ,,Ve1i auzi cu urechile voastre, 9i nu vefi intelege; cu ochii vogtri veli privi, gi nu vetivedea. Cici inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, gi-au inchis ochii, ca nu cumvasd vadd cu bchii, sd audd cu urechile, sd inleleag6 cu inima, sd se intoarcd la Dumnezeu, qi si-ivindec." SA $titi, deci, cd mdntuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisd Neamurilor, gi o vorasculta." Cdnd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei". Astfel, pentrugenerafia de evrbi, care a cizut sau s-a indepdrtat, cu toate privilegiile de partea lor, nu mai existapociinld, Dumnezeu a adus orbirea judicialS asupra lor. Pavel in Romani 1l versetele 7 la 12 facereferire de asemenea la acelagi eveniment dar citeazb din Psalmul lui David, 69 versetele 22 la 23.David spune, ,, Sa li se prefaci masa intr-o cursd, gi liniqtea intr-un la{! Sd li se intunece ochii, gi si numai vad6, gi clatind-le mereu coapsele". Totugi, ar trebui si linem minte cd, degi poporul a fbst pusdeoparte, promisiunea lui Dumnezeu de mdntuire a fost fdcuti in mod individual evreilor. Apostoiiievrei au fost mdntuili, bineinteles, aga cum a fost apostolul Pavel impreund cu cei trei mii in ziuaCincizecimii. Pavel se referi de aemenea la aceasta in Romani 11 versetul 20 c6nd vorbeqte demlddilele naturale ale mdslinului care au fost t6iate. De asemenea Domnul se referi la aceasta cdndpldnge pentru Ierusalim in Matei 23 versetele 37 la 39, ,, Ierusalime, Ierusalime, care omori p6prooroci qi ucizi cu pietre pe cei trimegi la tine! De cdte ori am vrut si strAng pe copiii tdi cum igistrdnge gdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut! Iat6 cd vi se lasi casa pustie; cdci v6 spun cd de acum incolonu ME vefi mai vedea pdni cAnd ve{i zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului!"Aceasti profe{ie infricoqltoare cu privire la casa lui Israel se referd mai intAi la templu, dar se poatereferi qi la na{iune despre care se spune cd vor fi pustiite. Acistd pustiire in ceea ce priveqteIerusalimul, a avut loc in anul 70 d.Hr., cdnd oragul gi templu au fost distruse gi nafiunea a fostimprdgtiatS. Dar Domnul a ardtat cd va veni ziua c6nd poporul se va pocdi qi va proclama,,Binecuvdntat este cel care vine in numele Domnului". Domnul nostru, fdrd indoiald, {dcea referire laprofelia din Zaharia 12 versetul l0 unde se afirmd, ,, Atunci voi turna peste casa lui David gi peslelocuitorii Ierusalimului, un duh de indurare gi de rug6ciune, qi igi vor intoarce privirile spre Mine pecare L-au strdpuns. il vor pldnge cum plAnge cineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldnge amarnic, cumpldnge cineva pe un intdi-niscut. ". Acest eveniment va avea loc, binein{eles, atunci cAnd Hristos se vaintoarce pe Muntele Mdslinilor; Israel il va vedea pe Mesia pe care l-au respins gi se vor pocli in celedin urm6. intorcdndu-ne ta versetul 6, textul afirm6, ,, care totugi au cdzut, este cu neputintd sd fieinoili, iarSgi, 9i adugi la pociinfd". ,,inoi1i" este tradus din cuvdntul ,,anakinizo"; aceasta este ocombinafie de doui cuvinte ,,anao' ,.inapoi sau din nou" gi ,,kinizo" ,,nou". Astfel, acea genera(ie,avdnd o sentin{6 judiciard trecutd asupra lor le'era imposibil sd se ?ntoarcd gi sd fie diferili. Apoiscriitorul ne oferd motivul acestui lucru, care este dublu" Mai intAi, ,,fiindci ei ristignesc din noupentru ei pe Fiul lui Dumnezeu". ,,Rdstignesc" este la participiu presen| aceasta inseamnd ci este oactiune continud gi repetatl. Privind la relatirile din Evanghelii, poporul Israel este cel care L-aconsiderat pe Domnul demn de rdstignire; L-au considerat un hulitor gi in legituri cu Diavolul. in ceeace privegte poporul Israel, ei au considerat ci Domnul trebuia si moarl gi naliunea incd mai este inpozilia aceasta gi ei continul sd-L rdstigneascd pe Mesia al lor. in al doilea rAnd, textul afirmd, ,,qi-Ldau sd fie batjocorit". Atitudinea nafiunii din aceste zile este cd inceea ce ii privegte pe ei Mesia arputea inci sd stea pe cruce. in Daniel 9 versetul 24 proorocul arati cI in perioada anilor 490 Dumnezeuva implini gase evenimente mari pentru lsraelul. Primele doud din aceste evenimente sunt pentruincetarea fbridelegii Ei pentru ispSgirea p[catelor. Israel, la acel moment, ingrSmddeau plcat pesteplcat dar Dumnezeu le va pune intr-o zi capit. Aceasta va avea loe cdnd prezicerea lui Zaharia va frindeplinitd inZaharia 12 versetul 10. Israel ca nafiune se va pocdi qi il va accepta pe Isus Mesia caRiscumpirdtorul 9i Impbratul lor.

O METAFON.q. OTFT AGRICULTURA

Versetul 7: ,,Cind un pAmint este adflpat de pfoaia care cade adesea pe el, gi rodegte o iarbi folositoarecelor pentru care eiste lucrat, capiltl binecuvAntare de Ia Dumnezeu.t'

Sunt men{ionate patru lucruri:-

69

I. pim6ntul2. ploaia3. iarba4. binecuvdntarea.

Mai intdi, pimdntul reprezintf, Israelul. in al doilea r6nd, ploaia se referi la privilegiile pe carenaliunea le-a avut la prima venire a lui Mesia, qi anume luminarea, darul ceresc, partagi cu DuhulSfdnt, Cuvdntul bun al lui Dumnezeu, puterea veacului viitor. in al treilea r6nd, iarba face referire laceea ce este folositor fermierului. Ceea cp Dumnezeu a cerut era pocdinfa gi ulterior faptele bune.Patru, binecuvdntarea lui Dumnezeu face referire la venirea lui Mesia qi la agezarea impirdliei de omie de ani. inainte de a pdrdsi acest verset, sd privim incd o dat5 la gramatica ce a fost folositd.,,PdmAntul este addpat" este la un timp aorist; se referd la uneveniment inchgiat. privind la relat6riledin Evanghelii, Israel a avut perioada lui de oportunitate; ei au avui din abundten{d marturii precum cdIsus era Mesia cel prezis dar au refuzar sd se adape. Apoi fraza ,,ploaia care cade" este la timpulpresent; aceasta implicd o acfiune continud qi repetatd. Privind ?n Vechiul Testament existd o linielungi a proorociilor dumnezeieqti pe care Cuvdntul lui Dumnezeu le-a dat Israelului dar, aga cum$tefan a atras atenfia Sinedriului in Fapte capitolul 7 versetul 51,,, Oameni tari la cerbice, netaialiimprejur cu inima gi cu urechile! Voi totdeauna vd impotriviti Duhului Sf6nt. Cum au fEcut paringiivogtri, aga facefi gi voi. Pe care din prooroci nu i-au prigonit p6rin{ii voqtri? Au omor|t pa cei cevesteau mai dinainte venirea Celui Neprihdnit pe care L-a{i vdndut acum, gi L-afi omorAt. Voi, care a1ipr[mit Legea dat6 prin ingeri, gi n-afi pdzit-o!..!' Din nou, in acel pasaj remarcabil din Matei 23versetele 371a39, domnul spune poporului ,, De cdte ori am vrut si strdng pe copiiit6icum igi strAngegdina puii sub aripi, qi n-a{i vrut".

RECOLTA NEFOLOSITOARE

Versetul8: ,,Dar dacf, aduce spini gi mfrrlcini, este lepildat pi aproape sii fie blestemat, gi sfirgegte prin a ise pune foc.t'

Expresia ,,dar dacd aduce" este la timpul present care vorbeqte de o acfiune prezenti girepetati. Timp de doud mii de ani Israel L-a respins pe Mesia gi incd fac acest lucru gi ?n zillle noastre.Referirea la,,spini qi mdrdcini" ne leagf, inapoi de Genesa 3.18 gi de bluestem. Astfel, natiunea esteaproape si fie blestemati qi sffirgeqte prin a i se pune foc, reprezent6nd Israelul. Acum, acest lucru i s-aintAmplat de fapt Israelului in anul 70 d.Hr. intorcdndu-ne la Matei 23 versetul 38, Domnul a splrs, ,,latd' cd vi se lasd casa pustie". Aceastd ardere nu are nimic de-a face cu iadul qi pedeapsa vegnica.Aceasta este judecata asupra poporului Israel. Totugi, o cdmpie arsi arat6 o nddejde. Din nou, Maiei 23versetul 39, Isus a spus, ,, Cdci vd spun" (gi ,,voi" este la plural) ,,cd de acum lncolo nu VI6 vefi maivedea pdnl cAnd veti zice: ,,Binecuvdntat este Cel ce vine in Numele Domnului" qi astfel ?n profeliaDomnului vedem gi arderea dar gi ndde.idea.

,,LUCRURILE MAI BUNE'' ALE ACESTOR EVR-EI

Versetul 9: ,,Milcar cf, vorbim astfel, prea iubi{ilor, totugi de la voi am agteptat lucruri mai bune gi careinsofesc mAntuirea.tt

Gehera{ia trecuti de evrei a suferit judecata gi apoi scriitorul folosegte o expresie foarte iubitore-,,prt& iubitrilor". El spune,,voi sunte{i prea iubi{i" dar cine este cel care ii iubeqte? pavel cusigurantd a iubit poporul lui Dumnezeu din vechime; in Romani 9 versetele I la 3, eL afirma, intrealtele, ,,Cdci aproape sd doresc sd fiu eu insumi anatema, despdrtit de Hristos, pentru frafii mei, rudelemele trupegti". Totugi, Dumnezeu este Cel care iubegte cu adevlrat naliunea. in tirnpul prooroculuiIeremia, c6nd nafiunea era sub judecata qi blestemele Legdmdntului Mozaic, Dumnezeu $i-a declaratprin gura slujitorului Sdu credincios, Ieremia, dragostea Sa pentru nafiune. in profelia lui, capitolul 3lversetul 3 Dumnezeu sptlne, ,,Te iubesc" (adic4'lsraelul) ,,cu o iubire veqnicd; de aceea iji pastrez

bundtatea Mea". intdmpldtbr, obsevaii cd Pavel are aceeagi iniml cf, gi Domnul gi noi de asemeneaputem si aritdm dragoste f6ta de poporul lui Dumnezeu din vechime. Apoi scriitorul le spune celorcare sunt prea iubili, ,,totuqi de la voi am agteptat lucruri mai bune". ,,Am aqteptat" este la un timpperfect care face referire la o ac{iune incheiatd in trecut, dar care are rezultate qi in prezent. Poateascesta ne indeamnd sd privim din nou la Leg[mintele pe care Dumnezeu le-a fhcut cu Israelul. Neamintim ci Dumnezeu a f6cut Legdmdntul Avraamic, Leg[m6ntul Deuteronomic, Legdmdntul Davidicgi Leglm6ntul cel Nou gi le-a confirmatcu un jurimdnt. Cu alte cuvinte, erau legiminte unilaterale.Ulterior scriitorul va vorbi mai pe larg despre aceasta dar ceea ce scriitorul spune aici este, ,,Am ajunsla o convingere stabilit[" gi anume CuvAntul lui Dumnezeu pentru Israel va fi indeplinit. Dar, ,,caresunt lucrurile ruai bune?" V[ amintili cf, Israelul a fost pus deoparte datoriti necredin{ei. Prin urmare,se nasc doud intrebdri. Mai intdi, ,,Care sunt lucrurile mai bune?" E,i bine, r[spunsul este lucrurile careinso{esc mdntuirea. Dar aceasta ridici o a dou[ intrebare, ,,ce este, de fapt, aceasti mdntuire gi caresunt lucrurile care o tnso{esc?" Rtrspunsul ne determind sI ne intoarcem la Evrei I versetul 14 undescriitorul face referire la evrei ca fiind mogtenitori ai m6ntuirii, gi anume cei care vor mogteni odihnamilenard gi mogtenirea promisd Israelului prin Avraam. Trebuie sd subliniem ci in aceste pasaje esteavut in vedere Israelul.

MOTIVUL PENTRU INNNVTN

Versetul l0: ,.Cici Dumnezeu nu este nedrept ca sil uite osteneala voastrl gi dragostea pe care a{i ariltat-opentru Numele Lui, voi, care a(i ajutorat gi ajutora{i pe sfin{i."

Dou[ lucruri ar trebui observate - mai intAi, ,,osteneala" gi, in al doilea rdnd, ,,clragostea". Dince este alc[tuitf, aceast?i dragoste? in primul r6nd, este dragostea fata de Dumnezeu gi apoi este odragoste slujitoare fafd de sfin]i. $i gramatica sugereazi cb aceasta este o slujire care continui.Versetul afirmf,, ,,C[ci Dumnezeu nu este nedrept ca sb uite osteneala voastri", etc. ,,Uite" este lainfinitiv aorist. Conceptul din spatele acestuia este cd Dumnezeu vede ceea ce ei fac acum dar le varispl[ti in viitor. S[ incercf,m s[ vizualizim ce vor infelege evreii cdnd vor citi aceste versete. Perioadade timp in care vor,trli este necazul cel mare, perioada necazului lui lacov; Anticristul va conduce dinIerusalim gi va cere ca fiecare si primeascl semnul fiarei, Apocalipsa 13 versetele 16 Ia 18. Deasemenea, va fi un antisemitism fdr[ precedent, Apocalipsa l2 versetul 17. Acum lucrul interesant estecd ceea ce va caracteriza pe cei mdntuili este cf, ei vor fi cei care vor proteja rim[gi1a evreiasci.Domnul adeveregte acest lucru in Matei 25 versetul 40, ,,Drept rdspuns, Imp6ratul" (adicd, DomnulIsus) ,,le va zice: ,,Adevdrat v6 spun c6, ori de cdte ori afi fdcut aceste lucruri unuia din aceqti foarteneinsemnafi frafi ai Mei,"(adicd, iudeii) Mie mi le-ati frcut." Astfel dovada dragostei fa{i de Domnulva fi dragostea lor fafd de sfinfi.

DORIMA LUI DUMNEZEU PENTRU EVREI

Versetul 1l: ,,Dorinr insi ca fiecare din voi sfl arate aceeagi rAvn5, ca s5 pSstreze phnd la sfArgit o deplinilnIdejde."

Este cu siguranfi dorinta autorului dar in spatele ei este dorinfa lui Dimnezeu gi existf, oaccentuare pe ,,fiecare din voi". Aceasta sugereazS dou6 lucruri - mai intii, Dumnezeu cunoaqte pefiecare individ qi, in al doilea r6nd, Dumnezeu este preocupat de fiecare individ. Care a fost dorinfa luiDumnezeu? Ni se atrage aten{ia asupra a trei lucruri - primul, rdvna. Cuvdntul in original sugereazl.,seriozitate, zel, preocupare serioasi cu un element de grab6". Acelagi cuvdnt este folosit in Marcu 6versetul 25. intAmplarea vorbeqte de fiica lui lrod care a cerut capul lui Ioan Botezf,torul gi versetulspune, ,, Ea s-a grdbit sd vind indatd la impdrat" gi apoi face cererea ei qocanti gi s6ngeroasd. Totugi,versetul demonstreazi folosirea cuvAntului aici in Epistola cltre Evrei; era preocupare serioasi cu unelement de grabl. in al doilea rAnd, Dumn ezeu a dorit ca aceqti evrei si pdstreze pdnl la sfrrqit.Intrebarea care se ridicl; sffirgitul cui? Acegti evrei care vor trii in perioada necazului cel mare vor gtidin Daniel calitolul 9 cd acea periodl va dura in mod specific qapte ani gi, prin urrnare, ei trebuiau sa

7 l

I

aibd aceeagi rdvni pdnl la sffirgitul acestei perioade. Dornnul S-a gdndit la aceiaqi lucru in Matei 24versetul 13. Vorbind despre aceastd peroadS lrl a spus:.. Dar cine va rdbda pdni la sffirqit, va fim6ntuit". in al treilea rdnd, l)omnul a dorit ca acegti evrei sd aib[ ,,o deplinl nidejde", gi anume sdfie siguri cd acest lucru se va intimpla. Ceea ce autorul le spune acestor evrei este cd acest mod de atr[i le va line aprinsd lumina nddejdii. Bineinples, acesta este mesajul lui Dumnezeu pentru poporulsiu din toate vremile.

iNnnnrNul

Versetul 12: ,,A$a incit sf, nu vtr lenevi{i, ci sf, c6lcafi pe urmele celor ce, prin credin{il gi riibdare,mo$tenesc f,f, glduin{ele."

indemnul in acest verset este dublu. in primul rdnd, nu lenevili; aceasta inseamni leneq, greoi,trdndav. $i, in al doilea rdnd, sd calce pe urm6; aceasta inseamnd s[ fie credinciogi gi ribd[tori. Darintrebarea este, care este scopul? Cititorilor nu li se lasd nici o urmd de indoiali gi adevdrul este acesta- ci ei aveau sd moqteneasc6 figdduinlele. Totugi din aceasta se nasc doul intrebdri - care estemogtenirea? $i care sunt ftgdduinfele? Scriitorul va explica aceasta mai detaliat in capitolul 6 versetele13la20 dar, mai intdi, el ia cazul lui Avraam.

CAZUL LUI AVRAAM

Versetul 13: ,,Dumnezeu, cind a dat lui Avraam figlduin{a, fiindcfl nu putea sil Se jure pe unulhai maredecdt El, s-a jurat pe Sine insugi."

Autorul se referi la un pasaj din Genesa capitolul 22 care va fi foarte cunoscut cititorilor.Aceasta amintegte intdmplarea unde Dumnezeu l-a incercat pe Avraam qi l-a c5liuzit s6-ljerfeasci pefiul's6u pe un munte specific in partea de nord de unde trdia el. Avraam a dovedit bundvoin{i gi cdndAvraam a fost pe punctul de a-l jertfi pe Isaac, Dumnezeu a intervenit gi adus un inlocuitor, adicd unberbece, care avea coarnele prinse intr-un tufiq. in versetul l4 a acelui capitol Avraam a numit acel locIehova-iire, arltAnd cd Domnul a promis un inlocuitor. Este interesant cd era exact locul unde Domnulavea s[ fie rlstignit gi unde avea sE fie adus un inlocuit6r a lui Dumnezeu pentru omul plcdtos. Apoi ?nversetele l5 la 19 Dumnezeu a pronunlat jurlmdntul qi i-a promis lui Avraam cf, prin el va aducebinecuvAntare universald. Versetele l6 la 18 afirmI, ,,$i a zis: ,,Pe Mine insumi jur" zice Domnul,,pentru cd ai fEcut lucrul acesta qi n-ai crutat pe fiul tdu, pe singurul tdu fiu, te voi binecuvdnta foartemult gi-1i voi inmulli tbarte mult sdmdnta, gi anume: ca stelele cerului 5i ca nisipul de pe fArmul mSrii;gi sdmAnla ta va stdpdni cetdlile vrdjmagilor ei. Toate neamurile pimdntului vor fi binecuvAntate ins6mdnla ta, pentru c5 ai ascultat de porunca Mea!" Astfel aici descoperim promisiunea gi jurlmdntul pecare Dumnezeu le-a fdcut gi acesta i,a fi indeplinit prin inlocuitorul lui Dumnezeu care avea s[ vind dinneamul lui Isaac. in acest fel, a5a cum afirmi versetul 13, cAnd Dumnezeu a iZcut promisiunea El aconfirmat-o printr-un jurdmdnt. Apoi autorul Epistolei citre Evrei arati con{inutul fbgdduin{ei.

OBIECTIVI.)L DIN SPATELE PROMISIUNII

Versetul 14: ,,$i a zis: Cu adevlrat te voi binecuvhnta, pi i{i voi inmulfi foarte mult silm6n(a."

Astfel promisiunea insolitl de un jurdmdnt a adus binecuvAntare qi inrnullire.Pentru a infelege semnificafia acestui lucru trebuie sd ne intoarcem la zorii istoriei qi s5

descperim ce directive a dat Domnul pdrin{ilor nogtrii. in Genesa I versetul 28 citim, ,,Dumnezeu i-ahinecuvdntat gi Dumnezeu le-a zis: ,,Cregtefi, inmullifi-vd, umplefi pdmdntul gi supuneli-l; gi stdpdnifipeste pegtii mdrii, peste pds5rile cerului gi peste orice vie(uitoare care se miqcd pe pdmdnt." Astfelprimii nogtrii plrinfi au fbst indemnafi sX ae inmulteascS, s5 umple p[mdntul gi si-l supun6. Totuqi, neamintim cd Adam s-a rdzvrAtit impotriva lui Dumnezeu qi a dat conducerea planetei Celui Rdu, lui

'71

J 1utrr,l r "

t r i{ I trlJ

i l.llJ

irllJ

?J

tfil

i&.r:il ,.

I

I,cl

il$$

f iE !- f

Ft:trr '

l :

fr:f * l

fr'${ll

da

t3ilflI

- 4

Satan. intreaga rasb uman6 este in Adam gi Pavel descrie acest lucru foarte grafic in Romani 5 versetul12,,,De aceea, dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatulin lume, gi prin pdcat a intrat moartea, giastfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricini cd to{i au pdcdtuit" qi cuvintul din greacine-ar putea sugera cd tofi au pbcdtuit in Adam. Totugi, in aceastd promisiune avraamic6 esteperspectiva cd Dumnezeu va aduce un Ultim Adam in aga fel inc6t scopul original al lui Dumnezeu dinGenesa I versetul 28 si poatd fi indeplinit. Astfel, prin promisiune gi prin jurimAnt Satan va fi invins giscopul lui Dumnezeu va fi indeplinit.

CUM A DOBANDIT AVRAAM PROMISIUNEA

Versetul l5: ,,$i astfel, fiindci a agtgptat cu rSbdare, a dobindit ftrg6duin{a."

Dar ne intrebim cum a putut Avraam sd primeascd promisiunea? Rdspunsul se giseqte incuvintul , ,dobAndit". CuvAntul din greaci este,,epitugchano"; inseamn[.,a nimeri sau a gdsi opersoand". Prin urmare cine era persoana? Cdsim rispunsul in Cenesa 22 versetele 2A h24. Este orelatare cu privire la Rebeca ce trdia la cdteva rnii de kilometri de Avraam fiind aleasl in modprovidenfial si fie so{ia lui Isaac in aga fel incdt linia genealogicd sd meargA mai departe gi s6-L, aducbpe Mesia in cele din urmi, Acest verset nu inseamnd ci Avraam nu s-a bucurat de indeplinirea finalidar in Genesa22 avem inceputul ei. Sd rezumlm pe scurt fundalul acestor versete. In vegniciatrecutiera un impirat veqnic, I Timotei 1.17. Fiind impdrat. Dumnezeu avea nevoie de un domeniu cu supuqide bunlvoie. Domnul a creat acest domeniu pe planeta PdmAnt qi este dorinla Domnului nostru caaceasti casi a Lui sd fie plini de supugi de bundvoie care sd impirtSgeascl dragostea gi slava Lui'. Luca14.23 sugereazd aceasto, ,, $i stipAnul a zis robului: ,,Ieqi la drumuri gi la garduri, gi pe cei ce-i veigdsi, silegte-i sd intre, ca sd mi se umple casa". Dupd crealie a fost rizvrdtirea omului gi momentul incare el i-a dat stdpAnirea acestei lumi lui Satan transformdnd-o intr-o Satanocrafie. Apoi Dumnezev adat promisiunea minunati din Genesa 3.15 ci sdm6n{a femeii va zdrobi Satanocratia. Dupi aceeaDumnezeu a frcut Legimdntul cu Avraam gi, in condifiile acestui Legdmdnt, scopul vegnic a luiDumnezeu avea sI fie indeplinit.

CNRTITUDINEA LEGAMANTULUI

Versetul l6: ,,Oamenii, ce-i drept, obicinuiesc si jure pe cineva mai marel jurimAntul este o chezSgie,care pune capit origicirei nein{elegeri dintre ei."

in primul rdnd, este jurdmdnrul lui Dumnezeu in acest Legdmdnt; aceasta inseamni si declareceva adevirat; a face o declaralie solemnd. Apoi ?n acest jurdmAnt Dumnezeu este martorul. Practicadin vechime era cd oamenii jurai pe cineva care era mai mare. La cu(ile noastre judecdtoregti inpresent to{i martorii trebuie sd facd un jurimdnt solemn gi fac acest lucru cu mdna pe Biblie. cu cealaltdm6ni ridicatd in sus, jurdnd cd tnaintea lui Dumnezeu ei spun adevdrul, intregul adevir qi nimic altcevadecit adevdrul.

MOSTENITORII FAGADUINTEI

Versetul 17: ,,De aceea gi Dumnezeu, fiindci voia si dovedeascil cu mai multi tilrie mogtenitorilorfilgilduin{ei nestr5mutarea Hotilririi Lui, a venit cu un jurflmint."

Un motrtenitor vorbegte, binein{eles, de o stdpdnire. Prin urmare, aceqti evrei vor fi stdpAnitoriifigaduinlei. Amintiti-vA care era promisiunea -- binecuvdntare universald prin poporul lui Avraam,trsrael. Evreii erau cei care primeau acea promisiune specificl Apoi, versetul continui sd spund ,,deaceea gi Dumnezeu". Aceasta ne duce inapoi la versetul 16, obiceiul omenesc de E promite subjurdmdnt. ,,Fiindcd voia" este cuvdntul ,,boulomai" qi inseamni ,,o dorintd care se na$te din facultlti lerationalt ale cuiva". Ar putea li folosit qi un alt cuv6nt,,thelo" care inseamni,,o dorin{d care se na$te

73

/Jl,dl

1 j-ir

-,4

=t-.4

>/\ l

_t-''it :uL/'lti

Tl/' l

]L, l L-,id.I l l --l

I

r-it,LI,-l

I.t-i-.hda' l

II

J

TJ*i-J![n-li

I

J!L -!-ll

t l

.JlJr-d

"llJf||r

I-.rlLll,

lrd

lDtr"ilI

lilill- l

din sentimente". Dar aici descoperim cd este o tranzac{ie legali fEcuti de Dumnezeul Atotputernic.Apoi versetul spune ,,voia cu mai multd tdrie". Aceasta aratd ci dorinta lui Dumne2eu este cu nrultmai mare decdt cea implicatf, de o tranzac{ie legalb uman6. Autorul voibeqte despre nestrimutareaHotdrdrii Lui (adici a lui Dumnezeu). CuvAntul ,,nestrimutare" este,,ametatheton". Cuvdntul ingreacd f6r6 ,,a" inseamnd ,,a schimba locul"" l)e aici infelegem ci este o negare; prin agezarea lui ,,a"in fata cuv6ntului neag6 acest lucru asa incdt ob{inern promisiunea fermd a lui l)umnezeu ch El nu seschimbi niciodatl in ce privegte promisiunea aceasta. Cuvdntul ,,hotdrdre" inseamni ,,o dorinfi carevine din ra{iune" pe care Dumnezeu aconfirmat-o cu un jurdindnt. Cuvdntul ,,avenit" este un cuvdntinteresant - ,,mesiteuo"; inseamni ,,a acfiona ca mediator intre doui p6(i care au fbcut o infelegerepentru a indeplini ceva''". Cuvdntul este la un timp aorist ceea ce inseamnl cd este ceva ce Dumnezeu afbcut in trecut gi lucrarea este incheiatd. Tabloul pe care il avem aici este acesta. Dumnezeu i-a fbcut opromisiune lui Avraam. Isus este mediatorul intre Avraam gi mogtenitorii promisiunii qi descoperimaici ci lsus, Mediatorul, are o dorinld legalS care este nestrdmutatd; El nu se va schimba niciodatd gi apronuntrat un jur6m6nt pentru a adeveri acest lucru. Astfel intre promisiunea pe care i-a fdcut-o luiAvraam gi mogtenitorii lEgiduinfei Hristos vine ca Mediator gi creditor ci promisiunea va fiindeplinit[.

LUCRURILE NESCHIMBATOARE

Versetul 18: ,,Pcntru ca, prin douf, lucruri care nu se pot schimba, gi in care este cu neputin{i caDumnezeu si mint5, si gf,sim o puternicd imbf,rbf,tare noi, a citrror scf,pare a fost sfl apucim nfldejdeacare ne era pus6 inainte."

Scriitorul vorbegte acum mai pe larg de doud lucruri nestrimutate care garanteazd nidejdeacare a fost pusi inaintea acestor evrei. Versetul incepe, ,,Pentru ca prin lucrurile care nu se potschimba" E;i cuv6ntul ,,lucruri" este din cuvdntul grecesc ,,prdgnlo" din care obfinem cuvdntul nostrupragmatic. fnseamnd ,,a face. a ?ndeplini, a efectua" in aqa fel incdt autorul vorbegte despre doudlucruri nestrbmutate care spun despre fapte implinite. Cele doul lucruri sunt promisiunea gi jurlmdntulastfel cd acesta este pragmatismul f)umnezeului Atotputernic Ai, a$a cum scriitorul subliniaztr, ,,in careeste cu neputinld ca Dumnezeu sd mint6". Apoi autorul continul si explice ci in aceste dou[ lucrurinoi glsirn o puternicd imbtrrbitare. Cuvdntul ,,puternicd" este ceva asem€nea unui cuvdnt-tablciu,,,ischorus"; vorbegte de obstacolulimpotrivirii, gianurne o cetate dar o cetate inconjuratd de o armat[.,,Imbdrb6tare" este format din doui cuvinte ,,p&tz" ,,pe ldngf," ,,kaleo" ,,a chema". Conceptul pecare il avem aici este ci promisiunea gi jurlmdntul sunt asemenea unei cetifi sigure apdratd de oarmati gi Domnul ne-a chemat in acest loc de o siguranti neclintiti. Apoi scriitorul subliniazi c[,,scdparea noastrd a fost" sI alergdm ?ntr-un loc sigur. Imaginea invocatd aici va fi relevantE pentrumintea evreiascd. Conceptul este descoperit in Deuteronom 4. 42 in legituri cu cetilile de scipareunde cineva putea si alerge daci era urmirit dd o persoanl care cduta rdzbunare. Odatd ajuns ininteriorul ceEtii de scdpare Marele Preot fbcea ispiqirea. Autorul va privi ulterior lg lucrarea MareluiPreot pentru jertfa de ispdgire. Dar tabloul pe care il avem aici este a unui om care fuge in modocazional de un rdzbunitor de sdnge gi care se refugiazi intr-o cetate de scdpare, viata lui fiind ispngiti.Dar toate acestea aveau un scop, ,,pentru a apuca nddejdea care ne-a fost pusl inainte". Care estenddejdea? Este zdrobirea Satanocraliei; a$ezarea Impdrdtiei lui Dumnzeu pe plm6nt, participarea qirriata in acea impdr[fie. Vd aminti{i cAnd Nicodim a venit la f)omnul noaptea in Ioan 3, acest lucru eracel mai important in mintea acelui lider religios. El a cerut siguran{a nldejdii cd va intra in imp6rS{ialui Dumnezeu gi, bineinfeles, Isus i-a spus cl singura cale era prin nagterea din nou.

NADEJDEA $I ANCORA SUFLNTULUI

Versetul 19: ,,Pe care o avem ca o ancori a sufletului; o n5dejde tare gi neclintiti, care pitrunde dincolode perdeaua dinfl untrul Templului."

I

1 A

t

,,Sufletul" se referi in mod specific la cunoaqterea mea de sine, la facultil i le mele rafionale qiexistd doul adjective in legdturi cu ancora. Mai intdi, este,,tare"; cuvAntul din greaci folosit estcineresant -,,asphale". A doua parte a cuvdntului .,sphale" este,,a cddea sau a equa" gi este precedatde un,,a" care il neagd. Astfel cuvdntul insearnnS,.ceva care nu cade sau nu egueazd niciodati". Defapt, din acest cuvdnt grecesc a derivat cuviintul .,asfalt" care este folosit pentru construc{ia strAzilor.Suprafelele de drum pot cddea, dar aceastd nbdejde nu va egua niciodatA. Al doilea adjectiv este

,,neclintit6" qi cuvdntul in greacd este ,.bebaian" qi inseamn[ ,,nu se va ddrdma cdnd voi pune ogreutate pe ea". Am fost odati in casa unui prieten predicator qi dupd ce am servit o cafea prietenulmeu s-a ridicat dar, a-qi menfine echilibrul, s-a sprijinit de masd. Mai mult spre necazul prietenuluimeu, piciorul s-a^rupt gi masa s-a prlbuqit cu prietenul meu. Totugi, aceastd nddejde nu va aduceniciodatf, necaz. Imi amintesc cd atunci cdnd eram un tdnir creqtin la sala de misiune pe care ofrecventam in Gateshead, Tyneside, era un sfhnt al lui Dumnezeu, George Miller. in tinerefea lui a fostboxer gijucitor de cirfi dar a ajuns s[-l cunoascd pe Domnul gi sd fie mdntuit intr-un mod minunat. Nua fost un om invdfat dar a putut sd memoreze multe pasaje din Scripturd gi foarte multe cdntdri dinGolden Bells din care cAntam in acele zile din trecut. George s-a imboln[vit de cancer gi inainte de amuri el repeta cuvintele ,,daci vreodatS, dacd vreodatS, daci vreodat6". Un prieten cregtin a spus lacdpdtdiul patului sdu ,,Dac[ vreodatl ce?" gi apoi bltrAnul sfhnt a repetat cuvintele dintr-o cdntare pecare el o cono$tea foarte bine ,,Dacd vreodati te-am iubit atunci acel moment este chiar acum". Acestfost pugilist dar in momentul actual sfAnt a descoperit cd nddejdea sa era tare gi neclintitd. Apoi autorulexplici faptul cd aceastl ancorS a sufletului piitrunde dincolo de perdea gi construcfia din greacd, antdcd ancora este acum acolo. intr-adevdr, cuvdntul este mai putemic decdt at6t. Spune, ,,ancora este acumacolo gi va coninua si rdmdni acolo". Interpretarea literali ar putea fi ,,ancora este dincolo deperdeaua Temirlului". Din nou, pentru mintea evreiasci acesta ar reprezenta un adevir minunat. Acegtievrei ar putea sI aibl o imagine foarte clari cu privire la jertfa din Ziua Ispdgirii. Sd incercdm sI neimaginim tabloul. Vedem sute de mii de evrei adunali in jurul Templului gi Aaron, marele preot,indreptdndu-se cu fapul spre altarul de aramd care reprezintd, bineinfeles, crucea lui Hristos. fapul esteinjunghiat gi sdngele lui este strdns intr-un vas gi, impreuni cu evreii, vom privi la Aaron care va ducesdngele in Templu. Atunci cdnd Aaron slujegte in Templu, noi putem auzi clinchetul clopofeilor de aur.Acegtia erau pringi de jur imprejurul mantiei. Cind intra in templu, el mergea mai intAi in locul preasfdnt unde era candelabrul cu gapte brafe de aur reprezentdndu-L pe Hristos care este Lumina lumii. Ladreapta lui Aaron era masa cu cele doisprezece pdini pentru punerea inainte reprezentdndu-L peHristos care este Pdinea vie{ii. in fata lui gi in fafa perdelei era altarul tim6ierii reprezentdndruglciunea de mijlocire a Domnului. Apoi Aaron mergea in spatele perdelei in Locul Prea Sfdnt undeintdlnea slava Shekina, Prezenfa sfAntd a lui Dumnezeu;la acel moment, mdniati de picatele copiilorlui Israel. Acolo inaintea lui era Chivotul Legimdntului cu capacul de aur gi sub capac tablele de piatricu poruncile neprihdnite ale lui Dumnezeu scrise cu degetul Lui. Apoi Aaron i9i inmuia degetul invasul de sdnge qi stropea capacul de pe Chivotul Legimdntului numit Scaunul Milei. In acel momentsfinferlia qi dragostea lui Dumnezeu erau satistEcute cdnd'vedeau sdngele. in tot acest timp ei ascultausunetul clopoleilor de aur; sunetul care le confirma c[ jertfa a fost primitd. Autorul Epist&ei cdtreEvrei ne va oferi o explica{ie mai clard a acestui lucru in capitolul 9 unde in versetul 24 el spune, ,,CiciHristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fhcut de mdni omeneascd, dupi chipul adevdratului locagde inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu" qiapoi in versetul 28, autorul continud si explice, ,, Tot aga, Hristos, dupd ce S-a adus jertft o singurddat6, ca sd poarte pdcatele multora, Se va ardta a doua oard, nu in vederea p6catului, ca sd aducdmAntuirea celor ce-L agteaptd". Frances Ridley Havergal in una dintre cele mai mdrele cdntf,ri scria infelul urmdtor:

,,Tu vii, Mdntuitorul meu!

lu vii, impiiratul meu!In frumus e ye a Ta foarte s t rdluc i to are,In slava Tct trandescentd:Cat de bine este sd ne bucurdm Si sd cdntdm!Vii! in rdsdt'itul cqre se de,schide,$i vesteSte strdlucirea valurilor grele;

a Vii! Preotul meu sldvit,

75

I

#-tl

L I

li-L-r-J

- l

I_Lbur l

.J-rrr-J', t

I-"U-at l t )

ilr]rl..l t

JtlrI r l' l !

I,,1-l l l L J

l-Itt,l'll I

J*, r r i ' - l' l !

I

*LrrrlL.la l l !

Nu auzim noi clopnleiiTdi de aur'? "

intorcdndu-ne la versetul 19, autorul spune, ,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o nddejdetare qi neclintitS"" Barca nostre gubredd ar putea si se clatine in furtunile viefii dar nddejdea noastre nupoate fi migcatf, niciodatd.

Versetul 20: ,,unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergtrtor, c6nd a fost filcut ,Mare Preot in veac,dupfl r6nduiala lui Melhisedec'."

Lixpresia ,,inainte mergltor" este ,,prodromos"; inseamni,,unul care merge inainte dar care deasemenea ne aqteapti s6-l urmdm". CuvAntul a fost folosit de grecii antici, de marinarii din acele zilecare instruiau pe unul din oamenii lor cum si ia ancora blrcii intr-o barcl micd pdnl la flrm qi si oinfingd intr-un loc sigur. Acum, daci am putea sA ne intoarcem la mintea evreiascd, acesta era unconcept cu totul nou pentru evrei. Nici unul dintre evrei nu putea si-l urmeze pe Aaron in SfAntaSfintelor. Aaron era acolo in nurmele evreilor. Dar aici autorul afirmi c6 Cel care a mers inainteanoastrd a intrat in prezen{a sfbntd a lui Tatllui gi aqteaptd si-L urmim. $i apoi autorul spune, ,,chiarIsus" gi cuvintul ,,IsLls" pentru evrei era,,Joshua". Punctul care este pus in discu{ie este acesta -

Joshua al nostru este Cel care a plecat inaintea noastri pentru a ne aduce odihna promistr gi acestJoshua a fost un preot vegnic dup6 rinduiala lui Melhisedec. Cu alte cuvinte, preofia Lui este {drdsfhrgit. Poate este $i o altd chestiune gi de care ar trebui si ne amintim ?n legdturd cu Aaron atunci cdndmergea in Sfrnta Sfintelor. El avea pe umneri pietre de onix care purtau numele celor doisprezeceseminfii ale lui Israel gi, pe lAngi aceasta, pe pieptarul lui Aaron erau doisprezece pietre prefioase qi deasemenea acestea aveau numele celor doisprezece semin{ii ale lui Israel. Este un adevir m[ref sd neamintim c[ atunci cAnd Domnul a dus sAngele Siu prefios in prezenfa TatSlui numele noastre erau peumeriiomnipoten{ei Lui qi de asemenea numele noastre erau pe inima lui de o dragoste infiniti.

tr'nlt i l t

tlI

-Lulf^J||rl I

II

"il-tr-llrl1 l

-rt-ttT ararl I

l,"frb

,i, I:

J-

[576

n=-rl

I*1

b'--

Il .I

Ia

Ia

I

I

I

I

III

CAPITOLUL 7

Suntem pe punctul si incepem cel mai lung pasaj de expunere din Evrei qi aceasta ar trebui siarate importanfa lui in aceastd epistold mirea{i. Tema incepe de fapt in capitolul 5 versetele 1 la 10unde este explicat ci Domnul nostru este un Mare Preot dupl rdnduiala lui Melhisedec. Acest pasajsubliniazi adevdrul cd Domnul nostru este un preot mai mare decAt Aaron cu o misiune mai mare.

MARETIA LUI MELHISEDEC

Versetete 1-3: ,,in adevtrr, Melhisedec acesta, implratul Salemului, preot al Dumnezeului Prea inalt, carea intimpinat pe Avraam c6nd acesta se intorcea de la mlcelul impdrafilor, care l-a binecuvintat, care aprimit de la Avraam zeciuialil din tot, care, duqf, insemnarea numelui siiu, este intAi ,imp6rat alneprihflnirii 'apoi gi,Implrat al Salemului'adicii,Impirat al p6cii'; f?lfrtatil, {iiri mamtr, fir5 spifil deneam, neavAnd nici inceput al zilelor, nici sf6rgit al viefii, dar care a fost asern6nat cu Fiul lui Dumnezeu,riimAne preot in veac."

Istoria scurti a lui Melhisedec este descrisi in Genesa l4 versetele l8 la 20. Aici Scripturaafirmi, ,, Melhisedec, impdratul Salemului, a adus pdine gi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Preainalt. tvtelhisedec a binecuvdntat pe Avram qi a zis: ,,BinecuvAntat sd fie Avram de Dumnezeul CelPrea inalt, Ziditorul cerului gi al pdmdntului. Binecuv6ntat s5 fie Dumnezeul Cel Prea inalt, care a datpe vrijmagii tai in mdinile tale!" gi Avram i-a dat zeciuiald din toate." Patru lucruri ar trebui observatein aceastd mtrrturie istoricd scurtd. Mai intdi, Melhisedec este descris ca ,,preot al Dumnezeului CeluiPrea inalt". Aceasta este prima menfionare in Scripturl a expresiei ,,Dumnezeut Cel Prea inalt" giavdnd in vedere acest lucru are o semnificafie deosebiti. Intregul verset l9 din pasajul din Genesa aratdcd Dumnezeul Cel Prea inalt este stdpdnitorul cerului qi al pimdntului. Este interesant cA in Isaia 14unde Satan gi-a expus proclamalia sa cd el declard ci va fi ca Cel Prea inalt. Cu alte cuvinte, intenfialui Satan era si stdpdneascl cerul gi pimdntul. Al doilea lucru de observat in pasajul din Genesa este cdMelhisedec este descris ca imdrat al Salemului, adicl al lerusalimului. Astfel Melhisedec era preot gi

impdrat. O astfel de combina{ie nu a fost cunoscutf, niciodatS in perioada Vechiului Testament.lmpiratul Ozia, despre care se vorbea in general ci a fost unul dintre cei mai buni impdrafi aiIsraelului, a fost lovit cu leprd pentru cI a incercat sd se introducd ?n slujba de preot. Al treilea Iucru deobservat este cd Melhisedec l-a binecuvdntatpe Avraam care a primit promisiunile LeglmAntului luiDumnezeu. Apoi, patru, Melhisedec a primit zeciuiali de la Avraam. Autorul Epistolei citre vreiaccepti toate aceste fapte in capitolul 7 versetele I gi 2 gi le conferd o proeminen{[ speciald. $aselucruri sunt subliniate in aceste doul versete. Primul Melhisedec a fost imp[rat al Salemului. Al doilea,preot al Dumnezeului Cclui Prea inalt. 'frei, l-a intAlnit pe Avraam ca biruitor. Patru, Avraam i-a datzeciuialI din toatd prada pe care a oblinut'o. Cinci, scriitorul subliniazd ci Melhisedec inseamniimpdratul neprihdnirii qi, gase, Melhisedec era impdratul Salemului, care inseamnd pace. Apoi, inversetul 3, scriitorul subliniazi doud caracteristici interesante privind mirturia biblici legatS deMelhisedec. Primul, nu existd nici o mdrturie cu privire la pirintii lui. Autorul afirmi cd a fost ,, Ilrdtat6, fhrd mamd, fbri spi15 de neam". Cititorii evrei vor recunoa$te imediat semnificalia acestui lucru.Sub Leg6mintul Mozaic preo{ia trebuia sd vind din semin{ia lui Levi prin Aaron. Astfel, genealogia eraabsolut esentiali. A doua caracteristicd in acest verset care trebuie subliniatf, este ci nu existd nici omirturie cu privire la nagterea sau moartea lui Melhisedec Ai, folosind cuvintele autorului, ,, neavdndnici inceput al zilelor, nici sfdrqit al viefii". Apoi autorul trage o concluzie. El afirml ci Melhisedec afost,, aserndnat cu Fiul lui Dumnezeu". ",Aseminat" este la un timp perfect, diateza pasivd astfel cdarati cd este ceva ce i s-a petrecut lui Melhisedec din afard gi este ceva ce Melhisedec a primit.o,Asemdnat" este cuvdntul evreiesc.,aphomoioo" qi s-ar traduce prin .,facsimil"; adicb,,o copie sau oreproducere exacti". Astfel scriitorul afirmi cb scriitorul cb lvlelhisedec este o copie fideld a VechiuluiTestament pentru Friul lui Durnnezeu"

17

LECTII DIN FACSIMILt

Argumentul fundamental care trebuie folosit este c5, mai intAi, un leg[mAnt cerea un preot;adicd pe cineva care sd aducd cele pdrti ale legdrnAntului impreund. In al doilea r6nd, Legim6ntul celVechi sau Mozaic l-a avut pe Aaron gi pe descendenfii lui ca preo{i dar acest lucru implicat problemeuriaqe. Mai intdi preotul murea gi, in al doilea rAnd, jertfele nu puteau sd indepdrteze pdcatul. Apoi, inal treilea r6nd, autorul subliniazl c[ facsimilul, adici Melhisedec, era un preot mai mare decdt Aaron.El nu avea nici spi{5 de neam, nici inceput al zilelor, nici sffirEit al viefii. Avraam i-a dat zeciuielilepentru preot gi impdrat gi l-a binecuvdntat. $i, patru, argumentul este folosit pentru cd realitatea estelsus Mesia gi astfel este mai mare dec6t preofia lui Aaron. Ne vom referi in cele din urmi laLegdmdntul cel Nou care unelte promisiunile mai bune cu o jertl6 mai buni, qi anume, Hristos insugi.Legimdntul cel Vechi purta porunca,,supune-te gi vei tr6i". Totugi, Legdmdntul cel Nou, cu jerrfa gipromisiunile Lui superioare, afirmi simplu, ,,crede gi vei trdi". Astfel, scriitorul foloseSte argumentulci dacd facsimilul este superior cu cdt mai mare va fi realitatea. Sd lulm o ilustrafie simpl6, cineva arputea lua facsimilul unei bacnote de o sutd de lire; in acelaqi timp eu a$ avea in m6n[ o bacnotl decinci sute de lire; ceea ce facsimilul face este sd demonstreze c6 o bacnotd de cinci sute de lire este cumult mai valoroasd dec6t o bacnotd de o sutd de lire. in acelagi fel, Melhisedec preotul gi impiratuldemonstreazi superioritatea preo{iei lui Isus Hristos.

A$A CA HAIDETI SA STUDIEM F.ACSTMTLUL - 7:4-10

Versetul 4: ,,Vedefi bine, deci, cAt de mare a fost el, dacii p6nl 9i patriarhul Avraam i-a dat zeciuiali dinprada de rilzboi!"

Versetul incepe cu acest cuvdnt ,,vede!i" care vine din cuvdntul grecesc ,,theoreo". Cuvdntul afost folosit de un general care iqi inspecta in mod official armata. Pentru un spectator obignuit arlifolosit un cuvdnt din greacl diferit -,,theaomai"; se referd la un spectator cu un interes superficial. In1953 serveam in Serviciul Na{ional in Cipru. incoronarea Reginei Elisabeta a Doua a avut loc in timpce eu serveam in capitala Islandei, Nicosia. in Ziua incorondrii eram cu to{ii implicafi in paradespeciale gi cea mai mare parte a populagiei locale pirea sd ne vad6. O parte din procedurl era caguvematorul Islandei sf, inspecteze trupele. Imi pot aminti incd foarte bine emofia momentului. Acumguvernatorul a privit la fiecare tAnlr inspect6ird uniforma noastr6, insigna de la boneti qi aqa maideparte. $i acesta este tabloul care este evocat aici. Autorul doreqte si ne gdndim mai atent la acestpreot qi ?mpirat din Veohiul Testament. $i autorul afirmf,, ,, Vede{i bine, deci, cdt de mare a fost el".,,Cdt de mare" nu este at6t de mult o interogafie, cdt este o exclamafie; aga cum cineva ar putea sispun6 ,,Cdt de mare este Cascada Niagara". Apoi autorul continuf, si enumere mirefia lui Melhisedec.Mai intAi. el afirmd cf, patriarhul Avraam i-a dat zeciuial6 din prada de rizboi. ,,Patriarh" inseamni,,primultati" qi cititorilor li se reamintgte cI Avraam a fost primul pdrinte al neamuiui de evrei qi ci ela dat zeciuiali din prada lui de rizboi. Cuvdntul ,,pradi" este dintr-un cuvAnt din greaci ce inseamnd.,cel mai bun lucrudintr-o mul{ime rnare". Cu alte cuvinte, nu era doar o zeciuial5 obignuitd din pradalui, ci tot ce era mai bun din ea. Unii ar putea folosi expresia ,, Era crema recoltei". A doua chestiuneeste adusdin discufie in versetul 5, preo{iidin Levitic luau zeciuiali de la fra{ii lor. Versetul spune,

Versetul 5; ,,Aceia dintre fiii lui Levi, care indeplinesc slujba de preofi, dupfi Lege, au poruncA se iazeciuialil de la norod, adicit de la fra{ii lor, cu toale ci 9i ei se coboarl din Avraam."

Ne amintim cf, seminlia de Levili care ajutau pe preo{i la inchinarea Ia templu primeauzeciuiali de la Israeli{i dar legea cerea ca Levilii si dea o parte din zeciuiala lor lui Aaron 9i fiilor s[i.Astfel argumentul care este adus in discu{ie aici este c[, degi Israelilii gi Levilii se trdgeau din Avraam,ei trebuiau sI pldteasci zeciuialI fiilor lui Aaron. A treia chestiune adusf, in discufie este ?n versetul 6.Melhisedec nu era din spila de neam a lui Aaron.

t.t

lr

E _-

+ 78

T

Versetul 6: ,,Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuialfl de la Avraam, gi a binecuvintat pecel ce avea filglduin{ele." F

Aluzia care este fbcutd aici este ci nu era o constrdngere sau o porunci a legii impusd luiAvraam de a-i da zeciuiali lui Melhisedec. Astfel, Avraam fiind primul pdrinte al neamului evreiesc arecunoscut cd Melhisedec ii era superior. Apatra chestiune este tratati tot in versetul 6. Melhisedec l-abinecuvAntat pe Avraam care avea lEgiduinlele LegimAntului. Prin urmare, Melhisedec a acceptatpozilia inllfatd pe care Avraam i-a acodat-o gi l-a binecuvAntat. Punctul cinci este tratat in versetul 7.Cel care binecuvdnta trebuia sd fie mai mare decAt cel binecuvdntat.

Versetul 7: ,,Dar filri indoialit cii cel mai mic este binecuvflntat de cel mai mare."

Conceptul din spatele binecuvdntirii nu inseamni doar bundvoin{i fafa de Avraam, ci obundvoinli care obline rezultate actuale. Cu alte cuvinte, aceastl binecuvdntare din partea luiMelhisedec il imbogd{egte de fapt pe Avraam intr-unmod specific gi autorul Epistolei citre Evreisubliniazi acest fapt qi afirm6 ,,acesta este un adevir ftri indoial5". ,,indoialA" traduce cuvAntul, ,ant i logia"; , ,ant i" este., impotr iva" qi ," logia" , ,cuvdnt" aga cd autorul spune,,nu pol i spune uncuvint impotriva acestui lucru"" Al gaselea punct in legiturl cu Melhisedec este discutat in versetul 8.Intr-un fel Melhisedec primegte zeciuial6 vepnic.

Versetul 8: ,,$i apoi aici, cei ce iau zeciuialI, sunt nigte oameni muritori; pe cAnd acolo, o ia cineva, desprecare se mlrturiseqte cil este viu."

Acum trebuie sd {inem minte cd incd ne uitim la o copie a adevlratului Isus Mesia gi suntdescoperite doud adev6ruri:

l. nu este nici o mdrturie cu privire la moartea lui Melhisedec aga cd el a primit zzeciuialSvegnic: gi

2. preofii din Aaron nu primesc zeciuiali din Aaron pentru cd ei mor.

A gaptea chestiune este discutatI in versetele 9 gi 10 gi este aceasta. Aaron era ?n Avraam cdndAvraam i-a dat zeciuialf, lui Melhisedec.

Versetele 9-10: ,,Mai mult, insugi Levi, care ia zeciuialii, a pltrtit zeciuiala, ca sil zicem aga, prinAvraam. CAci era incil in coapsele strimogului silu, cind a intimpinat Melhisedec pe Avraam."

in englezi avem fraza r,$i intrucdt am putea sI spunem aga". Totugi in greacd am putea citi,,Sunt pe punctual de a face o afirma{ie neobignuiti". Acum inci o dati trebuie sI ne amintim clMelhisedec era doar un facsimile al adevdratului Isus Mesia. Pentru ca noi Neamurile sf, infelegemacest verset trebuie sd {inem minte cd in mintea gi in teologia evreiasci ereditatea era de o importan{ivital6. Avraam a fost primul pdrinte al neamului evreiesc gi Legdmdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cuel a fost ftcut cu Avraam gi cu sf,mdnfa lui. Preofia a fost dati unei semintii, Levi qio familie specifici,familia lui Aaron. Un principiu similar a apirut cdnd Iosua a intrat in {ard qi a dat pdmdnt diferitelorfamilii Ei seminlii. Pimdntul trebuia sd rimAnd in stipdnirea familiei pentru totdeauna. Astfel, aga curnam men{ionat, era ceva natural in teologia poporului ci ereditatea avea o importanli deosebitd. Astfel,argumentul este folosit este cd intrucdt Levi a fost in Avraam cind acesta i-a pl5tit zeciuiald luiMelhisedec, Melhisedec a fost mai bun decdt Levi. Totugi, Sirul nu se sfbrgeqte acolo. Aaron a fost inLevi gi astfel preo{ia lui Melhisedec a fost superiord preofiei lui Aaron. Autorul a subliniat cd preolialui Isus este dupd aceeagi r6nduiald ca a lui Melhisedec. Prin urmare, preo{ia lui Isus a fost mai bunddecdt cea a lui Aaron. Argumentul va continua in felul urmdtor:-

Aaron a fost preot al Legdmdntului cel Vechi, pe cAnd Isus este Marele Preot al LegimdntuluicelNou. Prin urmare, I-egdmdntul celNou este mai bun dec6t Legim6ntul cel Vechi.

- 1

- 1

_.-.j_ ! a

j

-.,J_ 1

---,1J

-'4-t

-1J

I

_ J

---{J

79

DEOSEBIREA INTRE I,EGAMANTUL CEL VECTfi $I I.EGAMANTUL CEL NOU

Existi cdteva asemdndri gi deosebiri intre Legdmdntul cel Nou gi LegdmAntul ce Vechi. Sdprivim mai intdi la asemdnlri:-

l. ambele se ocupi de agezarea Teocra{iei; \

2. ambele leglminte sunt marcate de prezenfa divinS;3. ambele cer un Mare Preot:4. ambele cereau o Jertfr; qi5. arnbele recunoqteau starea de pdcat a omului gi nevoile fundamentale ale omului. gi

anume cd omul pdcEos avea nevoie de rdscumpirare, nagtere din nou gi puterea DuhuluiSffint.

Totugi, existi gi diferen{e foarte mari intre cele doui legiminte:-l. Principiul dominant al Legdmdntului cel Vechi era legea; principiul dominant al

LeglmAntului cel Nou era harul.2. LegimAntul cel Vechi nu se ocupa de natura pictrtoasd interioard. Adev6rata nature a legii

. era exterioarS. Sub LegdmAntul cel Nou este adusl nagterea din nou prin caare legea esteinteriorizati, scrisd pe inim6"

3. Sub Legdmdntul cel Vechijertfble nu indeplrtau picatul; sub LegdmAntul celNou Hristoss-a adus ca jertfi odatd pentru totdeauna ca s[ poarte p[catele multora, Evrei 9.28.

4. Sub l,egimdntul cel Vechi nu era o preo{ie continul; sub LegimAntul cel Nou era oPreofie vegnicS.

5. Legimdntul cel Vechi a adus condamnare gi moarte; Legimdntul cel Nou a adus iertare qivia[d.

6. in cele din urm6, Legimdntul cel Vechi nu putea sd aduci Teocrafia gi zdrobirea domnieilui Satan. Totugi, Legdmdntul cel Nou va instaura Teocra{ia gi va aduce impdrd{ia luiDumnezeu.

LEGAMANTUL cEL vEcHI NU A FACUT NIMIC DESAvAR$IT

Versetul 11: ,,Dac6, deci, desflv6rgirea ar fi fost cu putin{tr prin preo(ia Levi{ilor, cici sub preofia aceastaa primit poporul Legea-Dacfl, deci, desiv6rgirea ar fi fost cu putin{6 prin preo{ia Levifilor, cSci subpreo{ia aceasta a primit poporul Legea-ce nevoie mai era sf, se ridice un alt preot ,,dup6 rAnduiala luiMelhisedec" gi nu dupf, r6nduiala lui Aaron?ce nevoie mai era sil se ridice un alt preot,ndupil rSnduialalui Melhisedec" gi nu dupl rAnduiala lui Aaron?"

Problema fundarnentali cu preofia din I.evitic era c[ ea nu putea sd aducf, desf,vdrgire. Cuvdntul,,de siv6rqire " este traducerea cuvdntului grecesc ,,teleiosis"; inseamn[ ,,actul sau procesuldesivdrgirii". ,,Teleiosis" a fost exprimat intr-un mod tehnic in acest fel, ,,o institulie este perfecEcdnd afecteazd scopul pentru care a fost instituittr gi produce un rezultat care corespunde ideii ei". Agdori str folosesc o ilustralie simpl6. CAnd eram bliat am ascultat pe un rnisionar din China care apetrecut cincizeci de ani in acea fard. Intr-o anumit[ imprejurare el a infiinfat un Club pentru a-i inv[{ape bniefii chinezi sd joace fotbal. El a numit lideri de Club gi le-a l6sat o carte in care erau explicateregulile fotbalului. Misionarul a trebuit sd plce din zona aceea pentru o perioadi de timp gi c6nd s-aintors i-a intrebat pe liderii de club dacd bdie{ii au inceput fotbalul. Spre uimirea lui liderii i-au invdlatpe tinerii biie{i toate regulile jocului dar niciodat5 nu i-a inv6}at cum sd joace de fapt fotbal. Cu altccuvinte, ceea ce misionarul a instituit nu a fost adus niciodatd la deslv6rgire. Institutia nu gi-a atinsscopul pentru care s-a format. Acum scopul preoliei era dublu. Maiintdi, pentru a indepdrta pf,catul dinviala unei personae gi, in al doilea r6nd. pentru a face posibil accesul omului pdcdtos la Dumnezeu.Chestiunea adusd in discufie aici este cd preo{ia din Levitic nu a putut realiza acest lucru. Problemainfruntatd de institulia preo{iei din Levitic eracd ea trebuia sd funcfioneze sub principiul dominant allegii. Oamenii pe care preo{ia ciuta s6-i ajute aveau o naturd picdtoasd interioard care i-a ftcutcdlcltori de lege. Intr-un cuvdnt, legea era exterioari gi natura picitoasi interioari care avea cdrezultatnumai condamnarea Israelili lor. Versetul ll vine sub forma unei intrebdri gi intrebarea culmineazdinacest mod, .,Ce nevoie mai era sd se ridice un alt preot ,,dup6 rAnduiala lui Melhisedec" gi nu dupd

80

L-

L

\ 1

L )

rL-i

l )

L_----al J

- - i

---I

rdnduiala lui Aaron?" Cuvdntul ,,alt" este traducerea lui ,,heteros" gi inseamnd ,,un alt fel". Problemadiscutatd aici este cd preotia din Levitic nu putea sa aducd sfargitui problemei p6cdtosului condamnat.Prin urmare, trebuia sd fie un preot diferit.

PREOTUL DIN LBGAMANTUL CEL VECHI TREBUIA SAVINA DTN SEMINTIA LUI LEVI.IAR PREOTUL DIN

LEGAMANTUL CEL NOU DIN IUDA -7:12-17

Versetul 12: ,,Pentrucil, odattr schimbatf, preo{ia, trebuia numaidecAt sf, aibfl loc Ai o schimbare a Legii."

Odati cu schimbarea preoliei era nevoie gi de schimbarea legii care, in acest aspect eraprincipiul dominant. Cuvintele ,,odati schimbatf," este traducerea lui ,,metatithemi"; inseamn[ ,,atranspune"; adic:d, a pune un lucru dintr-un loc in altul. Pavel vorbegte despre aceasta in 2 Corinteni 3versetul 6, ,, care ne-a qi fhcut in stare sd fim slujitori ai unui legdmdnt nou, nu al slovei." (Legdmdntulcel Vechi) ,,ci al Duhului; c6ci slova omoar6, dar Duhul dd via(a". Pavel subliniazd faptul cdLegdmntul cel Vechi nu poate aduce decdt condamnare gi rnoarte dar Legdmdntul celNou a adus via{iprin lucrarea crucii gi prin Duhul Sfdnt. De asemenea, in legdturd cufraza,,schimbarea Legii", Pavelface referire la aceasta in Romani 8 versetul 2, ,,In adevdr, legea Duhului de viald in Hristos Isus, m-aizbdvit de Legea pdcatului gi a morfii". Si ne amintim, incd o dat6, cd la inaugurarea Legimdntului celVechi au murit trei mii de oameni, Exod 32 versetul 28.La inaugurarea LegdmAntului cel Nou ai fostmdntuili trei mii de oameni, Faptele Apostolilor 2 versetul 31.

O SCHIMBARE A PREOTIEI CEREA O SEMINTIE NOUA

Versetul l3: "in adevir, Acela despre care Sunt zise aceste lucruri, face parte dintr-o altll semin{ie, dincare nimeni n-a slujit altarului."

,,Alt6" este, din nou traducerea cuv6ntului ,,heteros" care inseamnd ,.un altul diferit".Cuvintul folosit pentru ,,ahar" ar putea fi semnificativ pentru mintea evreiasci. Este traducereacuvdntului grecesc.,thusiasterion"; ?nseamn6,,un altar pentru jrtfirea victimelor". Cu alte cuvinte, unaltar evreiesc tipic.

DOMNUL NOSTRU A VENIT DIN IUDA

Versetul 14: ,,Cflci este vf,dit ci Domnul nostru a iegit din luda, seminfie, despre care Moise n-a zis nimiccu privire la preo{ie."

Promisiunea profetici precum cd eliberarea avea sd vinl din Iuda o gisim in Genesa 49versetele 8 la 12. Aceastd promisiune profetici a fost fhcuti inainte de inaugurarea LegdmdntuluiLegdmdntului cel Vechi. Versetul l0 in acest pasaj este interesant intrucdt face referire la l-egdmdntulDavidic, ,, Toiagul de domnie nu se va depdrta din luda, nicitoiagul de cArmuire dintre picioarele lui,pdn6 va veni $ilo, gi de El vor asculta popoarele". Autorul folosegte expnesia ,,Cdci este vddit ciDomnul nostru a iegi t din luda". , ,VAdit" t raduce,,prodelos'" ; inseamnd,,care evident qi deschispentru toli". in Evanghelii avem relatarea geneaio gicd a lui Isus Mesia. O gdsim in Matei i versetele Ila 17 gi Luca J versetele 23 la 38. Genealogia din Matei se ocupi de ceea ce este legat de Iosif;genealogia din Luca - de ceea ce este legat de Maria. in aceste tabele genealogice acem o dovaddimpdtritd cd Domnul nostru a venit din luda. Mai intdi, Domnul este sdmAnfa lui Avraam. intorcdndu-ne la promisiunea din Genesa 3.]1! cu privire la lam6nfa femeii ne amintim c[ am subliniat ci femeiaeste Israel gi Domnul nostru a venit din Israel. in Genesa 12 versetele I la 3 avem prima aluzie laLegimdntul Avraamic gi astfel Domnul a venit in condilii le Legdmdntului Avraamic. Acest lucru esteadeverit de Pavel in Galateni 3.16,,, Acum, IEgdduinfele au fost fhcute,,lui Avraam gi semintei lui".

8 l

L il J

\ 4

\ 1

-. ---.i

l. \'

l b t

L > '

Nu zice: ,,$i seminfelor" (ca gi cum ar fi vorba dJ mai mutte), ci ca gi cum at fi vorba numai de una: ,,9iseminfei tale" adicd Hristos". in al doilea rAnd, relatarea genealogicl demonstreazd ci Domnul nostrua venit din seminfia lui luda pentru indeplinirea promisiunii profetice fdcute in Genesa 49 versetele 8la 12. Mdrturia arutd cd lsus a venit din spila nedmului lui David pentru indeplinirea LegdmdntuluiDavidic stabilit in I Samuel capitolul 7. Patru, mlrturiile genealogice demonstreazi cd Isus este FiulOmului, aga cum este scris in relatarea iui l-uca pentru indeplinirea promisiunii din Genesa 3.15 cdRiscumpirdtorul va fi om cu adevirat. Apoi autorul in versetul 14 afirmi, ,,Domnul nostru a iegit dinluda". Cuvdntul ,,a iegit" se traduce din,,anatello". Cuvdntul face referire la,.risdrirea unui corpceresc", de exemplu, soarele sau luna. Fird indoiald, autorul a avut in minte profe{ia din Maleahi 4versetul 2, ,,yd rdsdri Soarele neprihdnirii, gi tdm6duirea va fi sub aripile Lui". Cuvdntul

,,Domnul"subliniaz[ o idee. Traduce cuv6ntul ,,kurios". Acelaqi cuvAnt a fost folosit in Septuaginta,traducerea in greacd a Vechiului Testament, pentru a traduce numele lui Dumnezeu, Iehova. Prinunnare, Isus este Iehova lui lsrael. intdmplitor, cuvdntul ,,Iehova" are conotafia unuia care igi lineLegimdntul. Aceasta, bineinfeles leagb numele de Legimintele pe care Iehova Dumnezeu le-a f6cut cuIsraelul. Apoi autorul afirmi,,,despre care Moise n-a zis nimic cu privire la preofie". Astfel, adev[rulcare este subliniat este cd Isus Mesia nu este legat niciodatl de Legdmdntul cel Vechi cu excep{iafaptului c5 s-a nlscut sub lege qi a plStit pedeapsa pentru pdcat in termenii legii.

Versetul 15: ,,Lucrul acesta se face gi mai luminos c6nd vedem ridicAndu-se, dupfi asem6narea luiMelhisedec, un alt preot"

Fraza ,,gi mai luminos" este traducerea cuvdntului grecesc ,,katadelion"; inseamni ,,inseamndcu totul evident". Doui lucruri sunt sugerate puternic in acest verset. Primul, preolia din Levitic nu seridica la indl{imea poruncilor de a aduce pe pdc[togii pierdufi la Dumnezeu; qi, in al doilea r6'nd, secerea un alt preot asemindtor lui Melhisedec. Din nou, aluzia se frcea la un preot care avea s[-l ducipe omul pdcitos Ia Dumnezeu.

uN CONTRAST GLORIOS $I IMPORTANT

Versetul 16: ,,Pus nu prin legea unei porunci pimintegti, ci prin puterea unei viefi neperitoare."

Preolia din Vechiul Testament a fost numit6, potrivit acestui verset, prin legea unei poruncifireqti. Cuvdntul ,,firesc" traduce,,sarkines"; inseamnd,,carnal". Astfel, preofii in termeniiLegimdntului cel Vechi a venit dintr-o anurnitd seminlie, Levi. gi dintrOo familie deosebit5, Aaron.Calificarile erau in itregime de naturd fizicd," in afara faptului cI trebuia sd fie un membru al familieilui Aaron, preotul trebuia si fie {brf, vreo defectiune fizicd gi perfect din punctul de vedere al ritualului.Totu;i, intorcAdu-ne la Isus Mesia, El a fost preot prin puterea unei vieli nepieritoare. ,,Nepieritoare"este traducerea. a trei cuvinte - ,,a" care este ,,nu"; ,,kata" ,jos" gi ,,lutos" ,,a sl6bi". Cuvdntul intreg,int6mpl6tor, este ,,akatalutos". Astfel, infelesul este ,,nu sldbegte, nu se destram[, nu se dezbin6".intocdndu-ne la preolii din Vechiul Testament, nu conta cdt de bolnavi, cAt de deformali sau refractariar fi fost ei erau numili n slujbl ca rezultat al originii lor. Preotul trebuia s6-gi indeplineasc[indatoririle din constrdngere gi apoi murea. Atunci cdnd a fost inauguratd preofia citim in Levitic l0 cidoi din fiii lui Aaron au murit, Nadab Ei Abihu datoriti unei forme de nelegiuiri pe care au slvArgit-o intinrpul slujbei de Preot. Ne amintim, de asemenea, oazul lui Eli gi a fiilor lui care erau totalin*"o.".punzdtori pentru aceastl sarcind. TotuEi, intorcdndu-ne la Preotul Legimdntului cel Npu, llvedem pe Isus care a fost numit Mare Preot prin puterea unei viefi nepieritoare. Isus este Fiul veqnic aiare dragoste desSvdrgiti pentru cei pierdufi. Vedem sfinpnia gi bunlvointa Lui desdvArgitl cu legea gide asemeneapozilia Lui de Fiu al Omului. El a venit in lume ca Cel care poartd ptrcatul, a suferitmoartea pe cruce, a inviat gi acum este la dreapta Tatdlui. Planul Sdu viitor este sd vin[ pe planetaPim0nt ca Judecitor gi Conductrtor, sd zdrobeascd Satanocralia qi s6 reinstaureze Teocrafia. Toateaceste fapte il numesc pe Domnul nostru Mare Preot.

I

I

L

I

I

I

I

II

I

t1

82

CONFIRMAREA SCRIPTURII

Versetul l7: ,,Fiindciiati ce se rndrturisegte despre El: ,Tu egti preot in veac, dupii rflnduiala luiMelhisedec'."

Acesta este un citat din Psalmul ll0 versetul 4 care leagd preolia veqnici a Domnului depasajele profetice din Vechiul Testament.

VE HIU LEGAMANT MOZAIC ESTE PUS DEOPARISU MESI

-j

- \-_J5 J

_JL , , J

_ ,-l5 . J

l. -|

,-a

l , <

Aceste versete intre lucruri subliniazd aspectele negative pi positive ale celor doui Legiminte.Este punerea deoparte a LegdmAnlului cel Vechi, care aducea condamnare qi deznidejde gi aducereaLegdmdntului cel Nou cu o nddejde mai bund. CuvAntul ,.nddejde" inseamnd de fapt ,,o siguran{d maiDUna ' . .

Versetul 18: ,,Astfel, pe deoparte, se desfiin{eazl aici o poruncil de mai inainte, din pricina neputinfei gizSddrniciei ei."

CuvAntul ,,se desfiinleazd" inseamni ,,a inlitura ceva ce a fost stabilit inainte". intregulsistem mozaic a fost pus deoparte. De c ear trebui sd fie aga? Rbspunsul este de neputin{a gi zdddmicialui. Din nou ne reamintim ci pf,catul este o problemi interioard, in timp ce legea este completexterioard gi, pe lAng6 aceastajertfele nu puteau si indepdrteze pdcatul.

Versetul 19: ,,Cilci Legea n-a lEcut nimic desiv6rgit-gi pe de alta, se pune in loc o nldejde mai buni, princare ne apropiem de Dumnezeu.t'

Se subl iniazd cuvAntul , ,nimic": inseamnd,,nici mdcar un singur lucru nu este fdcutdesdvirgit". Din nou, cuvdntul ,,desivdrgit" este traducerea cuv6ntului ,,teleioo" care inseamnd,,acompleta. a duce la bun sfArgit" gi aici se face referire la mdntuirea celor pierdufi. $i apoi autorulafirml, ,,se pune un loc o nddejde mai bun6". Cuvdntul ,,nddejde" este ,,siguran{d des[vdrgid" $iaceasta a inlSturat in mod desdv6rgit Legdmdntul cel Vechi care aducea condamnare qi deznddejde. $iaceastd ntrdejde mai bund in termenii Legdm6ntului cel Nou este cea care ne ajuti mereu sf, neapropiem de Dumnezeu.

PREOI.]A DOMNULUI NOSTRU CONFIRMATA CU UN TUNANNANT

Versetul 20: ,,$i fi indci lucrul acesta nu s-a f6cut fir6 juriimAnt."

Din nou, autorul priveEte la Psalmul I l0 versetul 4 care afirmd, ,, Domnul a jurat, gi nu-l vapSrea rdu: ,,Tu egti preot in veac, in felul lui Melhisedec." Astfel, in preotia lui Hristos s-a fost fblositun jurimdnt gi, in versetul2l, autorul subliniazd cd in preofia lui Aaron nu se folo'sea nici un jurlmdnt.

Versetul2l: ,,Cilci, pe cAnd Levi(ii se l?lceau preo{i ff,rn juritmAnt, Isus S-a flcut preot prin jurlmintulCelui ce I-a zis: ,Domnul a jurat, gi nu Se va cii: Tu cati preot in veac, dup6 rAnduiala lui Melhisedec'."

Din nou. autorul subliniaz[ superioritatea preotiei lui Hristos.

CEL NOU - 7zl8-22

83

Versetul 222 ,,Prin chiar faptul acesta, [l s-a llcut chezfrgul unui legimAnt mai bun."

,rChezagul" inseamni ,,cel care garanteazd". Astfel, Domnul nostru este mereu gi pentrutotdeauna Preotul LegimAntuluicel Nou. Inferioritatea preotriei lui Aaron este subliniat[ in versetul 23.

Versetul 23: ,,Mai mult, acolo au fost preofi in mare numlir, pentru ci moartea ii impiedica s6 r6mAnfrpururea."

Astfel Legimdntul cel Vechi cu preolia lui nu putea sI aducd niciodat[ mAntuire pentru omulcdzut. Scriitorul subliniazd trei lucruri importante. Primul, Domnul nostru este vegnic. In al doileardnd, El avea o preotie vegnic6 qi, in al treilea rdnd, El il va mintui pe credincios pentru vepnicie.

Versetul 24: ,,Dar El, fiindc5 rfirnine ,in veac' are o preo(ie, care nu poate trece de la unul la altul."

Expresia,,care nu poate trece de la unul la altul" este din trei cuvinte greceqti, ,,a" care neagiceea ce urmeazd gi, in acest c'az, poate fi tradus ,,nu"; ,,pafa" ,,p€Ste" gi ,,bation" ,,a pigi". Prinurrnare expresia,,care nu poate trce de la r.rnul la altul" arputea fi tradusi ), care nu pdgegte peste". InParlamentul Britanic din cdnd in cAnd un membru al Parlamentului aparlindnd unei Camere specificetrece o treapti gi iqi schimbd crezul.Scriitorul subliniazd ci aceasta nu va lua niciodati locul Preolieilui Hristos.

Versetul 25: ,,De aceea gi poate si m6ntuiasctr in chip desivArgit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prinEl, pentru cfl triliegte pururea ca sl mijloceascl pentru ei."

Puterea Domnului nostru de a-i mdntui in chip desivdrgit pe cei care vin la Dumnezeu prin Elcon{ine un ?nfeles profund. Mdntuirea nu este doar de la iad ci inseamnl asemlnare cu Hristos ;i un locin cer. Expresia,,in chip deslvirqit" este traducerea cuvantului ,,panteles"; din acesta oblinemcuvdntul ,,panorame". Inseamni a-i aduce pe cei pierduli la un bun sf6rqit, la final". Prin urmare,inseamn[ sd fii mdntuit in mod cornplet - trup, suflet gi duh. $i apoi autorul explicl in ce mod poate fiimplinit[ aceastd mAntuire, ,,pentru cd tr[iegte pururea ca sd mijloceasctr pentru ei". ,,Mijloceasci"este un cuvAnt interesant tradus din ,,entugchano": inseamnd ,,a interveni cu un scop". Include,bineinSeles, crucea Si priveherea Domnului nostrum, protec{ia gi grija Lui pentru turm6. Domnul nostru'rtgb.tr:1 -t:rwz':; pt':la'u a'nirem'cn't a'fidd csac necesar. Acesra va li un aJutor deosebit pentru evrei intimpul perioadei Necazului cel Mare cAnd omd lui Satan, Anticrist, va domina scena mondiald.

MARELE NOSTRU PREOT A FOST FARA PAC.IT -7:26.28

Versetul 261 ,,$i tocmai un astfrl de Mare Preot ne ttehuia: Stilnt, nevinorat, llrl pattr, desptrr\it deptrctrtoii, gi inllfat mai presus de ceruri."

Prima frazd din verset ne descoperd un adevdr prefios. Ea afirmd, ,,Un asrfel de Mare Preot netrebuia". Cuvdntul ,,trebuia" este din cuvdntul grecesc,,prepo" qi inseamntr,, a deveni ceva careumple o nevoie". NIV-ul prinde gdndul foarte bine, ,,Un astfelde Mare Preot care si intdmpine nevoianoastrh" Esenfial e-cte :i -ru:.-nrrrrtrrr prndLryr'll 4v'rlll urr rirhrs Pl"cor cafe lnamplna neVotlgpicitosului. Prvind inapoi la viala Domnului nostru, El a primit autoritatea esen{iald de la Tat6l,impreund cu bundvointa Fiului de a deveni purtitorul picatelor noastre gi mijlocitorul nostrupermanent. Cind Domnul nostru a venit, El a spus, ,,Vin si fac voia Ta". Voia Tatilui era sb intdmpinenevoia plcdtosului. Noi, picdtoqii, avem nevoie de un Mare Preot qi Isus este tot ceea ce avem nevoie.Un mare predicator din secolul nouf,sprezece, Dr A B Simpson era preocupat de lipsa de putere Ei debiruin!f, din viala lui. A citit despre evanshe\istul American, Dwight" L MccCy tl s-a h,ct?.1f, sA

I

Ifl

84

cdldtoreasci p6ni la Chicago pentru a-l intdlni pe Mr Moody qi pentru a descoperi secretul puterii gibiruinfei lui. Dupd cdlStoria lungd, cdnd Dr Simpson a ajuns la Chicago, spre exasperarea sa adescopeit cd marele evanghelist era plecat din orag. Totugi, in orice caz, el a mers la biserica lui Moody

. gi acolo s-a intdmplat sd fie un sfAnt b5trAn evlavios care conducea intAlnirea. in timpul remarcilor pecare le-a l}cut el a improvizat un comentariu cu privire ia faptul cd avem totul in Isus gi Isus este totul.Imediat Dr Simpson arealizat adevdrul acestui verset mdret qi a recunoscut faptul cd el niciodatf, nu arfi putut obtrine biruin{a sau puterea in misiunea lui prin lupti ci prin acceptarea faptului cd Isus esteMarele nostru Preot care int6mpini nevoia noastrd. El s-a intors la misiunea lui gi a scris cuvinteleurmdtoarei cdntdri:-

,, Odatd a fost hinecuvdntareaAcum este DomnulOdatd a fost sentimentalAcum este Cuvdntul SduOdqtd doream darurile LuiAcum it am pe Cel care mi le ddOdatd cdutam vindecareAcum El singurEste totul in toate pentru lotdeaunaIsu.s voi cdntaTotul tn Isus$i lsus este totul".

Apoi autorul a enumerat cinci adeviruri cu privire la Marele nostru Preot. Primul, a spus cI Eleste sfAnt. Autorul fcrlosegte cuvdntul grecesc .,hosios" care vorbegte de sfinlenia personali aDomnului. Un alt cuvdnt grecesc care este util este ,,hagios" care vorbegte de stareade separare a luiDumnezeu. Totugi. este interesant sd Duhul SfAnt alege cuvdntul ,,hoqios" cu exactitate. Aaron erasfdnt .,hagios" prin faptul cd el era pus deoparte pentru Dumnezeu dar relatarea din Genesa arati cdAaron nu se bucura de .,hosios". sfintenia personal6. De f-apt el era cel care ii determina pe Israelili sdse rdzvrdteascd dar Marele nostru Preot este sfdnt in El Insugi dincolode imagina{ia gi descriereanoastr6. in al doilea r6nd, scriitorul aratd, cd Marele nostru Preot este nevinovat. Cuvdntul este,,akakos" gi inseamn5 ,,nici un rdu"; Domnul nostru nu a fdcut nici un rdu, nu are nici o vini gi nuascunde nici o viclenie. til este absolut sincer. in al treilea rdnd, Domnul nostru este descris ca fiindfrrl pat[. Cuvdntul din greacd folosit este ,,amiantos"; inseamnl ,,care nu eite deformat sau stricat".Acest cu.rdnt ar putea s[ evoce multe lucruri in mintea evreiascl. Pentru a aduce un animal ca jertfb luilehova, animalul trebuia s[ fie desdvArgit; orice defect sau deformare ar fi fdcut animalul nepotrivitpentru jertft. Adevlrul ardtat aici este cd Domnul nostru este Mielul luiDumnezeu, o jertfb desdvdrgitdpentru ptrcat. lratru, Marele nostru Preot este despd(it de pdcdtogi. Domnul nostru este cu totul unic,neintinat gi, cinci, El a fost indilat mai pe sus de ceruri. Din nou, acest lucru poate fi semnificativpentru mintea evreiasci intruc6t Marele nostru preot a intrat in SfAnta Sfintelor cu sdngele Sdu scump- o jertli desdvdrqiti pentru plcitogii pierdu{i. Prin urmare, Dr Simpson a c6ntat, ,,Avem totul in Isusqi Isus este totul" .

ILUSTRAREA JERTFET DIN ZIU A ISPA$IRII.

Versetul 2'li ,,care n-are nevoie, ca ceilal{i mari preo{i, s6 aducfl jertfe in fiecare zi, intAi pentru pficatelesale, gi apoi pentru pilcatele norodului, cici lucrul acesta l-a lEcut odati pentru totdeauna, cAnd S-a adusjertff, pc Sine insug."

Acest verset ne duce inapoi la procedura gi jerfele din Ziua Ispdgirii care sunt descries inLevitic capitolul 16. Aceasti zi importantd in calendarul evreiesc era a gasea sdrbltoare in Israel;trebuia sd fie o zi de jale gi in Levitic 23 versetul 27 Dumnezeu a spus Israelili lor, ,,si vd smerilisufletele, qi sd aduce{i Domnuluijertfe mistuite de foc". Aaron, a;a cum ne amintim, trebuia sd adunepe toti Israelilri gi sd ia doi lapi; un tap cra al Domnului gi era oferit ca jertli gi celdlalt era {apulispdgitor. Totugi, inainte sd aducd sdngele fapului pentru pScatul poporului, Aaron trebuia sI ia maiint6i un taur qi sd-l aducd pentru el pentru a face ispdgirea pentru el insuqi qi pentru casa lui. Aceasta

85

---a

5 J

t'\ . r

L-i} J

tr -J

)--iL J

L-\L I

PT

subliniazd faptul cf, Aaron era pdcdtos gi avea nevoie de ispdgire. Sdngele taurului era dus in LoculPrea Sfhnt gi stropit pe,Scaunul Milei, adicd pe capacul de aur care acoperea Chivotul..Lgdmdntului, cuCele Zece Porunci. Apoi Aaron trebuia sd ia sAnglle fapului, incd o dat6, in Locul'Prea Sfdnt qi sdstropeasci cu el Scaunul Milei, de data aceasta pentru popor. Dupi aceea, Aaron iqi punea mdinile pecapul lapului ispEgitor gi mlrturisea picatele copiilor lui Israel gi, apoi, fapul era trimis departe inpustie pentru a nu mai fi vizut din nou dovedind poporului Israel cd pdcatele lor au fost iertate qiuitate. Totugi, marele preot din Vechiul Testament,avea o problemi cu acea expresie ,,in fiecare zi"pentru cd trebuia s[ aductr o,jertfd, mai intdi pentru picatele sale gi apoi pentru cele ale poporului.int6mpldtor, cAnd textul men{ioneaz5 ,,in fiecare zi" se referd la Ziua lspdqirii care avea loc in fiecarean. Totuqi, jertfa Marelui nostru Preot este complet diferiti. El S-a dat pe Sine insugi odati pentrutotdeauna. In acest verset este un joc de cuvinte interesant, ,,in fiecare zi" (zi de zi, in englez6, n.t.)marii preofi trebuiau sI aducd jertfe pentru picate. Totugi, Domnul nostru a adus aceasti jertft odatipentru totdeauna gi prin ea suntem cur6!i{i zi de zi de fiecare pdcat. Pe l0ngi aceasta, Domnulmijlocegte in fiecare zi pentru sfin{i.

CONCLUZIA ARGUMENTULUI

Versetul 28: ,,in adevf,rn Legea pune mari preofi pe nigte oameni supugi slibiciunii; dar cuvintuljurf,mintului, filcut dup6 ce a fost dati Legea, pune pe Fiul, care este desilvirgit pentru vegnicie."

Maiintii, versetul vorbeqte despre metqda legii; adicd. LeglmAntul Mozaic este cel care ii facepe oameni mari preoli. Ni se spune cd acegti ,,oameni sunt supugi sllbiciunii". Cuv6ntul ,,sl6biciune"este trades din ,,astheneian" gi inseamnd ,,o manifestare deosebiti aa slIbiciunii". Din acest cuvAntprovine s-a format cuvAntul ,,astm[" care indici o condifie de sldbiciune. imi amintesc ci acum c6fivaani am vizitat Spitalui de Pediatrie din Edinburgh gi un biiat de doisprezece ani a suferit un atac deastm[. fi se rupea inima si-l vezi pe copil luptdndu-se si respire. L-am intrebat pe despre abilitAtile luide a merge la gcoal6, de a se juca gi aga mai departe gi, in mod tragic, el era privat de toate acestelucruri. Tabloul care se formeazl aici este ci legea numegte oameni care sunt slabi din punct deconstitulional; prin aceasta se infelege sldbiciunetnoralS, spirituald gi fizic6. Este un fapttrist gi totugiuluitor ci marii preofi din zilele Domnului nu numai cd L-au prigonit ci au cerut gi rtrstignirea. Autorulsubliniazf, c6 in Legdmintul cel Nou avem siguran{a jurdmAntului lui Dumnezeu c5 Domnul esteMarele nostru Preot. Observafi cI autorul spune ctr acesta a fost f6cut dupd ce a fost dati legea gi ciFiul lui Dumnezeu este desdvArgit pentru vegnicie ca Mare Preot. ,,Des[vdrgit" este traducereacuvdntului ,,teleioo" gi inseamnd ,,a adduce la desivdrqire". Adevdrul mdre{ ardtat aici este cIjurdmdntul lui Dumnez"u il face pe Domnul nostrum slSvit Mare Preot.

tI

I

l86

t

CAPITOLUL 8\

TJN CORT AL INTALNIRII MAI BUN.NOSTRU PREOT

A

CU SLUJIRE MAI BUNA PENTRU MARELE

Versetul 1: ,rPunctul cel mai insemnat al celor spuse este ce avem un Mare Preot, care S-a agezat ladreapta scaunului de domnie al Miririi, in ceruri."

Traducerea NIV incepe versetul in felul urmdtor: ,,Punctul cel mai insemnat al celor spuse esteacesta". Scriitorul nu face referire doar la ccea ce s-a spus in capitolul 7 ci, in mod deosebit, ci gi la totceea ce avea sf, se mai spun5. Autorul aduce in discu{ie doul chestiuni importante in acest verset. inprimul r6nd, un Mare Preot este agezat; este interesant ci preo{ii din Vechiul Testament nu se a$ezauniciodatd; lucrarea lor nu era niciodatd desdvArgitd, pentru cd jertfele se dovedeau complet ineficiente.inci o datd, adevdrul care trebuie subliniat este ci legea cu jertfele ei era exterioard in timp ce naturapicdtoasd este o problemd interioard. in al doilea r6nd, Nlarele nostru Preot este arezat la dreaptascaunului de domnie al {dririi, in ceruri. Acest verset ne duce inapoi la marele Psalm mesianic, 110 qiversetul 1, ,, Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreapta Mea, pdnd voi pune pe vrdjmaqii Tdi subpicioarele Tale." Prin urmare il vedem pe Domnul nostru domnind ca impirat din lerusalim. Apoi, inversetul4,,, Domnul a jurat, ginu-l va parea rdu: ,,Tu egtipreotin veac, in felul lui Melhisedec." AcestPsalm este de fapt o schild profeticd scurtd a capitolelor 4 la 19 din Apocalipsa. in aceste capitole ilvedempe Mielul injunghiat pe scaunul Sf,u de domnie dupf, ce a pldtit pre{ul rdscumpf,ririi. il vedempe Miel ludnd titlurile care reprezintd dreptul Domnului inviat de a conduce planeta. Vedem in acestecapitole din Apocalipsa alungarea Uzurpatorului din cer qi de pe pimAnt gi agezarea Teocra{iei.

UJIREA MA TAAFANT I\{AI B AD AMANT AI BUN - 8:2

SLUJIREA MAI INALTA A DOMNULUI NOSTRU

Versetul 2i ,,ca slujitor al Locului preaSf6nt gi al adevlratului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci deDomnul.tt

,,Slujitor" traduce cuvdntul grecesc,,leitouros". Prima parte a cuvdntului spune din punct devedere literal,,,care a par{ine oamenilor" qi a doua parte,,,lucrare". Prin urrnare, sugereazd lucrareaDomnului nostru pentru oamenii lui Dumnezeu. Acest concept nu ca fi cu nimic nou pentru cititoriievrei intrucdt acesta a fbst rolul slujbelor preofegti din Vechiul Testament. Capitolul 5 versetul Isubliniazd aceasta, ,, [n adevdr, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameniin lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca sa aducd daruri gi jertfe pentru p6cate". ,,Loc Prea Sfdnt"traduce doui cuvinte ,,ton" - locuri ,,fu1gie[" - s{6nt. Prin urmare, M0ntuitorul nostru acfioneaz6pentru noi inaintea lui Dumnezeu in locurile sfinte in cer. $i apoi versetul afirm5, ,,al adevdratului cort,care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul". ,rCort" se referi Ia cortul intAlnirii. Adevdrul mdre! gifundamental al acestui pasaj din Scripturd este cd Dumnezeu iubegte omul p6cdtos. Acesta lucru s-avlzut incd ce la inceputul istoriei in Genesa 3 versetul 9 dupd ce primii noqtrii pirinfi s-au rdzvrdtitimpotriva lui Dumnezeu qi s-au asouns de El, citim, ,, Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om gi i-azis: ,,Unde egti?" Cartea Levitic dezvoltb trei subiecte - cortul intdlnirii, marele preot gi sdngele virsatgi este interesant cd titlul original al Epistolei cltre Evrei a fost luat din primele patru cuvinte alecapitolului I versetull,.,$i Domnul a vorbit". in perioada Vechiului Testament cortul intdlnirii erasingurul loc unde Dumnezeu intdlnea ornul pdcdtos dar, in acest verset, autorul vorbeqte de ,,adevdratulcort" . CuvAntul , ,adevdrat" t raduce.,alethinos" gi inseamnd,,or iginal ca opus al copiei" . Acasdbmun tablou al Lacului District al unui pictor vcstit, l leaton Cooper. In tirnp ce pictura se aseamSnd foartebine cu originalul, este de fapt doar o copie sau un xerox al^originalului. Cr.l alte cuvinte, aceastdlucrare de art[ nu este o lucrare originalS a acestui artist vestit. In acelagi fel. cortul pdmdntesc nu este

u - J

i

r i l

r J

\ - J .

\ -rl

: -.1

5 -.d

\ J

L J

!-JL . J

>J\ J

!--Jl . J

87

d

o - a

veritabil; este doar o copie a celui original din ceruri, $i apoi autorul afirmi c5 acest cort a fost ridicatnu de om, ci de Domnul. Acey loc sfAnt din ceruri este un loc unde Dumnezeul SfAnt intdlnegteoamenii pdcdtoqi gi observa{i cd a fost creat de Dumnezeu gi nimeni altcineva decdt Domnul nostruIsus Hristos nu ne va sluji.

t

NUMIREA MARELUI PREOT

Veersetul 3: ,,Orice mare preot este pus sA aduci lui Dumnezeu daruri gi jcrtfe. De aceea era de trebuin{ica gi celillalt Mare Preot sA aibfl ceva de adus."

Acest verset aratd ci Isus Mesia trebuia sd aibd de asemenea daruri gijertfe de oferit din parteaomului. Cuvdntul ,,dar" traduce cuv6ntul grecesc,,doron"; inseamnd,,un cadou" gi, in acest context,face referire la o jerttb adusd ca dar. Gdndul este exprimbt in I Samuel I versetul l l unde Ana iipromite lui Dumnezeu cd dacd El iqi va arninti de ea gi ii va da un fiu ea il va ddrui Domnului in toatezilele viefii lui. Agadar" prin implica{ie, sugereazd ceva foarte pretios. ,,Jertfd" traduce cuv0ntul,,thysias"; acest cuv6nt arati cd atunci cdnd aduci aceastd jertf6 trebuie sI existe o victim6. Acestverset ne duce inapoi la marele preot din Vechiul Testarnentman{ionatin capitolul 5 versetul 1,,, inadevdr, orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus.pentru oameni in lucrurile privitoare laDumnezeu, ca sa aduca daruri gijertfe pentru p5cate". Acest verset ne determini sd ne intoarcem laZiua Ispiqirii cdnd sdngele {apului jertfit era luat in Sfhnta Sfintelor qi stropit pe Scaunul Milei.Aceastea erau daruri gi jertfe ale preotilor din Vbchiul Testament. Acest verset aratl ci Isus Mesiatrebuia si aducl o jertfd. Evrei l0 versetele 5 la 9 vorbesc despre darul gi jertfa aduse de Domnulnostru. , ,,De aceea, cdnd intrd in lume, El zice: ,,Tu n-ai voit nici jertft, nici prinos; ci Mi-ai pregdtitun trup; n-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pdcat. Atunci am zis: ,,Iatd-Mi (in sulul cdrfiieste scris despre Mine), vin sd fac voia Ta, Dumnezeolet" Dupd ce a zis intdi: ,,Tu n-ai voit gi n-aiprimit nicijertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru pdcat" (lucruri aduse toate dupdLege), apoi zice: ,,Iat6-M6, vin sd fac voia Ta, Dumneze[le." El desfiin{eazd astfel pe cele dintdi, ca sEpun6 in loc pe a doua". Astfel, darul Domnului nostru a fost ascultareafal6 de Tatil, ,,Iattr-mi, vin sifac voia Ta, Dumnezeule!" gijertfa a fost trupul Sdu, ,,Mi-ai pregdtit un trup". Uu asemenea dar gi oasemenea jertft cere un rispuns din partea fiecirul'copil al lui Dumnezeu. Pavel ne oferd risounsulinRomani 12 versetul l, ,,Ve INDEMN, deci, frafilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, s5 aduce{itrupurile voastre ca o jertfb vie, Slbntd, plflcutd lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr6 o slujbdduhovniceascd". intr-o imprejurare cdnd marele misionar Hudson Taylor era in SUA a vizitat MissionHall unde superintendentul, care era un vdduv, lucra impreund cu fiica lui. Hudson Taylor a observatimediat ci era o relafie foarte apropiati qi pre[ioasi intre tati gi fiicn. DupI una din intdlniri HudsonTaylor a intrebat dacf, este cineva gata sl-gi dedice viefile pentru China 4i dacl este si arate aceastaprin ridicarea in picioare. Fiica misionarului s-a ridicat imediat. Dupi serviciu, Hudson Taylor aobservat c[ fafa superintendentului era udi de lacrimi gi marele misionar i-a spus, ,,I-a!i adus un darfoarte scump Dornnului". R[spunsul misionarului a fost, ,,Nimic nu este prea scump pentru Domnul",Dupi o perioadi imediat urmdtoare acestei ?ntdmplSri, aceastd frazda devenit lozinca Misiunii Inernedin China. Dar existl gi un alt aspect al acestui adevdr miref gi acesta este faptul ci Domnul ii vaprezenta intr-o zi pe cei riscump[rafi Tatilui ca pe cel mai pre{ios $ar. Iuda 74 afirmd, ,,Iar a Aceluia,care poate sd vd pizeascd de orice cddere, gi sd vd facd sd v6 inftligati ftrd prihani gi plini de bucurieinaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, MAntuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, sd fieslav6, mdre{ie, putere gi stipdnire, mai inainte de to{i vecii, qi acum qi in veci. Amin".

SLIIJIREA MARELUI NOSTRU PREOT iN CBN

Versetul 4: ,,Dacil ar fi pe pf,rnint, nici n-ar mai fi preot, fiindcl Sunt cei ce aduc darurile dupi Lege."

Preofii p[mAnteqti din neamul lui Aaron slujeau in cortul int6lnirii in condiliile Legimdntuluicel Vechi. Prin urmare, Domnul qi Mdntuitorul nostru slujegte in cortul ceresc; mai exact, acesta este

I

I

I

1

88

t- rJ

l,- J

1,. J

-J

cortul adevdrat care funcfioneazi in condifiile Legdmdntului cel Nou. Darul gi jertfa sl5vitd aDomnului nostru sunt acolo vizibile.

EXPLICARBA PREOTIEI LUI AARON

Versetul 5: ,,Ei fac o slujbfl, care este chipul qi umbra lucrurilor ceregti, dup6 poruncile primite de Moisede la Dumnezeu, c6nd avea si facil cortul: ,Ia seama' i s-a zis ,sfr faci totul dupi chipul care {i-a fostarftat pe muntet."

Autorul afirmd cI acest cort pdm6ntesc era un chip gi o umbrd. Cuv6ntul ,,chip" traducecuvdntul ,,hupodeigma"; inseamnd ,,o schi!6 sugestivd a unui lucru". Cel mai bun exemplu poate fivdzut in personajele de la desene animate unde artigtii prin folosirea cAtorva linii pot descrie, deexemplu, un politician. ,,Umbr6" traduce cuvdntul ,,skia" qi inseamnd .,un lucru care nu existi in elinsuqi". Este o povestire intereantl spusd de Dr Donald Grey Barnhouse despre momentul cdnd el s-aconfruntat cu experienfa cea mai difici16 gi triiumatic6. So{ia lui a murit gi l-a l6sat cu doi copii. DrBarnhouse s-a hotdrdt sd ofocieze serviciul de inmorm6ntare al nevestei lui gi ?n timp ce mergea sprebisericd cu magina cu cei doi copii in spate a trebuit si se opreascd la semafor. Chiar atunci un camionuriag a venit l6ngd magina lor gi a acoperit lumina soarelui. Dr Bamhouse s-a intors cdtre copiii carestlteau pe scaunul din spate al maqinii gi i-a intrebat, ,,S-ar putea ca umbra camionului s6 nerdneascS?". Copii au rdspuns ,,Nu, bineinleles, nut. $i apoi marele predicator citdnd din Psalmul 23,le-a atras aten{ia ci degi ca familie ei treceau prin valea umbrei morfii nu trebuiau sd se teami de vreunriu. $i ceea ce a spus el a fost corect, deoarece pentru cei rf,scumpdrafi, moartea nu mai este cevamaterial, ci este doar o umbrd. Problema adusd in disculie in acest verset este cd acest corl pSmdntescnu mai este ceva material; ci este doar o schili sau o umbrI a realitAlii ceregti.

CONCLUZIA GLORIOASA

Versetul 6: ,,Dar acum Hristos a cilp6tat o slujbi cu atAt mai inaltl cu cAt legimintul al cdrui rnijlocitoreste El, e mai bun, cici este agezat pe fitgf,duin{e mai bune,"

Prin darul gijertfa Domnului El a obiinut o slujbd mai inaltd; ceea ce inseamnl slujbi mult maiinaltd decdt preolia din Leglmdntul cel Vechi. intotdeauna s[ linem minte cf, slujba Marelui Preot erapentru oameni inaintea lui Dumnezeu. Aceastd slujire a Domnului s-a bazat pe un legim6nt mai bun;adicd Legdm6ntul cel Nou. Prin moartea Domnului, ne este adusi iertarea gi nagterea din nou gi esteaqezat pe l6gdduinfe mai bune. ,,Agezat" traduce cuvAntul ,,nomotheteo" qi inseamnd ,,a promulgalegi". Privind la LegdmAntul Mozaic formulatin Exod l9 versetele 3 la 6, vedem cd era un legdmdntbilateral. AtAt cdt depindea de credinciogia lui Dumnezeu depindea gi de credinciogia qi de ascultareaIsraelifilor. Totugi, Legbm6ntul cel Nou era unilaterAl; este prezentat, mai intdi, in Ieremia 3 versetele 3la 6 gi adeverit ulterior cu un jurdmAnt, in Ieremia 31 versetele 35 la 37. Astfel indeplinireaLegdmdntului cel Nou depindea doar de credinciogia lui Dumnezeu. Nu numai at6t dar Legdm6ntul celNou implica gi fbgaduinle mai bune. De exemplu, legea este interiorizat6, este adusd iertarea qi DuhulSfbnt este cel care vine si locuiascd in noi. I)ar atunci cand evreii vor citi Epistola, igi vor aminti ciLegimdntul cel Nou includea promisiuni nafionale pentru Israel prin care toate na{iunile pdm6ntuluiaveau si fie binecuvdntate.

L - J

t r J

5 . J

l r r

b" -,1

>*t -

lE-

L a

ilL -

;-1 \ l

,J|1k t

89

NTUL CEL VECHILEGAMANTUL CEL NOI _ 8:7,13

NEVoTA ul\rur lncAuANT Nou

Versetut 7 - ,,in adevir, daci leg6mAntul dint6i ar fi fost filrli cusur, n-ar mai {i fost vorba si fieinlocuit cu un al doilea."

Primul punct adus in disculie este c[ primul Leg5mdnt era intr-un fel deficient. Expresia ,,ibrf,cusur" traduce cuvdntul ,,amemptos" giinseamnd,,frrd vin6". Astfel ceoa ce scriitorul vrea sd spundeste c[ legea poate fi vinovatd de ceva. Prin urmare, sd ne gAndim in ce mod era legea deficientd givinovatI. Amintili-vi cd Leg6mdntul cel Vechi era bilateral. In primul rdnd, erau poruncile neprihdniteale lui Dumnezeu qi apoi obligalia-omului de a fi ascultltor de acele porunci neprihdnite. Apoi, in aldoilea rAnd, ca principiu dominant era impusi poporului Israel. NaJiunea a acceptat legea ca prinicipiudominant recunoscAnd-o necesitatea de a asculta rqi de asemenea recunoscAnd ci neascultarea avea siaducd asupra lor blestemele Legtrmdntului. Totugi problema Israelililor era ci ei aveau in interior onaturi picdtoas[. Romani 7 versetul 7 aratd ci legea aducea cunoagterea pdcatului, ,, Deci ce vomzice? Legea este ceva pdcdtos? Nici de cum! Dimpotriv1, pdcatul nu l-am cunoscut dec6t prin Lege. Depildd, n-ag fi cunoscut pofta, dacd Legea nu mi-ar fi spus: ,,Sd nu poftegti!" Pavel arat6 ci ceea ce eradestul de riu era cE legea activa natura interioari pdcltoasi. Romani 7 versetele 8 gi 9 afirmi, ,, Apoipdcatul a luat prilejul, gi a frcut si se nascd in nline prin porunca tot felul de pofte; clci ftri Lege,pdcatul este mort. Odinioari, fiindcd eram fErdl-ege, trdiam; dar cdnd a venit porunca, pdcatul a inviat,qi eu am murit". Apoi Pavel arat6.cd rezultatul finalal lucririi legiieste condamnarea gi moartea care,bineinfeles, inseamni despir{ire de Dumnezeu. Romani 7 versetele 10 qi 11,,, $i porunca, ea, caretrebuia s6-mi dea viata, mi-a pricinuit moartea. Pentru c6 pdcatul a luat prilejul prin ea m-a amdgit, giprin ins6gi, porunca aceasta m-a lovit cu moafteao'. Totugi, Pavel se gr6beqte si accentueze cd legeaeste in ea insdgi sfrnti, dreaptd qi bun6. Capitolul 7 versetul 12, ,, Aqa cd Legea, negreqit, este Sfrntd,gi porunca este sfdnt6, dreaptd gi bun6". $i, apoi, in cele din urmd, Pavel aratf, cd problema este cunatura plcltoas[ interioard. Romani 7 versetele 13 qi 14,,, Atunci, un lucru bun mi-a dat moartea?Nicidecum. Dar pdcatui, tocmai ca sd iasd la iveal6 ca pdcat, mi-a dat moartea printr-un lucru bun,pentru ca pdcatul sd se arate afard din cale de p6cdtos, prin faptul cd se slujea de aceeaqi porunci. $tim,in adev6r, cfl Legea este duhovniceascl: dar eu Sunt pimdntesc, vdndut rob pdcatului". Prin urrnare,am descoperit cu stiteau lucrurile cu legea. Ca rezultat al naturii p[cdtoase interioare a omului,impunerea legii avea ca rezultat condamnarea gi moartea. Acum si rezumim rezultatele practice. Cutofii ne nagtem cu o fire plcdtoasd; legea a venit qi a ?nviat firea p[citoasi pentru a dori lucruriinterzise de lege gi, prin urmare, picatul sau firea pdcdtoastr au folosit porunca pentru a-mi pricinuimoartea. Cu mulli ani in urmd eram in Serviciul Nafional. in timp ce serveam in Cipru am observat untdnir obignuit care era mai in vdrsti decit noi cei din Serviciul Nafional. Era inteligent gi arlta bine'gim-am intrebat de ce era incd un soldat de r6nd, ceea ce insemna rangul cel mai de jos din ArmatdBritanici. Am descoperit cd odat6 fusese ofi1er dar datoritl vielii sale destrlbilate i-au fost luategradele. Oricdnd venea un nou recrut din Anglia acest soldat in vdrstd il invita timp de o noapte in orag,il aproviziona cu vin ieftin gi il imbita. Apoi acest om inenfionat il lua pe tdnlrul soldat la un centru deverificare unde era Polilia Militar5. Apoi tAndrul soldat era arestat qi acuzat ci a fost beat gidezordonat. imi amintesc ci md g6ndeam atunci cd aceasta ilustreazl lucrarea lui Satan gi fireapic[toas6. La sfirgitul versetului 7 ni se spune, ,, n-ar mai fi fost vorba sE fie inlocuit cu un al doilea";mai exact, al doilea Legdmdnt cu un principiu dominant nou. in Ezechiel citim despre indepf,rtareaprezenfei divine din templu, Ezechiel ll versetele 221a25. Acest eveniment tragic a venit ca rezultatal neascultirii Israelului in termenii Legim6ntului cel Vechi.Prin urrnare, a fost intotdeauna un dordupi Legdmdntul cel Nou care sI aductr iertare qi o eliberare de sub domina{ia firii pdctrtoase.

I

I

I

I

I

uT

il

Ti\

90

t _ t

J

--Ja !

L +

I o g

L - r

l - !

LEGAMANTUL CEL Nofi $I ISRAELUL

Versetul 8: ,,Cflci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: Iattr, vin zile, zice Domnul, cAnd voi face cucasa lui Israel gi cu casa lui Iuda un legSmAnt nou."

Acesta este unul din rnultele versete din EpistolS care, subliniazdfaptul cd Dumnezeu a avut inminte in primul rdnd poporul evreu. inci o datd, ar trebui si ne amintim cd Dr Lewis Sperry'Chaferspunea c6,,nu toatd Scrptura ne este adresat5, ci toatd a fost scrisi pentru noi". $i in timp ce aceastdEpistold este cu siguranfi pentru evrei, pentru Biserica din aceastd perioadd, sunt adevdruri prelioasecare se aplicd fiecdruia din noi dar gi tuturor sfiulilor din toate vremile. In acest verset ne estedescoperit unde se afli adevdrata vind. Fraza, ,, Cdci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel", arltAndcd Israel era vinovat. Deoar'ece apostolul Pavel a subliniat rdu in lege, ea era sfantd, dreapti gi buni.Problema real6 era cu Israelul gi cu firea picdtoasd interioari. Cuvdntul ,,mustrare" este trades din,,memphomai"; este intr-o formd puternicd gi inseamni,,a invinov5ti". Amintili-v6 cd Dumnezeu aincheiat cu lsraelul I-egimAntul Mozaic qi apoi Ieremia in capitolul 3 I versetele 3l la 34 afirmd, ,,latd,vin zile, zice Domnul, cdnd voi face cu casa lui Israel gi cu casa lui luda un legdmdnt nou". Sd negdndim din nou la circumstan{ele in care Dumnezeui-a ldcut aceastd descoperire m[rea!6 slujitoruluiSdu, Ieremia. In anul 931 i.t{r. nafiunea a fost impi(ittr; cele zece semin{ii din nord l-au numit peIeroboam impirat al lor qi cele doud seminlii din sud l-au ales pe Roboam care era, bineinleles, nepotulimptrratului David. Seminlii le din nord s-au ?ndepdrtat imediat de Dumnezeu gi, datoritd acestui lucru,aceste semin{ii au fost duse in roble sub domnia asiriani in 722 i. Hr. Degi aceste seminli din sud aufost martore ale acestui eveniment, din nefericire, ele s-au scufundat intr-o stare de picat qi o riticiregi mai rea. Robia seminfiilor din sud a inceput in 605 i. Hr., proorocul Daniel fiind unul din cei luafi inrobie. Ulterior, templu gioragul au fosldistruse in 586 i.Hr. De atunci a dominat o perioadd cunoscutlca ,,Perioada Neamurilor". Acesta a prevdzut cd Ierusalimul va fi sub dominafia Neamurilor pdni c6ndMesia se va intoarce si-gi instaureze imirdfia. Pe l6ng5 aceasta, blestemele LegSmdntului, aga cumerau formulate in Legdrndntul cel Vechi au fost impuse poporului Israel. Atunci c6nd Dumnezeu adezvdluit conditii le Legdm6ntului cel Nou prin gura lui Ieremia, semin{iile treceau prin ultimile stlri derdtdcire. Prin urmare, descoperirea trebuie s6-i fi fost dat6 lui leremia intre 596 gi 586 i.Hr. Esteinteresant cd in acea perioadi de rdtdcire profundd a Israelului Dumnezeu a adus nidejde in termeniiLegdm6ntului cel Nou. Ar trebui sd observdm foarte atent cd acest Legdmdnr era fdcut cu intregulIsrael; adic5, Israelul etnic. Dumnzeu a spus prin Ieremia,,,latl,vinzile, zice Domnul, cdnd voi fa0ecu casa lui Israel gi cu casa lui Iuda un legimdnt nou". Obsevali ci Legimdntul se aplici in mod egalatdt celor zece seminlii din nord, care au mers inainte in r6ticire gi in robie, cdt gi celor doui semin{iidin sud. Cuvdntul ,,face" traduce cuvAntul ,.sunteleo"; inseamn6,,a desdvArgi, a incheia". intrebareacare se ridicd, Ce va desivdrgi gi ce va tncheia Dumnezeu cu poporul Israel? Ne amintim cd toatelegdmintele pe care Dumnezeu le-a fhcut cu Israelul erau legate de Leglrndntul Avraamic. Acesta esteformulatin Genesa l2 versetele I la 3, l7 versetele 4la 7 gi Genesa 50 versetele 24 5i25. Legamdntulavea trei aspecte. Promisiunile erau ficute lui Avraam. in al doilea rdnd, erau promisiuni na{ionalelegate de poporul Israel gi, in al treilea r6nd, promisiunile mondiale legate de toate familii lepdmdntului. D;rr LegSm6ntul Avraamic era legat gi el de promisiunea din Genesa 3 versetul l5 gianume ci Dumnezz.eu va aduce un om car6 va aduce rdscumpdrare neamul omenesc cdzut.

LEGAMANTUL CEL NOU NU ESTE ix cONToRMITATE CU LEGAMANTUL CELVECHI

Versetul 9: ,,Nu ca legimAntul pe care l-am liicut cu pirinfii lor, in ziua cind i-am apucat de mAnil, ca sf,-i scot din fara Egiptului. Pentru cil n-au rAmas in leg6mintul Meu, 9i nici Mie nu Mi-a pfrsat de ei, ziceDomnul.t t

Fraza ,,Nu ca legdrn6ntul pe care l-am lbcut cu pSrinlii lor" face referire la LegimdntulMozaic. Cuvdntul .,legdmAnl" in aceastd fi 'az5 este traducerea a dor"td cuvinte din greacd,,dia" ,,dou6",,tithemi" ,,o pune". Prin unnare, este subliniat cd legdmdntul avea doud pdrli, fiecare curesponsabilitlti specifice dar ceea ce autorul spune este cI regulile Legimdntului cel Vechi nu se

9 1

l- _J

L r !

L^ iJ

L--Jt ! t

u - - |l b C

! r \l - J

L- -4

L l

5. -t

E - JI L J

r f

r.*!--!a t

J :a-----'1z . t

aplicau celui Nou. Totugi, dragostpa lui Dumnezeu este vhzutd qi in Legdmdntul cel Vechi;acest lucrueste dovedit in fraza ,, in ziua cAnd i-am apucat de mdnd, ca s6-i scot din lara Egiptului". Aceasta neoferf, un tablou frumos a unui tatl iubitor care iqi ia copilul de mdnd pentru a-l duce departe de pericol.Motivul pentru care poporul avea nevoie de un Legdmnt Nou era cd ei ,,n-au rdmas in Legdm6ntulMeu". CuvAntul ,,fdmdne" traduce cuvdntul ,,ammeno"; insearnni,,a persevera, aduce mai departe, afi adevirat, a rimdne credincios", Amintili-vi incd, o dati, ci Legtrmdntul cel Vechi era o infelegerebilaterali intre Israel gi Dumnezeu. Istoria lungi a lsraelului a fost una de rdzvritire gi neascultare faldde Dumnezeu. Din cauza aceasta, Dumnezeu a spus, ,,$i nici Mie nu Mi-a p5sat de ei". ,,Pisat"inseamni ,,4 nut e mai ingriji de". Prin urmare, Domnul i-a luat de mdn6, aritdnd dragostea luiDumnezeu dar poporul nu a stiruit in acqastf, dragoste gi astfel au st6mit m6nia lui Dumnezeu. Acum,aceasta rezumd LgimAntul cel Vechi.

LEGAMANTUL CEL NOU

Versetul l0:,,Dar iatl legfimAntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, dupi acele zile,zice Domnul: voipune legile Mele in mintea lor gi Ie voi scrie in inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, gi ei vor fi poporulMeu.tt

Versetul se cite$te in greacf,, ,,AcestJ este Legf,mintul cu care me voi lega cu casa lui tsrael.Prin urmare, este o aigurare dubln, Leg[mdntultcel Nou depinde doar de credinciogia lui Dumnezeu.Apoi autorul scoate in eviden{f, patru lucruri importante. Unul, pA4ile l.egdmdntului - Dumnezeuspune ci va face legimdnt cu casa lui Israel; adic[, cu Israelul etnic. In al doilea rAnd, perioadaLegimAntului - ,,dupd acele zile"; poate ar trebui sI ne ?ntreblm, care zile? Acest lucru se poate referidoar la zilele irr care se deslbqura Legimdntul cel Vechi. Trei, intrebarea se ridici cAnd a inceputLegdmdntul cel Nou? Domnul ne oferi rdspunul la aceasta in Matei 26 versetele 26 la 29,,, Pe cdndmdncau ei, Isus a luat o pdine; gi dup6 ce a binecuv6ntat, a frint-o, qi a dat-o ucenicilor, zicdnd: ,,Lua{i,mdncapi; acesta este trupul Meu." Apoi a luat un pahar, gi, dupd ce a mullumit lui Dumnezeu, li l-a dat,zicdnd: ,,Be1i toli din el;cdci acesta este s0ngele Meu, sdngele legimdntului celui nou, care se varsdpentru mul1i, spre iertarea pdcatelor. Vd spun c6, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vi1ei,pdnd in ziua c6nd ?l voi bea cu voi nou in impdrd{ia Tatilui Meu." Patru, autorul prezinttr condiliile. Elafirmi, ,, Voi pune legile Mele in mintea lor gi le voi scrie in inimile lor". Cuv6ntul ,,pune" este Iatimpul present care indicl o acfiune continui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu numai c6 va interiorizalegea, ci va rimdne cu prezenp lui in viata credinciosului. Fraza continud si spunl, ,,gi in mintea lor".Astfel Dumnezeu va da credincoisului prin interiorizarea legii capacitatea de a cunoaqte voia gi scopullui Dumnezeu in mod complet. ,,Scrie pe inimd" traduce cuvdntul ,kardia"; reprezintd omul ascuns,sursa gi centrul existen{ei unei personae, Acum amintili-vd cd in perioada LeglmAntului cel Vechilegea era scrisi pe table de piatr6; era exterioar[. in perioada Leglmdntului celNou, legea era scrisi peinim6; acum era interioarl. $i apoi Dumnezeu declar6, ,, Eu voi fi Dumnezeul lor, gi ei vor fi poporulMeu". Relafia credinciosului cu Dumnezeu este acum in siguranfi cu desdvdrqire. Dup[ inviereaf)omnului, in Ioan 20 versetul 17, El a spus, ,,M6 sui la Tatil Meu gi Tatdl vostru, la Dumnezeul Meugi Dumnezeul vostru." Cum putea fi indeplinit acest lucru? Din cauzd cd Leglmdntul cel Nou fuseseinaugurat, Matei 26 versetul 26.

REZUI,TATUL INTERIORIZARII LBGII _ O CUNOA$TERE DEPLINA A DOMNULUI

Versetul ll: ,,$i nu vor mai invilfa fiecare pe vecinul sau pe fratele slu, zic6nd: ,Cunoagte pe Domnul!'Cdci tofi Mi vor cunoagte, de la cel mai mic pAni la cel mai mare dintre ei."

Natura complexl a Legdmdntului cel Vechi era a;a incdt Israel a avut nevoie de ?nv5{dtori. Deexemplu, citind cartea Levitic avem ceva idee de complexitatea"legii"cu priVire la jertfe. Totugi, inLeg6mAntul cel Nou aceasti metodf, nu se mai aplicd. ,,$i ei nu vor mai invdta fiecare pe vecinul sdu";adic5, pe concetd{eanul sdu, ,,sau pe fratele s[u", sd cunoasci pe Domnul. Un joc interesant este inlegdturl cu acest cuvdnt, ,,cunoasc6". Se traduce din ,,ginosko" qi inseamnd ,,a primi cunogtinfi din

92

i

I

II

+l

T

Iq

uI

T

Iull

I

|l

tI

I

t

T*4

= 4,ti

;

3

-Jr J

,- r

afard". Cu alte cuvinte, este o cunoagtere din exterior care vine spre interior. $i apoi in frazaurmltoare, ,, Cici toli Md vor cunoa$te, de la cel mai mic pdnd ia cel mai mare dintre ei". Aici

. cuvdntul ,,cunoagte" este tradus din,,oida"; ?nseamn6,,a vedea gi a cunoaqte desdvdrgit". Astfelaceastd formi de cunoagtere este cea care din interior merge spre exterior. Domnul nostru a folositaceste doui cuvinte greceqti in Ioan 8 versetul 55, ,, $i totugi nu-L cunoagte{i 'ginosko' "(adic[, peTatal). ,,Eu il cunosc 'oida' bine".$i obseva{i cd aceasti cunoa$tere este disponibili tuturor ,,de la ce[mai mic pdnd la cel mai mare". Acest lucru este dovedit in Luca 2 versetul 47 unde se povestegtedespre prima vizitda Domnului la templu cind avea aproximativ doisprezece ani. Versetul afirml,,,Toti cari-L auzeau, rdm6neau uimili de priceperea gi rispunsurile Lui". Aceastd cunoagtere estedisponibild fieclrui copil a lui Dumnezeu. In ceea ce privegte Biserica, avem nevoie de pastori.inv[{[tori. intrebarea care se ridicd, cdp$ va fi indeplinitd aceast[ promisiune? Mai intdi, amintili-vi bdlegimdntul a fost ftcut cu Israelul. Aceastl parte a Legimdntului nu va atinge indeplinirea finald gicompleti pdnd ?n impdrtr{ia de o mie de ani. $i, din nou, Legdmdntul Avraamic implica aceastlbinecuvdntare. lsraelul va fi o binecuv6ntare pentru toate nafiunile datoritd acestei cunoagteri depline.in Zaharia 8 versetul 23 se face referire la acest eveniment; el spune, ,, A$a vorbe$te Domnul oqtirilor:

,,in zilele acelea, zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un Iudeu de poala hainei, gi-ivor zice: ...Vrem sd mergem cu voi; cdci am auzit cd Dumnezeu este cu voi!" Cuvintul ,,haini" estetradus din,,kanaph"; acestea erau franiurile care inconjurau poala hainei evreului aritdnd cd el tinealegea. In Evanghelie citim despre femeia care a atins poala hainei Domnului, 9i fbcdnd aceasta,recunogtea cd Domnul finea Legea in mod deslvdrgit gi avea puterea de vindecare. Exact in acelagi felin timpul perioadei de o mie de ani Neamurilgse vor prinde de poala hainei ludeului pentru a primibinecuvdntare.

I

PROMISIUNEA IERTARII

Versetul l2: ,,Pentru cfr le voi ierta nelegiuiri le, gi nu-Mi voi mai aduce aminte de picatele gi f itr i idelegilelor.tt

Dumnezcu a spus doud lucruri in acest verset. Primul,,,Pentru cd le voi ierta nelegiuirile".e CuvAntul ,,iena" este traducerea cuvdntului ,,hileos" gi inseamnd ,,a fi binevoitor". In Romani 3

versetul 25 Pavel afirmd, ,, Pe El Dumnezeu L-a rdnduit" (vorbind despre Isus) ,,mai dinainte sd fie,prin credinfa in sAngele Lui, o jertfb de ispSgire". Acest cuvdnt ne duce inapoi la Vechiul Testament gila capacul de pe Chivotul LegimAntului. Era cunoscut ca ,,scaunul bunf,voin{ei" sau ,,scaunul milei".In Luca 18 versetul 13, Domnul Isus a spus Pilda Fariseului 5i Vamegului qi vamegul se blteain pieptgi spunea .,Ai mil6" sau ,,Fii binevoitor cu mine pdcdtosul". Ar mai putea fi tradus, ,,Fii milos fap demine picdtosul". Vamequl gi-a dat seama c[ singura posibilitate de iertare era prin sdngele virsat. Prinurmare, faptul subliniat este cd iertarea este adusi prin cruce. ,,Nelegiuire" face referire la tot ceea cese indepirteazl de poruncile neprihdnite ale lui Dumnezeu. $i, apoi, in al doilea rdnd, versetul afirmtr,,, qi nu-Mi voi mai aduce aminte de picatele gi {Erddelegile lor". Sub Legimdntul cel Vechi cinevareamintea mereu Israelului pdcatele comise. In fiecare an, Ziua Ispdgirii era sirbdtoriE cand se amintea'pdcatul poporului. Dar aici Dumnezeu spune cd nu li se va mai aminti pdcatul. Din nou, pentru acegtievrei, ei se vor gAndidin nou la VechiulTestament gi la ritualul dinZiua Ispiqirii. lapul lui Dumnezeufurniza sdngele virsat pentru a fi stropit pe scaunul milei. lapul de ispdgire avea pdcatele poporuluimdrturisite asupra capului sdu qi era trimis deparete in pustie pentru a nu mai fi vdzut. Este o povestire

r- mai degrabl amuzantl despre Billy Bray, mincrul din Cornwall, care era un slujitor puternic al luiDumnezeu cu multe decenii in urmi. Era cunoscut ca un creqtin zgomotps care striga intotdeaunalaude lui Dumnezeu. Povestirea spune cd el a fost invitat in casa unui om bogat, gi pentru a-l determinasE rdmdnl tEcut. l-a condus in salonul s5u. Dupd un timp a putut sd audl un ,,Aleluia!" putemic veninddin sufragerie. Cdnd omul bogat a intrebat care era motivul entuziasmului lui Billy a fost informat cdin sufrageria gazdei lui el a privit la un atlas. Acolo a vdzit cd era un loc in Oceanul Pacific a cdruiaddncimi nu puteau fi mdsurate. Billy a rostit strigAnd versetul din Mica 7.19,,gi vei aruncain fundulmdrii toate pdcatele lor" Ei Billy a mai'explodat intr-un,,Aleluia!" Mulqumim lui Dumnezeu pentrucd, prin cruce, Dumnezeul SfAnt poate fi milos cu picdtogii pierdufi.

- . t

- l

. \r I

> J

> {

uJ

,-'-)s - !

.-dl- l f

93

ti

rl

REZUMATUL

Versetul 13: ,,Prin faptul cn zice: ,Un nou legimAnt' a mirturisit cii cel dintAi este vechi; iar ceeste vechi, ce a imbfltrflnit, este aproape de peire."

CuvAntul ,,nou" este tradUs din ,,kainos"; inseamnd,,nou ca forml sau calitate, nu nou ?n timpsau recent". Vorbind despre Legim6ntul cel Vechi autorul folosegte cuvAntul ,,palaios"; inseamnf, ,,cdeste uzat, demodat, nefelositor". Prin urrnare, Legimdntul cel Vechi este inutil datoritI Golgotei. Dinnou privim la Matei 26 versetul 26 unde Domnul face referire la Legimdntul cel Nou in sAngele Sdu.Apoi autorul afirmd, ,, Iar ce este vechi, ce a ?mbdtr6nit, este aproape de peire". Expresia ,,ce estevechi" este din nou traducerea cuvdntului ,,palaios" - ,,nefolositor, uzat" gi ,,ce este vechi" este ,,aimb5treni"; mai exact, a pierde putere qi a se invechi'0. Astfel, lec{idpentru evrei este s6,,pirdseascdLegdmdntul cel Vechi gi sd se intoarcd spre cel Nou".

I

I94

/-.fi

CAPITOLUL 9

o cERcETARE A coRTULUI pAvrAhirnsc I A LEGATURII LUI CU

rnAsAruRrLE ESENI.'rALE ALE mcAvrANTULUr cEL vECHr

Versetul l: ,,LegfrmAntul dintii avea qi el porunci privitoare la slujba dumnezeiascil gi la un locagpAmAntesc de inchinare."

in acest verset sunt de observat doui lucruri. Mai intAi, ,,porunci privitoare la slujbadumnezeiasci". ,,Poruncf," traduce cuvdntul greceso ,,dikaioma" qi inseamnd ,,o expresie concret6 aneprihlnirii".$i, apoi, in al doilea rdnd,,,un locag plmdntesc de inchinare", cuvAntul ,,pdmdntesc"este folosit intr-un sens etic dar este folosit ca opus al cuvAntului ceresc. ,,Locag de inchinare" este dincuvdntul ,,hagion" gi inseamnS,,o cl6dire pusd deoparte pentru Dumnezeu".

scHrTA DESCRTPTTVA A CORTULUT lNrArXrRrt

Versetul 2: ,,in adev6r, s-a filcut un cort. in partea dinainte, numiti,Locul Sfint'era sfegnicul, masa gipiinile pentru punerea inaintea Domnului."

in acest verset este o descriere scurtd a primei inciperi din cortul intdlnirii, cunoscuti ca LoculSfbnt. Aici era a$ezat sfeqnicul cu cele gapte brate de de aur, cunoscut ca Menora gi masa cu celedoisprezece pdini, descrise aici ca pdinile pentru punerea inainte.

DINCOLO DE PERDEAUA A DOUA

Versetul 3: ,,dupil perdeaua a doua se afla partea cortului care se chema ,Locul preaSfAnt'."

Prima perdea pdzea intrarea in Locul Sfdnt, nici un heruvim nu era pictat pe aceastl perdea darpe a doua perdea in locul descris aici ca ,,Locul Preasfhnt" era pictat un heruvim. La acest lucru nevom gdndi maitdrziu.

SFANTA SFINTELOR

Versetul 4: ,,El avea un altar din aur pentru timiie, gi chivotul legtrmAntului, ferecat peste tot cu aur. inchivot era un vas din aur cu man6, toiagul lui Aaron, care infrunzise, gi tablele legflmintului."

Doud articole sunt aduse in centrul atentiei in aceatd Sfbnti a Sfintelor unde, intr-un modspecial, era prezenla realS a Dumnezeului Atotputernic. Mai intAi, este menfionat aitarul de aur pentrutimaie. Se vorbegte despre el in Levitic l6 versetele l2 gi l3 qi era folosit in ritualul dinZiua IspSgirii.Marele Preot trcbuia sd ia cSrbunii apringi de pe altar qi sE punl tdmAia pe foc inaintea Domnuluiatunci cdnd era in Locul Preaslbnt. Al doilea articol men[ionat era Chivotul Legimdntului. Acesta erafdcut din lemn de salcdm gi era acoperit cu aur. Scriitorul acordi atenfie continutului. Mai intdi, eravasul de aur cu mand din anii petrecufi in pustie gi toiagul lui Aaron care a inmugurit. Numeri capitolull7 versetul 10 aratd ci toiagul lui Aaron trebuia pus inaintea mirturiei. Era in imprejurarea c6ndautoritatea lui Moise gi Aaron a fost provocatd gi, cdnd toiagul lui Aaron a inmugurit, acest lucru aardtat alegerea lui Dumnezeu cu privire la preofia lui Aaron, impreund cu Moise ca gi conducdtor alpoporului. Al treilea articol din Chivotul,Legdmntului era ceea ce scriitorul descrie ca tablelelegdm6ntului; acestea era, binein{eles, tablele de piatrd care confineau Cele Zece Porunci scrise cudesetul lu iDumnezeu.

| | | r

\tr--ru r

i L r

t r r

| l Y

a r B

I t e

l a v

t r g

5 J

\ s

5 r

5 J

5 J

5 J

n ;L r

--1

95

r

TIERUVIMUL

Versetul 5: ,,Deasupra erau heruvimii slavei, care acopereau capacul ispnqirii cu umbra lor. Nu estevremea sil vorbim acum cu deamlruntul despre aceste lucruri."

Binein{eles ci ar fi fost necesar pentru autor s6 explice detaliat rolul qi lucrarea heruvimuluiintrucdt aceastd invdldturi avea si fie gravati in mod profund in mintea fiecirui evreu. Totugi, datoritdimportanfei perdelei care pdzea intrarea in Sfdnta Sfintelor qi de asemenea datoritd faptului cdheruvimul era infiligat pe ea gi a celor care umbreau scaunul milei, va trebui si ne gdndim la acestefiinp angelice mai detaliat. Prima men{iune a heruvimului in Scripturd o gisim ?n Genesa 3 versetul24. Dupit ce primii noqtrii

-pirin{i s-au rdzvrdtit impotriva lui Dumnezeu Domnul a a$ezat la rdsdrit

grldinii Edenului heruvimi gi o sabie invdpdiatd gi apoi Biblia aratd motivul heruvimului gi a sabieiinv[p6iate; plzeau drumul la pomul viefii. Cuv6ntul ,,pdzea" trebuie cercetat mai in detaliu. Estecuvdntul ebraic ,,gamar"; inseamni ,.a observa, a pistra, a re{ineo'. AvAnd tn vedere acest lucru, scopulheruvimului era dublu. Mai intAi, sd opreasci pe omul picdtos in starea sa cizuti de la pomul viefiidar, in al doilea rind, si pdstreze o cale de intoarcere la pomul vielii care sI fie numai ?n felul luiDumnezeu qi la momentul ales de El. A doua men{iune in Scripturl a heruvimului o gdsim in Exod 25versetul 18. Aceqti heruvimi erau fbcufi din aur gi erau de fapt parte integral5 din ChivotulLegdmintului; erau aqezali pentru a observa gi a umbri scaunul milei. Acesta era, binein{eles, loculunde sdngele virsat era stropit gi heruvimul era intr-o pozi{ie de pazd gi protecfie a singurului drum pecare omul picdtos se putea apropia de Dumnezeu. A treia menfionare a heruvimului o gdsim in Numeri7 versetul 89 care afirmi cd Domnul locuiegte ?ntre heruvimi. Vedem aceste fiinfe angelice puternice qiin profefia din Ezechiel gi in Apocalipsa caitolul 4 versetele 7la8. AceEtiheruvimi, a;a cum i-a vdzutIoan, locuiesc in cer, in prezen{a lui Dumnezeu, inconjurdnd tronul Siu. Versetele din Apocalipsa 4afirmd, ,, Cea dint6i ftpturd vie seamdn6 cu un leu; a doua seam6nS cu un vilel; a treia are fala ca aunui om; gi a patra seamdn6 cu un vultur care sboarE. Fiecare din aceste patru fdpturi vii avea cAte gasearipi, gi erau pline cu ochi de jur imprejur gi pe diniuntru. Zi;;i noapte, ziceau fEri incetare: ,,Sftnt,Sfbnt, Sfdnt, este Domnul Dumnezeu, Cel Atoputernic, care era, care este, care vine!" S-ar puteaspune multe despre acegti heruvimi dar mulli teologi sugereaz[ cI aceste patru {bpturi vii reprezintlcele patru Evanghelii. Cea dintdi ftpturi vie care seamlnd cu un leu ar putea reprezenta Evangheliadupi Matei care vorbeqte despre Isus Mesia ca fiind Leul din semin{ia lui luda. A doua {bptur6 vie careseamdni cu ̂ un vilel ar putea reprezenta Evanghelia dupd Marcu; vilelul in vechime era o fiin{6slujitoare gi Il descoperim pe Domnul in Evanghelia dupi Marcu in calitate de Slujitor credincios. Atreia avea fala ca a unui om gi ar putea fi echivalentul Evangheliei dupi Luca unde il vedem pe Isus cafiind omul perfect gi, apoi, in cele din urm5, a patra cu fala ca a unui vultur ar putea vorbi de divinitategi in Evanghelia dupi loan divinitatea Domnului este dominantf,. Intorcindu-ne la cuvdntul ,,qamar"care inseamnA ,,a observa, a pf,stra, a re{ine" ar putea fi aplicat Evangheliilor pentru ci numai prinmesajul Evangheliei omul picltos se poate apropia de Dumnezeul Sfdnt qi poate gisi iertare. $i apoiversetul vorbegte de heruvimii slavei. Cuvdntul ?n ebraicd este ,,kabod" gi inseamni ,,ceva care estegreu, care este important". Prin deducfie, se referd laceva care cere considera{ie gi aqe influen{i, cevacare este pus deoparte gi se distinge de orice altceva, de tofi ceilalli. C6nd Iosif i-a trimis pe frafii s[iinapoi la tat6l lor in Canaan el i-a invdfat sd-i spuni tatilui despre slava sa. Iosif era un om care cerearecunoagtere, un om de influen{[, pus deoparte gi separat de ceilalli oameni. Acum ?i vedem aici peheruvimi legafi intr-un mod unic de slava lui Dumnezeu. Este interesant cd in Apocalipsa ei zic fdrdincetare, ,,Sffint, sfhnt, sfhnt". Ceea ce ei aratd este cE Dumnezeu este diferit, separate, cu totul unic.Ar fi bine sI ne gAndim din nou la lizechiel capitolul 28 unde citimcf, Lucifer a fost un heruvim uns.P6catul lui Lucifer a fost cd el nu s-a gdndit ci Dumnez€u era cu totul unic. Lucifer a spus ci va fi caCel Prea inalt, st6panitor al cerului gi al pdmAntului. Ca rezultat, aceasti fiing angelicd puternicd adevenit Satan, vrdjmagul lui Dumnezeu. Se pare cd aici in Apocalipsa 4 heruvimii se ocuptr ?n moddesdvdrqit de conceptul cI Dumnezeu este sffint gi cu totul unic. Versetul continui si spund cd,,heruvimii acopereau capacul isp6qirii cu umbra lor". Expresia ,,a acoperi cu umbra" este trades dindoui cuvinte greceqti ,,kata" insemndnd ,jos" gi ,,skiazo" care se traduce ,,umbrd". Acegti heruvimiumbreau capacul ispngirii. Conceptul este ci acest capac al ispdEirii primea protec{ie cornpletd dinpartea heruvimilor. inorcdndu-ne la prima men{ionare a heruvimului in Scripturd in Genesa 3 versetul

I

I

I

l

I

tI

I

tl

tI

il

uU

U

il

IT

T

I

96

l/|l,, r

|llr,ttll J

)+*

t lLL-tllr I

l { g

I ! g

24 ne amintim cI heruvimii erau rAnduili sA pAzeascb drumul spre pomul viefii. Ne amintim deasemenea cA ,.a pdzi" traduce cuventul din ebraicd ,,gErnzrr'o care inseamnl ,,a observa, a pilzi, arefine". Prin urmare, heruvimii p5;zeau gi vegheau singura cale pentru omul pdcAtos de a fi curdlit qi dea fi adus din nou in pdrtiqie cu Dumnezeul Sfint. Cvdntul ,,capacul ispigirii" este tradus din cuvAntulgrecesc ,,hilastereon". Pavel folosegte acest cuvant in Romani capitolul 3 gi in versetele 24 la 26 elspune, ,, $i sunt socotili neprihdnili, frrd, platd, prin harul Sdu, prin rSscumpdrarea, care este in HristosIsus. Pe El Dumnezeu L-a rdnduit mai dinainte sd fie, prin credinla in s6ngele Lui, o jertfb de isp6gire,"(hilastereon) ,,ca sd-qi arate neprihdnirea Lui; cdci trecuse cu vederea picatele dinainte, in vremea indelungei rSbdiri a lui Dumnezeu; pentruca, in vremea de acum, sd-qi arate neprihdnirea Lui in aga felin cdt, sd fie neprihdnit, gi totugi si socoteascd neprihdnit pe cel ce crede in Isus". In acest pasaj vedemsfinfenia lui Dumnezeu insultati de picatul omului qi de incdlcarea legii. in versetul 23 din Romanicapitolul 3 Pavel spune,,, C6ci to{i au pacatuit, gi sunt lipsili de slava lui Dumnezeu". Dar,,hilastereon" inseamnl ,,indepdrtare de ceea ce ofenseazd pe Dumnezeul SfAnt". Cdnd marii preolistropeau sdngele pe capacul ispIgirii, dreptatea gi dragostea lui Dumnezeu erau satisftcute. Pavelsubliniazd cb Isus este hilastereonul nostrum, adici este jertfa noastrd de ispdgire. Apoi autorulEpistolei cdtre Evrei afirmd, ,,Nu este vremea sI vorbim acum despre aceste lucruri". Totugi, sdrezum6m, inci o dat6, ce va insemna cortul intdlnirii pentru acegti evrei qi ce inva!f, el pe tofi copiii luiDumnezeu. Sd ne imagindm cd ne-am apropia de cortul intAlnirii. Primul lucru care ne-ar capta atenfiaar fi ingrddirea cortului. Cortul propriu-zis era inconjurat de un gard din pdnze de in sub{ire rdsucit decinci cofi inllfime. Era o perdea la intrare dar pe ea nu se gisea nici un heruvim. De asemenea, nu eranici un heruvim care sI inchidd drumul spre marele altar de araml care, aga cum vom vedea maitArziu,simboliza crucea lui Hristos.Aceasta ne reaminteqte de Ioan l4 versetul 6 care afirmI, ,, Isus i-a zis:,,Eu Sunt calea, adevdrul gi viala. Nimeni nu vine la Tatdl decdt prin Mine". $i, din nou, in Ioan l0versetul 9, Domnul a spus, ,, Eu Sunt Uga. Dacd intrd cineva prin Mine, va fi mintuit; va intra qi vaiegi, gi va gdsi pigune." Astfel, calea este deschisd pentru oricine gi fiecare picdtos poate intra gi poateprimi curdfire prin crucea lui Hristos. Din curte vom merge mai intdi la marele altar de aramd. Aramain Scripturi vorbegte de judecat[. Sd ne imagindm cu ochii minlii noastre pe Aaron stdnd inainteaaltarului gi imediat inaintea lui se infrligeazf, un Israelit care este evident necdjit intrucdt ii vedem fataplin[ de lacrimi. Il ascultdm pe Aaron cum il lntreabi gi descoperim cd acest Israelit a hulit numelemarelui Dumnezeu Iehova gi astfel trebuia sd fie rostitd impotriva lui pedeapsa cu moartea. Totuqi,observfun cI Israelitul ducea un miel; vedem cum Israelitul iqi pune mdinile pe capul mielului gi igimdrturisegte picatele inaintea lui Dumnezeu. Apoi Aaron ludnd un cutit injunghie mielul gi varsdsdngele animalului la baza altarului gi mielul este ars in foc. Dupi aceea, il auzim pe Aarondeclardndu-l pe Israelit indrepti{it gi nevinovat inaintea unui Dumnezeu sfdnt. Mergdnd mai departeurmdtorul lucru pe care il intdlnim in curte este un vas mare de aramd numit lighean. Observlm ce esrcplin cu aptr gi .;ste folosit pentru curd{irea preolilor inainte ca ei sd slujeascd in cortul intdlnirii. Aaronne-ar explica de asemenea ci acest lighean a fost fbcut din oglinzile de aramd ale femeilor care au iegitdin Egipt. Dacd altarul de aramd vorbegte de indreptdlire, ligheanul vorbegte de sfinfire. Pavel spunedespre Cuvdntul lui Dumnezeu cd este o oglindd. ln 2 Corinteni 3 versetul l8 Pavel spune,,, Noi toliprivim cu fala descoperiti, ca intr-o oglindS, slava Domnului, qi suntem schimbafi in acelagi chip alLui, din slavd in slav5, prin Duhul Domnului". Deoarece privim in oglinda Cuvdntului lui Dumnezeu,vedem slava lui Dumnezeu qi suntem schimba{i in acelagi chip ca al Lui c6nd descoperim toatepromisiunile pe care ni le-a frcut in Isus Hristos. CAnd intrim in cortul int6lnirii aten{ia noastrd estecaptatd de sfegnicul cu cele gapte brate de aur din stdnga noastrS. Din nou acesta vorbegte de acelmoment cdnd Domnul nostru a spus, ,,Eu sunt lumina lumii". in dreapta noastri este masa cu celedoisprezece pAini pentru punerea inainte. Ele ne amintesc cd Domnul a spus cd este Pdinea Vielii gi noiputem beneficia de aceasta. Apoi observlm o perdea care plzeqte intrar€a in Locul rea Sfdnt al cortuluiintdlnirii. Observ6m c[ pe aceastd perdea este inlSfiqat un heruvim. Aceasta este perdeaua care pizegtecalea spre Prezen{a Sf6nti a lui Dumnezeu. in fa{a perdelei observdm un altar mic de aur pe care searde tdmAie. Ea ne amintegte de Hristos care mijloce$te pentru noi. Pe paisprezece Nisan anul 32 d.Hr.a avut loc uh eveniment extraordinar in templu care a implicat gi aceastd perdea. Matei relateazd incapitolul 27 versetele 46 la 50 cd la ora trei in ziua aceea Domnul gi-a dat Duhul. Era exact momentulin care mielul de Pagte era jerlfit dar este qi momentul in care Matei spune cI perdeaua dinlSuntrulTemplului s-a rupt in doub, de sus pdn6 jos, Datoritd faptului cd Domnul gi-a virsat sdngele, heruvimul

LIll dlll -r

ill. -r:I t r r

\ g

Ir. g

\ r

f- \.1

\ 1

5 J

f , - .

\ ;

L !

L , J

5".J

| . . a

97

a fost dat la o parte gi s-a oferit intrare liber6 in prezenla sf6nt6 lui Dumnezeu qi toate acestea datoritlsdngelui vdrsat al Domnului. Sfin{enia, dreptatea gi dragostea lui Dumnezeu au fost satisfdcute lamomentul potrivit gi orice picf,tos pociit care vine pe cale crucii poate intra in prezenfa slbnt6 a luiDumnezeu.

SLUJBA DIN PARTEA DINTAI A CORTULUI

Versetul 6: "$i dupil ce au fost intocmite astfel lucrurile acestea, preo{ii care fac slujbele, intrtr totdeaunain partea dintii a cortului."

in Exod capitolul 40 citim cd dup[ ce au fost fdcute toate lucrurile necesare in cortul intdlniriiMoise le-a pus pe toate la locul lor gi cortul a fost intocmit. CuvAntul in greacd este ,,kataskeuazo";inseamnl ,,a mobila, a echipa, a pregiti, a face ca totul si fie gata". Cuv6ntul este la timpul trecutcontinuu ardtdnd cd este o ac{iune incheiatd in trecut dar care are gi rezultate prezente. in Exodcapitolul 40 versetul 34 citim, ,, Atunci norul a acoperit Cortul intdlnirii, gi slava Domnului a umplutcortul". Acest eveniment a avut loc dupi slujba de agezare a cortului intdlnirii. Autorul subliniazd cddupd aceastd slujbd, ,, preofii intrd totdeauna in partea dint6i a cortului"; adic[, prima incdpere,cunoscuti ca Locul Sffint. Ne amintim cd aici se g6seau sfegnicul cu cele gapte brafe de aur, masa cupdinile pentu punerea inainte qi altarul tdmdierii. Totuqi, preotii nu treceau dincolo de perdeaua pe careera heruvimul. Apoi scriitorul spune ci preofii intrAnd in partea dintdi a cortului fbceau slujbele luiDumnezeu. Cuvdntul ,,fdceau" in original vorbegte de ,,o slujbi religioasi".

SLUJBA iX PANTNA A DOUA A CORTULUI INTALNIRII

Versetul 7: ,,Dar in partea a doua intril numai marele preot, odati pe an, gi nu filri sAnge pe care il aducepentru sine insugi gi pentru pilcatele din negtiinfA ale norodului."

Observafi ci Marele Preot intra singur in Locul Prea Sfhnt. Fiii lui Aaron puteau sd intre inprima incipere a cortului intdlnirii. De exemplu,Zaharia, tatll lui Ioan Botezdtorul, era un membru alfamiliei lui Aaron gi prin urmare avea acces in prima inctrpere a Templului. Luca relateazd acest lucruin capitolul I al Evangheliei sale versetele 9 la I I gi 23. in timp ce Zaharia slujea in prima incipere aTemplului i s-a ar[tat ingerul Gavril. Totugi, in ceea ce privegte a doua incdpere a cortului intdlnirii,adicd in Locul Prea Sfhnt, putea si intre doar o singurl persoand gi aceea era Marele Preot clruia i sepermitea sf, intre doar o singurd datd pe an, in Ziua Ispigirii, gi atunci trebuia s[ intre singur. $iobserva{i cf, Marele Preot era obligat si intre in a doua incdpire a cortului intdlnirii cu sdnge, mai intdipentru el insuqi gi apoi pentru gregelile poporului. Levitic l6 vorbeqte de proceduradinZiua Ispdgirii.Ar tebui si observdm ci Marele Preot intra de trei ori in Locul Prea Sfhnt. Mai intAi, intra cu timdia;apoi intra cu sAngele taurului pentru el gi familia sa gi, in al treilea rdnd, cu sdngele fapului pentrupicatele poporului. Cuvdntul ,,p€rtru" din fraza,,pentru picatele din neqtiin{a ale poporului" estetradus din cuvdntul ,,huper" gi cuvAntul vorbegte de ?nlocuire. Ideea pe care autorul Epistolei citreEvrei o subliniazi aici este o[ in afari de Marele Preot nu era nici o cale ca cineva si poati trece deacei heruvimi de pe perdea citre Locul Prea SfAnt.

COMENTARIUL DUHULUI SFANT CU PRIVIRE LA ACEST CONCEPT

Versetul 8: ,,Prin aceasta, Duhul Sfint ariita cil drumul in Locul preaSfint, nu era inci deschis c6tivreme sta in picioare cortul dintAi."

J Cuvdntul ,,arat6" este tradus din cuvdntul grecesc ,,deloo" gi inseamn[ ,,a face clar". Prin- urmare, Duhul Sfbnt are ca scop si ne faci ceva foarte clar gi, in mod deosebit, cititorilor evrei. Prin

urrnare, Duhul Sfdnt aratd in mod clar cI drumul cf,tre prezenfa sffinti a lui Dumnezeu nu era incddeschis cit timp a stat in picioare cortul dintAi. ,,Deschis" inseamnd ,,descoperii, dezgolit, revelat".

98

T

-

v

f

JJ

-lJ

i

T

{

T-l,

{t

iI

II

{:

)

I{-

t

{t

)t-L-Jl" -,

_ )--l-r- JL f

- -l--tJ.t-J11 I

f,!{--J& )

- 1I.r-L- Jrr l )

I

b-j

H-:

k-:

Pentru a rezum1 Duhul Sffint ne arat5 cA atAt timp cAt primul cort stdtea in picioare cu perdeaua careinfdliga heruvimi accesul cdtre prezenfa Lui nu era deschis. Prin urmare, perdeaua nu putea fiindeplrtati cdt cortul ?nt6lniriiinci mai func{iona. La aceasti etaptr ar fi util si arunclm o privire pesteistoria Israelului gi sd vedem cum L-au respins ei pe Mesia. Vd aminti{i cI loan Botezitorul a declaratcd Isus este Mielul lui Dumnezeu care ridici picatul lumii. Dumninici, gase aprilie anul 32, noudNisan dupi calendarul evreiesc, Mielul lui Dumnezeu a fost prezentat poporului Israel. Acesta a fostevenimentul din Duminica lntrdrii Domnului in Ierusalim. Aceasti ocazie importanti a fost prezisl inmod explicit in Vechiul Testament. TAnIrul prooroc, Zaharia, afirmd in cartea sa profetici, capitolul 9versetul 9, ,, [ialte de veselie, fiica Sionului! Strigd de bucurie, fiica lerusalimului! Iatd,cd impdratultiu vine la tine; El este neprihinit gi biruitor, smerit gi cdlare pe un mdgar, pe un mdnz, pe mdnzul uneimagarite". Observa{i ci in prezentarea Mielului erau implicate doui animale. Cind Matei a relatatacest eveniment in Evanghelia sa, capitolul21, a citat din profe{ia lui Zaharia in versetul 5. Apoi inversetul 7 Matei este foarte atent sd aminteascd faptul ci atunci c6nd Domnul S-a prezentat poporuluiIsrael ca Mesia a lor au fost implicate dou6 animale. O profelie cu mult mai uimitoare se gdsegte inDaniel capitolul f. in versetul24la2T ingerul Gavril i i descoperd lui Daniel cb au fost hotirdte gaptesdptimdni asupra poporului Israel. Acestea insernnau o perioadd de 490 de ani cAnd planul luiDumnezeu cu privire la Israel avea si fie adus la indeplinire. Pe l6ngd aceasta i-a mai fost descoperitproorocului gi acest lucru este relatat in versetul 26 cd dupd 483 de ani Mesia va stArpit. Expresiainseamnd cd Mesia va muri de o moarte violentS, dar nu pentru El insugi pi nu va avea nimic. Cu altecuvinte, Domnul nu va primi atunci cdnd va rnuri ceea ce de drept ii apar{ine. Aceasta face referire,bineinfeles, la impdri{ia care de drept ii apar{ine Domnului gi Mintuitorului nostru. Aceastd profefie i-aincurcat pe teologi de-a lungul secolelor pdnd cdnd, in secolul douizeci, un om evlavios cu numele deSir Robert Anderson a putut sd descifreze aceastd profefie extraordinar6. in anul 490, potrivit cu Daniel9 versetul 25, va incepe perioada ,, de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului".Aceastd poruncS a fost datd de un rege persan pe 14 martie 445 i.Hr. Acest eveniment este relatat incartea Neemia. Calculdnd 483 de ani de la acea dati perioada se incheia pe 6 aprilie 32 d.Hr., gi anumein Ziua Intririi Domnului in lerusalim. Pentru Israel aceasta era, bineinfeles, o zi unicd qi speciald.Luca subliniazi acest fapt in Evanghelia sa capitolul l9 versetele 41 qi 42,,, Cdnd S-a apropiat decetate qi a vdzut-o. Isus a pl6ns pentru ea, gi a zis: ,,Dacd ai fi cunoscut gi tu, mdcar in aceastd zi,lucrurile, care puteau s61i dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tdi". Astfel, pentru na{iuneaIsrael, Mielul lui Dumnezeu a fost prezentat poporului gi a fost ardtat intr-o zi specificd gi intr-omodalitate specifici ce a fost profe{itd in mod clar in Vechiul Testament. Apoi Mielul a fost cercetat.Interesant, cercetarea Mielului Iui Dumnezeu a inceput luni, potrivit relatlrilor din Evanghelie, zeceNisan in calendarul evreiesc. Pentru a inlelege semnificalia acestui lucru trebuie si ne intoarcern inExod l2 versetele 3 la 6 gi si descoperim ce se int6mpla cu mielul de Pagte. Acest pasaj spune camaga: ,, Vorbili intregii adundri a lui Israel gi spunefi-i: ,,in ziua a zecea a acestei luni," (adicd lunaNisan) ,,fiecare om sd ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casd. Dacd sunt prea putini incasd pentru un miel, sd-l ia cu vecinul lor cel mai de aproape, dupd numirul sufletelor; sd facepisocoteala cdt poate mdnca fiecare din mielul acesta. Sd fie un miel idrd cusur, de parte bdrbdteascS, deun an; veli putea s6 luali un miel sau un ied. 56-lpistrafi pdnd in ziuaa patrusprezecea a luniiacesteia;gi toati adunarea lui Israel sd-l junghie seara". Intdmplitor, istoricii evrei aratd ci timpul pentruinjunghierea mielului de Pagte era ora trei pe paisprezece Nisan. Mdrturiile din Evanghelie aratd cd depa zece Nisan pAnS pe paisprezece Nisan, ceea ce inseamnd vineri cdnd Domnul a fost ristignit,Mielul lui Dumnezeu a fost cercetat de popor. Multe evenirfiente au avut loc in aceasti perioadl gidupl ce poporul Israel a terminat aceastd cercertare, Domnul S-a infdligat inaintea lui Pilat gi el a fdcutdeclarafia oficiald ,.Eu nu gisesc nici o vind in omul acesta". Prin urmare, Isus a fost Mielul desdvdrgital lui Dumnezeu care a purtat pdcatul lumii. Dupi modelul de cercetare a mielului din VechiulTestament, pe paisprezece Nisan la ora trei dupi-amiazd Mielul a fost injunghiat.in calendarul nostru,aceasta a avut loc vineri, unsprezece aprilie anul 32 d.Hr. In Matei 27 ne este relatatl ordineaevenimentelor din acea zi dureroasd. La 9.oo Domnul a fost ristignit; la 12.00 intunericul a acoperitpimdntul; qi apoi la 15.00 Domnul qi-a dat Duhul. A rostit un singur cuvdnt,,tetelestai"; cuvdntul setraduce ,,S-a isprivit" dar in greacd are conotafii de ,,pentru o datorie care a fost plltitd in intregime".La 3.00 pe paisprezece Nisan Domnul $i-a plecat capul gi a murit. El a fost Mielul de Pagte injunghiatpentru pdcatul lumii. Exact in acel moment, perdeaua dinlduntrul Templului s-a rupt. Heruvimii care

H.:

k-;

Hl

1t-. -J} ! - )

t-- '\ l

t e L - r3 r )

l.^ --'l14 -J

l",l- jl l J

t-- -Jli -l

L-.--,1L l , l

L'- -rt i , . l

99

erau inflti$ati pe perdea au fost da{i la o parte gi s-a oferit intrare liberl pentru omul picitos inprezenla sfhnti a lui Dumnezeu. Din acel moment, pentru El primul cort al int6lnirii nu a mai existat;acum era o cale noul qi vie cdtre prezen{a lui Dumnezeu. Domnul ca Mare Preot al nostru nu a trebuitsd intre de mai multe ori in Locul Sfdnt, ci a adus riscumplrare prin sdngele Siu scump odati pentrutotdeauna. Totugi, in ceea ce privegte poporul Israel, ei au respins darul indur[rii lui Dumnezeu; ei aucusut perdeaua 9i au reinstaurat primul cort al intdlnirii. Din aceasti cauzd, Dumnezeu a pus deoparteIsraelul gi de fapt a gi indeptrrtat Templu in anul 70 d.Hr. aqa cum a profelit poporului Israel inainte deristignire. Acest verset aduce, prin Duhul Sffint, o lecfie util6 pentru evreii din perioada Necazului celMare. De fapt, este o lecfie util6 pentru tofi copiii lui Dumnezeu din toate vremile. Lec{ia este ci atAttimp cdt primul cort al ?ntAlnirii a stat in picioare calea citre Locul Prea Sfdnt nu putea si fie ftcut5niciodatb real6. Perdeaua cu heruvimii pdzea intrarea in prezenla lui Dumnezeu. Primul cort alintdlnirii era legat in mod intrinsec de lege; calea noui gi vie adusd prin sdngele lui Hristos este legatlin mod intrinsec de har. Referindu-ne din nou la Romani capitolul 9 versetele 30 la 33, Pavel descrieintr-un mod foarte grafic problema Israelului. Pavel afirmf,, ,,Deci ce vom zice? Neamurile, care nuumblau dupd neprihdnire, au c6p6tat neprihdnirea gi anume neprihfinirea care se capdtd princredinfi; pe c6nd Israel, care umbla dupd o Lege, care si dea neprihinirea, n-a ajuns la Legeaaceasta. Pentru ce? Fentru cd Israel n-a cdutat-o prin credinti, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra depoticnire, dupd cum este scris: ,,latlcd pun in Sion o Piatrd de poticnire, gi o stdncd de cidere: qi cinecrede in El, nu va fi dat de rugine."

APLICATIA PENTRU GENERATIA LUI ISRAEL CARE L-A RESPINS PE MESIA

Versetul 9: "Aceasta era o asem6nare pentru vrernurile de acum, cAnd se aduc daruri gi jertfe, care nupot duce pe cel ce se inchinil in felul acesta, la desflvfirqirea ceruti de cugetul lui."

Observa{i cf, atunci cdnd autorul foloseEte fraza, ,,Aceasta era o asemdnare pentru vremurile deacum" leagi acest verset de generafia de evrei care L-a respins pe Mesia. De asemeneao autorul serefer[ la cortul intdlnirii sau la templul care mai era atunci ca la acel templu cu perdeaua cusuti.Observa{i ci el atrage atenlia cI acel cort al intilnirii era de aqa naturi ci nu putea sf, aduc6 imp6care.La inceputul versetului, autorul afirmd, ,,Aceasta era o asemdnare pentru vremurile de acum".Cuvdntul ,,asemdnare" traduce cuvdntul ,,parabole" gi inseamntr ,,care este pus deoparte". Prin urrnare,autorul spune ci aranjamentul acestui templu care a fost pus deoparte nu a putut aduce impdcarepoporului qi, binein{eles, se referd la templul cu perdeaua cusutd. Fraza ,,pentru vremurile de acum"este la participiu perfect. Aceasta inseamni ci s-a petrdcut atunci cAnd Domnul a fost respins darcontinui si aibi loc p6n6 in ziua de azi. Apoi autorul continui si spuni ci darurile gi jerfele nu potduce pe cel ce se inchind in felul acesta la desivdrgirea cerutl de cugetul lui. ,,Desivdrgire" traducecuvdntul ,,teleios" qi inseamni ,,a ajunge la un sfdrgit" gi aici, in context, sfhrqitul este pacea cuDumnezeu. Oswald Chambers intr-o ?mprejurare dqscria cq4g.rg{4-ca{iqd_&cultateaprin-Sare. o-m_ulqqao4gt_e-gum este_cunoscut. Prin urmare, versetul dovedeqte ci acel cort al intAlnirii cu perdeauacusuti nu putea s6 aduci niciodati cunoa5terea picatelor iertate gi pacea cu Dumnezeu.

INSUFICIENTA PRIMULUI CORT AL iNTALNIRII

Versetul 10: ,,Ele Sunt doar nigte porunci pimAntcati, date, ca toatc cele privitoare la mincflrit bluturi gi

felurite spil5turi, pAnl la o vreme de indreptare."

La inceputul versetului autorul vorbeqte despre toate acele lucruri pe care se baza intregulsistem. El scrie ,, Ele sunt doar niqte porunci pimdnteqti, date, ca toate cele privitoare la m6nciri,

r t b6uturi gi felurite spdlSturi".,,Privitoare la" traduce cuvdntul ,,epi" care inseamnd,,asupra". Prinurmare, intregul sistem al vechiului cort al intAlnirii s-abazar pe un sistem complex de porunci unlanefireqti qi plmdnteqti. Trebuie sf, infelegem, totugi, a l6sat aceste porunci pentru Israel. Erau cerute deDumnezeu dar toate erau la un nivel al condiliilor omeneqti. VI amintili cI tn perioada lui Moise,poporul Israel trlia in termenii Teocraliei gi Dumnezeu a pus anumite cerinfe asupra na{iunii. Totugi,

100

)

1' l

t

F(

era inctr la un nivel omenesc. Sd ne gdndim din nou care era problema fundamentald. Legea care a fostimpusd asupra na{iunii era exterioard dar pdcatul era o chestiune interioarl. Agadar, degi Dumnezeu acerut sa Israelului sd se supunb acestor porunci omenegti dar ele au fost impuse pAnd la o vreme cdnd a

- / avut loc un eveniment la care versetul se refer[ ca Ia,,indreptare". Cuvdntul este important qi este' r tradus din ,,diorthosis". inseamne ,,a aduce un lucru la condilia lui normald". Doctorii folosesc

' cuvdntul atunci cdnd ageazd oasele rupte la pozifia pe care o aveau inainte de accident. Cuvdntul folositin acest context face referire nu numai la venirea implrdfiei qi la reinstaurarea Teocra{iei, ci gi la unmijloc prin care omul pdcdtos poate ajunge din nou in pirtlqie cu Dumnezeu. Petru a folosit acelaqiconcept in Faptele Apostolilor 3 versetele 19la2l,,, Poc6ifi-v6, deci, gi intoarce{i-vd la Dumnezerr, casd vi se Eteargd pdcatele, ca sd vind de la Domnul vremurile de inviorare, gi sd trimeatd pe Cel ce a fostrAnduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos, pe care cerul trebuie sd-L primeascd, pind la vremurileagezdrii din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturorsfinfilor Sdi prooroci din vechime".

LEGAMANTUL CBL NOU

Versetul 1l: "Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai maregi mai desivirgit, care nu este fiicut de mAni, adicii nu este din zidirea aceasta."

Autorul a vorbit despre insuficien{a vechiului cort al intdlnirii care era legat in mod intrinsec deLegdmAntul cel Vechi. Totugi, dispozilia se schimbd complet cu expresia ,,Dar Hristos". VenireaDomnului gi M6ntuitorului nostru a schimbat totul. Timpul folosit in Versiunea Autorizati cere oajustare ugoari. Fraza ar trebui cititd, ,,Dar Hristos care a venit ca Mare Preot al bunurilor vitoare a

|" trecut". Acest lucru este adeverit de cuvdntul grecesc,,paraginomai" ce se traduce ,,care a venit" inacest verset. CuvAntul grecesc inseamni ,,a ajunge l6ng6". Prin ceea ce autorul vrea si spund aici esteci pe scena lumii apdruse Domnul. A venit din ceruri. Kenneth Weist se exprimi in felul urmitor, ,,Ela venit din afara umanit6lii Ei S-a fhcut una cu omenirea prin na$terea din fecioarl". $i apoi versetulspune, ,,al bunurilor viitoare". Acest Domn din ceruri a adus deja rdscumpdrare gi, de fapt, a instauratLeg[m6ntul cel Nou. Apoi scriitorul aratS cum s-a realizat acest lucru. EI afirmi, ,, prin cortul acelamai mare gi mai desdvdrEit, care nu este fhcut de mdni, adicS nu este din zidirea aceasta". intdmpl5tor,cuvdntul ,,cort:tl" este articulat cu articolul hotdrAt ,,1" aga ci am putea citi, ,,printr-un cort mai mare gi

* mai desivdrgit". De asemenea, propozitria incepe eu acest ,,pfih" care a fost tradus din ,,dia" gi aratd

",' ,,un mijloc imediat". Prin urmare, ceea ce autorul vrea si spuni aici este c[ tipul de cort in care preoiii' activeazd determinb calitatea lucrdrii lor. in Legdmdntul cel Vechi lucrau intr-un cort care nu puteaindepirta vina p[catelor comise. Cortul in care lucreazd Domnul nostru nu a fost, totugi, f6cut de mdiniomenegti. Nu a fost crealia omului. Nu numai ci Domnul nostru este in ceruri, dar El gi lucreazd dinceruri. Prin urmare, Legdmdntul cel Vechi a avut un cort al intdlnirii cu o preofie gi legi care erauplmdntegti; ele au fosr create prin om qi depindeau de credinciogia omului. Legimdntul cel Nou a avutun cort al intdlnirii, o preo{ie qi legi care erau cu totul ceregti" Tot acest sistem se bazeazd pe har gi,prin urmare, depinde de credinciogia de lui Dumnezeu.

vt "

,in

nAscunrpAn.q.RnA. vE$NrcA cA$TrcATA pRrN sANGELE MAR-ELUI pREor

Versetul 12: ,,$i a intrat, odati pentru totdeauna, in Locul preaSf6nt, nu cu sAnge de (api gi de vi(ei, ci cuinsugi singele Siu, dupi ce a cilpAtat o r:iscump{rare vegnicil.o'

Sdngelc tapilor gi al vileilor vorbesc despre Leglmdntul cel Vechi gi despre cortul intdlnirii darobservafi ci Marele nostru Preot a folosit sdngele Sdu pentru rdscumpirarea noastrtr. ,,Al Sdu" traducecuvdntul grecesc ,,idios"; inseamntr ,,ceva care este personal, privat, unic". Acelagi cuvint a fost folositde Domnul in Ioan 5 versetul 18, unde a spus cd Dumnezeu este Tatdl ,,Siu" (idios). Astfel, Domnularita cI rela{ia Sa cu Tatdl era personalS, privatl gi unic[. Din acest motiv iudeii au incercat s6-Lomoare. Un alt cuvint disponibil era ,,autos" care se referl la ,,stdp6nire". Dacd Dornnul ar fi folositacest cuvdnt ar fi fost acceptabil pentru evrei dar El le-a ardtat ci rela(ia Sa cu Tatdl era personald,

l 0 l

-{

-{r

=-E

---.= .1

E

=E

-Ia

=I€

-lq

--l

- - . t _ -

€

:=

+r . €

:=! =

- :\- .e.

- -\ - d

! . d

,! e.

; -:!i ! g

I A €

A r e

l l . s

Lr-, 4JV.t A.

E , , L

privaE gi unic6. Aici autorul arati ci s6ngele lui t{istos a fost de naturi unicf,, personal5 gi privatd.Domnul nostru a fost uman gi totuqi divin; a fost ftrd pdcat qi, prin urmare, sAngele Siu putea si ajutepe pdcdtogii pierduli. Apoi autorul continul si afirme, ,,a intrat odatl pentru totdeauna in Locul Prea

, Sffint" gi aici autorul se referi la cortul ceresc care este legat de Leg[mAtul cel Nou. ,,A intrat" traduce?{ cuvdntul grecesc ,,ephafax" gi inseamnl ,,odatd pentru totdeauna". Amintili-vd cd sub Leg[mdntul cel' Vechi trebuia ca marele preot sb intre in Locul Prea Sffint in cortul intdlnirii in fiecare an, ardtAnd in

acest fel c5 sdngele lapilor gi al vileilor nu putea si ?ndepirteze niciodatd picatul. Apoi autorul afirmd,2v ,,dupd ce a cdpdtat o riscurnpirare vegnicd". ,,Cdpdtat" este un cuv6nt interesant qi traduce cuvdntul;l grecesc ,,heurisko" 9i inseamnd ,,a gdsi un lucru pe care l-ai ciutat". Conceptul uinitor este cd

dragostea Domnului pentru picdtogi L-a deternrinat sd caute gi si gdseascd o modalitate de a ne aducet ; inapoi la El. ,,Rdscumpdrare" traduce cuvdntul ,,lutrosis" qi inseamnd ,,a rdscumpira, a libera pldtind

" preful". Tabloul care se formeazd este cel mai uimitor. Vedem omenirea condamnati in impdritia luiSatan, condamnatd gi pierdutd; robi fafd de natura pdcitoasi gi fala de Satan dar dragostea luiDumnezeu a g6sit o cale. Dreptatea, sfinfenia gi dragostea lui Dumnezeu au fost satisfbcute cu sdngelescump al Marelui nostru Preot. $i observafi cd, in cele din urmd, rdscumpdrarea este vegnic6. Cdndbiiatul meu cel mai mare, Eric John, L-a primit pe Domnul ca Mdntuitor i-am citit loan 3.16, ,,Fiindcdatdt de mult a iubit Dumnezeu lumea, cX a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, s6 nupiar6, ci sd aibd via{a vegnic6". Dupd oe gi-a dat seama cd a fost un pdcitos gi dupd ce L-a acceptat peDomnul ca MAntuitor, l-am intrebat cdt de mult va {ine viafa lui vegnicl pe care tocmai a primit-o indar. L-am intrebat dacl va fine o sdptimdni sau o lun6? ,,Nu" mi-a rdspuns el, ,,am primit vialavegnici". Prin urmre, avem riscumpdrare vegnic{ in Hristos. Pavel a subliniat aceasta in Epistola citreEfeseni capitolul 1 versetele 13 gi 14, ,, dupi cE afi crezut in El, gi a{i fost pecetluili cu Duhul Sfhnt,care fusese fhgdduit, qi care este o arvund a moqtenirii noastre, pentru rdscumpdrarea celor cdgtiga{i deDumnezeu, spre lauda slavei Lui". 56-I mulgumim lui Dumnezeu cI hatul fbrd margini al Domnului neva duce in cer qi observafi ci Pavel subliniazi faptul cd vom fi spre lauda slavei Lui".

DAR RITUALTJRILE DIN LEGAiVTANTUT, CEL VECHI AU AVUT ttN LOC $r rrN SCOP

Versetul 13: ,,Ctrci dac6 sAngele taurilor gi al fapilor gi cenuga unei vaci, stropitA peste cei intinafi, iisfin{egte gi le aduce curil{irea trupului."

Acest verset ne duce inapoi la versetul 10. Israelitul care tr6ia in perioada Legdmdntului celVechi in Teocralie trebuia atunci cdnd se apropia de Dumnezeu s[ intreprindd anumite proceduri dar,a$a cum am mentionat anterior, acestea erau la un nivel omeesc gi se preocupau de curI{irea trupului.Totugi, era ceea ce Dumnezeu cerea. Daci un israelit nu ar fi fost curat din punct din vedereceremonial atunci cdnd se apropia de Dumnezeu ar fi fost respins gi exclus din inchinarea de laTemplu. Era ionsiderat intinat un israelit care s-a atins de un trup mort sau lepros dar observati cdnumai trupul era pdngIrit. Cdnd un israelit intinat era stropit, de exemplu, cu cenuga vacii era sfintitpAnd la cur6{irea trupului. ,,intinat" traduce cuvAntul ,,koinoo"; inseamni ,,nelegiuit, plgdn".,,Sfintegte" traduce cuvdntul ,,hagiazo" gi inseamni ,,a fi pus deopartepentru Dumnezeu". Prin urrnare,Dumnezeu a avut cerinfe clare legate de trupul israelitului. Jertfele gi stropirile sfinteau pe israelitulintinat dar era numai o cur[{ire exterioard a trupului. Acest principiu este ilustrat in mod grafic in Luca5. in versetele 12la 16 Domnul a intdlnit un lepros gi acesta i-a cerut sd-l curdfeascd. Cdnd omul a fostcurifit de lepr6, in versetul14, Domnul i-a cerut si nu mai spuni la nimeni ci si se duc[ mai intdi lapreot gi s5 aducd pentru curdtire ce a fost rdnduit de Moise. Astfel, vedem c5, degi omul a fost curilitde leprtr qi dupi cdte se pare qi iertat, totugi trebuia sI treacf, prin ritualul de curtrlire inainte de a seputea inchina lui Dumnezeu in templu. Totuqi, imediat dupl acest eveniment, in versetele 17 la 26,citim despre sldbdnogul care a fost vindecat. in acel caz, Domnul i-a spus in mod specific, in versetul20, cd picatele ii sunt iertate gi ulterior a fost videcat. Totugi, in acest caz, Domnul nu i-a poruncitslibdnogului sd treacl prin vreun ritual intrucAt forma lui de paralizie nu-l oprea de la inchinarea ?ntemplu gi, prin urrnare, nu cerea o formd de curlfire exterioard. Astfel, avem demonstra{ia faptului cdsAngele animalelor cr6{ea, de fapt, trupul gi permitea persoanei curlfite si intre in curfile templului gi

It l

t i9-

l t9-

i lII

lUr'

l lTI

i l2.

; f3

L

r02

- {I

-{J

'-a{.--

::{I

-{.rt

:{.,ts.

--t_{.-t!

J€

J

=

si se inchine Dumnezeului lui Israel. Apoi autorui compar[ sdngele animalelor cu sfinfirea trupuluiprin sAngele lui Hristos.

CU CAT MAI MULT SANGELE LUI HRISTOS

Versetul 14: ,,Cu cAt mai mult sAngele lui Hristos, care, prin Duhul cel vegnic, S-a adus pe Sine insugijertfii f{r6 patl lui Dumnezeu, vA va curtr{i cugetul vostru de faptele moarte, ca si sluji{i Dumnezeului celv iu ! t t

Mai intAi, autorul arati cum s-a realizat acest lucru. Face trei observafii. Mai intdi, el afirmd,,,care prin Duhul cel vegnic". Apoi autorul compari aceasta cu jertfele animalelor; animalele nu auduh; ele erau participante darn u de bund voie. Astfel ele puteau si aducd doar o cur6{ire lirnitatd..,Duhul vegnic" ar putea face referire aici la Duhul Domnului ca la duhul unui om gi nu ar putea sd serefere la a treia Persoand a Dumnezeirii. Spre deosebire de jertfele animalelor, Domnul a qtiut in modexact ce implica jertfa Sa. A fost voia Lui si aducd rlscumplrare pentru omenirea pierdutd. Apoi adoua observafie, ,,S-a adus pe Sine insugi". Domnul a f6cut acesta de bundvoie qi, in al treilea r6nd,,,fdrl patd". Jertfa Domnului a fost desdvArgitd gi acceptate de Dumnezeu. Apoi scriitorul face treiobserva{ii legate de aceastl rdscump[rare. Mai intdi, sdngele scump al Domnului curS{egte cugetul;congtiinfa fiind facultatea interioard de a gti ci Dumnezeu m[ cunoa$te. ,,Cur6!egte" traduce cuvdntul,,katharizo"; inseamni ,,a curlli, a face curat". A doua observa{ie, ,,de faptele moarte". ceea ceinseamnd ,,lucrdri care au ca rezultat moartea gi condamnarea". in Vechiul Legdmdnt, care era oinfelegere bilaterald gi depindea de faptele omului care trebuia sd-gi indeplineascd datoria sa, putea sdaducd doar moarte gi condamnare ca rezultat al naturii picdtoase a omului. Dar s6ngele scump alDomnului curi{egte cugetul de aceste fapte care aduc moarte. Apoi a treia observafie este cd putemsluji Dumnezeului celui viu. Cuvdntul ,,sluji" traduce cuvdntul grecesc ,,latreuo" gi inseamnd ,,a slujiin inchinare". Prin urmare, avem un Domn inviat gi suntem mdntuili pentru a-I putea sluji intr-un modplScut.

ISUS, MIJLOCITORUL I,EGAMANTULUI CEL NOU

Versetul 15: ,,$i tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legtrm6nt nou, pentru ca, prin moartea Luipentru rf,scumpArarea din abaterile lilptuite sub legilm6ntul dintii, cei ce au fost chema{i, sil capetevegnica mogtenire, care le-a fost figiiduitil."

in acest verset autorul aduce in discu{ie trei lucruri importante. Mai imtdi, prin sdngele Sdu,Hristos este Mijlooitorul Legimdntului cel Nou. ,,Mijlocitor" se traduce din cuvintul grecesc,,mesites"; aceasta inseamni ,,cineva care intgrvine intre doutr persoane pentru a face pace gi pentru aratifica un leg6mdnt". Prin urmare, Domnul este Mijlocitor intre Dumnezeul Sfhnt gi omul plcdtos. Ela ldcut pace prin virsarea sAngelui Sdu scump qi astfel a ratificat Legimdntul cel Nou; adici a adusiertare, a adus Duhul Sfdnt gi ne-a dat calitatea de fii. Vd amintili de asemenea cd ratficarea

I egdmdntului cel Nou depindea doar de puterea gi capacitatea lui Dumnezeu qi era adus doar prin har.ln al doilea rdnd, moartea Dornnului aduce rdscumpdrare pentru picatele din Vechiul Legimdnt.Cuvdntul din greaci ce traduce cuv6ntul ,,rdscumpdrare" este ,,apolutrosis"" Indici eliberare real6 gicompletS. Luca folose;te cuvantul in Evanghelia sa capitolul 2l versetul 28, ,, Cdnd vor incepe sE seintdmple aceste lucruri, sd vd uita{i in sus, qi sd vd ridica{i capetele, pentru cd izb5virea voastri seapropie". Cdnd Domnul se va ardtala a doua venire eliberarea l,a fi real6 gi completi. Totugi, cuvAntuleste folosit in contextul in care evreii vor fi elibera{i in mod desdvdrqit de condamnarea pdcatelorcomise in Vechiul Legimdnt. Phillipe Bliss a prins acest g6nd intr-un mod minunat in una din c6ntdrilesale,

,,Eliberat de lege, o, stare minunotdIsus a suferit Si este ierlareBlestemat de lege Si rdnit de eddereHarul ne-a rdscumpdrat odutd pentru totdequna.

t €

ll r=

1 - d

b j g

l r t

L r

L i

h A

-r^:al ^ A

103

Acum suntem liberi, nu mai este condamnareIsus ne-a adus o mdntuire desdvdrSitdVine, o, auzili chemarea Lui dulceVine Si ne mAntuiegte odatd pentru totdeauna.

Odatd pentru totdeauna, a, pdcdtosule primeSteOdatd pentru totdeauna, o, frate, credeLdngd cruce povara la va cddeaHristos ne-a rdscumpdrat odatd pentru totdeauna. "

Al treilea punct pe care autorul il aduce in discu{ie in acest verset este cu privire la faptul ci ceichemafi pot primi promisiunea mogtenirii vegnice. ,,Moqtenirea" in acest context inseamn[ ,,stipdnire"gi din nou in contextual mai larg al Epistolei inseamni ,,conducere impreuni cu Hristos in impirdfia luiglorioasl care va veni". In acest moment, ar fi probabil recomandabil si facem o mic6 excursie pentrucA acest verset prezintd o intrebare importantI. Cum putea cineva sd fie mdntuit in timpulLegdmAntului cel Vechi cind legea nu fdcea decdt si condamne? Autorulva ridica aceastd ?ntrebare incapitolul 11, dar s6 ne gdndim pulin la plcatul lui David despre care citim in 2 Samuel canitolele I lgi12. Picatul a inceput prin poftire; a poftit la nevasta altui om. Acest pf,cat a dus la curvie. Pentru a-giacoperi picatul, David a recurs la ingeltrciune gi, ulterior, l-a ucis pe Urie, soful Bat-$ebei. In aceastiperioadi David era implratul Israelului gi judeca pi condamna pentru crime mai pu{in importante decdtcea pe care a comis-o el. Natan, proorocul, recunoscdnd acest lucru, i-a povestit lui David int6mplareacu omul bogat care a luat mieluqeaua vecinului sdrac gi a tdiat-o pentru a-gi hrlni vizitatorul. David s-ainfuriat cdnd a auzit intAmplarea qi, pe drept, l-a condamnat pe om. Totugi, Natan a subliniat ci Davidera vinovatul. Catalogul pdcatelor comise de el cerea pedepsirea lui. Nu era nici o jertld in termeniiIegii la care David ar fi putut s[ recurgd. Totugi, ce a fbcut David; prin credinfi, a apelat la indurarealui Dumnezeu. In 2 Samuel 12 versetul 13 citim,,, David i-azis luiNatan: ,,Am pScdtuitimpotrivaDomnului!" $i Natan i-a zis lui David: ,,Domnuldi iartd pdcatul..., nu vei muri". Psalmul 5l ne oferdcomentariul lui David cu privire la aceastS intdmplare teribild gi el incepe Psalmul, ,, Ai mild de mine,Dumnezeule, in bundtatea Ta! Dupi indurarea Ta cea mare, gterge fErddelegile mele!". Aici vedem dinnou cum David prin credinfa apeleazl la indurarea lui Dumnezeu. Dar, de asemenea, el a recunoscutintr-un fel ci trebuia sd fie sdnge vdrsat pentru a-l curifi de pdcatele pe care le-a comis gi, in versetul 7,afirmd,,,Curdtegte-m6cu isop, gi voi fi curat; spal6-m6, gi voi fi mai alb decdtzdpada". Isopul eraunarbust mic care era folosit de preoli pentru stropirea s6ngelui animalelor de jertfS. David qi-a dat seamac[ intr-un fel trebuia adus un inlocuitor pentru pdcatele lui. Cdnd a venit Hristos Ioan a proclamat cf,Isus era Mielul lui Dumnezeu care ridici plcatul lumii. Astfel, vedem ci dupi perioada legii,mdntuirea avea s5 fie adusi numai prin har Ei prin credinfi, dar de aceasta ne vom ocupa mai detaliat incapitolul I l.

cATnv.q. CONSIDERENTE LEGALE .

Verstele 16-17:,,in adev6r, acolo unde este un testament, trebuie neaptrrat sil aibfl loc moartea celui cel-a fiicut. Pentru cfl un testament nu capilt6 putere decAt dupf, moarte. N-are nici o putere cAtil vremetrfliegte cel ce l-a filcut."

Cuvdntul ,,testament" este traducerea cuvdntului ,,diatheke"; ,,dia" inseamnd ,,dou6"; ,,trieke",,a pune" gi prin urmare inseamnd ,,a pune intre dou6". in mod normal acest cuvdnt este interpretat

,,leg6mAnt". Evreii gi grecii au doud concepte diferite pentru acest cuvdnt specific. Ludnd mai intdiconceptul evreiesc, vedem ilustrarea acestuia in Legimdntul pe care Dumnezeu l-a fdcut cu Avraam.Cuvintul evreiesc transmite conceptul de ,,a rstrdnge" $i astfel c6nd legimdntul a fost stabilit, ei auvorbit de ceea ce el unea. Lui Avraam i s-a poruncit, in versetul 9, str ia cdteva animale qi sI ledespice, fiecare animal despicat fiind agezat in plrfi opuse. La incheierea lui cele doud pdrfi alelegdmdntului se {inau de mAn6 qi pigeau printre p6rfile despicate ale animalului, repetdndu-gi unaalteia cl Dumnezeu avea s[ facd le fel cu ele dacl ele aveau str incalce leg[mAntul. Totugi, in cazullui Avraam, un somn profund a venit asupra lui gi, astfel, Avraam a fost complet pasiv. in versetul

f ,

L

t_'[

tih2-

il_

104

={\ - =

^{r =

I

\ €

\ g

\ {

\ =

\ =

17, citim ci nigte flicdri au trecut printre cele doud pd(i. Aceasta a fost, f6ri indoiald, slava luiDumnezeu gi astfel i-a fost demonstrat lui Avraam cL pdzirea Leglmdntului depindea doar decredincioqia lui Dumnezeu. Pe l6ngd aceasta, aga cum a slubiniat autorul Epistolei cf,tre Evrei,Dumnezeu a confirmat acest Legdmint cu un jurdmAnt. Aqadar, conceptul evreiesc cu privire la unLegim6nt ar putea fi exprimat in felul acesta - un acord prin care o parte cu putere plenarI il face cuo alti parte care il poate acepta sau respinge dar nu-l poate schimba. in cazul lui Avraam,binein{eles cd El l-a crezut pe Dumnezeu gi Legdmdntul incheiat cu el a fost ratificat cu un jurdmdntqi, bineineles, cu o jertfr. Ar trebui sd observlrn cd in Epistola citre Evrei acest concept din VechiulTestament domini modul de a gAndi al Epistolei. Autorul va ardta ci atunci cAnd a fost incheiatLegdm6ntul Mozaic s-a avut in vedere acelagi principiu, gi anume, animalele jertfite {dceau dinpoporul Israel parte a Leglmdntului. Legdmdntul Mozaic s-a diferenfiat in mod drarnatic deLegimdntul Avraamic prin faptul cd Legdmdntul Mozaic era condilionat de ascultarea Israelililor deLege. Astfel a fost un Legdmdnt bilateral. Totugi, autorul Epistolei cdtre Evrei ia in considerare giconceptul grecesc. Ar putea fi descirs simplu ca dispozilia unei HotlrAri. Binein{eles c5 acesta esteconceptul occidental. Pentru ca Hotirdrea sd poatd fi efectivi, se cere moartea testatorului. Acumc6{iva ani am simlit cd era voia Domnului sd incepem un program de renovare a localului in care seaduna biserica, Aveam pufini sau nu aveam deloc banii potivi{i, dar in modul cel mai uimitor dupd ceam luat hotlrArea de a incepe renovarea am primit o scrisoare de la o firmd de jurisconsulli care arltacI Biserica era cea care primise un testament de la un om bogat. Se pare ci acel domn murise acumcdfiva dar ar6ta in testamentul siu ci dupd o perioadd de timp acei bani deveneau disponibili bisericiinoastre. Dup[ moartea binefbcdtorului nostru acei bani puteau si fie folositi. Aceasta am qi frcut giam fost profund recunoscdtori pentru planul lui Dumnezeu in toat[ aceastd chestiune. Totuqi, ideeape care am vrut si o subliniez aici este cI banii au devenit disponibili bisercii noastre numai dupdmoartea testatorului qi odati ce binefEcdtorul nostru a murit acel testament nu mai putea fi schimbat.Banii alocafi au fost siguri gi noi trebuia doar sd credem adevdrul testamentului gi sd acceptdm baniicare ne-au fost lisafi ca mogtenire. Acum, autorul Epistolei citre Evrei dezvoltl aceste dou[ concepteintr-un argument pe care urmeazd s6-l foloseasci. in versetele 16 gi 17 este dezvoltat conceptuldispoziliei unui testament, dar apoi in versetele 18 la 22 el aldturi gi conceptul evreiesc allegimdntului. Subliniazd in versetul 18 cd pentu a aplica Legdm6ntul Mozaic se cerea moartea.

Versetul l8: ,,De aceea gi int0iul legfrmAnt n-a fost sfin{it filr6 singe."

Apoi in versetele l9 gi 20 autorul continui si explice cum s-a intAmplat acest lucru.

Versetul t9-20:,,$i intr-adevf,r, Moise, dupf, ce a rostit inaintea intregului norod toate poruncile Legii, aluat sAnge de vi{ei gi de {api, cu apil, linil staco,iie gi isop, a stropit cartea gi tot norodul, gi a zis: Acesta estesingele legilmAntului, care a poruncit Dumnezer.l s5 fie fAcut cu voi."

Acum observafi cu atenfie ce s-a intdmplat. Condiliile Legdmdntului au fost citite poporului;apoi a fost luat sdngele animalelor injunghiate gi s-a stropit cartea in care era testamentul gi deasemenea gi poporul. Evenimentul real este relatat in Exod 24 versetele 7 gi 8, ,, A luat" (Moise),,cartea legdmdntulrri gi a citit-o in fafa poporului. Ei au zis: ,,Vom face gi vom asculta tot ce a zisDomnul." Moise a luat sdngele gi a stropit poporul, zicdnd: ,,Iatd sdngele legdmAntului pe care l-a fEcutDomnul cu vcri pe temeiul tuturor acestor cuvinte." Observa{i cu atenfie cd acesta era un Legdmdntbilateral; rdspunsul evreilor a fost c[ vor face tot ceea ce Domnul le-a spus gi vor fi ascultitori. $i apoiin versetul l8 ni se spune cd Leg6mdntul a fost pecetluit cu sdngele animalului injunghiat. Apoiscriitorul arati in versetele 21 gi 22 c[ intregul sistem de inchinare din perioada Legdmdntului celVechi a fost pecetluit cu sdnge.

| r s {

h g

\ +

J\ t 3

t-*\ .=:

\ s

| \ A

l-ijlr *.

a- E:

U

Versetul 2l-22: ,,De asemenea, a stropit cu singe cortul gi toate vasele penfru slujb5. $i, dupi Lege,aproape totul este curitfit cu singe; gi filrfi versar€ de sAnge, nu este iertare."

Prin urmare, na(iunea nu numai c6 era legatd printr-un legtrmdnt de sdnge s[ pdzeasciprincipiile legii dar de asemenea era legati sa urmeze un sistem de inchinare care {inea de LegimintulMozaic. Scriitorul qi-a culminat argumentul arit6nd aproape toate lucrurile care erau cur[fite cu sAnge.Cuvdntul ,,cur5lit" este ,,katharizo"; inseamn[,,a curf,fi, a face curat". Obtinem cuvdntul ,,cateter" dinacest cuvdnt grecesc. Totugi, in acest sens, autorul subliniazl ci toate vasele pentru slujbd gi cortul eraucur6{ite dupd fiecare folosire gi erau sfin{ite pentru lucrarea in care erau implicate in legituri cutndeplinirea Leglmdntului Mozaic. Prin urmare, el demonstreazd cd toate aspectele LegdmAtuluiMozaic erau legate complet de poporul Israel gi se ficea prin moarted unui animal. Apoi la sf6rgitulversetului 22 autorul face o afirma{ie importantd, ,, gi ftri vSrsare de s6nge, nu este iertare". ,,Iertare"oferi o idee bund cu privire la conceptul pe care autorul l-a avut in minte. Se traduce din cuv6ntulgrecesc ,,aphesis" qi ?nseamnd ,,eliberare, dezlegare sau alungare". Acum, pentru a infelege aceastifrazi importantd, trebuie si gdndim ca un evreu gi trebuie si incercim sd pricepem cum ar citi un evreuaceste cuvinte. G8ndul din spatele frazei ne duce inapoi la jertfa din Ziua Ispigirii. Ne amintim cipentru ziua aceea se foloseau doi tapi. Primul, fapul lui Dumnezeu era injunghiat gi sdngele fapuluijertfit era dus in Sffinta Sfintelor gi era stropit pe Chivotul Legimdntului care devenea apoi capaculisplgirii. DupI aceasti procedur5, marele preot iegea din Sffintd Sfintelor gi se aducea al doilea tap,fapul de isp5gire. iqi punea mdinile pe capul animaluiui gi mlrturisea pdcatele copiilor lui Israel gi apoi{apul era trimis departe, ,,alungat, eliberat" in pustie pentru a nu mai fi vdzut din nou. Acum conceptulimportant de aici este c6 pdcatele copiilor lui Israel nu puteau fi indepf,rtate prin sdngele fapului luiDumnezeu care a fost jertfit. Acum s[ incercim si concentrdm argumentul pe care autorul il foloseqteaici. Era o adoptare a vechiului t,egimAnt Mozaic care lega poporul Israel prin sdngele vdrsat al unuianimal. Amintifi-v5 incl o datd care era conceptul Vechiului Testament cu privire la ceea ce insemnaun legimdnt, gi anume intelegerea dintre o putere plenard gi o alta care putea sI accepte sau sl orespingi, darn u putea sA o modifice. in Exod 24 versetele 7 gi 8 am observat cd poporul Israel iacceptat condiliile Leg[mdntului; cartea care confinea legea a fost stropiti cu sAnge aga cum a fost gipoporul gi astfel legimdntul a fost pecetluit prin moarte. $i apoi ne amintim cI la inceputul acestuipasaj in versetele l6 gi 17 autorul a imprumutat din conceptul grecesc al dispoziliei de Testament, gianume cd odatd ce persoana care a fbcut testamentul a murit, testamenful nu mai poate fi schimbat.Astfel, autorul subliniazd cd termenii Legdm6ntului erau imposibil de schimbat. Totuqi, la sfArgitulpasajului, el subliniazi ci in Ziua Ispigirii era o jertld de sAnge care aducea iertare sau ,,izgonire" apicatelor comise in condiliile legii. Acumo cu aceste gdnduri in minte, s[ studiem urmitorul pasajimportant.

L NOU PECLUI HRISTOS - NU POA.TE FI MODIFICAT - 9:23-28

Inainte de a studia aceste versete trebuie si {inem minte cd autorul foloseqte procedura din ZiuaIspdgirii care era doar o umbri a ceea Hristos avea s[ indeplineascd prin moartea Sa.

Versetul 23: ,,Daro deoarece chipurile lucrurilor care sunt in ceruri, au trebuit cur6{ite in felul acesta,trebuia ca insegi lucrurile ceregti sA fie curil{ite cu jertfe mai bune decit acestea."

Mai intdi autorul descrie cortul intAlnirii din Legimdntul cel Vechi ca gi chipuri ale lucrurilor

t care sunt in cer. Cuvintul ,,chipuri" traduce doud cuvinte grecegti, ,,hupo" - ,,sub" qi ,,deigma" - ,,aardta". Astfel, cuvdntul inseamnd ,,ceea ce se aratd dincolo de acel lucru". Astfel cortul intdlnirii eradoar o prezentare a realitSlilor cere$ti. $i apoi scriitorul afirmi cd aceste lucruri au trebuit curdfite infelul acesta; adicd, prin moartea animalelor. Cuvdntul ,,curd{ite" traduce cuvdntul grecesc ,,katharizo"gi inseamni ,,eliberat dintr-un amestec". Conceptul de aici este ci ei nu trebuiau si aibd nici o indoialdcu privire la ceea ce implica I-egimdntul Mozaic. Era un legimdnt bilateral care cerea ascultare

, l

ilf ,

t'

L

tI

II

I

ir l

I

r06

-it{-tG

:ir I!

-1r^| !

I

={r I =

t s

5 . =

Il!4-'

ll +!

L . '

copiilor lui Isrnel gi era intlrit prin sdngele unui animal. Prin urmare, in ceea ce prive$te poporul Israel,nu acea nici un dubiu legat de condiliile Legdmdntului. Ascultarea legii avea sA aduci vial6 $i p6rt6gie;neascutarea avea ca reztltat moartea gi despdr{irea de Dumnezeu. Apoi autorul afirmd ci lucrurilecereiti trebuiau curlfite cu jertfe mai bune. Ceea ce vrea sd spund este ce animalele erau completnepotrivite cu acest Legimdnt ceresc. Animalele erau fiinle lipsite de voinfi; nu au duh. Astfel, inleglturi cu acest Legdm6nt ceresc, asemenea LegimAntului ceresc, trebuia sd nu existe nici o indoialiin legiturS cu termenii gi cu puterea lui.

JERTFA CERT,ASCA PNXTRU LEGAMANTUL CERESC, iN LOCUL CERESC

Versetul 242 ,,Cd,ci Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinare fflcut de minfl omeneascli, dupl chipuladev6ratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sii Se infitfiqeze acum, pentru noi, inaintea luiDumnezeu."

Primul punct pe care autorul il aduce in discu{ie in acest verset este cd ,,Hristos n-a intrat intr-un locag fhcut de mdni omeneasc6". Domnul a fost impiedicat sd slujeasci intr-un cort f6cut de m6nf,omeneasci peiltru cd nu venea dintr-o seminfie corespunzdtoare. El s-a niscut din seminlia lui luda.Totul, preo{ii care slujeau trebuiau sI vind din semintia lui Levi. Prin urmare, Domnul nu avea nimicde-a face cu Legim6ntul cel Vechi cu excep{ia faptului cd a fhcut ispSgire de picatele comise sub acelLegimdnt. Apoi urmltorul punct tratat de autor este ,,dupd chipul adevdratului locag de inchinare".,,Chip" traduce cuvdntul ,,antitupon"; inseamnd ,,copie a Legdmdntului cel Vechi" gi apoi cuvdntul,,adevdrat" se traduce din ,,alethinos"" Este un cuvdnt important gi inseamni ,,ceea ce se ridicl laindl(imea agteptirilor" qi literal ar insemna ,,cd este o descriere adevdrat[". Ceea ce autorul vrea sispune aici este cl prin Legdmdntul cel Vechi s-a adus condamnare gi moarte dar prin Legimdntul celNou s-a adus iertare gi viafd. $i al treilea subiect tratat in acest verset este ci ,, a intrat chiar ?n eer, casi Se infbligeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu". Din nou, haide{i sd ag6ndim din nou ca $ievreii. in condilii le Legdmdntului cel Vechi marele preot se infhliga inaintea lui Dumnezeu pentrupopor. Totuqi, trebuia sb ia cu el tAmdie pe care s-o ardd in prezenta lui Dumnezeu. Prin urrnare,marele predt era acoperit de un nor pi era umbrit de Dumnezeu. Acest lucru subliniaz6, fdrd indoialI,nevrednicia marelui preot dar gi slava lui Dumnezeu care umbrea marele preot. Totuqi, in legituri cuDomnul s-a folosit expresia ,,El s-a infdligat inaintea lui Dumnezeu pentru noi". ,,Sd se infbligezeacum" are conotalii deosebite in limba greaci. Vd amintili, mai intdi, cd lsus este acolo datoriti unuisistem nou, mai bun gi de asemenea este acolo pentru a administra aceasti structurd nou5, qi anumeLegimdntul cel Nou. $i fraza spune, ,, ca sd Se inlEligeze acum, pentru noi, inaintea lui f)umnezeu".CuvAntul ,,inaintea lui" traduce cuvdntul ,,prosopon"i ,,proS" inseamnd ,,cdtre" qi ,,opon" - ,,ochi"; arputea fi tradus literal ,,in fa{a". Cu alte cuvinte Domnul ca Mare Preot al nostru este in fala luiDumnezeu; gi intrei nu se interpun norii dar oserva{i ceea ce autorul spune, ,,pentru noi". Conceptulminunat descries aici este ci Domnul ca Mdntuitor al nostru gi Mare Preot pentru noi Il poate privi peDumnezeu in fald gi poate sd declare, ,.Mi-am dat sdngele pentru pdcdtogii pierdufi".

Versetul 25: ,,$i nu ca sil Se aduc6 de mai multe ori jertl?t pe Sine insugi, ca marele preot, care intrtr infiecare an in Locul preaSfAnt cu un s6nge, care nu este al lui."

Acest verset nu se referi la faptul cd Domnul a murit de mai multe ori ci ne duce inapoi laversetul 24 gi spune cb El a s-a infhligat inaintea lui Dumnezeu. in perioada Legdm6ntului cel Vechimarele preot trebuia sd intre in fiecare an in Sffinta Sfintelor cu s6ngele lapului injunghiat.

Versetul 26: ,,Fiindcl atunci ar fi trebuit str piltimeascl de mai multe ori de la intemeierea lumii; pe cindacum, la sfirgitul veacurilor, S-a arfltat o singurf, datA, ca sil gteargi pflcatul prin jertfa Sa."

Scriitorul aratd acum ci dacd Hristos ar fi trebuit sd intre de mai multe ori, ar fi fost determinatsd aducd mai multe jertfe. Prin urmare, singura jert{Z a Domnului este la dispozilia tuturor oamenilor

L g

L d =

\ i !

r { ! f

\.s

\ :€

\ d

\ r :

L E

L ! !

b . =

\ €

t07

din toate timpurile. Amintifi-vd c[ Avraam, David gi toatd ceata sfinlilor din perioada VechiulTestament au fost mAntuili prin singura jertfda Dornnului. Apoi autorul arati cd crucea este punctulcentral al tuturor vremilor. Exprimi acest lucru in fraza,,, pe cdnd acum, la sfhrqitul veacurilor, S-aardtat o singurd dat6". Ceea ce vrea si spun[ aici este cd acest eveniment este desivArqirea veacurilor.$i apoi despre acest moment din istorie el spune ci ,,S-a ardtat". Acest cuvAnt traduce cuv6ntul grecesc.,phaneroo" gi inseamni ,,ci Domnul nostru a fost declarat purtitor de picate" gi prin urmare facereferire la cruce. Lucrul demn de observat este cd marele preot din Vechiul Testament se inftliga laaltar dar Marele nostru Preot gi MAntuitorul Isus Hristos s-a infl6{igat pe altar. Fraza finald din aceastifrazd confirmd acest concept; ,,ca si gteargi pdcatul prin jertfa Sa". Pavel scoate in evidenli acestadevir in Romani capitolul 3 versetul 75, ,, Pe El Dumnezeu L-a rdnduit mai dinainte s5 fie, princredinfa in s6ngele Lui, o jertfE de isp6gire". Cuvdntul ,,ispigire" vorbegte de capacul ispdgirii, adici decapacul de aur de pe Chivotul Legdmdntului din Locul Prea Sfdnt. Deasupra acestui capac era slavaShekina gi dincolo de capac era legea. Datoriti legii acest capac era tronul de judecatl gi Dumnezeutrebuia sijudece pe pdcdtogii rizvrdti{i. Totugi, cdnd sdngele era stropit pe capacul de aur, el deveneacapacul ispigirii gi, astfel, Domnul este ispigirea noastr6. Expresia ,,sd gteargd pdcatul" va insemnamult pentru cititorul evreu deoarece vorbegte de {apul ispdgitor; dupl ce sdngele era stropit pe capaculispdgirii pdcatele erau mirturisite pe capul lapului isplgitor gi era trimis departe pentru totdeauna.Putem sd-L liud5m pe Dumnezeu pentru cd prin jertfa Lui pentru intreaga omenire oricine vine capdctrtos la Hristos poate avea pdcatele iertate gi gterse odati pentru totdeauna.

MOARTEA DOMNULUI CARE A AVUT LOC ODATA PENTRU TOTDEAUNA

Versetele 27-28:"$i, dup5 cum oamenilor Ie este rdnduit sll moar!tr o singur6 dat5, iar dupi aceea vinejudecata, tot aga, Hristos, dup5 ce S-a adus jertftl o singurl dat6, ca s6 poarte picatele multora, Se vaarilta a doua oaril, nu in vederea piicatului, ca sil aducil mintuirea celor ce-L agteapt6."

CuvAntul ,judecattr" din versetul 27 afost tradus din cuv6ntul grecesc ,,krisis". Acest cuv6nt s-a transmis in engtezi ca ,,criz}.". in engeleza inseamntr ,,un moment crucial sau o cotitu;d indesfiqurarei unui lucru"; in greac6, cuvdntul poartd in el acelagi concept in unele aspecte. Totugi,contextul in care este folosit aici implicl o form6 de judecati; o crizd care il va separa pe om deDumneeu pentru vegnicie. Privind din nou la picatul omului de la inceput, citim im Genesa capitolul 2versetele 16 gi l7 despre limitele pe care Dumnezeu le-a impus primilornogtrii pirinfi care purtau inele o avertizare cumpliti, Referitor la fructul oprit, Domnul a spus, ,,pentru cd in ziua in care veirndnca din el vei muri negregit". Existi un joc de cuvinte in limba ebraici care sugereazi o moartedubll. Ar putea fi citit, ,,murind, veli muri". Moaftea inseamnl despdrfire gi picatula cauzat moartefizici dar, pe l6ngl aceasta, existi gi o a doua moarte; o moarte vegnici; o despirlire veqnicd deDumnezeu intr-o vegnicie piadut6. Ceea ce autorul Epistolei citre Evrei spune aici este ci moarteaomului qi toate fiinfele umane intdmpini moartea, se vor confrunta cu judeacata finalf, a desptrrfirii deDumnezeu. Din nou, ne gAndim la momentul c6nd Domnul i-a avertizat pe primii noqtrii pirinfi,,,murind, vefi muri". Apoi in partea finall a versetului 28 scriitorul preia acest concept gi il apliciDomnului. El S-a adus ca jertfb o singurd datd ca si poarte pdcatele multora. Prin urmare, exist6 osperan{i pentru fiecare individ din neamul cdzut al lui Adam. Fiecare din noi se confrunt6 cu moartea,dar datoriti mo(ii lui Hristos gi a jertfei Lui pe cruce El S-a ocupat de problema p5catului gi a adusriscumplrare. Apoi la finalul versetului 28, scriitorul spune, ,, nu in vederea picatului, ca si aducdmAntuirea celor ce-L aqteapt6". Din nou, trebuie sI g6ndim asemenea evreilor qi, incd o datd, s-a avutin vedere jeftfa din Ziua Isp[girii. Sd incercdm sA vizualizdm ce insemna pentru evreii din vechimeacest lucru; priveau la Aaron care lua sdngele {apului jertfit in cortul intAlnirii qi intra in SfhntaSfintelor in prezenfa lui Dumnezeu. Exod 28 versetele 34 Ei 35 arat6 cd pe poalele hainei preolegti a luiAaron erau clopotei de aur gi ei ascultau sunetul acelor clopofei gi, auzindu-i, ei gtiau c[ jertfa a fostacceptatd de Dumnezeu. Apoi tot poporul privea cum Aaron iepea din coftul intdlnirii; nu se maiaminteau picatele poporului pentru ci de ele s-a ocupat pe capacul isplgirii. Autorul folosind aceastiilustrafie qi acest simbol minunat subliniazl ci tofi cei care privesc la El, adicd la Marele nostru Preot,care se va arlta a doua oar6o nu in vederea pdcatului, ca sI aducd mdntuire celor ce-L agteaptd. Trebuiestr ne amintim incf, o dat[ ce vrea sd spund scriitorul Epistolei citre Evrei prin ,,mdntuire". Nu se referd

108

II

' lI

I

I

Itt

iJ

, l

t)

,t

I

It

Ll lIt

i lL

il/-

e*

-i{ E

la rdscumpirarea personal5 gi la a fi m6ntuit, ci la zdrobirea real6 a Satanocraliei qi la venireaimpdrifiei lui Dumnezeu pe planeta Pdmant. O chestiune finald care ar trebui subliniati in acest verset;gi aceasta este cI ,, Se va arlla a doua oard, ca si aduc6 mdntuirea celor ce-l, agteaptd". Aceastiafirma{ie face refeire la a doua venire a f)omnului cAnd El iqi va instaura impdrd}ia pe planeta Pdmdnt.in ceea ce privegte perioada Bisericii, noi il agteptdm pe Domnul dar El va veni si-gi ripeasci Biserica.Pentru acegti evrei Domnul se va intoarce qi igi va ageza impird{ia Sa sl6vit6. Touqi, nu conteazi in ceperioadi ne-a agezat Dumnezeu, noi trebuie sd agteptdm cu tofii arltarea Lui. Foarte adesea, ca gi copiiai lui Dumnezeu, interesul nostru cu privire la intoarcerea Lui marcheazl nivelul apropierii relalieinoastre de Domnul. inainte de a pdrisi acest verset, sd ne amintim, incd o datd, ci Dumnezeu seadreseazl aici poporului Sdu din timpul perioadei Necazului cel Mare gi una din caracteristicile care iiva marca pe cei care sunt mdntuiti va atitudinea lor de agteptare a intoarcerii lui Mesia. in Matei 25versetele I la l3 Domnul a avertizat Israelul, pentru ci aceastd pildi se adreseazd mai intdi Israelului,cd trebuie sI vegheze pdni cdnd El se va arita a doua oari. Acest pasaj vorbegte de cele zece fecioare,cinci care au fost in{elepte gi cinci neinfelepte. intregul scop al pildei era s6, avertizeze Israelul citrebuie sd vegheze gi sd agtepte intoarcerea Mirelui gi El sf6rEegte pilda afirmdnd, ,, Veghiafi, deci, c6cinu Eti{i ziua, nici ceasul in care va veni Fiul omului" qi ?n acest context Domnul voebegte deintoarcerea Sa pe Pdmdnt pentru a areza impdrdfia. O chestiune interesant[ in aceasti pildd este cdavem mire, avem fecioare dar intrebarea care se ridicd, ,, Unde gi cine este mirele?" La aceastaintrebare nu primim rdspuns pAnd nu ajungem la Epistole. Dupd ce a fost pus deoparte pentru o vreme,Domnul a infiinlat Biserica, care este Mireasa Lui. Cu gapte ani inainte ca Domnul si se intoarcf,, ea vafi rlpitd qi c6nd El se va intoarce pe planetd mireasa, adicd Biserica, va fi impreuni cu El - veziApocalipsa l9 versetele 7 la9.

--tbd l

=-!r l !

q{

L c!!.

L €

5 r =

\ =

uct

b. ct

L4rll .f

l | e

b F f

h . !

\ E !

l\ .l

Laif \ +

lr4l l c

'llqt

J l c

*\,

109

CAPITOLUL 10

LEGEA ESTE UMBRA LUcRTIRILoR BUNE cARE AVEAU sA vTNA

Si facem o scurti reapitulare a Legimdntului Mozaic. Acest Legdmdnt a fost un sistem inchis,pistrat in poporul Israel care funcfiona ca o Teocrafie. Legea era principiul dominant. Sistemul dejertfe era metoda aleasi de Dumnezeu pentru nafiune gi oamenii din ea de a se apropia de El. Observa{ic5 jertfele erau pentru ceremonialul de curifire; ele aveau in vedere intinarea trupului gi plcatele ftcutedin negtiinfi. In condiliile legii, p[catul ftcut cu voia qi rdzvrbtirea cereau pedeapsa cu moartea. Vedemilustrat acest lucru in Numeri capitolul l5 cdnd un israelit a iegit str strdngd lemne in ziua Sabatului.Cazul siu a fost dus direct inaintea lui Dumnezeu gi judecata a fost ca si fie executat. intrebarea carese ridic[ imediat, ,,Atunci cum putea cineva sd evite pedeapsa cu moartea?'o Descoperim rtrspunsul incazul implratului David; el a comis o ucidere impotriva lui Dumnezeu gi impotriva legii care in modsigur cerea pedeapsa cu moartea. Totuqi, David a apelat la mila lui Dumnezeu qi a gf,sit iertare. Legeanu a fost niciodati desemnati sd ierte pdcatele; numai crucea putea se aducl spllare de picate gi,bineinfeles, aceastd promisiune este f6cuti numai in condiliile Legdmdntului cel Nou. intrebarea carese ridic6, ,,Cum putea sA fie mdntuit vreun om dintre Iudei sau dintre Neamuri inci de la inceputulistoriei umane?" Apocalipsa capitolul l4 versetul 6 aduce un rdspuns la aceastl problemi. Ioan spune,,, $i am vlzut un alt inger care sbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vegnicd, pentru ca s-ovesteascd locuitorilor pim6ntului, oricdrui neam, oricdrei semintii, oricdrei limbi gi ori cdrui norod".Descoperim in acest verset c6, de fapt, cste o evanghelie veqnici carea fost vestit6, este vestitli gi va fivestiti pdni la sfdrqitul istoriei umane. Evrei capitolul l1 versetul 6 aduce rlspunsul, ,, Cdci cine seapropie de Dumnezeu, trebuie sd creadd cd El este, gi cd rdspldte$te pe cei ce-L cauti". Tot ceea ce secere unui pdc[tos este credin!5 in harul lui Dumnezeu" Aceasta este singura metodd a lui Dumnezeu dea aduce mdntuire de-a lungul intregii perioade a istoriei umane. Existi multe dovezi ale acestui lucru inCuvdntul lui Dumnezeu. Si lulm de exemplu cazul lui Cain qi Abel de la inceputul istoriei. Abel aavut credinfi in Dumneze cu privire la jertfa de inlocuire gi a primit har. Cain arefuzat aceasti metod5qi a mers intr-o vegnicie pierdutI. Citim despre Avraam care a crezut in Dumnezeu gi prin acesta a fostsoscotit neprihdnit. Din nou, ne gdndim la Davi care a picituit foarte grav dar a gf,sit indurare. Apoieste cazul celor doisprezecc iscoade. Numai Iosua gi Caleb au avut credinli gi au fost salvafi. In timpulistoriei lungi a Israelului, gi in mod deosebit in perioada in care Israelul a ac{ionat in condiliileLegimdntului Mozaic, cea mai mare parte a poporului nu a fost probabil mdntuiti. Totugi, intotdeaunae existat o rdmSgiti evlavioasi care a aritat credinfi. Isaia capitolul I versetul 9 afirmi, ,, De nu ne-arfi ldsat Domnul ogtirilor o micd rdmigi{A, am fi ajuns ca Sodoma, gi ne-am fi aseminat cu Gomora". Laprima venire a Domnului poporul poprul a fost complet nepregdtit dar Luca vorbegte de doi Israelitievlavioqi, Ana gi Simeon, care aqteptau mdntuirea lui Dumnezeu. Prin urmar€, vedem cI mdntuirea luiDumnezeu, care este vegnicd, este adusd prin evanghelia lui Dumnezeu. Hristos a murit pentrupdcdtogii pierdufi din toate vremile; tot caea ce se cere este credinfi in harul lui Dumnezeu.

CERBMONIA DIN ZTIJA ISPA$IRII

in Levitic l6 ne sunt oferite detalii despre cum avea loc aceastl ceremonie. Si privim pufin laaceastd ceremonie importantd. Mai intdi, ea avea loc doar o singurS dati pe an. in calendarul evreiescera pe zece Tishrie. Aceasta era cam in lunile octombrie-noimbrie dupi.calendarul nostru. in al doileardnd, implica un mare preot care intra in Locul Prea SfAnt in cortul intdlnirii. Vi amintifi cd acesta eralocul prezenlei gi slavei lui Dumnezeu. in al treilea rAnd, implica stropirea capacului ispiqirii cu sdgeleunui animal jenfit. Patru, implica punerea mAinilor pe capul {apului de ispdgire gi mirturisireapdcatelor gi a faptelor de rdzvritire ale copiilor lui Israel. Levitic l6 versetul 21,,, Aaron sd-gi pundamAndoud mdinile pe capul {apului celui viu, gi sd mdrturiseascd peste el toate fhridelegile copiilor luiIsrael gi toate c6lc6rile lor de lege cu care au pdcdtuit ei; sd le pun6 pe capul fapului, apoi s6-lizgoneascd in pustie, printr-un om care va avea insdrcinarea aceasta". Cinci, izgonirea fapului era uneveniment permanent. Cu alte cuvinte, lapul nu trebuia si mai fie v[zut niciodatl ardtdnd ci pdcatelecpoiilor lui Israel erau separate de ei pentru totdeauna. Astfel putem vedea din procedura din Ziua

110

{

3

t

tE4L

ets_d.

il

3

!..1

5r

H

it

il

I

nnil,J

il

)

IspIEirii cd aceasta era numai o ceremonie de sacrificiu pentru sldbiciunea inten{ionati gi rizvr[titd apoporului. Dar trebuie sf, acentudm inci o datd cd aceasta trebuia indeplinitl ca un act de credinli inindurarea lui Dumnezeu. Ar trebui s6 observim o alt6 chestiune. inainte de cruce nu era nici o aluzie lavreunul din aceste simboluri care aveau in vedere Golgota. Cu alte cuvinte, credin{a trebuia exercitati.Acum pentru a fi siguri sunt pasaje, de exemplu in Isaia care oferd o mirturie clard a faptului cdDomnul este Mielul lui Dumnezeu gi cel care poartl plcatul dar nu existi nici o aluzie cu privire laaceasta in simbolurile Leg5mdntului cel Vechi. Adundnd toate aceste concepte putem vedea cdsistemul mozaic a fost un pachet inchis. Mai int6i, era pentru Israel. in al doilea rdnd, era pentrufunc{ionarea in agezm6ntul teocratic. Dumnezeu in persoani conducea Israelul. in al treilea rdnd, legeaeraprincipiul dominant al intregului sistem. Patru, era un sistem de jertfe prin care omul picdtos puteastr se apropie de un Dumnezeu Sfdnt gi, cinci, era o preocupare anuald de rdzvrdtirea gi sldbiciuneapoporului. Acum, ajungdnd la capitolul 10 versetul l, descoperim ci legea era o umbr[ a lucrurilor caraveau sd vind.

Versetul l: ,,in adevilr, Legean care are umbra bunurilor viitoare, nu infit{igarea adevtrrati a lucrurilor,nu poate niciodatfl, prin aceleagi jertfe, care se aduc neincetat in fiecare an, sil facf, desitvArgifi pe cei ce seapropie."

impirlirea pe capitole este aici poate pulin nepotriviti pentru cd versetul ar puea fi citit alSturide versetul 28 din capitolul 9. Versetul 28 vorbegte de jertfa Domnului care a fost ftcutl odatd pentrutotdeauna pe cdnd umbra a avut jertfe an de an.'fotugi, chestiunea pe care autorul o aduce in discufieeste legea este o umbrd a lucrurilor care aveau sd vind. ,,Umbr[" este tradus din cuvdntul grecesc,,skian" gi inseamni,,o umbrd cauzatd de intreruperea luminii". Ca bdiat am.fost educat la Gatesheadin Tyneside. Primele mele amintiri de atunci sunt legate de anii rlzboiului, rafionalizlrile, adlposturileanti-aeriene qi aga mai departe. Cdlitoriile erau reduse gi restric{ionate dar imi amintesc cI la smr$itulrdzboiului mama m-a anun{at cd mA va lua in vizitd la o mdtuqd din Lverpool. Pentru mine aceastainsemna o mare aventurd. Mdtuga mi-a trimis fotografii alb negru cu locuinla ei din Liverpool qi imiamintesc c[ le studiam cu mare interes. I-a fost datd o cas[ prefabricati dupd rizboi gi gdndul de avizita una din aceste clddiri ultramoderne mf, fdcea aproape sd explodez. Imi amintesc cd studiamamdnunfit fotografiile dar apoi a venit ziua ce a mare c6nd de fapt am vizitat-o pe mdtuga mea gi m-amplimbat prin bucutSria moderni qi prin diferitele camere de locuit gi astfel am putut sd vid realitateaschilatd de fotografii. In unele aspecte, legea aduce aceasti schild vagd a lucrurilor care aveau sd vini.Bineinfeles, cd toete lucrurile au fost aduse in perioada Legf,mAntului cel Nou prin jertfe mai bune,fdgdduinle mai bune gi aqa mai departe. $i apoi versetul spune, ,,nu inf[ligarea adeviratl a lucrurilor".,,lnfd{igare" se traduce din cuvdntul grecesc ,,eikon". Cuvintul in greacd inseamnd ,ceva care estesubstan{ial" gi de asemenea ,,care aduce o reprezentare adevirati a unei imagini". Acest lucru poate fii lustrat din Cuvdntul lui Dumnezeu. in Matei 22 versetul 20 Domnul a cerut un ban qi a spus ,,Chipulacesta gi slovele scrise pe el. ale cui sunt?" Imaginea era, binein{eles, a Cezarului. Prin urmare, vedemci umbra este Leg[mdntul cel Vechi dar chipul este Legdmintul cel Nou care reprezintd, binein{eles,Jertfa desivdrgitd.

PROBLEMA UMBREI

Versetul continui s[ afirme cd umbra nu putea niciodatd, prin aceleaqi jertfe, ceea ce inseamnf,jertfele din Ziua Ispdgirii, care se aduc neincetat in fiecare an, si facd desdvdrgili pe cei ce se apropie.Cuvdntul ,,desdvArgi{i" se traduce din cuvdntul ,,teleioo" gi inseamnd ,,a aduce la o stare deperfectiune". Astfel, jerfele din Ziua Ispngirii nu ar fi putut sd pund capdt pdcatului gi consecinfelor lor.Autorul continud sd se ocupe de acest fapt in verestele urmitoare.

Versetul 2: ,,Altfel, n-ar fi incetat ele oare si fie aduse, dacfl cei ce le aduceau, fiind cur5{i{i odatil, n-armai fi trebuit sl mai aibi cunogtin{il de pilcate?"

l l l

?s!o

Autorul arati logica acestui lucru. Dac6. ar fi fbst atinsi desdvArgirea, ceea ce inseamni o relalieperfecti cu Dumnezeul Sfhnt, prin Jertfble din Ziua Ispd;irii atunci nu ar mai fi fost nevoie de Zilele deIspigire gi de jertfe. Acum pentru a fi siguri de acest lucru, procedura din Ziua Ispigirii ne oferd ofotografie minunati a jertfei Domnului, dar nu este realitate.

Versetul 3: "Dar aducerea aminte a pAcatelor este inoitf, din an in an, tocmai prin aceste jertfe."

CuvAntul ,,aducere aminte" este tradus din ,,anamnesis" gi inseamnl ,,o chemare a min!ii".Ceea ce autorul vrea spuni este cd jertfete din Ziua Ispdgirii nu aduceau pace, ci condamnare. infiecare an era o aducere aminte a picatelor comise sub lege. Astfel Ziua Ispigirii nu aducea pace, cicondamnare. imi amintesc ci am auzit o int6mplare despre marele evangheliit scotian, Mr Seth Sykes.in acea perioad[ el organiza intdlniri speciale in Tent Hall in Glasgow;icea lucrare mireatd a irrceputsub influenfa lui D L Moody. Un cuplu cdsitorit fiecventa intdlnirile qi intr-o noapte Seth Sykes acondus-o pe nevastd la Domnul. Soful ei a continuat sd frecventeze intdlnirile impreuni cu so{ia lui,dar era mohordt qi incdpifAnat gi refuza s6 se predea Domnului Isus. intr-o seard dupd intdlnire, SethSykes s-a apropiat de birbat qi in dialectul celor din Glasgow, i-a spus, ,,Prietene, ce ai impotriva luiIsus?" Imediat bdrbatul a fost infrdnt; a recunoscut cd era sub condamnarea picatului. Vdzdnd-o pesofia lui curd{iti, iertatd gi bucurdndu-se de mdntuire, agonia lui a crescut gi a adus in centrul atenfieivia{a lui picltoasi. Bdrbatul a cedat dragostei lui Hristos qi s-a bucurat de m6ntuirea pe care a primit-ogi so{ia lui. In unele aspecte, jertfele din Ziua IspdEirii aveau acelagi efect pe care l-a avut femeiamantuitd asupra sofului ei. Viata lui pdcbtoasi a fost adusd la lumind, flc6ndu-l s[-qi aminteascd toatefaptele lui plcdtoase.

Versetul 4: ,,Cici este cu neputin(i ca s0ngele taurilor gi al {apilor sfl gteargl pilcatele."

Din nou, aceasta ne duce inapoi laZiua Isplgirii. Marele Preot trebuia s[ jertfeascd mai intdi untaur pentru pdcatele sale gi apoi s5 jertfeasci lapul pentru pdcatele poporului. Autorul subliniazd cisdngele animalelor nu putea sd inepdrteze pdcatele. Timpul folosit este infinitiv prezent. Aceastavorbegte de o ac{iune repetatd sau continud. Ideea de aici este ci ai fi putut sd jertfegti mereu acesteanimale, dar ele nu ar fi putut s[ indepdrteze niciodati picatul.

MESIA ISUS DEVINE JERTF'A ,

Versetul 5: "De aceea, cdnd intril in lume, El zice: Tu n-ai voit nici jertfil, nici prinos; ci Mi-ai pregfrtit untrup."

Autorul citeazd aici din Vechiul Testament, Psalmul 40 versetele 6 la 9. David, care a fostprooroc, a scris aceste cuvinte insuflat de Duhul Sfdnt sd o faci. ,, Tu nu doregti nicijertfftnnici dar demdncare, ci mi-ai stripuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nicijertfr de ispEgire. Atunci am zis:,,Iat6-m6 cd vin! in sulul cdr{ii este scris despre mine-vreau sd fac voia Ta, Dumnezeule! $i Legea Taeste in fundul inimii mele. Vestesc indurarea Ta, in adunarea cea mare; iatd cd, nu-mi inchid buzele. Tuqtii lucrul acesta, Doamne". Cdnd Isus Mesia S-a jertfit a indeplinit aceasti profelie uimitoare. loatg

iele profetice au ca fundament ia din Genesa 3 versetul 15- Aceasta se refer6, binein{eles, lasd va zdrobi caoul sarpelul-t+ e asemenea versetul afirmd ca lgpgle_yazdlQ_bicilcdiul sery!1el_&4glPentru a indeplini aceastd profefie, sdmdnfa care va fi rdscumplrdtorul trebuiafrTe om;atsufeiE gi str moara. Astfel indeplinirea profefiei cd Isus Mesia avea si dlvina jertfd estelegatd de profelia din Genesa 3 versetul 15. Scriitorul Epistolei citre Evrei ne amintegte cd psalmistulDavid a afirmat cd jertfele gi darurile erau ineficiente. S6ngele taurilor gi al ppilor care era folosit inZiua Ispigirii nu putea sd aduci niciodati iertare de picate gi rlscumptrrare vegnicd. $i apoi psalmistulafirmi, ,,ci mi-ai strlpuns urechile" sau, ar putea fi tradus mai bine, ,,mi-ai format". Astfel primulmembru care a fost format pentru Isus Mesia au fost urechile ca sl aud6. Domnul insugi a spus, ,,VinsI fac voia Ta, Dumnezeule". Avem ilustra{ia minunati in exemplul lui Isaia care L-a surprins pe

l*:{

--{5 , -

- -1. ,= {

a s

*sq--rlL. !l

-r-.r{! ! t

"rJ|L, !t

.iJi|lr -91

A{ar r t

-J4f , r t

--rlt r . r 4

:lla -t-

--ra{ ! a

1. - -

. t. 1r f -

1a g

etr]a

*l"Ja

a-L.

t

4,L

rl-a)

7',a

a ,It

tz

-aIE

GruT

r*ht

lr2

Dumnezeul Triun spun6nd. ,,Pe cine si trimit gi cine va merge pentru noi?" gi rdspunsulimbucurdtor alproorocului a fost, ,,Apoi am spus, Iata-Ma, trimite-M6". Este interesant sd observdm cum S-a ocupatDumnezeu de proorocul Sdu in Isaia capitolul 6. Mai int6i, proorocul a trebuit sa-lf_qryagg

I ru.,io p3941;qls6u gi apoi a fost metoda lui Dumnezeu de curllilg. A fost cdrbunele de pe altar; qi apoir '."s

Forocul "ur61ii a prins dorinla din inima plind Ae-ffiloste a lui Dumnezeu. in cele din urmd

rdspunsul lui imbucuritor a fost, ,,Iatd-Md, trimite-Mi". Marele adevir care este subliniat in acestverset este cd Domnul a venit pe planeta Pdmint ca simdnfd a femeii pentru a aduce rdscumpdrare invederea indeplinirii dragostei lui Dumnezeu pentru cei pierduli. Descoperirea uimitoare de aici este cipentru a fi Jertfb Domnului nostru i s-a pregitit un trup. Apoi, in versetul 6, avem descoperirea cdDumnezeu nu-gi g6sea plScerea in arderile de tot qi in jertfele pentru pdcat.

I

Versetul 6: "N-ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru pilcat."

Problema care apare aici este ci Dumnezeu a puruncit ca Israelilii sd faci acest lucru.intrebarea care se ridic[, ,,daci Dumnezeu a cerut acest sistem de jertfe, de ce nu-$i gdsea plicere inele?" Motivul este cd sistemul de jertfe nu putea sd aducl o indepdrtare finali de pdcat. Acum cdlivaani in urm[ am avut privilegiul de a avea pdrt6qie cu unul din marii evangheligti din Scotia, RevCharlie Main. in acea imprejura^re mi-a spus ci in curdnd va sirbltori 50 de ani de cdnd qi-a predatvia{a in m6na Domnului Isus. IntrucAt aceasta era o cotituri in viafa lui l-am intrebat dacl o vasdrbStori la Carrubbers Close lvlission gi va impirtdgi cu oamenii de acolo mdrturia sa. Charlie a oferitcea mai grafici gi cea mai facinantd relatare cu privire la modul in care a ajuns sd-L cunoascd peDomnul gi Mintuitorul Sdu. A fost educat de pdrin{i evlaviogi dar Charlie a dat cu piciorul in acestesfaturi gi a inceput sd bea. A fost arestat gi inchis de cAteva ori pentru conduita lui tulburentd de ornbeat. De cdteva ori tatll sdu evlavios l-a eliberat pe cauliune din inchisoare gi, binein{eles, chiar dacitatil sdu pleda pntru a-l avea din nou acasd, el nu-gi g6sea pldcere in modul de viati al fiului siu.Totuqi, Charkie a relatat cd intr-o imprejurare in timp ce se plimba pe Princess Street a fost oprit demesajul unui predicator in aer liber de la Mound. DupI ce a auzit despre dragostea lui Dumnezeu gidespre modul in care Hristos a murit pentru pdcatele sale Charlie qi-a predat viafa Domnului qiMAntuitorului s5u. in urmltaarea s3'mbdt6, noapte Charlie a mers la adunare la Canubbers CloseMission gi spunea cd acolo a primit siguranfa mdntuirii gi, ulterior, aia cum am menlionat, a devenitunul din marii evangheligti ai Sco(iei. Dar in legdturi cu tatdl evanghelistului? Fireqte c5 a fost inc6ntats6-l vadd pe fiul siu mdntuit gi implicat in lucrarea lui Dumnezeu. Chestiunea pe care am vrut si osubliniez prin aceasti ilustrafie este cd in timp ce tatdl putea sd oblind eliberarea fiului sdu ol nu-gigdsea intr-adevir nici o pldcere in aceasta dar odati ce picatele fiului siu au luat sfhrqit gi el a fostmdntuit gi eliberat din aceastd robie in care triise pdntr atunci, tatll a fost pe deplin mullumit.Intorcindu-ne ilcum la versetul 6, in timp ce Dumnezeu aducea o eliberare anuald de vinovdfiapdcatului pentru poporul Israel EI nu gdsea nici o pldcere in aceasta pentru cd nu se punea cdptrtproblemei. Rezolvarea final[ s-a oblinut doar prin Jertfa Domnului gi Mdntuitorului nostru.

CUVINTELE LUI MESIA

Versetul 7: "Atunci am zis: IatS-MA (in sulul cflr(ii este scris despre Mine), vin str fac voia Ta,Dumnezeule."

Domnul aratd cd Scriptura Ei rnod dcosebit pasajele din Vechiul Testament vorbcsc despreDomnul qi ntAntuirea Lui aEa de marc. Accst adev6r a fost explicat cclor doi de pe drumul Emausuluidesore care citim in Luca versetele 30 la 35. Ne amintim cd Ia inceput cei doi clldtori nu qi-au datseama c6 strdinul care li s-a al6turat era Domnul Isus dar apoi versetul 27 spune, ,,$i a inceput de laMoise, gi de la to{i proorocii, gi le-a tilcuit, in toate Scripturile, ce era cu privire la El". Astfel toatiScriptura vorbegte de Domnul gi de mdntuirea iui aga de mare.

I 13

IDEEA cENTRALa a nprsrot,nr cAtnn EvREI

Versetul 8-10: ,,Dupfr ce a zis intAi: ,Tu n-ai voit gi n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot,nici jertfe pentru pilcat' (lucruri aduse toate dupf, Lege), apoi zice: ,Iatfl-Ml, vin sl fac voi1 Ta,Dumnezeule.' El desfiinfeazl astfel pe cele dintAi, ca str puntr in loc pe a doua. Prin aceastl ,,voie" am fostsfin{i{i noi, 9i anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odati pentru totdeauna."

Versetul 8 rezumd inci o dat[ jertfele ineficiente din Legimdntul cel Vechi. Ele erau aduse incondiliile Leg6mdntului Mozaic care avea c[ principiu dominant legea. Dumnezeu a confirmat faptulci nu-gi g6sea nici o pldcere in ele. Apoi versetul 9 se ocupi de cuvintele Domnului gi Mdntuitoruluinostru Isus Hristos, , Iat6-M5, vin sd fac voia Ta, Dumnezeule". in Isaia 53 versetul l0 citim, ,,Domnul a gdsit cu cale s5-[, zdrobeascd prin suferin(6... Dar, dupd ce igi va da viala ca jertft pentrupdcat, va vedea o sdmdn{d de urmagi, va trdi multe zile, gi lucrarea Domnului va propdgi in mdinileLui". Cdnd Domnul a fost boezat de Ioan citim in Matei 3 versetul l7;,, $i din ceruri s-a auzit un glas,care zicea;,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, in care tmi gdsesc pldcerea." $i apoi in Ioan 8 versetul 29citim despre rdspunsul Domnului; El a spus, ,, Cel ce M-a trimis, este cu Mine; Tatdl nu M-a l6satsingur, pentru cd totdeauna fac ce-l este pldcut." Adevirul care este subliniat aici este cI degiDumnezeu a trebuit sf, aduci legea pentru a ardta starea de plcat a omului, El nu a avut nici o pliceres[ aduci condamnarea pe care a adus-o qi nici nu $i-a gisit pldcerea ?n sistemul de jertfe care nu puneacaplt problemei picatului. R6spunsul Domnului gi Mdntuitorului nostru trebuie si fi determinat curfileceregti sI cdnte ,,Aleluia" cu buzele lor, ,, IatS-M6, vin si fac voia Ta, Dumnezeule" gi descoperimbucuria lui Dumnezeu in cuvintele, ,, El desfiinleazd astfelpe cele dintdi, ca sE pun6 ?n loc pe a doua".Cea dintAi face, bineinfeles, referire la vechiul Legdmint Mozaic cu jerfele lui ineficiente,condamnarea p[citosului gi al doilea pe care Dumnezeu l-a stabilit este LeglmAntul cel Nou culucrarea eficientd, sliviti gi vegnicd a crucii prin care Domnul aduce via{[ veqnic6, iertare gi cerulpicdtogilor pierduti. CAnd Domnul spune, ,, El desfiinfeazd astfel pe cele dintdi, ca sd pund in loc pe adoua"; expresia ,,pune in loc" este la un timp aorist ceea ce inseamnd un eveniment care a fost?ndeplinit in trecut odatf, pentru totdeauna gi nu trebuie sd se mai repete vreodat{.

LUCRAREA REALIZATA LA CALVAR

Versetul 10: ,,Prin aceasti ,voie' am fost sfin{i{i noi, gi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos,odatA pentru totdeauna."

in acest verset minunat descoperim noia t,i Dumnezeu, care este sfinfirea omenirii pierdute.Despre ea sc amintegte ?n 2Petru capitolul 3 versetul 9, ,, Domnul nu intirzie in implinirea fEgdduinleiLui, cum cred unii; ci are o indelungd r6bdare pentru voi, qi doregte ca nici unul sd nu piard, ci toli sdvini la pociin16". Voia lui Dumnezeu nu putea fi indeplinitd niciodatd prin Legea Vechiului Testamentsau prin sistemul de jertfe dar Isus Mesia a venit sd facl voia lui Dumnezeu gi prin urmare siindeplineascd voia lui Dumnezeu, care este sfinfirea omenirii. Cuvdntul ,,sfin{ifi" traduce cuv6ntulgrecesc ,,hagiazo" gi inseamni ,,pus deoparte pentru Dumnezeu". Ceea ce sugereazd aici este a1ezarcapf,citosului care crede in pozilia de persoand mdntuiti impieunl cu toate binecuvdntdrile. O asemeneapersoan[ nu numai cf, este considerati ,,nevinovati" dar este socotitl de fapt sfhnt5. Propozifia ,,amfost sfinfi{i" este la participiu trecut; aceasta arati o ac{iune incheiatd in trecut care are rezultate qi inprezent. $i in greacd expresia este foarte puternic6; ar putea fi tradus5,,prin care suntem sfinfifi pentrutotdeauna". T.oate acestea au fost sAvdrgite prin jertfa lui Isus Hristos odati pentru totdeauna. Jertfa estepentru to{i pdcitogii din toate vremile.

POZITIA PREOTILOR DIN LNGAMANTUL CEL VECHI

Versetul I l: "$i, pe c6nd orice preot face slujba in fiecare zi, gi aduce de multe ori aceleagi jertfe, careniciodati nu pot gterge picatele."

.rr|-.i[

fll

-all

LaIlL q

lialtl" i!

L.r{L q

t-Ji{t { l

r-i{L ! r

LifL . -

EL{L {

-r.lL 4]

EL{t " a

d-a( <

-L{. .4.

4{; 1 ,

ar 1 4

J.( tI-

:-. 1 ,

=. a -

=: 4 ,

7, I ,

.tt,.C

b1s . - .

, . - ! 1

l 14

Ceea ce autorul vrea sd spunl aici este cd preo{ii din Legdmdntul cel Vechi nu puteau si seaqeze niciodatd in timpul slujbei; motivul era cdjertfele care erau aduse nu puteau sd puni nicodaticaplt pdcatului gi astfel lucrarea lor nu a fost niciodati eficient6. Foate ar trebui s[ ne amintim, incd odat6, cI aceasti Epistol6 a fost scrisd pentru evreii din timpul perioadei necazului cel mare. Scripturane arattr cd in acea perioari[ va funcliona templul evreiesc in lerusalim gi din nou va fi un sistem dejertfe care va func{iona in condiliile Leglmdntului cel Vechi. Daniel a prpfe{it aceasta in cartea sa incapitolul 9 versetul 27. Referindu-se la sdmdnla qarpelui, Anticristul, Daniel spune, ,, El va face unlegamant trainic cu mul{i, timp de o s6ptdmdni, dar la jumitatea siptimdnii va face sfl inceteze jertfa 9idarul de mdncare, Ei pe aripa uriciunilor idolegti va veni unul care pustiegte, pdni va cidea asupra celuipustiit prdpddul Hotdr6t." in Matei 24 versetele 15 5i l6 Domnul a luat profefia din Daniel qi a spus, ,,De aceea, cdnd veli vedea ,,uriciunea pustiirii" despre care a vorbit proorocul l)aniel ,,aSezatd in loculSfhnt" -cine citegte sd in{eleagd! atunci, cei ce vor fi in ludea, si fug6 la munfi". ln ambele cazuri,Dumnezeu face referire la poporul Israel in timpul perioadei Necazului cel Mare. Jindnd minte acestscenariu, vom in{elege cdt de relevante vor fr aceste versete pentru evrei in acel timp groaznic depersecufie qi antisemitism. Daniel qi Domnul arati ci Anticristul va face si inceteze gi va insultajertfele de la templu dar acegti evrei citind aceasti Epistold minunatd vor recunoagte c[ ordnduireaveche a fost pusi deoparte gi cd acum func{ioneazd Legdmdntul cel Nou cu jertfele 9i fbglduinfele luimai bune. Apoi autorul vorbegte de slujbele pe care le fbceau preofii. Spune doui lucruri. Mai intdi,preo{ii igi fdceau slujba zi de zi. Aceasta face referire la sujbele zilnice. Apoi, in al doilea rAnd,aducdnd mereu aceeagijertfr nu puteau sf, indepirteze pdcatul. Aceasta face referire la jertfele din ZiuaIspdgirii. Putem rezuma versetul c6 preo{ii care slujeau sub Legimdntul cel Vechi nu se puteau atezaniciodati pentru ci lucrarea lor nu era deslvdrqitA niciodat6; ceea ce insemna sf,-l ducd pe picitosulpierdut in prezen{a lui Dumnezeu. Kenneth Weist traduce acest verset astfel, ,,$i fiecare preot a stat 9ica rezultat continui s[ rdmdnd in acea pozilie zi de zi indeplinindu-gi slujba" (aprinderea candelelor,afezarea piinilor pentru puner€a inainte, arderea timdiei) ,,gi adesea" (in fiecare an) ,,sd aduci aceleagijertfe care sunt de aga naturf, c6 nu pot indepdrta p6catele".

pozrTrA ix canr, sE AFLA MARELE NOSTRU PREOT

Versetul l2: o'EI, dimpotrivi l, dupd ce a adus o singurl jertf;t pentru p6cate, S-a agezat pentru totdeauna

la dreapta lui Dumnezeu."

Versiunea Autorizati este probabilpulin incorecti cind incepe cu ,, acest om". Ar fi rnai corect

sd fie tradus, ,,acest preot" qi observafi diferenfa intre preotul de sub Legdmdntul cel Vechi 9i Marele

Preot din perioada LegimAntului cel Nou. Preo{ii din perioada Legmdntului cel Vechi nu se agezau

niciodatd gi nu incetau niciodatl sd aduci jertfe dar Marele nostru Preot ,, dupd ce a adus o singurdjertf[ pentru p6cate, S-a agezat". Cuvintele ,,S-a aqezat" ar putea fi traduse gi ,,S-a aqezat pentru

totdeauna". Aceasta arati ci Marele Preot $i-a incheiat lucrarea gi a adus riscumpdrare pentru

plcdtogii pierdufi. $i observafi ci Marele nostru Preot stl la dreapta lui Dumnezeu. Aceasta aratd ci EI

$i-a dus pdnd la capdt sarcina gi Tatdl este mulfumit pe deplin. Totugi, inainte de a pirdsi acest verset,

sunt cdteva chestiuni importante in legdturi cu poporul Israel. Amintili-vd cd Legimdntul lui Dumnzeu

cu Avraam prezice cd prin poporul Israel va aduce binecuvAntare universalI peste toate familiile lumii.

Zaharia capitolul 3 versetele I la l0 ne oferl o schild profeticd extraordinard a poziliei Israelului la

momentul in care Domnul va zdrobi Satanocrafia gi igi va ageza impdrdlia. Pasajul este urmitorul: ,, El(ingerul) mi-a ardtat pe marele preot losua, stdnd in picioare inaintea Ingerului Domnului, gi pe Satana

' stAnd la dreapta lui, ca s6-l pirasc6. Domnul a zis Satanei: ,,Domnul si te mustre, Satano! Domnul si temustre, El care a ales lerusalimul! Nu este el, Iosua, un tdciune scos din foc?" Dar Iosua era imbrdcatcu haine murdare, qi totugi stdtea in picioare inaintea Ingerului. Iar Ingerul, luind cuv6ntut, a zis eelorce erau inaintea Lui: ,,Desbrica{i-l de hainele murdare de pe el!" Apoi i-a zis lui losua: ,,latd cd?ndepdrtez de la tine nelegiuirea, gi te imbrac cu haine de sdrbdtoare!" Eu am zis: ,,Sd i se punS^pe capo mitrli curati!" $i i-au pus o mitrd curatd pe cap, gi l-au imbrdcat in haine, in timp ce IngerulDomnului stdtea acolo. ingerul Domnului a fEcut lui Iosua urmdtoarea mdrturisire: ,,Aqa vorbegteDomnul ogtirilor: ...Dacd vei umbla pe cdile Mele gi dacd vei pdzi poruncile Mele, vei judeca qi Casa

I 15

Mea gi vei priveghea asupra cur{ilor Mele, gi te voi lSsa si intri impreund cu cei ce sunt aici. Ascult6,deci, Iosua, mare preot, tu gi tovardgii tii de slujbS, care stau inaintea ta-cdci aceqtia sunt nigte oamenicare vor sluji ca semne. Iat6, voi aduce pe Robul Meu, Odrasla. Cici iatd cd numai spre piatra aceastape care am pus-o inaintea lui losua, Sunt indreptali qapte ochi; iat6, Eu insumi voi s6pa ce trebuie sdpatpe ea, zice Domnul ogtirilor; pi intr-o singurd zi,voi inldtura nelegiuirea tirii acesteia.In ziua aceea,zice Domnul oqtirilor, vi vefi pofti unii pe al1ii sub vila qi sub smochin." Nu am avut ca scop sd ofer oprezentare a acestui capitol remarcabil dar cheia infelegerii acestui pasaj o gdsim in versetul 8. Arputea fi tradus astfel, ,, AscultS, dar, Iosua, mare preot, tu gi tovarSgii tdi de slujbd, care stau inainte tacare sunt simboluri a lucrurilor care vor veni". Prin urmare, losua, marele preot, reprezintd poporulIsrael gi ceea ce s-a petrecut cu losua in aceastd viziune se va petrece qi cu Israelul ca natiune. Viziuneavorbegte, bineinfeles, de poporul ales a lui Dumnezeu din timpul perioadei de o mie de ani cdd poporulva func{iona prin slujba marelui preot. Na{iunea lh fi curifitS, indlati qi incoronatd. Proorocia aratd ?nlegiturd cu Israelul cd picatul lor va fi indepftrtat intr-o zi gi apoi, in versetul I0, vorbegte debinecuvdntirile din imp5r6lia de o mie de ani. Zaharia in alte locuri din proorocia sa vorbegte deincercarea finall a lui Satan de a distruge Israelul gi IerusalimuJ gi cum vor fi scf,pate ele; cum vor privila Cel pe care L-au strlpuns, se vor pocli qi in cele din urm[ Il vor accepta pe Isus Mesia ca Domnulqi MAntuitorul lor. Totugi, un lucru este demn de observat gi acesta este pozitia lui Satan. Observati inversetul I c[ el sti la dreapta lui Dumnezeu. Aceasta aratd o pozilie de judecitor gi el este acolo pentrua se impotrivi Dumnezeului Atotputernic gi este acolo pentru a acfiona ca gi acuzator al poporuluiIsrael. Apocalipsa 12 versetul 10 ne oferd o privire mai profundi gi spune in felul urm6tor: ,, $i amauzit in cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mdntuirea, puterea gi impdrdtia Dumnezeuluinostru, gi stdpdnirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul fralilor nogtri, care zi qi noaptea ii pira inainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat jos". Acum caracteristica interesanti cu privire la aceastldescoperire este cd Satan nu se ageazd niciodatl pentru c[ lucrarea lui nu este niciodati incheiati.Pasajul din Apocalipsa arati c[ Satan va ocupa pozilia de acuzator pdnl c6nd in cele din urmd va fialungat din cer. Astfel lucrarea lui Satan nu va fi incheiati niciodatl gi va culmina prin infrdngerea luifinali gi aruncarea lui in iazul de foc. Prin urmare, pentru Satan, infrAngerea este sigurd. Totuqi, acestverset il descrie pe Domnul ca fiind a$ezat la dreapta lui Dumnezeu. Astfel, pentru Dumnezeu qipoporul Sdu biruinla este asiguratd.

A$TEPTAREA DOMNULUI NOSTRU BIRUITOR

Versetul 13: ,,$i agteaptA de acum cp vrfljmagii Lui si-I fie fltcu{i agternut al picioarelor Lui."

Cuv6ntul ,,agteapti" traduce cuvdntul grecesc ,,ekdechomai" gi inseamnl ,,a accepta uneveniment care vine dintr-o sursd specificd". Prin urrnare, Domnul aqteapti si aibd loc un eveniment.Domnul il aqteaptd gi il doreqte. Astfel, dupi lucrarea Domnului de la Golgota El agteapti ca aceleveniment sd aibi loc. $i acesta este zdrobirea Sataocrafiei gi agezarea imp[rifiei lui Dumnezeu peplaneta Pdmdnt. Cdnd toate acestea se vor intdmpla se va implini promisiunea fdcuti in Genesa 3versetul 15. Versetul din Evrei este un citat din Psalmul I l0 versetul l. intregul Psalm este profetic qiface referire la Domnul care va domni din Sion gi va ?nfrAnge pe vrljmagii S[i. Este interesant sdobservdm incd o dati ci acest Psalm deosebit a pyezentat un mare joc de cuvinte pentru evreii dinzilele Domnului. in Matei 22 versetele 4l la 45 a pus qi inaintea fariseilor acest joc de cuvinte. Pasajuleste urmitorul, ,, Pe cdnd erau strdnqi la un loc Fariseii, isus i-a intrebat: Ce credefi voi despre Hristos?Al cui fiu este?" ,,Al lui David" I-au rSspuns ei. $i Isus le-a zis: ,,Cum atunci David, fiind insuflat deDuhul, Il numegte Domn, cdnd zice: ,,Domnul a zis Domnului Meu: ,,$ezi la dreapta Mea, pdn6 voipune pe vrijmaqii Tii sub picioarele Tale? Deci, dacd David il numegte Domn, cum este El fiul lui?Nimeni nu I-a putut r6spunde un cuvdnt. $i, din ziua aceea, n-a indriznit nimeni s6-I mai pundintrebdri." Aceasti intrebare igi gdsegte, binein{eles, rdspunsul in Domnul Isus Hristos. El a fost intr-adevir Fiul lui David, legal a venit prin Iosif gi fizic prin Maria dat, in acelagi timp, Isus a fost gi esteFiul lui Dumnezeu, a doua Persoani a Dumnezeirii, Dumnezeu adevdrat gi Om adevdrat. O altaproblemi in legdturS cu acest cuvdnt ,,agteapt6". Este la participiu prezent qi vorbegte de o acfiunecontinuS. Prin urmare, Domnul agteaptl qi anticipeazf. venirea impdrltiei gi prosldvirea celor

Jta

. - t

t-

tA

r !r-

5,'^-

, ̂ al.-

4,_ -.

.4

.- -ta

.1t ^ d

-rt4 "',l

- 4.- '-'

,-{" ' -

J ll 4

--Ii 4

r*zlA ,r.

*-{' ' , L

,.J.1\ .4 -

-JJb tr-

.JJL,

"a-

=, ' 1

,di, Y -

-.rF(

. t z

-t>.D. ! :

116

rdscumpdrali. Aceasta este atitudinea Lui continui. Singura rugdciune pe care ne-a inv6lat si o facemeste sd vini impdritia Sa gi voia Lui sd se faci precum in cer aga qi pe plmdnt. Astfel, atitudineacopiilor lui Dumnezeu ar trebui sd fie una de agteptare a aritdrii l.ui slivite aga cum este $i a Domnuluinostru.

MOTIWL A$TEPTARII DOMNULUI

Versetul 14: ,,Cfici printr-o singuril jertfi El a ftrcut desAv6rgifi pentru totdeauna pe cei ce sunt sfin{i(i."

Un adevir mire! "rte

sJliniat in acest verset. Observafi cl se spune, ,,pe cei ce sunt sfinfi{i" gipe cei care sunt sfinfiti Domnul i-a fbcut desdvdrgili pentru totdeauna gi aceasta este la timpul trecut.,,Desdvdrgili" este tradus din cuv6ntul grecesc ,.teleioo" gi inseamni ,,a aduce la la o stare deperfec{iune". Astfel, atunci cdnd ne punem irrcrederea in Domnul Isus suntem desdvdrgili in Hristos;suntem sfintiti gi puqi deoparte pentru l)umnezeu dar in Isus Hristos suntem de asemenea asigurafipentru vepnicie. Pavel subliniazb acest adevdr in Romani 8 versetul 30, ,, $i pe aceia pe care i-aHotSrAt mai dinainte, i-a gi chemat; gi pe aceia pe care i-a chemat, i-a qi socotit neprihdni{i; iar pe aceiape care i-a socotit neprihSnipi, i-a gi proslSvit". Din nou. Duhul Sffint folosegte acest cuvAnt la timpultrecut gi, astfel, pozilia noastri este atdt de siguri incdt l)omnul ne poate vedea deja ca fiind proslivili.Cdnd acest adevdr a fost inleles el nu aduce neglijenli in viala creqtinului, ci o nddejde glorioasS care ilindeamni pe creqtin sd tr6iasci o via!6 sfAnti qi si aqtepte mereu ardtarea sldvitd a Domnului.

MARTURIA DUHULUI SFANT PRIN SLUJITORUL LUI DUMNEZEU,IEREMIA

Versetul 15: ,,Lucrul acesta ni-l adeveregte gi Duhul SfAnt. Cici, dupA ce a zis."

Cuvdntul lui Dumnezeu legat de Legdm6ntul cel Nou a venit prin proorocul leremia. in acestpasaj Dumnezeu Duhul Sfdnt aduce in discu{ie doul subiecte.

Versetul 16: ('Iati legSmAntul pecare-l voi face cu ei dupil acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele ininimile lor, gi le voi scrie in mintea lor."

Subiectul num[rul unu: Acesta este un citat din Ieremia 3l versetul 33. Observafi ce spuneScriptura,

,,latd legdmdntul pe care-l voi face cu ei dup6 acele zile". Acesta ridicd douf, intrebdri. Unu,cine sunt ,,ei"? Ieremia ne ofer6 rdspunsul, casa lui Israel. A doua intrebare, ,,despre care zile vorbegteproorocul?" Ieremia 3l versetul 32 ne oferb rdspunsul la aceasta, ,, Nu ca legdmdntul pe care l-amincheiat cu pdrintii lor, in ziua cdnd i-am apucat de mdni, sd-i scot din {ara Egiptului, legdmdnt pe carel-au cSlcat, mdcarcd aveam drepturi de so{ asup(a lor, zice'Domnul". Amintili-v6 cf, LegdmdntulMozaic era un Leg[mdnt bilateral care depindea de crecincioqia lui Dumnezeu dar gi de credinciogiaIsraelililor. Ei gi-au incdlcat partea lor din leglmdnt gi astfel au cdzut sub blestemele legdmAntului. Prinurmare, dupd ce Israel a suferit sub acest legimdnt, se va pocdi gi se va tntoarce la adevdratul Mesiapentru iertare, Dumnezeu va aduce binecuvdntirile LegdmAntului cel Nou asupra na(iunii. Cititoriievrei din timpul Necazului cel Mare vor ajunge in puncful in care se vor intoarce de la Legimdntul celVechi la Mdntuitorul lor adevarat in condiliile Legimdntului cel Nou. in acest Dumnezeu spune, ,, voipune legile Mele in inimile lor, gi le voi scrie in mintea lor". Sd ne amintim inci o dati care eraproblema Legf,mdntului cel Veshi. El aducea o lege neprihiniti, adevdrati gi bunb, dar era exterioard.Problema Israelililor era natura pScdtoasd interioard; agadar, LegdmAntul cel Vechi era rdnduit sdegueze. Totugi, in termenii Legdmdntului cel Nou Dumnezeu a spus, ,,Voi pune legile Mele in inimilelor". Observa{i cd aceasta este o lucrare care doar de credinciogia lui Dumnezeu gi, prin urmare, esteIucrarea harului lui Dumnezeu. intrebarea care se ridici, ,,Cum va indeplini Dumnezeu acest lucru?" inperioada in care lui Ieremia i-a fost datd descoperirea L,eg6mAntului cel Nou, proorocul Ezechiel, carea fost luat in robie in Babilon, a primit o descoperire asemdndtoare de la Dumnezeu. in Ezechiel 36

t t 7

versetele 26 la 28 proorocul spune, ,, Vd voi da o inimd noud, gi voi pune in voi un duh nou; voi scoatedin trupul vostru inima din piatrS, gi vd voi da o inimd de carne. Voi pune Duhul Meu in voi, gi v6 voiface s6 urmafi poruncile Mele gi sd pdzi{i gi si implinili legile Mele. Vefi locui in lara pe care am dat-opdrinfilor vogtri; voi veti fi poporul Meu gi Eu voi fi Dumnezeul vostru". Mai mult decet atat, inEzechiel 37 versetele 25 la 27 proorocul afirmi, ,, Vor locui iardEi in tara pe care am dat-o robuluiMeu Iacov, gi pe care au locuit-o gi pdrintii vogtri. Da, vor locui in ea, ei, copiii lor, gi copiii copiilorlor, pe vecie, qi Robul Meu David va fi voievodul lor in veci. Voi incheia cu ei un legdmAnt de pace,care va fi un legdmdnt vegnic cu ei; ii voi s6di li-i voi inmulli, gi voi pune locaqul Meu cel Sfdnt inmijlocul lor pentru totdeauna.rlocuin{a Mea va fi intre ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, gi ei vor fi poporulMeu". In aceste pasaje din Scripturi care sunt legate de Leglmdntul cel Nou, Ezechiel vorbegte devenirea Duhului Sfdnt care va reliza lucrarea de regenerare gi va locui in noi. Domnul insugi facereferire la aceasta in Ioan 16 versetul 7, ,, Totug, vi spun adevirul: Vd este de folos si Md duc; cdci,dacd nu Md duc Eu, mdngiietorul nu va veni la voi; dar dacd M6 duc, vi-L voi trimite". Din nou, inIoan 14 versetele 14 la 18, Domnul a spus, , Dacd vefi cere ceva in Numele Meu, voi face. Dacd Mdiubili, veti pdzi poruncile Mele. $i Eu voi ruga pe Tatdl, gi El v6 va da un alt mAngiietor (Grecegte:Paraclet, apirltor, ajutor.), care s6 rdmdnd cu voi in veac; qi anume, Duhul adevdrului pe care lumeanu-l poate primi, pentru cd nu-L vecte gi nu-L cunoa$te; dar voi il cunoaptefi, c6ci rdmdne cu voi, gi vafi in voi. Nu v6 voi l6sa orfani, Md voi intoarce la voi". Sunt multe alte pasaje care fac referire la acestmare eveniment cAnd Duhul Sf6nt va veni in condiliile Leg[mdntului cel Nou dar ceea ce este

important este ci Domnezeu va realiza schimbarea interioari prin cruce qi va pune in noi Duhul Sfhnt.In treacf,t, ar fi bine sI incercdm si in{elegem ce credeau evreii in legdturl cu lucrarea Duhului inaintede Ziua Cincizecimii cdnd a fost instaurat Legimdntul cel Nou. Majoritatea evreilor aveau gdndireacentrati asupra unui om ca Saul, primul impErat al Israelului. in 1 Samuel 10 versetul 6, se afirml, ,,Duhul Domnului va veni peste tine, vei prooroci cu ei, qi vei fi preftcut intr-alt om". Totugi, dup6rdzvrdtirea gi neascultarea lui Saul, in 1 Samuel l6 versetul 14 citim,, Duhul Domnului S-a depdrtatde la Saul; gi a fost muncit de un duh rdu care venea de la Domnul". Citim in Psalmul 5l versetul I I setemea ci Duhul Sfhnt a fost luat de la el, ,, Nu m6 lepdda de la Fafa Ta, qi nu lua de la mine Duhul Tducel Sfdnt". in Judecdtori 14 versetul 19 citim despre Samson gi ceea ce s-a spus despre e|,,, DuhulDomnului a venit peste el" dar apoi in capitolul l6 citim ci Smson nu qtia ctr Domnul plecase de la el.Totugi, cdnd ajungem la perioada Legdmdntului cel Nou citim in Ioanl4 versetul l6 c[ Isus a spus, ,, $iEu voi ruga pe Tat6l, gi El vflva da un alt mdngiietor (Greceqte: Paraclet, apirdtor, ajutor.), care sdrdmdnd cu voi in veaco'. intorcdndu-ne la Evrei l0 versetul 16 fraza finali spune,,,Voi pune legileMele in inimile lor, gi le voi scrie in mintea lor". Cuvdntul ,,pune" ar putea fi tradus,,a grava" gi este laparticipiu present. Aceasta inseamnl ctr este ceva ce Dumnezeu varealiza dar cu o acfiune continui.Cu alte cuvinte ceea ce Dumnezeu incepe in via{a unui cregtin va continua pdni el va fi proslivit. Dinaceastd cauzl Domnul a spus in Ioan 14 versetul 6 ci Duhul SfEnt va rdmdne cu noi in veac. $iobservati cE El va lucra asupra inimii gi a mintilor. Inima face referire la fiin1a interioard gi mintea lacapacitatea de a gAndi.

Versetul 17: ,,$i nu-Mi voi mai aduce aminte de pflcatele lor, nici de fitridelegile lor."

Subiectul numirul doi - ,, adaug6: ,,$i nu-lv{i voi mai aduce aminte de picatele lor, nici deftridelegile lor". ,,Pdcate" vorbegte de pierderea standardelor lui Dumnezeu, de clderea brusc[ de lacerinfele lui Dumnezeu. ,,Flr5delegi" face referire la faptele f6r6 lege; ceea ce inseamnd ac{iunideliberate impotriva standardelor lui Dumn.zeu. in termenii Legdrndntului cel Vechi, nu era nici unremediu pentru f6r6delegi. Versetul in original este foafte emfatic ai ar putea fi citit, ,,$i cu siguranfinu-mi voi mai aduce aminte de plcatele gi fdr[delegile lor". incd o datd, pentru mintea evreiascd,aceasta va evoca aspecte din Ziua Isp[girii gi in mod deosebit mdrturisirea picatelor gi a fdrddelegilorpe capul tapului de isptrgire gi trimiterea lui in pustie pentru a nu mai fi vdzut niciodatd.

./l-rt

rq

rlt

-r{-.qr a I

;dar u.-

{.a{r Lal

--,1..4r | I

g

g

JilL r.ta,

.r4r r.a_

-!a, ,4 -

*l! '-L-

*l

.l/ar.l. , .4 -

*l. 4

*l. . 1

J.a.4,

4.ta-

.!l'tt,

Ia

r'J,

t. f -

-tJa-

118

CARACTERUL DEFINITIV $I SUFICIENT AL CRUCII

Versetul l8: "Dar acolo unde este iertare de picate, nu mai este nevoie de jertf5 pentru pilcat.")

',,lertare" traduce cuvAntul grecesc,,aphesis" gi inseamni,,a trimite". Imediat mintea evreiascise va a[inti spre {apul din Ziua Ispdqirii dar in acest context,,iertare" include gi conceptul de libertate,milostenie, eliberare, absolvire gi voinfi liber6. imi amintesc cd acum mulli ani in urmi la Canubbersun biet alcoolic a venit la o int6lnire de duminic[ seara. Numele lui era Walter. Un om deosebit al luiDumnezeu a predicat qi el a fost eliberat de mesajul Evangheliei despre dragostea lui Dumnezeu fa{ade pdcitogii pierduli. Walter a rdspuns darului mdntuirii gi viata lui a fost transformati imediatb. Dupdun timp de la convertirea lui el l-a adus la intAlnire pe fratele lui mai mare, Jim. Walter era un omextrovertit, dar Jim era genul timid gi rezervat. Totugi, intr-o noapte Walter s-a apropiat de mine gi mi-a spus ,,fratele meu, Jim, doreqte sd fie mdntuit qi ar dori sf, vorbili cu el". Am ingenunchiat in una dinanticamerele din Carrubbers qi l-am auzit pe Jim mdrturisindu-gi pdcatele gi primindu-L pe Hristos caMAntuitor al siu. impreuni cu un prieten cregtin m5 intdlneam cu Jim o datd pe saptdmdnd pentrustudiu biblic. DupS o siptdmdnd sau doui prietenul meu a spus, ,,Jim, in seara aceasta, vom vorbidespre iertare qi ag vrea s6-ti spun cd Domnul !i-a iertat toate pdcatele tale trecute, prezente gi viitoare".Imi amintesc reac{ia lui Jim. $i-a scuturat capul gi a spus, ,,Dar cu siguranli Dumnezeu nu ar putea s6-mi ierte picatele viitoare" gi apoi prietenul meu i-a ardtat din Scriptur[ cd Domnul oferea iertaredesdvdrgitd pentru toate vremile qi pentru toatb vegnicia. Cineva ar putea crede acest lucru l-ar fiindemnat pe Jim sd meargd inapoi in lume qi si se ocupe din nou de lucrurile care ii aduceau fericireodatd. Totugi, rezultatul a fost opus, atunci cAnd gi-a dat seama de dragostea qi iertatarea Domnului, ela cdutat sd meargd in fiecare zi mai aproape de Mdntuitorul sdu. Adevdrul care i-a fost descoperit luiJim este legat de cuvdntul ,,iertare" - toate pdcatele au fost trimise departe. Dar apoi autorul face oavertizare. El subliniaz6, ,,nu mai este nevoie de jertlb pentru picat". Cu alte cuvinte, dacd cinevarespinge darul indurdrii lui Dumnezeu prin cruce atunci El nu mai oferd nici un remediu. Lucrarea deriscumpdrare a fost desivArqiti. in condiliile LegdmAntului cel Nou. Pentru evrei citirea acestui versetva avea o semnificafie deosebiti. in perioada Legimdntului cel Vechi fiecare evreu trebuia sdrecunoascd faptul cd era o Zi a Ispdgirii anual6, dar in perioada Legdmdntului cel Nou Domnul a adusodatd pentru totdeauna rdscumpdrare. Despre aceasta se vorbeqte din in Psalmul ll0 versetul 1,,,Domnul a zis Domnului meu: ,,$ezi la dreapta Mea, pAnd voi pune pe vrljmagii Tdi sub picioareleTale". Astfel lucrarea Domnului s-a incheiat, El nu se va mai ridica de la dreapta TatSlui gi va preluaautoritatea conducerii planetei Pdmdnt pdni cdnd ii va infrdnge pe tofi dugmanii Lui. Interesant este cAin Faptele Apostolilor capitolul 7 versetul 56 $tefan avdzut cerurile deschise gi pe Fiul omului st6nd ladreapta lui Dumnezeu. Vi amintifi cd la acel moment din istorie lsraerlului i s-a df,ruit impirifia.Domnul dorea si vind gi si instaureze impiri{ia prin pocdinla Israelului ca naJiune. Totugi, rdspunsulpoporului a fost uciderea cu pietre a lui $tefan qi de atunci Israel a fost pus deoparte. La sfhrqitulveacurilor, in Apocalipsa capitolul 19, citim cI cerurile se vor deschide gi Il vom vedea pe Isus Mesiavenind pe plmdnt cu ogtirile cerului, zdrobind Satanocra{ia gi agezdndu-$i impdritia Sa. Atunci Israelse va pocli aga cum a proorocit Zaharia in capitolul l2 versetul 10, ,, gi igi vor intoarce privirile spreMine pe care L-au stripuns. Il vor pldnge cum plAnge cineva pe singurul lui fiu, gi-L vor pldngeamarnic, cum pldnge cineva pe un intdi-niscut".

RESPONSABILITATEA ISRAELULUI

Avdnd in vedere beneficiile gi privilegiile glorioase ale Legdmdntului cel Nou in urmdtoarearsecliune, de la versetul l9 la 25, vom vedea ca tsraelul are qitrei responsabilitnti. Cele treiar putea fi

rezumate in felul urmitor: im versetul 22 citim,,,Sd ne apropiem"; versetul 23, ,,SA {inem fXrd govdire"gi versetul 24, ,,SA veghern unii asupra altora".

I 19

rRTvILEGTILE gr REspoNsABrLrrATrLE GLoRroAsE ALE LEGAIUANTULUI cELNOU

Versetul !9: ,,Astfel, deci, frafilor, fiindci prin sAngele lui Isus avem o intrare slobodil in LoculpreaSfiint."

Din nou, si ne amintim circumstanfele in care evreii vor citi Epistola. Din pungt de vedereistoric, natiunea va fi in perioada Necazului cel Mare; din punct de vedere teologic, Dumnezeu igi varelua planul Lui cu privire la Israel. Pavel se ocupd pe l^arg de faptul cl lsraelul a fost pus deoparte qiapoi in Romani 9, 10 pi I I de recuperarea Israelului. In Romani 11 versetele 17 la 23, vorbegte demlddilele mlslinului. Uleiul de mlsline era folosit pentru iluminare gi prin urrnare mlddilele vorbesc demijloacele prin care Dumnezeu va duce lumina Evangheliei lumii intunecate qi pic5toase. Ocupdndu-se de Israel in versetele 17 la23 Pavel afirmd, ,. Iar dacd unele din ramuri au fost tdiate, gi dacd tu, careerai dintr-un mislin silbatic, ai fost altoit in locul lor, gi ai fost fbcut pdrtag rdddcinii gi grisimiimdslinului, nu te ftli falA de ramuri. Dacd te ftlegti, si gtii c5 nu tu tii riddcina, ci rddficina te fine petine. Dar vei zice: ,,Ramurile au fost tiiate, ca sd fiu altoit eu." Adevdrat: au fost tdiate din pricinanecredintei lor, gi tu stai in picioare prin credintE: Nu te ingimfa, deci, ci teme-te! Cici dacd n-a crutatDumnezeu ramurile firegti, nu te va cru{a nici pe tine. UitS-te, deci, la bundtatea gi asprimea luiDumnezeu: asprime fap de cei ce au cdzut, gi bundtate fala de tine, dacd nu incetezi s5 rdmii inbundtatea aceasta; altmintrelea, vei fi tliat gi tu. $i chiar ei: daci nu stdruiesc in necredintA, vor fialtoili; cici Dumnezeu poate sd-i altoiascd iardgi". Intorcdndu-ne la cartea Apocalipsa, in capitolele 2 gi3 citim despre perioada Bisericii referitor la cregterea ei qi la declinul ei trist. Totugi, din capitolul^4vedem cum Dumnezeu se ocupl iarSgi de lsrael ca lumini care risp6ndeqte mesajul Evangheliei. Incapitolul 7 citim despre cei 144 de mii de lsraelili care vor predica Evangheliei impirifiei intregiilumi. DupI pecetluirea mirturisirii lsraelililor Ioan a vdzut o rnu[ime mare pe care nimeni nu o puteanumdra. ln versetul 13 capitolul 7 unul dintre bitrani l-a intrebat pe Ioan de unde vine mullimeaaceasta. Rispunsul lui Ioan este interesant. in versetul 14 el spune, ,,Doamne" i-am rdspuns eu ,,Tuqtii". $i el" (adic6 bdtrdnul) ,,mi-a zis: ,,Acegtia vin din necazul cel mare; ei gi-au spilat hainele, gi le-au albit in sdngele Mielului". Tabloul care reiese de aici este cd in timpul Necazului cel Marepredicarea Evangheliei impdrifiei va fi reluatd de Israel gi, aga cum Ioan amintegte in Apocalipsa, omare multime va fi mintuitd. Domnul Isus le-a spus ucenicilor c6 aceastl Evanghelie a Impdrl1ieitrebuie sl fie predicati in toatd lumea apoi va veni sfArgitul; ceea ce inseamnd sfrrgitul necazului cemare, al Satanocrafiei gi agezarea impdritiei lui Dumnezeu. in Romani 1l versetele 25 la2T,Pavelexplicd un adevlr care nu a fost explicat niciodatl inainte in Vechiul Testament. Apostolul spune, ,,Fratilor, ca s6 nu vd socotili singuri infelepfi, nu vreau s5 nu gtifi taina aceasta: o parte din Israel a

cSzut intr-o impietrire, care va {ine pdnd va intra numdrul deplin al Neamurilor. $i atunci tot Israelul vafi mdntuit, dupdcum este scris: ,,Izb6vitorul va veni din Sion, gi va indepdrta toate nelegiurile de laIacov. Acesta va fi legdmdntul, pe care-l voi face cu ei, cdnd le voi gterge pdcatele." Pavel, bineinfeles,face aluzie la evenimentul pe care Zaharia l-a profefit in capitolul l2 versetul 10.

PRIVILEGIILE GLORIOASE ALE ISRAELUI.UI

Versetul 19: "Astfel, deci, frafilor, fiindcf, prin s6ngele lui Isus avem o intrare slobodfl in LoculpreaSfint."

Aminti{i-vd ci autorul le scrie in mod specific evreilor qi cAnd vorbegte de ,,frafi" el facereferire la poporul evreu. $i observali ci acest concept este doar unu la sutd evreiesc. De fapt cuvdntulr,,fra!i" traduce cuvAntul grecesc .,adelphos" gi inseamnd ,,de la acceagi mamd". Prin urmare, aceastaeste o referire la evrei, poporul lui Dumnezeu din vechime de care El se va cicupa in zilele din urm[,ceea ce inseamnb in perioada Necazutui cel Mare. Prirnul adevdr pe care scriitorul il aduce fratilor siieste ,,intrarea slobod6". CuvAntul ,,slobodd" se traduce din cuvintul ,,parrhesia". Cuvdntul grecesc esteformat de fapt din doui cuvinte; ultima parte inseamnE ,,a vorbi" sau ,,a rosti" gi prima parte inseamnd,,totul, oricare, orice, intreg". Astfel, ,,slobod5" ar putea fi tradus ,,franchefe desdvdrqittr" sau,.siguran!d". Poate o ilustralie ne-ar fi de folos. Imi amintesc cI in tinerefea mea lucram intr-un bttou

120

,L..ri. l

- {qra" 14

-.-ttl--qA u

ttr.-.,4

IA .4g l J

ur ri-+tar Ll

ur rJll] La

lr. r-ltl L,

IL_I.It v

L !.1I t u

& r aa L V

!L IJ

U a

lrl{ l-l

d\.|a' , ,J.I

L|

l,l!-tl$ z

lr Lut

v . /

g L J

u !--

Jgu J

-lD)ttd L

de asiguriri. Am fost chemat in prezenfa nobili a directorului. imi amintesc cd aveam un sentiment deteamd ca gi tdndr qi eram precaut in tot ceea ce ii spuneam. Brusc uga s-a deschis Ei fiul directorului aintrat iniuntru. El nici mdcar nu s-a nectrjit sd batd la ugd gi era complet linigtit qi complet deschis inprezenla tatdlui siu. Prin urmare, mesajul pentru aceqti evrei este c[ in conditiile Leglmdntului celNoufiecare evreu poate intra in piezenta lui Dumnezeu cu incredere gi cu libertate total6. Dar din nou acestverset ii va duce pe evrei la jertfa din Ziua Ispdgirii. Numai Marele Preot putea sl intre in Locul PreaSftnt gi putea sd intre numai cu sdngele unui animal injunghiat. De asemenea, marele preot se temecdnd intra in Locul Prea Sfdnt. Acest lucru ne este confirmatin Levitic l6 versetul 2. ., Domnul i-a zislui Moise: ,,Vorbegte fratelui tdu Aaron, gi spune-i sE nu intre in tot timpul in Sfdntul locag, dincolo deperdeaua dinduntru, inaintea capacului ispdgirii, care este pe chivot, ca s6 nu moarS; cdci deasupracapacului ispdEirii Md voi ardta in nor". De asemenea, in versetul l3 citim, ,, sd pund tdmdia pe focinaintea Domnului, pentru ca norul de furn de tdm6ie sd acopere capacul ispSgirii de pe chivotulmirturiei, gi astfel nu va muri". Agadar, fbri nici o indoiali, oricdnd intra in Locul Prea Sfdnt marelepreot se temea. Dar aici autorul vorbegte de o intrare slobodi in prezenfa lui Dumnezeu. Aici se vedediferen{a izbitoare intre Legdmdntul cel Vechi gi Legdmdntul cel Nou. Sub Legdmdntul cel Vechi erafricd gi moarte; Sub Legim6ntul cel Nou slobozenie Ei siguranta vielii. Amintifi-vi ci sub ambelel,egdminte era necesitatea intrdrii in prezenfa lui Dunrnezeu. Totugi, in condiliile Legimdntului celNou, motivul siguranfei este sdngele lui Isus care aduce siguranla pbcatelor iertate.

CALEA NOUA $I VIE CATRE PRBZENTA LUI DUMNEZEU

Versetul 20: ,,Pe calea cea noua li vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dintruntru, adici trupulSilu."

Cuv6ntul ,,nou6" se traduce dintr-un cuvdnt interesant din greaci ,,prosphoton". Cuvdntul esteimpl(it in doul p[(i - ,,proS" care inseamnl ,,aproape de" gi ,,photon" ,,a omori" * gi prin urrnarecuvantul inseamntr ,jertfit intr-un mod nou". Prin urmare, autorul foloseqte o expresia mai degrabaspecificd. I-iteral ar putea fi tradusl ,,Printr-ojertfb noud gi pe o cale vie" gi cuvdntul ,,cale" se traducedin cuvdntul grecesc ,,hodos" care inscarnnd ,,un drum". Sd ne intoarcem din nou in VechiulTestament pentru o clipd. Singele animalelor folosit in LegimAntul cel Vechi nu putea fi folositniciodatd de doud ori. Sdngele animalului injunghiat era intrebuinfat odati pentru totdeauna gi, in oricecaz, nu putea si indepSrteze in cele din uimd pdcatul. Totugi, in legdturd cu sdngele scump alDomnului autorul subliniaztr dou[ lucruri. Primul, sAngele prefios al Domnului a fost jertfit intr-unmod cu totul nou. Cu alte cuvinte, sdngele Lui este eficient pentru totdeauna gi pentru toate vremile.Apostolul loan a prins acest adevdr mbret in I Ioan I versetul 7, ,, Dar dacd umbldm in lumind, dupdcum El insugi este in luminS, avem pdrtSgie unii cu alli i; gi sdngele lui Isus Hristos, Fiul Lui, necurdfegte de orice pdcat" gi infelesul este ci sdngele Lui ne pdstreazd cura]i de orice picat. $i apoi aldoilea lucru pe care autorul il pune in disculie este cd aceasta este ,,o cale noui". Noi slujim unM6ntuitor viu gi care va trdi vegnic ca sd mijloceasci pentru noi. Prin urmare, aceasta este o jertlA cutotuf noui gi o cale vie care ne duce mereu citre prezen{a lui Dumnezeu. $i apoifraza urmltoare,.,pecare ne-a deschis-o El". ,,f)eschis" se traduce din cuvAntul grecesc ,,egkainzo" gi inseamnd ,,a dedica, aini1ia". Aceastd cale este dedicatd plc6toqilor cur5fiti. Imi amintesc cd acum cAtiva ani in urmi inoragul Edinburgh muncitorii au inceput sd faci spa{ii verzi pe l6ngd drumurile principale. Ulterior amdescoperit cI aceste spa{ii erau destinte autobuzelor pentru a le oferi acces cdtre centrul oragului. Imiamintesc cd atunci cAgd au pus afiqe cu regulile de folosire a acestor spa{ii destinate era o avertizarefoarte clarl - ,,folosirea neautorizatd va fi pedepsitd conform legii". Totugi, cu aceastl jertfr noui gicale vie avem siguranta minunatd cd ea a fost destinatb in mod specific pdcitogilor rdscumpirafi. $iapoi autorul afirmd, ,, prin perdeaua diniuntru, adici trupul Siu". Ne-am gdndit deja la evenimentelecare au avut loc in ziua pe care noi o numim Vinerea Mare dar intrucAt autorul se referi inci o datd laperdeaua dinlduntrul templului si ne gindim din nou la ceea ce a avut loc in acea zi memorabild. Pepaisprezece Nisan dupd calendarul evreiesc la ora 3 dupl-amiazd s-au petrecrs trei lucrurisemnificative. Mai intdi, Domnul $i-a dat Duhul. in al doilea rdnd. exact in acel moment mielul dePagte era jertfit gi,in al treilea rAnd, perdeaua dinlduntrul templului s-a rupt. De asemenea. aminili-vd

t21

de heruvimul care era infdti;at pe perdea gi in Genesa 3 versetul 24 ei erau obligafi sd pizeascd drumulcitre pomul viefii. $i s5 ne amintim din nou ce inseamnd ,,apdzi". Cuvdntul evreiesc este,,gamar" giinseamnl ,,a pistra, a observa, a rezerva, a retine". Prin urmare, heruvimul cu sabia invdpiiatii trebuiasi impiedice pe omul picdtos si ajungi la pomul viefii intr-un mod nepermis, Totugi, heruvirnultrebuia si pistreze -drumul deschis pentru o cale pe care Dumnezeu avea s[ o aducd pentru omulpdcdtos" Heruvimul din Vinerea Mare pdzea calea cdtre prezen[a lui Dumnezeu deoarece au fostinfb{iqa1i pe perdeaua dinlduntrul templului. Totuqi, in momentul in care Domnul $i-a dat Duhul,perdeaua a fos rupti gi heruvimul a fost inliturat oferind acces liber in prezen;a lui Dumnezeu prinsdngele Domnului Isus Hristos. Prin urmare, este adevirat,,,aceasta este o cale nou6" sau,,o jertfb cutotul noul pe o cale vie". Toate acestea au fost implinite prin trupul jertfit al Domnului. Imi amintescun refren pe care obignuiam s6-l cdnt cu mulfi aniin urmd:

,,Existd o cale cdtre DumnezeuDe pe cdile tntunecate ale pdcatuluiExistd o ugd deschisd

$i toSi pot intra prin eaLa crucea de la GolgotaEste locul de unde incepi

. Cdnd iii ca pdcdtos Ia Isus

UN MARE PREOT PESTE CASA LUI DUMNEZEU

Versetul 2l: ,,$i fiindcf, avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu."

Acest evrei ne duce inapoi la Evrei 3 versetul 6, ,, Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casalui Dumnezeu. $i casa Lui suntem noi, dacfl pSstrdm pdni la sfhrgit increderea nezguduitd'gi nddejdeacu care ne l5ud6m". Cititorii evrei ai acestei Epistole vor recunoa$te c[ aceasta face referire la poporullui Dumnezeu din vechime. Este posibil dar nu concludent ca Petru in prima sa Epistoli in capitolul 4versetele l6 la 19 sI faci de asemenea referire la poporul evreu din timpul zilelor din urmf,. El spunein versetul 16, ,,Dimpotrivd, dac6 sufere pentru cd este creqtin, sd nu-i fie rugine, ci sd prosl6veascd peDumnezeu pentru numele acesta.". in perioada in care Petru gi-a scris Epistola cuv6ntul grecesc pentruCezar era Kaisar. Cezar se considera Dumnezeu gi cerea inchinare. Cei care sb inchinau'lui Cezar saului Kaisar erau numiti Kaisarianos. CreEtindtatea era vdzutl de Cezari ca o formd rivald de ?nchinare gicei care se inchinau lui Dumnezeu ?n biserica cregtini erau numili Cristianos. Aceasta inseamnl ciinchinitorii lui Hristos sunt impotriva a Kaisarianos - inchindtori lui Cezar. in zilele din uina intimpul necazului cel mare va fr Cezarul lui Satan sau Hristosul fals care va cere inchinare universali.Apocalipsa desoperd cd cei care vor refuza si se inchine acestui Hristos fals gi vor refuza sI primeascdsemnul lui pe frunte gi pe mdni vor fi omorAfl. $i apoi in versetul 17 Petru afirmd,,, Cdci suntem inclipa cdnd judecata std sd inceapd de la casa lui Dumnezeu" gi este posibil ca aici si se faci refeire lapoporul lui Dumnezeu. In orice caz, Scriptura ne descoperi foarte clar cd in timpul Necazului cel MareIsraelul ca nafiune va fi judecat. Proorocul Ezechiel vorbegte de aceasti judecati viitoare a Israelului incapitolul 20. El vorbeqte de anumite evenimente de la sfbrgit qi, referindu-se la poporul lui Dumnezeuin versetul 37, el afirm5" ,, Vd voi trece pe sub toiag, gi vd voi pune sub mustrarea legdmdntului".Ezechiel se referd aici la Deuteronom 30 care vorbegte de Legdmdntul intoarcerii cdnd Dumnezeu igiva strdnge poporul S[u. Deuteronom 30 versetul 6 afirmi, ,,Domnul, Dumnezeul tdu, itri va tdiaimprejur inima ta gi inima semin(ei tale, $i vei iubi pe Domnul Dumnezeultdu. din toatd inima ta 9i dintot sufletul tdu, ca sd trdieqti". Acest verset se refer6, binein,teles, la Legdmdntul cel Nou gi apoi inEzechiel 2$versetul 38 se afirml, ,, Voi deosebi dintre voi pe cei indiritnici gi pe cei ce nu-Mi suntcredinciogi; ii voi scoate din {ara in care sunt striini, dar nu vor merge iarlgi in fara lui Israel. $i vefi qticd Eu Sunt Domnul". Prin urmare, Vechiul Testament prevestepte un eveniment legat de poporul Israelcare va avea loc la sfirqit cdnd ei vor fi judecafi de Dumnezeu qi toli cei rdzvrititi vor fi scogi dinpopor gi nu vor intra ?n binecuvdntdrile impdrdliei de O mie de ani. Aceasta ne ajuti si infelegenl ceeace Petru a spus ?n versetul 17, ,, Cdci suntem in clipa cind judecata std sfinceapd de la casa luiDumnezeu. $i dacd incepe cu noi, care va fi sfrrqitul celor ce nu asculti de Evanghelia lui Dumnezeu".$i apoi, in versetul 18, Petru afirmb, ,, $i dacd cel neprihinit scapd cu greu, ce se va face cel nelegiuit

drrll

:TI

rllrl.$'l

"lsl.ctlr . [

.la.l

.r4.lu {

.lral

HI

s.l! - I

J5-

dr.tL '--a

lda{t l r

br..lL g

r.f-al u

sf',|j I

erJ5 l J

sL.l

{tLa\L{

J-l

tL.lt ' J

I t a

I . z

$!! r f

rIs/[

II

tJl! J [

I

J.-a

\ J

122

gi cel picdtos?" Cuvdntul ,,cu greu" este traducerea cuvdntului grecesc care inseamni ,,cu dificultate".Petru nu poate se se refere aici la mAntuirea personali intrucdt aceasta are loc cdnd un p6citos crede giIl accepti pe Hristos ca MAntuitor al sdu. Nimic nu poate fi rnai simplu. Petru vorbegte aici demdntuirea care se referd la intrarea in impdrd{ia de o mie de ani. $i apoi, in versetul 19, Petru declar6, ,,Aga cd cei ce suftr dupd voia lui Dumnezeu, s5-gi incredin\eze sufletele credinciosului Ziditor, gi sdfacd ce este bine". Cu siguranf[ in timpul necazului cel mare cdnd omul lui Satan va fi declaratconduc[tor necontestat al planetei vor fi zile grele pentru cei care vor accepta adevf,rul dar in moddeosebit pentru poporul lui Dumnezeu care va avea in minte propor{iile antisemitismului din aceaperioadd, Versetul din I Petru se aplicS sfinlilor din toate veacurile dar cu siguran{i aceste versete vorfi relevante pentru evreii care vor trdi in timpul acelor zile ingrozitoare care vor urma dup[ r[pireaBisericii.

POZITIA VIITOARE A ISRAELULUI CA PREOTI AI LUI DUMNEZEU, AVAXO iNVEDERE CA PRIN EI VOR VENI BINECUVANTANTIE PESTE NEAMURI

Versetul 22: ,,Sl ne apropiem cu g inimtr curat6, cu credin{5 deplinil, cu inimile stropite gi curilfite de uncuget rlu, gi cu trtpul spllat cu o apl curatA."

intorcdnciu-ne la cele trei responabilitafl pe care le aveau evreii citim aici despre prima care este,,Si ne apropiem" gi evreii sunt sfbtuili sA ,,se apropie cu credinli deplind". In Leg6mAntul cel Vechinu era nici o siguranld pentru cd intotdeauna era problemd fundamentali a faptului ci LegdmAntul erade naturd bilaterald. Depindea cu siguran{i gi de credinciogia lui Dumnezeu, dar de asemenea gi decredinciogia Israelitului, dar in Legdm6ntul cel Nou care depindea doar de credinciogia lui Dumnezeu,ei puteau si se apropie gi prin credinfd sd aibd siguran{d deplini cd vor fi acceptati. $i apoi autorul sereferd la ceremonia de ordinare care era indeplinitd de preofi in perioada Legimdntului cel Vechi.Procedura se ocupa de stropire gi spilire. Mai intdi, in ceea ce priveqte stropirea, Levitic capitolul 8versetul 30 afirmd, ,, Moise a luat din untdelemnul pentru ungere gi din sdngele de pe altar; a stropit cuel pe Aaron gi vegmintele lui, pe fiii lui Aaron gi vegmintele lor; gi a sfinlit astfel pe Aaron givegmintele lui, pe fiii lui Aaron gi vegmintele lor impreund cu el". Aceasti procedurd, untdelemnul qisdngelp stropite pe Aaron qi pe fiii s5i, ii sfin1ea pentru lucrarea lui Dumnezeu ca preofi ai Israelului.Totugi, autorul spune aici ci inimile lor trebuiau sd fie stropite. Ne amintim ci in condifiile vechiuluiLegdmdnt Mgzaic erau doar porunci carnale exterioare. Totugi, in condiliile Legdmdntului cel Nou erao lucrare interioari a Duhului Sfdnt qi, intr-adevdr untdelemnul folosit pentru numirea lui Aaron,vorbegte de Duhul Sfhnt qi de lucrarea lui de sfin{ire r;i sdngele vorbegte de curdfire; ceea ce inseamn[indreptd{ire. E'r'reii, citind acest verSet vor recunoagte cd pentru a indeplini lucrarea lui Dumnezeu in eide a fi o binecuvdntare pentru toate familiile pdmAntului potrivit Legimdntului Avraamic trebuiau siexperimenteze o curdfire interioarl a inimii prin sdngele scump al lui Hristos qi lucrarea interioari aDuhului Sfhnt. $i apoi, in al doilea rAnd, autorul face referire la trupurile lor care sunt spdlate cu apdcuratd. Din nou, aceasta ne duce inapoi la Vechiul Testament. in Exod 40 versetele l2 qi l3 c6nd a fostarezat cortul intdlnirii gi pregdtit pentru slujire, ni se spune, ,, Apoi s5 aduci" (adic5, Moise) ,,pe Aarongi pe fiii lui la uga cortului intAlnirii gi s6-i speli cu ap6. Si imbraci pe Aaron cu veqmintele sfinte, s6-lungi gi sd-l sfin{egti, ca sd-Mi facd slujba de preot". Spilarea cu apd curati vorbegte, fdri nici oindoiald, de puterea de sfinlire a Cuvdntului lui Dumnezeu. Pavel afirmd in Efeseni 5 versetul 26, ,, cas-o sfin1easc6, dupd ce a cur6fit-o prin botezul cu apd prin Cuv6nt". Bineinteles cf, aici este un cuvdntimportant pentru slujitorii lui Dumnezeu din aceasti perioadE. Inainte sb putem fi folosili in slujba luiDumnezeu noi trebuie sd cunoagtem curl{irea prin sdngele Sdu scump, puterea Duhului Sffint care silocuiascd in noi gi de asemenea puterea Cuvdntului lui Dumnezeu. care are putere sd sfinfeasci gi sdbinecuvinteze nu numai vie{ile noastre, ci gi pe cei pe care noi ii slu.jim.

123

AL DoTLEA iNDErvrN - sA TrNnu rAnA $ovAmn

Versetul 23: "56 {inem fitrrI govilire la m5rturisirea nidejdii noastre, clci credincios este Cel ce a fltcutfilgilduinfa."

Cuvintele ,,a fine fbri goviire" sunt din cuvdntul grecesc ,,katecho" gi inseamn6 ,,a finecontinuu. Astfel, evreii sunt indrumafi sl pdstreze m6rturisirea nidejdii fdrd goviire. intrebarea caretrebuie sd ne-o punem, ce nddejde trebuiau s[ pSstreze acegti evrei qi ce trebuiau si agtepte?" Eravenirea odihnei din impirifia de O mie de ani, ardtarea sldviti a lui Isus Mesia pentru a zdrobiSatanocralia qi a-$i ageza imp[r6[ia. Conceptul de ,,nidejde" nu duce cu el posibilitatea ca aceleveniment sd nu se intdmple. CuvAntul nddejde poate fi tradus foarte bine ,,siguranf6". ,,M5rturisire"este traducerea cuvdntului grecesc ,,homologia" gi inseamnl ,,a spune un lucru care se aseamdnd cualtul" sau ,,a fi de acord cu afirmafia altuia". Dumnezeu a promis cd va aduce aceasti nidejdebinecuvintati prin puterea Lui qi noi trebuie si fim de acord cu Dumnezeu cu privire la aceastisiguran(i. In mod sigur acesta este un cuvAnt pentru Biserica din aceastf, perioadl. Isus se va intoarcepentru poporul SIu gi noi trebuie sI fim de acord cu Dumnezeu asupra acestui subiect gi sI neincredem in nidejdea aceasta binecuvdntati. $i apoi ei trebuie si fini la aceastl nldejde ftri govlire..,Fdrd goviire" traduce cuvdntul grecesc ,,aklines" gi inseamni ,,ftrb a privi inapoi". Autorul tiavertizeazd pe acegti evrei sd nu se intoarcd la jertfele din Vechiul Testament gi la L,egimdntul celVechi, ci si priveasci inainte la nidejdea binecuv6ntati care va fi indeplinitd in conditiileLeg6mdntului cel Nou. $i apoi autorul afirmi, ,, e6ci credincios este Cel ce a ftcut fdgdduin{a". imiamintesc ci am citit cu ceva timp in urm[ despre marele misionar, Hudson Taylor, cdnd traduceaEvanghelia dupS Marcu in limba chinez6; a ajuns la Marcu I I versetul 22 in Noul Testament in greaclgi a citit in greacd ,,ave{i credin{6 in Dumnezeul credincios". Nu a putut sd igi aducd aminte sd fi cititaceasta in versiunea englezd astfel cd, intorc6ndu-se la Versiunea Autorizati, a citit, ,,Aveti credin{E inDumnezeu". Hudson Taylor gi-a dat seama ci in limba greactr era ascuns un adevlr mtrre1. Cusiguran{i noi trebuie sd avem credinp in Dumnezeu dar este credinciogia Lui. Cred c[ Pavel ?n RomaniI versetele 16 la 17 vorbegte de acelagi principiu. Marele apostol afirmI, ,, Cdci mie nu mi-e rugine deEvanghelia lui Hristos; fiindc6 ea este puterea lui Dumnezeu pentru mdntuirea fieciruia care crede:intdi a Iudeului, apoi a Grecului; deoarece in ea este descoperiti o neprihinire pe care o di Dumnezeu,prin credinfd gi care duce la credinfi, dup6 cum este scris: ,,Cel neprihdnit va trii prin credin{d." NIVtraduce acest concept, ,,credintd de la inceput pAnd la sfdrgit" care, bineinfeles, este corect, dar nu potdecAt sd cred cd Pavel vorbegte aici despre credinfa in Dumnezeu dar credinfa noastri este ancoratd incredinciogia Lui. imi amintesc c[ acum cAfiva ani in urml unul din nepofii mei mi-a vorbit desprecredin{a in Isus. Trdia in Elve{ia in acea perioadd gi in una din serile frimoase de var6 in timp ce neplimbam pe dealuri biiatul a spus, ,,Bunicule, ag dori sd fiu bun gi aq dori si trliesc pentru DomnulIsus dar cum a$ putea face aceasta?" [-am cerut nepotului sI md tind de mdni cdt de bine qi cdt deincordat va putea pentru ci eu mi-o voi trage. Mi-am scos mdna dintr-a lui foarte ugor gi foarte repededin strdnsoarea lui. Apoi i-am spus copilului, ,,Acum di-mi m6na" gi i-am luat mdna mici in ntdinilemele gi i-am spus, ,,Acum ?ncearci sf, te eliberezi din strdnsoarea mea". Degi s-a risucit gi s-a invdrtitnu a reuqit. Apoi i-am explicat c[ avdnd credinfl in Domnul Isus se va intdmpla Ia fel; noi nu ne finemde El cu credin{a noastrl slab6, ci ne dlm seama de puterea Lui, de capacitatea Lui, de bunitatea Lui giavem credinf[ in credinciogia Lui. Pavel vorbegte de acelaqi principiu in Galateni 2 versetul 20; elspune ,, Arl fost rdstignit impreund cu Hristosr$i trdiesc... dar nu mai triiesc eu, ci Hristos trdiegte inmine. $i viala pe care o trdiesc acum in trup, o traiesc in credinfa in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubitgi S-a dat pe Sine insuqi pentru mine". Aici citez din Versiunea Autorizata. NIV traduce acest versetca, ,,credinfa in Domnul Isus". Imi aminesc cd acum mulli ani in urmf, c6nd a fost publicat pentruprima dati NIV-ul, mergeam la Convenfia Keswick gi publicafia primei traduceri a fost anunfatl laConvenfie. Am fost de asemenea informa{i cd expertul in greactr ef disponibil sf, rispundi la oriceintreb[ri pe care le putea avea cineva referitor la noua traducere. lmi amintesc cI l-am abordat peexpert cu privire la Galateni 2.20. L-am indreptat cdtre Versiunea Autorizati gi l-am intrebat, ,,Estecredin(a Domnului Isus cea in care ne incredem noi sau este credinfa noastri in Domnul Isus?"Expertul gi-a ridicat Noul Testament in greacd qi a spus la inceput, ,,Ei bine, ar putea fi oricare dintretraduceri" gi apoi a spus, ,,Dacd ag fi absolut prdcis, ar trebui sf, spun cf, Versiunea Autorizati este

A{

:^5L

!!/|

:'5

-J.-4{r I

ir-l-{ar r I

rlr

ilt

s1r . -

-..1r - l

*.{L l .a

{.1i } t t

-.rIt t /

J.la L 2

-r-A. .-a

,J.l

- t t

J./tt.t

t'J

.L/tl,l

,Llu-,

t)ra.t

,tlTJ

!LY

iit

5t.J

t24

probabil mau corectd". Cred cd acesta este un adevdr glorios. Ceea ce Pavel vrea si spuni este ci totceea ce a experimentat este ,,pozr1ia lui in Hristos", gi biruin{a pe care i-a adus-o in viala gi in misiuneade cregtin este numai datoritd credinciogiei Fiului lui Dumnezeu care ne-a iubit qi S-a dat pe SineInsugi pentru noi.

SA VEGHEM UNII ASUPRA ALTORA

Versetul 24: ,nSl veghenr unii asupra altora, ca sil ne indemnfrm la dragoste gi la fapte bune."

Este interesantcd doud lucruri sunt superioare in mintea autoruluicu privire la a veghea asupraaltora - dagostea gi faptele bune. De asemenea, el pune aceastd responsabilitate pe fiecare din noi intr-un mod interesant. ,,Veghea{i" este traducerea cuvAntului ,,katanoeo" gi accasta vorbegte de a acordaatenfie, a avea ct gllja continud". Cu alte cuvinte, trebuie si finr preocupafi in mod atent de bunastareaspirituald a altora. Irni amintesc ci acum cd{iva ani in urmd cdnd cdlltorearn in nord in magina mea deafaceri, am observat imediat o magin[ in spatele meu la farurile putemice ale maginii. M-am gdnditimediat ci era o maqini nemarcati a poliliei gi ci intrecusem limita de vitezd. Am tras intr-o parte adrumului gi cdnd magina din spatele meu a oprit am observat cd la volan era un prieten cregtin. CAnd s-a apropiat, l-am intrebat dacd avea vreo problemd sau dacd era vreo urgenti. ,,Nu" a spus el, ,,Tot ceeace am vrut sd gtiu este ce ai servit la micul tdu dejun spiritual in aceastd diminea{d gi sI impdrtf,gegti cumine ceea ce Dumnezeu te-a invifat din Cuvdntul Siu". Acest frate drag cu siguran{d acorda multdatenfie condiliei mele spirituale. $i apoi autorul afirmd, ,,ca si ne indemnim la dragoste gi la faptebune". Cuvdntul ,,a indemna" se traduce din cuvAntul grecesc ,,paroxusmos". inseamni ,,a stdrnl astimula sau chiar a cnerva". Astfel, ideea este cd noi trebuie sI veghem in mod atent unul asupra altuiapentru a-i stimuia gi chiar a-i provoca la dragosle gi la fapte bune. $i observali cd dragostea trebuie sisebazeze pe fapte bune.

AL TREILEA INDEMN _ SA NU PANASTU ADUNAREA NOASTRA

Versetul 25: ,,Sil nu pArilsim adunarea noastr6, cum au unii obicei; ci sii ne indemnim unii pe al{ii, gi cuatit mai mult, cu cfit vedefi eA ziua se apropie.,'

Acegti evrei nu trebuiau sI pirdseascd adunarea. ,,A pdrdsi" traduce cuvdntul ,,egkataleipo" giinseamnd ,,a incetini, a abandona". Este foarte trist sd vezi foarte multe biserici, adundri, sili demisiune care erau odatf, infloritoare gi erau pe calea Evangheliei acum cu uqile inchise. De ce s-aintAmlat aceasta? Este pentru cd lucrarea a fost incetinitA $i abandonati. in unele aspecte, versetul neduce inapoi la versetul 24. Ne putem indemna unii pe allii la dragoste gi la fapte bune numai dac6 neunim in lucrarea lui Dumnezeu qi rim6nem intr-o pdrtdqie dumnezeiascl. ,.Adunare" este tradducereacuvAntului grecesc ,,!Pis-ynag1ge". Partead de mijloc a cuvdntului ,,sun" inseamni ,,cu" gi ,,ago" ,,amerge". Din aceste doud cuvilite grecegti oblinem cuvdntul romdnesc ,,sinagog6". inseamnd ,,loculunde poporul lui Dumnezeu se adund impreun6". Dar observati ci pentru aceqti evrei are o conotalieevreiascd. Prin urmare, aceqti evrei sunt rugati sd nu pdrdseascd sau s[ nu abandoneze strAngerea Iaaceste intAniri. De fapt, ei trebuiau nu numai sd fiecventeze, dar trebuiau sd se indemne unii pe allii sdfrecventeze gi, cu at6t mai mult cu cdt vedeau cdziua se apropie. Aceasta ridicd o intrebare, ,,Ce zi carese apropia avea nevoie de o asemenea indemnare?" in ceea ce privegte Biserica, suntem invdfa{i cdvenirea lui Hristos pentru Mireasa Sa este iminentd; s-ar putea petrece in orice moment. Totugi, pentruacegti evrei, care vor trii in perioada necazului cel mare, vor cunoagte din Daniel gi Apocalipsa cdaceastd perioadd va dura gapte ani. De asemenea, vor qti din Danielgi Apocalipsa cd dupi jumdtate dinaceastd perioadd, ceea ce inseamnd dupd trei ani qi jumdtate, Anticristul se va prezenta ca fiindDumnezeu gi va cere inchinare in templul din lerusalim. Astfel, ei vor putea sd vadi cum se va apropiaziua mane a venirii Domnului. Ziua Domnului este in mare mdsurd un concept evreiesc din VechiulTestament. Lucrarea excelentd a Dr Renald Showers intitulati ,,Maranata - Domnul nostru vine" seocupd de Ziua Domnului in detaliu. El aratd mai intAi cd existi un sens dublu cu privire la ZiuaDomnului. Existd in primul rAnd un sens larg al acestui cuvAnt, Asemenea unei zile evreiegti qi, potivit

125

*-l1llxil

ltidLI1I

.fia!qf a -

-lrat4t ) -

.la.lt"&fr - a

.\4A.raL - a

r-!ll'Jr L l

.\- |J,-at L .a

}.<,rr_l

I{.,I.Jt l J

J.-r.f-ar L /

A.-a'Jr-a

I a--a

|IJ,t -/

vr-/L 1

t-l. l /

.L)

u-/

.1

L-tl-/

cu relatar€a din Genesa, ziua incepe cu judccata sau perioada de noapte azile\. in Genesa I versetul 5ni se spune, ,, Dumnezeu a numit lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seara $iapoi a fost o diminea{d: aceasta a fost ziua intAi". Prin urmare, Dumnezeu a a;ezat la inceputul cnr{iiGenesa ce acest concept biblic al Zilei Domnului incepe cu o perioad[ de noapte. Astfel ZiuaDomnului intr-un sens larg incepe cu o perioadi de noapte de gapte ani sau perioada Necazului celMare a mdniei divine gi se sf6rqe;te cu perioada de lumin6, cei o mie de ani de domnie gi debinecuvdntare a lui Hristos. Totugi, existd gi un sens resftans al Zilei Domnului descrisi in Ioel 2versetul 3lca ziua mare $i infricogati a Domnului care va fi evenimentul intoarcerii lui Hristos peplaneta Pimdnt, pentru a distruge Satanocrafia gi a-$i a$eza ?mpArAlia. Ziua pe care evreii o vor a$teptaeste cea descrisd in loel, $i anume ziua mare gi infricogati a Domnului, la intoarcerea lui Hristos.

AVERTIZAREA SOLEMNA A LUI DUMNE74F'V PENTRU ISRAEL

Versetul 26: ,rCilci, daci piic6tuim cu voia, dupil ce am primit cunoltinta adevilrului, nu mai rf,mf,ne nicio jertf:t pentru p6cate."

Urmdtoul verset face o avertizare solemnd mai intAi pentru poporul Israel gi apoi, in al doileardnd, pentru evrei in mod individual. Autorul leagi acest verset de cel anterior privind apropierea ZileiDomnului gi astfel astfel aceasti avertizare trebuie cititl in legdturi cu acest eveniment foarteimportant. Mai intdi autorul afirmi, ,, Cdci, dac5 picdtuim cu voia". Prin urrnare, avemresponsabilitatea colectiv[ a nafiunii. Sd ne gdndim, incl o dat6, in mod atent, la perioada in care ace$tievrei vor tr6i. Vor expeimenta evenimentele de la smrgit gi in Ierusalim vor fi doi martori, unul careeste identificat in mod specific ca fiind Ilie gi celIlalt martor va fi probabil Moise. Ultimile douiversete din Vechiul Testament afirmd, ,, latd, vi voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziuaDomnului, ziua aceea mare gi infricogatd. El va intoarce inima pirinfilor spre copii, gi inima copiilorspre parintii lor, ca nu curhva, la venirea Mea, sd lovesc {ara cu blestem". Avem aici portretizateconsecin{ele extreme ale Israelului ca nafiune care a refuzat s[ accepte condiliile Leglm6ntului gi cares-a intors de la descoperirea care i-a fost adusd ca Mesia a lor care este Mijlocitorul Legimdntului celNou. Prin urrnare cdnd citim acest pasaj trebuie sA recunoa$tem mai intdi responsabilitatea nafiunii gi,de asemenea sI observim faptul cA vor fi doi martori care vor proclama termenii l-egdmdntului celNou. $i apoi autorul avertizeazi poporul care continua sd p[cetuiascl in mod voit. Intrebarea care seridic6, ,,I.a ce picat se referi?". Autorul s-a ocupat deja de aceasta in Epistoltr. De exemplu, incapitolul 2 versetul l, el afirmd, ,, De aceea, cu atAt mai mult trebuie si ne tinem de lucrurile pe carele-am auzit, ca se nu fim dep6rtafi de ele", ceea ce inseamnl, ,,trebuie sI se asigure c6 nu trec pestedescoperirea care le-a fost dat[". Apoi, ?n al doilea rdnd, in capitolul 3 versetele 7 gi 8, autorul afirmd,,, De aceea, cum zice Duhul Sfdnt: ,,Astdzi, dacd auzili glasul Lui, nu vd impietriti inimile, ca in ziuarizvrdtirii, ca in ziua ispitirii in pustie". Israelilii din acea perioadd au avut oportunitatea de a intra inodihna hi Dumnezeu. dar nu au avut credinfd gi astfel au pierit in pustie. $i apoi in capitolul 6versetele 4\a6, scriitorul afinnd,,, Cdci cei ce au fost lumina{iodati, qi au gustat darul ceresc, qi s-aufEcut pdrtagi Duhului Sfhnt, gi au gustat Cuv6ntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veacului viitor- Eicare totugi au cdzut, este cu neputinfd s6 fie inoili iarSgi, qi adugi la pociinfi, fiindcd ei ristignesc dinnou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu, qi-L dau sd fie batjocorit". tn acest pasaj autorul remintegteevreilor care au triit in perioada cdt Domnul a fost pe pdmdnt gi apoi avem aceastl averizare ?ncapitolul l0 versetul 26. Astfel, trebuie sd ne punem din nou intrebarea, ,,Ce plcat a avut autorul inminte?" Acest pdcat afecteazd darul Legdm6ntului Avraamic, al binecuvdntf,rilor vegnice promiseIsraelului, a lui Isus Mesia care este implratul lor gi al poporului care a refuzat acest dar. A douachestiune pe care autorul o aduce ?n discu{ie este care vor fi consecin{ele daci ei vor continua sdpfcdtuiascd in mod voit. Picatul cu voia este traducerea cuv0ntului ,,hekousirrs" care inseamni ,,un actvoluntar pe care it fuci de buniivoie". Este opusul pf,catelor pe care le faci din neatenfie, din negtiinfdsau din sldbiciune. Prin urmare, este pus accentul pe natura obignuitd a acestui picat. Acum, dinnefericire, acesta a fost p6catul comis de poporul Israel de-a lungul veacurilor. In Vechiul TestamentL-au refuzat pe Dumnezeu Tatdl; in Noul Testament L-au refuzat pe Dumnezeu Fiul gi, duplCincizecime, L-au refuzat pe Dumnezeu Duhul Sfbnt; gi, ca urmare, Israel a fost pus deoparte. Totugi,

-r-

EflI

126

acum cA Dumnezeu $i-a reluat planul cu lsraelul, darul este oferit din nou gi nafiunea este avertizati s6nu stdruiascl in acest p6cat cu voia prin care refuzi darul lui Dumnezeu al harului gi aibinecuvAntirilor LegimAntului Avraamic. $i apoi, a treia chestiune pe care autorul o aduce in discu{ieeste cd ei nu trebuie sd mai pdc6tuiascd dupd ce au primit cunogtinfa adevlrului. ,,CunogtinJ6" traducecpv6ntul ,,epignonis" si inseamni ,,plin de cunoagtere". Acegti evrei primiseri cunoagterea deplini acondilii lor lui Dumnezeu cu privire la I-egimintul celNou gi la metoda Lui de a aduce har giindurarepeste naliune gi a refuza cu voia acest ader'dr insemna ci nu mai era nici o jertfb pentru picate. Acum,sl finem minte ci acest verset nu are nimic de a face cu pf,catele comise de un cpoil a lui Dumnezeu.Cei sfin1i vor fi intotdeauna atenfi prin harul lui Dumnezeu si nu pdcdtuiascd gi sd se cdiascl addncatunci c6nd va comite un pdcat dar apostolul arati in I Ioan I versetele 9 gi 10, ,, Dacd ne mdrturisimpdcatele, El este credincios gi drept, ca sd ne ierte pdcatele gi sd ne curd{eascd de orice nelegiuire. Dac6zicem cd n-am pdcdtuit, Il facem mincinos, gi Cuvdntul Lui nu este in noi". S[-I mullumim luiDumnezeu cu umilinli pentru curd{irea continud pentru cd altfel nu am ajunge niciodat[ in cerul Sdu.

CONSECINTELE COMITERII ACESTUI PACAT

Versetul 27: ,,Ci doar o agteptare infricogati a judecfi{ii, gi vipaia unui foc, care va mistui pe ceirizvriti[i."

Amintifi-vi cI acaste versete ne duc inapoi la versetul 25 legate de ,,apropierea zileiDomnului". Un refuz al indurdrii lui Dumnezeu, la nivel de naliune cdt gi la nivel de individ, inseamnijudecatd gi indignarea aprinsd a lui Dumnezeu. Din greacd este tradus ,,care va mistui pe cei rdzvriti{i".,,Cine sunt acegti r6zvrAtitri?" Ei bine, incd o dati, Daniel qi Apocalipsa ne oferb o relatare complet6. inambele profefii citim despre simdnla garpelui, Anticristul; este descris de asemenea ca ftara care vapretinde conducerea planetei. Este profetul mincinos care va cere tuturor si primeascl numirul gisemnul fiarei gi se vor alitura Anticristului qi dintre Iudei, gi dintre Neamuri in rdzvrbtirea luinebuneasci impotriva Dumnezeului Atotputernic. Tofi acegtia descriu pe cei rizvrdtili impotriva luiDumnezeu. Versetul arat[ c6 intr-o perioadd scurti de timp va veni Hristos qi in indignarea Lui ii vamistui pe cei rdzvrdtili.

JUDECATA SUB LEGAMANTUL MOZAIC

Versetul 28: "Cine a cillcat Legea lui Moise, este omorAt ftrril mil6, pe mf,rturia a doi sau trei martori."

Autorul se referi din nou aici la Deuteronom 17 versetele 2 la 7. Aic se ocupi de cazulIsraelifilor care s-au inchinat la idoli gi pe mirturia a doi sau trei martori aemenea apostati trebuiau cupietre. Nu trebuia si ariti nici o mi16 fa{6 de asemenea oameni in condilii le Legii Mozaice. In Daniel 9versetul 27, vorbind despre Anticrist, proorocul spune, ,, El va face un legdmdnt trainic cu mul1i, timpde o sSptdmAnd." (leea ce inseamni o perioadd de gapte ani). Daniel se rpferi aici la mul{i aqpostaliIudei care vor face legimdnt cu Anticristul in speranfa ci aceasta va aduce in cele din urmd paceaasupra nafiunii. Observa{i ci aceqti apostafi sunt Israelifi gi ei vor avea ocazia sI citeascS NoulTestament, in mod deosebit Epistola cdtre Evrei, qi totugi, in ciuda acestui lucru, ei se vor intoarce laomul Satanei gi vor face legdmAnt cu el. Aceqti apostafi vor fi pugi fap in fafd cu indiganarea aprinsi aDumnezeului Sfhnt gi nu va fi indurare. Acum, sd nc amintim. inci o datd, cd. sub Lcgdmdntul Mozaictrebuiau sI fie doi sau trei martori qi in timpul Necazului cel Mare vor fi doi martori pentru Israel, gianume, Ilie gi probabil Moise. Acegti doi martori igi vor adeveri credibilitate prin minuni gi vorproclama conciifiile Legdmdntului cel Nou. $i apoi autorul aratd care va fi surpriza pentru asemeneaapostafi evrei.

127

Versetul 29: ,,Cu cflt mai asprl pedeaps6 credefi c5 va lua cel ce va cillca in picioare pe Fiul luiDumnezeu, va pinglri singele legimAntului, cu care a fost sfin(it, gi va batjocori pe Duhul harului?"

Vi amintili c6, degi Legimdntul celNou aduce bineuvdntare universali, el a fost f6cut inifial cupoporul Israel. Condiliile acestui Legimdnt Nou, a;a cum arati scriitorul, a sfinfit nafiunea, ceea ceinseamnd cd Israelul a fost pus deoparte pentru ca prin acest popor din vechime Dumnezeu sd poatdaduce binecuvdntare universali asupra planetei a;a cum a incheiat Legdmdntul cu Avraam. Observalice au fXcut acegti apostafi. Au cdlcat gi au batjocorit sdngele leglmdntului (ceea ce inseamnd,LegdmAntul cel Nou). Cuvdntul ,,cilcat" inseamni ,,o judecatd congtienti care se bazeaz6, pe cAntirireadeliberatl a tuturor faptelor" gi ,,vor batjocori" inseamnl,,o insulti indr6znea{i deschisi fafi de DuhulHarului". Autorul rezumi acest fapt ingrozitor intrucAt acegti apostafi au cdlcat in picioare qi aupdngdrit sdngele lui Hristos. Cuvdntul ,,p6ngbrit" este traducerea cuvdntului grecesc ,,koinos" giconceptul profund este ,,ceva impdrtdgit de to1i, ceva ce este public". Idee este ci nu glsim nimicdeosebit in legdturi cu sdngele lui Hristos; este ca gi sdngele oricdrei alte persoane. Dar acest actconqtient gi deliberat al acestor apostali ii pune in afara harului qi induririi lui Dumnezeu gi vor ajungesubjudecata Lui aspri.

nAznuNanEA gI nAspr,nrIREA DOMNULUI

Versetul 30: "Cf,ci gtifi cine este Cel ce a zis: 'A Mea este rflzbunarea, Eu voi rilspl5ti!' gi in alti pante:'Domnul va judeca pe poporul Sf,u'."

Prima chestiune pe care autorul o aduce in disculie in acest verset este ,,C[ci gtim". Cuvdntulin original aratl ,,o cunoagtere experimentali" gi observafi cum se identifici autorul cu acegti evrei. Cualte cuvinte, el spune ci poporul evreu ca gi grup a avut o cunoagtere experimentali a rdzbunErii luiDumnezeu, a respletii lui Dumnezeu qi, de asemenea, a judecdlii Lui fatd de poporul Sdu. inainte de aprivi mai atent la subiectul rizbunSrii gi rlspli1ii, trebuie si ne gdndim la un concept biblic importantal solidaritd{ii comune. Descoperim acest principiu inc6 de la inceputul istoriei umane in ptrcatul luiAdam. Pavel arati in Romani 5 versetul 12, ,, De aceea, dupd cum printr-un singur om a intrat plcatulin lume, qi prin picat a intrat moartea, gi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricind citoti au pAc!*uit" qi in greacd se cere,,au pdcf,tuit in Adam". Prin urmare, Pavel aratlcd intreaga ras[umand intr-un mod foarte semnificativ a participat la rlzvrdtirea lui Adam impotriva lui Dumnezeu.Din nou, Pavel arati in 1 Corinteni l5 versetul 22,,. $i dupd cum toli mor tn Adam, tot aga, tofi vorinvia in Hristos". Aici avem responsabilitea comunl in moartea lui Adam, dar gi privilegiul comun ?nlucrarea de rdscumplrare a lui Hristos. Din nou, in Vechiul Testament vedem pedeapsa extinstr de laun individ gi asupra familiei datoritd acestui principiu al responsabilitilii comune. Sf, luim, deexernplu, plcatul lui Acan, descris in Iosua capitolul 7. Trebuia ca toati familia si fie pedepsitddatoritfl responsabilitilii lor comune. La fel, in Numeri capitolul 16, citim despre rf,zvrdtirea lui Coreqi, in acelagi fel, familia lui a suferit pedeapsa ?mpreunf, cu cel care de fapt se rf,zvritise. Vedem deasemenea acest principiu in legiturd cu Biserica. In epistolele cdtre cele Eapte Biserici din Apocalipsacapitolele 2 qi 3 vedem cd Biserica in ansamblu era responsabild de condilia ei spirituali. Multi teologisunt convinqi cd fiecare Biseicl reprezinti o perioadl specifici din istoria Bisericii. De exemplu, Efesse leagi de Biserica din perioada apostolilor care a inceput la Cincizecime gi a tinut pdntr in anul 100d.Hr" Totugi, subiectul adus in disculie este c[ Dumnezeu recunoagte o responsabilitate comun[ pentrufiecare tsisericS specificb, pentru fiecare perioadd din istoria ei. intorcdndu-ne la poporul Israel,Durfinezeu a ftcut un Leglmdnt cu Avraam care a inclus gi pe urmagii lui. AvAnd in vedere aceasta,Dumnezeu a privit poporul evreu ca un trup comun dar totuqijudecata lui Dumnezeu va veni asuprana{iunii ca asupra unei singure entititi. Si ludm, de exemplu, perioada cdnd Ieremia prooroceapoporului Israel. El a avertizat na{iunea timp de peste patruzeci de anicu privire la judecata iminentd;poporul a refuzat sf, asculte gi, in cele din urmi, lovitura de judecati a venit asupra natiunii. Totugi,erau mul{i btrrbati gi fbmei evlavioase in popor in acea perioadd, ca Daniel gi cei trei prieteni ai sii,proorocul Ezechiel gi ftrI indoiald mulli al1ii. Dar Dumnezeu a privit la poporul Israel ca la o singurinatiune cu care El a fdcut legimdntul gi, prin urrnare, se aplica principiul solidaritilii comune.lntorcdndu-ne la Evanghelii, cAnd a devenit evident ctr natiunea L-a respins pe Mesia Domnul a spus,

128

=L, -rI| - ,

B l -

I

-Li * ! - Ia a .

i. i{ -.Lt-fl5 r l

_i i l - ,r'-{*I-.HT

. iri,*b -

l i -HT

*Irl!-,.

fr--I

J]-,fi-{

,l,l* ,ti-*,

I,i'-.

ti'-I

J'_,#,,{

I

r,+

in Matei 23, versetele 38 la 39, ", Iati c5 vi se lasd casa pustie; cdci vd spun c6 de acum incolo nu M5vefi mai vedea pdnd cAnd veli zice: ,.BinecuvAntat este Cel ce vine in Numele Domnului!" Acurn c6ndDomnul a pronunfat aceste cuvinte erau bbrbali evlaviogi care au rdmas credincioqi lui Dumnezeu giUnsului Sdu. Era, de exemplu, Nicodim, Iosif din Arimateea gi, fbrd lndoial5, mulli altii. Totuqi,lovitura de ju<iccatl a lui Dumnezsu a venit asupra na{iunii gi in anul 70 d.Hr. oragul a fost distrus ginaliunea imprSgtiatf,. Astfel, Dumnezeu a recunosout cd erau o solidaritate comund gi, prin urrnare,responsabilitate comunb gi na{iunea a fost judecatl. intorcAndu-ne la versetul 30, autorul spune ci noiam avut o cunoa$tere experimentali a rdzbundrii iui Dumnezeu, a rdsplSlii gi a judecSlii Lui. Cuvdntul

,,riizbunare" nu este probabil cea mai bunl traducere a cuvdntului grecesc ,,ekdikesis" gi inseamnd,,ccva care iese in afara justiliei". In spatele cuvAntului grecesc nu existi nici o idee de rdzbunareomeneasci sau vreun sentiment de indignare. SI ne intoarcem la cuvdntul ,.risplatf"; inseamnd ,,ainapoia in schimbul" sau ,,a restitui cu aceeagi rnonedd". Pavel foloseqte cudntul in Romani I I versetulf. in acest pasaf Pavel sc ocupd de Israel qi aratd cI el nu a gdsit ceea ce cduta. A rev[zut o parte dinistoria Israelului gi a arltat cum a ucis pe prooroci, dar Dumnezeu arati cd prin har intotdeauna a fost orAmA$itA. Privind la neascultarea Israelului, Pavel spune in versetul 9, ,, $i David zice: ,,Masa lor si lise prefacS intr-o curs6, intr-un la{, intr-un prilej de cddere gi intr-o dreaptd rdsplStire". ,,Masa lor" arputea fi binecuvintirile pe care Dumnezeu le-a adus asupra natiunii care au fost rdspl6tite cu o monedSdiferitd. Na{iunea este cea care primeqte acum judecata. Ceea ce autorul vrea sd spund in versetul 30este cd poporul evreu a experimentat rdzbunarea gi rdsplata Domnului care a fost o judecatd directd dinpartea Domnului. Autorul rezumh apoi rezultatul dureros al rizbunirii, r6spl6[ii gijudec6lii.

Versetul 3l: "Grozav lucru este s[ cazi in rn6inile Drrmnezeului celui viu!"

Fiecare evreu gi cu siguranfd tofi evreii care citesc aceastd Epistol[ sunt conqtien{i de istoriatristi gi plind de regrete a poporului lor" in anul 722 i.Hr. cele zece seminfii din nord au fost tJuse deasirieni in robic gi apoi in anul 605 a inceput robia celor doud seminlii din sud gi a culminat cudistrugerea Temlului gi a onagului lerusalim in anul 586. Dupn reconstruirea templului sub Zorobabelpoporul s-a intors din nou ?n {ara promisd dar dupd respingerea lui Mesia templul gi oragul Ierusalim aufost distrum din nou qi naliunea a fost imprdgtiatd. In timpul perioadei lungi cdt a fost i{prSgtiatd,nafiunea a fost prigonitf, gi ucisS in mod implacabil deqi s-a mai fonnat incd o dati ca stat. In 1948 iidescoperim cum s-au intors in fard, dar inci in necredin{d gi incd sub blestemele LegdmAntului Mozaic.in versetele 30 gi 3l eludeazd Deuteronom 32 versetele 19la27 qi 35 la 36. De exemplu, in versetele23 gi 24, Moise afirmd, ,, Voi ingrdmddi toate nenorocirile peste ei, imi voi arunca toate sdgefileimpotriva lor. Vor fi topili de foame, stinqi de friguri, qi de boli cumplite; Voi trimite in ei dinfiifiarelor sdlbatice gi otrava gerpilor". $i apoi in versetele 35 gi 36, Moise spune, ,, A Mea esterdzbunarea qi Eu voi r6spldti. cdnd va incepe sd le alunece piciorul! Cdci ziua nenorocirii lor esteaproape, gi ceea ce-i aqteaptd nu va zibovi." Domnul va judeca pe poporul Sdu, dar va avea mil6 derobii Sdi, vdzdnd cd puterea le este steit6. qi cE nu mai este nici rob nici slobod". in timp ce Moiseprezicea judecata, la sf6rgitul versetului 36 el prezice na{iune gi odihnd pentru na{iune. Intr-adevdr, inZaharia capitoh"rl l2 proorocul aratf, cd de fapt lerusalimul va fi inconjurat de ogti. Cartea Apocalipsadezvoltd acest subiect ardtAnd c6 Anticristul va fi conduc[torul carc se va ingriji de aceste ogti gi inacea zi c6nd nafiunea trebuie sd afectatd pentru totdeauna f)umnezeu va interveni gi Hristos se vaintoarce pe Muntele Mdslinilor gi igi va rdscun:lp[ra poporul Sdu - vezi Zaharia l4 versetul 4. Zaharia12 versetul l0 arati c6 in acea perioadd Israelul se va pocliin cele din urml gi il va accepta pe Hristosca fiind ader'Sratul lor Mesia. La acel moment, ficcare Israelit va spune cu sieuran{i ci a fust un lucrusrozav sE cazi in mAinile Dumnezeului cel viu.

129

gr ACUM, innnAnnArAREA

Versetul 32: ,,Aducefi-vf, aminte de zilele de la inceput, cAnd, dup6 ce afi fost luminafi, afi dus o marelupt5 de suferinfe."

CAteva lucruri ar trebui observate in acest verset. Mai int6i, aceqti evrei au fost iluminafi;lumina Evangheliei a strdlucit in inimile lor; ei L-au recunoscut pe Isus ca Mesia trimis pentru poporullor; gi cum prin sdngele Siu scump care a fost vdrsat in condiliile Legimdntului cel Nou, pot primi

- iertare gi viafa vegnicd. Apoi, in al doilea rdnd, autorul afirm6 c[ ei trebuie s6-gi aminteascd. Cuvdntulgrecesc folosit este unul puternic, ,,anamimesko" gi inseamni ,,a medita la un subiect punct cu punct".De asemenea, este la timpul prezent, ceea ce inseamn[ cd evreii trebuie si faci in mod constant acestlucru. $i, in al treilea r6nd, spune ci dupd ce au fost iluminafi, au dus o mare lupti de suferin{e.Cuvdntul ,,lupt6" fraduce cuvdntul greaesc ,,athlesias". Este un cuvAnt de la Jocurile Grecegti givorbeqte de un concurs care are elementurl de lupt5. ,,Suferinle" traduce cuvdntul ,,pathema" Eiinseamni ,,o luptd teribili care implicd suferinfe". Acum sd ne amintim, incd o dat6, in ce ipostazd,vorfi acegti evrei cAnd vor citi aceasti Epistol5. Unii din apostatii ludei vor fi fdcut deja un Legdmdntpentru o perioad[ de gapte ani cu Anticristul sper6nd ca prin aceasta si oblin5 in cele din urmi paceapentru na{iune. Totugi, pentru ca Anticristul sE poatd infrdnge planul lui Dumnezeu de a aduceImpdrtrfia el va trebui sI distrugl poporul Israel. Apocalipsa capitolul 12 arctd. cd in timpul acesteiperioade se va ridica cel mai mare antisemitism cunoscut vreodatf, in istoria poporului. Satan va facetot ce va putea pentru a distruge orice Iudeu care crede. Citind acest verset din Evrei in contextul celorscrise ?n Apocalipsa l2 avem o idee cu privire la suferintele pe care acegti evrei credinciogi le vorsuferi in timpul acestei perioade de persecufie ingrozitoare. Apoi autorul in versetul 33 ne oferi doudmotive pentru suferinfe gi chinuri.

- Versetul 33: ,,Pe de o parte, erafi pugi ca priveligte in mijlocul ocirilor gi necazurilor, gi pe de alta, v-a{ifllcut pfirtaqi cu aceia care aveau aceeagi soartii ca voi."

Mai intdi, ni se spune ci acegti evrei au fost ldcufi o priveligte. Cuvdntul ,,priveligte" este tradusdin cuvAntul grecesc ,,theatrizo". Din acest cuv6nt oblinem cuvdntul romdnesc ,,teatru". inseamnl cdaceqti evrei care au fost ilumina{i gi L-au acceptat pe Hristos ca Mdntuitor al lor au fost expugi in modpublic. Acum, si incercim si ne amintim cum va ardta situalia in timpul Necazului cel Mare.Anticristul va cere ca fiecare sd primeasc[ semnul gi numlrul numelui stru; f6ri acest numir nu veiputea obline in nici un fel necesitf,lile viefii gi asemenea oameni se vor distinge ca vrdjmagi aiconductrtorului lumii. $i apoi, in al doilea rdnd, ni se spune cd acegti evrei s-au fdcut ptrrtagi cu aceiacare aveau aceeagi soartd cu ei. In Matei 25 Domnul ne dd o informalie uimitoare cu privire laevenimentele de la sfirgit cdnd El va fi zdrobit Satanocrafia gi igi va fi agezat impdrdfia pe planetaPimdnt. in acest capitol Domnul vorbegte de nafiunile dintre Neamuri care vor veni inainteaLui sl fiejudecate gi vor fi impir{ite in doui grupuri. Va fi grupul care reprezentat de capre qi grupul reprezentatde oi. Oile dintre Neamuri vor fi conduse in impdrdfia binecuvdntati. Ei vor intra acolo pe temeiulfaptului cd atunci c6nd El a fost flImdnd, ei l-au dat sd mdndnce, c6nd I-a fost sete, l-au dat sd bea gicAnd au fost strdin L-au primit; cdnd a fost gol L-au imbrdcat; cdnd a fost bolnav au venit sd-L vad6;cdnd a fost in temnili au venit pe la El. Cei neprihdniti dintre Neamuri vor fi uimigi de aceastiafirma{ie a Domnului gi firegte ci vor intreba cdnd au ftcut toate acestea qi rdspunsul Domnului ilgisim in versetul 40, ,, Drept rispuns, impdratul le va zice: ,,Adevdrat vi spun c6, ori de c6te ori afifEcut aceste lucruri unuia din acegti foarte neinsemna[i frafi ai Mei, Mie mi le-afi fbcut." intrebareacare trebuie si se ridice, ,,La cine se referl Domnul cdnd vorbegte de fratii SAi?". Aceasta, bine?nteles,face referire la evreii din aceasttr Epistol[ care au fost fbcu{i o priveligte, dar s-au flcut pirtagi cu aceiacare aveau aceeagi soartd ca gi ei, gi anume, fralii ciedinciogi dintre Neamuri. in versetul 24 autorulcontinub sd dezvoltd aceastd afirmatie.

t"

J"

I

{.

{.

_{.

I

I

3

3

3

3

3

3

3

3

J_ t

:l- ,L

3

3

3130

f,- &

3

a

I Versetul 34: ,,In adevir, a(i avut rnil6 de cei din femnifi qi a{i primit cu bucurie rilpirea averilor voastre,ca unii care gtifi ci ave(i in ceruri o avu{ie mai buni, care dflinuiegte.n'

in versetul anterior autonrl a vorbit despre acei evrei care au devenit pdrtaqi cu cei care aveauaceleaqi suferinle ca gi ei. CuvAntul ,,p6rtagi" traduce cuvAntul ,,koinonia" qi inseamnd .,a avea toatelucrurile in comun". Fird indoiali, aceasta sugereazi cb acegti evrei evlaviogi nu numai cd au impdr{itfondurile lor slrace cu cei care aveau nevoie, dar de asemenea au imptrrtigit suferinlele lor. Totuqi,aceastd pirtdpie a dus la mild 9i acest cuv6nt este traducerea cuvdntului grecesc ,,sunpatheo" din careobginem cuviintirl ,,simpatie". Inseamnd .,a simti cu cineva, a avea simpatie fa$ de cineva". Acegtievrei au primit cu bucurie ripirea averilor intrucdt qtiau cd in ceruri au avu{ii mai bune, care diinuiegte.Vi amintili, incd o datd, cd cei {bri semnul fiarei nu vor a\/ea nici o avufie,

CONCLUZIA ACESTUI SUBIECT - 10:35-36

Versetele 35: ,,Si nu vfr p5rfrsi{i, deci, increderea voastr6 pe care o agteaptfi o mare rflsplitire!'n

Autorul aduce in discu(ie doul chestiuni. Mai intAi, in versetul 35, el ii indeamnd sd nuplriseascd increderea lor qi apoi, in versetul 36, subliniazdnevoia lor de rdbdare. Cuvdntul ,,incredere"inseamni libertate deplini tn vorbire gi astfel ceea ce autorul spune despre acegti evrei este ce trebuiesd aibl un curaj liber, neinfricat gi chiar optimist. Versetul imi aduce aminte de cdntarea pe careobigrruiam si o cdnt muili aniin urmi - ,,Ce va fi c6nd Impdratul va veni?". Ultima stroft spune:

,,O, fralilor, fif.i ca oameni care aSteapldZorii se aratd la rdsdrit$i steagurile fluturd lq Poarta mare a CeruluiAcum este conflict, dar tn curdnd va fi sdrbdtoareindurarea Si idevarut se vor tntdlni clin nouVrednic este l{ielul care afostjunghiatPutp,m sd suferim acumEl ne va cunoa$te atunciCe va fi cdnd impdratul va veni? "

Ceea ce se va potrivi pentru acegti evrei din timpul acelor ani ingrozitori din perioadaNecazului cel Mare este cu siguranld ceea ce se potriveqte Bisericii acum, ,,Ce va fi cdnd Impdratul vaveni?" $i apoi. in versetul 36, subliniazi nevoia fundamental5 a evreilor, nevoia de rdbdare.

Versetul 36: ,,Cflci ave{i nevoie de r6bdare, ca, dupil ce a{i implinit voia lui Dumnezeu, si pute{i clptrtace v-a fost filgiduit."

CuvAntul ,,rdbdare" traduce cuvdntul grecesc ,,hupomene" gi tnseamnd ,,a rdmdne sub". Si neamintim cd acegti cr,r,*i sufc'rcau irr timpul acestei perioade de istorie mondiali. Ei vor fi subieotulcelor nrai dureroase persecufii care au fost experirnentate vreodati de nafiunea tulburatd a Israelului.Aceasti perioadd este numitd ,,Perioada Necazului lui lacov". Toli cei care vor trii pe planet6, inclusivevreii din acest timp deosebit, vor putea si scape din Necazul cel Mare primind semnul fiarei. Totugi,primind semnul fiarei, ei vor avea parte de o mdsurf, deplind a mdniei divine. Prin urmare, to{i cei carevor trdi in acea perioadE vor avea doui alternative, fie s5 sufere minia fiarei, fie mAnia Mielului. Ceeace autorul lc spune acestor evrei este ci trebuie sI rimflnl sub prigoana pe care o sufereau in acel timpdeosebit. Vechiul Testament prezice ctr aceastd perioadS de suferin!tr este necesard pentru ca poporullsrael si fie cur6tit; pentru ca ei sE poatd deveni vasul binecuvintlrii divine pentru toate familii le lumii.Proorocul lsaia se referd la aceasta in Isaia 48 versetul 10, ,, Iat6, te-am pus in cuptor, dar nu te-amgdsit argint; te-am ldmurit in cuptorul urgiei". Din nou, in versetul I l, proorocul spune, ,, Din dragostepentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau sd lucrez! Cdci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nuvoi da altuia slava Mea". $i apoi, in versetul 1.5, el declar[, ,, Eu am vorbit, gi Eu l-am gi chemat;"(referindu-se la Israel) ,,Eu l-am adus, gi lucrarea lui va izbuti". Dupd ce evreii credinciogi vor face

Ia

I

t

t

a

,l

,l

J

,J

"l

I

a

I

a

l 3 l

voia lui Dumnezeu; ceea ce inseamnd cd vor rlmdne sub prigoand, versetul 36 af-rrm6, ,,si puteti cipdtace va fost flgiduit". Cuvdntul ,,{hgdduit" este trades dintr-un cuvdnt grecesc interesant ,,komiso'].Inseamnd ,,a primi gi a duce fie un obiect, fie o cinste pentru folosirea gi bucuria cuiva". La sfdrqitulperioadei Necazului cel Mare Israel va primi toati bucuria gi toate privilegiile din binecuvdntdrileImp[rltiei. Aceasta, binein{eles se leagf, de Isus Mesia care va fi Impirat in Ierusalim gi tgiagul S[u nunumai cd va adiposti poporul Israel, ci va aduce conducere peste toate naliunile lumii. In Apocalipsacapitolul l9 versetele 6 Si 7 , Ioan prezintd o sceni din cer. Domnul se va intoarce atunci impreuni cuBiserica pe plapeta Pim6nt pentru a prelua conducerea qi Ioan relateazd urmitoarele, ,, $i am auzit, caun glas de gloati multd, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea:,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a ?nceput si impdrSfeascd. Si ne bucurdm, sEne veselim, qi sd-l ddm slavS! Cdci a venit nunta Mielului; sofia Lui s-a pregdtit". Se observi in acesteversete cl aceastd scen6 din cer include gi Biserica, Mireasa lui Hristos.Domnul Isus vorbind despreripirea Bisericii in loan 14 a spus cd dupi ce se va intoarce si-$i rdpeasci Biserica, vom fi pentrutotdeauna cu Domnul. Prin urmare, cdnd Domnul se va intoarce pe planeta Pdmdnt pentru a-$i aqezaimpdrdfia, noi, Biserica, vom fi acolo ca Mireasd a lui Hristos.

PROMISIT]NEA iNTOARCERII DOMNULUI

Versetul 37: ,,incll pufin5, foarte pu{infl vreme $i Cel ce vine va veni, 9i nu va zilbovi."

Ajungdnd la acest verset trebuie sd ne gdndim, inci o datl la evrei. in ceea ce privegte Biserica,noi agteptim intoarcerea Domnului, este in contextul inerenfei intoarcerii Lui in orice moment; in oriceclipd; la clipirea ochilor Domnul va veni s6-$i ia Biserica. Vom fi rlpi{i gi astfel vom fi cu Domnulpentru totdeauna. Cu alte cuvinte, noud nu ni se cere sd-L agteptdm pe Domnul sd se intoarcd operioadb lung[ sau o perioadi scurtf, de timp, venirea Lui pentru noi este inerentd. Totugi, acestor evreili se spune ci peste pu{in6 vreme, Hristos se va intoarce, de fapt. Limba greacd este foarte putemicd laaceast[ afirmatie. inseamnf, ,,peste foarte, foarte puJin timp Hristos se va intoarce". in timpul acelorani ingrozitori din Necazul cel Mare fiecare ceas va p6rea ca o veqnicie. Totugi, acest verset alfdgdduinlei le reamintegte acestor evrei irnpresurafi cd mai este doar pufind vreme p6.nd cdnd Hrisfos seva intoarce gi igi va ageza impdrdfia. $i apoi, din nou, autorul folosegte o expresie evreiascI, ,,Cel cecine va veni". Era o expresie folosit[ cu privire la Mesia evreilor. In Matei capitolul I I uceniculrelateazi evenimentul cAnd loan L-a intretrat pe Domnul daci este Mesia. Pentru Ioan Botezdtorul,circumstantele luaserf, o intorsituri ciudatf,. Poporul lsrael nu numai c[ a respins mesajul lui loan, darL-a respins gi pe Mesia. loan era in inchisoare gi evident cd trebuie si fi fost asaltat de indoieli. inversetele 2 gi 3 din Matei 11 este relatat momentul in care Ioan a trimis doi dintre ucenicii sii laHristos qi ei L-au intrebat, ,,Tu egti Acela care are sd vind sau sd aqteptdm pe altul?" CAnd acegtiucenici au folosit fraza ,,care are sd vin6", {drd indoiald cd in minfile lor foloseau titlul mesianic gidoreau si qtie daci Isus era de fapt Mesia. Expresia era, de fapt, imprumutat[ gi ugor modificatd dinHabacuc 2 versetul 3, dar in perioada in care a trdit Domnul aceastl expresia s-a intdrit in minteaevreiascd. Prin urmare, ceea ce autorul spune in versetul 37 este cd in timp ce ei trebuie sd rabdesuferin{a in timpul Necazului cel Mare, va fi doar o micd perioadl pdn[ cdnd Mesia se va ardta.

MOTTO-UL EVREILOR DIN NECAZUL CEL MARE

Versetul 38: ,,$i cel neprihlnit va trSi prin credinff,: dar dacn dI inapoi, sufletul Meu nu g6segte pllcerein el. t t

Autorul citeazd aici din Habacuc capitolul 2 versetele 3 gi 4, ,, Cdci este o proorocie, a c6reivreme este hotdrdtd, se apropie de implinire, gi nu va minJi; daci zdbove$te, agteapt-o, cici va veni gise va implini negregit. trat6, i s-a ingimfat sufletul, nu este fErd prihand in el; dar cel neprihdnit va trdiprin credinp lui". Observa{i cd versetele din Hbacuc sunt mesianice gi fac referire la Isus Mesia care vazdrobi Satanocralia $i va instaura impdrdlia. Habacuc ne asigurd c6 prorocia este pentru o vremehotirAti, ceea ce inseamnd sfdrqitul Necazului cel Mare gi care se va petrece cu siguran{6. $i apoi

132

L

t

t

t"

I

I

J i. -

3t

3i

s3

3

.r

a3

3

3

3

:{

3

3

3

tt

autorul $i procrocul din Vechiul Testament olerlbaza mSntuirii gi a biruin{ei -credin{a. in conditrii leVechiului Legdmdnt Mozaic baza erau {aptele. dar in condilii le Legdmintuiui cel Nou baza eracredinfa. Scopul lui Dumnezeu pentru Israel avea s[ tie indeplinit intrucdt va fi o rbmigiti credincioasdde evrei atunci cAnd Hristos se va intoarce pe planeta Fdm6nt. Dar autorul avertizeazd pe oricine ci nutrebuie sd definapoi; ceea ce inseamnd sd nu govdiascd de fric5. Din nou si ne amintim zilele in carevor trdi ace$ti evrei. Confruntdndu-se cu m6nia Antricristului vor fi determina{i sd se teamd dar fiecarepersoanl este averizatd in mod individual sd nu dea inapoi datoriti fricii.

SIGURANTA CREDINTBI

Versetul 39: ,rNoi insi nu suntem din aceia care dau inapoi ca sii se peardd, ci din aceia care au credin{5pentru mintuirea sufletului."

Autorul face aici referire la doud grupuri. Mai intdi, cei care dau inapoi ca si se piardd gi, in aldoilea rdnd, cei care au credinld pentru mdntuirea sufletului. Cuv6ntul ,,piardi" traduce cuvdnulgrecesc ,,apoieia" qi inseanrn5 ,,a infrdnge, a distruge" gi are conota{ii de distrugere veqnici. Deexemplu, in Ioun 17 veisetul 12, in rugdciunea de Mare Preot a Domnului nostru cdnd face referire laIuda. El af i rmd,, , gi nic i unul din ei n-a pier i t , in afard de t ' iu l pierzdr i i " . Din nou, in Apocal ipsa 17versetul 8, ref,erindu-se la Anticrist, Ioan spune, ,, Fiara pe care ai vdzut-o, era, I nu mai este. Ea are sise ridice din Addnc, gi are sd se duci la pierzare". Prin unnare, autorul se retbrd aici la evreii care auajuns la cunoatterea adevdrului dar au dat inapoi in loc sd rabde suferin{ele evreilor credinciogi carevor fi acceptat condilii le Legdmdntului cel Nou qi care vor a$tepta intoarcerea Domnului. Danielvorbegte despre aceasta in capitolul 9 versetul 27. Vorbind despre cei gapte ani de necaz gi desprepoporul evreu, el spune, ,, El" (Anticristul) ,,va face" (sau va confirrna) ,,un legdmdnt trainic cu mul1i,timp de o sdptdmdnd." Ceea ce Daniel vrea sd spund aici este cd vor fi mul{i Israelil i care vor faceLeglmdnt cu Anticristul. Apoi Daniel continui sd spuni, ,, dar la jumdtatea sSptdmdnii" (ceea ceinseamnd dupl o perioadd de trei ani gi jumdtate din necazul cel mare) ,,va face sd inceteze jertfa gidarul de mdncare". In aceastd perioadS, Anticristul i;i va proclama intenfia lui de a fi conducitorulplanetei gi va pretinde cd este Dumnezeu. Prin urmare, in acest timp vor fi cu siguranld aposta{i ludeicare se vor alitura Anticristului in rizvrdtirea lui. Totuqi, vorbind despre evreii credincioqi, autorulspune! ,,Noi insd nu suntem din aceia", (adici din cei care dau inapoi ca sd se piardd) ,,ci din aceia careau credin!6 pentnr mintuirea sufletului". Expresia ,,pentru mdntuirea sufletului", incd o datd, este unconcept evreiesc 1;i cere explica{ii ulterioare. .,Suflet" este traducerea cuvdntului grecesc ,,psyche" gi,?n ceea cS ii priveEte pe evrei, aceasta era o extindere a conceptului folosit in cuvdntul evreiesc,,nepes". In Vechiul Testament cuvAntul .,nepes" nu era recunoscut de evrei ca o entitate spiritualS careexista in afara trupului. Era folosit in general pentru a indica pe oameni ca indivizi sau pe animale qiesenta lor total6. I)e excmplu, in Genesa 1 versetul 20 ni se spune, ,, Sd migune apele de viefuitoare" giaici este trades din cuvAntul ebraic ,,nepes". IntorcAndu-ne la crearea omului, in Genesa 2 versetul 7 nise spune, ,, I)omnul f)umnezeu l-a l?cut pe om din {drdna pdm6ntulr"ri, i-a suflat in ndri suflare de via{igi omul s-a fEcut astfel un suflet viu" sau ,,nepes". Astfel, in mintea evreiascl cuvdntul ,,suflet" arreprezenta omul in totalitatea lui - trup, suflet gi duh. Din nou, Domnul s-a referit !a acest principiucdnd s-a confruntat cu Saducheii in Matei 22. Acest grup de ludei, Saducheii, nu credeau in inviereadin mor{i. De asemenea nu credeau nici in alte pdrli ale Scripturii cu excep{ia Pentateucului, care erauprimele cinci c[r1i ale Bibl iei . in versetele 3l gi 32 din Matei 22, Domnul a spus,, , Cet pr ivegteinvierea rnorfilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, cSnd zice: ,,Eu Srrnt Dumnezeul luiAvraam, Dumnezeul lui Isaac, gi Dumnezeul lui lacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celormorfi ci al celor vii." l)omnul demonstreazd a\ci din Pentateuc ci va fi o inviere din morfi, doar pentrucd f)umnezeu vcde omul in totalitatea lui --tnrp, suflet qi duh. $i, astfel, cei trei patriarhi menfiona]ivor participa la inviere. Acum chestiunea interesantd pe care autorul o aduce in discufie este cd inversetul 38 Dtrrnnezeu face referire la tl lnsugi ca avdnd un suflet" Folosegte expresia ,, sufletul Meunu gdsegte pldcere in el". Aceasta se referd doar la Isus Mesia care va domni in trupul Sdu inviat pestesfinlii inviati gi prosldviti. Din nou, cuvAntul ,,mdntuit" trebuie inleles in sensul lui evreiesc care seleagf, de zdrobirea Satanocra{iei gi venirea impdrdliei Mesianice,

133

CAPITOLUL 11

Am ajuns la marele cditol despre credin{i din aceastd Epistold. inainte de a trata acest maretratat despre credinf[ str recunoagtem la ce stagiu am ajuns in aceasti Epistold. In ceea ce ii privegte pecititorii evrei, ei au descoperit ci Vechiul Testament cu preofia lui gi cu jertfele animalelor este acumcomplet inutil gi cd acum este eficient Legdmintul cel Nou in sAngele lui Isus. Ei igi vor da seama cdLegdmdntul cel Vechi cu principiul lui dominant al Legii qi al faptelor care nu putea niciodatd sdmdntuiasc[ este in mod complet pus deoparte qi ci Legdmdntul cel Nou cu principiul lui dominant alharului care a devenit eficient prin credinli este acum partea binecuvdntatl a acestor evrei care cred.Marele adevir care trebuie recunoscut gi accentuat este credinta pentru cd numai prin ea bog[tiileharului pot fi deschise pentru credincios. Wesley c6nta odati, ,,Credin{a, credin{a puternicd vedefbgiduinfa gi priveqte doar la Dumnezeu, r6de in fala imposibilitdlilor gi strigi cf, toate se vor face".Autorul va demonstra ci credinfa a fost intotdeauna metoda lui Dumnezeu. Va accentua aceasta inversetul 6 unde afirmI, ,, $i fErd credinp este cu neputin{i sd fim plicufi Lui! CSci cine se apropie deDumnezeu, trebuie s6 creadd cd El este, qi ci rdsplSte$te pe cei ce-L caut6". Prin conducerea gicilduzirea Duhului Sffint autorul va descoperi personaje specifice din Vechiul Testament pentru ademonstra ci harul gi m6ntuirea lui Dumnezeu vin doar prin credinp.

CREDTNTA ESTE DEFTNTTA - rt:r-S

Versetul 1: ,,$i credinfa este o incredere neclintitii in lucrurile nf,dtrjduite, o puternicl incredin(aredespre lucrurile care nu se vid."

Autorul ne oferd aici doui adeviruri importante legate de credinf[. Mai intdi, este o incredere neclintitdin lucrurile nddljduite qi, in al doilea rdnd, o puternici incredinfare despre lucrurile care nu se v[d.Pentru cd nu este nici un articol hotirdt inaintea cuvdntului ,,credinf6" trebuie s6-l tratim ca pe oconcepfie abstractd. Unde este folosit articolul, firegte cb se face referire la descoperirea adev[rului, agacum il gdsim in Noul Testament. De exmplu, noi trebuie s5 ap6r6m credin{a lIsati in Scripturi. Totuqi,credinfa folositi in acest sens abstract se cere sd fie in{eleasi ca un fapt real care nu este desoperitsimfurilor. Un teolog a desris credinfa ca o ,,vedere real6". De fapt, mulli din proorocii VechiuluiTestament sunt descrigi ca ,,vdzLtori". Prin urrnare, ar putea fi rezumatl ca ,,credinfa infelege ca pe unfapt real ceea ce nu este descoperit simlurilor". In vielile noastre obignuite de zi cu zi noi trebuie siexercitim in mod frecvent acest fel de credin{a. imi arnintesc ci acum mulli ani in urmi cdnd amintdlnit-o prima datl pe fata care avea si devinS solia mea, i-am scris din oraqul meu unde locuiam inGateshead citre locuinla ei din Glasgow explic6ndu-i cd aveam un concediu pe August Bank HolidayMonday gi cd voi lua trenul sd o vizitez. Am scris-o pe loc Ai iubita mea nu avea cum s6-mi confirmeci va fi in gar[ in Glasgow pentru a mi aqtepta. Cdnd am urcat in tren in gara centrali in New Castleam fdcut-o prin credinf5, gtiind ci iubita mea m[ va aStepta. Nu am primit nici o confirrnare in scris cava fi acolo cdnd am inceput cilltoria prin credinfd. in amintesc foarte bine momentul cdnd trenul aajuns in gara Queen Street, Glasgow. Am privit plin de teami in jos spre peron pentru a vedea daciiubita mea mi agtepta; destul de sigur cd era - credinfa a fost rlsplititd. Dupi ce am infeles acestadev6r, autorul aduce in discufie prima chestiune, gi anume cd credinfa este o incredere neclintitd inlucrurile nlddjduite. .,incredere neclintit[" traduce cuvintele grecegti ,,hupo" care inseamnd ,,sub" gi,.stasis" care inseamnd ,,a sta". I)in punct de vedere literal inseamnd ,,ceva care std sub" ca de pildl otemelie. Cuv6tul a fost adesea folosit pentriu titlurile de proprietate in legitur[ cu stdpdnireapropriet[lii. ,,Lucruri" traduce cuv6ntul grecesc ,,pragrna" gi inseamnd ,,ceva ce a fost frcut sauindeplinit". Din el oblinem cuvintul romAnesc ,,pragmatic". $i astfel primul lucru pe care credin{a ilindeplinegte este cd ne aduce Titlurile de Proprietate cu ceea ce a fost indeplinit prin Hristos. $i apoi,in al doilea rind, autorul spune cI credinla este o puternici incredin{are despre lucrurile care nu se vdd.Expresia ,,puternicl incredinlare" traduce cuvAntul grecesc ,,elegchos" gi inseamni ,,o dovad6". incl odatd, ,,lucruri" este traducerea cuvdntului grecesc ,,pr&grna" gi astfel este un fel de dovadi a lucrurilorcare nu pot fi vSzute dar care au fost deja indeplinite gi desivdrgite. Acum sd ne intoarcem asupra

t34

J

J

J

3

3

3

3

3

3

3

:J

-t

=

=

=

3

3

3

J|' ..1

;ii , l -

acestui verset gi s[ vedem inaintarea acestui mare adevlr pe care ni-al prezintI. Mai intdi, avernexercitarea credin{ei simple care ne pune in mAini 'l'itlurile de proprietate, acestea fiind incredinfareacu privire la slsva viitoare pe care incd nu am vdzut-o. Acum c61iva ani in urmd eu impreuni cu sotiamea am terminat de plitit ipoteca pentru casa noastrd. imi amintesc foarte clar ziua in care mi-a fostdat titlul de proprietate care demonstra cb eu eram singurul proprietar al domeniului in care locuiamnoi. Aceste acte erau increderea neclintiti gi incredinfarea puternic6 a dreptului meu de proprietate.Totugi, nu era nevoie sd-mi exercit vreo credinfd in legiturl cu proprietatea in care triiam. Puteam s6 ov5d, sd o simt gi, de fapt, locuiam in ea. Totuqi, cdnd ne punem increderea gi credinla in Dornnul Isusauzim cuvintele Sale din loan 14, ,, Eu Md duc s5 vd pregdtesc un loc. $i dup6 ce Md voi duce qi vd voipregdti un loc, M6 voi intoarce gi v6 voi lua cu Mine, ca acolo unde Sunt Eu, s1fi1i gi voi". Noi credemgi, crezdnd, primim Titlul de Proprietate gi siguran{a ci Domnul ne va duce intr-o zi in acel loc pe carel-a pregdtit pentru noi qi astfel vom fi pentru totdeauna cu Domnul. Nici unul dintre noi nu a primitaceste privilegii incredibile pe baza faptelor noastre; am primit totul prin harul lui Dumnezeu gi princredin(i. Dupd ce a definit credin{a, autorul aduce acum exemple din Vechiul Testament.

Versetul 2: ,rPentru ci prin aceasta, cei din vechime au cipitat o buni mflrturie."

Acest verset, bineinfeles, ne duce inapoi la versetul 1. Ceea ce autorul vrea sd spunl este cdprin aceasta, adici prin exercitarea credin{ei cei din vechime au cdpdtat o bund mdrturie. ,,Au cip6tat obund mirturie" este traducerea cuvAntului grecesc ,,martureo" ceea ce inseamnd ,,a aduce mlrturie".Timpul la care cuvdntul este fblosit aratd cd cei din vechime. adicd cei cun Vechiul Testan'rent au dat obun6 mdrturie. Dr Kenneth Weist traduce versetul, ,,Pentru cd aga cum cei din vechime au purtatmdrturia", Ceea ce autorul spune prin autor este aceasta, ,,Vreau sd vorbesc de cei din Vechiul'festament

care qi-au execitat credin{a gi gi-au dus mdrturia. Ei au lucrat dupd voia gi pldcerea mea".

PRICEPEREA ADUSA PRIN CREDTNTA

Versetul 3: ,,Prin credin{il pricepem cfl lumea a fost filcutii prin CuvAntul lui Dumnezeu, aga cA tot ce sevede n-a fost filcut din lucruri care se vild."

Primul subiect pe care autorul il aduce in disculie in acest verset este ci prin credinfd oblinemcapacitatea de a in{elege. CuvAntul ,,pricepem" traduee cuvintul grecesc ,,noeo" qi inseamnd

,,inteligenf[ care gdndeqte; care se gdndegte la un subiect foarte atent". Am un nepot, Mark, care suferf,sindromul Drown. Intr-o zi cAnd l-arn vizitat pe Mark, nepotul meu, mi-a spus cd trebuia si faci unexerciliu ca temd pentru acasd gi m-a intrebat dac6 l-ag putea ajuta. Exercitiul era si demonstrezeprintr-o diagrami un circuit electric. Pentru Mark conceptul era foarte greu de infeles din diagrarna dincartea lui de studiu. in orice caz, i-am promis s6-l ajut sd in{eleagd prin intermediul unui experimentsimplu. in seara urmdtoare am adus nigte fire, nige baterii gi un bec. LegAnd bateriile de bec intr-unmod specific s-a creat un cirouit electric Ai becul s-a aprins. Mark a avut o mare bucurie si deconectezegi si reconecteze gi a privit efectul pe care-l avea asupra becului cAnd circuitul era intrerupt gi cdnd erareluat. Treptat printr-o inteligenfd care gAndeqte el a putut s[ in{eleagi cum functioneazd un circuitelectric. Acunr, ceea ce autorul doregte s[ spuni este c[ prin credintd noi primim aceast6 inteligenf5care gAndegte qi pricepem cum a creat Dumnezeu acest intreg de spaliu gi timp in care triirn noi.Cuvintele ,,a fost fficuth" traduc cuvAntul grecesc ,,katartizo" qi inseamnd ,,a aproviziona sau a echipapentru un scop". Astfel, descoperim cS aceastd in{elegere care g6nde$te ne ajutd sd in{elegem ciDumnez.eu a aprovizionat gi a echipat lumea pentru un scop. Cuvdntul grecesc pentru ,,lume" esteo,aion". Inseamn[, in primul rdnd, o perioad[ de timp dar include de asemenea tot ceea ce s-a petrecutin acea perioadd de tinlp". Astfbl descoperirn c[ Dumnezeu a creat aceastl lume gi universul intr-opericradh de timp care & fost echipatd gi aprovizionatf, pentru un scop. Apoi autorul aratl curn a realizatDumnezeu aceasta, gi anume prin Cuvintul lui Dumnezeu. ,,CuvAnt" este traducerea cuv6ntuluigrecesc ,,rhema" gi inseamni ,,o exprimare articulatf,". Cu alte cuvinte, Dumnezeu a spus universuluis[ ia fiin1d. Apoi autorul rezumd acest adevdr minunat intr-o concluzie -,, A$o cd tot ce se vede n-afost fEcut din lucruri care se vdd". Recent ne-am renovat baia la noi acasd. Priveam cum muncitorul a

1 3 5

adus faianfa gi diferite articole de mobilier necesare intr-o baie. $tiam ci erau aduse dintr-un depozit gipriveam cum zi de zi muncitorul punea aceste materiale diferite la loc. $tiam cd toate aceste articole aufost fabricate din materiale care nu puteau fi vdzute de fapt. Agadar, nu era nevoie ca eu s5-mi exercitvreo credinfl in legdturi cu modul in care baia a fost renovatd. Totugi, atunci cdnd universul a luatfiin{6 la Cuvdntul lui Dumnezeu, El a creat-o din nimic. Aceasti lume qi acest univers cu toatdcomplexitatea gi diversitatea lui care a fost fdcut intr-o perioadi limitati de spaliu qi timp a fost creatdin nimic la Cuvdntul lui Dumnezeu. Dar, ce este mai important, gtim cd Dumezeu a creat toate acesteapentru un scop care va avea ca final prosldvirea Numelui Sdu. Chiar de la inceputul istoriei filosofii aupus trei intrebdri importante - ,,D€ unde venim?", ,,De ce suntem aici?" qi ,,Unde ne ?ndreptdm?".Marele adevdr subliniat in acest verset este ci prin credinli Dumnezeu ne dd pricepere aga inc6t sdputem rdspunde la aceste intrebiri importante.

CREDINTA ILUSTRATA

Autorul prin cdl6uzirea Duhului Sfdnt vorbeqte acum despre $apte personaje din VechiulTestament, fiecare dintre ei fiind foarte cunoscut acestor evrei, pentru a ilustra binecuvdntdrile giprivilegiile aduse prin manifestarea credin{ei.

NEPRIHANIREA PRIN CREDINTA

Versetul 4: ,,Prin credinfil a adus Abel lui Dumnezeu o jertf?l mai bunf, decAt Cain. Prin ea a cipAtat elmf,rturia cA este neprihinit, cflci Dumnezeu a primit darurile lui. $i prin ea vorbeqte el inc6, cu toate cfleste mort.t'

Autorul iqi incepe ilustrafiile intorcdndu-ne la inceputul istoriei umane, referindu-se la Abel giCain. Existi semnificafie in faptul ci Abel este primul personaj in Vechiul Testament care a fostmenfionat. intr-un fel, aceasta ar putea fi anticipat pentru ci face aici la m6ntuirea personald. De oimportanfl fundamentali este faptul cA putem fi m6ntuili doarr prin credinftr Ei aceasta in sdngelejertfei. Acest fapt va fi mai semnificativ pentru mulli cititori evrei care inilial s-au bazat pe supunereafati de Lege pentru mdntuire. Autorul spune c6,,, Prin credinfd aadus Abel lui Dumnezeu o jertlE maibuni decdt Cain". Jertfa lui Abel a fost mai bun[ datoritd calitdlii ei, qi nu cantitdlii. Fdr6 indoial5,Abel a fost inv6{at de tatil siu. Adam, c6 de Dumnezeu ne putem apropia numai printr-o jertfd desdnge qi ela descoperit prin credin{6 aceasti descoperire. Prin aceastl jertli Abel a clpdtat mlrturia cIeste neprihdnit. Intr-adevir ceea ce autorul spune este cI Abel a crezut Cuvdntul lui Dumnezeu, aac{ionat in conformitate cu el gi a fost declarat neprihdnit de Dumnezeu qi sAngele jertfei a doveditaceasta. Apoi scriitorul afirmi, ,, cici Durnnezeu a primit darurile lui". El merge pdni acolo incdt siexplice semnificalia LegimAntului cel Nou in sdngele lui Isus. Sdngele animalului jertfit de Abel afost, prin urrnare, simbolul sdngelui scump al lui Hristos. Intorcdndu-ne la fratele lui Abel, Cain, el aignorat descoperirea care i-a fost adus[ prin tatll siu gi, folosindu-gi ra{iunea, a preferat sI aducl ojertfd a faptelor sale. La prima vedere, metoda lui Cain pare destul de acceptabiln. De ce nu ar acceptaDumnezeuceea ce fac mai bun pentru El? Totugi, Cuv6ntul lui Dumnezeu este clar, ,,Prin faptele Legiinici un om nu poate fi indrep{it" gi ci neprihinirea oamenilor este ca o hainl mdnjit6. Iuda in Epistolasa in versetul I I spune, ,, Vai de ei! CSci au urmat pe calea lui Cain". Iuda vorbeqte de cei care aurespins descoperirea lui Dumnezcu gi, in versstul I0, pronunll o acuzalie nimicitoare, ,, Acegtia,dimpotrivd, batjocoresc ce nu cunosc, gi se pierd singuri in ceea ce qtiu din fire, ca dobitoacele ftrdminte". Refuzarea metodei lui Dumnezeu adrrce pierderea mintii. Acest lucru este ilustrat in viafaulterioari a lui Cain care a devenit un ucigag. In acest pasaj luat de la inceputul istoriei autorul afirmd,,, $i prin ea vorbegte el" (adicd, Abel) ,,incd, cu toate cd este mort" gi mesajul pe care l-a proclamat eleste incd puternic Ai clar. Mdntuirea nu este prin fapte, ci numai prin lucrarea sdvdrgiti de Hristos lacruce.

- f.-:l

3

3

3

3

3

3

:t

3

3

=

=l

3

3

3

=I

3

3

3

3

3JI J

136

nAprr PRrN cnnnnlA

Versetul 5: ,,Prin credin{il a fost mutat nnofr Ue pe p{mdnt, ca sil nu vadil moartea. $i n-a mai fost gesit,pentru cil Dumnezeu il mutase. C6ci inainte de rnutarea lui, primise milrturia cl este plAcut luiDumnezeu.tt

Caracteristica dominantd a versetului este cd Enoh a fost mutat de pe pimdnt ca si nu vadlmoartea. Cuvdntul ,,mutare" in greacd aratd cd Enoh a fost transferat foarte repede de pe pimdnt in cer.De-a lungul istoriei umane, fiecare credincios a ajuns in cer prin moarte. Totugi, Enoh nu a vdzutmoartea. Acum acest verset nu ne invaf[ ci Enoh a fost cu totul mutat in cer prin credint[ qi el amanifstat credinfa intr-un mod care a plicut lui Dumnezeu. in Genesa 5 versetul 22, ni se spune, ,,Enoh a umblat cu Dumnezeu". Cu alte cuvinte, viala lui Enoh a fost o umblare in credinti qi lec{ia deaici este cd credinla creazd o relafie personalS apropiatd cu Dumnezeu qi aceasta a avut ca rezultatmutarea lui in':er. fnteresant este cd qi Iuda vorbegte de Enoh in versetele 14 gi 15 din Epistola sa, ,, $ipentru ei a proorocit Enoh, al gaptelea patriarh de la Adam, cAnd a zis: ,,laI[ cd a venit Domnul cuzecile de mii de sfinfi ai Sdi, ca sd facd o judecatd impotriva tuturor, gi s6 incredin[eze pe topi ceinelegiuili, de toate faptele nelegiuite pe care le-au fhcut in chip nelegiuit, gi de toate cuvintele de ocarSpe care le-au rostit impotriva Lui acegti pdcitogi nelegiuili." Iuda face din nou referire la cei care aurefuzat metoda lui Dumnezeu de mdntuire gi vorbegte de judecata Lui asupra lor. De asemenea, esteinteresant ci Enoh a crezut in intoarcerea Domnului gi vorbegte de venirea I-ui cu zecile Lui de mii desfinfi.^$i in 2 impdra{i 2 versetul l1 citim ci Ilie a fost inii{at la cer; a fost luat la cer intr-un vArtej devdnt. In acest pasaj din 2 Impdra{i este relatat ci au existat incertitudini teologice cu privire la inilfarealui IIie gi ci numai dupl ce l-au ciutat pe prooroc au fost convingi cd, de fapt, indl{area lui a avut loc.Din nou, in Matei 27 versetele 5l la 53, ucenicul vorbeqte de un grup de sfinfi care au inviat indimineafa invierii Domnului. Matei spune, ,, $i indatd perdeaua diniuntrul Templului s-a rupt in dou6,de sus pAnd jos, pimdntul s-a cutremurat, stincile s-au despicat, mormintele s-au deschis gi multetrupuri ale sfinfilor care muriserS, au inviat. Ei au iegit din morminte, dupd invierea lui, au intrat inSfdnta cetate, gi s-au ardtat multora". in Levitic 23, citim despre cele gapte sirbltori ale Israelului.Aceste sdrbitori aduc o schild profeticS a planului lui Dumnezeu de mdntuire. Prima sirbitoare.Pagtele, a fost indeplinita cAnd Domnul a fost ristignit in ziua de Papte. Matei spune cl $i-a dat Duhulla ora trei dupd-am\azd pe paisprezece Nisan dupl calendarul evreiesc. Acesta era momentul cindmielulde PaSte era jertfit gi astfel se indeplinea aspectulrpofetic al acesteislrbdtori. A doua sirbdtoareera a Azimilor care ?ncepea in ziua urmltoare, care trebuia sd fie Sabatul evreiesc gi finea o perioadd deFapte zile. Azimile vorbesc despre absen{a plcatului gi Domnul a spus cd El este Pdinea Viefii. Astfel,sdrbitoarea a fost indeplinitl in Domnul nostru care a spus ci El este PAinea care vine din cer.invdldturi cu privire la a treia sdrbtrtoare, Sirbitoarea Primelor Roade, sunt aduse in Levitic 23 qi ludndversetul 11, spune, ,, El sd legene snopul intr'o parte $i intr-alta inaintea Domnului, ca sd fie primit:preotul s5-l legene intr-o parte qi intr-alta, a doua zi dupd Sabat". $i momentul morlii qi invieriiDornnului cidea in ziua cdnd era SirbStoarea Primelor Roade, duminicd gaisprezece Nisan incalendarul evreiesc. Bineinfetrcs, aceasta a fost ziua El a inviat din morti. Dar Matei spune cd ?n aceeagizi au inviat gi alli sfin1i. Pentru ca aceasti sSrbStoare sd poati fi indepliniti in mod complet in aspectulei profetic era necesar ca acegti sfin1i si fie inviafi in acelagitimp cu Domnul. Pavel adevere$te aceasta?n I Corintcni 15 versetul 23,,, dar fiecare la rdndul cetei lui. l lristos este cel dintdi rod; apoi, lavenirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos". C I Schofield face un comentariu interesant despre relatarea luiMatei cu privire la aceastd inviere. El spune, ,.Nu ni se spune cd aceste trupuri s-ar fi intors in mormdntqi nic i nu artrebui sA deducem. Snopul legdnat, Levi t ic 23 versetele l0la 12, s imbol izeazi invierea luiHristos, dar un snop implicd pluralitate. Era un singur grdunte de grdu care cddea la pdmAnt prinristignirea gi ingroparea lui Hristos, Ioan 12 versetul24. Afost un snop care a inviat. Concluzia este cdacegti sfinli cu,, duhurile celor neprilrSnili, ltcufi desdv6rgili", Evrei 12 versetul 23,,din rai au merscu Isus", Efeseni 4 versetele 8 la l0,,.in cer" ". Ceea ce estc sugerat aici este cd acegti sfinfi inviafisunt primele roade ale marelni secerig care va fi strAns intr-o zi. In Faptele Apostolilor I versetul 9citim c5 Hristos Insuqi a fbst iniltat. Dar menliunea finaltr cu privire la rdpire este in legdturl cuBiserica, 1 Tesaloniceni 4 versetele l3 la 18,,, Nu voim, fra{ilor, sd fifi in necunoqtinfd despre cei ceau adormit, ca s5 nu vd intristati ca ceilalli, care n-au nddejde. CSci dacd credem cd Isus a murit gi ainviat, credem gi cd DumnezeLtva aduce ?napoi impreund cu lsus pe cei ce au adormit in El.lat5, in

t37

adev6r, ce vd spunem, prin Cuvdntul'Domnului: noi cei vii, care vom rdmdnea pdnd la venireaDomnului, nu vom lua-o inaintea celor adormili. Cdci insugi Domnul, cu un striglt, cu glasul unuiarhanghel gi cu trAmbifa lui Dumnezeu, Se va pogor6 din cer, qi int6i vor invia cei mo(i inHristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rdmas, vom fi rdpifi to{i impreund cu ei, in nori, ca s5intdmpindm pe Domnul in vdzduh; gi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. mdngiiali-vd, deci, unii pealtii cu aceste cuvinte". LuAnd toate aceste exemple cu privire la rdpire, vor fi evrei care vor citi acestpasaj dupi rdpirea Bisericii. Bineinieles, acest eveniment va fi unui mondial, cr?e va $oca $i va aducenedumerire fiecdrui necredincios l6sat in urm6. Totuqi, aceqti evrei care se vor intoarce la Hristospentru mdntuire vor recunoagte faptul cd tofi sfinfii care au fost ripili din timpul lui Enoh au fostmutati in cer prin credin{a in lucrarea sivdrgiti a lui Hristos.

TEMELIA CREDINTBI

Versetul 6: ,,$i {iirfl credin{6 este cu neputin{i sii fim plilcu{i Lui! Cici cine se apropie de Dumnezeu,trebuie sil creadil ci El este, gi cll rtrsplf,tegte pe cei ce-L caut6."

Aici autorul formuleazd un adevSr fundamental gi universal, vegnic in,aplicafia lui. Afirmaliade inceput ar putea fi parafrazatd, ,,Fdri credin!6 niciodati gi in nici un fel nu va fi posibil s[-i fimplicufi lui Dumnezeu". Apoi autorul subliniazd doud adevdruri fundamentale pentru cei care vin laDumnezeu gi Il aceept6. Mai intdi, trebuie sd creadi ci Dumnezeu este gi, in al doilea rAnd, ci El iirispldtegte pe cei ce-L cautd. Dumnezeu vorbeqte de credinta in existenfa Lui. Minciuna adusd dediavolul incd de la inceputul istoriei umane este c6 Dumnezeu nu existtr. La sfrrgitul veacurilor,proclamalia Anticristului, omul lui Satan, este cd el e Dumnezeu. Pavel subliniazi, in Epistola citreRomani, cd existd o mdrturie potrivitd care dovedegte existenfa lui Dumnezeu. in capitolul I versetut20,Pavel spune,,, in adevdr, insugirile nevdzute ale Lui, puterea Lui vegnicd gi dumnezeirea Lui, sevid l6murit, de la facerea lumii, cdnd te uili cu bdgare de seamS la ele in lucrurile fhcute de El. Aqa cdnu se pot desvinovdfi". Apoi, in al doilea rdnd, autorul arati acest Dumnezeu al dragostei ii rdspldteqtepe cei ce-L cautd" Cuvdntul ..rispl6tegte" din aceastd frazl traduce cuvAntul grecesc ,,ginomai".Conceptul din spatele acestui cuvint este cd Dumnezeu nu numai cd rdspldtegte, ci ii rdspldtegte pe ceicare Il cauti cu adevirat. Astfel, oricine se apropie de Dumnezeu prin credinfd vadesoperi in cele dinurmd cI Dumnezeu ii rdspltegte, de fapt, pe cei care-[, cauti. Dar observa{i ctr se insistS cI acestDumnezeu al dragostei trebuie ciutat cu adevdrat. Ar trebui sd ne amintim pilda Domnului din Luca I Iversetele 5 la 10. Pilda este despre un prieten care a cerut ajutorul vecinului siu. La inceput vecinul nui-a rdspuns dar insistenla vecinului a adus de fapt rezultatul ciutirii sale. in versetele 9 qi 10 din pild6Domnul ne oferi urmdtoarea garantie, ,, De aceea qi Eu vd spun: Cere{i, gi vi se va da: cdutafi, gi ve{igdsi; bateli Si vi se va deschide. Fiindcd oricine cere, capdt6; cine cautd gisegte; gi celui ce bate, i sedeschide". Impdratul David a invdlat acest adevdr gi despre acesta ne este prezentat in Psalmul 40versetele I la 4, ,,imi pusesem nddejdea in Domnul, gi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultatstrigdtele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stdnc6, qi mi-a intdritpaqii. Mi-a pus in gurd o cAntare nou5, o laudi pentm Dumnezeul nostru. Mulli au vdzut lucrul acesta,s-au temut, gi s-au increzut in Domnul. Ferice de omul, care igi pune increderea in Domnul, gi care nuse indreaptd spre cei trufagi gi mincinogi".

nAspr.arA CREDTNTET

Versetul 7: ,,Prin credinfil Noe, cAnd a fost ingtiinfat de Dumnezeu despre lucruri care inci nu se vedeau,gi, plin de o teami sfint6, a fflcut un chivot ca s6-gi scape casa; prin ea, el a osindit lumea, gi a ajunsmogtenitor al neprihlnirii care se capitii prin credinfil."

Faptul cb Noe a fost ingtiinfat ne reamintegte de cititorii evrei ai aceatei Epistole din timpulNecazului cel Mare, de inqtiin{irile din capitolul t0 gi in mod deosebit versetul 31, ,, Grozav lucru estesd cazi in m6inile Dumnezeului celui viu". Noe, aga cum ne este aritat, a fost inftiin{at de lucruri pecare nu le vdzuse inc6. De exemplu, Noe nu a vdzut vreodatd ploaie gi ideea cd va fi un potop universal

138

.dt

-{-'-lt

=

=

3

=

"{l

=

J

:{

ll

=lI

-tl

q

T

=1

f.

I.

J

I

I

.I

a fost, fdri indoiald, abstractl gi ridicolS pentru necredincioqii din acele zile. intr-un fel cititorii evreivor recunoagte aseminirile cn-r pozilia lor. Igi vor arninti din Vechiul Testament c5 Necazul cel Mareeste Perioada Necazului lui lacov. Hristos Insugi a ingtii@t na{iunea cd c5 va fi o prigoanl fdrd .precedent qi dezastre la scard nemaipomenitd. Apoi versetul spune cd datoritl ingtiintlrii luiDumnezeu, Noe a fost plin de o teamd sfhnt5, Unii comentatori sugereazd, c'|a frica dd probabil oimpresie greqitd. Traduce cuvdntul grecesc ,,eulabeomai". Vincent explicd acest cuvdnt astfel, ,,Noe aac{ionat cu multd grijd, cu o pruden{i plind de respect in legdturd cu lucrurile pe care Dumnezeu i le-aimpirtdgit, pe care totugi inc6 nu le-a vdzut Ei pe care totuqi le-a agteptat plin de incredere in putereaCuv6ntului lui Dunrnezeu". imi amintesc ci in timpul primelor luni din al doilea rdzboi mondial cdnderam doar un bdiefel cum il priveam pe htal meu care s[pa o groapi uriaqd in gridina noastri dinspate. El mi-a explicat ci fhcea aceasta pentru ca si poatl fi construit un addpost impotriva raiduriloraeriene. Imediat dupd ce addpostul a fost terminat, intr-o noapte intunecoasd am auzit sirena careanunfa un raid aerian gi imi amintesc ca qi bdietel cd am alergat cu inima bAtandu-mi puternic in loculde siguranfd pe care tatdl meu l-a pregdtit pentru familie. Din nefericire, au fost gi oameni care nu auluat in seami avertismentul gi nu s-au asigurat gi au pl[tit prelul pentru nebunia lor. Astfel, versetulspune cd Noe A pregitit un chivot. .,Chivot" traduce cuvdntul ,,kibolon"; inseamnd ,,o casi de lemn".Acelagi cuvdnt a fost folosit pentru Chivotul LegS.m6ntului. Pqntru mintea evreiascd cuv5ntul,,kiboton" va evoca amintiri cu-privire [a Clrivotul Legim6ntului. Pentru poporul evreu din vechimeacesta era un loc de siguranla. In Chivot erau tablele de piatrd care con(ineau poruncile sfinte ale luiDumnezeu 9i deasupra lui era slava Shekina. Poporul evreu putea fi primit de Dumnezeul Slbnt numaiprin sdngele animaluluijertfit care era stropit pe capacul ,,kiboton"-ului. Autorul Epistolei cdtre Evreia subliniat deja semnifica{ia lui in capitolul 9 versetul 24, ,, Cdci Hristos n-a intrat intr-un locaq deinchinare fbcut de mAni omeneascd, dupd chipul adevdratului locag de inchinare. ci a intrat chiar in cer,ca sd Se inlEliqeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu". Astfel, Dumnezeu a intrat in chivotulceresc pentru a putea si primeascd pe omul cdzut. Versetul continud si spund" ,, prin ea," ( credin{i).,el a osindit lumea". Cuvdntul .,lume" tradus din ,,kosmos" face referire la nearnul omenesc cdzut.Acesta este conceptul din Ioan 3 versetul 16,,, F'iindc6 atAt de mult a iubit Dumnezeu lumea,cdadatpe singurul [,ui Fiu, pentru ca oricine crede in El, si nu piard, ci sd aib6 via{a vegnicA". D L Moody aaseminat odatl lumea cu o corabie care se scufundi gi crucea cu chivotul. Mr Moody a predicataritdnd cd Dmnezeu a fEcut promisiuni pentru fiecare pdcdtos pierdut gi a spus cd intenlia Lui era catot mai mul{i oameni si intre din barca ce se scufundd in Chivotul lui Dumnezeu. $i versetul spune deasemenea cf, credin{a lui Noe a osdndit lumea. Corabia a fost construite in 120 de ani gi in timpulacestei perioade lungi de timp ea a purtat mirturia dragostei lui Dumnezeu gi a venirii judecdlii Lui. Carezultat Noe ,, a ajuns mo$tenitor al neprihdnirii care se capdtd prin credinf6". ,,Moqtenirea" vorbeqtede stipAnire aga c5 intr-un mod foarte semnificativ Noe a fost socotit un om neprihlnit gi aceasta princredinf5. Totuqi, Psalmul 37 versetul 29 spune, ,, Cei neprihinili vor stdp6ni !ara, qi vor locui in ea pevecie". Este, a;adar o progresie a gdndirii. Prin credin!6 mogtenim nerihdnirea dar credin{a moltene$tetara, a$a cum a fdcut Noe dupd potop. Din nou, acesta este un adevdr semnificativ pentru to{i cei dinpoporul lui Durnnezey $i el va fi cu siguran!5 semnificativ gi pentru cei care vor trdi in perioadaNecazului cel Mare. In aceastd perioadd Satan gi omul sdu, Anticristul se vor declara stlpAnitori aiplanetei. Totugi, aceastd stdpdnire nu le va fi datd decdt celor neprihanili. Daniel menlioneazd acestadevdr mire{ in proorocia lui capitolul 7 versetul 22, ,, Pdnd cAnd a veni Cel imbdtrdnit de zile gi afbcut dreptate sfin{ilor Celui Prea Inalt. gi a venit vremea, cdnd sfintii au luat in st6pdnire impdrdfia".Astfel, prin credin{d, moqtenim neprihdnirea Ei aceastd neprihdnire ne aduce mogtenirea sfintilor.

APLICAREA PRINCIPIULU _ AVRAAM

Versetul 8: ,.Prin credin(i Avraam, c6nd a fost chemat si plece intr-un loc pe care avea sf,-L ia camogtenire, a ascultat, gi a plecat filr6 sf, gtie unde se duce."

A fost cel mai potrivit pentru autor s[ inceapd cu Avraam intrucdt el nu numai cd a fst numitpirintele celor credinciogi, dar a fost cel cu care Dumnezeu a fhcut Leg[mdntul privin poporul ovreu.Construc{ia dirr greacd aratd ascultarea lui Avraam a fost imediatd. Chiar atunci cdnd Dumnezeu i-a

r39

7

vorbit el a inceput si sepreglteascd de plecare. Un aspect uimitor al credinfei lui Avraam este cd el nua fost preocupat de {ara spre care cdltrtorea, ochii lui erau afinti{i cdtre Dumnezeu care i-a frcutftgIduin(a gi, prin'ulrnare, credinfa lui era in credinciogia lui Dumnezeu. Credinla, ata cum estedescrisd in versetul 8, ar putea fi descrisd ca gi credinti care indreptitegte. intrucdt Pavel spune,,,Avraam L-a qezut pe Dumnezeu gi aceasta i-a fost socotiti ca neprihinire". Totugi, versetul 9vorbegte de credinfa care sfinfegte.

Versetul 9: ,,Prin credinfA a venit gi s-a agezat el in fara lilgfrduinfei, ca intr-o fari care nu era a lui, gi alocuit in corturi, ca gi Isaac qi lacov, care erau impreuni mogtenitori cu el ai aceleiag ftlgitduinfe."

Patriarhii sunt mentiona{i mai int6i pentru ci erau strlini f{rd drepturi de cetifenie gi aceastistare de lucruri a existat pAni cdnd Iacov a plecat in Egipt cu familia.sa dar de asemenea, in al doilearAnd, Dumnezeu in mod specific a confirmat din nou Legimintul pe care l-a f6cut cu Avraam, Isaac giIacov. Autorul spune cd datoritd credinlei acegti patriarhi au putut s[ indure cu ribdare via{a instabildde strdini in fara Canaanului. Existi aici un tablou, bineinleles, pentru poporul lui Dumnezeu dinaceastd perioadd. Suntem strdini gi cildtori in aceastd lume qi aga va fi pdnl la ripire. Totuqi, cdndHristos se va intoarce gi Impdrdfia va fi agezatS, noi vom fi cetdtenii ei.

PERSPBCTIVA CREDINTEI

Versetul l0: ,,Cilci el agtepta cetatea care are temelii tari, al cirei megter gi ziditor este Dumnezeu."

inainte de a ne g6ndi la Ierusalim qi la aspetele lui istorice qi profetice, ar trebui sf, observlm cdin greacd este folosit articolul hotdrdt in cazul cuvintelor,,cetate" gi ,,temelii". Prin urmare, Avraam nua$tepta ceva ce era doar spiritual, ci agtepta gi o cetate real6 cu temelii reale zidite de Dumnezeu. Primamenliune a legdturii lui Avraa cu Ierusalimul o glsim ?n Genesa 14 versetul 18,,, Melhisedec,impdratul Salemului, a adus pdine gi vin: el era preot al Dumnezeului Celui Prea inalt". Avraam gi-adat seama cd Melhisedec ii era superior gi i-a dat zeciuial5. Allen P Ross in comentariul sdu spuneurmitoarele: ,,Melhisedec este singura persoani pe care Avraam a recunoscut-o ca fiindu-i superioarSdin punct de vedere spiritual. Avraam a acceptat binecuvAntarea lui gi i-a dat zeciuiald din tot ce avea.Afdcut aceasta in mod deliberat gi pe deplin congtient de ceea ce fbcea. Ne aratd cdt de umil eraAvraam chiar gi dup[ biruin]6. El a recunoscut c[ descoperirea lui Dumnezeu nu ii era limitatd. in timpce atenfia cititorului este concentratd asupra lui Avraam care duce intreaga nidejde spirituali a lumii seivegte dintr-o vale canaaniti intunecoasf, un om care este mai aproape de Dumnezeu decdt Avraam gicare il binecuvinteazl. Era valea $ave, posibil Chedron de lAng5 lerusalim. Dupf, aceastd int6lnire,impiratul Sodomei i-a f6cut o propunere foarte ispititoare, qi anume sI pistreze prada de rdzboi.Totugi, Avraam a refuzat acest dar pe temeiul faptului cd el nu dorea si se spuni ci impf,ratul SodomeiI-a imbogd{it. Astfel, Avraam a dat zeciuialS marelui preot al Ierusalimului dar a refuzat darulbogiliilor lumeqti de al o cetate vrednicl de disprel cum era Sodoma, Aceasta este poate prima aluzieci Avraam agtepta o cetate, gi anume Ierusalimul. Cdteva asaje din Scripturi aratd cA in timpulimpirSliei de o mie de Ani cdnd Hristos igi va ageza Teocrafia pe planeta P6mdnt, Ierusalimul vi ficapitala Pimdntului. in condiliile Legdmdntului Davidic, Dumneieua promis cd Fiul mai mare al luiDavid pe sta pe tronul sdu din lerusalim. intre multele proorocii legate de trerusalim, principalele trei segdsescin lsa ia60versete le l la22,Zahar ia l4versete le l la20 g iEzechie lcapi to le le40 la48.Totugi ,in lmpiri{ia vegnici vom citi despre Ierusalimul cel Noucare este descris in Apocalipsa 2l versetul 2 gi2l versetul 10. Intrucdt aceasti cetate igi are temeliile descrise deteliat aceasta este in cele din urmdceea ce Avraam ciuta. Este interesant cA schila lui Dumnezeu prin care va aduce imp5ri{ia veqniciincepe cu Avraam, apoi cu oragul lerusalim, Isus Mesia, impdrdlia lui Mesia care va include qiimpdrdfia de o mie de ani, urmate de statul vegnic in care va domina Noul Ierusalim. Ineresant este cdSatan are gi el o schip care incepe cu Nimrod. Oragul pe care el il agtepta era Babilonul, care estedescris sub douiaspecte, in Apocalipsa l7 gi 18, religios gi comercial. in cele din urmi, impir5jia luiAnticrist va fi zdrobitd cand se va intoarce Hristos. Satan gi ingeri lui qi cei care s-au rdzvrdtitimpreunl cu el vor fi aruncali in iazul de foc pentru vegnicie.

140

ui l-

ll

ixI '-t

!i

4

1

1

1

I>

Ira-

I

I

Jv

{ l

i t 'rV

1/

cREDTNTA cAr uN cRAuNru DE MugrAR

Versetul 1'1: ,,Prin credinffl gi Sara, cu toatl vArsta ei trecutil, a primit putere si zimisleascS, fiindctr acrezut in credinciogia Celui ce-i figflduise."

Relatarea cu privire la credinla slabd a Sarei este aSezat\ in Genesa 18 versetele 12 la 14.Hristos inainte de incamare qi doud fiinfe angelice l-au vizitat pe Avraam. Lui Avraam i-a fostdezvtrluit ci va avea un fiu prin Sara. Apoi citim despre reacfia Sarei, ,,Sara a rds in sine, zicind:

,,Acum, cdnd aln imbatranit, sd mai anr pofte? Domnul meu, bdrbatul, de asemenea, estebatran." Domnul i-a zis lui Avraam: ,,Pentru ce a rds Sara, zicdnd: ,,Cu adevdrat s6 mai pot avea copileu, care sunt bdtrdn6?" Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul, pe vremea aceasta, Md voiintoarce la tine qi Sara va avea un fiu." Sara trebuie s*fi surprins aceasti declaralie qi, degi era slabd incredinfd, ea a crezut {Egiduin{a qi a primit binecuvdntarea. Este interesant cl credinla slabd rdde depromisiune, dar credinla putemici rdde de imposibilitate gi, aqa cum Wesley spunea odatd, ,,Credin!a,credinfa puternicd vede fbgdduirrla gi privegte doar la Dumnezeu, rdde de imposibiliti{i qi strigd citoate vor fi fbcute". in cele din urmd, observafi in acest verset cl Sara a crezut in credincioqia Celui ce-i fbgdduise. Aceasta demonstreazd cd ea qi-a intors privirea de la credinfa ei slab6 gi s-a concentratasupra credinciogiei lui Dumnezeu.

RASPLATA CREDINTEI

Versetul l2: ,.De aceea, dintr-un singur om, qi incfl un om aproap€ mort, s-a niscut o s6m6n(ii in marenum5r, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mflrii, care nu se poate numira."

intr-un sens foarte real, Avraam a fost inceputul planului de rdscumpdrare a lui Dumnezeu. tnRomani capitolul 4, Pavel arat6 cd Avraam a fost indreptifit, adicd socotit neprihdnit datorit[ credinfeiIui. In versetul 9 din acest capitol, Pavel declari cd aceasti binecuvdntare a venit peste Avraam inainteca el si fi fost tdiat imprejur. Iatb oe spune versetul 9, ,,Fericirea aceasta este numai pentru cei tiiafiimprejur sau gi pentru cei netdia{i imprejur? Cdci zicem cd lui Avraam credinfa .,i-a fost socotiti caneprihdnire." Agadar, intr-un mod foarte semnificativ, Avraam a fost pirintele celor care iqi manifestlcredin{a, adici a celor care revendicd neprihdnirea lui Dumnezeu, acest adevdr mdre{ incluzdndu-i gi peevrei gi pe Neamuri.

nAnnnnEA CREDTNTET

Versetul 13: ,,in credinfS au murit to(i aceqtia, f;iri sf, fi ctrpf,tat lucrurile fitgtrduite: ci doar le-au vizut qile-au urat de bine de departe, mlrturisind cfl sunt stril ini l i cil5tori pe plmint."

Autorul subliniazd cdteva lucruri in acest verset legate de patriarhi, incluzAnd-o, binein{eles, gipe Sara. Mai intdi, ni se spune ci toli au murit. Cuvintele ,,in credinfi" traduc cuvintele grecegti ,,W",.!-qf'Ii ,,pistin" .,ce"dintA". Ideea exprimatd este ci ei au murit sub regim de credin{6, nu primindrf,c@areffise-?diila ,,r-u .. it'-fi-modpredominant, trebuie sd fie Legf,mdntul pe care Dumnezeu l-a fbcut cu Avraam, Isaac gi lacov qi, incidin perioada lui Avraam a inceput indeplinirea lui prin na$terea lui isaac din Sara. Fdgdduin{a o gdsimin Genesa 12 versetul I la 3 unde Dumnezeu a incheiat legim6ntul cu Avraam c5 toate familii lepdmdntului vor fi binecuvAntate prin el. De asemenea, in legiturd cu acest pasaj din Evrei ar trebui sd

{inem minte promisiunea din Genesa l2 versetul 7 cd {ara Canaanului in care Avraam era striin gicdl6tor ii va fi datd semin{ei lui. 1'otugi, Legimdntul Avraamic ne duce inapoi la prornisiunea dinGenesa 3 versetul 15, care a urmat dupi cdderea omului. Promisiunea se ocupa de zdrobirea capului luiSatan, adicd a Satanocraliei, gi venirea semin{ei femeii care avea si aduci rlscumpirare. Bine?nteles,patriarhii nu au vizut niciodati indeplinirea acestor fb!6duinfe, doar le-au vdzut de departe. Cu altecuvinte, ei gi-au mllnifestat credinfa. Apoi autorul spune cd le-au salutat de departe, ceea ce inseamniligdduinlele. ,,SjelgJA"_qste traducerea cuvdntului grecesc ,,aspazomai" qi inseamnA .,1 ura sau al(

l 4 l

tJJAtTtpjla- Un comentator sugera cf, acest cuvdnt ilustreazd pe marinarii care salutl o tarl pe care au

fvdzut*o din deplrtare la orizont, dar unde nu vor putea s5 debarcheze. Av6nd in vedere acest lucru,lpatriarhii au mirturisit cd erau strlini qi cdldtori pe pdrndnt.

CAUTAREA UNEI PATRII MAI BUNE

Versetul 14: ,,Ei ce vorbesc in felul acesta, aratii deslugit cfr sunt in c6utarea unei patri!."

Din nou, intrebarea care se ridicd, ,,Ce patrie c[utau ei?" Aceasta ne duce, inci o dat6, inapoi laLegimdntul Avraamic pe care il gisim in Genesa 12 versetul 7. Aceasta era lara pe care Dumnezeu i-apromis-o lui Avraam dar aceasti ftgdduin{i va fi indepliniti numai la revenirea Domnului cdnd Isus igiva instaura Imp5rd{ia Lui Milenard. Acest verset ar putea fi tradus, ,,patriarhii cdutau o patrie"; adic6, -unde sd poatd si spuni cu adev[rat cf, erau cetdteni.

UITAND CE ESTE iX TNBCUT

Versetul 15: ,,Dacil ar fi avut in vedere pe aceea din care iegiser5, negregit ci ar fi avut vreme sf, seintoarcf, in ea."

Aceastd. lume care este sub controlul satanic va ajunge intr-o zi sub judecata lui Dumnezeu.Avraam gi patriarhii au acordat o atenfie consecventd patriei care le-a fost promisi in cond(iileLeglmAntului lui Dumnezeu gi au refuzat si se gdndeascl la tara pe care au p[r6sit-o, gi anumeMesopotamia. Imi amintesc acum de ,,Cdldtoria Pelerinului" de John Bunyan. Pelerinul s-a hotdrdt siplrdseascd cetatea pierzdrii pentru a nu se mai intoarce niciodatd. In Genesa 24 unde Avraam cauti omireasd pentru fiul siu, Isaac, el lgi trimite slujitorul in fara de origine. in versetul 5, slujitorul igiintreabl stipAnul daci in cazul in care femeia nu va dori sd il urmeze in {ara Canaanului, si il ducl peIsaac in lara din care a iegit el. in versetul 6 descoperim rispunsul lui Avraam, ,, 56 nu care cumva saduci pe fiul meu acolo".

DORUL DI.]PA O PATRIE MAI BIJNA

Versetul 16: ,,Dar doreau o patrie mai buni, adic6 o patrie cereascil. De aceea lui Durnnezeu nu-I esterugine sfr Se numeasci Dumnezeul lor, clci le-a pregitit o cetate."

Observali cd patriarhii au dorit o patrie cereascd. Ne amintim cd atunci cAnd a venit IoanBotezdtorul, premergdtorul l)omnului, el a spus Israelului, ,,Poc6i{i-v[, cdci impirdlia cerului esteaproape". Acelaqi mesaj a fost proclamat de f)omnul gi de ucenici gi v6 aminti{i ci aceastl proclamafiea fost fdcutd numai casei lui Israel. in acea perioadd patria cereascA a fost oferiti Israelului. Atuncicdnd L-au refuzat pe Mesia, ei au refuzat darul ?mpir[{iei gi astfel, Israel a fost pus deoparte. Daraceasti frgiduin{i, impreuni cu Legdmdntul pe care Dumnezeu l-a ftcut cu Avraam, trebuieindeplinite. Astfel, Domnul se va ?ntoarce pentru a-$i instaura impdrdfia Milenari gi astfel, in aceaperioadd, vom infelege in modul cel mai profund ce inseamni impirdlie cereascI. Fraza,, De aceea lui

a/ | Dumnezeu nu-I este rugine s5 Se numeascd Dumnezeul lor" este interesantd. in greac[ conceptul este( J de ,,addugarea unui nume adilional cuiva care are deja un nume", gi anume numele de familie. Astfel,

descoperim cd lui Dumnezeu nu-i este ruqine si fie numit Dumnezeul lor. Astfel, avem titlul repetat inScripturS, ,,Dumnezeul lui Avraam, Isaac gi lacov". Apoi este o dezvlluire uimitoare cI Dumnezeu apregitit pentru ei o cetate. in timpul impdriliei de o mie de ani, aga cum deja arn explicat, Hristos vaconduce planeta din oragul re?nnoit gi reconstruit. Totugi in veEnicie va fi un Ierusalim Nou. Avemacelagi gdnd din loan 14 unde Isus a spus ucenicilor, ,,Md duc sd vd pregdtesc un loc".

I

I

I

!

u

UrwCjl/

lu

tr t4*'

il

il

ug

_1

I

1

I

t

Ia ,

I

iL

i9

1 A 1I

i

a,u

| - ----

t2-

iNcnRc,q.REA cREDTNTET

Versetul 17-lgzPrin credinfi u "Ou,

Avraam jertfil pe Isaac, cind a fost pus la incercare: el, care prirnisefilgilduin{ele cu bucurie, a adus jeftfil pe singurul lui fiu. El cflruia i se spusese: ,In Isaac vei avea osf,min{f, care-fi va purta numele!' Cici se gAndea ctr Dumnezeu poate sl invieze chiar gi din morfi: gi,drept vorbind, ca inviat din mor{i l-a primit inapoi.

I Expresia ,,a fost pus la incercare" este traducerea cuv6ntului grecesc ,,peirazo" care inseamni/3supune' la test i i . i@i Isaac,credinfatu ia, fost 'u f f i . in t6mplareae3tF-relatai6-ii-Genesa capitolul 22. in verseiul 2,- Domnul i-a spus lui Avraam, ,,Ia pe fiul tiu, pesingurul tdu fiu, pe care-l iubeEti, pe Isaac; du-te in {ara Moria gi adu-l ardere de tot acolo, pe un rnuntepe care fi-l voi spune Eu.'j Fste interesant cd prima mentionare a ,,dragostei" in Scripturl este aici inacest verset.{De asemenea'&iffiiilesant cI exactin acelagi loc, doui mii de ani mai IArziu, Fiul luiDumnezeu pe care El L-a iubit a fost adus ca .jertf6 pentru omul pic[tos/ Avraam a fost pe deplincongtient de Legimdntul lui Dumnezeu 5i de lbgdduin{a Lui ci prin Isaaiia veni simdnfa femeii qi arecunoscut cd, dacd el l-ar fi jertfit pe Isaac, Dumnezeu l-ar fi inviat din cenuga jertfei. Autorulsubliniazd ci din punct de vedere simbolic Isaac a fost, de fapt, inviat din mor{i. inlocuitorul a fost celcare a suferit moaftea qi, prin urmare, din punct de vedere simbolic, moartea lui Isaac a avut loc, agacum a fost gi invierea din mor(i. Inscenarea acestui eveniment pe muntele Moria aduce o umbrd a ceeace avea sI se intArnple cdnd Dumnezeu igi va aduce ca jertfd pe singurul Siu Fiu pe care il iubea. Pavelsubliniazd in Romani 6 versetele 3 qi 4, ,, Nu gtili cd tofi citi am fost botezafi in Isus Hristos. am fostbotezali in rnoartea Lui? Noi deci, prin botezul in moartea l,ui, am fost ingropafi impreund cu El,pentruca, dupi cum Hristos a inviat din mor{i, prin slava Tatdlui, tot aga qi noi s6 triim o viafS nou6".Aceastf, experienli uluitoare aratd cd ceea ce este doar un simbol in experien{a lui Avraam cu fiul siueste un adevhr sldvit gi o realitate in leglturi cu moartea gi invierea Domnului. intorcdndu-ne laGenesa 22, ar trebui sd observdm ci dupd acest eveniment, in versetele l6 la 18, Domnul a fdcut unjurimdnt, ,, Te voi binecuvAnta foarte mult gi-1i voi inmulli foarte mult sdmdnta, gi anume: ca stelelecerului gi ca nisipul de pe {Ermul m6rii; qi sdmdnfa ta va stdpdni ce6tile vrdjmagilor ei. Toate neamurilepdmAntului vor fi binecuvdntate in sdmdn(a ta, pentru cd ai ascultat de porunca Mea!"

BTNECUVAnUnna LUr rACOV $r A LUr ESAU

Versetul 20: ,,Prin credin{6 a dat Isaac lui lacov gi Esau o binecuv6ntare, care avea in vedere lucrurileviitoare.tt

Observali ci amdndoi fiii au fost binecuvdnta{i de patriarh. Dumnezeu L-a ales pe Iacov s[ fiecel care s[ primeascd Legdmdntul Avraamic. Totugi, nu ar trebui sd interpretim niciodatl Dumnezeu l-a ales pe Iacov si fie mdntuit qi pe Esau sd fie condamnat. Degi, inilial, Esau s-a rdzvritit impotrivafaptului cI Dumnezeu l-a ales pe fratele sdu mai mic, se pare cd ulterior el a acceptat pozi{ia intrucdt iigdsim pe cei doi fra{i, Iacov gi Esau, la mormdntul tatilui lor.

IACOV $r BINECUVANTAREA NEPOTILOR

Versetul 2l: "Prin credinffr lacov, cflnd a murit, a binecuvAntat pe fiecare din fii i lui losif, qi,,s-a inchinat,rezemat pe vArful toiagului silu."

intdmplarea este relatatd in Genesa 48. C6nd Iosif i-a adus pe cei doi fii inaintea bitrdnului siutatd, l-a condus pe Manase. fiul mai mare, la m6na dreaptd $i pe fiul mai mic, Efraim, la mdna stdngdpentru Manase sd poatd primi binecuv6ntarea proeminentb. Totugi, Iacov gi-a incruciqat mdinilepundndu-gi m6na dreaptd pe capul lui Efraim. Aceasti binecuvdntare a fost indeplinitd in faptul cdEfraim a devenit una din cele mai proeminente semin{ii din Israel. Totugi, din nefericire, ea a devenituna din semintiile principale din ordul Israelului unde s-a introdus idolatria qi rdticirea naliunii. DarIbgdduinfele gi binecuvAntdrile lui Dumnezeu vor fi indeplinite in cele din urm6. Tdndrul prooroc

tJt tu)

a.#

143

I

I

I

I

I

I

I

1

1

1

1_

Ia ,

I

L

TL

i2

IaJ

144

r

^tL

\y7Zaharia, in capitolul 9 versetul l0 vorbegtJziua cAnd Domnul se va intoarce pe planeta PdmAnt, vazdrobi Satanocra{ia gi igi va instaura impdrdlia gi versetul l0 spune. ,, Voi nimici carele de rdzboi dinEfraim, gi caii din lerusalim, gi arcurile de rdzboi vor fi nimicite. El va vesti nemurilor pacea, gi vast6p6ni de la o mare la cealaltd, qi de la rdu pdnd la marginile pdmdntului". $i apoi, in versetul 13,tdndrulprooroccontinud,,,Cici imiincordezpeluda caarc)qi iaupeEfraimcasigeatSgivoi sculapecopiii tii, Sioane, impotriva copiilor tdi, Crecio! Te voi face ca sabia unui viteaz". Multe alte pasajedin Scripturi vorbesc de restabilirea Efraimului, aga incAt profelia rostitd prin Iacov va fi indeplinit6 incele din urmd.

CREDINTA LUI IOSIF

Versetul 22: ,,Prin credin{il a pomenit losif, cAnd i s-a apropiat sfirgitul, de ieqirea fiilor lui Israel dinEgipt, gi a dat porunci cu privire la oasele sale."

Iosif a gtiut foarte bine Legdmdntul Avraamic din Genesa l2 versetul 7 gi, in mod deosebit, detara care a fost datd copiilor lui Israel" El a cunoscut de asemenea gi proorocia pe care Dumnezeu i-adat-o lui Avraarn ci Israeliiii vor fi in Egipt timp de 400 de ani. Avdnd in vedere Cuvdntul luiDumnezeu, Iosif a dat porunci legate de rdmigilele sale deqi gtia cd acest eveniment nu va avea locdecdt peste aproape 400 de ani.

MOISE $I PARINTII LUI

Autorul Epistolei cdtre Evrei ajunge la acest pasaj foarte important, versetele 23 1a29, in carese ocupd de proorocul puternic, Moise. Bineinteles, el a fost mediatorul Legdmdntului bilateral princare lsraelul a fost adus sub principiul dominant al Legii. Legimdntul era bilateral gi Dumnezeu apoporul care va implini Legea. Fiecare evreu era pe deplin congtient de importan{a lui Moise in istoriapoporului gi de asemenea erau foarte conqtienti de blestemele Legimdntului care aveau si fie aduseasupra nafiunii in cazul neascultdrii de Lege. Acum, autorul va ardta cd tot ceea ce a fost indeplinit in giprin Moise nu s-a {dcut pe bazaLegii gi a faptelor, ci a credinlei gi a harului. Mai intdi, autorul facereferire la pdrin{ii lui Moise. ,

Versetul 23: ,,Prin credinfii a fost ascuns Moise trei luni de p5rin{ii lui, cind s-a niscut: pentru c6 vedeaucil era frumos copilul, gi nu s-au lSsat insp6imfintafi de porunca impilratului."

in perioada na$terii lui Moise Faraon a poruncit ca tofi copiii de parte bdrblteascl dintreIsraelili sd fie ucigi, in circumstanlale obignuite, ar fi fost o obligalie pentru tot poporul lui Dumnezeusd sc supuni legilor !6rii in care se aflau. Totuqi, dacd legile acelei Fri inc5lcau legile lui Dumnezeu,atunci poporul era obligat sf, asculte de legile lui Dumnezeu. Amram gi Iochebed neascultdnd deporunca lui Faraon au crezut cd intr-un fel Dumnezeu va pistra copilul. Textul aratd cd ei au vdzut ciera frumos copilul. C-qvAntul ,,fru4qos" traduce cuvdntul grecesc ,,ggg!gd'; inseamni ..aritos". Acum,deqi este adevirat caifriliEliriGlqi vede copilul aritos, AmrafrTl6-chJu-ilau qtiut

"a ruroise era

9i ,avdndinvedereaceaSta,aucrezutc6,deqi imp5ratu laporunci tsd fie omorAt, Dumnezeu avea un scop pentru el. Povestirea despre modul in care Moise a fost pdstrateste plind de ironie dar lecfia pentru fiecare evreu gi, intr-adevdr pentru fiecare din noi. este cd princredin{i noi vom vedea scopurile lui Dumnezeu indeplinite. Aga cum marele misionar, Hudson Taylor,spunea odat6, ,,Lucrarea lui Dumnezeu de primire a binecuvdntirilor lui Dumnezeu trebuie si fiefrcutd in felul lui Dumnezeu. $i felul lui Dumnezeu este prin credin{d".

l

.Is -u

CREDINTA LUI MOISE

Versetul 24-26: ,,Prin credinfil Moise, cind s-a lEcut mare, n-a vrut s{ fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci avrut mai bine sf, sufere impreuntr cu poporul lui Dumnezeu decAt sil se bucure de plicerile de o clipfl alepilcatului. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogil{ie dec6t comorile Egiptului, pentru cI aveaochii pironifi spre rilspl6tire."

Autorul aratd cd a venit o vreme in viata lui Moise cdnd a trebuit sA arate credintd sau sdintoarcd spatele planului lui Dumnezeu in necredinfI. Moise avea in fali o alegere clari. $tim ci el afost instruit in toati infelepciunea egiptenilor gi cd avea ?n fa16 un viitor strdlucit gi promititor. Totugi,Moise a gtiut de Legdmdntul lui Dumnezeu cu Avraam qi cu poporul Sdu qi, deqi acest popor era acumintr-o sclavie josnic5, hotdrdrea era fie si se bucure de pozilia lui favorabili, fie sd-gi arunce sortulimpreund cu poporul lui Dumnezeu. Prin credinfd Moise a ales suferinla gi chinul poporului luiDumnezeu. Versetul 26 este interesant intrucdt ni se spune in mod specific cd Moise a socotit ocara luiHristos, adici a lui Isus Mesia, ca o maj mare bogigie decdt comorile Egiptului. $i la sfbrgitulversetului 26 autorul spune ci Moise avea ochii afintifi spre rdspldtire. Ce gAndea Moise cdnd a ftcutaceasti alegere? Degi a trebuit sd sufere ruginea, Moise gi-a dat seama ci era o rdsplatd viitoare care eracu mult mai mare decdt cea pe care a pdrdsit-o in Egipt. Bineinleles ci rdsplata este viafa veqnicd gipetrecerea vegniciei impreunl cu Flristos pentru care Moise era gata s6 sufere ruginea. Ceea ce autorulvrea spuni in aceasttr in aceastd sec{iune este ci alegerea fdcutS de Moise a fbst prin credinli. intr-adevdr Moise igi va primi intr-o zi rsplata, dar pentru faptele sale. ci doar prin harul lui Dumnezeu giprin credin[a. ,f

CREDINTA NECLINTITA A LUI MOISE

Versetul 27: ,,Prin credin{itr a plr6sit el Egiptul, filrit sl se teame de minia irnp{ratului; pentru c6 arflmas neclintit, ca gi cum ar fi vilzut pe Cel ce este nevtrznt."

La prima vedere s-ar pirea cd acest verset contrazice mirturia Scripturii pentru cd in Exod 2versetul l5 ni se spune ci frica a fost cea care a motivat fuga luiMoise din Egipt. Totuqi, in reiatareabiblicS, vedem doud temeri care planau asupra lui Moise. Mai intdi, se temea cd l-a omor6t pe egipteangi mdnia lui Faraon a fost cea care l-a determinat si fugl in Madian. Totuqi, era gi o alti teamidominantd care era legattr de hotirdrea luati de Moise. Marele legislator gtia cI prin ucidereaegipteanului el arita in mod clar cd trecea de partea poporului lui Dumnezeu gi acest lucru atrigea inmod direct mdnia lui Faraon. Moise nu s-a temut de aceasti mdnie qi cdnd a luat hotdrdrea de a sealitura poporului lui Dumnezeu a fost total indiferent fatd de mdnia lui Dumnezeu. Apoi autorul neofer6 motivul, ,, a rdmas neclintit, ca gi cum ar ft vdzut pe Cel ce este nevdzut". Moise a petrecutpatruzeci de ani in pustie p[zind oile socrului siu. fin6nd minte trecutul lui Moise, inteligenfa gieduca{ia lui, nernulfurnirea ar fi trebuit sd fie enormS. Patruzeci de ani cdnd L-a a$teptat pe DumnezeusI ac{ioneze; dar Moise a rdmas neclintit, ca gi cum L-ar fi vdzut pe Cel nevdzut.

nAscutvtpAR lRna PRrN cREDTNTA

Versetul 28: ,,Prin credin{i a prlznuit el Pagtele gi a filcut stropirea sfingelui, pentru ca Nimicitorul celonint6i niscu{i sil nu se atingfr de ei.'o r

Versetul incepe, ,, Prin credin{d a pr5znuit el Pagtele". Cuvdntul ,,a prdznuit" traduce cuvdntul,,poieo" gi inseamni ,,a institui". Ver[ul este la un timp perfe-.$-EstFl autorul aratd cd- _ _ - a - - - r - . .rea Pagtelui ale o s!rynlllesllg continud. Incd o dat6. ajungdnd la aceastd instituire importantd,

trebuie sd gdndim ia gi evreii. Prima datE citlm ilespre insituirea Pagtelui in Exod capitolul l2 versetele3 la 6. In versetul 3, Moise a poruncit ca in a zecea zi a lunii Nisan fiecare familie sd aleagd un mielfhrd cusur, ceea ce insearnnd perfect in toate aspectele. Versetele 5 aratd cd mielul trebuia luat dinrestul turmei aqa incdt sd poati fi cercetat in legIturtr cu desivdrgirea lui pAni pe paisprezece Nisan. in

t45

? .t acea zi adunarea Israelililor trbuia sd junghie mielul seara. Rabinii evrei aratl cd aceasta era ora trei

+ | dupd-amiaza.ln versetul 7 Moise continud sb spuni cd sAngele trebuia luat gi cu el trebuiau de fapt sii I r" ungd amdndoi st6lpii ugii gi pragul de sus al caselor unde il vor mdnca. Cu alte cuvinte, nu numaic I r 1 , r : r : 1i I mielul trebuia injunghiat, dar qi sdngele trebuia s5 fie folosit. Pe cincisprezeae Nisan, adicd dupi Paqte,e l:. I ^ incepea strrbdtoarea azimilor care finea gapte zile. I.evitic 23 ne prezintd cele cinci sirbitori alea. i - - - - - - - -

a i lsraelului. Urmtrtoarea sdrbdtoare din calendarul evreiesc, potrivit acestui capitol, era sirbdtoareas I rsraerulul. urTnaToarea sarDaroare oln calenoarul evrelesc, potnvrt acesnll capltol, era sarbatoarea: ' r ' t r - :

I I z- primelor roade. [n versetul I I din Levitic 23 aceastd sdrbdtoare avea loc dupd Sabat cdnd un snofldidi I z- Elmeloj rotde. ln verserul I I drn Levlttc 13 aceasla sarbatoare avea loc dupa sabat cand un snop drn

t I +rt*ele roade era adus inaintea Domnului. Aga cum deja am ardtat aceste s6rbitori erau simbolice gi neF I +.*ele roade era adus inaintea Domnului. Aga cum deja am ardtat aceste s6rbitori erau simbolice gi ne1 I oferd o schi6 extraordinare a planului de rdscumpdrare al lui Dumnezeu. Cincizeci de zile dupd

| f l t u r r r 4 r r s r r r s J r r v r r r r P r r r r r r v l r v r J s l u s l v r r .

: I q sirbitori aveau loc toamna in Israel, gi anume salbdtoarea Trdmbitelor, reprezentdnd readunarea

!, | 3 sarUatoarea primelor roade, era celebratd sdrbdtoarea Cincizecimii. indeplinirea simbolului avea loc de9rt I

t f ,

-:-^- -:---l-=

? I fupt exact in ziua celebrdrii sdrbdtorilor evreiegti. Au mai rdmas neimplinite trei sdrbitori. Aceste

iJ

uuiJ. f

U

. t

t{

. l

IJ

$

rt

J

a t

J

a,[l{

al

f!

1

1{t

1{t

E" j t lqlglgi, ziua lqpiririi. .poclintq_!-sraelylui ti aFFil-reffiiTeffi-qi apoi, in cele im-fmE,rL I sdtjitggrQacortgrilqr. ggle este sitbolul lryrbgr5tigi_Mile.ngre algllvlg9lq-Este-interesa-nt sA studiem

relatirile din Evanghelie prin care Domnul S-a prezentat poporului Israel ca Mesia al lor pe noud4 -; 1 Nisan cdnd noi sirbdtorim Intrarea Domnuluiin lerusalim. De pe zece pdnd pe paisprezece Nisan citimI I cI Domnul a fost interogat qi cercetat de liderii Iudei gi la sftrgitul acestei perioade, ilat a declarat ci3 | nu a gdsit nici o vini ?n Mielul deslvArqit al lui Dumnezeu. Apoi, vineri, pe paisprezece Nisan,$eduf. Domnul $i-a dat Duhul, aga cum a prez.is sdrbdtoarea Pagtelui. invierea a avut loc de sdrbdtoareaIrdg i Primelor Roade gi venirea Duhului Sfbnt gi inaugurarea Legf,mdntului cel Nou de sdrbltoarea#. l, , Cincizecimii. lsrael, bineinfeles, ulterior a fost pus deoparte, dar in imp[rtr{ia de o mie de ani vor fi^rirl J tr celebrate cele trei sirb[tori, gi anume Pagtele, sf,rb[toarea Azimilor qi de asemenea sf,rbltoareaD,-{t^r Corturilor. Acest fapt este amintit in Ezechiel 45 versetele 2l qi 25. Este interesant ci inainte deXtV I perioada lui Hristos'cAnd rabinii evrei evlavioqi au adunat canonul Vechiului Testament, se punea

intrebarea dacd profefia lui Ezechiel sd fie inclusd sau nu in canonul cir{ilor sfinte. Motivul pentruaceasta este c[ acegti rabini evlaviogi nu puteau si vadi o perioadd cdnd nu va mai fi jertfa din ZiuaIspdgirii. Acest lucru era esenfial in perioada Vechiului Testament pentru bundstarea poporului. Totugi,rabinii au recunoscut ci profefia venea din mdna lui Dumnezeu qi au inclus-o in Scripturl. Esteinteresant ci mulfi teologi resping astdzi proorocia lui Isaia in legdturi cu prezicerea unui templu viitorgi a unei imp[ri1ii milenare datoritd includerii acestor slrbitori evreiegti. Totugi, tdndrul profet Zahariademonstreazf, adevf,rul profefiei lui Ezechiel.inZaharia capitolul l4 versetele l6 qi 17, ,, Toli cei cevor mai rdmdne din toate neamurile venite impotriva lerusalimului, se vor sui in fiecare an sd seinchine inaintea impdratului, Domnul oqtirilor, gi si prflznuiascd sdrbdtoarea corturilor. Dacl unele dinfamiliile pdmdntului nu vor voi si se suie la Ierusalim ca sd se inchine inaintea impiratului, Domnulogtirilor, nu va c6dea ploaie peste ele". intorcdndu-ne la prima frazl din acest verset ni se spune ciPagtele a fost priznuit prin credinfi dar el va continua si aib[ semnifica{ie. Evreii citind acest verset,frrd indoiali ci vor fi familiarizafi cu profetiile lui Ezechiel Ei Zaharia gi vor recunoa$te adevirulacestei afirmatrii. $i apoi, privind la ultima parte a versetului 28, autorul spune,,,gi a f6cut stropireasdngelui", prin aceasta subliniind faptul cd s6ngele nu trebuia doar v6rsat, ci gi folosit. Bj!!Ep!n" .6riscunlpdrarea este pentru toli dal pgrate fi inlu$it[ doar-de cei care vin la Mdntgitorul prin credinti $iacc_eptii salvarea of-eritil $i apoi, in cele din urmd, in acest verset, autorul spune, ,, pentru ca<-S-..---

F i - im f f i cu { i s5nusea t ing5dee i , , .D innou ,cuv6n tu l . . i n tA in6scu t i ' ' vaaveaosemnificalie deosebitf, pentru cititorii evrei. CuvAntul are cdteva infelesuri. Mai intdi, ar putea si,,i!{4grl nisggla!_g!ei femei"cgma! efggnt'.. D.exemplu, despre Isus Hristos se spune cr Cel dintdi ntrscut A14Ig toalg_fiirr][9l"} i6vo-n i l rna i - i iT5 in icuaceastAfraz6inEvre i l2versetu l23.T@aisemni f icat iv ,titlul se aplici Legf,mdntului cu poporul Israel. in Exod 4 versetul 22, cdnd Dumnezeu l-a trimis peMoise la Faraon, El i-a poruncit, ,, Tu vei zice lui Faraon: ,,Aga vorbegte Domnul: ,,lsrael este fiulMeu, intdiul Meu ndscut". Din nou, acest lucru a fost subliniat in versetul23,,, i1i spun-- TD@lu jeasc5 ;dac5nuv re i sd - l l ag i s5p lece ,vo iuc idepe f i u l t 5u ,pe in td iu l t 5undscut." Astfel, Israel are o semnifica{ie deosebiti in ceea ce privegte planul lui Dumnezeu derdscumpdrare qi aducerea Imp[rifiei Milenare. In acest aspect, Israel se va bucura de binecuvAntdrinafionale in calitate de intdi nlscut al Domnului. Termenii Legdmdntului cel Nou mentioneazd de

t

I

I

IL

I

IL

l!

146

asemenea binecuv6nt[rile semnificative "u..

uo. fi aduse asupra Israelului ca na{iune gi ca cel dintdindscut al lui Dumnezeu.

IZBAVIREA PRIN CREDINTA

Versetul 29: ,,Prin credinff, au trecut ei marea Rogie ca pe uscat, pe cAnd Egiptenii, care au incercat s-otreacii, au fost inghifi{i."

Doud grupuri de oameni se deosebesc printr-un contrast viu - Israelil i i 9i egiptenii. Doi factoriimportanfi au separat aceste doui nafiuni. in ceea ce ii privegte pe Israelili ei au fost pdrtar;i ai Pagtelui,au folosit singele mielului jertfit gi au fost astfel un popor rdscumpdrat. Totugi, egiptenii au refuzatdarul indurdrii lui Dumnezeu gi au rdmas sub judecata lui Dumnezeu. In al doilea r6nd, cdnd Israeliliigi-au inceput cdlStoria prin valurile Mdrii Roqii au flcut-o prin credinfd. Totugi, cdnd egiptenii s-austriduit sd meargl pe acelagi traseu, nu au fdcut-o prin credinld gi astfel s-au jnecat. Cuvintele ,,auincercat" traduc cuvdntul grecesc ,,lambano" gi inseamnd ,,a face o incercare" . Incercarea lor a eguat,bineinteles, din doui motive. Mai intAi, ei au refuzat darulinduririi lui Dumnezeu gi, in al doilea rAnd,au incercat imposibilul prin propriile lor puteri. Aceasta este o leclie pentru fiecare generatie qi cusiguranlI va fi o lecfie qi pentru evreii din timpul anilor ingrozitori din Necazul cel Mare.

CREDINTA LUI IOSUA

Versetul 30: ,,Prin credinfit au cfizut zidurile lerihonului, dup5 ce au fost ocolite gapte zile."

intrebarea pe care ar trebui si ne-o punem, ,,Cdnd qi in ce fel gi-a exercitat Iosua credinfa?"R[sdunsul il gisim in Iosua capitolul 5 versetele l3 la 15. Se pare cd losua a mers si recunoasclzonadin jurul lerihonului gi in timp ce fdcea acest lucru a privit in sus gi a vizut un rizboinic care stdteadeasupra lui cu sabia scoasd. Iosua i-a pus intrebarea potrivitd, ,,Egti pentru noi sau egti impotrivanoastrd?" $i apoi, in versetul 14, avem rdspunsul remarcabi l , , , El a rdspuns:. ,Nu, ci Eu SuntCdpetenia oqtirii Domnului, gi acum atn venit." Astfel, rlzboinicul i-a rdspuns lui Iosua cb el nu eranici pentru ei nici impotriva lor, ci a venit sd conducd ogtirile lui Israel. Aium, versetul spune, ,, Iosuas-a aruncat cu fala la pdm6nt, s-a inchinat, gi l-a zis: ,,Ce spune Domnul meu robului Sdu?" Cei maimulli comentatori cred ci acesta nu este nimeni altcineva decdt Flristos inainte de incarnare. Rf,spunsullui Iosua a fost corect. Cdnd L-a intrebat ce si facd, Domnul ii oferd rdspunsul in versetul 15,,, $iCdpetenia ogtirii Domnului i-a zis lui Iosua: ,,Scoate-fi incdlt5mintele din picioare, cdci looul pe carestai este Sffint." $i losua a fbcut a$a". Cu alte cuvinte, tot ceea ce is-a cerut lui Iosua si facda fost sdse inchine gi si creadd. Dupi aceasti intdlnire cu Cdpetenia ogtirii Domnului, biruinfa era sigurd. Iosuaa crezut in Cipdtenie gi tot ceea ce se cerea acum era o ascultare umili de indrumirile Cdpeteniei.,,lsus" este traducerea greceascd a numelui evreiesc ,,losua" gi inseamni ,,Iehova mdntuiegte". Tot ceeace i se cerea lui Iosua era s[ aibd credin{d in credincioqia Ctrpeteniei lui gi aceasta este cerin{a pentrutot poporul lui Dumnezeu din toate vremile. $i cu siguranld aia va fi gi pentrtr sfiniii din perioadaNecazului cel Mare.

CREDINTA r,rJl RAHAV

Versetul 31: ,,Prin credin{6 n-a pierit curva Rahav impreunA cu cei rfr,mrfitili, pentru ci gilzduiseiscoadele cu buniivoinfil."

in acest verset avem una din cele mai mari dovezi c6 Dumnezeu iubegte intreaga lume apdcdtogilor pierdu{i gi cd El doreqte ca nici unul sd nu piar6, ci toli sd vind la pocdin!6. Adevlratul scopal LegimAntului Avraamic era ca Dumnezeu s[ aducd binecuvdntare universalS peste toate familii lelumii. Rahav pdrea un candidat foarte neverosimil pentru mdntuire dar ea a fost salvati intr-un mod cutotul minunat gi aceasta prin credin16. Versetul arati cd Rahav nu a pierit ?mpreuni cu cei rdzvrdtili.

147

,,Rdzvriti1i" traduce cuvAntul grecesc ,,apeitheo" gi vorbegte de ,,neascultare activ6". Oamenii dinIerihon au gtiut cI Dumnezeu a dat fara poporului Israel dar, in ciuda acestui lucru, ei au refuzat slpredea cetatea lui losua. In Iosua capitolul 6 versetul t ni se spune, ,, Ierihonul era inchis gi intdrit deteama copiilor lui Israel. Nimeni nu iegea din el gi nimeni nu intra in el". Prin inchiderea porfilorlocuitorii din Ierihon qi-au inchis inimile fafd de singurr,rl lor mijloc de mdntuire. Totugi, in ceea ce opriveqte pe Rahav, ea a ardtat credinfd prin gizduirea iscoadelor. ,,Gdzduit" traduce cuvdntul,,dechomai" Ei vorbepte de ,,primirea unui musafir cu bunivoinli". in timpul Necazului cel MareNeamurile iqi vor arita credin{a lor prin gizduirea gi protejarea Israelililor. Cdnd Domnul se vaintoarce pe aceastd planeti pentru a-$i ageza implrilia, Neamurile vor fi judecate gi aceasti judecatdeste descrisi ?n Matei 25 versetele 31la 46. Cei care vor trimigi intr-o vegnicie pierdutd vor fi cei carenu au ardtat bundtate fafi de poporul lui Dumnezeu in timpul Necazului cel Mare. Domnul va spunecelor pierdufi, aga cum gisim in versetele 42 Si 43, ,, Cdci am fost fldmAnd, gi nu Mi-afi dat s6mdndnc; Mi-a fost sete, gi nu Mi-afi dat sd beau;am fost strdin, pi nu M-afi primit; am fost gol, gi nuM-ati imbr6cat; am fost bolnav gi in temni!6, gi n-afi venit pela Mine." Firegte ci acegti necredincioqivor intreba, ,,Cdnd s-au intAmplat toate acestea?" qi Domnul dd rdspunsul in versetul 45, ,, $i El, dreptr6spuns, le va zice: ,.Adev6rat v6 spun c6, ori de cAte ori n-afi ftcut aceste lucruri unuia dintr-acegtifoarte neinsemnati frafi ai Mei, Mie nu Mi le-afi frcut" gi El vorbegte aici despre Israel. F6rd indoiala,va fi o incurajare pentru poporul lui Dumnezeu din timpul Necazului cel Mare s[-gi dea seama c6 prinmirturia gi prin faptele bune arf,tate de Neamuri faf[ de ei nenumdrafi oameni vor fi mdntuili ?n timpulacelor ani ingrozitori de necaz.

MULTI EROI AI CREDINTEI

Versetul 32: "$i

ce voi mai zice? Cici nu mi-ar ajunge vremea, dacil ag vrea s6 vorbesc de Ghedeon, deBarac, de Samson, de leftaie, de David, de Samuel gi de proorocilr'

in acest verset sunt mentionafi gase sfin1i din Vechiul Testament gi ?ntrebarea se ridici, ,,De cei-a ales Dumnezeu Duhul Sf,dnt pe acegti gase pentru a demonstra manifestarea credinfei?" tindndminte dificultatrile deosebite cu care se vor confrunta evreii in timpul Necazului cel Mare, fiecare dinacegti oameni ofertr o lec{ie puternicd a faptului cd biruin{a va fi cAqtigatd in cele din urm6 princredinti.

Ghedeon - credinta timidi

Acest om a triit in timpul Judecitorilor. inacea perioad[ nu era nici o autoritate centrald inIsrael gi cartea Judecdtorilor se incheie cu un comentariu trist ci fiecare frcea ce-i pldcea intrucdt nuera impf,rat in Israel. Din nefericire, sub conducerea Judecbtorilor intreaga naliune a decizut continuu,amt din punct de vedere economic, cdt gi din punct de vedere, spiritual. Poporul in decf,derea lui arepetat un ciclu care a inceput mai intdi cu ptrcatul, apoi intotdeauna a continuat cu robia unui poporstrlin. Apoi,in al treilea rdnd, implorarea lui Dumnezeu datoriid apisdrii crude a popoarelor straine.Patru, mdntuirea cdnd Dumnezeu S-a ridicat ca un Judecitor gi, cinci. linigtea. Astfel, ciclul repetat erap[catul, robia, implorarea, mdntuirea, liniqtea. In timpul lui Ghedeon a fost un picat qi Israelifii erau inrobia madianililor. Aceqti oameni veneau de la est de Iordan gi se agezau in tabere de mii, distrugdndu-le recoltele pAnd nu mai rdmdnea nimic pentru Israel sau pentru vitele lor. Astfel cd nafiunea era foartesdricit5- Chemarea lui Ghedcon este prezentatd in Judecitori capitolul 6. El bdtea grdul in teaso pentrua-l ascunde de madianili. Versetul l2 din capitolul 6 spune, ,, ingerul Domnului i S-a ar6tat, gi i-a zis:,,Dornnul este cu tine, viteazule!" in acel moment , Ghedeon nu par"u sd fie prea viteaz. Totugi, el gi-aadunat ogtirea, dar erau prea mulli pentru scopul lui Dumnezeu qi Ghedeon a ftcut anunful neobignuitca cei frico$i qi cei care se tern str se intoarcd gi sd se depdrteze gi 22.000 din oamenii lui Gedeon auplecat. In cele din urmd, ogtirea a fost redusi la 300 gi prin acegti 300 mdianilii au fost pugi pe fugd.Credin{a a insemnat biruinti.

I

\l)

I

I

I

I

I

I

I

I

{

!

{I

4t

I

!

I

!

-I

I

{

It"

148

Barac - Credinta care pviie

R.elatarea cu privire la chemarea lui Barac qi a biruin{ei lui este agezatd in Judecdtori capitolele4 qi 5. Copiii lui Israel datoritd pdcatului au fost dugi in robia unui impdrat canaanit gi Debora,proorocila, l-a chemat pe Barac sd ia o armatd micd gi si se aldture luptei cu acest impdrat pdgdn.Rdspunsul lui Barac este dat in capitolul 4 versetul 8, ,,Barac i-a zis: ,,DacE vii tu cu mine, md voiduce; dar dacd nu vii cu mine, nu md voi duce". in acest moment se pare c[ credinla lui Barac era maimult in Debora decdt in Domnul Ogtirilor. Totugi, credinla lui Barac a cAgtigat pdn[ la sffirgit gi acestlucru este prezentat intr-un mod minunat in capitolul 5 unde ii avem pe Debora qi pe Barac, generalul,cdntAnd o cdntare de laudd pentru Domnul Ogtirilor.

Samson - Credinti dunl cldere

Dintre tofi judecitorii pe care Dumnezeu i-a ridicat in acea perioadi deosebitf, din istoriaIsraelului, Samson este probabil cel mai patetic. Merrill F Unger in Dicfionarul lui Biblic, spuneurmitoarele, ,,in Samson, Nazireul, vedem un om dominat de o putere supranaturali prin credin{a luiferml qi increderea neclintiti in darul pe care Dumnezeu i l-a incredinfat. Pe de alti parte vedern inSamson omul aventuros, nesdbuit, pasioant gi incdpdfdnat care necinstegte 9i risipeqte puterea dati deDumnezeu, fclosind-o pentru poftele lui". ln capitolul 16 citim despre moartea tragicd al luiSamsondar in cele din urmi momente din viafa sa el arati credinlI qi aduce o mare biruinfd in Israel.Prin urmare, dupi toate faptele nesdbuite ale lui Samson, el s-a intors in cele din urmd la Dumnezeuprin credinli qi'a adus cinste Dumnezeului lui Israel.

Iefta - credinta temerarl

Iefta a fost descris ca un ,jefuitor". El a fost un copil nelegitim qi a fost izgonit din casa tatiluisiu. Ulterior, a devenit capul unei bande de jefuitori, dar a tunci cdnd a izbucnit rdzboiul intre Israeliligi Amonili, Iefta a fost chemat si le fie conducitor. In Judecf,tori capitolul I I citim c6 Iefta s-aapropiat in mod diplomatic de Amonili cu scopul de a avea o dezbatere. Amon s-a plAns cI atunci cdndIsrael a inceput cucerirea 16rii promise au luat in mod nelegitim tara de la Arnonili, aga cd credeau cdacum p6m6ntul ar trebui si se intoarci la ei. Iefta oferd apoi o relatare uimitoare a ceea ce s-a petrecutgi argumentele pe care le descoperd arati cI era strAns legat de istoria Israelului. Totugi, ulterior, a fosto lupti gi Amonilii au fost alungafi. inainte de a merge la lupti, Iefta s-a grdbit sd fac[ un jur[mdnt.Aspus c[ prima persoand care il va intAmpina cdnd se va intoarce acasd dupi biruinlA o va jertfiDomnului. Spre spaima lui, fiica sa a fost prima carc a iegit din casi pentru a-l intAmpina. Iefta gi-a{inut jurlmdntul qia jertfit-o pe fiica sa. F[c6nd acest jurdmAnt, se pare cf, lefta s-a dep[rtat de uedin!6gi a indriznit sd factr un tArg cu Dumnezeu. I-ucrul trist este cd fiica lui Iefta ar fi putut fi riscumpiratdin condilile Legii Levitice dar se pare cd lefta nu a gtiut aceasta. Lec{ia pentru cititorii evrei, qi intr-adevdr pentru noi to1i, este cI nu ne putem tdrgui in nici un fel cu Dumnezeu. Noitrebuie sd-L credemin mod implicit gi intotdeauna s6 ne bazdm pe credinciogia Lui.

David - credinta plinl de incredere

David este descris dupi inima lui Dumnezeu. Cu siguranfi nu a fost omul desdv6rgit Ei paginileScripturii ni-l descoperi pe acest impSrat mare ldsAndu-se dus in picate grosolane gijosnice. Totugi,chiar 9i in acest aspect, e! a ardtat credinfi. CAnd a fost confruntat de Natan, proorocul, Davi gi-a datseama ci in condifiile Legii trebuia sd fie pedepsit. Totugi, prin crddinfl a apelat la indurarea luiDumnezeu qi Natan a declarat ctr plcatul siu a fost iertat gi cur6{it. Dra probabil cel mai mare act decredinfd al lui David a fost in legdturd cu Legdmdntul Davidic. In I Samuel caapitolul 7 citim ci Davida avut pe inimi sd construiascd o casd Dumnezeului lui Israel. In acest moment, Natan, proorocul, i-adescoperit impdratului David cd Dumnezeu nu dorea ca el si-i construiasci o cas6, ci El ii va construio casl lui David, gi anume o dinastie. in 2 Samuel 7 versetul 16, Dumnezeu a declarat, ,,Ci casa ta qiimpirdfia ta vor ddinui vegnic inaintea Mea, gi scaunul tdu de domnie va fi intirit pe vecie". Cdndingerul Gavril s-a ardtat Mariei, el a spus vorbind despre Isus, ,, El va fi mare, gi va fi chemat Fiul

r49

Celui Prea inalt; qi Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de domnie al tatilui Sdu David. Va impdrdlipeste casa lui lacov in veci, gi irnpdrd{ia Lui nu va avea sfhrgit". David a crezut aceastd promisiunecare in cele din urmi a avut ca rezultat venirea lui Isus Mesia.

Samuel - credinta maturi

Este interesant cd Samuel a ajuns si existe datoritd rugdciunilor qi credinpi mamei sale, Ana.Starea natiunii in perioada aceea, care se indrepta spre sfhrgitul perioadei Judecitorilor, era completdeplorabild. Preolia a ajuns coruptd gi otrava a infectat intreaga naliune. Samuel a dus poporul inapoi laDumnezeu. Totuqi, cel mai mare act de credin{I a lui a fost ungerea tAndrului David. Laacea vreme,David p6rea sd fie cel mai nepotrivit candidat pentru a fi imp6ratul lui Israel. Totugi, a fost alegerea luiDumnezeu gi, astfel, Samuel a uns bdiatul prin credin{i. Fdc6nd aceasta, Samuel a pus in migcare un girintreg de evenimente care, ulterior, au dus la naqterea Rdscumplrdtorului, Isus Hristos. La sfdrgitulvremilor, in timpul celor gapte ani din Necazul cel Mare intregul plan de rdscumplrare al luiDumnezeu va reveni poporului lsrael. Aceste versete vor aminti cititorilor evrei ci realizarea planuluilui Dumnezeu gi indeplinirea fbgdduinlelor Legdmdntului pot fi realizale doar prin credin!6.

CUCERIREA CREDINTEI

Versetul 33 39: ,,Prin credinfd au cucerit ei impirStii, au fAcut dreptate, au cipiltat filgilduinfe, auastupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scilpat de ascu{igul sitbiei, s-au vindecat de boli, au fostviteji in rilzboaie, au pus pe fugfl oqtirile vrfijmape. Femeile gi-au primit lnapoi pe mor{ii lor invia{i; unii,ca sil dobindeascil o inviere mai buni, n-au vrut sA primeasctr izbilvirea, care li se dfldea, qi au fostchinui{i. Alfii au suferit batjocuri, bfltili, lanfuri gi inchisoare; au fost uciqi cu pietre, tilia(i in doui cuferestrf,ul, chinui{i; au murit ucigi de sabie, au pribegit imbritcafi cu cojoace 9i in piei de capre, lipsifi detoate, prigoni{i, munci{i, ei, de care lumea nu era vrednici-au ritf,cit prin pustiuri, prin munfi, prinpegteri gi prin crflpAturile pimAntului. Tofi acegtia, mf,carcil au fost lf,uda{i pentru credin{a lor, totugi n-au primit ce le fusese f?lgiduit."

Existi aproximativ doudzeci de intAmpliri amintite in acest pasaj. Triumful este impletit cutragedia. Bineinleles ci aceasta a fost mullimea poporului lui Dumnezeu inci din zorii istoriei umane.Totuqi, in ultimii qapte ani din istoria umand, a;a cum qtim, intensitatea ataurilor asupra poporului luiDumnezeu va cregte in mod dramatic qi in mod deosebit asupra poporului Israel. in Apocalipsa 12versetul l3 ni se spune,,, Cdnd s-a vdzut balaurul" (care este Satan),,aruncatpe pdmdnt, ainceput sdurmdreascd pe femeia," (care este Israel) ,,care ndscuse copilul de parte bdrbiteascd". Lucrul care neincurajeazi in legdturd cu pasajul din Evrei este Cd togi eroii au primit o buni mlrturie prin crddin{6.,\u fcst victorii qi tragedii dar toli au fost l[udali de Domnul pe care L-au slujit. $i la fel este petruintreg poporul lui Dumnezeu din toate vremile care a trdit o via[6 de credinfd. Dar observafi cum sesffirgegete pasajul. Degi toli sfinfii au fost lSudali pentru credin{a lor, ei nu au primit ceea ce le fusesef6gdduit. Prin urmare, se ridicl intrebarea importantd, ,,La ce promisiune se referd aici?" Rlspunsul segdse;te in intregul adevir al Epistolei cdtre Evrei. lJrmdtorul eveniment din planul lui Dumnezeu estevenirea Implrifiei lui Dumnezeu ceea ce inseamni odihna de Sabat. Nici unul din sfinfii care ne-aufost prezentafi nu au experimantat fEgdduin{a dar au murind cu nidejde. Daniel este unul din sfin{ii lacare se face aluzie gieste interesantcum se sfhrgegte proorocia lui Daniel. In capitolul 12 versetul l3 nispune gi este un mesaj de la Hristos ?nainte de intrupare,,, lar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul; tu te veiodihni, qi te vei scula iardgi... odatd in partea ta de moqtenire, Ia sfhrqitul zilelor". Prin urmare, Danielcdnd a murit nu a primit fhgdduinfa dar a avut aceasti asigurare de la Domnul qi Mdntuitorul lui ciintr-o zi va fi inviat qi va sta in partea lui de moqtenire care i-a fost dati intr-un trup inviat.

i

t ,

I

I

I

L'i

U

!t

I

I

t

I

tI

1

!

150

q

PLANURILE LUI DUMNEZEU PE,NTRU EVREI

Versetul 40: ,,pentru cil Dumnezeu avca in vedere ceva mai bun pentru noi, ca sl n-ajungfl ei ladesitrvirgire fiirA noi."

Cuvdntul ,,desvdrgire" traduce cuvdntul grecesc ,,teleioo". inseamnd ,, a duce la bun sfrrgit saua face perfecf'. intrebarea se ridic6, .,Ce duce duce Dumnezeu la desdvdrgire gi I perfec{iune prin acegtievrei?" Pavel ne di rispunsul in Romani ll versetele 26 gi 27,,,$i atunci tot Israelul va fi rndntuit,dupicum este scris: ,,lzb6vitorul va veni din Sion, qi va indepdrta toate nelegiurile de la lacov. Acestava fi legdmAntul, pe care-l voi face cu ei, cdnd le voi fterge pdcatele". In timpul celor gapte aniingrozitori din Neazul cel Mare, ace$ti sfinti evrei prin credintd vor r6mAne credinciogi Dumnezeuluilui Israel qi pocdin{a poporului va aduce impiri{ia Domnului de o mie de ani, odihna de Sabat la carese referl aceasti Epistoli. Atunci, sfintii din Vechiul Testament vor fi invia{i pi vor impirtdgi slava gibucuria acestei impir[1ii. Prin urmare, cei din Vechiul Testament care au murit in credinfd vor primiacea ldgdduin{6.

l 5 l

CAPITOLUL 12

iNnrvrNul DE A DovBDr cnnurnla

Versetul l: ,,$i noi, deci, fiindci suntem inconjura{i cu un nor aga de mare de martori, sl dim la o parteorice pedic6, gi plcatul care ne inf?tgoarS aga de lesne, gi si alergfrm cu stilruin{f, in alergarea care ne stiinaihte."

Trei lucruri sunt observate in acest pasaj * martorii, piedica gi cAgtigarea. Versetul incepe,,deci" qi astfel gdndurile exprimate ne duc inapoi la eroii credinfei din capitolul anterior gi din VechiulTestament. Mai intdi, martorii. Autorul spune, ,,suntem inconjurafi cu nor aga de mare de martori".Cuv6ntul ,,nor" traduce cuvdntul grecesc ,,nephos" gi inseamni ,,o masd mare de nori care acoperlcerurile". ,,Martori" traduce cuvdntul grecesc ,,inartus" in acest context vorbegte de ,,martorii care aparin cazul unui process". Astfel, autorul spune cd tot ceea ce este in jurul nostru este acest nor mare demartori care mdrturiseqte despre triumful credinfei. in al doilea rdnd, piedica. ,,Sd dim la o parte oricepedicd". Cuvdntul ,,piedic[" este trades din cuvdntul grecesc ,,ogkono' gi inseamnd,)o carne umflati giinuti16". Cdnd suntem agezati o carne umflatd gi inutilS nu prezint[ o problemtr; prezintd dificultilidoaratunci cdnd alergim intr-o cursi. Autorul se referi aici la activitAtile gi ocupaliile nevinovate care nu arputea fi p[cdtoase in ele insele dar sunt inutile pentru noi in alergarea cursei. Domnul a spus inEpistola lui citre Biserica din Laodicea, ,,Pentru cd zici ,, Sunt bogat, m-am imbogdfit, gi nu duc lips6de nimic" gi nu gtii c6 egti ticdlos, nenorocit, sdrac, orb qi gol". Dumnezeu doregte ca fiecare din noi sdfie plin de rAvntr in aceastd alergare. ,, $i pdcatul care ne infEgoard aga de lesne". ,,A infrgura lesne"traduce cuvAntul grecesc ,,euperistatos". Acest cuvdnt este format din doui cuvinte grecegti ,,eu" giinseamni ,,repede, grabnic" gi ,,peristatos" inseamnL ,,a pune in jurul". Ceea ce autorul doregte s5spund este cI picatul ne infEgoari foarte grabnic qi foarte ugor gi apoi ne pune piedici. Vedem acestlucru dovedit in viafa primilor nogtrii pirinfi la inceputul istoriei umane. Ei au fost indeplrtafi foarte

!r$or de la credinla in Dumnezeu la o necredinfi totali care a adus dezastrul asupra neamului omenesc.In al treilea rdnd, cdgtigarea - ,,$i sd alergfim cu st5ruint6 in alergarea care ne st6 inainte". ,,Custiruin![" traduce cuvdntul grecesc ,,hupomone". Include conceptul de ,,indurare pasivd" gi stdruin{iactivi". Ca t6nir, am fost chemat si indeplinesc Serviciul National gi arn fost noros sd-mi petrecaproape in intregime cei doi ani in Cipru. In acea perioadd, Insula avea o sdrbitoare anuald asporturilor gi am fost chemat de la unitate sd particip la una din acele curse. Spre oroarea mea, mi-amdat seama ci oamenii impotriva cdrora alergam erau atle{i clasici profesionigti. Cdnd s-a dat startul, amfost lf,sat mult in urma cursei gi dupd cdteva momente cei care erau primii in alergare m-au ajuns.Aceasta s-a petrecut de cAteva ori. De fiecare dati cdnd treceam pe l6ng6 banca spectatorilor eramironizat gi aplaudat in batjocuri. in asemenea circumstante, ceea ce ag fi avut nevoie era ,,hupomene" -indurare pasivl; ceea c ear fi insemnat continuarea cursei qi ignorarea ironiilor. $i stiruinfi activ6; ceeace insemna continuarea cursei pAni la capit. Din nefericire, mi-a lipsit acest fel de rlbdare gi amhotdrdt sd mI retrag din concurs. Mai tdrziu am fost luat deoparte de antrenor care m-a certat arit6ndu-mi ci to{i ceilalli alergtrtori erau o echip6, iar eu trebuia si alerg singur. Mi-a spus cI daci mi-aq ficontinua cursa pdni la capit, aq fi primit o medalie. Lec{ia de aici este cd Domnul doreqte ca noi sIstdruim in mod activ qi sd indurdm in mod pasiv pdnd vom ajunge la fintl gi vom vedea fap Sa. Cusigurantl, pentru evreii din Necazul cel Mare, aceasta le va aminti foarte bine cd trebuie si stiruiascdpdn[ la capdt.

ISUS - EXEMPLUL NOSTRU SUPREM

Versetul 2: ,,Sl ne uitilm {intfl la Cilpetenia gi Desivdrgirea credinfei noastre, adicil la Isus, care, pentrubucuria care-I era pusil inainte, a suferit crucea, a disprefuit ruginea, gi gade la dreapta scaunului dedomnie al lui Dumnezev."

Trei gdnduri sunt incluse in acest verset - privirea, ascultarea gi invifarea. Mai intdi, privirea -

,, Sd ne uitSrn finti la Cdpetenia gi Desdvirgirea credinlei noastre". Expresia ,, a te uita {int6" traduce

L

1I-

II

I

I

I

I

I

I

-l-.I I l

t ^

t52

cuvantul grecesc ,,aphorao" ;;i inseamnd ,,a-{i intoare ochii de la alte lucruri si a-i fixa asupra unuianumit lucru". Include de asemenea qi conceptul de ,,a-!i intoarce ochiul min{ii gi a te concentra asupraunui lucru". Refrenul vechi ,,lntoarce-!i ochii spre Isus" prinde acest gAnd:

,,intoarceli ochii spre IsusPriveSte doctr lafa\a Lui minunatd

$i lucrurile de pe pdmdntVor deveni ciudal de lntunecoasein lumina slavei ti hqrului Sdu".

Cel la care trebuie si privim este ,, Cdpetenia gi DesivArgirea credinfei noastre". ,,C5petenia"traduce cuvdntul grecesc ,,archegon". Este format din doutr cuvinte, ,,48o" ,,a conduce" gi ,,arche",,primul". Conceptul de aici este cd Domnul este Cel care conduce. El este Cel care are conducereatuturor lucrurilor gi astfel ne aduce exemplul deslvdrgit. ,,Desbvdrgire" traduce cuvdtul grecesc,,teleioo" qi inseamni ,, a face perfect sau a duce la bun sf6rgit". Totuqi, cuvdntul ,,credinfi" estearticulat cu articolul hotirAt. Cu alte cuvinte, este ,,credin{a". Autorul vorbeqte despre credinf[ cadespre o entitate actuaii. Un scriitor a descris-o odatd astfel, ,,O persoand care are in fiinfa lui credinlavie pdnd la desdvdrgire gi ne este pusb inainte ca exemplu suprem de credinfd". Descoperim acestexemplu portretizat cdnd Domnul era pe cruce. in Luca 23 versetul 46, Domnul ii spune Tatdlui, ,,Tatd, in m6inile Tale imi incredinfez duhut". Totugi, cel mai mbre! exemplu il descoperim in Filipeni 2versetele 5 la I l. Pavel spune, ,,Sd avefi in voi gdndul acesta, care era gi in Hristos Isus: El, cu toate caavea chipul lui Dumnezeu, totugi n-a crezut ca un lucru de apucat sd fie deopotrivd cu Dumnezeu, ci S-a desbrdcat pe sine insugi gi a luat un chip de rob, ficdndu-Se asemenea oamenilor. La infEliqare a fostgdsit ca un om, S-a smerit qi S-a fbcut ascultdtor pAnd la moarte, gi incd moarte de cruce. De aceea giDumnezeu L-a iniltat nespus de mult, gi I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentruca,in Numele lui Isus, si se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe p6mdnt gi de sub pdmdnt, giorice limbd sd mdrturiseascd, spre slava lui Dumnezeu Tatdl, cd Isus Hristos este Domnul". Vedem aiciintr-adevdr cel mai mare exemplu de credin{d. $i poi autorul continud si spuni, ,,Care, pentru bucuriacare-l era pusd inainte, a suferit crucea, a dispreluit ruqinea, gi gade la dreapta scaunului de domnie allui Dumnezeu". Impresia pe care o avem citind acest pasaj este cd Domnul a suferit pentru cd a gtiutbucuria care ii era pregititi. Degi intr-o oarecare mdsuri acest lucru este adevdrat, nu acesta esteconceptul exprimat in realitate aici. Cuvdntul ,,pentru" este tradus din cuv6ntul grecesc ,,anti" gi arputea fi tradus rnai bine ,,in loc de". Astfel, ceea ce versetul spune aici este ctr Domnul a avut o bucuriedesdvdrgitd in relafia Sa cu Tatdl. in rugiciunea de Mare Preot a Domnului Isus in Ioan I 7 versetul 24.El a spus, ,, \ati,, vreau ca acolo unde sunt Eu, sd fie impreuni cu Mine qi aceia pe care Mi i-ai dat Tu,ca sd vadd slava Mea, slavi pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindci Tu M-ai iubit inainte de intemeierea lumii".in Trinitatea Dumnezeirii era dragoste, pace qi bucurie desdvdrqitd. in locul acestei bucurii, Domnul asuferit Crucea ruqinii. Totuqi, versetul se s{brqeqte cu marea declarafie ci Domnul este acum ,,ladreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu". Aceasta aratdcd Domnnul prin agezarea Lui la dreaptalui Dumnezeu qi-a deslvdrqit lucrarea de rdscumpirare gi, aga cum spune psalmistul in Psalmul 110versetul l, agteaptd ca vrdjmalii Sdi sd-l fie puqi sub picioare. Acest eveniment va avea loc la a douavenire a Domnului.

PROBLEMA PERSECUTIIEI $I BENBFICIILE, PEDEPSIRII

intr-o mdsurd mai mare sau mai micd toli credinciogii din toate vremile s-au confruntat cuproblema persecu{iei. Aceasti persecu{ie va duce in cele din urml la poclinfa Israelului care esteproorocitd in Zaharia 12 versetul 10. Prin urmare, autorul se ocupd de aceste probleme.

Versetul 3: ,,Uitati-vll, deci, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pflcf,togilor o impotrivire aga demare fa{i de Sine, pentru ca nu cumva sl vi pierde{i inima, gi str clde{i de obosealtr in sufletele voastre."

Prima indrumare datd de autor este sd privim cu luare aminte la Dornnul gi MAntuitorul nostruIsus Hristos. ,,A privi cu luare aminte" traduce cuvdntul grecesc ,,analgizomai". inseamnd mai intdi ,,aevalua" dar de asemenea ,,a te g6ndi compar6nd". O gospodini care merge intr-un magaz,in poate si

153

vadi diferite articole de vAnzare, si evalueze diferite preluri gi apoi si se gAndeascl la diferite bunuriprin.comparafie gi apoi sa-l aleagd pe cel mai bun. Ceea ce autorul ne recomandl aici este sd punemsuferinlele Domnului alituri de ale noastre gi sd le comparim. $i apoi ne spune ce a suferit Domnul.Acesta traduce cuvAntul grecesc ,,hupomeno" gi inseamnd ,,a rdmdne sub". Astfel ace$ti evrei trebuiesi se gdndeascS la faptul cd Domnul a rimas sub impotrivirea din partea pic6togilor. ,olmpotrivire"inseamnS ,,a vorbi impotriva". Astfel, gdnindu-se gi amintindu-gi ceea ce Domnul a suferit, nu-gi vorpierde inima gi nu vor cldea de oboseald in sufletele lor. ,,A c6dea" inseamnl ,,a sltrbi, a renun{a". Imiamintesc ci atunci cdnd eram soldat in Cipru am vost invitat de un ofi1er al Reginei si m[ alitur lui inimplrfirea tratatelor evanghelice in cantonamentele din apropierea taberei. In primul cantonament incare am intrat am vorbit unui sodat sau doi despre lucrurile lui Dumnezeu giin timp ce fbceam aceastabrusc am fost acosta{i de un tdndr caporal obraznic gi arogant. El i-a vorbit prietenului meu, ofi1erul, incel mai abuziv mod gi apoi, in cele din urmf,, luAndu-l de reverele hainei l-a silit sl plece dincantonament. intrucdt amAndoi eram imbrdcati in haine civile, tdndrul caporal nu gi-a dat seama ci s-apurtat in mod grosolan cu unul din ofilerii Reginei. Cdn am ieqit din cantonament prietenul meu mi-aspus, ,,SI ne rugtrm pentru Caporal gi pentu ceilalli din cantonament" ceea ce am gi fdcut. Dupirugiciune, i-am spus prietenului meu, ,,Ai putea si-i ardli documentele tale de ofi1er qi ai fi autorizats6-l arestezi pe caporal". De fapt, el a comis o ofensi foarte grav6. Nu voi uita niciodati rispunsulofilerului. A spus, ,,Ei bine, a-L iubi pe Hristos ne constrAnge sd suferim acest fel de abuz" dar apoi acontinuat, ,,Sd ne amintim ceea ce a suferit Domnul". Isus a fost Domnul Slavei gi totugi a suferitimpotrivire din partea pdc[tofilor.

Dup6 ce am privit la suferinfele Dommnului, impotrivirea din partea picitogilor, biciuirea,ristignirea, autorul spune:

Versetul 4: ,,Voi nu v-afi impotrivit inci pinil la sAnge, in lupta impotriva picatului."

,,impotrivit" inseamni ,,a sta impotriva". Domnul nostru a stat impotriva lui Satan gi impotriva.intregului iad. ,,in lupta impotriva"traduce cuv6ntul grecesc ,,antagonizomai". inseamni ,,a lupta inmod chinuitor impotriva cuiva sau a ceva". Este posibil ca autorul s[ se fi referit la experienfaDomnului din grtrdina Ghetsimani. In Luca 22 versetul 44 este relatat, ,, A ajuns intr-un chin ca demoarte, gi a inceput sd Se roage gi mai fierbinte; gi sudoarea I se fEcuse ca niqte picdturi mari de sdnge,care cddeau pe pdmdnt". Autorul le amintegte acestor evrei, gi intr-adevdr fieciruia din noi, c[ nimeninu s-a confruntat vreodati ci acest fel de aeonie.

BENEFICIILE PEDEPSIRII

. )' ,,Pedepsire" traduce cuvdntul grecesc ,,paideuo" gi inseamnl ,,a instrui, a educa, a corecta". Nuare de a face neapdrat cu conceptul de pedeapsd prin lovire. Pedepsirea este acfiunea unui tatd iubitorfat[ de un copil neascultf,tor gi incipilanat. Pavel arati in I Corinteni I I versetul 32 cd Domnl nepedepsegte ca sd nu fim os6ndili odatd cu lumea. Pedepsirea nu are nimic de a face cu osdndirea. Ioanarattr in Evanghelia sa capitolul 3 versetul 18, .,Oricine crede in El, nu este judecat; dar cine nu crede, agi fost judecat, pentru c5 n-a crezut in Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu". Merrill F Unger, inDicfionarul s6u Biblic, face cdteva comentarii interesante privind pedepsirea. El spune in felul urmitor:,,Pedepsirea este destinatd fiilor in familie gi poate fi, unu, preventivi, ca in cazul apostolului Pavel,

k't"i ., ciruia i-a fost dat un lepug in came pentru a-l pdstra umil, 2 Corinteni 12 versetele 7 la 9. Doi,

?o.i.,' ., corectivl, care este migcarea disciplinari a tat[tui impotriva fiului inctrptrfanat pentru binele fiului siu." ; Trei, maturizarea, obectivul fiind sfintirea, ca s5 aducem roada neprihlnirii, Evrei 12 versetul 6; Ioan

l5 versetul 2. Existi o diferenlA intre pedepsire qi chinuire; a doua reprezintd infrdngerea divini avoinfei umane pentru ca viafa rdscumpbratd sd poatl fi complet dedicati lui Dumnezeu, Romani 12versetele I gi 2". Autorul se va ocupa de aceastd problemd a pedepsirii in versetul urmitor.

IL

I

I

I

i

a

t

i

I

t{-

{-

{-

|lt

t54

Versetul 5: ,,$i afi uitat sfatul pe care vi-l dE ca unor fii: Fiule, nu dispre{ui pedeapsa Domnului, gi nu-{ipierde inima c6nd egti mustrat de El."

Autorul citeazd direct din Proverbe 3 versetele ll gi l2 gi spune cititorilor ci au uitat aceasta ficuvdntul folosit in original inseamnd ,,a uita complet" qi ceea ce ei au uitat este sfatul pe care il gdsimin cartea Proverbelor. ,,Sfat" traduce ,,paraklesis" gi inseamnd ,,a chema ldngi". Tabloul care a fostpictat aici este ci cititorii au uitat ci un'l'ati iubitor ii chema l6ngi El pentru a-i invifa ceva. Lectiaeste una simpld, ,,Fiule, nu disprefui pedeapsa Domnului, gi nu-!ipierde inima cdnd egti mustrat de El".Cuvdntul ,,disprefui" traduce cuvAntul grecesc ,,oligoreo" gi inseamni ,,a-!i pisa pulin de ceva". imiamintesc cd am vdzut odatd o mamd pedepsindu-qi copilul. I-a dat o palmd dureroasd peste mdnd.Copilul a privit-o in fa6 gi i-a spus, ,,Nu mi doare, nu-mi pas6". Autorul ne roagi aici, ,,Nu indriznilisd aclionafi in felul acesta" gi, mai mult decAt atdt, c6nd egti pedepsit nu-ti pierde inima, ceea ceinseamnS,,nut e prtrbugi".

.4,MrNTE$TE-Tr CA DUMNLZF,TJ INCA TE rUBE$TE

Versetul 6: ,,C6ci Domnul pedepsegte pe cine-l iubegte, gi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primegte."

Autorul aduce aminte acestor evrei cd Dumnezeu ii iubegte pe cei pe care ii pedepsegte pentrua"i instrui, pentru a-i educa, pentru a corecta greqelile, pentru a infrdna pasiunile. Totugi, Dumnezeu vafolosi chinuirea pentru a frdnge voin{a unui fiu neascultdtor. Existi dovezi cd Dumnezeu va folosichinuirea in cazul poporului Israel in timpul Necazului cel lv1are. Zaharia spune ci oqtirile acestei lumise vor aduna in jurul Ierusalimului sub conducerea omului lui Satan, Anticrist, pentru a distrugeIsraelul. In acest moment extrem ei se vor intoarce in cele din urmd c6tre adevdratul Mesia, Isus dinNazaret gi se vor pocbi.

sA iNvATAvr cunr sA suFERrM pEDEApSA

Versetul 7: ,,Suferi{i pedeapsa: Dumnezeu Se poart5 cu voi ca gi cu nigte fii. Cici care este fiul pe care nu-I pedepsegte tatil?"

NIV este utild qi traduce versetul urmitor: ,,indurali dificultalile ca disciplini. Dumnezeu netrateazd ca pe nigte fii; ctrci care este fiul pe care nu-l pedepsegte tatil". Cuvdntul ,,suferili" inseamn[,,a rimdne sub" gi evreii, gi intr-adevir fiecare din noi, cdnd suntem pedepsi{i trebuie sd rlmdnem subpedeapsd gi si nu incercdm sd scdpdm de dificultilile pe care Dumnezeu le aduce asupra noastr6. Dinnou, autorul le aduce aminte acestor evrei gi noud cl suntem trata{i ca fii atunci c6nd Dumnezeu seocupf, de noi.

DOVADA FAPTULUI CA SUNTEM F'II

Versetul 8: ,,Dar dacfl sunte{i scutifi de pedeapsfl, de care to{i au parte, sunte{i nigte feciori din curvie, iarnu fii.t'

Din nou NIV-ul este util qi traduce versetul in felul urmdtor: ,,Dacd nu suntefi disciplinafi, agacum sun toJi, atunci sunte{i feciori din curvie, gi nu fii", Astfel dovada faptului cd suntem fii este defapt pedepsirea. Totugi, fineli minte cd Dumnezeu se ocupi de Israel. Am observat in prealabil cdDumnezeu privegte Israelul ca pe intAiul SIu ndscut.In Isaia 54 versetul 8, Domnul sppune despreIsrael, ,, Intr-o izbucnire de mdnie, Imi ascunsesem o clipd Fala de tine, dar Md voi indura de tine cu odragoste vegnic6, zice Domnul, Riscumpdr6torul tdu". Amintili-v5 c[ in timpul Necazului cel Mare vaveni asupra poporului pedeapsa na{ionald, descrisd ca perioada Necazului lui lacov gi va aducepocdinld gi binecuvdntare, gi numai asupra poporului Israel ci qi asupra intregii omeniri.

t 55

R.ESPECTUL FATA DE PARINTII PAMANTE$TI

Versetul 9: ,,$i apoi, daci pilrinfii nogtri trupegti ne-au pedepsit, gi tot le-am dat cinstea cuvenitil, nutrebuie oare cu atAt mai mult sil ne supunem Tatilui duhurilor, gi sf, trfl im?"

Ne-am g6ndit la pedeapsa lui Dumnezeu dar ce se intdmpli cu cea a pdrinfilor pimdntegti?Autorul le reaminte$te acestor evrei gi noui ci pdrintii nogtrii ne-au corectat gi le-am dat cinsteacuveniti dar aici Cel care ne pedepsegte este Tatil duhurilor. CAnd Nicodim a intrebat despre intrareain impiritia cerurilor, spre uimirea sa Domnul i-a rdspuns cd trebuie se se nasc6 din nou. $i Domnul i-a explicat mai tdrziu ci aceasti na$tere este adusi prin lucrarea Duhului Sfdnt. Mai intdi, care nepedepsegte cu dragoste este Tatdl care ne-a adus nagterea din nou qi via{a vegnic6. Autorul spune c[ noitrebuie ,,s5 ne supunem Tatdlui duhurilor gi si trdim". Vorbegte aici despre trdirea adevdrat[; nu doarvia{a vegnic6, ci gi o viali care si placi Tatilui care ne-a ndscut pentru vegnicie.

CARACTERUL PARTNTTLOR NO$TRr pANrAl'rrn$Tr $r AL TATALUT NOSTRU CERESC

Versetul 10: ,,Cf,ci ei intr-adevf,r ne pedepseau pentru pu{ine zile, cum credeau ei ci e bine; darDumnezeu ne pedepsegte pentru binele nostru, ca sil ne faci piirtaqi sfin{eniei Lui."

Pdrinfii nogtrii ptrmdntegti ne-au pedepsit cum credeau ei cd e bine. Expresia ,,cum credeau c5 ebine" traduce cuvdntul grecesc ,,dokeo" qi inseamnl ,,a fi de p[rere, a crede, a presupune". Astfelpirinfii noEtrii plm6ntegti ne-au pedepsit dupi plrerea lor, dupi presupunerea sau supozilia lor. Pdrintiinogtrii au fost gregili qi de multe ori deisciplina lor a fost nepotriviti. De asemenea, pedeapsa pirinfilornogtrii a fost limitati la doar cdteva zile; ceea ce inseamni in timpul copiliriei. Totugi, pedeapsaDomnului continul pe parcursul cdldtoriei pim6ntegti. in timp ce pdrinfii nogtrii pim6nteqti nepedepseau cum credeau ei ci e bine, Dumnezeu ne pedepsegte pentru binele nostru. Cuvdntul o,bine"traduce un cuvAnt grecesc interesant ,,surnphero". ,,Sum" inseamnd ,,cu"; ,,phero" ,,a aduce" gi, prinurTnare, acest cuvant inseamnd ,,a impica". De asemenea, cuvdntul ,,bine" este articulat cu articolulhotirdt aga incAt acest lucru aratdcd Dumnezeu ne pedepsegte intr-adevlr spre binele nostru. Agadar,trebuie si ne punem intrebarea, ,,Ce va reconcilia Domnul prin aceastd pedeapsd sau, mai bine, cu cinene va uni El?" Rispunsul este ci vom fi pdrtafi sfinteniei lui. Din nou, ,,pirtagi" traduce un cuvdntgrecesc interesant - ,,metalanbano". Din acest cuvAnt grecesc obfinem cuvdntul rominesc,,nfetabolism". lnseamni ,,a mdnca, a asimila". Pavel folosegte acest cuvdnt grecesc in 2 Timotei 2versetul 6, ,, Plugarul trebue sd munceascd inainte ca s5 strdngi rodurile". Cu alte cuvinte, ceea ceapostolul doregte si spunf, este cd plugarul trebuie si asimileze o parte din ceea ce produce. Conceptuluimitor p€ care il avem in acest verset este cd noi devenim de fapt parte a sfinfeniei lui Dumnezeu.Asimildm neprihinirea adevdrati a lui Dumnezeu. $i obsevafi cd acest lucru vine ca rezultat alpedepsirii Tatdlui nostru ceresc iubitor.

DAR NU EXISTA NICI O BUCURIE iN PNONAPSA

Versetul I l: ,,Este adevtrrat c6 orice pedeapsi, deocamdatil pare o pricinil de intristare, gi nu de bucurieldar mai pe urrntr aduce celor ce au trecut prin qcoala ei, roada ditiitoare de pace a neprihSnirii."

Pedeapsa, fie din partea tatElui pdmentesc, fie din partea Tatilui ceresc, nu poate fi descrisd cao experien{i veseli. Aqa cum spune autorul, este o experienli tristi. Pedeapsa ne poate intrista. Totugi,dintr-o perspectivd pozitiv[, autorul spune, ,,dar mai pe urmd aduce roada ddtdtoare de pace aneprihdnirii". Cuv6ntul ,,aduce" traduce cuvdntul grecessc,,apodidomi" gi inseamn6,, a da inapoi".Pedeapsa poate fi o experien{5 disruptivd dar ,,aduce inapoi" roada ddtdtoare de pace a neprihlnirii.Interesant, acelagi cuv6nt este folosit ?n Apocalisa 22 versetul 2 in leglturl cu pomii care vor fi ?rrImpirifia veqnicd. Spune cd ceu trei pomi ,,vor doudsprezece feluri de rod, gi dind rod" (apodidomi),,in fiecare lund; qi frunzele pomului slujesc la vindecarea Neamurilor. Acegti pomi uimitori dinimp[rd1ia vegnici vor rodi sau vor da inapoi roacle pldcute potrivite cu vremea aceea. Totugi,in aceasd

156

a-

a-

I

t

3

aJ

a-

I

{-

{J

a-

I-

u!

l<i

(j

perioadd, ne putem bucura dc roatia neprihdnirii care vine prin pedeas6. $i apoi, frazafrnald din acestverset spune, ,, celor ce au trecut prin gcoala ei". Expresia,,a trece prin qcoal6" traduce cvdntul grecesc

,rgurnnttZo". Din acest cuv6nt oblinem cuvdntul,,gimnastic6 sau gimnaziu". Ceea ce autorul doregte s6spuni este cb gcoala pedepsirii aduce binecuvAntdri spirituale.

SFATUL

Versetul 12: ,,intilri{i-vf,, deci, mAinile obosite gi genunchii sl5bilnogifi."

Chestiunea adusi in discutie este ci deoarece pedeapsa servegte unei discipline morale gi are carezultat sfinfirca, ca unnare, cititorii sunt rugali sd facd ceva. Mai intdi, trebuie s6-gi intdreascd m6inile.,,lntdri!i-v6" traduce cuvdntul grecessc ,,anorthoo" qi inseamnd ,, a restabili qi a indrepta". Este de faptun termen medical. Mdinile erau obcsite gi in original inseamni ,,sl6bite, ftr6 putere". DatoitA pedepseise pare ci lauda pentru Dumnezeu a incetat. $i apoi indemnul face referire la genunchii sldb6nogi{i.,.Genunchi slSbdnogifi" traduce cuvdntul ,,poraluo" din care oblinem cuvdntul romdnesc ,,paralitic".Cu alte cuvinte. genunchii trebuiau intiriti pentru rug[ciune. Astfel, autorul ne indeamnd chiar dacitrebuie sd suferim pedeapsa, sd continudm sd ne rugdm gi sI aducem laudd. Dr Kenneth Weist traducecuvAntul astfel, ,,Agadar, ?ntdrili din nou mdinile care sunt sl5bite gi genunchii care sunt paralizali".

NU FACETI VIATA CRE$TINA DIFICILA

Versetul 13: ,,Croi{i cflriiri drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce gchiopiteazil sil nu se abatf, dincale, ci mai de grabd sA fie vindecat."

Fraza ,,croiti cirlri drepte cu picioarele voastre" ar putea fi tradusd literal ,,face{i un drum netedpentru picioarelc voastre". Cu alte cuvinte, nu punefi obstacole pe cdrare care vd vor impiedica dinpunct de vedere spiritual. imi amintesc ci in tinerete, auzeam adesea o ilustralie repetat[ pe aceastitemd. Povestirea spune ci trei oameni au fbcut cerere pentru oblinerea postului de conducdtor deautobuz. Fecdrui conducdtor i s-a pus aceeaEi intrebare. Dacd ar fi s5 cil5toreascf, pe un drum ?ngust,care o prdpastie pe o parte, cdt de aproape ar conduce de marginea prdpastiei? Primul qofer a spus, ,,Eibine. cred ca al putea conduce sigur la un metru qi jumdtate de prbpastie". CAnd celui de-al doilea goferi s-a pus intrebarea, el a rlspuns, ,,Ei bine, cred cd ag putea conduce sigur la gaptezeci qi cinci decentimetri". Totugi cdnd al treilea gofer a fost intrebat, el a rdspuns simplu, ,,Sincer, nu qtiu cAt deaproape de prdpastie ag putea conduce, dar ceea ce ar trebui sd fac este sd cAt mai departe posibil depripastie''. Din nefericire, sunt mul{i cregtini care trdiesc in mod periculos; triiesc prea aproape demargine qi adesea ca rezultat al acestui mod de viafi sffirgesc confruntdndu-se cu un dezastru. Prinurrnare, autorul spune, ,,Nu riscali in materie de vegnicie, facefi-vd o c6rare netedl sub picioarelevoastre". Psalmistul a gtiut secretul acestui lucru in Psalmul ll9 versetul l05,,,CuvAntul Tf,u este ocandeli pentru picioarele mele pi o luminl pe ctrrarea meao'.Folosind Scriptura, calea noastrd poatedeveni clari gi gtim cI Tatdl nostru ceresc ne va pizi picioarele de cidere. $i apoi autorul spune de cetrebuie sd croim cdr[ri drepte, ,, pentru ca cel ce gchiopdteazd sd nu se abatd din cale". ,.Cel ceqchiopdteazd" face referire la o persoanl neputincioasE. ,,Si nu se abat6 din cale" este de fupt untermen medical ryi inseamntr ,,a intoarce sau a rdsuci o articulafie". Astfel, ceea ce autorul doregte sdspund este ca trebuie sd pistrim cdrarea netedd pentru ca cei care sunt neputinciogi sd fie deformali, cimai degreabd si fie vindeca{i. Aceast6 avertizare nu este doar pentru noi in;ine, ci qi pentru fralii maislabi. Fiecare copilal lui Dumnezeu poate fi un exemplu pentru fratele sdu mai slab.

URIVIARITI PACBA CU OTI OAMENII

Versetul l4: ,,Urm6rifi pacea cu tofi qi sfin{irea, fiir6 care nimeni nu va vedea pe Domnul."

ts7

,,Unndrili"traduce ,,dioko" qi inseamni ,,a alerga repede, a prinde o persoanl sau un lucru".Pavel foloseqte cuvdntul in Filipeni 3 versetul 12,,, Nu cd am gi cdgtigat premiul sau cd am qi ajunsdesdvdrgit; dar alerg" ( dioko) ,,inainte, c6utdnd sd-l apuc. ?ntrucit gi eu am fost apucat de Hristos Isus".Prin urmare, noi trebuie sd alergdm repede pentru a ajunge din urmi paoea. ,,Pace" traduce cuvdntulgrecesc ,,eirene" care inseamni,,a uni". Pavel folosegte acest cuv6nt grecesc in Romani 5 versetul l, ,,Deci, fiindci suntem socotili neprih6nifi, prin credin{d, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostruIsus Hristos". Pavel aratl ci indreptS{irea ne une$te din nou cu Dumnezeu. Totugi, ceea ce autoruldoregte sd spuni este cd ,,avem pace cu Dumnezeu qi avem pace cu tofi". Dar acegti evrei nu numai cdtrebuie si caute in mod stdruitor pacea, ei trebuie sd alerge repede dupi sfintire. Pentru aceqti evreisfinfirea insemna venirea in prezenfa gi unirea cu Dumnezeul Sfhnt. Autorul a aexplicat deja acesteadevdruri glorioase. De exemplu, in capitolul 10 versetul 14, el spune, ,,Cdciprintr-o singurd jertfE El"(adici Isus) ,,a fEcut desdvdrgiti pentru totdeauna pe cei ce sunt sfin{ifi" (sau fdcuti sfin1i). Refrenulunei cdntiri vechi prinde acest gdnd:

,,Ca Isus, ca IsusVreau sd /iu ca Isusil iubesc-aSa cd vreau sdfiuCa Isus, ca Isus".

RESPONSABILITATEA NOASTRA FATA DE CEILALTI

Versetul 15: ,,Lua{i seama bine ca nimeni sil nu se abatii de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva sidea lf,stari vreo rf,dicinS de amilr6ciune, s6 vil aducl tulburare, gi mul(i sit fie intinafi de ea."

,,Lua{i bine seama" inseamnf, ,,a privi ca un supraveghetor". Petru a folosit acelagi cuvdnt in IPetru 5 versetul 2, ,, Pdstorifi turma lui Dumnezeur care este sub paza voastrA" (sau peste carevegheati) ,,nu de sil6, ci de bund voie, dupd voia lui Dumnezeu; nu pentru un cdgtig mirgav, ci culepddare de sine". $i la ce ar trebui si ia seama fiecare copil al lui Dumnezeu, gi aceasta intr-un modatent? ,,Ca nimeni sd nu se abatd de la harul lui Dumnezeu". ,,Abatd" traduce cuvdntul grecesc,,hustereo" gi inseamnd ,,a veni prea tArziu". Conceptul de aici este cd uga harului este acum deschis[pentru tofi. Degi evreii vor trece prin perioada Necazului cel Mare, dragostea gi indurarea luiDumnezeu va chema incd pe pdcitopi la pocdinfi. La intoarcerea Domnului, ziua harului se va sfar$i $icei nepocdili vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd. Asfel, existi o responsabilitate enorm6, nu numaipentru aceqti evrei din timpul Necazului cel Mare. ci gi pentru fiecare din noi, s[ ludm seama bineasemenea unui supraveghetor ca nimeni sd nu se abatd sau sd nu vin6 prea tdrziu pentru harul luiDumnezeu. Inainte poporul lui Dumnezeu a fost sub Lege gi, din nefericire, chiar gi in vremea luiHristos acfiona asemenea unui supraveghetor incercAnd sd aduci Neamurile sub Lege gi in finag subcondamnarea Legii. Domnul S-a referit ia aceasta in Matei 23 versetul l5,,,Vai de voi, cdrturari giFarisei ftprnici! Pentru cd voi inconjurafi marea gi p6mdntul, ca sd faceti un tovardg de credinld; gi,dupd ce a ajuns tovardg de credin16, facefi din el un fiu al gheenei, de doud ori mai rdu decdt suntefi voiingiv6". Legea a adus judecatd gi moarte dar harul aduce viati qi pace. Nu este de mirare cd suntemsfhtui{i cu to{ii sf, lulm bine seama ca nimeni sd nu se abatd de la harul minunat al lui Isus. $i apoievreii, in mod deosebit in timpul Necazului cel Mare trebuie sd fie atenli ca ,, nu cumva sd dea ldstarivreo rdddcind de amdrSciune, si vd aducd tulburare, qi mulfi sd fie intinati de ea". in acastd frazdtrebuie s[ gdndim incl o datd evreiegte. Acest concept ne duce inapoi ?n Deuteron om 29 versetul 18, ,,Sd nu fie intre voi nici bdrbat, nici femeie, nici familie, nici seminpie, a cdror inimd sd se abati azi dela Domnul, Dumnezeul nostru, ca sd se ducd sd slujeascd dumnezeilor neamurilor acelora, Sd nu fieprinfre voi nici o rdddcind care sd aducd otravd gi pelin". Astfel, autorul vorbegte aici despre o persoandstricattr care si intoarcl de la harul lui Dumnezeu pe cei ce-l cautf, cu adevirat. Cu sigurantf, vor fimulti de aceEtia in timpul Necazului cel Mare. Este interesant cd pasajul din Deuteronom la care facealuzie versetul se ocupd de Legirndntul intoarcerii Israelului in lara promisd lui Avraam. Acesteveniment, bineinfeles, va avea loc la sfhrqitul Necazului cel Mare gi astfel cu siguran![ aceastiavertizare va fi cea mai relevantd pentru cititorii evrei din timpul Necazului lui Iacov. $i observati c[ oasemenea persoand stricatd va intina pe rnulli. Tabloul este cd ea va murddri pe mulli cu pdcatulnecredin{ei. Astfel, impreuni cu evreii, trebuie s6ludm bine seama ca tofi oamenii sd vini sub harul lui

I

t

T158

Dumnezeu gi de asemenea sd lulm bine searna ca nici o rSdicinb de amariciune sau vreun impedimentsi pericliteze aceastd lucrare glorioasd.

AI'ERTTZARE - AMTNTTTT-VA DE ESAU

Versetul 16-11:. r,Veghea{i sA nu fie intre voi nimeni cun'ar sau lumesc ca Esau, care pentru o mincare gi-a vffndut dreptul de intii-niscut. $ti!i ctr mai pe urmA, cind a vrut si capete binecuvAntarea n-a fostprimit; pentru cil, cu toate cii o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe."

Aceste versete sun importante pentru ci ele aduc o avertizare cumpliti evreilor din perioadaNecazului cel Mare asupra consecinfelor pe care le va avea idolatria gi necinstirea lucrurilor spirituale.Epistola va ajunge curdnd la punctul culminant in versetele 23 Si 24 ale acestui capitol care facereferire la Ierusalimul ceresc gi la Isus, Mijlocitorul Legimdntului cel Nou. Binein{eles cb face referiredirecti la impdrdlia de o mie de ani a Domnului cdnd va zdrobi Satanocrafia gi igi va ageza impdrSliapeplaneta Pimdnt. Incd o datd, ajungdnd la aceste versete importante, trebuie si gdndim asemeneaevrilor. Cum vor interpreta evreii acest pasaj? Fiecare cititor evreu va fi familiarizat cu Ezechielcapitolul 23. Acest capito! descrie doui surori, Ohola gi Oholiba. in vremea lui Ezechiel, Oholareprezenta cele zece seminlii ale Israelului din nord care ulterior au fost duse in robia Asirienilor giOholiba, cele doud seminlii din sud care in vernea aceea au fost duse in robie in Babilon. Capitoluldescrie in cei mai soandalogi termeni faptele de idolatrie. Comentatorii au remarcat ci invdfitorii dinvechime au insistat ca acest capitol s[ nu fie citit in acest context. Totuqi, aceste fapte scandaloase deimoralitate josnicd aratd cum vede Dumnezeu idolatria" Ezechiel rezumd acuzafia in versetele 48 gi 49,

,, Voi face astfel sI inceteze nelegiuirea in {ard; ca toate femeiie sd ia inv6{5tur6, gi s5 nu mai facd onelegiuire ca a voastrS! Vi se va r6splSti astfel nelegiuirea, gi ve{i purta pacatele sdvdrqite cu idoliivogtri, pi vefi gti cd Eu Sunt Domnul, Dumnezeu". Astfel, Dumnezeu arati Israelului cd vede idolatriaca pe cel mai scArbos gi mai obscen act de imoralitate. Datoritd acestui pdcat au mers in robie qiseminlii le din nord, gi seminlii le din sud qi apoi, ulterior, Ierusaliml a fost distrus. findnd minte acestlucru, sI ne amintim perioada in care vor trdi acegti evrei. Apocalipsa l3 versetul 5 vorbegte de un idolcare va fi inil{at de Anticrist in templul din lerusalirn. Capitolul aratd ci Anticristul va lucra impreunicu proorocul mincinos qi versetul l5 spune,,,I s-a dat putere sd dea suflare icoanei fiarei, ca icoanafiarei sd vorbeascd, Ei sd facd sd fie omordti toti cei ce nu se vor inchina icoanei fiarei". Daniel facereferire la acest eveniment remarcabil in capitolul 9 versetul 27, ,, El" (adic6, Anticristul care va veni),,va face un leg6m6nt trainic cu mul{i," (ceea ce inseamnl multi din Israel) ,,timp de o siptimdnd, darla jumdtatea sdptimAnii va face sd inceteze jertfa gi darul de mdncare, qi pe aripa uriciunilor idolegti vaveni unul care ptrstiegte, pAnd va cSdea asupra celui pustiit prdpddul hotdrAt." Acest verset vorbegte deun eveniment adus de Anticrist gi care va produce ceva ce Dumnezeu ur6gte, gi anume un ido!.Interesant, chiar inainte de a fi rdstignit, Domnul a dat o avertizare foarte precisd Israelului cu privire laacest eveniment, Matei 24 versetele l5 qi 16, ,, De aceea, cdnd veli vedea,,uriciunea pustiirii" desprecare a vorbit proorocul Daniel ,,alezatA in locul Sf6nt" -cine citegte sd inleleagS! atunci, cei ce vor fi inIudea, sd fugi la mun!i". Astfel, in timpul acestei perioade ingrozitoare de prigoand pentru Israel, fiarava cere ca toti s6-i aducb inchinare spirituald, ceea ce inseamnd ci fie te vei inchina chipului ei, fie veirnuri. Astfel, avertizarea este cea mai potrivitd pentru aceasti perioadl specificd din istoria Israelului.Apoi este cvdntul ,,lumesc". Inseamnd ,,in afara sferei lucrurilor religioase". Cuvdntul ,,sffint"inseamnd ci o persoan6 sau lucru este separat qi pus deoparte doar pentru folosul lui Dumnezeu".Astfel ,,sffint" este opusul cuvAntului ,,lumesc". Acest lucru ne este arbtat in I Timotei I versetul 9, ,,C6ci gtim c6 Legea nu este lbcutd pentru cel neprihdnit, ci pentru cei lbridelege qi nesupugi, pentn: ceinelegiuili gi pdcStogi, pentru cei fErd evlavie, necurati, pentru ucigdtorii de tati gi ucig5torii de mam5,pentru ucig6torii de oarneni". Astfel, ,, a fi sf6nt" inseamnd a fi pus deoparte pentru Dumnezeu giscopurile Lui; ,,a fi lumesc" inseamnd a fi ?n afara scopurilor lui Dumnezeu pentru un alt folos. Esau inaceste versete este descris ca o persoand lumeascd. Cu alte cuvinte, el a pdgit in afara planului luiDumnezeu pentru a-gi implini pofta. Inainte de a ne intoarce la verset, sd ne gdndim la dreptul de intiiniscut. Ce insernna aceasta? Face referire la drepturile sale. in ceea ce-i privegte pe tatAl gi bunicul luiEsau, aceste drepturi erau extrem de semnificative. Dumnezeu a {hcut un Legdmdnt cu bunicul lui Esaucare a determinat binecuvAntare universalS gi, de asemenea, a dobdndit gi lara Canaanului pentru

1 5 9

popor. Aceasta implica stlpinirea 1arii. Acest Legim6nt a fost confinnat lui Isaac qi astfel gi astfelEsau ca cel dintdi ndscut era chemat primul sd aib[ privilegiul de a primi ldgiduinfele LeglmAntului gide asemenea binecuvdntirile determinate de stip6nirea 15rii. Intrebarea se ridicd, ,,Care esteevenimentul care a fdcut din Esau o persoand lumeascS?" Detaliile istorice ne sunt aduse in Genesa 25venetele 27 la34. Aceastl intfunplare binecunoscutb este ]egat[ de Esau care vine de la cimp mort defoame gi ii cere fratelui sdu si-i din ciorba rogiatici. Esau pretindea cd era pe moarte dar aceasta nu eradec6t o exagerare grosoland a faptelor. Esau nu era deloc pe moarte; el dorea doar si-gi satisfacd pofta.Dr Joseph Hoffman Cohn in cartea sa, ,,Am iubit pe lacov" face cdteva comentarii fascinante asupraacestei int6mpldri. Dr Cohn spune urmdtoarele, ,,Citim in Genesa 25 versetul 29, ,,$i Iacov fierbea ociorb6", gdtea o mdncare. Urm5torul verset ne spune ci era o ciorbd roqiaticd aritdnd ci el ftcea cevace intdiul niscut ar fi trebuit sd facd. in vremea aceea, era obiceiul ca intr-o zi specifici din an fiui int0iniscut ca preot al familiei si gdteascd aceastA supi rogiaticd gi si o pund pe mormAntul lui Avraam".Rabinul Herbert S Goldstein in Comentariile Biblice pentru Citire Personald are de spus urmitoarele inleg[turi cu acest obicei: ,, Potrivit rabinilor, in ziua aceea Avraam a murit; gi s-a format acest obicei caprima masi dupi inmormintare sd fie adusd de cei care nu sunt ?ndolia{i. AceastS mdncare simboliza ingeneral cd roata mo(ii se invdrte gi in cele din urm[ atinge pe fiecare. Agadar Iacov a trebuit si fiarblmdncarea ce nu putea fi gdtiti de pdrin{ii sdi". Dr Cohn continud, ,,Noi rezumdm scrierile dinTalmudul evreiesc" qi aici adduce un citat, ,,Dar Esau in loc s6-gi tndeplineascf, datoria a plecat lav6nat in timp ce Iacov de dragul familiei fdcea ceea ce numai int6iul niscut ar fi trebuit si factr. Firiindoiald, Iacov a mers departe cu pregdtirea ciorbei sperdnd cd fratele sdu iqi va face aparilia maitdniu. Dar esau a venit de la cdmp pe jumdtate flimdnd fbri nici un interes dec6t satisfacerea dorinfeisale fireqti qi carnale. I-a spus, ,, Dd-mi, te rog, sd mdndnc din ciorba aceasta rogiatici, fiindc6 sunt ruptde oboseal6". Apoi Iacov i-a spus, ,, Vinde-mi azi dreptul tdu de intdi-n6scut". El ar mai fi pututadduga, ,,Daci a trebuit si fac aceasta in locul t6u - pentru ci numai ca intdi ndscut aveam dreptul sifac aceasti slujb6. Trebuia si fie fbcuttr de intdiul ndscut gi numai eu ii in{eleg scopul". Dar Esau gi-adispreguit dreptul de intdi nf,scut a$a cum ni se spune ?n Cuvdnt in Genesa 25 versetul 34 gi l-a vdndutpentru o ciorb6. Dup[ ce a mdncat, a btrut gi gi-a satisfdcut foamea s-a ridicat gi gi-a vdzut de propriaplicere gi bucurie". Prin acest fapt, Esau a p6git in afara planului lui Dumnezeu; a devenit lumesc. Unlucru important ar trebui observat. Acest lucru nu are nimic de a face cu mdntuirea veqnicd a lui Esau.El a putut fi mdntuit prin gi prin credinf[. Avea de a face doar cu modul in care Dumnezeu avea siindeplineascl Legtrmdntul Avraamic. in ceea ce privegte mdntuirea vegnictr lui Esau, existi dovezi c5el, de fapt, s-a poclit pentru cI il gdsim impreund cu Iacov la mormdntul tatilui lor, Isaac. inainte deapeasta, se pare cI Isaac a acceptat faptul cd fratele siu a primit binecuvAntirile Leglmdntului. Totugise ridici imediat o intrebare cu privire la ceea ce Pavel a vrut si spuni in Romani 9 versetele l0 la 13.Pavel a spus, ,,Ba mai mult; tot aga a fost cu Rebeca. Ea a zimislit doi gemeni numai de la pdrintelenostru Isaac. Cici, cu toate cE cei doi gemeni nu se ndscuseri inc6, gi nu fEcuserd nici bine nici rdu, cas6 rdmdni in picioare hotSr6rea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se fEcea o alegere, nu prinfapte, ci prin Cel ce cheam6, s-a zis Rebecii: ,,Cel mai mare va fi rob celui mai mic" dupd cum estescris: ,,Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urdt". $i poate cineva ar trebui sd se intrebe cu privire laacest pasaj, ,,L-a ales Dumnezeu pe Iacov pentru a fi m6ntuit gi pe Esau pentru a fi condamnat?" CusiguranfI nu acesta este tnfelesul acestui pasaj. Dumnezeu doregte ca tofi oamenii si fie mdntuili,inclusiv Esau. In capitolele 9, l0 gi I 1 , Pavel se ocupi de alegerea poporului Israel de a fi canalul debinecuvdntdri pe care avea si le aduci Legdmdntul cel Nou. Dumnezeu l-a ales pe Iacov si fie canalulacestor binecuvdntEri aqa incdt s6-l poatd m6ntui pe Esau gi pe fiecare membru din neamul cizut al luiAdam. intorc6ndu-ne la versetele din Evrei, Legdmdntul cel Nou este pe cale si fie realizat gi, invederea acestuia, Dumnezeu di aceastl avertizare poporului evreu. Mai intdi, sd nu se inchine chipuluifiarei gi astfel sd se lase dugi in imoralitate spirituald gi, in al doilea rdnd, si nu dea la o parteprivilegiul de a fi canalul de binecuvdntare pentru toate familiile pdmdntului aga cum a fost fdgdduit inLegdmdntul Avraamic. Esau qi-a risipit acest privilegiu pentru pufind mdncare. Ulterior, versetul 17spune cd el a dorit binecuvdntarea, dar nu a mai existat loc pentru pociin{i. Existi doud cuvinte ingreacf, care traduc ,,pocdin1[". Mai intAi, ,,metameleomai"; inseamnd ,,a avea remu$c6ri pentru uneleacfuni datorit[ consecin[elor rele". Acest cuvdnt este folosit in Matei 27 versetul 3, unde citim ci ludas-a cdit de fapta lui rea. El doar a avut remugcdri pentru consecinfele rele ale actiunilor lui. Un altcuvAnt din greacl ce se traduce ,,pociin{i" este ,,metanoeo" gi inseamn[ ,,o schimbare a min{ii care

II

It

It

It

I4

a-

Ii'ilt l

{4 \

3

3

{-

I

I

I

I

I

T

160

lir

I -,.t

It--)t

LIM

frr$

Ir-:rl

L-r)

- J .- ,rAt

consti intr-o intoarcere a unui scop moral". Ceea ce spune versetul 17 este cA Esau nu a putut sAajungd la pocdinfd in acest fel. Astfel, pentru evreii care vor trAi in perioada Necazului cel Mare,aceastA avertizare va fi una din cele mai relevante qi mai potrivite. Totugi, Scriptura arata cS lsraelul canaliune se va poc6i. Zaharia 12 versetul l0 vorbeqte despre poporul care va privi la cel pe care L-austrdpuns $i se vor boci ca pentru singurul fiu.

PARASIRBA MUNTELUI SINAI

Versetul l8: ,rVoi nu v-a(i apropiat de un munte care se putea atinge gi care era cuprins de foc, nici deneguril, nici de intuneric, nici de fnrtunii."

Acest verset vorbe$te de instaurarea l,egimtntului cel Vechi. Aminti{i-vd cA acesta se ocupa dearezarca Teocrafiei cu prezenta divind. Totugi, Legdmdntul era bilateral, depinz6nd nu numai decredinciogia lui Dumnezeu, ci gi de credinciogia poporului evreu. Principiul dominant al Legimdntuluiera Legea. Problema omniprezenH cu o asemenea inlelegere era ctr Legea era exterioarl in timp cenatura pdcdtoasi era o problemd interioar5. Totuqi, Legea aratd sfinfenia sublimd a lui Dumnezeu.Pasajul incepe, ,, Voi nu v-a!i apropiat de un munte care se putea atinge". Totugi, pasaiul din Exod 19versetele l2 qi I 3 aratd vi muntele nu trebuia sd fie atins, ,,Sd hotdrdgti poporului anumite margini dejur imprejur gi sd spui: ,,Sd nu cumva s5 vi sui{i pe munte sau sd vd atingefi de poalele lui. Oricine seva atinge de munte, va fi pedepsit cu moartea. Nici o mdnd sd nu se atingS de el; ci pe oricine se vaatinge, si-l omoare cu pietre sau sd-l strapungA cu sdge{i: dobitoc sau om, nu va trdi." Cdnd va sunatrAmbifa, ei vor inainta spre munte". Observafi cd Israeli{ii trebuiau sd se apropie de munte, dar nuaveau voie nici sf, stea pe el, nici sd-l ating[. Era o margine peste care poporul evreu nu avea voie sdtreacd. Atingerea muntelui avea ca rezultat moartea. Levitic 26 versetul 46 rezumd aceasta, ,,AcesteaSunt rdnduielile, poruncile qi legile pe care le-a statornicit Domnul intre El gi copiii lui Israel, pemuntele Sinai, prin Moise". Prin urmare, Legea vorbeqte de condamnare; atingerea avea ca rezultatmoartea. Dr M R de Haan in comentariul siu asupra Epistolei cdtre Evrei rezume acest verset foartefrumos, ,,Avem aici un tablou al Legii gi al condamn[rii ei. Legea a spus si stea departe, sd nudepdgeascd. Sub lege te agtepta moartea. Ea il condamna pe pdcatos. Producea frici gi tremur. Legeademasca picatul, dar nu-l indepdrta. Ea a descoperit judecata, dar nu putea sd mdntuiascS. CereadesdvArgire, dar nu putea sd producd desdv6rgire. Legea cerea ascultare, dar nu putea sd-l ajute pepbcdtos s6 asculte. Nu sd mdntuiasc6. Dumnezeu nu s-a agteptat niciodati ca vreo fiin{6 omeneascd sipizeascd Legea. Cdnd Dumnezev a dat i-egea gi a cerut ascultare, El a gtiut cd nimeni nu o va puteapdzi. Mai mult decAt at6t, El a gtiut cd nici un picltos nu o va putea pdzi. Dumnezeu a cerut Israeluluiceva ce erau complet neputincioqi sd faci. Il vom acuza atunci pe Dumnezeu de incorectitudine? Esteun Dumnezeu al capriciului? O, nu. Legea nu a fost datd pentru a mdntui, cu pentru aardta neputin{atotalA a omului de a fi mdntuit prin faptele sale gi pentru ca el sd poati abandona orice speran{d de a sem6ntui singur gi sd se intoarci doar spre Isus pentru mdntuire. Ceea ce Legea nu a putut si facd, a frcutIsus". Apoi citeazl Romani 8 versetele 3 qi 4, ,,Cdci-lucru cu neputinfd Legii, intrucit fireapdmdnteascd (Grecegte: carnea, aici gi peste tot unde e ,,firea pdmdnteasc6".) o fEcea fEri putere-Dumnezeu a osindit picatul in firea p6mAnteascS, trimefind, din pricina pdcatului, pe insugi Fiul Sduintr-o fire asemdn6toare cu a pdcatului, pentru ca porunca Legii sd fie implinita in noi," (gi nu prin noi),,care trdim nu dupd indemnurile firii pdmintegti, ci dupd indemnurile Duhului". Acum cdfiva ani inurmf, irnpreund cu so{ia mea am avut privilegiul s5 vizitdm Israelul gi unul din multele locuri de careeram interesali sd le vizitdm era Knesset-ul, Parlamentul evreiesc. in timp ce agteptam afar6, o doamndevreicS foarte prietenoasd de vArstd medie ne-a vorbit. S-a prezentat ca ,,Doamna Benjamin". Amintrebat-o imediat dacd era din semin{ia lui Beniamin. ,,Bineinfeles cd sunt", a spus ea, ,,nu v[dovede;te numele meu lucrul acesta?". Am spus ci un prieten foarte bun de al meu, apostolul Pavel,era din aceeagi semintie. Doamna Benjamin s-a grdbit sd-mi explice lucrdrile Parlamentului Evreiesc qiin timp ce f6cea aceasta, a trecut pe lAngd noi un tdndr evreu care purta un gal. Se pare cii doamna l-acunoscut pe tdnir qi l-a strigat, ,,Iosif, vreau si (i-i prezint pe prietenii mei din Sco1ia". Alunci, doamnaBenjamin a inceput sd explice de ce Iosif purta acest gal deosebit. A aritat cdtre ciucurii de pemarginea hainei gi a explicat ci acest lucru indicd Iosif este un bdiat ce tine Legea. A spus, ,,Aceqti

tL .tl" t ' . !

. LL^^.t l- r ,

' l

, J -

- lill

dA.r siE - {

uru *l. .q

a\ -d- , !

IJrtl! *t- r d

- -rL.^. ulr

^-ttrt

.-\* , 1 ' t .

t . .

. , L/,lrtl rr- / , J

I*tf rt

: ' o !

J.ll u

E +

I

161

ciucuri sunt numili kraspedon". Imediat aceasta mi-a arninfit intdmplarea din Matei capitolul 9 versetul20 unde o femeie israelitd slracd care suferea de doisprezece ani s-a atins de poala hainei Domnului gia fost vindecatd. imi amintesc cI acest cuvdnt ,,poal6" este tradus din cuvAntul doamnei Benjamin,,,kraspedon". Aceastd doamni israeliti timidi qi sdracd care a suferit timp de doisprezece ani gi-a datseamaci avea de-a face cu Cel gi, de fapt, cu singurul care a {inut Legea qi putea s[ o ajute. Aceasta,binein{eles, arati diferen{a dintre Legdmdntul cel Nou qi LegSmdntul cel Vechi. Atingerea munteluiunde era dat[ Legea aducea moarte. Atingerea kraspedonului Celui care era Mijlocitorul Legdm6ntuluicel Nou a adus via{a gi pace. Apoi autorul in acest verset vorbegte de muntele care era cuprins de foc.Focul vorbegte de judecati. Ioan Botezltorul, vorbind despre Domnul, a spus ci El va boteza cu DuhulSf6nt gi cu foc. Botezul cu Duhul Sffint vorbeqte de naqterea din nou; focul vorbegte de judecatl. $iapoiversetulvorbegte de negurS, intuneric Aifurtun6. Acesta este reultatul judeclfii luiDumnezeu.

GLASUL TRAMBITBI

Versetul 19: ,,Nici de sunetul de trimbi{il, nici de glasul, care vorbea in aga fel cfl cei ce l-au auzit, aucerut sf, nu li se mai vorbeascA."

Existd doui aspecte ale glasului de trdmbi{6. Aici vorbeqt de judecatf, dar mullumim luiDumnezeu ci vorbegte gi de indurare. Acest tip de trdmbil5 de care vorbegte aici est Shophar care era,de fapt, cornul de berbece. Copiii luilsrael auauzit glasultrAmbifei pe Siani atunci cdnd se proclamauporuncile neprihinite ale lui Dumnezeu. Isaia, proorocul, a menlioant-o cdnd a confruntat poporul cuplcatul lor, Isaia 58 versetul l, ,, Strigd in gura mare, nu te opri! inallA-fi glasul ca o trdmbi{6, qiveste$te poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov pdcatele ei". In timp ce Isaia vestea acestadevlr, Osea proclama acelaqimesaj. in proorocia lui capitolul 8 versetul l, spune, ,, Pune trAmbila ingurS! Vrdjmagul vine ca un vultur peste Casa Dornnului! C6ci au cdlcat leg5mdntul Meu," (adic6Legdmintul cel Vechi) ,,gi au pdcdtuit impotriva Legii Mele". $i aceasti judecal5 nu se aplica doarIsraelului. Gdsim aceastl tr6mbiti a judecifii impotriva oragului plgin Ierihon. In Iosua capitolul 6versetul 4, ni se spune, ,, $apte preo{i si poarte inaintea chivotului gapte trAmbile de corn de berbec; inziua a $aptea, sd inconjurafi cetatea de gapte ori, gi preofii sd sune din trdmbife". $i apoi in versetul 20descoperim rezultatul judecSlii lui Dumnezeu asupra oragului, ,, Poporul a scos strig6te, gi preo{ii ausunat din trdmbipe. CAnd a auzit poporul sunetul trdmbipei, a strigat tare, qi zidul s-a pr6bugit; poporuls-a suit in cetate, fiecare drept inainte. Au pus mAna pe cetate". Totugi, cornul de berbece vorbegte gidespre indurare. in Scripturi avem prima mentiune a comului de berbece in Genesa 22 versetul 13. Deobicei, existd o oarecare semnificalie in prima mentiune a unui subiect major descoperit in Cuvdntullui Dumnezeu. int6mplarea vorbegte de porunca lui Dumnezeu datd lui Avraam de a aduce ca jertfd pesingurul siu fiu, Isaac. Avraam qi-a aritat bundvoinfa si facl aceasta, dar inainte ca Avraam si-linjunghie pe fiul siu, citim in Genesa 22 versetele l2 gi 13, ,, ingerul a zis: ,,Sd nu pui mAna pe bdiat gisi nu-i faci nimic; cici gtiu acum c6 te temi de Dumnezeu, intrucit n-ai crufat pe fiul tiu, pe singurultdu fiu, pentru Mine." Avraam a ridicat ochiigi avdzut inapoia luiun berbec, incurcat cu coamele intr-un tufiE: gi Avraam s-a dus de a luat berbecul gi l-a adus ca ardere de tot in locul fiului s5u". in versetul'f+ citrm da Avraam a numlt acel loc lehova iire ardtdnd cd Domnul va aduce un inlocuitor pe acelmunte. De fapt, acesta a fost exact locul unde Domnul a fost rdstignit. Isaac prezintd un simbol uimitora Jertfei Domnului. Citim cI Avraam a pus lemnele pentru ardere pesfe Isaag fiul sdu. Ne amintim ciDomnul $i-a dus crucea. Bdiatul a fost pus pe altar a$a cum a fost pus Domnul pe cruce. Totugi, bdiatulnu a fost injunghiat, ci a fost adus un inlocuitor, un berbece care avea coarnele prinse intr-un tufig. Esteinteresant cd Domnul a avut capul incoronat cu spini. Ulterior, cornul de berbece a fost folosit pentruinaugurarea Legim6ntului Mozaic ardtdnd sfin{enia lui Dumnezeu gi judecata asupra picatului. Darvedem, de asemenea, cornul de berbece folosit pentru a ardta indurarea lui Dumnezeu. Astfel, Mielullui Dumnezeu, Isus Hristos, a luat asupra Sa blestemul Legii ca inlocuitor al nostru. El a fost Cel care apurtat mdnia lui Dumnezeu in locul nostru gi a mers ca pdcdtos la Golgota pentru ca noi si putemobline indurare. Isaia descrie acest lucru atdt de bine in Isaia 53 versetul 6, ,, Noi rdticeam cu to{ii caniqte oi, fiecare igi vedea de drumul lui; dar Domnul a frcut s5 cadd asupra Lui nelegiuirea noastrd atuturor" ;I versetul 8 spune, ,, El a fost luat prin apdsare 9i judecat5; dar cine din cei de pe vremea Lui

ia

I

II

tII

I

II

162

I/rt

r

&{'ltd

! ,

loru

& g

I

,to,

_li . f l

-,1'-iirll*t

_t*dlr!' " . J

. - . L

14"$!a, l i

gdAr-, !

I"tttb : l

- Lrul.I

'r,l,ll'l. . J l

I_ ^ . 1=l

I_ )*J

a crezut cd El fusese gters de pe pamentul celor vii gi iovit de moarte pentru p6catele poporului meu?"Existd 9i o altd primA mentiune importanti in Genesa capitolul 22 qi o glsim in versetul 2. Estecuvantul ,,iubire". ,,Dumnezeu i-a zis:,,1a pe fiul tdu, pe singurul tdu fiu, pe care-l iubegti, pe Isaac; du-te in tara Moria gi adu-t ardere de tot acolo, pe un munte pe care {i-l voi spune Eu". In loan 3 versetull6 citim cd Dumnezeu a iubit at6t de mult lumea, c6 a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine aredein El, sd nu piarA, ci sd aibd viala vegnic6. Totuqi, existA gi un alt mare adever care va izvori din minteaevreiasce citind acest pasaj despre trAmbilb. Este legat de anul de veselie. Levitic 25 versetul 9 spune,

,, in a zecea zi a lunii a gaptea, sd pui sa sune cu trambila rdsundtoare; in ziua ispdgirii, sd sunali cutrdmbifa in toatd lara voastrd". Anul de veselie sau al cincilea an era cel mai important in calendarulevreiesc. Era proclamatd libertatea in toatd tara, robii erau eliberali gi Israelilii care gi-au instrdinatposesiunile, fie prin picat sau lenevie, puteau sd-gi reia posesiunile. Totugi, lucrul interesant despreacest an de veselie era ca atunci era proclamatdZiua Ispdgirii. Acum, amintifi-ve aceasta era a cinceasdrbdtoare in calendarul evreiesc. Eraziua cdnd Israelifii trebuiau sd-qi pldng6 picatele qi cdnd marelepreot intra in S{hnta Sfintelor gi stropea sdngele vdrsat pe capacul ispdgirii. Ne-1m gandit deja laaceasta in Epistold qi ne amintim cd acest eveniment m6ret din Vechiul Testament Il simbolizeazd peDomnul. Dumnezeu a promis Israelului in condifile Legimdntului Deuteronomic sau LegimAntulintoarcerii cd atunci cdnd naliunea se va pocii va privi spre ei cu indurare qi va anunta aceasta sunanddin cornul de berbece. Fdri indioald, Israel va vedea sernnifica{ia acestui lucru; mai intdi, era legat deLegimAntul cel Vechi de pe Muntele Sinai gi, in al doilea rdnd, de Legdm6ntul cel Nou oblinut laCalvar care era simbolizat in intdmplarea cu Avraam gijertfirea fiului siu, Isaac. Isaia face aluzie laaceasti sirbitoare final[ in proorocia lui capitolul 27 versetul 13, ,, in ziua aceea) se va suna cutrdmbifa cea mare gi atunci se vor intoarce cei surghiuniti din {ara Asiriei gi fugarii din fara Egiptului.Ei se vor inchina inaintea Domnului, pe muntele cel Sfhnt, Ierusalim". Domnul nostru in cuvdntarea Saprofeticd din Matei 24 versetul 31 vorbegte despre aceasta, ,, El va trimite pe ingerii S6i cu trdmbilardsundtoare, gi vor aduna pe alegii Lui" (fhcAnd referire la Israel) ,,din cele patru vdnturi, de la omargine a cerurilor pdnd la cealaltS". Citim in Apocalipsa ci Ioan a auzit sunetul unei trdmbile,capitolul I versetul 10, ,"In ziua Domnului eram in Duhul. $iam auzit inapoia mea un glas puternic, casunetul unei trAmbife". Cel care vorbea era, bineinfeles, Domnul gi Mdntuitorul nostru prosldvit, Eleste Cel care a purtat mdnia lui Dumnezeu in locul nostru dar acum este Cel care ii vorbegte cu?ndurare lui Ioan gi?n versetul l8 spune, ,. Cel viu. Am fost mort, gi iatdcd, sunt viu in veciivecilor. Eutin cheile mo(ii gi ale Locuinlei mor{ilor". Domnul nostru, Mijlocitorul Legimdntului cel Nou, iivorbegte lui Ioan cu indurare. Cdt de mult se deosebeqte de LeglmAntul cel Vechi cdnd Israelifii auimplorat sd nu li se mai vorbeasc5. ?n cele din urmd, la rdpirea Bisericii, citim despre trAmbila luiDumnezeu.l Tesaloniceni capitolul 4 versetul 16 spune,,,Cici insugi Domnul, cu un strigdt, cu glasulunui arhanghel gi cu trAmbiia lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, gi intdi vor invia cei mor{i inHristos". Aici, trAmbila veorbeqte de indurarea fafi de BisericS, dar qi de judecata pdmdntului care va firevdrsat[ in ultimii $apte ani din istoria umani.

Versetul 20: ,,(Pentru cil nu puteau suferi porunca aceasta: ,Chiar un dobitoc dactr se va atinge de munte,sil fie ucis cu pietre sau strlpuns cu silgeata'."

Cuvdntul ,,suferi" traduce cuvdntul grecesc ,,hero" gi inseamnd ,,a purta sau a duce". Domnul afbcut referire la aceasta in [-.uca I I versetul 46, ,,Yai gi de voi, invSldtori ai Legii" a rdspuns lsus.,,Pentru cd voi pune{i pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici m6car cu unul dindegetele voastre nu vd atingefi de ele". CAt de diferite sunt cuvintele Domnului din Matei I I versetele28 la 30, ,, Venili la Mine, 1o[i cei trudili gi impovdrafi, qi Eu vi voi da odihnS. Luafijugul Meu asupravoastrd, gi invdta{i de la Mine, cdci Eu sunt blAnd gi smerit cu inima; gi ve{i gdsi odihnd pentru sufletelevoastre. Cdcijugul Meu este bun, gi sarcina Mea este ugoarS".Autorul Epistolei c6tre Evrei spune cdnici mdcar un dobitoc nu putea sd se atingd de munte. Dr Kenneth Weist face un comentariu interesantcu privire la acest aspect -,,Cuv6ntul 'atinge'este^aici 'thiggano' 'a fi in contact, a mdnui'. Implicd oatingere sau o strAngere care afecteazd obiectul. In greaca clasici este folosit adesea in legdturd cuatingerea sau mdnuirea unor obiecte sfinte care pot fi profanate de cineva care igi pune mAinile pe ele.Aici atingerea muntelui insemna profanarea lui. Intregul tablou de aici este cI sfinlenia sublimd a

,-.t-.dt{

L/dr!

LJul}

-rI

163

Durnnezeului Atotputernic qi orice incerca si pdngireascd aceastd sfinfenie trebuia si infruntemoartea".

EFECTUL ASUPRA LUI MOISE

Versetul 2l: "$i priveligtea aceea era aga de infricogitoare incit Moise a zis: 'Sunt ingrozit gi tremur!')."

Acum amintiti-vA cd Moise era mediatorul pentru Leglmdntul Legii sd qi greaca originald aratici Moise a suferit o fricd puternicd. Astfel, descoperim rezumarea Leglm6ntului cel Vechi inatitudinea lui Moise - judecatd gi team[. Privind la Legimdntul cel Nou descoperim ci acesta aducepace qi bucurie. Pavel vorbegte despre aceasta in Romani 5 versetele 1 gi 2, ,,Deci, fiindci suntemsocotifi neprihdnili, prin credintZ, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui iidatorAm faptul c6, prin credinfd, am intrat in aceast6 stare de har, in care suntem; gi ne bucurdm innddejdea slavei lui Dumnezeu".

BUN VENIT LA MUNTELE SIONULUI

Versetul 22-242 ,,Ci v-afi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimulceresc, de zecile de mii, de adunarea in silrbiltoare a ingerilor, de Biserica celor int6i niscu{i, care suntscrigi in ceruri, de Dumnezeu, Judecitorul tuturor, de duhurile celor neprih6ni{i, fttcu{i desfivirqifi, deIsus, Mijlocitorul legimintului celui nou, gi de singele stropirii, care vorbegte mai bine decAt singele luiAbel."

Aceste versete sunt punctul culminant al acestei Epistole mlreie. inainte de a privi la acesteversete minunate mai detaliat, ar trebui observate doui lucruri importante. Mai intdi, autorul seadreseazi acestor evrei spunAnd, ,,Ci v-afi apropiat de muntele Sionului". Astfel, concluzia este cAlocul gi oamenii vor fi toate prezente cdnd acest grup de evrei vor apf,rea pe sceni gi, observafi, ci esteun grup specific intr-o perioadl specificd din planul lui Dumnezeu. Al doilea lucru important, asupraciruia trebuie hotlr6t este dac6 aceastd scenl este una cereascd sau una pdmdnteascd. Fraza,,,Ierusalimul ceresc" ar sugera ci aceasta este o scenl cereasci dar inainte de a lua o hotirAre trebuieanalizat intregul scenariu. Ludnd primul punct, sd incerclm sd schiltrm evenimentele de la sfhrgitulvremilor a$a cum sunt ele relatate in Scripturd. in condiliile fbgiduin,tei din Genesa 3 versetul 15,Dumnezeu a ardtat cI simdn{a femeii, Isus Mesia, va zdrobi capul lui Satan; adic6, Satanocrafia. Acesteveniment mare este relatat in Apocalipsa 19. Ioan a vdzut cerurile deschise qi pe Hristos cobordndu-sepa pimdnt unde va zdrobi ogtirile Anticristului, iar Anticristul gi proorocul mincinos vor fi trimigi iniadul vegnic. Inainte de acest eveniment, Ioan a povestit despre o sceni din cer, unde a vizut Bisericace a fost ripiti ulterior pregititndu-se pentru ospiful nunlii Mielului. Versetele 7 Ei 8 din acest capitolspun, ,, Si ne bucurdm, sd ne veselim, gi s5-l ddm slav6! Cdci a venit nunta Mielului; sofia Lui" (adic6,Biserica) ,,s-a pregdtit, gi i s-a dat sd se imbrace cu in sublire, strdlucitor, gi curat." -(Inul sublire suntfaptele neprihdnite ale sfin{ilor.)". Apoi in versetul 9 continud sI vorbeascd despre osp6{ul nun{iiMielului, eveniment care va avea loc pe planeta Pdmint, ,,Apoi mi-a zis: ,,Scrie: Ferice de cei chema{ila ospdlul nunlii Mielului!" Apoi mi-a zis: ,,Acestea sunt adevdratele cuvinte ale lui Dumnezeu!". A$adar, putem intelege din acest pasaj c6 atunci cAnd Hristos se va intoarce s6-qi aqeze impir5{ia, sfin{iidin perioada Bisericii il vor insoli. Pavel confirmi aceasta in I Tesaloniceni 4 versetul 17, unde spunein mod categoric ci ,,vom fi pentru totdeauna cu Domnul". Dupi acest eveniment, ingerii sfin1i ai luiDumnezeu vor smulge pe fiecare rizvritit de pe planeta Pdmdnt pentru judecatd. Matei 25 versetul 31spune, ,, CAnd va veni Fiul omului in slava Sa, cu topi sfinfii ingeri, va gedea pe scaunul de domnie alslavei Sale". Domnul Isus, cdnd a spus aceste cuvinte, S-a referit, bineinfeles, s-a referit la scaunul dedomnie a lui David care este pe pdm6nt in Ierusalim qi de pe care Domnul va conduce planeta. Deasemenea, in leg[tur5 cu ingerii gi misiunea lor, Domnnul a fdcut o dezviluire importantd in pildagrdului qi a neghinei, aga cum ne este relatat[ in Matei 13. El a explicat pilda ucenicilor Sdi gi, inversetul 38, El spune, ,,farina, este lumea; sdm6nja bun6 sunt fiii Impdritiei; neghina, sunt fiii Celuirdu". $i apoi, in versetul 41, Dornnul a spus, ,, Fiul omului va trimite pe ingerii SEi, gi ei vor smulge

164

l lv l

: I d

I l y

1 r J

' , J

din impdrS(ia Lui toate lucrurile, care sunt pricind de picdtuire gi pe cei ce sevarfesc fErddelegea". Dinaceste versete dar gi din alte pasaje din Scripturd putem infelege cf, ingerii vor juca un rol foarteproeminent in stabilirea impdrifiei Teocratice. Totugi, Ezechiel clescoperd c6 poporul Israel va fijudecat. Ezechiel capitolul 20 versetele 35 la 38 spune, ,,Vd voi aduce" (adicd pe Israel) ,,in pustiapopoarelor, gi acolo Md voi judeca fa16 in falA cu voi. Cum M-am judecat cu pdrin{ii voftri in pustia

fnrii Egiptului, aqa Md voi judeca gi cu voi, zice Domnul Dumnezeu. Vd voi trece pe sub toiag, gi vdvoi pune sub mustrarea legdmdntului. Voi deosebi dintre voi pe cei inddrdtnici gi pe cei ce nu-Mi suntcredinciogi; ii voi scoate din fara in care sunt strdini, dar nu vor merge iardgi in lara lui Israel. $i vefi qticd Eu sunt Domnul". Astfel, la intoarcerea Domnului, rf,zvrdtilii din Israel vor fi duqi din {ari pentrujudecatd dar cei mdntuili vor intra ?n binecuvdntdrile impdrdliei. Dupd acest eveniment, Neamurile vorfi adunate inaintea lui Hristos gi, probabil prin misiunea ingerilor, vor fi impdrfite in dou6 grupuri.Aceastd judecatd este amintitd in Matei 25. Un grup vor fi oile, care sunt cei mdntuili gi un grup vor ficaprele, reprezentAnd pe cei pierdu{i. in Matei 25 versetele 32 gi 33, Domnul spune urmdtoarele: ,,Toate neamurile vor fi adunate inaintea Lui. El ii va despdrfi pe unii de allii cum desparte pdstorul oilede capre; gi va pune oile la dreapta, iar caprele la stdnga Lui". Momentul crucial care va decide daclaceste Neamuri sun mdntuite sau pierdute va depinde de modu! in care au tratat poporul evreu.Versetul 40 spune, ,, Drept rdspuns, impdratut le va zice: ,,Adevdrat vd spun c5, ori de cdte ori afi fbcutaceste lucruri unuia din aceqti foarte neinsemnafi frati ai Mei," ( Ibcdnd referire laevrei) ,,Mie mi le-afi fhcut". Astfel aceste popoare dintre Neamuri vor demonstra dacl au avut credinfamdntuitoare sau nu prin modul in care au tratat poporul evreu. Intorcdndu-ne la primul punct pe care l-am menfionat in versetul22 ni se spune, ,, Ci v-afi apropiat de muntele Sionului". Aceasta se potriveqtecu intregul scenariu al evenimentelor de la sfdrgitul vremii. Biserica, ingerii gi Domnul sunt la munteleSionului pi dupl judecarea Israelului gi alungarea celor rdzvrdtili cei mAntuili vor fi adugi la munteleSionului. Dupi acest eveniment vor fi judecate Neamurile. Al doilea lucru care trebuie stabilit estedaci scena este una pim6nteascd sau una cereasci. Sd ne gdndim mai intdi la titlu, ,,muntele Sionului";este menlionat de o sutd cincizeci de ori in Vechiul Testament gi de fiecare datd se referd la dealul devest de Muntele Mlslinilor unde este situat oragul lerusalim. Cuv6ntul este menfionat de gapte ori inNoul Testament qi, din nou, tindnd minte cd referinfele din Noul Testament ne duc inapoi ladescoperirea Vechiului Testament, ele ar putea fi interpretate din nou ca dealul a$ezat la vest demuntele MEslinilor. Arnintindu-ne cI aceasti Epistold se adreseazf, in mod specific cititorilor evrei, einu vor avea nici o probleml in recunoagterea faptului cd aceasta este o scend p6mAnteasci, in rnoddeosebit avdnd in vedere pasajele profetice legate de na{iunea din care au fost indeplrtafi cei rdzvrlti{iqi care va fi dusi in cetatea lui David, muntele Sionului. Apoi autorul ne di descriere ulterioard amuntelui Sionului ca ,,cetatea Dumnezeului cel viu". In Ezechiel capitolele 40 la 48 ne este descris indetalii incredibile templul de unde Domnul va domni in timpul impdrdfiei de o mie de ani. Ezechielaratd cd topografia !6rii va fi schimbatd complet la venirea lui Hristos qi cd lerusalimul gi Templul vorfi pe un munte inalt. Totuqi, atinge punctul culminant al proorociei sale^ prin cuvintele finale dincapitolul 48 vcrsetul 35, ,, Domnul este aici". Astfel in timpul domniei din Impdrdfia de o mie de ani,muntele Sionului va fi intr-adevdr cetatea Dumnezeului celui viu. Psalmii au multe de spus in legSturicu muntele Sionului. Si ludm, de exemplu, Psalmul 69 versetul 35, ,,Cdci Dumnezeu va mdntui Sionul,gi va zidi cetatile lui luda; ele vor fi locuite gi luate in stdpdnire"; Psalmul 102 versetul 16,,, Da,Domnul va zidi iarSgi Sionul, gi Se va ardta in slava Sa"; Psalmul 132 versetul 13, ,, Da, Domnul a alesSionul, l-a dorit ca locuin{6 a Lui"; Isaia in capitolul 4 versetele 2 la 6 ne oferi o proorocie minunatd atimpului cdnd Isus Mesia se va intoarce sd domneascd, ,,in vremea aceea odrasla Domnului va fi plinide miretie gi slavd, qi rodul prii va fi plin de strdlucire gi frumusefd pentru cei mAntuili ai lui Israel. $icel rimas in Sion, cel lSsat in Ierusalim, se va numi ,,Sffint" oricine va fi scris printre cei vii, lalerusalim. Dupd ce va spdla Domnul murddriile fiicelor Sionului, gi va curdli Ierusalimul de vinovdtiade sdnge din mijlocul lui, cu duhul judeca{ii gi cu duhul nimicirii, Domnul va areza, peste toateintinderea muntelui Sionului gi peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua, gi un foc de flacdristrdlucitoare noaptea. Da, peste toatd slava va fi un addpost, o colib6, ca umbrar impotriva cdlduriizilei, gi ca loc de addpost gi de ocrotire impotriva furtunii gi ploii". Astfel, primele idei dinacest versetfrxeazd Sionul ca fiind arezat pe planeta Pdmdnt. Totugi, urmdtoarea frazd,,Ierusalimul ceresc" pare sicontrazicd acest lucru. Totugi, ar trebui sd linern minte ci la prima venire a Domnului El a adusEvanghelia impdrIliei cerurilor. Aceastd Evanghelie a fost proclamatd Israelului gi porunca era sd se

1, - r

1 , {

L

: , J

-L- , r l , r' - 1 r d

Ir.- l l t i l1 : , r u l

_ , il- il|.ti?) t r

. I

...10 rrl'=J ,t

_ .-L- . . t r l r=_,t .,

_ ,,.L-.L,ii)-JP t , ) t

--.J-.

=li .,

- . t -& [J . i. 3 J

, ll-x .ub, l

lll ,i!:l .o

Ll,,lr

"lr:r "l

Ll , l l ,r i

Lt " . { [ i l .

? 1 "II

r" l{ ,{

-Ii - l r t

I-J

L- l , l' t J

I

165

I

pocdiasci pentru cn imp[r[1ia cerurilor este aproape in persoana impdratului. Degi ea este descrisd caImpirilia cerurilor, se referi, bineinleles, la conducerea cerului pe pimAnt. Domnul Isus a confirmataceasta c6nd i-a invdfat sd se roage, ,,Vie impdrdfia Ta, precum in cer, aga gi pe pimdnt". ln Evrei 1 Iversetul 10, citim ci Avraam,, agtepta cetatea care are temelii tari, al cdrei megter gi ziditor esteDumnezeu". Agadar, analizdnd toate faptele care ne-au fost puse inainte, versetul 22 descrie o scendpimdnteasci. Dupd ce Israel a fost curd{it gi purificat de r[zvr[tifi, vor fi dufi la muntele Sionului,Ierusalimul ceresc, cetatea Dumnezeului cel viu. Astfel, in versetul 22, spicuim trei puncte importante.Mai intdi, aceasta este cetatea Dumnezeului viu. Bineinteles ci se refer6 la Hristos care va conducepentru indeplinirea Legdm6ntului Davidic; se va ageza pe scaunul de domnie al lui David care estedescries ?n Matei 25 versetul 3l ca scaunul de domnie al slavei Sale. in al doilea rdnd, munteleSionului este descris ca Ierusalimul ceresc. Apoi, in al treilea rAnd, vorbegte de ingerii care vor avea oproeminenli deosebitd in timpul acestei perioade gi am descris deja aceasta in Evrei 1 versetul 14 ca,,duhuri slujitoare trimise s6 indeplineasci o slujbd pentru cei ce vor mogteni m6ntuirea". Apoi autorul?i descrie pe acegti evrei ca venind la adunarea de sirbdtoare. Acesta traduce cuvdntul grecesc,,paneguris" qi este folosit doar o singur[ dat6 in Noul Testament. in literatura clasici greacd estefolosit pentru adunarea intregului popor la o sdrbitoare publici. incd o dati, trebuie si gdndimasemenea evreilor. Aceastl frazl face referire la cea de-a gaptea slrbitoare a Israelului, sirbitoareaCorturilor. Acum c6{iva ani am vizitat impreuni cu sofia mea Israelul qi era ?n timpul sdrbltoriiCorturilor. Este una din cele mai vesele sdrbdtori gi imi amintesc, la sffirgitul Sabatului evreiesc, cdstiteam in afara unei sinagogi de la periferia Ierusalimului qi priveam cum ieqeau credinciogii; aveau inmdnd ramuri de palmier gi steaguri israeliene gi fetele gi femeile tinere dansau in cercuri pentru aacompania cdntdrile evreiegti. Sdrbf,toarea corturilor care era cea de-a $aptea sdrbf,toare a Israeluluivorbegte de Imp[rifia de o mie de ani. ln Luca 9 Domnul a spus ucenicilor Sii ci ce ar folosi un om sdcAgtige toatd lumea, dacd s-ar prdpddi sau s-ar pierde pe sine insugi. Apoi in versetul 26, Domnulspune, ,, CEci de oricine se va ruqina de Mine qi de cuvintele Mele, se va rugina gi Fiul omului de el,cdnd va veni in slava Sa gi a Tatdlui gi a sfinlilor ingeri" qi in versetul urmdtor continul si spun6, ,,Adevirat v6 spun, c6 sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, p6nd nu vor vedeaImpdrdfia lui Dumnezeu". Dupi aceasti afirmafie avem intdmplarea cu schimbarea la fatA $i ardtarealui Moise qi llie. Petru qi-a dat de semnifica{ia acestui lucru gi in versetul 33, citim, ,,In clipa cAnd sedespir{eau bdrbafii acegtia de Isus, Petru i-a zis tui Isus: ,,inv5!6torule, este bine sd fim aici; sE facemtrei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise gi una pentru llie." Nu gtia ce spune". Totugi, Petru eracongtient de semnificafia slrbdtorii corturilor gi a fdcut legltura cu venirea Domnului Isus in slava Sagi aqezarea Impdr6{iei. Astfel, c6nd evreii se vor apropia de muntele Sionului vor celebra o sirbtoarevesel[, qi anume sdrbitoarea corturilor. Apocalipsa 21 versetul 3 face referire la aceasta, ,,$i am auzitun glas tare, care iegea din scaunul de domnie, qi zicea: ,,Iatd cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El valocui cu ei, gi ei vor fi poporul Lui, gi Dumnezeu insugi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor". $i apoi. inversetul 23 autorul face referire la un alt grup, qi anume ,,Biserica celor intdi n6scufi, care sunt scrigi inceruri". C I Schofield face o observafie intereSant6 privind acest grup, ,,Biserica adevirati este format[dintr-un numir intreg de oameni ndsculi din nou de la Cincizecime pAnd la prima inviere; I Corinteni15 versetul 52, unili cu Hristos prin botezul cu Duhul Sfhnt, I Corinteni 12 versetele 12 gi 13 estetrupul lui Hristos a cirui Cap este El, Efeseni I versetele 22 qi23 ca sI fie un templu s{hnt, un locag alIui Dumnezeu, prin Duhul, Efeseni 2 versetele 2l Si 22 este un singur trup cu Hristos, Efeseni 5versetele 30 gi 31 gi logodili cu El ca o fecioard curattr cu btrrbatul ei, 2 Corinteni I I versetele 2 la 4".Autorul face referire la acest grup care au numele scrise in ceruri. Aceast[ menfiune este fEcutd dedoul ori in cele gapte epistole ale Domnului cltre cele gapte Biserici din Apocalipsa 2 gi 3. in epistolaDomnului cdtre Perganr in capitolul 2 versetul l7 spune, ,,Celui ce va birui, ii voi da sd mindnce dinmana ascuns6, qi-i voi da o piatri alba; gi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l gtienimeni decdt acela care-l primegte". $i apoi in capitolul 3 versetul 5, Domnul ii scrie Bisericii dinSardes, ,,Cel ce va birui, va fi imbrdcat astfel in haine albe. Nu-i voi gterge nicidecum nunnele dincartea vietii, qi voi mdrturisi numele lui inaintea Tatdlui Meu gi inaintea ingerilor Lui". Apoi inversetul 23 autorul face referire la Domnul ca fiind ,,Dumnezeu, Judecdtorul tuturor". El va judeca maiintdi Biserica, nu pentru pdcatele lor; pdcatele lor au fost purtate odati pentru totdeauna la Golgota, civa fi judecti dupd rlpire in legdturd cu r[spl6{ile. Pavel in 2 Corinteni 5 versetul l0 spune,,,Cdci tofitrebuie sd ne in{Efigdm inaintea scaunului de judecati al lui Hristos, pentru ca fiecare s6-gi primeasci

uil

it

il

Ig

g

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

J

33

P

166

'J. O

1 e \'), )

t t J

- I-,<

: J J

iuSl

'-) 4

, L , .

=) 't

L- ' , , | l

= j 1

r5splata dup5 binele sau rAul, pe care-l va fi fEcut cand trAia in trup". Apoi Domnul va judeca Israelul..Ne-am ocupat deja de aceasta gi Ezechiel vorbe$te despre ea in capitolul 20 versetele 35 la 38. Maiapoi Dumnezeu va judeca Neamurileo aga cum am vdzut in Matei 25. Totugi, dupd Impdrdfia de o miede ani, pimdntul gi cerurile care sunt acum vor trece gi un mare Tron Alb va fi aqezat pentru judecatafinald. Ioan, apostolul, face referire la aceasta in Apocalipsa 20 versetele 11 la 15. Se vorbeqte deinvierea celor pierdu{i, care vor fi judecali potrivit cu faptele lor. Toti cei care vor sta inaintea MareluiTron Alb vor fi trimigi intr-o vegnicie pierdutd pentru totdeauna. Acest pasaj dureros subliniazi chfiecare memebru din neamul lui Adam poate fi rndntuit doar prin lucrarea Domnului de la Calvar, prinhar gi prin credin[I. Apoi autorul vorbegte de ,,duhurile celor neprihdnili, frcufi desdvdrgili".,,Desdv6rqit" traduce cuv6ntul grecesc ,,teleioo" gi inseamnd ,,a sfhrgi sau a completa". in Matei 22citim despre intdmplarea cdnd Isus a fost confruntat de Saduchei care nu credeau in inviere. Singuraparte din Scripturd pe care saducheii o acceptau erau primele cinci cdr{i ale Bibliei, Pentateucul. Pentrua le rdspunde Saducheilor, Domnnul a ales un pasaj din Pentateuc Ai a spus, ,,CAt privegte inviereamor{ilor, oare n-a{i citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, cdnd zice: ,,Eu Sunt Dumnezeul lui Avraam,Dumnezeul lui Isaac, gi Dumnezeul lui Iacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morfi ci alcelor vii." Noroadele, care ascultau, au rdmas uimite de invS{dtura lui Isus". Timp de mulli am infelescu totul gregit acest pasaj. Credeam ci Hristos a spus cd Avraam, Isaac gi Iacov, a$a cum spune Pavel,,,nu mai erau in trup, dar erau cu Domnnul" qi, sub acest aspect, trdiau. Totugi, mintea evreiasci gi, inmod deosebit, aceqti Saduchei vedeau omul ca pe o fiin{6 triunl - trup, suflet gi duh - qi astfel persoanavie putea fi descrisi ca cea care avea un trup fizic. Citdnd acest pasaj, Domnul a ariltat acestorSaduchei necredincioqi ci Dumnezeu a trebuit sd invieze pe sfinlii din Vechiul Testament daci El estedescris ca fiind Dumnezeul lor. Saducheii gi poporul nu au observat nioiodati acest mare in Pentateucgi spune ci mulfimile au rdmas uimite de invi{itura lui. Daniel a fost asigurat in mod personal deinviere gi ultimul verset din cartea lui profeticd spune, ,,Iar tu, du-te, pdnd va veni sfdrgitul; tu te veiodihni, qi te vei scula iardgi... odatd in partea ta de mogtenire, la sfdrgitul zilelor". Acest verset aratd cd,lui Daniel i-a fost promis[ o zon6 specificl din Israel descrisd ca ,,partea lui de mogtenire" gi lasfhrgitul zilelor l)omnul il va invia aqa inc6t si se poatd bucura de mogtenirea lui. Astfel fraza,,duhurile celor neprihSnili, fhcu{i desivdrgili" face referire la sfin{ii invia{i din Vechiul Testament,Apoi in versetul autorul scoate in evidenfd adevdrul mdret ci aceqti evrei il vor intAmpina pe ,,Isus,Mijlocitorul legdmAntului celui nou". Numele uman al Domnului, Isus sau leshua a fost folosit in modspecific intruc6t acesta va fi plin de insemndtate pentru cititorii evrei. Lor le-a fost descoperit acestadevdr mAref - Iehova mdntuiegte - pe Cel care nu este doar Dumnezeul viu, ci gi Mijlocitorul

l-eg6mdntului cel Nou. Incd o dat6, in legdturl cu acest Legdmdnt trebuie si gdndim asemenea evreilor.In perioada Bisericii noi suntem cei care primim binecuv6ntdrile Legdmdntului cel Nou. De exemplu,cAnd Pavel ne dd invd{dturi cu privire la insemndtatea cinei Domnului in I Corinteni I I versetul 25spune, ,, Tot astfel, dup6 cin6, a luat paharul gi a zis: ,,Acest pahar este legdmdntul cel nou in sdngeleMeu; sd facefi lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecdte ori ve{i bea din el". De asemenea, in 2Corinteni capitolul 3 versetul 6 Pavel a vorbit despre el insugi gi despre alli apostoli ca fiind ,,slujitoriai unui leg6rn6nt nou", $tim din Ieremia 3l qi Ezechiel 36 cd Leg[mdntul cel Nou aduce nagtere dinnou, iertare de plcate, locuirea Duhului SfAnt, ascultare, o cunoagtere a lui Dumnezeu. Totuqi, multetexte din Scripturd aratd c6, promisiunile LegdmAntului cel Nou aduc de asemenea binecuv6nt6rinafionale gi pentru Israel care vor avea ca rezultat binecuv6ntarea internalionald gi mondiald. Ar fidificil si le enumerdm, dar potrivit cu Ezechiel 36 gi 37 gi leremia 32,va fi o expozie a populaliei inlsrael; poporul va fi unificat; nu va mai fid us niciodatd din {ard; gi Israel nu va mai fi respins niciodatide Dumnezeu. Astfel, cAnd Israel va fi acceptat in cele din urmd dup6 poc[in{a lor national[, condilii leLegim6ntului Avraamic vor fi indeplinite. $i, in cele din urm6, acest pasaj vorbegte de ,,sAngelestropirii", referindu-se la sAngele scump al lui Hristos ,, care vorbegte mai bine decdt sdngele lui Abel".Teologii sunt imp6(ifi cu privirea la insemndtatea acestui lucru. De exemplu, Dr Kenneth Weist credecd autorul nu vorbegte de sdngele lui Abel care a fost virsat de fratele sdu ucigag, Cain, ci de sAngeleanimalului care afost injunghiat de Abel qi adus ca jertlb lui Dumnezeu. Argumntul lui Kenneth Weisteste ci intregul scop al Epistolei este si dovedeascd evreilor cd vdrsarea sdngelui animalelor nu puteasd aduc6 ?ndepdrtarea pdcatului qi era nevoie de sdngele scump al lui Hristos pentru a aducerlscumpSrare gi iertare. Totuqi, Dr Zane G Hodges, in comentariul sdu, sugereazd cd s6ngele lui Abelstrigd dupd dreptate dar sAngele lui Hristos asiguri acceptare. Cred ci ambele puncte de vedere sunt

. Ls- i l , . rr-a- .r

- IL t"r;" J J

- Ir-lll uL__l )

* . L+JIr .u3;)l

-".Ll-.!.t 'ie;l J

- ' L .3.,ft ,lE-I J

_ l!bL! ..{EI . '

- LltJtt ,{llr J

_....La"l|t ,rgJ o

- LI ' r . "13 ' t

.Lf.ll ,rzrl .

I

I+d,r l,tt l- ' l '

II

a l r ,- t . ,- t "

I_ l

i . . l ,' - lII

- JL- llL l :

_ - l

167

corecte. Totugi, potrivit cu mintea evreiascd, stropirea sdngelui vorbegte de jertfa din Ziva Ispigirii gisdngele lui Hristos prezintd, modelul deslvArgit al simbolului din Vechiul Testament. Autorul s-aocupat deja de aceasta in capitolul 9 versetul 24, ,,Cdc\ Hristos n-a intrat intr-un locag de inchinareftcut de mdnd omeneascd, dupS chipul adevdratului locag de inchinare, ci a intrat chiar in cer, ca sd SeinfEliqeze acum, pentru noi, inaintea lui Dumnezeu". Astfel, este absolut adevdrat ceea ce spun teologii- cu siguranfi jertfele animalelor nu puteau sd aducf, vreodat[ o indepdrtare a pdcatului gi sdngelevdrsat al lui Hristos ne aduce acceptare.

AVERTIZAREA FINALA A LUI DUMNEZEU

Versetul 25: ,,Lua{i seama ca nu cumva str nu voifi s6 asculta{i pe Cel ce vl vorbegte! Clci daci rt-auscilpat cei ce n-au vrut sil-L asculte pe Cel ce vorbea pe pAmAnt, cu atdt mai mult nu vom sclpa noi, dacflne intoarcem de la Cel ce vorbegte din ceruri."

Capitolul se concentreazd asupra primei fraze din versetul 28, ,,Fiindcd am primit, deci, oimpdr6{ie, care nu se poate cldtina". Acest verset se concentreazL in mod specific asupra acestuiconcept. Imp[rdtia care va veni sub Isus Mesia pentru care am fost inv6{agi sd ne rugf,m ,,VieImpdrdtia Ta" va fi stabilitd in condiliile LegSmdntului cel Nou gi, astfel, va fi o Impdrltie vegnic5.Evreii citind acest verset vor vedea diferen{a dintre aceasta gi impdrlfia care a fost stabilitd inLegdm6ntul cel Vechi. Ar trebui sd finem minte intotdeauna cl teocratia a fost stabilitS, de fapt, subconducerea mediatoriald a lui Moise. Legimdntul era marcat gi stabilit din punct de vedere alorinduirii teocratice de prezenla divind. De asemenea, in Exod l9 versetul 6, avem prima men{iune aimplriliei in Scripturl, ,,imi ve{i fi o impSrdfie de preofi gi un neam Sfdnt". Moise a fost, bineinieles,mediatorul; a fost pentru poporul evreu vocea lui Dumnezeu pe pdmdnt. in Numeri capitolul l4 avemintAmplarea c6nd Israel a ajuns la Cades-Barnea Ei le-a fost datd, ocazia sd intre in fara promisf, prinfrgdduinla lui Dumnezeu ftcutf, lui Avraam. Versetele I qi 2 spun, ,,Toati adunarea a ridicat glasul gi ainceput sE fipe. $i poporul a pldns in noaptea aceea, To{i copiii lui Israel au cirtit impotriva lui Moise qiAaron, gi toati adunarea le-a zis: ,,De ce n-om fi murit noi in fara Egiptului sau de ce n-om fi murit inpustia acaasta?". $i apoi versetul 4 spune, ,, $i au zis unul altuia: ,,Sd ne alegem o cipetenie, gi si neintoarcem in Egipt". Moise era, binein{eles, vocea lui Dumnezeu pentru popor gi ei l-au refuzat gi astfelnici unul nu a scipat de judecata lui Dumnezeu. Autorul Epstolei ctrtre Evrei ne-a amintit deja despreaceasta in capitolul 3 versetele 17 la 19,,, $i cine au fost aceia de care S-a desgustat El patruzeci deani? N-au fost oare cei ce pdcituiseri, gi ale cSror trupuri moarte au cdzut in pustie? $i cui S-a jurat Elc6 n-au s5 intre in odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor cd nu ascultaserd? Vedem, deci, c6 n-au putut siintre din pricina necredinlei lor". Chestiunea puternicd pe care autorul o aduce inaintea evreilor este cidacl poporul nu a scdpat atunci cdnd a respins vocea lui Moise ,,cu atdt mai mult nu vom sc6pa noi,"(evreii) ,,daci ne intoarcem de la Cel ce vorbegte din ceruri". in perioada Legim6ntului cel Vechi,Legea era principiul dominant; natura exterioard a Legii nu putea si se ocupe de natura interioardpdcitoasi a oamenilor dar acum acegti evrei au fost invi{ati ci triind in perioada Legimdntului celNou totul este prin har gi ei trebuiau si se bazeze pe puterea gi suficienfa lui Dumnezeu. Totugi, se cerecredin{5 gi evreii sunt avertizafi si nu se intoarc6 de la El; adicl de la Isus Mesia, care le-a vorbit dinceruri.

GLASUL LUI DUMNtrz.EU

Versetul 26: ,,Al clrui glas a cl6tinat atunci pilmAntul, gi care acum a lEcut fitgflduinfa aceasta: ,Voi maicl6tina inclodatil nu numai pilmintul, ci gi cerul'."

in Genesa avem vocea lui Dumnezeu in actul de crealie. De cAteva ori citim in Genesa 1,,,$iDumnezeu a zis" gi dupd aceea citim despre actul de creafte al Dumnezeului Atotputernic dar aicipentru a clltina lucrurile create dar au fost pAngirite de picat gi se stricd. Prima frazd, din versetul 26spune, ,, al cdrui glas a cldtinet atunci pimAntul". Autorul se referi la Exod l9 versetul 18, ,,MunteleSinai era tot numai fum, pentru cd Domnul Se pogordse pe el in miilocul focului. Fumul acesta se

1 6 8

{

t[il

"J

:[

E

J

,g

3

3g

eae3

l

3

3

3

J+3

3

indl{a ca furnui unui cuptor qi tot rnuntele se cutremura cu putere". Aceasti sceni atdt de ingrozitoare ainsemnat inaugurarea Legdm6ntului Legii. Dunrnezeul omniscient a qtiut cd agezarea acestui Legf,m6ntavea si aducd osdndire care, in cele din unni, nu a putu fi inepdrtatd dedt prin sdngele lui Isus Mesia,ceea ce, bineinteles, avea sb fie realizat in perioada Legdmdntului cel Nou. Pavel a men{ionat aceastain 2 Corinteni capitolul 3 versetui 6, ,, care ne-a 5i fdcut in stare si fim slujitori ai unui legdmdnt nou,nu al slovei," (aceasta face referire la LegdmAntul Legii de pe muntele Sinai) ,,ci al Duhului; cdci slovaomoarA, dar Duhul d5 viata". Isus a murit sub Lege pentru a ne aduce la Dumnezeu. Este interesant ciatunci c6nd a murit Hristos a avut loc din nou o clitinare a pdmAntului. Matei relateazl aceasta incapitolul 27 versetele 50 gi 51, ,, Isus a strigat iardgi cu glas tare, gi gi-a dat duhul. $i indatd perdeauadinluntrul Templului s-a rupt in dou6. de sus pdnd jos, pdmdntul s-a cutremurat, stdncile s-audespicat". Astfei, descoperirn vocea Iui Dumnezeu care clatini pdmdntul pentru indepdrtarea pdcatuluigi pentru a deschide calea Legdm6ntului cel Nou. Apoi Scriptura vorbegte de o altd clitinare aplmdntului din timpul gi de la sfArgitul Necazului cel Mare. Ioel relateazd aceasta in capitolul 3versetul l6,,,Domnul rdcnegte din Sion, glasul Lui rdsun6 din lerusalim, de se zguduie cerurile gipdmAntul. Dar Domnul este scdparea poporului Sdu, gi ocrotirea copiilor lui Israel". Bdtrdnul prooroc,Flagai, face de ascmenea, referire la aceasta in capitolul 2 versetul 6, ,,Cdci aga vorbeqte Domnuloqtirilor: ,,incd pulind vreme, gi voi clitina inci odatd ccrurile gi pdmdntul, marea gi ucatul" gi, inversetul 7, ,,voi clStina toate neamurile; comorile tuturor neamurilor vor veni, gi voi urnplea de slavdCasa aceasta,zice Domnul oStirilor". $i apoi, din nou, in versetele 21 5i22. Hagai spune,,,VoiclEtinacerurile qi pdmdntul; voi rSstuma scaunul de domnie al impirS{iilor, voi nimici puterea impdrSliilorneamurilor, voi rdsturna gi carele de rdzboi gi pe cei ce se suie in ele; caii qi cildre{ii lor vor fi trintil i lapdmdnt, gi unul va pieri ucis de sabia altuia". Ioan relateazd in Apocalipsa capitolul 6 versetele 12 pdndla 17 cd in timpul Necazului cel Mare vor fi tulburiri cosmice semnificative. De exemplu, in versetul13, Ioan spune, ,, $i stelele" (gi aceasta face referire la asteroizii cerului) ,,au cdzut din cer pe pdmdnt,cum cad smochinele verzi din pom, c6nd este scuturat de un vant putemic". Acest pasaj vorbe$te decerurile cu stele, dar Ioan vorbegte de asemenea qi despre tulburdri semnificative in al treilea cer. Incapitolul l2 versetele 7 la l0 Ioan spune, ,, $i in cer s-a fecut un rdzboi. Mihail gi ingerii lui s-au luptatcu balaurul. $i balaurul cu ingerii lui s-au luptat gi ei, dar n-au putut birui; qi locul lor nu li s-a maigdsit in cer. $i balaurul cel mare, garpele cel vechi, numit Diavolul gi Satana, acela care ?ngealdintreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreund cu el au fost aruncafi gi ingerii lui. $i arn auzit incer un glas tare, care zicea'. ,,Acum a venit mintuirea, puterea gi impdrSlia Dumnezeului nostru, gistdpAnirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul frapilor nogtri, care zi gi noaptea ii pira inainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat jos". Citeva texte din Scripturl vorbesc de asemenea despre uncutremur de o putere fbri precedent. De exemplu, tAnirul prooroc, Zaharia, in capitolul l4 versetele 4gi 5, vorbeqte despre venirea Domnului pe planeta Pdmdnt cdnd va sta cu picioarele pe MunteleMdslinilor qi dupd acest eveniment va fi un mare cutrernur de pdmint qi Muntele Mdslinilor se vadespica; o parte va merge spre nord gi cealaltl spre sud, formdndu-se astfel o vale uriaEd. Astfel,desccrperim cd vocea lui Dumnezeu care a cauzat cutremure importante va avea ca rezultat ?ndepdrtareaSatanocrafiei gi instaurarea impirSfiei lui Mesia. Dar autorul spune, ,, Voi mai clStina inc6odat6 nunurnai pim6ntul, ci qicerul" gi aici este fbcut6 referire lavocea luiDumnezeu care vacauza ciStinareagi mutarea finald. Acest lucru ne este relatat de Ioan in Apocalipsa 20 versetul I l, ,,Apoi am vdzut unscaun de domnie mare qi altr, gi pe Cel ce gedea pe el. PSmAntul gi cerul au fugit dinaintea Lui, gi nu s-amai gSsit loc pentru ele". Acest eveniment va avea loc dupi cei o mie de ani de domnie ai lui Hristoscdnd orice riu va fi invins. $i apoi, in capitolul 21 versetele I qi 2, citim, ,, Apoi am vdzut un cer nou giun pSmdnt nou; pentru cd cerul dintdi gi pdmdntul dintdi pieriserd, gi marea nu mai era. $i eu am vdzutcoborAndu-se din cer de la Durnnezeu, cetatca Slbnt6, noul lerusalim, gdtiti ca o mireasS impodobitdpentru bdrbatulei".Astfel, duptr ce vechea ordnduire va fi inepf,rtatd prin clf,tinare vor veni cerurinoi,un pdmdnt nou qi o Impdrdfie vegnicd.

,ilrL-)ilr .l

l-llf ri.Jt rl

: : L ' tL , l l r ,. ) t

I

l t r , ,2 t {

_ L . ,r t'ls'Jt t

L - ,

'J, *

, I ,

a) '.

l

- - )

I- , 1 ' r- - r

- I^ l ' l iaJ -l

- Ir/tll qlr-,lil J

_ L .L.Il! at'-ll ')

L

_"L,a i l dLJI J

_L.i.{L 'il3JI J

_ . 1ttlf ,/i'-!jt .r

ifllf .ttilClt .r

_ . Lr,J[ ,I*l '_ LL . , t JLt " t

I-LLrll ,l,1 .

II

l . l ,q,1,It

t J l ,'- l 'I

JL l r l' l

I_ l* l1 l' l '

r69

LUCRIIRILE CARE NU POT FI CLATINATE

Versetul 272 ,rCuvintele acestea ,inci odat6' aratl cA schimbarea lucrurilor clitinate, adici a lucrurilorlllcute, este fEcutil tocmai ca si rlminl lucrurile care nu se clatinfl."

Cuv6ntul ,,schimbare" traduce cuvdntul ,,metatithemi" gi inseamnl ,,a transfera pe o temelienoud". in aceasti crea(ie nodi din impirillia vegnici nu va mai fi nici o clStinare. Aceasta esteordnduirea care va dura pentru veqnicie. Astfel, va fi un impdrat divin vegnic, o impir[tie vegnic6,ceti{eni rdscumpdrafi pentru veqnicie, Domeniul vegnic ai mai presus de orice va fi Bucurie vegnic6.

PRTMTREA UNEr irVlpanATrr CARE NU POATE Fr CLTNTTTA

Versetul 28: ,,Fiindcil am primit, deci, o impilrilfie, care nu se poate cltrtina, si ne arltim mul(umitori, gisil aducern astfel lui Dumnezeu o inchinare plAcuttr, cu evlavie gi cu fricl."

Privind la acest verset din perspectiva evreiascd, ar trebui si ne amintim cI baza planului deriscunrpdrare era Legdm6ntul Avraamic. Prin acest Legdmilnt, Dumnezeu a promis cd va indepdrtatoate pagubele cauzate de rdzvritirea omului gi va reinstaura Teocralia pe planeta Pdmdnt dupdzdrobirea Impiritiei lui Satan aducAnd binecuvdntare unuiversald asupra tuturor familiilor lumii. $iLgdmdntul a fldg[duit ci acest lucru va fi indeplinit prin poporul lui Avraam, Israel. Aproximativ cincisute de ani dupi Legdmdntul Avraamic, Dumnezeu a adus Leglmdntul cel Vechi sau Mozaic cuprincipiul lui dominant al Legii gi un sistem de jertfe care in cele din urmd nu putea sA aducd iertare gicurdfire de picat. In perioada Leglmdntului cel Vechi Israel a esuat in mod repetat pdn[ cAnd in celedin urmi nafiunea a fost adusf, sub blestemele care erau incluse in condiliile Leg[mintului cel Vechi.in condiliile Legdmdntului cel Nou care are ca prinicipiu dominant harul, jertfa lui Hristos aducecurlfire gi biruinfl dar, pentru a veni binecuvdntdrile incluse in Legdmdntul cel Nou, trebuiemanifestati credinfa. Agadar, Israel ca nafiune trebuie sd se intoarci la credinfa in Mesia al lor, pe careL-au repins gi L-au rdstignit. inZaharia l2 versetul 10, citim ci ?ntr-o zi Israel ca nafiune se va pocii.Acest verset minunat spune, ,, Atunci voiturna peste casa lui David gi peste locuitorii lerusalimului, unduh de indurare oi de rugdciune, gi iqi vor intoarce privirile spre Mine pe care L-au stripuns. il vorpldnge cum pldnge cineva pe singurul lui fiu, gi-L vor plAnge amarnic, cum pldnge cineva pe un intdi-n6scut". Atunci naliunea va primi impirilia gi va avea har; cu alte cuvinte, ei vor experimenta, de fapt,harul lui Dumnezeu. Pe deasupra, in termenii Legim6ntului cel Nou, impdrS{ia lui Satan va fiindepdrtat5. in Apocalipsa l3 versetul 2, Ioan spune,,, Fiara" (ceea ce inseamni sdmdnfa lui Satan),,pe care am v6zut-o, semdna cu un leopard; avea labe ca de urs, gi gurd ca o gurd de leu. Balaurul"(adicd Satan) ,,i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie gi o stipdnire mare". De aemenea, inApocalipsa 19 loan spune cI la intoarcerea Domnului pe planteta Pimdnt aceastd Satanocrafiecontrolatd de Anticrist, simdnla garpelui va fi complet zdrobitE gi va fi aqezalA implri1ia lui Mesia.Acest lucru se va petrece in perioada Leglmdntului cel Nou gi nu va mai displrea niciodat[. Gavril amen{ionat acest lucru Mariei in Luca 1 versetul 33, ,, Va impdrdfi" (adec[ Isus Mesia) ,,peste casa luiIacov in veci, gi Impdrdfia Lui nu va avea sfdrgit". Dar versetul spune cf, poporul evreu va primiImpiri[ia intr-un mod foarte special, gi anume prin har. Trei lucruri unt observate. Mai intdi, ii voraduce lui Dumnezeu o inchinare pl[cut6. Expreia ,,a aduce inchinare" traduce cuvdntul grecesc,olatreuomen" qi inseamnl ,,slujbi spiritual[ care include inchinare spiritual6". Slujba divini este astfellegati de Leg6mAntul Avraamic. Dumnezeu a promis ci toate nafiunile vor fi binecuvdntate prinpoporul lui Avraam. Zahariarelateaz| in versetul 8 versetul 23 cL,,in zilele acelea," (adic[ in timpulimp6riliei de o mie de ani) ,.zece oameni din toate limbile neamurilor vor apuca pe un Iudeu de poalahainei, qi-i vor zice: ...Vrem sd mergem cu voi; cici am auzitcd Dumnezeu este cu voi". in Ezechielcapitolele 40 la 48 citim despre locul unde vor duce evreii pe popoarele dintre Neamuri pentru a seinchina lui Isus Mesia. Nu este altul decdt curtea Templului din Ierusalim. Din nou, in capitolul l4versetul 16, Zaharia spune, ,,To{i cei ce vor mai rdmdne din toate neamurile venite impotrivaIerusalimului, se vor sui in fiecare an sd se inchine inaintea impiratului, Domnul ogtirilor, gi s5prSznuiascd sdrbitoarea corturilor". Ne amintim, de asemenea, ci sdrbltoarea corturilor prevesteaImpirdfia de o mie de ani. Aga cum Zaharia aratd, acesta nu va fi un act incheiat ci timpul verbului

170

I

il

il

if

il

il

I

J

J

I

l

l1:lE{J

!*J

alI

c/

.JI

ciI

G

.I

G

J

*::

- .tr=,.l-li| r)!!/l) t

_ . L .l,ltlvL,ll J

- L, ,cal I

.L .t4 .t

L .r J . t ,, . r

LI i i l r l'!. l

greecesc, ,,si aducem o inchinare" indici o actiune continu[ gi repetati. in perioada Bisericii, Pavelaratdcd noi avem o datorie asem5natoare. in Romani l2 versetul 1, Pavel spune, ,, Vd indemn, deci,frafilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sA aducefi trupurile voastre ca o jertfe vie, sfAnt6, pldcuti luiDumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujbd duhovniceascS" ;I cuv\ntul grecesc folnsit pentru

,,slujb5" este acela$i acelagi cuvant pe care il gisim in acest verset din Evrei. A doua chestiune pe careautrul o pune in discutrie in leglturd cu planul viitor pentru Israel este ci ii vor aduce lui Dumnezeu oinchinare ,,cu evlavie". ,,Evlavie" traduce cuvenful grecesc ,,aidos". inseamn[ ,,cu ochii plecafi". Dinnefericire, un lucru ce a marcat^poporul evreu de-a lungul vremilor a fost mdndria lor gi, in moddeosebit, mdndria lor spirituald. In Romani 9 versetele 3l la 33 Pavel ajungdnd la aceasta vorbegtedespre Neamurile care au ob{inut neprihdnirea prin credin{i gi apoi spune, ,,Pe cdnd Israel, care umbladupd o Lege, care sd dea neprihdnirea, n-a ajuns la Legea aceasta. Pentru ce? Pentru cd Israel n-ac6utat-o prin credin{d, ci prin fapte. Ei s-au lovit de piatra de poticnire, dupd cum este scris: ,,latd c5pun in Sion o Piatri de^poticnire, qi o st6nci de c6dere: gi cine crede in El, nu va fi dat de rugine".Apoi, in al treilea rdnd, Ii vor aduce lui Dumnezeu o inchinare cu fricd. Aceasta inseamni ci ei vor fiaten{i la atitudinea lor faf6 de Dumnezeu. imi amintesc cd acum mulli ani in urmi ascultam unpredicator la o intdlnire in aer liber; ii avertiza pe ascultdtori cd ar trebui sd se teamd de Dumnezeu.Aproape de mine stdtea un opozant; a strigat, ,,Am suficiente temeri in viala mea fbrd sd trebuiasctr strmi mai tern gi de Dumnezeu". Nu voi uita niciodatd rispunsul predicatorului. A spus, ,,Domnule, m-a1iin{eles gregit. inainte ca Dumnezeu s[ md fi mdntuit, mi temeam cd Dumnezeu ar fi putut sb mdrineasci, mi-am dat seama cd eram un picdtos gi meritam judecata lui Dumnezeu dar apoi am auzitmesajul Evangheliei giam descoperit dragostea lui Dumnezeu gi cum a murit El pentru picdtogi, gi mi-am predat viafa lui gi am acceptat mAntuuirea Lui. De atunci am ajuns sd-L cumnosc gi sd-L iubesc. $iacum md tem de Dumnezeu dar acum md tem ca nu cumva sf,-L rinesc". Acesta este simbolul friciievlavioase prirr care aceqti evrei puteau sd-i aducd lui Dumnezeu o inchinare pldcutd prin harul S[u gi,din nou, intorcdndu-ne la Romani l2 versetul 1, in aceasti perioadd a Bisericii acesta este modul incare trebuie s[ ducem inchinare M6ntuitorului inviat.

Versetul 29: ,,FiindcA Dumnezeul nostru este ,un foc mistuitor'."

tn I Petru 4 versetul 12, apostolul ne aduce aminte ci incercdrile noastre au fost de foc,,,Preaiubili lor, nu vd mirafi de incercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sd vd incerce,ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotrivi, bucurati-va, intrucit aveti parte de patimile luiHristos. ca sd vi bucurali gi sd vi veselili gi la ardtarea slavei Lui". Existi o incercare de foc pe caretoattr mulfimea credincioqilor o intdmpind, dar care vine mai mult din incerclrile vietii decdt direct dinmdna lui Dumnezeu. Dar aici autorul aratl un foc mistuitor care vin de la Dumnezeu. Biserica va fisingura care va experimenta acest fel de foc in legdturd cu pierderea rdsplifi lor credinciosului. in ICointeni 3 versetele ll la 13, apostolul spune, ,,Cici nimeni nu poate pune o alti temelie decdt ceacare a fost pus6, qi care este Isus Hristos. Iar dac6 clddegte cineva pe aceastd temelie, aur, argint, pietrescumpe, lemn, fin, trestie, lucrarea fiecdruia va fi dat6 pe faf6: ziua Domnului o va face cunoscut, cdcise va descoperi in foc. $i focul va dovedi cum este lucrarea fiecdruia". Apoi apostolul arati cicredinciosul va primi rdspldtiri numai pentru lucrarea care a rdmas dincolo de foc. $i apoi, inApocalipsa 20 versetul 11, Ioan face aluzie la focul care va distruge cerurile gi pdmdntul din prezent,

,,Apoi am vizut un scaun de domnie mare gi alb, qi pe Cel ce qedea pe el. P6m6ntul gi cerul au fugitdinaintea Lui, pi nu s-a mai gdsit loc penlru ele". Petru amplificd aceasta in 2 Petru 3 versetul 12,,,Agteptind gi grlbind venirea zilei lui Dumnezeu, in carc ccrurilc aprinsc vor picri, gi trupurile ceregtisc vor topi de c6ldura focului?". $i apoi, fn cele din urrn6, estc focut mistuitor pentru cei condamnali,penrtru Satan qi ingerii lui. Apocalipsa 20 versetul 15, ,,Oricine n-a fost gdsit scris in cartea vietii, afost aruncat in iazul de foc".

tr . r l , irJ .l

_t .r-J ql' J l r

I- La/irf "dsl, | .u

- L-.lllll ,rq l '

I

-LiJltl,,le u . r

-Il,tlll 'ri?u .r

* [

- . La.rJll,[llulr I

_tuuillll/ [

_.LLiilll .l

L I , J I,1,, ItriJ[,,rsirl r

II

L l dt . l ,

II

L l rt l '

IJ

L t l1 l

I_-]

ri

171

CAPITOLUL 13

iNrnmNunr

indemnurile care au fost date de autor se aplicd sfin{ilor din toate veacurile. Totugi, vor fi de oimportant[ deosebitl pentru evreii credinciogi din perioada Necazului cel Mare. Problemele deosebiteprin care va trece poporul lui Dumnezeu in acea perioadd din istoria umani vor face ca acesteindemnuri si aibl o semnifica{ie qi o importan{I speciali.

1. FITI PLINI DE DRAGOSTE

Versetul 1: ,,St6rui{i in dragostea fr5{easc6."

,,Dragoste fr6!easc5" traduce cuvdntul grecesc ,,philadephia". Include cuvAntul ,,adelphos" giinseamnd de la acelagi sAn". Astfel, Dumnezeu agteapti ca acest fel de dragoste sd se gdseasci infamilia ideali. Prin Duhul Sf6nt, care este in noi, Dumnezeu a pus acea dragoste in inima fiecdruicredincios gi astfel este indemnul ,,Sd lds[m ca aceasti dragoste si locuiascd in comunitatea sfin{ilor".

2. FITI PRIMITORI DE OASPETI

Versetul 2: ,,Si nu dafi uitirii primirea de oaspe{i, ciici unii, prin ea au g6zduit, firi si gtie, pe lngeri."

Expresia ,,primire de oaspefi" traduce ,,phileo xenos"; ,,phileo" inseamnd ,,dragoste"; ,,xenos"inseamnd ,,un strdin sau un oaspete". Astfel dragostea frileasci menfionatd in versetul I trebuie sd fieextinsi dincolo de familia apropiatd. Apoi autorul continud s[ spuni cd primirea de oaspe{i aducebinecuvdntiri negteptate. El spune cd fbcdnd aceasta ,,unii au gdzduit, fErd sd gtie, pe ingeri". Probabill-a avut in minte pe Avraam. Citim despre ?ntdmplarea din Genesa l8 cAnd la cortul lui Avraam s-auinfrligat cei trei strhini. Este interesant sI observim modul in care i-a primit el pe acegti striini. Agacum am vdzut, unul din ei era Hristos inainte de intrupare gi ceilalli doi, fiinte angelice, probabil,Mihail gi Gavril. Exist5, de asemenea, o intdmplare frumoasd in Luca 24legatd, de cei doi de pe drumulEmausului. Ei se intorceau de la lerusalim cu fe{ele gi inimile triste datoriti evenimentelor care au avutloc in Ierusalim, qi anume rdstignirea lui lsus. $i apoi s-a ardtat Strlinul qi le-a deschis Scripturile giochii lor pentru evenimentele care au avut loc. $iapoiin versetul 29,Lucarelateazd,,,Dar ei au staruitde El, gi au zis: ,,Rdm6i cu noi, cdci este spre seari, gi ziua aproape a trecut." $i a intrat sd rdmdnd cuei". Luca spune in continuare cum au adus ei mincare pentru oaspetele lor giin timp ce frAngea pdinea,au recunoscut cd era Mdntuitorul inviat. Cuvdntul ,,rdrndi" pe care Luca il foloseqte este ,,meno" pecare scriitorul l-a folosit in versetul I gi care se traduce ,,a stirui". Totugi, un alt lucru pe care ar trebuisi-l {inem minte este in legiturd cu perioada in care va fi cititd, aceasti Epistoli de evreii credinciogi.Sub conducerea fiarei va fi un imperativ sI primeqti pe cei car€ au refuzat si primeasci semnul fiarei.Asemenea oameni nu vor putea sf, cumpere gi sI vdndd qi, astfel, vor fi in circumstanle economicefoarte dificile. Ne amintim, incd o dati, cd in Matei 25 versetul 35 ce a spus Domnul celor care vorintra im impIrdtia Sa. ,,Cdci am fost flSmdnd, qi Mi-afi dat de mdncat; Mi-a fost sete, qi Mi-a1i dat debdut; am fost striin, Si M-ati primit". Astfel, ?n timpul acestei perioade ingrozitoare de pr.igoanlprimirea oaspelilor va fi o necesitate extrem6.

t

3

3

l

3

l

I

I

3s

t72

3. AMTNTTTT-VA

Versetul 3: ,,Aduce{i-v6 aminte de cei ce sunt in lanfuri, ca gi cum afi f i gi voi legali cu ei; de cei chinui{i,ca unii care gi voi sunte{i in trup."

Cuvdntul ,,aminti{i-v5" este destul de frorlat in aplicarea lui. inseamni ,,a-i avea intotdeauna inminte pe cei care sunt chinui{i". CuvAntul ,,chinui1i" traduce un cuv\nt grecesc interesant ,,kakoucheo"gi inseamn6 ,,a fi iinut de rdu". ln ultimile gapte sdpttrmdni ale istoriei umane, omul lui Satan,Anticristul va avea autoritate absolutl asupra lumii qi in acest timp scurt va {ine lumea sub captivitateasa. $i apoi, Ei mai ciudat, autorul spune ci amintirea de cei care sunt in lanfuri trebuie sI fie legatd defaptul ca cititorii Epistolei sunt qi ei in trup. Domnul Isus in Matei l0 versetul 28 face o afirmatie careeste foarte relevantl pentru acest verset, ,,Nu vd temei de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucidesufletul; ci teme{i-v6 mai degrabd de Cel ce poate sd piardd gi sufletul gitrupul in gheen6". Binein{elescd numai Dumnezeu este Cel care poate trirnite pe cineva in iazul de foc gi aluzia din versetul din Evreieste ci oricine este chinuit Il poate cinsti pe Dumnezeu gi astfel nu trebuie si ne temem de cei care potucide trupul.

4. FITI CURATI

Verseetul 4: ,,Cilsf,toria sfl fie finuti in toat5 cinstea, Ei patul sil fie nespurcat, c6ci Dumnezeu va judecape curvari Ei pe preacurvari."

Autorul spune, ,,Cisdtoia sd fie finutd in toatl cinstea". Aceastd cinste include tot ceea ce esteimportant gi demn. Interesant, in Scripturf este adesea legat de cuvAntul ,,slav6". De exemplu,Apocalipsa 4 versetul 9, ni se spune, ,,Cdnd aceste frpturi vii aduceau slav6, cinste gi rnulpumiri Celuice qedea pe scaunul de domnie, qi care este viu in vecii vecilor". Cdsdtoria a fost instituitd deDumnezeu gi in ultimile zile din istoria umanb ea va fi atacatA de Satan. intr-adevdr, atacul a inceputdeja. $i apoi autorul spune cb patul sd fie neipurcat. inseamni ,,nepdngdrit, imaculat". Petru folosegteacest cuvdnt tn I Petru I versetul 4 despre mogtenirea noastrd gi este descrisd ca ,,o moqtenirenestricdcioasd, gi neintinatS". Concluzia pe care trebuie sA o tragem €ste cA orice relalie in afararelalieie de cdsdtorie ne pdng6regte. Acest verset poartd in el o avertizare specifici, gi anume ciDumnezeu va judeca pe cei curvari qi preacurvari. ,,Curvar" traduce cuvdntul grecesc ,,ponroso' dincare oblinem cuvdntul rom6nesc,,pornografie".

5. FITI MULTUMITORI

Versetul 5: ,,Str nu fif i iubitori de bani. Mulfimifi-vl cu ce avefi, cici El insugi a zis: ,Nicidecum n-am site las, cu nici un chip nu te voi pilr isi ' ."

,,Sd nu fi1i" inseanrni .,a avea un fel de via{6 sau comportament" gi autorul spune ,,sd nu fimiubitori de bani". Expresia ,,iubitori de bani" traduce un cuvdnt grecesc interesant ,,aphilarguros".Poate fi imp6(it in trei secliuni - ,,a" inseamnd ,,nu"; ,,phileo" care inseamni ,,iubitor de"; ,,arguros"inseamnd ,,argint". $i astfel, suntem sfbtuili sd nu fim iubitori de argint. in lirnbajul nostru de astdzi,am spune, ,,Nu fi1i iubitori de bani gi de lucrurile care se pot cumpdra cu bani". $i apoi, cititorii sunt?ndemnafi sI fie,,mul1umi1i". Din nou, este folosit un cuvdnt grecesc interesant,.rarkeo" gi inseamnl ,,a avea posesiuni, putere constantS, a te sim{i indestulat, a avea sufucient". Dr Kenneth Weist inStudiile sale despre Cuvdnt face un comentariu interesant - ,,Pavel este mul{umit de el insugi pentru cIera un cregtin dependent". Agadar, cuvdntul ,,mulfumif'din pasajul nostru din Evrei inseamni ,,maimult decdt satisfrcut". Se referd la capacitatea cregtinului dependent de Duhul Sfhnt de a fiindependent de circumstanfele exterioare. $i astfel, autorul spune, ,,Fifi mullumiti cu ce avefi".intreaga economie pare sd fie condusd de o nebunie a oamenilor care doresc gi este trist cd cei maimul{i oameni cu c6t ob{in mai mult cu atdt devin mai pufin mullumili. $i apoi autorul ne dd secretulmulEumirii; fraza ,, cdci El insugi a zis" in greacd este folositd ca intdrire. Astfel, Durnnezeu este cel

r73

care a promis gi ne-a garantat ?n mod personal gi prornisiunea este uimitoare - ,,Cu nici un chip n-arn sdte las". Cuv6ntul ,,lisa" traduce ,,aniemi" qi inseamni ,,a lisa sI se scufunde". imi amintesc ci acumc61iva ani am petrecut o vacanp cu sotia mea in Creta. Solia mea nu a invilat niciodati sd inoate, agacd i-am sugerat ci cel mai bun loc pentru a invdfa ar fi in apele calde ale Mirii Mediterane. Pe ldngdfaptul c[ erau calde erau qi foarte flotabile datoriti con{inutului ridicat de sare. imi amintesc ci am?ncercat sd o inv6[ pe sofia mea sI pluteascd pe ap6. O {ineam de mdni qi ii spuneam, ,,Acum doarrelaxeazd-te qi vei vedea cum apa ili va susline greutatea ta". A impdrtdgit experienla, dar se temea canu cumva si ?ncetez sf,-i susfin capul". ,4 spus, ,,Eric, te rog nu md pdrisi" qi imi amintesc c[ am citatacest verset din Scripturi qi am spus, ,,Nancy, nicidecum nu te voi plrdsi, cu nici un chip nu te voildsa" gi aceasta este o imagine vag6 a ceea ce avem aici. Domnul Isus a spus cd ne dd aceastefdgdduin{i gi garan{ie ci nu ne va ldsa niciodatd sd ne scufundim. De asemenea, in textul grecesc esteo incurajare in plus, pentru ci existf,o dubli negalie inaintea cuv6ntului ,,pdrdsi" gi, astfel, fraza arputea fi tradusS, ,,Nu, nu te voi ldsa qi nu voiinceta sd te tin gi sI te str6ng in mdna mea". Dar pe lAngiaceasta, Domnul ne-a dat fbgiduinfa gi garanfia cd nu ne va pdrdsi cu nici un chip. Cuv6ntul ,,pirdsi"traduce cuvdntul grecesc ,,egkataleipo" qi inseamnd ,,a pirisi o persoanl intr-o conditie neajutoratf, gidistrusd, a abandona sau a pdr[si in necaz". Totuqi, in limbajul original, existd trei negafii inainte decuvdntul ,,pir6si". Din nou, Dr Kenneth Weist aduce o traducere util6 in felul urmdtor: ,,Nu, nu, nu tevoi pdrisi, nu te voi l6sa la necaz, nu te voi lSsa nenorocit, nu te voi lisa la strdmtoare, neajutorato nu tevoi abandona". Ce promisiune minunati pentru poporul lui Dumnezeu din toate vremile. Totuqi, intimpul Necazului cel Mare, c6t de scumpf, va fi aceastd promisiune pentru poporul inconjurat al luiDumnezeu.

6, FITI PLINI DE INCREDERE

Versetul 6: ,rAga cI putem zice plini de incredere: ,Domnul este ajutorul meu, nu mtr voi teme: ce mi-arputea face omul?'."

Rezultatul acestei ftgiduinle aduce incredere. Expresia ,,plin de incredere" traduce ,,tharrago"gi inseamni ,,a fi fierbinte, plin de rdvn6, indrdznef". Astfel, conline ideea c[ prin primirea figidiun{eiputem deveni curajogi" De fapt, autorul citeazd din Psalmul I 18 versetul 6 gi citatul se prezint[ subforma unei intrebdri, aga cum este tradus in NIV, ,,Domnul este de partea mea, nu md tem de nimic: cepot si-mi facS nigte oameni?". in greaci, fraza tncepe cu Dumnezeu gi se sf6rqegte cu omul. Iteresant,Pavel in Romani 8 versetul 3 I folosegte aceeaEi formul6, ,,Deci, ce vom zice noi in fala tuturor acestorlucruri? Daci Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastr6?".

7. FITI PLINI DE RESPECT

Versetul 7: ,,Aduce(i-vfl aminte de mai marii vogtri, care v-au vestit Cuvdntul lui Dumnezeul uitafi-v5 cubf,gare de seami la sfdrgitul feluiui lor de vie{uire, gi urma{i-le credinfa!"

Fraza ,,Aducefi-vd aminte de mai marii vogtri" poarti in ea conceptul ,,amintili-vi in aqa felincdt sd vind in memoria voastrd inv6{6tura gi felul lor de via{d". Observafi trebuie sd acorddmconsideralie celor care ne vorbesc din Cuvdntul lui Dumnezeu. Cuvintele omului pot fi ignorate, darcuvintul lui Dumnezeu nu trebuie nesocotit niciodat6. $i apoi autorul di doud indrumdri. Mai intdi, ,,urmafi-le credin{a!". ,,urma" traduce cuv6ntul grecesc ,,mimnisko". Din acelagi cuvdnt oblinemcuvdntul romdnesc ,,mimici". Cu alte cuvinte, trebuie sI imitf,m credinla gi credinciogia celor carevorbesc din Cuvdntul lui Dumnezeu. Pavel a avut aceasta in minte in 2 Tesaloniceni 3 versetul 9, ,,Nucd n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut sd vd ddm in noi ingine o pild6 vrednicl de urmat". $i apoiautorul ne sfttuiegte sd ne uitim la sfdrgitul lor de viefuire; adicd, ,,la rezultatul felului lor de via!5". ,,Ate uita cu bigare de seaml" inseamni ,,a observa in mod atent". Am fost educat la o misiune care ainceput in octombrie 1916. Lucrarea a fost inceput[ ca o lucrare pentru copii de o tdn[rdde douizeci gigase de ani, Winifred Laver. in cAteva slpt6mAni, a avut patru sute de copii care frecventau qi apoidurninica au inceput si vind gi adultii la misiune gi curdnd a fost o organizalie evanghelicl importanti.

174

,J

il

4

4q

E

E

l-1

I

3

{J,

J

I

=

!J

=

d

\I

a

I

I

T14J

care a promis Si ne-a garantat ?n mod personal gi prornisiunea este uimitoare - ,,Cu nici un chip n-am sdte las". Cuvdntul ,,lisa" traduce ,,aniemi" gi insearnni ,,a tdsa s[ se scufunde". imi amintesc c6 acumcdfiva ani am petrecut o vacanli cu sotia mea in Creta. Sofia mea nu a invdfat niciodatd sd inoate, aqaci i-am sugerat ci cel mai bun loc pentru a invdfa ar fi in apele calde ale M[rii Mediterane. Pe l6ngdfaptul ci erau calde erau gi foarte flotabile datoritd con{inutului ridicat de sare. imi amintesc ci amincercat sI o invf,f pe sofia mea si pluteascl pe ap6. O lineam de mdn[ qi ii spuneamo ,,Acum doarrelaxeazL-te gi vei vedea cum apa i{i va sus{ine greutatea ta". A imp[rtSgit experien{a, dar se temea canu cumva si incetez s6-i susfin capul". ,A, spus, ,,Eric, te rog nu mi pirisi" qi imi amintesc cd am citatacest verset din Scripturi gi am spus, ,,Nancy, nicidecum nu te voi pirlsi, cu nici un chip nu te voildsa" qi aceasta este o imagine vagi a ceea ce avem aici. Domnul Isus a spus cd ne di aceastifbgdduinla gi garan{ie cd nu ne va lisa niciodatd si ne scufundim. De asemenea, in textul grecesc esteo incurajare in plus, pentru ci existio dubld nega{ie inaintea cuv6ntului ,,pdrdsi" gi, astfel, fraza arputea fi tradusd, ,,Nu, nu te voi lSsa gi nu voi inceta si te fin gi sI te strdng in mdna mea". Dar pe l6ng5aceasta, Domnul ne-a dat ftgiduinfa gi garanfia cd nu ne va pdrdsi cu nici un chip. Cuvdntul ,,pdrisi"traduce cuv6ntul grecesc ,,egkataleipo" qi inseamn6 ,,a pdrisi o persoani intr-o conditie neajutoratd gidistrusi, a abandona sau a pirdsi in necaz". Totugi, in limbajul original, existd trei negafii inainte decuvdntul ,,pirisi". Din nou, Dr Kenneth Weist aduce o traducere utilS in felul urmdtor: ,,Nu, nu, nu tevoi pirisi, nu te voi lisa la necaz, nu te voi ldsa nenorocit, nu te voi lSsa la strdmtoare, neajutorat, nu tevoi abandona". Ce promisiune minunati pentru poporul lui Dumnezeu din toate vremile. Totugi, intimpul Necazului cel Mare, cdt de scump[ va fi aceastd promisiune pentru poporul inconjurat al luiDumnezeu.

6, FITI PLINI DE iNCREDERE

Versetul 6: ,rAga cil putem zice plini de incredere: ,Domnul este ajutorul meu, nu mtr voi teme: ce mi-arputea face omul?'."

Rezultatul acestei ftglduinfe aduce ?ncredere. Expresia ,,plin de incredere" traduce ,,tharrago"qi inseamnl ,,a fi fierbinte, plin de rdvnd, indriznet". Astfel, conline ideea c[ prin primirea f6g[diunleiputem deveni curajogi" De fapt, autorul citeazd din Psalmul ll8 versetul 6 gi citatul se prezinti subforma unei intrebdri, aga cum este tradus in NIV, ,,Domnul este de partea mea, nu md tem de nimic: cepot sd-mi facd nigte oameni?". in greac6, fraza incepe cu Dumnezeu qi se sftrqeqte cu omul. Iteresant,Pavel in Romani 8 versetul 3l folosegte aceeagi formul6, ,,Deci, ce vom zice noi in fafa tuturor acestorlucruri? Daci Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastrd?".

7. FITrPLn{IDERESPECT

Versetul 7: ,,Aduce{i-vtr aminte de mai rnarii vogtri, care v-au vestit Cuvintul lui Dumnezeul uitafi-vf; cubflgare de seami la sfirqitul felului lor de vie{uire, gi urma{i-le credinfa!"

Fraza ,,Aducefi-vi aminte de mai marii vogtri" poarti in ea conceptul ,,amintili-vd in aga felincAt sd vind in memoria voastri invd{itura gi felul lor de via!i". Observati trebuie sd acordImconsideralie celor care ne vorbesc din Cuvdntul lui Dumnezeu. Cuvintele omului pot fi ignorate, darcuvdntul lui Dumnezeu nu trebuie nesocotit niciodatd. $i apoi autorul di doud indrumdri. Mai int6i, ,,urmafi-le credinfa!". ,,LJrma" traduce cuvdntul grecesc ,,ntimnisko". Din acelagi cuvdnt oblinemcuvdntul romdnesc ,,mimic6". Cu alte cuvinte, trebuie si imitf,m credinla gi credincioqia celor carevorbesc din Cuvfintul lui Dumnezeu. Pavel a avut aceasta in minte in 2 Tesaloniceni 3 versetul 9, ,,Nucd n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut sd vi ddm in noi inqine o pildd vrednicd de urmat". $i apoiautorul ne sfbtuieqte sd ne uitdrn la sffirqitul lor de vieluire; adicir,,,la rezultatul felului lor de via1i". ,,Ate uita cu bf,gare de seamd" inseamni ,,a observa in mod atent". Am fost educat la o misiune care ainceput in octombrie 1916. Lucrarea a fost inceputd ca o lucrare pentru copii de o tdnirlde doulzeci gigase de ani, Winifred Laver. in cdteva sdptf,m6ni, a avLlt patru sute de copii care frecventau gi apoiduminica au inceput sI vini gi adullii la misiune gi curdnd a fost o organizatie evanghelicd irnportantS.

174

il

,l

4

4q

q

I

I:]J

f

I

I

a

' {

:

*{

I

5

I

I

B||lJ

Winifred avea experienli medicald qi ea a acordat ajutor medical multor copii sdraci care locuiau inzona aceea. Cdnd Winified a avansat destul de rnult de-a lungul anilor a scris urmitoarele:-

,,,|r:um mulli ani in urmd cdnd eram doar o elevd qi mi-am predat via[a Domnului, mi-am dat seama cd trebuia sd md predatr in mod expansiv Si trebuia sd fac aceastapenlru cd dragostea m-a constdns Si nu qu mai existat REZERVE care sd md mairelind. Intricdt am continuat in viala creStind aufost dijicultdyi, probleme, lupte depurtat dar inloldeauna m-am gdndit cd nu exisld RETRAGERE. $i acum cdnd suntaproape de sfarSitul aceslei cdldtorii in campanie dacd m-ar tntreba cineva, ,Cum tesimli dupd o perioadd atdt de lungd de timp petrecutd cu Hristos?' AS spune, ,Nici unregret, nu existd fuEGRETE'. Astfel, cei trei de,r'care mi-aufost dati prin putereaDuhului slhnt sunt,riar{ rczmvc, F,{R{ RETRAGERE, p,{n { nzcnsrt' ".

Winifred este acum in slavd gi autorul ne sfdtuiegte ,,gdndi1i.vd in mod atent la asemeneaoameni qi in mod deosebit gdndi(i-vi la slhrqitul felului lor de via[6".

8. FITI DEPENDENTI

Versetul 8: ,,Isus Hristos este acelagi ieri gi azi gi in veci!"

La prinra vedere acest verset sugereazd cd Isus este Domnul nostru neschimbat. Acest lucrueste, binein{eles, foarte corect dar, incd o dat[, trebuie si g6ndim asemenea evreilor. Versetul incepe cunurnele uman al Domnului, Isus sau, in evreiegte, ,,loshua - Iehova mdntuiegte". Isus este Dumnezeul-Om dar este, de asemenea, gi Hristos, Unsul lui Dumnezeu sau, aga cum evreii ar putea interpreta,Dumnezeu Mesia. Acesta nu este nimeni altcineva decAt sdmdn{a femeii promisd in Genesa 3 versetul15. lsus Mesia este lehova din Vechiul Testament; Isus Mesia este Mediatorul Legdmdntului cel Nougi El este imp5ratul care vine. Astfel, avem-un Dumnezeu de care putem depinde in intregime.

9. FITI VRBDNICI DE iNCREDERE

Versetul 9: ,,Si nu vf, l6sa(i amilgi{i de orice fel de ?nv6(ituri striline; cilci este bine ca inima si fie intirittrprin har, nu prin minclri, care n-au slujit la nimic celor ce le-au p6zit."

Fraza,,se nu vd ldsafi amdgili" este,,sd nu vd ldsati duqi". Timpul din greaci arati o problemdcare a fost prezent[ dintotdeauna gi aceasta este .,orice fel de invdfEturi strdine". ,,Orice fel" inseamn5,,variate" gi ,,slr5ine" ar putea fi interpretat ,,ciudate". intregul adevdr al Epistolei cdtre Evrei esteLegdmAntul cel Nou gi invS{Sturile harului. Ceea ce Satan cautd este sd ne ducf, departe de acesteadevdruri gi sd introducd tot felul de invdfdturi striine. Aceasta a fost dintotdeauna o problemd aBisericii, dar in zilele de pe urmd ale Bisericii gi in mod deosebit in timpulNecazului cel Mare, aceastase va dovedi a fi o problemS. acut6. Pavel ne averizeazd despre aceasta in I Timotei 4 versetul l, ,, DarDuhul spune limurit c6, in vremurile din urm6, unii se vor lepida de credinfd, ca sA se alipeascd deduhuri ingeldtoare qi de invS{dturile dracilor". Acest verset minunat ne averizeazd ci Satan va luaadevdrurile biblice, le r,a schimba inlelesul gi va hrdni cu ele Biserica. Satan este un maestru trecut alacestei arte. Avertizarea lui Pavel pare sd arate cd aceste doctrine inventate in mod diabolic vor fiechilibrate atdt de subtil incdt numai cei care vor cunoagte Cuvdntul lui Dumnezeu gi se vor baza peDuhul Sfdnt vor dctecta originea lor satanic5. $i apoi autorul spunc, ,, ctrci este bine ca inima s5 fieintlriti". Merrill Unger in Diciionarul sdu Biblic descrie inima, ,,ca fiind centrul naturii spirituale gira{ionale a omului' '. Autorul spune ci inima trebuie sd fie intiritd prin har. Astfel, intreaga noastrdrafiune qi ?n{elegere spirituald trebuie sd fie intdritd, qi bazatd pe invd{dturile harului. Cu alte cuvinte,trebuie sd inlelegem cd tot ceea ce primim este prin LefEmAntul cel Nou. $i apoi autorul spune ce nutrebuie sd folosim pentru a intdri inima, gi anume ,, prin mdnciri, care n-au slujit la nimic celor ce le-aup5zit". Din nou, trebuie sd gdndim asemenea evreilor. Aceastd frazd face referire la Legimdntul celVechi care nu le-au slujit la nimic celor ce le-au adus. Apostolul Petru in I Petru 2 versetu! 5 faceref'erire la preofia tuturor credinciogilor, ,, $i voi, ca nigte pietre vii, suntefi zidili ca sa fiti o casS

t75

duhovniceasc6, o preofie sfhntS, gi sd aduceli jertfe duhovnicegti, pldcute lui Dumnezeu, prin IsusHristos". Petru subliniazd aici diferenfa dintre Legimdntul cel Vechi gi Legimdntul cel Nou; intrepreofia Legdmintului cel Vechi qi preo{ia Leg6mAntului cel Nou. In preolia Legimdntului cel Vechipreotii puteau str ia o parte din jertfe, atdt din jertfele animalelor, c6t qi din jertfele de cereale, pentruconsumul lor. In legdturd cu jertfa de mulfumire din perioada LegimAtului cel Vechi chiar gi cei careaduceau jertfa puteau sl mindnce din ea impreuni cu preotul in curtea cortului intdlnirii. Totugi,autorul arati cI aceastl mdncare n-a slujit la nimic, nici preo{ilor, nici poporului; motivul fiind cdprincipiul dominant in perioada Leglm6ntului cel Vechi era Legea. Poporul avea nevoie de unLegimdnt Nou, cu l6giduinfe gijertfe mai bune gi, binein{eles, cE de aceasta autorul s-a ocupat deja.Totuqi, jertefele din Vechiul Testament ne oferi simboluri extraordinare pentru Jertfa Domnului nostruadusd in perioada Legdmdntului cel Nou. Probabil cd atunci cind Domnul a deschis Scripturile celordoi de pe drumul Emausului, S-a referit la aceste jertfe pentru ci le-a oferit explicafii gi din Lege gi dinProoroci. De exemplu, cele cincijertfe din pustie a$a cum sunt prezentate in prirnele cinci capitole dinLevitic demonstreazd intr-un mod remarcabil plindtatea mdntuirii Domnului. De exemplu, in Levitic 5,ctim despre jertfa pentru vind. in acest caz, eel care aducea jertfa aducea animalul la altar; singele luiera stropit labaza altarului gi apoi animalul era ars in afara taberei. Aceasti jertfd vorbegte de moarteaDomnului care a adus indreptS{ire. Apoi in l,evitic 4 citim despre jertfa pentru ispdgire. Cel careaducea jertfa trebuia sd aducd un taur sau un ied, sd-gi pund mdinile pe capul animalului mlrturisindu-gi p[catele gi apoi animalul trebuia injunghiat, iar trupul lui ars in afara taberei. Aceasta face referire lamoartea Domnului in legdturl cu natura noastri p[catoasd pentru a ne aduce eliberare din robiapicatului, aga cum este explicat de Pavel in Romani 6. Apoi in Levitic 3 avem jertfele de mullumire.Animalul putea sa fie un taur, un miel sau un fap; cel care aducea jertfa trebuia sdqi puni mdna pecapul animalului; animalul era omordt qi sdngele era stropit, dar. in acest caz, cel care aducea jertfamdnca impreunl cu preotul o parte din carnea animalului in curtea cortului. Aceasta demonstreaziRomani 5 versetul lunde Pavel ne aduce aminte c[ ,,avem pace cu Dumnezeu prin Isus Hristos". inLevitic 2 citim despre jertfele de mdncare. [n acest caz, cel care aducea jerta se prezenta cu floareafhinii, cu untdelemn gi cu tlmdie; o m6nd plini din jert{E era pusl pe altar gi restul trebuia sd fieconsumatl de preot. Aceasti jertfb este simbolul umanitalii deslvdrgite a Domnului uns cu DuhulSfdnt. Aceastl jertfd vorbegte mai mult de persoana lui Hristos decAt de Golgota. Aceastl jertfd eraadusl in mod normal cu jertfele de miltumire. Jertfa simbolizeazi neprihdnirea desivdrgitd care a fostatribuitd credinciosului. $i apoi, in cele din urmi, in Levitic I citim despre arderea de tot. De obicei sealegea un taur, animalul era injunghiat 6i ars in totalitate pe altar. Aceastf, jertl6 este simbolul ascultdriitotale a Domnului fap de Tatil. In Romani l2 versetul 1, apostolul spune,,,Vd ?ndemn, deci, frafilor,pentru indurarea lui Dumnezeu, sd aduce{i trupurile voastre ca o jertfE vie, sfhnt6, plScuti luiDumnezeu: aceasta va fi din partea voastri o slujbd duhovniceasci" sau, poate, s-ar traduce mai bine,,,o inchinare spiritualE". DeEi aceste jertfe din perioada Legimdntului cel Vechi au adus o umbri alucrurilor mai bune care aveau si vind, in cele din urmi ele n-au slujit cu nimic celor ce le-au plzit.

10. FrTr SEPARATT

Versetul l0: ,,Noi avem un altar, din care n-au drept sf, mflnfince cei ce fac slujbl in cort."

in versetul 9 s-a vorbit de preo{ia din perioada LegdmAntului cel Vechi, iar acum autorulvorbegte de preofia din perioada Leglmintului cel Nou. In trecut era un altar, un animal jertfit gi apoi,in cAteva cazuri, sdrbdtoarea. In perioada LegdmdntuluicelNou este un altar, gi anume crucea, moarteaDomnului gi Mdntuitorului nostru, dar este qi o sf,rbitoare. In loan 6 versetele 53 la 55, Domnul a spus,,,lsus le-a zis: ,,Adevdrat, adevdrat, vd spun, c6, dacd nu mdnca{i trupul Fiului omului, gi dacd nu be{isAngele l,ui, n-avefi viafa in voi ingivd. Cine mdndncd trupul Meu, gi bea sdngele Meu, are viafavegnicd; gi Eu il voi invia in ziua de apoi. Cici trupul Meu este cu adevdrat o hran6, qi sdngele Meueste cu adevdrat o biuturd". $i apoi Domnul continuS si spunl in versetul 56, ,, Cine minAncd trupulMeu, gi bea sdngele Meu, rdmAne in Mine, qi Eu rim6n in el". Acest verset ne oferd cheia a ceea ceDomnul a vrut sd spunS prin aceastd afirmalie surprinzitoare. in periaoda jertfelor din VechiulLegdrndnt evreii nu puteau sii mdn6nce sau sI bea din sdngele animalelor qi, totugi, aici, Domnul,

FI

FT

FI

Fr.-l{

g

=J

g

.q

g

EEp=:1

33

=

+=

+:

q

$lJ

t76

fbcfind referire la Leg6mdntul cel Nou, ne spune sd mdncim din trupul Siu gi sd bem din sdngele Sdu.Domnul folosegte aici o figurd de stil gi ne arati cd de afpt ne putem insugi toate bineuvAntirileglorioase ale lucririi Lui pentru noi de la Golgota. Acest lucru este confirmat de afirmafia pe care

Domnul o face mai tdrziu in versetul 63, ,, Duhul este acela care dd via{6, carnea nu folosegte la nimic;cuvintele pe care vi le-am spus Eu, Sunt duh qi viaf6". Acest adev[r este confirmat din nou in Matei 26versetele 27 gi 28. Scena era ultima mas5 de Pagte gi lvlatei spune, ,, Apoi a luat" (Isus) ,,un pahar, gi,

dupa ce a mullumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicAnd: ,,Be1i toli din el; cdci acesta este sdngele Meu,sdngele legimintului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spre iertarea picatelor". Apoi autorul aratScd acegti preofi, gi intr-adevdr to{i cei care au trdit in perioada Legdmdntului cel Vechi, nu aveau niciun drept sd mlndnce din ceea ce se aducea la slujbS de la cort. Cuvdntul ,.slujbd" este trades din

,,latreuo" gi inseamnd ,,serviciu religios". Ceea ce autorul doregte sd spuni este cd cei care trdiesc dupiLege nu au acces la calea harului.

Pentru a demonstra aceasta, autorul privegte inapoi la procedura din Ziua Ispdgirii,

Versetul 11: ,,in adevir, trupurile dobitoacelor, al cilror s6nge este adus de marele preot in LoculpreasfAnt, pentru pflcat Sunt arse de tot afar5 din tablr6."

Ceea ce autorul subliniazb este ci preotii gi poporul din vechime nu mdncau nimic din jertfa din

Ziua Ispdqirii. f,apul care era ales pentru Dumnezeu era injunghiat qi sAngele era stropit in loculpreasf6nt. Trupul animalului era apoi luat gi ars in afara taberei. $i apoi, in versetul 12, autorul aratdcd

Isus este modelul procedurii din Ziua Isp6giri.

Versetul 12: ,,De aceea gi Isus, ca si sfinfeascA norodul cu insugi sdngele Siu, a pitimit dincolo depoartA."

Obseva[i cd spune ,, De aceea qi lsus, ca sd sfinleasci norodul". Cu alte cuvinte procedura

Domnului de a face ispdgire este aseminitoare cu cea din Ziua Ispiqirii gi Domnul a trecut prin aceasta

,,ca sd sfin{easci norodul". ,,Sfin{eascd" inseamnd ,,a pune deoparte in intregime pentru Dumnezeu, aface sfhnt". Astfel, pentru a indeplini modelul profetic a fost necesar ca El si fie ristignit in afaraportilor cetefii.

$i acum indemnul.

Versetul 13: ,,Sd iegim, deci, afarl din tabilrA la El, gi sil suferim ocara Lui."

CuvAntul ,,ocar[" inseamnl,,insult6". in Ioan l9 versetul i9 ne este relatat cd atunci c6ndDomnul a fost r[stignit a fost pusl deasupra crucii o insemnare care spunea, ,,ISLIS DIN NAZARET,in4pAnaful IUDEILOR". Destul de ciudat pentru cd Pilat, guvernatorul este cel care a pus aceastf,insemnare deasupra crucii. Unii dintre iudei au obiectat gi au dorit sd schimbe gi si spun6 ci Isus a zisc[ El este impdratul ludeilor. Totugi, guvernatorul nu a fos de acord cu nici o schimbare pentru cd i-aintrebat pe conduc[torii Israelului ce sd faci cu impiratul lor i;i ei au rdspuns, ,,R[stigneEte-L!". Astfel,aceasti insemnare a fost insulta finall a conducltorilor Israelului din Ierusalim; a acelora care qedeaupe scaunul lui Moise. Cuvdntul ,,tabdrl" traduce cuvdntul grecesc ,,parernbole" gi este un termenmilitar; uneori cuvdntul este tradus ,,castel"; inseamnd ,,o distribufie de trupe in formalie de armat6".De exemplu, in Exod 19 versetul 17, se vorbe;te despre tabdra lui Israel. In pustie Israelil i ierau agezafiin tabdri dupd semin{iile lor, asemdn[tor cu distribu{ia trupelor in fomafie. Astfel, tabdra face reFerirela Ierusalim gi la ierarhia care erau conducdtorii poporului. Aceqti oameni cu mAini pic6toase [.-aurdstignit pe Mesia al lor. Dupi sdrbitorea Cincizecimii gi dupi venirea Duhului Sfhnt, apostolii au fostadugi inaintea acelorafi conducdtori ai poporului. In Faptele Apostolilor 5 versetul 40 arati cI ierarhiaiudaici i-a bdtut pe apostoli gi le-aporuncit sd nu mai vorbeascd in Numele lui Isus. Totugi, in versetul41 ne este relatat, ,.Ei" (adictr, ucenicii) ,,au plecat dinaintea Soborului, qi s-au bucurat ci au fostinvrednicili sd fie batjocorili, pentru Numele Lui" gi cuvdntul ,,badocorifi" este acela{i cuvdnt grecesctradus,,ocar6" in versetul 13. Acum sI adundm gAdurile pe care autorul ni le-a prezentat. PdrdsindLegdmdntul faptelor gi acceptdnd toate promisiunile ftcute de Dommnul prin moartea Sa gi prin

condilii le Leglmdntului cel Nou gi vom suferi ocara ceea ce va insemna o depirtare de institufia care

r77

insisti pe sistemul faptelor. intr-un fel autorul ne sugereazd icleea sd iegim afari din tabari ta Domnulnostru rlstignit dar aduce un unghi pozitiv pentru adevirurile pe care le-a prezentat.Versetul 14: Ciici noi n-avem aici o cetate stitfltoare, ci suntem in cf,utarea celei viitoare.Autorul aratd ci in tabird gi, in acest caz, este Ierusatimul reprezentdnd Legdmdntul cel Vechi, nuavem o cetate stltdtoare. ,,Stdtdtoare" traduce cuv6ntul grecesc ,,meno" gi inseamnd ,,a r6m6ne,,.Conceptul care este prezentat este cd Ierusalimul nu este casa noastrS, locul ?n care vom fi a;eza{i infinal. Aceasta se aplica cu siguran{i evreilor din primul secol dar ne amintim c6 in timpul Nicazuluicel Mare Templul va ti reconstruit $i se va reinstituijertfele animalelor. Daniel relateazd,ii Templul vafi preluat de omul lui Satan, Anticristul gi el va introduce forma finala de idolatrie ca o insult[ la adresaDumnezeului Cerului. Totugi, autorul aratlcd,,suntem in clutarea celei viitoare"; ceeace inseamni, ocetate. Ezechiel in capitolele din finalul profeliei sale ne oferd cea mai detaliatd descriere a lempluluidin imp6rdfia de o mie de ani. Topogiafia Israelului va fi complet schimbata gi Ierusalimul undeDomnul se va ageza pe scaunul de Domnie al lui David, va fi centrul pImdntutui. Psalmistul in psalmul48 versetele I gi 2 subliniazd acst adevir mire!, ,,Mare este Domnul gi l6udat de tofi, ?n cetateaDumnezeului nostru, pe muntele Lui cel Sffint. Frumoasd inalflme, bucuria intregului p6m6nt, estemuntele Sionului; in partea de tniazdnoapte este cetatea Marelui impdrat". Versetul subliniaza cdautorul nu vorbegte despre cer aici; cerul existd deja. Cetatea despre care autorul vorbegte aici incd nu avenit gi este cetatea mhreafi care este pregizd in at6t de multe pasaje din Vechiul Testament.

1r. ADUCETT LAUDA

Versetul 15: ,,Prin El, sil aducem totdeauna lui Dumnezeu o jert{b de laudli, adicil, rodul buzelor caremilrturisesc Numele Lui."

Observafi, mai intAi, cd ,,prin El" putem si aducem jertfa de laudd. Sd subliniem acest adevarcd noi putem sd aducem jertfa de laud6 numai prin Jertfa gi Sacrificiul Domnului. intrebarea se ridici,,,Cum poate fi lauda o jertfb?" Ceea ce face ca frazasd fie gi maiincurcati este cuvdntul ,jertf6,'caretraduce cuvdntul grecesc ,,thusia" ceea ce face referire la ,,un animal injunghiat". in Matei 9 versetul13, Domnul a spus, ,,Mila voiesc, iar nu jertih!". Astfel, trebuie sd existe o semnifica{ie simbolic[ inacest verset. Impdratul David ne oferl o cheie in Psalmul 116 versetul 13,,, Voi inalfa paharulizbdvirilor, qi voi chema Numele Domnului". Amintili-v6, din nou, semnificafia gi simboluriledescoperite in cele cincijertfe din pustie. innl{6nd paharul izblvirilor, ceea ce ?nseamnl insugirea a totceea ce reprezintd cele cinci jertfe din pustie, aducem o jertfd de laud6. intorcdndu-ne din nou laRomani 12 versetul I, Pavel spune, ,, Vd indemn, deci, frafilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sdaducefi trupurile voastre ca o jertfE vie". Noi putem aduce jertfe doar prin indurarea lui Dumnezeu;ceea ce inseamnd prin tot ceea ce l)omnul a f6cut pentru noi la Golgota. intorc6ndu-ne la psalmul l l6,verseful l7 spune, ,,i1i voi aduce o jertfi de mulfumire, gi voi chema Numele Domnului". Conceptul deaici este ci cea mai bunl laudl pentru I)umnezeu, pentru tot ceea ce El a fbcut pentru noi, esteinsugirea tuturor binecuvdntdrilor de la Golgota qi aducerea trupurilor noastre ca o jertf6 vie. Unul dincei mai mari evangheligti din secolul nouisprezece a fost domnul Dwight L Moody. in prima sa vizit6la Londra a vizitat Tabernacolul Metropolitan pentru a auzi pe marele predicator, Cirarles HaddonSpurgeon. Aspus c5 atunci cdnd l-a auzit pe predicator a plAns rnult gi a t6njit dupi o putere mai mare?n via{a 9i in misiunea lui cregtind. Domnul Spurgeon ?n cuvdntarea sa a spus, ,,Lumea trebuie totugi sIvadl ceea ce DumnezeY va face cu gi pentru gi prin gi in omul care este dedicat in tntregim. gi p"deplin Lui". Reflectdnd la aceasta, Moody a spus, ,,Domnul Spurgeon a vorbit despre un om, nu a spusun om mare sau un om deosebit de smerit, nici un om bogat, nici un om elocvent, nici un ominteligent, ci doar un simplu om". Pentru domnul Moody aceasta a fost o experienfd din Romani 12versetul I qi ea a revolufionat via{a gi misiunea lui creqtin6.

L.-,

s , J

A !

t r

l l

i. _l

L-J

L l 'u r

L _t!,

L Jl !

T J

. J

L -

', rl

P;. . r

r J

( J

. J

, d

. J

(lr,.rl

t78

12. FrTr GENERO$r

Versetul l6: ,,$i sl nu dafi uittrrii binefacerea gi dirnicia; c6ci lui Dumnezeu jertfe ca acestea li plac.,,

,,Ddmicia" trduce cuvdntul gr€cesc ,,koinoneo" qi inseamn[ ,,a te face pdrtag sau tovarig". inFaptele Apostolilor capitolul 2 citim despre Biserica primard care igi vindea posesiunile gi profitulobfinut il dideau apostolilor, care il impirfeau comunitilii cregtine. in versetul 44 din FapteleApostolilor capitolul 2, ni se spune ci ,,aveau toate de obgte". Fraza traduce acelagi cuvdnt grecesc,,koinoneo". Prin urmare, ni se poruncegte sd fim generogi. Totuqi, pentru evreii din perioadaNecazului cel mare, aceastd porunci va fi esenfial5. Bunurile multor credinciogi vor fi confiscate gi,prin urmare, in mod deosebit in acea perioadi va fi esenlial pentru poporul tui Dumnezeu si impartdmijloacele de care dispun. $i apoi autorul spune, ,, cdci lui Dumnezeu jertfe ca acestea ii plac". Dinnou, cuv6ntul ,jertf6" traduce ,othusia"; ceea ce inseamnb animal de jertfb gi spune cd ,,lui DumnezeuIi plac" aceste forme de jerfe. Interesant ci in Evrei capitolul 10 versetul 6, ni se spune, ,,N-ai primitnici arderi de tot, nici jertfe pentru pdcat". Obseva{i cd in condifii le LegdmAntului cel Vechi,Dumnezeu nu-5i gdsea pldcerea in sistemul de fapte, dar in condilile Legdmdntului cel Nou, prin har,lui Dumnezeu ii plac jertfele noastre.

13. FrTr ASCULTATORT

Versetul 17: ,,Asculta{i de mai marii voqtri, gi fi{i-le supufi, cflci ei privegheazl asupra sufletelor voastre,ca unii care au si dea socotealI de ele; ca str poatl face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinind, clci agaceva nu v-ar fi de nici un folos."

Porunca - Ascultali de mai marii voqtrii. Expresia ,,mai marii vogtrii" este ,,hegeomai" giinseamni ,,a conduce, a cdl6uzi, a guverna". Porunca este ca noi, gi acegti evrei din perioada Necazuluicel Mare, trebuie sd ne supunem acestor conducdtori. intrebarea se ridic6, ,,Cine sunt ei?" Pentru aincerca sf, rdspundem la aceasti intrebare, ne este datl descrierea lor. Spune ci, ,, ei privegheazaasupra sufletelor voastre". CuvAntul ,,privegheaz5" traduce conceptul de pdstori care sunt treji intimpul noplii pentru a-gi pizi oile. De asemenea, ni se spune cd ei trbuie sd dea socoteali luiDumnezeu pentru lucrarea lor astfel cd putem infelege din aceastd mdrturie, mai intAi, cl ei suntconducdtorii spirituali care conduc Aub cdlduzirea lui Dumnezeu. Totugi, in al doilea r6nd, in timpulNecazului cel Mare, citim in Cuvdntul lui Dumnezeu despre doi martori, Il ie gi, probabil. Moise. inApocalipsa capitolul l l versetele 3 gi 4, ni se spune, ,, Voi da celor doi Martori ai mei siprooroceascd, imbrdcali in saci, o mie doud sute gaizeci de zile. Aceqtia sunt cei doi mdslini gi celedoud sfeqice, care stau inaintea Domnului pdmAntului". Acegti bdrba{i care il reprezintd pe Dumnezeusunt responsabili inaintea Lui. Ei vor fi martorii lui Dumnezeu in Ierusalim in timpul cele de-a douaperioade din Necazul cel Mare. Existi o semnifica{ie fbarte mare in ultimile doud versete din VechiulTestament. Amintili-vb cum se sfdrgeqte descoperirea Legdmdntului cel Vechi, Maleahi 4 versetele 5 qi6, ,,lat6, vd voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare giinfricogatd. El va ?ntoarce inima pdrin{ilor spre copii, qi inima copiilor spre pdrintii lor, ca nu cumva, lavenirea Mea, s6 lovesc fara cu blestem". Maleahi spune in mod specific ci acegti doi bdrbafi vormirturisi inainte de ziua cea mare qi infricogati a Domnului, ceea ce inseamnd Ziua cAnd Domnul seva intoarce pe planeta P[mdnt qi ei vor fi implicatri in intoarcerea inimii evreilor citre intemeietoriina{iunii, Avraam, Isaac gi lacov, cei trei bdrba{i cu care Dumnezeu a incheiat Legdmdntul cd va aduceslmdnfa femeii, Isus Hristos. riscumpdrarea. zdrobirea impdrf,{iei lui Satan gi venirea conducerii luiHristos. $i obsevali cum se sfar$egte Legdmdntul cel Vechi, ,, ca nu cumva, la venirea Mea, s6 lovesc{ara cu blestem". Avem dovada aici cb singura speranfi pentru pianeti este pociinta Israelului giintoarcerea lui Hristos. Acum degi este adecdrat cd tofi sfinfii din toate veacurile trebuie sd asculte deconducdtorii dali de Dutnnezeu, in timpul Necazului cel Mare va fi o necesitate absolutd, extremtrpentru poporul lui Dumnezeu sE dea ascultare acestor doi martori ai lui Dumnezeu.

179

14. FITI OAMENI AI RUGACIUNII

Versetul 18-19: ,,Rugafi-vi pentru noi; cici suntem incredinfafi ci avem un cuget bun, dorind si nepurtlm bine in toate lucrurile. Mai ales vf, rog cu stiruin{i si facefi lucrul acesta, ca sil vl fiu inapoiatmai cur0nd."

intrebarea care s-a pus de-a lungul generatiilor, ,,Cine este autorul Epistolei cdtre Evrei?"Credinla din vechime era cd, Epistola a fost scrisl de apostolul Pavel. Domnul.Robert Andreson incartea sa,,Simboluri in Evrei" ne oferd argumente extreme de puternice cu privire la dreptul de autor allui Pavel. Totuqi existi mulli teologi care igi pun intrebdri eu privire la aceasta. Totugi, in final,Dumnezeu Duhul Sfdnt a fost autorul. Pirerea mea este cI probabil Pavel este cel care a scris acestecuvinte. Cu siguranlS, dorinfa pentru ,,un cuget bun" era o expresie a lui Pavel pe care o gdsim inFaptele Apostolilor 24 versetul 16. Totugi, oricine ar fi scris Epistola, a f6cut un indemn la rugiciune.Aceste versete subliniazl ci fiecare din noi avem datoria pentru cei care sunt in prima linie in lucrareacregtini.

RUGACTU\IEA AUTORULUT SI DOXOLOGIA

Versetul 20-2lt ,,Dumnezeul pflcii, care, prin s6ngele legimAntului celui vegnic, a sculat din morfi peDomnul nostru Isus, marele Pflstor al oilor, sil vi facil desflv6rgi{i in orice lucru bun, ca si face{i voia Lui,gi si lucreze in noi ce-I este plilcut, prin Isus Hristos. A Lui sI fie slava in vecii vecilor! Amin."

Noud adeviruri mari sunt aduse in aceastd doxologie mireafi care se prezint|, sub forma uneirugiciuni.1. ,rDumnezeul picii" CuvAntul ,,p?ce" traduce ,,eirene" qi inseamnS ,,a uni". In condiliile

Legimdntului cel Vechi eram condamnati gi pierdufi; eram vrljmagi cu Dumnezeu gi nu puteam sdne apropiem de El datoriti p[catului nostrum, a$a cum aratd Pavel in Romani 5 versetul l, ,,Deci,fiindcd suntem socotiti neprihdnifi, prin credin16, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostruIsus Hristos". Prin Golgota Domnul ne-a adus din nou in plrtlgie cu El.

2. ,,care a sculat din mor{i" Isus este Marele nostru Preot dup[ ordnduiala lui Melhisedec. Agadar,trebuie sd fie un Mdntuitor viu. El este Cel care trf,iegte veqnic pentru a mijloci pentru noi.

3. Nu este doar Dumnezeul nostru, Dumnezeul picii, nu este doar Marele nostru Preot care esteun MAntuitor vegnic viu, ci este Domnul nostru Isus. CAnd Maria Magdalena L-a intAlnit peDomnul inviat, Domnul i-a spus, ,, Nu mi linea cdci incd nu M-am suit la Tatdl Meu. Ci, du-te lafratii Mei, gi spune-le cd M6 sui la Tatdl Meu gi lat6l vostru, la Dumnezeul Meu gi Dumnezeulvostru". Prin mdntuirea at6t de mare a Domnului, noi suntem una cu Domnul Inviat. AutorulEpistolei cf,tre Evrei s-a ocupat deja de aceastatn capitolul 2 versetul l1,,,Cdci Cel ce sfinfegte gicei ce sunt sfin1i1i, sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-l este rugine si-i numeascd,,fra1i" ".

,rMarele Pf,stor al oilor" Domnul este numit de trei in Scripturi P6stor. Mai intdi, Ioan l0 versetul11, este descris ca Pistorul cel Bun care igi dd viafa pentru oi. Aceasta vorbegte de lucrareaDomnului de indreptdfire prin care i-a adus pe pdc[togii p^ierduti la El qi i-a socotit neprihinifi.Apoi in acest verset Domnul este descris ca Marele Pdstor. In versetul 21 autorul spune cd am fostfdcufi desivdrqili, prin lucrarea Domnului nostru care lucreaztr in noi desivdrgirea. Apoi, in altreilea rAnd, Domnnul este descris ca Pdstorul cel Mare. in I Petru 5 versetul 4, ni se spune, ,,$icdnd Se va arAta Pdstorul cel mare, vefi cdpdta cununa, care nu se poate vesteji, a slavei".Bineinfeles cd vorbegte de proslivirea noastri.

,,Prin singele legflmAntului celui vegnic" Autorul le-a subliniat acestor evrei acest adevir marecI LeglmAntulcelVechia fbst indepdrtat giinlocuit cu Leglmdntulcel Nou. Evrei 10 versetul 9, ,,El desfiinleazd astfel pe cele dintAi, ca sd pund in loc pe a doua". Adevlrul minunat de aici este cd

I

I

I

I

,l

I

{

il

1l

if

tl

1l

il

T

rd

T

{

I

c-c

il

iI

4.

f .

180

6,

Legimdntul cel Nou gi sAngele lui Hristos este un Legdm6nt veqnic. Ne vom aminti de aceasta inslavd cdnd vom vedea dovada cuielor care au stripuns mdinile gi picioarele Mdntuitorului.C6ntarea m6rea{i de lvlatthew Bridges, ,,lncorona{i-L cu multe coroane" prinde foarte binesemnificalia acestui lucru:-

,,incoronasi-L pe Domnul dragostei, privili-I mdinile Si coastaAcele rdni, care vorfi vizibile Si acolo sus, infntmuselea sldvitd.Nici un tnger din cer nu va putea sd indure pe deplin acea privelisteCi se vor pleca tn fa;ct ochilor Lui arzdtori de mistere atdt de strdlucitoare " .

,, sf, vil facfl desflvirgi{i in orice lucru bun, ca sfl facefi voia I ui" Cuvtntul ,,desdvdrqit" traduce,,katartizo" gi inseamnd ,,a echipa complet pentru o slujbd". In Efeseni capitolul 6 versetul 12,apostolul Pavel ne aduce aminte de mdsura gi puterea vrSjma;ului nostru, ,,Cdci noi n-avem deluptat impotriva cdrnii gi sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor, impotriva domniilor, impotrivast6pAnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdutdtii care sunt in locurile ceregti".

$i apoi, in versetul 13, marele apostol incepe prin cuvdntul ,.de aceea".In vederea acestei opozilii,ne sfttuiegte sI ,,ludm toatd armdtura lui Dumnezeu. Pavel este atent sd sublinieze ca aceasta estearmdtura lui Dumnezeu, promisiunea care ne-a fiost datd prin harul Sdu aga incdt si fim echipati inmod complet pentru slujb6.

n,$i sfl lucreze in noi ce-I este plf,cut" Obseva{i ci totul este prin har. Suntem echipafi pentruslujbi qi Domnul lucreazd, in noi ce-I este pldcut. Pavel preia aceast[ idee in Filipeni 2 versetele l2

;i 13. J B Philips aduce o traducere utild, ,,Astfel, deci, pretenii meidragi, dupd cum totdeauna a1iurmat sfatul meu, nu numai cdnd sunt eu de fafd, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea, duce{ipdnd la capdt mAntuirea voastr6, cu fricd gi cu responsabilitate. Cdci Dumnezeu este Cel carelucreazd in voi gi vd dd dupi plicerea Lui voinfa gi puterea de a o infXptui scopul Siu".Descoperirea uimitoare eset cd Dumnezeu nu numai cd a pus in noi dorinla de a face voia Sa ci nedi qi puterea de a o indeplini.

,rPrin Isus Hristos" Noul Testament are multe de spus in legiturd cu pozilia noastrd ,,in Hristos".Cele doud cuvinte ,,in Hristos" sunt unele din cele mai importante cuvinte din Scripturd. Totul esteindeplinit prin Hristos. Apostolul Pavel in Efeseni 2 versetul 10, ne aduce aminte,,, Cdci noisuntem lucrarea Lui, gi am fost zidili in Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregdtitDumnezeu mai dinainte, ca s6 umbldm in ele". Observali ci noi nu lucr6m pentru a indeplini voialui Dumnezeu; noi recunoaltem ci este voia Lui qi prin puterea qi capacitatea Lui umbllm in ea.

,,A Lui sfl fie slava in vecii vecilor". Acum cAliva ani cdnd am fost in Romdnia mi s-a cerut s6slujesc in Biserica din Bragov. imi amintesc cd am ales pentru acel serviciu de searf, capitolul 8 dinRomani. Am ardtat cd acel capitol incepe cu ,,nici o osAndire" gi se sffirgeqte cu ,,nici o despdrtire".Dupi intAlnire am fost oprit de un romdn foarte sup6rat. Mi-a spus printr-un traducbtor ci ceea ceam spus era total incorect; degi a recunoscut cI trebuie sd ne baz5m pe lucrarea desivdrgitd a luiHristos, susfinea cd existd incd multe lucruri pe care trebuie s[ le facem pentru a ne asiguramdntuirea. Omul era atdt de supdrat incdt mi se ptrrea imosibil sd discut intrebarea in mod rafionaldin ScripturS. Am observat cd era probabil de aceeagi v6rst6 cu mine gi i-am amintit cd intr-operioadd foarte scurtd de timp amdndoi vom fi in slavd. I-am promis cf, il voi cduta gi ii voi aduceaminte de aceasti conversafie. I-am promis de asemenea ii voi aminti c6 pozilia noastrd in slav[ afost aigurati numai ca rezultat al rdnilor Domnului, pe care, fdrd indoiali, atunci le vom vedea. $iapoi" in cele din urmd, i-am spus ci in ziua aceea Domnul va primi toati slava pentru mdntuirea decare ne bucurdm de-a lungul veacurilor fbri sffirqit ale vegniciei. Nu voi uita niciodatd reac{ia aceluiom, M-a luat in bra{e gi m-a strAns incdt am crezut cd mi-a luat toatd respirafia din pldmdni; poate,pentru prima dati, acel om gi-a dat seama cd tot ceea ce avem print imp gi vegnicie este numai prinharul care este in Isus Hristos.

7.

8.

9.

t 8 l

iNnnvrNul nmr,

Versetul 22': ,,Yd rog, frafilor, sf, primi{i bine acest cuvint dc sffrtuire, cdci v-am scris pe scurt."

Observati cd, in legdturi cu restul invdtdturilor despre har din Scripturi, scriitorul ii indeamndpe cei care citesc Epistola sd ,,primeasci bine" sau mai bine, ,,si indure" aceste c6teva cuvinte desfdtuire. Ajungdnd la sfhrqitul acestei Epistole mirefe, unii poate ar dori cu mult mai mult dar existdsufuciente cuvinte in aceastl Epistoli citre Evrei care si ne dea o infelegere a descoperirii pe careDomnul ne cere s-o avem.

INFOR}TATIE PERSONALA

Versetul 23: ,,Sl gti{i c1 fratelui Timotei i s-a dat drumul. Dacil vine curind, voi veni impreunl cu el sflva vau.'

Este foarte remarcabil cd tdndruol Timotei este amintit in legdturd cu eliberarea lui eliberarealui din inchisoare. Aceasta arati dragostea gi grija lui Dumnezeu pentru copiii Sdi. Dumnezeu cunoa$teimprejurdril_e personale ale fiecdruia din noi. Totugi, fbrd indoial[ acest verset va fi o binecuvAntarepentru cititorii evrei din perioada Necazului cel Mare pentru ci mulli dintre ei vor suferi inchisoare.

SALUTUL FINAL

Versetul 24: "Spune{i silniltate tuturor mai marilor vogtri 9i tuturor sfin{ilor. Cei din Italia vii trimitsilnfltate.tt

Expresia ,,spuneti s[ndtate" traduce cuv6ntul grecesc ,,aspasmos"; inseamnS ,,a imbrifiqa, auni". Astfel, autorul spune dou4 lucruri. Mai int6i, vreau ca to{i sd fifi unifi cu cei care vd conduc. $i, inal doilea rdnd, vreau ca tot poporul lui Dumnezeu s5 fie unit. Unul din cele mai pretioase lucruri pentruTatil ceresc este dragostea intre copiii Sdi. Apostolul Ioan ne aduce aminte de aceasta ?n I Ioan 2versetele 9 qi l0,,,Cine zice cd este in lumin6, gi urdqte pe fratele sdu, este incd in intuneric p6ndacum. Cine iubegte pe fratele sdu, rdmdne in lumind, gi in e! nu este nici un prilej de poticnire". Deasemenea,Ioan ne amintegte in Ioan l7 versetul26, cuvintele Domnuluidin ruglciunea de Mare Preot,,,Eu le-am ftcut cunoscut Numele TEu, qi li-L voi mai fuce cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-aiiubit Tu, s6 fie in ei, gi Eu sd fiu in ei". Ca tati qi bunic, nimic nu-mi dd bucurie mai mare decAt s6-ivdd pe toli cei din familia mea in pirtdqie intr-o relalie de dragoste gi bucurie. DacE aceasta este dorinfaunui tatd pdmdntesc, cu atdt mai mult se aplici acest lucru Tatilui nostru ceresc.

MARETIA TIARIILUI LUI DUMNF,ZBU

Versetul 25: "Harul si fie cu voi cu to{i! Amin."

Harul este revirsarea slivitd a Legim6ntului cel Nou; este favoarea nemeritatd a lui Dumnezeu.Marele prezentator al Bibieim Dr Donald Grey Barnhouse, a spus odat6, ,,Fii atent intotdeauna cumstudiezi cuvintele mici din Scriptur6". $i cuvdntul ,,cu" in aceasti propozilie este extrem de important.Este cuvdntul grecesc ,,meta" inseamnd ,,a avea in comun cu". Cuvdntul ,,meta" este folosit in Matei Iversetul 23, ,,Dumnezeu cu noi". CAnd Dumnezeu a devenit om prin ?ntrupare, El a devenit pdrtag cunoi; a devenit unul dintre noi. Adevirul acestui verset mire{ este cd harul trebuie s5 fie unh in noi. Cagi popor al lui Dumnezeu, trebuie sd infelegem cd singurul mod in care scopul lui Dumnezeu de a-qiindeplini scopul Sdi este in noi qi prin noi, prin favoarea Sa nemeritatb, harul. Frances Ridley Havergala prins acest adevir mire{ in una din c6ntdrile sale:

,,Isus, viala ta este a mel,LocuieSte pentru totdeauna in mine;

Fr;rI

:,J

;--J

=J

" 'lf

"ct-rJ

r-il

F{

f i l

f d

il

aci3

i-{

F;

r-J

FJ

"EJii. ,)J J

trJ

$i lasd-md sd vdc!Cd nimic nu poate despdrliViala mea de a Ta.

Viaya Ta sd mi se arate;Doqmne, voi cdutaSd gdndesc Si sd vorbescGdndurile Tale, doar vorbele Tale,

$i niciodatd pe ale mele.

Dragostea Ta, bucuria Ta, pacea Ta,Srd

le .fmpdrtds esc mere u

:r1 tntmo mea,Izvoare proaspele care nu vor seca niciodetd,Ci vor cre;te mereu.

Rea litatea binecuvdntatdA pulerii invierii,fuIoStenirea Bisericii TaleViatd din abundenld,Te rog, dd-mi, Doamne.

Isus, viala mea este 0 ta,

$i aSa va fi intotdeaunaAscunsd in Tine.Pentru cd nimic nu poate despdr;iViala Ta de a mea".

183

Tl Episrolacltre (D

TYIOI

Eric Scott

l

a

PREFATA

Prima rnea introducere la Epistola cdtre Evrei a avut loc in anii adolescenlei ca gi tdndrcregtin. Din netbricire, aceastd primi introducere s-a dovedit a t-r una din cele mai traumaticeexperienle. In acea perioadd mergeam la o sali a misiunii din nord-estul Angliei qi duminicd searaimpreuni cu un grup de adolescen{i care frecventau serviciul vizitam o zond in Newcastle unde sutede oameni se adunau in aer liber pentru a asculta pe predicatori. Acegti predicatori veneau de laMartorii lui Iehova, Mormoni, Cornunigti qi mulli dintre ascultdtorierau acolo doar pentru a se distra.Oricum, impreund cu prietenii mei suslineam un grup local de oameni evlaviogi, care in fiecareduminicd seara predicau cu credinciogie Evanghelia. De-a lungul sdptdmAnilor qi lunilor, am ajuns sIcunosc un numir destul de mare de asemenea vestitori credincioqi ai Evangheliei. Unul dintre acegtioameni cu care am devenit bine familiarizat intr-o duminici seara pdrea s5 fie in adAncimiledepresiei. L-am intrebat dacd era bolnav. ,,Nu", a spus el, ,,citeam in Epistola citre Evrei gi am datpeste ceva ce indicd in mod clar ci, deoarece am pdcituit deliberat, nu mai este iertare, nicipocdinfd." Prietenul meu a deschis Biblia si a intors la Evrei l0 cu verstul26. Degetul lui a ardtatcStre cuvintele ,,Cici, dacd pdcdtuim cu voia, dupd ce am primit cunogtinfa adevdrului, nu mairdmdne nici o jertfd pentru pdcate, ci doar o aqteptare infricogatd, qi vdpaia unui foc care va mistui pecei rdzvrdtifi." Bietul om deprimat a privit la mine qi a spus, ,,siptimdna trecutd am picituit cu bunigtiinfA qi prin urmare acum trebuie si fiu condamnat gi pierdut pentru totdeauna." Am fost profundafectat s6-l vld pe acest cregtin odatd strdlucitor redus la o asemenea condi{ie deprimantd gideznidajduitd. Mi-am pus increderea in Mdntuitorul la vdrsta de l3 ani la o intdlnire a lui BillyGraham gi nu m-am indoit nici o clipd ca Dumnezeu m-a mdntuit cu adevdrat. Oricum^, sdptdmdnaurmdtoare am fost congtient cd am pdcdtuit qi am recunoscut cd a fost un picat deliberat. In urmdtorulmoment, m-am descoperit in inclegtarea disperdrii dezniddjduite care l-a atacat gi pe prietenul meu laint6lnirea in aer liber. Timp de dou6 sau trei zile am fost in addncimile disperdrii dureroase. Oricum,am continuat totuqi si merg la intdlniri gi imi aminesc cd intr-o marfi deara rdtdceam foarte abitutcdtre intdlnirea creqtind din Endevour la clddirea misiunii, pe care o frecventam. imi amintesc cdpregedintele a cerut si incepem intAlnirea cu un refren bine cunoscut care suna cam a$a:

,,Dunmezeu este tntotdeauna pe tron

$i eu imi voi aminti cd sunt ql LuiPrin incercdri care ne pot apdsa

$i prin povet'i care ne pol obosiEl nu ne va ldsa niciodatd singuri.Dumnezeu este intotdeauna pe tron

$i eu imi voi aminti cd sunt al Luil'romisiunea Lui cd nu le pdrdsi este ade,-dratdDumnezeu este tntotdequna pe tron. "

Cumva Dumnezeu a vorbit inimii mele tulburate prin acest simplu refren gi bucuria pe care odi siguranfa pScatelor iertate s-a reintors in inima mea. Oricum, am descoperit ci imi era teamd sdmai citesc Epistola c6tre Evrei. Ca gi tdndr, atunci cdnd mergeam la clddirea misiunii locale,obignuiam sd merg pe o scurtaturd in drum spre casi. Aceastd scurtdturd ducea print-un tunelintunecos pe sub o cale ferat5. Din motive necunoscute, tunelul se numea Podul Omului Mort. Ca gibaiat md temeam sd merg prin tunel in mod deosebit in nopfile intunecoase. Oricum, scurtdtura eraadesea atdt de ispititoare incAt imi ingrlrnddeam cu multd atenlie qapca sub bra!, imi ldsam capul injos gi alergam prin acel tunel cdt de repede puteam, trdgAndu-mi cu greu sufletul cdnd ajungeam insigurantd la celdlalt capdt. CEi tAnir aceastd Epistol6 cdtre Evrei a deveni pentru mine Podul OmuluiMort. CAnd o citearn, in mod deosebit pasajele de avertizare, l6sam capul in jos gi alergam prin elecdt de repede posibil sper6nd cd acele indoieli ascunse nu md vor mai ajunge din urmd din nou. in1954 am avut privilcgiul de merge^la Congresul de la Keswick pentru prima datd. A fost una dintreexperienfele cele mai memorabile. Irni amintesc cd a fost programat sd vorbeasci unul dintre cei maibumi inv6{5tori ai Bibliei la int6lnirile 'finerilor gi spre plScerea mea s-a anunfat ci acest predicator

a

t

:

It"t:l '!i

II\-a

I

ItI

!

mare va invdfa din pasajele de avertizare din Epistola ciitre Evrei. imi amintesc clar cd la primaint6lnire, tinerii au trebuit si repete cdteva versuri scurte, neregulate.Sunau cam aga, ,,Epistola citreEvrei este o scrisoare cdtre evrei pentru a spune evreilor si inceteze a fi evrei." Esenta argumentuluiacestui mare invd{itor privind aceste pasaje de ?ngtiinlare era cd acegti evrei trebuiau sd lase in urmdfiecare aspect al trecutului lor evreiesc gi sd imbriliqeze din toati inima cregtinismul. F6rd nici oindoiali, este adevdrat cd am fost ajutatintr-un fel de argurnentele marelui predicator, dar incdsimteam ci trebuiasd cercetez pasajele pentru a se potrivi conceptului ne-a fost adus. Dupd ce amascultat cu atenlie seriile de predici, mI simteam tulburat in mod clar de aceste pasaje. Mulfi ani maitdrziu, in biserica mea din Edinburgh mi s-a cerut si preiau un serviciu de duminici dup6-amiaz6. Ungrup de oameni cu vdrste medii se aduna in fiecare duminicd gi m-au insircinat sd predic Ai ?ns[ptdmdnile urmdtoare. O duminici dupi acel serviciu, spre oroarea mea, i s-a fbcut s[ fac o exegez6,verset cu verset, din Epistola citre Evrei. Am incercat s[ conving grupul cd ar fi mult mai bine pentrunoi sd studiem ̂ERistola citre Filipeni sai Epistola cdtre Efeseni, dar ei au insistat ci ar trebui sistudiem Evrei. Inci o datd. am fost silit sd privesc mai atent la aceastd minunatS epistold gi in moddeosebit la pasajele de avertizare. Foloseam argumentele pe care le-am auzit la acel mare predicatorla Keswick cu mulli ani inainte gi in timp ce audienla mea pirea s5 accepte exegeza, eu incl maiaveam unele indoieli ascunse cI argumentele nu erau in totalitate valide. in addncul inimii melegtiam ci acele cuvinte spuneau ceva contrar la ceea ce spuneam qi acest lucru imi dddea o nelinigteclar6. Cdliva ani mai tArziu am dat peste o carte scrisd de regretatul Sir Robert Anderson, ,,Simboluriin Evrei". In paginile 8 gi 9 ale cA{ii lui argumenta cu privire la dreptul de autor a lui Pavel laEpistola cdtre Evrei. Sir Robert Anderson afirma, ,,$i, presupundnd cE Pavel, este autorul Epistoleicitre Evrei, cartea era lucrarea, nu a'apostoluluiNeamurilor', ci a lui Pavel, martorul mesianic a luiIsrael." Acesta acordl o semnificafie deosebiti timpurilor verbelor in deschiderea propoziliei,,,Dumnezeu a vorbit pdrin{ilor gi proorocii ne-au vorbit in Fiul." in acest caz, ca gi in altele, referireaeste la o descoperire trecutl gi incheiati. Nu este descoperirea caracteristicd cregtinf, care era in cursde promulgare ?n Epistolele cdtre bisericile dintre Neamuri, ci descoperirea lui Mesia in misiunea luipimdnteasci - acea misiune despre care El insugi a afirmat, ,,Nu am fost trimis decdt la oile pierduteale casei lui Israel." Pentru cd, aga cum apostolul insuflat a scris, ,,Hristos a fost un preot al tlieriiimprejur pentru adevdrul lui Dumnezeu ca si adevereascd promisiunile fdcute pdrinfilor gi caNeamurile s6-L poati sl6vi pe Dumnezeu pentru indurarea Lui; {bg,aduinfele pentru Israel, dar qiindurarea pentru cei care erau strdini de lhgiduinlele legdmAntului."trn acea perioadddin experienlamea cregtin[ am recunoscut ci Dumnezeu a lEcut cu Israel legdminte de unire gi ci atunci cdndHristos a venit s[ slujeascl pe acest pim6nt, a venit la oile pierdute ale casei lui Israel pentru aconfirma aceste legdminte flcute cu pirinfii. Mdrturia biblici, binein,teles, ne arati cd naliunea l-arespins pe Mesia a lor qi, a$a cum Pavel subliniazdla sfbrgitul Faptelor Apostolilor, Israel a fost pusdeoparte gi Evanghelia este proclamati la Neamuri. Oricum, Pavel este atent si scoatd in eviden{d inRomani 9 la l1 cd Dumnezeu nu a terminat cu lsraelul. Se va cedea in cele din urmi ci Dumnezeuinsuqi va pecetlui acele legdminte cu un jurdmdnt solemn, care afirmi cd Dumnezeu trebuie sdplstreze Israelul ca natiune gi s5-gi indeplineasc[ promisiunile pe care i le-a fdcut. Cu aceasta inminte, am inceput si studiez aceastS epistol5 minunati dintr-un punct de vedere diferit. in primulrdnd, aceastd epistold este adresattr evreilor. in al doilea rdnd, aceastd epistolS priveqte dincolode eraBisericii la perioada in care Dumnezeu se va ocupa din de Israel gi igi va indepini promisiunile fdcutepdrin{ilor. Cdnd incepem str studiem Epistola din acest unghi, o noud lumini este adusi asupraversetelor din aceastb epistoli mdreali. Problemele cu pasajele de avertizare par si dispari ca ceafaintr-o dimineap insoritd. In multe aspecte aceastd epistoli mi-a devenit mai pretioasd decdt mi-amputut imagina vreodatd. Acesta este motivul pentru care mi-am pus pe inirnl si tipdresc acesteg6nduri simple.

TNTRODUCERE

Pentru a infelege Epistola cdtre Evrei este esenlial sI cunoagtem gi sd infelegem cele cincilegdminte pe care Dumnezeu le-a fbcut cu Israelul pentru cI intregul mesaj al epistolei se rotegte gi seconcentreazi pe aceste legf,minte. Aceasta, bineinleles, ridicd intrebarea, ,,Ce este atdt de special inlegiturd cu Israelul? De ce a fdcut Dumnezeu aceste legdminte cu Israelul? Care este scopullegdmintelor? In ce mod sunt incluse aceste legdminte in planul general de rdscumpirare a luif)umnezeu?" Penlru a rispunde acestor intrebAri importante, trebuie si ne intoarcem un pas inapoi inmirturia descoperitd. De fdapt, este necesar sd privim cu atentie in trecutul vegnic. Inainte defacereacerului gi a pdmdntului, a ingerilor qi a oamenilor, era doar Dumnezeul Triun. in DumnezeulTriun erau toate perfec{iunile divine - dragoste, bucurie, pace, sfin{enie gi slav6. Se pare cd intrecutul vegnic, acest Dumnezeu al dragostei a dorit fdpturi care si impirtigeascd dragostea gi slavaLui. Referirea la Dumnezeul vegnic qi nemuritor este fbcuti in Isaia 9 versetul 6. Acest fapt incredibila fost scos in evidenp in rugdciunea de mare preot a Domnului nostru in loan 17 versetul 24.Domnul nostru se roag5, ,,Tatd, vreau ca acolo unde sunt Eu, sd fie impreund cu Mine gi aceia, pecare Mi i-ai dat Tu, ca si vadd slava Mea, slavi pe care Mi-ai dat-o Tu: fiindcl Tu M-ai iubit inaintede intemeierea lumii." $i apoi, in versetul 26, Domnul nostru se roagd din nou: ,,Eu le-am fbcutcunoscut Numele Tdu, gi li-L voi face mai cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, sd fiein ei, gi Eu si fiu in ei." Primul lucru care trebuie observat in trecutul vegnic privind DumnezeulTriun este c5 El este Pbrintele vegniciilor care avea nevoie de fbpturi sau copii care si impdrtigeascddragostea gi slava Lui. Un al doilea lucru care trebuie observat in Scripturi privind trecutul vegniceste cI Dumnezeul Triun este un impdrst vegnic. 1 Timotei I .17 afirm5, ,,A impiratului vegniciilor, anemuritorului, nevizutului gi singurului Dumnezeu, sd fie cinstea gi slava in vecii vecilor! Amin."Astfel, privind cu atenlie in trecutul vegnic, putem vedea un Pirinte vegnic gi un impdrat vegnic. UnP[rinte vegnic avea nevoie de copii cu care sd poatd ?mpdrtiqi dragostea gi slava Lui. Un Impiratvegnic presupune un tron vegnic, un domeniu peste care s6 conduci qi nigte supugi de bunlvoie. Dr.Alva J McClain a afirmat bine, ,,o cercetare generalS a materialului biblic aratf, ci acest concept al'impirS{iei' consider[ o situafie totald conlindnd cel pu(in trei elemente esen{iale; primul, unconducdtor cu o autoritate gi o putere corespunzdtoare; al doilea, un regat cu supugi; gi al treilea,exercitarea actuald a funcliei de conducere." Astfel se poate rezuma c5 impirilia vegnicd qi pdrintelevegnic doresc supugi care s6 aibd o relalie de dragoste qi pdrtdgie, care se vor bucura de slava acestuiDumnezeu al dragostei, bucuriei gi al pdcii. Pentru a satisface dorinfele unui Dumnez.eu al dragostei,Dumnezeu a creat mai intii domeniul ceresc. Ci acesta era un domeniu specific este confirmat ?nApocalipsa 20 versetul I I care spune, ,,Apoi am vdzut un scaun de domnie mare qi alb, gi pe Cel cegedea pe el. PdmAntul gi cerul au fugit dinaintea Lui, gi nu s-a mai gdsit loc pentru ele." Locuitoriidomeniului ceresc erau fiin{e angelice, Acest lucru este confirmation Evrei capitolul 1 versetele 6,7gi 14. Versetul 6 afirmd, ,, $i, cdnd duce iardgi in lume pe Cel intdi niscut, zice 'Tofi ingerii luiDumnezeu sd I se inchine!' ". $i, in versetul T, ,,$i despre ingerizice: ,,Din vdnturi fac ingeri aiLui;gi dintr-o flacird de foc, slujitori ai Lui". In cele din urmd, versetul 74 aratd,,,Nu sunt oare to{iduhuri slujitoare trimise sI indeplineascd o slujbd pentru cei ce vor mo$teni mdntuirea?".Astfellocuinfa fiinfelcrr angelice era domeniul ceresc.

Definilia simplS a conducitorului mediatorial este ,,conducerea lui Dumnezeu printr-unreprezentant divin ales". Un asemenea reprezentant avea, bineinteles, drepturi regale asupra sa gitrebuia ca Dumnezeul Triun si-i dea o autonomie a lui in calitate de coducdtor mediatorial. Acumpoate ar ajuta o ilustrsatie. Acum mulli ani in urmd am fost numit director la un birou de asigurdri. O

CREAREA UNUI COND Aron MEDTATo

l-

seclie a biroului incluzdnd ?n principal fete tinere trebuia sd indosarieze. sd rdspundl la telefon qi agamai departe. Mi-am dat seama imediat cA a$ putea avea probleme dacd ag dori s[ controlez aceastisecfie a biroului, aqa ci am numit o lAnlrd ca director peste aceastl secfie. I-am dat un birou deosebitpentru a-gi dovedi autoritatea; i-am majorat salariul; gi i-am ddruit o parte din autoritatea mea pentrua conduce acea secgie a biroului. De fapt, ea a fost ftcutd un conducitor mediatorial. In Ezechiel 28versetele I I la l7 ni se aratf, cd Dumnezeu a numit un conducitor mediatorial in domeniul ceresc. inversetul l4 din acel capitol ne este indicat cE o fiinfi angelic[ puternicd numit[ Lucifer a fost numitdconducitor Mediatorial. Este descris ca un heruvim uns. Cuvdntul mimgac (uns) indici faptul cI eraun heruvim mesianic. in Scripturi aceaste ungere se aplica numai regilor qi preofilor. Versetul 14indicd de asemenea faptul ci Dumnezeu a avut un serviciu ce ordinare pentru aceast6 fiinli angelicdputemicd. Versetul afirmi, ,,te pusesem". Aceastainseamni aagezalntr-un loc. In acest moment potfi observate doul lucruri. Primul, Dumnezeu i-a cedat o parte din autonomia Lui lui Lucifer. Aldoilea, Lucifer era acum intr-o pozilie in care putea sd ia decizii. intrebarea care se nagte imediat, ,,Nu qi-a asumat Dumnezey un risc uriaq fbcAnd acest lucru?" Rispunsul poate fi gisit in adevirul ciDumnezeu doregte numai supugi de bunivoie intr-o relafie de dragoste gi ?nchinare. Urmeazi inversetul 15 o descoperire uimitoare, I-ucifer s-a rizvritit impotriva lui Dumnezeu. Versetul l5 spune,,,Ai fost fErd prihan6 in cSile tale, din ziua, c6nd ai fost fEcut, pind in ziua c6nd s-a gSsit nelegiuireain tine." Exist5 trei aspecte ale nelegiuirii lui Lucifer. Primul, Dumnezeu l-a acuzat dq negofnecinstit. lnteresant, numele Lucifer inseamni ,,cel care poartb lumini". Trei cuvinte dominiEvanghelia dupd loan gi de asemenea ;;i epistolele lui. Cuvintele sunt ,,via{d, luminI gi dragoste" qiaceste trei cuvinte in unele aspecte sunt o expresie a slavei lui Dumnzeu. Ludnd primul din acestecuvinte, ,,viaf6", Ioan 1 cu 4 spune, ,, in El era viata, gi viala era lumina oamenilor." Din nou, Ioan 5versetele 24-26 afirmd, ,,Adevdrat, adevdrat vd spun, cd cine ascultd cuvintele Mele, gi crede in Celce M-a trimis, are viafa veqnicS, qi nu vine la judecatd, ci a trecut din moarte la via{5. AdevSrat,adevdrat vE spun, ci vine ceasul, gi acum a gi venit, cdnd cei morfi vor auzi glasul Fiului luiDumnezeu, gi ceice-l vor asculta, vor invia. Cdci, dupdcum Tatil are viala in Sine, tot a$a a dat giFiului sd aibd via{a in Sine.". Astfel. Dumnezeul Triun este vdzut ca sursa vielii, dar de asemeneaIoan, in cdteva pasaje, indicl faptul ci Domnul nostru este dititorul de viaf6. De exemplu, Ioan10.10 spune,,, Hotul nu vine dec6t si fure, si junghie qi sd pr6p5deasc6. Eu am venit ca oile si aibiviafi, qi s-o aibi din belgug." Al doilea cuvAnt care domind Evanghelia dupd loan gi epistolele este,,lumin5". ln loan I versetul 7, vorbind despre Ioan Botezitorul, apostolul spune, ,,El a venit camartor, ca sd mdrturiseascE despre Lumin6, pentru ca tofi s6 creadd prin el." Inci o dati, lumina estelegati de slava lui Dumnezeu pentru cd in Ioan 1.14, se spune, ,, $i Cuv6ntul S-a fhcut trup, gi alocuit printre noi, plin de har, gi de adevSr. $i noi am privit slava Lui, o slavi ?ntocmai ca slavasingurului niscut din Tatil." Din nou, in Ioan 8 versetul 12, apostolul spune, ,, Isus le-a vorbit dinnou gi a zis: ,,Eu.Sunt Lumina lumii; cine Md urmeazd pe Mine, nu va umbla in intuneric, ci va avealumina vietrii." In al treilea rdnd, cuvdntul ,,dragoste" domind Evanghelia dupd Ioan qi primamen{ionare a dragostei in Evanghelia dup6 Ioan este Ioan 3.16,,,Fiindcd atdt de mult a iubitDumnezeu lumea, c6 a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in EI, s6 nu piari, ci si aibdviala vepnici." De asemenea, Evanghelia dupi Ioan relateazd cum TatSl $i-a iubit Fiul gi I-a dattoate lucrurile in m6na Lui, Ioan 3.35 gi de asemenea in loan 14, versetul 31, Domnul a vorbit despredragostea Lui fap de I'atil. intorcdndu-ne la rdzvrtrtirea lui Satan, numele sdu sugereazi descriereaslujbei lui gi poate intr-un fel a fost folosit de Dumnezeu pentru aardta slava Lui ?n dragostea Luifap de creaturile Sale. Unsul lui Dumnezeu, Mesia, Isus a venit ca un purtdtor de luminf, pentru aarita dragostea lui Dumnezeu pentru o lume pierdut[. Se pare ci Lucifer a avut o numire similari indomeniul ceresc legatd de fiintele angelice. Acum, intr-un fel, Satan era implicat intr-un nego{necinstit. Probabil, in loc sd ofere toatd slava, Lucifer gi-a pistrat un comision pentru el. AI doileaaspect al nelegiuirii lui Lucifer a fost mdndria lui, Ezechiel 28, versetul 17. Pavel aduce pu{inilumini asupra acestui lucru in I Timotei 3 versetul 6 avertizindu-l pe Timotei cu privire la numireaunui om intors de cur6nd intr-un loc de autoritate in Bisericd. Apostolul spune, ,, Sd nu fie intors laDumnezeu de curAnd, ca nu cumva sd se ingimfe gi sd cad6 in osinda diavolului." Al treilea aspect alnelegiuirii lui Lucifer a fost in{elepciunea stricatd. Ar fi de mirare de ce o lbpturd a lui Dumnezeu qiun produs al dragostei ar intra intr-o asemenea cursd nebund de rizvrdtire impotriva Dumnezeuiui

5 Atotputernic. Este adevirat cd fiecare picat este o nebunie qi ci aceasti fiinf6 angelicl puternicd asuferit datoritl infelepciunii stricate cauzatd de negoful necinstit gi de mdndrie.

REZULTATUL RAZVRATIRII LUI LUCIFER

in primul r6nd, tronul care i-a fost ddruit lui Lucifer de Dumnezeul Atotputernic s-a ridicatimpotriva tronului lui Dumnezeu. in Isaia 14 versetelel2 la 14, Dumnezeu oferi un comentariu alproclamafiei lui Lucifer. Dumnezeu spune, ,,Cum ai cdzvt din cer, Luceafbr strSlucitor, fiu al zorilor!Cum ai fost doborit la pdmdnt, tu, biruitorul neamurilor! Tu ziceai in inima ta: ,,Md voi sui in cer, imivoi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi gedea pe muntele adundriidumnezeilor, la capitul miazdnoaptei; mi voi sui pe vdrful norilor, voi fi ca Cel Prea inalt." Maiintdi, observali cd Lucifer a spus ci igi va ridica scaunul de domnie gi cdnd va ajunge acolo va ficaCel Prea Inalt, aritdnd faptul ci dorea si se ageze pe tronul universal al lui Dumnezeu. In al doilear6nd, mulfi ingeri i s-au aldturat lui Lucifer in rdzvrdtirea lui impotriva lui Dumnezeu. Apocalipsa12.4 afirmd,,,qi coada lui", referindu-se la fiara care este o descriere a lui Satan in versetul anterior.,, Cu coada trdgea dupd el a treia parte din stelele cerului, gi le arunca pe p6mdnt." Domnul nostru, inMatei25 versetul4l, vorbegte despre Diavol giingerii lui. Din nou, Pavel in Efeseni 6 versetul 12 nereaminteqte ci ,, Cici noi n-avem de luptat impotriva cdrnii gi sdngelui, ci impotriva cdpeteniilor,impotriva domniilor, impotriva^stdpdnitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rdut5piicare Sunt in locurile ceregti." In al treilea rAnd, Lucifer a devenit Satan. Cuvdntul Satan inseamnipotrvnic, acuzator. Lucifer cdnd a luat pozi{ie impotriva lui Dumnezeu a devenit intunericui ca opusal luminii, un ucigag ca opus al dititorului de viat6, un mincinos ca opus al adevirului luiDumnezeu. Acest lucru este demonstrat in Iov capitolul I gi Zaharia 3 dar cea mai grafic6 descriereeste in Apocalipsa 12, versetul 7. Ioan descrie un eveniment care tine inci de viitor gi vorbeqte de unrlu,boi in cer. Mihail qi ingerii luptAnd impotriva fiarei, care este Satan gi fiara luptdnd cu ingerii ei giapoi Ioan afirm5 in versetul 9 ,, $i balaurul cel mare, garpele cel vechi, numit Diavolul qi Satana,acela care ingealS intreaga lume, a fost aruncat pe pdmAnt; gi impreunS cu el au fost arunca{i gi ingeriilui." Apoi in versetul 10 ca rezultat al acestui lucru Ioan ne oferd o descriere a bucutiei din cer, ,, $iam auzit in cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mdntuirea, puterea gi impdrdfia Durnnezeuluinostru, gi stdp6nirea Hristosului Lui; pentru cd pirigul frafilor nogtri, care zi qi noaptea ii pira inainteaDumnezeului nostru, a fost aruncat jos." inainte de pdrlsi subiectul domeniului ceresc qi a fiintelorangelice, ar mai trebui observate doui lucruri. Primul, majoritatea ingerilor nu s-au rizvrdtitimpreun6 cu Satan. Acegtia sunt menlionati in Scripturd ca ingerii lui Dumnezeu sau ingerii sfinti giei sunt acum pecetluili in sfinlenia lor pentru c[ le-a fost pusd inainte o alegere gi ei au ales sdrimdnd in circumferinfa dragostei qi binecuvdntirii lui Dumnezeu. Al doilea lucru care trebuieobservat este ci probabil in acea perioadd Dumnezeu a pregdtit un loc teribil numit iad pentruincarcerarea lui Lucifer qi a ingerilor rizvr6tifi. Referindu-ne la Matei 25 versetul 41, Domnul nostruspune ctr focul vegnic a fost pregdtit pentru diavol gi ingerii lui.Este interesant sd observim ci iadulnu a fost pregitit pentru oameni, nici o fiinfi omeneasci nu trebuia si meargi in iad, pentru cdDumnezeu a pregdtit rdscumpdrarea pentru rasa uman[. Din nefericire, mulli din rasa lui Adam sevor alStura lui Satanin iad pentru veqnicie, dar intotdeauna a fost in inima lui Dumnezeu ca nici unuls6 nu piard, ci toli sd vind la pocdin{i.

CREAREA DOMENIULUI PAMANTESC

Relatarea cu privire la crealie apare in Genesa capitolele 1 qi 2. Patru lucruri semnificativetrebuie observate in relaterea din Genesa. Mai intdi , Dumnezeu a creat un domeniu separat de cer,domeniul pFmAntesc. Apoi, Dumnezeu a numit un conducdtor mediatorial peste domeniulplm6ntesc. In Genesa 1 versetul 26 se spune, ,,Apoi Dumnezeu a zis: ,,Sd facem om dupd chipul

L

I

a

Nostru, dupl asemdnarea Noastr5; el sli st6pAneascd peste pegtii m6rii, peste pisirile cerului, pestevite, peste tot pdmdnhrl gi peste toate tdrdtoarele care se migcd pe pdmAnt." Doud lucruri uimitoaretrebuie observate. Primul, omul a fost fbcut dupd chipul lui Dumnezeu gi, al doilea. omului i-a fostdati stipdnirea peste domeniul pSmdntesc. Ca gi in cazul lui Lucifer, acest lucru indicd faptul cdDumnezeu a ddruit o parte din autonomia Lui primilor nogtrii pdrinfi. Astfel au fost pugi intr-opozilie in care puteau decide. Se pare cd intre privilegiile oferite primilor nogtrii pdrinti, ei puteau sdconducd acest domeniu ca o Teocra{ie. Cu alte cuvinte, Dumnezeu era conduc[torul final gistdp6nitorul domeniului pdmAntesc ca gi creator gi omul trebuia si guverneze planeta ca giconducdtor mediatorial sub cdlduzirea lui Dumnezeu. in al treilea r6.nd, aceste capitole de inceput dinGenesa descriu domeniul de conducere mediatorialS a primilor nogtrii plrin{i. In Genesa 2 versetele1 la 3 ne este aritat cd dupi crearea cerurilor qi a pdmdntului Dumnezeu S-a odihnit a Saptea zi. Cualte cuvinte prima zi a lui Adam a fost prima zi de odihni a lui Dumnezeu qi el a intrat in tot ceea ceDumnezeu a creat pentru el. Din nou, in versetele l9 gi 20 se observd c[ Adam a dat nume tuturorfiarelor de pe cdmp, ceea ce sugereazi conducerea lui peste creafie. Psalmul 8 versetele 4 la 8 repetiinci o datd acesta lucru,,,I-ai dat stSp6nire peste lucrurile rnAnilor f'ale". A patra caracteristicdsemnificativi cu privire la crearea omului era cd Adam a fost fbcut un cap federal, Cenesa 5 verstul 3spune cd Adam ,,a ndscut un fiu dupd chipul gi asemdnarea lui qi i-a pus numele Set." La acest lucrune vom gdndi mai tdrziu c6nd vom privi la cdderea omului, dar ceea ce trebuie sd observdm aici esteci Adam a nAscut fii gi fiice dupf, chipul gi asemdnarea sa.

VrSjmaqul lui Dumnezeu a apirut in domeniul pdm6ntesc pentru a cluta s6-gi indeplineasclscopul cu privire la conducerea cerului gi a pdmdntului. Fdrb indoiali, Satan a recunoscut autonomiacare a fost datd primilor nogtrii pirin{i gi cd Adam gi Eva se aflau in pozilia de a decide dacd sdrdmAnd in circumferin{a dragostei qi binecuvdntirii lui Dumnezeu sau sd pdqeascd in afara aceluicerc intr-o pozilie de rdzvrdtire a$a cum a fdcut Satan. Fdrii sd intrim in toate detaliile ispitirii luiSatan, el i-a sugerat mai intAi Evei ch ar trebui sd se indoiascd de cuvAnful lui Dumnezeu. Genesa3.1, ,, $arpele era mai qiret decAt toate fiarele c6mpului pe care le thcuse Domnul Dumnezeu. El a zisfemeii: ,,Oare a zis Dumnezeu cu adev6rat: ,,56 nu mdncafi din toti pomii din grddind?" in al doileardnd, Satan a^negat cuvdntul lui Dumnezeu, versetul 4, ,. Atunci qarpele a zis femeii: ,,Hot6rdt, cd nuveli muri!" In al treilea r6nd, Satan a insultat caracterul lui Dumnezeu. Versetul 5 spune,,,darDurnnezeu gtie ci, in ziua cdnd ve{i mAnca din el, vi se vor deschide ochii gi veti fi ca Durnnezeu,cunoscdnd binele gi riul". Ceea ce a vrut s6-i sugcreze Evei a fost ci Dumnezeu nu te iubegte in modreal qi El i1i ascunde ceva ?n mod nejustificat. In Genesa 2 versetul 17 Dumnezeu i-a avertizat pepdrinfii nogtrii cd dacd vor mAnca din pomul cunoqtin{ei binelui qi r[ului vor muri. Evreul are oexpresie destul de neobignuitd in care se spune, ,,murind ve{i muri". Cu alte cuvinte, ?n uneleprivin{e era implicatl o moarte dubld. Scriptura ne descoperd cI omul este o fiinfd triund a$a cum acret-o Dumnezeu, duh, suflet qi trup. in mdsura in care duhul este interesat, are pirtdgie cuDumnezeu. Cu alte cuvinte, el este congtient de Dumnezeu. in m[sura in care este interesat, omuleste congtient de el insugi. El este o fiin{I responsabilS din punct de vedere moral. in mdsura in caretrupul este interesat, prin cele simluri omul, este congtient de lume. Acum, pentru men{iona din nou,Dumnzeu a spus ci avea sd fie implicatd o moaffe dubld ca rezultat al neascultirii. Primul lucru carei s-a intdmplat lui Adam a fost cd a murit din punct de vedere spiritual; a fost separat de Dumnezeu.In capitolul 3 versetul 9 Scriptura spune, ,, Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om gi i-a zis: ,,Undeeqti?" " Observafi cd minciunna lui Satan a fost demascatd pentru cd Dumnezeu ii iubea incd pecopii crea{iei Lui. In al doilea r6nd, hin{a ascunsd a omuiui s-a amestecat cu natura pdcdtoasd sau cuo dispozilie de vrijmSgie impotriva lui Dumnezeu. Acest lucru este ardtat in Genesa 3 versetele l2 qil3 pentru cd atunci cdnd Dunrnezeu l-a confruntat pe Adam el a invinovdtit-o pe femeie. Cu altecuvinte, el a spus ,,Este vina Ta pentru c5 mi-ai dat femeia." $i cAnd E,va a fost confruntatd de

CONDUCATOR MEDIATORIAL

Dumnezeu ea l-a invinovi{it pe $arpe. in al treilea rAnd, a urmat moartea fizicd. Genesa 5 versetul 5,

,,apoi a murit". in al patrulea rdnd, lumea avea acum un nou conducitor numit Satan.CAnd Satan L-ainfruntat pe Domnul nosjru in pustie in Luca capitolul4 Satan a fdcut o afirma{ie foarte semnificativiin versetul 6. A spus cd Ii va da toate impirAliile acestei lumi lui Hristos in schimbul inchindrii Lui 9iapoi a spus, ,, cdci mie imi este datd. gi o dau oricui voiesc." Construclia verbului in greacd este lapasiv qi Satan spune cd mi-a fost datd stdpAnirea acestei planete. Acum ar trebui s[ observim cdDomnul nostru nu-l contrazice pe Satan in aceastl chestiune pentru ci de fapt atunci cdnd primiinogtrii pdrin{i i s-au alifurat lui Satan in rdzvrdtirea lui nebunl impotriva lui Dumnezeu ei au pusst[pdnirea planetei in vrijmSgie cu^Dumnezeu. in al cincilea rfrnd, intregul sistern al lumii este acumsub controlul satanic gi demonic. In Ioan 12 versetul 31 Domnul nostru se ref'erd la Satan ca fiindstapdnitorul acestei lumi. Din nou, in Efeseni 6 versetul 12, verset la care deja ne-am referit, Pavel ,vorbegte despre ingerii rdzvrdtili care au conducerea acestei planete. Astfelintregul sistem al lumiiinmomentul de^ fap este sub controlul demonic qi satanic. Lumea nu mai este o teocrafie, ci osatanocrafie. In al gaselea rAnd, prin faptul cd Adam este capul federal, omenirea este nlscuti inimpird[ia lui Satan. Romani 5.12 spune, ,, De aceea, dupd cum printr-un singur om a intrat pdcatulinlume, gi prin pdcat a intrat moarlea, gi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricind cflto{i au pacatuit..." gi s-ar putea adduga ,,in Adam". in al gaptelea rAnd, domeniul pe care l-a creatDumnezeu. numit domeniul p6rn6ntesc care era sub stipdnirea omului, este acum sub judecata luiDumnezeu qi este in moarte. Avdnd aceste lucruri in minte, scopul lui Satan poate fi rezumat astfel-el doreqte conducerea domeniului pdrndntesc ca qi a celui ceresc gi doreqte si se ageze pe tronuluniversal al Dunrnezeului Atotputernic. Pentru arealiza acest lucru, Satan trebuie sd facd trei lucruride bazd. Mai intAi, sd ?qi aducl omul care sd conducd domeniul pdmdntesc. in al doilea rdnd, eltrebuie sd oblina inchinarea universald gi, in al treilea rAnd, el trebuie sf, zdd6rniceasi orice plan desalvare pe care f)umnezcu l-ar pune la dispozilie. Acum si ne intoarcem la scopul lui Dumnezeu invegnicia trecutd unde Dumnezeul

'Iriun a dorit fbpturi cu care si impirtdqeascd slava qi dragosteaLui. Pentru a realiza acest lucru, Dumnezeu trebuie sd distrugd mai intdi satanocra{ia de pe planetdpdm0nt. in al trcilea rdnd, si se ocupe pentru veqnicie cle cei rf,zvrdtili pi in al patruiea rAnd, sd faciceruri noi gi un pimAnt nou pentru a implini scopul lui Dunezeu din vegnicia trecutd. De asemenea,pentru a reliza acest lucru, Dumezeu trebuia si adr.rcd un Adam, ca gi conducdtor mediatorial, un omcare s[ conduci planeta a$a cum a preconizat Dumnezeu la inceput in Genesa |.26, cdnd Dumnezeua spus,,,sd stdpdneascd". In al doilea rand, Dumnezeu trebuia si aducd un mijloc de rdscumpirarepentru omenirea pierdutd. Apoi, omul c6zut trebuia sd trdiascd din punct de vedere spiritual. Cu altecuvinte, Dumnezeu trebuia si aducd intr-un fel o modalitate prin care omul sd fie nSscut din nou.Apoi Dumnezeu trebuia sd desfiin{ezc moartea, putrezirea, boala, deformarea,hazardele, accidenteleqi violentra. Apoi, Dumnezeu va cere sf, invieze din rnor{i ;i, in cele din urmi, sd transfere oameniidin imphrdlia lui Satan in irnpdrdfia lui Dumnezeu. Avdnd aceste lucruri in minte, Dumnezeu a fbcutin Genesa 3.15 una din cele mai minunate declaratii din planul Siu de rdscumpdrare. Se poateobserva cb atuttci cdnd a fbcut aceastd declaralie, Dumnezeu s-a adresat vrijmagului Sdu Satan,spundnd, ,, VrdEmdgie voi pune intre tine qi femeie, ?ntre sdmdn{a ta gi s6mdn{a ei. Aceasta ( sdm6nlafemeii) ii va zdrobi capul gi tu ii vei zdrobi cdlcAiul." Patru persoane ne sunt prezentate in acestverset remarcabil. Una, garpele, a doua, femeia, a treia, sdm0nta garpelui qi, a patra, sdmdn{a femeii.intreaga Scripturd se ocupd de realizarea acestei profelii incredibile. Oricum, ea nu se implinegtepdn5 nu ajungem la cea din urmd carte a Bibliei, numiti Apocalipsa, unde descoperim evenimentelecare se vor desfEgura, infdptuind zdrobirea capului lui Satan, numit satanocrafie gi instaurAndimpdrifia lui Dumnezeu, teocra{ia pe planeta p6mdnt. $i ea rru se ?mplinegte pdnd la Apocalipsa undeavem descrierea finalI gi fundamentali a celor patru personaje. Mai int6i, garpele - Apocalipsa 12versetul 9 spune, ,, $i balaurul cel mare, $arpele cel vechi, numit Diavolul gi Satana, acela careingeali intreaga lume, a fost aruncat pe pdmdnt; gi impreuni cu el au fost aruncali gi ingerii lui."Agadar, nu este nici o problemd in descoperirea identitdfii garpelui. Totu$i, cu femeia lucrurile staumai dificil. dar in Apocalipsa 12 versetele I qi 2 loan spunei ,. In cer s-a ardtat un semn mare: ofemeie invdluitd in soare, cu luna sub picioare, gi cu o cununi de doudsprezece stele pe cap. Ea erainsdrcinatd, {ipa in durerile naqterii, gi avea un mare chin ca sd nasc6." Apoi in versetele 5 qi 6 seafirmi, ,, Ea a ndscut un fiu, un copil de parte bdrbdteascd. El are sd cdrmuiascd toate neamurile cuun toiag din fier. Copilul a fost rdpit la Dumnezeu gi la scaunul Lui de domnie. $i femeia a fugit in

4

ca jertfb in locul lui Isaac. Dumnezeu a nurnit acel loc deosebit, care a devenit mai t6rziu Ierusalim.

I Iehgva-iire, care inseamnd Domnul va veghea sau va purta de grij6. intr-un mod cu totul remarcabil,Dumnezeu aprevdzut ci sdmAn{a lemeii. F-iul Sdu, Mesia Isus, avea sd sufere gi sd moari in acelagiloc pentru a aduce rdscumpf,rare. Dupd acest eveniment Dumnezeu a lbcut un jurimfrnt solemn luiAvraam, in care a promis ci ii va infrAnge pe toii vrdjmagii lui, cd acest popor va fi inmullit gi ci prinel va aduce binecuvdntare universald. In unele privin{e, LegdmAntul Avraamic este central inEpistola cdtre Evrei. in capitolul 6 versetele l3-20 se face referire la legdmdnt gi versetele l9 Ei 20afirmi, ,,pe care o avem ca o ancord a sufletului; o n6dejde tare gi neclintitd, care pdtrunde dincolo deperdeaua dinduntrul Templului, unde Isus a intrat pentru noi ca inainte mergdtor, cdnd a fost fbcut,,Mare Preot in veac, dupd r6nduiala lui Melhisedec". Pentru a rezuma, prin termenii acestuilegim6nt, Dumnezeu va aduce simdnla femeii, care va aduce riscumplrare. Pe deasupra, toateaspectele blestemului adus asupra omului datoritd rdzvrdtirii lui vor fi anulate gi, in cele din urm6,binecuvdntarea universali va fi adusi prin legdmAnt peste intreaga omenire.

Acest lcgdmdnt a fost fbcut cu na{iunea Israel aproximativ cinci sute de ani dupd ceDumnezeu a fdcut legdnidntul cu Avraam. C6nd lsraelul a iegit din Egipt ca naliune Dumnezeu astabilt o teocra(ie, ceea ce insemna o impdrdfie a lui Dumnezeu pe pimAnt. Ar trebui si subliniem cdnumai naliunea Israel era legatd de terrnenii acestei teocra{ii. In Exod capitolul 19 verstul 6Dumnezeu a spus in legiturd cu Israelul cd ei vor fi ,,o impdrdlie de preo{i gi un neam sfhnt".Aceasta este prima menliune a cuvdntului impdrd{ie in Scripturd. Aceastd teocra}ie era confirmati deprezenta divin6. Exod 24.17 aratd cd ,,inldligarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vdrfulmuntelui", care era muntele Sinai. Teocrafia cerea ca Dumnezeu sd numeasca un mediator. FapteleApostolilor versetul 35 spune, ,,Pe acest Moise... Dumnezeu l-a trimis ca stdpAnitor gi izbdvitor". Pedeasupra, semnele au inso{it a$ezarca teocratiei gi inaugurarea Legdmdntului Mozaic. Erau semnepentru Moise, de exemplu, rugul arzdtor gi descoperirea lui Dumnezeu insuqi - Marele EU SL|NT.Pentru Israel era prdjina care a devenit un $arpe, rn6na leproasd gi apele transformate in sdnge gi erausemne pentru Egipt gi pentru naliunile din jur. Erau pldgile gi despdrlirea Mdrii Rogii. Oricum, infond, legdmdntul era condilionat in natur6. Exod l9 versetele 5 9i 6 afirmd, ,,dacd vefi asculta glasulMeu...ve{i fi o tmpdrS{ie de preo{i". Aceasti chestiune poate fi subliniati pentru c[ acesta era unlegdmdnt bilateral. f)epindea de credinciogia lui Dumnezeu, dar gi de credincioqia nafiunii Israel.Avdnd in vedere aceasta, legimdntul era temporar.Legea imprrsd de teocra{ie era, binein{eles, denaturd exterioari -,,fb aceata gi vei trbi".Oricum, nafiunea avea o problemi interioard nurnitd naturdpicdtoasS. Astfel legea a adus rnoarte ;;i judecatd. Este intersant cd Legea Legdmdntului a fostadoptatd in aceegi zi ca Z,iua Cincizecimii. In mod ocazionat, se referd la ea ca la CincizecimeaVechiului Testament. Exod 32 versetele 26la28 aratd ci la adoptarea legirnAntului au fost judecaiigi omordli trei rnii de oameni. Se va vedea ulterior cd Ia inaugurarea Noului

'Legdrndnt au fost

mAntuili trei mii de oameni. Astfel termenii pe care s-aubazat c6nd s-aincheiat Legdmdntul Mozaicerau esenliali pentru un alt mediator cun nou legdmdnt cu sacrificii mai bune gi cu promisiuni maibune. De exemplu, Moise, mediatorul, a e$uat. Dumnezeu a spus in Deuteronom 3 ,,nu vei treceIordanul". Na{iunea a e$ua! Legea a adus judecati gi moarte. Jertfele nu indcp6rtau picatul saupreocuparea fa$ de problema naturii pdcdtoase. In cele din urmi, slava lui Dumnezeu S-a indepdrtatgi problemele au eguat prin necredinfd. Nafiunea nu a intrat in odihna Iui Dumnezeu, in impird{ia

I Promisd a lui Durnnezeu. Oricum, I-egea a adus o urnbrd a lucrurilor care aveau si vind. De exenrplu,cele cinci jertfe in pustie au adus simboluri deosebite a ceea ce Domnul avea s5 implineasci laCalvar. De ascmenea, in Levitic 23 avem qaptc sbrbdtori ale Israelului care oferl un calenclarremarcabil a planului de rdscumpdrare a lui Dumnezeu.

I

:

:

;

t-

l-L_

.

L

III

t-

l - .

I

II\-:

I

L-

t -I

I

IL

:i -

IL_

i:IL

rILI a

DEUTER.ONO

Ne vom reaminti c[ Legimdntul Avraamic depindea de credinciogia.lui Dumnezeu. Oricum,LegimAntul Mozaic a adus binecuvdntare pentnr ascultare, dar blestem pentru neascultare. Pe ldngdaceasta, Leg[mdntul Mozaic a fost un leglmdnt bilateral gi depins de credinciogia lui Israel la fel demult ca gi de credinciogia lui Dumnezeu. intrucdt Legea era exterioar[, ea nu ar fi putut sd se ocupe deproblema interioar6 a naturii plcitoase. Avdnd in vedere aceasta, egecul sub limitele LegimdntuluiMozaic era inevitabil. Toatd lbgea aducea o cunoa$tere a pdcatului. Omul pdcltos avea nevoie caLegea s5 fie interiorizati, si fie scrisd e inma lui. Galateni 3 versetul 24.La sffirgitul celor treizeci deani pe care israelifii i-au petrecut pribegind prin pustie, Dumnezeu a stabilit acest Leg6mAnt alintoarcerii cu Israel. Blestemele sub limitele Leg6m6ntului Mozaic au insemnat cd Israelul va fiimplgtiat gi va fi dus din fara Promisi. Sub termenii acestui legdmdnt Dumnezeu a promis cI va pistraIsraelul gi ii va aduce inapoi in fari pentru a-i binecuv6nta. Condiliile legdmdntului se glsesc inDeuteronom 29 gi 30. In mod uimitor, Dumnezeu a confirmat leglmdntul cu un jurlmint, Deuteronom29 versetul 12. Astfel, dupi ce s-au int6mplat blestemele LegimAntului Mozaic Dumnezeu a promis sdaducf, Israelul inapoi in fari qi s[-i binecuvinteze in termenii Legtrmdntului Avraamic.

LEGAMANTUL DAVIDIC

Condiliile LegdmAntului Davidic se gtrsesc in 2 Samuel 7 versetele 8 la 17. Timpul cdnd a fostf6cut acest legdmdnt este uimitor. David gi-a invins tofi dugmanii gi dorea si construiascl o casd pentruDumnezeu, ceea ce insemna un templu. S-a consultat cu prietenul s[u, Natan, proorocul, care asustinut hotdrdrea impdratului. Totugi, Dumnezeu a vorbit proorocului gi i-a dat un mesaj p€ntruimpf,ratul sdu. Mesajul a avut ca rezultat faptul cd David nu mai construit o casl pentru Dumnezeu, darDumnezeu a construit o casd pentru .Davidic, numit[ dinastie. Apoi Dumnezeu a fbcut un legimdntprecum c[ din davidici va ieqi un rege la fel de extraordinar, numit sdrndnfa femeii care va aducerdscump[rare gi eliberare din toate problemele care au fost cauzate de pdcat qi rlzvrdtire. Acestlegimdnt remarcabil a fost confirmat printr-un jurdmdnt, Ieremia 33 versetele 19\a26. Agadar, este unlegdmdnt unilateral, tnc[ o dat6, depinde de credincioqia lui Dumnezeu. Bineinfeles, Leg[mdntul a fostimplinit in persoana lui Isus Hristos. Din acest motiv, Matei I versetele I la 16 ne oferd genealogialiniei regale a lui Iosif. Luca capitolul 3 ne oferd genealogia prin Maria. Astfel Isus a fdcut parte dinlinia davidicd qi a avut drepturi regale asupra tronului lui David. in Luca I versetele 3l Ia 33 Gavrilaconfirmat ci Isus Mesia se va a;eza pe tronul pdrintelui slu David gi, bineinleles, acest tron va fi inIerusalim. implinirea Legimdntului Davidic trine incl de viitor gi va fi instituit la a doua venire a luiIsus Mesia. Astfel Domnul Isus, ultimul Adam va primi st[pdnirea pe care primul Adam a pierdut-o,Daniel 7 verssetele l3 la 14 ne oferii un tablou uimitor a acestui moment, unde Dumnezeu, Fiul, esteadus inaintea lui Dumnezeu, Tatil qi ?i este dat6 stdpAnirea gi gloria gi o impirifie in care tofi oamenii,toate nafiunile de orice limba il vor sluji. Daniel continuA sd spuntr c[ stdpdnirea Lui este o stdpdnirevegnici care nu va trece gi impdrdfia Lui nu va trece Ei nu va fi nimicitl niciodati. Aceastf, impirilieva fi de tip mediatorial gi Hristos va domni pdnd va nimici pe fiecare vrijmag.

LEGAMANTUL CEL NOU

in primul r6nd trebuie si ne g6ndim la raiiunea acestui Legimdnt Nou. Sub termeniiLegimdntului cel Vechi sau Mozaic Israel a fost ales sf, fie o impirdfie de preofi pentru a aducebinecuvdntare na{iunilor. Leg[mAntul a adus o or6nduire teocratici gi a fost marcat de prezen{a divina,

l 0

1L

numit6 slava Shekina.'l 'otugi, Legdmdntul cel Vechi sau Mozaic a eguat pentru ci pdcatul este interiorqi Legea era exterioarS. Ca rezultat al cdderii naliunii, lsrael a fost imprdgtiat r;i slava lui Dumnezeu s-adepartat de nafiune. AvAnd in vedere acest lucru, Dumnezeu a adus un LegSm6nt Nou care va impliniurm6toarele cerin{e:-

Mai intdi, trebuiau aduse mijloace prin care omenirea sd trdiasci din punct de vedere spiritual.Picatul a rupt relafia omului cu Dumnezeu gi se cerea o nagtere din nou.

In al doilea rdnd, Dumnezeu a adus un mijloc de transferare a oamenilor din impSr{ia lui Satanin impirdlia lui Dumnezeu, qi anurne prin intermediul nagterii din nou.

In al trcilea rdnd, toate consecin{ele care au decursdin rdzvratirea omului trebuiau anulate. Deexemplu, moartea, boala, deformarea, hazardele accidentele trebuiau si fie eliminate. Dumnezeu atrebuit sd invieze trupurile din morfi. Dumnezeu trebuia sd reinstaureze mediul perfect pe planetd 9i unom trebuia sd guverneze planeta, a$a cum Dumnezeu a intenfonat cdnd a spus despre prirnui Adarn, ,,sistdpdneascd". Satan trebuia si fie detronat gi alungat, impreuni cu acei ingeri gi oameni care i s-aualf,turat in rdzvrdtirea lui. $i, in cele din urmd, impdrIlia mediatorialS a lui Dumnezeu trebuia sd fierestaurati pe planetl a$a cum a preconizat in Genesa 1. Este interesant sd obsevimacea perioadd dinistoria cdnd Dumnezeu a fbcut acest Leg5m6nt Nou cu naliunea. Zedechia a fost ultimul rege care acondus pe tronul lui David. El a fost un irnpdrat rdu pi refuzat si asculte avertizirile care i-au fostaduse prin gura unuia dintre cei mai mari prooroci, gi anume leremia. Acel om induritor a stiruit infata nafiunii timp de patruzeci de ani dar ei au refuzat si asculte qi, in consecinii, judecata luiDumnezeu a venit asupra nafiunii gi asupra Ierusalimului. impiratul a fost detronat, Ierusalimuldistrus gi naliunea imprdqtiati. $i astfel^Dumnezeu i-a descoperit lui Ieremia mai int6i condilii le NouluiLegdmdnt gi se gisesc in Ieremia 31. In versetele 3l gi 32 Dumnezeu a declarat, ,,Iatd, vin zile, ziceDomnul, cdnd voi fase cu casa lui Israel qi cu casa lui Iuda un legdm6nt nou. Np ca legdmAntul pe carel-am incheiat cu pdrinfii lor, in ziua cdnd i-am apucat de m6n6, sd-i scot din tara Egiptului, legdmdnt pecare l-au c6lcat, micarcd aveam drepturi de so{ asupra lor, zice Domnul." In aceste versete, prinproorocul lerenria, Dumnezeu a reamintit Israelului cd Legdmdntul Mozaic a fost un legdmdnt-bilateral. A dcpins at6t de credincioqia lui Dumnezeu cdt gi de credinciogia Israelului. Dumnezeu aatras atenfia na{iunii cd ei au incdlcat acel leglmdnt qi nafiunea a trebuit si sufere sub blestemelelegdm6ntului. Astfel Dumnezeu a spus cI va face un Legdmdnt Nou cu casa lui ' lsrael gi apoi inversetul 33 Dumnezeu a dezvdluit cd acest Legimdnt Nou va fi complet diferit. Dumnezeu a spus, ,,,,Ci iatd legdmdntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, dup6 zilele acelea, zice Domnul: Voi puneLegea Mea induntrul lor, o voi scrie in inima lor; gi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporulMeu." Ne amintim cd Legdmdntul Mozaic a equat pentru cd pdcatul era interior gi l-egea eraexterioarS. Acum Dumnezeu spune cd in condi{ii le Nouluj Legimdnt EI va interiorizaLegea in aga felincdt oamenii sd sufere o schimbare interioard radicalI. In perioada in care Dumnezeu a dat aceastldescoperire lui l_eremja in Ierusalim, El i-a vorbit gi proorocului Sau Ezechiel care fusese luat inBabilon ?mpreund cu pringii de rizboi. Degi descoperirea era similari cu cea pe care i-a dat-o luiIeremia, Dumnezeu a addugat gi alte informalii. Termenii Noului Legdmdnt a$a cum i-a fost dat luiEzechiel aveau sd aducd regenerare, iertare de pdcate, locuirea Duhului Sfdnt, ascultare, o cunoa$tere alui Dumnezeu gi, pe l6ngd acestea, binecuvAntdrile na{ionale peste Israel aveau sd aducd binecuvdntiriinternalionale gi rnondiale.Clu alte cuvinte, prin instaurarea Noului Legdrndnt, avea si se aducd laindeplinire ceea ce l)umnezeu ii promisese lui Avraam - binecuvAntare universald. Lucru remarcabilcu privire la acest l,egamiint Nou este c2i depindea doar de credinciogia lui Dumnezeu. El i-a fostdescoperit lui Ezechiel in capitolul 36 versetele 32 gi 36. Di{brite pasaje aratd cd acest Legdm6nt Nounu este temporar ca gi Legdmdntul Mozaic. ci este vegnic. intruc6t ne intoarcem la Epistola citre Evrei, am descoperit ci va fi un mediator al Noului Leg5mdnt care nu va fi nimeni altcineva dec6t slbvitulIsus Hristos Mesia, Fiul Omului. Se vor preglti pentru un preot, numit Isus. Noul legdmAnt avea siceard o jertfA. Ilristos a adus acea jertfb dar mai presus de orice avea sd aducd m6ntuire pentru omulcdzut, Evrei 7 versetul 25. Legd,mdntul cel Nou a fost inaugurat la sarbdtoarea evreiascd a Cincizecimii,Faptele Apostolilor capitolul 2. Ne amintim cd la inaugurarea Leglmdntului Mozaic au fost uciqi treimii de oameni. Totugi, la inaugurarea LegdmAntului cel Nou au fost m6ntuili trei mii de oameni. Pavelface referire la aceasta in 2 Corinteni 3 versetul 6. Vorbind despre Hristos, el spune, ,,care ne-a qi f5cutin stare si fim slujitori ai unui leglmdnt nou, nu al slovei", care este vechiul Legdmdnt Mozaic, ,,ci alDuhului", care cste Noul legdmdnt; ,,c6ci slova omoard, dar Duhul d5 via(a." La a doua venire a lui

Jd

d

uD

,-

a

I

Ia

II

tlI

l 1

Hristos Noul Legimint va stabili irnpirdfia mer.liatorialS a lui Hristos. La Cina cea de Tainl Domnul s-a referit la el gi ritir d"rpre aceasta in Matei 26 versetele 26ita29,,,Pe cAnd mdncau ei, Isus a luat opdine; gi dupd ce a binecuvdntat, a frint-o, gi a dat-o ucenicilor, zicAnd: ,.[,uafi, mdncati; acesta estetrupul Meu." Apoi a luat un pahar, gi, dupd ce a mullumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicdnd: ,,Be{i tolidin el; cdci acesta este s6ngele Meu, sdngele legdmdntului celui nou, care se varsd pentru mul{i, spreiertarea pdcatelor. V5 spun cd, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vi1ei, p6na in ziua cdnd ilvoi bea cu voi nou in Impdri{ia Tatilui Meu." Acum, dupi ce am privit pe scurt la cele cinci legtrmintecu Israelul, ar trebui si obsevdm doui lucruri importante. Mai intdi toate aceste leg6minte au fostfEcute cu na{iunea Israel gi, in al doilea rdnd, Domnul Isus a venit sI implineasci legtrmdntul qi ceea cea promis in mod specific Israelului. El a venit ca gi slmdnli a femeii pentru a zd,robi satanocrafia,pentru a aduce m6ntuire qi pentru a areza impdrd{ia lui Dumnezeu pe pdm6nt. Ne annintim c5 singurarugiciune a Domnului nostru ne invafd sd ne rugdm ca ?mpdr6{ia Lui sE vie gi voia Lui sd se faclprecum in cer, aga gi pe pimAnt. La prima venire a Domnului nostru s-au putut obseirva cdteva lucruriimportante. in primul rdnd, Domnul ', venit numai pentru Israel. in Matei capitolul l0 Domnul aporuncit ucenicilor S6i sd nu mearg[ la Neamuri , ci s[ meargi, mai degrab6, la oile pierdute ale caseilui Israel. Adoua caracteristicl remarcabild este cI gi Domnul nostru, gi ucenicii au declarat c[ Israel seva pocdi intruc6t impirdfia cerurilor este aproape. Din aceasta sde nasc doud intreb[ri importante.Prima, de ce a venit Isus numai la Israel qi, a doua, care era confinutul predicirii lor? De exemplu, ceau infeles Domnul gi ucenicii cd inseamnd impdrdtia cerurilor? Pentru a r6spunde la prima intrebaretrebuie sd intoarcem la Romanil5 versetul 8. Pavel spune,,, Hristos a fost, in adevdr, un slujitor altdierii imprejur", care erau israelilii, ,,ca s5 dovedeasci credinciogia lui Dumnezeu", gi obsevafi foartebine, ,,gi s5 ?ntdreascn fEgiduintele date p6rin1ilor". Acum, care erau pdrintii? Avraam, Isaac ai Iacov.Erau cei trei oameni cu care Dumnzeu ftcuse legdmdntul, care includea gi celelalte legdminte pi astfeldescoperim din aceasta cI Domnul Isus a venit la Israel ca qi simdnji a femeii, promisd in Genesi3.15, pentru a zdrobi satanocralia, pentru a ocupa tronul lui David, pentru a aduco riscumplrare gibinecuv6ntare universald tuturor nafiunilor prin Israel. Acum Domnul Isus a venit in mod specific laIsrael pentru a confirma sau stabili aceste promisiuni fdcute prin legdmAnt lui Avraam, Isaac ai lacov.Sl ne intoarcem la cea de-a doua intrebare; care era conlinutul inv6f5turii Domnului privind impdrltia'cerului? Si ne amintim cI primul Adam a transmis stipdnirea planetei lui Satan, vrijmagul luiDumnezeu. Promisiunea din Genesa 3.15 a ardtat ci sdmdn{a femeii va zdrobi capul garpelui, maiexact, va zdrobi conducerea lui Satan gi va reinstaura teocra{ia. Astfel, impdr[fia care era predicatipopoarelor de Ioan Botezitorul, de ucenici gi de Domnul nostru nu era alta decdt reinstaurareateocra{iei pe planetd sub conducerea lui Isus Mesia, ultimul Adam cdruia ii va lh dati st[pAnirea.Proorocul Isaia a prezis ci atunci cAnd va veni Mesia vor avea loc schimbdri vaste pe planet6. Vremeava fi controlat[; animalele lumii se vor schimba. Va fi o stArpire a bolii gi deformitirlii fizice; moarteanu va mai fi; nu va mai fi fbame. Acum cdnd Domnul Isus a venit El gi-a confirmat autoritatea Lui deMesia prin implinirea in parte gi prin faptul cd ne-a oferit o mostrl din ceea ce avrla sd fie via{a subconducera lui Isus Mesia. De exemplu, Domnul linigtit furtuna, ardt6nd ci El are plniere asupra vremii.in ceea ce privegte animalele din lume, Domnul nostru cdlitoregte pe un migar nesupus in oragulIerusalim, animalul rdmdnAnd tot timpul bl6nd. Petru a fost stbtuit sd prindd un pe$to care avea bani ingur[ pentru a pl5ti taxa la Templu. Domnul a vindecat tot felul de boli gi deformitifi fizice; a inviat dinmorfi gi a hrdnit cinci miide oameni. Totugi, Israelul a refuzat impirdtia. In Duminica Floriilor, RegeleMesia S-a prezentat ?n mod oficial poporului Israel gi acest lucru s-a intdmplat potrivit pasajelorprofetice din Scripturi,. La sfrrgitul acelei sdptimdni conducltorii poporului au ccrut ristignirea luiIsus Mesia. C6nd Pilat i-a intrebat pe conducdtori, ,,S6-L rdstignesc pe impiratul vostru?" rispunsul afost ,,Noi n-avern alt impdrat decdt pe Cezarul". Ulterior, Domnul nostru a fost crucificat in ziua devineri a acelei sf,ptlmini care, dupd calendarul evreiesc, era paisprezece Nisan, Ziuer Paqtelui. Pentru aintelege semnificafia acestui lucru trebuie sI ne intoarcem in Levitic 23 unde se gf,sesc cele gaptesirbf,tori ale Israelului. Dr. Leyman Straus se rferd la acest capitol ca la calendarul sffint al istorieir$scumplr[rii. El afirn:16, ,,Printr-o serie de simboluri ni se explicd nu numai fapte mdre{e, dar giordinea exac6 in care s-au desf6gurat diferitele scene ale planului mlref de r[scumpdrare a luiDumnezeu pntru omenire de-a lungul timpului"."Prima sirbltoare, dupi cum deja am menfionat, estePagtele, care potrivit calendarului evreiesc, avea loc pe paisprezece Nisan. Totugi, momentul actualpentru jertfirea mielului de Pagte era ora trei dup6-amiaz6. Matei amintegte in capitolul 27 cd acesta

l 2

l 3

J-L

!

JIll

Jl.I

-tt-r|

JT

.rIJI

TI

jI

rlI

este timpul exact ca Dornnul nostru sd-$i dea duhul. Pavel in I Corinteni 5 versetul 7 afirmd,,,CdciHristos, Pagtele noastre, a fost jertfit." Este cel mai uimitor lucru cI Domnul nostru S-a dat pe Sineinsugi ca Miel al lui Dumnezeu care ridicl plcatul lumii exact in acea zi, exact in acel moment cdndmielul de Paqte era jertfit. A doua sdrbdtoare era sirbdtoarea azimilor. Aceasta dura timp de qapte zilegi incepea sdmbdtS, cincisprezece Nisan. intotdeauna azimile in Scripturi vorbesc despre pdcat.Domnul nostru a fost Pdinea vie{ii care a venit din cer gi viata desdv6rgitl a lui Hristos ne este atribuitiprin moartea lui pe cruce. iA treia s[rbdtoare din Levitic 23 este sdrbAtoarea primelor roadel Aceasta seglsegte in t,evitic 23 veisetele 9 la I I gi sbrbltoarea incepea ,,a doua zi dupd Sabat".Aqadar,sf,rbitoarea primelor roade in momentul rdstignirii avea loc duminica, gaisprezece Nisan. Aceasta era,binein{eles, dimineala invierii. Simbolul a fost un snop care a fost aqezat inaintea Domnului. Pentru apotrivi simbolul cu mirturiile din Matei capitolul 27 versetele 52la 53 cu cele din Vechiul Testament,sfinlii care au inviat gi au intrat in Ierusalim in dimineafa invierii gi, potrivit cu Levitic, ace$ti sfintisunt acum in cer ca primele roade ale invierii puternice care tine inci de viitor. intruc6t Pavel afirmi inI Corinteni l5 versetul 23, ,, dar fiecare la rdndulcetei lui. Hristos este cel dintdirod;" (Observafi cumPvel este atent sA foloseasc6 pluralul) ,,apoi, la venirea Lui, cei ce Sunt ai lui Hristos." A patrastrrbdtoare in calendarul evreiesc este Cincizecimea qi ea se giseqte in Levitic 23 versetele 15 la 16.Faptele Apostolilor 2 versetele I la 3 vorbegte despre acest eveniment important. Dupd venireaDuhului Sfdnt au devenit disponibile trei mari lucrlri - na$terea din nou, botezul cu Duhul Sf6nt,venirea Duhului Sfhnt in inimile noastre, pecetluirea cu Duhul SfAnt gi umplerea cu Duhul S{hnt.Acum putem observa cd aceste sbrbitori au fost indeplinite in mod literal in ziua exacti a slrbdtoriispecifice. Dupi Ziua Cincizecimii ucenicii, care au celebrat aceste slrbdtori din copilarie, aaurecunoscut c6 mai erau trei sirbdtori celebrate in timpul toamnei. Sirbitoarea trdmbilelor, prezentati inLevitic 23 versetele 23la25, care frcea referire la intoarcerea Israelului care avea sd se implineascd incondiliile LegdmAntului Deuteronomic. A gasea sf,rbdtoare - Ziua Ispigirii. Versetul 27 aratd c5 inacea perioadl Israelul se va pocii in cele din urmd. Sirbdtoarea finalb - cea a corturilor, versetele 34 la35, vorbegte despre venirea Domnului gi aqezarea impir6{iei Lui. Dupi sirbitoarea Cincizecimii,ucenicii qi cei care au fost mdntuili ca rezultat al propoviduirii apostolilor au rdmas in Ierusalim. Ei igivindeau posesiunile gi aduceau profitul la apostoli qi impiriirea era ftcuti intre ucenici. Dintr-un punctde vedere intorsitura evenimentelor pdrea sd fie bizard qi nebuneasci. imi amintesc c[ in calitate detdndr cregtin, vizitam Congersul de la Keswick pentru prima dat[. Mii de oameni ai lui Dumnezeu s-auadunat in acel oraq frumos in districtul englez Lake gi timp de o sdptdmdnd am frecventat intAlnirile giam fost captivafi de mesaje. intdlnirile de rugdciune de diminea{a devreme erau inspirate in moddeosebit deoarece mii de oameni se adunau sd de roage 9i apoi in cele din urmd in ultima noapte aCongresului a fost un serviciu de pirtdgie. Nu am mai experimentat nicioadati inainte cevaasemlnitor gi cdnd s-a c6ntat cAntarea de sfhrgit, o cAntare despre revenirea Domnului, ,,O, Doamne,cdt de mult, cdt de mirlt vom striga cdntarea de mullumire a intoarcerii lui Hristos, Aleluia, Amin", misimleam de parcd Domnul s-ar fi ?ntors chiar in acel moment. in ziua urmitoare cu tolii a trebuir si nefacem bagajele qi sd mergem acasi gi imi amintesc cd mi gdndeam ca gi tdnir credincios de ce trebuiesd mai faci poporul lui Durnnezeu acest lucru, de ce nu am vinde totul gi am rdmAne in Keswick?Oricum, Domnul vine in curAnd, g;a cd ar trebui sf, continuim Congresul, sd ne bucurdm de intdlniri gisi fim binecuvAntafi cu pdrtdgie. In orice caz, acest lucru era bun acum cincizeci de ani in urm6. Acumpoporul lui Dumnezeu s-a imbarcat intr-o cursd care nu va duce decAt la dificultili gi ruini financiard.Totugi lucru uimitor este cd aceasta este ceea ce fbcea Biserica primari gi poate unii se intreab[ de cefEceau ei acest lucru? Gisim rdspunsulin Faptele Apostolilorcapitolul 3 verstelel9la2l. Amintifi-vacI acum ucenicii gi-au dat seama de semnificafia sdrbitorilor din Israel 5i de schi{a lor profetici.Aminti{i-vd ci ci au celebrat sdrbptoarea Pagtelui, a azimilor, a primelor roade gi acum a Cincizecimii.Fiecare din acestc sdrbdtori a marcat un pas semnificativ in planul de rdscumpLnre a lui Dumnezeu.Ucenicii au recunoscut cd acum se instaura Legamdntul cel Nou qi cI ei au fost pecetluiti cu sengelescurnp al lui Hristos. in Faptele Apostolilor capitolul 3, Petru s-a adresat Israelului. In versetul 12 elafirmd,,,Bdrbafi Israelil i" gi apoi privind la versetul l9 cdnd vorbegte Israelului el spune,,,Pocdifi-vd,deci, qi intoarce(i-v6 la Dumnezeu. ca si vi se gtearg6 pdcatele, ca sd vini de la Domnul vremurile deinviorare". Cuvdntul ,,inviorare" inseamnd un simbol al binecuvdntdrii care va aduce prospefime giodihn6, gi obsevati cd aceasta va veni prin prezenfa in trup a Domnului. Apoi Petru continud sd spund,in versetele 20 qi 2l,,,gi sd trimeatd" (acesta este Dumnezeu Tattrl),,pe Cel ce a fost rdnduit mai

iI

dinainte pentru voi: pe Isus Flristos, pe care cerul trebuie s6-L primeascd, pind la vremurile agezdrii dinnou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinfilor Sdiprooroci din vechime." La ce se referf, Petru aici? Cuvdntul ,,aSezare" este format din doul cuvinte inlimba greacd, ,,palin genesia". Din nou el inseamn[ ,,genesa". Aceasta ne duce inapoi direct lapromisiunea din Genesa 3: I 5 cdnd Dumn ezeu a spus cd sdmAnla femeii va zdrobi capul garpelui qi carenu este nimic altceva decdt reinstaurarea teocraliei pe planeta p6mdnt. Apoi in versetele 25 qi 26 Petrua spus unul din cele mai semnificative lucruri blrba{ilor din Israel, ,,Voi Sunteli fiii proorocilor qi aileg6m6ntului pe care l-a ftcut Dumnezeu cu pdrinlii noqtri, cdnd i-a zis lui Avraam: ,,Toate neamurilepdmdntului vor fi binecuvdntate in sdm6n{a ta." Dumnezeu, dupi ce a ridicat pe Robul Sdu Isus, L-atrimis mai intdi vou6, ca si vd binecuvdnteze, intorcAnd pe fiecare din voi de la fErddelegile sale."Petru merge direct la Leg[mdntul Avraamic reamintind Israelului cd Dumnezeu a promis lui Avraamc5 Israel va fi o binecuv6ntare pentru toate popoarele lumii, cd prin el va instaura teocralia gi de aceeaIsraelultrebuie sd fie primul cdruia s6-i propovdduiti Evanghelia. Acum fine{i minte cele trei sdrbdtorifinale care aveau loc undeva in octombrie. in primulrdnd era sdrbdtoarea trdmbilelor, care vorbea deintoarcerea Israelului gi fbcea referire la Legimdntul Deuteronomic; apoi este Ziua Ispdgirii cdndIsraelul trebuie si se pocdiasci. Ne amintim cd,inZiua Ispigirii marele pneot intra in Sfbnta Sfintelorcu sdngele unui animal qi stropea cu el capacul de aur de pe Chivotul Legimdntului. Acel capac eralocul imp[cdrii sau al indurdrii. Pavel ne reamintegte ci Domnul Isus este impdcarea sau indurareanoastrd gi astfel Ziua Isplgirii vorbegte despre lsrael care il acceptd pe Mesia ca Cel care poartd picatullor. Apoi sirbdtoarea finali, sdrbitoarea corturilor vorbegte despre impirilia binecuvAntatA, cea mai?mbucurdtoare dintre sSrbdtorile ereiegti. Totugi ?mplinirea acestor sirbdtori profetice nu a avut locniciodati gi trebuie si ne intrebim de ce. In Fpte,le Apostolilor capitolul 7 unul din discipoli, $tefan, afost adus inaintea Sinedriului gi a relatat conducdtorilor Israelului cum de-a lungul istoriei trecute aIsraelului ei au respins mesajul de neprihinire gi mi16 a lui Dumnezeu, au omordt cu piete gi au ucis peprooroci gi au culminat cu r6stignirea Domnului Slavei. in loc ca lsraelul sd se pocdiascd aqa cum aporuncit Petru conducbtorii gi-au astupat urechile gi l-qau ucis pe $tefan. Dup[ acest eveniment mullidintre Neamuri au venit la Domnul gi cartea Faptele Apostolilor se sfhrgegte cu respingerea Israelului giDumnezeu incepe un plan nou care nu a fost niciodatd prev[zut sau profelit in Vechiul Testament, gianume adunarea Bisericii ca Mireasl a lui Hristos. Astfel planul profetic al lui Dumnezeu in condiliilelegdmintelor cu Israelul a fost pus pentru o vreme deoparte pdni in vremea cdnd Dumnezeu igi vastrdnge Biserica Sa. Apostolul Pavel a primit descoperirea minunatl cf, perioada Bisericii se va incheiacu rdpirea Bisericii gi dupd acest eveniment planul lui Dumnezeu cu privire la Israel va incepe din nou.Dupi acest eveniment preocupirile lui Dumnezeu cu privire la Israel vor incepe din nou cu o perioaddde timp cunoscutl in Scripturi caZiua Domnului. Aceasta este o zi biblici care incepe cu o noapte ajudec[fii gi se sfhrgegte cu o zi a binecuvAntlrii. $i Daniel gi cartea Apocalipsa arati cd noaptea va duragapte ani qi ziua binecuvdntati a impdrl{iei va dura o mie de ani, dupd care tofi vr[jmagii vor fi zdrobiliqi va incepe impirdfia vegnici. in cartea Apocalipsa capitolele I la 3 vremea Bisericii vorbegte despreepistolele Domnului cdtre cele qapte biserici. Biserica este menfionatd de noudsprezece ori in acestpasaj gi Israelul numai de trei ori gi atunci in sens negativ. Oricum, in timpul celor gapte ani de noaptedin Ziua Domnului, care este perioada necazului cel niare, vezi Apocalipsa capitolele 4la 18, existddouzeci gi r;ase de referiri la Israel, dar nici o singurd referire la Bisericd. Apoi din capitolele 19la22cdnd Hristos se intoarce peplaneya P5m6nt. zdrobegte satanocra{ia gi iqi ageazd impdrifia, nu existi nicireferire la Israel gi gase referiri la Bisericd. Chestiunea importanti care trebuie observati acum este cdDumnezeu nu se ocupd de Israel in aceastl perioadd ca natiune aleasd excepfie {bcdnd pistrareapoporului evreu ca identitate na{ionali separati pentru ca legdmintele pe care le-a f6cut cu Israelul sipoati fi indeplinite in cele din urm5. Numai dupd rIpirea Bisericii Dumnezeu va incepe si se ocupe dinnou de Israel.

Cu aceasti schil[ importantl in minte, ne intoarcem la Epistola citre Evrei.

t4