schema comunism ,,filosofie socială”
DESCRIPTION
curs filosofie socialăTRANSCRIPT
DESPRE COMUNISM
I. Prima deformare a marxismului: Lenin
cauza principala: opera lui Marx (imensa) este citita fragmentar
A. Marxism-leninismul deriva din :
a) marxismul ortodox al mensevicilor (care asteapta revolutia burgheza promisa de
materialismul istoric – dezvoltarea industriei duce la cresterea tensiunii dintre clasele
sociale iar aceasta din urma, va duce la obtinerea/cresterea constiintei de clasa a
proletariatului)
b) marxismul bolsevicilor (vor trecerea la fapte – v. inexistenta unui proletariat)
B. Reinterpretarea marxismului de catre Lenin :
Marx plaseaza in centrul reflectiilor sale notiunea de PRAXIS (« unitatea dialectica a
activitatii teoretice si a celei practice »)
-argument : nici o teorie a cunoasterii realului nu poate evita verificarea ei in practica
(actiune)
Lenin reinterpreateaza: existenta unei vocatii politice revolutionare si a unei metode (care
este inerenta actiunii sale) a actiunii revolutionare
Vocabular:
a) actiunea revolutionara este intotdeauna necesara (necesitatea interventiei umane pentru
implinirea revolutiilor)
b) teoria revolutionara (inseparabila de actiune) este intotdeauna necesara
c) actiunea si teoria revolutionara nu au valoare decat prin eficacitatea lor
- aceasta miscare continua intre teorie – actiune revolutionara si realitate obiectiva
constituie « praxisul » leninist.
C. Partidul leninist
- proletariatul : i) nu este capabil sa inteleaga complexitatea sociala (in totalitatea ei)
ii) nu are – instinctiv – o autentica constiinta de clasa
1
-doar un singur partid este capabil sa ofere proletariatului posibilitatea de a ajunge la
constiinta de clasa (« forta partidului unic nu este data de numar, ci de fermitatea
membrilor sai »)
- partidul centralizeaza si disciplineaza « masa » (care, pe de o parte, detine experienta si
puterea unei actiuni colective, iar pe de alta parte, constiinta « embrionara » de clasa
poate deveni o constiinta politica numai prin metoda marxista) care este dispersata.
D. « Imperialismul »
-sciziunea Partidului social-democrat rus in 1903 intre bolsevici (care adopta pozitia
leninista) si mensevici (care resping ideile lui Lenin)
Marx si Engels : existenta unor contradictii « constitutive » care, atunci cand vor atinge
un punct de ruptura, vor determina revolutia proletariatului si inlocuirea capitalismului cu
modul de productie socialist.
Lenin :
-existenta contradictiilor suplimentare (« functionale ») pe care le identifica in « legea
inegalitatii dezvoltarii »
- proletariatul occidental este incapabil sa produca revolutii
- imperialismul este o « suprastructura a capitalismului » (care difera de la o tara la alta)
-solutia : transformarea « razboiului imperialist in razboi civil »
E. Prima societate sovietica : suprastructura si infrastructura
a) « dictatura proletariatului » este tranzitia necesara intre capitalism si comunsim
- Partidul bolsevic in calitate de ghid, de putere organizata
- centralismul puterii de stat este echilibrat de o puternica forta venita de la baza
- democratia proletariatului are acces la formele institutionale organizandu-se in
SOVIETE (grupuri locale de muncitori, tarani, soldati)
- sovietele asigura legatura dintre partid si mase ; au rol educativ
-mobilitatea interioara a sovietelor asigura prevenirea riscului de birocratizare
b) impunerea unor masuri menite sa ocroteasca Republica Sovietica (chiard aca acestea
nu apar inscrise in linia marxista)
i) distrugerea raporturilor de productie pre-capitaliste si capitaliste
2
-metode : nationalizarea brutala a industriei (prin intermediul comisarilor poporului ;i ai
delegatilor sovietelor sub conducerea lui Trotki) ; monopolizarea agriculturii prin
neutralizarea oponentilor ; castigarea razboiului civil in 1920 pe fondul unei dezordini
economice dramatice
ii) reorientarea politicii economice spre “un nou curs” de catre Lenin sub deviza “fara
brutalitate”
-proletariatul rus este departe de a-si impune dictatura
-in asteptarea revolutiei, Lenin proclama necesitatea de a oferi maselor protectie
impotriva propriei lor birocratii
iii) Dar, partidul se substituie claselor (dirijeaza si decide) ; sovietele locale si structurile
militare sunt vide in substanta lor ; birocratia se instaleaza
II. A doua deformare a marxismului: Stalin
A. Tranzitia de la Lenin la Stalin
-in martie 1922 devine secretar general al partidului
-dupa 1922, mai multe tendinte/factiuni isi disputa dreptul de a determina orientarea
Rusiei sovietice. Cele mai importante :
a) de dreapta (partidului) cei care sunt din ce in ce mai persuadati ca regimul nu poate
perpetua increderea clasei taranesti (Buharin, Ricov, Tomsky)
b) centrul partidului care oscileaza intre diversele atitudini (Kamenev, Zinoviev)
c) stanga partidului dominata de Trotki se opune majoritatii in trei puncte : proletariatul
trebuie sa duca revolutia dincolo de granitele sale nationale ; proletariatul trebuie sa
oblige taranimea sa construiasca socialismul ; proletariatul trebuie sa convinga partidul
revolutionar sa fie un partid democratic (« Partidul este expresia masei proletare »)
B. Strategia lui Stalin
- apropierea de Zinoviev (centru) si Buharin (dreapta) pentru a face posibila condamnarea
lui Trotki de catre partid (Trotki este exilat in 1929, incearca sa reorganizeze opozantii
intr-o noua Internationala, moare asasinat in Mexic in 1940)
3
- apoi, sustine dreapta (Buharin) pentru a-i elimina pe Zinoviev si Kamenev
- dupa 1928 reia ideile stangii si se debaraseaza de dreapta
-incepand cu 1935 se deruleaza procesele (moartea sau « disparitia » tuturor opozantilor :
Zinoviev, Kamenev, Buharin, Tomsky, Radek, etc.) de la Moscova (sub conducerea lui
Ejov in calitate de comisar al NKVD – politia politica)
C. Infailibilitatea si perenitatea partidului stalinist
-Stalin devine teoreticianul oficial al marxismului
-se simplifica « dogmatic » notiunea de praxis
-substituirea materialismului dialectic cu o simpla relatie mecanica intre contrarii
-marxismul devine un « invariabil catehism in baza textelor lui Marx, Lenin, dar
trunchiate si private de substanta lor dialectica »
-dictatura proletariatului va ramane mult timp necesara in Rusia
-partidul trebuie sa fie « disciplinat si monolitic »
Consecinte :
a) partidul nu poate accepta critica (argument : critica distruge unanimitatea partidului) ;
cei care suscita discutii in interiorul partidului se transforma « obiectiv » in « dusmani ai
clasei muncitoare »
b) partidul este singurul in masura sa determine adevarul istoric (suprimarea istoriei lui
Pocrovski, aparitia protocronismului), stiintific (partajarea intre stiinte burgheze –
genetica lui Vavilov si stiinte socialiste – Miciurin, Trofim, Lisenko) si artistic
(eliminarea unor artisti, scriitori ca Ahmatova, Sostakovici, Zoscenko etc.)
c) unicitatea Partidului comnist al Uniunii Sovietice ii asigura dreptul de a ghida partidele
comuniste din celelalte tari si, chiar de a le impune directiile conforme propriilor
interese »
D. Socialismul
- partidul dictatorial are menirea de a conduce economia
Metoda :
4
-planificarea : planul de dezvoltare economica este elaborat de organismul central
Gosplan care fixeaza obiectivele ce trebuiesc atinse intr-un interval dat (primul plan
cincinal este intre 1928-1932) pentru intreaga tara
-dezvoltarea productiei industriale (mai ales a industriei grele), multimplicarea si
modernizarea uzinelor si eliminarea ultimelor urme ale sectorului privat
-consecinte dezastruoase asupra agriculturii
- constituirea kolhozurilor (cooperativelor agricole in varianta romaneasca) si a
sovhozurilor (S.M.T –urile) conduc la o rezistenta disperata a taranilor
Bibliografia cursului:
Pierre et Monique Favre. Les marxismes apres Marx, Ed. PUF, 1975
Stéphane Courtois et all. Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 1998.
-aceste teorii si strategii se vor impune si vor fi aplicate in tarile est-europene (cu diverse
nuantari in functie de specificul local)
Bibliografie selectiva (PENTRU CEI INTERESATI):
Perspectiva istorica:
L. Boia. Mitologia ştiinţifică a comunismului, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997.
J.R.Barber. Istoria Europei moderne, Ed. Lider, f.a.
J.Carpentier si F. Lebrun. Istoria Europei, Ed. Humanitas, 1997
Pavel Câmpeanu. Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Ed. Polirom, 2002
Florin Constantiniu. P.C.R., Pătrăşcanu şi Transilvania (1945-1946), Ed. Enciclopedică,
2001.
R.J.Crampton. Europa răsăriteană în secolul al XX-lea…şi după, Ed. Curtea Veche, 2002
Denis Deletant. România sub regimul comunist, Ed. fundaţiei Academiei Civive, 1998
Ceuşescu şi securitatea. Constrîngere şi dizidenţă în România anilor
1965-1989, Ed. Humanitas, 1998
Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc,
5
1948-1965, ed. Polirom, 2001
Katherine Durandin. Discurs politic şi modernizarea in Romania (secolele XIX – XX),
Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001
Victor Frunză. Istoria stalinismului în România, Ed. Humanitas, 1991
André Fontaine. Istoria Războiului Rece, Ed. Militară, Vol.1-4, 1994-1995
Ghiţă Ionescu. Comunismul în România, Ed. Litera, 1995
Nicoleta Ionescu-Gură. Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948-1950 :
transformări instituţionale, Ed. All, 2005
Robert Levy. Gloria şi decăderea Anei Pauker, Ed. Polirom, 2002
Ph. Longworth. Creearea Europei de Est, Ed. Curtea Veche, 2002
St. Tănase. Elite şi societate. Guvernarea Gh. Dej, 1948-1965, Ed. Humanitas, 1998
Clienţii lu’ tanti Varvara, Ed. Humanitas, 2005
Vladimir Tismăneanu. Fantomele lui Gh. Dej, Ed. Univers, 1995
Arheologia terorii, Ed. Eminescu, 1992
Noaptea totalitară, Ed. Athena, 1995
Condamnaţi la fericire, F.E., 1991
Stalinism pentru eternitate, Ed. Polirom 2005
Glenn Torrey. Armata revoluţionara rusă şi România. 1917, Ed. Militară, 2005
Arkadi Vaksberg. Hotel de lux. Partidele frăţeşti în slujba Internaţionalei comuniste, Ed.
Humanitas, 1998
Perspectivă generală si speciala:
Michel Aucoutier. Realismul socialist, Ed. Dacia, 2001
Sorin Alexandrescu. Paradoxul român, Ed.Univers, 1998
Şt. Afloroaiei. Cum e posibilă filosofia în Estul Europei, Ed. Polirom, 1997
H. Arendt. Originile totalitarismului, Ed. Humanitas, 1994
Al. Besançon. Originile intelectuale ale leninismului, Ed. Humanitas, 1993
E.Cioran. Schimbarea la faţă a României,Ed. Humanitas, 1990
N.Crainic. Ortodoxie şi etnocraţie, Ed. Albatros, 1998
C. Dumitrescu. Cetatea totală, Ed. Eminescu, 1992
Doctrina liberală în România, antologie de texte, Ed. Institutului de Teorie socială, 1999
6
M.Eliade. Profetism românesc, vol.1,2, Ed. Roza Vînturilor, 1990
Francois Furet. Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, Ed.
Humanitas, 1996
Christian Godin. Sfirşitul umanitaţii, Ed. Ştiinţa, 2005
N.Ionescu. Roza Vînturilor, Ed. Roza Vînturilor, 1990(texte adunate de M.Eliade)
Gail Kligman. Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în românia lui Ceauşescu,
Ed. Humanitas, 2000
Al.Laignel-Lavastine. Filosofie şi naţionalism. Paradoxul Noica, Ed. Humanitas,1998
V. Madgearu. Agrarianism, capitalism, imperialism. Contribuţii la studiul evoluţiei
sociale româneşti, Ed. Dacia,1999
Czeslaw Milosz. Gîndirea captivă. Eseu despre logocraţiile populare, Ed. Humanitas,
1999
C.R.Motru. Cultura română şi politicianismul,în vol. Personalismul energetic şi alte
scrieri, Ed. Eminescu, 1984
C.Noica. Pagini despre sufletul românesc, Ed.Humanitas, 1991
Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru, Ed. Humanitas, 1990
I. Necula. Ion Petrovici in vizorul securitaţii, ed. Saeculum, 2005
Alina Pavelescu, Laura Dumitru (ediţie de documente). P.C.R. şi intelectualii în primii
ani ai regimului Ceauşescu (1965-1972), Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti,
2007
A. Pleşu. Minima moralia, Ed. Cartea Românească, 1988
Anneli Ute Gabanyi. Literatură şi politică în România după 1945, Ed. Fundaţiei
Culturale Române, 2001
Françoise Thome. Limba de lemn, Ed. Humanitas, 1993
Cristina Vasile. Biserica Ortodoxa Romana in primul deceniu comunist, Ed. Curtea
Veche, 2005
Leon Volovici. Ideologia naţionalistă, Ed. Humanitas, 1995
Gh. Vlăduţescu. Filosofie şi politică. 1958-1962, Ed. Paideia, 2003
Katherine Verdery. Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu, Ed.
Humanitas, 1994
7
Jurnale, Memorii:
Arşavir Acterian. Jurnalul unui pseudo-filosof, Ed. Cartea Romaneasca, 1992
Nicolae Bagdasar. Amintiri I, Portrete II, Ed. Academiei Romane, 2006
I. Bălu. Viaţa lui Lucian Blaga, vol. 1-5, Ed. Libra, 1996-1999
Dorin-Liviu Bîtfoi. Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Ed. Compania, 2004
E. Cioran. Caiete, vol.1-3, Ed. Humanitas,1999-2001
Camil Demetrescu. Note-Relatari, ed. Enciclopedica, 2001
Neagu Djuvara. Amintiri din pribegie (1948-1990), Ed. Humanitas, 2005
M. Eliade. Memorii, ed. Humanitas, 1991
Jurnal, vol. 1,2, Ed.Humanitas, 1993
Ştefan J. Fay. Caietele unui fiu risipitor, Ed. Humanitas, 1994
Thomas Kunze. Nicolae Ceauşescu. O biografie, Ed. Vremea, 2002
G. Liiceanu. Jurnalul de la Păltiniş, Ed. Cartea Românească, 1983
M. Lovinescu. Unde scurte, Ed. Humanitas, vol.1-6, 1990-1998
C. Noica. Jurnal de idei, Ed. Humanitas, 1990
Petre Pandrea. Calugarul alb, Ed. Vremea
Memoriile mandarinului valah, Ed. Albatros, 2000
N. Stheinhardt. Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, 1991
Primejdia mărturisirii, Ed. Dacia,1993
Mariana Şora. Jurnal, Ed. Albatros, 2002
Henri Wald. Confesiuni, Ed. Hasefer, 1998
Mirccea Zaciu. Jurnal, vol.I-IV, Ed. Dacia, 1993-1998
8