KARL KAUTSKY

TerorisrnComunism

Confribufie la Istoria Revolutiilor.

Tradusä de AL. R. MOROIANU

Editura CARTEA ROMANEASCA"Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu

16, Strada Paris (fostA Doamnei), 163457

si

,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Kautsky e un socialist marxist, pe care n'avem nevoerecomatedm nimeinui. El e 'until dintre pufinii socialisti asu-pra cdrora rdzboiul n'a avut o influenfd proastd, pentru cdnudie din teorille luifructele unei viefi de studiu expe-rienfdn'au avut nevoe de nici o piatrd de incercare. Integent si constiincios, el e anal din veritabilii stegari ai marxts-mului.

Aceastd concepfie sociald, disculatd de multi si priceputdde pufini, a lost revendicatd de bolsevici, cari n'au priceput-ode loc. Nepricepdnd-o, nestiind prin urmare ce sd culeagd dinea gram s'o adapteze,au dal nastere unei serii de nenorociri,din cari nu se stie cad $i in ce chip va ie$i Rusia.

Pentru ca sd aducd o lumina in twos, Kautskyi a scris, prin-ire allele, o 'carte: Terorism Comunism",apreciatd do-gios de tofi intelectualii, pe fruntea cdrora se poate pune osingurd si nobild etichitd: gdndirea.

Se 'nfelege cd bolsevicii, simfindu-se sdngerafi, an batjoco-rii-o si I-au Idcut pe autor: renegat, decrepit, degenerat, mtc,burghez, etcdupd un veclziu obiceiu, cunoscut si'n mahalauasocialisM. Dar lui Kautsky, bdzditul bolsevic nu i-a patat se-nindtalea, landed el stie cd apanajul neputinfei e calomnia.

Terorism si Comunism" a lost terminatd in vara anului1919. Germania trecuse prin revolufia din Noembrie 1918 siincd nu era linistitd. Regimul socialist majoritar se consolidaseprin vdrsdri de sdnge; extretnistii: comunisti si reactionari

nu-si plecaserd capul de tot. In Rusia, bolsevicii erauin Cupid cu ultimii general! faristi; dileritele republici, smutsedin trupul vechei impdni4ii, ovdiau pe cdi necunoscute. In 0-irient erau lupte continui i revolle nimicitoare. Occidental, ne-dezmeticit incd bine $1 dibuind formula armoniei sociale, era!asaltat cu revendicdri bolsevice.

In asemenea situafie, omulul, chiar pufin comun, greasd-si precizeze gdndirea. illintea se resimte de tulburarea ge-

,

si

$i

litarigi,me-

sd-1

www.dacoromanica.ro

4

nerald; ideile se schimbd dupd impresia momentalui $1 se in-cared cu patimd.iCu WI mai mare-i medial lui Kautshy, cueat, in astfel de imprejurdri, el si-a /astral sdngele rece in-ndltimea de cugetare pe care a avut-o intotdeauna.

Logica, banal simt i demnitatea, nu-s nici apanajele bur-nici ale proletariatului. Ele nu se gdsesc in masse, ci

in indivizi. Diferitele clase sociale, oricdt s'ar invrdjbl, se in-tdlnesc pe aceiasi culme, prin inii reprezentativi, prin ce au:ele mai bun.

De aceia, intelectualii, burghezi i cei socialisti (cei verita-bill) nu se pot uri, nu pot recurge la mijloace violente si jos-nice,asd cum fac bolsevicii fatd de tovardsii lor caminti. Ad-versarul leal trebue respectat intotdeauna, /Untied in cl nurespectdm numai persoana lui, ci si ideia pe care o reprezintd.

De aceia, intelectualii de orice soi, cari vor cell aceastdcarte, o vor preful,fiindcd-i o carte scrisd de an intelectnal,de om cu simful rdspunderii, de un iubitor de adevdr, dean om de stiintd.

Poate multora li se pare ciudat sd pomenim de stiinfd,cdnd ii vorba de miscdri sociale, de miscdri politice si cco-nomice. S'ar pared cd in acest domeniu nu sant axiome, nu-sipoteze, nu-s legt,sau cd, in orke caz, sant, dar intr'o stareembrionard si asti de patine, in cdt nu se poate alciitui un sis-tern solid.

E adevdrat cd sociologia n'are precizia stiintelor exacte, edlegile ei suntmai mobile,!mai suple si Mai greu de gdsit. $tlintapropria zisd e cldditd pe materie si din materie; oricdt devast i-ar fi domeniul, ea lucreazd pe un teren lurninat si So-lid;pe cdnd stiinta sociald e claditli in band parte pe argin-tul via al sufletului,- terenul ei este tremurdtor plin de le-nebre.

Legile sociale n'au rigiditatea si universalitatea legilor $tiin-telor exacte, ele trebuesc adaptate fiecdrui organism social, iaraceastd adaptare presupune o serie de combinafii ideologice,/acute dupd analiza organismului. Tocmai in aceasta std greu-tatea sociologiei: in adaptare.

Prinfro imagind: doctoriile in sociologie se prepard pe loc,din elemente cari au kirk de legi, dar cari nu pot fi combinaledecdt dupd ce Matt analiza minufioasd a organismului.

pentru ca aceastd analizd sd fie bine Marta, se cere: intui-tie, cunostinti solide psihologice si economice $i metodd. Bine'nfeles nu-i find folos o intinsd culturd generald. Toate aces-

si

gheziei,

.

un.

si

Si

9

s'a

www.dacoromanica.ro

5

tea presupun o mimed indelungatd $i o voinfa aprigd de aluptd pentru fericirea semenilor.

De aceia-i mai u$or sd devil un bun astronom decal an bunconduciitor al claselor sociale si al poporului; dar, printr'unciudat paradox, ndvala mediocritdfilor e mai mare tocmai a-colo unde se cer calitdfi mai solide,poate /Ended sunt $i maimatte portife pentru defecte. Greg lile astronomilor sant lardimportanfd, pe cdnd gre$elile condualtorilor au urmiiri fa-neste, nu numai pentru generafia care le indurd, ci i pentrumate generafii in viitor.

Un bun conduator trebue sd fie ca albina, care culegemiere din toate florile, indiferent de culoarea lor $i de ce-arcrede fluturii, de frilda, despre ele.

Cartea aceasta a lui Kautsky, cetita cu atenfie de tofi cdfivor indreptarea relelor din fara noastrd, va aduce mull bine$i va feri de matte gre$eli $i pe cei ce conduc $i pe cei ce vorse/ conducd, inainte de a fi invdfat $llitzfa $i arta couclucerii.

Terorism $i Comunism" confine lucruri ne$tiute in fara ro-nzlineascd decdt de cdfiva inifiafi;de aceia-i cu atcit mai pre-Pause. Sant in ea pagini despre Revolufia francezd, despreTeroare, despre prima Comund din Paris, despre cea de-adoua Comund, despre socialism, despre regimul sovietist, pecan mi multi istorici si sociologi le-ar putea scrie. Peste tot,fruniuselea gdndirii se imbind cu erudifia. Concluzia-i fireased

prin democratic la socialism. Nici un burghez"infelept nu s'ar lepddd de aceste cloud nofiuni eqd cum le infe-lege Kautsky, de sigur cu rectificdri lard mare important&

Faptul cä aceasta carte apare azi in traducere romilneascd,dupd doi ani de and a fost scrisd, e un avantaj mai mult: totce se afirmd in ea a lost verified in ace$ti doi ani de desfa-sufare a evenimentelor, nimic n'a lost desminfit. Peste 30 deani poate fi data cu acela$ interes, ca orice carte de istorie saude $llitzfd:

Spertim cd publicul citifor dela noi o va cinsti cum se cu-vine.

Al. R. Moroianu.

$i Winfifica:

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTARE

Lucrarea de fata a fost inceputa de aproape un an, dar fuintrerupta de revolutia din 9 Noembrie. Aceasta imi impusealte preocupari, nedandu-mi rägaz pentru studii teoretice si is-torice. Abia dupa cateva luni am putut sa ma reintorc la el;-pentru a termina lucrarea,si Inca i atunci la rästimpuri.

Acest chip de a scrie a stanjenit unitatea expunerii. Si fap-tul ca subiectul meu s'a largit intrucatva in cursul muncei, pa-gubeste si Mai mult unitatii. Punctul meu de plecare a fost pro-blema principala a socialismului actual: atitudinea socialdemo-cratiei fata de metodele bolsevice. Fiindca. bolsevismul invoacade predilectie Comuna din Paris din 1871 ca pe un predecesorsi un model care capatase aprobarea lui Marx si fiindca Co-muna e prea putin cunoscuta de generatia actuala,mi-am pusin gand sä fac o paralela intre Comuna si Republica Sovie-telor.

Pentru ca Comuna sa poata fi inteleasa, a trebuit sa manrc la prima Comuna din Paris i, prin urmare, la Revolutiafranceza si la Teroare. Asta ma duse la o alta paralela cu Re-publica sovietista adaugai studiului meu asupra Comunei,un studiu asupra Teroarei, asupra cauzelor i urmarilor ei,

Ash dar, in aceasta lucrare se impletesc doua idei conduca-toare; cateodata una se indeparteaza de cealalta. Am obser-avt eu insumi neajunsul i m'am gandit sa impart lucrarea indoua i sa infatisez deosebit o expunere asupra Comunei i oalta asupra Teroarei. Totusi, daca nu uitam punctul meu deplecareRepublica sovietistaaceste doua chestiuni se vorgust ash de strans legate, in cat imi pare cu neputinta sa ledespart. Nadajduesc insa, cu toate greutatile cari decurg dincaracterul dublu al subiectului, ca am isbutit sa pastrez unita-tea In inlantdirea ideilor.

Oricat de academice i-ar pareh cetitorului uncle din conclu-ziile mele, toate sunt de cea mai mare actualitate, caci nici

,

Yiwww.dacoromanica.ro

8

n'ar putea fi altfel inteo epoch' ash de agitatä ca a noastra.Fire§te cä aceasta nu Inseamnä ca am potrivit adevarul dupZinevoile momentului, ci inseamnä ca peste tot am dat la ivealiichiar cand am vorbit de trecutul cel mai indepartat, numaipaginile in stare sä aducä lumina in haosul care ne invalue.

Dacä avem in vedere numai acest haos, rusesc sau german,.vom gasl cä infati§area i perspectivele pe cari ni le prezinta.sunt prea putin imbucuratoare: o lume cufundata in ruinaeconomica §i'n nelegiuirea fratricidului; i acolo i aici, socia-li§ti cari detin puterea si se poarta fall de ceilalticu cruzimea calailor versailezi, pe cari intregul proletariat in-ternational ii infierase, acum o jumdtate de veac, cu dispretul§i cu indignarea sa.

Dar zarile se lumineaza, clack' ne intoarcem ochii spre In-ternationala. Lucratorii din Europa Occidentall s'au trezit; e'nsarcina lor sä ajunga, prin mijloace mai demne, la rezultatemai bune deck cele pe cari le-am capatat pita acum in RI-&grit. Dar pentru asta, ei trebue sä invete dela noi ca sa dis-tingä, dupl rezultatele pe can le dau, diferitele metode ale lup-tei constructive. N'avem nevoe de o preamarire aarbaz a meto-delor de dinainte de rasboiu, ci de critica cea mai aspra. Maimult ca oricând avem nevoe de 'ea, acum cand Revolutia si par-tidele-i socialiste trec printr'o criza dureroasa, in cursul cii-reia aceste diferite metode se cearta pentru intAietate. Suezcesul revolutiilor va atarna inteo mare masura de metoda pecare o va adopta proletariatul.

Astazi, datoria noastra cea mai de capetenie e de a ne in-cerch metodele. Aceasta lucrare cauta sa contribue la aceastaincercare i, prin urmare, la grabirea Revolutiei.

Charlottenburg, lunie 1919.

K. Kautsky.

socialisti

1

,,www.dacoromanica.ro

I.

REVOLUTIA SI TEROAREA

Inainte de rasboiu o mare parte a democratiei socialiste erapatrunsa de ideia ca era revoluVilor era inchisa, nu numaipentru Europa occidentalfi, ci i pentru Germania si Austria.Cel care aveh altd parere era luat in ras ca un romantic alRevolutiei.

$i iata ca revolutia a isbucnit i cä ea ia forme de o salba-tecie la care nu s'ar fi putut asteptk cel mai fantezist dintre,,romanticii revolutionari".

Desfiintarea pedepsei cu moartea ajunsese, pentru once so-cial-democrat, o revendicare foarte &eased. .

Totusi, revolutia ne aduce teroarea cea mai sangeroasa a-plicata de guverne socialiste. Bolsevicii, in Rusia, au deschiscalea. Tocmai de aceia ei au fost foarte aspru infierati de totisocialistii cari nu impartasesc punctul de vedere bolsevic, askdar si de socialistii majoritari germani. Dar, de indata ce a-cesti din urma isi sirnt putered amenintatä, recurg la aceleasimijloace teroriste pe care le infiereaza in Räsarit. Noske mica'hotarat pe urma lui Trotchi, cu deosebire cä el nu-si crede dic-tatura lui o dictatura a proletariatului. Dar amAndoi isi justi-_flea opera lor sfingeroasa prin dreptul revolutiei.

In adevar, a privl teroarea ca o parte integranta a revolu--Oen, e o conceptie foarte raspandita: cel care vrea pe una dinele, trebue sa se resemneze s'o prirneasca i pe cealaltä. Caproba, se citeaza totdeauna pilda marei revolutii franceze. Eatrece drept revolutia prin excelen(d.

CercetArile asupra teroarei, asupra conditillor i utmariorei trebue deci, pentru a ajunge la bun sfarsit, sä inceapa prin.studiul regimului terorist al sanchiulotilor. De aici deci vom in-cepe. Aceasta ne va duce cam departe de actualitate, dar ne

s .

www.dacoromanica.ro

10

va itivAtS totodath sä o intelegem mai bine. Numilrui:dintre marea 'revolutie franceth i revolutiile de as-

thzi, mai ales cea din Rusia, e cu adevArat isbitor.5i totusi, revolutiile din zilele noastre se deosebesc profund

de cea din secolul al XVIII.: Pentru a ne da seama, ar fiajuns sä comparam proletariatul nostru, industria noastra, raij-loacele noastre de transport cu starea de lucruri de acumsuth cincizeci de ani.

,

de

o.

5

°

..

:

,.

asainA-rflor

www.dacoromanica.ro

IL

PARISUL

Actuala revolutie germana n'are centru; Revolutia franceza,din contra, era dominata de Paris. Nu s'ar putea intelege niciRevolutia nici Teroarea, daca nu s'ar tine socotealä dc impor-tanta economica si politica pe care o castigase Parisul inFranta. Nici un oras n'a exercitat, in al XVIII si in al XIXveac, o inraurire egald cu a Parisului. Aceasta, datoritä rolu-lui pe care-1 joaca capitala, centrul guvernamântului intr'unStat modern, biurocratic si centralist, pand in momentul incare desvoltarea capitalismului industrial inmultind mijloa-cele de comunicatie, introduce o descentralizare economica.

Intr'un Stat feodal, centrul sau, monarcul, exercita o puterede mica insemnatate; functiunile sale sunt putin numeroasesi, prin urmare, aparatul sat' guvernamental e mic. Acest a,parat poate fi usor mutat dintr'un oras sau dintr'un targ in-tealtul; monarcul e silit sä o faca cu atat mai des cu catmijloacele de transport sunt mai putin desvoltate, cu cat o sin-gura localitate dela o vreme nu poate sa intretina indeajunscurtea monarcului i cu cat acesta are mai multe motive pen-tru a se face vazut In persoanä in deosebitele parti ale dome-

uliui acesta fiind singurul mijloc de a intretine credintasi ascultarea. De aceia, in aceastä epoca mestesugul de monarcstä mai ales in a calatori. Ca un nomad, monarcul cauta me-reu ate o päsune grasa i o paraseste dupa ce i-a secat toatebogatiile.

Totusi, incet-incet, aparatul administrativ se complica, maiales in urma desvoltarii comertului, care inlesneste evolutiaregimului economiei financiare si inlocueste contributiunile innatura, grele de transportat, cu impozite platibile in bani, muttmai ware de purtat. Perceperea impozitelor face sa creascl

''i.

,

sau,

a ,-s,,

www.dacoromanica.ro

puterea monarcului; ea face in acelas timp sa creasca apara-tul administrativ reprezentat prin biurocrat,ie i armatele per-manente. Acest aparat nu mai ingadue sä fie deplasat.,El arenevoe de statornicie. De multä vreme, monarcul preferh ca.resedinta orase importante, capitale asezate in mijlocul Statu-lui, servind ca centre de comert i Mai bogate ca targurilede provincie. Unul din aceste Mama de resedinta ajunge deciresedinta permanenta a guvernamantuluicapitala sa. Acolose strange tot ce stä in legatura cu guvernamântul; acolo serevarsa därile intregului Stat, i numai o parte din aceste darise intoarce din nou in tard. Tot acolo se stabilesc furnisoraguvernamantului i ai curtii, precum i financiarii, fermieriigenerali i bancherii care fac afaceri de bani cu Statul,

In acelas timp, puterea suveranului incalech pe aceia a nobi-limii, a carei inctependenta era sfäramatä. Monarcul nu maivoia sä mai rabde ca inalta boerime sá locuiasca departe deel, in castele. Ea trebul sä vina la curtea regelui, sä se punasub supravegherea lui personala, sä faca numai opera inutila

desarta de curtean. I se luä nobilimei functiunile ei inde-pendente in ocarmuirea tarii, pentru a fi date biurocratiei sta-tornicitä i platitä de rege. Boerii ajunsera, din ce in ce maimult, paraziti a caror singura treat:4 era nianancecurtea suveranului veniturile moiilor. Ceia ce ei cheltuiau maiinainte in targurile lor si in castele, in mijlocul servilor, sescurgea acum in capitall i Ii mama bogatia. Cladiau palatealaturi de ale regelui, ii cheltuiau In ele toate veniturile pe-trecand, pentruCa toate slujbele serioase nu li erau ingaduitc..Si parvenitii finantei care räsariau alaturi de ei catau sa-ijunga in stralucire.

Astfel capitalele deveniau, contrar satelor i restului orase-lor, provincia", nu numai centrele bogatiilor tarii, ci i cen-trele placerilor. Ele exercitau ash dar a puternica atractiuneasupra oricarui locuitor al tärii i asupra unor streini care po-sedau rnijloacele de petrecere sau erau in stare, slujind desfa-tarea; sa exploateze pe oamenii lacomi de placeri.

, .Totusi, elemente mai serioase furl atrase sprecapitala. In castelele lor, nobilii, pentru trece vemea,n'aveau deck placerile cele mai grosolane: sä se ghiftmasca,sä e imbete, sá vaneze, sal batjocoreasca fetele. Orasul a datnastere unor moravuri i placeri mai alese. Boerimea a ifiva-tat sa se intereseze de arte i ocrotirea stiihtelor ajunsese lamoda: ash cá artistii i invatatii dadUra i ei navala in capi-

sa-5i la

mai

a-

ti

www.dacoromanica.ro

1 a

talk unde aveau cea mai mare putinta de reu§itä. Pe mdsurrice burghezia din capitald devenia mai tare, scriitorii i arti§tiigaseau intea, in gall de nobilime, o dientela pentru operilelor.

Neaparat,1 capitala atrageh in acela§ timp numero§i indus-triasi colnercianti, indispensabili pentru a satisface nevoiletuturor elementelor de care am vorbit. Nicaeri n'aveai maimultä §ansa de a face avere ca in capitala. Tori Cali aveauspirit, incredere in ei i energie navaleau din toatebard.

Totu§i, toata lumea nu-§i atingeh tinta. Multi nu reu§iratotalul lor a alcatuit acest alt semn caracteristic al mareluiora.§massa proletarilor fard ocupatie Lumpen-proletariat"care cautau mantuirea in capitala. Acolo, in adevar, puteau sase ascunda mai bine i aveau mai =ilia putinta s dea pesteun noroc de care ar fi §tiut s. se foloseasca cu indräsneald,pentru a ajunge la isbanda; de alminteri ei §tiau sa-1 nasca lanevoe, ca vestitul Ricaut dela Marliniere. Nu numai arta si§tiinta, ci i o benchetuim desfranata alaturi de mizeria ceamai neagra i de nenumarate crime, erau trasaturile caracte-ristice ale capitalei.

Acestor particularitati sociale ale marelui ora§, le corespun-dea un spirit particular al populatiei. Dar n'a fost acela§ intoate capitalele. $i aici cantitatea se schimba in calitate. In-tr'un Stat mic sau intr'o tara inapoiatä economice§te, capi-tala erh un ora§el in care trasaturile caracteristice aratate maisus se desvoltau in mod slab. Ceia ce se manifesth acolo cumai multä evidenta era inraurirea pe care curtea o exercith a-supra populatiei, inraurire nu numai economica §i politick ci§i intelectualä. Curtenii capatau, sub o forma mai grosoland,mai vulgarl, mai naiva, mentalitatea burgheziei. Toata popu-latia provinciei se resimteh de ea; cad toata lumina ii venedin capitala.

Astfel s'a format mentalitatea puternic monarchista i slit-garnica a Germaniei, cu numeroasele ei statulete. Aceastä Men-talitate intarath atata pe cei dintai apostoli ai democratiei bur-gheze in epoca inmugurirei ei. Ea ii smulgeh lui Boeme a-ceastä exclamatie desperata: Celelalte popoare sunt sclavi,Germanii sunt slugoi"gandire pe care Heine o exprima inacest vers §i mai ironic:

Deutschland, die fromme Kinderstube,1st keine römische Mördergrube.

colturilo.

.

..

'

s.

. ,

ai

,

www.dacoromanica.ro

14

(Germania, acoastä nevinovata odae de copii, nu-i de loco vizunie de talhari romani").

Spiritul se formeazi cu totul altfel intr'o mare capitall. Cucat orasu-i mai mare, cu atat curtea pierde din importantanumerica in comparatie cu restul populatiei care-si cauta a-colo norocul. Numarul amigitilor si al nemultumitilor cel mai mare, massa lor i prin urmare i puterea lor, mai consi-derabild. Asta da curaj nu nuniai acestei masse, ci i opozitieicare, flea a fi personal nemultumiti, ii di seama de meteh-nele Statului 0 ale societatii. 0 astfel de opozitie exista pretu-tindeni. In capitalele mici stetea in umbra; in orasele maxiputeh sa se incerce sa manifesteze.

Printre marile orase ale continentului european, cel maimare era, in al XVII si al XVIII veac, Parisul, capitala sta-tului celui mai de seama din Europa, in aceasta epoca. Catresfarsitul secolului al XVIII, Parisul avea o populatie cam de600.000 de suflete. Weimar, resedinta care era atimci centrulintelectual cel mai stralucitor din Germania, avea tocmaio.000 de locuitoril

Populatia Parisului se distinsese de cu vreme prin spiritulsau de revolta. Ash, de pilda, in 1648, se-rasculase cu Frondain urma conflictului dintre guvern i Parlamentul din ParisCurtea suprema de Justitie.

Se ridicara baricade i regele fu silit sä piriseascii Pari-sul, in 1649, in atela§ an in care fu decapitat Carol I al An-gliei. Lupta Putt pana'n 1652, and regalitatea trebul A, seresemneze sa incheie o pace de conciliatiune care, e adevarat,sfir§I n curând cu o nona intärird a absolutismului. In aceastalupta, capitala se intoviri§ise cu Inalta boerime i aceastaconstituih o tovarasie cu totul nepotrivitä. Nicleri inalta nobi-lime nu puteh sa se mentina cu succes contra regalititii. Im-potriva lui Ludovic, Parisul nu avea aceias putere de rezis-tenta pe care o avusese Londra impotriva lui Carol.

Fronda coincide cu tineretea lui Ludovic XIV. RezmeritaParisienilor fuga lui din capitala Ii lasard regelui o adancaintiparire. Pentru: a nu pall laud odati o rusine ca asta, el isimuta resedinta afara din Paris. Ii fu greu sl-§i lase acolo apa-ratul administrativ; dar isi stabill curtea intr'un loc destul deapropiat de Paris, pentru a ingldul legaturi permanente si re-pezi cu capitala, i totusi destul de indepartat pentru. a fi insiguranta, in caz de tulburari. In 1672 fu inceputi la Versail-les, la 18 kilometri de Paris, cladirea resedintei celei alma,care trebuia sä coste pe rege, sau mai degraba pe poporul

si

i

www.dacoromanica.ro

15

un miliard de franci. In veacurile urmatoare, accastäresedinth trebuia s. dovedeasch Parisienilor, nu numai odata,cä ea fusese ridicath in potriva lor.

Oricat de hothrat se opuneh deseori Parisul puterii cen-trale, atitudinea lui fath de aceastä putere era lipsith de uni,tate. Pe deoparte capitala tinteh spre libertate i independenta;pe de alta parte boghtia i autoritatea sa e bazau pe maxi-mea i pe aria puterii Statului. Parisul trebuia sh revendiceautonomia comunei i totusi el clstigh mult prin centralizareaStatului pe care inshsi existenta lui o favoriza.

Ceea ce a format, in decursul secolului al XVIII, puter-nica unitate nationalá a diferitelor provincii i cuceriri aleFrantei, a fost inainte de mice situatia Parisului, care dominhtoate partile Statului. Ce-ar fi putut sh-i uneasch pe Alsacieni;cu Bretonii, pe Flamanzii din Dunkerque cu Gasconii? Totiaveau vreo legaturä cu Parisul, cei mai buni feciori ai lor a-colo se intalneau si se contopeau inteo singura natie. Pari-sul era in acelas timp sprijinul cel mai puternic i dusmanulcel mai tare al puterii centralizatoare a Statului, i aceastäcontrazicere se simteh in atitudinea capitalei fata de provin-cie. La Paris furl descoperite cel mai din vreme cusururile

abuzurile de care suferia. regatul. Parisul, cel dintai, ava cu-rajul sä le dea pe fath i sh le infiereze. Cel dintai, el avNaria sa le combatd. Parisul ajunse ash dar aphratorul intregeinatiuni suferinde. Provincialii, preshrati prin lard, intelectua-liceste inapoiati, farl putere i flea curaj, vedeau in Paris peport-drapelul, pe mantuitorul lor, pe care deseori II urmaucu entuziasm.

Dar nu era totdeauna ash. Chci acelas Paris ajunsese mareputernic nu numai prin inunca locuitorilor säi, ci i prin

exploatarea provinciei: partea leului din toath plus-vhloareaprodush in provincie ii reveneh Parisului, unde in parte erhrisipith si in parte mergea sui ingroase capitalul, imbogatind

intarind tot pe acei can exploatau tara.Astfel increderea in Paris, oras al progresului, mergeh

mana 'n mama' cu ura Impotriva Parisului, oras exploatator,cu un antagonism intre capitalà si provincie. Child unul. andceldlalt din aceste sentimente stetea deasupra, dupl situatiaistorich.

Antagonismul economic se inIspreh prin contradictia dintrementalitatile care rezultau din diferenta ambiantelor sociale.La tara i in provincie erh o stagnare economica, deci un con-servatism strain legat de conceptiile morale invechite.

skit,

si

si

www.dacoromanica.ro

16

Cel care nu credeh in ele, trebuia: sä se prefaca, caci inmediul ingust al satului si al oräselului fiecare erh suprave,-ghiat de obstea intreaga.

Aceasta sUpfaveghere lipseh cu totul in orasul mare. Acoloputeai sä indrasnesti sa-ti bati joc pe iota de moravurile in-vechite, ele erau atacate de sus si de jos: $i de nobilimeatrufasa i lacorna de placeri' §i. ,de mediurile capitaliste carevoiau sa." egaleze nobilimea, $i de straturile inferioare ale mas-selor, pe care mizeria i iesigurana statornica a traiului lefaceau tot ash de putin respectuoase de limitele proprietatii ca

de legaturile de familie. Printre ei se gäseau destui vanatoride noroc i intelectuali a caror mizerie i nesiguranta de traideseori erau deopotriva cu ale proletariatului, desi erau admisila'viata de placeri a nobilimei si a inaltei finante din capitala.

Nu-i de mirare ca bravii provinciali i aranii urau desfrauljosnic al noului Babilon in aCeias masura in cake spiritualiiParisieni ii bateau joc de filistinismul si de prejudecatilq pro-vincialilor marginiti.

Ca si in moralä, opozitia aceasta se vadià si in religie. Ta-ranul; izolat cum erh de univers, vedeh in popa pe singurulintelectual care se ingrijeh de el, care-i slujeh de mijlocitorcu lumea din afar* care-i aduceh stiinte de dincolo de zareasatului.

Oamenii necultivati dela tara nu puteau doer c. acestestiinte fusesera dle mult depasite de evolutia tiinificä. Eierau legati de Biserica si de religie si-i respectau numai co-morile spirituale. Nu se gandeau de loc insuseasca

Bisericei. Pe de alta parte, pentru Parisieni, bunurile Bi-sericei aveau mai putina importanta ca situatia ei dominanta

ca credintele religioase.Daca in Evul Mediu Biserica fusese mijlocul de a conservh

stiinta, dela Renastere incoace stiinta profana a oraselor ihrtre-cuse cu mult pe a Bisericii. In ochii targovetilor ea nu maiera ui mijloc de a conservh stiinta, ci un mijloc de a-i impie-dech dess;oltarea. Acest antagonism se mai inasprise in urmamasurilor coercitive prin care intelectualii eclesiastici, simin-du-se din ce in mai putin la inaltimea adversarilor lor, cau-taseta lupte contra concurentii intelectualilor laici. Ac6tiaraspunsera cu armele intelectuale cele mai ascutite: o ironiebiciuitoare i cercetari stiintifice aprofundate, i ei continuaralupta impotriva Bisericei cu atat mai mult foc i bunä vointacu cat castigau in multe imprejurari, i cu conditie sa lucrezecu prudentä, sprijinul, sau cel putin neutralitatea, nobilimei

.

si

sa-si mo-able

.si

s'a

si

www.dacoromanica.ro

17

a biurocratiei guvernante. Cat despre acestea, nu numai caluau in ras doctrina religiei stramosesti, ci erau i incomodatecate odata de biserica catolicá, fiindca ea nu voia sä, se aso-cieze farl impotrivire la exercitarea puterii Statului. De a-ceia lupta impotriva Bisericii era mai putin periculoasa ca a-ceia impotriva absolutismului si ea fu mai curand adoptatade opozitia in fase.

Totusi, i asupra acestui punct,.gasim o oarecare lipsä deunitate. carmuitoare se impotrivesc Bisericii,. de indatace aceasta are pretentia sa lticreze ca organizatie independenta;totusi ea le pare indispensabila ca unealtä de stapanire fatade clasele de jos. Aceasta contrazicere se simte pana in mediu-rile opozitiei intelectuale. Voltaire strigand: Ecrasez l'infameZdrobiti pe pacatoasä I" (Biserica), gasea cà religia tre-buia sa fie pästrata, pentru popof.

Aceias contrazicere se manifesta in straturile inferioare alepopulatiei parisiene i la purtatorii ei de cuvant. De sigur, eiluptau toti impotriva Bisericei i, nici nu voiau ,sa stie de ea.Dar, conform situatiei sociale a proletariatului, care-I impingeintotdeauna sá scoatá din orice i fárä rezerve consecinteleextreme, solutiile cele mai radicale,unii predicau ateismul simaterialismul cel mai absolut; altii, din contra, urau acest felde a gandl, pentruca fusese al exploatatorilor aristecratici i.capitalisti (de dinainte 'de revolutie, fie zis in paranteza). Opozi-tia socialistii credindosi i socialistii atei s'a mentinutIn Franta pana'n al XIX-lea veac. Chiar Louis Blanc, in a saIstorie a Revolutiei franceze, e cu totul de parerea lui Rous-seau si a lui Robespierre care tineau la religie, contrar ateuluiDiderot si lui Anacharsis Clootz.

Ei intelegeau cl ateismul consacrA desordinea printre oameni,pentru cä presupune anarhia in cer".

(Louis Blanc, Hist. de la Revolution).Louis Blanc uita ca, pentru atei, cerul nu existä, precum

nu exista nici chiar bunul Dumnezeu.Dupa o sgtirduire ash de profunda ca marea Revolutie, toate

aceste cOntradictiuni i nepotriviri trebuiau, ca i antagonis-mele de clase, sa se schimbe pentru o bucata de vreme inconflicte extrem de grave.

Terarism i Comunism. 2

.

intre3

t

www.dacoromanica.ro

MAREA REVOLUTIE

Ace las Ludovic al XIV, care de frica Parisienilor i stab;lise resedinta la Versailles, stiuse SI zdrobeasca ultimeletali de independenta ale nobilimei sale. El fu destul de tare,pentru ca regatul lui, in decursul luptelor contra tuturor veci-nilor, sa ajunga cel mai mare si mai puternic dintre State leEurope. Dar la aceasta ajunse numai printr'un sir de razboaecare sleirá Franta cu desavarsire i o adusera pe margineaprIpastiei.

Ultimul situ razboiu,pentru mostenirea tronului Spaniel,----care tinuse dela 1701 pana la 1714 si se isprävise fär iz-banda pentru Franta, a fi dat singur nastere unei revolutii,daca atunci ar fi existat o puternica clasa revolutionara. Uraimpotriva regelui era grozava. S'a vazut in clipa mortii lui,in 1715.

Funeraliile lui se flcura cu cea mai mare simplitate, pentrua cruta cheltuelile i timpul"; poporul Parisului crezandu-se scApatde un jug nesuferit, and sicriul marelui rege" trecu. pe sträzi, IIinsoti nu numai cu injurIturi cu blesteme, ci si cu noroi i pietre.In toatal provincia fu un chiot de bucurie, amestcat-cu blesteme Iaadresa 1-5.posatului; pretutindeni se aduceau laude lui Dumnezeu;fcricirea de a fi scIpat de acest despot se manifesta pe fatäf drä teamä. Lumea astepta dela Regent pacea, libertatea de circu-latie, micsorarea darilor". (M. Philipson, Seco1u4 lui Ludovic al 'XIVpag. 518). -

Poporul Frantei aveh Inca de indurat dureroasa experienta.a urmasilor Regelui Soare", inainte de a-si faurl singur is-toria. in marea'Revolutie.

Tara abia incepuse sa-si vina putin in fire si fu aruncata in,noi rasboae. Dela 1733 pAna la 1735 av de sustinut unboiu cu Austria, pentru Polonia si Lorena; dela 1740-48 lull.

5

velei-

_ - . .

i

rAs-

si

IlL

www.dacoromanica.ro

19

parte la räsboiul pentru mostenirea Austriei alaturi de Pru-sia, impotriva Mariei Tereza si a Angliei; dela 1736-63 selupta in razboiul de §eapte ani alaturi de Maria Tereza, impo-triva Prusiei 0 a Angliei; dela 1778-83 conduse räsboiulImpotriva Angliei, ca sä sustina lupta pentru independentaStatelor-Unite.

Aceste rasboae nu numai ca au ruinat tara, ci au fost con-duse, in cea mai mare parte, inteun chip jalnic, fard chiaraduca Frantei gloria militara. (Rossbach).

tu ajutorul burgheziei, care se ridick, regalitatea rasturnasenobilimea feodala, nu pentru a o starpl, ci pentru a o stapanifara rezerve. Regele se credek punctul culminant al acesteinobilitni care-i era trebuincioasa; doar din nobilimea delacurte, in totul credincioasa, Ii alegeh el de preferinta pe con-ducatorii Statului i ai armatei, despoind in acela timp aceia0nobilime de orice independentA, destinand-o numai vietii deplaceri, lasand-o astfel sa decada mora1ice0e 5i intelectuali-ce5te i impingand-o la ruina economica.

Pretentiile boerimei fatal de tarani deveniau cu atat maimari cu cat decaderea ei morala, intelectualä i economica erkmai vaditä. Impilarea i exploatarea taranilor intrecek oricemargine, in timp ce ruina propriet5.tilor fonciare, aceastabait economica a 'Statului, se agravh.

Pe de alta parte, Statul degenià din ce in ce mai net Platerfata de nenorocitii tarani, principalii birnici, caci nobilii, ne-fiind multumiti ca ruinau tara cu diplomatia i razboaele,cautau sa se despagubeasca de ruina lor, jefuind Statul. Eigaseau un sprijin in regalitate 0 in Biserica, care reprezentape marii proprietari fonciari ai tarii.

In fata acestei situatii dezastroase se gasea Parisul cu bur-ghezia sa care se ridich repede i cu numero0i sai intelectualicari, mai bine decat in orice alt ora5 al Europei, intelegeaucusurul starii de lucruri politice i sociale, o infierau i o biciu-iau cat mai nemilos. Supt ei, era o mica burghezie, cea maitare, cea mai con5tientä din toata Europa, 0 un proletariatcare nicaeri nu-si avea seaman in privinta numarului, a con- ,

centrarii a exasperarii.Un conflict grozav era de neinlaturat, data aceste clout

forte potrivnice se ciocneau una cu alta.Acest conflict isbucnl de indata ce regatul ajunse la fundul

lazii, de indata ce datoria sa crescuse ash de tare ca 'amenintàcu prabusirea i nici un financiar nu mai voik sa-i acordecredit.

.

sa-i.

i

www.dacoromanica.ro

20

State le generale ale feudalitatii, care nu se mai adunasera dela 1614, aceasta reprezentare de castä a nobilimei, a cleruluisi a burgheziei, trebuiau sa dea deslegare pentru biruri i im-prumuturi noi, ca sä ridice creditul absolutismului falit i sa-iprelungeasca existenta. :Alegerile Statelor izolate avura locin 1789 i a1eii fura convocati in resedinta regall, la Versail-lesi

In acelas timp, afara de curteni, toate clasele erau foarteinversunate impotriva regimului guvernant. De cum s'au adu-nat, la 5 Mai 1789, Statele generale, in loc sa voteze noi im-prumuturi i biruri noi., se gandira sa reformeze Statul. Bine'metes nobiimea i clerul concepeau aceste reforme altfel decat burghezia; aceasta din urma se ridica deasupra in izbireadusmanoas a. dintre caste. Statele generale devenira. o Adunarenationala care-i dada Frantei o nota constitutie.

La inceput, forta Adunärii nationale era numai morala: ease sprijinea pe convingerea ea aveh la spate enorma majori-tate a natiei. Dar asta nu o punch la adapost de o lovitura deStat a fortei materiale. Pe aceasta, monarhia o poseda Inca,pentruca aveh armata i erh in stare sä se serveasca de ea.

Dar trebul sa-si aminteasca de Fronda, de forta materialade care dispuneh Parisul. Numai dupa ce ar fi fost potolitParisul, se puteh sperh sä se. disolve sau sa se ingenunche A-dunarea nationala. Furl trimise deci numeroase trupe in capi-talä and orice teamá fu inlaturata, se dada lovitura deStat: indepartarea lui Necker, ministrul impus regelui de Adu-narea nationala (12 Iulie 1789). Daca Parisul ar fi privit-o

sau daca ar fi fost batut de trupe, cursul Revolutiei arfi fost pentru o clipl incetinit. Dar Parisul se revolta, trupeleregelui sovaira, massele proletariatului si ale micei burgheziipusera mama pe arsenalul Invalizilor, unde gastra treizeci &-mil de pusti i luara cu asalt cetatuia care se inalth n fatamahalalelor revolutionareBastilia (i 4 Iulie 1789).

Atunci isi pierdura capul regele i curtea, atunci se rascu-lara taranii in toata tara. Mai fusesera mai inainte cateva tul-but-4i agrare, izolate, care furl inabusite cu usurinta. Darnici .o putere n'ar fi putut sa se impotriveasca asaltului gene-ral care se desläntuise. Parisul salvase i generalizase Revo-lutia. Totusi furtuna parit Ca se potoleste incet-incet. Regele,dimpreuna cu anturajul salt feodal, recapata curaj; Ii reel-pata i atitudinea dared fata de hotathrile Adunärii nationale;trupele furl iarasi adunate. Parisienii se convinsera atunci cänu erau in sigurantä cata vreme carmuitorii Statului, regele

i

.

Iinitit

si

www.dacoromanica.ro

9 1

Adunarea nationalä, se gaseau la Versailles. Poporul Parisuluivol aibal supt supravegherea i inraurirea ,sa directa. La5 Octombrie 1789, cete mari de norod plecard din Paris laVersailles adusera pe rege inapoi..

Poporul nadajdui k. acum cal are .sa fie lasat in pace, pentrua se putek indeletnici cu pregAtirea constitutiei si cu muncapractical, cari trebuiau asigure buna-stare in noile impre-jurari.

La 14 Iulie 1790, Ludovic al XVI jurd pe noua constitutie.Dar o fads impotriva vointii sale. Se simteh prizonier la Tui-leries; la drept vorbind, toate actele domniei ii erau silnice.

Nici nu se scursese un an dela juralmant i el o lua la fUgal(21 Iunie 1791) i erh aestul de nesocotit intaratand popo-rul mai inainte db a fi ajuns la loc sigur: làsà o hartie in caredeclarà smulse cu deasila i nule toate decretele sale delaOctombrie 1789. Prea mare era graba, cad el fh recunoscutin drum, oprit i readus la Paris.

In acea clipá, o mare parte din poporul Parisului, scoasadin fire, cereh ca regele &á fie detronat. Totusi, traditiile mo-narhiste erau.inca prea adânc inradacinate in populatie pentruca aceasta masurä sal poata isbuti. Aceasta ar fi ajuns cascape viata lui Ludovic al XVI. In acest moment el risch nu-mai tronul. Soarta ii fa mai primejduita and, supt domnialui, Franta se angaja in ralzboiul hupotriva monarhiilor coa-lisate. ale Europei (April 1792). Acesta nu erh un rAzboiu cacele de mai 'nainte, pentru un castig mai mult sau mai putininsemnat de palmant. Ci erh un räsboiu al nobilimei feodale sial 'absolutismului din Europa impotriva .unui popor care seliberase si care trebuih sit fie iarasi robit, un adevarat razboiucivil, cu toata cruzimea care caraaerizeazal rázboaele civile,Dusmanul ameninta poporul revolutionar cu o nimicire to-tare, i aliatul dusmanului era chiar regele.

aceasta situatie, ideia de monarhie Ii pierdh repedeforta; totusi Adunarea nationala nu se putea Inca hotari s'ofepede. Tot Parisienii obtinura ca Ludovic al XVI sä fie in-chis, sa fie 'convocatal o nona. Adunare nationald: Conventia,care trebuih dea Frantei o nota constitutie republican&(to August 1792). In prima sa sedinta, Conventia decree& inunanimitate suprimarea regalitatii (21 Septembrie 1792 ).:

Cu toate acestea, Parisienii nu credeau asiguratä Republica,cata vrerne traik Ludovic al XVI. Ei cerura sal i se faca unproces de inalta tradare. Cea mai mare parte din Conventie,,la inceput, dAdh inapoi. Dar furia Parisienilor devenl ires-isti-

sl-i

sl-i

i.

5i-1

sa-i

www.dacoromanica.ro

Zill and aflarg cii se descoperise, la Tuileries, un dulap se--cret in care Ludovic al XVI ascunsese o serie de documente-ce probau ca regele cumpararse pe cativa parlamentari, prin-tre cari pe Mirabeau; c avusese leghturi cu vrásmasul; ch..solda unei parti din soldatii sai care se luptaserä in rândurile.Austriacilor impotriva Frantei fusese platita de rege, chiar intimpul rázboiului.

Cu toate acestea, o fractiune a Conventiei cautà sh-1 scapepe rege. Ea voih sä apeleze la poporul Frantei; soarta lui Lu-dovic al XVI trebuia sä fie hothrilth printr'un plebiscit. A-ceasta incercare de a se sluji de provincie impotriva Parisu-

impotrivirea cea mai energicit a Parisienilor. Teamaacestor din urma invinse definitiv in Conventie. Apelul la-popor" fu respins cu 423 de glasuri contra 276. Soarta lui Lu-dovic al XVI fu hothrha: la 2 1 Ianuar 1793 se sul pe esa-fod. Dintre partidele republicane, cel care-1 aparase mai ct;searnä pe rege era partidul Girondinilor; isi trageau numeledela deputatii care alchtuise shmburele partidului lor i pccare Gironda ii trimisese in Conventie. Ei devenirà ditsmaniicei mai inversunati ai Parisului, a child heghenninie voiau s'osfarame. Franta trebuih sh fie constituita in Stat federativ:

Patru zile dupa deschiderea Conventiei, girondinul Lasource pro-nunta cu aprobarea partidului slid aceste cuvinte: Nu vreau ca Pari-sul, condus de cativa intriganti, sä devinä pentru Franta ccia ce afost Roma pentrudmperiul roman. Parisul trebuie redus la 1/83 de in-d:uenta, ca fiecare dintre celeialte departamente".

(Cunow. Partidele marei Revoluiii Iranceze, p. 349).

Antagonismul dintre Girondini si Paris lua la sfArsit formele.cele mai silbatece. Prin revoltele cari avura loc dela 31 Maila 2 Iunie 1793, Parisienii chphtarä dela ,Conventie suspenda-,rea" i arestarea a treizeci i patru Girondini. Rhspunsul fuuciderea liii Marat de chtre girondina Charlotte Corday, dinNormandia (13 Iulie) i, nu multh vreme duph aceia, incer-carea Girondinilor de a räsculain toiul rIzboiuluiNorman-dia, Bretania si Midi. Parisienii nu se lasari mai pe jos si oh-tinuri executia Girondinilor ce se gasiau la Paris (31 Octom-brie).

2'2

lui intâlnl

.

Or: 16

A

oF

www.dacoromanica.ro

IV.

PRIMA COMUNA DIN PARIS

a) Proletariatul Parisului i mijloacele lui de lupt5.

Pand acum, am vorbit numai de Parisieni". Bine 'nteles, nutrebue sa intelegem supt acest nume toata. populatia Parisu-lui, pentruca aceasta era impartitä in clase foarte opuse unelealtora. erau grosul populatiei din capitald, miciburghezi i proletari. Aceasta ultima denumire nu trebue de-alminteri sa evoce ideia proletariatului industrial din zilelenoastre. Negresit, la Paris erau cateva manufacturi, dar majo-ritatea lucratorilor era ocupata in ,tot -soiul de servicii auxi-liaremuncitori de rand sau salahoriori erau calfe rani voiau.sa ajunga, cu timpul, mestesugari independenti. Alaturi de ei.existau numerosi mici meseriasi sau lucratori la domiciliu, pre-cum si tot soiul de comisionari i samsari, cari tralau in mi-zeria cea mai neagrà si in nesiguranta cea mai grozava.

Aceasta mizerie, aceasta existenta nesigura faced ca situa-lor sociala sa fie aceia a proletariatiilui, in timp ce situatia_

lor de clasa, adica mijloacele lor de subsistenta, f deem! din eimici burgljezi, al caror ideal era traiul lesnicios. Nimic maigresit deck a confunda mijloacele de subsistenta cu situatia declasa, cum a facut-o Lassale si cum o fac astazi acei dinire to-vardsii nostri rusi, cari cred ca interesele de clasa ale taranu-lui sarac sunt deosebite de ale taranului bogat i sunt aceleasica ale proletariatului salariat din orase. Se face aceias gresalacand se crede'tcà micii capitalisti au alte interese de clasa deckmarii capitalisti i cand se confunda opozitia facuta capitalu-lui financiar de cei dintâi cu antagonismul de clasa al prole-tariatului impotriva capitalului. Micii capitalisti vor sa ajunga.marl capitalisti; micii /Irani vor de asemeni sd-si tritinda do-

'

.1

Parisienii"

11

jia

I

www.dacoromanica.ro

24

.meniul: aceasta; nu 6 societate socia1ist4 U. e tinta. Si uniialtii vor sh-si mAreasch veniturile pe socoteala lucratorilor,cei dintai prin salarii scoborâte i prin zile lungi de lucru,cei de al doilea prin preturi ridicate asupra productelor.

Tot ash, elementele shrace din Paris, in epoca marei Revo-lutii, erau prin situatia lor de clasä mici burghezi, desi condi-

lor erau cele ale proletarilor. Aceste conditiuni nule impuneau nici un scop diferit de scopurile micilor burghezimai chiaburi, ciii deprindeau cu mijloace de luptA pe care mi-cii burgheji mai bogati nu le priveau cu ochii buni.

Un om flhmand nu poate sh astepte; isi ese din fire, nuchibzueste asupra alegerii mijloacelor; tine mai putin la viata;n'are nimic de pierdut deal lanturile; indräzneste totul, In.-teo epoca de tulburare generalà and crede eh poate astighlumea. Astfel, marea massa a populatiei, proletariatul, deveniforta care in timpul Revolutiei mergeh orbeste inainte. In-drazneala-i desperate o flea sthpana Parisului, ea facti dinParis stAphnuI Frantei, facand astfel ca Franta sh triumfe a-supra Europei.

Mijlocul ei de seami fu insurectia armatä. RäzvrItirilenu full spontanp, provocate pe neasteptate de imprejurati,ci full Mai degraba organizate. Ele erau produsul avintuluispontan al masselor, nu al conduchtorilor, i tocmai aceastale dedeh forta de neinvins. Child trebue ca conducatorii sa a--tate la rhscoald, fár ca sa fie impinsi de jos, misarii ii lip-seste forta reald i e condamnath la neizbAnda. In timpul in-tregei perioade a fluxului revolutionar, massele târau iar sefii=erau thritti. Clad vreme, a fost ash; revolutia erh in crestere.Cand situatia se schirnba, i and conducatorii trebuirä sh im-boldeasch massele pentru a le impinge la lupta, declinul

incepuse.Ash dar, o rhzvrätire nu poate compth pe succes dedit chnd

ia nastere spontan, Vara ca sorocul sh-i fie hothrht mai dinaintede conducatori. Asta nu inseamnI cä are mai multi sorti deizbAnda, and nu-i organizate. Rezmeritele din Paris,. in de-cursul marei Revolutii, erau organizate de masse. Chiar .ceadintai miscare, luarca Bastiliei, contineh germeni de orga-nizare. Pe urmA organizarea deveni mai strânsä, mai bine pre-gatita.

In timpul revolutiei, fiecare almond Isi acordh cea mai mareindependenth. Printr'un decret din 2 2 Decembrie 1789, Adu-narea nationala consfinta o stare de lucruri, care se produsesepretutindeni in urma-neputintei neasteptate a puterii centrale,

iunile

revo-lutiei

v.

www.dacoromanica.ro

95

Comunele capatara o mare autonomie de administratie si de po-litie locall, ele capatara i comanda militiei civice, garda na-tionala care se formase in erase.

Totusi, burghezia se gandl de indata sa inlature clasele dejos dela aceasta putere autonoma. Adtinarea nationall stabi-lise distinctia subtila intre cetatenii activi i pasivi. Activi eraucei cari plateau o dare directä de Valoarea a cel putin treizile de lucru. Numai ei aveau drept de vot in comune (adunariprimare) i la Adunarea snationalä. Numai dintre ei se recru-tau gardele nationale. Toate aceste organe devenira astfel re-prezentantii 'claselor instärite. Dar la Paris cetatenii pasivi"prietenii pe care-i aveau printre activi" i dadura o organiza-tie alaturi de reprezentanta oficiala a comunei. Ei se inar-mara prin propriile lor mijloace.

Alegerile pentru Statele, Generale fusesera in cea mai mareparte indirecte pentru Tiers-Etat, dar votul era aproape uni-versal.

In vederea alegerilor, Partaul fusese Impartit in 6o de districtecare trebuiau säii numeasca alegAtorii. Dupd aceste alegeri, distric-tele trebuiau sl dispara. Dar ele dlinuirA si se constituia cu delasine putere in organe permanente de administratie autonoma... Nuse Wail desfiintate pi in clipa in care, In ajunul lut 14 Julie, itot Pa-risul era in fierbere, ele incepurl sA inarmeze poporul i sl lucrezeca autoritAti independente... Dupa luarea Basuliet, districtele apardeja ca organe recunoscute de administratia muncipala... Pentru a seintelege intre 0e, creiazA un Biumu Central in care diversii delegatise intruriesc i Ii fac comunian reciproce. Astfel, din initiativa po-porului, se formeaza de jos in sus i pentru legatura organizatiilordistricte!or esite prin mijloace revolutionare, primul sambure al Co-munei...

In timp ceAdunarea nationala inrnormânteaz incet-incet puterearega'a, districtele si mai apol sectiunile, i märesc incet-incet ampulactivitätii; stabilesc legatura intre Paris si provincie i pregatesc te-renul Comunei revolutionare din to August". Wopotkin, Revolu-(la Irancezd, I p. 174-79). Potrivit punctului sAu de vedere anar-hist, Kropotkin a staruit mai ales asupra istoriei Comunei sub Re-vo!utie. In afara de lucrArile speciale, in el poti s'o studiezi mat bine.Tocmai de aceia partea actiunei parlamentare, la lInen mat maimu't mic§orata.

Adunarea nationala clutase s'o sfar§easca cu adunarile dis-trictelor. Decretul din 27 Mai 1790 modifica circumscriptiileelectorale ale Parisului. Cele 6o de districte erau inlocuite prin48 de sectiuni. Numai cetätenii activi puteau luh parte la adu-nari. Dar cetatenii pasivi nu prea s sinchisira de aceasta inter-dictie. Sectiunile devenira centrul actiunei revolutionare. In cu-

..

-

.5i

5

www.dacoromanica.ro

26

_rand nu mai fu nici o chestiune privitoare pe comuna sat,Stat, de care sa nu se ocupe sectiunile si la deslegarea careiaele sä nu fi luat o parte activd. In acelas timp sectiunile pu-neau stapfinire din ce in ce mai mult pe administratia comu-nala pe care o intAreau sau direct sau prin mijlocirea delegati-lor i a comisiunilor. Ca urmare, comuna functiona fail in-'trerupere. Numai asumandu-si un caracter permanent, puth easa-si desfasure activitatea-i intensa.

La lo August 1792 sectiunile inlaturarä reprezentanta co-munala, redusa la neputinta, i alcatuirá o noud comuna revo-lutionara, in care fiecare sectiune delegl trei comisari. Deacum inainte Comuna Parisului, sprijinind pe sectiuni, condusemersul Revolutiei.

Istoria traditionala n'a apreciat incleajuns rolul sectiunilor.Munca lor fu aceia a masselor anonime. Marile nume ale Re-volutiei straluceau mai degraba la Clubul Jacobinilor decatin sectiuni. Dar, prin aceste din urma isbuteh Clubul rea-lizeze opera; dealminteri atitudinea lui era deseori zdbovitoare

nehotarata. Numai proletarii, cari n'aveau nimic de pierdut,indrazneau sà se asvarle in necunoscut fard, nici o sovaire,

b) Causele Teroarei.

Comuna ii creiä proletariatului din Paris o situatie prepon-derenta in Franta revolutionarA. Aceasta preponderenta avealotus un dublu inteles, ca i situatia Parisului in tat* sau ca siaceia a proletariatului in societate.

Mici burgheji prin situatia lor de clasA, proletarii" din Pa-ris se margineau numai la punctul de vedere al proprietAtiiprivate a mijloacelor de productie. Nu puteau sä treacd de a-cest principiu, aveau nevoe de el, pentru a continua productiasi a teal. Totusi, nenorociti cum erau, ei se arAtau dusmaniproprietatii bogatilor, a caror buna-stare ii revolth, a carorbogatie era nascuta din mizeria lor. Din ura neimpacata im-potriva marei proprietati feodale i capitaliste isi scoase popo-rul energia pentru a combate contra-revolutia; doar aceasta-ura, data fiind suprematia Parisului, fach din Parisieni avan-garda revolutiei ce lucra in numele intereselor marei majori-tati a natiunei. In luptele sale Vajnice impotriva feodalismuluisi a regalitatii in Franta, si impotriva intregei Europe mo-narhiste, proletariatul din Paris avea de partea lui toatrt fortaziatiei sale, care era natiunea cea mai puternica din lume. A-

sk-§i

,

.

t

www.dacoromanica.ro

ceastä forta el si o hsuI, i prin ea path sä tina piept puteri-lor unei jumatati din lume. Atunci se näsca acel puternic spi-rit revolutionar al proletariatului din Paris, care il patrunse-pa.na'n zilele celei de-a doua Comune, pana la sfarsitul ultimu-lui veac, i faca din el maretul simbol al tuturor luptelor pro-letariatului international.

Pe de alta parte, aceasta clasa era alcatuita din cele mai sa.--race elemente din Paris, din cei caH aveau cea mai mare ne--voe de mijloace eftine de existenta. Aceasta nevoe n'a fost sim-titä nici odata ash de tare ca in momentul Marei Revolutii,care fu o adevarata revolta de foamete, in intelesul cel maiexact al cuvantului. Dar aceasta nevoe invrajbea din ce in cepe Parisieni cu taranii, cu samsarii, cu oamenii de afaceri, cu .toate elementele care in aceasta epocii erau cele mai favorizate de-proprietatea privata a mijloacelor de productie. Catä vremeviata economica era stapânitä de mica productie, revolta aces-tor elemente era cu neputinta; de aceia nici nu si-o inchipuisecineva, nici nu incercase sa o zadarasca. Si and proletarii,voira i pe acest teren sa traga folos din puterea lor asupra.Parisului si din a Parisului asupra provinciei, fura siliti sä re-cunoasca' ca fiind in minoritate, nu puteau S se mentina inchip statornic impotriva majoritätii. Nu izbutira deci, cu toatetriumfurile lor de mai inainte.

Proletarii intrasera in Revolutie cu speranta ca maturand..feodalitatea, aceasta va pune capat tuturor mizeriilor, dupacum de alminteri o fagaduise si o pretinsese burghezia. Siiata ca, libertatea i puterea politica cucerite, burghezultaranul capatau numai ei buna-stare. In orasele cele mari sa-racia nu disparuse, ba chiar era simtita uneori mai dureros caniciodata.

Foametea i scumpetea vietii fura trasaturile caracteristice:ale intregii perioade revolutionare. Deseori ele sunt explicateprintr'o nenorocita intamplare, care faca sa coincida aceasta.perioada cu un sir de recolte rele. Ni se pare totusi ca lipsa.din timpul Revolutiei nu poate fi explicata numai prin aceasta.coincidenta, ci tine mai de graba de insasi Revolutia.

Productia rurala, in aceasta epoca, se indestula cu prisosintaea singura. Lasand la o parte obiectele de lux, taranul abiadaca avea nevoe de produsele industriale ale orasului. El pro-ducea singur nu numai productele alimentare, ci i matediletextile, pe care le lucra el insusi. Fabrich in casa cea mai mareparte din mobilele lui simple si din unelte; cat despre rest,

27

'

.

%

si

.

,,

P

.

www.dacoromanica.ro

98

-ceeace puteh sa ceara dela industrie, ii era furnizat de cativarnestesugari de tara.

Daca cu toate acestea, avea nevoe sa-si Vandä produsele laoras, n'o faceh din nevoia de marfuri, ci ca sa aiba bani,pentru a pläti darile pe cari i le cereh Statul. Nu putea leplateasca dach nu ducea ia arg gram, vite, vin i alte producte.

In acelas timp trebuia sä plateasca dijme in natura senio-rului i sä facä corvezi pe mosia boereasca. Producteleagricole, care se ingramadeau astfel in Infinite seniorului, nu-mai in parte ii seryeau pentru trebuinta personala; cea mai.inare parte era i ea vanduta, ca sa se obtina bani pentru viatade placeri la oras.

Darile deoparte furnizau baniii care se resit,sau in. Paris unde erau cheltuiti, pe de altä parte productelecare puteau fi cumpärate in schimbul acestor bani, pentru ahranl pe Parisieni.

Revolutia desfiinta taliiTe;. ea intrerupse pentru o bucata devreme i perceperea impozitelor, Statului lipsindu-i mijloacelede constrangere pentru a le percepe. In consecinta, taranii erau.mai putin siliti sä vanda ca mai inainte. In primul loc, ei sefolosira de n6ua lor libertate pentru a manch cat le cereh sto-macul, pentru a sfarsl cu aceasta foamete la care-i condamnaseStatul i feodalitatea. Daca le mai ramâneau producte de van-zare, nu le desfaceau decat cu preturi foarte mari. Nimic nu-isilea sa vanda. Numai aceasta pricinuia scumpetea vietii si o,dusmanie intre Paris si provincie. Aceasta dusmanie lua cate-odata formele cele mai acute. In 1793, Conventia ajunse panaacolo cä alcatul o ;,armata a Revolutiei" de 6o6o de oamenicare trebuia sa fie trimisa la tara ca sa rechizitioneze alimentepentru Paris, 0 masurä analoaga a fost aplicata de curand inRusia si tot cu atata nesucces. E unul din numeroasele punctede asemanaredesl numai exterioaraintre revolutia rush dinzilele noastre i marea revolutie burgheza din secolul al XVIII.Dusmania de care vorbiam fu inaspritä prin rizboiul ce dusela incercuirea" Frantei i intrerupse mice import care ar fiputut umple lipsa de marfuri. Rasboiul aduse Parisienilor omarire a lipsei, dar tot odata, impuse taranilor noi poveri mi-litare si mai ales serviciul obstesc. Parisienii erau in cel maiinalt grad interesati sá invingl. Ca centru revolutionar, Parisul.ar fi avut cel dintai de suferit urmarile unei infrangeri. Pe dealta parte; sentimentul national la Paris era mai desvoltat ca

1) Un soi de impozit cu dublu caracter: personal oH real.

.

sá

fecidal

/,.

si talidel) pe

..

...

.

v

\

www.dacoromanica.ro

29

oriunde. MArirea i puterea Parisului erau strans legate de ma-rirea i puterea tärii. Montagnarzii, aceasta extrema-stangh. aConventiei, proclamasera formula Republicei una i indivizi-bill" si cuvAntul de patriot" era tot una cu acel de revolutionar extrem.

Cu totul alta fu la razboiu atitudinea täranilor. Cei care lo-cuiau aproape de graniti voiau, neaparat, sä fie scapati de co-tropirea dusmanA. De alminteri, victoria streinilor i-ar fi ame-nintat pe ei cei dintAi cu reintoarcerea sarcinelor feodale. A-vantul kr patriotic fu, deci, egal cu al Parisienilor. Aceasta fuadevArat mai di seamd pentru Alsacieni. Cu totul alta fu men-talitatea tAranilor indepArtati de hotare i pe care cotropireadurnanä nu-i ameninth. Acesti tarani nu intelegeau sensulpolitic al razboiului, ei nu-i resimteau deck poverile, cari, dupapdrerea lor, ii erau impuse de Parisienii ucigasi de regi i ne-legiuiti. In unele imprejurari, i când gäseau conducAtori, pro-vincii ca Vandeia, Normandia sau Bretania hnpingeau opozitiapAnd la revolta pe fall. Si acesti conducAtori ii erau dati de a-ristocratii contra-revolutionari. Totusi, chiar burghezia revolu-tionara reprezentata de Girondini, incercá odata, dupl cum amvazut, sä razvrateascä provincia impotriva Parisului.

Finanta se OA ca i th'ranii, in dusmAnie cu proletariicu micii burgheji. DusmAnia lor fu chiar mai limpede i fusimtith mai direct. Nu era dusmAnia intre lucratori si capita-listii acestia nejucand atunci mare rol. Chiar dupARevolutie, Saint-Simon ii considerh pe industriasi ca o clasämuncitoare. Massele Revolutiei dusmAneau mai degraba ca-pitalul financiar i negustoresc, pe speculatori, pe camatari, pesamsari, pe acaparatori. Negresit, nu ei creiau lipsa, dar o ex-,ploatau i agravau criza. N'avem nevoe sä ne intindem asupraacestor fapte. Aproape 'de cinci ani, asistam amárati la unspectacol analog.

In plinA mizerie, astigurile realizate din scumpirea vietiierau mai ales revoltätoare: Dela 1792, aceste castiguri erausporite cu ale rfurnisorilor armatei i cu ale speculatorilor depamanturi. Adunarea nationala expropriase bunurile Biseri-cei, cam o treime din proprietatea fonciarl a Frantei.

Trebue sä aclIogam bunurile aristocratilor emigrati, carifugiSera, pentru a combate din afarä Revolutia. Si proprieta-tile lor furl confiscate. Totusi aceasta enorma massa de pa-manturi nu rAmase in stapanirea natiei, nici nu fu impartia-tAranilor säraci; ea fu vanduta dupà criza financiara careprovocase in urmä Revolutia, dar pe care Revolutia n'o desle-

.

industriali,

,

www.dacoromanica.ro

30

gase. Ba dimpotriva, aceasta criza fu agraitata prin faptul cataranii nu mai plateau dari. Vinderea pamanturilor confiscatefolosi celor cari, cu putini bani, capatara terenuri noi, cei maimulti numai cu scopul de a le imbucatatl si de a revinde par-celele cu preturi ridicate. Criza financiara a Statului nu fude loc inlaturata, dar speculatiunile asupra pamanturilor ardusera mari castiguri. In aceasta situatie critica, Statului nu-iramase decal mijlocul prea comod al emisiunii de hartie-moneda, al asignatelor revolutionare, care lua in curand di-mensiuni monstruoase. Urrna noua urcare de preturi, pecare speculatorii i agiotorii stiura iarasi sa o'intrebuinteze infolosul lor.

Ash se ridica pe ruinele vechei proprietati feodale nouaproprietate capitalista; aceasta cresca in aceiasi vreme si inaceiasi masura cu mizeria, si in timp ce puterea proletariatu-lui incepuse sa fie simtita din ce in ce mai mult. Aceasta si-tuatiune ciudata demonstrà intr'un chip luminos ca posedareaputerii politice nu poate ea singura sä paralizeze influenta le-gilor economice, din moment ce conditiunile sociale nu sepreteaza la aceasta. Dar proletarilor din Paris li era foamepAntecul flamând n'are urechi".

Ei nu catau sa inteleaga ce era cu putinta i ce nu era inanumite conditiuni economice. Ei detineau puterea i erau ho-

sa se serveasca de ea, pentru a atinge acel regat de ega-litate, de fraternitate si de propasire universala, pe care gan-ditorii burgheji fagaduisera. Ne putând sa modifice pro-cesul productiunii, ei cautau, cu ajutorul puterii, sa modificerepartizarea produselor si aceasta prin mijloace care s'au re-

inoit din belsug in zilele noastre: preturi maximale, impru-muturi silite (ceva in felul impositelor noastre pe câstigurilede razboiu) i alte masuri analoage. Totusi, productiuneafiind extrem de impartita, statistica lipsind i puterea ccii-trala neavand autoritate asupra comunelor, aceste masuri, Inepoca marei Revolutii, erau si mai neputincioase de cum suntastazi In fata mizeriei.

Contradictia dintre puterea politica si situatia economica aproletariatului se vadia din ce in ce mai limpede. In acelastimp jugul rázboiului se flea, din ce in ce mai greu. CArmui-torii proletari, in desperarea lor, recursera deci din ce n cemai mult la mijloace extreme, la masuri sangeroase, la Te-roare.

tarati

li-1

1

;-J 34670

1

I

5i

p

www.dacoromanica.ro

c) Insuccesul teroarei

Prin Comuna, micii burgheji i proletarii revolutionari dinParis stapaniau intreaga Franta. Dar ei se fereau sä exerciteaceastä putere Intl° un chip direct i sa proclame: toata pute-rea Comunei. Ei stiau ca nu se putea pastra unitateanu o. puteau stapanl decat printr'o Adunare care s'o reprezintein intregime; de aceea se fereau sa se atinga de Adunarea na-/ionalä, de Conventie. 'Ei nu exercitau puterea lard ea, maiputin Inca impotriva ei, ci prin ea.

Aceiasi politica intrà probabil in planurile lui Lenin. altfelnu s'ar putea intelege cum a lasat el sa se faca alegerile pen-tru Constituanta si de ce a convocat-o. Totusi Comuna a avutmai mult noroc ca Lenin; ea stia sa se foloseasca de aceastaarma puternica pe care Lenin, inca din prima zi, farä voia lui oInjätura.

E adevarat cä Montagnarzii care lucrau in deplina intele-gere cu Comuna, formau minoritatea Conventiei; e adevaratiaräsi ca majoritatea ei nu era alcapuitä numai din oamenipolitici hotarati i convinsi. Multi dintre ei se aratara sovlitorisi putin siguri. Se lasara influentati de centrele din Paris siand aceasta influenta nu era de ajuns pentru a-i face sa vo-teze la fel cu Montagnarzii, o presiune energica izbutea in-totdeauna sa le smulga votul voit.,Cu ajutorul acestor molusce,acestei mlastini", Muntele dispunek de majoritatea Conven-tiei. Totusi, timpul dedea zor i cerea deseori masuri extra-ordinare, carora actiunea legislativa a donventiei nu putea sale faca fata. De alminteri legile nu puteau ä inlature durerile

Orice lege de represiune, cat de severa arfi, ii margineste dela sine actiunea, prin faptul ca prescriereguli anumite. Ea ofera astfel celor asupriti mijloace de re-zistentä, de care ei stiu sä se serveasca, numai sä fie macarcat de cat iscusiti. Orice politica de impilare indreptata im-potriva fenomenelor cari au radacini adanci in imprejurarisi call nu pot prin urmare sä fie starpite, se vede, mai curandsau mai tarziu, silitä sä se descotoroseasca de piedicile legi-lor pe cari ea insasi le creiase i sä se transforme in impilarefarl legi, in dictaturd. Aceasta, i numai aceasta, constitue sen-zul dictaturii, din moment ce se intelege prin acest cuvant nuo stare, ci un regim. E o putere arbitrara, care, fireste, nupoate fi exercitata decal de o mica minoritate, strans unita,sau de un singur orn. Once grupare mai mare are nevoe, pen-tru a Aucra laolaltä, de reguli definite mai dinainte, de oarecare

31

tArii

7

I

mizeriile sociale.

4I

si

ri

www.dacoromanica.ro

ordine socialä; e legata ash dar de legi. Tipul dictaturii, caforma de guvernamant, este dictatura personald. 0 dictaturhde clash ca forma de guvernAmânt este un non-senz. Nu sepoate concepe stapanirea unei clase in afara oricarei legi.

Legile de represiune impotriva agiotorilor, a speculantilora contra-revolutionarilor neajungand la rezultatele voite, ele-mentele proletare recursera la dictaturg.

Din ziva de 25 Martie 1793, Conventia trebul sä numeascIun Comitet de salvare publicg". Acesta cgpata incet-incetputerile unui stapan absolut; numgrul membrilor sai erh.foarterestrans: fixat la inceput la 25, fu redus apoi la 9. Delibera-rile Comitetului erau secrete. El controlk pe minitr.ii i pegenerali, numea i destituih pe functionari i pe ofiteri, deleghreprezentanti in misiuni, investiti cu puteri nemgrginite, Iliatoate dispozitiile pe can le credeh necesare. El erh, de sigur,raspunzator fall de Adunarea nationala, dar aceasta erh nu-

' mai o formalitate: Comitetul doar facea sä tremure Aduna-rea. Totusi, pentru a marginl aceasta atotputernicie, se hotärica Comitetul sä fie reinoit in fiecare luna i sh nu poata dis-pune de tezaurul Statului. In scurt, Comitetul de ,Salvare pu-blith devenl, prin excelentä, organul Montagnarzilor. Pc ma-sura ce puterea sa dictatoriall se intindek in propriul luisan se ridich la fel puterea dictatorialä a unui singur om: Ro-bespierre.

Furl creiate cloud institutii noi, ca sä serveasca de uneltedictaturii. Ele putura lucrh intr'un chip cu totul arbitrar. E-rau: un organ de politic Comitetul de siguranta generalg" si.tribunalul revolutionar, care aveh de judecat toate razuintelecontra-revolutionare, toate atentatele impotriva 1ibert4ii, e-galitgtii i unitatii patriei. Erh de ajuns sä fii denuntat sau.banuit de un patriot", pentru a fi condamnat la moarte deacest tribunal, fgrä nici un recurs.

In a sa istorie a Revolutiei franceze, Louis Blanc expuneastfel organizatia regimului Teroarei:

Un club neobosit, acel al JacobinilOr, insufletind Parisul cu su-flarea sa;

Parisul, impartit in comitii populare, sub numele de sectiuni, ce-iexprimau cugetul;

Comuna, centru al sectiunilor, aduand in Adunarea nationala ex-presia gandirii Parisului;

Adunarea formuland aceastä gAndire in lege;Comitetul de salvare publica dându-i pretutindeni viat 5: in ad-

ministratie, prin alegerea agentilor sai; in armate prin repro-

3.2

I

www.dacoromanica.ro

33

sentanti; tri fiecare parte a Republicei, prin Comitetele revolutionare;Comitetul de Sigurantii genertla ocupindu-se cu pandirea

cultArii;Tribunalul criminal extraordinar grabindu-se s'o pedepseasa....Astfel se Inf Ansa mecanismul revolutionar"(Histoire de la Revolution francaise, Bruxelles, 1856, II p. 519).

Acest aparat lucrh in chipul cel mai nemilos. Se nidaj-duia sh se sfarseasch odath cu comet-till clandestin, cu agiota-jul, cu specula, decapitand pe acaparatori, pe agiotori, pe spe-culatori. Totusi, situatia economica interiiceh mai mult caoricand orichrui mestesug i lucru manual, sh fie un isvor debogatie. Mai mult ca oricand, cine nu aVea bani, bani multi,erh condamnat, cel putin in capitalä, fa cea mai mare mizerie.Teroarea nu terorizh pe chntatorii de arginti, ea ii sileh numaisa apuce pe poteci i creih un isvor de avutie si de coruptiebacsisul.

Cu cat primejdia de a fi prins era mai mare, cu atat eraimai dispus sa cumperi thcerea denuntatorilor posibili cu pretmare. Si cu cat mizeria devenih mai mare, cu atat mai pu-ternich se fAceh pentru uncle organe ale administratiei revo-lutionare ispita de a-si creia un nou isvor de venituri, inchizandocfiii. Ash eh, desi ghilotina lucrh intr'una, averi noi se in-grämhdeau mereu, capitalisti noi aphreau in locul celor carifusesera executati, i foametea nu descresteh,

Deseori acesti noi capitalisti esiau direct din mica burghe-zie, din proletariat, din randurile revolutionare, unde ei tre-ceau drept cei mai indrIzneti si mai indemanateci. Negre-sit, acestia nu erau dintre cei mai greu de induplecat. Iar ceimai buni revolutionari, cei mai dezinteresati i cei mai devo-tali, smulsi de luptele continui dela hotare sau de luptele ci-vile, dispäreau unii duph

Astfel, randurile proletariatului revolutionar erau släbitedin dotaa pärti deodatä: prin moartea celor mai buni i prindezertarea acelor mai indemanateci cari treceau in clasa ex-ploatatorilor. Din amandoul pärtile el îi prApädea elemen-tele cele mai energice.

Cei ce ramaneau se descurajau i chdeau din ce in ce maimult in apatie. Revolutia durh de patru ani; ea adusese fo,loase, ba chiar avere thranilor i financiarior; cat despre pro-letarii cari luptaserä cu cel mai mare devotament i cari is-

Terorism i Comunism.

neas-

altii.

-

,

:

9

,

www.dacoromanica.ro

34

butisera in sfarsit sä concentreze puterea Frantei, foameafor, departe de a fi potolita, crescuse si mai mult. Chiar Te-roarea cea mai sangeroasa nu imbunatatea situatia proletari-for. Ce Mai puteau ei sa astepte dela politica ? Indoiala, ne-multumirea i oboseala incepeau sa se strecoare in spiritele lor.

Pe de alta parte, Comuna din Paris impusese proletarilorcele mai marl sarcini. Am vazut ca forta sectiunilor sc bazape participarea constanta a tuturor cetätenilor la opera sa:sectiunile tineau sedinte färä ragaz i indeplineau elepe cat se putea, toate functiunile administrative.

Dela o vreme, aceasta nu mai fu cu putinta. Proletariiburgheji din sectiuni trebuiau sa se gandeasca sa produca.

Cum ar fi trait, altfel? Un lucru de mantuiald, mereu intre-rupt, n'aducel cine stie ce spor. Cata vreme mai pastrau fo-cul revolutionar, cata vreme nadajduiau ca politica revolutio-earl sä le aduca o buna-stare economica, ei se resemnau infata ruinei cu care-i ameninth starea de lucruri. Dar in zivain care incoltl indoiala, cautara mantuirea in munca produc-tiva, nu in politica.

Ei ingaduira din ce in ce mai bucuros sa se ia sectiunilorfunctiunile una dupa alta, lasandu-le functionarior platiti deStatceiace duse mai tarziu la centralizarea biurocratica a Im-periului. Se intimpla in acelas timp ca avantajul numeric insectiuni treat, incet-incet la oamenii bogati si la coteriile cariplateau, dispunand de ragazuri neingaduite proletarilor i mi-cilor burghezi, cari, retinuti de munca, se abtinuri din ce ince mai mult.

Descresterea activitatii revolutionare a sectiunilor reese dindecretul Conventiei din 9 Septembrie 1793, care fixeaza lacloud pe saptamana numarul intrunirilor sectiunilor i acordacelor cari traesc din munca lor manuala doi franci ca indem-nitate, pentru fiecare sedintC Cu toate acestea, intrunirile furlfrecuentate din ce in ce mai putin.

In acelas timp, legaturile dintre masse i conducatori semodificara i ele. In timpul perioadei ascendente a revolutiei,massele impinsesera pe conducatorii sovaitori, le inspiraseraenergie i incredere. La fel sunt legaturile veritabile dintremasse i conducatori pretutindeni unde o miscare popularase produce cu succes. In situatiile revolutionare, conducatoriiintotdeauna sovaesc mai mult deck massele, caci ei au maimult in vedere toate eventualitatile, vad mai limpede toategreutatile. Or, conducatorii ajunsesera la o situatie in care a-veau nevoe, pentru a se mentine, pentru a nu pierl, de clan.

.1

§i

insile,

ml-cii

,

www.dacoromanica.ro

35

t Arile filth incetare reinoite ale masselor, in timp ce acesteaobosiau i ii pierdeau increderea din ce in ce mai mult. Con-duchtorii trebuiau deci sä caute sä incurajeze, sä scuture, shinflächreze massele. Pentru o miscare populará aceasta e oprobi ca-i lipseste forta launtrich, eh n'a atins aceastä forth,clack nu cumva a pierdut-o.

Pentru a galvanizh massele, trebuih ca guvernamantul sh-sidea o aparenth de forth si sä le ameteasch, pentru a le as-cunde insuficienta rezultatelor economice i sociale. Astfeltrebuih sh fie efectul acelui delir sangeros, Teroarea.

Acesta fu 'deci un motiv mai mult pentru a continua Te-roarea, chiar pentru a o Mead la extrem.

In sfarsit, nervozitatea crescandä a guvernantilor, cari sim-teau cä terenul le fuge de supt picioare, lucrä in acelas senz.;Desperarea inthrath pica nu numai impotriva dusmanior Re-

ci i impotriva tendintelor vecine, desl putin deose-bite, din sanul aceleiasi tabere. Carmuitorii Ii dhideau din ceIn ce mai bine seama c. fiecare gresalI, fiecare prostie, pu-tea sh le deviria fatalh. Totdeauna se fac prostii; in cursulunei revolutii se fac mai mult ca nici odath, cici patimile suntmai atatate i raporturile complect nota fac sh aparl deodatagreuthti cu totul neasteptate. Caracteristica mersului ascen-dent al revolutiei e ch. ea isi urmeazh cursul farl a se oprl,in ciuda tuturor prostiilor. In perioada de declin, cea mai micagresali poate, dimpotrivh, sa aibä rezultatele cele mai relei

Cu cat guvernamantul revolutionar ii dedeh seama de si-tuatia lui nesigurh, cu atat mai tare se ingspreh lupta dintrediversele sale tendinte tactice, cu atat mai evidentä aphreh fie-chreia din ele nevoia de a zdrobl pe cealalth, pentru a salvhrevolutia. Dela inceput, se creiase in sanul Muntelui o dus-manie intre deisti (oricat de putin evlaviosi erau) i atei, intrepuritanii mironosite i stricatii fara rusine, intre intransigenti

moderati. Aceste divergente nu impiedecaserä actiunea co-multi a Muntelui. Cand tendintele sale se ciocnirä intre elecu o ash de mare turbare in cat se slujirà unele impotrivacelorlalte de mijloacele Teroarei, acesta fu semnul mitui de-din repede al Revolutiei. Soarta ei fu hothrath cand fractiu-nea lui Robespierre taxi inaintea tribunalului revolutionar pehebertisti ca ultra-revolutionari" i pe dantonisti ca faravlaga" i corupti" i and obtimh ca ei sa se urce pe acelasesafod (in Mai 1794) pe care ei il preghtise Girondinilor cucateva luni mai inainte.

Daca, pe deoparte, aceste mhsuri teroriste erau semnul 'de-

.

si

www.dacoromanica.ro

36

clinului revolutiei, ele 11 grabira, pe de alta parte, divizandmassele comunei Parisului, f brand din prietenii celor ghiloti-nati dusmanii guvernului revolutionar. Acesta profith in ace-las timp de lancezeala creschndh a masselor pentru a le luhsectiunilor insarcinarile, ma duph alta, si a le incredinth func-tionarilor Statului. Politia, si mai cu searna politia politicäse gäsI de acl inainte in MAnile celor doug organe centrale caridetineau puterea marl: comitetele de salvare publica si deprivighere, creiate de Conventie. Politia ajunse unealta atot-puternica a unui guvern atotputernic i, in acelas timp, dinfunctiune exercitata in väzul lumii, deveni incet-incet secreth.Politia secreta ajunse o putere nevazutii care veghih asuprafiecarui cetätean.

Dar carmuitorii cautau zaTdarnic s scape prin toate acestemäsuri teroriste. Ei se clätinau din ce in ce mai tare. Nu sepricepeau sa se mentinä deck intarind Teroarea i atotputer-nicia politiei; singurul rezultat fu ca toata lumea se unpickamenintath i ti strange), randurile pentru a rásturnh gu-vernul, ceeace isbutl la urmä, chci, in momentul critic, gu-vernantii nu gasirl pe nimeni pentru a-i sustine. Kropotkin,admirator entuziast al Comunei din Paris, a zugravit foartebine aceastä desvoltare tragica a Teroarei. In capitolul al 67din cartea sa asupra Revolutiei franceze, capitol intitulat Te-roarea", el spune, printre altele:

Punctul cel mai intunecat (alaturi de räzboiul din afara 1 era sta-rea de spirit a Provinciei, mai ales in Midi. Macelurile in massa,nefacand alegere intre efii contra-revolutionari i rätaciti ma-celuri la cari recursera jacobinii ba§tina§i i delegatii Conventiei,

semanasera o ura a§a de adanca in &t pretutindeni era acumun raaboiu färä crutare. i situatiunea devenia cu atat mai dificila,cu cat nimeni nici pe loc, nici la Paris, nu se pric(epea s gaseascanimic mai bun ca mijloacele extreme de rasbunare".

Autorul, pentru a Model, citeazI cAtevh exemple i arata a-poi cum Robespierre fu silit sä impinga Teroarea Nina lapunctul ei culminant, Louis Blanc crede ch Robespierre ar fivoit el insusi s scape de Teroare, ale carei urmari fatale lepresimteh:

Dar pentru curati propriile lui randuri de oamenii Te-roarei, el nu s'a priceput sh gaseasca alta solutie deckcombata printr'o Teroare mai intensh. Louis Blanc spune:

Robespierre voia faca sa tremure pe acei cari faceau, petoata lumea sa tremure. El concepuse planul indräsnet de a-i doibort cu propria lor maciuca, de a ucide Teroarea prin Teroare.(Hist. de la Revolution francaise):

.

au

.

.

sa-i

Sk-i

www.dacoromanica.ro

37

Ne putem indol cá acestea ar fi fost, cu adevArat, motivelelui Robespierre. Ceeace e sigur, e cä el fa:di sä se voteze le-gea din 22 Prairial ( o Iunie 1794) care lipsek pe acuzatul

politic de orice garantie juridich. Acesta nu mai aveh apart--tor inaintea tribunalului revolutionar; procedura nu fu supushde acum inainte deck bunului simt omenesc", verdictulcontiintei judechtorului"; ancheta \trebuia sh fie ce putea".

Inca. dela 24 Februarie 1794; Robespierre declarase:

Vor unii sä stapaneasca Revolutia Prin chichite juridice. Cons-piratiunile impotriva Republicilor sunt tratate ca procese intreparticulari. Tirania ucide i libertatea pledeaza. Legea penala pecare conspiratorii 'au edictat-o ei insisi este regula dupa care suntjudecati".

Singura pedeapsa la care se putea condamna era pedeapsacu moarte. Ea trebuih sä isbeasch pe cei cari puneau in cir-culatie svonuri false" cu scopul de a diviza sau de a rätIclpoporul, de a stricà moravurile sau de a otravl con5tiinta pu-blicl. Nu sunt acestea caracteristicile pe cari oHce guvern ledh orichrei manifestatii care seamAnA cu o opozitie?

Kropotkin observa cu aceasth ocazie:

A admite aceasta lege nu insemna nimic alta decat a declaraJalimentul guvernului revolutionar... Si efectul acestei legi din 22prairial fu. ca in sase saptamânica copt contra revolutia".

Pe baza acestei legi, cincizeci i patru persoane furl de in-data condamnate la moarte.

Acesta fu inceputul legii celei noi, pretutindeni numita legeaRobespierre. Ea fact' ca Teroarea sä fie imediat mai la Paris".

De indath dupa aceasta av loc un proces monstru cusell cincizeci de acuzati cari furl executati in trei rAnduri.

E de prisos sa ne ()prim mai mult asupra acestor executiuni. Va1 fi de apus sä spunem cl, dela 17 April 1793, ziva fondarii Tri-

bunalului Revolutionar, pant la 22 prairial anul al IV (ro iunie1794), adieu In 14 luni, Tribunalul facuse deja sa fie ghilotinate, laParis, 2607 persoane; dar dela promqlgarea legei cele noi, acelasTribunal a 'Condamnat la moarte 1354 persoane in 46 zile numai,dela 22 prairial pane la 9 thermidor (27 Iulie 1794").

Poporul, din Paris avu incur-find groaza de toate aceste droage demorti, cari duceau pe condamnati la ghilotinl i pe care cinci cAlli.abia nuteau sä le goleasca In toate zilele. Fu greu sa se gaseascacimitire pentru a ingropa victimele, cad de fiecare data cand sedeschidea in acest scop un cirnitir nou in vreo mahala de lucritori,se auziau protestäri vehemente.

Simpatiile populatiei lucratoare din Paris se indreptara acuni

1

o

ci

www.dacoromanica.ro

38

catre victime, cu atat mai mult cu cat bogatii emigrasera sau seascundeau In Franta i ghilotina isbea mai ales in säraci. In acts-vas, dintre cei 2.750 de ghilotinati a cAror stare civilä isbuti s'ostabileasca Louis Blanc, numai 650 faceau parte din clasele instarite.Se optea chiar a in Comitetul de privighere era un regalist, unagent de-ai lui Batz, care impingea la executii pentru a fate Republi-ca odioasa.

E sigur ca fiecare din aceste executii in massa Hera se apro-pie caderea guvernului jacobin".

Toata lumea se simte amenintata de Robespierre 5i departizanii lui; toata lumea se unia impotriva lor, cei ultra-radicali" i cei fara vlaga", Girondinii si Montagnarzii, tero-ristii si moderatii, proletarii i burghejii. I I

La prima incercare pe Can o faca toata aceastä lume dea-si aria coltii, puterea lui Robespierre se prabusl. Apelullui la masse din 9 Thermidor nu gasi deck un slab ecou. A-ceasta insemnä infrangerea. Dar in acelas timp, Comuna dinParis pierda ultima ramasita din puterea pe care o exercitaseasa de multä vreme. Revolutia revenl la baza care era pusäde conditiile economiceputerii burgheziei

. .

,

-

-

www.dacoromanica.ro

TRADITIA TEROAREI

Caderea lui Robespierre insemna cea mai rea dintre in-frangeri, o infrangere morala pricinuita de faptul ca proleta-rii si midi burgheji pardsiserd partidul care pretindea ca-ireprezinta. Nu numai cä ei refuzara sa lupte pentru acest par-tid, dar räsuflara usurati cand se sfarsi grozava macelarire.

Totusi, trista perioada finala fu repede uitata. Ceeace ra-mase in spiritele proletarilor i a micilor burgheji revolutio-narisi nu numai in ale celor din Parisfu amintirea ,mareiepoci in care prin razvratire ei dominasera Conventia i, prinConventie, Franta, cel mai puternic dintre marile State de a-tunci, capabil sä inä piept intregei Europi, cucerind-o la urrna,fie si numai pentru scurt timp.

Cu cat viata se facea mai trista pentru proletari, mid bur-gheji i revolutionari in general,supt regimul militarist allui Napoleon si mai ales, dupa caderea lui, supt regimul mo-sierilor si al magnatilor finantei,cu atat aceste mari tradi-tii devenira scumpe revolutionarilor.

Numai putini oameni studiaza istoria intr'un spirit stiintific,adica cu intentia de a stabill raporturi de cauzalitate in evo-lutia omenirii, precum si apropicrea incontestabila intre a-ceste raporturi i ansamblul celorlalte raporturi cunoscute; cualte cuvinte, cu intentia de a adancl conceptiunile castigatesi de a ajunge la o cunostinta limpede si la principii stator-nice. Orice stiinta pleaca dela nevoi de ordin practic, nu delacercetari filosofice. Geometria, cu toate ca-i ash de abstracta,ne-o probeaza printre altele, numai prin numele sau, cad,geometrie" nu inseamnä nimic altceva deck arta de a masurh:p am antul.

Punctul de plecare al istoriei fu tot de ordin practic: prea-

.

V.

www.dacoromanica.ro

40

marirea stramosilor avand scopul sä indemne noua generatiela imitarea bor. Cum era vorba mai putin de cunoastere deckde efectul politic sau moral, nu se credeh de nevoe sä fii cutotul credincios adevarului; pentru a intärl efectul se exagerä !bucuros si nu se da inapoi chiar inaintea nascocirilor. Falsifi-carea istoriei e tot de veche.ca i istoria.

Se stie cä acest chip de a expune istoria n'a dispärut inanici azi. Ell e privit mai degrabi ca o actiune deosebit de me-rituoasa, ca floarea spiritului patriotic.

Valoarea practia a istoriei fu ridicata prin faptul a eadevenl mijlocul de a justifich, prin datine, tratate sau rela-taxi ale trecutului, revendicarile cutárui sau cutärui Stat,sau, inlduntrul unui Stat, ale cutarei localitati, clase sau fa-

Si aceasta infltisare a istoriei dada material falsificarii.Ash se fact' cä documente false sprijinira o mare parte dindrepturile de proprietate i puterea bisericii catolice,a pa-pilor, ca 0 a unor episcopi, a congregatiilor 0 a manastirilor.Falsificarea pieselor nu mai e intrebuintata de and cetitulscrisul au incetat de a fi apanajul catorva cercuri privilegiate.Totu0, %iinta" istoria e inca me§tera in arta d a produceorke probe in sprijinul oricarei revendicari istorice; o vedemdupà uprinta cu care, in cursul acestor ultimi ani, s'a stiutsà se probeze stiintific" drepturile istorice ale diferitelor taxibeligerante, potrivit poftelor fiecareia din ele.

Dar cea mai de seama explicatie a istoriei nu constä niciin educarea i exaltarea prin pilda faptelor stramosilor, nici insprijinul pe care-1 dä deosebitelor revendicari; importanta eipractia sta mai ales in a sporl puterile celui care tie sä sefoloseasa de trecut.

Aceastä sporire de puteri poate fi de doul feluri. Pe deo-parte, un ins poate sd-si mareasa forta prin ceeace invatadin istorie, adia studiind succesele i insuccesele inainta0lorsat invatand astfel ce trebue sa faca sau de ce sä se fereascain cutare sau cutare caz.

5tiin(a militard, mai cu seaml, a scos din studiarea istorieiman rezultate practice. Nu existä niciun mare conduator mi-litar care sa nu fie priceput in istoria razboaielor i sä nu fiinvätat ceva dela inainta0i lui.

E mai greu sä scoti vreo invatatura din istorie in materie depolitica. Asta, pentru a politica in comparatie cu razboaiele,mai ales cu cele din timpurile trecute, lucreaza cu massemult mai numeroase. Si aceste masse nu sunt un instrument

f

Lr

ash

.

si

miln.

www.dacoromanica.ro

41

pasiv in mânile unui conducAtor atotputernic; ele, dimpotriva,sunt foarte voluntare i actiunea lor e greu de apreciat., Insfar0t, imprejurarile cari compteaza in politica sunt cu multmai variate i i mai variabile ca acele cari fac obiectul §tiin-tei militare. Chiar in aceasta materie de razboiu,care, to-tusi, e mai simpla i märginia la raporturi mai u§or de im-brati§at,ri§ti sä cazi in greeli fatale, daca te multumestisä imiti orbeste trecutul, in loc ca sä adaptezi regulile generalefurnizate de istorie particularitatilor fiecarui caz dat. In poli-tica, deosebirile de conditii i de situatii sociale sunt mult maimarl 0, pe deasupra, mulf mai putin lamurite; de aceia, o imi-tatie servila a trecutului, bazata pe asernAnAri cu totul exte-rioare intre anumite situatii, va fi mai mult pagubitoare de-\cat folositoare i va putea mai degraba sa intunece de cat saaprofundeze cunoasterea realitatii. De aceia intotdeauna po-litica a profitat foarte putin dela istorie.

Cea mai mare parte dintre oamenii politici cari manuescistoria, n'au mult de invatat dela ea. Altceva-i important.

ajungem astfel la al doilea chip de sporire a fortelor cuajutorul istoriei.

Fiecare clasa i fiecare partid, din zilele noastre, corespundunor clase partide din trecut, cari; asemeni alor noastre, aucunoscut lupta intre exploatatori i exploatati, posesori si de-posedati, aristocrati i democrati, monarhisti i republicani.Aceste clase i aceste partide din trecut, se alcatuisera, de si-gur, in conditiuni foarte diferite de cele din prezent; rostullor era cu totul altul. -Totu0, in politica, se mascara fapteleprezente cu cele din trecut, dupa succesele i insucceselePropaganda unor anumite idei ca§tiga bine 'nteles in vigoare,daca poate cith in sprijinul ei marile rezultate obtinute deinainta0. Ea ca§tiga deopotriva in vigoare daca isbuteste saprobeze ca inaintasii adversarior ei au suferit o infrangere.

Toate acestea starnesc un mare interes pentru studiul isto-ric, !Lisa nici unul pentru adevarul istoric. i aici gasim unuldin factorii cari incurajeaza la falsificarea istoriei. Scriitoriifiecárui partid cauta sit infatiseze pe inaintasi in culorile celemai frumoase, iar pe adversarii lor in culorile cele mai tutu-necate.

Printre nevoile de ordin practic cari imping la studiul isto-riei, numai acele nu sunt ispitite sa o fal0fice cari se inspiradin dorinta de a se instral cu ajutorul istoriei. Calauzit de oastfel de 'dorinta, cauti sa cuno5ti nu numai izbanzile ciInfrangerile partidului tau si sa-1 supui unei critici nepartini-

_

I .

'

.§i

0.*

_

Si

www.dacoromanica.ro

42

toare. Aceasta-i ceeace caracterizeazi o aspiratie cu adevaratstiintifica catre adevär, cercetarea istorica cu scopul de a cu-noaste cauzele i efectele eirenimentelor.

Orice alta nevoe care duce la studiul istoriei desvoltä ten-dinta de a scobori istoria la rangul de legenda. Aceastä ten-dinta, in zilele noastre, e paralizata prin faptul ca partidul ad-vers vede limpede siretlicul. Nu mai poti lucrh cu aceiasi lipsäde rusine, ca in timpul and furä publicate evangheliile, decat subt regimul starii de asediu si al cenzurii.

Totusi, oricat ar fi de ridicat gradul educatiei unui popor.oricat de ilimitatä ar fi libertatea presei, expunerile istctricefalsificate i unilaterale nu lipsesc.

Negresit, nu trebue sa ne gandim c. intotdeauna; e o wointäintentionata de a linen pe cetitor.

In cele rnai multe cazuri, insusi autorul e ratacit de fanatis-mul lui sectar, de un spirit de partid marginit care-1 impie-deca sa vada lucrurile ash cum sunt.

Aceasta-i cu atat mai usor cu cat chiar isvoarele istoriei re-zulta deseori din lupta intre partide i fiindca raporturile so-ciale sunt totdeauna extrem de complexe, ash Ca cercetatoruicel mai putin pornit nu isbuteste usor sa vada limpede i tre-bue inteuna sa se intrebe: Unde-i adevarul?"

Cu dreptate observa Lissagaray, in prefata cartii sale Isto-ria Comunei":

Cel care ar lingusl poporul, clädind legende false asa zise revo-lutionare, intentionat sau din ne5tinta, ar fi tot asa de Criminal ca 5igeograful care, pentru cdiatorul pe mare, ar face härti mincinoase".

Si totusi, eu cunosc tovarasi din partidfoarte buni i foarteoncsti tovaräsicari privesc ca o datorie sfanta fall de revo-lutie inselarea poporului prin ditirambe istorice" aduse bol-sevismului. Pe de alta parte, c greu, chiar pentru cel mai con-stiincios, sa puna pe harta, in toiul furtunei, toate stincile pestecari treci. Revolutiile, cari deslantue toate patimile, in cari seluptä pang' la moarte, sunt, fireste, mai mult deck toatecelelalte fenomene istorice, supuse unei interpretari partinitoare. Pentru aceiasi pricing, Comuna din Paris, cu Teroarea,expresia culminanta a efortului si a patimei marei Revolutiifranceze,a starnit discutiile cele mai aprinse. Contra-revolu-tionarii o citau pentru a scoate in evidenta si a infierh cruzi-mea revolutiei. Revolutionarii, dimpotriva, au crezut de da-toria lor s'o apere. Ei nu s'au multumit sa considere Teroareaca pe o forma particulara a revolutiei care apartineh trecutului

www.dacoromanica.ro

43

si care nu trebuia sa se repete in viitor. De asemeni, nu s'aumultumit sä explice acest regim al Teroarei prin conditiile spe-dale cari-1 näscuserl. Nu, ei au simtit nevoia sä opunä con;-damnärii o glorificare i sa considere Teroarea ca un mijlocspäimantator, dar indispensabil, pentru liberarea claselor ro-bite. Marx el -insu5i nu se bizuih, in 1848, cleat pe forta vic-torioasä a teroarei revolutionare, criticand in acela§ timp tra-ditiile din 1793.

In Pima Gaze id a Rinutui (Neue Rheinische Zeitung) els'a pronuntat de multe ori pentru Teroare. In numhztil din 13Ianuar 1849 scrise el relativ la rascoala Ungurilor, al carorrol revolutionar ii exagera:

Pentru prima oara, in cursul miscarii revolutionare din 1848,pentru prima oara dela 1793, o natie inconjurata de fortele superioareale contra-revolutiei, indrasneste sä opunä pasiunea revolutionarafuriei fricoase contra-revolutionare, teroarea rosie teroarci albe.Pentru prima oara, de multa vreme, gasim o individualitate cu ade-varat revolutionara, un om care, In numele poporului sau, indräz-neste sa primeasca lupta desperata, un om care numai in persoanasa incarneazà, prin natura sa pe Danton i Carnot,Ludovic Kossuth".

Chiar mai inainte, in numärul din 7 Noembrie 1848, Marx:rmalA gezapp op puprtlon ViDs

La Paris va fi data contra-lovitura dezastruoasa a revolutiei dinJunk. OLIO infrangerea republicei rosii" la Paris, armatele vor fiaruncate din interiorul tarii spre i dincolo de hotare i fortaadevarata a partidului luptator va reesl cu evidentä. Ne vom aduceaminte de zilele din Iunie si Octombrie (supunerea Vienii de catreWindischgritz) i vom striga i noi:

Vae victis *)

Macelurile f Ira rezultate incepand din zilele lui iunie si octombrie,sacrificiul solemn si plictisitor incepand din februar si mart, insusicanibalismul contra-revolutiei va convinge popoarele ca nu-i decat un mijloc pentru a scurta, a simplificai si a concentra agohia u-cigasa a vechei societati i sangeroasele dureri de facere alenouei Societati, acest unic mijloc e teroarea revolutionard"!

L. Boerne scria in a §asea lui scrisoare din Paris, vorbindde revolutionarii din 1830:

Nu triumfat repede, au iertat si mai repede. Cu cata blind* araspuns poporul durcrilor pe cari le suferist, cat de repede le-auitat I Numai in lupta deschisa, pe campul de batae, si-a isbit ad-

In original aceste cuvinte sunt tiparite cu carictere grase.

c

,

,

!kJ

",1

i

www.dacoromanica.ro

44

versarii: Prizonierii dezarmati nu fara ucisi; fugarii nu furS. ur-märiti; Cei cari se ascundeau nu furl cautati; banuitii nu fura ne-linistiti. Asa se poarta poporul".

Parisienii revolutionari din Februar 1848 s'au purtat cu a-ceea§i marinimie ca §i. cei din 1830. Lucrätorii cari luaraparte la teribila lupta din Iunie 1848 au dat negre§it dovadade un eroism 'sublim, de cea mai mare rabdare, dar sangui-nari n'au fost. Invingatorii lor, dimpotriva, au fost sanguinariintr'un chip crud,si nu numai soldatii, a caror inver§unarefusese atatata cu povestiri alcatuite de tot soiul de nascociri cupretinse cruzimi de-ale rasculatilor,ci i intelectualii. Mediciirefuzau ingrijirea revolutionarilor räniti. Marx observä In fai-mosul salt articol asupra luptei din Iunie, in Noua GazedRinului:

8tiinta nu exista pentru plebeul care a comis crima ne maipomenita, de nespus, de a se bate in transee pentru propria sa exis-tent4, nu pentru a lui Ludovic-Filip scau a D-lui Marrast".

'Supt impresia acestor josnice cruzimi scrise Marx aceastamarturisire de credinta terorista pe care am citat-o mai sus.

Setea de razbunare starnitä de lupta din Iunie 1848 nu-ipäräsise Inca pe lucrätorii din Paris and ei, in 1871, puseramana pe puterea politica in a doua Comuna. Multi dintre eiluasera parte la zilele din Iunie. Lumea se puma astepth: sävada venind ora revansei, ora teroarei pe care Marx o preco-nizase. Dar el constati el insu§i in lucrarea lui asupra Comu-nei (Rdzboiul civil in Fran(a in 1871):

Dela 18 mart pana la navala trupelor iersaileze in Paris, re-volutia proletara n'a fost intinata cu toate acele violente de care sefoloseau revolutiile si mai ales contra-revolutiile claselor supe-rioare" (a 3-a editie p. 38).

Gäsim ai.i o lepadare Categorica de teroare, considerata c.o caracteristica a revolutiilor claselor superioare" in opozitiecu revolutia proletara.

Ntri mult de and atitudinea mea fata de bolsevism fu de-nuntata ca o tradare fata de Marx, pe care aprinderea lui re-volutionara s'ar parea Ca l'ar fi dus cu sigurantä la bolsevism.S'au citat in ajutor parerile pe caH Marx le emisese asuprateroarei in 1848.

Vedem acum cä de tradarea pe care a§ fi faptuit-o fata deMarx, se facuse vinovat chiar Marx in 1871. Intre prima §i.a doua conceptie a lui s'au scurs douazeci de ani de puternicamunch spirituaia, al carei fruct fu Capitaluri

s , .

a

,

,

www.dacoromanica.ro

45

Cel.care pretinde sa apeleze la Marx in chestiunea teroarein'are dreptul sá se opreasch la parerile lui din 1848, lasandla o parte pe cea din 18.71.

La fel cu Marx, Engels a aratat in 1870, foarte putinä in-flAchrare pentru teroare. La 4 Septembrie 1870, el Ii sera luiMarx:

Noi intelegem prin regimul teroarei dominatia oamenilor cari in-suflau teroarea; dimpotrivä, insemnä dominatia oamenilor carisunt ei lnii terorizati. Teroarea Inseanuil, pentru cei mai multi,cruximi inutile, faptuite pentru a fi in siguranta, de oameni carom

lor fried. Sunt cofivins ca raspunderea Teroarei din 1793 tre-bue pusa numai in sarcina oamenilor prea infricosajil, a burghejilorcari se preaceau ca-s patrioti, a negustorasilor si a -plevuscaicareia ti convenia teroarea". (Corespundenga dintre Marx fi Engelsv. IV, p. 379-380).

Marx aveh toata dreptatea child constath cu multumireComma din Paris rm'asese neatinsa de toate violentele cucari_ Lea dintai fusese ash de darnica. Violentele faptuite la-Paris supt regimul Comunei nu pot fi puse in sarcina ei. Astanu Inseamnä cii ideia terorista n'a jucat nici un rol inlauntrulComunei i cii a fost parasita de toti membrii ei. A o afirma,:ar fi o gre§all. Vom examina aceasta chestiune mai deaproape

vom stabill in acela timp o paralela intre Comuna din Pa-ris §i Republica sovietelor. Aceasta nu se serveste adesea decea dintAi ca de un model i o justificare? Si Frederic Engelsn'a declarat, in prefata lui la a treia editie a Rilzboiului civilin Frank, ca Comuna din Paris fusese o dictaturi a proleta-riatulfii? E important deci sa examinam mai de aproape ceera aceasta dictatura.

si

cii

si

lt-i

www.dacoromanica.ro

VL

A DOUA COMUNA DIN PARIS

a) Origina Comunei.

La fel cu Comuna din Paris dela 1871, Republica soviete-lor din 1917 e un produs al razboiului, un produs al infringe.rii militare. Si una i alta au la baza proletariatul revolutionar.Cu asta, s'a epuisat aproape toata asemanarea care existA in-tre ele.

Bolsevicii au putut sg punä mina pe puterea politica' pentmdintre toate partidele din Rusia, ei erau acel care cerea cel

mai energic pacea, pacea cu orice pret, pacea separata, Paraa se sinchisi de repercusiunea ei asupra ansamblului situatieiinternationale, nici clack' ea n'ar inlesni dominatia universalaa monarhiei militare germane, care, multa vreme, ii aparasepe bolsevici tot ash de putin ca i razvratitii din India si dinIrlanda sau ca i anarhistii italieni.

Cu totul alta a fost atitudinea radicalismului francez in timpul razboiului din 1870, dupl cgderea lui Napoleon al III-lea

proclamarea Republicei, dupa brusca manifestare a preten-tiilor germane asupra Alsaciei si Lorenei. Situatia din 1793,cu lupta primei Republici impotriva monarhilor aliati din Eu-ropa, parea cä retrAeste in lupta celei de-a trpia Republici im-potriva monarhilor aliati din Germania. Traditiile acestei epocise trezirá din nou si, tot ash ca atunci, partidul proletar de-venl elementul cel mai rAzboinic, urmarind in chipul cel maistaruitor si mai energic continuarea räzboiului, pentru salva-rea Republicei una si indivizibila. Cu toate acestea, taranii din1870 nu mai erau cei din 1793. Dad" acestia urisera Parisul

nu-i suferisera stapanirea deck calcandu-si pe inima, ei fu-sesera totusi patrunsi de nevoia de a respinge dusmanul, acgrui victorie ii ameninth cu o intoarcere a exploatgrii feo-dale si cu obligatia de a da inapoi Bisericei i emigratilor

cd,

gi

www.dacoromanica.ro

47

bunurile pe care ei ii le luasera. Taranii din 1870 n'aveau detemut nimic asemanator in urma victoriei Prusienilor. Intere-sele particulare avurd deci intaetatea, facandu-le sä le aparapierderea Alsaciei si a Lorenei ca un ram mai mic in compa-ratie cu pustiirile i poverile razboiului. Lasand deoparte peAlsacieni i chiar pe Loreni, cari se impotrivira cu desnadejdeanexiunii pana 'n ultimul moment, ideia pacii castigase re-pede teren in cursul razboiului printre taranii i locuitorii tar-gusoarelor din Franta. Ea. devenise, in opozitie cu Parisul ra-dical si razboinic, strigatul de adunare al reactionarior, al mo-narhistilor.

Ca si in Rusia in 1917, partidul pacii, partidul oboselii raz-boiului avi1 in 1871 superioritatea asupra celor cari doreauprelungirea razboiului. Totusi, in 1871, ideia pacii nu trebuiasa intareasca pe cei mai radicali dintre radicali, ci.pe cei maireactionari dintre reactionari.

La 8 Februar 1871 se fäcura alegerile unei Adunäri natio-nale pentru incheierea pacii. Ea numarà numai doua sute derepublicani impotriva a mai mult de patru sute de monarhisti..

Aproape toata provincia raspunSe: Pace cu orice pret", Parisuldimpotriva tipa: Razboi pana la capiit" I Si nu alegea de catoameni avfind mandat a se pronunta pentru continuarea razboiului;in orice caz a nu admite ca pacea sa poata fi obtinuta cu pretul:integritatii teritoriului" (Dubreuilh, La Commune, p. 264 Paris,Jules Rouff ).

La 12 Februar, Adunarea nationala se adung la Bordeaux,la i Martie ea aprobh, cu 516 voturi contra 107, tratatul depace. Reprezentantii Parisului formau aproape jumatate dinacesti 107.

Adunarea nationala nu fusese aleasa decat pentru a incheigpacea. Alegatorii se pronuntasera tinand socoteala numai deaceasta consideratie. Marea majoritate reactionara nu trebuigatribuita neprimirei ideii republicane, ci predominarii dorintiide pace. Mandatul Adunarii nationale inceth cu incheiereapacii. Ea trebuia sa fie inlocuita cu o alta care avea sä sepronunte asupra constitutiei. Alegeri noi ar fi dat alte rezul-tate cleat cele pentru Adunarea din Bordeaux, caci Republicaera departe de a intalnl aceiasi antipatie ca continuarea raz-boiului. Si, in adevar, alegerile municipale cari avura loc la30 April 1871 in toata Franta dadura puternice majoritatirepublicane. $i tocmai de teama acestei eventualitati ruralii dinAdunarea nationala se tinura scaiu de mandatele lor.

Ei se transfonnara in Adunarc constituanta i ar fi restau-

.

I

www.dacoromanica.ro

48

rat monarhia färä indoialá, daca n'ar .fi fost schismä intre ei.Jumhtate dintre 'monarhisti erau legitimiti, adica partizaniai dinastiei burbonice care domnise in Franta pang. la 830.Cealaltà jumatate erh compusä din orleanisti, partizani ai di-nastiei pe care Revolutia din 1830 o pusese in locul Burbo-nilor. Aceasth cearta salvä Republica, dar nu puse Parisulla sadapost de ura dintre cele doua fractiuni reunite. Republica

'nu avea alt sprijin solid cleat Parisul. Dar erh un sprijin achrui forth se vadise de nenumarate ori dela 1789. Nici vorbtinu erh de restaurarea monarhiei cAta vreme Parisul n'ar fifost zdrobit.

Chiar lAsAnd la o parte socialismul sau, provincialii car-tiau mereu impotriva Parisului, acest oras fArl moravuri-fiirá Dumnezeu, acest Paris rasboinic si republican.

Din primele sedinte, Adunarea nationala isi manifestä lirn-pede ura.`Eroicul Paris, care tocmai suportase un asediu teri-bil de cinci luni in slujba aparärii ärii, fu insultat cu ultimafurie de deputatii cei noi.

A ingenunchik Parisul, a-i refuzh orice administratie au-tonona, a-I lipsi de situatia de capitalä, in sarsit a,1 dezarmhpentru a putea incerch, in toatä siguranta, o loviturä de Statrhonarhistà,aceasta fu principala grijä a Adunarii nationalesi a lui Thiers pe care ea il alesese sef al puterii executive.

Aceastä situatie näscii conflictul care trebuih sä duel lanizvratirea Parisului.

Se vede c.at de deosebita erh aceasta de lovitura de Stat bol-sevista care-si sugek puterea din dorinta de pace, care need petarani la spate si care, in Adunarea nationalA, n'avea In filth'monarhisti, ci socialisti-revolutionari i social-democrati men-evicL

Cauzele imediate ale revolutiei bolseviste si a celei de-adoua Comuni din Paris era tot ash de diferite intre ele precumerau i punctele lor de plecare.

Bolsevicii ajunsera la putere printr'o lovitura de Stat minu-nat pregltità, care le d'adh dinteodata tot aparatul guverna-mental. $i ei 11 utilisara de indatä pentru a procedh in chipulcel mai energic i cel mai absolut la exproprierea politica

economica a adversarilor lor, a tuturor adversarilor, chiara celor cari apartineau proletariatului.

Dimpetriva, nimeni nu fu mai surprins de victoria Comuneica tnii revolutionarii, dintre care o mare parte era departede a dorl acest conflict.

E adevärat cl, urmare a traditiei revolutionare, tactica rriz-

4.4

si

,

..

si

www.dacoromanica.ro

49

vratirii armate, pregatita dinainte, avea multi partizani prin-tre Parisieni. Blanquistii ii erau principalii reprezentanti in me-diurile In timpul asediului, ei i incercaserh, de maimulte ori, stArneasca resmerite. Dar nu isbutisera nici o-data, nefiind sustinuti in deajuns.

Ash, supt impresia capitularii Metzului, ei se rasculasera, la31 Octombrie, pentru a cere alegerea unei reprezentante co-munale la Paris, a unei Comuni; facand aceasta, ei se supu-neau unor motive patriotice, nu unor scopuri socialiste i eicautau sa dea conducerii militare un imbold energic, cum omai facuse prima Comuna a Parisului, dela 1792 la 1794.

Unitatile gärzii nationale credincidase guvernului isbutirasa potoleasca rascoala farl nici o varsare de sange, ash deneinsemnata era rezistenta care le fu opusa. Pentru intärlsituatia, guvernul proceda la 3 Noembrie la o consultare po-pulara care dada 558.000 de voturi pentru guvern i ceva maiputin de 63.000 impotriva lui.

Oamenii actiunii cu orice pret n'avura mai mult noroc la22 Ianuar, desi, i in acel moment, ei erau aparatorii ideii pa-triotice a continuarii razboiului, care erh foarte populara laParis. Guvernul anuntase- c capitularea era de neinlaturat,ceeace provoca o revolta desperata a revolutionarilor. Aceastafu mai sangeroasa ca Cea din 31 Octombrie, dar fu totusizdrobitä Fara greutate.

Toate aceste infrthigeri obosiserh, amagisera, slabisera peoamenii de actiune. La data de 18 Martie ei nu erau Inca pre-gatiti sa facalun nou apel la rascoalA. Din partea lor, oameniiinternationalei socialiste erau mai dinainte duismanii oricareiincerchri de razvratire. Marx Ii scrih lui Engels, indatä dupgrhsturnarea lui Napoleon III prin Revolutia din Septembrie (6Septembrie 1870 ) :

Tocmai m'asezasem sa-ti scriu cfind Seraillier veni sa-mi dea deveste ca trebuia sa paraseasca Londra a doua zi pentru a se ducela Paris uncle are de gand SA nu stea deck catevk zile. Scopul luiprincipal e sa aranjeze acolo afacerile Internationalei (ConsiliulFederal din Paris). Aceasta-i cu atat mai necesar" cu cat toatalsectia franceza" pleaca azi la Paris, pentru a face prostii acoloin numele Internationalei. Ei" vor sa rastoarne guvernul provi-zoriu, s stabileasca o Comuna a Parisului, sIt numeasca pe Pyatambasador francez la Londra, etc....

Am primit astazi dela Consiliul Federal din Paris o proclamatiecatre poporul german (pe care ti-o voi trimite mane) o cereregrabnica catre consiliul Federal de a publick un nou manifest,special adresat Germanilor. Chiar inainte de seara aceasta aveamde gand si . o propun. Ai bunatatea sa-mi tiimiti cat se poate de

Terodsm i Comunism. 4

.

socialiste.sh

cu

;

1

a-si

www.dacoromanica.ro

50

repede, asupra Alsaciei-Lorenii, notele militare necesare, in limbaengleza, in vederea redactarii manifestului.

Am trimis astazi un rispuns amanutit Consiliului Federal (laParis) si am intreprins in acelas timp neplacuta mina, de a ledeschide ochii asupra adevaratei stari de lucruri".

(Coresponden(a lui Engels, a lid Marx, IV, pag.330).

Mi s'a imputat cà nu-s decat un discipol denaturat" al luiMarx.

Acesta se pare ca ar fi fost manat de caracterul si detemperamentul sau vulcanic, fara sovaire, in tabara bolsevi-cilor. Vedem acum ca in ceasul Revolutiei acest temperamentvulcanic considera ca cea dintai datorie a sa munca nepla-cutä de a deschide ochii camarazilor sai asupra adevarateistari de lucruri" si ca, cu tot vulcanicul pe care-1 avea, acela:,stemperament la ocazie putea sa califice cu cuvantul putin in-curajator de prostii actiuni revolutionare planuite.

Engels ii raspundea lui Marx la 7 Septembrie:Dupont a plecat. petrecut seara aici si e furios impotriva

frumoasei proclamatii din Paris. E totusi mai linistit pentruSeraillier se duce acolo i c5. a vorbit cu tine mai inainte de ple-care. Parerea lui in aceastä afacefe e cu totul limpede i exacta.:sa se foloseasca, pentru organizarea partidului tn Franta, de liber-tatea care va fi inevitabil acordata. de Republica; sä lucreze andocazia o va permite, dupa creiarea organizatiei, sä modereze Inter-nationala din Franta pOnd la semnarca pacii".

Marx ii raspunse la so Septembrie:Spune-i lui Dupont ca sunt in totul de acord cu felul lui de a

vedea.".

Deci nu actiunea, ci organizarea parea ca-i lucrul cel maide seama la acest temperament vulcanic.

Si in Franta, actiunea Internationalei se desfasura mai alesin acest senz moderat.

Un exemplu va fi de ajuns. In cursul unei sedinte a Consi-liului federal parisian al Internationalei, la 2 2 Februar, unuldintre asistenti propuse organizarea unei demonstratii pacinicepentru 24 Februar, a niversarea Revolutiei din 1848. Dar, fallde situatia incordata, chiar aceasta manifestatie pacinica fuconsiderata de majoritatea Consiliului federal ca cu totul denedorit. Cel dintaiu care se ridica impotriva acestei propu-neri fu Frankel. El cerh ca pentru moment sa se utilizezetoate fortele in vederea organizarii proletariatului si a studieriichestiunilor economice celor mai urgente: inainte de toate ceaa lipsei de lucru. El mai cera ca Malon i Tolain, reprezen-

-

Si-aca

.

www.dacoromanica.ro

51

tantii Internationalei in sanul Adunarii Nationale, sa arate vo-inta lucratorilor.

Dupa propunerea lui Frankel, Consiliul federal hotari sá nuorganizeze nici o demonstratie i sa-si lase membrii liberi dea lila parte sau nu la o eventuala manifestatie.

Asta nu prea arata o tendinta pronuntata spre razvratire.Ea nu fu provocata de revolutionari, ci dimpotriva de adversa-rii lor. Trebuintele razboiului facusera ca proletariatul pari-sian sä fie primit in rândurile garzii nationale i sa fie astfelinarmat. Aceastä situatie era privitä ca un imens pericol detoate elementele cari se ingramadiau in jurul lui Thiers:

financiari, principali conducatori ai biurocratiei i ai ar-matei. Dela semnarea pacii ei nu vazura nimic mai grabnicca dezarmarea fractiunii proletare a garzii nationale din Paris.5i, pentru a incepe, trebuia sä i se iee tunurile.

Guvernantii germani facusera ca garda nationala sä se ga-seasca in posesia tunurilor i atitudinea lor determina astfelsctinteia care puse foc butoiului plin cu praf, cum zice cu drep-tate Bourgin (Georges Bourgin, Histoire de la Commune, Pa-ris 1907, pag. 43). Exploatarea neinfrânta a victoriei e Me-renta esentei insasi a mestesugului militar. Intra in datoriilecomandantului nu numai de a invinge, ci 5i de a urmari peinamicul invins pima la complecta lui nimicire 5i demorali-zare. De un alt ordin sunt datoriile omului de Stat, care nu tre-bue sä piarda din vedere, pe deasupra victoriei, conditiunilecoexistentii ulterioare cu inamicul momentan.

In orice expeditie militara, aceste dont, conceptiuni deosebitetrebue sa intre in conflict. Când conceptia militarä i5i iese dinatributiile-i pur strategice i ajunge sa influenteze politica, con-secintele sunt nefaste. In 1866, Bismark reusise Inca, desi cumulti osteneala, sa stapâneasca mentalitatea militara.Dar tocmai succesele din 1866 ii dadusera Statului-Major pru-sac a situatie predominanta, intaritä Inca foarte solid prin vic-toriile din 1870. Bismark dimpotriva nu mai isbutise sa fiedeasupra. Nu numai ca fusese silit sa cedeze mentalitatii mi-litare, ci chiar propria sa inteligenta politica fu tulburata 5i

orbita de ea.De aici pretentia anexarii Alsaciei-Lorenii care prelungi raz-

boiul cu mai multe luni, care impinse Franca In bratele Ru-siei 5i care pregati prabusirea actuala a Germaniei. Ori-cum arfi fost, A1sacia-Lorena4ot era, economiceste si strategic, un ca5-tig momentan palpabil. Totusi nu se multumira cu(el. Se cautalsa i se adauge injosired Parisului care incarnh in ochii Germa-

rali,

www.dacoromanica.ro

52

nilor centrul detestat al rezistentii impotriva armatelor lor.De aceia, la 26 Februar, se impuse Francejilor o clausA in vir-tutea cAreia forte germane trebuiau, dela i Mart, sl intre in ora i s ocupe Champs-Elysées. Cand, la 27 Februar, aceasthveste fu anuntatA Parisienior, raspunsul fu o explozie general;de revoltä i chemarea la arme pentru a respinge cu forta pedusman. Aproape toate batalioanele gärzii nationale se decla-earl gata sA. rAspundA la aceastA chemare.

Numai internationalistii isi pAstrarA sAngele rece. 0 rAzvrrt-tire le apAreh atunci tot as-lt de funestA dac h-. ar fi fost indrep-tatA impotriva inamicului din afarä sau impotriva inamiculuidinAuntru. Ei conjurara Comitetul central al gArzii mationalesA Tenunte la mice incercare de rezistentA armata careputeh fi deck o reeditare a mAcelurilor din Iunie i o strivirea Republicei in sAngele lucratorilor din Paris.

In loc de a opune o rezistentä armata, ei propusera gärziinationale sa nconjure pe Germani cu un cordon care sg-i se-pare complect de populatia pariziana i izoleze. Comitetulcentral se lAsä convins in ultimul moment si astfel, datoritäInternationalei, desarta trufie a invingatorilor germani n'a is-butit sA provoace una din cele mai grozave lupte de stradä pecare le-a cunoscut Mona. Nu soldati germani, ci* soldati fran-ceji furl chemati, cAteva sAptAmAni mai tArziu, sä loveasclproletariatul parisian cu aceastä temutA vArsare de sAnge.

CAnd a capitulat Parisul, la 28 Ianuar, tot materialul de az-boiu apartinAnd trupelor din oras fusese atribuit invinghtori-lor. AceastA conventie nu cuprindeh armele gärzii nationale.Nu cuprindeh nici tunurile cari fusesera, furnizate de orasulParisului, nu de Stat.

In momentul intrArii Germanior in Paris, guvernul nu segAndise sä punA la adApok tunurile care se gAseau in maha-lalele supuse ocupatiei invingAtorului. El ar fi dorit cainamicul din afarl sA punA mAna pe ele i sA slAbeascá ast-fel inamicul dinAuntru. Dar garda nationalä veghia i ea tran-sportä la timp aceste tunuri, 400 de toate, th mahalalele incari Germanii nu erau slobozi s intre.

SA punA mana pe tunuri, aceasta fu dupa incheierea pAciicea mai grabnicA grije a guvernului. Acesta trebuia sä fie celdintai pas spre dezarmarea fractiunii proletare a garzii natio-nale din Paris.

Adunarea nationala amenintase Parisul cu decapitalizarea".Ea hotArAse deci sä nu-si aibI resedinta la Paris. Thiers isbu-tise, cu multi ostenealk sä obting. dela A dunare ca sh' pri-

nu'

po: e

1:1

sä-i

www.dacoromanica.ro

53

meascA fixeze resedinta in apropiere de Paris, la Ver-sailles, in loc de Bordeaux unde stAtuse pAna atunci. Ea tre-buih sA se intruneascA la data de 20 Martie. Dar, inainte deaceastA data, voia sä n'aibI nimic de temut din partea

Ridicarea tunuiilor fu deci, fixatà la 18 Martie.Thiers socotl cA ar fi mai chibzuit sA punA stäpAnire pe

ele pe supt ascuns, in loc de a le luh pe fatA, cu forta. La cea-surile trei dimineata, in timp ce tot Parisul dormih, cAteva.regimente ocuparA Montmartre, unde -se gAsiau tunurile landnici o pazA, i incer.carA sa le ridice. Dar, lucru demn deluare aminte, uitaserà sA aducA caii trebuinciosi pentru a-ceastA operatie ii pornirä sà-i aduca.

Dar, in acest timp, Parisienii descoperira uneltirea si seformA repede o ceatä care, mArindu-se din minut in minut,conjurA pe soldati sA pArAseascA tunurile. Isbuti. Soldatii caritrAiserl viata populatiei parisiene, cari, dimpreunA cu ea, seluptaserA cu nAvAlitorul i cari invataser5, cu ea sl dispretn-iascA pe generalii incapabili, fraternizarl cu poporul i gardanationalA. Generalul Lecomte, care dada trupelor sale ordinulsA tragA asupra unei multimi fArA arme, obtinh numai ca pro-prii sal soldati sA se intoarcA impotriva lui sa-1 arestezesA-1 impuste.

Aceasta executie face parte din numärul de cruzimi tero-roriste, de care fu acuzata Comuna. I se adaugA executia ge-neralului Thomas care, in aceasta dimineatA din 18fusese prins in Pima civilA,4 cAnd luh note in mijlocul multi-mei. El fu executat ca spion. La 28 Februar deja fusese a-runcat in Sena si inecat cu cruzime un agent de politie carefusese surprins cAnd erh pe cale sA faca un serviciu de spio-naj,

Cei cari pun aceste acte in iocoteala Comunei, uitA cä elese produseserA intr'un moment in care Comuna n'avea Incafiintl. $i nici populatia parisianA nu poate fi fAcutA rAspun-zAtoare de ele. Toate aceste omoruri au fost fAptuite de sol-dati, nu de populatia civill. Ele, nu caracterizeazA mentalita-tea proletariatului, ci pe aceia a militarismului care nu seprea sinchiseste de viata omeneascA. $i prietenii omenirii carinapAstuesc pe soldati pentruca acestia impuscara pe gene-ralul setos de sAnge, n'ar fi gäsit nimic de spus clacA a-ceiasi soldati ar fi ucis femei i copii.

In loc ca sä traga asupra femeilor i copiilor, proprii Sal oa-meni 11 ImpuscarA pe el Insusi (pc generalul Lecomte).

Obiceiurile inrädlcinate, cari fuseserà impuse soldatilor supt

sa-si

.

Maine,

.

lor

.

Pan-hului.

www.dacoromanica.ro

54

autoritatea severi a &planner lucratorilor, hu-i parasira fire9te,In momentul precis in care actin soldati maul de partea lucra-torilor".

(Marx, Räsboiul civil In Franta, pag. 3S).

Ori de cite ori garda nationall a intervenit n aceste eve-nimente, a facut-o numai cu intentia de a inlätura o varsarede singe. i se obtiru, in adevar, chteodata cu pretul vietii,ca dintre ofiterii arestati de soldatii revioltati, numai acei pecari i-am pomenit sa fie omorati, in timp ce ceilalti furlpusi in libertate.

Dela 59 Martie, Comitetul central al gärzii nationale de-clara ca el erh cu desavarsire strein de aceste omoruri. Cetimin protestarea publicath in Jurnalul oficial al Comunei cudata de 20 Martie:

O spunem cu indignare: noroiul plin de singe cu care se in-march sa se Infiereze cinstea noastra e o infamie josnica. Nici odatio hotarare de executie n'a fost iscalitä de noi; nici odata gardanationals. n'a luat parte la executia unei crime".

Aceasta era o viguroasa condamnare nu numai a acuzato-rilor, ci si a actelor a caror raspundere voiau unii sh cadiiasupra gärzii nationale.

Trupele trecând de partea poporului, guvernului nu-i mairamie& deck doul cai: sau si faca concesiuni masselor re-voltate, sä trateze cu ele, sau sa fuga. Thiers nu voih sa auclade negocieri, ci fugl grabnic din, Paris cu guvernul lui si segrabl sa scoata din oras toate trupele care nu se molipsiser5Inca de razvratire. El lash in pärasire chiar forturile cari in-conjura Parisul, chiar pe Mont-Valérien, care doming capi-tala. Dadi Parisienii 1-ar fi urrnarit pe Thiers incoltindu-1de aproape, ei ar fi reusit poate sa puna mina pe putere. Tru-pele can pardseau Parisul nu le-ar fi opus cea mai mica re-zistentä, dui:à cum marturisirà mai thrziu generalii lor. In a-cel moment, ar fi fost cu putintd sa se numeasch un nou gu-vern, care totusi tot n'ar fi putut realizh socialismul, pentruc5, imprejurarile nu i-o ingaduiau inca. Dar ar fi fost cu pu-tinta sä se disolve Adunarea Nationala i sl se proceada laalegerea unei noi adunäri, cu programul consolidarii Repu-blicei, a autonomiei comunelor, printre can i Parisul, si a in-locuirii armatelor permanente cu o militie. Comuna nu cerehmai mult in aceasta epoca. $i in conditiunile in cari se gasehatunci Franta, acest program erh realisabil.

Dar Thiers puth sa se retraga nestingherit. Fu lasat sa-si

.

P. www.dacoromanica.ro

55

ia cu el trupele, pentru a le reorganizS la Versailles, pentru.a le insuflh un spirit nou i pentru, a le intärl:

Nimeni n'a fost mai surprins de fuga ministrilor ca Pari-sienii. Nu existh nici o organizatie care sà poata inlocul ime-diat pe guvernanti i s ia conducerea evenimentelor. In dimi-neata lui 19 Martie, Parisul n'avea Inca guvern. Automat,prin forta lucrurilor, Comitetul central al garzii nationale, in-stitutie fail program hotarat i Bra tactica precisä, fu impinssa-i ia locul. El inceph prin a se ferl de raspundere, depu-nandu-si puterea in manile unui singur om, Lullier, caruia Iiincredinta comanda suprema a Parisului. Acesta erh omul celmai putin indicat pentru aceste functiuni, un betivan desprecare nu se stie

daca a fost mai malt nebun de cat tradator sauAcest om, In 48 de -ceasuri, comise o multime de greseli grosolane,ireparabile. -Dar alegerea asa de nefericita a lui Lullier nu era inrezumat de cat un indiciu, semnul revelator al unei situatii". (Du-breuilh. La Commune).

Abia la 3 April se hotari un atac impotriva Versailles-ului.Dar ceeace ar fi reusit cu siguranta la 19 Martie, fu o infran-gere la 3 April. Speranta ca soldatii vor trece iari, ca la ISMartie, de partea Parisienilor, fu crud inselata. Guarzii natio-nali din Paris se isbira de o rezistenta tenace i superioaraIn forte si furl respinsi. Din acest moment, ei se ranted re-dusi la defensiva impotriva Frantei intregi. De acum inainte,infrangerea li era fatala. Abia dela aceasta data rascoala dinParis toil un caracter exclusiv proletar. Paul atunci numerosiburgheji fusesera soväitori i ii pusesera intrebarea daca nus'ar da de partea poporului. Duna aceia ei lasara proletariatulsa duca singur lupta. Cat de deosebitä de cea din 18 Martie1871 la Paris a fost räscoala din 7 Noembrie 1917 la Petro-grad! Aceasta fusese pregatita de un comitet revolutionar careorganizase fortele lucratorilor i soldatilor pentru a-i duce laatacul puterii guvernamentale, care avea atunci, la Petrograd,tot ash de putine forte la spatele ei ca i Thiers in 1871.

E adevarat ca ocuparea imediata a tuturor pozitiilor, caridominau situatia in capitala, n'ar fi fost de ajuns sä dea vic-toria bolsevicilor daca, in marl, tara, conditiile nu le-ar fi fostmai favorabile de cum au fost in 1871 pentru Paris. CandKerensky fugl spre Gacina,dupa cum mai inainte Thiersse retrasese la Versailles,nu se puteh bizul pe tarani pentrua-1 sustine. Ip Rusia, taranii, i cu ei armata, se dadura departea revolutionarilor cari pusesera stapanire pe capitala. A-

www.dacoromanica.ro

56

cest eveniment dada regimului lor o forta o durata pe carenu le cunoscuse rascoala din Paris. Dar pe de altä parte elIi incorpora un element economiceste reactionar, de care fu-sese crutata. Comuna din Paris. Dictatura proletariaVi einu s'a sprijinit nici odata pe sfaturi de truani.

b) Sfatul lucrätorilor §i Comitetul central.

Lomuna din Paris si Republica Sovietelor pe cat sunt deprofund deosebite in inceputurile lor, pe atat sunt in organelesi in metodele kr.

E adevarat ca Comuna din Paris cunostea si ea o organi.zatie care poate fi o paralela pentru Sfatul de lucratori i sol-dati. Ea se gasea in aceiasi situatie ca si Revolutia ruseasca,in acest senz ca primise, ca i aceasta, mostenirea unui regimdespotic, care impiedecase orice organizatie publica a mas-selor pe terenul politic i care abia putin timp inainte de Ca-dere ingaduise organizarea corporativa.

Lucratorii rusi din 1905 si 1917 n'au avut o organizatieputernica, nici pe terenul politic nici pe terenul corporativ, careO. le dea putinta unei lupte in randuri stranse. La fel a fostin Franta dupa. 4 Septembrie 1870. Tocmai acesta era, dupacum am vazut unul din motivele pentru care Marx doria ashde fierbinte ca lucratorii sa se foloseasca mai intai de tanararepublica, pentru a se organiza i pentru a se instrul; el voih,in chipul acesta, faca capabili de guvernare, nu sa-i vadacheltuindu-si fortele inainte de vreme in galagie, care, In ca-zul cel mai bun, nu putea sä le deie o putere durabila. Darodata ajunsi la putere, dupa o lupta care le fusese impusa,lucratorii furl siliti sä caute un mijloc oarecare, pentru aface fata lipsei de organizare politica si corporativi. Ei iigIsirl de-a gata.

Pentru lucratorii rusi acest ,mijloc putea fi gasit in organi-zatia intreprinderilor marei industrii.

Industria moderna a transformat micul atelier al mesteruluipatriarhal in marea fabria a capitalistului industrial. Massele delucratori ingramadite in fabrici sunt organizate militäreste. Elesunt puse, ca niste soldati industriali, supt supravegherea unei ierar-hii complecte de subofiteri i ofiteri".

(Engels si Marx, Manifes(ul conumisi).

Li era de ajuns soldatilor industriali" ai fabricei sa inlo-cuiasca pe subofiterii i ofiterii pusi de capitalisti, cu oarneni

i

sa-i

.

,

.1www.dacoromanica.ro

57

alesi de ei, pentru a transforma organizatia fabricei inteoorganizatie de clasä a lucratorilor. In chipul acesta creiaraiproletarii din Rusia Sfaturile de lucratori. Acestea, organiza-tiei partidelor i gruparilor corporative din Wile mai dezvol-tate nu ii opun o forma superioara de organizatie proletard.Ele sunt, inainte de toate, o simpla rmisura de circumstantadevenita necesará in lipsa oricarei organizatii.

Lucratorii parisieni n'aveau la indemana acest mijloc. In-dustria parisiana erh mai ales o industrie de lux, care n'aveainfati"Sarea marei industrii.

In timpul celei de-a doua Comune, ea era reprezentata totde micul atelier al mesterului patriarhal", in vreme ce ma-rea fabrica a capitalistului industrial" lipseh aproape cu de-savarsire. In punctul acesta ea era cu totul deosebita de in-dustria ruseasca, mai cu seama de cea din Petrograd. Garac-terul economiceste inapoiat al Rusiei se vede din mica impor-tanta a industriei, din, comParativ cu taranii, micul numar delucratori industriali. Dar atat cat este, industria capitalistaprezinta tipurile cele mai recente ale marei industrii.

Lucratorii parizieni trebuira deci sä recurga la un alt mijlocpentru a inlocul organizatia politica si economica a masselor,care le lipseh, i ei ii gasira in garda nationald. Pretutindeniin Franta, dar mai ales la Paris, revolutia din 1789 provol-case inarmarea poporului. Inarmarea aveh un dublu scop.Clasele inferioare, proletari i mici burgheji lipsiti de stare, selnarmau i se organizau cu scop de a se razvrátl. Revolutianu le implinise novoile, si nu putea sä li le hnplineasca, ashcum erau lucrurile atunci. De aici increzatoarea lor nazuintade a desvolth din ce in ce mai mult revolutia cu ajutorul ras-coalelor armate.

Cu totul alta erh situatia burgheziei, a capitalistilor, a mi-cilor burgheji chiaburi i a intelectualilor cari se gäseau inteosituatie acceptabill. Revolutia din 1789 lor ii adusese ce le tre-buia. Ei se inarmau si se organizau pentru a aparà ceeace do-bandisera, pe deoparte impotriva fortelor reactionare carivoiau sä restabileasca vechiul absolutism feodal, pe de altäparte Impotriva masselor populare cart impingeau mereu in-nainte, cu nerabdare. Organizatia lor armata era reprezen-tata de garda nationalä.

Burghezia fusese victorioasa in luptele revolutionare si in-stitutia garzii nationale se afirmase ca un mijloc de aparareal claselor stapanitoare; ea singura Ii numeh ofiterii i aveaoarecare inclependenta fall de guvern.

t

.

.

.

r

Ili

www.dacoromanica.ro

58.

Garda nationall atinse maximum de importantä sub re-galitatea din Julie, dela 1830 la 1848.. Totusi nu reusi s.salveze regimul si se arata chiar destul de putin sigura in1848. Dupg lovitura sa de Stat, Napoleon al III-lea ii ridicaärzii nationale autonomia, i, inainte de toate, dreptul de

alege ofiterii. Cu toate acestea, nu indrasni s'o disolvecomplect.

Dupa aceia veni razboiul din 1870 i primele infrangeri,Patria era iarasi in pericol i spiritul din 1793 reinvia cu tra-ditiile luptei victorioase impotriva intregei Europe, luptä in-faptuita. prin ridicarea in massá a intregului popor inarmat.

Supt presiunea evenimentelor, corpul legiuitor aproba, dupapropunerea lui Jules Favre, la data de z I August, o legecare transforma garda nationala din organ de aparare alburgheziei intr'un i nstrunient de aparare nationall. Celor Gode vechi batalioane ale garzii nationale din Paris, recrutate dinclasele stapanitoare, li se adausera 'astfel 200 de batalioane noiprovenind din clasele mai putin chiabure. Ele capatara chiardreptul de a-si numi singure ofiterii.

Batalioanele cele noi ale garzii nationale din Paris deveniraash dar adeVarate organizatii ale proletariatului.

Toata aceasta desvoltare a gärzii nationale a fost rezulta-tul unei spaime neasteptate, nu al unei cercetäri chibzuite.Fauritorior acestei noi organizatii le fu frica i lor de ea siluara hotararea sa-i impiedece prin toate mijloaccle consoli-darea. Nu se puteh oprl inarmarea proletarilor din Paris, darautoritatile militare ale Capitalei, supt comanda lui Trochu,nu facura nimic pentru a transformh garda nationala inteotrupa buna de intrebuintat. In chipul acesta maxima tara, pen-tru ca se temeau mai mult de lucratorii din Paris deck desoldatii lui Wilhelm.

La inceputul asediului se gasiau la Paris ioo.000 de soldatide linie i 100.000 de soldati mobili. Daca se admite ca dincei 300.000 guarzi nationali, 200.000 erau in stare sä facacampania, se gase la Paris o armata totala de 400.000 deoameni. In fata lor, Germanii abia de puteau pune in linieceva mai mult de jumatate din aceasta cifra i, ceva mai mult,ei erau repartizati pe un front foarte intins.

Din luna lui August, fuscse destul timp pentru instruireaguarzilor nationali:

Comandantul suprem al Parisului avea la 'ndemana, infata Germanilor, forte cu mult superioare. Daca ar fi relish

sfarame in vreun punct cercul de fier care inconjura Pa-

,.

sä

a-si

www.dacoromanica.ro

59

risul armata germana n'ar fi avut decht prea putini sortide a astigh razboiul.

Dar aceastä actiune presupunea ca conditie prealabila cagarda nationalä sa inceapd de indata instructiatocmai aceasta era de temut. Mai degraba sit se piarda raz-boiul i sa fie data dusmanului Alsacia-Lorena! Parisieniio simteau foarte bine si de aici furia lor impotriva guvernan-tilor cari trad.au Franta.

Dupa capitularea Parisului i alegerea Adundrii Nationale,a clad urä impotriva republicei i impotriva capitalei se vad)in chipul cel mai provocator, Parisienii isi dadurá seamI cäcrau in fata unui foarte gray conflict. Garda nationald erasingura putere, pe care puteau sa se sprijine.

Inca din timpul asediului, batalioanele revolutionare 'Astra-sera un strans contact intre ele; acüm, formau o uniune maistrAnsä, o federatie. De aici numele lor de federati.

Delegati ai batalioanelor revolutionare se intrunirä pentruprima oara la 15 Februarie pentru spune parerile asu-pra constituirii unei federatii. Ei aleserä o comisiune pentruelaborarea statutelor, cari -hied supuse aprobarii unei noi in-truniri la 24 Februar. Dar in acel moment, and lumea setemeh de intrarea Germanilor in capitald, adunarea era preanervoasä pentru a delibera. Sedinta fu ridicata ca sä ingadueazistentilor sa ia parte la o demonstratie revolutionara inpiata Bastiliei.

In zilele urmAtoare, se forma un Comitet Central provizo-riu al garzii nationale, a carui trebuinta era simtita. pentru aimpiedech prostiile in clipa intrarii Germanilor. Abia la 3Martic o adunare a delegatilor putit in sfârsit sa se pronunteasupra formelor unei organizari definitive. Se hothri sä se a-leagd un comitet central compus din trei delegati de fiecaredin cele 20 de arondismente din Paris. Din acesti trei, doi tre-buiau sd fie alesi de Consiliul legiunei si al treilea desemnatde comandantii batalioanelor legiunei. Batalioanele unui aron-disment formau la un loc o legiune. Comitetul definitiv, alespe aceasta bath, se intrunl la 15 Martie i declara disolvatComitetul provizoriu care functionase p5na'n aceasta

Pentru cä fusese ales de guarzii nationali, acest Comitetcentral poate fi privit ca sfat de soldati. El fusese ales numaide guarzii nationali cari apartineau proletariatului sau se in-rudiau cu el. Batalioanele celor avuti nu luau parte la alegere.Dupii comunicarile Cornitetului central, acesta avea la spate,la data de 18 Martie, 215 batalioane ale garzii nationale din

milliard.

zi.

Si

www.dacoromanica.ro

60

Paris, din cele 26o cari existau, in total. El erh deci intr'unchip oarecare un Sfat de lucratori si de soldati. Si cu toate a-cestea Comuna din Paris nu fu de loc o Republica a Sovie-telor.

La 18 Martie, dupä fuga guvernului, Comitetul central de-venl, in chip firesc, depozitarul puterii publice care fusescparasita de titularii ei. Si el era in adevar singura organizatiedin Paris care, desi alcatuita din oameni cu totul necunoscuti,se bucurh Inca de stima generala.

El se intrunl- la 19 Martie pentru a examinh situatia. Cumse intampla adesea, se discuta dada trebuih sa se facia unasau alta, cath vreme in realitate ar fi trebuit sa se lochuna i alta. In chipul acesta socialistii au avut numeroase dis-cutii, opunand revolutiei reformele, in loc ca satai spuna cálupta pentru reforme i nazuinta spre revolutie trebuescdrumate in ash fel ca sä nu se excludä, ci sa se susting reci-proc.

Cand fu sedinta Comitetului central din 19 Martie, unii ce-reau sa se porneasca asupra Versailles-ului, altii sa se consulteimediat alegatorii i altii sä se inceapa prin decretarea demasuri revolutionare, ca si cum toate aceste acte nu ar fi fostdeopotriva de necesare si ca si cum se excludeau reciproc.Comitetul central se hotari mai intai numai pentru una dinmaculate discutate, cea care-i päreh mai urgenta: el voik saarate cä rascoala din Paris avea la spate majoritatea alegä-torilor, voind astfel sa dea räscoalei cea mai mare greutatemorala posibila. Ideia. era foarte dreaptä, dar in fata adver-sarului syirijinit pe armatä, ar fi fost cat se poate de nime-nit sä iintareasca autoritatea morala a votului universal prinmijloace de ordin militar.

Pe de alta parte, imediatele alegeri ale unei administratiicomunale pariziene, cu vot universal, devenisera absolut in-dispensabile. Imperiul ,li le refuzase Parisienilor, dar indatadupl caderea lui, in septembrie 1870, lucratorii din Paris ca-patasera cu luptä grea, din partea noului guvern provizoriu,fagaduiala ca se va procedh cat de curand la alegerile Comu-nei. Neindeplinirea acestei fagadueli contribuise la tulbura-rile cari avusesera loc in timpul asediului. Rezmeritele din 31Octombre si 22 Ianuar se petrecusera in strigatele de: Tra-iasca Comuna".

Nu se mai putek deci inlaturh imediata decretare a alegeriiComunei. Votarea fu fixata mai intai la 22 Martie i apoi a-manata la 26. Comitetul central se considerk numai ca

In-

1

4

ai

www.dacoromanica.ro

61

un loctiitor, a0eptând rezultatul votului universal i egal. Jur-nalul oficial al Republicei franceze sub Comuna, anunta ce-tätenilor din Paris, la data de 20 martie:

Peste trei zile veti fi cheinati sä numiti, in toata libertatea mun-cipalitatea parisianä. Atunci, cei cari din urgentä necesitate commaputerea, vor depune titlurile lor provizorii in manile a1e0lor po-porului".

Comitetul central nu-0 Cala. fagaduelile. Dupa constitui-rea Comunei, ii transmise puterile, la 28 Martie. Isi arätächiar intentia de a se disolva complect. Dar Comuna nu qcern 0 el continua sa functioneze sub Comuna ca una din pie-sele aparatului sau militar, cecace nu simplifick de loc afacerile§i nici nu unifich conducerea operatiilox militare. Dar Comitetulcentral nu faca nici odata nici cea mai mica incercare de a setinge de principiul dupa care puterea suprema apartinebr votului universal. Nici odata el n'a avut pretentia ca toataputerea sä apartina Sfatului Lucrätorilor i Soldatilor, adicain cazul care ne preocupa, Comitetului central al batalioane-lor de lucratori.

Asupra acestui punct, Comuna din Paris era ash dar opusaRepublicei Sovietelor.

$i totusi, Frederic Engels scria, la 18 Martie 1891, cu pri-lejul celei de-a 20 aniversare a Comunei din Paris:

Vreti sä tii, Domnilor, ce-i dictatura proletariatului ? PrivitiComuna din Paris. Aceasta 'nsemna dictatura proletariatului".

Dupa cum se vede, Marx si Engels nu intelegeau de loc,-supt aceastä dictatura, suprimarea votului universal i egalsau a democratiei in general.

c) Jacobinii i Comuna.

La alegerile din 26 Martie, se procedase la, alegerea a 90de membri a Comunei. Printre cei alesi erau 15 partizaniai guvernului si 6 radicali burgheji, cari erau in dusmanie cuguvernul, dar cari condamnau razvratirea. 0 Republica a So-vietelor n'ar fi ingaduit nici odata ca asemenea elementecontra-revolutionare sä poata candid i, mai putin Inca, 5afie alese. Dar 'crddincioasa respectului democratiei, Comunanu se impotrivl câtu0 de putin alegerii adversarilor sai bur-gheji."

Si daca actiunea lor in sanul Comunei se sar0 foarte re-pede, numai ei furl de vina... Societatea In care se gäsisera nu

a-alesi-

.

www.dacoromanica.ro

62

le pliiceh si se grabirä s'o päräseasca. Unii o facura inaintede orice adunare a celor a1ei, altii din primele zile ale Co-munei. In urma acestor demisii, precum i prin faptul cä craucAteva mandate duble, trebuirl sä se faca alegeri complimen-tare si die avura loc la 16 Aprilie.

Marea majoritate a membrilor Comunei erau partizani airazvratirei. Totusi, chiar printre acesti membri revolutionariai Comunei, nu erau toti

Majoritatea era compusa din revolutionari, pur i simplu:Cei mai multi dintre ei erau calauziti de principiile din 1793,de traditiile jacobinismului.

Uniica Delescluze i Pyat, de exempluapartinusera deja,in 1848, acelei imitatii, a Muntelui, cunoscuta pe vremea a-ceia; multi fusesera siliti, prin lupta lor politicä, sa-si para.-seasca mestesugul i devenisera conspiratori i revolutionari demeserie. Cei mai in varstl dintre ei traiau cu totul in tradi-tiile trecutului si nu se interesau de loc de noile conditii 0, denoile conceptii.

Altii, cei tineri, erau mai mult violenti fAri seriozitate, adeseasimpli declamatori, juctindu-se de-a revolutia, cum s'ar fi jucat de-aräsboiul cu cAteva luni mai inainte, Imbatându-se cu formule i In-destulându-se cu ele.

Revolutionarismul unora ca si al celorlalti era de aparenp si desuprafatli i, chiar la cei mai buni, numai de intentie".

Asa au fost ei judecati de bunul revolutionar Dubreuilh (Co-muna, pag. 332.)

Cei mai multi dintre ei nu intelegeau nimic din socialism;unii ii erau chiar dusmani dealbinelea, mai ales Delescluze.Nu putem nici privim ca pe oameni politici burgheji, in acestsenz cä ei ar fi aparat interesele celor avuti. Dimpotriva, eise dadusera de partea claselor inferioare, pe Can le voiau laputere, cum o facusera deja, in 1793, Montagnarzii. Dar, ca

acestia, ei nu puteau depasi ideologia burgheza in ceeacepriveste raporturile de proprietate si de drept si alcatuiaudin acest punct de mare un element burghez. In felul acestaera majoritatea revolutionarilor Comunei. Dintre ei, cei carifaceau parte din clasa lucratoare erau putin numerosi. In ran-durile lor se gaseau functionari revocati, farmacisti, inventatori

mai cu seama, jurnalisti.Alaturi de jacobini, dar deosebindu-se de ei, erau

7 la numar, i printre ei Blanqui el insusi; de altfel acesta n'aputut nici odata ocupe scaunul. Faptul ca Blanqui, pentrumotive de sanatate, pärasise Parisul, putin timp inainte de is-

sa-i

#,blanqui#ii,

sa-#

si

sociali3ti.

www.dacoromanica.ro

63

bucnirea revoltei, dovede5te cat de putin se asteptau blanquistiila cca din 18 Martie. La 17 Martie Blanqui era arestat la Fi-geac (departamentul Lot).

Blanquistii erau de acord cu jacobinii cand nazuiau sh gu-verneze Parisul, i cu el intreaga Franta, printr'o razvratirea claselor inferioare i prin intrebuintarea metodelor 5i. a Mij-.loacelor unui regim de violenta. Dar ei mergeau mai departeca jacobinismul, recunoscand ca aceasta putere nu era sufi-cienta pentru emanciparea celor exploatati daca n'ar fi fostfolosita in scopul creierii unei noi ordini sociale. Erau deci so-ciali5ti, dar la ei interesul politic prima totdeauna interesul e-conomic. Ei nu cercetau viata economica si nu umblau dupacuno5tinti economice sistematice. Drept orice explicatie, semultumiau cu acest pretext comod al ignorantilorpretext a5hde des repetat de atunci incoaceca ei nu voiau sa se lase in-chisi in vreo dogma oarecare. Nu voiau, sa se lase amagitide prejudec.Ati" sau de discutiuni de *wall". Cand proleta-riatul va ajunge la putere, va 5ti el ce are de facut. Esentialule de a-i procura aceasta putere. $i ca mijloc al cuceririi pute-

ei vedeau numai razvratirea, pregatitii mai dinainte. Nu-nai aveau nenorocul ca razvratirile pregatite de eisortite esecului. $i cea care reusise nu-i gasise pregatiti.

Totusi teoria blanquista nu cerea prea multa batae de cap.5i facea apel mai ales la actiunea imediata. Ea exercita multaatractie asupra oamenilor de actiune. Dar gaseh mult mai multipartizani printre intelestuali, mai ales studenti, deck printre

Proportiile numerice intre diferitele elemente cari compu-neau la aceasta epoca partidul blanquist sunt aratate de cifrelecari urmeaza. La 7 Noembrie 1866 o 5edinta secreta a gru-pului blanquist fiind surprinsa de politie, inteo cafenea din Pa-ris, asistentii fura arestati. Ei erau in numar de 41 5i in ce prive5te profesiunea impartiti dupa cum urmeaza: 14 lucratorimanuali, 4 functionari comerciali, 13 studenti, 6 scriitori,advocat, i meseria5 patron, i rentier, i comerciant cu patenta.Numarul studentilor ar fi fost mai mare, claca multi dintre ein'ar fi fost absenti din Paris, din cauza vacantei. Aceasta in-trunire era foarte caracteristica pentru blanquism, nu numaiprin chipul in care era alchtuita, ci i prin scopul pe care-I ur-marek.

Congresul Internationalei avusese loc la Geneva in luna luiSeptembrie 1866 si blanquistii fusesera invitati, Blanqui inter-zisese participarea, dar doi dintre delegatii ale5i, advocatul

ni,crt sa fie

lucrAtori..

t

www.dacoromanica.ro

64

Protot i functionarul Humbert, tot se duseserl. De aici omare emotie in tablra balnquista, ale carei traditii erau nu nu-mai pentru dictatura proletariatului, ci i pentru a sefuluipartid. Pentru prima oarg de cand fiinta organizatia blan-quista, nu se ascultasera ordinele sefului. Pana atunci tot-deauna fusesera ascultate orbeste. Si dupg aceia, tot ash, furlurmate cu credintl. Sedinta din 7 Noembrie fusese provocatIpentru judecarea lui Protot. Ea fu Sparta de politie, inainte dea se fi putut ajunge la vreun rezultat; unii, printre cari chiarProtot, isbutisera sä scape, altii furl. arestati, cum am spusmai sus. (Cf. Ch. Da Costa, Les Blawasies. Paris, 1912; pag.17 pang la 22).

Printre blanquistii Comuhii, gäsim pe advocatul Prototpe doi 'din cei cari fusesera arestati la 7 Noembrie: advocatulTridon i studentul Raoul Rigault. Dintre ceilalti a1ei, Blan-qui acme studii de drept i medicina, Eudes era farmacistFerré eontabil.

In toatä fractiunea blanquistä nu gäsim deck un singur lu-crator pe aramartil Chardon. -

Doi dintre membrii Internationalei alesi in Comuna erauIn relatii cu topitorul Duval i studentul Vaillant.

Se vede cat de mult predominau la ei intelectualii.Chiar in sanul Comunei, jacobinii i blanquistii abia de s'au

ocupat cu chestiuni economice.Razboiul impotriva Versailles-ului, politia din . Paris, lupta

impotriva Bisericei,acestea furl lucrätile cArora li se consa-mars. Ei conduserl aceasta ultima lupta, ca i operatiile mi-litare impotriva Versailles-ului i ca i operatiile de politic im-potriva aliatilor 'din Paris ai Versaillezilor, intrebuintand vio-lenta fatá de manifestatii i persoane.

d) Internationali§tii in Coming.

Al treilea grup al Comunei era alcatuit din membrii In-ternationalei, cari erau in numär de 17 i apartineau aproapetoti scoalei lui Proudhon.

Intre acest grup, pe deoparte, i blanquisti i jacobini, pe dealtg parte, era o dusmanie foarte violentä. NevIzand catuside putin in iregimul Teroarei din 1793 o pilda de urmat, proud-honienii nu-1 admiteau. Ei ii delleau foarte bine seama de sll-biciunea acestui regim al cärui esec le apgrea ca de netn11-turat, pricepand ca, numai cucerirea puterii politice nu schimba

. -

de

-

A

5i

5i

bIanqnitiS

1

www.dacoromanica.ro

65 .

nimic din situatia de clasa si din exploatarea proletariatului,care nu putea fi suprirnata deck printr'o tulburare economioa.Asta-i faceh tot ash de banuitori fata de metodele blanquistede razvrätire si de teroare ca i fata de democratie. In a sarevolutie din Februarie 1848, proletariatul parizian cucerisedemocratia, dar ce-i adusese ea?

Proudhonienii erau plini de neincredere in lupta de man-cipare politica -a proletariatului si in participarea sa la po-litica.

In vremea noastra, idei analoage ies la lumina i ni sunt in-fatisate ca cele mai moderne achizitii ale gAndirii socialiste,ca un rezultat al experientelor pe care Marx nu le cunoscuse

pe care nu le putuse cunoaste. i cu toate acestea ele nusunt deck variatii de gAndire cari au in urma mai mult de-ojumatate de veac i can au lost cornbatute i invinse de tn-susi Marx.

E adevarat ca expresia actuall a acestor conceptii e intrudiva deosebitä .de cea veche, dar ele n'au devenit mai exacte.Proudhon ardth neputinta politicei in desrobirea proletariatu-lui, acest rezultat ne putAnd fi obtinut deck printr'o transfor-mare economica. Astazi ni se predica neputinta democraiiei,incapabila sä desrobeasca proletariatul, catO vreme acestacontinua "sa sufere in lanturile capitalismului.

Dar daca desrobirea economica trebue sa precedeze desro-birea politicA, orice activitate politica a proletariatului, de pricenatura ar fi, devine si ea inutila.

In timp ce blanquismul avea in.- vedere numai lupta poli-tica impotriva puterii in ;ninth.% proudhonismul era tot ashde unilateral, cautarid numai mijloacele prin care proletariatular ,putea el Singur sa. se emancipeze economiceste, fang a a-vea nevoe sa recurga la ajutorul puterii Statului.

De aceia blanquistii invinuiau pe proudhonieni demora-lizeazA lucratorii indeparteaza dela lupta impotriva celuide-al doilea Imperiu, supt care se desvoltau teoriile bor.Marx acuza pe Proudhon ca face

ochi dulci lui Ludovic Bonaparte, clutând, In realitate si.i cá--tige simpatiile lucratorilor francezi".

(In apclul stilt din ianuar 1865 reprodus In editia germanä aMizeriei Filosofiei", editia 2 pag. XXXII).

Ca raspuns, proudhonienii, cari puneau in prima linie fac-torul economic, f Aceau sa reiasa, intr'un chip mult mai hotA-

,rAt de cum- o fAceau blanquitii, priceperea opozitiei de clasaTemrism li.Comunisul. 5

ca

Sisi-i

www.dacoromanica.ro

66

intre proletariat si burghezie, i convingerea lor ca proletaria-tul trebuia sa se desrobeasca prin propriile lui mijloace. Proud-honienii alcatuiau in Franta, in timpul celui de-al doilea Im-periu, adevaratul partid al -lucratorilor, in timp ce blanquistiierau mai ales un partid de studenti.

Cand, dupa 186o, miscarea lucratorilor din toate partiteincepi sa se trezeasca din amorteala in care, dela 1848, o cu.fundase reactiunea, i and fu creiata Internationala Lucrato-rilor,in Franta, proudhonienii fura acei cari aderara la ea.asta fu de ajuns, dupa cum am viizut, ca Blanqui sa interzicapartizanilor sal participarea.

In sanul Internationalei, proudhonienii invatara o noua tar-tica i o noua teorie, care-i Indepárta de proudhonismul in-gust, cu atat mai usor cu cat maestrul lor Proudhon muritocmai in momentul fundarii Intemationalei lucratorilor (19Ianuar 1865) si cu cat conditii noi ale luptei de dash iesirala iveala in Franta.

Proudhon avusese in vedere o miscare muncitoreasca pureconomica, in afara oricarei 'politici. Aceasta miscare nuputea fi astfel deck cu conslitia de a renunta la orice luptacare putca sa dea nastere unui conflict cu puterile publice. Lu-cratorii trebuiau desrobiti prin mijloace cu totul pasnice: gru-pari corporative, banci de schimb, case de ajutor bazate pereciprocitate. Aceste idei mai erau cu putinta la Paris, unde,,dupa cum am subliniat, trasaturile caracteristice ale unei in-dustrii erau Inca foarte putin pronuntate i unde capitalistulexploatator se infatish muncitorilor mult mai mult supt tra-saturile comerciantului si ale capitalistului financiar camatarde cat supt acele ale intreprinzatorului industrial. In Interna-tionalä, proudhonistii francezi invatara sa cunoasca capita-lismul marei industrii englezesti i miscarea muncitoreasca co-respunzatoare. Aceasta, desi se mentinea pe terenul econo-mic, se bizuia in lupta sa, inainte de toate, pc organizatii delupta, sindicate greve, de care Proudhon nu voih sä audavorbindu-se. Pe aceasta actiune practica se faurise o teoriecare se bizuia pe cea mai profunda analiza a legilor societatiiactuale- si a vietii sociale in general. Ea nu era Inca cunos-cuta de cat de o neinsemnata minoritate a membrilor Inter-nationalei,si chiar cei cari o cunosteau nu o pricepeau in-totdeauna. Dar datorita superioritatii necontestate a creatoru-lui acestei teorii, toata actiunea Internationalei era insufle-titä de Spiritul situ

Teoria lui Marx re4se s. Inlature cdeace erN ingust In

.5i.

www.dacoromanica.ro

67

proudhonism si in blanquism. De acord cu proudhonismul, earecunosteh rolul covArsitor al raporturilor economice i ne-putinta de a desrobl proletariatul printr'o schimbare politicade orke natura ar fi fost, cata vreme n'ar fi insota de modificari economice. Marxismul nu recunostek mai putin nevoiaabsoluta de a dispune de puterea poiiticä, pentru a sfärilinddomnia capitalului i pentru a realiza transformarile economice, cari erau o conditie prealabill a desrobirii proletaria-tului.

Marx, spre deosebire de Proudhon, priveh importanta fun-damentala a factorului economic cu totul intealt chip. Proud-hon credeà c politica-i inutill, pe and Marx o considerh cao consecinta indispensabila a economiei. Economia, doar, de-termina caracterul i rezultatul luptelor politice si in acela*timp repercusiunea acestor din urma asupra ei. Marx consi-derh raporturile economice ca un proces de desvoltare stator-nic, care flea cu putinta azi i de neinlaturat maine rezul-tatele politice cari, eri Inca, erau imposibile.

A studia raporturile i tendintele economice i a potrivl me-reu dupd Cie scopurile i metodele politice,ash intelegeh e/raporturile dintre economic si politica. Dimpotriva, blanqui-

proudhonistii se dezinteresau complect de aceasta con-ceptie istorica. Ei nu credeau de datoria lor sa cerceteze, infiecare moment dat i pe baza unei analize economice, ceeaceerh posibil i necesar, ci voiau sa gaseasca numai un mijloc caresa le dea rezultatul voit, independent de imprejurari si de si-tuatia istorich i economich. Socia1itiIor, dupa parerea lor,Ii erh de ajuns sa gaseasca mijlocul exact pentru a putea rea-lizh socialismul oriunde. Noi credeam ca acest mad de agandl fusese stArpit de marxism. Dar astazi el se raspandestedin nou. Nu se intreaba nici la Moscova nici la Budapestacare-i politica posibill. i indispensabila in conditii economicedate. Se ia, mai degraba, ca punct de plecare, conceptia capretutindeni unde ajung la putere, socialistii au datoria sa rea-lizeze de indata socialismul, pentru ca proletarii ii vor realiza-rea imediata. Pentru ei, datoria nu-i de a studia daca aceastarealizare e posibila 0 in ce masura, ci de a gas1 piatra filoso-fala, mijlocul universal de a creia socialismul, independent deimprejurAri. Si se crede azi ca aceasta chestiune a fost rezol-vata prin proclamarea dictaturii bazata pe sistemul sovietelor,In Franta, supt cel de-al cloaca imperiu, blanquistii pretindeaucd au descoperit piatra filosofala in complot; proudhoniMIn banca de schimb.

t

; ; !

5tii. 5i

www.dacoromanica.ro

68

Cei cad au inteles exact teoria lui Marx au fost totdeaunaputin numerosi. Aceasta teorie presupune o prea mare minaintelectualà, o prea mare subordonare a dorintelor i nevoilorpersonale cercetarii conditiilor objective. Dar, in regula." gene-rail, mijloacele, cane si scopurile indicate de Marx si Engelsau sfksit prin a invinge, fiindca chiar logica lucrurior vorbiain favoarea lor.

Ask s'a Mott ca, chiar la internationalistii franceji, gAndi-rea marxista inlocul putin cke putin psihologia proudhonista.Clod, in Franta, miscarea muncitoreasca reinvia, sindicatele

grevele deveniri inevitabile. Imperiul cloth sii indrepte rni-carea pe o cale legali si nepolitica i incuviinta, in 1864, sin-dicatele si grevele. Era chiar in anul creierii Internationalei.Prudon4tii, membrii ai Internationalei, full obligati sa par-ticipe la aceastä miscare muncitoreasca care renastea delasine si, fiindca ei erau reprezentantii cei mai autorizati ai in-tereselor economice ale clasei muncitoare, furl dusi de e-venimente in fruntea organizatiilor i miscarilor muncitoresti,Ask cii iici nu se putea sa nu intre in conflict cu puterile pu-blice si se vazura dusi. in chipul acesta, ,in arena luptei poli-tice, a luptei impotriva Imperiului.

In aceste conditiuni, psihologia internationalistilor franceji,Proudhoniana la origine, devenia din ce in ce mai bogata inidei marxiste: Dar, in momentul insurectiei Comunei, nici unuldintre ei nu putea fi Inca privit ca marxist. Ii pierduserl ye-ellen lor baza proudhoniana, dar nu cristigaseri inca un nouteren solid. Ideile lor erau destul de putin precise, dar, oricum,ei erau, printre membrii Comunei, cei cad studiasera viataeconomica in chipul cel mai complect si cari-i cunosteau maibine ca toti nevoile.

Ei alcatuiau adevarata reprezentanta muncitoreasca in s5.-nui Comunei. Lissagaray zice relativ la aceasta:

S'a zis ca Comuna-i un guvernamant al clasci muncitoare E omare gre,alii. Clasa muncitoare lua parte la lupta, la administratie;numai sufletul ci inalta aceastä miscare ,dar amestecul ei in con-ducere era foarte nelnsenmat...

PP Votul din 26 mart nu daduse, din 70 de revolutionari, decAt 25 de aucrItori" (Hist. de la Commune).

Dar majoritatea acestor 25 lucratorii3 exactapartinehInternationalei, care nu numari in total deck 17 reprezentantiin sAnul Comunei. Numai 4 dintre internationalisti nu faceauparte din clasa muncitoare i unul din ei, studentul Vaillant,inclina de partea bianquistilor. Printre cei 13 membri ai In-

_

if

www.dacoromanica.ro

69

szernationalei, esiti din clasa muncitoare, gasim pe oamenii ceimai de seama ai Comunei: legatorul Varlin, armurierul Theiss,vapsitorul Malon, giuvaergiul Frankel. Potrivit chiar situatieipartidului lor, ei läsara jacobinior i blanquistilor faptele deviolenta, conducerea operatiilor militare i politia i ei se in-turnara de partea lucrarilor de pace, de administratie comu-nala si de transformari economice. Numai unul dintre ei s'aaratat razboinic,topitorul Duval, dar si el inclink, dupa cumstim, spre blanquism, cu Vaillant.... Cand cu incercarea de o-fensiva din 3 Aprilie, in cursul careia el avea un post de co-manda, fu facut prizonier si impuscat din ordinul generaluluiVinoy. El fu unul din cei dintai martin ai Comunei.

Internationalistii, camarazi de-ai lui Duval, au lucrat aproapeexclusiv in domenii economice, unde au ajuns la rezultate re-marcabile, mai ales in administratie, ca Theiss la posta, Var-lin si Avrial la Intendenta. Si asta, cu toate greutatile celemari pe cari le avura de invins, prin faptul cà functionarii ceiman pArasisera Parisul sau cel putin slujba i lucratorii s'auviizut pe neasteptate in nevoia de a primi functii de conducerein domenii can Ii erau cu totul necunoscute.

Alaturi de internationalistii cari faceau parte din ConsiliulComunei, alti membri ai Internationalei din Paris au lucrat sici cu succes, cum a fost lucratorul in bronz Camélinat, careluá In luna lui Aprilie conducerea Monetariei si fack in timpulcelor cAteva saptiimani de activitate, imbunatatiri cari furlmenlinute dupa caderea Comunei.

Sa-i pomenim Inca pe Bastelica care ,fu insarcinat cu di-rectia vArnilor i pe Combault, directorul contributiilor indi-recte, lucratori i unul i altul. Una din cele dintai mäsuri aleComunei fu incredintarea diferitelor domenii ale puterii exe-cutive nu unor minitni, ci unor comisiuni. Comisiunea Muncii,a Industriei si a Schimbului, adica cea care reprezinta parteasociala a Comunei, era alcatuitä din internationalistii Malon,Frankel, Theiss, Dupont (impletitor de cosuri), Avrial (me-canic), Gérardin i dintr'un jacobin, numit Puget, a caruiprofesiune n'am putut sa i-o descoper nicaeri.

Din cei cinci membri ai Comisiunii Finantelor, trei aparti-neau Internationalei: vapsitorul Victor Clement, Varlin i bo-gatul filantrop Beslay, unul din putinii burgheji ai Internationa-ki. Alaturi de ei, jacobinul Regere, veterinar, care a fost unuldin cei mai vechi luptatori impotriva monarhiei, i casierulJourde care nu apartinea nici unei tendente precise si care afost adevaratul director al Finantelor. Prin mânele lui trecura

www.dacoromanica.ro

70

milioane, hi timp ce femeia sa continua sä spele in Sena rufelecasei i el nu cheltuia pe zi mai mult de 1,6o franc, pentramancare, in timpul celor doug luni de slujba.

in cele doul comisiuni a Muncii qi a Finantelor s'a lucratcu totul altfel decal in cele ale Rasboittlui i Politiei. Con-trastul intre metode e foarte bine caracterisat de Mendelsson,in al sau apendice la Istoria Comunei, de Lissagaray (a douaeditie germana).

Oamenii cei mai putin capabili i seriosi se gasiau in admi-nistralia militarai a Comunei. Ceia ce predomina?alri, e incapacitatea,.ignoranta, desertaciunea, lipsa oricarui sentiment de raspundere.Aici se vede rezultatul inraurirei tuturor factorilor de dezorganizare,de care suferise miscarea iocialista in timpul Imperiului. Si ni-ide ajuns st trecem dela piata Vent !time la Prefectura Politiei, pentrua vedea un al doilea rezultat al acelorasi imprejurari.

Ne simtim scapati de acesti neo-hebertisti care-si kledeau galagiosaere de importanta, cand trecem Ministeriul Muncii si al Schim-bului. Singura denumirea ne arata influenta doctrinei proudhoniene.Dar membrii Internationalei, constiinciosi i modesti, eraii asa de o-cupati cu munca ce se putea face, in cat lisau la o parte fanteziilenerealizabile. Considerandu-se ca- o particica a poporului de mun-citori, ei nu-si vedeau expresia puterii in galoane, si in distinctii ono-rifice. Ei creiara o Comisie tie Initiativa, alcatuiti din delegatide-ai Sindicatelor si Uniunilor de lucratori.

acest minister organizase munca in asa chip, in cat se puteaspune in realitate ea, pe cat ingaduise imprejurarile, el facuse totce putuse i ca nu se apucase de nici o treabl care nu era cuputint I".

Sociali5tii erau concentrati in acest ministeriu care era celmai aproape de Marx. Scopurile lui erau scopurile cu adevaratrevolutionare ale Comunei i totu5i, el se distinse printr'o chib-zuiala cu totul minunath.

In timpul desbaterilor asupra muntelui-de-pietate, Jourdearata motivele acestei chibzueli, de care se bucura i Minis-teriul Finantelor. Se propusese ca vesmintele, lucrurile de gos-podarie i uneltele de munca, puse amanet pentru cel mult20 de franci, sa fie inapoiate gratuit proprietarilor lor, dela12 Mai inainte, l ca suma acestor imprumuturi sa fie platitade Stat muntelui- de pietate. In cursul acestor desbateri Avrialceri ca muntele de pietate sa fie inlocuit printr'o institutie maibuna. Jourde ii raspunse:

Se zice: creiati o institutie; e usor /le spus, dar trebue sa aitimpul sa studiezi, inainte de a creik.

Daca i War spune lui Avrial: fa. afete, tunuri, el ar cere timp,tocmai asta-i cer i eu".($edinta din 6 mai; Jurnalal eliciat din 7 ).

$i

-

www.dacoromanica.ro

71

Comuna n'avtlt timp sä faca mare lucru in domeniul sociafrunta.sii ei nu voiau sä porneasca nid o ntreprindere in-

nainte de a o studia in amanuntimi. Cele mai multe din ma-surile lor sociale par neinsemnate astazi, ca de pilda suprima-reu muncii de noapte la brutari i interzicerea amenzilor inindustrie.

Cea mai indrasneata dintre hot`ararile lor nu depasi niciodata limitele studiului. Un oarecare numar de intreprinderiindustriale pariziene fusesera parasite si inchise de proprietariifugiti, in timpul asediului i dupl 18 Martie. Dupa propune-rea lui Av-rial, se deschise o anchetä asupra acestei situatii careera foarte nelinistitoare pentru clasa muncitoreasca. Concluzia

',Comunadin Paris

Considerand cã un numar de ateliere au fost parasite de ceicari le conduceau, pentru a scapa de obligatiile civice, si Earl atine seama de interesele lucratorilor;

Considerand ca In urma acestei lase parasiri, numeroase lucraricsentiale vietii comunale se gasesc intrerupte, existenta lucratorilorpericlitatä,

Hoffraste:Camerile sindicale muncitoresti sunt convocate pentru a instkul

o comisie de ancheta, avand de scop:i. SA faca o.statistica a atelierelor parasite, precum i un inventar

exact al starii in care se gasesc si al tineltelor de munca pe carile au;

2. Sa prezinte un raport care sa stabileasca conditille grabniceipuneri in exploatare a acestor ateliere, nu de catre dezertorii carile-au parasit, ci de asociatia cooperativa a lucratorilor, earl mun-ceau in ele;

3. Sa elaboreze un proect de alcatuire a acestor societati coope-rative muncitoresti;

4. SI constitue un juriu arbitral care va trebul sa hotarasca, lainapoerea numitilor patroni, asupra conditiunilor cesiunei defi-nitive a atelierelor, societatilor muncitoresti, i asupra sumei pecare o vor avea de plátit societatile patronilor.

Aceasta cómisiune de ancheta va trebul sail adreseze raportulcomisiunii comunale a muncii si schimbului, care va fi Indatoritasa prezinte Comunei In cel mai scurt rastimp, proectul de decret,care sS dea satisfactie intereselor Comunei i muncitorilor."

Aceastá hotarare are data de 16 Aprilie (Jurrtedul oficiatdin 17 Aprilie). Comisiunea de studiu se intrunl la to si la18 Mai. Comuna fu restaurata putina vreme dupa aceia. Asadar aceasta Comisie de socializare n'ajunsese la nici o propu-nere practica. Dar infiintarea ei nu-i mai putin importantkfiindca ingadue sa se recunoasca drumul pe care 1-ar fi apu-

.

.,

zica: .

.. . .- . - - --,

,

.

,

"Si

www.dacoromanica.ro

72

cat cu siguranta socialivii Comunei, daca regimul proletar arfi avut o duratA mai lungä.

Nici vorbA nu-i de o socializare totala", de o suprhnareimediata a tuturor intreprinzatorilor. DimpotrivA, li se imputaca si-ar fi päräsit in mod la§ industriile i ca au incetat sa deade lucru muncitorilor:

E adevArat c li se imputh i contrariul. Comitetul centralal celor zo de arondismente,pe care nu trebue sä-1 confun-dam cu al Gärzii Nationale si care se alcatuise in timpui a-sediului,se plangeh cä industriasii retin pe lucratori in ate-liere si-i impiedeca in chipul acesta indeplineascI dato-ria de guarzi nationali.

Dupa planul Comunei, in primul loc trebuih sl se inceapcu socializarea industriilor parasite de proprietarii lor si nu-mai dupà amAnuntite lucrari pregatitoare.

Sa planuise un alt pas spre socializare, in ceeace prive§teinzestrarea armatei cu imbrAcAminte i arme. AceastA inzes-trare trebuiä incredintata, pe cat se putea, Sindicatelor mun-citoresti pe baza unui contract al carui cuprins trebuia formulat de Intendenta, in intelegere cu Sindicatele i cu MinisterulMunch. Cunoa§tem proectul unui statut al muncii care fuseseprezentat Comunei de lucratorii din atelierele de reparatii dearme din Luvru si care find. durata zilei de munch* la 10 ore,

Aeest regulament, care cuprinde. 22 articole, figureaziJurnalul oficial al Comunei din 21 Mai pag. 628-629. El a-rata' foarte bine tendintele de socializare ale lucratorior so-ciali§ti ai Comunei:

Potrivit acestui regulament, lucratorii desemnau pe repre-zentantul atelierelor Comunei, pe directorul industriei i pesupraveghetori. Se creih un Consiliu al industriei alcatuit dinfunctionarii pomeniti mai sus i, in plus, un lucrator de fiecarebanca. Comuna trebuia sä numeasca un Consiliu de suprave-ghere care trebuia sl fie tinut in curent cu toate operatiile in-treprinderii si care trebuia. s alba' in orice moment putintade a verifich scriptele.

Lucratorii se aratau, inainte de toate, absorbiti de aparareaintereselor Comunei. Articolul 15 fixeazä durata muncii la

o ore pe zi, nu la 8 tun) o ceruse Congresul Internationaleitinut la Geneva in 1866. Munca suplimentarA era incuviintatain cazuri urgente, sub rezerva aprobarii Consiliului industriei:Orele suplimentare nu trebuiau platite dupä un tarif superior,Salariile erau foarte mici. Directorul trebuia sä primeasca25o de franci pe lunA, §eful de atelier 210 franci, maestrii 70

-

sä-si

in

www.dacoromanica.ro

'73

de centime pe ceas. lar lucratorilor li se fixase nu un tatrif mi-ci unul maximal, care nu trebuih sa depaseasca suma de

.o fr. Go peContinutul art. 16 e si el foarte interesant de notat. El ho-

taraste ca., in timpul noptii, un lucrator trebuia sä fie tot-deauna prezent la atelier pentru cazul cand ar fi fost nevoesä se mind mina pe arme. Toti lucratorii trebuiau s focide gardä noaptea, fiecare la rândul sau. Articolul se terminain chipul urmator:

Considerand pe de alta parte ca, data fiind actuala stare de4ucruri, trebue numai de cat sa se crute pe cat se poate averea Co-munei, noptile petrecute astfel nu vor fi de loc .platite". (J. 0.p. 629).

In adevar, acesti lucratori nu considerau timpul dictatu-xii" lor ca un moment favorabil pentru o miscare de marirea salariilor. Marea cauza comuna ei o puneau deasupra inte-reselor lor personale.

e) Socialismul Comunei.

Cu tot temperamentul sau vulcanic, Marx nu gasl nimic deimputat acestei actiuni chibzuite. El spune in cartea lui asu-pra Riizboiului civil in Franfa (pag. 53):

Mare le principiu social al Comunei era propria sa existentaAceste principii particulare nu puteau sä indice de cat directia

6n care se misca o putere care guverneaz a. poporul prin popor".

Dupä ce a aratat, astfel, dictatura proletariatului ca o guver-mare a poporului prin popor, adica ca o democratic., Marx a-proba masurile financiare luate de Comunä, fiindca erau per-ecte prin intelepciunea i moderatia lor" (pag. 54).

In paginile precedente ale aceleasi lucrari, Marx indicaprincipiile conducatoare, care trebue sa fie la baza unei pe-rioade de tranzitie dela capitalism la socialism:

Clasa muncitoare nu cerea minuni dela Comuna. Ea n'are deinfaptuit, prin simpla hotarare a poporului, utopii fabricate de-agata. Muncitorimea stie cä, pentru a obtine propria-i emancipare,cu ea formele superioare de viatl catre care nazueste societateaactuala fara putinta de impottivire, prin Insäsi forta prOpriei saledesvoltäri economice, trebue sa treaca prin lupte indelungateprintr'o intreaga serie de procese istorice, cari transforma cu totul'oamenii i evenimentele. Ea nu cata sä realizeze un ideal, ci numaisa elibereze elementele societatii celei noi, cari s'au desvoltat dejatn sanul societatii burgheze, gata sa se prabuseasca". (p. 5o).

ora.

at-Clef.

§i

nimal,

si

www.dacoromanica.ro

74

Din aCeastä afirrnatie c. lucratorii nu au un ideal do reali-rat, unii au tras Incheierea ca Marx nu voia sä fixeze un scopprecis miscarii socialiste, nici dea un program anumit.Dar inexactitatea acestei concluzii e dovedita in de ajuns nu-mai prin faptul ca el insusi a compus programe socialiste, in-cepand cu Manifestul comunist" din 1847 i sarsind cuprogramul partidului muncitor francez, pe care 1-a scris in188o, in colaborare cu Guesde i Lafargue. In frazele pe carile-am citat, el de asemeni indica scopul miscarii socialiste,care este emanciparea clasei muncitoare, prin desvoltarea vic-torioasa a luptei sale de clasa si prin creiarea unei formesuperioare de viata", care trebue sä rezulte din domnia lucra-torilor asupra bazei tehnicei moderne.

I s'ar putea raspunde lui Marx ca aceste scopuri, in fond,stint tot idealuri. Clasa muncitoare ar avea, deci, idealuri derealizat. Printre idealurile cari nu-s de realizat, Marx intelege,evident, idealurile transcendente, plasate dincolo de limiteletimpului i spatiului, ale justitiei eterne si ale libertatii. Sco-purile miscarii muncitoresti rezultau pentru el din desvoltareaeconomica; formele particulare ale realizarii lor sunt elemnile intr'o stare continua de desvoltare, i depind de timpde spatiu. Socialismul, pentru el, nu-i o utopie fabricata de-agala" ci un proces subordonat unei indelungate desvoltari aconditiilor economice si a clasei muncitoare, victoria ci poli-tica neinsemnand sfarsitul acestui proces, ci numai intetirealui, prin faptul ea elibereaza elementele societatii celei noi".

Inca cu 20 de ani mai inainte, Marx declarase ca o inde-lungata educatie a clasei muncitoare i recunoasterea conditii-lor reale erau conditiile prealabile ale revolutiei sociale,

Dupa prabusirea Revolutiei din 1848, el recunosc, prin stu-dierea conditiilor economice, ca revolutia era sfAisita, pentrumoment. De aici se näsdi un conflict intre el si mai multicaznarazi de-ai lui, caii vazura in asta o tradare a cauzei Re-volutiei. Dupa parerea lor, Revolutia era inevitabila, fiindcamassele aveau nevoe de ea si o voiau. Marx le raspunse inSeptembrie 1850 :

Minoritatea (Uniunea Comunistilor) inlocueste conceptia triticAtcu conceptia dogmatica, conceptia m§terialistä cu conceptia idea.lista. In locul raporturilor reale, vointa singurei devine forta motif.

Revolutiei. In timp ce noi spunem lucrAtorilor: Aveti de trait Is,20, so de ani In rlaboae civile si In razboae intre popoare, nu: numaipentru a schimba frnprejurlrile, ci pentru a va schimba voi laded5i a va face eapabili de dominatie politica"; voi lc spuneti dimpo-triva: Trebue sA venirn la putere de indata sau sa mergem la cul-

-

.

R

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

75

caie". In timp ce noi sandal, vorbind lucratorilor germani, asupradesvoltarii insuficiente a proletariatului german, voi lingusiti inchipul cel mai grosolan sentimentul national si prefudecata de clasia meseriasului german. Sunt i eu de parere ca, in felul acesta, vafaceti mult mai populari. Democratii fac din cuvantul popor tin lu-cru sfint; la fel faceti i voi cu cuvintul proletariat Ca si demo-

voi puneti in locul desvoltärii revolutionare o singura vorbd:Revolutia".

(Marx. Revelafil asupra congresulul comunist din Co Ionia, editienoun, 1885, pag. 21).

Impotrivindu-se ca vointa singurd sk fie considerata ca forthanotrice a revolutiei, Marx nu voia, fireste, sk spunk el vointaerh cu totul streink de revolutie. FArl voin, nici o actiuneconstienta nu-i cu putinta. FArk vointá, nu numai cA nu-I re-volutie, dar, in general, nici chiar istorie. Cea dintii conditie,prealabill orickrei mischri sociale, e nkscuta de o puternickvointh a anurnitor medii sociale, cari dau nastere unui profund sentiment de necesitate.

Dar vointa singurci nu-i de ajuns. Dach miscarea trebue skduck la un .succes, altceva trebue, in locul exclusivitatii

si a sentimentului de necesitate. Eu pot sk am vointa de atrAl vesnic. Aceasta vointh poate fi grozav de tare. Si cu toateacestea ea nu ma va schph de moarte. Dach miscarea tre-bue sk duck la un succes, vointa trebue sh-si propunk scopuriposibile i sentimentul de necesitate trebue sa descopere mij-loacele de a le ajunge..Dar cei cari au vointa, trebue sk aibäsi forfa de a zdrobl rezistentele cari s'ar isch. Ratiunea seravine sa deosebeasck, prin studierea condithlor reale, ceia ce

cu putintk de ceeace nu-i, sh-si dea seama de corelatia deforte si su fack, in chipul acesta, ca puterile oamenilor stfie cheltuite totdeauna pentru lucruri realizabile in fiecare mo-ment dat. Ash se evitk orice risipire de forth si se utilizeazu-cAt mai intens fortele existente.

Totusi, in chestiunile sociale, nu-i usor de ckpktat aceasta-cunoastere a starii de lucruri, pentru cä bazele economice alesocietatii se gäsesc inteo stare permanentä de desvoltare si demodificare, iar cu ele se modificä i nevoile sociale, mijtoa-cele de a le satisface i fortele necesare pentru obtinerea rea-lizkrilor celor mai rationale. In acelas timp, societatea de-vine din ce in ce mai intinsk, mai complicatA i mai amel-tecatA. E adevArat ck inteligenta omeneasck se desvoltä in a-celas timp i cA metodele de analizA se imbunktateSc. Darspiritul omenesc nu-i in stare intotdeauna sä recunoascä im-prejurkrile reale. El e ocupat intr'una cu satisfacerea nevoilor

voin-cii

-e-

.

5www.dacoromanica.ro

76

oamenilor i and conditiile reale fac ithposibila satisface-rea acestor nevoi, el e pornit sa creeze prin forta imaginatieio regiune oarecare mai favorabila dorintelor sale. Omul nuvrea sa moara. Recunoasterea conditiilor reale ii spun ca tre-bue sa moara i spiritul omenesc a stiut sA descopere in a-ceasta situatie semnele unei continuari a existentii dupa moarte.Proletarii din imperiul roman traiau in mizeria cea mai scar-nava; dar ei simteau cat se poate de violent nevoia unei vietide petrecere voioasa i lenesa. Imprejurarile reale nti-i lasausa se apropie de ea, dar spiritul lor ii li-o fagaduih in oricecaz la sfarsitul lumii, catre care ei credeau ca merg. Ideia di-vinitätii era mijlocul de a intarl pe cei cari erau slabi si dea face posibil ceeace erh imposibil. Datorita ei, poporul evreu,slab si chinuit, trebuih sä devina stapanul lumii; ea trebuih,sa facä victorioase cetele revoltate i neinarmate de taraniproletari din timpul Reformei, in luptele lor impotriva armatc-lor bine echipate i antrenate ale seniorilor.

In veacul al XIX, proletarii incetara de a mai crede in a-ceasta divinitate a tot-puternica. Dar icoana marei Revolutiifranceze, in decursul careia proletarii din Paris se impotri-visera pentru moment intregei Europe, starni deseori in einoua credinta in minune, credinta in fortele miraculoase alerevolutiei si ale proletariatului revolutionar, din care se facuseo fiinta sfAnta". Numai sa fi voit, si el putea tot ce voih. Siand, totusi, n'ajungek la nimic, insemnh ca el nu voise sa.ajunga.

In fata acestei conceptii idealiste, Marx scoase in evidentaconceptia materialista, care cerea ca intotdeauna sa se aibain vedere conditiile reale. Aceste conditii faceau din cmanci-parea clasei muncitoare i dintr'o forma de viata superioarao tinta catre care societatea actualä nazueste fara putintade impotrivire prin chiar forta propriei sale desvoltari". Daraceasta tinta nu-i o utopie fabricata deagata" pc care s'o potiatinge imediat. Si nici nu-i un cliseu bun pentre toate epocile,ci numai factorul unui nou gen de miscare si de desvoltare so-ciala,

Clasa muncitoare nu este deci, in toate clipele si in toateimprejurarile, coapta pentru luarea puterii. Ea trebue sa' stra-bata pretutindeni o anumitä evolutie, care o face capabila pen-tru aceasta. Nu poate, totusi, sa-si aleaga momentul care o vava duce la canna. Dar cand ii dusä, n'are dreptul sä ras-toarne pur i simplu metodele de productie, in prezenta ca-rora se gaseste; conditiile in fiinta ea trebue sa le ia ca punct

a

,

=

si

www.dacoromanica.ro

77

le plecare i sa le desvolte in interesul proletariatului; trebuesit elibereze elemeritele societatii celei noi", ceeace, in condi-tii diferite, echivaleaza cu lucruri sle tot deosebite. Si ea vagasl cu atat mai usor ceeace-i rational intr'un moment dat, cucat ti va fi facut o parere mai precisa asupra conditlilor reale

cu cat va tine mai bine socoteala_de ele.Posibilitatea unei revolutii politice care se ivl la Paris, dupa

caderea lui Napoleon III, nascii in Marx foarte mari indoeli.E adevarat ca Panisienii erau lucratorii cei.mai cultivati dinacel timp. Nu degeaba traiau ei in patria enciclopedistilora revolutiilor, in tara de unde plecau pulsatiile intregei lumi.Dar, cu toate acestea, Imperiul nu le pusese la- 'ndemana§coli convenabile 0 nu le ingaduise libertatea presei, nici unfel de organizatie politica, i multa vreme, nici chiar organiza-rea profesionala. A se folosl de Republica pentru iMbunatati-rea educatiei i organizatiei masselor mnucitoare, a harazI toatefortele apararii Republicei,iata ceeace i se parch lui, Marxca-i datoria imediata a acelei epoci.

Faptul ca cea mai mare parte din tara era Inca agricolaca insusi Parisul era foarte accentuat mic-burghez, era 0

el un argument impotriva lutrii puterii politice de catre lu-cratori. Istoria lumii nu depinde numai de vointa noastra.Aceasta-i tot ait de neputincioasa sa intarzie ca i sit grarbeasca venirea unei revolutii. Rascoala lucratorior parisieni0 victoria lor din 18 Martie nu puteau fi inlaturate. Era vorbaa§a dar, de da seama de ce putea realiza proletariatulvictorios, in imprejurarile concrete ale momentului, 0 deconcentra toate fortele pentru aceasta. Marx socotia cit dato-ria reala a Comunei din Paris inca nu Consist& in desfiinia-rea sistemului de productie capitalist.. Relativ la aceasta, Iiscrik el lui Kugelman, la 1 2 Aprilie 1871:

Daca recitesti ultimul capitol al lucrarii mele OptsprezeceBrumar", ai si gasesti cii, pentru mine, etapa care urmeazaRevolutiei franceze nu contra, ca mai inainte, In trecerea din maniin mani a aparatului biurocratic i militar, ci in slärdmarea lui. A-ceasta-i conditia prealabila a oricarei revolutii cu adevarat prole-tare, pe, continent. $i tocmai asta incearca i vitejii nostri fovarasidin Paris".

(Publicata de Neue Zeit, XX, I. p. 709).

Nici vorba de socialism in aceasta scrisoare. Marx consideradistrugerea aparatului biurocratic i militar ca sarcina princi-pall a Comunei.

Negresit, proletariatul nu poate sit ajunga nicaeri putere,fara a cauth sa introduca, alaturi de transformarile Statului,

5i . . .

a-sia-si

, ;

si

si

www.dacoromanica.ro

78

transformari ale sistemului de producere, tn stare sa-i irnbu-natateasdi traiul. Daca vrem sa dam numele de socialismoricarei interventii a puterii politice facutti in acest scop, sepoate vorbl de socialism supt Comuna. Dar el erh departe dea fi ceeace intelegem astazi prin acest nume. Asta se explicain parte, prin lipsa de timp. Toata revolutia a durat numaiateva saptamani.

0 altA pricina e ca aceasta revolutie n'a trecut de Paris,uncle domina mica industrie. Data fiind aceastä baz econo-mica, greu se putea pretinde altceva deck transformarea câ-torva ateliere in cooperative de productie. Abia de era cu pu-tinta sa se concentreze o ramura intreaga de industrie intr'unsingur organism productiv i sä i se reguleze debitul precum

aproviziónarea cu materii prime. Chiar daca Comuna arfi reusit sa puna mana pe aparatul administrativ al intreguluiStat, ea putea, cel mult, sä ajungl sil. nationalizeze cane fe-rate,poate i minele i uzinele metalurgice. Toata asta n'arfi insemnat Inca desfiintarea capitalismului; masuri analoageexistau de altfel, fie realizate, fie pe cale de pregatire, in Ger-mania. Totusi, asemenea transformari, indeplinite supt un re-gim proletar 5i demotratic, ar fi imbunättitit, Lira nici o in-

in mod simtitor situatia clasei muncitoare.Pe langh lipsa de timp si starea inapoiata a tarii, trebue srt

tinem socotealti de ignoranta oamenilor Comunei in ce privesteteoria. Jacobinii i blanquistii nici nu se sinchiscau de fap-tele economice. Internationalistii dimpotriva, dupa cum amvazut, le dedeau o importanta enorma. Dar nici ei n'aveau obazA solida din punct de vedere teoretic, cad erau pe punctulde a paras1 doctrina proudhoniana, dar n'ajunsesera inca siadopte, cu toata constiinta, principiile marxiste.

Oricat de 5ovaitori erau internationalistil Comunei, metodalor corespundea totusi ideii lui Marx, pentruca consth in stu-dierea faptelor economice mai inainte de a le modifich si in e-vitarea decretelor prea pripite, cari puteau sä nu-si ajungatinta 5i sä pricinuiascä desordine i descurajare. Aceastä pru-denta, e adevarat, proVenih mai degraba dintr'o nesigurantateoretica deck dintr'o ferma convingere; ea se potriveh to-tusi cu ceiace Marx recunoscuse ca o consecinta necesara aconceptiei sale materialiste: intr'o revolutie nu trebue sa neconduca vointa, ci cunoasterea conditiilor reale.

Dubreuilti inseamna foarte bine in a sa Comund", aceastapagin.a a razvratirii din Paris (pag. 419):

Pe deasupra All a Tine scams de rezistenia celorlalte clase.

-

doialh.

www.dacoromanica.ro

Kautsky) o politica de expropriere tnetOdica nu era cu putinta, pen-tru acest alt motiv peremptoriu c insasi lucratorii salariati, luatiIn massä, abia concepeau functionarea unei societati pe alte bazede cat cele traditionale si nu aveau, dupa cum am notat mai Inainte,nici o institutie sindicala i cooperativa In stare sa asigure, dupadesfiintarea tuturor institutiilor capitaliste, o functionare nermalaa productiei i schimbului. Un regim nou, .mai ales un regim social.nu se improvizeaza prin decrete; decretele, legile sanctioneazgnumai raporturile In fiinta. IncercAnd, pe acest teren, s o ia inain-tea unora, Comuna n'ar fi isbutit, foarte probabil, de cat sa Intoarc5)lrnpotrivar ei o parte din propriile sale forte, pc cele mai bune, faril

stArni In Incratori un avant mai viu si un devotament mai activ.I-a fost ingaduit ,numai ca supt masca democratizarii institutiilorpolitice, sa dea directive pentru transformarea sociala generaM,ceza ce i face. ,

Asta fu, in, domeniul social, actiunea acestui fenomen istoriecare dupa Engels, concretizh ,,dictatura proletariatului" a luiMarx. Si astázi, trebue sh adoptarn metOda marxista socia-lizarii de care s'a apropiat ash de mult Comuna.

Asta nu 'nseamnä ch. Germania de azi trebue sa apliceceasta metoda cu tot atata -teamh ca Comuna din 1871. De a-tunci s'a scurs o jumatate de veac de puternica desvoltare ca-pitalista s'a realizat un' imens- progres. Atun.ci, numai Pa-risul se rascula; rhzvratirea sa, care nu era curat proletara,n'avea reazem in tara i fu zdrobita de forta superioara apopulatiei rurale, majoritatea natiei (530/0 in 1882) si aliatacu biurocratia i cu marea finanta. In 1918, dimpotriva, revo-lutia germana a isbucnit in toate partile Imperiului si a fostcondusa de proletariat. Productia rurall in Germania ocupaabia un sfert din populatie (290/0 in 1907) i industria acreiat intreprinderi imense, chiar carteluri inglobAnd ramuriintregi de productie. Proletariatul din Paris, in. 1871, scapasede regimul bonapartist care interzicea masselor orke mijlocde instruire politic i de organizare. Revolutia In Germaniagaseste proletariatul acestei taxi pregatit printr'o jumatate desecol de educatie sociala i politica, avand organizatii poll=tice i econornice, cari numara milioane de membri. In sfar-

parisieni din 1871 erau tocmai pe punctul de aparasl teorie economich a carol insuficienth o recunoscusera;totusi ei nü erau Inca destul de inaintati, pentru a adoptà onoul tcorie superioarà. Socialismul german din zilele noastreposeda cunostinii istorice i economice i metoda limpede aunei teorii superioare, dupa parerea socialistilor din toate frile, oricarei doctrine de economie socialä; chiar gandirea bur-ghell e fecundatit de ea.

70

,

.

. .

a

s-

i

socialistiio

-

~:- .

4.-

$it,

www.dacoromanica.ro

80

In aceste conditii, e cu putinta sa se socializeze, mult mairepede, cu mai multa energie i pe o sea ra mai mare, de curt's'ar fi putut in 1871.

f) Centralism i federalism.

Am vorbit de o metoda economica a Comunei. Am obser-vat totusi ca, in intelesul exact al cuvantului, aceasta metodalipsea. Cand ii vorba de Comuna, nu putem pomenl de ometoda chibzuitä i sistematic aplicata. Mai intai, in sanul ei,erau mai 'quite tendinte foarte deosebite. Actele ei re-zultau dintr'un conflict, nu dintr'o teorie determinatä: Chiar

Comunei nu posedau o teorie prea limpede; de al-minteri ei alcatuiau minoritatea. Totusi, spiritul lor stapaneaopera economica a Comunei din Paris, majoritatea (land preaputina importanta economiei simtindu-se, pe acest teren,mai putin sigura ca minoritatea. In privinta Comunei,era altfel. Dusmaniile catizate de ea erau mai proriuntate. A-proape ca sfa0au Comuna i ii inabusiau puterea 'creiatoare.Cu toate acestea, tendinta generall apnea, prin puterea impre-jurarior, pe o linie mijlocie, pe care Marx o accepta, cumaccepth i procedeele economice ale Contunei.

Slim cii majoritatea Comunei era alcatirrita din jacobiniblanquisti. Pronuntandu-se pentru Comuna din Paris, acestiase gandeau la o Comunä in felul celei din 1793un organ sta-panind toata Franta i impunandu-i vointa sa. Erau republi-cani radicali, liber-cugetatori caH voiau sa distruga tot apara-tul puterii monarhiste; clerul, biurocratia i armata perma-nenta, la un loc. Totusi ei n'ar fi putut statornicl ,suprematiaParisului de cat printr'o organizare a Statului care ar fi pusla dispozitia unei puteri- centrale, cu resedinta la Paris, mijloa-cele de constrangere cele mai puternice. Ei uitau cii putereaceptralizata, creiata de Comuna din 1793, pregatise terenulImperiului lui Bonaparte. comunarzii asteptau tot binele cuputinta dela un Comitet de Salvare publica, investit cu puteredictatoriala, fail a se gandl ca o dictatura, care nu se spri-jina pe o armata disciplinata i pe o organizatie administrativa,e sortita sil rimaie iluzorie. Jacobinilor centralisti li se int-potriveau pe fati proudhonistii, cari, daca nu urau traditiiledin 1793, apoi le faceau o critica aspra.

Proudhonistii intelegeau greselile cari dusesera la Teroare,cari amagiseri pe proletari 0.-i impinseserl la silbatecie san-geroasii, Vara sa-i apropie catusi de putin de desrobire. De al-

-

.politicei

socialistii

si

www.dacoromanica.ro

81

minteri acest partid er tot esk de sever fach de democratic.Votul universal daduse in 1848 o Adunare Nationald reactio-nara i devenise reazemul monarhiei. In realitate, structuraeconomics a Frantei nu inghduia, atunci, oricarei politici deStat, dictatoriala sau democratica, sa se fach instrumentalaesrobirei directe i irnediate a proletariatului.

Totusi, tocmai instrumentul acesta 11 cautau socialitii. Eierau Inca foarte departe de a intelege ideia evolutiei i. prinurmare, importanta democratiei pentru desvoltarea simtuluipolitic si a capacitatilor organizatoare ale proletariatului,caritrebuiau sh duel la desrobirea sa finala. Nici dictatura, nicidemocratia nu erau atunci in stare sa elibereze de indata pro-letariatul. Proudhonistii o intelegeau foarte bine. Dar conse-cintele, pe cari le scoteau de aici, nu erau bune. Ei nu se pu-teau lipsl de orice politica, curd li era de fapt dorinta. Or, po-litica comunala in anumite centre industriale, fall de politicade Stat intr'o tara esential agricola, Ii infatish proletariatuluicu totul alte perspective. De aceia democratia li se para proud-honistilor tot atat de importanta pe cat le phrede prisos in Stat. Acesti critici invehunati i batjocoritori aiparlamentelor, dugheni de palavre", nu gaseau absolutnimic de spus impotriva dughenilor" i parlamentelor comu-nelor.

Suveranitatea comunelor ajunse idealul proudhoni5tilor. A-ceasth conceptie se potriveste cu starea mic-burgheza a indus-triei, de care ei tineau socoteala. De aceia nu se gandeau sädesfiinteze comertul. Chiar pe timpul lor erau ramuri de pro-ductie cari dephFau limitele comunelor izolate. Pentru a leregula functiunile, aceste comune trebuiau sa alchtuiasch ofederatie libera. Prin acest procedeu, proudhonistii nadajduiauinteo desrobire imediata a proletariatului industrial, chiar inFranta ruralä. Uitau numai un mic amanunt, anume ideiade a desmembra Statul in comune suverane erh si ea o ideede Stat i ca realizarea ei presupunea rasturnarea puterii Sta-tului in fiintalucru de care tocmai voiau sit se fereasca proud-

De aceia, ideia pe care si-o faceau proudhonistii despre Co-rnunh era exact contrail celei a jacobinilor. Pentru acestia,Comma din Paris era un mijloc de cucerire a puterii Static-lui, pentru a stapdni Maid Frank:. Pentru proudhonisti, suve-ranitatea liecarei comune erh un mijloc de a o sfdr$1 cu oriceputere a Stalutui.

Arthur Arnould, in a sa Istorie populara i parlamentara aTerorism I Comunism. 6

.

,

in comune,

1

,--

ca:

honistii.

www.dacoromanica.ro

82

Cornunei din Paris", 'aratA foarte bine dusmAnia dintre cele-doua fractiuni,--jacobinii revolutionari i federalistii soda-14ti".

Abia stransi i intrati in slujbe puturam constata acest faptimportant ca vorbele Comana din Paris erau intelese in doul clii-pun deosebite, de can, diferitii mernbri ai Adunarii.

Pentru unii, Comuna din Paris exprima, personifica cea dintai a-plicare a principiului anti-guvernamental, razboiul impotriva vechi-lor conceptii de Stat anitar, centralizator, despotic. Comuna, pentruacestia, reprezenta triumful principiului autonorniei gruparilor liberfederate sz a celei mai direct posibile guvernari a poporului prinpopor.

In ochii lor, Comuna era cea dintai craps a unei vaste Revolujiisociale i politice, care trebuia sa faca tabula rasa de vechile

gresite procedee. Era negatia absoluti a ideii de dictatura, era cuadevärat venirea poporului la putere i, prin urmare, nimicirea ori-cArei puterl din afara si de deasupra poporului.

Oamenii can simteau, cari gindeau, cari voiau asa, alcatuiraceia ce se numi mai tarziu grupul socialist sau thinoritatea. Pentruceilalti, dimpotrivi, Comuna din Paris era continuareamune din Paris din 93. Ea reprezenta, in ochii lor, dictatura In nu-mete poporului, o concentrare enorma a pUterii In cateva math sidistrugerea vechiilor institutii, in primul rand prin substituirea deoameni noi in fruntea acestor institutii, transformate pentru mo-ment in aime de razboiu, Ln slujba poporului, impotriva dusmanilorpoporului.

Printre oamenii acestui grup -autoritar, ideia de imitate i decentralizare nu dispäruse complect.

Ei acceptau, inscriau pe drapelul lor principiul autonomiel corm:-nate si al liberei federatiit a grupelor, numai filming acest principiuli era impus de vointa Parisului

De alminteri, stapaniti de apucaturi capatate in timpul unuilung trai de lupte, de revendicaric de Indati ce era vorba deactiune, ti cadeau din nou pe drumul pe care merses3ra asa denultä vreme 0 se laFau cc ndusl, cu o incontestabill bunä credinta,de vointa de a aplich procedee vechi unei idei not Nu intelegeatzca, in asemenea caz, forma omoara aproape intotdeauna fondulsi cli voind sii intemeieze libertatea prin mijloaCe dictatoriale sauarbitrare, omen tocmai ce vrei sli mantui.

Acest grup, alcatuit de altfel din elemente destul de deosebite,forma maloritaiea i se intitula: Revolutionar-lacobin".

Dubreuilh, care citearl aceste observatii, bagl de seamaca ele nu se aplica integral decat extremelor celor doua, ten-dinte. Observatia lui e cat se poate de dreapta. Dar s'ar puteaspune tot asa de toate tendintele. Fiecare presupune o serie denuante. Dar dacA am vol sa ne dam seama exact de ele, artrebul sa ii observAm cele mai pronuntate manifestatii, pe celeclasice inteo oarecare mAsurA.

Nepotrivirile erau enorme. Poate ar fi putut fi inlAturate,

irechri Co-

7

si

www.dacoromanica.ro

83

daca Comuna ar fi fost victorioasa. Dar ea nu fu,--si numaiacest fapt fu de ajuns pentru a impune adversarilor ode conduitA mijlocie.

Dela 3 Aprilie, Comuna se varir silita sa stea in defensivasi trebul sa. renunte la orice speranta d,e a cucerl i stapanlFranta. Realizarea ideii jacobine devenik dinteodata imposi-bila. Ne mai putand fi vorba de stapanire prin Comuna, totitrebuiau sa fie multumiti dacä isbuteau sa impiedece FrantaTeactionara dela inabusirea libertatilor Parisului.

De asemeni, nimeni nu se puteh gandl, hi aceste imprejurari,sä realizeze visul proudhoniansa desmembreze Statulacorde suveranitatea totala comunelor.

Jacobinii centralisti, ca i proudhonistii, fura siliti de impre-jurdri situ propuna acelas scop. Acesta, pe cat ingaduik co-relatia de forte realizabila in acel moment, era o necesitatepentru Franta intreaga si se potriveh cu programul multorparticle burgheze, constand in: autonomia administrativa acomunelor i independenta lor in marginile aratate de -Stat,limitarea puterii biurocratiei .si creiarea unei militii in locularmatei permanente.

Internationalistii consimtira cu atat mai usor sa recunoascaStatul democratic cu cat, dupa cum au vazut-o, ei se lasasera,din ultimii ani ai Imperiului atrasi in lupta impotriva regi-mului imperial, adica in politica. In chipul acesta, uncle ideimarxiste se amestecasera deja cu conceptiile pur proudho-niene. II erh ingaduit lui Marx sa aprobe politica care rezultade aid. DacA s'ar fi aflat la Paris, el nu s'ar fi putut alipl niciuneia din acele doua fractiuni. Ar fi ramas izolat. Cu toate a-cestea, puterea imprejurarilor i bunul simt al celor mai sa-natosi la cap din Comuna,cari stiura inca odata sa link maidegraba socoteall de realitati decat numai de vointatraserain sfarsit liniile generale ale unei politici care se apropih multde a lui Marx. Acestei politici, Mai mult inca decat masuriloreconomice ale Comunei, i se pot aplich vorbele lui Mendel-sson (in al sau apendice la cartea, lui Lissagaray, p. 525),

Se pare cl fluritorii Comunei nu §tiu ei creiat".

Inovatiiie politice ale Comunei fura realizate in mijlocul lup-telor violente dintre cele doua fractiuni. Cusurul cel mare alComunei erk lipsa de organizatieurmare fireasca a lipseide experienta si de capacitati organizatoare la proletariatul pa-risian, care abia esise de sub tegimul Imperiului.

Comuna se gasise dela inceput in stare de razboiu cu Ver-

.

lini

i sa(

In00ce-in

www.dacoromanica.ro

sailles-ul. NiciodatI atAta nevoe de disciplinA 0. de orga-nizatie ca in timp de rlzboiu. Ele ii lipseau cu desAvarsireComunei. Batalioanele sale erau comandate de ofiteri alesi desoldati. Asa el acesti ofiteri nu depindeau de comandamen-tul suprem, ci de alegatorii lor. Negresit cl acesta nu-i unmijloc bun ca sA organizezi o armata combativl; el nu-i bundeck cand vrei dezorganizarea armatei. Bolsevicii in Rusia auinteles-o si de indatI ce furl prin0 intr'un ralzboiu serios,desfiintarl in grabI puterea sfaturilor de soldati i alegerilede ofiteri. Batalioanele glrzii nationale ascultau de comanda-mentul suprem nurnai daca voiau. Ce sI ne mai mirlm atuncidacA numArul adeväratilor aparatori ai Comunei a fost nein-semnat? Soldä li se plätea la 162.000 de oameni de trunk'la 6500 ofiteri, dar numarul celor cari mergeau in foc si sebateau, varih, din ziva fatala de 3 Aprilie, intre 20 si 30 demii. Acesti viteji aveau de suferit teribila sarcina a luptei im-potAva unei armate bine clisciplinate, bine inarmate i carenumdia in a doua jumatate a lui Mai, pied la 120.000 deoameni.

Desorganizarea de jos era agravata de cea de sus. Allturi deComunA fiinta Comitetul central al garzii nationale. Acesta iicedase Comunei toatl puterea, dar continua sä intervinii intoate hotArArile; cari priveau garda nationall.

In scrisoarea cake Kugelmann, din 1 2 Aprilie 1871, Marxconsiderd ca o gresala faptul cl Comitetul Central si-a cedatprea repede puterea, pentru a face loc Comunei. (Neue Zeit),V. XX, pag. 709). Din nenorocire, el nu cla motivele acestei afirmatii i noi nu stim de ce aceastl mAsurA ii paruse gresitl.Se poate prea bine preSupune cI din cauza repercusiunii pecare a avut-o ea asupra conducerii rIzboiului. Marx bagS deseaml cl aceasta era a doua gresalA flptuitl de Parisieni; ceadintli fu cA nu porniserl asupra Versailles-ului Indatä dupg18 Martie. Aceste douA greseli, se poate sa fi pricinuit infrAn-gerea comunarzilor.

Din nefericire, toate greselile cari ar fi Meta dela inceputsA se desnAdAjduiascA de situatia militard a Comunei, fuse-sera deja faptuite, mai inainte de constituirea Comunei. Nimicnu ne dovedeste cä rlzboiul condus de Comitetul Central arfi fost mai fericit. DimpotrivA, acest Comitet s'a arritat simai sovlitor ca Comuna. Negresit cl partea cea tare a prole-tariatului nu-i conducerea razboiului.

Dar ceva si mai rau era coexistenta a doua puteri supreme

Wai

84

ai

www.dacoromanica.ro

85

independente, cazora li se adiogase o a treia: Comitetul arti-leriei. $i acesta se amesteck in conducerea rasboiului.

Comitetul artileriei, nascut. din 18 mart, impartia tunurilecu rasboiul. Rätboiul le avea pe cele din Campul-lui-Martiecomitetul pe eele din Montmartre' .

(Lissagaray, Hist. de la Commune, p. 229).

Se Cità sa se lecuiasca desorganizarea generala, intarindputeréa guvernului. Comisiile executive, despre care a fost vor-ba, fura inlocUite la 20 Aprilie printr'un Comitet Executiv-alcatuit din 9 membri, ate un delegat de fiecare comisiutie.Dar ratil era prea mare pentru a putea fi indepartat prinschimbari de acestea. Jacobinii ii amintira atunci de traditiadin 1793 si cerura un Comitet de Salvare Publica investit cuo putere dictatoriala si care trebuia sä nimiceasca chiar au-toritatea Comunei. Inaintarea nestingherita a trupelor ver-sailles-eze dada curaj unui membru al Comunei, Miot, unadin cele mai frumoase barbi din 1848" (Lissagaray p. 223) Saceara, la 28 Aprilie, creiarea unui Comitet de Salvare PuLblica, adica a unei noi comisii, superioara tuturor celorlalte.Toata lumea era inteleasa asupra necesitatii unei puteri exe-cutive mai viguroase, dar denumirea ei starni violente desba-teri. Jacobinii revolutionari credeau ca numele de Comitet deSalvare publica era de ajuns ca sä dea acestei Comisiuni pu-terea victorioasa a Republicei din 1793. Dar tocmai aceast4traditie, care amintea Teroarea, repugnk proudhonistilor.

Creiarea Comitetului fu votati la i Mai cu 34 voturi contra29. La alegerea acestui Comitet minoritatea (23 de glasuri),se abtinh pe motivul urmator:

)7 Considerand ca ei au votat tmpotriva institutiei zisa &mikede Salvare publica, in care n'au vazut decat uitarea principiilor dereforma serioasil i sociala din care a esit Revolutia comunalldin 18 mart... De oarece noi nu putem numi pe nimeni inteo ins-titutie privita de noi pe cat de inutill pe atat de fatall, netinem" (J. 0.).

Comitetul, care era chemat sit atate energia Comunei in cel:mai inalt grad si sa puna capat desorganizarii, inceph prin a o.marl, divithnd Comuna.

Numai acest lucru era de ajuns pentru a lipsl Comitetul deorice autoritate morall. De altminteri, international4tii, carierau aproape singurii muncitori seriosi in Comuna, se dadura.'deoparte. Membrii Comitetului erau toti, pana la cel dinurma, niste alarmisti", dupa expresia lui Lissagaray. La 9,Mai, acest Comitet incapabil fu revocat, pentru a fi inlocuit ctt

.

ali-- .

IP

3

xx

www.dacoromanica.ro

86

un altul. De astA data, minoritatea luA parte la alegeri, cxcibhgase de seamä cà denumirea atat de temuth nu ascundek

mimic mai putin de cat o veritabila dictatura.In timpul acesta, dusmania dintre majoritate i minoritate

se inasprise ask de tare, tacit nici un membru al minoritatiinu fu ales in Comitet.

Al doilea Comitet de Salvare PUblicA arätä aceias incapaci-tate ca i cel dintai. Se distinse numai prin acte indreptateimpotriva minoritatii; multi din membrii ei furl scosi dinslujbe,ceeace fäci ca Comuna sa fie lipsita de cele mai sa-natoase capete.

Acesta fu semnalul unei rupturi fatise: la 16 Mai, rninori-tatea publich un manifest in care protesth impotriva njosiriiComunei de dragul unei dictaturi iresponsabile i declara cade acum inainte nu va mai lua de loc parte la lucrarile Co-munei i isi va mhrginI actiunea in sanul districtelor si'ngarda nationalä. Minoritatea nadajduia, duph, spusa ei, sa in-läture sfasierile interioare in Comuna, fiind convinsä ea ma-joritatea i minoritatea, cu toate nepotrivirile dintre eIe, urma-reau amandouh acelas scop. Oricat de impaciuitoare era a-ceasta concluzie, declaratia pärea cä vesteste o rupturI deci-siva.

Totusi, minoritatea, deg mai priceputh ca majoritatea inlucruri de administratie cercetarea problemelor economice,nu erh nici foarte boat-AO.", nici foarte staruitoare in politicasa. La i Mai ea protestase, abtinanduse, impotriva dictaturii.primului Comitet de Salvare Publica; la 9 Mai, recunostehceasta dictatura, punandu-si candidati la al doilea Comitet. La15 iarasi protesth impotriva aceleiasi dictaturi, Ihtrerupandu-si

znunca in ComunA; la 16, chiar in ziva publicarii protcstului,,cedà staruintelor prietenilor saiConsiliului federal al Inter-nationaleicare o convingeh sa nu sfäraine unitatea Comuneiin fata dusmanului ce se apropia; si dela 17, cincisprezecesemnatari ai manifestului, din cei 23, isi reluau locurile in a-dunarea Consiliului. Dar majoritatea nu se Iasi imblanzith inurma interventiei catorva din cei mai intelepti membri ai ei,printre cari er i Vaillant. 0 motiune de impacare fu res-pinsä si se vot h. ordinea de zi a lui Miot care spuneh:

Comuna va da dearS purtarea membrilor din minoritate carelivor retrage semnItura de pe declaratie; ea infiereazd accastl de-daratie".

Dubreuilh observa cu ocazia aceasta (pag. 440):In ultima bätalie, pe baricade, la moarte, jacobinii i Federa.

14tii furl ca n,jte frati in vrA§m4ie".

a-

. .

.

si'n

www.dacoromanica.ro

87

La 21, Versailles-ezii intrau in Paris. La 22, ava loc ultima.§edintk. a Comunei.

Politica Comunei prezintl o infAti5are isbitoare. Fiecare din-tre cele doug tendinte reprezentate in Comune se inspira din-tr'un program irealizabil, clack 1-ai aplica logic pang la repel:,5i. care ii impingeh adeptii la acte ce nu se potriveau de loccu scopul propus. Si cu toate,acestea, supt imboldul imprejurk-rilor, actiunea reciprock a acestor doug tendinte duse la unprogram politic care, nu numai c era: realizabil, dar, maimult Inca, se potrivea in cel mai inalt grad cu nevoile Frantei.Acest program cuprindea de alminteri germenii riimai fe-cunzi pank.'n zilele noastre: autonomia administrativa a co-munelor i suprimarea armatei permanente; aceste doug re-yendickri esentiale ale .Comunei, sunt astäzi tot a5a de nece-sare pentru inaltarea Frantei, precum erau in timpul celeide-a doua Comune din Paris.

g) Ideia terorista in Comuna.

Nu se poate vorbi de Comitetul de Salvare Pub lick flea sane gandim la Teroarea al arei suflet a fost el in 1793. In chipfiresc, despArtirea pe chestiunea dictaturei Comitetului adusedespArtirea pe chestia Teroarei. Jacobinii ii erau dela inceputpartizani convin5i; internationa1i5tii o respingeau cu tot Metaconvingere.

Aceastk nepotrivire de pared jest la ivealii dela prima se-dintA a Comunei. Unul din membri cera desfiintarea pedep-sei cu moartea.

A! Vrei sk scapi pe Vinoy (general versailez)!" i se strigk.La 29 Aprilie, Frankel formula in fata Consiliului federal alInternationalei politica internationalistilor:

Noi vrem sä afirmam dreptul muncitorilor, §i asta nu-i cu putintkde cat prin convingere prin forta morale'.

In tabara cealaltk gasim oameni ca autorul dramatic FelixPyat, contabilul Teofil Ferre i studentul Raoul Rigault, carinu se oboseau nici odatà de fraze sanguinare.

In principiu, toti jacobinii ar fi trebuit sit fie pentru masu-rile teroriste. Dar, in realitate, nici vorba nu era de ele. Ceimai multi dintre ei suferiau inraurirea acclui sentiment de o-menie din care se inspira atunci toata democratia, i burghez6.

proletarà. De alminteri, imprejurkrile cari clAduserk na5tereTeroarei celei dintli Comune nu existau in epoca celei de-a.

.

.

i

www.dacoromanica.ro

88-

doua Comune. Aceasta nu-si propunea scopul irealizabil de ainalta pe baze burgheze un regim conform intereselor proleta-riatului. Cea de-a doua Comunä nu-si exercith puterea cleatla Paris, unde avea majoritatea, asa cà n'aveh nici o neyoe sa-siintimideze adversarii cu masuri teroriste. Dusmanul care omeninta era dincolo de domeniul säu si nu putea fi atinsprin mijloace teroriste.

Nu era deci nici un motiv pentru a pune 'n practica traditiaterorista. Persecusiile presei i arestarile la care recurseseraRaoul Rigault i Ferre, in Comitetul de Salvare Publica, eraumai degraba o imitatie rautacioasa a regimului Imperiului,nu a Teroarei, ale carei procedee fusesera cu totul altele. Stu-dentul blanquist Rigault se facuse vestit, supt Imperiu, prinlupta lui neobosita impotriva politiei, careia ii cunostek de mi-nune toate siretlicurile. La 9 Martie, adica inainte de ascoalii,Lauser spunea de el:

Cei cari-1 cuno§teau mi-au povestit lucruri extraordinare despremania 5i iscusinta cu care adulmeca politia, cu care-i tric6.1cea pla-nurile batea joc and se nimerea, dupa capul slu, chiar de Pre-fecutul de Politie din Paris". (Supt Comuna din Paris. Un junta.Lipsca 1878).

La 18 Martie, Rigault ava din oficiu prilejul sä-si bata jocPrefectul din Paris. Prima lui fapta in noaptea de 18 spre

19 Martie fu ca se instala la Prefectura.Apucaturile lui politienesti fura combatute cu vioiciune

din toate partile si mai ales de Internationalisti. Ele se potri-veau foarte putin cu principiile din 1793, desl Rigault lucrasela o istorie a celei dintai Comune.

Pe de alta parte, dupa cum am observat mai sus, nu poatefi pusa in socoteala Comunei executarea generalilor Thomassi Clement. Acestia furl executati mai inainte de a se alcatulComuna, cu toatä inpotrivirea Comitetului Central.

.0 singura masura a Comunei poate fi considerate ca te-rorista, având rostul sà inspaimante pe adversar prin violenta-exercitata asupra unor oameni Para aparare: inchiderea ogle--Maar. Experienta a demonstrat cu prisosinta cä sistemul osta-tecilor e un procedeu care nu-si atinge nici odata scopul, im-piedecând rar cruzimile; dirnpotriva, slujeste mult mai dessä invrajbeasca conflictul care a provocat aceasta masura.

Dar ii era greu Comunei sä faca altfel, fiinda ar fi insem-nat sä sufere, färA nici o rezistenta, ca Versailles-ezii sa im-puste pe prizonieri,cum s'a i intAmplat de mai multe oridela 3 Apriie,

a-

-

de

-

sbji

www.dacoromanica.ro

89

Supt emotia pricinuita de executarea lui Duval, a prizonieriloctPuteaux si din Chid llon, mai multi membri cerusera sa se im-

puste de indata un anumit numar de reactionari, alesi mai cu seama)din preotii clerului din Paris. Alti Jacobini, i in special Delescluze,spaimantati de aceste exagerari, propusera atunci adoptarea decre-tului ostatecilor; acesta avea destinatia sä abata pe generali vet:-sailezi din calea sangeroasa, In care se aruncasera asa de orbeste.Printr'un fel de hnelegere tacita, se puse la cale ca acest de-cret sa nu fie executat".

(L. Fiaux Hist. de la guerre civile de 1871, p. 246).

Decretul prescriind inchiderea ostatecilor, se explica nu prindorinta de a 'distruge vieti omenesti, ci prin aceia de a le salvd,pe deoparte silind pe Versailezi sh renunte in viitor la executii,pe de altg parte convingand pe Parisieni sg se abtind delaimediate represalii.

Totdeauna generos i drept, chiar in manic, poporul urästegele, dupt cum uraste i razboiul civil; dar are datoria sa se apererlmpotriva salbatecelor atentate ale dusmanilor sai i, oricat 1-arcosta, va da ochiu pentru ochiu i dinte pentru dintre". (JurnalutOficial 'din 6 april).

In realitate, Comuna lucri cu generozitate idreptate, Earnca totusi sà se tie de principiul: ochiu pentru ochiu, dinte pen-tru dinte l"

Decretul asupra ostatecilor ordong ca orice persoang bl-nuith de complicitate cu Versailezii sh. fie imediat push supt a-cuzare i incarcerath. El prescria instituirea unui juriu acuzatorcare trebuih sä asculte pe acuzati in 24 de ore si ä hothrascain 48. Cei cari erau recunoscuti de vinovati, nu erau impuscati,ci incarcerati ca ostateci. Chiar prizonierii trebuiau dusi inain-tea acestui juriu acuzator, care decidea dacg trebuiau pusi,in libertate sau phstrati ca 'ostateci.

In sfArsit, se hotari ca la orice executie de prizonierimi-litanti sau partizani ai Comunei ordonath de Versailezi,se raspunda prin executarea unui intreit numär de ostateci.Aceastä ultima hotgrAre, cea mai teribila din toate, rämaseliterà moarta si nu fu nici odath aplicata de Comung, desiVersailezii, duph un scurt rhgaz, ineepuserä sad impuste peprizonieri, fár sg se ingrijeasch de periculul la care-si expu-neau prietenii, Inchii la Paris ca ostateci.

Insusi Thiers cluta, de bung seamä, sg impingh Comulala excese sangeroase. El stiä foarte bine ca executia fiechruiostatec Ii era mai folositoare lui deck Comunei, chci opiniapublica din lumea intreagh, imbhcsith cu idei i sentimenteburgheze, asista linistit la executia a nenumarati prizonieri,

Un-

-

,

sä

.

I

i

www.dacoromanica.ro

90

facuta de Versailezi, dar se indigna peste masura child os-tatecii din Paris erau numai inchisi.

Netrebnicele intentii ale lui Thiers se vazura In mod lumi-nos cAnd cu schimbul ostatecilor.

Potrivit decretului din 5 Aprilie, fuseserli inchisi la Parisca ostateci cAtiva preoti, bancherul Jecker, instigatorul expe-ditiei mexicane, i presedintele Curtii de Casatie, Bonjean.Comuna se oferl schimbe. Ea -voth. srt puna In libertatepe preoti, pe arSiepiscopul Darboy i pe presedintele Bonjean,daca guvernul din Versailles Incuviinta sä elibereze peBlanqui. Comuna dhdii dovada de o generoasä Incredere la-sand pe marele vicar Lagarde sa piece la 12 Aprilie la Ver-sailles cu o scrisoare a lui Darboy pentru Thiers. Lagarde tre-buia numai sä jure ch. se va intoarce daca tratativele vor firupte.

Inca dela 8 Aprilie, Darboy scrisese lui Thiers, conjurthi-du-1 sa hu mai lase sa fie impuscati prizonierii. ThiersLa 13 Apriilie, un jurnal din Paris L'Affranchi" publica seri-soarea lui Darboy. Thiers raspunse atunci, printr'o minciuna

declarAnd ca tot ce se spusese despre executii, era fals.Raspunsul la a doua scrisoare, trimisa prin Lagarde, nu

venl deck pe la sarsitul lui Aprilie. Iar marele vicar, cu totjuramantul, fu prea prudent pentru a se mai Intoarce: in gumlupului. Raspunsul lui Thiers continea refuzul de a elibera peBlanqui, mangaia insa pe arhiepiscop, afirmAnd ca viataostatecilor nu era amenintata.

Ambasadorul Papei i cel american, Washburne, incercarasA Inlesneasca un schimb de prizonieri, dar aceste incerCAriTrunasera zadarnice. Ash dar, din vina lui Thiers au fost ga-siti la Maza ostatecii de care-i vorbaafara de LagardecandComuna se prabusl si nu mai avii puterea ocroteascA.Thiers avea dreptate cAnd spunea--neavand dreptate cu min-ciunile despre cruzimile Comuneica supt Comunä viata os-tatecilor nu era amenintata. Dar el 1i dada toata silinta silrastoarne regimul Comunei care ocrotek pe ostateci, i oin lmprejurari can ii puneau viata In mare pericol.

Datorith trädärii, Versaillezii dadura navala in Paris, Du-minich 21 Mai, cand nu se astepta nimeni i chiar in momen-tul In care se dedeh un concert popular In gradina Tuileries.Un ofiter de stat-major termina serbarea poitind publictil siDuminica urmatoare.

D-1 Thiers fägAduisc, adlugà el, sl intre ieri in Paris. D-1 Thiersn'a intrat §i nu va intra".

.0

tact.

insa,

filet

,

sa-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

In aceias dipa Versailezii intrau in Paris. Populatia eraask de inmArmuritA, trupele Comunei ash de istovite, fried oinaintare grabnicA i hotAra.tä ar fi 1ngaduit Versailezilor saocupe toatA capitala, fArA a intalni impotrivire serioas5. Darei inaintarA incet, (Lind astfel timp aparatorilor ComuneisA se strângl pentru o violenta lupta de strada, care duratoad sAptamana,acea sAptAmanA sangeroasa de Mai. A-ceasta luptA /Marla peste mAsurà toate patimile, cu attomai mult cu cat Versailezii nu crutau pe nimeni i mAcelAx eau.nu numai pe toti cari ptisesera mama pe arme si a cAror exe-cutie fusese ordonata mai dinainte, ci i pe toti suspectii..

Unii istorici ai Comunei cred cA inceata inaintare a Versa;lezilor area drept scop sä provoace rezistenta si, prin urmare,sa märeascA numarul victimelor i importanta infrangerii.

,Parisul ar fi putut fi cucerit in 24 de ceasuri daca. armata ar fiinlintat pe cheiurile tarmului sting; ea n'ar fi tntMnit impotrivireclack la Ministerul iMarinei, la Montmartre si la Ménilmontant. Cuinaintarea inceata. in Paris, care daduse rezistentei timp sl se tor-ganizeze, furl flcuti prizonieri un numar de oameni de opt sau .de zece ori mai mare ca al combatantilor i furl impuscati oamenimai multi de cati erau in dosul baricadelor, in timp ce trupele nu.prapädirl de cAt 600 de morti si 7000 de rdniti".

(G. Bourgin. /fist. Vie la Commune, p. io8).

Numarul Comunei a trecut de 20.000, unii soco-test: 3c.o00 , $eful politiei miitare, generalul Appert, a numA-rat 17.000 de morti. Numarul victimelor ramase necunoscuteautoritAtilor, nu poate fi stabilit; de sigur ca a fost peste3000. Nu-i de mirare ca in fata acestor atrocitati spiritul derAzbunare a dictat de multe on. $i fu cu atAt mai violent cunu putek inlatura infringerea. Abia dupl ce Comuna ince-tase de a mai exista, avura loc executiile ostatecilor. La 21Aprilie, Versailezii intrara in Paris, la 22 incepurä luptele pe-strAzi, la 24 cei dintAi ostateci furl executati.

$i aici, cu toate ca executiile au fost mai degraba operaunei furii desnAdajduite si a unei sete de razbunare oarbA,.deck a unei actiuni precugetate,se cuvine sä observam con-trastul dintre jacobini i internationalisti.

Semnalul executiilor fu dat de fanaticul blanquist Raoul Ri-gault. In noaptea de 23 spre 24 Mai, el puse sa se ucida cativajandarmi arestati la 18 Martie i dimpreuna cu ei fu ucis ga-zetarul Chaudey, inchis de pe la jumatatea lui Aprilie. La 22Ianuarie, acesta pusese sa se traga asupra poporului,si ami-cul lui Rigault, Sapia, fusese omorat alaturi de el.

91

_,

L-tiLV,51 s°

www.dacoromanica.ro

92

La 24 Mai, Rigault fu arestat si el si impuscat. In acelastimp, batranul blanquist Genton cer executarea a sase osta-teci, printre care arhiepiscopul Darboy, pomenit mai inainte,presedintele Bonjean i preotul Deguerry. Blanquistul Ferréii acorda depline puteri lui Genton.

Plotonul de executie e format mai ales din tineri, aproape ni§tecopii. In cele mai multe din crimele acestea ii gäseni pe efebul, exci-tat de viciile oraelor 0 ale cirui patimi, n'ascute Inaintea pArului,IngAdue nici un loc sentimentului de rispundere". (L. Fiaux, Guerrecivil; p. 5 2 8 )

Din nefericire, noi putem spune acelas lucru despre cei canaplicg astazi legea martiala in Germania.

La 26, tot blanquistul Ferré ordona ca 46 ostateci, cei maimulti preoti, agenti de politic secreta i jandarmi can träse-sera la 18 Martie asupra poporului, sg fie dati pe seama co-lonelului Gois, blanquist i el. Acesta ii lug prizonierii, urmatde o ceata inarmata care-si pierduse once simt de cumpa-tare, fiind sigura el nu s'astepta la vreo iertare. Insusi colo-nelul Ii condamna la moarte. In turbarea sa desngdgjduitg,multimea se arunca asupra ostatecilor macelarl until dupaaltul. Zadarnic incercara internationalistii Varlin i Serailler

scape. Cat p'acl sa fie sfasiati de multimea scoasi dinfire care-i dark de Versailezi.

La 28 Mai, acelas Varlin, care-si pusese viata pentru ascapa pe ostateci, fu denuntat de un preot care-1 recunoscuse instrada, arestat de Versailezi i impuscat.

Elementele burgheze cari se indigneaza de teroarea Comu-nei, nu sung nici un cuvant despre numeroasele victime pecare le faca setea de sange a invingatorilor, printre prizo-nieri, in timpul luptei i dupg aceia. Dimpotrivg, nu gasescblesteme destul de tan cand ii vorba de cele cinci duzini deostatici care, dupg prgbusirea Comunei, ca turf victimele spiri-tului de rásbunare si a lipsei de minte a catorva razvratiti,amenintati de Versailezi cu o moarte sigura.

Tocmai istoria ostatecilor arata, cu cea mai mare evidenta,cat de streina era Comuna de once teroare. Nicgeri in istoriarasboaelor civile, i chiar a rasboaielor dintre natiuni, nu ga-sim, ca in rgsboiul civil din Franta din 1871, vreun partidbeligerant impingand ask de departe respectul pentru porun-cile omenirei i punandu-le in practica cu atata sfinreniesiasta, Cu toate atrocitatile cele mai sangeroase comise de ad-versar i cu toate frazele sanguinare a catorva elemente ra-dicale.

nu

.

_

si-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

93

De aceia, cea de-a doua Comunä din Paris a sfarsit-o cutotul altfel ca cea dintAi, care instaurase un regim .de teroareaà rig% violent. Regimul de ',Ars; Cnrnilnirl411.1.6.1

se prabusl, fara ca lucratorii din Paris sa se impotriveascala aceasta; mai mult inca, caderea sa fu primita de multi ca

usurare i aclamata cu bucurie. Cand, la 9 thermidor, for-tele celor douà partide vrasmase furl pe punctul de a seciocni, partizanii lui Robespierre fraternizard cu ceilalti si seimprastiark mai inainte ca sã se fi tras primul foc.

Dimpotriva, Parisienii se tinura bine pand la sfilrsit si cu.o rezistenta inflacaratk pentru apararea celei de-a doua Co-mune. A fost nevoe de o saptamana de lupte de straciii dincele mai violente, ca sal li se punä capät. Numarul victimelorComuneimorti, prizonieri i refugiatiin aceasta lupta cum-plied, se ridica aproape la 1 oo.000 (in Iulie 1871 era socotitla 90.000, v. Bourgin La Comniwie", p. 183).

E adevärat ca cca de-a doua Comuna fu sfAsiata de celemai violente antagonisme. Am vazut in ce spirit de dusmäniecele doul fractiuni ale sale intrasera in ultima lupta. Darniciodata una din ele n'a violentat pe cealaltà prin mijloaceteroriste; majoritari (bolsevici" rusi) i minoritari (men-sevici" rusi) au luptat, lasAnd la o parte orice, cot la :cotprima la capat.

Si tocmai de aceia; toate ramurile socialismului au consi-derat Comuna ca reprezentanta generalá a intregului proleta-riat militant. Marx si Bakunin, discipolii lui Lassalle si ailui Eisenach, cu totii se potrivira in aceasta apreciere. CeldintAi guvern proletar a lasat o impresie profunda in inimiletuturor celor cari doresc din suflet desrobirea omenirii. Enor-ma influenta pe care aceasta dictaturd a proletariatului" aexercitat-o asupra luptei liberatoare a proletariatului din toatetank, decurge, intr'o mare masura, din faptul cä a fostadânc patrunsa de acel spirit de omenie, care insufletl clasamuhcitoare din veacul al XIX.

teroare al

-

Iii I . '.

>

11,

4

o

si

www.dacoromanica.ro

VII.

INDULCIREA MORAVURILOR.

a) Bestialitate §i omenie.

Am vazut ca actele sangeroase ale marei Revolutii fran-ceze nu s'au reprodus la urmasi; ca dela 1830 pana la 1871,revolutionariichiar cei influentati de traditiile teroristecauta sä se poarte cu cat mai multa omenie, in timp ceversarii lor, dimpotriva, dau dovada de cea mai marc bruta-litate, in Iunie 1848 ca si in Mai 1871.

Dealungul veacului al XIX putem observa la clasele mun-citoare un progres neIntrerupt de sentimente uvianitare. Siiata ca. la inceputul veacului al XX isbucneste irevolutia inRusia i in Germania i ca ea deslantue iaräi acte sangeroase,cari te fac sa cugeti la Revolutia franceza din al XVIII veacCum se explica aceasta schimbare?

Dupa conceptia curenta, sentimentul de omenie e un produs.-culturei. Se admite ca omul, prin natura sa, e o fiinta ran-

facatoare, nesociabila, inzestrat cu instincte carnivore, tot-deauna gata sa-si atace aproapele, violenteze, sa-I chinue,sa-1 ucida'. Numai progresul instructiunei i al technicei, cu altecuvinte cultura, ii invatä pe om cu sociabilitatea, cu arnabi-litatea si blandetea, cu -groaza de cruzime i de- sange. A:-ceasta conceptie se traduce la fel in vorbire clod se zice cáaceste ultime trasaturi sunt omenesti, de omenie,deosebin-du-se in chipul acesta de cele din prima speta, infierate cabestiale, de bestialitate (latinescul bestia) i de brutalitate(brutum, bruta). Mare parte din etnologii nostri impärtaseseitea acest punct de vedere, care domina si Koala lui Lunt-broso,aceasta considerand mice. crima .de violenta ca o tra-

act-

t

.

al

sa-1

( www.dacoromanica.ro

9-5

satura atavica, o reintoarcere la viata de simturi a stramosi-lor animali ai omului.

Totusi, chiar fiarele sanguinare nu-si ucid, de obiceiu, seme-nii. Si nimic nu ingadue sá presupuncm cii. orn.ul ax. fi didfire un carnivor cu instincte de omor i violent& Nu cunoas-tern strimosii anirnali ai omului. Putem totusi sä admitem cadintre toate animalele in fiintä, maimuta antropoi4 e cea carese apropie cel mai mult de orn. Deci e probabil ca stramosul-omului, aserneni acestor maimute, traia mai ales cu hranä ve-getala, la care,pe ici pe coloadaugh cateva mici animale,omizi, vermisori, reptile, poate i pasarele. El nu omora,pentru mancare, mamifere mari. Maimutele n'o fac nici &data%

Si Inca si mai putin pornesc cu razboae ucigase impotrivasemenilor bor. Pentru asta le lipsesc organele necesare. Li seintampla, fireste, cAtorva indivizi sa se bata pentru pradatau pentru femela i sa-si lase blana in lupta. Dar aceste pa-rueli nici odata nu le pun viata in pericul.

Cand Ii vorba de om, lucrurile isi schimba infatisarea, deindata ce tehnica adauga la organele naturale organe noi, cauneltele i armele ascutite i tAioase. Acestea tin locul orga.nelor carnivorului i instinctele-i de macel se desvola in ace-las timp. Omul poate acurn sA ucida i sa tae in buati-ani-male mai mari. Hrana vegetala, pentru el, ii pierde din impor-tanta. Vanatoarea i varsarea de sange devin ocupatiile saleobicinuite.

Acum conflictele intre indivizi pot sa 'duel foarte bine lalovituri mortale, la omor. Totusi omorul in massa, razboiul,nu poate fi explicat numai prin nascocirea armelor.

Rasboiul presupune un nou grad de culturA, unirea oameni-lor in .socieidfl inchise. Cum acest punct a fost putin cercetat,iar eu, din parte-mi, nu 1-am relevat indeajuns,sa-mi fieingaduit sa fac cAteva observatii, chiar daca ne-ar indeparthputin de subiectul nostru.

Omul descinde fara nici o indoiala din animale sociabile,dar se deosebeste de ele prin faptul ca el formeaza societati in-chise. Animalele sociabile traesc de obiceiu in cete sau inturme, !titre membrii cArora nu-i deal o legaturi foarteslaba. Dupa conditiile de viata, cantitatea de hranA, numaruldusmanilor, etc., aceiasi indivizi aci se grupeaza in turme 1-mense, acl se impart in cete mici sau chiar, de multe ori, inperechi izolate, care se unesc iarasi cu alte perechi, Când in-gadue imprejurarile. Un individ poate, fara nici o greutate, siitreacA clinteun grup IntealtuL

.0'www.dacoromanica.ro

96

Cu omul, e altfel. Fiindca ar fi prea lunga explicatia ori-ginelor acestei deosebiri, ne vom marginl la cateva observa-tii generale:.

Mijloacele de cari se slujesc animalele, pentru a se intelegeintre ele, se bazeaza pe sunete naturale i pe miscari instinc-tive, -pe cari n'au nevoe sa le invete unele dela altele, cari lesunt inlscute si pot fi fntrebuintate i intelese de fiecaremembru al intregei spete.

Ceiace tidied pe om deasupra bestiei, e limba areicalata,alaturi de unealtd. Ceeace caracterizeaza pe aceiasmasura cá organul care nu-i Miscut cu el, dar pe care trebuesa-1 faureasca mai intai si a carui faurire trebue s'o .fi inva-tat,sunt mijloacele sale de exprimare care, si ele, nu-i suntinerente, dar pe care oamenii din jurul lui au trebuit sa ledesvolte, pentru ca si el sa le invete dupa aceia. Acest mijlocde exprimare nu-i atributul intregei specii, el se forrneaza inchip diferit in diferite locuri. Limba vorbita face raporturilesociale mai stranse, mai intime, caci ea ingadue sit te intelegi

sa te ajuti unul cu altul, cu mai multä usurinta i intern),chip mai felurit. Pe de alta parte, deosebirile de limba des-part diferitele triburi i diferitele grupe de oameni, intr'unchip 'Mai hotarat. Fiecare individ se vede slit sa TarnAnatribul sau 'in gruparea a carei limba a invatat-o. El nu lepoate intelege pe celelalte triburi sau grupari, se simte streinin ele i ne la largul lui.

La aceasta se mai adauga i altceva. Cu ajutorulpoti sä clasezi indivizii i relatiile lor reciproce. Ea ingadue

fixarea amintirilor. Limba devine in chipul acesta un ele-ment conservator. Animalul care creste isi uita parintii, fratii

surorile i nu-i mai distinge de ceilalti membri ai speciei,Omul poate, toata viata, sä pastreze constiinta acestor rela-

poate recunoaste i pe parintii parintilor, pe copiii copiilorpe ai fratilor i surorilor, etc.

Se admite cit familia e ceva statornicit de insasi natura. Vo-cea ei ar fi vocea sangelui". In realitate, vocea limbei acreiat-o. Fara cuvintele cari fixeaza gradele de rudenie, fami-lia n'ar exista ca institutie durabila. La animale, vocea san-gelui" inceteaza sa se mai auda, de indata ce puii au inva-tat sit sboare sau sa traiasca singuri. Cu atat mai ridicul e sacauti, in iilele noastre, sa explici prin vocea sangelui" nunumai relatiile de familie, ci chiar pe cele dintre natiuni; saatribui, de pilda, chemarii acestei voci misterioase, nazuintaAustriei germane de a se unl cu Imperiul german, 0 astfel

om,in

limbei,.

tii,sai.

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

97

de explicatie e cu atat mai prosteasca, cu cat, de sigur, inAustria se afla un nurnar de locuitori de origine ne ger-mana, cellä de pildä, mai mare deck numärul celor cari setrag din Germania.

Caracterul inchis al fanziliei s'a accentuat si mai tare princreiarea unui camin i prin desvoltarea proprietdlii private ainstrumentelor, armelor 5i uneltelor de tot soiul, cari supra-vietuiau posesorului lor. Dupa moartea acestuia cele mai multedin ele ramâneau celor cari träisera itnpreuna cu raposatul,

aceasta devena o pricina de convietuire pan' la moarteaproprietarului.

Dar caracterul inchis al tribului fu determinat de un altgen de proprietate--posesia in carman a ptinuintului häräzit denatura,

Chiar animalele au o predilectie pentru regiunile pe uncleau crescut, in care se simt bine, cunoscandu-le amanuntittoate isvoarele de hrana, toate ascunzisurile, toate locurile pri-mejdioase. Dar animalul nu cunoaste limite fixe; daca hrananu-i pare suficientä sau daca primejdiile sunt prea nume-roase, n'are de cat sa-si schimbe teritoriul, pana ce da deo regiune care sa se potriveasca mai bine cu nevoile lui i incare se alipeste de o nota turma. Nu tot ash e cu omul. A-cesta, schimband teritoriul, se afla in fata unui grup cu carenu stie cum sa se inteleaga. Pentru a se adapth altor conditiide viata, nu-i de ajuns ca cativa indivizi sä plece dintr'o re-giune prea populata intealta cu o populatie mai mica. Aceastausurinta de adaptare nu apare, intr'o oarecare masura, deckla un grad mai inalt de civilizatie.

Turma sau tribul raman unite si cauta sa-si largeascacuprinsul pe socoteala vecinului. Atunci, de indata ce tehnicaarmelor se afla in destul de desvoltata, se naste rasboiul, u-ciderea in massä.

Asa ca, ceeace se chiama bestialitate" nu-i caracteristicastramosului animal' al omului, ci produsul evolutiei sale, alculturii sale.

Chiar sentimentele etice,solidaritatea, generozitatea, corn-schimba caracterul incet-incet. Animalul le a-

plica tuturor indivizilor din speta sa; la om, ele sunt margi.nite la membrii societatii careia Ii apartine. De obiceiu, el searata indiferent, nemilos, deseori dusmanos, cu cei ce suntdincolo de aceasta societate

Terorism i Comunism. 7

patirnirea,--isi

www.dacoromanica.ro

98

Totusi, pe masura ce raporturile se complica, omul simteca face parte dintr'o societate din ce in cc mai mare. Netoarcem, in chipul acesta, la punctul de plecare al evoluticinoastre; sentimentul nostru social si moral nazue§te din nous. stringi la un loc pe toti inii neamului omenescomenireaintreaga. Dar asta-i numai 0 nazuinta spre un ideal de carene apropiem cu pasi domoli.

Pe de alta parte, evolutia economica creiaza diviziunea mun-cei i diferentiarea din ce in ce mai mare a raporturilor so-ciale. Toate societatile Inchise, constituite in State, se impartla randul lor, supt inraurirea acestor factori economici, in gru-pari noi, cari devin si ele tot societati inchise: dinastii, familii,secte religioase, corporatii, etc. Fiecarp-din aceste grupari isidesvoltä, la randul ei, morala sa particulara, care n'are valoaredeck pentru membrii gruparii. A ceste subdiviziuni pot sa a-junga sä se lupte unele cu altele. Ele pot sä desvolte cea maimare solidaritate, cea mai mare generozitate, cea mai marecompitimire inlauntrul propriului lor domeniu i sa dea pro-ba de cea mai mare cruzime fata de celelalte grupari. Fiecareindivid face parte din mai multe grupari sociale, fiecare dinele avand principii proprii i interese distincte, adesea opuseprincipiilor i intereselor celorlalte. Cu cat dusmania se simtemai mult in sanul unei societati, cu atat ea-i mai mare in fie-care individ luat in parte. Femeile plantatorilor stapani desclavi din Statele Americii de Sud erau fiintele cele mai ama-bile, cele mai rapitoare de acolo, pline de generozitate i devo-tament; dar cu sclavii erau callii cei mai cruzi. Acelas individpoate fi omul cel mai gingas cu familia lui, purtandu-se insain afaceri ca un camatar neindurat i ca un exploatator delucratori.

Cultura nu desvolta o continua indulcire progresiva a mo-ravurilor. Dar iara§i, ar fi gresit sä se afirme contrariul i sase zugraveasca starea naturala ca o idila; a varstei de aur, dincare aria fi cazut putin ate putin in varsta de fier.

Evolutia umana prezintä, in aceasta privintä, doul tendinticontrarii; imprejurarile fac sa vie deasupra and una, candcealalta

b) Cele doug tendinti.

Am si heat cuno§tinta cu una din aceste doua tendinti, a-nume cu cea care indreapta civiizatia spre statornica perfec-tionare a armelor uciga§e i spre dusmanii din ce in ce mai

in-

.

5

www.dacoromanica.ro

99

numeroase, in sanul societatii omenesti. Ea sporeste numirulcu dusmanii nationale: dusmaniei primitive, care pune fatti'n fall tarile prea mult cu cele prea putin populate, i se a-dauga dusmania dintre popoarele bogate i cele sarace, din-tre cele care delta monopolul bogatiilor naturale i cele carise gasesc impinse in regiuni pustii, dintre popoarele desvoltateindustrialiceste i popoarele inapoiate. In sfarsit, in sanul na-tiunilor, aceiasi tendinta duce la forme diferite de eXploatare side robire a omului de catre om, and astfel nastere cruzi-mei si urei reciproce.

0 tendinta contrarie apare odata cu agricultura. Forme le deproductie anterioara acestela sunt caracterizate prin predomi-narea vanatoarei si a cresterii vitelor. Cea din urma, tot atatcat si vanatoarea, impinge, in epoca de pastorie, la intrebuin-tarea armelor si la värsare de sange, ca mijloace de existenta,pentru a se apara impotriva _fiarelor, ale caror haite, in ioriiculturei, ameninta inteuna turmele.

Agricultura face de prisos intrebuintarea armelor. Fiaracruda se amesteca acum de multe ori ca prieten, distrugandvanatul care ameninta recolta; caci acest vanat care-i convinevanatorului, pagubitor agricultorului. Arma e si mai denefolos meseriasilor i, mai tarziu, intelectualilor din oraseleinfiripate; contrar vanatorului sau pastorului, ei consideracheltuiala de timp si de materii necesare pentru a fabrica,armele si a li invath manuirea, ca o risipä economica, pe careo reduc pe cat ii cu putinta.

Ash Ca; plugarul, meseriasul i intelectualul devin din ce ince mai pacinici. Asta-i adevarat mai ales pentru intelectuali.Taranul i meseriasul au, oricum, nevoe de forta muschiulara,pentru a-si face treaba. Ei au, ash dar, cel mai mare respectpentru aceasta forta i recurg deseori la ea, nu numai in tim-pul muncei, ci i la joaca i mai cu seama in conflicte.

Intelectualul n'are nevoe de forta fizica. Timpul pe careceilalti II cheltuesc desvoltandu:si muschii, el il intrebuinteazaca sa-si sporeasca stiinta si sa-si exercite inteligenta. Cel care,pentru a se angajh intr'o lupta literara, nu s'ar sluji de armelespiritului, si-ar arath mai dinainte inferioritatea. Asta nu-i incontradictie cu moravurile bataioase pe cari le manifesta,din timp in timp, studentii germani, supt influenta brutalitatiimostenite din rasboaele religioase, al caror punct culminanta fost cel de treizeci de ani.

Casta saceraotala din antichitate ca i clerul crestincatavreme nu devenise o clasä de guvernanti si de exploatatori

0

i

'

www.dacoromanica.ro

100

se aratau in general dusmani varsarii de singe i violentii.Tot ask i intelectualii din secolul al XVIII.

Cand intelectualii devin exploatatori, nu dau totdeauna do-vadä de acela5 spirit pacinic. Cand nu devin, putem spunedespre ei acelas lucru pe care-1 spunem despre tarani, mese-

proletari. Omul le apare ca un mijloc care serveste nuscopurile altuia, ci pe ale sale proprii sau pe ale comunithtiiniciodata pe ale altor indivizi. Mora la lui Kant corespundeexact acestui punct de vedere, numai cä, in loc s'o infatisezeca morala unei clase si a unei epoci anumite, el o consideraca o lege etica fixata dincolo de lumea fenomenelor i careiachiar bunul Dumnezeu ii e supus, pentruca oprit si se sex.;veasca de om ca de un mijloc. (In ce scop? Cf. Kant Criticarationed practice, art. V Existenta lui Dumnezeu ca postulatal purei ratiuni practice".)

Pe orice s'ar fi putut baza acest principiu, din el reesii celmai mare respect pentru personalitatea omeneascl, caracterulsacru al vietii omenesti si al fericirii omenesti. Cu toate aces-tea, chiar dela inceputul agriculturei si al vietii urbane,ceste tendinte pacinice, tararh neajunsuri, clasele i natiunilepacinice fiind cele mai putin ocrotite. Ele fura robite si ex-ploatate de gruparile mai bine inarmate, can ii luarä rolulde aristocratic razboinica si se consacrara, intr'un chip simai exclitsiv de cum o lacusera mai inainte triburile de vana-Lori i de pastori, vanatoarei 5i rasboiului, deci operilor san-geroase. In felul acesta, ei facura un adevarat principiu dinmetodele si instinctele carnivore fata de inamic. A5h ca, bru-talitatea i omenia devenira cele doua aspecte ale aceleasi so-cietati civilizate. Dupa imprejurari, invingeh cand unul, candcetalalt din aceste aspecte.

In Roma arida toatä populatia fu tarata pe calea unei po-iitici de cuceriri. Prin superioritatea lor razboinica, Romaniiisbutira sh supuna toate tarile din jurul Mediteranei. Poporulintreg teal din exploatarea acestor Vali; el admirh rasboiul 5imodu-i de conducere, cat mai neindurat. Si cum succesul mi-litar ii aduceh Romanilor, din belsug, nenumarati sclavi,eisporirl numArul placerilor cu Inca una: intrebuintand sclavi casa se bata intre ei i sh se ucida unii pe altii, spre marea bu-curie a publicului. Luptele gladiatorilor, uciderea oamenilor,servind de distractie plebei lene5e de sus si de jos, constituescde sigur culmea celei mai vulgare cruzimi.: Totusi acestetrhsäturi caracterizeaza Statul roman nu in epoca de barba-

,

a,-

si

www.dacoromanica.ro

101

rie, ci in piscul civilizatiei sale. Luptele de gladiatori se sfAx-irä numai and Statul fu doborat din inaltimile civilizatiei de

catre barbarii cari locuiau la graniti.Alaturi de nobilimea militara, iesl la ivealä, in cursul evo-

lutiei economice, o clasä de capitalisti, as/ad o dublä tendin-irt. Ca exploatator, capitalistul considera pe omul din a caruiexploatare trIeste, nu ca un scop in sine", ci ca un mijlocde servire a scopurilor lui. Aceastä conceptie contine deja un5.mbure de cruzime i de neomenie; desvoltarea acestui sam-

bure o vor determink imprejurarile. Politica colonial% a faciasä tftsneasca cruzimile cele mai cumplite si mai sangeroase.Dar, pe de altä parte, epoca monopolurilor comertului a datnastere unei contradictii intre capitalul negustoresc i capi-talul industrial. In aceasta epoca, capitalul negustoresc e raz-boinic i firS scrupule. Maceläreste i jacrnaneste popoareledin India, face comert de negri, impinge guvernele in rasboaede comert sangeroase i istovitoare.

Capitalul industrial trebue sa pläteasck, in mare parte, chel-tuelile acestor rasboae, cari-1 stingheresc; de aceia räsboaiele-iprovoaca nemultumirea i chiar indignarea. El manifestä celemai vii simpatii pentru sclavii negri din India occidentalk intimp ce acask, in Anglia,. impune femeilor albe i copiiloralbi cele mai crude chinuri de surmenaj, plant cu preturi doocara.

Insusi proletariatul, in acest grad al evolutiei sale, nu mani-festi o tendinta. unica. Am vazut conditiile vietii sale IIsilesc sk considere sacra yiata omeneasca, caci el. nu constitueo clasä de exploatatori, ci d exploatati, i sufera mai multca ceilalti pe urma dispretului vietii omenesti. i rasboiu1,precum in Roma andel, aproape cä nu-i aduce, cu ca.tevaexceptii, deck greutati i primejdii, in timp ce succesele siprada merg la cei puternici. Toate astea ii inspira proletaria-tului groaza de orice värsare de sange, de mice cruzime. To-tusi, proletariatul nu apare in arena istorica: numai ca prole-tariat industrial. Chiar mai 'nainte de desvoltarea marei in-dustrii moderne, prabusirea feodalismului pune in spatele ce-lor dela tail sarcini din ce in ce mai grele, ask cä taranulse ruineaza pierde forta de productie. De aici rezultäun numär mereu sporit de forte rnuncitoresti nu-si mai gäsestetie lucru In agricultura, in timp ce munca celor rimasi labrazda se face din ce in ce mai grea. Numai o parte din as,cest prisos de forte Ii gäse§te de lucru in industria timpului,aceasta industrie fiind §i ea strAusä 'n regulile corporatiilor.

ca

cà

. .

xi-xi

www.dacoromanica.ro

102

Cete nenurnhrate de proletari aril munca, flamânzi si des,nadajduiti, se raspandesc dealungul thrii; ne putand sä tra-iasca dintr'o munca productiva, recurg la mijloacele cele maifelurite cu caracter parazitar, la cersetorie, furt i chiar la tal-härie. Traind in mizeria cea mai scarnava, goniti si dispre-tuiti de societate, ei ii giuruesc o ura salbateca, cu atat maLviolenta cu cat cei puternici, ne stiind i nevoind s recuxgala reforme sociale, pentru a scapa tara de aceasta ciuma, pre-fera un mijloc potrivit cu incapacitatea i reaua lor vointä: te-roarea. Frica trebue sä impiedece pe oamenii flämanzi sajefuiasca. Acestor nenorociti li se aplica pedepsele cele maispAimantAtoare, un adevarat cod sangeros impotriva vaga-bondajului", dupl cum se exprima Marx, care citeaza in Ca-pitalul sau o multime de exemple de acestea.

Acest sistem dh.dit rezultatul pe care-1 da mice regim tero-rist care vrea sa faca sa dispara fenomenele sociale, fail amodifich terenul al caror produs sunt. Numarul criminalilornu schzit, oricati fuel trimisi la ocna, spanzurati sau pusi pemath. Cei cari rdmaneau in libertate n'aveau altceva de facutdeck sa-si continue mestesugul de hoti. Ii continuau deci, inlupta statornica impotriva politiei. Singura consecinta evi-denta a teroarei era insalbatecirea din ce in ce mai mare aproletariatului, intrecandu-se orice margine, intaratandu-i-seura, mania i cruzimea sanguinara prin cruzimea neinduratha condamnarilor cari-1 loveau. Bine 'nteles ch acesta era cazulelementelor criminale ale proletariatului. Dar aceste elementeerau atunci ash de numeroase, erau atat de strans legate prinrudenie, vecinatate, si camaraderie, de proletariatul salariat,ca si de straturile inferioare ale micilor burgheji i thranilorcari, toti, faceau parte intr'o privinta din clasa proletariatuluivagabond" (lumpen proletariat"), in cat sentimentele si men-talitatea acestuia se intindeau i asupra celorlalti.

Asa ca, in clipa in tare isbucni Revolutia franceza, senti-mentele de omenie erau apanajul intelectualilor si al celor desupt inraurirea lor, adica a unei parti din mica burghezie chia-bura si a capitalistilor, mai cu seamh a celor industriali. Cgtdespre proletariat si despre mediurile invecinate, caracterul lorlor salbatec si brutal, scos din fire de legile sangeroase, nunumai odata trebuih sh iasä la iveala, de indath ce se prAbuslputerea sub jugul careia nu putea sloe manifeste deck pesupt ascuns:

,

.

.

s.

,.

s.

www.dacoromanica.ro

103

Acte Sangeroase §i Teroare

Daca avem in vedere educatia pe care politica claselor di-riguitoare o dedeh straturilor celor mai sarace ale populatiei,nu-i de mirare cä elementele revolutionare, de indata ce purtura lucrh cu mai multä libertate, dadura luptelor lor un ca-racter adesea salbatec si crud, facand astfel in deosebi de san-geroasa marea Revolutie.

Totusi, nu aceias masura poate fi aplicatä tuturor actelorsangeroase ale Aevolutiei. Trebue facuta o distinctie limpedeintre excesele de violenta catre care se lasa dusa o multimebrutalä, tarata de focul luptei, de desnadejde sau de nebuniafricei i un regim de teroare pe care guvernantii ii introduc sis-tematic in Stat, dupa un plan elaborat si sub forme legale,pentru a stapanl prin violenta elementele cari li par priniej-dioase.

Chiar dela inceputul Revolutiei, gasim acte de violenta fáptuite spontan de masse. Dar inceputul teroarei nu dateaza decat din vara anului 1793, and cu arestarile Girondinilor.

Acte de brutalitate spontana'a masselor se intamplara chiarin ziva taleS Bastiliei. Nu numai cä fu maceläritä o parte dingarnizoana care capitulase, ci se taiara capete, purtate apoiin triumf in varful sulitelor. Exhibitia de capete in varful su-litelor avU loc de mai multe ori in decursul Revolutiei.

Cruzimea sanguinara crescir cand se ajunse la razboiu cutotala i and se raspandl svonul unei conspiratii a aris-monarhii din Europa, cand armata prusaca merse asupra Pa-risului, and comandantul suprem prusac, ducele de Bruns-wick, dada un manifest, amenintand Parisul cu distrugereatocratiei din tara in favoarea dusmanului din afara. Atunci,la 2 Septembrie 1792, se rascularä Parisienii, exasperati defrica i manie, pentru a asasinh pe detinutii politici in inchi-sori. Acest act sangeros, care costa viata a trei mii de insi, fupuactul culminant al atrocitatilor marei Revolutii. Multimea ca-lailor fu cuprinsa,de un adevarat delir sangeros; nu se mul-tumeau sä ucida, se desfatau cu voluptate in sange. Princesade Lamballe, a carei singura crimä fu prietenia ei cu regina,nu numai ca fu ucisä, dar cadavrului sau i se spinteca pante-cele i i se smulse inima. Mercier mai povesteste (Le nouveauParis, anul VII, pag. unul-din monstrii care o ucisese,

parul dela partile genitale, ca faca din el o barba.$i capul ei fu, ca atatea altele, Infipt in varful unei sulitipurtat pe supt ferestrele reginei captive, care lesina la acest

:0)

r

c)

I II) cäIi tail säipu

www.dacoromanica.ro

104

spectacol. Chiar blândetea luh infatiseri teribile. 0 pildA ni-idata de istoria Domnisoarei de Sombreuil, care, in momentulmacelului din Septembrie, se gAseh in inchisoare, 11110 tatalsAu captiv. Unui oarecare doom de Saint-Mfart i se sfAramäcapul alaturi de ci. Aceiasi soartA ii ameninth pe tatal fetei.Desperata, ea il apärä cu trupul ei, lupta mult timp pAnd ce,dupa ce capatase trei rani, isbutl mi§te pe acei oameni,

Unul dintre ei lug un pahar, turna in el sangele care cursese dincapul D-lui de Saint-Mart, 11 amesteca cu vin j, cu praf de pusca siii spuse cä tatal sau are sä scape cu viatä, dacg ea are sa bea Inciristea Natiei. Ea se supuse fara sovaire i fu dusa afarä de ace-iasi (Aceastä povestire se gaseste in culegerea de Seri-sori din Revolutia Franceza", II, p. 176, publicata de Gustav Lan-dauer. Acea.sta culegere fusese ispravitä in vara care precedi re-volutia germana. Prefata, datatä din luna lui Iunie 1918, se ter-ming, cu aceste cuvinte: Cunoasterea intima a 'spiritului si a tra-gicului Revolutiei ne-ar paten fi de folos in timpurile grave in care

Nenorocitul autor nici nu se &Idea cat de repede, In acestetimpuri grave", acest tragic al revolutisei" se va realiza chiar pen-tru el *.

Atrocitätile multimei indignate si exasperate furl, incon-testabil, teribile. Dar nu trebue de loc sä acuzam Revolutia,--dacl, in general, putem formula acuzatii impotriva unor fapteelementare de soiul acesta. Ele erau produsul unei educatiicare, ani dearandul, fu strecurata in sufletul poporului deputerea supremA. E de ajuns o singura pilda pentru a dovedifaptul acesta.

In 1757, un om, numit Damiens, comise un atentat la viatalui Ludovic XV, fAcându-i, cu un fel de cutit, o rana care nuprezenth absolut nici un pericol. Totusi razbunarea fu teribilä:mana dreapta a 1ui Damiens fu Math_ i arsä supt ochii lui. Labrate, la picioare si la piept i se facura rani in care se turnAulei fierbinte i plumb toptit. I se legara apoi membrele decai i caii furä goniti in directii opuse, ash cä trupul ii fu sfa-siat.

Acest chin nelegiuit fu savarsit in fata- poporului, ca sA-Iimpresioneze. Acum stim ce fel de impresie a fost.

Aceste atrocitäti se faptuira liana la inceputul Revolutiei.Numai ea le puse capat. La 13 August 1789, Gaultier de Biau-zat sera din Versailles:

Marti dimineata, pe la douasprezece, populatia din Versailles aimpiedicat executia unui criminal, condamnat pentru paricid, sa fiepus pe roati si ars de viu". (Landauer, Scrisori, I p. 315).

1 Gustav Landauer fu linsat de o ceatg, de soldati, dung spulbe-rarea Republicei comuniste din Miinchen.

sä-i

oameni".

,

.

.

,

n fl r

trim.

-

www.dacoromanica.ro

105

Aceste brutalitati de sus fura premergatoarele celor de jos.Actele singeroase faptuite spontan de multime nu erau dealminteri aprobate de conducatorii constienti ai Revolutiei. Badimpotriva, ei le regretau din adancul inimei. Tot ask a fostcu macelurile din Septembrie: pe nedrept au fost facuti ci res-ponsabili.

Daca ii s'ar putea imputh ceva, cel mult ii s'ar putea spuneca nu s'au iMpotrivit furiei norodului. Dar acesta inspira ogroaza ask de mare, atat de tare infricosase, ca nimeni nu in-drasnea sa-1 opreasca, nici Girondinii i, deci, nici ceilalti. Co-misarii Comunei incercasera, punandu-si viata, s scape pefemeile din anturajul reginei; de alminteri, isbutira,excap-tand pe princesa de Lamballe, de care a fost deja vorba.(Kropotkin: La Revolution franfaise, II, p. 5).

Printre cei pe cari masacrele din Septembrie Ii indignaseramai mult, era Robespierre. El striga cu durere:

Sange, mereu sAnge ! Vor Ineca Revolutia In el, nenorocitii l"Louis Blanc. Rev. francaise).

Chiar Marat fu spaimantat de masacrele din Septernbrie:

...Ceia ce-i mai caracteristic, ceia ce nici un istoric, daca nu ratiInset, n'a relevat, e faptul cä insu§i Marat a desaprobat saucel putin a deplAns masacrele din Septembrie. Da, chiar Marat,acela§ Marat care, in (minaret sau din 19 August, sfatuise po-porul din Paris sa le faptuiasca, §i care, la 2 Septembrie voia si leintinda binefacerea peste toata Franta".

(Jean Jaures, La Convention, I, P. 75.

Neaparat, motive de ordin politic, mai de graba de catconsideratiuni de omenie, 1-au facut pe Marat sa protestezeimpotriva masacrelor din Septembrie. Robespierre, dimpotriva,facea parte dintre acei intelectuali pe cari orice varsare deAnge Ii umple de groaza. El daduse deja o dovada, in Aduna-rea nationala, cand, in cursul discutiunei asupra noului codpenal, la 30 Mai 1791, se puse chestiunea pedepsei cu moartea.Robespierre fu dintre cei cari o combatura cu cea mai mareenergie, spunfind cii pedeapsa cu moartea, departe de a spai-manta pe criminali, facea poporul mai brutal, mai pornit spreviolenta. Silintele lui Robespierre fura zadarnice. Pedeapsa cumoartea dOmeS, numai formele ei cele mai crude furl des-fiintate. Fu pastrata numai decapitarea.

Aceasta hotarare ii dada lui Marat prilejul rar de a-siaria multumirea fata de Adunarea nationalà, contrar lui Ro-bespierre. Doi ani mai tarziu, acesta fu silit sa se dea de par-

cii

_

www.dacoromanica.ro

106

tea lui Mart i s renunte la repulsiunea sa impotriva pedep-sei cu moartea. Ea-i deveni principalul mijloc de lupta, decare fad' uz impotriva amicilor säi politici.

Am observat dejh c regimul teroarei sistematice nu tre-bue confundat cu excesele unei multimi in delir. Acestea eraufapta celor mai grosolane elemente, a celor mai putin culti-vate din populatie; teroarea era practicata de oameni de ceamai inalta cultura, pätrunsi de tele mai umanitare sentimente,Teroarea sistematica rezulth din imprejurari cu totul deosebitede cele cari provocau atrocitätile spontane. Data: acestea fur&raspunsul la legile sangeroase pe cari vechiul regirn le aplicaseimpotriva populatiei sdrace, Teroarea fu impusa Jacobinilor,pthi-faptul ca ei se gäsiserä, in plin rasboiu, in fata unor im-prejurari deosebit de grave, pusi prin mizeria poporului fla-°land, in clipa venirii lor la putere, inaintea acestei problemeinsolubile: sa consolideze societatea burgheza si proprietateaprivata i sl puna capät suferintelor masselor. S'au gasit ast-fel in situatia cea mai incalcita din care, la urma urmei, n'autaut cum st last de cat prin aceleasi mijloace de can li eragroaza si a caror ineficacitate chiar ei o prezisesera. Mizeriamasselor impinsese vechiul regim la edicte sangeroase, la te-roare. Tot mizeria masselor dada nastere edictelor sangeroase,teroarei noului regim. Cu o singura diferenta: vechiul Slatcalla sä se faca stäpanul masselor calice, täindu-le capetele

chinuind pe sdraci. cel nou calla sä alunge tnizeriainasselor, taind capetele celor bokati i slugilor lor, flea ca,de alminteri sa-i chinue.

Nici unul nici celalalt nu-si atinsera scopul. Dar si in acestpunct fu o diferenta. Existenta vechiului regim nu depindeade succesul teroarei sale indreptata impotriva proletariatului,Neputinta teroarei era, de sigur, un neajuns pentru vechiulStat, dar o primejdie nu,caci clasa vräsmase acestui Statlumpen-proletariatul" nici odata nu putea sa ajungl la pu-tere prin propriile sale forte i nici nu era catusi de putin ne-cesar din punct de vedere economic.

Dimpotriva, noul regim dada faliment si se prabusl de in-data ce-i lips1 teroarea, caci clasa care-I combateaburghe-ziaera atunci cea mai in stare sa ia puterea. Tot ash, dinpunct de vedere economic, aceasta clasä era indispensabild.Suprimarea ei impiedech desvoltarea sociala,socotind bine, sporeh mizeria chiar a celor destinati sä fie aju-tali de teroare.

Statul

.

_

productia,-0,

1

a

_

www.dacoromanica.ro

107

$i mai e o diferenta intre vechea i noua teroare. Cea din-tai se potriveh perfect cu morala celor cari se serveau de ea.Ei n'aveau nevoe, pentru a recurge la acest mijloc, sa renuntela ei insisi. Le parch ceva firesc.

Teroarea cea noua fu instaurata in contrazicere flagranta cumorala clasei care facer uz de ea. De aceia, oamenii Teroareichiar dela inceput, avura constiinta tulburata i cautara sa§i-o limpezeasca prin sofisme, ceeace le ruinh moralul, lesdrundinh increderea in ei inii, le mama. iritabilitatea

corupek pe unii din ei.Daca nu existä morala.' absoluta asezata dincolo de stele,

daca morala fiecarei epoci, fiecarei taxi, fiecarei clase e cevarelativ, nu-i mai putin adevarat ca ea ramâne legatura so-ciala cea mai trainica, punctul de sprijin cel mai solid intoate problemele si in toate conflictele vietii. Nimic nu-i mairau de cat sa renunti la tine insuti i sä lucrezi impotriva pre-ceptelor morale pe care singur le-ai recunoscut ca un imperativcategoric.

Aceste consideratiuni explica, inteo buna masura, de ceregimul Teroarei se scurse ash de repede i frä lupta, deindata ce se isbl de o rezistenta energica. $i cat de repede oa-menii Teroarei, cari i-au supravietuit, se intoarsera spre alteconceptii 1 Monarhistii legitimiti Ii furl, mai primejdiosi cavechii republicani, lui Napoleon. Aceasta dovedeste cat sufe-rise sentimentul moral al acestor din urma supt regimul Te-roarei.

d) Indulcirea moravurilor in veacul al XIX.

Marea Revolutie franceza face parte din cele mai sangeroaseepoci ale Istoriei. Multi au tras de aici incheierea ca varsareade sange e o functie esentiall oricarei revolutii normaleca urmare, oH au blestemat revolutia, ori au preamarit varsa-rea de sange. In realitate, Revolutia din 1789 a facut sa dis-para pe drept pricinile cele mai de seama care-i dedeau carac-terul crud si sangeros; ea a pregatit forme mai moderate pen-tru revolutiile ulterioare. Acest rezultat fu atins, pe deopartedatoritä desfiintarii feodalismului i desvoltarii capitalului in-dustrial, care transforma massele proletariatului vagabond(lumpen-proletariat) in lucratori salariati; pe de alta parte,Revolutia dada nastere unei mi§cari care, mai curand orimai tarziu, duse pretutindeni la victoria democratiei.

.6i

+

.

..

§i,

.

§ovaelile,

www.dacoromanica.ro

108

In sfarsit, studierea Revolutiei, ca si a capitalismului, dddirnastere unei teorii, datorita careia partidul proletariatuluinu-si mai propunea, de acum inainte, deck scopuri realizabilede actiune practica,asa c nu-i mai fu dat sa se rataceascaprin stramtori, ca st se mai vadä silit sä recurga la teroare.

Cratie Revolutiei, taranul devenl liber i stapan pe ogorullui. Ca urmare, economia rurald se ridicd la un grad superior,clan plugarului venituri mai mari. Numtrul fortelor munci-toare care nu-si gäseau de lucru in agriculturt sdiza dinteo-data. Proletariatul industrial devenl o clast distinctä, cu oconstiintä de clast distinctä, si se separa din ce in ce mailimpede de proletariatul vagabond". In comparatie cu situa-tia mestesugarului independent si a calfei" din timpul miceiindustrii individuale, capitalul inräutatise situatia proletariatu-tului industrial; dar aceastä situatie, fast nici o indoialt cits'a imbuntaatit fall de situatia lumpen-proletariatului. Acestanu-i capabil de lupta de clast. Proletariatul industrial, prinlupta sa de clasa, prin organizatiile sale, prin izbanzile sale,a infaptuit un progres intelectual si moral cu adevarat minunat.

E sigur ca, la inceput, proletariatul industrial a fost greuimpilat de capital, nu numai economiceste, ci i moraliceste.Prin conditiile vietii, prin mizeria i nesiguranta existentii sale,prin ignoranta sa, deseori el nu-i era mult superior proleta-riatului vagabond" si ii era inferior prin monotonia vietii, princonstrangerea constanta a disciplinei din uzina, care excludeamice libertate, prin robia cea mai aspra a femeilor

Toate acestea lipseau proletariatul salariat de Indrai-neala elementelor celor mai viguroase ale lumpen-proletariatu-lui, Ii mareau starea de lancezealä, fart a-i micsora bruta-litatea. Ash cum era, in acest grad de evolutie, proletariatul nuera in stare st se elibereze prin propriile sale mijloace. Nu-mai incet-incet, printr'o lupta de clasa neincetata, isbutir5unele elemente et se ridice, pe rand, deasupra stagnarii cart'parea Para speranta. Pe masurt ce se desfasura acest pro-ces, tendintele umanitare ale proletariatului nascute din si-tuatia sa de clast, se accentuau, cu atat mai mult cu cat, suptinraurirea Revolutiei si a urmarilor ei, codurile oficiale impo-triva proletariatului, isi indulcira din cc in ce vechiul lor carracter crud.

Acestea-s cauzele fenomenului pe care 1-am constatat dejade mai multe ori: partea revolutionara a proletariatului aparein miscarile din secolul al XIX ca o clasa piitrunsa de cel mai

i copii-

-

lor.

www.dacoromanica.ro

109

mare sentiment de omenie si se indeparteaza din ce n ce maimult de salbatecia, de care dadusera dovada predecesorii säiin cursul marei Revolutii franceze,salbätecie pe care En-gels o constath Inca, in primii patruzeci de ani ai secolului iIXIX, la proletariatul englez.

In aceiasi vreme dispareau pricinile cari dusesera la Te-roare. putin timp duph caderea acesteia, amicii proletariatu-lui, cari chutau sä observe lucrurile Iii amanuntime, recunos-curl el muncitorimea nu putea fi eliberata in cadrele societä-tii burgheze. Ei ajunsera la concluzia ca aceasta eliberare nuputea fi atinsa deck prin desfiintarea proprietatii private amijloacelor de productie i prin instaurarea productiei colec-tive.

Totusi, conditiile prealabile, necesare indeplinirei acestuiscop lipseau: conditiile materiale In capital si conditiile psiho-logice in proletariat. Cei dintai socialisti nu intelesera eh a-volutia economica i lupta de clase erau pe cale sa faureascaaceste conditii. De aceia au cautat o solutie a chestiunei so-ciale", un plan sau o formula realizabila imediat si in toateimprejurarile,cu conditia numai sa ai la'ndemana putereanecesara.

Din moment ce proletarii revolutionari se agatasera de a-ceasta idee i cautaseiä aceastä putere nu in persoana vreu-nui milionar generos, ci in dictatura politica duph modelulprimei Comune din Paris,orice Incercare de acest soi, facutade o ininoritate a tint trebuih sä duel la un regim de teroare,asemeni acelui din timpul primei comune din Paris. Tendinta,e adevarat, era acum mai rationalä: nu mai era vorba sa tedescotorosesti de consecinti de-ale societatii burgheze,men-iinând-o in acelas timp,ci sa scapi de consecinti, distrugan-du-le baza. Cu toate acestea, aceasta tendinta erh sortita ne-izbanzii, cata vreme se faceh incercarea dfa a o pune in prac-tica, fara ca sa fie indeplinite conditiile prealabile pentru dis-trugerea vechei baze sociale. Fara aceste conditii, tendinta decare-i vorba, insemna incercarea unei minoritati de a impunemajoritatii ceva imposibil, nerational, potrivnic intereselor a-cestei majoritäti. Dar asta nu s'ar putea capath deck prinmijloace violente destinate in chip necesar sh atinga cele maiinalte piscuri ale teroarei sangeroase.

Daca nu s'a intamplat ash, asta-i datoritaindependent defaptul ca massele muncitoresti nu patrundeau deck putin ekeputin ideile socialismuluifaptului ch in zeci de ani proleta-riatul nu distigase nicaeri o pozitie ash de dominanta ca cea

.

www.dacoromanica.ro

110

pe care, putin cite putin, o capatase la Paris dela 1789 omentinuse pana'n 1794, in unire de alminteri cu elementelemicei burghezii, cari-i erau mai apropiate.

Cea de-a doua Comuna-i dadu proletariatului puterea nu-mai asupra Parisului, nu §i asupra Frantei. Chiar la Paris, so-cialitii Inca suprematia. De altminteri, in acel momentei nu posedau o baza solida teoretica, i asta-i faceà prudenti

rezervati.Abia dupa Comuna i§i capatara aceasta bazA solidä, and

marxismul incepuse sa patrunda in masse. Aceasta era doc-trina pe care o fundase i desvoltase Marx si Engels cam pcla mijlocul ultimului secol,conceptia materialista a istoriei.Aceastà conceptie aplica istoriei ideia unei desvoltdri condusede legi determinate i atarnand de desvoltarea raporturiloreconomice. Punandu-se in acest punct de vedere, Marx i En-gels recunoscusera ca productia capitalista da nastere uneistari de lucruri care duce in mod necesar i inevitabil la pro-ductia socialistä. Dar in acela5 timp ei recunoscura nepu-tinta oricarei incercari de a introduce aceasta ultima formade productie in locul celei de mai inainte, catal vreme condi-tile nu-s destul de prielnice pentru a o ingadul.

Din punct de vedere marxist, sarcina socialismului nu maiconsta in gäsirea unui plan sau unei formule de socializare,pentru a introduce socialismul pretutindeni i in toate impre-jurarile, ci in studierea conditiilor economice, pentru a punein lumina i a pune in siguranta ceeace-i necesar societatii, laun moment dat. A5ä dar, sarcina socialistilor nu-i realizareasocialismului cu orice pret. Unde socialismul nu-i cu putinta,ei trebue sa intervina in raporturile existente in sanul regimu-lui capitalist, pentru a li orienta desvoltarea, inteun senz fa-vorabil proletariatului. Nu toti socialitii putura intelege delainceput aceasta sarcina. Chiar in Internationala, ani de-a ran-dul, s'au lasat deoparte fapte ca liberul schimb sau greva,supt cuvant cä ele nu desfiintau sistemul salarierii.

Marx si Engels au aratat muncitorilor valoarea probleme-lor i conflictelor din actualitatea capitalista, pentru lupta dedesrobire a proletariatului.

Muncitorii cari primisera o educatie marxista incetarä de amai vedek in socialism ceva realizabil imediat i independentde imprejurari. Chiar and cucereste puterea politica, prole-tariatul nu poate realiza socialismul &cat in masura i informele pe cari le ingadue imprejurarile. Dural conceptia mar-xistä, socialismul nu poate fi introdus printr'o lovitura; el nu

i

, n'avura

:?

ai

www.dacoromanica.ro

111

poate fi decAt rezultatul unei lungi desvolthri istorice. In a-celas timp, marxismul aminteste neincetat socialistilor c, inorke clipä, ei trebue sä abordeze numai problemele a CAI-orsolutie e posibilh in imprejurarile materiale, tinând seamasi de corelatia de forte existente.

Dad)." lucrau ash, in cunostinta de cauzà, socialistii i-ar fi a-juns toate scopurile si nu s'ar mai fi gasit intr'o situatie caresh-i fach, contrar spiritului proletariatului i socialismului,sh recurgh la o Angeroash teroare.

De and marxismul a pb.'truns miscarea socialistä i patih'omomentul rhzboiului mondial, aceastä miscare in toate actiu-nile-i importante i constiente a fost ferita de infrAngeri marl;ideia de a-si crol un drum cu ajutorul unui regim de teroaredisphruse cu deshvArsire din rândurile ei.

Un fapt a contribuit mult la aceasta: in clipa in care marxis-mul devenik doctrina preponderenta a socialismului, democra-tia prindeh rädacini in Europa occidentalä si din obiectiv alluptei, cum erh inainte, se transformh in bazI solicll a vietiipolitice. Aceasta imprejurare pe langa ca favorizh educatia

organizarea proletariatului, aprofundh i conceptia .sa asu-pra realitatilor economice si a corelatiei de forte dintre clase.Asta punea capht aventurilor fanteziste i inlaturh razboiulcivil ca mijloc de lupta de clase.

In 1902 scriam in lucrarea mea asupra Revolufiei sociale"(Cap. 6 Democratia"):

Democratia are o valdare foarte mare numai prin faptul ca tuna.due formele superioare ale luptei revolutionare. Aceasta nu mai e, caIn 1789 sau chiar In 1848 ,o lupta de masse neorganizate, fir nicio educatie politica, fara nici o idee despre corelatia de forte a facto-rilor rivali, fAr conceptie aprofundatá a obiectelor si a mijloace-lor: nu mai e o lupta de masse cari se las5 ttlrate i ratacite de celdintai zgomot, de cea dintAi intamplare. Dimpotriva, lupta revoluti-onar a. e o lupta de masse organizate i constiente, statornicechibzuite, cari nu se misca la prima ciocnire, nici nu isbucnesc pentruorice nedreptate, i nici nu se lasà elaborate de cel mai mic insucces.

Pe de altà parte luptele electorate Iti dau prilejul sA te numerisi-ti numeri dusmanii, putand capata astfel o idee limpede desprecorelatia de forte dintre clase i partide, despre progresul i regresullor: ele te scutesc de acte nechibzuite si de infrAngeri; si se maipoate ,tot prin ele, ca adversarul cost recunoascl singur neputintade a mentine cutare sau cutare pozitie i s'o cedeze de bunA voe,claca aceasta cedare nu-i vataina interesele vitale. In chipul acesta,lupta face mai putine victime; e mai putin cruda si nu mai depindeatata de Intamplarea oarba".

Actiunea combinath a tuturor acestor factori, ivirea unui pro.

s't

_

.

si

ol

www.dacoromanica.ro

112

letariat industrial, superior proletariatului vagabond", des-voltarea teoriei socialiste i consolidarea demorratiei risipescdin ce in ce teama sumbrA pe care o arath Engels in 1845,in a sa Situatia clasei muncitoare din Anglia". Spuneh elprintre altele:

Daca burghezia engleza nusi schimbl parerile i dupa toateaparentele de sigur cà n'are s'o faca, va fi o revolutie, cum n'amai fost vreodata. Proletarii scosi din fire vor pune mina, pc tortaincediara, rAsbunarea va lucra cu o turbare despre care 1793 nu nepoate da nici o idee. Räzboiul saracilor impotriva bogatilor va fi celmai singeros din toate cite furl vreodata purtate". (a z-a editie ger-maul, p. 298).

Totusi Engels li exprimk aceasta temere numai pentru ca-zul clod revolutia ar fi isbucnit irnediat, dupa cum credehel. Dar in clipa exprimarii, teama lui tot erh cam exageratl,cu toate cä in industrie daduserä navall elemente foarte tna-poiate, mai cu seamä Irlandezi, foarte apropiati Inca de pro-letariatul vagabond". Si Engels credeh insä cä, daca revolu-tia nu vine curând i daca proletariatul are timp sä se des-volte si sa fie patruns de spiritul socialist, revolutia va luäforme mai moderate:

Varsarea de sange, rAsbunarea i furia, in revolutievor scadea exact in aceiasi proportie In care proletariatul se va irn-bogiti cu elemente socialiste i comuniste".

Revolutia asteptata de Engels venl in 1848, dar nu in An-glia. Infrangerea ei fu urmatl, in toate tarile din Europa, deo epoca de desvoltare capitalistä, care merse rnanä'h minacu o puternica sporire a fortelor economice, politice, intelec-tuale si morale ale clasei muncitoare. Tarile cele mai inaintatedin Europa isi schimbara repede infatisarea. Din 1872, unan dupa Comuna, Marx isi exprimh speranta cä in taxi caAmerica, Anglia si Olanda, revolutia proletara ar puteabrach forme pacinice.

De atunci, evolutia proletariatului a progresat incl. Negre-sit, nici un spirit patrunzator nu se putea indol ca o monarhiemilitara,ca cea germana, austriacä sau rusaputea fi ras-turnata altfel deck prin mijloace violente, dar proletariatulse &idea din ce in ce mai malt la puternicul mijloc prole-tar, suspendarea muncei, greva generald. Bine 'nteles ca erade asteptat ca oamenii vechiului regim, in Germania ca si inRusia, sa se gAndeasca sa inece in sange orice incercare degreva, de soiul acesta. Dar desigur ci nu te puteai astepth caparti considerabile din proletariatodata ce acesta ar ajunge

:-

im-

..www.dacoromanica.ro

113

la puteresä se dedea, ca la sfArsitul secolului al XVIII, laacte sangeroase, la razbunare, la furie. Asta 'nsemna evolu-tia de-a 'ndoasele.

Engels, autorul Evolutiei socialismului dela utopie la *din-ta", se astepta la o scadere progresiva a salbateciei si a bru-talitätii hi revolutiile proletare. Cu totul contrara e conceptiadesvoltatä de curand intr'o expunere intitulata Evolutia so-cialismului dela stiinta la actiune" care serveste de prefatiProgramului Comunistilor" al lui N. Bukharin, (Zurich,

9 1 8 ). Cetim acolo :

Cu cat mai desvoltat e capitalismul dintr'o tarA, cu cat lupta sadefensivä va fi mai nestrunitã si sälbateai ,cu atAt mai singeroasA

fi i revolutia proletarA, mai hestrunite rnijloacele de care+ se vaservi clasa muncitoare victorioasA, pentru a calca in picioare clasacapitalistä (mama". (p. XIX).

Aceastä afirmatie e tocmai contrariul a ceeace astepta.dMarx si Engels. Ea e falsä intru cat ridica practica bolsevistädintr'un an si jumatate la rangul unei legi generale a evolutieisociale. E deopotriva de false cand explica aceastä practicaprin 'caracterul neinstrunat i salbatec al luptei defensivea capitalismului".

N'a fost nici urma de acest ;,caracter salbatec" nici in 1917la Petrograd si Moscova i nici, cu atat mai putin, de cu-rand la Budapesta.

Dar nu-i mai putin adevarat ci revolutia proletara a rede-venit deosebit de singeroasa. Incapatamarea" mea, sau im-becilitatea mea senila" (Bukharin, op. cit. XXII) ma facsa explic acest fapt, nu prin salbatecia" capitalisti, ci siprin cu totul alte motive. De alminteri, aceasta salbatecie s'amanifestat mai putin tocmai in momentul revolutiilor din tarileinvinse In rasboiul mondial.

(e Influentele risboiului.

Pricina principala a acestei transformari a tendintelor uma-nitare Inteo tendinta spre brutalitate trebue eo dam pe seamarisboiului. Totusi, chiar inainte de rasboiu, erau tendinte carilucrau intr'un senz contrar tendintei esentiale spre indulcirea,moravurilor.

Cea Mai de seama dintre aceste tendinte secundare, nascutidin insasi revolutia franceza, fu serviciul militar universal,de care regimul revolutionar avea nevoe pentru a-si corn-

Terortsca i Comunism.

t

va

'-

.

.

-

-

,

.

www.dacoromanica.ro

114

plecta inteuna fortele i pentru a opune armatelor mercenareale monarhilor coalizati, superioritatea numerica.

Printre State le monarhice, unul singur adopta acelas sistemde organizare militara i ii mentinh desvoltandu-1, dupa ceFra%nta renuntase la el. Acest stat fu Prusia, cea mai mica sicea Mai tanärä dintre marile puteri europene, cu gtranitineprielnice, necesitand pentru ph'strarea lor o armata, care,fata de populatia tarii, erh mai mare ca a oricarui alt Stat.Pe de alta parte, vechea Prusie era, dintre marile puteri, ceamai saraca in bogatii naturale. Pentru mentine rangul,trebuih sa sacrifice totul pentru armata. De aceia, ,dela ridi-carea ei la rangul de mare putere, Prusia devenl un Stat mi-litar, prin excelenta.

In cartea sa asupra Germaniei (My four years in Germany,London 1917, p. 44) ambasadorul american Gerard citeazacateva opinii cari pun puternic in lumina chemarca militaraa Prusiei:

Acum mai bine de 125 ani, la /nceputul revolutiei, marele oratorMirabeau spusese. Räsboiul e industria national& a Prusiei". MaitArziu, Napoleon observl Prusia a fost formatä pentru a deveniun obuz" i putin timp inainte de rAsboiul franco-german din 1870,atasatul militar francez scria guvernului Celelalte täri posedào armatä; in Prusia armata posedà tara".

Serviciului militar universal si cultului militarismului ingeneral le datoreste Prusia puterea sa cucerita in cursul ras-boaelor din 1866 si 1870. Acestea impusera tuturor celor-lalte State din continentul european serviciul militar univer-sal. In acelas timp, caile ferate deveniau un factor hotaratorin conducerea rasboaelor. Toate statele militare cautara pecat se putea sä le desvolte,ceeace atrase posibilitatea,chiarin virtutea emulatieinecesitatea unei sporiri constantea armatelor i prin urmare a masurilor din ce in ce mai se-vere pentru aplicarea serviciului obligator. In chipul acesta amajuns in urma' la acest rezultat maret: Math'. populatia ban-bateasca, care nu-i greu bolnava sau infirma, sa fie supusaserviciului militar.

Or, serviciul militar deprinde cu varsarea de sange i chiarcu o intrecere in raspandirea lui; nimiceste sentimentul o-menesc i incurajeaza brutalitatea. Pe vremea micilor armatemercenare din veacul al XVII, grosul populatiei ramanea ingall de aceste influente. Serviciul universal, in cursul secolu-lui al XIX, supuse din ce in ce mai mult massele poporului in-fluentelor brutale ale obligathlor militare. La inceput, aceste

sAu:

si

. ,

"

mai

www.dacoromanica.ro

115

influente furl deosebit de puternice i brutale in Prusia. Dincauza aceasta, tendintele umanitare din veacul al XIX furti,daca nu paralizate, cel putin stingherite simtitor. Ele eraumai pronuntate la intelectuali, chat ei ramasera multa vremescutiti de obligatiunile militare. Chiar and armata mercenarafusese inlocuith cu serviciul obligator, recrutarea atingeh maiales pe [Mani, pe meseriasi, pe lucratori, cru ta. pe bur,-gheji i intelectuali. Totusi serviciul obligator nu putea faceexceptie, ba chiar avea nevoe de ei pentru a scoate ofiteri derezerva. Ca si in trecut, intelectualul pastra o situatie excep-tionala in ce priveste serviciul militar; numai cat in loc de arämâne in afara de armath, obtintt privilegii chiar in randurileei, ca aspirant voluntar" de un an (Einjahrig-Freiwilige) sauca ofiter de rezerva. Ash cà ideile i sentimentele intelectua-lilor furl expuse fall de celelalte clase, sä sufere influedtelemiitarismului inteo masura si mai mare. Caci militarismulle procurh intelectualilor o situatie privilegiata si le inspirhprin aceasta gustul pentru militarie. Ba inca-i mai influenthprin ofiterii de carierd. Acestia considerau serviciul militar cascopul vietii lor, nu ca o stare provizorie; nevoiti sa ia initia-tiva in toate actiunile militare i sa-si intreaca ,oamenii in e-nergie i hothrare, ei desvoltara trasaturile caracteristice alemilitarismului la un grad mai inalt ca restul oamenilor, carinu slujise in armata de cat putini ani 0 de nevoe. Ash eh in-telectualii, mai mult deck restul populatiei, cazura supt efec-tul influentelor militariste. Pe de alta parte, chemarea lor in-telectuall ii face sä desvolte mice conceptie inteuti chip mailogic si mai radical de cun-i o fac oamenii de actiune, cari in-vath din experienta sä cunoasca micile dificultatiaceasta se potriveste de minune unui spirit reactionar. Inte-lectualii cari deveniau, sau voiau sä devina ofiteri de rezervä,

cari luau ca model pe ofiterii de carier Ii intreceau usorasprime 0 in grosolanie. Ash cä, elementele intelectuale

castigate de militarism ajunsera adevaratii pionieri ai bruta-litätii i violentii, impusi intregii populatii cu ajutoiul serviciului universal. i in privinta aceasta, Prusia o luase inainteacelorlalte State, cad ea a creiat'cea dintai sistemul aspiranti-lor voluntari si al ofiterilor de rezerva,iar acestia, mai multca in celelalte State, fura ridicati la un rang privilegiat si in-vidiat.

Daca in sanul proletariatului, cu tot serviciul obligator,tendintele umanitare ale clasei sale au invins tendintele brutale

intelectuali, i in deosebi in Prusia, a-

si

,

- zilnice,si

in

ale militarismului,la

/

si-i

www.dacoromanica.ro

116

cestea din urrna au intrecut cu mult pe cele dintai,ceeace nuse intamn14 f4r5 ingsprirea dusmaniei dintre clase

Ceeace am spus despre intelectual se potriveste cu atAt maimult capitalistului, ale carui instincte omenesti se ciocnescdela inceput de puternice tendinte contrarii, datorite situatieisale de clasa.

Rasboiul mondial puse varf la tot ce-am spus pini aici.Timp de patru ani, el absorbi aproape in intregime populatiasanatoasa barbateasca, tendintele brutale ale militarismuluiatinseri piscurile nesimtirei si ale bestialitätii,si proletariat.tul, el insusi, nu putit sa scape de influenta lor; fu molipsitin cel mai inalt rgad i esi din rasboiu abrutizat din toatepunctele de vedere. Cei cari se intorceau acasä erau destul depredispusi moravurile rasboiului sa-si apere, In timp depace, revendicarile i interesele prin acte sAngeroaselente, fata de concetätenii lor. Aceastä predispozitie fu unuldin elementele rasboiului civil; rasboiul civil desvoltä din cein ce brutalitatea masselor. Totusi, multi oameni in yArsta,de indata ce nu se mai gäsesc supt directa inrAurire a räsboiu-lui, revin la ideile i sentimentele din timp de pace. Cu tine,rimea, insä, e mai gray. Lipsita timp de patru ani de invata-tori si de conducatori, ea s'a läsat, Mill a se impotrivl catuside putin, sane imbibata de brutalitatea acestui rasboiu. I-auramas impresii pe cari toata yiata nu va putea sa le stearga.cu desayArsire.

La toate acestea se mai adauga o schimbare profunda indiferentiarea proletariatului.

Mica burghezie a fost foarte greu loyita de razboiu; mareparte din ea fu expropriata i impinsä in rândurile proletaria-tului. Aceste elemente, pAna aci streine de lupta de clasa pro-letara, n'au putut avea nici ele educatia, disciplina, capacita-tea de organizare,de cari se bucura numai proletariatul,peste tot pe unde-si desfasura lupta de clasa supt conducereaunui partid socialist, ingrijat de luminarea si strAngerea mas-selor. Chiar in rândurile proletariatului s'au facut adAnci mo-dificari. Numärul lucratorilor calificati, ca si al tuturor lucra-torilor, a scazut,datorita uciderilor, ränirilor i bolilor,mult mai tare in timpul räsboiului. Pe de altä parte,. nu sefacea aproape nimic pentru a umple acest gol. Lipseau pen-tru asta timpul i fortele i, mai ales, nu prea era nevoe delucru calificat. Feluritele industrii din timp de pace facuseraloc industriei de rasboiu, mult mai monotona, pentru ci sereducea la un mic numär de tipuri i cerea dela lucratori nu-

(

,

dei vio-

www.dacoromanica.ro

117

mai cateva gcsturi, pe care orice nou venit, oricat de putinexercitat, putea sa le faca lark. osteneall. Ash ca, numärul lu-critorilor calificati cari contribuisera atat de mult la Inflorireaindustriei germane, scazuse mult -in timpul rasboiului i locul

necalificati, al caror numar crescalor fusese luat de lucratoriirepede.

Lucratorii calificati erau lucratorii cei 'mai bine organizati,cei mai instruiti, cu ideile cele mai limpezi. Lucratorii necalifi-cati sunt neorganizati, ignoranti, indiferenti.

Totusi indiferenta a dispärut repede in timpul rasboiului.Acest eveniment maret, cu cele mai teribile consecinti, a sgu-duit cele mai inapoiate straturi ale poporului i le-a cufundataiteo stare de agitatie febrill. Dar cum, in acelas, timp, numa-rul lucratorilor instruiti, avand o educatie socialistä, scadeafati de lucrätorii nedisciplinati i needucati in toate priin-tele, si fatä i de navala micilor burgheji devenitiacest proces se slant astfel: minoritatea educata i con0ienta,care pasta acl indrumase proletariatul, pierda din ce in ce maimult conducerea masselor, pentru a face loc unor patimi oarbe_

Aceasta se produse cu atat mai repede, cu cat rasboiuluii-a urmat cea mai grava criza economica, o incetare de lucruin massä, o lipsä de lucruri trebuincioase.

Massele desperate pretinsera atunci de inclata schimbarilecele mai radicale, nu pentru a creia o forma noua i superioarade societate,nici nu se gandisera inca la ea,ci pentru ascaph cat mai grabnic de grozava lor mizerie.

Pentru proletariat, imbundtatirea situatiei sale lamentabilee totdeauna o chestie practica i urgenta.

tocmai de aceia, marxismul, care dealminteri, pentru afi inteles, necesitä un oarecare numar de cunostinti istorice

ecenomice, prinde cu greu radacini in massele muncitoresti.Ele prefera din instinct o doctrina care, in loc de a le indrumape calea evolutiei, le aduce o formula sau un plan, a carui rea-lizare le fagadueste un sfarsit imediat al suferintelor, inde-pendent de imprejurari. Un proletar trebue sli. alba un anumitspirit de renuntare pentru a adopth o doctrina, care fireste nucere dela el vorbe goale, ba Inca 11 i indeamna sa duel simai energic lupta de clasa, conditionand desrobirea sa defi-nitiva de niste imprejurari, cari nu pot fi obtinute deck cupretul unei anevoioase evolutii. Oricat de penibila a fost viataproletarilor in anii dinaintea rasboiului, transformarea socia-lista imediata nu era pentru ei o chestiune de viata sau de

proletari,,

.

Si

www.dacoromanica.ro

118

anoarte, cel putin pentru lucratorii calificati, cari alcatuiausamburele luptei de clase si al miscärii socialiste.

In luptele politice i economice de astazi, acesti lucrhtorisunt inlocuiti de cei needucati. mizeria acestora a devenitash de inabusitoare 'hick nu pot sä mai astepte.

Nu numai ca rasboiul a impins in primul rand al luptei declase elementele cele mai inapoiate ale clasei muncitoresti,dar prabusirea armatelor a facut din proletariatul tarilor eu-ropene cele mai inapoiate economiceste clasa dominanth inorase, in fata taranului incult care, dupa cum ii in Rusia, nupoate prezenth o forth politica independenta.

Nici o clasa nu renunta de bunä voe la puterea cucerith deea, oricari ar fi imprejurarile cari au adus-o la canna. Arfi nebunesc lucru sh se ceari o astfel de renuntare dela prole-tariatul rus sau ungur, supt motiv ca lor sunt inapoiate.Dar nn partid socialist patruns de adeväratul spirit marxistar adapth scopurile imediate ale proletariatului victorios con-ditiilor materiale i psihologice existente; un astfel de partidn'ar puteh sa decreteze pur i simplu socializarea totala siimediath intr'o tara ca Rusia, unde productia capitalista nu-idesvoltata.

Se pune desigur intrebarea dach un astfel de partid ar pu-tea sä ia conducerea masselor. Partizanii politicei realiste credmai important sa." exercite puterea in ceasul de fata, decal sise resemneze- la un insucces momentan cu speranta eh vortriumfh la urma urmei. Nu li convine politicianilor realisti säjoace rolul unei forte care pierzandu-si popularitatea in prezent, pune in lumina esecul unei politici ce iese din marginileposibilului; totusi forta supravietueste dezastrului, Varacompromite idealul. Vechiul antagonism intre politica realistasi politica stiintifica, intre Lassa le si Marx, reapare in Rusiaclupa revolutia din 1917.

In scrisoarea chtre Kugelman din 23 Februarie 1865 (pecare am publicat-o in Socialistul" din i Mai 1918) Marx la-mureste eh réactiunea din 1849-50 prea impiedecase des-voltarea lucratorilor germani pentru ca acestia

,,...sa nu fuel o primire triumfall unui liberator asa de sgomotos(ca Lassalle) cart numai el singur spunea ca-i In stare sa-i faca säatinga dintr'o sarhura pamantul fagacluintii.

Sarituri i liberatori de soiul acesta nu erau de loc pe placullui Marx. Dar ca i pe timpul lui Lassalle, desl din motive di-ferite, situatia in epoca celei de-a doua revolutii rusesti fu

i

line

.

.

3

a-si

.

www.dacoromanica.ro

119

foarte neprielnich mentalitätii marxiste. Lucratorii ru5i cueducatie marxistä sau muriserh, sau fuseserd inghititi i inval-mh5iti de massele inapoiate, de curând trezite. Ceeace triumfh,fu mentalitatea anterioara marxismului,cea a unui Blanqui,Weit ling sau Bakunin.

In aceste conditii s'a falcut Revolutia, mai intai in Rusiaapoi la vecinii ei. A5h dar, nu-i de mirare c aceastä revolutiea reinviat ideologii primitive 5i a produs, pe laugh aceasta,ni5te forme brutale i sfingeroase de lupth politich 5i econo:-mica, pe cari le credeam lasate In urmä de evolutia intelec-tualà i Mora II a proletariatului.

-

o

_44

1

*r.

ei

www.dacoromanica.ro

VIII.

COMUNI$TII LA LUCRU

a) Expropriere §i organizare.

Räsboiul mondial a provocat o regresiune moral i inte-lectuala a clasei muncitoare, marind brutalitatea tuturor cla-selor populatiei i impingand in primul plan al misarii munci-toresti elementele cele mai inapoiate ale proletariatului. Pede alti parte, rasboiul i-a inasprit acestuia mizeria. ask detare in cat desnadejdea a luat locul chibzuintei linistite. Si,mai mult Inca, räsboiul. a incurajat conceptiile primitive aleclasei muncitoare, desvoltand intr'o mare masura mentalita-tea militara, ash de apropiata de aceia a unui ignorant si su-perficial, care coVdera violenta ca singurul factor hotarator

istoriei mondialo i forta fard scrupule ca singurul pream-bul necesar pentru a obtine tot ce vrei.

Marx si Engels totddauna au combatut aceste conceptii.In cartea clasica asupra Tulburarii 5tiintei de catre d-1 EugenDiihring", trei capitole sunt in intrcgime consacrate teorieiviolentei" (a 3-a editie p. 162-192). Aceasta teoric n'arenimic marxist in ea. Engels n'a sovait sa o combatà, chiar and.ea lua aparente revolutionare, aci nu era de loc de parerea,asa de raspandita in zilele noastre, ch nu trebue sä arati gre-selile unei miscari revolutionare i proletare, pentru ca sezice cä ai putek släbesti avantul.

Bine 'nteles nu trebue sà judecam cu prea multa asprimegreselile i prostiile izolate faptuite in cursul unei revolutii.Rolul ei e in adevár cel mai greu din ate cunoaste istoria,pentru a se gaseste in situatii cu totul noi i foarte obscure.Am fi niste farisei de prost gust dac'am 'critica cu severitaze,din inaltimea unei poziii indepartate i sigure, greselile fap-

.61

al

sa-i

s

www.dacoromanica.ro

121

tuitc de oameni cari lucreaza in toiul luptei i ii indura toategreutatile i toate primejdiile.,

Dar e o necesitate grabnica s condamni greselile, cari nu-sin legatura cu informatiile eventual false sau inexacte, ciprovin, ca o consecinta logica, dintro falsa conceptie de prin-cipiu. Aceste greseli nu pot fi evitate, daca concepfia falsacare li-i la baza, nu-i distrusa; ele pericliteaza toata miscarearevolutionara din viitor, daca sunt läsate s prinda färá cri-tica i, mai ales, daca sunt infrumusetate l glorificate, inpretinsul interes al revolutiei.

Marx si Engels nu s'au lasat abatuti de la aceasta criticanecesara a revolutiei din respect pentru temperamentul vul-canic i revolutionar".

Intre altele, n'avem deck sa vedem cum critica Engels intoamna lui 1873, in Volksstaat" din Lipsca, revolta care is-bucnise in Spania dupa proclamarea Republicei, la 5 iulie alaceluias an si care, in definitiv, era inabuitä aproape pestetot, Inca dela 26 iulie. Totusi Cartagena revoltata se tinu bineOng 'n luna lui ianuar 1874.

Asa dar, mai inainte ca razvratirea sa se fi potolit, Engelspublicase o critica foarte inversunata a acestei razvratiride tot lamentabile care trebue sa serveasca de avertisi-ment contemporanilor", intr'o serie de articole asupra Baku-nistilor la lucru" (Volksstaat" din 31 octombrie, 2 si 5noembrie), reeditate in 1894 in culegerea Internationalesaus dem Vollssstaat" de Friedr. Engels (Berlin, editia Vor-waerts"). 0 recomandain tuturor celor cari se intereseazade bolsevism, cad in aceasta publicatie bolsevismul e deseoripresimtit, situatia revolutiei spaniole prezentand oarecari a-semanari cu a comunistilor din zilele noastre.

Engels observa la inceput ca internationalistii spanioli aufacut parte, cei mai multi, din alianta" bakunista, i continua,

Cand republica fu proclamata, in Februarie 1873, aliancistiispanioli s'au giisit intr'o grea situatie. Span,in e o arä asa de inapo-iata din punct de vedere industrial, in cat nici vorba nu putea fi oemancipare imediato i totala a clasei muncitoresti. Inainte de aaiunge la aceasta, Spania trebue sa treaca prin mai mune stadii 'pre-liminare de evolutie i sa-si Indeparteze din drum o serie de obsta-cole. Republica ingaduia sa se parcurga aceste stadii preliminareintr'un minimum de timp posibil i sl se inlature repede obstacolele.

Dar acest prilej nu putea fi utilizat de cat printeo viguroasaactiune politica. a clasei muncitoresti spaniole". (p.

Asta 'nsemna ca muncitorimea trebuia sa ia parte la alegeri,si la Adunarea Nationalä. Dar bakunistii voiau desrobirea ime-

.6

17-18)..

'de

www.dacoromanica.ro

122

complecta a clasei muncitoare. In situatia in care segäsea atunci Spania, democratia parlamentara erh deloc in stare sa slujeasca acestui scop, desi ea era indispensabilaca mijloc de desvoltare si de maturire a proletariatului. Par-ticiparea la orice fel de alegeri le parea bakunistilor ocrima demna de moarte".

Dar ce voiau ei sa puna in locul luptei electorale? Sfaturilede lucratori, ca mijloc de emancipare imethat i totala aclasei muncitoresti", nu erau inch nascocite. Bakunistii pre-conizara greva generala, impartirea Spaniei intrun numar in-finit de mici cantoane", ceia ce sfarama de la inceputmiscarea generala inteo serie de miscari locale, i procla-marea_revolutiei permanente".

Sfarsitul povestii fu nu numai infrangerea micarli, ruinaIntregei Internationale spaniold, ci si renuntarea la principiilepredicate pana atunci de bakunisti" (p. 32) acestia fiindsiliti sä le paraseasca unul dupa altul supt presiunea impreju-rarilor.

(Dare e altfel in Rusia, in ceasul de fata? E sigur ca la in-ceputul revolutiei actuale, lucratorii din Rusia erau stapanitidc idei marxiste, nu anarhiste. Ca teorie socialistä, marxismulniched nu s'a bucurat de o popularitate mai mare ca in Rusia.Timp de zeci de ani, socialisti rusi facusera o virtute din nece-sitate si priveau ca un avantaj caracterul agrar i inapoiat altarii lor. Ei credeau ca in Rusia, rämasitele de proprietatecomma la sate inlesneau in mod deosebit introducerea socia-lismului modern.

Marele merit al marxistior rusi, In frunte cu Axelrod siPlekhanov, fu ca recunoscura, contrar acestei conceptii, i pu-sera in lumina faptul ca, dat fiind infatisarea inapoiata aproletariatului si a societatii rusesti, revolutia iminenta n'aravea la inceput deck un caracter burghez, chiar daca pro-letariatul ar fi chemat sa joace un rol covarsitor In ea. A-ceastä idee se afirma victorios in miscarea socialista rush', callvreme revolutia nu impinsese la putere proletariatul, care venlcu problema emanciparii imediate, i. catä vreme socialismulnu fu reprezentat de cat de intelectuali si de o elita muncita-toreasca superioara.

Logica marxista se gäsi inteo situatie nespus de grea dinclipa in care revolutia pusese in miscare masse cu adevaratlargi din poporul rus, cari soli cunosteau deck nevoiledorintele lor i nici nu Voiau sä stie daca, in imprejurarile

diata i,nu

\

.

,

si

www.dacoromanica.ro

123

date, ceiace revendicau ele dra realizabil i folositor, dinpunct de vedere al colectivitatii.

In aceastä situatie, marxismul bolsevicilor nu putu sa du-reze. Ei fura inecati de psihologia masselor si se lb:sail ta-rati de ele. Nu-i nici o indoiala cä aceasta i-a facut st: apaniiRiusiei. Altceva-i ce-are sa iasä sau ce trebue sä iasa de aici,la urma.

Facand din vointa unica a masselor forta motrice a revolu-tiei, bolsevicii se lepadara de ideologia marxistä, la a tarei des-voltare victorioasä contribuisera i ei in mare masura, intrecut. Pentru potoli constiinta stiintifica i pentru a cores-punde popularitatii numelui lui Marx, ei s'au agatat de uncuvant de-al lui: dictatura proletariatului". Cu acest cuvant,ei nadajduiau sa fie ertati de toate pacatele fall de spiritulmarxismului.

Revolutia venise in urma rasboiului. Soldatii erau obositide lupta.Bolsevicii se facura cei mai aprigi ideologi ai acesteioboseli. Ei incurajau prin toate mijloacele desagregarea ar-matei, fara sä se ingrijeasca de folosul pe care puteau sa-1aduca prin aceasta autocratiei miitare din Germania. Dacdea n'a invins i dacä revolutia germana a isbucnit, pricinanu-s

Prabusirea totala a armatei dadu toata libertatea claselor dejos. Taranii deabia asteptau sä imbucatateasca marile proprie-tati i sä i le imparta intre ei. Impartirea mosiilor la taranitrebuia sä se Led, dar, aplicata sistematic, aceasta masurlar fi putut fi realizata fara ca sa se distruga cuceririle tehniceale marei culturi. Dar asta ar fi cerut timp i taranii nu voiaus'astepte.

Bolsevicii ii atrasera de partea lor deslantuind anarhia latail, dand libertate fara frau fiecarei comune, asa ca imbu-catatirea proprietatilor lua formele cele mai primitive i fuurmata de decaderea tehnica si de distrugerea unui mare nu-mar de mijloace de productie. In schimb, taranii lasara bolse-vismul sa lucreze in voie in orase. Si aici massa lucratorilor fucastigata tot asa: tinandu-se socoteala numai de dorinti, nu deimprejurgrile reale.

Proletariatului ii era foame, se simtea impilat i exploatat,era grabit sä scuture jugul capitalist. Cine voia sa-1 satisfaca,n'aveh vreme sä studieze chestiunea i nici chiar sä reflecteze.Au fost de ajuns cateva lovituri bine date, pentru ca edificiulcapitalismului rus sa sara in tandari.

Transformarea productiei capitaliste in productie socialised.

a-si

bolsevicii.

www.dacoromanica.ro

124

cuprinde Alma puncte: o chestiune 4e proprietate i una deorganizare. Mai intai e desfiintarea proprietatii private a mij-loacelor de productie i trecerea acestora in posesia colectivi,supt forma de proprietate nationala, comunall sau sindicaliLApoi vine inlocuirea organizatiei capitaliste printr'o organizaresocialistá a productiei si a tuturor functiunilor sale economice.

Dintre aceste clout puncte, transformarea prOprietVi e ceamai simplä. Nimic nu-i mai usor ca sä expropriezi un c4pitalist.Nu-i decat q chestiune de fortä, care nu cere nici un alt pream-bul social. Cu mult inainte de capitalismul industrial, Inca dinepoca capitalului negustoresc si clmätäresc, gSsim pilde de ex-propriere: a negustorilor, a bancheriloi, a ramatarilor, fiptuit5de seniori feodali, de printi, ba chiar si de poporul de 'jos.

In evul mediu, pe langa desele exproprieri ale Evreilor,se intAmpla, cu toata. evlavia timpului, sä se puns la con-tributie chiar bisericile i ordinele de caluglri. Asa, Filip ;ceiFrumos al Fransei expropriase, la inceputul veacului al XIV.ordinul .putred de bogat al Templierilor.

Chiar inainte de aparitia socialismului modern, naivi vedeauin haiducul care lua dela bogati i dedea säracilor, un-binefä-cator .al omenirei. Era foarte simplu de infaptuit acest soide socialism". I se potrivea foarte bine aspectului inapoiat"al proletariatului rus apelul prin care Bakunin in 1869, chiarin ajunul rásboiului si al Comunei, indruma tinerimea rusa pcaceleasi cli pe cari mersese apitanul de haiduci Stenka Rasin.Acesta alatuise in 1667 o bandä de tâlhari cu cari, timp depatru ani, a pustiit Rusia meridionall, pang ce ocârmuirea 1-aprins i 1-a omorit.

Organizarea e lucru mai putin simplu ca exproprierea. Pro-ductia capitalistä e un organism mihunat, avand in cap pecapitalist sau pe inlocuitorul säu. Dacl yrei sä desfiintezi capi-talismul, trebue sä creiezi un organism care sä fie in starefunctioneze tot asa de bine, clacä flu i mai bine, fart capul (ca-pitalist. Cum acest lucru nu-i asa de simplu ca procedeul luiFilip cel Frumos sau al lui Stenka Rasin, e nevoe pentru a-IcapIta, de o serie de pregaliri materiale, i psihologice, de o_Malta evolutie a organizatiei capitaliste, nu numai a produc-tiei, ci si a repartizarii i a aducerii materiilor prime; mai enevoe, de asemeni, de un proletariat constient de datoriile sale,nu numai fail de tovarasii sai cei mai de aproape, ci fatai izleintreaga societate; un proletariat care sa fi capatat prin aniindelungati de muna, in organizatii, obiceiul disciplinei i alstäpAnirei de sine; in sfarsit, un proletariat destul de inteligent

sa,

www.dacoromanica.ro

125

pentru a face deosebirea intre posibil i imposibil, intre utisef stiintificeste instruit i hotlrat ii un demagog ignorant sifär scrupule.

rAnd aceste conditii nu-s indeplinite, capitalismul nu poatefi inlocuit de socialism intrun chip statornic i fericit. Chiar intarile industriale in care aceste conditii sunt in deajuns dedesvoltate, organizatia socialista trebue pregatita cu ingrijireprintr'o constiincioasä examinare a cOnditiilor reale, cid for-mele pe cari va trebul sä le iee noua organizatie daca vaisbuti nu sunt fixate dinainte pentru toate industriile, pentrutoate toate epocile; nu-s utopii de-a gata" sau idea-luri" eterne; aceste forme, dimpotriva, pot fi foarte variate,Alva imprejurlrile carora trebue sä li se conf2rmeze, pentrua fi eficace.

Dar cele doug momente ale socializarii exproprierea si or-ganizarea trebue sa ramana strain legate, daca nu vrem caIn locul productiei anterioare sl domneasca haosul si la sfarsito incetare coMplectä a activitltii. Un Filip cel Frumos sau tinStenka Rasin se puteau multumi cu exproprierea, caci ei n'a-veau de gaud sa creieze un nou sistem de productie. Socialis-mul, frisk nici vorbd cOtta poate fi introdus In acest mod.simplist.

Totusi massele erau nerabdatoare, nu mai voiau s'astepte.Pentru a le potoli, bolsevicii ajunsi la putere despärtiradata procesul socializarii, separara cele' cloak momente, cutoate cit unul fled cel5.1alt nu poate creia nimic cu viata. Lainceput ei urrhara pilda lui Stenka Rasin, cu intentia de arevenl mai apoi, de bine de rau, asupra organizatiei. Ele-mentele cari erau strans legate si nu puteau lucra de cat Incomun furl separate cu forta. Lenin o recunoscu el insusi inluna lui april 1918, in lucrarea sa asupra: Problemelor ime-diate ale puterii sovietiste":

Phil astIzi pe primul plan a fost exproprierea directä. Acum pcprimul plan se pune organizarea bilantulua §i a controlului industrii-lor de care au fost expropriati capitalistii; de asemeni, organizarea-controlului tuturor celorlalte ramuri de economic (p. 14).

Munca noastrA de organizare, sub conducerea proletariatului,bilantul general, controlul productiei i al repartizärii produselorau anus in urma fatä de munca noastra de expropriere directä aexploatatorilor... Am rAmas foarte mult in urma in ceia ce privestetransformarea socialistä in aceste-domenii (cari sunt foarte impor-tante) i suntem in starea aceasta tocmai pentru ca activul §i(pasivul,dimpreuni cu controlul, nu-s destul de bine organizate", (p. 23).

Se expropriau uncle industrii fled a se sti sigur daca or-ganizatia lor socialista era cu putinta. Chiar in domeniile in

làrile i

,

In

www.dacoromanica.ro

126

cari era, bolsevicii se multurneau cu exproprierea, ,aceastaputand fi indeplinitä färà pregatire i lucratorii nevoinds'astepte.

Urmarile se vazura curand. Viata economica a Rusiei a ra-mas inapoiatä in intelesul cit industria sa nu ocupl, in corn-paratie cu agricultura, de -cat o parte neinsemnata din po-pulatie. Dar in sanul acestei industrii, s'au desvoltat formelecele mai moderne ale 'marei productii. Aceasta era vadit su-perioara industriei parisiene din 1871, caci in masura in carese puteh vorbl in general de socializarea celei din urma, nuputeh fi vorba deck de o forma de asociatie productivi.Pe cand uzinele ruse§ti erau ni§te Intreprinderi imense; nationalizarea lor paru cea dintai necesitate de indeplinit, dupadesfiintarea capitalului.

In asociatiile productive, venitul lucratorului depinde demunca sa si de a tovara0lor sai. Totalul acestui venit e In le-gatura cu cantitatea de produse pe cari lucrAtorii le dau pe'Path. Ei trebue sä se ocupe singuri de desfacerea märfurilorca 'de aducerea materiilor 'prime. In uzinele nationalizate,'lucratorii primeau salarii, ca i in trecut; numai ca, in loc dea fi platiti de capital4ti, erau platiti de Stat. Venitul lor de-pindea mai putin de productivitatea lor deck de presiunea pecare o puteau face asupra guvernului. Acesta trebul sä seocupe si el de repartizarea produselor i de* aprovizionarea in-treprinderilor cu materii prime.

Pentru a continua productia in aceste conditiuni, ar fi trebuito clask muncitoare admirabil disciplinata §i superior de in-teligenta, care sa inteleaga cat de mult depinde prosperitateaob%easca prin unnare 0 a sa de productivitatea munciisale. Chiar daca Rusia ar fi avut o asemenea clasä muncitoare,pentru ca productia sä mearga, ar fi frebuit sa se ia masuri deorganizare, can sa garanteze nu numai lucratorilor, ciStatului i consumatorilor o suficienta influenta asupra di-feritelor inqte§uguri; ar mai fi trebuit, pentru a incuraAmunca, stimulente tot ash de bune ca constrangerea capitalista.

Or, nu numai ca aceste organizatii lipseau in Rusia, dar, pelanga aceasta, clasei muncitorqd Ii lipseau inteligentadisciplina trebuincioase, cu atat mai mult cu cat räsboiulcu urmarile lui adusese elementele, pang aci cele mai ignorantesi mai inapoiate ale proletariatului, intr'o stare de excitare ne-buneascä

E adevarat cä lucratarul rus se simte foarte mult legat decomuna sa ruralä, dar aceasta legatura se margine§te numai la

.

l

- r

§i.

*

si

www.dacoromanica.ro

127

:-omunitatea rurala. Lucratorul se invarte§te intr'un mic cercde camarazi. Marea comunitate socialä ii lasä indiferent. Chiarbol,;evicii se plansera in acest senz. Trotchi in cartea luiMunca, disciplina i ordinea vor salva republica socialista asovietelor", spune:

Revolutia cape a trezit individualitatea Ora si in cel mai asupritom, fireste c i-a dat acestei desteptari, in prima perioadA, un'carac-ter. daca vreti, anarhic pe din afara. Aceasta trezire a celor maielementare instincte are adesea un caracter grosolan egoist, sau,servindu-ne de un termen filozofic, un caracter egocentric"...Individul cauta insusascA tot ce poate, nu se gAndeste deckla el si nu-i de loc pornit sa tina socotealä de punctul' d vederecomun al clasei sale. De aici rezulta. o revarsare de mentalitate des-organizatoare, de tendinti individualiste i anarhiste, de insthictede jaf, pe can le observam mai ales in päturile largi ale elementelordeclasate, in rândurile vechei armate i chiar la anumite elementedin clasa muncitoare". (p. 17).

E oleaca de deosebire intre aceste elemente i aparatoriiComunei din Paris, care-si limitau castigul pentru a ajuthcauza socialismuluil

E usor de inteles ce-a putut sä devina in aceste conditii pro-ductia, in intreprinderile expropriate. Salariile au fost maritecat s'a putut de mult si in schimb s'a lucrat cat s'a putut deputin. Pentru ca sa fie mai usor, se desfiinta lucrul cu lacor-dul. Urmarea fu I De pilda, uzinele Putilov din Pe-trograd primira dela Stat treptat-treptat o subventie de 96 mi-lioane de ruble i fabricara, in acelas rastimp, produse in va-loare totala de 15 milioane. Numai o emisiune nelimitatä debilete de banca a intarziat intru catva falimentul inevitabilal unui asemenea sistem economic.

Pentruca in uzine se lucra asa de putin, desigur lucratoriifugeau cu atat mai mult de orice munca neplacutä, murdara§i prea obositoare.

Chestiunea asigurärei acestui soi de munca intr'un Statsocialist, cata vreme va fi necesara, i-a preocupat intotdeatinape socialisti. Fourier a crezut c'o rezolva lasand aceste treburiscarnave pe seama bgetilor carora le place sä se tavaleascain noroi. Aceasta solutie glumeata fireste ca nu-i suficientk.Singura solutie eficace §i. in acelas timp potrivita cu principiilesocialiste e ca sä inlaturi cu ajutorul tehnicei caracterul va-tamator sau respingator al muncilor penibile, desgustatoaresau nesänätoase. Unde nu se poate, nu ramane deck sase imbunatateasca situatia prin avantaje particulare: sau sa-larii extraordinar de ridicate sau zile de munca extrem desourte:

,

sa-si

www.dacoromanica.ro

128

Bolsevicii gtsirt o noua solutie. Ea nu se potrivea de loc cuprincipiile socialiste, dar se potrivea de minune cu psihologiade massä" a lucrAtOrilor indarjiti. Se introduse pur i simplumunca obligatorie. Nu pentru cei cari fusesera 'Ant atuncilucrátori salariati. La ce sa-i mai obligi sa munceasa, dinmoment ce, supt inthurirea noior conditii, uzinele, una dupaaltta, erau silite sa intrerupa lucrul, sau din lipsa de materiiiprime i de combustibil, sau din cauza greutatilor de transport,asa ca numarul lucrAtorilor fart munca sporea neincetat.,

Nu, munca obligatorie nu fu impusa decat celor cari fuseseralipsiti de toate drepturile, supt pretext cit ei nu lucrau, bur-ghejilor.

Republica sovietista inlocui democratia generala, formall",cu democratia proletara. Numai lucratorii trebuiau sa albadrepturi politice, numai ei se cadea sa fie hraniti i ocrotitiin deajuns de Stat. Trantorii trebuiau sit ramina fart drepturi.Ideia parea ct-i curat socialistt, cu un mic defect, totusi.Republica sovietelor exista de doi ani *) si nu acorda drepturipolitice deck muncitorilor, fart ca sa se fi dat raspunsul laaceasta problema fundamentala: oare cine-i muncitor? Diferiticomunisti dau raspunsuri diferite.

La inceput, sovietele munCitoresti nu erau deck organelereprezentative ale lucratorilor salariati din marile uzine. Caatare, ele formeaza organizatii determinate, precis delimitate,cari ajunsera foarte importante pentru revolutie. Ideia sovie-tista" nazuia st. inlocuiasca Adunarea Nationala, iesitl dinvotul universal, prin Comitetul central al sovietelor muncito-resti. Dar bazele acestui soviet central ar fi fost prea ingust4daca s'ar fi marginit la soviet* din marile uzine. Totusi,din moment ce iesiai din cercul marilor uzine i cum in a-celas timp voiai sa inlaturi dela vot burghezia", te &Sealinteuri, spatiu fart. limite.

Nicaeri nu poti sit tragi o linie precist de demarcatie intreburghezie i muncitor; aceasta demarcatie are in ea totdeaunaceva artificial, care da foarte usor prilejul ideii sovietistefundeze o putere arbitrara i dictatoriala, impiedecand-o inst-foarte mult sit construiasca un sistem de Stat limpedesistematic conceput.

Mai ales in privinta intelectualilor, 'depinde in totul de bunuIplac al guvernului sovietist de a hotari daca ei vor fi sau iuconsiderati ca burgheji" si de a li fixt, prin urmare, dreptt-rile electorale i obligatia la munca silita.

In Republica sovietista, burghejii" nu numai ca furl lip-*) De sigur, doi ani la data arid autorul a scris cartea.

sa

sj

8

.5

4,

www.dacoromanica.ro

129

siti, f.rà nici o despagubire, de mijloacele lor de productie i.de consumatie, ca si de drepturile politice ,dar li se maiimpuse i numai lor 1 munca obligatorie. Ei singuri, dintoata Rusia, sunt silid s munceasca, fiind in acelas timp lipfsiti de drepturi ca ne-muncitoril

In Rusia sovietistA, esti trecut in categoria muncitorilor saya burghejilor. nu dupa functiunile actuale ,ci dupa cele pe carile-ai indeplinit inainte de revolutie. Burghejii sunt priviti inRusia sovietista ca o specie particular* ale clrei semne dis-tinctive nu se pot sterge. Dupa cum Negrul ramane Negru

Mongolul Mongol, oriunde s'ar afla i oricum s'ar imbraca,tot asa un burghez ramâne burghez, chiar daca ajunge cersetorsau traeste din munca lui. Si kce trail

Burghejii au datoria sä lucreze; dar n'au dreptul sa-si aleag5munca pe care o cunosc si care li convine. Ei sunt constrinsisa facl treburile Cele mai 'murdare si mai respingatoare.5i pentru asta primesc porta de hrana nu mai mad, ci maimici, cari nu li ingadue nici sa-si potoleasca foamea. Ei pri-mesc un sfert din portia pe care o primesc soldatii i lucratoriiintretinuti de Republica sovietistä in uzine. Cand acestia Fri-mesc un kg. de paine, ceilalti nu capata deck un sfert; uniii6 kg. de cartofi, ceilalti 4.

Acest sistem nu pastreaza nici o urma din nazuinta de aInalta proletariatul la un nivel superior, de a elabora oforma de viatä superioara" i nouä; el nu-i patruns decat desetea de ras6unare supt forma cea mai primitiva, care-si ga,seste fericirea in a calca in picioare pe cei cari fusesera $panaaci mai favorizati de soarta, mai bine imbracati, mai instruili,cu locuinta mai buna.

Odatä ce aceastä vointa" deslantuità i devine forta mo-trice a revolutiei, manifestarile ei cate odatä merg mai departedeck ar voi chiar bo1evicii. Asa, ideia ca pomenitii burgheji,lipsiti de drepturi, au devenit animalele de munca' ale celorcan li erau pana aci subordonati ca lucratori, a inspirat so-vietului muncitoresc din Murzilovka ordinul urmátor:

Sovietul, prin prezenta, da deplina putere camaradului GrigoreSareeff sa rechizitieneze, dupS alegerea i cheful sau, 6o de femeisi fete din clasa burghejilor i speculatorilor, pentru trebuintele 'bata-lionului de artilerie in subzistenta la Murzilovka, districtul Briansk,

O. le aloe& in cazarma. 16 Septembrie 1918". (Publicat de Dr.Nath Wintsch Malejeff, What are the bokhevists doing", Lausanne,1919, p. to).

N'ar fi drept sa-i facem pe raspunzatori de acestTro,Is i Comunism. 9

-

i

,

bol§evici!

si

,

si

www.dacoromanica.ro

130

ordin. Nu li placea nici lor desigur, dupa cum macelul dinseptembrie nu li placea oamenilor Conventici.

Dar e spaimantator cAnd te gandesti ca lute() intreaga or-ganizatie soVietista, fie si numai intr'una, ura i dispretul bur-ghezului au putut sa ajunga la un astfel de grad, ca sa nuse mai tina in seamä acestuia nu numai drepturile politice, cipana i drepturile omene0i cele mai elementare, pAnademnitatea sa.

b) Maturifatea proletariatului.

Se 'ntelege dela sine ca nici bol§evicii nu puteau primi curesemnare ca massele s aiba. o Snentalitate.cu astfel de forme.Dupa ce i-au expropriat pe burgheji i i-au lasat in voia soar-tei, dupa ce au declarat cä proleiariatul e o fiinta sfantafl,cautara de indata sag dea acestei fiinte sfinte maturitatea ne-cesara, care ar fi trebuit sä fie conditia prealabili oricareisocializari i exproprieri.

Noi stiam niai dinainte,spune Trotchi (Munca, disciplina, etc.,p. 16) ca. ni lipsea organizatia, discipliva i coala istoricatrebuincioase: stiam toate astea, dar ele nu ne-au impiedicat deloo sä mergem, cu ochii deschisi, spre cucerirea puterii. Eram Siguriel vom fovea i vom aranja totul".

Ar indraznl Trotchi sä se sue pe-o locomotiva i s'o punä 'nmiNare cu siguranta ca va invata i va aranja totul" din-niers? Nu ma indoesc c. ar fi in stare, dar ar avea timp? Nus'ar intampla curand o deraiare sau o explozie? Trebue safi c4tigat calitatile necesare pentru a conduce o locomotivä,inainte de a o kmne in mi§care. Tot a§a, proletariatul-trebue safi cl0igat mai dinainte calitatile cari-1 fac capabil sa ia direc-tia productiei, cAnd va vent timpul s'o ia. Productia nu suferevidul, incetarea activitatii, mai ales in starea creiata de ras-boiul care ne-a lipsit de toate rezervele, aa ca traim de azipe maine, i incetarea productiei ne condamna deadreptulla foamete.

Insu0 Lenin crede absolut necesar sä se infraneze procesulexproprierii:

DacA am vol sA continuant cu exproprierea capitalului tot asal derepede ca mai inainte, am suferl desigur o infrangere, card e limpedesi evident, pentru orice om care 'gandeste, el munca noastra 'de orga.nizare proletara a rainas cu mult in urma exproprierii imediate L2expropriatorilor". (Problemele Imediate ale paled! sovietiste p. rc

,

-

.

ai

fi,

www.dacoromanica.ro

131

Totusi Lenin nu sovaeste, el declara ca sovietele vor castigaoricum rasboiul impotriva Capitalului", cad maturitatea pro-letariatului rus se desvolta cu pasi uriasi. Zice el:

Ridicarea culturii si a tnstructiunii Mass& e o condi* a rdicarliproductivitatii muncei. Aceasta ridicare continua in momentele actuatecu o Tepeziciutne vertiginoasa. Asta, datoritä avintului spre lumina,initiativei pe care organizatia sowietista a stArnit-o n straturileadanci ale poporului. (p.33).

Evolutia intelectualä a masselor poate fi de doug feluri. Eapoate fi capatata prin 5coala, dupa un plan sisternatic. In a-ceasta privima, ramane Inca infinit de mult de facut in Rusia.

$i un sistem scolar suficient necesita mijloace enorme; oproductie infloritoare care creiaza un surplus considerabil.Productia ruseasca d rezultate asa de jalnice, in cat 5coa1attrebue sa sufere grozav din cauza aceasta. Bolsevicii se silesc,fara nici o indoiala, sa fang tot ce se poate pentru arta, 5tiint5si propaganda in masse. Dar acest tot ce se poate" e extremde marginit de piedici economice. Din partea aceasta nu-i,deci, de asteptat o evolutie intelectuala" grabnica, care sä deaputinta unei ridicari repezi i suficiente a productiei. Aceastkridicare ar trebui mai degraba privita ca una din conditiunileprealabile ale pomenitei evolutii.

Totusi, adultii, in cea mai mare parte, se instruesc mai de-graba la scoala vietii, cleat la scoala organizata de Stat saucomuna. Cele mai bune posibilitati de instruire ii sunt datede democratic, in care libertatea absoluta de discutie si de co-municare e una din institutiile ei esentiale; democratia iletefiecare partid i fiecare tendinta sa lupte pentru sufletul po-porului; ea obliga pe fiecare membru al obstei sa verifice argumentele tuturor partidelor i si capete astfel o independentade judecata. In sfarsit, democratia ii imprumuta luptei declase formele sale superioare. Ea sile5te fiecare partid sa seadreseze intregei populatii. Fiecare partid apara intereseleunei clase determinate, dar e silit sa nu puna in lumina dedapartea acestor interese care se potriveste mai bine cu into,resele comune ale intregului organism. Astfel democratia Sta-tului modern depaseste i limitele inguste ale politicei declopotnita a obstei rurale si pc ale politicei profesionalecorporatici.

Toate aceste mijloace de instruire a poporului sunt pursimplu indepartate, and, dupa cum se petrece in Republicasovietelor, democratia-i suprimata, pentru a fi inlocuita cuatotputernicia sovietelor muncitore5ti, cari lipsesc de drepturi

0

www.dacoromanica.ro

132

pe orice burghez" i desfiinteaza libertatea presei. In chipulacesta, interesele particulare ale lucratorilor salariati se des-part de interesele obstesti i, in acelas timp, interzis lurcratorului sa-si formeze o judecata independenta din diferiteleargumente, cari se ciocnesc in lupta dintre clase i partide.Caci aceasta judecata i-i data de-a gata de o autoritate plinade indatorire, ingrijatä de a gonl departe de el orice gand,mice informatie, cari ar putea sa-i destepte in inima banueliasupra caracterului aproape divin al sistemului sovietist.

Asta, bine 'nteles ca nu s'ar petrece deck in interesul ade-varului. Bietul popor ignorant trebue impiedecat de a se lashinselat i otravit de presa burgheza cu purternicul sau aparatde stapanire. Dar unde s'ar putea gasl in Rusia actuala acestaparat puternic care ar avantaja jurnalele burgheze in daunapresei bolsevice? De alminteri, severitatea cu care bolseviciipun botnita presei, e indreptata nu numai impotriva preseiburgheze, ci impotriva oricarei prese care nu jura credintaregimului actual.

Justificarea acestui sistem se bazeaza foarte simplu pe con-ceptia naiva nä exista un adevar absolut i ca numai comunistii11 poseda. Ea se mai bazeaza i pe aceasta alta conceptie cascriitorii sunt mincinosi prin definitie i ca numai comunistiisunt fanatici dupa adevar. In realitate, gasesti bine 'nteles,in toate taberile, mincinosi i fanatici. Dar minciunei ii mergemai bine acolo unde nu se teme de nici un control, unde numaipresa unei singure tendinti poate ridica glasul. Asta-i dá de-plina libertate de a minti i aceasta libertate incurajeazitoate elementele inclinate spre minciuna, aceasta fiind folo,sita cu atat mai mult cu cat situatia carmuitorilor e mai des-perata i cu cat, prin urmare, acestora frica mai tare Ideadevär. Adevarul informaffilor nu-i deci de loc chezasuit prindesfiintarea libertatii presei, ba dimpotriva e compromis deo.?sebit de gray.

Cat despre adevarul conceptiilor, trebue sä ne intrebam cuPontiu Pilat: Ce este adevarul? Nu exista adevar absolut, nuexista deck un proces de recunoastere, i acesta, ca i capa-citatea de recunoastere omeneasca, e foarte mult vatamaticand un partid se serveste de putere pentru impuneconceptia proprie ca pe un adevar universal, inIbusind micealtä parere.

Nu-i nici o indoiala ca idealitii pe care-i gäsim printre car-muitorii bolsevici lucreaza cu bunä credinta, fiind convinsi canumai ei poseda adevarul i nä numai necredinciosii pot gaud

1

1-i

, 1.

a-si

www.dacoromanica.ro

133

.altfel deal ei. Dar nu trebue sa recunoastem aceiasi bung cre.dinta oamenilor Sfintei Inquisitii spaniole? Ridicarea culturei

a instructiunei masselor" n'a castigat totusi nimic supt acestregim. Negresit, o deosebire este intre inchisitori i condu-catorii Republicei sovietiste. Aceia nu urmarisera de loc ridi-carea materialä i intelectuala a masselor, pe lumea aceasta.Ei nu voiau deal sa-si asigure mantuirea sufletelor, pe lumeacealalta. Oamenii soi7ietelor se gandesc la ridicarea masselor,in toata privintele, aplicand metodele 3.nchiziiei. Nici nu-sidau seama cat sunt de injosite prin aceasta aceleasi masse.

0 Simla moralä a masselor constitue, tot atat cat si instruc-tiunea, o conditie prealabila a socialismului. Aceastä moralanu const5. numai in desvoltarea instinctelor sociale, a senti-mentelor de solidaritate, de sacrificiu, de devotament, ci si inextinderea tuturor acestor sentimente dincolo de cercul ingustal tovarasilor, la colectivitatea intreaga. Asa era la proletaria;-,tul Comunei din Paris. Aceasta morala lipseste massei, incare toaul ii da astazi proletariatul bolsevist. Ea trebue creiatäprin toate mijloacele. Asa o spune Trotchi:

Tovarasi, e de datoria noastra sä propävlduim de indata aceastlmoralã comunista, s'o sprijinim, s'o desvoltam i s'o afirmam. Esarcina principala a partidului nostru in toate domeniile de activi-tate". (MuncA, disciplinä, etc." p. 21)

$i 'nchipue Trotchi ca se poate creia o noua moralä, de azipe maine? Ea nu poate fi desvoltata decal incet. Totusi, galva-nizarea productiei nu sufera intarziere. Daca morala comunistän'a fost creiata inainte de a se incepe socializarea, e preatarziu s'o mai desvolti dupa expropriere.

$i cum vor bolsevicii s'o desvolte? Prin predicd. Ca si cumar fi iesit vreodata ceva din Predicile moralistel Daca pe asta-sibizue acesti marxisti sperantele, atunci ei nu isbutesc decksA arate in ce incurcatura au intrat.

Totusi, ni se spune ca noua moralä trebue sa fie nu numaipredicata, ci i sprijinitä. Dar cum? Morala-i produsul vietiisi al actiunii noastre, din ele-si scoate ea esenta, de forma lordepinde ea.

Inalta morala, pe care o desvolta proletariatul in lupt5;tine de doua puncte. Fiind cei mai saraci i cei mai 'slabi dingocietate, proletarii nu pot sa se ridice decat prin cea makstransa unire. Devotamentul i spiritul de sacrificiu sunt pre.

'

rei

www.dacoromanica.ro

134

tithe mai ales in randurile lor, contrar clasei capitaliste underndividul e pretuit dupa averea sa, oricare i-ar fi isvorul.

Dar, marele sentiment de solidaritate nu constitue el singurmorala socialista care serveste ca temelie reconstruirii uneinoi societati. Acest sentiment de solidaritate poate lucra intr'un,senz antisocial, claca se margineste la un cerc ingust, carecauta sa traga foloase in dauna restului societätii; cum arde pilda, cazul unei nobilimi, unei biurocratii sau al unei castede ofiteri. ,

Ceia ce ridica solidaritatea proletariatului modern la niveltaunei morale socialiste, e faptul ca ea se intinde asupratregei colectivitati omenesti, caci proletariatul nu se poate-desrobl fail a desrobl intreaga omenire.

Tanarul Engels vedea in acest fapt mijlocul de a inalta mo-rala proletara. El ajunse la urmatoarea incheiere, in a saSituatie a claselor muncitoare in Anglia" (a 2-a ed. p. 299):

In rnasura in care proletariatul se va imbogati cu elemente socia-liste si comuniste, varsarea de singe, razbunarea si furia vorslabi, in caz de revolutie. In principiu, comunismul e deasupraimpârtfrii lu burghezie a proletariat; in prezent recunoate solidacestei impartiri, in viitor n'o admite.

Tocmai nimicirea ei o vrea el. i de aceia, cata vreme dureazaacasta impartire, comunismul tine socoteala de ura proletariatuluiimpotriva asupritorilor sai, ca de o necesitate, ca de un stirnulent im-portant pentru inceputul miscarii muncitoresti, dar mai apoi iitnabuse aceastä ura, caci cauza lui, e cauza omenirei, nu numai a lu-cratorilor. In orice caz, nici unui comunist, nu-i trece prin mintese razbune pe indivizi, sau sä creada ca un burghez ar putea, inimprejurarile de astazi ,sa lucreze altfel de cum lucreaza... Asadar cu cat lucratorii englezi se patrund de idei socialiste, cu atataura lor actuala, care, daca ramâne tot asa de violenta ca acum, tturva ajunge la nimic,devine iriutil i cu atat actele lor impotrivaburgheziei pierd din salbatecie si din brutalitate. Revolutia s'ardesldsura parte lLrii,clit dacd, in general, ar fi cu putintd ea intregutproletariat sit' devind comunist inainte de isbucnirea ei. Dar asta numai e cu putinta e prea tarziu acurn. (Engels, in 1845, se astepta lao revolutie, pc curfind ; revolutia se intampla in adevar in 1848, dar pecontinent, nu in Anglia, si ea nu fu de loc'o -evolutie proletarti.

Cred totus, ca inainte de a isbucni, pe fatat si de-a dreptul, rasboiutsaracilor impotriva bogatilor, care de pe acum c de neinlaturat inAnglia. in proletariat se va raspandl cel putin destula lumina, asuprachestiurrei sociale, pentru ca, cu ajutorul evenimentelor, partidul,comunist sa djunga capabil sa invinga, cu vretnea, elementulbrutal al revolutiei i sa pregateasca ziva de noua thermidor".

Notia thermidor a fost ziva caderii lui Robespierre si a re-gimului Teroarei, la Paris. Engels voia sit pregateasca o cadere

in-

.-

s$

K.)-

,

fic

.

www.dacoromanica.ro

135

.asemänätoare; In acest senz trebuiau sä lucreze comunistiicuratind lupta de clasa a proletariatului de salbatecia i bru-taitatea sa i punand in primul plan interesele intregei omeniri.

Vedem ca Engels intelegea supt numele de comunism cevacu totul deosebit de ceia ce inteleg astazi bolsevicii. Engels voiatocmai ceia ce nazuiau socialitii rusi, carora bolsevicii ii s'audeclarat dusmani. Bolsevismul a luat-o inaintea adversarilorsocialisti, ridicand salbatecia i brutalitatea inceputului

muncitoresti" la rangul de forta motrice a revolutiei sale,injosind miscarea socialistä, reducand cauza omenirei la cauzalucratorilor numai", proclamand puterea exclusivá a lucra-torilor salariati (si a cclor mai calici dintre tarani), luAndu-letoate drepturile i aruncandu-i in mizeria cea mai neagra petoti cei cari nu cantau in acelas ton cu el; bolsevismul a resta,bilit clasele, creind o noua clasä de robi, din cei cari fuseseramai inainte burgheji. Transformand astfel lupta socialista pen-tru emanciparea i ridicarea omenirei intre6 intr'o exploziede ura si de rasbunare indreptata impotriva unor insi, i exptt-nandu-i pe acestia la cele mai rele tratamente si la cele maigrele chinuri, bolsevismul, nici vorba ca n'a ridicat prole-tariatul la un grad moral superior, ba Inca dimpotriva; 1-ademoralizat.

Aceasta dernoralizare fu agravata prin faptul ea bolsevicii audespartit doua procese sociale al exproprierii si al organizariinoilor forme sociale a caror unitate constitue fondul soda-lismului. Luata singura, exproprierea fu In curand intinsadela mijloacele de productie la obiectele de consumatie. 0-data apucati pe drumul acesta, nu mai era dealt un pas pandla banditi-mul idealizat in persoana lui Stenka Rasin.

Massele tntelesera foarte usor programul negativ alnici lupta, nici datorii, n'ai cleat sä cauti, sà iei 0.11

inswsti ceia ce poate fi atins; cu alte cuvinte, cum a zis foarte bineLenin, n'ai decat sa furl, ceia ce a fost furat". (D. Gavronsky:Bilantul bolsevismului rus". Berlin 1919, p. 39).

Republica sovietelor a fost de-o logica admirabilä, cand, po-trivit acestei conceptii, a ridicat un monument lui Stenka Rasin.

Asa sprijina" i predica" bolsevicii noua morall cornw .nista, fall de care reconstructia socialista. e imposibila. Ei is-butesc numai sä mareasca farl incetare demoralizarea masselorlargi ale proletariatului rusesc.

De alminteri, chiar elementele bolsevice idealiste fura spe-riate de asta. Dar nu stiura decat sä constate faptul demora-

mi.,-carii

bolsevismu-lui:

-

.,.

0

www.dacoromanica.ro

136

lizarit flea a-i recunoaste pricina, cad daca i-o recunosteau,insemna sa renunte la tot regimul lor.

In desperare: de cauza, bolsevicii au inceput s caute mij-loacele de a inocula masselor morala comunista. Acesti mar-

acesti revolutionari i inovatori indrazneti n'au gäsitmic altceva deck mijloacele lamentabile cu ajutorul caroravechia societate cautase sä scape de fructele propriilor salepacate: tribunalul, inchisoarea, pedeapsa ca moartea. Cu altecuvinte: Teroarea.

Spune Lenin in lucrarea sa asupra sarcinelor imediate aleRepublicei sovietelor (p. 47):

,,Tribunalul e un mijloe de educatie cu scopuri disciplinare. Nus'a inteles indeajuns acest fapt simplu si evident cä foametea sisomajul fiind cea mai mare nenorocire a Rusiei, nu se poate invingeacest räu prin efort i avant, ci numai printr'o organiza're i o disck-plina generala si universala, care sä se intindä la toateca, prin urmare, cel care calca disciplina muncitoreascl in oricaredomeniu economic, se face vinovat de mizeriile foametei i somajului

trebue sd sill sd gdse,sti pe vinovati, sd-Idai in judecatapedepsesti taxa mild".

Mora la comunista, care lipseste proletariatului rus, trebuesa-i fie impusa prin represalii fara milá. Totusi acestea n'aufost nici odata un bun mijloc de ridicare a moralei; dimpotriva,ele-i desavarsesc decadenta. Pedepsele fara milá" constitue upräu indispensabil al vechiului regim social, care n'ar puteasa se mentinä altfel, interzisä orice masura carecauta sa creieze o morala mai bung., imbunatatind conditiilede viata. Dar un regim socialist ii marturiseste singur fall,mentul, daca nu gaseste, in afara de calea represaliilor faramill", o alta cale, pentru a conduce proletariatul la o moralemai inalta.

Dictatura.

In fond, insusi Lenin nu pare el asteapta dela tribunaletnaltare considerabill a moralei, cad indata dupd revendica-rea acestor tribunale, el emite alta: puterea diciatoriaid saunem4ranild pentru fiecare conducAtor de intreprinderi"(P. 49):

Orice Mare industrie masinista adica insusi isvorul produc-tiei i temelia socialismului cere cea mai riguroasa i neconditio-natii unitate a vointii... Dar cum poate fi asigurata aceasta unitateriguroasa a vointii ? Prin subordonarea vointii celor multi, vointiunuia singur.

1 xisti,

si ca si

o

:

iu-

sd-i

c)

domeniilm4

www.dacoromanica.ro

137

Data cei cari iau parte la munch' sunt ideal de contienti dedisciplinati, aceasta subordonare poate sä aminteasca mai degraba,conducerea blinda a unui sef de orhestra. Ea poate lua insa formeleaspre ale unei dictaturi, clod disciplina i constiinta ideall lipsesc".(P. 51).

Pana aici, am admis ca disciplina i constiinta clasei mun-itoresti erau conditiile prealabile ale maturitdtii proletaria-tului, fail de care adevdratul socialism nu-i cu putinta. ChiarLenin spune in introducerea lucrarii citate (p. 6):

O revolutie ca aceasta nu poate fi realizata cu succes deck cuconditia unei actiuni istorice independente, flptuite de majoritateapopulatiei i, mai 'nainte de toate de majoritatea muncitorilor".

Dupa ce a confirmat astfel c socialismul nu poate fi decat opera, nu a unei minoritati, ci a majorildfil populatiei,

numai mai inainte de toate" i nu exclusiv a muncitorilor",adica dupd ce a justificat, lara ,voe, democratia, Lenincontinua:

ft

Numai dupä ce proletariatul si cei mai saraci haunt vor fi gäsitIn ei destull constiinta, forta ideologica, spirit de sacrificiu i per-severenta, nurnai atunci victoria revolutiei socialiste va fi asiguratl".

In asteptare, trebue totusi ca aceasta victorie sa fie asiguratAprin dictatura tribunalelor si a conducatorilor de intreprinderi:

Revolutia a sfärainat lanturile cele mai vechi, cele mai tari sitelemai grele, pe cari massele le Induraserl sub knut. Asia era tell. Darastazi aceiasi revolutie cere, chiar In interesul socialismului, ca.massele sa se supuna fara obiectiune :vointii unice, a t4elor carPconducmunca" (P. 52).

Libertatea cuceritä ieri rapitä iarasi, cad, tocmai asa e,masselor le lipseste constiinta, forta ideologica, spiritul desacrificiu i perseverenta". Totusi, la pag. 7 se conchide, dinlipsa acestor calitati, la imposibiitatea introducerii socialis-mului, in timp ce la pag. 52 se cere ca in interesulmuhri", massele -cari nu-s Inca coapte sa se supund fard.biectie" dictatorilor cari conduc industria. Aceste masse se ga-sesc astfel coborate la un nivel inferior celui pe care-I atin-sesera supt regimul capitalist. Erau ele supuse capitalului, dareel putin nu fara obiectie.

Totusi, Lenin se mangle 0-0 mingle §-i publicul, afirmAndaceasta dictatura, contrar regimului productiei capitaliste,

,,e realizata de massele muncitorior i exploatat-ilor" i ca-i,realizata de organizatii orinduite asa fel ca sa trezeasca i

0

-

. .

.

I .

A

o1

si

cIt

www.dacoromanica.ro

138

ridice massele pentru o opera istorica. Aceste organizatii sunssovietele". (p. 51).

Am aratat deja cum contribue eliminarea i suprimarea ori-carei critici la trezirea i ridicarea masselor pentru o operaistorica". Organizatia sovietista nu schimbd nimic aici. Darcum poate fi realizatä de organizatia masselor, in vederea unej,actiuni libere i independente, aceasta dictatura de fier a di-torva indivizi, fata de supunerea färä obiectie a masselor"Cel care-i ales de masse, pe care ele pot sa-1 destitue sau sa-Ialeaga din nou, depinde totdeauna de aceste masse si nu poateface nimic färä aprobarea lor. El poate sfarama rezistentaunor membri din organizatia care 1-a numit i cari s'ar punerau cu majoritatea, dar ar ramAnea repede fárä mijloace, dacaar vrea, lard voia ei, sa-si impuna majoritatii hotaraxile.

IatA de ce dictatura personala i democratia sunt incompati-bile. Tot asa-i i pentru democratia sovietista. Lenin afirma, eadevarat, ca un astfel de mod de a vedea" e mai prejos deorice critica". Dar energia expresiilor ii tine loc de argumenteputernice, caci atka poate replica:

Dacii nu suntem anarhisti, trebu sä admitem necesitatea Statu-lui, adicA a constrdngerii, pentru a trece de la capitalism la socia

(p. 5o).

Aici, de buna seama ca suntem de acord. Nici democratiaexclude constrangerea; dar singurul soi de constrangere pecare-I admite ea e constangerea majoritatii impusd minoritdfii.ConstrAngerea indispensabila pentru trecerea dela capitalismla socialism, e cea pe care majoritatea muncitoare o impuneminoritatii capitaliste. Dar nici vorba nu poate fi de ea inal doilea stadiu al revolutiei, de care vorbeste Lenin, pentruca proletariatul sfarAmat deja lanturile. Aici e vorba deconstrAngerea pe care cativa indivizi o impun masselor mun-csitoresti. Ca acest soi de consirdagere e incompatibil cu de-mocratia, iata ceia ce nu isbutuste Lenin sa distruga; el cautasa-si sprijine argumentele pe-o solticarie, pentrucA din cons-trAngerea pe care marea massa trebue s'o impuna capitali-

pentru a introduce socialismul constrangere care sepotriveste foarte bine cu democratia el scoate incheiereasimpla cA orice constrtingere, impusa de oricine, cu intentia dea introduce socialismul, e compatibila cu democratia, chiar daca.democratie triseamna atotputernicia indivizilor fata de massa...

iism''.

tilor,

nu

www.dacoromanica.ro

Lenin conchide:

De aceia, hotarat ca nu-i nici o deosibirg de principiu intro(demo.ratismul sovietist (adica socialist) si exercitarea unei puteri dicta-

toriale, de catre indivizi".

Poate sl fie adevArat, dar asta 'nseamna numai ca demo-cratismul sovietist" e un fenomen sugubat, caruia poti sa-1:suprapui orice putere arbitrark cu conditie numai s'o exer-citi in numele socialismului.

Din moment cc lucratorii trebue sa se supuna fan obiectii§efului intreprinderii, acesta nu mai poate fi ales de lucratori,ci impus de o autoritate supremA. Sfatul (sovietul) intreprin-derii nu mai are deci nici un amestec. Trebue ca comitetulcentral executiv, care numeste pe dictatori, sa fi ajuns el insusio putere dictatoriala, ca sovietele sA fi devenit niste fantomesi ca massele reprezentate in aceste soviete sa-si fi pierdut oriceputere reall.

Dupa cum baronul Miinchhausen n'a putut sa iasä din mlas-cutini ajutorul cozii propriei sale peruci, tot asa o massa

muncitoreasca, lipsita de constiintä, de forta ideologica, despirit de sacrificiu si de perseverenta", nu-i in stare sa-sialeaga un dictator care s'o inalte i pe care sa-1 asculte orbeste,ctind Ii cere actiuni cari necesita aceasta constiinta", aceastaforta ideologicA", acest spirit de sacrificiu" i aceasta per-sevetetila".

Si de unde ar veni oare acesti dictatori cari posedi atitorita-tea necesark nu numai intelectuall, ci i morall? Orice puterearbitrark exercitatä de un individ sau de o coterie, contine un,germene de coruptie. Numai caracterele de elita pot sa se a-pere de aceste consecinti nefaste. Putem oare presupune cii:toti dictatorii rusi sunt de calitatea aceasta? Lenin afirma cii eictrebue cernuti cu ingrijire:

Noi vrem sà ne urmam calea incercand, pe cat se poate, cu chib-zuiala i rabdare, distingem pe adevaratii organizatori, cu spirit.cumpatat si cu sims practic, devotati cauzei socialismului i avand-tiarul de a gruph, farl zgomot (si chiar in ciuda zgomotului.a confuziunii) un mare numar de persoane in cadrele organizatii-lor sovietiste, in vederea unei munci constant, unanime si Imetodice.

Numai oameni de-acestia, trecuti prin ciur i prin daemon i carisa se fi ridicat dela treburile cele mai simple la cele mai grele, trebue

ocupe posturi cu raspundere, ca conducatori in administratie.-Noi ream Invafai Inca lucrul acesia,dar ii 'o,n bleat." 41-42)'.

Nu ni se spune ce trebue sa intelegem prin acest noi". E e-vident cii nu-i vorba de massele ignorante, nedisciplinate

139 ,

)

.

sa

s5,

www.dacoromanica.ro

140

incon§tiente, ci mai degraba de autoritatea supremä a coati-tetului central executiv. Nici acesta n'a invatat incl" artade a alege cum trebue pe indrumatorii muncii nationale. Fa-gaduete insa cà va invata aceasta arta dificila. Dar nu nispune cand. Ceia ce-i sigur, e cl astazi alegerea indrumator,rilor se face intr'un mod foarte nesatisfacator. Aceasta, fiindcanu numai masselor, ci chiar i conducatorilor ii lipse§te ma-turitatea necesara. Dupà expropriere, se observa in clipaceperii organizarii cà totu-i de invatat, chiar modul cum sä s&faca alegerea administratorilor supremi ai economiei nationale.

d) Coruptia.

Si ce elemente conduc noul regim!

Nici o kniscare populark, proffuncla i puternica nu s'a petrecut intistorie färä noroi, färä aventurieri si nelegiuiti, fdr1 läuclArosi

alipiti de inovatori färá experientä; farl zApAceala",flrä absurditäti, fArá ifose de prisos, farà incercAri din partca dife-ritilor sefi" de-a se apuca de douäzeci de lucruri deodatà, canu ducal la bun sfArsit nici unul". (Lenin Sarcinile imediate" p. 4o)..

E sigur cä orice mare m4care populara sufera de acestefenomene nefaste; o simtim i noi in Germania. Dar regimutsovietist din Rusia are caracteristicile lui speciale. Mai intai,nicaieri inovatorii" nu sunt a§a de neexperimentati" ca inRusia sovietista. Nici nu se putea altfel. In timpul absolutis-mului, nu li era ingaduit elementelor progresive sa se familia-rize cu treburile Statului O. mai ales sa ia parte la guvernare, la administratia comunala i, de alminteri, la orice o-pera mai de seamä de organizare i de administratie. Toata'energia revolutionarilor, 0. mai ales a celor mai de sea'rnamai violente elemente, era concentrata in lupta cuin conspiratii clandestine. Nu li se poate imputa lipsa deexperientä de care &Aura dovada cand ajunsera dinteodata.la putere. Dar aceastä lipsä de experienta dovede§te Inca odatacat de putin coapta pentru socialism era Rusia, in momentaxevolutiei; cu atat mai putin putea fi lnfaptuit socialismulde massele ignorante i nedisciplinate, cu cat inovatorilor, caritrebuiau sä le arate drumul, le lipsea experienta. Ne con-vingem.din ce In ce mai mult cà educatia masselor i a condu-catorilor lor, in atmosfera democratiei, e un preambul al so-cialismului. Nu se poate sa: treci dintr'o saritura, dela abl-solutism la colectivitate socialista.

Pe de alta parte, regimul sovietist se deosebe§te de celela1t4

sigAlagiosi,

4paitia

° lia.--7

.51

www.dacoromanica.ro

141

mari miscari populare prin suprimarea celui mai bun mijlocde a vedek limpede in jocul aventurierilor, nelegiuitilor, lau-darosilor i gälagiosilor, prin suprimarea 1iber1dii presei.Aceste elemente indoelnice au scapat astfel de critica celo;cari avea o idee precisa despre situatie. Ne mai avand de-a facedeck cu lucratori i soldati ignoranti i cu inovatori" neex-1perimentati, ele gasirà un teren extrem de priincios. E ade-varat ca efii bolsevici au inceput sá invete despart4grant cel bun de neghina si pe organizatorii cei buni de hotisi de pacatosi. Dar mai inainte de a invAta" lucrul acesta;si data fiind starea inapoiata a clasei muncitoare din Rusia,productia fu ruinata i amenintata cu incetarea complectä,S'a crezut ca raul poate fi indreptat numai prin dictaturasefilor. A trebuit sa li se incredinteze dictatura, inainte de afi facuta selectia necesara. In chipul acesta, actiunea acesteidictaturi, care numai prin sine insasi ridica grave obiecitiuni, nu poate fi deck nefasta. Dupa cum se incepuse prinexpropriere, pentru a nu se ajunge deck mai tarziu la orga-1nizare, tot asa acum: se numesc intai dictatori i tocmai dupaaceia se cauta metodele pentru a-i alege.

Aceste sminteli nu puteau fi inlaturate, din moment ce eravorba ca socialismul sa fie introdus, tinandu-se socoteall nu-mai de dorinta de a-1 infaptul, nu de conditiile reale.

Totusi primejdia care ameninta regimul sovietist nu sta nu-mai in belsugul de .aventurieri i de pacatosi", pe care nu-imai poate distinge si a caror critica e imposibild. E tot asa:de amenintat prin faptul instreinat cele mai solide ele-mente din inteligenta", superioare moraliceste i intelectua-liceste. In starea actuala a productiei, socialismul nu poate fiinfaptuit fara concursul intelectualilor. CAVA vreme se mar-ginea la propaganda, cata vreme era vorba numai de a daproletariatului o idee limpede despre rolul sau in societate

despre insarcinarea lui istorica, socialismul n'avea nevoe deintelectuali academiciani de origina burgheza sau autodidactiiesiti din proletariat deck pentru a-i desvolta i a-i vulga-riza teoriile. Atunci trebuia calitate, nu cantitate.

Astazi, cand intram inteo epoca de infaptuire practica asocialismului, e cu totul altfel. Productia i Statul capitalist nupot exista fart concursul numeroaselor forte stintificeste instruite, muncitoare i sigure; ele sunt tot asa de necesare pro4ductiei socialiste i Statului guvernat de clasa muncitoreasca.Socialismul nu-i posibil fitrit aceste forte i, cu atAt maiputin, impotriva acestor forte.

,sd'

.

'

,

cit si-a

si

www.dacoromanica.ro

142

Pentru a participa- in mod -practic Id flurirea socialismului,de loc nevoe, cum ii pentru desvoltarea i propagarea teo-

riei socialiste, s te dai cu trup i suflet cauzei emancipdrii,omenirii. Dar trebue ca cel putin o parte insemnatd din inte-lectuali sä fie convinsä de posibiitatea si de caracterul bine-achtor al productiei socialiste, fief ca, dandu-si .sprijinul,

sacrifice intelectul. Chiar in domeniul lucrului manual nicio productie calificatd. nu sufere constrangere, cu atat maimult in domeniul muncii intelectuale.

Una din conditiile prealabile ale productiei socialiste, con-ditie care trebue sä fie realizatä intr'o societate coaptä pentrusocialism e ca intelectualii sä nu se Indoiasch de posibi-litattea itfäptuirii socialismului §i. sd fie gata, de indatd ce a-cesta va avea la spate puterea necesarl, sä ia parte la opera sade construire.

Importantul rol al intelectualilor n'a fost recunoscut dela in-ceput de bolsevici, cari s'au slujit numai de fortele oarbe alesoldatilor, taranilor i muncitorilor dela orase.

Grosul intelectualilor a fost ostil bolevicior, chiar dela in-ceput; printre ei au fost i intelectualii dedeauseama cd Rusia nu era coapta pentru socializarea irnediataintegrall, asa cum o voiau bolevicii. Altii, cari nici nu se On-deau la lucrurile acestea, s'au indepartat de bolsevici, vazandrelele tratamente la cari era supus intelectualul. Acesta fugonit din uzina pe care lucratorii voiau s'o facd sä mearganumai prin fortele ler. Intelectualului i se luard drepturilepolitice, fiindca atotputernicia sfaturilor muncitoresti, in rea-litate, nu admitea la vot decal pe lucratorii manuali. El RIexpropriat i lipsit de toate mijloacele de existentd civilizatd.Iar la urma urmei fu condamnat la munca silnica si la foamete.

La inceput, bo4evicii au crezut cd. pot sh se lipseasca 'deintelectuali, de profesionisti". Tarismul fusese de parere caorice general era in stare, bird nici o pregatire speciala, saindeplineasca orice slujba in Stat. Republica sovietelor impru-muta dela tarism, printre alte lucruri, i aceasta conceptie, cusingura diferenth ca ea inlocul pe generali prin proletari. Teo-reticianii bolsevismului denumira aceasta: evolujia socialis-mului dela stiintä la actiune". Ar fi putut fi numita maidegraba: evolutia socialismului dela stiinta la diletantism".

Cum se intampla mewu in Republica sovietelor, care se lasacondus't de dorintl, nu de e conceptie precisä a faptelor reale,s'a ajuns incet incet, dupa ce copilul cazuse in fantana,sh se priceapa ce era necesar, i s'a cautat sä se astupe fan-

stud

sa-si

socialisti care-si

-

si

www.dacoromanica.ro

143

tana, adica sa se atraga intelectualii la alta rnunca, nu lacea fortata, la rnunca care le convenia, pe care o cunosteau.Interectualii cari intrau In slujba guvernului nu mai erau pri-viti ca burgheji, tratati i maltratati ca atare. Furl pusirAndul populatiei active" care munceste productiv" i util",nu mai furl expropriati i capatara un venit suficient.

Dar cum cei mai multi dintre acesti intelectuali fuseser'lsiliti sa slujeasca guvernul nu din convingere, '6 de teamalmizeriei si a relelor tratamente, se intelege c munca lor 714fu in realitate nici foarte productiva, nici foarte

Despre aceasta, se plange Trotchi, de pilda, in expunerea luideja citata Munca, disciplina, etc.":

Cea dintâi perioadd. a Yuptei impotriva sabotajuluiqintelectualilorla constat in faptul, ci noi am distrus fard mill organizatiile saboto-rilor. Era necesar si, prin urmare, just. Acorn, intro perioadd In careputerea sovietelor e asiguratd, lupta impotriva sabotajului trebuedust in asa chip ca sabotorii de ien, sa fie transformati in servitoxi,in executori, in indrumdtori tehnici, peste tot unde cere ordinea ceanoda". (p. 13, 14).

Astfel Trotchi crede ca strivirea ,nemiloasl" a intelectuali-lor e mijlocul necesar i prin urmare drept" cu 'ajutoru3caruia acesti intelectuali trebuesc facuti servitorii i indruma-torii

Ceiace urmeazA, o spune chiar el, numai decat:Am supriMat sabotajul si am maturat cu o maturd de fier pe cei

mai multi dintre vechii functionari. Inlocuitorii acestor vechi fungi-onari nu s'au ardtat cd-s de mina o =glutei de lad.mini-stratie. Pe deoparte aceste posturi furl ocupate de tovardsii dinpartid, cari erau obicinuiti cu munca clandestind i fiicuserd Koalarevolutiei; ei furl cele mai bune elemente, luptätorii cei mai curati;cei mai putin interesati. Pe de altA parte venird i oameni de carierd,intriganti si ratati, cad n'aveau ocupatie sub vechiul regim. Simtin-du-se nevoia do a atrage dintr'o data zeci de nii deWoi lucatori cali-ficati, nu-i de mirare duck numerosi borfasi isbutird sd se strecoarein porii noului regim.

Trebue sä addugarri ca multi tovardsi, cari lucreazd in diferiteslujbe i institutii, mai pe urma, nu se viidesc a fi capabili de o munclorganicd, creatoare i asidud. La fiecare pas intalnim tovarasi deacestia Mai ales printre bolsevicii din Octombrie, in ministerii, undelucreazd patrucinci ore, pe 'ndelete, intrun moment in care toatásituatia noastrà cere o muncd deosebit de intensd, care sl fie facutinu cu teamd, ci cu constinta datoriei'% (p. 18-19).

Aceasta fu consecinta necesara'", nici de fel insa justä", aunei politici care cauta sa-i ca§tige pe intelectuali, nu princonvingere, ci cu lovituri de picior.

in:

socializarii.:

bull

. -

utilds

355 nid

www.dacoromanica.ro

144

IndatI dupa aceia, se trecu la un alt mijloc cu care sa seobtina o tauncl mai intensä. Comuna din 1871 taiase lefurileridicate ale functionarilor Statului, fixandu-le la cel mult 6000de franci pe an. Republica sovietelor a voit sä facä la fel.Numai el n'a reusit. Si aioi a trebuit sä dea inapoi. Lenin o-serva relativ la aceasta:

Acum trebue s recurgem la vechiul mijloc burge i s. fncuvin-lam sd pldtim toart4 scamp, serviciile celor mai inalti functionariburgheii... E evident, cá aceastá misurá e un compromis, o abaterede la principiile Comunei din Paris si a oricArei puteri proletare...E evident cä aceasti mAsurA inseamniInteun anumit domeniuOra la un oarecare grad nu numai oprirea ofensivei impotrivacapitalului ci si un pas Inapoi, flail de puterea socialistA a Isovi-etelor". (Sarcinile imediate alce puterii sovietiste" p. 19).

Dar, zice Lenin, nu se putea face nimic altceva. Si are drep-tate. Ridicarea salariilor tine de doua consideratiuni.

Cu cat o intreprindere e mai mare i cu cat lucratorii salsunt mai numerosi, cu atat ii mai insemnat toate celelalteconditii fund egale totalul plus-valorii pe care o produceaceasta intreprindere. Deca pn lucrator produce 5 marci deplus-valoare pe zi, o intreprindere cu 100 de lucritori vaproduce soo de marci pe zi, o intreprindere cu 1000 de lu-cratori, 5000 de marci.

Cu cat o intreprindere-i mai vastä, cu atat organizareaconducerea ei e mai grea, cu atat mai rare sunt fortele cario pot indestula, dar i mijloacele de cari dispun proprie-tarii sau proprietarul, pentru a cumplrk serviciile acestor fortede elita, sunt i ele mai insemnate. In masura In care seintind marile Intreprinderi, se urea §i salariile celor cari leconduc, i aceste salarii ating cateodatI cifre exorbitante;

Chiar Statul trebue sa tina seama de aceastä imprejurare.Daca, respectiv, el nu urea' lefurile functionarilor sal superiori,trebue sa se astepte ca ei sa-i fie rapiti de industria privata.Cel putin acei dintre ei cari au o valoare oarecare si nu semultumesc cu sinecure. In chipul acesta, Statul saraceste inte-tectualiceste, i acesta-i unul din motivele pentru care el nupoate de multe ori sa tie piept concurentii private.

Daca. Comuna ar fi durat i marea industrie de supt regimulsau s'ar fi desvoltat pe calea capitalista, In loc de( a fi soda-lizata (ceiace era cu putinta) maximum de lefuri fixat la6000 de franci n'ar fi putut fi mentinut. Decretul din 2 aprilvadeste caracterul mic burghez al industriei parisiene dinaceastl epoca. Dar oglindeste i caracterul dezinteresat al

-

si

..

.

;

,

ko.

si

www.dacoromanica.ro

145

membrilor Comunei. Am vorbit deja de exemplul bine cunoscutal ministrului de finante Jourde.

Totusi, in Rusia sovietista e absolut imposibil ca concurentaunei mari industrii particulare, viguroas i infloritoare, s.isbuteascli sä urce lefurile specialistior eminenti. Caci aceasta,industrie e ori expropriata ori ruinat i nu-i mai raporteazaproprietarului particular plus-valoare. Numai la un lucru potservl lefurile ridicate: sa invinga sila pe care o au cei maibine inzestrati dintre intelectuali ca sa serveasca Republica So-vietelor i sa-i atragi la noul regim. Cm convingerea n'aretrecere i imboldul foametei nu isbuteste sa stimuleze o ac-tivitate extraordinark nu ramine deck sa se cumpere oa-meni, ref Actmd, fie i numai pentru ei, condiliile de existentAcaPitalistä.

Vedern acum cari sunt elementele alese pentru a conduceproductia socialistä in Republica sovietelor. Pe deoparte, cativavechi conspiratori, militanti onesti de-o cinste ireprosabill,dar inovatori neexperimentati" and Ii vorba de afaceri.Pe de alta, numerosi intelectuali cari se pun in slujba nouluiguvern impotriva convingerii lor, ofi din ambitie cum s'arfi pus si in slujba oricarui alt guvern, ori fiindca se tern defodmete si de violente, ori in sfarsit fiindca-s ispititi de salariiridicate. Acestia nu-s, chiar Trotchi o mArturiseste, elementede mana Chiar dacA au cateva cunostinti, e sigur cánu-s din cei solizi. Cei dintre ei can mbin aria morall cu cu-noasterea afacerilor, sunt adevarati corbi albi.

Unor elemente de teapa aceasta incredintata o puteredictatorialk cAreia lucrätorii sunt tinuti sl-i dea ascultare faramurmur". Or, puterea nemarginita are totdeauna nazuinta dea-i strica chiar pe cei mai buni. In cazul de fatä, ea se gAsestede multe ori in manile unor oarneni stricati mai dinainte. Inknizeria generali si in tirnp ce toatA lumea-i expropriatà,acesti oameni strang in mânile lor elementele unui nou ca-pitalism. Clci productia negustoreasca isi cata de drum sitrebue sä dainuiasca, fiindcA economia ruralk ca economic pri-vatk e o productie negustoreascA si ea domina intreaga viata.Pe de alta parte, agricultura da un prisos din ce in ce mairnic. Republica sovietelor, la sate, dl toata puterea taranilorsaraci, cari au asa de putin pamânt, hick nu li aminenimic de vanzare. Taranii mai chiaburi trebue sa fie depose-dati fArA plata de tot prisosul, care trebue virsat in depozi,tele Statului. Fapte de acestea, daca se pot petrece, nu se in-tfimpla deck odatá. In anul urmAtor, taranul cheabur are s'a.

Terorism I Cons 10

'nai".

www.dacoromanica.ro

146

se fereasca sa mai produca mai mult deck Ii trebue. In chipulacesta, venitul agriculturei scade. Si prisosul pe care taranuloricum tot il produce, ii ascuns dat numai pe furisspeculatorilor.

In acelas limp, industria se opreste i heltuelile Statuluinu pot fi acoperite deck printr'o emisiune nestavilità de hArtie-monedl. AceastA stare de lucruri da nastere, ca in timpulRevolutiei franceze i ca in acest Moment, desi intr'o masuralmai mica, in Germania, la specula, agiotaj, acaparare. Preade vreme a fost lepadata forma superioara a capitalismului,acea care desfasurà o mare productivitate de munca i creiazAbazele materiale ale unei existente superioare pentru masse,si asta, pentru a fi lasate sa renasca, cu toata stralucirea, for-mele parazite cele mai inapoiate ale acestui capitalism.

Bine 'nteles, guvernul sovietelor, ca i guvernul Teroarei inFranca, cauta sa' stapaneasca aceste urgii, starpind speculantii,traficantii clandestini, acaparatorii. Pe atunci acestia erki ghi-lotinati, astazi e moda impuscarilor. Nici una, nici alta nu-sbune. Singurul rezultat, astazi ca i n 1793, e acesta: risculprin care trece acest capital nelegiuit fiind mai mare, se ma-resc in aceiasi proportie bacsisurile, pe cari le cer i capatadela victimele lor imprudente dictatorii cei noi. Si aceastatprilejueste i inceputul unor noi averi cari se ingramadesc.

Cei cari vor sä tie cum se lasa platita noua biurocra,tie ru-seasca, n'au deck sa consulte cartea lui Gavronsky Bilantulbolsevismului", in care mai multe pagini, incepand dela a '18-a,sunt pline de exemple de aceste sfantueli. Cum sä fie sta-paniti acesti noi dictatori, carora massele muncitoresti ii suntdate pe maul fail obiectiune" ?

Ca si pentru educatia morala a masselor, pentru educatiasefilor guvernul sovietist cunoaste numai. un mijloc teroareatribunalelor. Daca dictatura proletariatului e subordonata or-ganizatorior" sai, dictatura organizatorilor, la randul ei, esupusa tribunalelor.

Pentru a combate contra-revolutia, specula si abuzurile",s'a creiat o retea de tribunale revolutionare, de comisii extraor-dinare care judeca cum le vine la socoteala pe toti cei cari lesunt denuntati impusca dupà bunul plac pe toti cei carinu li convin: pe orice speculant sau negustor clandestin ce lecade In mana, ca i pe orice functionar sovietist care-i ajutape acesti speculanti. Dar tribunalele nu se multumesc numaicu acestia; ele se agata totodata de orice critica onesta fAcutaacestei teribile economii sucite. Supt numele colectiv de con-

m

'

,

In

si-i

www.dacoromanica.ro

147

trarevolutie" se intelege orice fel de opozi/ie, pcntru oricemotiv si de ori unde ar veal, orke mijloc ar intrebuinta, oricescop ar unman'.

Din nenorocire, nici aceastä justitie sumara nu-i de ajuns.De multe ori, militantii bolsevici onesti constatà cu spaimael aceste comisiuni extraordinare, ultima speranta de insana-tosire a revolutiei, sunt i ele corupte. Gavronsky citeazI(p. 61) acest strigat de spaima din Jurnalul saptamanal alComisiei Extraordinare":

Din toate partite ni vine stirea c elemente nu numai nedenine, cichiar criminale, cautä sã se strecoare in comisiile provinciale §imai ales cantonale".

Gavronsky mai constata (p. 62) cä aceste incercAri suntcilteodata incoronate de succes. latA o mArturisire scoasadintr'un articol din Vointa muncitoreascA", organ central alcomunismului revolutionar, din io octombrie 1918:

Toatä aduce aminte, ca uncle soviete locale au fost cuadevarat terorizate de extraordinari". Se facea cu ocazia aceasta oselectie naturala: cele mai bune elemente ränifineau in soviete, intimp ce in comisiile extraordinare se IngrAmadeau aventurieri cariputeau fi oricAnd ademeniti la orice soi de talhärie".

Aa dar, ca incheiere, metoda bolscvista nu lasA si ramananimic din programul reinoirii omenirei prin socialism,afarade cativa militanti onesti, in mijlocul unui flux de ignoranta,de coruptie si de desperare, care se urcI din cc in ceameninta cu inecul.

e) Evolutia bol§evismului.

Multi frevolutionari occidentali scot cu trufie in evidenta fap-tul ci bolsevismul se mentine de atata vreme la cârm i caramane in exterior nesdruncinat, in momentul in care suntscrise aceste linil. Iar cei cari-1 critica i-ar fi prezis totuA, bluerdela inceputul domniei, o apropiata prabusire.

Aceasta prAbusire s'ar fi intamplat de mult timp, daca bol-*evicii ar fi rAmas credinciosi programului lor. Ei nu s'aumentinut deck cedând punct cu punct, pentru a ajunge haurma urmei la contrariul a ceia ce-si puseserd in minte saInfaptuiasca.

Pentru a ajunge la putere si-au lepAdat principiile democra-tice. Pentru a se mentine la putere au fAcut la fel cu principiilesocialiste. S'au intarit ca indivizi, sacrificanduli principille

vadindu-se astfel a fi adevarati oportunisti. Pana acum,

\-

.

si-i,

lumea-si

www.dacoromanica.ro

148

bolsevismul a triumfat in Rusia, dar socialismul a suferit okfraugere.

,N'avem decal sá examinam formele sociale cari fatal s'auaesvoltat supt regimul bolsevist, de indata ce s'au aplicatmetodele bolseviste. SI rezumam repede ceia ce-am expuspang aici.

In actuala Rusie bolsevistä, gasim o clasä taraneasca bazatape proprietatea privata nemarginitä i pe o productie casnicainchisä. Aceasta clasä duce o viata aparte, LaoS legatura organica cu industria ora.eneasca. Orasele ne mai producandmarfuri de prisos pentru sate, acestea inceteaza treptat-treptatde a mai trimite la oras, de buna voe i pe cal legale, producteagricole. Urmeaza de aici, pe deoparte, rechizitii fortate, je-fuiri fard despagubiri, iar pe de alta, un trafic clandestinilegal care ia din oras, pentru a le duce la tail ultimele ka-masiti de produse industriale, gramadite mai dinainte.

De cand cu impartirea marilor proprietati fonciare, bolsevis-mul nu mai are nimic de dat parathion Simpatia pe care li-oinspira se schimba in ura; ura impotriva lucratorului din orasecare nu munceste, care nu mai furnizeaza marfuri agriculturii;ura importiva guvernantilor cari trimit in sate soldati, pentrua rechizitiona productele; dispret pentru speculantii i neguta.".torii din orase cari cauti, prin tot felul de tombinatii fraudurloase, sa-i smulga taranului agoniseala lui.

Alaturi de acest sistem mic-burghez dela tard, in oras seridica o societate care pretinde socialistä. Ea a voit sädesfiinteze deosebirile de clasä. A inceput prin a injosl si animici clasele de sus si a ajuns la o noul societate de clase,la trei clase

Cea de jos cuprincle pe fostii burgheji", capitalisti, mici-burgheji i intelectuali de cei cari-s potrivnici regimului. Lip-.sill de toate drepturile politice, despoiati de toate mijloacelede existenta, ei sunt din timp in timp siliti s. faca rnuncile celemai respingatoare, pentru a priml in schimb o hrana jalnicde neindestulatoare, sau mai degraba niste adevarate portiide foamete. Iadul in care traesc acesti robi nu poate fi corn-parat de cat cu cele hidoase fenomene pe cari le-a produsvreodata capitalismul. Creiarea acestui iad e actul de violentapropriu bolsevismului, primul sau pas important spre desrobi-rea omenirei.

Clasa mijlocie e alcatuitä din lucratori salariati. Politicesteei sunt privilegiati. Dupa litera constitutiei numai ei, in orase,se bucura de drepturile electorale, de libertatea presei si a Aso-

_

. -

ca-i

..

mai

..

- 5

si

www.dacoromanica.ro

149

ciatiei. Pot sa-si aleaga mestesugul i sunt platiti bine pentramunca lor, pe care ei reglementeaza. Sau, mai de-graba, asa a fost, caci din ce in ce-i mai evident ca, dat fiindnivelul marei masse a salariatilor rust industria e 'n periculdin ce in ce mai mult.

Pentru ca industria sa fie salvata, a trebuit sa se suprapuna.lucratorilor o nota clasa de functionari, care puse stapanirptreptat-treptat pe puterea reall i facu niste inchipuiri dinlibertatile lucratorilor. Asta, fireste cä s'a 'ntamplat nu fledimpotrivire din partea lucratorilor, cu atat mai mult cu catruina generalä a industriei 0 a transporturilor, ca i distantadin ce in ce mai mare dintre sate 0 orase, faceau ca situatiaacestora sa fie din ce in ce mai desperata din punct de vedereal aprovizionarii, asa ca salariile cele mai ridicate nu-i maiajunsera lucratorului pentru hrana.

Diverse le categorii de lucratori, una dupä alta, 10 pierdeauadmiratia pentru bolsevici, dar opozitia lor ramanea neor-ganizata, imprastiata i ignorantl, in fata rändurilor stranseale unei biurocratii relativ bine instruite. Lucratorii nu isbutira.sa se ridice impotriva-ei.

Puterea absoluta a sfaturilor muncitoresti se desvoltä astfelintr.'o putere absolutä a unei noi biurocratii, in parte using.din aceste sfaturi, in parte numita de ele 0 in parte impusä..Aceastä biurocratie rePrezinta, dintre cele trei clase orasanesti,clasa superioara, noua clasa stapanitoare, care se constitue suptegida vechilor idealisti i militanti comunisti.

Absolutismul Cinului" (grad) vechei biurocratii iese din noula iveala sut o scoarta nota, dar, dupä cum am vazut, nicide cum mai bung.. Si din el si alaturi de el, incoltesc, prin a-pucaturi hotarat criminale, germenii unui nou capitalism, cu.mult inferior capitalismului industrial din trecut.

A disparut numai marea proprietate fonciara i feodalà..Pentru asta conditiile necesare erau coapte in Rusia. Nu erau.ins5 coapte pentru desfiintarea capitalismului. Acestaii ser-beaza deci invierea, i Inca supt niste forme mai grele i maidureroase pentru proletariat, ca cele vechi.

Capitalismul privat, in loc de formele superioare ale indus-trici, imbracl formele cele mai pacatoase 0 mai abjecteale camertului clandestin 0 ale speculatiilor financiare. Capita-lisnul industrial, din privat, a devenit capitalism de Stat. 0-dinioara, biurocratia Statului i oea a 'capitalului privat pastrauuna fata de cealaltd, o atitudine critica, ba chiar du.rnAnoasa..

inii i-o

www.dacoromanica.ro

150

LucrAtorul avea atunci norocul sd fie bine cand cu una, când,cu cealaltd.

Astdzi biurocratia Statului si a capitalului nu-s deosebite:acesta-i rezultatul final al marei transformdri socialiste infdp-tuite de bolsevism. Asta 'nseamnd despotismul cel mai im-pilátor pe care 1-a clinoscut vreodatd Rusia. Inlocuirea demo-cratiei prin dominatia arbitrard a sfaturilor muncitoresti, caritrebuiau sd exproprieze pe expropriatori, duse astfel la dorni-matia arbitrard a unei noi biurocratii s,i. reduse democratia la

inchipuire, c1iar pentru lucratori, fiincicd acestia cad in robia,economicd cea mai mare din cdte au avut vreodatd de suferit.

in acelas timp, pierderea libertdtii lor nu-i compensata de oimbundtAtire a traiului. E adevdrat cA noua dictaturd eco-nomica functioneazd ceva mai bine ca anarhia economicd, carea preccdat-o si care ar fi dus mai repede la catastrofaTotusi acest sfAxsit e intArziat, nu inldturat, prin dictaturd,-cAci noua biurocratie nici ea nu organizeazd viata economicd.

PAnd la ce punct functionarea noului aparat c nesatisflcii-toare, se vede din strigAtul -de spaima al comisarului tapro-viziondrii Krasin, publicat de curdnd de Pravda". lard cedecreteath el:

I. Administratia actuala a cailor ferate, ca si dificultAtileobjective creiate de cei cinci ani de rlzboiu, au adus transporturileintr'o stare de ruinil totalA care se apropie de impotmolirea defini-xiviri a tuturor cAilor de comunicatie.

2. Acest dezastru trebue atribuit nu numai formelor de organizatiemetodelor de administratie gresite, nu numai productivitAtii

.rnicsorate a personalului, ci i deselor schimbAri de forme si organeadministrative-

3.Sarcina pe care o avem de indeplinit e restabilirea transportu-rilor, ca s putem cel putin sä nu murim de foame sl asigurAmindustriei combustibilul i materiile si aceasth sarcinh nupoate fi indeplinita deck printr'un efort eroic al tuturor fortelor din-transporturi.

4. Aceasth muncl trebue efectuatA de indatl, nici un ceas n'avemde pierdut, cad merged spre ruina tuturor cuceririlor revolutiei.

5.Administratia colectivA, In realitate iresponsabill, trebue sl cede-ze locul principiului administratiei individuale, care dä putinta unelmai maxi responsabilitAti: toti, dela acar pAra la membrii organuluicolectiv trebue sl se conformeze instructiilor mele, cu credintl siintocmai asa cum spun eu. Reformele trebuiesc abrogate i, peste-tot unde-i cu putinta, sl se restabileascA starea de lucruri anterioara,sä se restabileascA i sI se sprijine vechiul aparat tehnic, si In centre

pe6. Introducerea muncii cu acordul e o necesitate-.

Krasin c unul din rarii organizatori de seamd si de talent aizuvernului sovietelor, cu practicd IndelungatA i instruit. Si

,

. .

tiara.

. .

:prime,

hail._

-

si!

1

'

ki

www.dacoromanica.ro

151

cei dela caile ferate constituiau elita lucratorilor rusi; ina edepe timpul tarismului isi injghebaserg o buna organizatiedadusera dovada de o pare inteligenta. Si iata ce s'a 'ntainplatsi cu ei I

Instructiile pe cari cetit arata Isimurit a nu mimaiconsecintele rasboiului sunt, cum se spune adesea, singurelecauze ale situatiei jalnice. Ele au agravat numai aceasta si-tuatie. Pricina ruinei tuturor cuceririlor revolutiei" e lipsa.de pregatire.

Pentru a salva revolutia, trebue numai deal sa se abrogereformele, sa se restabileasca vechea -stare de lucruri 5i ve-chiul aparat tehnic", cu alte cuvinte: sa se suprime revo-lutia sistemulai pentru ca oamenii revolutiei sà fie salvati.

Se 'ntelege dela sine ca acest decret nu-i va schimba pe oa-menii chemati a-I realiza, cum n'au facut-o nici decretele an-terioare.

Ca i vechiul capitalism, acest nou comunism" singur Iiformeaza groparii. Dar vechiul capitalism nu-i forma numai peei, el dedea nastere si la Lnoi i viguroase forte de productie 7na-teriala, cari ingAduiau groparilor sä creieze forme noi 5isuperioare de via, pentru a inlocul pe cele cari mureau.

Comunismul, in starea actuala a Rusiei, ruineaza toate for-tele de productie pe cari le gaseste. Groparii lui nu vor putektrece la forme superioare de ..via; ei vor incepe totul dela,capät si in forme barbare din nou revenite.

Un astfel de regim se poate mentine, i ilia de azi pemaine, numai daca se sprijina pe puternice mijloace de cons-trangere, pe o armata care asculte orbeste. Bolseviciicreiat aceasta annatá i,. pentru a se mentine, si-au calcatInca odata principiile. Ei ii incepusera campania, sal-al-nandma5inäria Statului", cu aparatul sa'at miitar i biurocratic-Acest scop odata atins, s'au vazut siliti de nevoia de conser-vare, faureasca din nou un aparat analog.

Bolsevicii ajunsera la putere proclamand disolvarea armateilcu ajutorul sfaturilor de soldati, cari numeau destituiaupe ofiteri dupa plac i le dIdeau ascultare and aveau poftä.Sfaturile de soldati, alaturi de sfaturile de muncitori, eraualfa si omega politicei bolseviste. Lor trebuia sil le apartinktoata puterea.

A doua zi dupa succes, lucrurileji schimbara infatisarea..De indata ce bolsevicii se isbirà de-o opozitie, avura nevoede-o armata care sa lupte i sa fie cu totul la ordinele lor, nu

- .

I .t.t

sa-1

sa-si

_

;

le-ati

si-aa

www.dacoromanica.ro

152

.de-o armata care sa se imprastie sau in care fiecare batalion sa lucreze de capul lui.

La inceput, entuziasmul a putut foarte bine sa inloctriascaascultarea pasiva. Dar ce era de facut cand entuziasmul In-

crätorilor incepu s dispara, and voluntarii incepurd sa seTareascà din ce in ce i and unitati izolate dadura semne Stienesupunere? In industrie, productia democratä are nevoe deanumite conditii materiale si morale. 0 armata chemata sädesfasure o fortä combativa, prin insasi esenta ei exclude de-mocratia. Rasboiul a fost totdeauna mormântul democratiei.Tot asa-i i rasboiul civil, daca dureaza multa vreme. In modnecesar, bolsevismul a dat nastere rasboiului civil si tot ashde necesar a dus la desfiintarea sfaturilor de soldati. Dictatura:bolsevista a facut o umbra din sfaturile muncitoresti, pentruca!a suprimat realegerile si a inlaturat din ele orice opozitie,Cat despre sfaturile de soldati, le-a luat toate functiunile im-portante i printre altele, i dreptul de a-si alege ofiterii. A-cestia sunt, ca si in trecut, numiti de guvern. Si cum volun-tariatul nu indestula, s'a recurs, ca i inainte de bolsevism,recrutarea fortata. Asta fu un nou prilej de conflicte intre po-pulatie i guvern. De aici, numerease rezmerite taranesti, carinecesitä o noua sporire a armatei. Dezertari in massã se pro-ue zilnic i stint combatute prin executii in massa.

L'Humanité" din 29 mai 1919 publica un raport foartefavorabil bolsevicilor, bazat pe observatii i marturisiri oculareculese din Rusia, supt titlul: Principiile comuniste i aplicarealor". La sffirsit se gaseste urmatorul pasaj:

_Armata rosie e opera Antantei. Guvernul bolsevist s'a declaratde multe ori, antimilitarist. Poporul rus, asa de pacinic, urAsterIsboiul Stahl, ca si eri, ca intotdeauna. El se irnpotriviste cuanver-§unare,-dezertAri

and ti vorba de recrutare. In armata rosie, sunt tot atfiteacite erau,si in armata tarului. Se intAmplä ca un regiment

sa n'ajungd la locuLdestinat, pentru icá tori oarnen,11 i se imprSstie pe-drum". I

Acesta-i mai degraba un mod original al armatei rosii de a-simanifesta entuziasmul pentru principiile bolsevistel

Daca ne tinem de fapte, fara a cauta sa le facem apologia,se va vedea cä i in domeniul militar se ivesc din nou vechileforme tariste, numai ca-s ceva mai inräutätite, c5.6 ranitarism, desi trambiteaza principii antimilitariste, desfasura Mad.nici o indoiala mai multa energie decal cel vechlu.

Sunt aceleasi conditii care, cand cu rnarea Revolutie Fran-crib, pregatisePa transformarea Republicei in Imperiu na-

1Fa

xuili

13.

www.dacoromanica.ro

153

poleonian. Dar Lenin nu-i destinat s'o sfarseasca ca un Napo-leon rus. Bonaparte din Corsica castigase inimile Frantujilor,purtand victorios n toata Europa drapelele Frantei. Asta-imultumea pe unii, cand vedeau ca principiile Revolutiei cuce-resc Europa; altii aveau poate o multumite si mai mare, candvedeau armatele franceze jefuind Europa si imbogatind Frantacu prazile lor.

Rusia-i tare numai n rasboiul defensiv. Aceleasi dificultatide transport, cari opresc o armata cotropitoare, impiedecapropriile sale armate sa treaca victorios granitele. Si Lenin arfi voit cu draga inimä sá poarte prin Europa drapelele victo-rioase ale Revolutiei, dar n'are noroc. Militarismul revolutionaral bolsevicilor nu va imbogatl Rusia; pentru ea, el nu poate,devenl deck un nou isvor de mizerie. In acest moment indus-tria ruseasca, atata cata este, lucreaza numai pentru armata;nu pentru productie. Comunismul rus a devenit, supt toate ra-porturile, socialism de cazarma.

Insuccesul economic, si deci 5i cel moral, al metodei bol-seviste, e inevitabil. N'ar putea fi ascuns decat daca s'ar ter-mina cu o infrangere militara.

Nici o revolutie mondiala, nici un ajutor din afara nu ar pu-tea impiedeca falimentul economic al metodei bolseviste. Da-toria socialismului european fail de comunism" e cu totulalta: el trebue sa, vegheze ca catastrofi moralä a unei anumitemetode socialiste sa nu devina catastrofa socialismalui in ge-neral, ca sä se faca o distinctie precisä intre aceasta metodä

metoda marxista i ca aceastä distinctie sa fie limpede in-constiintei masselor. Presa socialista radicala intelege-

foarte rat' interesele revolutiei sociale, cand crede el le serf-veste, predicand masselor identitatea bolsevismului cu a socia-lismului i mentinandu-le in ideia di forma actuala a republiceisovietiste, pentru ca desfasura steagul puterii muncitoriloral socialismului, ii reprezinta adevarata realizare.

f) Teroarea.

Fireste ca desvoltarea pe care am indicat-o, nu era rezulta-tul vointii bolsevicilor. Dimpotriva, acest rezultat a fost cutotul altfel de cum au voit ei, i bolsevicii au cautat sal se fe-reasca de el prin toate mijloacele, dar au ajuns Ia aceiasi retetade care s'a servit regimul lor inca dela inceput: la violenta,violenta arbitrara a unui dictator, impotriva canna cea maimica critica nu-i ingaduita. Regimul teroarei devenl urmarea

-

.

-

:f

5iSati5ata

i.

www.dacoromanica.ro

154

inevitabila a.metodelor comuniste. El ii incercarea desperatlde a li oprl consecintele.

Dintre fenomenele näscute de bol§evism, teroarea, careincepe cu suprimarea libertatii presei i i§i gäse§te punctul cul-minant in executiile in massa, e desigur cel mai isbitor i mairespingator, cel care starneste cea mai mare ura impotriva

Si totusi, acesta nu-i decat destinul lor tragic, nucrima lor, pe cat se poate, in general, in fata unui-fenomenistoric asa de insemnat, sa se vorbeasca de culpabilitate, care,in fond, nu poate fi nici odata decat personalä. Cel care vrea

rezolve ehestiunea culpabilitätii trebue s examineze cal-carea preceptelor morale de indivizi, pentru cii vointa, precisvorbind, 1111 poate fi decal individual& 0 multime, o clasa, ondtie nu poate voi, in realitate Ii lipseste pentru asta or-ganul necesar §i nici nu poate pacatui. 0 multime sau o or-ganizatie poate lucrd de comun acord, dar molivele fiecaruiadintre agenti pot fi foarte diferite. Totusi, motivele determinaculpabilitatea morall.

Negresit, motivele bolsevicilor au fost cele mai bune. Lainceputul domniei lor, ei s'au aratat plini de acel idealismumanitar, care isvora§te din situatia de clasa a proletariatului.Primul lor decret fu desfiintarea pedepsei cu moartea. §i cutoate acestea, claca vrem sii vorbim de culpabilitate, ea dateazatocmai din epoca acestui decret, cand bolsevicii hotarara, pen-tru a hu pierde puterea, sa ;se abata dela principiile democratiei

ale materialismului istoric, in numele carora hiptasera cuinversunare zeci de ani. Culpabilitatea lor dateaza din mo-mentul in care, ca i bakunistii spanioli din 1873, proclarnaraemanciparea imediata si totala a clasei muncitoresti", faraa tine seama de starea inapoiatai a Rusiei, i democratia ,re-cuzaridu-se", ei statornicira, pentru a-§i ajunge scopul pro-:clamat, propria lor dictaturi supt firma dictaturii proleta-riatului.

In acest punct li se poate cauta culpabilitatea". Din mo-ment ce-o apucaseri pe aceasta cale, nu se mai puteau feride teroare. Ideia unei adevarate dictaturi pacinice, fara vio-lenta, e o iluzie.

Tribunalele revolutionare §i comisiile extraordinare deveniraarmele teroarei. §i made si altele au facut prapad, fara; a !maipune la socoteala expeditiile de represalii militare, ale carorvictime sunt nenumarate, Numarul victimelor comisiilor extra-ordinare va rimâne pentru totdeauna greu de stabilit. El seridica la cateva mii. Calculul cel mai cumpatat cB. cifra de6000. Dupa alii ar fi vorba de indoitul sau chiar de intreitut

.

i.

bol-sevicilor.

si

si

www.dacoromanica.ro

155

acestei cifre. Trebue sa mai adaugam i foarte multe vic-time inchise arbitrar, maltratate sau chinuite pan' la moarte.

Apärätorii bolsevismului ne spun el i adversarii Iui, gar-zile albe finlandeze, baronii baltici, generalii i amiralii'contra,revolutionari i aristi fac la fel. Dar un furt e justificat prin.faptul ca mai sunt i alti hoti?

Ceilalti, cel putin, nu-si batjocuresc principiile, cand sacri--flea dupd cheful lor vieti omenesti, pentru a se mentine laputere; bolevicii, dimpotriva, nu pot s'o facä decat calcandin picioare principiul respectului vietii omenesti, pe care eisinguri 1-au trambitat, in numele caruia ei se ridicasera i cuajutorul caruia se justificau. Nu-i combatem noi oare pe totiacesti baroni i generali tocmai fiindca n'au pus nici un pre:pe vietile omenesti, cari n'au fost pentru ei deck un mij-loc de a-si ajunge scopurile de dominatie?

Se spune, e adevárat, ca tocmai in scop se cede diferenta..Un scop inalt ar justifica mijlocul pe care scopurile josnice aleguvernantilor 1-ar face criminal. Totusi scopul nu justifica oricemijloc, ci numai pe acel care se potriveste cu acest scop. lin..mijloc contrar scopului nu-i consfintit de acesta. Dupa cum.existenta nu poate fi aparata, sacrificand totodata ceia ce-i facesenzul i scopul, tot asa nu se poate lupta in numele

Intentia cea build poate fi o scuza pentru.:cei cari se servesc de mijloace rele, dar aceste niijloace santcu atat mai condamnabile, cu cat paguba pe care o pricinuescc mai mare.

Nici scopul teroarei bolseviste nu poate fi scutit de imputari.Datoria sa imediata e sa mentina la putere aparatul de do-minatie militara i biurocratica, pe care 1-au creiatPentru a isbutl, ar trebul sa se inceapa prin a se combatecoruptia chiar in interiorul acestui aparat.

In Pravda din i april 1919, profesorul Dukelski a cerut ca:bolsevismul i institutiile sale oficiale sa fie curatate de par-veniti, de banditi si de aventurieri, cari s'au alipit de co-minima pentrti a-1 exploata cu intentii criminale. Lenin rds-punse

Autorul scrisorii, cere ca sl ne curätätn partidul de aventurieri,.5i de banditicerere Intemeiatä, pe care noi am emis-o de muLtivreme si pe care o realizdtn. Noi ii Impu,scdm vom continua. scl-timpu,scdm. pe banditi i pe aventurieri. Dar pentru ca aceasta curt--tire, sal meargl mai repede 5i mai cu temei, avem nevoe (de ajutorulintelectualilor sinceri, can st nu fact parte din nici kin partid".

Impu5carea asta a ajuns alfa si omega intelepciunii adtni-nistrative a comuni5tilor. Totusi nu cere Lenin intelectualilor:

-4

I

princi--calcandu-le.

t

piilor,

www.dacoromanica.ro

156

sä ajute la starpirea acestor banditi si aventurieri? Si in acelaStimp el ii lipseste tocmai pe acesti intelectuali de unicul mijloccu ajutorul caruia ei ar putea s'o faca: de libertatea presei.Numai libertatea nemärginita a presei ar putea sa-i infranezepe acesti banditi i aventurieri cari, fatal, intováräsesc oriceputere absoluta si necontrolata i pe cari absenta libertatiipresei II face mai indrázneti.

Cu toate acestea, presa ruseasca se gäseste exclnsiV inmanile acelorasi institutii oficiale, in cari se cuibäresc aven-turierii i banditii. $i atunci ce garantii mai poseda Lenin caracesti banditi i aventurieri nu se strecoarä in tribunalele revo-lutionare i 'n comisiile extraordinare si nu se slujesc deele pentru a impusca pe intelectualii sinceri, fara partid",cari ar putea sa descopere taina?

Dar tocmai comisiile extraordinare pentru combaterea co-ruptiei au puterea cea mai absoluta i nu-s supuse nici unuicontrol, adica lucreaza in conditii cari favorizeaza cel mai multoruptia. Tribunalul revolutionar din 1793 avea e putere arbi-trara ne mai auzita. Garantiile legale ale acuzatilor erau nein-semnate. Dar cel putin functiona in vazul lumii, un oarecarecontrol al actelor sale era deci cu putinta. Comisiile extraor-dinare ale republicei sovietelor functioneaza In taina, fära nicio garantie legala pentru acuzati. Nici nu-i absolut necesar sa),li se ia depozktia, a martorilor si mai putin. 0 simplä de-nuntare. o simpla banuiala Ii de ajuns pentru a fi condamnatila moarte.

Aceastä deplorabila stare de lucruri luä asa de mari dimen-siuni, in cat se lua hotararea sá fie imbunatatita. Se hotarica comisiile sa nu mai poata ordona executii fara anchetäfara verdict. Dar arbitrarul e asa de strâns legat de dictatura,in cat una nu poate fi suprimata flea cealaltä. Cea mai buna'hotarare e anulatä, de indatä ce admite o exceptie in caz decomplot vadit contra- revolutionar". Cu asta se &á frau liberexecutiilor arbitrare. $i chiar daca s'ar respecta,litera hota.-rarii, ea nu-i ocroteste de cat pe talhari i pe banditi, nu peintelectualii sinceri, etc", prin interventia carora s'ar curatlinstituiile oficiale. Dar chiar curätirea", nu-i tot o contra-revolutie" ?

Cele mai mici manifestäri de nemultumire risca sä atragaaceleasi pedepse ca i banditismul. $i acest risc nu-i de locdulcit de influente contrarii, cad ele tin de un domeniu la care

comunistii onesti i banditii sunt deopotriva de interesati.

in-

-$i

Si

www.dacoromanica.ro

157

unii i alii sunt de acord pentru. a impiedeca orice critica; a re-gimuiui nu poate fi deci vorba de indulcire.

Asifel, Comisia Extraordinara Panrusa pentru combatereacontra-revolutiei si a abuzurilor a declarat de curand:

O serie de rAscoale cari au isbucnit in ultimul timp dovedesc ca.'laurii lui Krasnov nu.i läsä si doarma: pe social4tii-revolutianaridin stAnga i pe mensevici.

ToatA activitatea lor tinde exclusiv la descompunerea armateinoastre (Briansk, Samara, Smolensk) la zädIrnicirea industriei(Petrograd, Tula) a transporturilor si a aproviziondrii noastre(greva celor de la clile ferate).

Comisia extraordinarl panrusl declarä prin prezenta ca tut va faceo deoseblre Intre gArzile albe ale trupelor lui Krasnov §l gArzile

albe ale mensevicilor si socialistilor-revolutionari din stdnga.Pedeapsa Comisiei extraordinare Ii va atinge cu aceiasi asprime

pe unii i pe altii.Social 4tii revolutionari din stanga i mensevicii arestati vor fl

pAstrati ca ostateci, iar soarta lor va depinde de atitudinea partidelorIscAlit: Presedintele Comislei extraordinare panruse.

F. Dzerjinski.(Extras dinizvestia" comitetului executiv central panrus, No. 59,

din i Marte 1919).

Asa dar, daca se ivesc semne de descompunere in armata,dacA nemultumirea creste printre lucratorii industriali i ceidela caile ferate, sunt inchisi efii socialistilor ne-bolsevici,pentru a fi impuscati la cel inai Ink semn de opozitie proletara.Doborfirea proletariatului nemultumit acesta-i scopul sublimcare trebue sä sfinteasca in Rusia un mijloc tot asa de criminalca i asasinatele in massa. Acest mijloc nu poate schimba insucces esecul economic al bolsevismului.

Singurul rezultat va fi ca prabusirea bolsevismului are safie intampinata de massele din Rusia, nu cum, a fost Intâmpi-pinata de intregul proletariat socialist caderea celei de-a douaComune din Paris, ci mai degraba cum, a fost caderea lui Ro-bespierre, la. 9 thermidor, de catre intreaga Francie: ca omantuire de o grea impilare, nu ca o infrangere resirntita cuo adanca durere.

Perspectivele Republicei sovietelor.

Guvernul lui Lenin e amenintat de un 9 thermidor. Dar sepoate intAmpla i altfel. Istoria nu reincepe. Un guvern careurmareste un scop inaccesibil poate sa ajunga la doua rezul-tate: sfirseste prin a fi rasturnat, daca-si mentine programul,

cade cu el; poate sa se intareascl, daca-si modifica progra-mul si la sfarsit renunta la el. In privinta opera, rezultatu-i

savietist;

.

nici

. 1!

g)

lor.

5i

si

www.dacoromanica.ro

158

acelas in amandouli cazurile: falimentul. Dar pentru persona-Nagle partase nu-i acelas lucru, daca-si conservä puterea saudaca, cazute din marirea lor, ajung., pe mina dusmanilorfuriosi.

Robespierre aril la 9 thermidor. Dar nu toti jacobinii avuraaceiasi soarta. Unii dintre ei s'au ridicat la o mare inaltime,adaptandu-se cu intelepciune imprejurarilor. Insusi Napoleonsimpatizase cu oamenii Teroarei i fusese 'n prietenie cu ceidoi frati Robespierre. Sora lor Maria spunea mai tarziu:

Bonaparte era un republican; voi spune chiar cl era de partea,Montagnarzilor... Admiratia lui pentru fratele meu mai mare,prietenia lui pentru fratele, rneu cel mai mic §i poate i simpatia pecare i-o inspirase nenorocirea mea, mi-au adus" supt Consulat o pensiede 3600 de franci".

(Citat de J.H. Rose, Napoleon I, Stuttgart, 1906, I-p. so).

Nu numai indivizii, ci i partide intregi pot sa se schimbc sisa iasä cu sanatate dintr'o situatie imposibilà, ba chiar sädevina puternice i respectate. Nu-i cu neputinta ca falimentulexperientelor comuniste in Rusia st transforme bolsevismulsa-1 mentie ca partid de guvernamant. Inceputul ii i facut.

Ca Piste adevarali politiciani realisti, bolsevicii, in cursul do-minatiei lor, au desvoltat foarte mult arta de a se adapta impre-jurarilor. Ei au fost la inceput aparatorii convinsi ai AdunariiNationale, aleasa pe baza votului universal si egal, si au su-primat-o de indata ce s'a pus deacurmezisul drumuluiAu fost adversarii convinsi ai pedepsei cu moartea si au exer-citat o putere sangeroasa. Dupa ce au renuntat la democra-tismul Statului, au fost adeptii infocati ai democratismului insanul proletariatului. Renunta insä si la el, ca sä puna in loc.dictatura personald. Au desfiintat sistemul contractelor demunch si 1-au introdus din nou. Si-au luat insarcinarea, la in-cepund domniei lor, sä distruga aparatul biurocratic al ve-chiului Stat. Au pus un altul in loc. Au ajuns la puteredistrugand disciplina in armata si la urma chiar armata,Au creiat o noua arrnata sever disciplinata. Au voit sa ni-veleze clasele r au creiat noi distinctiuni intre clasc, o clasainferioara proletariatului; din acesta au facut o clasä privile-Iegiata i-au suprapus o nouà clasä care poseda ceIe mai parivenituri i cele mai mari privilegii. La tara, au voit sa-i Inge-nunche pe taranii bogati i sa nu dea drepturi politice decal-tAranilor saraci. Din nou insä le-au dat drepturi taranilor bo-gati. Au inceput printr'o expropriere nemiloasa a capitalului

acum sunt dispusi, pentru a capatä ajutorul lor sa dea pe

,

,

!

lor..

.

,

i

Ii

www.dacoromanica.ro

mana capitalistilor americani bogatiile naturale din jumatatedin Rusia i sa favorizeze in toate chipurile capitalul strein:

Corespondentul de razboiu francez, Ludovic Naudeau, a pu-blicat in Temps" intervievul sau cu Lenin in care acesta ex-pune printre altele, urmatoarele intentii favorabile fall decapital:

Noi recunoastem cu sinceritate cä trebue si plitim doband 5. la.imprumuturile factite in afarà si, in lipsä de numerar, vorn plAtl cugriu, petrol si cu tot felul de materii prime can, negresit nu ne vorlipsi, de indatä ce'vom putea lucra aproape norniar

Mai suntem hotäriti, daca vorn cAdea Ia invoiall printr'o idiscutieacordam concesii de pAduri si mine puterilor Antantei,

numai cu conditia ca principiile esentiale ale Rusiei sovietiste, stfie respectate. Mai mult Inca., worn consimti chiar, lava placere, eadevArat, dar cu resemnare, ca sã cedärn parti din teritoriul

imperiu rus puterilor Antantei. Stim cá capitalistii englezl,japonezi i americans doresc din inirnä astfel de cesiuni".

Intervievurile nu sunt niste documente pe care poti jura.Dar aceste intentiuni ale Republicei sovietelor sunt intarite demulte alte marturisiri, demne de incredere. Ele dau dovadade un puternic simt al realitätilor,;dar, mai inseamnä i renunta-rea la programul comunist, a carei realizare se indeparteazasimtitor, din moment ce o bucata din Rusia e data in arenclacapitalistilor streini pentru un rästimp de 8o de ani.

S'a isprdvit, deci, cu comunismul, ca mijloc de emancipareimediata a proletariatului rus; acum, rämane numai de stiutdaca guvernu/ lui Lenin va anunta cu fatarnicie esecul meto-delor comuniste si se va intari, sau dacá o forta contrarevolu,tionara nu va rästurna acest guvern, proclarnAndu-1 cu bru-talitate falit.

Am fi preferat cea dintai eventualitate calea pe care bol--sevismul s'ar intoarce constient pe terenul evolutionismuluimarxist, care stie ca nu se poate sari peste fazele normaleale desvoltarii istorice. Ar fi calea cea mai putin dureroasacea mai de folos pentru proletariatul international. Din ne .fericire, istoria lumii nu merge dupa dorintele noastre.

Pacatul de moarte al bolsevismului e zdrobirea democratieiprintr'o putere dictatoriala, care nu poate fi conceputa deck caun regim absolut de violenta al unui individ sau a unei mici or-ganizatii solid cladita.

Cu dictatura-i ca i cu rasboiul, i cei cari, supt inraurireamodel rusesti, se joaca acum cu ideia de dictatura, fárá ca s'ofi meditat de-a fir a par, ar putek sa-si dea seaml de ea, pri-rind ce se petrece in Germania. Usor poti da nastere dicta-

169

,

.

sA

.

s.

'

.

prealabilä,

chiului

,

si

,

www.dacoromanica.ro

160

turii, ca i rasboiului, din moment ce ai in maul puterea Sta-tului; dar odath ce apuci pe aceastä cale, nu poti s'o sfarsestinici cu una nici cu celhlalt, dupa voe. Te gaseti in dilema:invingi sau s'o sfarsesti cu o catastrofa.

Rusia are absoluta nevoe de ajutorul capitalului strein. Re-publica sovietelor nu-1 va putea obtine fará Adunareanala i libertatea presei. Nu pentru c capitali§tii ar fi ni§teidealiti democratici. Ei n'au §ovait sa imprumute miliardetarismului. Dar in afaceri n'au nici o incredere intr'un guvernrevolutionar, se indoesc de statornicia lui, din moment cenu-i criticat in presh i, in chip vadit, n'are la spate majori-tatea populatiei.

Guvernul sovietist va voi oare i va ti sä acorde libertateapresei i sh convoace o Constituanth?

Multi bolsevici afirma ca nu s'ar teme nici de una nici decealaltä. Dar atunci de ce nu consimt? Pentru ce dispretuesciun mijloc pe care daca 1-ar intrebuinta, si-ar sporl enormiortamorala i increderea? In prefata la Programul Comunistilor"al lui Bukharin, pe care am citat-o deja, jse spune:

Dupl Kautsky i C-ie, o revolutie are dreptul sa-si dicteze bur.gheziei vointa,dar in acelas timp trebue sA-i dea i acestia putinjasa-si arate dorintele cu ajutorul libertAtii presei si a unei adunäriconstituante. AceastA revendicare spirituall a unui postulant demeserie, care nu se sinchiseste sä capete dreptate dupa ce d& petitiain mana cui trebue, ar puted, in abstracto, sa fie realizald fdrd carevolufia sà pdgubeascd. Dar o revolutie e tocmai un räsboiu civil

clasele cari luptä cu tunuri i rnitraliere, n'au te face cu un duel de-elocventia a la Homer. Revolufia nu discoid cu du.rnzanli, ii sfdramd.-contra-revolufla face la fel §i amAndou5: vor sti sA .4nlAture invinuirea,

n'au tinut seama de ordinea de zi a Reichstagului german". (p. 23).

Aceasta justificare a celor mai sangeroase infamii, in cariintrà §i. infamiile contra-revolutiei, dach o comparam cu ceiacespune autorul despre revolutie ceva mai sus (p. XVIII), e cuatat mai impresionantä:

Revolutia socialista e un lung proces care incepe cu detronareaclasei capitaliste si nu sfArseste deal dupa ce transform& regimutcapitalist intr'o comunitate muncitoreascA. Acest proces va necesithin fiecare tara cel putin durata unei generatii si acest rAstimptocmai perioada dictaturii proletariatului, perioada In care proleta-riatul va continua sä rAstoarne clasa capitalist& cu o mAnA, iar cea-laltA mina ii va rAmAne liberA pentru reconstructia socialistA".

Deci revolutia-i tot una cu rasboiul civil, un rasboi far&crutare, in care un partid ii sfarama pe celdlalt, de§i farä

.

Naticv-

-

si

ca

.

:

'te

www.dacoromanica.ro

161

victorie durabila, fiindca acest plicut proccs necesita cIputin durata unei generatii".

Un oribil rasboiu civil facut cu mitraliere si gaze asfixiante,care trebue srt pustiiasca o tart mult mai cumplit de curn:.;a:facut odinioara rasboiul de Treizeci de ani, care prapadestenorodul, care-si acsentuiaza brutalitatea pant la o barbaricsalbateca i sleieste cu desavarsire isvoarele productiei, a-cesta ar fi drumul spre elabararea formelor de existenttsuperioara", drumUl socialismului!

Aceasta coneeptie spirituara" a 'revolutiei sociale, negresitca nu aPartine unui postulant de meserie", ci unui revolutio-nar chemat, in ochii caruia insurectia-i tot una cu revolutiaa caruia viata nu mai are nici un Dumnezeu, clack revolutiaimbraca formele democratiei, nu ale rasboiului civil.

Totusi un lucru e sigur: nu-s deck aceste douii posibilitati:democratia sau rasboiul civil. Cel care renunta la una, trebuest fie gata pentru cealalta. Dictatura isbuteste mai bine randgaseste o populatie lipsita de ocupatie i amortitii, cel maiprost material omenesc pentru construirea unei societati so-cialiste. Cum n'avem 'decat aceasta alternativa: democratic saurasboiu civil, eu conchid ca daca socialismul nu-i inert cuputinta pe baze democratice, daca majoritatea populatiei ii

potrivnica, asta insernna cit nu i-a verrit inca ceasul; in ,

timp ce bolsevismul crede dl socialismul ar trebui sa fie im-pus, peste tot, majoritatii de catre o minoritate i cit asta n'arfi cu putinta decat pri dictatura i rasboiu civil.

Bolsevismul simte ca 'fare de partea lui decat minoritateapoporului, ceia ce explicit de ce se opune cu atata incapa-tanare democratiei, afirmand in acelas timp ,ca ea n'ar puteapagubi revolutier.

Dacat ar fi crezut cit are la spate majoritatea, n'ar fi avutnevoe sa renunte la democratic, chiar dada', ar considera luptacu tunurile i nritralierile ca singura cu adevarat revolutionara. .

Insasi aceasta lupta le-ar fi fost mai usoara, cum le-a fostParisienior revolutionari din 1793 ,daca,ar fi avut la spate oConventie revolutionara.

Bolsevicii n'ar avea majoritatea. Clad ajunsera la-guverncrau in culmea puterii asupra masselor, soldatilor si a uneimarl parti: din taranime. Si totusi, nici atunci nu cutezara saapeleze la votul universal. In loc de a proroga Constituantasi de a decreta noi alegeri, ei au disolvat-o.

De atunci, dusmania impotriva bolsevismului a crescut dinzi in zi, si in aceiasi masUra crestea mania adeptilor sai im-

Teroriirn i Comuni0u. Ii

L

c

www.dacoromanica.ro

potriva intregei presc ne oficiale, dupa cum o dovedesc cX-cluderea opozitiei socialiste 'din sovicte si introducerea tc-roarei.

In aceste condiii, abia de-i cu putinta stabilirea unei dicta-turi, pentru a revenl treptat-treptat la democratie. Pkin4 a-cum ,toate incercarile de soiul acesta reNcle au fost zadarnircite. Pentru a se mentine, bolsevicii sunt gata sii acordetoate concesiile posibile biurocratiei, militarismului, capitalis-mului. Dar o concesie facuta democratiei li se pare a sinu-,cidere. Totusi numai asa s'ar pune caplet rásboiului civil sis'ar indrumh Rusia pe calea uriei imbunatatiri economice si aunei evolutii fructoase, spre forme de existentä superioare.

Lipsa de democratie e ruina Rusiei. Demoeratia c ruinaSfarsitul se vede. N'are sa fie exact cum a fost

9 thermidor, dar cred c. nici mare deosebire n'are sa fie.

h) Perspectivele revolutiei mondiale.

Nici bolsevicii nu prea cred in victoria lor finalä. Totusi eitsi pun toata nadejdea inteo,ancora de salware. Dach, Rusiainceteaza de a mai fi poporul ales al revolutiei, revolufia mon-dial!, va trebui sa fie Messia care va mântui poporul rus.

Dar-oare ce-i aceia revolutie mondiala ? 0 putem concepe indoul chipuri. Pe deoparte, supt acest nume se poate inte-lege un avant al ideii socialiste in lumea intreaga, intovarasitde o intarire simultana a proletariatului si de un antagonisnide clase mereu crescand, un avant care, in lumea Intreaga,si faca din socialism forta motrice, care va determina din cein ce mai mult viata tuturor Statelor. Pe de alta. pa'rte, /revo-lutia mondiala poate fi inteleasa ca o tulburare a lumii, inintelesul bolsevist: cucerirea puterii politice de catre prole-tariat in toate Statele marl cucerire foarte apropiata, fiindcaalminteri aceasta Revolutie nu va mai putea mântui Republicasovietelor rusesti, introducerea regimului sovietist integral,suprimarea tuturor drepturilor politice pentru elementele neco-muniste, dictatura partidului comunist, deslantuirea rasboae-lor civile, timp de-o generatie.

In acest scop, se face o propaganda activa. Ea nu va isbutlsa provoace o revolutie mondiala in intelesul bOlsevist. Totusi,daca ar putea astiga o influen ta. reala in Europa occidentala,ea ar putea serios sä iuteasta revolutia mondiala in celälaltinteles al cuvântului.

Caci sarcina principalh a apostolior revolutiei mondiale in

16g

.

.

.

.

r

www.dacoromanica.ro

163

intelesul rusesc; e sd deslantue o luptd fratricidá intre pro,-letari. Nascut dela inceput dintro sciziune a pa rtidului, ajunsla putere prin lupta impotirva celorlalte partide socialisterdin tara lui, bolsevisrnul cauta sa se mentie in Rusia cu a-jutorul rasboiucui civil, din care face un rdsboiu fratricid.

Ca mijloc suprem pentru pastrarea putcrii, cauta, in plus,sa bage vrajba in toate celelalte partide socialiste cari au ra-mas inca unite in masura in care ei n'au o majoritate bol-sevista. Acesta-i rolul celci de-a treia Internationale". Prinace4t mijloc cautd ea sa aducd revolutia mondiala. Asta nu-io pornire, o rdutate, ci esenta insasi a bolsevisrnului, care-idttmanul formelor superioare de viata", pregatite" deia iiiEuropa Occidentala.

In Europa occidentald, democratia de ieri, de alaltderi,ca in Rusia, ci a fost cucerita printr'o serie de revolutii,

prin lupte de veacuri, s'a amestecat chiar cu sangele mass0-,ror. E cu desayarsire imposibil sd privezi de drepturi po-litice clase intregi sociale. In Franta taranul e o putere care nupoatc fi dispretuita i care vegheaza cu inima stransa asupraproprietatii private. Tot asa i burghezia, in Franta i rnaimult Inca in Anglia, e o clasa obicinuita cu lupta. Negresit,proletariatul c mai slab in Rusia in Europa Occiden-talk, dar si mai slabd-i burghezia Imperiului rus.

Acolo, cum .ii de alminteri in toate tarile cu o puternicaautocratic militant, burghezia a fost crescutd in teamd slu-garnicd fata de Stat i intr'o incredere oarbd in protectia lui.De aceia-i asa de jalnic liberalismul acestor taxi. Prabusireaputerii Statului, darimarea cetätuii militare, trecerea puteriiStatului in manile proletariatului, au insptimantat ash detare burghezia, neobicinuitt sä poarte singurd o lupta politicaenergica, trick ea se prabusi cu totuI i, fall impotrivire, lisaterenul in manile du§manului.

In Europa occidentald, clasele de jos, printeo lupta de maimulte veacuri facut i propria lor educatie i educatiaclaselor de sus. Acestea au invätat sit respecte proletariatuici s'au perfectionat in arta de a-i preveni atacurile prin con.-

evitand astfel catastrofele. lar in tdrile anglo-saxone,burglezia de multa vrerne a invätat sit iasa :din incurcatura,

puternica armata permanenta, si a mai invdtat, i faidde Stat i fata de proletariat, sa nu se increada de cat in pro-priile sale forte 0 nu se last u§or doborata la pamânt cand oameninta vreo prirnejdie.

Thrile acestea au iesit victorioase din rdsboiu. Rdsboiul nule-a corupt i descompus armatele, cum s'a intamplat cu pute-

,

nu-i

decal

cesii,

, färá o

.

.

i an

www.dacoromanica.ro

164.

rile centrale i cu Rusia. In Europa OriAtalii, in momentuIdisolutiei armatei, soldatii, din orice clasa sociala, deveniraelementele tulburArii. Forta lor puternica poate grabl revolutia,dar poate lucra i in asa chip ca factori revolutionari preaslabi sii ajunga la putere i sa se gaseasca in fata unor pro-bleme, peste puterile lor. Asemenea forta nu existä 'in VirileinvingAtorilor. Acolo socialismul nu Va cuceri puterea deckcand va fi destul de puternic pentru a castigh, in cadrele de-mocratiei, suprematia asupra celorlalte particle; el n'are decinici un motiv de a se lepada de democratic; tocmai elementelesuperioare vor fi acelea cari nu vor consimtl sa inlocuiasca de-mocratia prin dictatura, care, de fapt, duce totdeauna Ia odictatura personala.

E adevarat cit printre socia1itii francezi simpatiile bolse-viste sunt foarte puternice in acest moment *). Dar ele provinnumai dintr'o opozitie foarte justificata, fAcuta tuturor incer-carilor propriului lor guvern capitalist, care vrea sa rastoarnecu forta guVernul socialist dintr'o tará streina. Unii mai credcA metodele bolseviste s'ar potrivi Rusici, dar nu cauta sitintroduch aceleasi metode in Franca. Pe de alta parte, tra-diliile insurectioniste ale lui Blanqui i cele antiparlamentareale lui Proudhon n'au disparut inch' cu totul; aceste data ele-mente adverse, amestecate curios cu sindicalismul, au reniscutiarasi. Pe ele se poate prinde bolsevismul.

Dar e cu desavarsire imposibil ca el sii cAstige tot proleta-riatul din Franta si mai ales pe cel din Anglia si America. Inaceste tari, progresul bolsevismului ar putea numai sa des-parta proletariatul i tocmai intr'un moment in care el arede dat mari lupte decisive, din 'care nu poate iesl victorios deckditch' ajunge la cea mai mare unitate. Asa ca, propaganda bol-sevista pentru revolutia mondialA, dupa cum am mai spus-o,nu poate sit faca sa isbucneasca aceasta revolutie care, in rea-litate, se pregateste. Propaganda bolsevista nu poate dc cats'o compromita.

Inch 'de pe acum, comunismul, cu tendintele lui de sciziune,prirncjdueste revolutia in Germania. Inainte de rasboiu, social-democratia germana erh partidul socialist cel mai tare dinlume. Straus unith pe terenul unei singure conceptii social;era pe punctul de ta castigh majoritatea populatiei, pentrucaisbutise sit cAstige pe lucratorul catolic care urmase drapelulcentrului. Din moment cc aveh majoritatea de partea ei, lupta

*) De .Sigur, in vara anului 1919, cand a scris autorul cartea. Dcatunci lucrurile s'au schimbat mutt.

,

.

.

:c

www.dacoromanica.ro

165

pentru democratic, mai ales lupta electora1 in Prnsia, seschimba inteo lupta pentru puterea politica. Odata cu victoria,puterea politica ar fi dat cele mai frumoase fructe, daca tinemseama de bogatiile sporite i ingramadite 'de capitalismulgerman, cari ingaduiau sa se imburaitäteasca simtitor i catmai repede situatia masselor.

Rasboiul mondial a lama tabula rasa cu aceste bogatii.Pacea gaseste Germania intr'o situatie desperatä care indatuitpentru moment posibilitatea unui trai mai bun pentru masse,oricare ar fi forma de productie care va invinge. Dar acelasrasboiu mondial aducand prabusirea i disolutia armatei, afacut ca social-democratia sa ajunga la putere nu prin sporireaperopriei sale puteri, ci prin falimentul adversarilor sai, i in-tr'un Moment in care ea insaki efà simtitor slabitä prin divi-ziunea pc care rasboiul mondial o produsese in randurile lei.

Daca social-democratia voia sa se afirme ca- partid de gu-verniimant, trebuia numai deck sa se uneasca. Ar fi foSt cuatat mai malt de asteptat aceasta unire, canna de moment, cucat cauza diviziunii atitudinea fata de räsboiu disparuseodata cu rasboiul.

Din nenorocire, dela intronarea Republicei sovietelor, pro-paganda bolsevista introdusese in cercurile socialiste din Ger-mania un nou punct de neintelegere. Aceasta propaganda voiaca partidul nostru sa renunte le revendicarile esentiale aledemocratiei, pentru a face din dictatura sovietelor muncitorestia' forma de Stat. Ca sit se mascheze faptul ca. se parasea inchipul acesta o revendicare inseparabila de insasi esenta par-tidului nostru, bolsevicii nu se mai numira social-democrati.Ei isi luari numele de comunisti, dupa cat se pare pentru areveni astfel la adevaratul -marxism, expus in manifestul co-munist. Ei uitau ca Marx si Engels, dupa ce scrisesera catresfarsitul anuiui 1847 dcest manifest, publicara atevà lunimai tarziu Nom Gazetä a Rinului" (Neue Rheinische Zet-lung), intitulita si Organ al Democratiei". Asta dovedeste catde putin opusä era in ochii lor democratia comunismului.

Opunandu-se democratiei dictatura, s'a nascut in Germania,alaturi de ccle doua partide socialiste pc care le gasise re-volutia, un al treilea partid, cel al colnunistilor; faptul acestaa introdus in politica celor doua partide in fiinti vrajba i.

nesiguranta;, el a deslantuit la independenti puternice ten.dinte bolseviste si la o parte din socialistii din dreapta o reac-tiune impotriva acestor tendinti. Aceasta reactiune la randulsau, a mers prea departe ,pana la o apropiere de partidele

I

www.dacoromanica.ro

166

burgheze, de care soCialistii majoritari se apropiasera dej.tintr'o oarecare masura prin politica lor de uniune sacra intimpul rasboiului. Revolutia din 9 noenibrie pusese caplt a-cestei coalitii cu burghezia, pentru a face loc unei conlucraricu independentiK Din nefericire asta n'a tiriut multA

Tot asa de putin ca si in 'Europa Occidentala, in Germaniacuvantuj de ordine: dictatura, nu poate aduce o adevaratadictatura trainica, activa, creatoare, care sa se ntincla asupraintregei tart. Populatia e prea inaintata pentru asta. Toateincercarile elementelor proletare izolate de a introna iic-tatura, nu pot obtine decat un succes trecator Si local, iar carezultat general: agravarea ruinei politice i economice a Sta-tului i tendinte spre o dictatura militara contra-revorutionara.

Dar nici aceasta nu poate ajunge la o putere durabila i ge-nerald. Impotriva lucrätorilor, Germania nu mai poate fi gu-vernata cum se cade. Ingramadirea soldatilor lui Noske la Ber-lin, inversuharea lor crucla la Miinchen, nu dovedesc forta dic-tatoriala a guvernului, ci neputinta sa in fata spiritelor pccari le-a invocat i cari, la randul lor, sunt destul de puternicepentru a faptui acte de cruda razbunare, ,dar nu pentru, aguverna Statul numai prin ele insile.

Tendintele spre dictatufa stanga sau dreapta pot duce nula o adevarata dictatura, ci la anarhie si la mina complecta,iar acestea, cand toata productia c oprità si toate mijloacelede exiStenta sleite, ne impun canibalismul ca forma superioarade viata", elaborata pe aceasta cale.

chiar inainte de a ajunge asa de departe, toate incercarilede a intrbduce didtatura pot da nastere, printre alte urmari,la o inasprire i o brutalitate mai mare a luptelor politiceeconomice, pot sporl numärul victimelor si face imposibilamice actiune creatoare i pozitiva. Aceasta se potriveste tot asade bine regimului sAngeros al lui Noske ca i dictaturii so-vietelor.

In acest moment se predica o dictatura .care, ar fi de scurtadurata i s'ar exercith fara violente. E, cea mai primejdioasailuzie. Intr'o tara in care toate clasele s'au trezit deja la viatapolitica activa, nici un partid dornic de a exercita dictaturas'ar putek lipsi de viplenta. Oricat de impaciuitoare i-ar fi in-tentiile, oricat de mare i-ar fi dorinta de a intrebuinta dictaturanumai in scopul de a capätä forta necesara pentru o operapozitiva, de indata ce un partid va inaugura regimul dictaturii, din toate atribUtele nu-i va ramane altceva nimic dealtviolenta.

.

Si

.(

hu

ir

.

www.dacoromanica.ro

167

Numai democratia, in acest moment desconsiderata teoreticde stinga: i practic de dreapta socialista, ofera mijloculprin care sa se inlature violeina si s se ajunga la o munca.

pozitiva. Singura Adunare'a Nationall nu-i Inca de-mocratia. Dar e sigur cá nici o democratic nu-i'cu putinta, farao reprezentanta populara, icsitä din vot universal i egal.Singura institutie care astazi mai poate, intr'o oarecare ma-sura sa mantue Statul, nu-i nici Sfaturile muncitoresti, nici unguvern dictatorial, ci o Aannare Nationala care sä reprezintetoate partile tärii.

Negresit, actuala Constituanta germana are o infatisareputin imbucuratoare, dar oare cine i-a ales majoritatea? Nupopulatia laborioasä", aceiasi care va trebul sa aleaga sfa-turile muncitoresti, daca sistemul acestora va triumfa ? Scaunelesocial-dcmocratiei independente nu formeaza nici o zecime dinAdunarea Nationala. Totusi, clasele muncitoare alcatuesc nouazecimi din natie.

Sfaturile muncitoresti, numai daca rePrezinta exclusiv Pelucratorii salariati din marea industrie, au o infatisare esen-tial diferitä de Adunarea Nationala. Ca atare, ele pot formaun element de progres in politica i sunt indispensabile pen-tru socializare, dar nu pot, ele singure, sa inlocuiasca Adu-narea Nationala. Cu cat se largeste sistemul sfaturilor trecanddincolo de randurile lucratorilor din marea industrie, cucat se intinde asupra intregei populatii muncitoare, cu atatorganul sau central trebue sä se apropie, prin insäsi esentalui, de Adunarea Nationall, fara ca totusi majoritatea sa saaiba autoritatea pe care o are majoritatea Adunarii Nationaleprin faptul cii reprezinta, dupa cum stie toata lumea, majori-tatea natiei.

Nimic mai greit decal: afirmatia cuprinsä si ea in tezaadoptata de recent& congres al Internationalei a treia din Mos-cova ca parlamentarismul i democratia ar fi prin esenta lorinstitutii burgheze". Ele sunt niste forme al caror cuprinspoate fi foarte felurit, dupa structura i diferentierea poporu-lui. Daca, inteun parlament, partidele burgheze au superiori-tatea, parlamentarismul e burghez". Daca aceste partide nuvaloreaza nimic, atunci nici parlarnentarismul lor n'are nici ovaloare. Dar toate aceste se schimba radical din moment ccparlamentul poseda o majoritate socialista.

Insä, ni se spune, asta nu-i .cu putinta chiar cu votul cel mailiber si mai secret, caci capitalistii stapanesc presa cum-Ora pe lucratori. Dar (Inca li-i cu putinta sa-i cumpere pe

.

1

.

, 1,

O.(

si-i

www.dacoromanica.ro

168

lucratori'chiar dupii o revolutie ca aceia pe care am avut-o, eivor sti tot asa de bine sa exercite o presiune asupra alegatorilorsovietelor.

A afirma cä chiar cu votul universal cel mai liber si secretcu o preponderenta a lucratorilor salariati in populatie, li-ar

fi imposibil socialistilor sä obting majoritatea inteun parla-ment, din pricina influentii pe care puterea financiara a ca-pitalistilor o exercita asupra proletarilor, inseamnaconsideri pe acestia ca pe o banda pacatoasä i lash de ig-noranti, inseamna sä proclami falimentul cauzei .-proletare.Daca proletariatul cu adevarat ar fi in ask grad demn e dis-pret, nici o institutie, ori cat de bine oranduita ar fi, n'arputek sa-i asigure victoria, din pricina neputintei sale intelec-tuale si morale.

Daca actuala Adunare Nationala german/ are un calacterburghez, vina cea mare-i a propagandei bolseviste, care a se-manat mai dinainte neincrederea fata de aceasta Adunare Inmassele largi muncitoresti i chiar printre independenti, carea micsorat interesul masselor .pentru aceste alegeri si care, pede alta parte, a indepartat, pentru a le pune supt calcaiulburghez, anumite cercuri muncitoresti, catolice mai ales, careerau pe punctul de a scapa de piedicile burgheze.

Neaparat, actuala Adunare Nationala germana nu va putchInsinatosl nimic. Dar procesul insgnatosirii e stävilit, nu sti-mulat, cand lupta impotriva Adunarii se transforma inteolupta impotriva democratiei, a votului universal, a ideii unei A-dunari Nationale, in general. In chipul acesta, lupta nu sepoate concentra in unieul punct de unde ar putek vent vinde-carea: alegerea unei Adunari Nationale, in care majoritatea arapartine repqzentaritilor proletariatului, hotariti, in masura incare ar fi cu putinta imediat, sä inceapa cu energie sociali-zarea i sä infaptuiasca, fiirà rezerve, democratizarea, abiaschitatà, a Germaniei i in special a administratiei sale

Acesta ar fi trebuit, sii fie programul oricarui guvern pursocialist, ajuns la putere. Un astfel de program ar fi castigat

massele lucratorilor catolici, ba chiar cercuri largi burgheze,care ar vedek in el tin inijloc cu ajutorul caruia sa inceteze ras-boiul civil dintre diferitele tendinti dictatoriale, ce se lupta.)in Republica.

Cand comunistii afirma cà democratia ar fi o metoda dedominatie burghezd, trebue sä li se raspunda cä ceia ce opunei democratiei, dictatura, duce drept la metoda dieptuluianterior ordinei burgheze,dreptul celui mai tare. Democratia

1-

si

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

169

cu votul sau universal si egal nu-i de loc o caracteristica adominatici burgheze. Aceasta, in cursul petioadei sale revolu-tionare, introdusese, nu votul egal, ci votul ccuzitar, cum afost in Franta, in Anglia, in Belgia, etc, Numai prin lungipenibile lupte a cucerit proletariatul votul universal si egal.Acest fapt e foarte limpede, dar comunistii si prietenii lorpare ca. 1-au uitat de tot. Democratia cu votul sau universal siegal' e mijlocul prin care lupta de tlase se transforma dintr'olupta cu pumnii inteo luptä de idei, din care o clasa nu poke,esi victorioasa, deck dada intrecut adversarul pe terenulmoral si intelectual. Democratia e ;singura metoda cu ajutorulcareia pot fi elaborate aceste forme superioare de viatil", carialcatuesc socialismul, pentru un om cultivat.

Dictatura nu duce deck la socialismul numit, asiatic".Pe nedrept, de alminteri, caci Asia a dat nastere unui Cony-fucius i unui Buda. Ar putea fi numit mai degraba socialismtatar".

Facand abstractie de grozavele urmari ale rasboiului mon-dial principalele cauzeneinsemnatul castig pe care clasamuncitoare din Germania 1-a avut de pe urma victoriei sale

raptul ca s'a asa" de pufin de democratie pentru des-robirea sa, se explica prin actiunea de invrajbire i disolvarea comunfstilor, cari risipesc fortele proletariatului in aventuiirara de folos. Cu mult mai bune sunt perspectivele socialisteale democratiei in Europa,Occidentala i in America.

Aceste puteri, mai ales tarile anglo-saxone, ies din. rasboiulmondial mai putin släbite din punct de vedere economic. Oficesucces, Once cu.cerire a proletariatului de acolo trebue sa-iaduca acestuia o imbunatatire imediata a situatiei, trebue säelaboreze forme superioare de vista".

Dar, in acelas timp, lupta proletariatului impotriva lumiiburgheze trebue sa ia forme mai intense de cum erau inaintede rásboiu.

Perioada de exaltare patriotica, näscuta de räsboiu *II

apoi de victorie, se apropie de slarsit. Schimbarea a si,inceputva progresa cu o iuteaka neinfranata, dupa stabilirea pa:di;

care, ori cat s'ar cere dela invinsi, nu va putea. indulci in modsimtitor sacrificiile invingatorilor. Pe de alta parte, interesul,absorbit pana acum de politica externa, se va atintl din nouasupra problemelor de politica interna.

Opozitia proletariatului va lua forme cu atat mai cnergicecu cat constiinta fortelor sale a sporit mult pretutindeni. In

§i-a

.

si

.

.si

www.dacoromanica.ro

170

aceastd privintd, revalutia germand i. mgi mult hick rmalutiaruseasca, au produs o actiune incendiard n cel mai filth grad.

Orice s'ar cTede despre metodele boIseviste, input ca hi-trun, mare stat tin guvem proretar a putut nu numaisd ajungala putere, ci i sä se mentina de aproape doi ani* si in con-ditiile cele mai grele, insufleteste intr'un chip deosebit sen-timentul de forta la proletarii din toate tarile. Prin aceastatbolsevicii au contribuit mult la adevarata revolutie mondiala,mult mai mult deck prin agentii lor, cari au avut mai Ue-grabg o influenta nefased asupra cauzei proletare.

Proletariatul din lumea intreaga se misca i presiunea sainternationalg va ajunge destul de tare pentru ca, de acuminainte, orice progres economic sä se infäptuiascà intr'unsenz, nu capitalist, ci socialist.

Astfel, rdsboiul mondial va inaugura o epocä care va fisfdrsitul evolutiei capitaliste ci Inceputul unei evolutii socia4ste.Nu dintr'o singura saritura vom trece din lumea capitalistain cea socialised. Socialismul nu-i un mecanism pe care-I poticonstrui dupä un plan preconceput si care, odatä pus tn m4-care, sd mearga dupä aceia totdeauna in acelas chip: 'e unproces de cooperare socialg, care-si are legile sale definite,ca orice actIune socialä, dar care poate, in limitele acestor legi,sg ia formele cele mar -criferite i sä o ia pe un drum pe caren'am putea sä-1 prevedem astazi.

astazi, n'avem de introdus, prin hotardre populard;utopii fabricate de-a gata''. Ceia ce se petrece acum, e des-lantuirea elementelor" cari vor infaptul inceputul evolutieisocialiste. Daca asta 'nse*ng revolutie mondiala, pentru eitse petrece in lumea intreaga, atunci ne gäsim in fata revolutieimondiale. Dar ea se va infaptul, nu pe calea dictaturii,cu lunar! i mitraliere, nici prin distrugerea adversarior po-litici i sociali, ci prin democratic i omenie. Numai asavom ajunge la formele superioare de viata a caror elaborareconstitue datoria istorica a proletariatului.

*) In 1919.

1

:

Si

nici

).

t

www.dacoromanica.ro

CONTINUTULPagin a

Introducere 3

Precuvfintare . : 7I. Revolutia i Teroarea 9

II. Parisul . . . . . . . . . . . 1.1

HI. Marea Revolutie 18

IV. Prima Comunä din Paris 23a) Proletarlatul Parisului i mijloacele sale de lupta 23b) Cauzele Teroarei 26se) Insuccesul Teroarei 31

V. Traditia Teroarei 39VI. A doua Comun5 din Paris 46

a) Originea Comunei 46b) Sfatul lucrAtorilor $i Comitetul Central 56c) Iacobinii si Cornuna 61d) Internationali$tii in ComunA 64e) Socialismul Comunei 73f) Centralism si Federalism 80g) Ideia teroristA In ComunA 87

VII. Indulcirea moravurilor 94a) Bestialitate si omenie 94b) Cele doua tendinti 98c) Acte sfingeroase si Teroare 103d) InduIcirea moravurilor in veacul al XIX 107e) Influentele rAsboiulni 113

VIII. Comunistii la lucru 110a) Ekpropriere si organizare ....... . 120b) Maturitatea proletariatului . 130c) Dictatura 136d) Coruptia ... . .... . 140e) Evolutia boisevismului . . 147t) Teroarea 153g) Perspectivelq Republicei sovietelor . .. 157h) Perspectivele revolutiei mondiale 162

43

14

.,

-

1

.

i . . ....... .

,..

.

. ..

/

. .,

.

,

.

. ......... . . . .

.

. . . . .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro