sc.silisteasnagovului=conservare-si-protejare melcul-de-livada

„CONSERVAREA ŞI PROTEJAREA SPECIILOR DIN ZONA SNAGOV”

dedicată celebrării Zilei Internaţionale a Zonelor Umede

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3

SILIŞTEA SNAGOVULUI

2011 – 2012

2

Profesori coordonatori:

Cristache Ionela – prof. Biologie-geografie

Grozav Constantina – prof. Geografie

Elevi:

Bălan Gabriela

Murăriţa Andreea

Cristache Alexandra

Vrăbioru Diana

Avram Irina

Cristache Ana Maria

Nedelcu Gabriel

3

Informaţii generale

Proiectul de protecţie şi conservare a Melcului de livadă va fi derulat de

Şcoala noastră pe parcursul a 8 luni de zile, începând din luna martie 2011 şi

până în octombrie 2011.

Melcul de livadă devine activ în zilele călduroase de primăvară, după

apariţia primelor plante, şi până în primele zile cu temperaturi negative, când se

pregăteşte de hibernare.

Principalele activităţi incluse în proiect sunt:

- stabilirea locului unde se vor desfăşura principalele observaţii asupra

speciei luate în studiu;

Pentru această activitate s-a ales o porţiune de livadă cu o suprafaţă de

aproximativ 300 m2. A fost ales acest spaţiu deoarece îndeplineşte condiţiile

ideale de dezvoltare a melcului de livadă: terenul este luminat şi ferit de razele

prea puternice ale soarelui. De asemenea solul livezii este acoperit cu lucernă,

dar există şi plante ale căror frunze sunt preferate de melci: păpădie, urzici,

ştevie şi chiar untişor.

Foto: Alexandra Cristache

4

Livada unde se vor desfăşura observaţiile


Cochilie de melc într-o tufă de ştevie


Cochilie de melc

- observaţiile se vor desfăşura o dată pe săptămână, dar şi ori de câte ori

5

este nevoie în funcţie de condiţiile meteo

Obiectivele proiectului:

- identificarea habitatului melcului de livadă;

- observarea speciei în propriul habitat;

- monitorizarea indivizilor în diferite stadii de dezvoltare;

- observarea modului de hrănire şi identificarea felului hranei;

- observarea modului de înmulţire;

- observaţii asupra ouălor (dacă este posibil);

- identificarea prădătorilor;

- observarea indivizilor în timpul anumitor zile cu condiţii meteo deosebite:

în timpul ploii şi după ploaie, în timpul zilelor caniculare, pe timp de

secetă;

- întocmirea unui jurnal al observaţiilor;

- realizarea de fotografii reprezentative.

La fiecare activitate desfăşurată se vor realiza fotografii şi vor fi notate în

jurnalul de observaţii condiţiile meteo, numărul de indivizi dintr-un perimetru dat

şi alte informaţii utile necesare pentru completarea proiectului. Toate aceste se

pot completa într-un tabel, astfel:

Data şi ora observaţiilor

Condiţiile meteo

Nr. de indivizi Observaţii

27.03.2011 ora 1300

Temp. 6-8°C Cer senin Vânt puternic

0

Având în vedere temperaturile destul de coborâte din această perioadă, în timpul observaţiilor din teren nu am întâlnit nici un exemplar de melc. Am găsit trei cochilii în 3 locaţii diferite, ceea ce demonstrează prezenţa melcilor în anii anteriori

03.04.2011 10.04.2011 17.04.2011

6

Melcul de livadă

(Helix pomatia)

Clasificare ştiinţifică:

Regn: Animalia

Încrengătură: Mollusca

Clasă: Gastropoda

Subclasă: Ortogastropoda

Subordin: Heterobranchia

Ordin: Pulmonata

Familie: Helicidae

Gen: Helix

Specie: „H. pomatia”

Nume binominal: „Helix Pomatia”

Generalităţi:

Melcul de livadă sau Helix Pomatia este o specie de melci comestibilă şi

apreciată de consumatorii de melci. Melcul de livadă mai este numit şi Melcul de

Burgundia şi este o specie răspândită în toată Europa inclusiv la noi în ţară.

Melcul a fost apreciat încă din antichitate pentru gustul cărnii sale, iar in

prezent este tot mai greu de găsit în Franţa, principala ţară consumatoare de

specialităţi din carne de melc. Motivele pentru care melcii sunt tot mai rari sunt

campania intensa de culegere a acestora, pe fondul dezvoltării industriei agro-

alimentare, precum şi aplicarea tehnicilor agricole moderne care distrug habitatul

melcilor. Cu o piaţă estimată între 30.000 şi 40.000 de tone de melci vii, Franţa

rămâne cel mai important consumator din lume. Pentru că producţia proprie nu

poate acoperi cererea, francezii importă în jur de 20.000 de tone de melci anual.

Creşterea consumului, care a dus la diminuarea populaţiei de melci din habitatul

lor natural, precum şi dependenţa de importuri au determinat apariţia culturii

7

melcilor de livadă, sub denumirea de helicultură.

Cu toate ca recoltarea melcilor este reglementata şi raţionalizată, în

scopul protejării speciei, cei care se ocupa cu aceasta afacere cred că există,

totuşi, pericolul ca melcii să ajungă pe cale de dispariţie. „În Germania şi Franţa

s-a încheiat recoltatul melcilor încă de acum 20 de ani, ca urmare a exploatării lor

necontrolate. Cehii au limitat recoltarea melcilor după 1989 şi se pare că

urmează şi Ungaria, iar România nu e departe“, consideră directorul

Comprodcoop, Stelian Păduraru. Pentru a preveni exploatarea abuzivă a

melcilor, în urma cu câţiva ani a fost interzis exportul de melci vii, neprelucraţi.

Măsura a fost luată după ce exporturile de melci vii au luat un avânt foarte mare

în primii ani de după 1990, punând în pericol populaţia de melci. Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului susţine că, în ultimii ani, presiunea asupra

resurselor naturale ale ţării, printre care se afla şi melcii, a crescut considerabil,

acestea fiind foarte solicitate, în special pe piaţa externă. Pentru evitarea

supraexploatării acestor resurse, începând din anul 1997, a fost reglementat

regimul de desfăşurare a activităţilor de recoltare/capturare şi achiziţie a plantelor

şi animalelor din flora şi fauna sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural,

în scopul comercializării pe piaţa internă şi la export.

Descriere fizică:

Corpul nesegmentat este diferenţiat în cap, picior şi masă viscerală.

Capul este situat în partea anterioară, fiind prevăzut cu gură, structuri

nervoase şi senzoriale.

Piciorul are rol locomotor şi de fixare.

Masa viscerală conţine organele de digestie, circulaţie, reproducere şi

excreţie şi este situată dorsal în raport cu piciorul.

Peretele dorsal al corpului formează o pereche de cute care constituie

mantaua. Între manta şi picior există un spaţiu denumit cavitatea mantalei care

se deschide în exterior. Funcţiile cavităţii mantalei sunt: excreţie, schimb de

gaze, eliminarea resturilor nedigerate şi eliminarea produşilor sexuali.

Mantaua secretă o cochilie calcaroasă, care acoperă masa viscerală.

8

Cochilia melcilor poate avea 5 cm. înălţime şi 4,5 cm. în diametru şi este

alcătuită din trei straturi:

-periostracum, stratul extern format dintr-o substanţă organică, denumită

conchiolină care protejează de eroziune straturile calcaroase subiacente. Acest

strat proteic este secretat de celulele de la marginea externă a mantalei.

- stratul mijlociu al cochiliei, denumit strat prismatic este cel mai consistent,

format din prisme de carbonat de calciu, depuse într-o matrice proteică. Acest

strat este secretat de celulele marginii glandulare a mantalei şi permite creşterea

dimensiunii cochiliei în suprafaţă.

- stratul intern al cochiliei, sideful, formează benzi subţiri de carbonat de calciu,

care alternează cu material organic, depuse lângă manta şi secretate continuu

de suprafaţa mantalei, aşa încât determină creşterea în grosime a cochiliei (într-

un fragment de cochilie de 1 cm grosime se depun între 450-5000 de straturi fine

paralele de carbonat de calciu, sub formă de aragonit).

Melcul de livada are o cochilie mare cu vârful conic şi benzi de culoare

maro şi albe.

Epiteliul de suprafaţă este de obicei ciliat şi conţine celule glandulare

mucoase şi terminaţii nervoase.

Gura majorităţii moluştelor prezintă o structură abrazivă denumită radulă,

o centură chitinoasă cu dinţi curbaţi, aşezaţi pe rânduri. Hrana este răzuită de pe

substrat şi transferată în tubul digestiv.

Tractul digestiv este căptuşit cu un epiteliu ciliat.

Una dintre cele mai importante modificări ale formei corpului este

torsiunea.

Torsiunea este o răsucire a masei viscerale, mantalei şi cavităţii mantalei

cu 180°, în sens invers acelor de ceasornic. Anusul, orificiile canalelor excretoare

şi genitale sunt deplasate din poziţiile iniţiale, în urma capului. Tubul digestiv ia

forma literei “U”, conectivele nervoase se încrucişează. Cavitatea mantalei este

plasată anterior, metanefridia şi auriculul de pe partea stângă ajung pe partea

dreaptă. Se consideră că în lipsa torsiunii retragerea corpului în cochilie ar fi

prezentat dezavantaje: piciorul ar fi fost retras înaintea capului care este mai

9

vulnerabil. Torsiunea permite retragerea iniţială a capului în cochilie şi protejarea

mai eficientă împotriva prădătorilor.

Anatomia melcului de livadă (După Andreea Cristina Staicu, 2005)

Habitat:

Această specie de melci trăieşte în livezi, păduri, grădini, podgorii şi este

răspândit în toată Europa, cu excepţia zonelor nordice.

În sezonul rece melcii se retrag în pământ şi îşi acoperă gura cochiliei cu

un capac calcaros şi rezistent numit opercul care îi protejează pe melci pe durata

iernii. Acest capac mai este folosit de melci şi atunci când temperatura este

ridicată sau seceta devine insuportabilă. În aceste perioade din an melcii se

retrag în zone umbroase şi se ascund în cochilii. Melcii stau într-o stare de

hibernare până în momentul când vremea este prielnică pentru a ieşi să se

hrănească sau când începe ploaia. Ploaia îi dezmorţeşte pe melci şi îi anunţă că

pot ieşi din cochilie. Atunci când melcii sunt în starea de hibernare metabolismul

lor este redus drastic, astfel încât ei pot rezista mult timp fără hrană şi apa.

10

http://images.google.ro/

Cochilie acoperită cu opercul

Locomoţie şi sensibilitate:

Melcul de livadă se deplasează cu ajutorul piciorului pe orice suprafaţă

terestră fiind ajutat de mucusul care îl secretă şi care îi protejează corpul.

Majoritatea simţurilor olfactive sunt în jurul capului. Capul melcului este prevăzut

cu doua perechi de tentacule şi o gură cu trei buze. Ochii melcilor se găsesc în

vârful primei perechi de tentacule şi au un văz slab. Simţul tactil este perceput cu

ajutorul tentaculelor mici. Pe tentaculele mari mai sunt amplasate şi glandele

senzitive ale mirosului.


11

Reproducere:

Melcul de livadă este hermafrodit, acelaşi individ având şi organe sexuale

masculine şi feminine. Aceasta înseamnă că fiecare individ poate produce

spermatozoizi şi ovule, dar pentru împerechere este nevoie de doi melci care fac

schimb de spermatozoizi. Împerecherea are loc în nopţile calde şi umede de vară

(lunile iunie – iulie). În timpul împerecherii, melcii se ridică în poziţie verticală,

apropiindu-şi şi picioarele, timp în care se mângâie cu antenele. În final se

penetrează reciproc cu ajutorul unor „săgeţi de iubire” calcificate, prin care

elimină spermatozoizii.


După împerechere melcul depune ouăle într-o scobitură făcută de el în

pământ cu ajutorul piciorului şi a cochiliei. Melcii depun în jur de 20 - 60 de ouă.

După ce această operaţiune a fost terminată melcii acoperă scobitura din pământ

pentru a feri ouăle de razele soarelui şi de prădători.

Puii de melc vor ieşi din ouă după 14 - 35 de zile în funcţie de temperatura

de afară. În zonele mai reci puii vor ieşi mai târziu. După ce au ieşit din ouă puii

de melci consumă coaja ouălor din care au ieşit care este bogată în proteine şi

12

calciu. Până la ieşirea puilor la suprafaţă aceştia mai consuma pământul din jurul

cuibului dar şi alte oua din cuib fie că din ele sunt pe cale să iasă alţi pui fie că

nu. După 35 - 40 zile de la ieşirea din ou puiul de melc este destul de puternic

pentru a ieşi la suprafaţă. Dăunătorii puiului de melc şi ai ouălor de melci sunt

furnicile, melcii fără cochilie, coropişniţele etc.


Cochilia melcului de-abia venit pe lume este moale şi transparentă şi în

acest stadiu de dezvoltare este spiralată numai de două ori. Pe măsură ce melcul

creşte, creşte şi cochilia, se lăţeşte şi apar mai multe spirale. De asemenea,

corpul melcilor este transparent.

Alimentaţie şi mod de hrănire:

Melcul de livadă este erbivor şi se hrăneşte cu plante mici şi proaspete.

Acceptă şi rămăşiţe de plante, iar pentru aşi menţine cochilia sănătoasă

consumă săruri de calciu.

Se hrăneşte în mod preferenţial cu: urzici, varza, ştevie, salată, păpădie,

cartofii şi mai ales calciu. Calciul este foarte important pentru melci fiindcă îi ajută

la formarea cochiliei şi a capacului pe care melcul îl construieşte în perioadele

neprielnice pentru el. Lipsa de calciu în zonele în care ei se dezvoltă va afecta

cochilia melcilor aceasta fiind subţire şi se va sparge uşor.

13


Protecţie/ameninţări:

Motivele pentru care melcii sunt tot mai rari sunt: campania intensa de

culegere a acestora, pe fondul dezvoltării industriei agro-alimentare, precum şi

aplicarea tehnicilor agricole moderne care distrug habitatul melcilor şi utilizarea

numeroaselor produse chimice împotriva dăunătorilor.

Încălzirea atmosferica favorizează existenţa din belşug a hranei melcilor

de livadă pe de o parte, dar pe de alta parte poate provoca şi moartea melcilor

prin deshidratare datorită lipsei de apă. Ploaia poate fi un alt duşman al melcilor

dacă este abundentă şi de lungă durată ducând la moartea acestora. Printre

prădătorii melcilor se numără: pasările, aricii, şobolanii, broaştele, şopârlele,

şerpii etc.

14

Justificarea necesităţii implementării proiectului:

Distrugerea, deteriorarea şi fragmentarea habitatelor, poluarea mediului

ambiant, introducerea de noi specii etc. au ca rezultat dispariţia unui mare număr

de specii de plante şi de animale.

Un sistem alcătuit dintr-o pădure în mijlocul căreia se află o poiană, prin

care trece un pârâu şi unde eventual există un lac, are o complexitate ridicată.

Dispariţia unei specii înseamnă extincţia sa definitivă.

Fiecare specie reprezintă o componentă cheie a unei reţele trofice.

15

Lanţul trofic al melcului de livadă

Ştevie, untişor, lucernă, păpădie

↓↓↓↓

Melc de livadă

↓↓↓↓

Arici

↓↓↓↓

Vulpe Bufniţă

16

Anexe: Desenele elevilor

18

Povestirile elevilor

Cei doi melci

de Murăriţa Ioana Andreea

Erau odată doi melci fraţi, care se iubeau foarte mult, pe nume Logy şi

Mike. Erau întotdeauna împreună, petrecându-şi timpul jucându-se.

Într-o zi de primăvară, când gheaţa lacului Snagov începuse să se

topească, Logy s-a dus la o plimbare cu Mike. Neatent, Logy a căzut într-un loc

unde nu mai era gheaţă şi se zbătea de zor să iasă din apa rece. Cu greu fratele

său Mike l-a scos şi l-a adus acasă, unde şi-a revenit.

A doua zi Logy strănuta şi avea febră mare, iar Mike nu ştia ce să facă de

îngrijorare.

S-a dus la prietena lui bufniţă care era foarte inteligentă. Aceasta i-a spus

că Logy ar putea să se vindece dacă Mike îl pune pe o frunză, pe lacul Snagov.

Cum s-a dezgheţat lacul, Mike aşa a şi făcut. Vântul a dus frunza pe care stătea

Logy de-a lungul Lacului Snagov, până la căsuţa unei broaşte ţestoase.

Logy îi spuse ce a păţit, şi că e foarte răcit, iar broasca ţestoasă se duse

lângă lacul Snagov şi fâcu un amestec de ierburi cu oasele unui guvid de baltă şi

apă şi îi dădu să bea. Melcul îşi reveni ca prin minune şi îi mulţumi broscuţei. Se

urcă pe altă frunză şi ajunse acasă, unde Mike îl întâmpină foarte plăcut.

Aceştia au trăit fericiţi chiar şi până azi, bucurându-se de viaţa salvată de

Lacul Snagov.

19

Aurel Baranga - Fabula Vitezei

A ajuns simbol de lene

Bietul melc.

Ce nedreptate!

El ce-şi duce casa-n spate.

Să te văd pe dumneata,

Obligat să porţi în cârcă

Holul

Şi sufrageria,

Baia

Şi bucătăria,

Cărţile din bibliotecă,

Plăcile din discotecă,

Şi atâtea alte, încă.

Să te văd: ai alerga?

În povestea cu melcul-mâlc

Descifrez un tâlc:

Înainte de a râde

De meteahna orişicui,

Pune-te în locul lui,

Şi-o MORALĂ, neapărat,

Care va împunge:

Merge încet,

E-adevărat:

Dar,

În schimb,

Ajunge!

20

Bancuri cu melci

Bancul 1

Un melc fuge de rupe pământul, când în cale îi iese o barză

– Barza: de ce fugi?

– Melcul: vine fiscul!

– Barza: şi care-i baiul?

– Melcul: mare bai, eu casă, fraţii mei casă, părinţii casă, copiii casă ….

Barza stă puţin pe gânduri, după care o ia la fugă. În cale îi iese o maimuţă

– Maimuţa: de ce fugi?

– Barza: vine fiscul?

– Maimuţa: şi care-i baiul?

– Barza: mareee bai, eu pe picior mare, fraţii mei pe picior mare, părinţii pe picior

mare, copiii pe picior mare…

Maimuţa nu stă pe gânduri şi o ia le goană de rupe pământul. La un moment dat

se opreşte şi se întreabă: eu de ce fug ? doar eu sunt în fundu’ gol, fraţii mei în

fundu’ gol, tot neamul în fundu’ gol………

Bancul 2

Doi melci merg pe o şină de cale ferată. Unul către celălalt:

- Ce bine că mergem încet?

- De ce?

- Pentru că mergem în direcţie greşită.

21

Bibliografie

Andreea Cristina Staicu, Zoologie, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005

Dan Cogălniceanu, Ecologie şi protecţia mediului, Proiectul pentru Învăţământul

Rural, 2007

Minunata lume a animalelor. Capitolul: Animale inferioare - Moluşte


http://ro.wikipedia.org/wiki/Melc_de_livadă

foxclub.ro/animale/Melcul_de_livada.php

www.blogulspecialistului.manager.ro/

www.melcilor.ro/tag/bancuri

http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/b/aurel-baranga-7zudccc/fabula-vitezei-

7zuddsc.html

sc.silisteasnagovului=conservare-si-protejare melcul-de-livada

Documents