livada cu pomi fructiferi

8/19/2019 Livada Cu Pomi Fructiferi

1/18

Livada cu pomi fructiferiPovestile mele pentru copii:2-10 ani

A fost odata o livada cu pomi fructiferi. Livada era mare si frumoasa, cum nici un alt

gospodar din satul acela nu avea. Cresteau in livada lui toate soiurile de fructe: mere,pere, prune, gutui, caise, piersici, cirese si visine.Cui nu i-ar placea o astfel de livada? Si bine ingrijita era, caci gospodarul muncea inea toata ziua , de dimineata pana seara: curata pomii de insectele daunatoare, taiacrengile uscate, uda radacinile si lucra toate cele de trebuinta unei livezi de soi.Si tare priceput era gospodarul, caci multe ierni geroase si veri fierbinti trecuserapeste livada. Dar el stia ce sa faca, astfel ca livada crestea an de an, la fel defrumoasa si bogata, cum alta nu era.n toiul unei veri fierbinti, in livada se isca murmur mare, dus pe aripile vantului printrefrunze si crengi. Susotelile incepura sa se auda, la inceput incet, mai la urma, din cein ce mai tare, astfel ca spre inserat fiecare pomisor din livada aflase vestea: pomii

tineri se rasculasera si doreau o sc!imbare in livada.Satui de ce fructe rodeau in fiecare vara sau toamna, aceleasi de fiecare data, tineriidorira sa rodeasca si altceva. "atranii livezii ii certara ca astfel de lucru nu estepotrivit, dar tinerii nu ascultara. "atranii se resemnara si lasara ca tineretea odata sadecida si ea.De cu seara pomii se apucara sa sc!imbe fructele intre ei. Astfel , ciresul rodi mere in loc de cirese, iar marul cirese.#arul rodi nuci in loc de pere iar nucul pere. $utuiul rodi dude in loc de gutui iar dudul gutui.%isinul crezu ca prunele i-ar sta mai bine, atarnand pe crengi, mai mari si maicolorate. ar prunul se fali ca astfel de rosu nici un fruct nu il avea, cum era visina lael pe crengi.&u se lasara mai prejos nici caisul si piersicul, sc!imbara fructele intre ei, dar multumiti nu fura pe deplin, caci erau veri si fructele lor nu se deosebeau prea multintre ele.%eselia era in toi, caci !aine noi purtau acum pomii din livada.Cei tineri se faleau cu noile roade si tuturor se pare ca sc!imbarea le pria.Cei batrani, isi aplecara crengile, asteptand venirea toamnei, cand incepea culesul.Dar iata ca ceva se intampla: vara era fierbinte si soarele dogorea cu putere, ploaiaveni, cei drept mai rar, dar turna cu galeata, vantul batu, in special noaptea, cu rafaleputernice.

'arului ii placea ploaia, si toata vara pana toamna radea la soare sa se coaca.Ciresele se coceau insa repede, si nu erau pregatite pentru vara fierbinte. #loaia leaduse oaspeti viermisori mici si albi, iar vatul puternic le rupse coditele deja uscate.Ciresul era bucuros ca vara pana toamna va avea fructe, dar bietul de el nu stiu cacoditele lui sunt firave si nu pot sustine atata greutate. 'erele cazura pe jos si nici nuapucara sa se coaca.#arul rodi nuci, dar umbra racoroasa ce placea atat de mult acestora, ii putreziraramurile parului.&ucul nu putu sa ofere perelor soare, le tinu umbra si nu apucara sa se coaca.$utuiul se umplu de omizi si se ofili. Dudul se apleca pana la pamant din cauzagutuilor mari si pana la urma ceda, frangandu-se in doua.$utuile se rostogolira pe

pamant si se stricara.


2/18


3/18

Cire ele cercelu i- legendă populară româneascăș ș Se spune c, demult, tare demult, eista o ar minunat cu multe coline, /n carețlocuitorii ei cultivau fel de fel de pomi fructiferi.

magineaz- i cum era primvara acolo: o minun ie0ț ț +amenii /ngrijeau pomii cumare dragoste i grij, iar pomii /nfloreau i se p1rguiau rsplatindș ș dragosteaacestora.C1t despre copii..0 Copiii erau ferici i c1nd se /nfruptau din fructele delicioase0ț 2

3n acest mic rai, tria singur, Cire oaia, o femeie ursuz i ciudat, /ntr-o casș ș

a ezat /n v1rful unei coline. Casa ei avea ziduri de piatr /nalte i nimeni nu puteaș șs arunce vreo privire spre locul unde tria ea. 3n fa a casei ei, cre4tea un pom /naltțcu coroana ramificat ce rodea ni4te fructe neasemuite.

#rimvara, pomul fcea ni te flori cu petalele albe i ginga e i dup ce acestea seș ș ș șscuturau, pe ramurile lui / i fceau apari ia ni4te bobi5e mici 4i verzi ce at1rnauș țperec!i, perec!i la captul unor codi5e lungi 4i sub5iri. Apoi cre4teau, cre4teau, p1n /ncepeau s se p1rguiasc. #ieli5a lor cpta o culoare s1ngerie, miezul deveneacrnos 4i zemos cu un gust dulce 4i aromat de-5i lsa gura ap. +amenii le numeaufructele Cire4oaiei, dup numele femeii sau mai simplu cire4e, iar pomul il numeau

cire4. &imeni nu mai intalnise asemenea fructe 4i nimeni nu 4tia de unde se ivisepomul /n curtea Cire4oaiei.

)emeia isi pstra secretul cu str4nicie cci mul i /ncercau s-l cultiveț pun1nds1mburii cire4elor /n pm1nt, ud1ndu-i 4i a4tept1nd s rsar ceva. Din pm1nt, /ns, nu rsrea niciodat nimic.)emeia, cu fructele ei, facea bani frumo4i si vestea lor se dusese departe. #re5ul lorera mare, astfel /nc1t numai boga5ii le puteau m1nca.. Cire ele se coceau /nainteaștuturor altor fructe, iar copiii le priveau cu jind, ro4ii 4i crnoase, printre frunzelecrengilor ce se vedeau de dup zidul cel /nalt de piatr.

Ce facea femeia cu banii? 6idica zidul tot mai /nalt, ca nimeni s nu ajung, nicimcar cu privirea la cire ul ei.ș

http://copiipovesti.blogspot.ro/2015/06/ciresele-cercelusi-legenda-populara.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2015/06/ciresele-cercelusi-legenda-populara.htmlhttp://copiipovesti.blogspot.ro/2015/06/ciresele-cercelusi-legenda-populara.html


4/18

L1nga zidul Cire oaiei, era o csu5 srccios, plin de copii, pe care-i cre4teașsora lor mai mare, dup ce prin5ii lor murisera. )ata muncea din cas-n cas, pe lastrini, pentru o buc ic de p1ine cu care-4i !rnea fr5iorii. )ructe m1ncau destulețde prin livezi, dar, fr /ndoiala, copiii i-ar fi dorit sa guste din fructele Cire oaiei,ș șdac nu ar fi fost goni i tot timpul.ț

3ntr-o zi, Cirea4oaia s-a /mbolnvit. &u avea pe nimeni care s-o /ngrijeasca, mcars-i fi dat un pa!ar cu ap...0 Cci traise doar cu cire ul ei. +ameniiș treceaunepstori pe l1ng poarta ei, /nc!is cu apte lacte i se g1ndeau to i c femeia / iș ș ț șmerita soarta.Doar sora cea mare avea mil de biata btr1n. )ata cu suflet de aur, /i lsa lapoart, /n fiecare diminea5, c1nd pleca la munc, c1te o gleat cu ap, iar seara, la /ntoarcere, c1te o buc ic din p1inea pe care o c14tigase.țDup ceva vreme btr1na a /nceput s lase 4i ea la poart c1te un pumn de cire4e.'are a fost bucuria fetei, dar 4i mai mare a fr5iorilor ei. 34i /mpr5eau /n mod egalbobi ele ro ii i parfumate 4i le m1ncau /ncet, ca s nu se termine prea repede.ț ș ș

3ntr-o sear, pe c1nd fata se /ntorcea de la lucru, a gsit-o pe Cire4oaia /n poartacasei. )emeia i-a fcut semn s intre si i-a dat /n bra5e un co4 mare plin cu cire4e. -aspus s le aleag pe cele cu codi5ele unite perec!i 4i s le pun la urec!ile fr5iorilorei ca ni4te cercelusi0 6estul cire4elor s le mn1nce7 Apoi, fr s-4i dea jos de laurec!i cerceii din cire4e, s sape o groap /n fa5a casei lor /n care s pun to5is1mburii fructelor m1ncate. Acesta era secretul cire elor, secretul minunatului pom, pe care femeia nu-l spuseseșnimnui p1n atunci, de fric s nu aib concuren5 4i pre5ul s scad, rm1n1nd,astfel, fr venit. Acum /i prea ru0 i pentru c sim5ise c sf1r4itul /i era peȘaproape, se g1ndise s-l lase, ca un fel de mo tenire i altora. 8tia c fataș ș cea!arnic i minunat n-o va lsa sa moar de foame...ș

)ata a luat co4ul, i-a mul5umit btr1nei i s-a /ndreptat spre cas. A fcut /ntocmaișcum a /nv at-o Cire oaia.. 0 i nu dup mult vreme, /n fa5a casei sale srccioaseț ș Șs-a /nl atț un cire4 mare, frumos 4i plin de fructe.Copiii aveau guri ele pline de cire e dulci i oc!i orii plini de uimire..0 Au m1ncat peț ș ș șsturate, neuit1nd s-4i pun cire4e-cercelu i, la urec!i 4i s mul5umeasc luișDumnezeu 4i Cire4oaiei pentru tot0 3n fiecare diminea , sora cea mare pleca de acas cu c1te un co4 plin cu cire4, pețcare /l lsa /n pragul unei case cu mul5i copii, neuit1nd s le spun 4i taina cre4teriipomului.

i, /n scurt timp, colinele s-au umplut cu ace4ti pomi 4i, bine/n eles, de copii cu cire4eȘ țcercelusi, la urec!i. %estea s-a rsp1ndit dincolo de ara care se numea, de atunci,ț9ara Cire4elor. %eneau acolo, oameni de toate neamurile i plecau cu c1te un co4 cușcire4e, pe care /l primeau fr bani, odat cu secretul /nmul5irii minunatului pom.

8i astfel cire4ul a devenit faimos 4i s-a rsp1ndit /n lumea larg."a c!iar 4i luna iunie, luna /n care se coc cire4ele, a fost numit de cei btr1ni 4i decalendarele biserice4ti: Cire4ar;0Cu timpul povestea sdirii cire4ului s-a mai uitat. A rmas, /ns, de-a lungul timpului, bucuria copiilor i prin ilor lor, care 4i /n zileleș țnoastre /4i mai pun cire4e cercelu i, la urec!i70ș


5/18


6/18


7/18


8/18


9/18


10/18


11/18


12/18


13/18


14/18


15/18


16/18


17/18


18/18

livada cu pomi fructiferi

Documents