sc.gruiu=conservare-si-protejare=vulpea-roscata 02

PROIECT EDUCATIONAL

ldquoSALVATI VULPEA ROSCATArdquo Coordonatori ai proiectului SCOALA CU CLASELE I-VIII NR 1 GRUIU prin Mihaela Murarita ndash director Ortansa Boaca ndash profesor consilier educativ si Maria David ndash profesor biologie Parteneri in proiect

bull Fundatia Snagov prin Constantin Turmac ndash presedinte custode ANPLS bull Consiliul Local Gruiu prin Ion Samoila ndash Primar bull Ocolul Silvic Comuna Gruiu prin Ionut Cucu - inginer sef bull Inspectoratul Judetean Ilfov prin Teodora Lazar inspector de specialitate

Durata proiectului martie 2011-februarie 2012 Argument

Traim intr-o lume in care multe specii de pe Pamant au disparut iar altele sunt pe cale de disparitie Poate chiar omul daca ar fi sa ne gandim la ultimile descoperiri stiintifice cum ca polii magnetici ai pamantului se vor inversa iar momentul acesta va cauza un cataclism mondial in care vor pieri trei sferturi din speciile de pe pamant Dar daca omul va cauta si va gasi o solutie pentru el si va construi o Arca asa cum a facut Noe in care sa puna perechi de animale pentru a fi salvate sa avem grija cei de acum si de astazi sa mai gaseasca si cel putin o pereche de vulpi roscate daca nu in alta parte macar aici la noi in Romania Singure animalele nu se pot salva Multe din incercarile noastre au dat gres Daca o specie dintr-un anumit ecosistem dispare dezechilibreaza tot sistemul Vulpea prin stilul ei de viata si de hranire reprezinta un pion important in tinerea sub control a populatiilor de rozatoare unele dintre ele adevarati daunatori ai agriculturii In raport cu interesele umane vulpea aduce si pagube si foloase Ea decimeaza rozatoarele daunatoare agriculturii curata natura de cadrave elimina vietuitoarele slabe cu diferite debilitati si boli ajutand la selectia naturala a speciilor furnizeaza blana de valoare mai ales speciile nordice Insa vulpea poate fi responsabila de transmiterea unor boli atat la alte animale dar si la om Cele mai frecvente boli transmise de vulpe sunt turbarea si raia

Cum pe raza comunei Gruiu vulpile au fost vazute din ce in ce mai rar propunem acest proiect educational in care implicam elevii locuitorii comunei agentii economici Consiliul Local Inspectoratul Scolar impreuna cu Fundatia Snagov (initiatoare a Proiectului ldquoZone Umederdquo) proiect prin care dorim sa conservam vulpea roscata pentru a nu afecta echilibrul ecosistemului din zona

Vulpea iubita si urata acceptata si respinsa oricum controversata este specia de

care ne ocupam pentru a o conserva Ne plac istetimea agerimea siretenia ei daca ne gandim la povestile copilariei ldquo Ursul pacalit de vulperdquo sau la fabula lui La Fontaine ldquo Corbul si vulpeardquo sau chiar la povestea Turtitei mancata de vulpea sireata Dar de fiecare data citind finalul ni se face mila de sarmanii pacaliti De ce oare Poate pentru ca personificate personajele seamana atat de bine cu noihellip Prezentarea proiectului

Proiectul educational Salvati vulpea roscata isi propune sa atraga atentia autoritatilor locale precum si locuitorilor din zona asupra necesitatii protejarii speciei vulpes vulpes

Grupul tinta

-170 de elevi ai claselor a V-a VI-a A a VI-a B VII-a A a VII-a B a VIII-a A si a VIII-a B 30 elevi din ciclul primar -populatia locala ( aproximativ 3000 locuitori) -reprezentanti ai autoritatilor locale

Beneficiari -copiii -parintii -comunitatea -partenerii implicati in proiect Obiective

1 200 elevi vor fi informati de necesitatea protejarii vulpii in zona iar 49 dintre acestia se vor implica pe o perioada de 11 luni in activitati de protejare a mediului

2 Elaborarea si distribuirea a 200 de pliante pentru protejarea speciei vulpes-vulpes si a 100 de ghiduri de protectie a mediului

3 Protejarea a cel putin trei perechi de vulpi prin actiuni de hranire de tratare a bolilor prin constientizarea populatiei de rolul vulpii in lantul trofic

Activitati

1 Intalniri saptamanale cu elevii cate 2 ore pana in data de 31 martie cand are loc concursul apoi bilunare pentru realizarea activitatilor din proiect

2 Lectie deschisa la biologie la clasele a VIII-a A a VIII-a B in care se colecteaza informatiile se sistematizeaza si se elaboreaza un design de pliant

3 Promovarea proiectului Intocmirea unui plan de distribuire a pliantului - se va stabili perioada de distirbuire 10 aprilie 2011 ndash 25 aprilie 2011 - se vor stabili persoanele ( elevii si profesorii) responsabili cu distribuirea - se vor stabili autoritatile catre care se vor distribui ( Consiliul Local celelalte scoli

din comuna Dispensarul medical Ocolul silvic Politie) - se va stabili numarul de pliante care se vor elabora si distribui ( 200 pliante) 4 Conceperea unui plan de eco-turism la Snagov 5 Conceperea ghidului de protectie a mediului ldquo Si eu pot schimba cevardquo 6 Excursie la padure ldquo In cautarea cumetrei vulpiterdquo 7 Organizarea unei intalniri cu factorii decizionali care ar putea sa propuna si sa voteze

un act normativ care sa protejeze prin lege specia vulpes vulpes

8 Organizarea unei intalniri cu medicul veterinar 9 Activitate de hranire a vulpilor in perioada iernii 10 Excursie la Gradina Zoologica Ploiesti 11 Masa rotunda la finalul proiectului in care se vor prezenta obiectivele realizate si

masurile luate

Rezultate -200 elevi informati -7 autoritati locale implicate in lobby -200 pliante 3 afise -20 intalniri cu copiii -inregistrari audio video interviuri materiale in power-point -doua excursii

-ghid cu reguli de protectie a mediului -DVD-uri

Analiza situatieidescrierea problemei

In urma discutiilor purtate cu reprezentantii ocolului silvic Gruiu dar si cu locuitorii din comuna si din zonele invecinate am ajuns la concluzia ca efectivele de vulpi roscate din zona sunt din ce in ce mai reduse acest fapt amenintand biodiversitatea din ANPLS ANPPS si din zonele de protectie ale acestora Presupunem ca impactul antropic asupra zonelor protejate si vecinatatilor a dus la scaderea conditiilor de mediu prin -fragmentari ale habitatelor -lanturi trofice slabitedistruse potential intrerupte -bariere fizice artificiale sau prezenta oamenilor in apropierea zonelor protejate -stres asupra faunei si parasirea zonei umede de catre pasari animale -braconaj -zgomote puternice generate de activitatea pirotehnica in zonele riverane

Proiectul educational ldquo Salvati vulpea roscatardquo isi propune sa atraga atentia acestui fapt dar sa si contribuie prin activitatile desfasurate la cresterea sau macar conservarea efectivelor de vulpi existente in aria naturala protejata Startegie si activitati

Icircn contextul unui sistem de icircnvatamacircnt centrat icircncă mai mult pe informare decacirct pe formare icircn situatia icircn care oferta pentru activitati extracuriculare care sa stimuleze implicarea creativă a copiilor şi tinerilor icircn viaţa comunităţii (si care să nu presupună costuri financiare din partea acestora sau părintilor lor) iar posibilităţile financiare ale acestora sunt mici oportunităţile de implicare creativă a acestora icircn viaţa comunităţii sunt foarte scăzute Un astfel de proiect educational ii implica pe elevi si pe parintii acestora sa protejeze specia vulpes vulpes indirect implicandu-i in protejarea altor specii chiar in solutionarea unor probleme ale comunitatii cum ar fi inmultirea rapida a rozatoarelor daunatoare agriculturii

Ne gandim nu numai la noi sau la copiii nostri ci si la generatiile urmatoare Si ei au dreptul sa traiasca intr-un mediu curat si natural de care sa se bucure

Proiectul are două direcţii majore de acţiune Prima vizează implicarea ca voluntari

in activitati educativeecologice a grupului tinta prin care sa ajutam specia vulpes vulpes sa se conserve in zona iar a doua directie vizeaza activitati de lobby pentru implicarea autoritatilor locale prin propunerea si votarea unui act normativ care sa protejeze prin lege vulpea

In cadrul primei directii de actiune vom organiza 7 echipe de cate 7 elevi fiecare echipa avand un lider dintre copiii participanti la concursul din 31 martie 2011 ceilalti sase elevi schimbandu-se cu alti elevi la fiecare activitate din proiect Echipele vor fi ajutate de coordonatorul de proiect La sfarsitul proiectului cei 7 lideri vor evalua activitatea desfasurata de fiecare echipa impreuna cu profesorii coordonatori

A doua directie de actiune vizeaza activitatea de lobby pentru protejarea speciei vulpes vulpes prin lege lobby cu motto-ul ldquo Si eu pot contribui la protectia mediuluirdquo Pentru aceasta proiectul va fi mediatizat in presa locala prin intermediul revistei scolii publicatia Tribuna Invatamantului si se va concepe un ghid ldquo Si eu pot schimba cevardquo ghid al voluntarilor protectiei mediului impreuna cu partenerii in special cu Fundatia Snagov

La sfacircrşitul proiectului se va organiza o masa rotunda pentru explicarea şi promovarea modelului bdquoŞi eu pot schimba cevardquo O idee esenţială a acestei direcţii majore de acţiune este ca modelul bdquoŞi eu pot schimba cevardquo să fie promovat prin intermediul rezultatelor concrete prin intermediul a ceea ce s-a făcut deja pentru comunitate prin iniţiativele celor 49 de elevi Nu se va pune problema icircn termenii bdquoce s-ar putea facerdquo ci icircn termenii bdquoce s-a făcut deja ce funcţionează şi ce poate fi replicatrdquo Ghidurile vor contine exemple concrete

precum şi un DVD cu poze slide-uri şi filmuleţe de impact ce vor prezenta rezultate succese iniţiative originale din cadrul activitatilor desfasurate

Descrierea detaliata a activitatilor

1 Formarea si instruirea echipei

Descriere Coordonatorul de proiect va elabora instrumentele ce vor fi folosite pentru procesul de implementare a proiectului cat si de monitorizare evaluare si va avea atit intilniri individuale cu fiecare membru al echipei cit si intilniri de grup cu toata echipa in vederea instruirii membrilor echipei de proiect

Scopformarea si pregatirea echipei necesara pentru implementarea proiectului

Rezultate asteptate instrumentele pentru realizarea evaluării monitorizării si raportării echipa instruita pe proiect si formata dintr-un coordonator de proiect 7 elevi din clasele a VIII-a si a VII-a Persoana responsabila coordonatorul de proiect

2 Lectie deschisa la biologie cu clasele a VIII-a A si a VIII-a B

Descriere Coordonatorul de proiect si profesorul de biologie vor desfasura o lectie deschisa la biologie in care se va discuta planul de activitati al echipei se vor colecta informatiile se vor sistematiza si se va elabora un design de pliant care va fi ulterior distribuit elevilor locuitorilor din zona si autoritatilor

Scop elaborarea pliantului cu informatii despre vulpe

Rezultate asteptate 3 modele de pliant din care vom alege unul semnificativ materiale informative culese de pe Internet din carti de biologie din reviste 15 desene colaje si afise ale elevilor Persoana responsabila coordonatorul de proiect

3 Promovarea proiectului

Descriere Promovarea proiectului se va realiza pe doua canale prin distributia de pliante si prin publicarea de articole in revista scolii si in Tribuna Invatamantului

Coordonatorul de proiect va stabili impreuna cu grupul celor 7 elevi perioada de distribuire a pliantului intre 10 ndash 25 aprilie 2011 persoanele responsabile cu distribuirea acestora si autoritatile catre care se vor distribui Se va stabili si numarul de pliante care vor fi realizate si distribuite Scop Informarea populatiei si autoritatilor despre proiect Rezultate asteptate 200 de pliante vor fi distribuite in localitate si in comuna 49 de elevi responsabili cu distribuirea lor o echipa de sapte elevi la Primarie a doua echipa la Scoala cu clasele I-IV din localitate a treia echipa la Dispensarul local a patra la Ocolul Silvic a cincea la Scoala Nr 3 Lipia a sasea la Politie a saptea locuitorilor din comuna un anunt in revista scolii un articol despre proiect in revista Tribuna Invatamantului Persoana responsabila coordonatorul de proiect

4 Realizarea unui plan de Eco-turism la Snagov Descriere Coordonatorul de proiect impreuna cu echipa vor organiza o activitate cu elevii in care se va discuta despre conservarea si protectia ANPLS si ANPPS prin eco-turism si intelegerea diferentei dintre turism si eco-turism Se va identifica unde si cum poate exista eco-turism la Snagov prin brainstorming cu elevii Scenariul va fi conceperea unui plan de eco-turism

Scop Conceperea planului

Rezultate asteptate un plan de eco-turism la Snagov care va cuprinde activitatile loculzona in care sa vor desfasura persoanele implicate

Persoana responsabila coordonatorul de proiect 5 Conceperea ghidului de protectie a mediului ldquo Si eu pot schimba cevardquo

Descriere Coordonatorul de proiect va concepe impreuna cu echipa celor 7 elevi un ghid care sa cuprinda reguli de protectie si cod de bune practici in ANPLS si vecinatati beneficiile comunitatii in urma protejarii ANPLS si un program de activitati de voluntariat impreuna cu Fundatia Snagov Ghidul va avea atasat un DVD care va cuprinde poze prezentari power-point din cadrul activitatilor desfasurate pana in acest moment din proiect

Scop Implicarea elevilor in actiuni de ecologizare a zonei

Rezultate asteptate un ghid cu reguli de protectie a mediului care sa cuprinda cel putin 3 activitati de voluntariat distribuirea acestuia la 100 persoane

Persoana responsabila coordonatorul de proiect

6Organizarea unor excursii la padure si Gradina Zoologica

61 Organizarea unei excursii la padure ldquo In cautarea cumetrei vulpiterdquo

Descriere Coordonatorul de proiect va lua legatura cu reprezentanti ai ocolului silvic si impreuna cu padurarul si elevii vor cauta vizuini de vulpe urme locuri pe unde vulpea traieste Cu aceasta ocazie elevii vor ecologiza o anumita zona din padure indicata de padurar sau de custodele Fundatiei Snagov Materialele folosite ( saci manusi etc) vor fi asigurate din sponsorizarile fundatiei si ale Consiliului Local al comunei Gruiu

Scop Obtinerea unor dovezi care sa ateste activitatea elevilor in cadrul proiectului

Metodologie fotografii ale vizuinii unei vulpi o poza cu urme de vulpe fotografii cu elevii care ecologizeaza zona un interviu cu padurarul

Rezultate asteptate formarea la copii a comportamentelor si deprinderilor de a ecologiza o zona din padure de a conserva mediul pentru sanatatea lor si a generatiilor urmatoare Persoana responsabila coordonatorul de proiect

62 Excursie la Gradina Zoologica din Ploiesti

Descriere Coordonatorul de proiect impreuna cu echipa vor vizita Gradina zoologica pentru a observa comportamentul vulpii in captivitate modul de hranire reproducere tratamente aplicate si media de viata Scop comparatia intre comportamentul vulpii in captivitate si in libertate

Metodologie fotografii cu familia de vulpi cu puii un interviu cu ingrijitorul animalelor

Rezultate asteptate copii vor fi capabili sa faca comparatie intre comportamentul vulpitei in captivitate si in libertate

7 Organizarea unor activitati de protejare a vulpii

71 Organizarea unei intalniri cu medicul veterinar

Descriere coordonatorul de proiect impreuna cu echipa vor lua legatura cu medicul veterinar pentru a sensibiliza locuitorii comunei in legatura cu bolile transmise de vulpe la caini la gaini si alte animale din curte in sensul ca populatia nu trebuie sa atinga vulpile moarte deoarece se poate transmite virusul turbarii prin atingerea cu fluide de asemenea locuitorii ar trebui sa nu agreseze vulpile atunci cand interactioneaza cu ele

Scop interactiunea omului cu vulpea sa se faca fara ca vulpea sa fie ranita sau omorata

Rezultate asteptate un interviu cu medicul veterinar un numar de 100 locuitori din zona vor fi informati cu privire la necesitatea protejarii pasarilor din curte prin construirea de cotete la care vulpea sa nu aiba acces Persoana responsabila coordonatorul de proiect

72 Activitati de hranire a vulpilor in perioada iernii

Descriere Cele sapte echipe de elevi impreuna cu vanatori si padurari din zona vor merge in perioada decembrie 2011 ndash februarie 2012 la interval de doua saptamani in locurile unde au fost descoperite vizuini si urme de vulpi si vor lasa in apropiere hrana cum ar fi fructe cereale apa in care s-au dizolvat medicamente recomandate de medicul veterinar Scop mentinerea numarului constant de vulpi avand in vedere ca vulpile traiesc putin sunt vanate frecvent si decimate de boli Rezultate asteptate numarul de vulpi din zona nu se va mai diminua si chiar se va mari vulpile vor fi mai santoase numarul daunatorilor agriculturii va scadea proportional cu cresterea numarului de vulpi Persoana responsabila coordonatorul de proiect

8 Organizarea unor intalniri cu factorii decizionali

81 Intalnire pentru a propune un act normative de protejare a vulpii

Descriere coordonatorul de proiect va propune factorilor decizionali voterea unui act normativ care sa protejeze prin lege specia vulpes vulpes Scop conservarea speciei vulpes vulpes in zona

Rezultate asteptate un act normativ local pentru protectia speciei mentinerea numarului constant al populatiei de vulpi din zona prin vaccinari impotriva rabiei si a altor boli care decimeaza vulpile

Persoana responsabila coordonatorul de proiect 82 Masa rotunda pentru diseminarea rezultatelor proiectului Descriere se va organiza la sfarsitul proiectului o masa rotunda pentru explicarea şi promovarea modelului bdquoŞi eu pot schimba cevardquo Scop O idee esenţială a acestei direcţii majore de acţiune este ca modelul bdquoŞi eu pot schimba cevardquo să fie promovat prin intermediul rezultatelor concrete prin intermediul a ceea ce s-a făcut deja pentru comunitate prin iniţiativele celor 49 de elevi Nu se va pune problema icircn termenii bdquoce s-ar putea facerdquo ci icircn termenii bdquoce s-a făcut deja ce funcţionează şi ce poate fi replicatrdquo Rezultate asteptate factorii decizionali vor vota un act normative de protejare a vulpii Metodologie Ghidurile vor contine exemple concrete precum şi un DVD cu poze slide-uri şi filmuleţe de impact ce vor prezenta rezultate succese iniţiative originale din cadrul activitatilor desfasurate Persoana responsabila coordonatorul de proiect

Graficul activitatilor proiectului

Activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Persoana

responsabila

1Formarea si instruirea echipei

x Coordonator

proiect

2Lectie deschisa la biologie cu clasele a VIII-a A si a VIII-a B

x Coordonator

proiect

3Promovarea proiectului x x Coordonator proiect

4 Realizarea unui plan de Eco-turism la Snagov

x Coordonator

proiect

5 Conceperea ghidului de protectie a mediului ldquo Si eu pot schimba cevardquo

x Coordonator

proiect

6 Organizarea unor excursii la padure si Gradina Zoologica

x Coordonator proiect

7Organizarea unor activitati de protejare a vulpii

x x x Coordonator

proiect


x x x Coordonator

proiect

Activitati de monitorizare si evaluare

Principalele modalitati prin care va fi monitorizata si evaluata desfasurarea proiectului sunt urmatoarele

bull Sedintele saptamanale in luna martie si apoi bilunare ale echipei pana la sfarsitul proiectului de evaluare a desfasurarii acestuia se vor discuta succesele obstacolele intampinate obiectivele atinse in ce masura sunt atinse in timp util rezultatele preconizate in proiect planificarea activitatii pentru saptamana de lucru ce urmeaza

bull Intalniri cu autoritati locale cu membri ai fundatiei cu inspectorul de specialitate de la ISJ Ilfov in care se vor discuta dificultatile intampinate modul in care coordonatorul de proiect isi indeplineste responsabilitatile se vor valoriza succesele vor fi subliniate elementele ce pot fi imbunatatite dificultatile personale nivelul motivational al implicarii in proiect colaborarea cu ceilalti membri ai echipei relationarea cu autoritatile

bull situatie lunara cu stadiul proiectului completata de coordonatorul de proiect la sfarsitul fiecarei luni

bull Intalnire lunara in cadrul echipei de evaluare a proiectului la care vor participa si partenerii Coordonatorul va realiza o sedinta in care se va evalua evolutia proiectului dupa matrice si se vor planifica activitatile pentru urmatoarea luna

bull Intalniri lunare cu partenerii coordonatorul de proiect va avea minim o intalnire individuala cu reprezentantii partenerilor pentru a discuta implicarea si activitatile ce trebuie desfasurate de catre acestia sau in comun

bull Numarul de aparitii in massmedia a proiectuluiactivitatilor acestuia

bull Chestionare de evaluare a ghidului de protectie a mediului completate de minim 35 de persoane din cele 100 care vor primi ghidul

MATRICEA PROIECTULUI

OBIECTIVE SI REZULTATE Inainte de implementarea

proiectului

La sfarsitul

proiectului

Valoare

indicatori

Trim 1

Valoare

indicatori

Trim 2

Valoare

indicatori

Trim3

Valoare

indicatori

Trim 4

Modalitati de verificare

1 Obiectiv 1 200 elevi vor fi informati de necesitatea protejarii vulpii in zona iar 49 dintre acestia se vor implica pe o perioada de 11 luni in activitati de protejare a mediului

Rezultat 1 ( Activitatea 1) Instrumentele de lucru realizate

Lista participanti instruiti

0 7 7 0 0 0 Numarul instrumentelor de lucru realizate

Numarul participantilor

2 Obiectiv 2 Elaborarea si distribuirea a 200 de pliante pentru protejarea speciei vulpes-vulpes si a 100 de ghiduri de protectie a mediului

Rezultat 2 ( Activitate 2 ) Pliant vulpe procese verbale cu materialele distribuite desene afise colaje realizate

0 25 25 0 0 0 Numarul proceselor verbale cu materialele distribuite

Numarul lectiilor deschise

15 desene ale elevilor 3 afise 5 colaje design pliant alte materiale

Rezultat 3 ( Activitate 3)

Plan campanie pt distributie materiale Articole in revista scolii articol Tribuna Invatamantului

0 7 7 0 0 0 Cel putin 5 procese verbale de distributie a materialelor

Cel putin un articol revista scolii un articol Tribuna Invatamantului


Plan ecoturism Snagov

0 2 0 2 0 0 Plan de eco-turism la Snagov

Rezultat 5 ( Activitate 5) Ghid cu reguli de protectie a mediului

0 101 0 101 0 0 Copie a ghidului lista cu semnaturile celor 100 de persoane care au primit ghidul

3 Obiectiv 3 Protejarea a cel putin trei perechi de vulpi prin actiuni de hranire de tratare a bolilor prin constientizarea populatiei de rolul vulpii in lantul trofic

Rezultat 6 ( Activitate 61) 0 10 0 10 0 0 Observarea comportamentului copiilor si consemnarea lui

O excursie la padure

Schimbarea comportamentului dobandire abilitati de protejare a vulpii si a mediului

intr-un jurnal al proiectului

O copie proces verbal la excursie o lista cu participantii 8 fotografii


O excursie la Gradina Zoologica

Schimbari comportamentale

0 1 0 0 1 0 Observarea comportamentului copiilor si consemnarea lui intr-un jurnal al proiectului Copie proces verbal la excursie lista cu participantii fotografii


Interviu cu medicul veterinar

Cel putin 100 de locuitori vor fi informati

0 2 0 0 2 0 Copie dupa inregistrarea cu medicul veterinar tabel nominal cu cei 100 locuitori din zona care vor fi informati cu privire la necesitatea protejarii pasarilor

Rezultat 9 ( Activitate 72) numarul de vulpi inainte si dupa activitatile de protejare

Numarul de hranitori de vulpi

0 7 0 0 0 7 Lista de la padurarmedicul veterinar cu numarul de vulpi detectate in zona inainte si dupa activitatile de protejare

Rezultat 10 ( Activitate 81) un act normativ local pentru protectia speciei

0 1 0 0 0 1 Copie propunere proiect cu nr de inregistrare de la Consiliul Local

Rezultat 11 ( Activitate 82) O intalnire (masa rotunda) cu factorii decizionali

O mai buna vizibilitate a proiectului

0 10 0 0 0 10 Procesul verbal al intalnirii cu concluziile discutate lista participanti numar de voturi pro si contra actului normativ propus pentru protejarea vulpii

Metodologia de implementare a proiectului

Pentru activitatile de organizare -se vor realiza contracte de parteneriat cu partenerii proiectului precum si un sistem de arhivare a documentelor elaborate

-va exista un sistem de raportare interna in cadrul echipei de proiect -va exista un calendar al intalnirilor de lucru bilunare ale membrilor echipei de proiect

-toate documentele legate de desfasurarea proiectului vor fi incluse intr-un sistem de arhivare distinct -documente chitante facturi fiscale pentru bunuri si servicii care vor fi depuse la serviciul contabilitate al primariei

Pentru activitatile de promovare a proiectului si organizarea de evenimente metodele utilizate vor fi -lectii deschise la biologie la doua clase -elaborarea pliantului si a ghidului de mediu

-articol revista scolii

-articol Tribuna Invatamantului

-masa rotunda la finalul proiectului in care se vor prezenta modalitatile de continuare a activitatilor privind protejarea mediului rezultatele studiului de impact inregistrarile audio-video facute in timpul desfasurarii proiectului

Impactul proiectului

Referitor la impactul proiectului estimam ca implementarea activitatilor proiectului va produce efecte atat asupa grupului tinta cat si asupra zonei in care se va desfasura proiectul Astfel la nivelul grupului tinta estimam ca proiectul va determina schimbari pozitive in comportamentul elevilor dar si al locuitorilor din zona De asemenea la nivelul autoritatilor locale estimam ca proiectul va aduce un plus de cunoastere astfel toti cei implicate in aparatul administrativ (Consiliul Local celelalte scoli din comuna Dispensarul medical Ocolul silvic Politie etc) vor cunoaste mai multe informatii despre necesitatea protejarii speciei si poate se vor implica mai activ in problemele sociale si de mediu ale zonei La nivelul beneficiarilor (copii parinti partenerii implicati comunitatea) estimam ca proiectul va produce atat schimbari in comportamentul copiilor si parintilor din zona in sensul ca vor cunoaste mai bine problemele comunitatii si vor actiona mai responsabil cat si in comunitate oamenii isi vor construi cotetele in asa fel incat pasarile sa fie protejate fata de vulpe si fata de alti pradatori vor fi mult mai atenti la vulpile bolnave pentru a nu le atinge sau a nu fi muscati de ele vulpile prinse nu vor mai fi omorate ci vor fi duse la medicul veterinar pentru a fi vaccinate sau tratate in caz de boala La nivelul zonei preconizam ca activitatile proiectului vor avea efecte benefice atat pentru specia laquo vulpes vulpes raquo cat si pentru ecosistemul din regiune Astfel prin activitatile de protectie a vulpii se vor proteja culturile agricole de rozatoare stiut fiind ca vulpea se hraneste si cu aceste animale

Constrangeri si riscuri privind implementarea proiectului si moduri de

combatereprevenire a acestora

Riscuri -populatia din zona poate fi reticenta fata de proiectul de conservaresalvare a vulpii -retragerea unora dintre parteneri din diferite motive -coordonatorii sunt profesori suplinitori sau detasati exista riscul ca ei sa nu mai fie angajati in scoala in anul scolar 2011-2012 Primul risc poate fi combatut prin discutii purtate de medicul veterinar de echipa de proiect de autoritati locale de medicul de familie cu locuitorii din zona despre protectia mediului despre faptul ca nu trebuie sa omoare vulpile care ajung in gospodariile lor deoarece acest lucru ar putea duce la dezechilibre ecologice Proiectul este finantat in totalitate de Consiliul Local Daca se schimba conducerea sau acest partener nu mai are posibilitatea sa ne ajute proiectul nu se mai poate derula Combatem acest risc prin cautarea altor modalitati de finantare poate chiar persoane fizice care locuiesc in zona( avand in vedere ca proiectul se deruleaza intr-un an avem timp suficient pentru a gasi persoane care sa ne ajute material) Al treilea risc poate fi combatut prin instruirea unui alt profesor care sa coordoneze proiectul in anul care vine

Bugetul Proiectului

lei

Categorie de

cheltuieli

descriere

unitate de

masura

nr de

buc

cost

unitar

cost

total

TOTAL

Personal

coordonator proiect luna

- - -

voluntari pers

- - -

Consumabile

hartie top 10 20 200

Carnete foi albe buc 10 3 30

toner buc

5 100 500

Transport

Costuri bilet dus-intors Ghermanesti - Ploiesti

pers 20 20 400

Organizare eveniment

Costuri protocol pers

20 25 500

chirie sala zile

2 300 600

Publicatii

pliante buc

200 15 300

Publicatii

Ghiduri buc

100 5 500

Total 3030

Toate cheltuielile prevazute si altele neprevazute vor fi suportate de partenerul nostru Consiliul Local al comunei Gruiu prin amabilitatea dl Primar Samoila Ion

Asigurarea sustenabilitatii proiectului

Pentru a strange resurse financiare pentru Fundatia Snagov partenerul proiectului se va desfasura o campanie de informare privind directionarea a 2 din impozitul pe venituri catre Fundatie

Se vor distribui formulare 230 la toti profesorii si angajatii autoritatilor locale implicate in proiect

ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1

ORDIN FAMILIE GEN SI SPECIE

Carnivora Canidae Vulpes vulpes

Descrierea speciei

Unul dintre cele mai populare animale de pretutindeni vulpea a fost un personaj principal in literatura populara europeana timp de sute de ani A aparut pe scena istoriei inca din Antichitate cand Esop ii dedica numeroase fabule acestui mic carnivor din familia cainilor salbatici Imaginea de animal viclean descurcaret indraznet si aproape intrigant persista si in prezent asupra vulpii Cum mitul si legendele acopera intotdeauna un crampei de adevar o simpla privire in viata acestui animal ar spune totul despre secretele supravietuirii unui adevarat invingator Rar animal care sa se fi bucurat de mai multa pomenire ca vulpea (vulpes vulpes) Poporul nostru ca si altele de altfel ii cunoaste de minune obiceiurile si insusirile incat iau vulpea drept exemplu Daca vrea sa-i spuna cuiva ca e siret il numeste ldquovulpoi batranrdquo Daca vrea sa laude istetimea cuiva tot de vulpe aminteste iar vorba ldquola treaba vulpe la somn butucrdquo inseamna ca e luata si ca exemplu de harnicie

Cu botul ca de caine cu coada stufoasa avand o infatisare distinsa si eleganta vulpea roscata este un carnivor nocturn activ al zonelor rurale putand insa fi vazuta din ce in ce mai des si la orase Este prudenta vicleana si inteligenta Pentru a scapa de dusmani ii face sa-si piarda suflul atragandu-I dupa ea pe un teren plin de obstacole apoi se descotoroseste de ei intrand intr-o mlastina sau sarind intr-o mica ascunzatoare Coada stufoasa o tine orizontal cand alearga sau o taraie cand paseste agale Blana roscovana deasa mai ales iarna e pieirea ei

Vaneaza singura spre deosebire de lup Numai daca e lihnita de foame se avantureaza sa iasa din barlog ziua Altfel sta ascunsa in vizuina ei pe care de multe ori o impumuta de la bursuc printr-un siretlic Stie ca bursucului ii place curatenia Vulpea stropeste cu udul ei urat mirositor intrarea in casa bursucului care la urma se lasa pagubas mutandu-se

Cum se insereaza iese la vanatoare Prinde orice-i vine in cale Nu alege se hraneste cu soareci dar si gaini oua de pasari dar si carne de prepelita Mult ii place ca si ursului mierea E singura ei slabiciune dupa care se da in vant rabdand impunsaturile albinelor Razbita de foame insa nu se da in laturi sa manance si din cadavrul unei semene E un animal destept si curajos Cand e prinsa in capcana de un picior are curajul sa si-l taie singura numai sa scape cu viata

Vulpea este inzestrata cu atatea insusiri incat face fata oricaror intamplari In copaci se catara lesne se taraste pe burta ca un sarpe e usoara la sarit ca o pisica Dar pe langa toate e atat de isteata incat o face mai puternica

Cand e infometata vulpea uita de prudenta E inselata de chematul vanatorului cu un fluieras de lemn prin care imita vaietul iepurelui prins

Putine animale au fost intr-atat de dusmanite si vanate de oameni precum banala la prima vederehellipvulpe Vulpea a fost unul dintre cele mai haituite dusmanite si neintelese animale A fost vanata cu arcul cu pusca cu capcane cu pasari de prada cu caini urmaritori si cu caini care scotoceau dupa ea si in vizuini a fost victima campaniilor de otravire si

eradicare a fost vanata din goana calului si i-a fost distrus habitatul in multe zonehellip Dar vulpea a invins Cu toate acestea multumita adaptabilitatii si inteligentei sale vulpea roscata nu este amenintata cu disparitia Pentru ca tot mai multi zoologi se indoiesc de sansele ca ai nostri copii sa mai gaseasca lei lupi tigri ursi leoparzi si alte animale mari in salbaticie datorita vanatorii si distrugerii habitatului pradatorul de top al unei lumi postapocaliptice se pare ca va fi omniprezenta vulpe

Vulpea rosie vulpes vulpes dupa denumirea stiintifica este cea mai mare specie a subfamiliei vulpilor care face parte la randu-i din marea familie Canide din care fac parte toate speciile salbatice precum lupii sacalii coiotii cainii salbatici africani dolii cainii

enoti vulpile polare precum si toate rasele de caini domestici Greutatea vulpilor variaza intre 3-14 kg in functie de anotimp si de arealul in care traiesc vulpile din tinuturile nordice fiind mai mari de obicei decat cele care traiesc in zonele temperate si calde Botul vulpilor este mai lung si mai ingust decat al oricarui caine aceasta adaptare aparand in timp datorita obiceiului acestora de a vana soareci si sobolani Desi a fost denumita vulpea cea rosie blana acesteia apare intr-o bogata varietate de nuante roscate care variaza de la rosu-portocaliu inchis pana la cafeniu deschis la unele subspecii Pe abdomen piept gat mandibula precum si varful cozii blana vulpii este alba la culoare In timpul toamnei si iernii blana vulpii isi schimba consistenta devenind mult mai deasa acesta este perioada cand vanatorii de vulpi intra in actiune animati de valoarea comerciala a unei astfel de blani Coada lunga si stufoasa confera vulpii un avantaj deosebit al pastrarii echibrului in timp ce alearga dupa prada printre copacii si tufisurile din paduri Aceasta pentru ca o vulpe poate sa atinga si viteza de 50 km pe ora De fapt pe distante scurte de pana la 200 de metri o vulpe

alearga mai repede decat un iepure de camp Specii inrudite

Exista 48 de subspecii inclusiv diferitele variante de culoare vulpea roscata vulpea neagra ce are partea ventrala a gatului umerii si flancurile negricioase vulpea cu cruce care poarta pe umeri o cruce de culoare mai inchisa precum si vulpea polara foarte deschisa Alte tipuri de vulpi Vulpes bengalensis se gaseste in Himalaia Nepal India si Banglades Vulpes chama este o vulpe mica Este o vulpe ce pe spate are culoarea neagra sau gri ndash argintiu iar pe lateral si abdomen este galbena deschis Intotdeauna coada este neagra Are intre 45 ndash 61 cm lungime fara a socoti coada care are 30 ndash 40 cm cintareste intre 36 si 5 kg Aceasta se intilneste in sudul Africii din Zimbabue pina in Angola Prefera zonele deschise ale savanei si regiunile semi ndash aride din sudul Africii Vulpes ferrilata (Vulpea tibetana) Aceasta vulpe este intilnita in Tibet in N ndash V Indiei in districtul Mustang din nordul Nepalului Prefera zonele inalte Vulpes zerda (Fennecus zerda) este o vulpe mica in comparatie cu ceilalti membrii ai familiei ca lupi sacalii si ciini domestici Are botul ascutit picioare scurte dar puternice urechi lungi si o coada lunga si stufoasa Prefera regiunile uscate de desert chiar cu precipitatii reduse Se intilneste in nordul Africii Vulpes rueppelli Aceasta vulpe este intilnita in Desertul Sahara in nordul Africii si in deserurile peninsulei Arabiei Mai este intilnita in tari ca maroc Afganistan Pakistan Egipt Libia Algeria Tunisia Arabia Saudita si Iran Vulpes pallida Aceasta vulpe se intilneste in centrul Africii si in sudul Saharei Dar se mai intilneste si in tari ca Senegal Somalia si Sudan Prefera regiunile aride dar se poate intilni si in regiunile impadurite

Vulpes corsac Aceasta vulpe se intilneste in regiunile de semi ndash desert din zona centrala a Africii si in tari ca Afganistan Manciuria Mongolia si sudul Rusiei Aspectul exterior si dimensiunile

Vulpea are o constitutie fina Botul este lung si ascutit prevazut cu mustati stufoase Ochii sunt asezati oblic cu deschiderea pleoapelor ingusta de culoare rosu-brun cu pupila contractata foarte putin ovala Buzele sunt subtiri ornand deschiderea gurii sub forma unui ranjit Urechile sunt scurte si late purtate ridicat Caninii sunt foarte ascutiti relativ lungi in comparatie cu ai altor canidae Premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelul mandibulei sunt mai dezvoltati purtand denumirea de carnasiere Mandibula nu prezinta miscari de lateralitate ci doar in sus si in jos Vulpea prezinta membre scurte cele din fata avand cinci degete iar cele din spate numai patru Coada este lunga si stufoasa purtata de cele mai multe ori printre picioare Lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm din care coada prezinta o lungime de 30 - 40 cm Vulpea adulta poate ajunge pina la 9 la 10 Kg De la nivelul capului si pana la jumatatea spatelui blana vulpii este roscata De la acest nivel incep sa se suprapuna perii lungi de culoare sura (cu varful albicios) diminunand intensitatea roscatului Laturile trunchiului sunt de asemenea roscat-sur Membrele pe fata anterioara si laterala precum si fata externa a urechilor sunt de culoare neagra Culoarea neagra mai este intalnita si la nivelul comisurilor buzelor Culoarea alba este regasita sub barbie sub gat si pe burta Coada lunga si stufoasa are parul de culoare sura putin roscat iar varful formeaza un ciucure de culoare alba La unele vulpi se pot vedea pete albicioase din loc in loc in zonele in care in mod normal nu se intalneste acest colorit pete care reprezinta urme ale unei rani vindecate Blana vulpii este compusa dintr-un par exterior mai lung si mai aspru care da coloritul acesteia si un puf profund des subtire si lanos de culoare cenusie Vara parul este scurt cu coada saraca dand un aspect mai longelin corpului in timp de iarna parul este mai lung si mai aspru formand un guler bogat in jurul gatului Naparleste o singura data pe an primavara dar noul par creste incet

Habitatul

Un succes in regnul animal

Asa poate fi denumita fara a gresi in vreun fel uitata si urgisita vulpe Acest animal traieste si se simte la fel de bine in paduri boreale paduri temperate munti insule campii

stepe campuri cultivate faneturi pasuni delte lunci zone aride sate periferii ale

oraselor parcuri Geografic raspandirea vulpii este inca mai spectaculoasa animalul cu blana roscata fiind intalnit in egala masura in America de Nord din Alaska si Canada pana in Mexic in Europa din Scandinavia pana in Grecia in aproape intregul continent asiatic inclusiv insulele Japoniei nordul Africii si Australia unde a fost introdusa de colonistii

britanici in scopul vanatorii in secolul 19 Aventura vulpii in Australia merita o discutie separata acesta fiind unul dintre cele mai edificatoare exemple asupra efectelor introducerii ingorante a unui animal strain intr-un habitat nou Nou introdusele vulpi in Australia nu au intalnit aici nici un pradator natural in consecinta s-au inmultit atat de mult incat au distrus multe specii de mamifere marsupiale pe unele dintre ele eliminandu-le cu totul pe altele aducandu-le in pragul disparitiei In prezent vulpile aduse in Australia continua sa prosperehellip Vulpea nu are totusi o viata usoara in afara omului in natura este vanata de acvilele mari

lupi coioti leoparzi rasi si glutoni Cu toate acestea reuseste sa supravietuiasca pentru ca in esenta vulpea este o oportunista notorie La noi in tara populatii de vulpi se gasesc cu predilectie in Campia Romana Dobrogea dealurile Subcarpatice precum si in Platoul Bucegilor

Vulpile prefera locurile salbatice padurile tundra preeria in care omul ajunge cu dificultate bogate in vegetatie In ultima vreme s-a constatat o crestere a populatiilor de vulpi in zonele suburbane Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi va cladi vizuina Vizuina este prevazuta cu mai multe iesiri fiind amplasata pe versantii insoriti diguri sau ridicaturile de pamant Vizuinile de vulpe sunt inguste si pornesc orizontal spre deosebire de cele de viezure mai largi si care pornesc in jos in profunzimea terenului In ANPPS si ANPLS zona Gruiu vulpea roscata se gaseste pe marginea lacului a raului Ialomita in padure in stufaris la marginea satului Hranirea

Vulpea este nativ un carnivor de noapte desavarsit hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte Iarna cand vanatul este putin mananca lesuri Este o mare consumatoare de rozatoare fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii In lipsa carnii se multumeste cu zmeura afine mere pere scoruse ghinda faguri de viespi si albine puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime melci insecte diferite seminte Cu cat o specie va avea un regim mai variat de hrana cu atat va avea un rol mai important in mentinerea echilibrului ecologic Ea va tine sub control atat speciile cu care se hraneste cat si speciile pentru care reprezinta hrana si in general toate resursele mediului Vulpile sunt la origine animale carnivore dar in prezent s-au adaptat si unui regim ierbivor Astfel o vulpe vaneaza in principal rozatoare de genul soarecilor de padure sobolanilor harciogilor popandailor iepurilor dar si pasari de genul fazanilor potarnichilor si prepelitelor Broastele soparlele insectele si ouale pasarilor intra si ele in dieta vulpilor In podgoriile din sudul Frantei au fost observate vulpi hranindu-se cu struguri ceea ce aduce o validare noua cunoscutului proverb Vulpile sunt singurele canide care vaneaza rozatoare pandindu-le si prinzandu-le dintr-un salt in aceeasi maniera ca felinele salbatice Spre apropierea sezonului rece vulpile au tendinta de a vana mai mult si chiar mananca fructe de

padure Vulpea poate fi considerata consumator primar cand se hraneste cu fructe consumator secundar cand se harneste cu iepuri soareci consumator tertiar cand se harneste cu pasari insectivore Vulpea este un animal polifag din punct de vedere al hranirii deoarece actioneaza in mai multe lanturi trofice In orice ecosistemvietuitoerele stabilesc relatii atat cu mediul abiotic cat si cu celelalte vietuitoare ( mediul biotic) Intre indivizii din specii diferite se stabilesc relatii interspecifice Cele mai numeroase relatii interspecifice sunt legate de procurarea hranei Un exemplu de relatie interspecifica este relatia de concurenta sau competitie intre doi indivizi din specii diferite pentru aceeasi harana de exemplu vulpea si uliul sunt in competitie pentru soarece Vulpea vaneaza mai mult decat mananca in ziua respectiva restul de hrana o ascunde in pamant de multe ori fiind gasita de alte animale Reproducerea Viata de familie

O pereche de vulpi (caci acest animal este in general monogam) stapaneste un teritoriu care variaza intre 10-50 km patrati in functie de particularitatile terenului si sursele de hrana Perechile se formeaza in timpul iernii cand mai multi masculi se aduna si se lupta intre ei pentru o femela invingatorul gonindu-i pe invinsi din teritoriul sau si al viitoarei perechi Acest fenomen mai este denumit si Nunta Vulpilor de catre vanatori si padurari Intrucat au o viata scurta de-a lungul existentei femelele nasc pui doar de doua-trei ori iar masculii lasa urmasi doar o data in viata Maturitatea sexuala este atinsa in jurul varstei de un an O perioada de calduri dureaza intre 1-6 zile Pe coada cam la 7-8 cm de la radacina in

jos are o glanda care secreta o substanta cu miros specific si are rolul de a inlesni gasirea sexelor in perioada imperecherii Perioada de gestatie este de 51-53 de zile vulpea dand nastere in medie la 4-6 pui maxim 12 fiecare cantarind circa 100-150 grame la nastere Cu putin timp inainte de a fata femela alunga masculul din vizuina Ochii puilor de vulpe sunt intotdeauna inchisi la nastere incepand sa se deschida din a 12-a zi fiind complet deschisi in jurul varstei de 17 zile initial au culoarea albastru - gri urmand apoi sa se inchida pana la maro-brun pana la varsta de 40 zile In timp culoarea se poate modifica spre o nuanta albastru-verzui in functie de rasa Dupa 5 saptamani puilor incepe sa le creasca parul mai rezistent si mai lung Pe toata perioada cresterii puilor femela este ajutata de mascul care vaneaza din greu pentru a asigura femelei si puilor hrana necesara supravietuirii In primele 4 saptamani de viata puii se hranesc exclusiv cu laptele matern La varsta de 8 saptamani puii sunt intarcati si incep sa manance carne regurgitata de parinti Puii sunt complet maturi la varsta de 10 luni perioada in care devin independenti si pornesc sa-si caute propriile teritorii Vulpoii sunt foarte dedicati familiei lor astfel ca in cazul in care din diferite motive vulpea moare rolul acesteia este luat de vulpoi Multe vulpi tinere mor inainte de a implini 10 luni si de a fi apte pentru imperechere

Comportamentul

Vulpea este un animal nocturn solitar netraind in haite ca lupii care isi desfasoara activitatea cu predilectie pe timpul noptii Ziua doarme iar noaptea iese din vizuina pentru a vana Cand este flamanda sau trebuie sa-si hraneasca puii indrazneste sa iasa si pe timpul zilei pentru a-si procura hrana De asemenea vulpea poate fi vazuta in timpul zilei in perioada imperecherilor Ca si in cazul altor animale vulpea isi desemneaza un teritoriu mai mare sau mai mic in functie de sursele de hrana si de capacitatile sale de a si-l apara Teritoriul este adesea ales de catre un mascul care este insotit de 1-2 femele si puii lor Odata stabilite intr-un teritoriu vulpile raman acolo pe tot parcursul vietii Doar puii toamna se indeparteaza de teritoriul natal la o distanta apreciabila (10-400 km)

Vulpile sunt animale de vizuina astfel ca oriunde isi pot sapa o vizuina sau gasesc una de-a gata unde este un pic de liniste si ceva rozatoare isi vor intemeia locuinta

Viteza de deplasare a vulpilor este de 48 kmh Mersul este foarte variat Vulpea se poate deplasa in trap intins sau salturi lungi sau se poate furisa cu pasi marunti Urma vulpii lasate pe zapada sau pamantul moale este asemanatoare celei lasate de un caine de talia ei Caracteristica este partia lasata respectiv sirul de urme in linie dreapta Partia cainelui este usor in zig-zag Vulpea nu hiberneaza

Boli si afectiuni curente

Vaccinarea este o manopera importanta atat pentru sanatatea vulpilor cat si pentru cea a populatiilor umane Vulpile trebuie vaccinate anual contra bolilor infecto-contagioase mai frecvent intalnite si care vor fi descrise ulterior Vaccinarea se realizeaza prin administrarea preparatelor biologice (vaccinuri vii sau atenuate) fie in apa de baut fie prin injectare subcutanata Nu se va folosi alcoolul sanitar sau alte substante dezinfectante la locul de inoculare intrucat acestea ar putea fi inactivate in urma contactului cu aceste substante Cele mai frecvente boli sunt bruceloza botulismul colibaciloza listerioza salmoneloza tuberculoza jigodia encefalita turbarea etc

Vulpea si omul

De mii de ani omul vaneaza vulpile pentru blana lor Bunicii nostri o considerau cel mai mare hot de gaini dar intre timp datorita modernizarii aviculturii si dezvoltarii oraselor vulpea nu mai este tratata ca un animal atat de daunator Dimpotriva unii agricultori ii sunt chiar recunoscatori roscatei pentru ca din meniul sau nu lipsesc niciodata rozatoarele de tot felul care pot provoca pagube mult mai mari culturilor Vulpile pot fi purtatoare ale virusului turbarii Daca o vulpe infectata cu acest virus mortal se intalneste cu un caine si-l musca acesta poate transmite omului tot prin muscatura prin intermediul salivei boala mortala Observatii pe teren

Putem sa avem ocazia sa observam vulpea chiar si in mijlocul unui oras Cel mai frapant se comporta in perioada de imperechere in ianuarie sau februarie Desigur prima data ii auzim vocea masculul latra sonor dar uneori este capabil sa urle strident Prezenta vulpii este tradata de excremente si de urmele caracteristice ale labelor In cursul observarii vulpii trebuie intai de toate sa cautam la ea un semn usor de recunoscut cum mar fi urma unei rani sau o pata de culoare mai deosebita sa consemnam locul in care am vazut animalul prima data si directia in care se indreapta Daca o observam de mai multe ori si recunoastem acelasi exemplar treptat vom obtine o imagine despre acest animal si obiceiurile sale Hoinara prin mituri basme si povesti

ldquoSemper pecator semper lustusrdquo

Acestia sunt termenii sub care romanii se refereau la vulpe termeni prin care intelepciunea populara de pretutindeni descrie vulpea drept un animal independent dar fara sa sufere de singuratate activ inventiv dar in acelasi timp distrugator indraznet dar temator siret nelinistit dar totusi dezinvolt Parca vulpea ar intrupa contradictiile inerente ale firii omenesti Tot ce poate simboliza vulpea erou civilizator sau smecher de drumul mare in nenumarate mituri traditii si povesti din intreaga lume poate fi dezvoltat plecand de la acest portret ambivalent Daca amerindienii din California considerau vulpea un erou creator in Siberia siretul mesager al Infernului care atrage eroii spre lumea de dedesubt este deseori reprezentat sub forma vulpii negre Hara Simbol al divinitatii vulpoiul este in Japonia insotitorul lui Inari divinitate a belsugului In fata templelor lui Inari sunt intotdeauna statui de vulpe Aspectul demonic al vulpii in folclorul japonez este adus de Kitsune demonul vulpe care pedepseste cu cazuri de isterie pe cei zgarciti si le poseda sufletul celor dominati de pofte carnale In China vulpile erau considerate detinatoarele puterilor longevitatii deoarece aveau vizuinele in pamant si acolo ascultau tainele Pamantului Mama Cand atinge o anumita longevitate animalul poate deveni fabuloasa Vulpe cu Noua Cozi Tot chinezii afirma ca vulpea este singurul animal care saluta rasaritul Soarelui cu labutele unite in fata piepului si cu capul inclinat In basmele populare romanesti vulpea este foarte aproape de portetul sau din natura un animal viclean descurcaret si inzestrat cu o doza mare de umor Riturile de trecere precrestine de pe teritoriul actual al Romaniei amintesc de vulpe ca de un animal cu rol psihopomp care indruma si mentine drumul spre Lumina a sufletul celui decedat Stiati ca

bull Ochii vulpilor sunt unici intre carnivore sunt de culoare galben-aurie si au o pupila distinctiva orientata vertical similara cu a pisicilor domestice De asemenea simtul lor vizual este foarte dezvoltat la fel ca al felinelor

bull Vulpile nu au musculatura faciala dezvoltata si prin urmare nu isi pot arata coltii cum fac lupii cainii coiotii si sacalii din familia canidelor

bull Vulpile sunt extrem de posesive cu hrana lor In afara perioadei de reproducere si crestere a puilor nu impart nimic din ce au prins cu alta vulpe

bull Stomacul vulpilor este mic comparativ cu al altor canide Daca lupul sau cainele poate manca chiar si 20 din volumul propriului corp vulpea nu reuseste decat 10

bull Vulpile rosii alaturi de nurcile americane sunt cele mai raspandite animale crescute in ferme pentru blana lor

bull Vulpile au nu mai putin de 42 de dinti bull Vulpile nu pot fi domesticite nici tratate ca niste ldquoanimale de casardquo Odata ajunse

la maturitate devin independente si uneori agresive bull O maxima a vrajitorilor din India este edificatoare ldquoO vulpe care face farmece

nu-i face cine stie ce rau barbatului Dar o femeie care vrajeste ca o vulpe asta-i va pricinui multe relerdquo

bull Vulpile au bdquomustatirdquo nu doar pe bot ci si pe picioare acestea ajutandu-le sa se orienteze

bull Vulpile tinere au inca nasul scurt si la putin timp dupa fatare seamana foarte mult cu puii de caine

bull Daca sunt luminati noaptea ochii vulpilor reflecta puternic o lumina verzuie bull Coada vulpii bdquo velardquo sa este deosebit de frumoasa iarna bull Vulpea este un bun inotator dar pe distante scurte bull Inainte de a muri vulpea latra anuntandu-si moartea bull Auzul vulpii este foarte dezvoltat servindu-I la detectarea rapida a prazii

Sesizeaza si sunete cu o frecventa foarte joasa cum ar fi fasaitul prin iarba al soarecelui sau zgomotul inelelor ramei ce se tareste pe pamant

Ghicitori Roșioară și codată Umblă noaptea prin poiană Și la noi și la vecini Ca să cumpere găini De platit nu le plateste Dar pe loc le jumuleste Are-o coada infoiata Hoata este si sireata Dar e vai de coada ei Cand il vede pe Grivei Roșcovana si isteată Umbla pe la cotienată Cumetriţa cea șireată Vine-adesea prin vecini Și-amatoare se arata De a cumpara gaini Cu coada stufoasa Cu bot ascuţit La coteţul nostru des a-nimerit Gaini pui si raţe Ea tot ce gasește Hoaţa asta stiţi Vulpea se numeste

Povestea turtiŃei macircncate de vulpiŃă Aproape de pădure icircntr-o căsuŃă trăiau un moş şi o babă Icirctr-o bună zi moşneagul icirci zice babei -Aş macircnca o turtiŃă -Aş putea face una dacă aş avea făină -Vom găsi puŃină spune bătracircnul Urcă icircn pod mătură podeaua şi vei găsi cu siguranŃă boabe de gracircu -Este o idee bună spune bătracircnica care urcă in pod mătură podeaua şi stracircnge boabele de gracircu Din boabele de gracircu ea face făină cu făina face o turtiŃă şi apoi o coace la cuptor Şi iată turtiŃa coaptă -Este prea fierbinte strigă bătracircnul Trebuie pusă la rece Şi bătracircnica pune turtiŃa pe fereastră După cacircteva momente turtiŃa icircncepe să se plictisească Icircncetişor ea alunecă dincolo de fereastră cade icircn grădină şi icircşi continuă drumul Se rostogoleşte se rostogoleşte tot mai departehellip şi iată că se icircntacirclneşte cu un iepure -TurtiŃă turtiŃă te voi macircnca strigă iepurele -Nu spune turtiŃa ascultă mai degrabă micul meu cacircntec Şi iepurele ciuleşte lungile lui urechi Eu sunt turtiŃa turtiŃa Sunt făcută din gracircu stracircns din pod M-au pus la răcit Dar eu am preferat să fug Şi dispare atacirct de repede atacirct de repede că se pierde icircn pădure Şi merge şi merge pe cărare şi iată că se intacirclneşte cu lupul grişur

- TurtiŃă turtiŃă te voi macircnca spune lupul - Nu nu spune turtiŃa ascultă mai bine cacircntecelul meu

Eu sunt turtiţă turtiţă Sunt făcută din gracircu stracircns din pod M-au pus la răcit Dar eu am preferat să fug Prinde-mă dacă poţi Și fuge atacirct de repede că lupul n-o poate prinde Ea aleargă aleargă icircn pădure și iată că se icircntacirclnește cu un urs mare -Turtiţă turtiţă te voi macircnca mormăie ursul cu vocea sa groasă -Nu nu răspunde turtiţa ascultă mai degrabă cacircntecul meu Eu sunt turtiţă turtiţă Sunt făcută din gracircu stracircns din pod M-au pus la răcit

Dar eu am preferat să fug Prinde-mă dacă poţi Și ea dispare atacirct de repede atacirct de repede că ursul n-o poate reţine Și merge merge icircncă și mai departe și se icircntacirclnește cu o vulpe -Bună ziua turtiţă spune șireata vulpe Ce rotundă și ce blondă ești Turtiţă macircndră nevoie mare icircși cacircntă cacircntecelul și icircn acest timp vulpea se apropie se apropie și cacircnd este foarte aproape icircntreabă -Ce cacircnţi turtiţo Sunt bătracircnă surdă dar mi-ar plăcea să te aud Ce cacircnţi Pentru a se face mai bine auzită turtiţa sare pe nasul vulpii și cu micuţa ei voce icircncepe Eu sunt turtiţa turtiţa Sunt făcută dinhellip Dar hap Vulpea a macircncat-o

Fabula

Vulpea Liberală de Grigore Alexandrescu Vulpea tacircnără-ncetare Striga in gura mare Că de cacircnd elefantul peste paduri domnește Treburile merg la vale si lumea pătimește Că este nedreptate Să va să cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască D-aceasta elefantul cacirct a luat de știre Temacircndu-se cu dreptul de vreo răsvătire Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise O invită la curte o-mbrațișase și-i zise Am aflat jupacircneasă ca ai mare talent Voi să te pui pe pacircine Și icircncepacircnd de macircine Icircți dam mulțumire Ca un semn de cinste Al găinelor noastre icircntins departament Caută-ți bine treaba Răspunse oratorul și sărutacircndu-i laba Se-ntoarse acasă Icircn ziua viitoare Vulpea ca totdeauna veni la adunare Dar icircnsa oblijită pe subt barbă legată Și cu un lipan mare la cap icircnfăsurată Ce ai de ce esti astfel O intrebară toate

- Icircmi e rau de aseară icircmi e rau cacirct se poate

Și cu treburile țarii să mă lăsați icircn pace Craiul știe ce face El nencetat gacircndește la al obstii folos Adio Sunt bolnavăm-am icircnecat c-un osrsquorsquo Cunosc mulți liberalila vorbe ei se-ntrec Dar pana icircn sfacircrșit cu oase se icircnec

Pliant

Imagini vulpe

Grupul tinta

-170 de elevi ai claselor a V-a VI-a A a VI-a B VII-a A a VII-a B a VIII-a A si a VIII-a B 30 elevi din ciclul primar -populatia locala ( aproximativ 3000 locuitori) -reprezentanti ai autoritatilor locale

Beneficiari -copiii -parintii -comunitatea -partenerii implicati in proiect Obiective

1 200 elevi vor fi informati de necesitatea protejarii vulpii in zona iar 49 dintre acestia se vor implica pe o perioada de 11 luni in activitati de protejare a mediului

2 Elaborarea si distribuirea a 200 de pliante pentru protejarea speciei vulpes-vulpes si a 100 de ghiduri de protectie a mediului

3 Protejarea a cel putin trei perechi de vulpi prin actiuni de hranire de tratare a bolilor prin constientizarea populatiei de rolul vulpii in lantul trofic

Activitati

1 Intalniri saptamanale cu elevii cate 2 ore pana in data de 31 martie cand are loc concursul apoi bilunare pentru realizarea activitatilor din proiect

2 Lectie deschisa la biologie la clasele a VIII-a A a VIII-a B in care se colecteaza informatiile se sistematizeaza si se elaboreaza un design de pliant

3 Promovarea proiectului Intocmirea unui plan de distribuire a pliantului - se va stabili perioada de distirbuire 10 aprilie 2011 ndash 25 aprilie 2011 - se vor stabili persoanele ( elevii si profesorii) responsabili cu distribuirea - se vor stabili autoritatile catre care se vor distribui ( Consiliul Local celelalte scoli

din comuna Dispensarul medical Ocolul silvic Politie) - se va stabili numarul de pliante care se vor elabora si distribui ( 200 pliante) 4 Conceperea unui plan de eco-turism la Snagov 5 Conceperea ghidului de protectie a mediului ldquo Si eu pot schimba cevardquo 6 Excursie la padure ldquo In cautarea cumetrei vulpiterdquo 7 Organizarea unei intalniri cu factorii decizionali care ar putea sa propuna si sa voteze

un act normativ care sa protejeze prin lege specia vulpes vulpes

8 Organizarea unei intalniri cu medicul veterinar 9 Activitate de hranire a vulpilor in perioada iernii 10 Excursie la Gradina Zoologica Ploiesti 11 Masa rotunda la finalul proiectului in care se vor prezenta obiectivele realizate si

masurile luate

Rezultate -200 elevi informati -7 autoritati locale implicate in lobby -200 pliante 3 afise -20 intalniri cu copiii -inregistrari audio video interviuri materiale in power-point -doua excursii
























































Activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Persoana

responsabila


x Coordonator

proiect


x Coordonator

proiect



x Coordonator

proiect


x Coordonator

proiect




x x x Coordonator

proiect


x x x Coordonator

proiect












proiectului

La sfarsitul

proiectului

Valoare

indicatori

Trim 1

Valoare

indicatori

Trim 2

Valoare

indicatori

Trim3

Valoare

indicatori

Trim 4
























































Bugetul Proiectului

lei

Categorie de

cheltuieli

descriere

unitate de

masura

nr de

buc

cost

unitar

cost

total

TOTAL

Personal


- - -

voluntari pers

- - -

Consumabile



toner buc

5 100 500

Transport


pers 20 20 400



20 25 500

chirie sala zile

2 300 600

Publicatii

pliante buc

200 15 300

Publicatii

Ghiduri buc

100 5 500

Total 3030





ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe
























































Activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Persoana

responsabila


x Coordonator

proiect


x Coordonator

proiect



x Coordonator

proiect


x Coordonator

proiect




x x x Coordonator

proiect


x x x Coordonator

proiect












proiectului

La sfarsitul

proiectului

Valoare

indicatori

Trim 1

Valoare

indicatori

Trim 2

Valoare

indicatori

Trim3

Valoare

indicatori

Trim 4
























































Bugetul Proiectului

lei

Categorie de

cheltuieli

descriere

unitate de

masura

nr de

buc

cost

unitar

cost

total

TOTAL

Personal


- - -

voluntari pers

- - -

Consumabile



toner buc

5 100 500

Transport


pers 20 20 400



20 25 500

chirie sala zile

2 300 600

Publicatii

pliante buc

200 15 300

Publicatii

Ghiduri buc

100 5 500

Total 3030





ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe






proiectului

La sfarsitul

proiectului

Valoare

indicatori

Trim 1

Valoare

indicatori

Trim 2

Valoare

indicatori

Trim3

Valoare

indicatori

Trim 4
























































Bugetul Proiectului

lei

Categorie de

cheltuieli

descriere

unitate de

masura

nr de

buc

cost

unitar

cost

total

TOTAL

Personal


- - -

voluntari pers

- - -

Consumabile



toner buc

5 100 500

Transport


pers 20 20 400



20 25 500

chirie sala zile

2 300 600

Publicatii

pliante buc

200 15 300

Publicatii

Ghiduri buc

100 5 500

Total 3030





ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe


































Bugetul Proiectului

lei

Categorie de

cheltuieli

descriere

unitate de

masura

nr de

buc

cost

unitar

cost

total

TOTAL

Personal


- - -

voluntari pers

- - -

Consumabile



toner buc

5 100 500

Transport


pers 20 20 400



20 25 500

chirie sala zile

2 300 600

Publicatii

pliante buc

200 15 300

Publicatii

Ghiduri buc

100 5 500

Total 3030





ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe




ANEXE

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe

VULPEA ROSCATA

Mamifere Grupa 1



Descrierea speciei















Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe









Habitatul












Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe






Comportamentul






Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe

Vulpea si omul






















Fabula




Pliant

Imagini vulpe

















Fabula




Pliant

Imagini vulpe

Pliant

Imagini vulpe

Imagini vulpe

sc.gruiu=conservare-si-protejare=vulpea-roscata 02

Documents