i cucu psihiatria sub comunism

113
7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 1/113 Din punct de vedere al structurii interne, asemeni altor unitati de tip carceral, ele sunt construite pe baza unei structuri totalitare. Individul nu este liber sa vina în relatie cu cine doreste, el poate munci, dormi sau se poate recreea numai dupa un plan "rational" facut de directiune. În spitalul organizat carceral toate aspectele vietii se desfasoara conform unui program, la aceleasi ore pentru toti, sub o stricta supraveghere. De fapt, scopul unei astfel de institutii este de a realiza treburile ociale ale institutiei (disciplina) si numai partial pe cele ale individului. olnavii în grup sunt supervizati, ghidati, supusi unor inspectii periodice. ! ruptura se va crea între grupul de bolnavi si supraveghetorii lor. ceste doua categorii nu se iubesc. #upraveghetorii vor spune despre bolnavi ca sunt rai si se vor purta fata de ei ca niste superiori. Din contra, cei supravegheati îi cred rai pe supraveghetori, se simt e$clusi de la luarea deciziilor care îi privesc. %odul de organizare a spitalului psihiatric azilar favorizeaza violenta fata de bolnavi, dar supraveghetorii nu realizeaza acest lucru, consider&nd respectivul comportament ca logic si, oricum, ca petrec&ndu'se într'un sistem de referinta pree$istent în care nu se simt personal implicati. ra foarte greu ca într'o asemenea institutie sa se stabileasca relatii terapeutice autentice. Ierarhia si autoritatea sunt mentinute în cadrul unei discipline severe fara canale de contestatie, motiv pentru care se produc blocae la toate nivelurile. *aracteristica principala este ca aici individul bolnav, dar si dizidentul politic internat abuziv vin cu o anumita cultura, iar pe durata spitalizarii ei sufera o adevarata "disculturalizare" sau în cel mai bun caz o lipsa de antrenament, ceea ce îi va face incapabili sa se ocupe cu problemele lor zilnice si mai ales cu acelea din afara institutiei. #pitalul nu are în vedere o adevarata victorie a culturii, el creeaza doar un fel de tensiune între oameni, tensiune pe care o foloseste ca pe o p&rghie strategica de manipulare. cum este clar ca în acest conte$t in+uenta psihopatologica a culturii institutiei îl va in+uenta pe dizidentul sanatos sau marginal, aung&ndu'se uneori la o aderenta fata de institutia azilara si la grave modicari de personalitate, pe care, retroactiv, tortionarii le prezentau ca ind tocmai "manifestarile" care au usticat internarea. Într'adevar, necesitatea individului de a'si adapta nivelul cultural la valorile cultivate de spital cere un mare efort, care va facut în detrimentul integritatii personalitatii, mai grav ind atunci c&nd e$ista si o boala reala care prin ea însasi produce modicari importante. elul în care se face "adaptarea" la valorile institutiei totalitare presupune în primul r&nd o degradare a imaginii de sine, la aceasta contribuind si sistemul de izolare al institutiei respective fata de lumea e$terioara. -reptat, se accentueaza depersonalizarea si pierderea autonomiei, la acest lucru servind si metodele coercitive care pedepsesc at&t de des nesupunerea, ca si faptele ce "recompenseaza" obedienta.

Upload: anca-dima

Post on 09-Mar-2016

257 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 1/113

Din punct de vedere al structurii interne, asemeni altor unitati de tipcarceral, ele sunt construite pe baza unei structuri totalitare. Individul nueste liber sa vina în relatie cu cine doreste, el poate munci, dormi sau sepoate recreea numai dupa un plan "rational" facut de directiune. În spitalul

organizat carceral toate aspectele vietii se desfasoara conform unuiprogram, la aceleasi ore pentru toti, sub o stricta supraveghere. De fapt,scopul unei astfel de institutii este de a realiza treburile ociale aleinstitutiei (disciplina) si numai partial pe cele ale individului. olnavii îngrup sunt supervizati, ghidati, supusi unor inspectii periodice. ! ruptura seva crea între grupul de bolnavi si supraveghetorii lor. ceste doua categoriinu se iubesc. #upraveghetorii vor spune despre bolnavi ca sunt rai si sevor purta fata de ei ca niste superiori. Din contra, cei supravegheati îi credrai pe supraveghetori, se simt e$clusi de la luarea deciziilor care îi privesc.

%odul de organizare a spitalului psihiatric azilar favorizeaza violentafata de bolnavi, dar supraveghetorii nu realizeaza acest lucru, consider&ndrespectivul comportament ca logic si, oricum, ca petrec&ndu'se într'unsistem de referinta pree$istent în care nu se simt personal implicati.

ra foarte greu ca într'o asemenea institutie sa se stabileasca relatiiterapeutice autentice. Ierarhia si autoritatea sunt mentinute în cadrul uneidiscipline severe fara canale de contestatie, motiv pentru care se producblocae la toate nivelurile.

*aracteristica principala este ca aici individul bolnav, dar si

dizidentul politic internat abuziv vin cu o anumita cultura, iar pe durataspitalizarii ei sufera o adevarata "disculturalizare" sau în cel mai bun caz olipsa de antrenament, ceea ce îi va face incapabili sa se ocupe cuproblemele lor zilnice si mai ales cu acelea din afara institutiei.

#pitalul nu are în vedere o adevarata victorie a culturii, el creeazadoar un fel de tensiune între oameni, tensiune pe care o foloseste ca pe op&rghie strategica de manipulare. cum este clar ca în acest conte$tin+uenta psihopatologica a culturii institutiei îl va in+uenta pe dizidentulsanatos sau marginal, aung&ndu'se uneori la o aderenta fata de institutiaazilara si la grave modicari de personalitate, pe care, retroactiv,

tortionarii le prezentau ca ind tocmai "manifestarile" care au usticatinternarea.

Într'adevar, necesitatea individului de a'si adapta nivelul cultural lavalorile cultivate de spital cere un mare efort, care va facut îndetrimentul integritatii personalitatii, mai grav ind atunci c&nd e$ista si oboala reala care prin ea însasi produce modicari importante. elul în carese face "adaptarea" la valorile institutiei totalitare presupune în primulr&nd o degradare a imaginii de sine, la aceasta contribuind si sistemul deizolare al institutiei respective fata de lumea e$terioara. -reptat, seaccentueaza depersonalizarea si pierderea autonomiei, la acest lucruservind si metodele coercitive care pedepsesc at&t de des nesupunerea,ca si faptele ce "recompenseaza" obedienta.

Page 2: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 2/113

Daca anterior individul avea despre sine o anumita conceptie, o datainternat, el va pierde acest suport datorita degradarii, umilintei siprofanarii eului sau. !rganizarea carcerala si bariera fata de lumeconstituie prima ciuntire a eului, iar deposedarea de rol întareste acestefenomene. cest lucru se evidentiaza chiar de la primul contact al

individului cu institutia anamneza, predarea hainelor si a obiectelor devaloare, baia, c&ntarirea ' toate fac&nd impresia ca omul a intrat într'o"masinarie" care se a+a în m&inile establishmentului. -estul de obedientaeste însa trecut în momentul c&nd se stabileste pozitia noului venit sisituatia care îl asteapta. Daca la acestea mai adaugam si utilizareaneurolepticelor, electrosocului si uneori a neurochirurgiei, toate fara aconsulta persoana, aceasta va realiza clar ca integritatea sa nu mai estegarantata. În acest conte$t individul, indiferent daca este sau nu bolnav,devine pasiv, abordeaza o reactie de aparare va tine capul plecat, înpozitie umilitoare, va da raspunsuri umile, trebuind sa se roage pentrufavoruri marunte tigara, ziar etc. /ersonalul îl poate striga pe nume saudupa porecla, va r&de de el evidentiindu'i trasaturile negative, va vorbidespre el ca si c&nd nu ar prezent.

 -oate aceste actiuni vor produce un adevarat proces de "morticare"a eului, o dezidenticare prin violare a eului. În acest tip de spital se vaface totul pentru ca individul sa nu aiba un statut de om matur, sa nu aibaautonomie si libertate de actiune. În acest scop, se utilizeaza în manierapregnanta sistemul de recompense si pedepse. /acientii vor realiza în modpermanent pozitia lor de inferioritate în raport cu cei din e$terior, vor aveasentimentul de e$ilat si ca timpul lor se iroseste în van. $ista o mare

contradictie între ce face institutia în mod real si ceea ce trebuie spusocial, adica e$act acelasi principiu al dublului standard care e$ista însocietatea comunista.

Institutia va dezvolta si un set de practici institutionalizate vizite,inspectii, petrecerea unor zile festive împreuna, vizionari de lme etc. -oate acestea nu fac dec&t sa accentueeze acest sindrom al umiliriineusticate.

Institutia psihiatrica organizata carceral nu va permite nici ointimitate, individul internat ind umilit, alcatuindu'i'se un dosar, adesea

primind uniforma, lu&ndu'i'se actele, banii etc. Dar, asa cum sublinia cucinism /redescu (0rgente în psihiatrie, d. %edicala, 1234), utilizareaviolentei fata de bolnavii psihici poate constitui si "o adevarata terapie",aceasta ind "adevarata libertate pierduta" datorita bolii.

0n alt aspect al institutiei psihiatrice de tip totalitar îl constituieorganizarea sa interna dupa principii ierarhice, rigide. Ierarhizareaconstituie cheia de bolta a abuzului politic psihiatric, în lipsa careia acestaar foarte greu sa se produca. Ierarhia are rolul de a stabili rolurilepersonalului si pacientilor, cre&nd o adevarata "iobagie" administrativa,autoritara, pe primul plan apar&nd realizarea aspectelor birocratice alespitalului. În acest scop se ofera doua posibilitati de realizare existentaunor ritualuri si ceremonialuri si în al doilea r&nd, organizarea pe principiul

Page 3: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 3/113

unei ierarhiirigide.

5itualurile sunt foarte fecvente în spitalul de psihiatrie

de tip carceral rapoarte de garda, vizita sefului, contravizitele, inspectiileetc. -oate acestea tind sa dea impresia unei realitati ociale, a uneirealitati publice. $istau si alte categorii de ritualuri sedinte de partid, desindicat, de dare de seama, sedinte de prelucrare etc.

doua maniera, folosita pentru subordonarea bolnavilor, oconstituia refugiul într'un organ ierarhizat si trecerea raspunderii faptelorproprii pe seama acestui organism. ste vorba de o adevarata piramidaadministrativa a carei baza o constituie bolnavii.

*a în orice organizatie, spitalul de acest tip functioneaza prinmodalitatile decise de o putere care, în aparenta, trebuia sa e o puteremedicala, dar, de fapt, în perioada comunista puterea era a #ecuritatii si/artidului. *a orice putere, si aceasta se va radicaliza, în sensul ca relatiadintre bolnavi si personal va împinsa p&na la e$trem devenind relatiastap&n ' sclav, deoarece nu e$ista nici o contrapondere fata de putereapersonalului (organizatii ale societatii civile, ustitie reala, canale decontestare etc). Desi în mod demagogic se arma ca spitalul este albolnavilor, acestia în mod real nu aveau nici un cuv&nt de spus, fapt ce vagenera resentimente, con+icte pe care personalul le va rezolva prinmiloace autoritare ' contentie, tratament fortat, sistem de pedepse si

recompense.

! alta caracteristica a spitalului psihiatric de tip carceral o constituiaierarhizarea dupa sistem totalitar, puterea ind distribuita piramidal sid&nd sefului de sectie puteri dictatoriale. cesta este numit, în fapt, peviata, în functie de atasamentul sau politic si fata de #ecuritate. seful desectie trebuia neaparat sa e agreat de partid si de #ecuritate. lmonopoliza întreaga putere, lua practic toate deciziile importante, dadeatoate avizele de internare, punea diagnosticele la iesire, decidea datae$ternarii, transform&ndu'i pe ceilalti medici în simple mecanismedepersonalizate si supuse. seful putea favoriza sau persecuta pe oricine

fara a da e$plicatii si putea distribui preferential sarcini.

!rganizarea piramidala totalitara limita, ca si în cadrul societatiicomuniste, orice initiativa, sectia, spitalul devenind la r&ndul lor usor demanipulat de catre organele de represiune interesate. ra sucient doarun sef autoritar (competenta sa profesionala nu conta) pentru ca institutiapsihiatrica sa e aservita puterii. Din aceste motive depersonalizarea siapatia nu se vor limita numai la bolnavi, ci se vaor e$tinde asupra întregului personal care, pentru a putea supravetui, trebuia sa se"adapteze" logicii arbitrare a sefului. În aceste conditii, un dialogpsihoterapeutic medic ' pacient era imposibil, toti trebuind sa setransforme în e$ecutantii dispozitiilor dictatoriale ale sefului, iarneurolepticele, ergoterapia, electrosocul constituiau în acest sistem mai

Page 4: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 4/113

degraba miloace de represiune, spitalul, sectia de psihiatrie pierz&ndu'siorice vocatie terapeutica.

*hiar si între bolnavi aparea o anumita ierarhizare, apareau serviciibune si rele în functie de puterea sefului si de unele avantae pe care

aceasta putere le aducea.

cest sistem era menit sa produca la toate nivelurile noduri detensiune si frustratie, iar contactul sef ' subaltern, medic ' pacient saapara ca depersonalizant. Daca medicul sef este totul, ceilalti se vor simtifrustrati si se vor ocupa mai mult de tensiuni interpersonale dec&t debolnavi. desea, aceste tensiuni vor alimentate de senzatia sefului caeste "sapat", motiv pentru care serviciul de psihiatrie respectiv se vatransforma într'o adevarata citadela a razboiului rece sau cald, uneori,aceasta transform&ndu'se într'o adevarata v&natoare de vraitoare. #epoate întelege ce a mai ramas din vocatia terapeutica a unui asemeneaspital.

În concluzie, abuzul psihiatric politic, ca si abuzurile de alta naturadin perioda comunista apar ca ind deliberate si spriinindu'se pe temeiuriteoretice si ideologice bine puse la punct. normitatea si specicitateaabuzului psihiatric în comunism nu consta neaparat în faptul ca el a e$istatsau c&t de masiv a fost. ici important este ca abuzul a fost organizat decatre statul comunist, care s'a implicat ocial prin salariatii sai dinpsihiatrie si din organele de represiune sau ustitie, statul însasi devenind în acest caz o "organizatie criminala", organiz&nd abuzul psihiatric at&t în

teorie, c&t si în practica. ! astfel de situatie istoria nu a mai cunoscutdec&t doar în regimurile fasciste. În acest conte$t, psihiatrul si pacientulsau devin doar simple instrumente, politica partidelor comunistepromov&nd legi si regulamente criminale, precum si o conduita criminalape care a încercat s'o impuna ca "normalitate" întregii comunitatipsihiatrice prin intermediul nomenclaturii comuniste conducatoare îndomeniu. /rin enormitatea proportiilor si perfectionarea organizarii,comunistii au realizat ceva unic în istoria abuzului psihiatric p&na la nivelulde a deveni o adevarata organizatie a crimei.

  NECESITATEA PSIHIATRIEI SOCIALE

sa cum am subliniat anterior, sistemul comunist a stopat evolutianormala a psihiatriei rom&nesti la stadiul de psihiatrie biologica, iar prinintroducerea criteriilor ideologice s'a auns la abuzul psihiatric stop&nd înacelasi timp orice in+uenta din !ccident (psihiatria psihologica, psihiatriesociala etc).

/sihiatria mondiala a depasit de mult stadiul psihiatriei biologice sichiar psihologice, adudec&ndu'si astazi acele cuceriri, noile conceptesociologice si alcatuind o sinteza a modelelor biologice, psihologice sisociale, constituind ceea ce azi poarta denumirea de psihiatrie sociala.

Page 5: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 5/113

/sihiatria sociala nu este, asa cum ar arata'o numele la primaimpresie, o psihiatrie e$clusivista, ci mai degraba o disciplina care implica întreaga evolutie a curentelor stiintice, dar care pune accentul peaspectele sociale si umane pe care vechea psihiatrie, mai ales aceea denuanta e$clusivist biologica, nu o facea. a pune mai ales accentul pe

organizarea institutiei de tratament umaniz&nd aceasta institutie.

*um ar fost posibil ca un regim inuman ca regimul comunist saaccepte asemenea principii6 i aveau solutii pentru toate problemele înideologia mar$ista si aceea prelucrata pentru uzul publicului de catremarele conducator.

În conceptia noastra, conceptie e$primata public în cadrul articolelorsi lucrarilor noastre monograce cu aproape doua decenii în urma,psihiatria practicata în epoca comunista, dar si cea de astazi nu mai pot reformate. a trebuie practic "distrusa" si reformulata în termeniipsihiatriei moderne. ceasta psihiatrie clasica, deformata de ideologiacomunista, care a respins în mod visceral toate cuceririle stiintice alesecolului, nu se mai poate reforma prin modicari cosmetice, infuzii marinanciare sau constructii noi. a trebuie "distrusa" si înlocuita prinpsihiatria sociala, singura care dispune de calitati si modele noi de boala side o radicala transformare a institutiei de tratament, o noua orientareetiologica si în domeniul preventiei.

ceasta "revolutie" va creea, asa cum se înt&mpla si cu reforma dindomeniul economiei, chiar si pentru cei bine intentionati si adepti ai

democratiei si reformei, acea senzatie de "distrugere" specica oricareiactiuni de modicare radicala, dezvolt&nd acea re+e$a opozitie fata denou. 7a un stralucit prile pentru actuala si fosta nomenclatura de aputea sa prezinte "catastroc" schimbarile preconizate în comparatie cu"paradisul pierdut" al trecutului nostru psihiatric.

0soara manevrabilitate a psihiatrilor (feminizarea medicilor psihiatriar doar o premiza relativa), apatia, dorinta celor batr&ni de a'si terminacariera în sistemul în care s'au obisnuit vor face dicil în 5om&nia procesulde schimbare (si aceasta chiar cu actualul director al spitalului dinucuresti, de nuanta /.8.9.*.D., al carui cura reformist nu trece "de

genunchiul broastei" ' dr. /relipceanu).

 m aratat dea ca din motive ideologice psihiatria nostra nu a pututdepasi primul stadiu de dezvoltare a psihiatriei ' psihiatria biologica.

%iscarea care a stat la baza conceptiilor sociologice privind psihiatriasi psihologia a început în #.0.. si s'a e$tins apoi cu repeziciune si înuropa !ccidentala.

În conceptia psihiatriei sociale, bolnavul psihic nu este doar un"organism izolat" sau un simplu bolnav somatic, ci este plasat în conte$tulsau relational încep&nd de la primul grup caruia îi apartine ' familia ' si

Page 6: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 6/113

merg&nd p&na la dimensiunile largi ale societatii, economiei, geograei,culturii.

#ociogeneza, subliniaza /orot, este un ansamblu de conditii careemana din mediul social si este susceptibil de a determina producerea,

dezvoltarea si evolutia bolilor psihice. $istenta umana devine astfelc&mpul de interactiune a mai multor dimensiuni biologic ' somatic 'interpersonal ' psihic ' e$trapersonal ' social si cultural. În acest felpsihiatria sociala actuala devine o stiinta interdisciplinara, îndrept&ndu'siatentia asupra unor fenomene sociale care sunt capabile a determina starimorbide sau presiuni psihice asupra unor mase de indivizi, în conte$tule$ploziei demograce si informationale.

În acest sens se remarca astazi o crestere a "densitatii psihologice" apopulatiei, adica a populatiei participative, entitate mult mai importantadec&t numarul real de persoane (înainte participarea se rezuma la unelecategorii de v&rsta, se$, statut economic etc).

Indiscutabil ca psihiatria acestui sf&rsit de secol nu poate dec&t opsihiatrie sociala. /sihiatria clasica, încorsetata în cercul str&mt almodelului medical de boala pe care l'a promovat, cu ambitia ei de a sealinia disciplinelor medicale somatice ' adeseori chiar într'o manieracoloniala ', nu mai poate asigura progresul din cauza individualismului sausi a mecanicismului pe care le promoveaza.

/sihiatria clasica, cu angrenaul ei de e$plicatii biologice, nu a mai

putut sa se descurce în c&mpul pe care credea ca îl stap&neste atuncic&nd s'a produs e$plozia dezadaptarilor psihologice si febra cresc&nda a îmbolnavirilor psihiatrice.

8u este vorba aici numai despre deformarea ei de catre ideologiacomunista. Dar psihiatria clasica a esuat (si în uropa !ccidentala) atuncic&nd nu a mai avut capacitatea teoretica si practica deoarece spitalelemamut si terapia e$clusiv somatica nu mai erau capabile sa deasatisfactie, sa corespunda unei epoci în schimbare accelerata, cresteriie$igentei cetatenilor fata de societate si organizarea politica. ara a'i negameritele de început si adudec&ndu'si toate cuceririle valoroase din

domeniul biologiei sau psihologiei, psihiatria sociala a fost practic"împinsa" în scena de catre societatea care a aparut dupa catastrofaumana si sociala, dupa al doilea razboi mondial, în conditiile aparitiei noilorsocietati democratice si a unei noi lozoi privind drepturile omului,fenomene care au aparut ca o reactie fata de amenintarea totalitarismuluifascist si comunist.

/entru vechea psihiatrie fenomenele psihologice si sociale nu aveauun rol prea important, cheia de bolta ind reprezentata de factoriibiologici.

Din nefericire, în lagarul comunist psihiatria clasica dogmatizata siideologizata, cu angrenaul sau greoi de diagnostice si forme clinice

Page 7: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 7/113

aparute la comanda, ori de c&te ori realitatea clinica nu se potrivea cuazilele si spitalele sale mamut, ierarhia rigida si organizarea carcerala audus la scaderea prestigiului disciplinei si la crearea unei adevarate repulsii în ochii opiniei publice.

În acest cadru lupta pentru o psihiatrie orientata spre om ' ca intasociala ', spre nevoile comunitatii si promovarea sanatatii mintalecomunitare au devenit o sarcina prioritara nu numai pentru dizidentiiuropei de st, dar si pentru psihiatrii care si'au stimat profesia sau pur sisimplu erau animati de o atitudine patriotica.

Încerc&nd o prima denitie a psihiatriei sociale, vom armaca aceasta reprezinta o sinteza a datelor biologice, psihologice,interpretate în spiritul conceptelor sociologice umaniste. cest lucrupriveste studiul corelatiilor, perturbarilor, dizarmoniilor, hipoevolutiilor carecuprind ansamblul spiritual al oamenilor. /sihiatria poate sesiza aspectelenocive ale vietii sociale, ale vietii în cadrul grupului social. /sihiatriasociala se ocupa de toate problemele biologice si psihologice aleindividului, dar ea depaseste sfera psihopatologiei la care se opreapsihiatria clasica.

 -otusi, chiar aunsa la stadiul de psihiatrie sociala, psihiatria varam&ne în esenta ei o disciplina medicala

/sihiatria sociala va avea însa în primul r&nd o conceptie sociala închegata. a va pune în plan practic dezvoltarea unor servicii de asistenta

psihiatrica la nivelul unei societati în schimbare.

/entru noi psihiatria sociala este disciplina care înglobeazacunostintele biologice si psihologice, dimensiunii sociale a omului./sihiatria sociala studiaza astfel toate aspectele sociale legate de boalapsihica, înteleg&nd prin aceasta aspectele etiopatogenetice, evolutive,terapeutice si prolactice. :a acestea trebuie neaparat adaugata siproblema statutului social al bolnavului psihic, obligatiile societatii fata deacesta, organizarea umanitara a institutiei de tratament si a modalitatilorde terapie la nivelul comunitatii. -ot în cadrul psihiatriei sociale se vorinclude si miloacele prin care psihiatria poate in+uenta factorii de

raspundere, în sensul prevenirii si tratarii bolilor psihice, precum sioportunitatea folosirii vietii sociale si chiar politice prin paticiparea activa apsihiatrilor în folosul si prolul actiunilor de sanatate mintala.

$ista, totusi, în stabilirea limitelor psihiatriei sociale, opiniidivergente care tin mai ales de largirea sau str&mtarea viziunii asupradomeniului ei de activitate. stfel, astide are în acest domeniu o pozitieoarecum deosebita, el arm&nd ca domeniul psihiatriei sociale poatecupride trei domenii cu individualitate proprie

1. Psihiatria sociala - în sensul sau restrâns;

2. Sociologia bolilor psihice;

Page 8: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 8/113

. !tnologia bolilor psihice.

În acest sens, psihiatria sociala urmareste comportamentul social albolnavului, procesul de socializare si de pierdere a contactului cu lumeadin ur, adica cu societatea reala a individului. #ocializarea individului ar

interesa, de fapt, psihologia sociala.

:egatura dintre diferitele evenimente sociale si diferite tipuri deboala psihica ar constitui obiectul sociologiei bolilor psihice, disciplina încare el introduce si psihoterapia de grup, ansamblul de idei si metode careprivesc institutia de tratament psihiatric, relatiile din cadrul acesteiinstitutii, precum si dintre institutia psihiatrica si mediul comunitar.

/sihiatria sociala studiaza deci fenomenele sociale cu implicatiimedical'psihiatrice si care în viziunea lui Disertori si /iazza ar urmatoarele

' "enomene psihopatologice individuale, legate de un context etiopatologic, social;

- "enomene psihopatologice ale comunitatii;

- !#ectele sociale nocive provocate de tulburarile individuale sicolective;

- $nter#erenta dintre psihopatologia individuala si aceea a

colectivitatilor.

  /sihiatria sociala trebuie sa cuprinda si sarcinile societatii fata depsihiatrie, cum ar organizarea institutiei de tratament, dezbaterea unorprograme de sanatate mintala în mass'media, emiterea unor legi îndomenii deosebite ale asistentei psihiatrice. De aceea psihiatria sociala seocupa nu numai de individ sau grup social, ci si de unitatea ca întreg./sihiatria sociala, deci, stiinta care studiaza tulburarile psihice aleoamenilor ca membri ai societatii, este considerata ca o unitate.

/entru noi psihiatria sociala are o semnicatie si o denitie mai

larga, deoarece consideram ca psihiatria nu este dec&t una singura siaceea este psihiatria sociala. În acest sens, a vorbi în prezent despree$istenta unei psihiatrii biologice, psihologice sau sociale (acestea au fostdoar etape evolutive) este un nonsens, psihiatria ind odisciplina bio- psiho-sociala, dar în care factorii biologici si psihologici se subordoneazapunctului de vedere istoric si social, motiv pentru care denumirea cea maipotrivita a actualei psihiatrii este de PSIHIATRIE SOCIALĂ. cest lucrupresupune ca punctul de vedere sociologic sa actioneze la toate nivelurile(diagnostic, tratament, prola$ie), inclusiv în domeniul psihopatologiei si aorganizarii institutionale, ceea ce în fapt reprezinta o transformare radicalaa psihiatriei clasice de la maniera de clasicare a bolilor p&na la manierade organizare si diriare a actiunilor terapeutice si de recuperare. cestlucru reprezinta în conte$tul actual criptocomunist de la noi o adevarata

Page 9: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 9/113

revolutie în psihiatrie, cu acea senzatie an$iogena de distrugere a uneiinstitutii care asigura securitatea personalului si mai ales a protorilor ei,dar care a produs inadvertentele si greselile etice. cesta este singuruldrum prin care s'ar putea realiza construirea noii psihiatrii sociale în5om&nia.

/sihiatria sociala este totusi, chiar daca am aunge p&na acolo cureforma, o disciplina t&nara cu o sfera înca imprecisa, dar care adeterminat dea un su+u înnoitor. stfel, daca vechiul alienist eraconsiderat doar un clinician îngust si obsedat de dorinta de a consideratmedic, ind preocupat mai ales de cazuri izolate si de o morbiditateredusa, actualul medic psihiatru se a+a în fata unor situatii cu totuldeosebite. :ocul vechilor epidemii (ciuma, holera) a fost luat astazi decresterea enorma a morbiditatii psihiatrice, ceea ce a facut ca actualulmedic psihiatru sa e preocupat de sanatatea mintala a unor maseenorme de oameni.

stfel, subliniaza *oresi, pentru medicul psiiatruveci, pacientul era un bolnav somatic în primul rînd, iar preocuparea pentru problemele psihice si relationale ale bolnavului erau evidente doar în masura în care acestea decurgeau evident din boala %ca si în situatiaaltor boli somatice&. /entru psihiatrul actual ' un muncitor social 'pacientul este un om prins în dubla sa realitate individuala si sociala.

/sihiatria sociala este si un domeniu interdisciplinar. l se folosestenu numai de psihopatologie si biologie, ci si de concepte sociologice,

psihiatria devenind o disciplina în viziune sociologica.

#ociologia împrumuta psihiatriei o serie de concepte specice, cumar acelea de grup social, psihologie sociala, dinamica grupelor sociale,importanta culturii si civilizatiilor. #ociogeneza bolilor psihice, ca siobligatia societatii fata de bolnavii psihici intra tot în domeniul psihiatrieisociale.

/sihiatria sociala împrumuta astfel de la sociologie numeroaseconcepte si puncte de vedere si chiar o anumita nalitate, ram&n&ndtotusi o disciplina medicala ' desi chiar si medicina somatica devine tot

mai mult si o disciplina sociala.

/sihiatria sociala ofera ea însasi medicinii un e$emplu care consta îndimensiunea sa sociologica, iar sociologiei îi ofera un c&mp de actvitate pecare cu greu si l'ar putut imagina singura.

/sihiatria sociala are relatii cu psihologia medicala. a folosestetoate e$plicatiile psihodinamice, foloseste conceptele psihologice privindrelatia medic ' pacient.

/sihiatria sociala, ca ramura activa, are o activitate publica în presascisa, la -7, cultiva în opinia publica noile valori privind situatia bolnavuluimintal, antreneaza societatea în procesul dicil de tratare si preventie a

Page 10: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 10/113

bolilor psihice. a se intereseaza de viata economica, o parte dinactivitatea ei desfasur&ndu'se în cadrul programelor de prola$ie la nivelulunitatilor economice.

/sihiatria sociala ofera diferitelor stiinte si domenii de activitate o

serie de notiuni si entitati, precum si o activitate practica în multe privintecomuna, în scopul înbunatatirii calitatii vietii si a sanatatii mintale într'unmoment în care în întreaga lume se vorbeste de dreptul la sanatate alintei umane.

semenea sarcini nu si le putea asuma dec&t o psihiatrie dinamica,care sa valorice si cunostintele biologice, dar si pe cele de psihologie sisociologie. /sihiatria clasica era statica, activitatea ei limit&ndu'se doar lagranitele spitalului sau ale azilului, motiv pentru care ea a devenit oadevarata mana cereasca pentru societatile totalitare (ea însasi avea înclinatii totalitare).

Pentru comunism asemenea psihiatrie exprima chintesentamaterialismului dialectic aplicat în domeniul stiintelor psihologice (pentrumar$ism, materialitatea psihicului era al doilea concept ca importantadupa armarea materialitatii lumii), mai ales într'o societate care nu semai baza nici pe morala religioasa si nici pe principiile dreptului individului.

m schitat în linii mari bazele ideologice ale abuzului psihiatrieicomuniste si am subliniat în acelasi timp nevoia de reforma, oferind solutiacrearii unei psihiatrii sociale rom&nesti dupa modelul psihiatriei din

!ccident. /e acest teritoriu ar trebui sa se înt&lneasca toti psihiatrii debuna credinta, reforma psihiatriei noastre ind în sensul istoriei actuale,daca nu vrem ca generatiile care azi pasesc în psihiatrie si cele care vorveni sa nu ne acuze ca nu am înteles acest sens nici în ceasul aldoisprezecelea. *aci, indiferent de ce va face generatia noastra, traita maiales în comunism, psihiatria sociala rom&neasca tot se va naste caci,parafraz&nd din nou acelasi verset biblic, daca nu vom predica noiadevarul, îl vor face pietrele.

  RELA!IA PSIHIATRIE #ORALĂ

 

5elatia dintre psihiatrie si morala este una dintre marile problemeacute pe care le'a ridicat societatea criptocomunista si post'totalitara încare traim astazi. /sihiatria moderna a avut si are nu numai o dimensiunemedicala, dar si una morala, bolnavii psihici ind o categorie umana cuprobleme specice cu un important impact social, motiv pentrru caresocietatea trebuie sa ia în consideratie aceste aspecte.

ceste probleme de etica nu sunt specice numai epocii noastrepentru psihiatrie, ele apar&nd din cele mai vechi timpuri, morala crestinaind aceea care a ridicat aceasta etica pe cele mai înalte culmi.

Page 11: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 11/113

În ciuda acestor considerente, în decursul istoriei "societatea"bolnavilor psihici a fost mereu supusa persecutiilor, pentru bolnavii psihiciau fost "bune" cele mai brutale forme de tratament si cele mai inumaneforme de îngriire. manciparea bolnavilor psihici a trebuit sa astepteetape cruciale ale istoriei pentru a modica soarta acestor indivizi. stfel,

istoria citeaza "eliberarea' lui Pinel, ca efect al revolutiei franceze, pentruca boala psihica sa poata privita mai umanitar, însa rolul principal l'a ucat indiscutabil morala crestina.

Desi bolnavul psihic, conform moralei crestine, a devenit "aproapelenostru", ceea ce s'a dezvoltat a fost o adevarata "maladie apreudecatilor", iar violenta si criminalitatea, fenomene normale în toatesocietatile, a fost transferata în mod preferential asupra bolnavilor psihici,desi statistica arata ca la 1.;;; de bolnavi psihici e$ista mai putine actede violenta dec&t la 1.;;; de persoane din populatia generala. cest lucrunu a putut însa sa scuteasca bolnavul psihic de preudecata "permanenteisale periculozitati", motiv&nd un întreg cortegiu de constr&ngeri, miloaceprivative de libertate, fara însa a putea aplica si un tratament adecvat. Deaceea, asa cum am mai aratat, psihiatria secolului al <I<'lea va opsihiatrie azilara, dar cu constiinta ca acest lucru este cerut de utilitateapublica pentru mentinerea linistii sociale, în timp ce boala psihica eraconsiderata ereditara, cu risc social ' pacientul ind singurul culpabilpentru boala sa, în timp ce societatea era inocenta.

#ecolul al <<'lea nu va mai un secol al culturii sau al ideilor, ci vadeveni un secol al ideologiilor, în special al celor de esenta totalitara

(comunista si fascista). iecare dintre acestea va avea o atitudinedistructiva fata de bolnavul mintal fascismul prin eutanasie si prindistrugerea zica a bolnavilor mintali pentru puricarea unei etniiconsiderate superioara, comunismul av&nd la baza practic acelasielement ura ', dar nu etnica, ci de clasa. Desi va critica nazismul,comunismul va face din psihiatrie un miloc pentru a plasa pe aceia carecriticau sistemul în r&ndul bolnavilor mintali, pe care apoi îi va închide nu în lagarele lor traditionale, ci în spitale psihiatrice.

$istenta psihiatriei în perioada comunista a fost tragica, iar dinpunct de vedere moral, ca si religia de e$emplu, a trebuit sa traiasca doar

fac&nd compromisuri. *omunistii, din punct de vedere etic, au atacat înprimul r&nd principiul solidaritatii umane, al coeziunii dintre oameni,principiul asocierii, al libertatii de g&ndire, ind în totala opozitie cuprincipiile democratiei pluraliste, ale libertatii de g&ndire sau asociere. -otce inta în comunism era trecut prin etalonul masurii în care prin aceastaputerea comunista se consolida sau nu.

paritia tardiva ' anii 12=; ' 12>; ' în !ccident a miscarii pentrudrepturilor omului, cu e$traordinara sa putere de seductie, în st a însemnat de fapt începutul sf&rsitului acelui imperiu al raului, asa cum pebuna dreptate arma presedintele 5egan. /enetrabilitatea lozoeidrepturilor omului a facut ca în aceasta privinta etica psihiatrica sa semodice profund. În acest cadru, principiile moralei crestine si ale noii

Page 12: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 12/113

lozoi e$istentialiste au facut din seductia sistemului democratic cevairezistibil si, daca mai adaugam schimbarile de generatie, ne puteme$plica acum avalansa "revolutiilor de catifea" si caderea sistemuluicomunist fara de care oprirea represiunii psihiatrice nu ar avut nici osansa.

  -otusi, trebuie subliniat ca victoria democratiei nu a facut caproblemele etice ale psihiatriei sa ia sf&rsit. 8ici în sistemele democraticeevoluate lucrurile nu apar ca denitiv rezolvate, lupta pentru moral nupoate înceta nici aici si niciodata. ntietica nazista si comunista nedemonstreaza fragilitatea si limitele moralei atunci c&nd este vorba depsihiatrie. cesta este de fapt unul dintre argumentele fundamentale de aconstrui azi o adevarata psihiatrie sociala.

5eabilitarea bolnavilor psihici ridica astazi problema unei noi viziuni,si anume aceea a resocializarii bolnavilor psihici, aceasta inddimensiunea etica fundamentala a eticii actuale în domeniul psihiatriei. -rebuie sa m constienti ca, datorita specicului bolilor psihice, acestia nuvor veni niciodata în mod deschis spre societate. i sunt retrasi, asociali,adesea sunt supusi acelei maladii a preudecatilor. Iata de ce resocializareanu poate avea dec&t un singur sens, de la societate (psihiatru) catrebolnav. ceasta este conduita morala corecta, care se termina atunci c&ndbolnavul intra în societate ca egal. oala psihica nu loveste individul învitalitatea sa ' în biologicul sau ', ea îl loveste în umanitatea sa, înspecicul uman al intei sale, asa cum a fost creat de Dumnezeu si redatnaturii. 5esocializarea este singura conditie morala si etica a psihiatrtiei

sociale.

Desi resocializarea cuprinde si ergoterapia (si în lagarele de munca' închisori se lucra), ea depaseste acest concept care, daca s'ar limita aici,nu ar face dec&t sa robotizeze individul, sa transforme patul în scaun. Dinacest motiv, resocializarea apare ca un comple$ comportamental caretrebuie sa imite viata reala, sa reantreneze individul pentru toate roluriledin viata reala.

*omunitatea terapeutrica constituie iar un principiu de baza alresocializarii, mai ales în bolile grave psihice si cu probleme social'

economice importante. cest lucru trebuie sa urce la etapa sa cea mai înalta ' tratamentul comunitar ' în care sunt interesati nu numai factoriimedicali, ci si factorii economici, politici, multe alte personalitati, de laparinti, prelati, pensionari, persoane cu potential economic ' patroni etc.

$perienta occidentala a terapiei comunitare este reconfortantapentru un sistem psihiatric închistat cum este al nostru, dar este clar calatura economica tine de dezvoltarea comunitatii sau chiar a natiunii.*osturile, chiar daca vor mari, beneciile societatii ' linistea sau chiarproductivitatea ' vor enorme. De fapt, prin aceasta s'ar realiza oadevarata prola$ie a crimei, delincventei, antisociabilitatii, drogurilor si s'ar realiza un adevarat proces de sanatate mintala la nivelul comunitati.

Page 13: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 13/113

Capitolul III

RE$ISTEN!A sI %I$I%EN!A PSIHIATRILOR RO#&NI

Scurt istoric al abu'ului psiiatric (n )osta *niune Sovietica si la

noi

5usia dispune de un temeinic istoric privind abuzul politic înpsihiatrie. De fapt, în 5usia, înca din 134= se citeaza primul caz de abuzpolitic psihiatric, c&nd lozoful rus /iotr #adaev a fost caracterizat de catretarul 8icolae I ca sufera de "deranament si nebunie", motiv pentru care afost arestat în propria sa casa si vizitat saptam&nal de catre un medic. Daraceasta nu era înca o politica deliberata de stat, ci doar un caz izolat.

Dupa revolutia comunista din 121>, utilizarea psihiatriei, în primiiani, s'a facut sporadic si ad'hoc. ste cunoscut cazul activistei %aria#piridonova, care îsi c&stigase o mare popularitate prin criticile aduseconducerii sovietice, -ribunalul revolutionar din %oscova, în 1213, o vacondamna la "scoaterea din viata politica, pe timp de un an, si izolarea ei într'un spital special". #piridonova îsi va da seama ca prin aceasta se încerca discreditarea ideilor sale politice o data cu îndepartarea sa zica.#e pedepseau în acelasi timp at&t omul, c&t si ideile sale, ceea ce însemnao adevarata "moarte sociala". /roblema ei va rezolvata prin trimiterea în -ur?estan, la comanda unui tren de propaganda.

/erioada stalinista ram&ne destul de obscura, din punctul de vedere

al represiunii psihiatrice, izolarea 5usiei ind atunci completa. În 1241apare o legislatie clara în care se arma franc ca psihiatria trebuie sa aibaca scop contributia la lupta de clasa. -otusi, comparativ cu teroareastalinista, psihiatria va ram&ne, asa cum sublinia u?ovs?i, un teritoriuumanitar.

0n caz similar cu internarea minerilor în #pitalul psihiatric de la @ams'a petrecut la %oscova în timpul celui de'al doilea razboi mondial. stfel,muncitorii unei fabrici din %oscova au refuzat sa presteze muncavoluntara. u fost arestati toti. -oti au primit diagnosticul de schizofrenie siapoi au fost transferati la #pitalul de psihiatrie Aazan. /sihiatrii au fost

supusi presiunilor pentru a'i declara bolnavi, consider&nd ca internarea lora fost o actiune umanitara, alternativa ind lagarul de concentrare.

#e considera ca, încep&nd din 12B=, dupa venirea la putere a luiCrusciov si dupa lansarea "coe$istentei pasnice", psihiatriei i se va conferiun rol mai important. 9in&nd celebrul discurs la cel de'al <<'lea congres al/.*.0.#., Crusciov va denunta ororile staliniste si va promite liberalizarearegimului comunist, dar, în acelasi timp, rmata 5osie distrugea revolutiamaghiara.

0niunea #ovietica hrusciovista, la fel ca si 5om&nia sau celelalte taricomuniste, se va a+a de acum între doua tendinte contradictorii ' armatiaca în aceste tari socialismul a învins denitiv si ca nu mai e$ista detinuti

Page 14: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 14/113

politici si nici nevoia de represiune pentru a mentine sistemul si, în fapt,intensicarea luptei anticomuniste, mai ales din partea noii generatii. Înacest conte$t, rolul psihiatriei devine primordial, opozantii devenindautomat bolnavi mintali, lucru pe care, asa cum am vazut mai sus, île$prima si 8icolae *eausescu în 12=B.

cest lucru va face ca din anii =; spitalul psihiatric sa devina oalternativa comoda a lagarului de concentrare si a închisorii. Crusciov va autat în acest act de catre academicianul #nenevs?i, la fel cum si la noi în aceasta perioada vin de la studii din 0.5.#.#. si intra direct înconducerea psihiatriei 7. /redescu si #t. %ilea. *a si *eausescu, Crusciovconsidera ca în socialism nu mai poate aparea o constiinta antisocialista.az&ndu'se pe dogma mar$ista care spunea ca e$istenta determinaconstiinta, ei considera ca o data comunizata economia si întreaga viatasociala, acestea ar face imposibila aparitia ideilor anticomuniste. Din acestmotiv, nici mostenirea trecutului si nici "diversiunea imperialismuluimondial" nu puteau e$plica ideile anticomuniste, dar boala mintala puteaoferi o solutie admirabila.

#arcina psihiatriei în stadiul avansat de construire a comunismuluiera sa reeduce pe acesti "bolnavi", lucru atribuit de partid unor persoanede încredere si pe care dea le'am numit. Din acest moment, în tarilecomuniste începe o politica sistematica de internare în spitalele depsihiatrie.

 (vanta)ele represiunii bazate pe psihiatrie erau reprezentate în

 primul rând de discretia actului %#ara procese zgomotoase&, chestiune carel-a sedus pe *rusciov, ca de alt#el si pe +eausescu. Din 12>;, folosireapsihiatriei în scopuri politice devine bine documentata, o adevaratainstitutie în care este implicat statul.

$ista marturii legate de #pitalul din Aazan, dar abia din 12>; acestspital va capata adevarata sa faima funesta. #pitalul din Aazan se a+a subdirecta supraveghere a 8A7D, aici ind adunati dizidentii politici din întreaga 0niune #ovietica. %ulti dintre bolnavi erau deliranti cu tematicapolitica, dar e$ista si un mic grup de indivizi sanatosi internati acolo pentruconvingerile lor.

nii =; s'au mai caracterizat prin crearea de institutii specializate siprin construirea, în fosta 0.5.#.#., c&t si la noi, de spitale'închisoare. stfel,la *erniahvs?, %ins?, Dnetropietrovs?, !rel, la noi la alaceanca, /oiana%are, 5aducaneni, *ula, /. Eroza se organizeaza un adevarat gulag despitale psihiatrice pentru dizidentii politici. 8umarul dizidentilor internatieste foarte mare, dar *ortina de ier nu va permite înca a cunoasteamploarea acestui fenomen de catre populatia tarii respective sau decatre !ccident. În 0niunea #ovietica apare vestitul Institut #erbs?F, iar lanoi, prin simetrie, #erviciul 7III al #pitalului Eh. %arinescu. par nume dedizidenti cunoscuti datorita notorietatii de care se bucurau 8aum, /isarev,7olpin, 8aritsa, #amsonov, #ultz, elov, la noi 5osoga, 8estor /opescu etc.ceste fenomene au determinat reactii internationale de protest care au

Page 15: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 15/113

culminat cu e$cluderea psihiatrilor sovietici din !rganizatia %ondiala de/sihiatrie, în 123G.

În 5om&nia comunistii nu au gasit o traditie în persecutareadizidentilor politici prin utilizarea psihiatriei. /rimele semne de neliniste au

aparut în anii >;, c&nd se acumulasera în diferite spitale de psihiatrienumerosi dizidenti. În 12>> aveam dea primii dizidenti de notorietateinterna si internationala si care se a+au sub puterea abuzului psihiatrieipolitice, ind luati în adoptiune de organizatiile internationale (dr. *ana, 7./araschiv, 8estor /opescu etc). În 12>3, în mod independent, mnistFInternational va conrma e$istenta abuzului psihiatriei politice în 5om&nia,public&nd o lista cu 4; de cazuri de abuz psihiatric dovedit.

Dupa aceasta data 5om&nia va prezenta alaturi de 0niunea#ovietica la toate reuniunile internationale, blamata pentru folosireapsihiatriei în actiunea de persecutare a dizidentilor politici. Iau nasteremiscari de protest, iar în tara se îninteaza :iga nticomunista a/sihiatrilor, care în conditii de ilegalitate îsi propunea sa faca presiunipentru ca psihiatria rom&neasca sa iasa de sub dominatia grupuluicomunist si sovietizat. *a si Crusciov, *eausescu va crea o legislatieadecvata despre care dea am mai vorbit.

  Re'istenta si di'identa psiiatrilor rom+ni

/atruzeci si cinci de ani de regim comunist'totalitar a lasat urmead&nci în toate domeniile de activitate din tara noastra. *unoscutele

principii cominformiste ale AE'ului ' în care era prescrisa "retetarevolutionara" de transformare a tarii într'un satelit sovietic pe bazaideologiei comuniste ' s'au aplicat în toate domeniile vietii sociale sistiintice. /sihiatria nu numai ca nu putea face e$ceptie de la regula, darputem spune ca în acest domeniu ideologia s'a implicat cu mai mareagresivitate bulvers&nd principiile si practica unei oneste disciplinemedicale.

5om&nia a fost si este o tara mica, ea are o limba de mica circulatie.Într'o astfel de tara eroii sunt de obicei ignorati, iar uneori eroismul unei întregi natiuni poate trecut cu vederea.

roismul apartine doar celor mari, iar daca cineva dintr'o tara ca anoastra devine erou, el trebuie sa vina neaparat cu recunoastere din altaparte, dintr'o mare metropola ca apoi, de regula, nici sa nu mai ecetatean al tarii sale. $emplele sunt prea numeroase si dureroase pentru5om&nia.

Desi a fost ignorata si chiar adesea tradata de uropa, în 5om&nia ae$istat o puternica rezistenta fata de comunism. În 5om&nia s'a luptat înmunti cu arma în m&na p&na în anii =;, în 5om&nia a e$istat Eulag sipoate cel mai crunt e$periment de spalare a creierului si de ingineriesociala ' e$perimetul /itesti ', în 5om&nia a e$istat represiune politica prinintermediul psihiatriei, dar si o acerba opozitie a psihiatrilor, asa cum au

Page 16: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 16/113

fost ei, necunoscuti de lumea occidentala si fara notorietatea uneipublicitati de care beneciau de e$emplu rusii.

Istoria a nedreptatit si va mai nedreptati tarile mici, dar la o posibila"udecata de apoi" a istoriei, respect&nd proportiile, tara noastra îsi va

binemerita un loc onorabil în frontul unit al omenirii care a luptat împotrivatiraniei.

enomenul rezistentei în psihiatrie ' domeniu inclus de regim ca omodalitate "aseptica" de represiune ' s'a declansat în tara noastra precocesi am putea spune aproape în mod re+e$, atunci c&nd brutalitatearegimului comunist a devenit notorie.

În lipsa unor documente scrise si mai ales prezentate de mass'media, în atmosfera de dezinteres a uropei care si asa facuse pe bazanoastra diferite t&rguri cu 5usia comunista si care a declansat at&t det&rziu miscarea beneca a drepturilor omului, mai ales atunci c&nd a îndreptat atentia acestei miscari si spre represiunea psihiatrica, s'a stabilitdestul de greu c&t de profund a fost acest fenomen si c&t de mare a fostrezistenta psihiatrilor, inclusiv din tara noastra, c&t de mult a abuzattotalitarismul de psihiatrie.

 -otusi, subiectul nu poate evitat, o natiune, chiar si o profesie aunevoie de memorie, au nevoie sa'si cunoasca trecutul, iar daca aceastaistorie nu se scrie c&t mai precoce, cu at&t mai greu si mai putin credibil va acest lucru ulterior. De aceea, baz&ndu'ne pe memoria faptelor pe care

le'am trait direct, pe capacitatea de întelegere si sinteza de caredispunem, vom încerca sa abordam acest subiect urmarind fenomenul derezistenta si de dizidenta a psihiatrilor rom&ni în prea lunga noaptecomunista de aproape doua generatii.

8umarul redus al dizidentilor si opozantilor din psihiatria noastra nuconstituie un impediment, caci nu numai în psihiatrie ei au fost putini, ci întote domeniile. /uterea unui grup, asa cum se cunoaste înca din lozoaantica, nu consta din suma aritmetica a puterii ecarui individ, un grup vadepasi totdeauna aceasta e$presie matematica.

"În psihiatria rom&neasca nu a e$istat dizidenta", armau cunonsalanta fostii tortionari în cadrul unui serial din ziarul procomunist"Dimineata" sau reporterul de trista faima . 7aleriu, într'un serial deteleviziune, c&nd aceasta institutie era total aservita unei formatii politicecriptocomuniste. ste oare înt&mplator ca psihiatrii care fac asemeneaarmatii sunt tocmai aceia care au siluit psihiatria decenii în sir în perioadatotalitarismului comunist6 "8u au e$istat abuzuri psihiatrice si nu aue$istat dizidenti în psihiatrie, profesorii erau competenti si de ogenerozitate iesita din comun", declara /iticaru la aprope cinci ani dupaprabusirea comunismului în care a crezut si de care a protat vaz&nd slabareactie a colegilor psihiatri, ca si slaba memorie a celor care au statcuminti în "cusca" totalitarismului peste patru decenii si care vor purta înca mult timp în spate aceasta cusca.

Page 17: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 17/113

ste o eroare, domnilor fosti si actuali nomenclaturisti, delatori, aziprofesori. devarul este e$act invers. *aci în ce a constat competentaacestor "profesori", probata pe decenii de'a r&ndul6 $ista din punct devedere material sau ca maniera de a practica psihiatria vreo diferenta întreepoca lui !bregia (12G4) ' care pentru timpul sau se situa la nivel

european ' si situatia psihiatriei noastre din prezent (cu e$ceptiaimportului a patru ' cinci medicamente, tot din !ccident)6 #'a construitoare dupa G4 august 12HH cel putin un spital nou de psihiatrie6

,- Continuitate si limite ale di'identei psiiatrilor rom+ni

/roblema opozitiei si a dizidentei psihiatrilor rom&ni este clar capoate implica pasiuni, ura, tendinta de razbunare a unor generatii care autrait HB de ani de comunism si, cu voie sau fara voie, au avut raspunderi înpsihiatria comunista.

 -otusi, pentru ca generatiile care vin sa stie adevarul istoric si maiales pentru a nu repeta tragicele e$periente, este bine sa scriem despreaceasta epoca, sa aratam tineretului care va veni dupa noi adevaruldespre cumplita încercare prin care a trecut psihiatria.

/sihiatria noastra, desi are un lung istoric, este mai bine cunoscutadin secolul al <<'lea, c&nd o pleiada de profesori si mari profesionisti(!bregia, /arhon, alif, *onstanta stefanescu'/arhon, Dosios, -omescu,#ebastian *onstantinescu etc.) au reusit, cu eforturi de e$ceptie, sa întemeieze spitale de psihiatrie si o scoala psihiatrica sincrona cu nivelul

psihiatriei europene din acea epoca.

De fapt, în 12HH s'a produs o ruptura istorica ce a dus psihiatria înapoi, la nivelul psihiatriei comuniste sovietice. *omunistii au pus trecutulla inde$, în acelasi timp cu o întreaga pleiada de psihiatri rom&ni care searmasera viguros pe plan european. /sihiatria a trebuit de acum saslueasca o ideologie politica, un partid politic, partidul comunist, saslueasca intereselor anticristice ale urii de clasa.

si poate acum este momentul sa amintim de primul dizident, I.#cobercea, un eminent asistent medical sef care, auzind de intentia lui

Derevici (acel funest prim director comunist al spitalului, venit în functie îmbracat înca în hainele sale de oter al 0.5.#.#.), ca a dat ordin sa etopit bustul lui !brea (cel care din averea lui a construit spitalul, darfusese mosier), a "furat" bustul savantului si l'a îngropat în beciul sau.bia în anii >;, c&nd a aparut un conte$t mai tolerant si c&nd toti se întrebau unde este bustul savantului, acesta a fost scos si redonatspitalului de catre I. #cobercea. Daca fapta sa ar fost descoperita,bl&ndul domn #cobercea ar fost trimis la *anal de catre fostul spionrom&n, acum nomenclaturist si fost ilegalist. !are fapta acestui om dee$ceptie nu a reprezentat o opozitie în fata brutalitatii regimului comunist,fata de trecutul nostru istoric, fata de aceia care au contribuit la progresulpsihiatriei. Însusi profesorul -omescu a facut 1= ani de puscarie pentru ca în ultimele doua saptam&ni ale guvernarii ntonescu a trebuit sa accepte

Page 18: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 18/113

functia de ministru al #anatatii. "*um puteam refuza sa u ministrul tariimele în situatia de dezastru în care se a+a în acele momente6 Darniciodata nu am fost consultat de ntonescu în probleme militare", seapara el la procesul "criminalilor de razboi".

 -ot aici se înscrie si actiunea aceluiasi director ilegalist si spion 'Derevici ', care a dat spitalului pe care l'a construit !brea din propriaavere numele de #pitalul Eh. %arinescu, personalitate care a stat doardoua saptam&ni în acest spital, dar care avea avantaul de a fost u despalatoreasa. *&nd în 12>4 seniorii spitalului au cerut profesoruluicomunist si deputat în %..8. ' 7. /redescu ' sa faca demersuri la *onsiliulde #tat pentru restabilirea numelui pe care spitalul ar trebui sa'l poarte 'acela al întemeietorului sau ', acesta a raspuns ca problema este minorapentru a "rapi" din timpul lui *eausescu. 8u numai în 12>4, dar nici astaziaceasta nedreptate nu a fost corectata, pentru ca cei care au condus siconduc spitalul sunt aceiasi at&t ca mentalitate, c&t si ca persoane zice(de fapt, acum spitalul se numeste l. !bregia, dar nu în 122H, c&ndscriam lucrarea).

*e a urmat dupa 12HH se cunoaste si se vede si astazi. /sihiatrianoastra a devenit o disciplina subdezvoltata si coercitiva condusa depersoane submediocre, limitate, care nu au avut puterea intelectuala safaca scoala. #'a supravetuit numai prin dosarul de cadre, care trebuia sae c&t mai corespunzator cu cerintele regimului comunist. /leiade întregide vechi psihiatri au fost persecutati, unii închisi, iar treptat si'au pierduturma sau au murit într'o atmosfera de indiferenta, uit&ndu'se aproape tot

ce au facut, ind at&t de izolati înc&t sa nu aiba nici o in+uenta asupratinerei generatii.

*e trebuie sa reprosam generatiilor de politruci din psihiatrie, asacum i'a selectionat partidul6 În primul r&nd le reprosam conformismulumilitor în fata organelor politice, stoparea oricarui acces la informatia despecialitate. -imp de HB de ani nu au e$istat carti, reviste, participari lareuniuni sau alte schimburi de informatii cu sfera lumii occidentale. Darcea mai presanta, mai ales pentru tineret, a fost teribila limitare larealitatea zilnica, transform&nd psihiatria în ceea ce de fapt este si astazi,adica într'un serviciu pompieristic de interventie pentru bolnavii psihici

agitati, lipsa totala a dimensiunii sociale, ruptura psihiatriei de toatedisciplinile medicale, de cultura în general, disciplina aung&nd pe dreptcuv&nt ultima în cadrul lumii medicale. #e poate acum lesne constata caaservirea psihiatriei regimului de represiune nu a fost singurul rau pe carecomunismul l'a facut psihiatriei la aceasta s'a adaugat mentinereadisciplinei în stare de subdezvoltare.

cest lucru se înt&mpla în timp ce multi aspirau sa faca o carieraadevarata, dar de fapt au ratat, s'au descuraat sau au emigrat. ceastapolitica a transformat generatii de psihiatri în indivizi care s'au scurs caniste umbre tacute, nostalgice si care, fara opozitie, au lasat pe primulplan, cel putin în învatam&ntul psihiatric, pe oamenii alesi de putere. siastfel s'au format zeci de generatii sterse, mediocre.

Page 19: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 19/113

cest lucru s'a facut printr'o politica subtila de selectie articiala, încare orice proiect mai deosebit era socotit ca o dizidenta, un lucrureactionar.

Dizidenta ' adesea niste fapte care nu ar trebuit sa lezeze pe

nimeni ' era pusa de politruci pe seama "lipsei de orientare ideologica".%ulti s'au angaat într'o lupta fara speranta, dar au trebuit sa se limiteze lanivelul "profesorilor", la administrarea unui sir de calmante de la care seastepta vindecarea bolilor psihice.

Deci aceasta a fost atmosfera cotidiana în psihiatrie, unde e$ista ocenzura a oricarei idei sau initiative, cu o asa'zisa activitate stiintica apolitrucilor, stereotipa si neinteresanta, fara idei si cu niste reuniunimediocre care nu au lasat nimic dec&t poate amintirea unor interventii aleunor psihiatri, totdeauna din afara ucurestilor. ra, în fond, vorba de oviata traita de azi pe m&ine, fara orizont, cu o practica obscura si o viatacotidiana subculturala.

desea, dizidenta se manifesta în mici dispute datorateincompetentei selor, dar prin aceasta nu înseamna ca nu era periculoasa,totul put&ndu'se interpreta politic. Discutiile profesionale nu se puteaunaliza deoarece venea momentul c&nd se decidea ce atitudine politica ai în acea discutie profesionala si totul ram&nea nenalizat. :ipsa decomunicare sau comunicarea neautentica nu se rezumau numai la relatiacu pacientii, dar si la relatiile dintre medici, totul par&nd a o procesiuneanosta si stereotipa. arierele erau rigide si denitiv stabilite. *ei tineri

reuseau uneori sa mai sparga gheata informationala, sa realizeze ca e$istasi un alt tip de psihiatrie, sa aiba vagi notiuni de psihoterapie, psihiatriesociala, comunitara si chiar sa cunoasca o gama mai larga demedicamente la care medicul rom&n nici nu putea sa viseze. În practica, însa, fata de aceste fenomene nu e$ista dec&t resemnarea, ele eraustopate nu numai de aspectele materiale si insolvabile, dar mai ales debariera ideologica, de frica de a nu catalogat ca reactionar si de a'ti ratacariera, a aruncat într'un azil dintr'o localitate rurala pierduta pe harta.

Ideologii comunisti ai psihiatriei acreditau fata de tineri ideea ca înpsihiatria noastra totul este claricat si denitiv din moment ce

corespunde cu ideologia partidului, iar psihiatria trebuia în primul r&nd saraspunda la aceste e$igente. *&nd am facut programe de reforma încadrul îngust al practicii de atunci, mi s'a raspuns cu emfaza de catre/redescu si :ohan "u exista nimic de re#ormat la noi, psihiatria noastraeste asa cum trebuie. +um îti permiti sa exemplici cu serviciul nostru".

enomenul cel mai grav era acela al selectarii si promovarii cadrelorde care partidul se ocupa cu cea mai mare gria. În GH de ore, oamenii demare cultura din cadrul *atedrei de psihiatrie au fost concediati,ram&n&nd în schimb mediocritatile, ba chiar dezechilibratii care,bineînteles, dupa revolutie au început o acerba lupta pentru putere (toti audevenit conferentiari, se de lucrari, iar nepoata lui 7erdet a intratconferentiara fara o zi de practica pedagogica, poate pe baza faptului ca

Page 20: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 20/113

era responsabila cu securitatea pe spital, pe timpul lui *eausescu). *o'merituosii au fost marginalizati si tinuti într'o permaneta amenintare. -impde HB de ani, conducerea psihiatriei a fost în m&inile unui singur om, abia în 1232, c&nd partida ideologica era pierduta, au fost repede facutiprofesori comunistii din esalonul doi, cu nimic mai preos dec&t fostul lor

sef. De fapt, toti trei nu au facut dec&t sa îndeparteze cu gesturi discretepe toti cei capabili. u ramas asa cum meritau, doar cu mediocritatile.

*um a fost posibil acest lucru6 fost acesta un proces calculat, ostrategie6 /rivind acum retrospectiv si fara patima, nu putem da dec&t unraspuns armativ, desi aceasta politica era dusa cu discretie, iar în viatacotidiana aveai mai mult impresia ca este vorba mai mult de anitati siantipatii ale marelui sef comunist, ca totul depindea de maniera în care tepurtai cu sei. ra preferat cel supus, dar si mai agreat era cel lingusitor,care putea sa faca sefului servicii mai mult sau mai putin profesionale simai ales cei care nu aveau aspiratii temeinice. !rice persoana valoroasaera data deoparte. !ptiunea si atasamentul politic erau esentiale, iaradevarata loialitate se masura în c&te servicii puteai face sefului si c&t deatasat erai #ecuritatii.

0n alt element în dominarea ideologica a psihiatriei a constituit'o institutionalizarea dominarii psihiatriei din /ucuresti #ata de toatecentrele din tara. ici se hotara acordarea titlurilor si tuturor posturilor din întreaga tara, în ciuda nemultumirilor create de acest mandarinatcomunist.

Din acest motiv, dominarea politrucilor bucuresteni a avutconsecinte pentru întreaga tara, mai ales ca întreaga pregatire a tinerilorpsihiatri era monopolizata de ucuresti. #a ne imaginam doar cumdecurgea viata în psihiatria din celelalte centre psihiatrice ale tarii, cue$ceptia scolii de psihiatrie de la -imisoara, unde, gratie dizidenteiprofesorului /aml, se activa în cu totul alta lume, o lume pe care/redescu si ciracii sai o e$emplicau ca antisocialista si reactionaraizol&nd'o cu toate puterile de care dispuneau (dar sa nu uitam ca sirevolutia anticomunista a început la -imisoara, unde era alta atmosferaculturala).

 -oate aceste fenomene au avut ca rezultat mutilarea si handicapareapsihiatriei rom&nesti. În psihiatrie, din motive politice, au patrunsnumeroase personalitati dizarmonice sau chiar sociopate, multe venite dinalte discipline medicale de unde au fost reetate, numerosi i sau nepoti ainomenclaturii politice, persoane care într'un timp scurt deveneau deosebitde agresive, ocupau de regula numai functii de conducere în catedrele depsihiatrie, în spitale sau ambulatorii. În acest fel, toate aceste institutii aufost mutilate, promovarea persoanelor maligne a creat o adevarata retea aincompetentei profesionale, cu indivizi dezechilibrati p&na la a batausi,oameni fara vocatie pentru psihiatrie, m&nati doar de dorinta reusitei si aobtinerii puterii sociale. 8umirea lor se facea fara concurs sau în urmaunor concursuri trucate, pe viata, în timp ce aceia merituosi trebuiau sa sesupuna sau sa plece, inclusiv sa emigreze.

Page 21: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 21/113

stfel de situatii continua si dupa 1232 în numele unei solidaritati avechilor practici, a unei solidaritati a raului. *hiar încercarea sincera a unorpsihiatri cinstiti de a'si crea o asociatie profesionala independenta 'sociatia /sihiatrilor :iberi, a fost decimata si practic desintata prininltrarea în conducere a fostilor profesori comunisti si folosirea ei în lupta

pentru posturi si avantae materiale pentru ei. si acest lucru se înt&mpladupa 1232. !amenii trecutului, dupa o scurta perioada în care se asteptaula actiuni de genul celor pe care ei însasi le'au promovat, c&nd comunistiiau venit la putere, au trecut la atac, îsi cauta cu asiduitate noi protectori(mai ales din r&ndul partidelor istorice).

/&na acum nu s'a produs nici o reforma în psihiatrie si oamenii faramerit sunt înca în fruntea catedrelor, a sectiilor de psihiatrie, uneori cadirectori. ineînteles, toti s'au asigurat din epoca comunista de uncurriculum vitae cu zeci de lucrari si multe carti publicate în editurilecomuniste, unde aveau acces nelimitat pe baze politice, multi au titluripompoase, dar analiza acestor lucrari arata un mare pustiu, chiar daca aufacut încercari si dupa 1232. În fond, acesti pretinsi autori au ramasvictimele ideologiei comuniste, orientare cu care ei au cochetat toata viatasi care le'a impregnat personalitatea. si toata aceasta pastisa, acestenorm plagiat ideologic le'a adus titluri de doctor, de docent si asteptaufara ena titlurile de academician. În fond, este vorba de un demers alfalselor valori, false personalitati, false veleitati care mereu s'au bagat înfata, iar în prezent încearca sa falsice trecutul. #a ne mai miram acum cas'au facut sau se fac si acum numai abuzuri6

În lupta lor pentru reforma, /sihiatrii :iberi au încercat în primul r&ndo alianta cu cei din domenii nepsihiatrice, nu at&t cu medicii care înpsihiatrie au devenit rezervati si listini, adesea santaabili pentru trecutullor, s'a încercat alianta cu oameni de cultura care stiu sa pretuiascalibertatea, care stiau sensul vietii si al sacriciului, cu ziaristi democrati, oadevarata revelatie postrevolutionara.

 -rebuie deci sa ne uitam cu ale si distanta la tipul de psihiatruconformist, listin, meschin, bazat, în fond, pe idei nihiliste (ca nimic nu semai poate face, ca nimic nu se va mai putea schimba, ca totul estezadarnic, sisic, ca peste tot în lume se petrece aceasta ipocrita

mascarada, iar boala psihica este un tribut implacabil al civilizatiei, undeseu, un gunoi inevitabil). cesti oameni, aparent toleranti, delasatori,care de fapt formeaza maoritatea, constituie ca si în trecut masa demanevra a fostei nomenclaturi.

Desi acesti oameni trebuie condamnati ca tip de subintelectuali,acestia au fost si sunt primii în politica, în patriotism, în fraze mari,bombastice în care se arata înduiosati de soarta bolnavilor, care se arataacum sentimentali, pretinz&nd ca nu au facut rau nimanui. Dar în modsigur istoria îi va condamna. ste sigur ca cei care vor veni vor anchetamai îndeaproape situatiile acestea. În mod meritat toate disciplinilemedicale au institutii mai solide, au reprezentanti stralucitori, în timp cepsihiatria agonizeaza, neput&nd iesi din blestemul abuzului politic si al

Page 22: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 22/113

ideologizarii ei, lipsita de institutii adecvate de tratament saucercetare.

.- Evolutia di'identei (n psiiatrie

În ciuda tonusului pesimist si a imobilismului maoritatii psihiatrilor,care în marile momente, atunci c&nd schimbarea ar fost posibila, s'aulivrat ca masa de manevra în m&inile puterii, în psihiatrie o miscare deopozitie si de dizidenta a e$istat si nu trebuie nici sa ne e$altam, dar nici s'o uitam. În denitiv, lipsa de istorie, chiar si a unei profesii poate blestemul cel mai mare. Din acest punct de vedere lucrarea noastra este în primul r&nd o încercare de reconstituire a unui fenomen istoric care s'adesfasurat si credem ca acest lucru va face c&ndva cinste disciplineinoastre.

Încerc&nd o sistematizare a opozitiei în psihiatria rom&neasca ne'amg&ndit ca acest fenomen ar putea, didactic vorbind, sa e împartit înanumite etape istorice distincte.

7om urmari deci etapele cele mai importante

,- Etapa proletcultista/ care a început odata cu ocupatia sovieticasi a tinut p&na la milocul deceniului =;. ste o etapa pur stalinista si deimpunere a modelului sovietic în mod direct (cu autorul consilierilor

sovietici si spionilor rom&ni care au activat pentru 0.5.#.#. sau *omintern).*a si în restul sectoarelor de activitate, si în psihiatrie etapa secaracterizeaza prin distrugerea deliberata a intelectualitatii, este etaparepresiunii directe, implacabile si nemotivate ' cu sau fara procese politice', a suprimarilor zice si a lagarelor de concentrare în care psihiatrii rom&niau platit un mare tribut uman.

.- Etapa crearii structurii ideolo0ice si a sovieti'ariitotale/ fara ca ocial tara sa mai e sub ocupatie. ste etapa în care aparcadrele de "specialisti" pregatite în 0.5.#.#. (/redescu, %ilea, le$andrescuetc), etapa acoperind anii =; si >;. cum e$igentele politice, ideologice

vor duce la minimalizarea profesionalismului, cenzura si controlul ideologicvor totale si temeinice, vechile trucuri cu care erau pacaliti consilieriisovietici sau vechii ilegalisti nu mai merg cu noile cadre scolite în manieramar$ista. #e introduce o cenzura informationala totala, mai ales asupraliteraturii si informatiilor venite din 7est, apare ideologizarea disciplineimai ales prin crearea unor entitati materialist'dialectice, asa cum a fostteoretizarea modelului medical si a celui institutional carceral despre caream vorbit anterior.

De asemenea, din necesitatea prestigiului e$tern dupa care t&nea*eausescu, din aceasta etapa începe ' nu sporadic ca în trecut, ci în modsistematic ' abuzul politic în psihiatrie, aceasta devenind si la noi aliataorganelor de represiune.

Page 23: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 23/113

1- Etapa di'identei si a opo'itiei descise si cura2oase  a unormici grupuri de psihiatri sau a unor psihiatri izolati, actiuni care au avut casuport noua lozoe privind lupta pentru "drepturile omului" între 12>B '1232. ste atacat nu numai sistemul dogmatic din psihiatria ociala, dar siabuzurile psihiatrice individuale si se pornesc actiuni reformiste si de

fundamentare a unei psihiatrii sociale rom&nesti, chiar daca totul estenevoit sa se limiteze la considerente teoretice.

3- Etapa criptocomunista de dupa 1232 si p&na în prezent,dominata de lupta vechii nomenclaturi sau a comunistilor frustrati pentru aintra în noile structuri ale puterii, multi renunt&nd formal la comunism siader&nd tot formal la partidele istorice, dar si încercarea de creare asociatiei /sihiatrilor :iberi, actiune care, din pacate, astazi este partialesuata din cauza preluarii conducerii ei de catre fostii carieristi comunisti.

,- Etapa proletcultista

*omunismul a fost adus în 5om&nia de catre #talin, cu autorulrmatei 5osii. În 12HB, în tara noastra e$istau doar 3;; de comunisti, mareparte dintre ei activ&nd în cadrul *ominformului si neind cel putincetateni rom&ni.

*u migala, înca înainte de ocuparea tarii, în 0niunea #ovietica s'aformat, sub directa îndrumare a lui #talin si 7&sins?i, o adevarata "coloanaa B'a", care avea planurile si forta necesara ' rmata 5osie ' pentrucomunizarea 5om&niei.

nii 12HB ' 12=; au constituit o perioada în care psihiatria noastra acunoscut un serios regres prin rusicarea fortata a disciplinei si o imi$tiunedirecta ruseasca sau prin intermediul fostilor spioni care alcatuiau coloanaa B'a, de tipul acelui prim director de trista faima despre care am vorbitdea. În aceasta perioada se pune în practica modelul stalinist 'binee$perimentat în 0.5.#.#. ' de distrugere a intelectualitatii si elitei dindiferite domenii de activitate, psihiatria nefac&nd e$ceptie de la aceastaactiune. 8u este decimata numai fosta conducere, ci si personalitatilemarcante ale disciplinei, pe motivul luptei de clasa si al e$tirparii moduluide g&ndire burghez.

/sihiatria rom&neasca a trebuit sa faca pasul înapoi pentru a sealinia nivelului si manierii de practicare sovietica a psihiatriei, acoloe$ist&nd dea o e$perienta comunista de 4; de ani. :a ucuresti, Derevici,agent al cominformului, ilegalist si spion sovietic, îsi ia în primire functia dedirector al celui mai mare spital de psihiatrie din tara. ste vorba de opersonalitate neprofesionista care nu facea nici un secret din aceasta. venit îmbracat luni în sir în uniforma de colonel al armatei sovietice în careluptase p&na atunci împotriva rmatei 5om&ne, a presupusei sale tari.

8u se poate vorbi în cazul acestui prototip de activist comunist de ocalicare profesionala. De fapt, el însusi ridiculiza pe adevaratii psihiatri simanifesta un dispret nedisimulat pentru viata stiintica sau pentru

Page 24: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 24/113

reuniunile profesionale. %isiunea lui era sa sovietizeze spitalul depsihiatrie din ucuresti, cel mai mare din tara. l oferea, de e$emplu, prinpropria vointa, spitalul cu 4.;;; de paturi pentru un e$periment sovietic,a+at atunci în 0niunea #ovietica la începuturi, si anume asa'zisa unicarea spitalelor, distrug&nd prin aceasta asistenta psihiatrica si transform&nd

acest spital mamut specializat pentru a deveni spital raional cu toatespecialitatile medicale incluse. 5evenirea la normalitate a însemnat însadecenii de asteptare si de disfunctionalitate a asistentei psihiatrice.

În schimb, este felicitat într'un ziar sovietic, %editins?aia Eazeta,care spunea la acea data ca "!xperimentul unicarii spitalelor, #ata decare medicii sovietici înca ezitau, a reusit într-un spital din 0omânia, subîndrumarea tovarasului $polit erevici'.

Înca de la instaurarea regimului comunist s'a trecut la decapitareapsihiatriei prin arestarea specialistilor, pe motiv ca, prin ceea ce practica,rasp&ndesc idei reactionare, burgheze, de tipul psihanalizei saupsihologiei. *ei care au avut un anumit rol în timpul razboiului suntcondamnati ca ind "criminali de razboi". /rofesorul -omescu, de e$emplu,a avut aceasta soarta (1= ani munca silnica), iar profesorul asociat#ebastian *onstantinescu, un eminent psihiatru, a fost condamnat la închisoare numai pentru ca a fost colaborator în cadrul *atedrei depsihiatrie a profesorului -omescu.

Întreaga mica comunitate de psihiatri ' în ur de G;; de persoane 'este supusa unei represiuni nemiloase. /sihanalisti de prestigiu, ca

/opescu'#ibiu, *. 7lad, la fel ca alte personalitati marcante, sunt arestati(I. iberi, 8. %argineanu, /opeea etc.), o data cu ei ind arestate si ideilestiintice pe care le promovau aceste elite si care se a+au la unison cuuropa în promovarea ideilor si conceptelor psihologice la noi. Darpsihologia a fost si este înca dusmanul de moarte al ideilor materialist'comuniste în psihiatrie. #a ne mai întrebam oare de ce nici azi fosta, dar înfond actuala nomenclatura comunista, nu introduce dec&t formalpsihologia în pregatirea studentilor si chiar a psihiatrilor6

Distrugerea si terasarea psihiatriei la nivelul celei sovietice se vaasigura si prin schimbarile de cadre, în psihiatrie patrunz&nd ratatii altor

discipline medicale, carora li s'a promis si au obtinut în psihiatrie posturiimportante de conducere. 8epoata lui Derevici si sotul ei (sotii %eiu), dinobscuri medici consultanti de medicina generala, vor deveni se de sectiesi conferentiari universitari.

5ezistenta si opozitia în psihiatrie, în conte$tul unei tari ocupate si acomunizarii tarii, au fost minime deoarece orice opozitie te trimitea direct în lagarele de concentrare. -otusi, o serie de medici tineri la acea vreme,ca . Dosios, alif'8egulici, le$andra 5etezeanu, :ichter, 5osenfeld,%aller etc., au continuat o linie etica în psihiatrie transmit&nd tinerilorprincipiile unei psihiatrii care era la acel moment sincrona cu psihiatriaeuropeana.

Page 25: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 25/113

/sihanalisti ca *. 7lad, /opescu'#ibiu, desi persecutati si arestati,prin lucrarile lor sau direct prin contactul cu tinerii, au adus o prosperacontributie psihologica (lucrari fundamentale de psihanaliza, lucrari a carornivel nu a fost atins nici p&na în prezent).

 În psihologia medicala 8. %argineanu, desi arestat si ostracizat, vacontinua traditia rom&neasca (cu Eoanga, @apan) edit&nd lucrarifundamentale privind personalitatea, relatia medic ' pacient etc.-oti si'auplatit îndrazneala cu ani grei de închisoare, la iesire devenind niste umbresupravegheate de #ecuritate, obligati de a nu mai veni în contact cutinerii, p&na c&nd disparitia lor biologica a "salvat" psihiatria comunista deideile stiintice valoroase ale epocii ' iar revolutia psihologica care era întoi în !ccident a fost ratata în 5om&nia.

8u avem documente scrise, dizidenta acestor personalitaticonsum&ndu'se în tacerea comunista care se rasp&ndise peste întreagatara. -otul a luat calea uitarii generale în care generatiile ce au urmat s'aucomplacut, prin conformismul si supunerea lor, prin lipsa oricarei dorintede sacriciu.

Dintre psihiatrii de elita ai epocii o opozitie viscerala fata decomunismul din psihiatrie a avut'o . Dosios. %edic eminent de o culturaremarcabila, cu un real talent didactic, a fost rapid concediat din cadrul*atedrei de psihiatrie, alaturi de le$andra 5etezeanu, fac&nd loc lui/redescu si echipei lui sovietizate, iar în pedopsihiatrie eminentaprofesoara universitara %argareta stefan a fost concediata pentru a face

loc altui comunist venit din 0.5.#.#., "profesorul" stefan %ilea, o guraanosta de politruc care se preocupa si se preocupa înca mai ales de îndoctrinare comunista, din cauza lipsei sale de profesionalism.

*a simplu divertisment, a ramas celebra palma pe care . Dosios adat'o unui comunist arogant si lider de sindicat comunist si pentru care,ani de zile, a patimit.

! rezistenta nenominalizata s'a produs în acea perioada împotrivaintroducerii pe cale administrativa (prin amenzi, destituiri, prelucrari) apavlovismului rudimentar, fabricat în laboratoarele ideologiei staliniste din

0niunea #ovietica si care a fost ridicat la "rangul" de esenta amaterialismului dialectic aplicat în cadrul stiintelor neurologice. ra de faptvorba despre una din creatiile politrucilor sovietici care fabricaseraasemenea prototipuri materialiste în toate domeniile (miciurinismul,iarovizarea lui :&sen?o, teoriile lui !parin si :epesens?aia etc).

ata de degradarea continua a asistentei psihiatrice s'au remarcatde asemenea proteste, dar infuzia de cadre de partid, numarul mic alpsihiatrilor din tara au adus disciplina totalmente la cheremul politiciicomuniste.

/utem spune fara teama de a gresi ca aceasta etapa secaracterizeaza prin %ISTR*4EREA nu numai a psihiatriei rom&nesti, dar

Page 26: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 26/113

prin ceea ce a urmat a deschis o perioada de obscurantism din care nici înprezent nu se poate iesi. Daca înainte psihiatria rom&neasca avea unconcept si repere stiintice, dupa aceasta epoca o confuzie generala vaconduce disciplina spre empirism, teren propice pentru politica totalitara apartidului comunist, pentru a crea prin ea un sistem carceral opresiv

pentru dizidentii politici.

:upta vechii generatii, desi laudabila, nu va avea decenii în sir nici osperanta, noaptea comunista se întinsese peste întreaga tara. 5ezistentasi dizidenta nominala sau anonima se vor adauga rezistentei generale apoporului nostru. -reptat, sistemul totalitar se va impune în domeniulstiintelor psihologice si neurologice, aduc&nd psihiatria la nivelul si însituatia în care este astazi.

.- Etapa ideolo0i'arii si sovieti'arii (n pro)un'ime

Conceptuali'area "stiinti5ca"a psiiatriei abu'ive

Dupa etapa proletcultismului, care va aplica în psihiatrie "metodelerevolutionare" în care politicul se implica direct în numele puricariiproletare si al luptei de clasa, situatie în care valoarea profesionala nu mai uca practic nici un rol, dupa 12=; lucrurile încep sa se schimbe. #e da"permisiunea" de a critica obsedantul deceniu în toate domeniile deactivitate, iar psihiatria începe sa e temeinic prinsa în mreele ideologiei,aservita politicii de represiune dupa e$emplul sovietic, dar de aceastadata, actiunea este diriata de persoane scolite si mai ales de cei veniti de

la studii din 0.5.#.#.

 ! pleiada de "cadre tinere" soseste în acest scop de la %oscova sau:eningrad, ind diriata prin ucaz administrativ spre sferele de conducereale ministerului, catedrelor de psihiatrie, la unison cu politica dusa în toatesferele de activitate (cultura, stiinta, tehnica etc). #e aplica acum nouastrategie a partidului.

Daca în prima perioada activitatea "teoretica" ram&nea într'unstadiu rudimentar, în cazul c&nd nu era complet ignorata, dicteul politic înlocuind în mod brutal si direct fundamentarea stiintica, teoretica, dupa

12=; lucrurile tind a se schimba, partidul propun&ndu'si alte miloace învederea obtinerii aceluiasi rezultat represiv. Diriarea psihiatriei adultului, apsihiatriei infantile, directiunea marilor spitale psihiatrice, vor preluate, într'o "mare campanie", de tinerii "sovietici" sau de cei veniti direct dinr&ndurile #ecuritatii (7irgil ngheluta), persoane tinere, avide de putere,bine îndoctrinate si gata la orice compromis pentru a'i servi pe aceia carei'au scos din mediocritatea lor funciara.

Din acest moment începe programul de teoretizare ideologica cupretentie "stiintica", se începe construirea unei noi psihiatrii pe care deacum ei o vor numi cu emfaza "psiiatria socialista"/ bineînteles, înopozitie cu cea burgheza, occidentala. 7. /redescu devine seful absolut,creditat de partidul comunist. l este seful politic si profesional al

Page 27: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 27/113

psihiatriei rom&nesti, desi avea calicarea unui medic de medicinagenerala pediatru, iar st. %ilea va prelua cu aceeasi ardoare psihiatriainfantila, ambii pension&nd fortat profesorii titulari.

sa cum vom vedea, în mod rapid îsi creeaza o asa'numita scoala

constituita din indivizi bine cotati de catre partid si #ecuritate, cu dosarvericat, dupa care vor începe o avalansa de scriitura mar$ista sipavlovista, adevarate materiale de îndrumare ideologica în cadrulpsihiatriei socialiste pe care se casneau sa o nasca.

/rin aservirea revistei de specialitate se va institui o cenzura acerba,totul ind controlat si diriat. !rice material care aspira la tiparire trebuiasa e în prealabil vericat ideologic si aprobat de doi tartori numiti siagreati de /redescu sau chiar de el însusi. cestia nu autorizau dec&tarticole bine orientate ideologic si nu tolerau nici critica, nici vreo abaterede la psihiatria lor ociala.

În aceasta epoca se ridica Eduard Pam5l care, în conditii vitrege, la -imisoara, îsi construieste o scoala de psihiatrie pentru a carei activitategeneratiile anilor 12=; ' 12>; îi vor ram&ne recunoscatori. -imisoara, înacei ani, a constituit piatra de poticneala a dogmatismului ideologic înpsihiatrie reprezentat prin cuplul celor veniti din 0.5.#.#. (%ilea ' /redescu)si care a dovedit ca nu at&t represiunea în sine, dar mai ales lichelismul,lipsa de cura, de spirit de sacriciu au facut din psihiatrie o disciplina faraaparare si asta spre rusinea psihiatrilor care credeau ca numaiconformismul era singura "tactica" de supravietuire în comunism, motiv

pentru care au renuntat usor la orice opozitie.

#e cuvine deci a prezenta c&teva date biograce ale celui maireprezentativ dizident din psihiatria rom&neasca, duard /aml.

Eduard Pam5l (121G ' 122H) si'a facut studiile la *lu, unde aterminat acultatea de medicina în 124>. În 1243 pleaca în ranta si îsicontinua studiile la /aris, la *entrul de 8eurologie, sub conducerea lui:ermitte.

ctiveaza ca medic militar în timpul razboiului, apoi lucreaza din nou

la /aris în mai multe spitale, printre care si #t. nne cu C. F.

5evenit în tara, lucreaza mai înt&i ca neurolog la #pitalul Eh.%arinescu, p&na în 12H3, în 12H2 devenind conferentiar la *atedra depsihiatrie din *lu.

În 12B2 este arestat politic pentru ca "a condus bande de studenti" în timpul unor manifestari prileuite de ziua de GH ianuarie. În fapt, /amlrostise doar un discurs patriotic de la balconul casei profesoruluiCateganu, la care se a+a în vizita. 8e a+am în perioadainternationalismului proletar, iar dragostea pentru 0niunea #ovieticatrebuia sa primeze fata de dragostea de tara, motiv pentru care actiuneaprofesorului a fost considerata criminala. fost tinut în puscarie, fara

Page 28: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 28/113

 udecata, timp de 1; luni. :a proces, profesorul s'a aparat singur, indcondamnat la domiciliu fortat, la un azil de copii irecuperabili din orasul degranita #iret. :a catedra, locul i'a fost luat de delatorul si martorul acuzariisale, un oarecare 5osu.

În 12=4, sub presiunea fostilor sai elevi, este numit profesor la*atedra de psihiatrie din -imisoara. Din motive politice si din cauza lui/redescu, i se respinge venirea ca profesor în ucuresti, iar în 12>>dizidenta sa nu mai este suportata si este pensionat fortat.

Candicapat de condamnarea politica, /aml si scoala de psihiatriepe care a creat'o vor reprezenta timp de 1; ' 1B ani punctul de referinta alrezistentei împotriva psihiatriei rudimentare, sovietizate a cuplului/redescu ' %ilea. #e stie ca acestia decimasera *atedra de psihiatrie dinucuresti cre&nd o noua catedra formata, aproape în e$clusivitate, dinindivizi dubiosi, cu un solid dosar politic. *ei doi vor alcatui un minutiosplan de formare si îndoctrinare a psihiatrilor rom&ni. 8oile conceptesovietice devin acum valori de referinta, motiv pentru care începmanifestari de propagare numite bombastic simpozioane sau conferintenationale, prin care se vor lansa, cu surle si tr&mbite, noile concepte alepsihiatriei socialiste, cre&ndu'se prin aceste manifestari iluzia unorconfruntari si a unei realitati stiintice, care de fapt nu e$ista.

În acest conte$t s'a evidentiat scoala de psihiatrie de la -imisoara, înfrunte cu /aml si av&ndu'i alaturi pe #tosel si !godescu, precum si o întreaga pleiada de tineri. Din pacate, ulterior, multi dintre ei nu au avut

taria de caracter a maestrului, pret&ndu'se la compromisuri cu /redescupentru titluri si functii, transferuri în ucuresti, pe care le'ar meritat sifara aceasta cedare morala. stfel s'a dizolvat în cele din urma scoala dela -imisoara, iar profesorul /aml s'a retras dezgustat, dar nu învins.

/entru anii 12=; ' 12>B putem spune ca rezistenta împotrivadogmatismului ideologic în psihiatrie a avut capitala la -imisoara si în alteorase din vestul tarii ' #ibiu, !radea, rad etc.

 :a Iasi, ucuresti, *lu decimarea vechii garzi si înlocuirea acesteiacu politruci si oameni ai #ecuritatii sau pur si simplu cu oameni slabi,

dornici doar de avansare, a facut ca atitudinea celor veniti cu misiune din0.5.#.#. sa le domine activitatea si sa degradeze psihiatria aduc&nd'o lastadiul în care se a+a si astazi.

 -imp de 1; ' 1B ani, scoala de la -imisoara a luptat pentru onoareapsihiatriei rom&nesti, împotriva obscurantismului comunist, pentrupromovarea valorilor occidentale, a progresului în psihiatrie. colo valorilepsihologice au fost reconsiderate, psihoterapia a ucat rolul pe care trebuiesa'l oace în relatia medic ' pacient, informarea era aproape la nivelulpsihiatriei din !ccident.

*oncepte interzise de catre psihiatria dogmatizata ideologic vor predicate de catre /aml si scoala sa (psihoterapie, medicina

Page 29: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 29/113

psihosomatioca, psihiatrie sociala, resocializare etc). 0idiculizândconceptul clinico-nosologic, materialist, al lui Predescu, 0omila, $onescu,ilea, scoala de la 3imisoara s-a lansat într-o lupta, în esenta saantiideologica, privind destinele psihiatriei rom&nesti, distruse deamestecul #ecuritatii si partidului.

Deoarece nu avem documente scrise care sa ateste aceasta lupta,vom prezenta spre e$emplicare doar tematica simpozioanelor depsihiatrie din anii >; ' 3;, pentru a se vedea ce fel de psihiatrie practicaucele doua centre universitare '-imisoara siucurestiul. #impozioanele din ucuresti erau prezentate înprogramele tiparite ca fac&nd parte din "estivalul +ântarea 0omâniei. Iatae$emplele

12>3 ' #indroamele psihoorganice cronice

12>2 ' -erapiile biologice în psihiatrie

123; ' #chizofrenia.

ste clara orientarea biologica, "materialista" aproape îne$clusivitate, fara nici o imi$tiune a "stiintelor burgheze" (psihologia,sociologia, psihoterapia etc.).

Iata în continuare tematicile simpozioanelor organizate de catrescoala de la -imisoara, în acelasi interval

12>G ' -imisoara, /robleme de medicina legala

12>B ' #ibiu, /sihoterapia în nevroze

12>= ' #ibiu, /sihoterapia la adolescenti

12>> '-imisoara, probleme de psihiatrie sociala

12>3 ' #ibiu, /sihoterapia de scurta durata

1231 ' !radea, /sihiatria antropologica

123= ' -imisoara, /sihiatria sociala.

ste usor de remarcat orientarea psihologica si sociala, orientareadinamica a scolii profesorului /aml de la -imisoara.

/oate va greu pentru generatiile viitoare sa creada ca simplatematica psihologica a unui simpozion poate privita ca un act dedizidenta. În perioada comunista, sub /redescu, %ilea si Ionescu, acestetematici erau considerate ca aberatii burgheze care "rataceau" mintiletineretului. De asemenea, va foarte greu de înteles ce au însemnatpentru anii =; ' >; aceste "bule de o$igen" într'o psihiatrie încorsetata

Page 30: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 30/113

ideologic, fara nici o perspectiva, fara nici un orizont, rupta de psihiatrialumii civilizate. *hiar daca generatiile viitoare vor realiza ca nu a fost marelucru, aceste simpozioane bulversau profund comunitatea psihiatrilor,dupa ecare simpozion soarta multor protagonisti si în special atimisorenilor ind în pericol. ceste simpozioane, la cererea politrucilor din

psihiatrie, erau bine supravegheate de catre #ecuritate, iar /redescu,%ilea, 5omila, Ionescu si cei asociati lor organizau adevarate campanii decombatere publica a "aberatiilor" cu care acesti indivizi bulversau tineretulasupra caruia impactul era deosebit. 0nele simpozioane luau adeseaaspectul unor sedinte de demascare în care trebuiau sa învinga doar ei,comunistii, reprezentantii autenticii psihiatrii socialiste.

 -otusi, sub o autoritate de mare prestigiu, s'au grupat, chiar daca nuocial, psihiatrii anticomunisti din întreaga tara. *u toata prevalenta denumar si dreptate, psihiatria rom&neasca a ramas în toata acesta perioadastr&ns diriata administrativ de grupul de la ucuresti care avea în m&naarma promovarilor, transferurilor, acordarii de titluri, numirilor sidestituirilor, ei ind singurii interlocutori ai ministerului si probabil singuriicredibili pentru organele de securitate si cele centrale de partid. Înscenari,calomnii, denunturi, blocarea promovarilor profesionale sau a plecarilor înstrainatate ' toate s'au folosit din plin ca arma de lupta si pentru diriareapsihiatriei noastre antioccidentale.

! pozitie aparte a avut'o r&nzei, de la Iasi, care, la un moment dat,a dorit sa se desolidarizeze de grupul de la ucuresti, prost famat,arm&nd o teorie zisa proprie 'conceptia bio'psiho'sociala ' care, desi nu

avea nimic original comparativ cu psihiatria occidentala, a devenit înconte$tul epocii o noua despartire de tartorii de la ucuresti.

#ub tirul a doua curente, acesti tartori au trebuit sa aduca modicaricosmetice conceptiei lor ' consecvent materialiste ' si sa accepte formal,spre sf&rsitul deceniului 3, unele modicari cu pretentia absurda ca leapartineau de multa vreme.

Dar, dupa aceste fenomene de dizidenta, controlul absolut alpsihiatriei va tot mai greu de mentinut si un asalt decisiv al generatiilortinere va intra direct în con+ict cu conceptele psihiatriei socialiste p&na la

armatia dezolanta, pentru stap&nii psihiatriei, ca în 5om&nia e$istarepresiune politica si detinuti de constiinta. ! noua etapa de dizidenta va începe acum. aza simpozioanelor si a "bataliilor" pentru materialitateapsihiatriei sunt depasite si tartorii psihiatriei apar acum pe banca deacuzare a opiniei publice.

 

1- Etapa di'identei si a opo'itiei descise

bia în anii =; ' >; lumea occidentala va pune în miscare oconceptie distructiva pentru totalitarism, declans&nd miscarea pentrudrepturile omului, iar o serie de organizatii internationale se vor angaa în

Page 31: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 31/113

combaterea abuzurilor psihiatrice si contra torturii prin metode psihiatrice./resedintele 5egan identica I#PERI*L RĂ*L*I/vorbind de începutulsf&rsitului comunismului.

Dupa 12=3, apar tot mai multe relatari privind utilizarea psihiatriei în

scopuri politice, la început în fosta 0.5.#.#., apoi, treptat, în toate tarilecomuniste, dintre care 5om&nia va detine o mare pondere. În acestconte$t, psihiatrii, nu doar cei din 5om&nia, se vor simti încuraati, efortulfacut de !ccident tinz&nd sa sparga izolarea în care se a+au psihiatrii dintarile comuniste.

stfel, între anii 12>B ' 123B, în psihiatria noastra, asa cum ne'ame$primat mai sus, a aparut o dramatica diversicare a miscarii dizidente.#'au format grupuri în general centrate pe spitale, în care, într'un mod maimult sau mai putin evident, s'au luat pozitii deschise contra psihiatrieidogmatice. ! mare energie s'a cheltuit cu ocazia simpozioanelor de caream vorbit mai sus, motiv pentru care în deceniul 3 ele au început sa eblocate administrativ. #'a interzis cadrelor didactice de a mai merge lacongrese sau simpozioane în afara vacantei, adica aveau voie doar înlunile iulie si august c&nd, de regula, asemenea manifestari nici nu se maitin din cauza vacantelor de vara.

! data cu armatia lui I. 7ianu ' 12>> ', conform careia în 5om&niae$ista detinuti de constiinta internati în spitalele de psihiatrie, organizatiileinternationale încep sa se ocupe si de soarta psihiatriei rom&ne. mnistFInternational, independent de armatiile lui 7ianu, prezinta o lista a

detinutilor politici internati în spitalele de psihiatrie.

Dar în anii >; ' 2; se va dezvolta o efervescenta opozitie si odizidenta în toata tara. În 12>> vom asista la spectaculoasa dizidenta a lui/aul Eoma la care a aderat o pleiada de cetateni si mai ales intelectualiprintre care I. 8egoitescu si apoi psihiatrul I. 7ianu. -ot în acel an se va îninta #indicatul :iber al !amenilor %uncii din 5om&nia ' #.:.!.%.5. ', înfrunte cu dizidentii dr. *ana, preotul *alciu'Dumitreasa etc. cesti dizidentivor cunoaste nu numai temnitele comuniste, dar si gulagul psihiatricrom&nesc, care dea functiona de mult. sistam, de asemenea, la formareaunor partide hibride mai ales de nuanta socialista, încercari de

reorganizare a partidelor istorice ' în special /.8.-.*.D. ' si alte sdaripolitice, care se vor termina la psihiatrie, închisoare sau împingerea spreemigrare.

 -otusi, ceea ce se va înt&mpla în tara dupa 12>>, inclusiv îndomeniul psihiatriei, se va aduce la cunostinta opiniei publiceinternationale si, prin intermediul postului de radio uropa :ibera,constiintei opiniei publice din tara noastra. /osturile de radio *, uropa:ibera si altele vor furniza în permanenta informatii privind cazurileconcrete de utilizare a psihiatriei în scopul pedepsirii dizidentelor politice.par în e$terior si sunt preluate în interior liste cu "doctorii criminali"care utilizeaza psihiatria ca instrument de tortura psihologica, se dau sprestirea opiniei din tara si strainatate numele spitalelor în care sunt torturati

Page 32: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 32/113

bolnavii psihici (#apoca, 7oila, /. Eroza, 5aducaneni, /oiana %are, /oiana%arului).

Impresia creata a fost vulcanica, tortionarii adusi în fata opinieipublice au început sa se simta intimidati, enumerarea "medicilor criminali"

a avut o mare in+uenta, multi dintre fostii tortionari neav&nd niciodataimpresia criminalitatii lor. De acum multi psihiatri vor uza deprofesionalismul lor si vor refuza sa'si ia raspunderea internarii unorpersoane sanatoase la care usticarea acestei cereri se baza pe opozitiefata de regim, unii dintre acestia sunt eliberati de urgenta. *ei supusie$pertizelor psihiatrice (de catre /redescu, 5omila, /relipceanu etc.) auparte de o e$aminare mai atenta si adesea au c&stig de cauza. %arii tartoriai psihiatriei comuniste nu se mai implica direct, încearca sa implice tertepersoane, de regula niste naivi dornici de aprecierea selor.

Începutul vizibil al declinului comunismului creeaza o adevaratastare de panica, încep dea actiunile de ascundere si de distrugere dedocumente, ceea ce îl face pe /redescu sa arme '(ratati-mi o semnatura pusa de mine pe internarea unui dizident ", caci de acum el nu va maisemna astfel de acte, ci îi va împinge pe altii, desi în esenta întregulcontrol îi apartinea. Din aceste motive, adesea, pe listele cu mediciicriminali prezentate la uropa :ibera apareau medici nesemnicativi, împinsi în fata pentru prima data în viata lor, în timp ce adevaratii vinovatise mentineau în umbra. cest lucru serveste de minune astazi fosteinomenclaturi prin faptul ca încearca sa culpabilizeze pe toti psihiatrii, caci,cum spun ei, "toti sau niciunul au facut abuzuri", iar o simpla violare se

poate multiplica la sute si mii. ra foarte greu pentru medicul de garda sarespinga internarea unui "pacient" adus cu adresa scrisa de catre organele%ilitiei sau #ecuritatii si iata cum, de fapt, toti psihiatrii pot culpabilizati în viziunea nomenclaturii. 7om e$amina în continuare doua tipuri dedizidenta care au e$istat în psihiatria noastra

%i'identa neor0ani'ata/ spontana6

%i'identa or0ani'ata/ sistematica/ ce a inclus 0rupuri siactiuni or0ani'ate

  %i'identa neor0ani'ata

Dizidenta neorganizata a fost poate cea mai spectaculoasa si cumotivatii foarte variate, adesea contradictorii. stfel, de la izbucniritemperamentale care vizau imposibilitatea de a mai suporta o anumitanedreptate (cazul doctorului /atrascu, care izbucneste în fata directoruluicomunist si securist 7. ngheluta, spun&nd "Domnule, din mine om nounu o sa faci mata niciodata") p&na la dizidenta ostentativa pentru a obtineun pasaport sau chiar actiuni involuntare în care comunisti bine cotati s'autrezit ca dizidenti, din cauza unui gest necugetat (de e$emplu, aceiintelectuali atrasi catre meditatia transcedentala cum a fost . 5omila) sicare erau convinsi ca actiunea are aprobarea cabinetului G, capcana încare au cazut unii tartori comunisti binecunoscuti din arta, stiinta,

Page 33: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 33/113

ministere si chiar din nomenclatura. %ulti intelectuali, av&nd senzatia casustin lucruri de bun simt, s'au trezit ca dizidenti admonestati pentru"naivitatea" lor sau acuzati de intelectualism, desi ei nu avusesera nici ointentie de a provoca structurile politice ale regimului.

8umeroase acte de dizidenta apareau ca efect al disperarii unorindivizi supusi unor e$igente intolerabile. 0nele forme ranate de opozitieluau aspectul unor adevarate opere artistice, de tipul plugusoarelor deanul nou, ale dr. *ornel *onstantinescu, sau luau forma unor librete aleacestuia pentru -eatrul #atiric *.-anase.

/entru obtinerea unor pasapoarte de emigrare au intrat în dizidentanumerosi medici psihiatri care, prin maniera lor disperata de a cereemigrarea, au reusit sa plece în strainatate, unde "au tacut pentrutotdeauna". 7om prezenta doar c&teva cazuri mai importante din cadrulacestei dizidente neorganizate

  %i'identa lui I- 7ianu

Desi motivata prin stoparea promovarii lui, deoarece, de B ani,av&nd dosarul depus pentru a intra în partid, acesta nu era aprobat, motivpentru care în ultima instanta a cerut sa emigreze, noi o prezentam pentrunotorietatea ei, pentru publicitatea care i s'a facut prin posturile de radiooccidentale care emiteau în limba rom&na. De asemenea, trebuierecunoscut faptul ca, o data auns în !ccident, el s'a transformat într'unmare luptator pentru drepturile omului si împotriva folosirii psihiatriei în

scopuri opresive, activitatea sa în e$il ind în total contrast cu a celorlaltipsihiatri care, dupa emigrare, si'au vazut de interesele lor meschine,neacord&nd nici un autor celor supusi represiunii politice în fosta lorpatrie, necontribuind în vreun fel la cresterea informarii psihiatrilor din5om&nia, asa cum faceau multi psihiatri din tarile occidentale.

sa cum singur relateaza, înca din anii >; începe sa realizeze ca însistemul psihiatric rom&nesc e$ista o serie de dizidenti politici supusitorturii si degradarii prin miloace psihiatrice. sa l'a înt&lnit pe avocatulIonescu, din rasov, care scrisese un memoriu despre situatia din 5om&niape care l'a trimis la !.8.0. si care, din acest motiv, a fost de repetate ori

internat la psihiatrie, pe poetul 8eagu 7ulcanescu, declarat schizofren încircumstante identice.

devarata "convertire" a lui I. 7ianu survine în 12>B, c&nd va vizita în calitate ociala (ca trimis al %inisterului #anatatii) #pitalul din /oiana%are, udetul Dol, spital destinat internarilor pe baza de hotar&re udecatoreasca, cazurile ind considerate periculoase si av&nd la activdiferite delicte. Dar el va constata ca din aproape 1;; de pacienti, G; erau, în fapt, prizonieri de constiinta, lucru conrmat si de medicul care lucra înacest spital (doctorul /opescu, fost medic militar).

cesti pacienti erau închisi la /oiana %are pentru ca erau considerati"pericol social" (printre ei, I. 5osoga, 8estor /opescu si alti dizidenti).

Page 34: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 34/113

5aportul pe care însa îl întocmeste nu este luat în seama de catre organele%inisterului #anatatii si nici chiar pe linie de igiena nu s'a luat nici omasura.

În 12>>, dupa esecul profesional petrecut în conditiile despre care

am amintit, prota de dizidenta lui /. Eoma, scriindu'i acestuia o scrisoare,publicata la uropa :ibera, în care critica regimul, cer&nd în mod imperativemigrarea. sa cum sublinia chiar /. Eoma într'o emisiune a uropei:ibere, disperarea lui I. 7ianu a devenit e$trema atunci c&nd, fac&nd aceleacte ireparabile, pasaportul înt&rzia sa'i vina si, din contra, împotriva lui începuse o procedura de cercetare care se putea termina cu unul dintremultiplele procese politice la moda sau chiar cu internarea sa într'un spitalde psihiatrie. Dea colegul lui, doctorul !ancea, declarase la #ecuritate capersonal îi facea lui 7ianu electrosocuri ambulator, la cererea lui, acestaav&nd accese depresive mari. /entru aceste "merite", a devenitreprezentantul 5om&niei la !.%.#. (o face si azi datorita acelorasi merite)si conferentiar universitar. Dar totul s'a terminat cu bine, iar I. 7ianu sifamilia sa au putut emigra în lvetia.

ramas de notorietate scrisoarea lui I. 7ianu catre /. Eoma, multmediatizata la posturile de radio de limba rom&na din !ccident, în care seciteste disperarea unui intelectual strivit de regimul dictaturii comuniste, în lipsa emigrarii ind silit la o adevarata moarte civila. Desi în scrisoaremarturiseste cinstit ca "u însa, /aul Eoma, nu pot urma p&na la capatdrumul deschis de tine", I. 7ianu îsi recunoaste oboseala si istovirea,motivatii nefericite pentru a cere în mod deschis emigrarea, ind constient

de toate greutatile care vor urma în acest caz.

*eea ce a facut în mod deosebit I. 7ianu, a fost ca dupa emigrare elnu s'a ocupat doar de problemele personale ' asa cum au facut toti aceiacare si'au parasit tara ', ci, din contra, a declansat o puterica lupta pentrudrepturile omului si pentru demascarea psihiatriei politice de la noi si din întregul sistem comunist, în conte$tul în care #ecuritatea arma cu emfazaca "m&na revolutiei este lunga". Devine membru al I..!.J./. (sociatiainternationala împotriva folosirii în scopuri politice a psihiatriei).

Dupa 1232 va duce aceeasi lupta plina de riscuri pentru asezarea

psihiatriei rom&nesti pe baze etice si pentru progresul ei stiintic. #olicitatdupa 1232 sa se întoarca în tara pentru a'si naliza lupta pe care a început'o în !ccident, din motive personale el va refuza, dar va spune înacelasi timp "#a i sigur ca voi depune toate eforturile pentru ceea ce amdorit sa se realizeze denitiv, mai ales în domeniul nostru, al psihiatriei,care ma va preocupa permanent".

*u toate limitele unei dizidente desfasurate mai ales din e$terior,momentul dizidentei lui I. 7ianu a însemnat foarte mult pentru psihiatrianoastra. În strainatate, si astazi I. 7ianu este un spriinitor al tuturoractiunilor psihiatrilor din tara pentru promovarea progresului psihiatriei,inclusiv a conditiilor sale etice. 8umeroase contacte internationale, chiar sio serie de autoare au avut ca intermediar pe I. 7ianu.

Page 35: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 35/113

%e)ectiunea )unctionarilor din #inisterul Sanatatii

%ulti dintre functionarii %inisterului #anatatii erau medici si multi nuau mai putut suporta sa patroneze aceste abuzuri politice în psihiatrie. iciiese în evidenta actiunea psihiatrului 7aleriu %irontov ' 9oculescu,

inspector general în minister, însarcinat sa se ocupe în mod special deproblemele psihiatriei. cesta descopera sistemul de internare fortata adizidentilor politici si, desi vechi membru de partid, el nu mai întelege saspriine aceasta politica si reactioneaza, "în disperare", printr'o notainterna pe linie de serviciu care, însa, va declansa o reactiedisproportionata din partea conducerii ministerului (ministru ind acelasiprofesor /roca, om de casa al familiei *eausescu, care a scos din planulediturii medicale si lucrarea noastra, %edicina /sihosomatica). steadevarat ca, spre disperarea aparatnicilor, 7. 9oculescu numeste manierade internare în spitalele de psihiatrie drept "fascista".

stfel, cu ocazia 0niversiadei din 1231 de la ucuresti, un numar de=;; de dizidenti politici sunt adusi cu forta si internati în sistemul psihiatricdin ucuresti. 8ormal, apar multe reclamatii, iar 7. 9oculescu se decide sa'si foloseasca pozitia pentru a stopa aceste abuzuri. Desi stie ca acesteinternari fac parte dintr'un sistem organizat, încuraat de atmosferacriticilor internationale din acest domeniu, al cresterii dizidentei dininteriorul psihiatriei, el purcede la atacarea directa a situatiei folosind omodalitatea legala.

În nota alcatuita, 7. 9oculescu aduce grave critici manierei în care se

aplica Decretul 414K123; privind internarea obligatorie a bolnavilor psihici.#e dezvaluie faptul ca listele cu "bolnavii periculosi" ce urmau a internatiobligatoriu cu ocazia 0niversiadei din 1231 era alcatuita de un medic'securist si director al /oliclinicii -itan (*. Eorgos), punerea în e$ecutie indpreluata de "aparatul" #pitalului Eh. %arinescu, unde masini cu c&te doiasistenti medicali si inrmieri ridicau abuziv pe presupusii bolnavi psihicipe care îi imobilizau cu cearsafuri la propriul lor domiciliu sau chiar pestrada si apoi îi transportau cu forta la spital cu concursul organelor desecuritate. %area maoritate a acestor "bolnavi" nu prezentasera înaintede internare nici o stare care sa ustice eticheta de bolnav psihic, uniiind salariati. /rin aceasta, termenii legii erau încalcati, acord&ndu'se

puteri nelimitate unui medic psihiatru din ambulatoriu, evit&nd biletulpentru internare, fara o consultatie medicala. %ai mult, masurile represiveerau acoperite prin înscrisuri ctive si caracterizarea cazurilor ca indurgente, în discordanta cu realitatea. ceasta ustica armatia lui 7. 9oculescu, care caracteriza situatia ca o "v&natoare de bolnavi, de tipnazist". ceste masuri apar în afara legii ' evident chiar a aceleia învigoare în acel moment si le caracterizeaza ca abuzive si faradiscernam&nt. În aceeasi nota sunt evidentiate presiunile organelor%inisterului de Interne (mai ales ale #ecuritatii) pentru lansarea acestoractiuni, imi$tiunea acestor organe în problemele de psihiatrie. Deasemenea, multe persoane supuse unei asemenea actiuni au facut,datorita acestui fapt, reactii psihice serioase sau au fost supuse oprobiuluipublic.

Page 36: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 36/113

*&nd 7. 9oculescu întocmeste si trimite o nota catre adunctulministrului /roca, acesta este contrariat si, în limbaul specic de lemn, varespinge toate criticile aduse de 9oculescu trec&nd ulterior la pedepsirealui. În acest fel, 7. 9oculescu apare ca "speriat si depasit de sarcinile pecare le avea", sarcini care, de altfel, i se vor lua imediat. ctiunea

0niversiada era coordonata direct de catre ministrul /roca prin adunctulsau %ihai ldea, ceea ce însemna în fapt ane$area psihiatriei la metodele#ecuritatii. 7. 9oculescu este acuzat de "prezentare alarmista a situatiei",de deciente de orientare, a te orienta ind principala sarcina a unui buncomunist. iind acuzat si de "nivel politic scazut", el va primi mustrare cuavertisment ce urma a'i servi ca lectie deoarece "s'a lasat depasit desituatie".

Din lectura celor doua note se poate deduce în ce masura erapregatit un organ comunist al puterii de stat sa ia în consideratie chiarsesizari normale venite pe linie de serviciu si, p&na la proba contrarie, cubune intentii. Din nota privind informarea sus'citata a reiesit un raspunsamenintator în stil securist, inspectorul general devenind deodata suspectde rele intentii.

Într'adevar, ca urmare a denuntarii utilizarii psihiatriei în scopuripolitice, 7. 9oculescu, în cele din urma, este destituit si urmarit permanentde catre #ecuritate. 8u s'a pus însa sub nici o forma problema de a se luamasuri de oprire a abuzurilor, de a se modica cel putin sistemulinternarilor politice prin psihiatrie, acest lucru dovedind de fapt caactiunea era sistematica si ocial organizata de catre regim. 8u era opera

unor greseli de e$ecutie, a unor functionari sau medici incompetenti. Dincontra, cel care a sesizat a fost pedepsit si urmarit de catre #ecuritate, întimp ce sistemul represiunilor politice psihiatrice a ramas neschimbat.

 

A)acerea meditatiei transcedentale

  afectat si psihiatria. 8u ne propunem a discuta aceasta diversiunea regimului comunist deoarece ea nu viza numai psihiatria, ci întreagaintelectualitate de v&rf a tarii. Intelectualii rupti de lumea e$terioara,

fortati sa se miste în limitele str&mte ale celei mai ortodo$e tari mar$iste,au fost victime usoare ale acestei actiuni provocatoare, creata totalmente în birourile #ecuritatii.

Intelectuali interesati, inclusiv cei din domeniul psihiatriei, erau bine încadrati în sistem, erau membri de partid, academicieni, unii cu functii înalte în statul si partidul comunist. -otusi, greaua povara de a se încadra în sistem i'a facut pe acesti intelectuali sa cedeze usor primei tentatii. Dinpacate, printre diferitele destine puse în discutie cu aceasta ocazie s'aua+at si c&tiva psihiatri si psihologi, printre care si . 5omila, vechi activistde partid, lector de învatam&nt politic, colaborator apropiat al lui 7./redescu (supranumit chiar "pistolul lui /redescu"), autor de literatura

Page 37: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 37/113

mar$ista, care devenise incomod prin organizarea unui serviciu deresocializare si a unor comitete ale parintilor unor pacienti psihiatrici.

/e scurt, în 1231, un oarecare inginer #toian, element ambiguu siprovocator, probabil agent e$tern al #ecuritatii din 5om&nia, se prezinta la

#pitalul Eh. %arinescu cu toate aprobarile necesare, inclusiv cu aceea dela cabinetul G, si însotit de medicul psihiatru al #ecuritatii ' dr. 5adulescu 'cere permisiunea conducerii de a e$perimenta o metoda ambigua depsihoterapie ' meditatia transcedentala ', o metoda în principiu interzisa lanoi, cum de facto era interzisa întreaga psihoterapie. 5omila este implicatdirect de catre seful si protectorul sau 7. /redescu, care îi cere sa faca unreferat privitor la rezultatele metodei. 5eferatul a fost elogios si propuneachiar introducerea metodei în planul de învatam&nt al medicilor secundari.

:a momentul ales, #ecuritatea începe "demascarile" si intelectuali caacademician %ilcu, psihiatrii Eaitan, 5omila, dr. #ahleanu si 5adulian,numerosi psihologi (#toltz, Eolu etc.) vor suferi toate formele derepresiune demitere din functii, e$cludere din partid, amenintarea cuprocese, trimiterea la munci necalicate etc.

%i'identa or0ani'ata

! opozitie organizata si cunoscuta ocial în timpul regimuluicomunist nu se putea tolera. ! asemenea actiune era considerata ca unact antisocialist si nu se putea încadra dec&t în *odul penal. 5egimul putea întelege unele "iesiri", putea întelege unele productii literare neortodo$e

care, oricum, aveau o raza mica de distributie. Îi întelegea chiar si pe ceicare faceau ceva opozitie pentru a emigra, iar pe cei care au participat lameditatia transcedentala i'a iertat (5omila a fost reprimit în partid chiar laultimul congres al partidului, din noiembrie 1232). tolera organizarea degrupuri cu orice scop, era de neconceput, orice organizare trebuind sa eagreata de partid si #ecuritate. În acest conte$t, a luat inta si a activat,evident în ilegalitate, Liga Anticomunista a Psihiatrilor.

:iga anticomunista a psihiatrilor a putut lua nastere în conte$tulemulativ al cresterii numarului de dizidenti din tara noastra în multedomenii, mai ales dupa dizidenta lui /aul Eoma si toate fenomenele legate

de aceasta miscare care a dovedit, printre altele, ca în 5om&nia nu poatee$ista o opozitie legala, aceasta termin&ndu'se e la închisoare, e lapsihiatrie, e prin emigrare. %aniera prin care Eoma si'a diriat miscarea afost e$emplara, de o energie si inteligenta iesite din comun, dar ambitia dea activa legal, chiar si în cadrul str&mt al legilor comuniste, s'a dovedit oiluzie, iar miscarea sa în conte$tul rom&nesc s'a dovedit o miscare pentrua obtine mai usor pasapoarte de emigrare. Însasi Eoma a fost e$pulzat dintara natala.

Dupa 12>>, numeroase organizatii internationale au devenit mairadicale în urmarirea respectarii drepturilor omului si în ne se va da maimulta importanta 5om&niei, inclusiv în ceea ce priveste represiuneapsihiatrica. În acest conte$t, multi psihiatri devin mai radicali, asa înc&t, în

Page 38: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 38/113

12>2, dupa cele mai înalte principii ale ilegalitatii, a luat inta o micaasociatie, initial formata din patru membri, care s'a autointitulat :igaanticomunista a /sihiatrilor, av&nd o orientare anticomunista radicala. -reptat, s'au mai adaugat c&tiva membri chiar din alte centre universitaredec&t ucurestiul. În conditiile date, grupul nu si'a propus o confruntare

directa cu regimul, o angaare a luptei pe fata. ! asemenea situatie ar fost periculoasa si fatala, mai ales ca ne lipsea o mediatizare de tip Eomasau 7ianu, iar cu noi rafuiala ar fost cu totul alta. *hiar si perspectivae$ilului era pentru noi mai rea dec&t orice represiune ' ca dovada ca amprimit pasapoarte de = ' > ori, toate acordate de catre autoritati cu scopulde a nu mai veni înapoi.

:iga se va angaa în schimb într'o activitate de durata cu scopuribine denite, pentru a promova unele schimbari de conceptie asupra boliisi institutiei de tratament, penru combaterea conceptelor dogmatice sicomuniste, toate facute într'un stil în care cel putin pe fata sa apara bunanoastra credinta. fost de pomina armatia securistului care ne urmareasi care mi'a spus '4oi taiati încet cu toporisca radacina cu radacina, pânaveti doborî tot pomul si eu cred ca veti reusi'.

:iga si'a mai propus, de asemenea, în limite rezonabile sa'si creezeprin diferite miloace un lobbF în presa (lacara lui /aunescu era un ziar încare se putea), c&teodata în unele reviste de specialitate mai ales dinstrainatate, desi cenzura era foarte greu de depasit.

! alta sarcina era alimentarea postului de radio uropa :ibera cu

materiale privind abuzurile psihiatrice, dar si alte materiale anticomuniste.În domeniul abuzului psihiatric propriu'zis s'a propus crearea uneiatmosfere care sa înfricoseze sau sa rusineze colegii angrenati constientsau adesea involuntar, sa descuraeze colegii din diferite comisii dee$pertiza caci, desi comunisti vericati, atasamentul lor fata de partid era îndoielnic.

ctiunile întreprinse s'au bucurat de succes, caci, în combinatie custirile uropei :ibere, întregul sistem al abuzului psihiatric a fost timorat.

! alta directie de actiune a constituit'o "compromiterea" principalilor

politruci din psihiatrie (/redescu, Erecu, Ionescu, 5omila, %ilea, /iroins?ietc.) care aveau m&na libera din partea partidului în psihiatrie. De multeori acest lucru se facea de pe pozitia unui "comunist cinstit" care nu maiputea suporta impostura, se gaseau în acest scop acuzatii cu oarecarepriza la acest tip de organe (liatie legionara la /redescu, lipsa deortodo$ie comunista, incompetenta organizatorica, lipsa de profesionalism, înabusirea criticii). -rebuie spus ca chiar tartorii comunismului se bucurauunul de raul altuia. Desi privita retroactiv, aceasta pare o naivitate,actiunea a avut un succes deosebit, partidul ind satul de incapacitateaacestor persoane si de imobilismul lor, chiar în probleme mar$ist'ideologice. stfel, treptat, /redescu si'a pierdut "perspectiva de cadre" dinpartid, si'a pierdut functia de deputat, fenomene care l'au aruncat într'ostare de descuraare din care nu si'a mai revenit niciodata. Ionescu si'a

Page 39: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 39/113

am&nat transferul de la acultatea de ilozoe la cea de %edicina, iaratitudinea sa antipsihologica si mai ales antipsihanalitica a început sa econdamnata public în diferite lucrari (I. *ucu ' /sihologia %edicala,123;).

/e baza acestui fond de vulnerabilitate s'au putut declansa atacuri

coordonate privind întreaga constructie a psihiatriei socialiste la careacesti tartori lucrasera decenii în sir cu migala. /rima bresa a constituit'opermisiunea de a scoate lucrari monograce în regie proprie. /rincontributie baneasca recuperata din v&nzarile asigurate totdeauna,organizatia a permis elaborarea unor lucrari de pionierat fundamentalepentru o tara comunista ca a noastra (/sihosomatica, /sihologia %edicala,/sihoterapiile, /sihiatria sociala în doua fascicole, /sihiatria adolescentuluietc.). *hiar daca tartorii comunismului ' /redescu, /roca, asa cum am maiaratat, au scos din librarii /sihiatria #ociala prin memoriu la cabinetul G,obtin&nd si interdictia de a mai avea dreptul de a mai tipari, "raul" seprodusese si era ireparabil, lucrarile au e$istat si e$ista.

 -imp de peste sapte ani, p&na la dezmeticirea organelor represive,schitarea unei alternative în psihiatra noastra se produsese, iar constructiade decenii a psihiatriei socialiste a început sa se naruie.

În 12>2, o data cu organizarea ligii, tot pe baza de lobbF, revistalacara va publica pe 1; mai un interviu cu I. *ucu, în care, folosindprete$tul, se va administra cel mai puternic atac asupra psihiatrieidogmatice comuniste. tac&nd dogmatismul (adica vorbind voalat depsihiatria construita de /redescu, "psihiatria socialista"), ridiculiz&nd

armatiile festiviste ale acestuia, autorul depl&nge direct, în cea mai cititarevista a epocii, soarta psihiatriei noastre, care este prezentata cadepasita principial si instiututional si pe care o evalueaza te$tual ca indsinonima cu psihiatria secolului al <I<'lea. 7. /redescu este atacat nuvoalat, ci nominal pentru aceasta situatie în care este culpabilizat pentrublocarea învatam&ntului psihologic în facultatile de medicina sau înpregatirea psihiatrilor si, tot ostentativ, scolile de psihiatrie de la -imisoarasi Iasi sunt citate ca ind în lupta cu dogmatismul si obscurantismul înpsihiatrie. #e critica, de asemenea, direct lipsa unei adevarate vietistiintice, prodigioasa înainte de razboi, lipsa oricarui congres de psihiatrie în tara, a unui cadru în care psihiatrii sa'si discute problemele

profesionale.

Iata astazi, dupa at&tia ani, o comunicare a doctorului /opa, facutala ultimul *ongres de Istorie a %edicinii, din G;;H, comunicare pe care oredam in e$tenso

"Un om de curaj - dr. IOAN CUCU

În revista lacara nr 12 (1GH3) din 1; mai 12>2, aparea un interviucu doctorul Ioan *ucu, medic primar psihiatru, doctor în stiinte medicale,asistent la *atedra de psihiatrie a Institutului de %edicina si armacie (cumse numea atunci, dupa moda sovietica, 0.%.. *arol Davila), care publicasede cur&nd si o carte în doua volume ' "/sihiatria sociala" ', în care facea

Page 40: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 40/113

niste armatii deosebit de critice, care au st&rnit o v&lva imensa în lumeapsihiatrica, si nu numai, a timpului. -itlul interviului era "/sihiatria nutrebuie sa e o *enusareasa, iar aceasta nu'i priveste numai pe psihiatri,ci pe noi toti". În interviu, doctorul *ucu, pe care il cunosteam si îl stimampentru ca imi fusese asistent, facea o critica severa a psihiatriei

bucurestene, critica pe care o dezvolta în carte pe mai multe pagini. Iatac&teva din ideile importante. Dupa ce mentiona date despre situatiapsihiatriei din tarile dezvoltate, în care paturile afectate specialitatii (pel&nga o dezvoltare deosebita a formelor de asistenta ambulatorie)depaseau ca numar pe cele afectate tuturor celorlalte specialitati, dupa cespunea ce ar trebui sa e un psihiatru în epoca moderna în care acesta aluat locul duhovnicului, dupa ce mentiona meritele deosebite ale scolii/rofesorului /aml si, mutatis mutandis, ale scolii /rofesorului r&nzei îndepasirea dogmatismului, doctorul *ucu abordeaza tema principala, sianume critica "scolii de la ucuresti", ramasa prizoniera unei psihiatrii desecol <I<, cu modelul zic de boala, materialist'mecanicist, care neglieazafactorii sociali si psihologici prinsi în etiologia tulburarilor psihice s.a.m.d.În continuare, se refera la subaprecierea psihiatriei si a rolului ei insocietatea moderna. bsolvent si al acultatii de /sihologie, observa lipsaacestei discipline din programa acultatii de %edicina. 5emarca apoinumarul mic de stationare de zi de psihiatrie, numar ramas, din pacate,p&na astazi aproape neschimbat.

În cartea sa, care a fost propusa pentru a retrasa din librarii si datala topit la presiunile facute de conducerea *atedrei din ucuresti, doctorul*ucu critica sistemul maotic de promovare, modalitatea de tip feudal a

conducerii sectiilor de spital, care erau un fel de ef'uri atribuite pe viataoamenilor agreati de conducere (situatie e$istenta, de altfel, în totsistemul sanitar comunist si care se perpetueaza si astazi) s.a.m.d.

5eactia conducerii *atedrei din ucuresti si a spitalului (Eh.%arinescu pe atunci, acum "l. !bregia") a fost de negare vehementa side înerare publica de tip inchizitorial stalinist, în unanimitate, sprerusinea tuturor participantilor. u fost convocati toti medicii din clinica înamteatrul mare si au luat cuv&ntul sei de sectii, directorul spitalului,seful de atunci al catedrei si conferentiarii. utorul acestor r&nduri aasistat din sala, ca medic rezident, la aceasta punere la st&lpul infamiei.

Doctorul *ucu s'a aparat cu demnitate si cura. Îmi aduc aminte ca acomparat atitudinea conducerii catedrei si a camarilei acesteia (este otendinta, sechela a comunismului în mentalul colectiv, de refacere apiramidei puterii în psihiatrie, cu toate consecintele nenorocite de stoparea progresului, traite de noi în regimul trecut. /articipa la competitie, ca oculme a ridicolului, si un fel de @aroni feminin, pe c&t de modestaintelectual, pe at&t de ambitioasa si înc&ntata de sine, încuraata interesatde cinismul ironic al unui fel de stap&n al inelelor, mare manipulator al învatam&ntului medical universitar bucurestean actual), care îsi etala"maretele realizari", cu aceea a unui om sarac care îsi zornaia tot timpulpunga cu cei c&tiva banuti, ca sa'si creeze impresia ca nu este chiar asade sarac. Doctorul *ucu nu a fost arestat sau condamnat (era totusi operioada post'stalinista), a ramas în *atedra si la locul lui de munca,

Page 41: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 41/113

marginalizat însa si a iesit la pensie tot asistent. #ituatia psihiatriei aramas din pacate aproape neschimbata, în ciuda eforturilor doctorului*ucu si ale multor altor psihiatri de mare valoare.

Dupa 5evolutie, dr. *ucu a cuplat imediat la actiunea ./.:.5., dar si'

a dat seama destul de repede ca cei B; de ani de antiselectie operata decomunism au lasat sechele care nu pot înlaturate într'o perioada at&t descurta.

%r- #arian Popa/ medic primar psiiatru/ doctor (n stiintemedicale/ la Spitalul "Al- Obre0ia" din 8ucuresti"

Interviul doctorului *ucu a fost reluat de uropa :ibera (nneliseEabani) si a st&rnit o mare agitatie în r&ndurile psihiatrilor. iind una dintreprimele activitati ale :igii nticomuniste a /sihiatrilor, interviul a declansato furie greu de descris din partea aparatnicilor psihiatri. /entru moment,nici nu puteau realiza cum de a fost posibil, daca acest lucru nu este unsemnal ca puterea ar doritoare sa se debaraseze de acesti tartori. Darnu a fost cazul, a fost doar un dus rece. -reptat, lucrurile s'au "normalizat",autorului i s'a facut un proces public în amteatrul mare al spitalului unde,sub îndrumarea sau mai degraba amenintarea tartorilor comunisti, diferitimedici ' elemente de manevra ' au vorbit vag despre "realizarile"psihiatriei comuniste, dar, spre e$asperarea organizatorilor care doreau caei sa ram&na în umbra, nimeni nu pronunta cuvinte de condamnare. fostnevoie ca marele neurolog si academician, care însa nu era psihiatru, 7lad7oiculescu, sa se ridice si sa întrebe "De ce pierdem noi timpul aici6 8i s'a

spus ca trebuie sa'l condamnam pe dr. *ucu". De ce o facut acest omrespectabil un astfel de lucru va ram&ne un mare mister. De fapt, pentruorganizatori a fost un adevarat asco, mai ales ca nici mult asteptatelemasuri organizatorice nu au fost lasati sa le ia, rezum&ndu'se doar lastoparea oricarei promovari profesionale în cadrul celor 1B ' G; deconcursuri sustinute pentru postul de sef de lucrari cu persoane sub oricevaloare profesionala.

7oi reda în continuare discutarea "cazului *0*0" în sedinta de partidde catre colegii sai de catedra, asa cum se a+a relatat si în procesul'verbalal sedintei. 7oi face prezentarea esentei luarilor de cuv&nt ale acestor

"colegi".

!ctavian Canganu, colaborationist, omul de paie al regimului,eternul membru al comisiilor de e$pertiza udiciara, unde se decideasoarta dizidentilor, eternul secretar al comisiilor de promovare, unde semanipulau pilele si care în 4; de ani nu a facut o lucrare pentru doctoratulla care se înscrisese, conducator ind prietenul sau, /redescu "În catedras'a muncit mult, dar dr. *ucu nu a aratat în atitudinea sa critica activitatilecu studentii, cum s'au tinut cursurile, iar criticile sale puteau facute chiar în *atedra. 8u a observat ca am început sa facem si psihoterapie".

sa încercau comunistii sa banalizeze atitudinile critice, numindrealizari o serie de sarcini de serviciu. *&t despre psihoterapie, ea nu se

Page 42: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 42/113

face nici azi (se facea la acea epoca în mod clandestin), iar teza dedoctorat cu psihoterapia a lui Canganu nu a aparut nici azi, dupa un sfertde secol.

%ilea considera ca în psihiatria noastra practica a luat'o înaintea

teoriei si de aceea s'au gasit surile criticate de dr. *ucu si iar enumera,ca si Canganu, c&te sarcini (de serviciu) e$ecuta *atedra. #e arata revoltatca noi am la nivelul secolului al <I<'lea. Desi a citit materialele publicatede dr. *ucu, nu a înteles nimic (era si greu av&nd studiile de psihiatriefacute la %oscova). ineînteles, nu pierde ocazia unei apologii pentru"colegul" de studii din 0niunea #ovietica, 7. /redescu.

!ancea, colaborationist notoriu al organelor, omul care pretindea cal'a tratat pe 7ianu cu electrosocuri, trimis sa ne reprezinte la !.%.#., sesimte ignit de criticile aduse si mai ales de strigatul de alarma aldoctorului *ucu, care spune ca psihiatria rom&neasca este în deriva si casistematica materialista a profesorului /redescu este luata în deriziune, ca"noi" stam pe loc. ceste fenomene se datoresc, evident, "golurilor depregatire" a celui care critica. "8oi trebuie sa ne aparam adevarata stiintapsihiatrica fata de cei de la -imisoara sau cei de la #ibiu, care au ales ocale periculoasa, antipsihiatrica" (asa numeau ei pe aceia care nuacceptau conceptul clinico'nosologic, materialist al "*atedrei" dinucuresti).

*iurezu, varul ministrului #ecuritatii statului, #tanescu, respingeparerile doctorului *ucu. ste revoltat mai ales de termenul de "tratament

veterinar" folosit la adresa psihiatrilor nostri atunci c&nd trateaza boalapsihica doar cu droguri. 8u crede în psihologie si reia, ca si *eausescu,"realizarile" *atedrei, de fapt cele c&teva sarcini rutiniere.

!are de ce 8edelcu, care apoi a fugit în !ccident, nu s'a dus la sefulde catedra pentru a spune ce are de spus si s'a dus la lacara6 ra oarenaiv sau lingusea seful pentru a putea primi pasaportul ce "l'a salvat" detara si *atedra aceasta at&t de buna6

%eiu, care arma mereu ostentativ ca este membru de partid din12HB, adus cu pile în *atedra de "nenea" Derevici, directorul comunist

care a venit îmbracat ca oter sovietic, se întreba "*ine m'a sfatuit sa facasa ceva, sa spun acum pentru ca mi'am luat o mare raspundere". l vedecum dr. *ucu neglieaza munca de la *atedra.

8eicu, gura legendara a incompetentei si cinismului arma "#aspuna doctorul *ucu c&te ore de curs are, c&te grupe de stagiu (celegatura avea cu subiectul6). *are a fost contributia doctorului *ucu6 Dece nu s'a adresat ierarhic (adica tocmai celui care distrugea psihiatriarom&neasca, 7. /redescu), cum poate spune ca este vinovat 7./redescu6 De fapt, doctorul *ucu arunca cu pietre în psihiatrie". 8eicucrede ca între psihiatri e$ista discordie pentru ca nu se accepta pozitia"înaintata" a lui /redescu si cere ca în mod public doctorul *ucu sa spunaca regreta cele facute.

Page 43: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 43/113

Damian crede ca aceste critici i'au fost inspirate de fosta conducerea %inisterului #anatatii, ca de fapt nu *atedra (/redescu) este de vinapentru aspectele aratate, ci "cadrele superioare" (care oare6). aptul ca nuavem reuniuni, congrese nu depinde de noi. si el se considera ignit, darcrede ca doctorul *ucu o face pentru ca nu i se publica lucrarile si ca cele

aparute sunt plagiate (dar nu spune pe cine a plagiat). ste nedumeritcine ar putea "dogmaticul", desi în particular eram prieteni si discutame$act cum am scris si cu toate era de acord. Dar asa era prietenia încomunism.

:ohan, adus la *atedra prin pila unui mare membru al *omitetului$ecutiv /.*.5., caruia i'a promis sa'i îngrieasca fata schizofrenica ce'siomor&se mama, a fost obligat sa o îneze, ind adus pentru aceasta înucuresti. ici a primit vila, post în *atedra pentru el si sotie etc. "Dr.*ucu este manipulat de anumite forte (este evident tonul securist)". reun sentiment de mare durere ca nu am cerut avizul lui /redescu pentru apublica articolul, caci asa procedeaza un membru loial de partid (evidentdr. *ucu nu era asa). "Dr. *ucu se simte repins de grup, de colectiv(vechea marota cu masele populare), dar în acelasi timp estereprezentantul unui grup (daca ar stiut el). Dupa parerea lui, as pututscapa usor daca as armat ca articolul mi'a fost impus de reporter. Defapt, în psihiatrie, sub conducerea tovarasului /redescu totul merge bine,nu avem nimic de schimbat

rasla, eterna secretara de partid, a carei ica a ales "libertatea" înEermania, ulterior îmi reproseaza de ce nu am discutat cu partidul (dar

ziarele nu erau ale partidului6), faptul ca e$prim un punct de vedereegocentric (eu abordam problematici generale în fapt), ca au fost eliminatitoti membrii de partid care de fapt m'au si respins, ca nu am avut încredere în grupa de partid.

Doamna psiholog 5ascanu, colaborationista notorie, care tineaostentativ pe birou poza ei împreuna cu *eausescu, a armat la uncongres, în calitate de delegata, ca degeaba am urmat acultatea depsihologie, pentru ca nu am folosit'o (dar tocmai faceam apel la utilizareapsihologiei în tratamentul psihiatric), crede ca nu în felul acesta se va facepsihologie medicala la facultatile de medicina si crede ca un articol în

lacara nu are nici o valoare (atunci de ce at&ta tevatura si discutii6).

%agureanu #anda considera ca /redescu nu este raspunzator delipsuri (dar el conducea psihiatria), ca arunc cu pietre în psihiatrie. a nucrede ca daca suntem organicisti am si dogmatici (logica comunista).

*onstantinescu Eeorge, om de mare valoare intelectuala, caremereu era am&nat de a numit profesor, pluseaza "%aterialul doctorului*ucu a iesit înt&mplator, caci la noi nu s'a manifestat o atitudunedogmatica (desi în particular critica mai mult dec&t mine cursurilerusicate ale lui /redescu si conceptele sale rudimerntare si care pentrumine au fost ca învatamintele unui profesor, asa cum îmi era de fapt). Dareroare, în public spune "!pusul dogmatismului nu este e$istentialismul, ci

Page 44: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 44/113

materialismul dialectic (e$act invers fata de cum se e$prima în particular).5ecunoaste ca uneori "dogmatismul este foarte deghizat".

/redescu, satisfacut de prestatia "colectivului" si de faptul ca ceidinaintea lui au atins problemele esentiale, nu se considera vinovat de

neintroducerea psihologiei medicale în programa analitica (desi eraprorector, dar a fost înselat de /irLe, care îi promisese sa'i faca cursuri pecare sa le sustina ca prim profesor ce a predat psihologia medicala, numaica, primind recompensa un pasaport, înainte de a face cursurile, acesta aales "libertatea" în Eermania si psihologia nu s'a mai introdus la %edicina).Dar nu'i nimic, omul sustine ca "a militat tot timpul". 8u e$ista în psihiatriedec&t modelul medical de boala, acesta este modelul materialist pe caretrebuie sa'l acceptam. l ar face multe pentru psihiatrie, dar se opunorganele superioare (cu toate ca el era deputat în %..8., prorector,secretarul comitetului de partid al Institutului de medicina, membru încomitetul de partid al centrului universitar etc. *e ar mai vrut sa epentru a avea puterea de a actiona6).

*e putea face doctorul *ucu, pe care chiar si colegii cei maiapropiati îl lasasera singur în banca, retrag&ndu'se ostentativ de l&nga el6#ustine ca chiar din punctul de vedere al /.*.5. este gresit sa se spuna canu mai este nimic de criticat. :a noi nu a fost dogmatism, dar însisicomunistii se refereau la perioada "obsedantului deceniu", epoca De, ca lao epoca a dogmatismului, care în psihiatrie e$ista si azi, data indneacceptarea progreselor stiintice, chiar daca se deghizeaza sub formaincompetentei, a rezistentei fata de schimbare etc. 5emarcam faptul ca

unii s'au simtit direct atinsi de notiunea de a dogmatici, motiv pentrucare am asistat la adevarate autobiograi deculpabilizatoare. 8u esucient sa criticam "epoca dogmatismului", ci dogmatismul actual dinpsihiatrie.

0rechile comuniste si ale lingusitorilor erau surde, asa ca totul aramas ca înainte, chiar daca în sala erau niste baieti necunoscuti, cu "ochialbastri".

În perioada 12>2 ' 1234 apar consecutiv, în regie proprie, lucrarilemai sus mentionate, lucrari în care psihiatria socialista ' pusa în scena de

/redescu, Ionescu, %ilea ' era practic desintata în reviste se publicau totmai mult lucrari de psihologie, psihiatrie sociala, psihosomatica.

Desi liga nu si'a declarat niciodata e$istenta în mod ocial, a fostresimtita si a creat o adevarata deruta în r&ndurile nomenclaturii,neobisnuita cu vreo opozitie. Din acest moment se creeaza în psihiatrie osituatie care, în anumite limite, se putea contesta daca e$ista cura, lucrude neconceput înainte de 12>2.

! serie de materiale au fost trimise uropei :ibere, predate direct lui8. *. %unteanu, dar transmiterea lor pe post s'a facut dupa o logica deneînteles s'au publicat doar cele mai nesemnicative. #e pare camaterialele i'au fost înm&nate lui 7ianu pentru a'si da parerea si ele ar

Page 45: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 45/113

suferit o cenzurare sau o lipsa de interes, asa ca nu au mai auns pe post.si ce bune materiale erau, despre situatia psihiatriei noastre (peste G;; depagini dactilograate)M

5evolutia din 1232 gaseste liga intacta si în plina ofensiva, vrea sa

se legalizeze sub acest nume, dar tentativa pare prea radicala si se îninteaza sociatia /sihiatrilor :iberi care, din pacate, este dusa la pieirede . 5omila, dupa ce a folosit'o pentru a aunge profesor si a devenit unmare conducator în psihiatrie cochet&nd cu opozitia democrata. ceastaasociatie tace în prezent, singurii membri ram&n&nd 5omila si c&tivamedici din serviciul pe care el îl conduce si care au ramas din motive usorde înteles, organizatia pierz&ndu'si orice vocatie nationala sau de opozitie în psihiatrie. În schimb, a adus ceva avantae materiale conducatorilor saiinitiali. stfel s'a sf&rsit un vis frumos.

În 122G :iga nticomunista a /sihiatrilor încearca totusi sa selegalizeze, dar actiunea esueaza, curaul psihiatrilor nu permitea a se numichiar "anticomunisti". #'a renuntat la legalizarea ligii, pentru ca astfel ceic&tiva membri ' fara zarva, surle si tr&mbite ' sa'si foloseasca la nevoiee$perienta în situatia alunecoasa prin care trece tara noastra, c&nd oreîntoarcere la trecut nu este imposibila si oricum drumul psihiatrieinoastre nu a suferit modicari esentiale dupa 1232 (aceleasi idei, aceiasiconducatori, nici o actiune de reforma, chiar daca avem si undirector /.8.9.*.D.'ist care si'a realizat visul, a avansat).

  În orice caz, liga ram&ne o forma de lupta alternativa a unor

oameni care nu au urmarit posturi sau pozitii sociale, ci binele psihiatrieirom&nesti. .

3- Etapa criptocomunista

Dupa 1232, din nefericire tara noastra va trebui sa strabata o lungaetapa criptocomunista în contradictie cu ceea ce s'a înt&mplat în toatauropa de st, cu e$ceptia fostelor tari care s'au desprins din 0.5.#.#.În aceasta etapa, fostii comunisti din linia a doua, pe care *eausescu îitinea mereu în spate, preiau puterea politica în tara si pe aceasta baza întoate domeniile de activitate, inclusiv în psihiatrie. Din aceste motive,

drumul spre reforme în toate domeniile va trebui sa astepte mult, mai alesca si opozitia aunsa acum la putere începe sa aiba aceeasi atitudine defrica în reorganizarea tara.

%i5cila con)runtare cu trecutul

"8imic nu ne poate m&ntui de trecut, nu e$ista o "recuperare" atrecutului. 7iitorul nu poate cucerit dec&t prin împacare si nu prinrafuiala sau razbunare", spunea pe buna dreptate contesa %arion DonhoN.

/sihiatrii, ca de altfel întreaga populatie a tarii, au fost pusi într'osituatie în care nu puteau sa prevada ca, într'un timp compatibil culungimea vietii lor, comunismul va lua sf&rsit. Din aceste motive e$istau

Page 46: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 46/113

doar doua posibilitati e de a se adapta, de a tacea si de a încerca sasupravietuiasca, e de a refuza compromisul si de a sf&rsi în izolare,suferinta sau ca victime ale represiunii.

*u linistea si pacea pe care ne'o dau anii trecuti de la revolutie,

putem astazi sa privim situatia din epoca comunista mult mai obiectiv. 8utrebuie uitat ca numerosi cetateni, inclusiv psihiatri, se "aranasera" înpatul lui /rocust al sistemului, au trait, au muncit si uneori au cunoscut sibucurii ' asa cum sublinia /aler ', în timp ce nesiguranta actuala, deceptiiletind tot mai mult sa ia forma unei constante atitudini defensive,manifest&ndu'se cel mai adesea prin deprimare su+eteasca si ura. !are nuam început dea sa auzim ca, în fapt, "înainte nu era chiar asa de rau6".

/olitica practicata p&na acum nu a produs dec&t frustrare, victimelesi calaii s'au înt&lnit adesea, la fel cum în psihiatrie s'au înt&lnit tartorii sipersecutatii, tortionarii si victimele. De aceea telul nu trebuie neaparat sae identicarea culpabililor individuali, ci mai degraba de a împartasiadevaruri colective, adevaruri izvor&te din privirea înauntru a aceluipervers sistem de oprimare cu teroare psihologica, cu recompense pentrudelatori si colaborationisti, cu aparatul sau de supraveghere e$trem debine ramicat. fectul ar trebui sa corespunda aceluia al unui seminar care încearca sa stabileasca criteriile de conduita etico'politica. 5ecuperareatrecutului este foarte importanta pentru tara noastra, dar trebuiessanctionate actiuni si nu convingeri.

8u trebuie uitat c&t de perfectionat era sistemul de supraveghere al

#ecuritatii din 5om&nia. *ine dorea sa faca studii, chiar c&nd era vorba demodeste studii profesionale, cine aspira la celebritate sau la venituri maimari, trebuia sa se adapteze, caci celebrele drepturi la munca, studii etc.din propaganda comunista nu erau valabile, în fapt, dec&t pentru cei loiali,pentru cei "adaptati" si nu pentru dizidenti si nici chiar pentru indiferenti.De aceea o clasicare a psihiatrilor în vinovati principali, vinovatisecundari sau complici, lucru la care nazuiesc fanaticii ordinii, nu esteposibil. 8u se poate prelucra, cu scopul de a face dreptate, ceea ce s'a înt&mplat cu HB de ani înainte. 8ici unul sau mai multe procese penale nuvor putea sa clarice istoria, acest lucru servind numai "aplicarii dreptuluimaterial". În aceasta sfera se înscrie în primul r&nd crearea "pacii uridice"

de care suntem azi mai îndepartati dec&t acum > ' 3 ani. Din cauza stricteidiscipline de partid comuniste a "centralismului democrat", care nupermitea nici o abatere de la disciplina de partid, maoritatea psihiatrilorau fost în acelasi timp si faptasi, si victime. *a si fenomenul /itesti, nazistiisi comunistii aveau prevazut în sistemul lor de oprimare acel dublu rol ' decalau si victima. Din acest motiv, sutele de mii de au$iliari de care s'auservit aceste regimuri 'psihiatrii ind în fond un caz mino r' nu erau prinnatura lor criminali. 8umai o minoritate avea în acest cadru acces laputere si initiativa violentei sociale, inclusiv în psihiatrie. %area maoritateera formata din micii burghezi normali, care în alte situatii si'ar îndeplinitcu constiinciozitate obligatiile lor zilnice. !are este drept ca dupa ce acestioameni si'au distrus o parte importanta a vietii lor sa e acum stigmatizatipentru restul vietii care le mai ram&ne6

Page 47: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 47/113

Deci nu se poate nega acestor psihiatri, pur si simplu, dreptul de amunci, pentru a împinsi în amaraciune si opozitie. ste greu sa dozezivina ecaruia, nee$ist&nd o norma care sa stabileasca hotarul între c&t s'aputut suporta sau rezista, c&t s'a putut adapta.

!xista câteva repere constante ale eticii psihiatrice5

Mai întâi, crimele comise nu pot f trecute cu vederea si nici date uitarii. Unui individ al carui rate a ost torturat întrun a!il 

 psihiatric sau chiar ucis nu i se poate cere sa uite acest lucru si cuatât mai mult acelora care au simtit tortura psihiatrica pe propria

 piele-

 -rauma lovirii de aroganta puterii si brutalitatea acestor functionaridin domeniul medicinii nu se poate uita usor. -oate aceste crime trebuienumite, trebuie aduse la cunostinta opiniei publice, dar trebuie sa sere+ecte în conditiile respectarii criteriilor unui stat de drept, constitutional. -rebuie, deci, în acest cadru respectate trei principii, cel putin ale unui statde drept

Se sanctionea'a numai actiunea si nu convin0erea-

- ecisiv nu poate decât dreptul penal în vigoare în perioadacomiterii #aptei. :egile formale comuniste interziceau tortura, abuzurilepsihiatrice si asigurau drepturile civile. *riminalitatea consta în faptul ca einu respectau propriile legi, propria constitutie.

Criminalitatea oricarei persoane trebuie dovedita.

plic&nd aceste principii în psihiatrie, doua actiuni sunt cruciale,daca dorim nu numai o re#orma a psihiatriei, dar si stabilirea în cadrul saua unei noi viziuni etice5

1. Pedepsirea criminalilor pe baza principiilor de mai sus;

2. 6nlocuirea elitelor comuniste de conducere din psihiatriecare continua si astazi sa detina pozitii cheie.

*u toate acestea, trebuie sa claricam doua lucruri ce trebuieobtinut si ce se poate obtine. u se pot rezolva problemele unui stat al#aradelegii cu mi)loacele unui stat constitutional.

*riminalitatea statului comunist cu greu poate urmarita în cadruldreptului penal. 8u se poate masura retroactiv acea perioada cu criteriiledemocratiei pluraliste si nici nu ar echitabil. sa cum am aratat siargumentat dea, comunismul a creat în psihiatria rom&neasca oadevarata "organizatie criminala" prin implicarea sa ociala, ideologizareaabuzului si e$ecutarea unei adevarate represiuni sistematice prin metodepsihiatrice.

Page 48: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 48/113

 

Perspectivele psiiatriei rom+nesti postcomuniste

/sihiatria fostelor tari comuniste si în primul r&nd a acelora din

0.5.#.#. si 5om&nia sufera nu numai de o grava ram&nere în urma, caurmare a transformarii ei în psihiatrie socialista si prin aceasta într'opsihiatrie lipsita de viziune stiintica, dar si de o cangrena cronica,cangrena abaterilor etice. stfel, timp de multe decenii, psihiatria, cuinstiututiile sale, a stat la dispozitia sistemului represiv creat cu migala departidul comunist si de bratul sau înarmat ' #ecuritatea.

*onducatorii psihiatriei de dupa 1232, profesori si se de sectie, aufost în trecutul apropiat servitorii zelosi ai ordinii comuniste si se simt dea$ati pe posturile lor, ca un subprodus corupt si arbitrar al unui regim carechiar daca nu a disparut cu desav&rsire este în evident declin.

ata de acesti dinozauri, tinerii psihiatri se simt descumpaniti sifr&nati în lupta pentru însusirea adevaratei psihiatrii, ei ind intimidati siastazi ca nu pot promova daca nu dau cadouri consistente sau nu suntconformisti cu fostii si actualii se comunisti. *e pot oare sa mai înteleagaacesti tineri c&nd citesc lucrari ale celor doi profesori, aparute acum, darcare parca vin dintr'o lume a trecutului. Din contra, fostii tartori comunistise simt încuraati de elementele politice care conduc tara, prota de toatelibertatile pe care ei niciodata nu le'ar acordat colegilor lor.

#a e$emplicam doar prin actiunea de defaimare în presa ' pusa înmiscare de un ministru, dl. %ironov, fost consilier al fostului presedinte ' aunui director de televiziune (. 7aleriu), a unor ziare de partid pretinsedemocrate cum ar DI%I89.

Dar iata cum colaboreaza anumite organe ociale ale statului laa+area adevarului privind represiunea psihiatrica. stfel, %inisterul deInterne este întrebat pe linie parlamentara daca la 0niversiada din 1231au fost ridicati numai din ucuresti =;; de indivizi si internati fortat înservicii psihiatrice. 5aspunsul este dezarmant si îl redau în esenta sa dinmemorie "!rganele %.I. au luat toate masurile pentru buna desfasurare a

0niversiadei, actiunea primind numele de cod "maraton". Datele privindaceste actiuni nu se mai pastreaza în arhive dec&t doar pe un termen de Bani. În consecinta, toate datele privind actiunea "maraton" au fostdistruse".

#a vedem ce raspundea #.5.I. aceleiasi comisii parlamentare, lacererea acesteia de a i se înm&na lista psihiatrilor care au colaborat cu#ecuritatea. *itam tot din memorie "8u au e$istat psihiatri care sa colaborat cu #ecuritatea", dar, atentieM, "problema ram&ne în continuare înatentia noastra".

În ne, în legatura cu cele ce s'ar putut înt&mpla, în asa numitulcentru medical din str. rosteanu (unde s'au facut e$periente de spalare a

Page 49: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 49/113

creierului cu destructurante ale personalitatii de tipul :#D), caz care aaparut în presa în urma reclamatiilor celor din vecinatate. DirectiaEenerala a /olitiei subliniaza ca acolo e$ista o unitate medicala pentrucadrele %.I. si ca este o unitate cu paza militarizata.

ste clar, toti "au înteles" raspunsurile la întrebarile comisiilorparlamentare si ale presei si au raspuns e$act ca orice activist de partid.

Iata deci fundamentul practic pe care se spriina vecheanomenclatura din psihiatrie. ceste persoane sunt în mod clar împotrivareformei, caci ele nu vor ataca niciodata un sistem pe care l'au creat sicare, la r&ndul sau, le'a consolidat puterea. Înapoierea psihiatrieirom&nesti este în primul r&nd e$ponentul înapoierii acestei claseconducatoare din psihiatrie. ceste persoane au cazut victime propriiloractiuni demolatoare prin respingerea conceptelor care au aparut înpsihiatrie în ultimii B; de ani, numai pentru ca proveneau din !ccident 'psihologie, sociologie, psihosomatica, resocializare etc. *um ar mai puteaei azi sa'si adudece aceste concepte sau, ca sa r&dem, sa faca eipsihoterapie, o metoda pe care au ridiculizat'o toata viata6

În psihiatria epocii criptocomuniste ar prezente urmatoareleaspecte

'  Lupta acerba pentru putere a )ostei nomenclaturi

:upta pentru putere cuprinde at&t vechea nomenclatura, astazi o

adevarata gerontocratie, c&t si comunistii din linia a doua, care din cauzaincompetentei au fost mereu tinuti în în tensiune de catre marii tartori,motiv pentru care astazi asalteaza furibund pozitiile de putere (la nevoiedevenind liberali sau /.8.9.*.D.'isti). -oti profesorii si sei de sectie dinpsihiatrie, aproape fara e$ceptie, au functionat si în perioada comunista,iar astazi detin aceleasi p&rghii ale puterii. Desi dosarul politic pare a numai avea azi o mare importanta si nici partidul comunist nu'i mai poatespiini, %inisterul #anatatii, indiferent de titular (bineînteles ca nu nereferim la catastrofalul %incu, pentru care nu e$ista grad de comparatie),mentine aceiasi functionari reactionari si antireformisti. 8u e$istaconcursuri sau concursuri reale, iar functiile obtinute sunt detinute pe

viata. În acest conte$t, si în prezent opozitia psihiatrilor estenesemnicativa, chiar tineretul nu face dec&t e$ercitii de conformism.

  În aceste conditii, fosta si noua nomenclatura nu se preocupa dec&tde o permanenta ofensiva de "sarm", mai ales fata de organizatiile sipersonalitatile din !ccident, dar, ca si în trecut, psihiatria rom&napreocupa foarte putin pe occidentali. Daca psihiatrii americani sau englezisunt mai circumspecti, cei germani sau olandezi si mai ales francezi s'aulasat aproape coplesiti de "sarmul" fostilor nomenclaturisti. 0nii fostinomenclaturisti detin chiar pozitii în organizatii de specialitateinternationale si le detin dinainte de 1232, adica de atunci c&nd astfel denumiri se faceau numai la propunerea #ecuritatii.

Page 50: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 50/113

  Spri2inul o5cialitatilor/ mai ales al #inisterului Sanatatii/pentru )osta nomenclatura comunista

ara a face proces de intentie, %inisterul #anatatii a promovat cu overva ciudata în functii de decizie, uneori, oameni de v&rsta foarte

 înaintata, în orice caz pe toti tartorii psihiatriei comuniste. stfel, comisiade psihiatrie de pe l&nga %inisterul #anatatii este formata e$clusiv dinfostii si actualii nomenclaturisti, iar Eorgos, care se ocupa cu "ridicarea"dizidentilor, era secretarul acestei comisii de psihiatrie, dar a fost si al"!rdinului medicilor " cea mai importanta institutie etica din medicina.oarte frecvent, ca si în trecut, apare rotatia cadrelor cu schimbareaperiodica a diferitelor functii de conducere. /rofesorii comunisti din trecut(Ionescu, %ilea, Erecu, 5omila) sunt se ai problemelor psihiatritice sieduca studentii si rezidentii. -oti sei de sectie din vechiul regim detin înprezent aceleasi functii, form&nd staNul tuturor comisiilor de psihiatrie(e$pertiza medico'legala, a capacitatii de munca etc.), ei sunt singuriiinterlocutori ai directiei, ai strainilor care viziteaza spitalele, se impun casingurii interlocutori si pentru presa. În provincie acesti nomenclaturistiformeaza un adevarat mandarinat local al puterii fostilor comunisti.

! data cu luarea functiei de ministru al #anatatii de catre %incu,comunist de trista faima, o maree neagra s'a e$tins si asupra psihiatriei. -oate comisiile de specialitate au fost epurate de orice medic care nufacea parte din vechiul staN comunist, *omisia pentru cercetareaabuzurilor psihiatrice ' Diacicov ' a fost practic desintata prin numirea capresedinte a profesorului Ionescu, ceea ce a însemnat în fapt înghetarea

oricarei activitati. %inisterul Învatam&ntului si 0.%.. ucuresti aplica e$actaceleasi masuri de tip comunist, de promovare a imposturii si aconcursurilor trucate.

Desi nu mai este în functie, %incu Iulian este cunoscut ca o persoanacu un prol moral e$ecrabil fost presedinte al comisiei de cercetareideologica a cadrelor didactice, omul de casa al lui *eausescu, cel care îifundamenta programele de "alimentare rationala", de fapt, de înfometarea populatiei. Dar socotim ca pentru prolul sau moral nu este nevoie dec&tsa reproducem o scrisoare a acestui tartor incompetent catre organele departid, scrisoare redactata la > mai 12>;, în care îsi denunta seful al carui

post îl voia, acesta neind altul dec&t savantul specialist în diabet prof./avel, chipurile maestrul lui. 5eproducem scrisoarea din 7iata %edicala,din 4; decembrie 122H

 "-ovarase presedinte,

 :a data de G2.I7.12>;, cu adresa nr. G>G1K12>;, am primit dinpartea 0.#.#.%., #ocietatea de %edicina Interna, sectie boli de nutritie, unformular semnat de prof. /avel Ion si dr. #drobici Dan, cu programul*ongresului 8ational de Diabet, congres care urmeaza sa aiba loc între G4' GH septembrie 12>;, la ucuresti.

Page 51: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 51/113

În calitate de sef al *atedrei de boli de metabolism si nutritie,singura catedra de prol si for metodologic central pe tara, în calitate demembru al conducerii, nu sunt de acord cu maniera de lucru a actualuluipresedinte al sectiei, pentru urmatoarele motive...

 -ot la acest congres se propune reconsiderarea lui 8. /aulian pemotiv ca ar descoperit insulina. *onsider ca acestei intentii trebuie sa ise acorde mai multa atentie. De fapt aici se gaseste raspunsul pentru întreaga activitate din ultimii 4; de ani a profesorului /avel, care nunumai ca nu a creat o scoala rom&neasaca de nutritie, dar a încercat sadistruga si sa denigreze tot ce a fost capabil si progresist în acestdomeniu.

În primul r&nd, suntem obligati sa reconsideram problema /aulescudin punctul de vedere al descoperirii insulinei (urmeaza o enumeraretendentioasa de fapte).

:umea stiintica mondiala nu'l recunoaste si nu l'a recunoscutniciodata ca descoperitorul insulinei. 'si atribui astazi un fapt stiinticnedovedit si nerecunoscut la timpul respectiv este ridicol...

#patiul nu ne permite sa subliniem tezele sale reactionare dinnalitate în biologie, materialism, su+et si Dumnezeu etc. De asemenea,faptul ca neaga darOinismul, materialismul, evolutia îl situeaza poate pecele mai reactionare pozitii pe care s'a situat vreodata un om de stiintarom&n.

!are acestea sunt meritele pentru care 0.#.#.%., prin /avel, vrea sareabiliteze memoria lui /aulescu...".

cesta este patriotul si ministrul %incu si, imaginati'va, daca scriaasa la 0.#.#.%., cum îsi facea el notele informative la #ecuritate. si totusi,dl. Iliescu l'a numit ministru al #anatatii. *e putea astepta tara de la acestom6 Dar psihiatria6

#ub conducerea lui %incu, practic s'a sistat activitatea comisiilor decercetare a abuzurilor psihiatrice. 7a puteti imagina rezultatele si

obiectivitatea celor numiti de el.

9ormarea Asociatiei psiiatrilor liberi

0na dintre cele mai importante actiuni din epoca criptocomunista afost crearea sotiatiei /sihiatrilor :iberi (./.:.5.). Ideea de asociere, asacum am mai aratat, a aparut înca din perioada dictaturii comuniste. Duparevolutie, necesitatea unei asociatii independente s'a pus cu mareacuitate si ideea de a o crea a aparut chiar în primele zile. aptele se vorderula repede. 8omenclatura din psihiatrie era confuza si se astepta larepresalii, asa cum facusera ei cu elita psihiatrilor atunci c&nd au luatputerea. -otusi, s'au raportat actiuni de distrugere a arhivelor prin ardere

Page 52: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 52/113

si inundare. $cesul de democratie si mai ales de anticeausism devenise laei grotesc.

/e 41 decembrie 1232 este lansat ocial primul apel pentruconstituirea ./.:.5. %arian /opa, pe baza unei lungi e$periente de lupta

anticomunista, dupa lungi discutii cu profesorul /aml, lanseaza un pateticapel catre comunitatea psihiatrilor, un apel nerevendicativ si fara dorintade razbunare.

:ucrurile se vor precipita. 8omenclatura iese din amorteala atuncic&nd vede ca democratia îi proteeaza si, pentru a ataca, propun si ei oasociatie denumita sociatia /sihiatrilor din 5om&nia (./.5.). #e face unmare conclav la /redeal în care toti nomenclaturistii din tara discutagravitatea situatiei. pare acum ca iminenta numirea lui *. Eorgos camedic sef al *apitalei. De data aceasta, viitorii psihiatri liberi reactioneazaviolent. #e lanseaza un viguros protest, iar numirea lui este sistata. #e fac încercari din partea profesorilor de a'si subordona în mod paternalist./.:.5., dar daca Ionescu nu va reusi, din pacate, va reusi 5omila. Întrecele doua viitoare organizatii au loc schimburi de mesae si acuzatii.Erupul de la /redeal este acuzat pe buna dreptate de toate abuzurilepsihiatice din epoca ceausista.

/e 11 martie 122; grupul de initiativa al ./.:.5. organizeaza odiscutie cu sociatia ostilor Detinuti /olitici, unde se stabilesc aloaneleunei actiuni de reabilitare a fostelor victime ale psihiatriei comuniste. Dea în presa, dr. Diacicov lanseaza un apel pentru constituirea unei comisii de

cercetare a abuzurilor psihiatrice. *omisia se constituie sub conducerea luiDiacicov si cu numerosi membri din grupul ./.:.5. Dar nu trece mult siministrul #anatatii îl destituie pe Diacicov si numeste un fostnomenclaturist, profesorul Ionescu, dupa care comisia practic nu mai arenici o activitate.

/e 12 ianuarie 122; 5ompres anunta iminenta alcatuire a ./.:.5., iar în presa apar numeroase materiale privind abuzurile psihiatrice. /e 13februarie 122; se alcatuieste prima forma de statut a ./.:.5. de catre dr.%arian /opa, dupa care începe str&ngerea adeziunilor de înscriere. #edepune dosarul la udecatorie si, prin sentinta 1>=4K122;, pe G; iunie,

organizatia capata statut legal.

/e G= mai 122; a avut loc primul congres de constituire, urmat apoide numeroase colocvii care initial se tineau lunar în diferite centrepsihiatrice din tara.

:a colocviul ubiliar ocazionat de împlinirea unui an de la înintare se înainteaza parlamentului si %.#. un apel de reorganizare si reforma înpsihiatrie, ramas însa fara rezultat.

În perioada G' H octombrie 122G a avut loc prima *onferintaInternationala a ./.:.5., unde au prezentat comunicari personalitati dintara si strainatate.

Page 53: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 53/113

Din pacate, dupa o perioada activa, conducerea, în frunte cu 5omila,a adus activitatea asociatiei într'o munca de rutina, neinteresanta,r&ndurile asociatiei s'au rarit din cauza celor dezamagiti si care nu maiputeau realiza ca organizatia si'ar mai mentinut principiile initiale.*onducerea s'a bucurat de ceva c&stiguri materiale donate de fapt

asociatiei $ero$, calculator, unele sume de bani care nu au mai fostcontrolate ca destinatie, sume cu care s'ar putut edita un tratat depsihiatrie, 5omila a devenit invitatul etern în strainatate ori de c&te ori setrimiteau invitatii pentru asociatie. În schimb, 5omila a decis editarea unortraduceri nesemnicative, fara a mai vorbi de calitatea lor. -reptatactivitatea asociatiei a devenit alienanta, metodele de conduceredictatoriale, alegerile formale si cu aceleasi rezultate (5omila presedinte),tineretul a disparut, iar organizatia s'a transformat într'un grup legatadministrativ de 5omila, în sensul subordonatilor sai de la serviciul 2 lacare el este medic sef. sa a murit o mare iluzie. zi, ./.:.5. mai e$istadoar pentru unii colegi naivi din strainatate. #e impune acum o reforma aorganizatiei si redarea ei catre tineret, care de fapt trebuie sa preiaconducerea si sa'i stabileasca strategia. !are 5omila ' profesorul ' va cedavreodata un business at&t de important 6

 

Capitolul I" 

 

PRO8LE#E ALE PSIHIATRIEI RO#&NEsTI POSTTOTALITARE  uropa !ccidentala postbelica distrusa economic, traumatizata de

ideologiile totalitare si de oroarea lagarelor de concentrare, dezvolt&nd oconceptie umanista si democratica, se va angaa în construirea a ceea ceulterior se va numi "conceptia privind drepturile omului", uninstrument redutabil de opozitie împotriva oricarei forme de totalitarismsau tiranie, a carei victorie a devenit evidenta o data cu caderea sidestructurarea ideologiei comuniste din rasaritul uropei si mai ales dinfosta 0.5.#.#.

În plin efort de constituire a unei noi conceptii privind soarta sidrepturile omului, opinia publica a uropei !ccidentale va frapata ca înimediata sa apropiere ' în intimitatea ei ' persista o institutie cladita dupaprincipiile totalitarismului pe care societatea le respinsese ocial, oinstitutie care înosea personalitatea umana ' institutia psihiatrica detratament, mostenita din secolele anterioare.

sa a început marea revolutie sociologica din psihiatrie, revolutiecare a zdruncinat din temelie nu numai spitalul de psihiatrie, dar în fapt

chiar ceea ce se numea psihiatria clasica. ceasta revolutie a impus

Page 54: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 54/113

modicari radicale at&t în domeniul conceptiilor psihopatologiei, c&t, maiales, în domeniul terapiei si institutiei de tratament.

!menirea traumatizata dupa ororile fascismului, amenintata cu unnou totalitarism ' cel comunist ' cu institutiile sale de tip gulag, nu mai

putea sa'si permita, sub acoperirea unei ideologii învechite, sa suportestructuri institutionale carcerale, de tip azilar, institutii generatoare desuferinta si înosire umana. Din pacate, aceasta revolutie nu va avea nici osansa sa depaseasca *ortina de er, motiv pentru care astazi putemnumara cu precizie anii de înapoiere ' HB ', la care se vor adauga,indiscutabil, altii adica e$act at&ta timp c&t sistemul criptocomunist sinomenclatura vor dainui în psihiatria rom&neasca.

5om&nii au descoperit dupa evenimetele din decembrie 1232oroarea copiilor abandonati, a "caselor copilului" si a caminelor ' spital,oroarea spitalelor de psihiatrie rasp&ndite de regimul comunist pe întregteritoriul tarii.

Daca uropa !ccidentala a anilor B; era distrusa economic, darpregatita sa renasca spiritual, ceea ce a permis desfasurarea unei"revolutii sociologice" în psihiatrie, psihiatria rom&neasca se pare ca estepe calea de a pierde sansa istorica a renasterii sale. În epocatotalitara psihiatria era o copie dela a societatii în care se desfasura, iardupa 1232, aceeasi psihiatrie va prezenta toate racilele societatiirom&nesti post'totalitare prezenta aceleiasi nomenclaturi în posturilecheie si la toate nivelurile, deruta si lipsa de forta ideologica care sa

motiveze schimbarea la maoritatea psihiatrilor, scenarii si actiunidiversioniste de tip securist, apatie generalizata, lipsa de speranta,materialism meschin etc.

Desi poate parea absurd, a vorbi de dizidenta dupa revolutiaanticomunista din 1232, c&nd cel putin teoretic o serie de libertati au fostobtinute în ciuda caracterului ocial al sistemului democratic instaurat,toate acestea au ramas doar formale, iar daca este vorba de psihiatrie,aproape ca nu s'a obtinut nimic. /utem spune, fara teama de a gresi, ca înpsihiatrie nu s'a înt&mplat nimic semnicativ dupa 1232. 8u este vorbaaici de nuante sau metafore, sarcina de reforma a psihiatriei rom&nesti

post'totalitare este mult mai grea dec&t aceea a psihiatriei occcidentale dedupa 12HB.

 În uropa !ccidentala a acelor ani, razboiul si totalitarismul fascistau întrerupt doar pentru c&tiva ani un sistem democratic care, datoritadisparitiei cauzelor, a putut imediat sa'si reia cursul normal. %ai mult, aniide represiune si teroare au determinat o accelerare a acestui proces.5evolutia sociologica ce a urmat a fost "în sensul istoriei", ea venind sadesav&rseasca dorinta de perfectiune a democratiei ca sistem.

0nde vede cineva la noi conditii similare6 În 5om&nia post'totalitarasituatia este cu totul alta. orta democratiei antebelice a fost puternicbulversata la început de catre fascism, apoi de catre razboi, de ocupatia

Page 55: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 55/113

sovietica si de peste doua generatii îndoctrinate mar$ist, de e$perimentulde HB de ani al totalitarismului comunist.

ici nu se mai poate vorbi de nici o continuitate sau de o mica întrerupere. Democratia rom&neasca trebuie reconstruita aproape de la

 început, singura speranta ram&n&nd doar acel model de lideri occidentali,din pacate at&t de indiferenti la nevoile noastre.

enomenul acesta este resimtit de catre întreaga societaterom&neasca. /sihiatria este prea mica pentru a'si propune sa rezolve at&tpropria reforma, c&t si revolutia democratizarii societatii rom&nesti.

 -eoretic vorbind, actuala miscare de reforma din psihiatrie, dat indcadrul general în care se desfasoara, apare, ca si în perioda comunista, caun proces anevoios si periculos, societatea noastra ind înca impregnatacu mentalitatea comunista, iar cursul evolutiei societatii noastre nu esteun drum drept spre democratie, ci am putea spune chiar din contra. *uregret ar trebui sa recunoastem ca actuala generatie de psihiatri varealiza reforma din psihiatrie ca pe o "distrugere" a disciplinei în care ei autrait din adolescenta, p&na dincolo de maturitate. cest sentiment al"distrugerii" a fost înt&lnit si la psihiatrii din !ccident, atunci c&nd reformaa fost pusa în lucru, motiv pentru care nici acolo psihiatri nu au fost înfruntea programului de reforma.

8u este vorba aici doar de agresivitatea fostei nomenclaturi, careocupa si azi toate functiile cheie, dar a pretinde unei generatii de medici '

educata în spiritul psihiatriei socialiste, cu un nivel stiintic similar anilor12G; ' 124;, careia chiar administrativ i s'a interzis contactul cu ideilepsihiatriei occidentale ' sa participe la distrugerea vechii psihiatrii pe carea practicat'o si o practica înca, poate ca trebuie înteles ca li se cere preamult. cest lucru e$plica partial apatia, aderenta fata de vechi,descalicarea, teama de schimbare si acrosarea de vechea nomenclatura,cu actiunea securizanta pe care conducerea de catre aceasta o e$ercita(asa cum unii neadaptati t&nesc înca dupa statul paternalist socialist carele asigura viata lor de mizerie).

*hiar si în !ccident, în fruntea reformarii psihiatriei s'au a+at în

primul r&nd marii oameni de cultura, ziaristii, psihologii, prelatii si nu înultimul r&nd opinia publica. Din pacate, psihiatrii rom&ni sunt mereu încoada miscarii de reforma si poate aici se aplica cel mai bine constatareasociologica ca "o institutie nu poate f schim#ata de cei dininteriorul ei, mai ales când acestia profta de pe urmele acestei institutii ".

! asemenea institutie nu se poate schimba dec&t de catre cei caresufera din cauza ei ' dar cine da importanta alienatilor mentali6 ' saupoate de catre persoane care vin din afara instiututiei, în cazul nostru,generatia t&nara. #trigatele de suferinta ale bolnavilor psihici nu suntauzite, societatea va renunta cu dicultate la tendinta de a reeta bolnavii

Page 56: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 56/113

psihici, iar maladia preudecatilor va afecta înca mult timp psihiatria si pebolnavii psihici.

ste deci resc ca ziaristii, alti oameni de cultura care pretuiesc maimult libertatea sa constituie "primul val" care sa ceara schimbarea unei

institutii anacronice.

În psihiatrie, revolutia din 1232 nu a adus nimic esential, nici privindconceptul general de boala sau de sanatate mentala, nici în acela carepriveste institutia de tratament. Dupa fervoarea descoperirii "lagarelorpsihiatrice", presa interna si mai ales cea internationala au putut saconstate cu stupoarea ca psihiatria a avut de înfruntat nu numai batocorasi indiferenta structurilor de conducere psihiatrice, dar si opozitie siviolenta dupa un plan bine pus la punct. cest lucru a fost posibil deoarece întregul ediciu organizatoric, întreaga piramida a puterii în psihiatrie auramas neschimbate si dupa "socul revolutiei" ei au constatat ca nu au dece sa se teama si nici de ce sa'si modice comportamentul, micioperatiuni cosmetice indu'le dea familiare. stfel, daca în comunismacesti lideri ne învatau ca psihiatria este o disciplina cu "mari implicatiiideologice ", o disciplina în care materialismul dialectic se implica în moddeosebit prin e$plicatiile pe care le dadea vietii psihice, dupa revolutieaceiasi indivizi schimba tonul în maniera radicala declar&nd psihiatria ca odisciplina medicala pura, în care ideologia comunista nici nu s'ar amestecat, chiar si mai rau, au început sa acuze ca orice idee dereorganizare sau de reformare a psihiatriei ar însemna un abuz politic fatade psihiatrie.

ste clar ca într'o psihiatrie, practic la remorca vechiului sistem si afostei nomenclaturi, întreaga structura de opozitie si dizidenta dinperioada prerevolutionara trebuie sa lupte în conditii aproape identice,ind supusa ca si în trecut marginalizarii, persecutiei si, mai nou, unorcampanii calomnioase prin presa scrisa si -7, inclusiv unor atacuri zicedirecte. cesta este si motivul pentru care :iga anticomunista apsihiatrilor, care a luat inta în 12>2, nu mai doreste legalizarea, pentru a'si pastra intacte structurile organizatorice, în conte$tul în care o reveniretotala la trecut, inclusiv la abuzul politic psihiatric, poate deveni oric&ndposibil. Din aceste motive, noi consideram ca tot ce s'a înfaptuit în lupta

pentru progresul psihiatriei dupa 1232 tine tot de miscarea de opozitie sidizidenta si va la fel, at&ta timp c&t establishmentul psihiatric va impregnat de g&ndirea mar$ista si diriat de fosta nomenclatura. În acestconte$t opozitia din psihiatrie va continua sa e activa, se vor folosimetodele specice luptei din perioada comunista, se vor demasca încontinuare abuzurile si se va lupta pentru promovarea unei adevaratepsihiatrii sociale rom&nesti. $ista în acest sens o serioasa traditie. Încadin 12>>, I. 7ianu anunta ocial opinia publica interna si internationaladespre e$istenta internarilor abuzive din tara noastra, de maniera în careerau tratati detinutii de constiinta. În acelasi timp cu degradarea etica apsihiatriei noastre a fost evidentiata si înapoierea sa stiintica, abuzulideologic al dogmatismului (I. *ucu 12>2, 123G, 1234), pentru ca apoi"arestarile psihiatrice" sa e demascate de dr. %irontov'9oculescu,

Page 57: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 57/113

condamn&ndu'se utilizarea psihiatriei contra dizidentilor politici care îndeceniul al optulea luase aspecte deschise si în proportie de masa (maiales în prema unor evenimente cu semnicatie politica). ceste adevaratearestari psihiatrice nu se puteau produce dec&t cu colaborarea autoritatilormedicale care ofereau miloacele, în timp ce securitatea oferea listele cu o

persoanele indezirabile si supravegheau loialitatea psihiatrilor implicati înactiune.

Dupa 1232 s'a considerat ca ar resc sa se faca un bilant alabuzurilor si nedreptatilor regimului comunist. #ute de cazuri vericate auauns în fata unor comisii ociale si independente, ca un prim pas spredescoperirea adevarului.

În 122; se va elabora Decretul':ege nr.113 care stabileste, ca si încazul detinutilor politici, drepturile prizonierilor gulagului psihiatric de a despagubiti material si moral pentru pagubele suferite. %ulti au fostreabilitati, dar multi au fost refuzati în restabilirea adevarului.

/rezent&nd situatia din tara noastra, I. 7ianu ' 122; ' sublinia caaceasta se caracterizeaza prin coe$istenta unei zone de e$trema libertatecu altele de teroare. Desi presa este libera si în interiorul multor institutiimulti nu se sesc sa'si spuna opinia, stiind ca vor trebui sa înfrunte riscuri,cei izgoniti de la putere recurg înca la defaimari grosolane si chiar laatentate zice. /este tot, si în psihiatrie în special, e$ista o omniprezenta aunor forte ale întunericului, în contrast cu peisaul rom&nesc care se naste.

În timpul regimului ceausist, #ecuritatea, legata prin mii de re deactivul de partid, se transformase dea într'o forta redutabila, o adevaratamonstruoasa organizatie criminala, cu multiple ramicatii, prote&nd nunumai regimul comunist cu toate abuzurile sale, dar evolu&nd si catre oretea terorista, autonoma si partial necontrolata, care se putea deda lacele mai samavolnice fapte în numele apararii tiraniei pe care o servea cuzel. *azul psihiatriei si utilizarea ei de catre acest monstru reprezinta doarun caz particular si minor, în raport cu amploarea actiunilor sale.

#ecuritatea era pregatita în vechiul regim de o maniera perfecta si înarmata pentru a intra în clandestinitate, iar cazul psihiatriei ne

dovedeste ca acest lucru nu numai ca era posibil, dar este si actual.

%ultiplele structuri ale #ecuritatii, inclusiv cele din psihiatrie, carescapau probabil chiar unui control interior, erau si sunt gata a setransforma în tot at&tea comandouri independente care sa actioneze pecont propriu sau la ordin în anumite institutii sau pe întregul teritoriu altarii si, de ce nu, si în afara granitelor.

rsenalul securist utilizat în psihiatria rom&neasca dupa 1232 a fostvariat amenintari individuale si de grup, atentate împotriva unor persoanezice, campanii calomnioase viz&nd pe partizanii înnoirii etc. ceste fortedin umbra constituie pentru psihiatrie principalul obstacol în caleaschimbarilor, iar cancerul terorismului securist nu are în prezent nici o

Page 58: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 58/113

sansa de a stopat. /sihiatria a devenit astfel ostatica actualei si fosteinomenclaturi si a sistemului institutionalizat de catre #ecuritate înca dintimpul regimului ceausist.

/oate nimic nu este mai caracteristic, subliniaza I. 7ianu, dec&t stilul

securisto'psihiatric cu care s'a actionat asupra liderului de sindicat 7./araschiv, caz binecunoscut în tara noastra, ca si în strainatate.

Iata o mostra de ceea ce se petrecea în psihiatria rom&n& cu doarnoua luni înaintea caderii lui *eausescu, c&nd întregul sistem comunisteuropean era dar&mat, cu e$ceptia 5om&niei si lbaniei. stfel, pe GGmartie 1232, 7. /. este rapit de un comando de indivizi care se identica a oteri de securitate. 7. /. este dus într'o casa conspirativa unde, timp de> zile, este batut cu salbaticie si supus unor surse de lumina orbitoare.ste amenintat ca asupra lui se vor elibera c&teva vipere tinute într'ocusca alaturata. Dupa cele > zile de tortura este condus la #pitalul 7oila,unde este internat fortat G1 de zile, fara a primi nici un tratamentpsihiatric, doar timpul necesar pentru disparitia v&natailor si stergereaurmelor torturii. În ziua e$ternarii 7. /. este chemat de medicul sef desectie si, ca "psihoterapie", i se tine un discurs în care i se cere sa renuntela convingerile sale pentru ca ar false, sperantele sale politice indirealizabile. %edicul termina cu aceasta memorabila amenintare adresata"pacientului" si prin el tuturor acelora care ar îndrazni sa intre în con+ict cus&ngeroasa dictatura securisto'comunista "bolnavii sunt îngropati în pamânt, iar medicii se îngroapa în hârtii", adica în dosarul de psihiatriefalsicat. /e 13 aprilie 7. /. este e$ternat cu diagnosticul de psihoza

deliranta cronica sistematizata, diagnostic în total contrast cu realitatea,un adevarat fals intelectual. stazi, c&nd ideile lui 7. /. s'au realizat (întreacat e spus, el a fost declarat cetatean de onoare al orasului /loiesti),c&nd s'au format numeroase sindicate independente, cum ar mai puteacei care l'au torturat sa mai sustina ca acesta a fost bolnav psihic6 i bine,o sa vedeti ca se poate. cest lucru îl vor sustine si astazi, pe baza"h&rtiilor" în care si'au îngropat constiintele, în timp ce 7./. se prezinta înfata oricarei evidente ca un individ normal psihic, cu adresa si identitate.

"#untem liberi", spunea apelul ./.:.5. din februarie 122;, putemspune în sf&rsit adevarul, adevarul de care s'a temut at&t de mult

dictatura. /sihiatriei, sustin autorii apelului, i s'au conferit timp de deceniiaproape un statut de clandestinitate, de specialitate minora, chiarrusinoasa, cu toate ca puterea s'a servit adesea de ea. Dar într'o societatea aberatiei si a terorii ridicate la rang de politica de stat totul este posibil. -otul este posibil într'o societate care cultiva conceptul de "om nou"cultiv&nd, de fapt, ura fata de oameni, servilismul, duplicitatea.

 /e plan social s'a constituit acel "dublu standard", acea constiintadubla, una pentru fatada si alta pentru uz intern. ceasta strategie si'apropus neantizarea intei umane si, din pacate, ea a cuprins si colaborareaunor psihiatri pentru a supune omul unui act de planicare a suferintei decatre dictatura. În acest fel am asistat permanent la macinarea rezistenteizice si psihice a populatiei prin înfometare, frig, încarcerare, deruta.

Page 59: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 59/113

Întreaga societate a devenit un lagar de concentrare, un adevarat gulagale carui consecinte nici nu pot corect evaluate, dar care indiscutabil vorduce la cresterea solicitarilor de autor medical.

%edicul psihiatru a devenit astfel ultimul liman al sperantei, el ind

legat intim, poate cel mai intim, de tragedia întregii natiuni. iecarepsihiatru, în acest conte$t, a activat cu mai mult sau mai putin cura sipricepere, adesea a trebuit sa stea în e$pectativa, dar maoritateapsihiatrilor au fost în primul r&nd oameni de bine.

Dupa revoluti, asemenea oscilatii nu'si mai au rostul sau usticarea./entru psihiatru nu mai e$ista astazi spaima privarii de libertate sau asuprimarii zice. Din aceste motive, astazi, tacerea este o actiuneculpabila, iar tactica remunerarii dupa delitate politica nu ar mai trebuisa'si aiba locul. u e$istat, subliniaza unul dintre apelurile ./.:.5., medicicare au colaborat cu puterea, iar altii au protestat risc&ndu'si viata. venit momentul ca ambii sa reevalueze situatia si sa lupte pentrurenasterea morala si stiintica a profesiei pentru care au vocatie.

,- Abu'ul politic avalansa de de'valuiri postrevolutionare

Înca din timpul regimului comunist, o personalitate de frunte anomenclaturii, ca generalul Ioan Ionita, %inistru al pararii 8ationale, aavut curaul ca în iroul /olitic al /.*.5. sa ceara e$plicatii privindfunctionarea unor spitale de psihiatrie subordonate %inisterului de Interne.

ac&ndu'se ecoul a numeroase stiri venite din 5om&nia, gentia -## ' din fosta 0.5.#.#. ' transmitea urmatoarele "/&na de cur&nd,cetatenii 5om&niei erau martorii unor stiri îngrozitoare inrmieri similitieni însfacau direct din strada oameni care se opuneau cu disperare, îilegau si îi duceau cu #alvarea într'o directe necunoscuta. cesteevenimente se petreceau mai ales în aunul unor evenimente politiceimportante (congresul partidului, vizite de stat). Directiile teritoriale pentruocrotirea sanatatii trimiteau spitalelor liste cu "pacientii periculosi", însotite de documentele necesare spitalizarii, av&nd pe ele mentiunea"urgent". /rintre acesti "clienti" ai spitalelor se numarau at&t indivizi cutulburari psihice usoare, c&t si cazuri cu înclinatii dizidente. /rotestele unor

psihiatri au determinat concedierea lor, iar cercetarile ulterioare au dus laconcluzia ca aceste "spitalizari" erau facute la cererea #ecuritatii".

ste de necrezut cum în aceste conditii ' cunoscute de catre totipsihiatrii din tara, ca si de opinia publica internationala ' seful de decenii alpsihiatriei rom&nesti (ca sa nu spunem, stap&nul ei) sustine cu nonsalantaca "psihiatria noastra nu a fost utilizata în scopuri politice".

:a fel ca în fosta 0niune #ovietica, si la noi persoanele din v&rfulpiramidei s'au situat pe pozitia neadevarului. *a si %orozov sau abeevdin fosta 0.5.#.#., 7. /redescu, Ionescu, %ilea au declarat ritos ca ei nuaveau cunostinte de e$istenta internarilor psihiatrice din motive politice.sa cum s'a înt&mplat în fosta 0.5.#.#., si la noi vechea nomenclatura din

Page 60: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 60/113

psihiatrie a ramas la c&rma disciplinei si din aceste motive psihiatria estee$clusa din procesul de reforma. În fond, acesta este stilul comunist,mereu agresiv si de negare a realitatii, chiar c&nd aceasta este evidenta,aici ind vorba de vechii activisti de partid si de stilul lor de munca.

:a urma urmelor, comparate cu ansamblul abuzurilor comuniste,abuzurile psihiatrice sunt în numar limitat.ar în acest caz este vorba demedici si de alianta lor cu o putere nemedicala, cu puterea represiva adictaturii. Din acest motiv putem spune ca psihiatria, ca si eugeniahitlerista, a servit la îndeplinirea celei mai mari ticalosii a vietii sociale.ste trist sa constati c&te de mult a reusi regimul comunist sa implicepsihiatria si sa o determine sa respinga aprioric toate conceptele umanisteale acestei discipline.

0tilizarea diagnosticului psihiatric pentru discreditarea dizidentilorpolitici si izolarea lor în institutii psihiatrice au fost lucruri grave si numainiste persoane acomodate cu raul si minciuna au putut tolera nepasatoareasemenea fapte. ste un e$emplu tipic de utilizare a stiintei medicale într'o opera de robotizare sistematica si de abrutizare a vietii sociale. /sihiatriitortionari au desconsiderat din punct devedere civic pacientii si aceastanumai pentru ca acestia erau adusi de catre organele de represiune. ranevoie doar de putina re+ectie pentru ca prestigiul psihiatriei sa arateastazi altfel.

0n studiu aprofundat privind utilizarea politica a psihiatriei l'a întreprins *omisia pentru *ercetarea buzurilor /sihiatrice a municipiului

ucuresti, c&ta vreme s'a a+at sub conducerea doctorului #. Diacicov, încontrast cu opacitatea si reaua credinta a comisiilor similare de la niveluldiferitelor udete. #tudiul a fost publicat în 1221 de #. Diacicov. 8e vomreferi în continuare la datele care au fost evidentiate în acest studiu.

stfel, se invedereaza de la început ca numarul psihiatrilor care aucolaborat în scop represiv cu regimul comunist este foarte mic, darsucient pentru a arunca o lumina ur&ta asupra acestei nobile profesii.#unt suciente cazurile dovedite, în care abuzul este indiscutabil. #.Diacicov sustine în mod transant ca din analiza lucrarilor comisiei pe careo conducea (înintata în 122;) au rezultat doua aspecte esentiale

a. utilizarea psihiatriei de catre organele de represiune;

b. aservirea unor psihiatri.

Desi în toate tarile e$ista legi care privesc pe bolnavii psihici,studierea legilor nu este determinanta, mai importanta ind atmosferademocratca sau dictatoriala. Într'un stat de drept, chiar si un cadru legalsever pentru bolile psihice va conduce la masuri represive mult mai usoaredec&t într'un stat totalitar. De fapt, asa cum spunea I. 7ianu, psihiatria în întreaga lume este un agent de control social, dar într'un regim comunistva uca un rol politic. *on+ictele cele mai banale în care, însa, suntimplicate persoane care detin putere pot degenera în diagnostice si

Page 61: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 61/113

tratamente psihiatrice. Internarea cu forta nu era facuta aici pentru boala,ci pentru manifestarile ' adevarate sau nu ' care deranau puterea.

ra mult mai simplu, spune Diacicov, sa internezi pe cineva într'unspital psihiatric în care individul putea sa zaca toata viata si unde orice

forma de protest era imposibila sau neluata în seama, dec&t într'o închisoare, mai ales atunci c&nd regimul se lauda ca nu mai are nici undetinut politic.

 -oti cei e$aminati de catre *omisia prezidata de dr. Diacicov au fost în trecut internati cu forta de catre %ilitie sau #ecuritate, uneori cuparticiparea /rocuraturii, pentru a asigura o usticare. #echelele unorastfel de comportamente nu s'au vindecat, #. Diacicov cit&nd o serie deabuzuri psihiatrice si dupa 1232.

sa cum rezulta din lucrarile comisiei, abuzurile erau posibile sipentru faptul ca în mod intentionat legislatia lasa posibilitatea ca, printr'osimpla interpretare, oricine sa poata declarat nebun. Iata formulareaambigua din Decretul 414K123; "#unt bolnavi psihici periculosi aceia care,prin manifestarile lor, pun în pericol viata, sanatatea, integritateacorporala proprie ori a altora sau tulbura în mod repetat si grav conditiilenormale de munca si viata în familie si societate". ortele de ordine voravea acum posibilitatea de a aprecia subiectiv gravitatea faptelor, în careei pot înscrie si difuzarea de manifeste, scrisori, reclamatii, cuvinte care nule convin. !rganele de securitate sau de partid, în fapt, au scurt'circuitatetapele prevazute în decret si "bolnavul" era adus direct la spital atunci

c&nd încerca sa manifesteze, chiar daca constitutia îi garanta acestedrepturi.

! alta defectiune voita a legii, asa cum a rezultat din studiulabuzurilor psihiatrice, a fost si obligativitatea tratamentelor psihiatriceambulatorii, prevederi care nu e$ista în cadrul legislatiei nici unui statcivilizat. :a noi, un individ considerat pe drept sau pe nedrept nebun,periculos, chiar daca se putea vindeca, era luat în evidenta în modobligatoriu. cest lucru e$plica de ce la evenimente deosebite, în toatatara, persoanele suspecte erau culese si internate fara motiv în spitalulpsihiatric. De acest lucru se ocupa #ecuritatea si ecare unitate sanitara

era patronata de un securist care avea o metodologie bine pusa la punctpentru a str&nge pe cei periculosi.

stfel, referindu'se la sistemul pus la punct în ucuresti, asa cumreiese din studiul lui Diacicov, aceste actiuni de comando erau organizatede Eorgos, nomenclaturist care conducea întreaga retea ambulatorie dincapitala. 0n sistem similar e$ista la nivelul ecarui udet, cu responsabiliilui pe plan local. #e dispunea din ociu eliberarea unor bilete ctive deinternare fara o consultatie prealabila. În ecare udet e$ista un spital'depozit, la ucuresti acest rol av&ndu'l #pitalul *ula, sectie e$terioara a#pitalului Eh. %arinescu. -oata aceasta actiune din ucuresti erasupravegheata de catre secretarul de partid "#anatatea", renumitul

Page 62: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 62/113

tovaras /urdel, arhicunoscut pentru brutalitatea sa. #cenariul era similarpe întregul teritoriu al tarii.

7a rugam sa va imaginati, spune #. Diacicov, o masa de oamenicare, supusa Decretului 414K123;, era obligata periodic la controale,

oameni care, din c&nd în c&nd, în ciuda pozitiei lor, erau luati de acasa saude la serviciu, chiar si de pe strada, si internati cu forta. 0nele persoanedin aceasta categorie se prezentau si de buna voie pentru internare înpreama diferitelor evenimente pentru a preveni atitudinea degradanta dea "pescuiti" cu forta si adusi la spitale.

În cadrul comisiilor de e$pertiza pentru Decretul 414K123; psihiatriifaceau o legatura între "actele de violenta" descrise de securist si unanumit cadru nosologic ' cel mai frecvent schizofrenia. Dar acest lucru nuputea avea la baza dec&t e o slaba pregatire profesionala (de obiceicomisiile erau formate din sei de sectii promovati pe baza de dosar), edeciente etice care, în fond, se datorau acelorasi cauze. cest lucru sepoate e$tinde si asupra comisiilor medico'legale psihiatrice ce cuprindeaupe sei teritoriali ai problemelor de psihiatrie, dupa ce erau aprobatinominal de catre %inisterul de Pustitie (de e$emplu, seful comisiei desuprae$pertiza pe tara era însasi 7. /redescu). Din asemenea motive,aceste v&rfuri ale nomenclaturii psihiatrice e$aminau bolnavii de forma, eiind de fapt atasati indicatiilor primite din partea organelor de partid si#ecuritate, diagnosticul cel mai frecvent pentru opozanti ind acela deparanoia sau schizofrenie ca o apreciere a "desprinderii de realitate" aacestor persoane, în fapt ind vorba de lipsa lor de aderenta fata de

socialism. aca cineva critica o stare de #apt putea etichetat de catremedic ca ind 'desprins de realitate', deci un paranoic, un nebun.

*a presedinte al *omisiei pentru *ercetarea buzurilor psihiatrice, #.Diacicov sustine ca nu a putut face mult pentru suferinta acestor oameni. încercat sa le ofere doar o reparatie morala, prin aceasta dorindu'se spalarea rusinii care a dus la stigmatizarea psihiatriei în totalitatea sa.devarul nu mai trebuie condamnat nici la închisoare si nici la ospiciu.

De un real spriin s'a bucurat dizidenta rom&na din partea luimnistF International, 5om&nia ind considerata, alaturi de 0.5.#.#. una

dintre cele mai represive tari în utilizarea psihiatriei în scopuri politice.

În 1221, ./.:.5., constat&nd degradarea situatiei spitalelor depsihiatrie, face un apel catre parlamentul 5om&niei în care propune

1. construirea câtorva spitale moderne de psihiatrie adecvate siumanizate;

2. încadrarea spitalelor de psihiatrie cu personal auxiliar sucient simai ales cu surori si asistente sociale

. aprovizionarea adecvata cu medicamete;

Page 63: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 63/113

7. programe adecvate pentru studentii si secundarii din psihiatrie;

8. modicari ale legislatiei pentru protectia bolnavilor psihici;

9. organizarea unui $nstitut de Psihiatrie Sociala;

:. alcatuirea unui program de sanatate mintala;

. cercetarea abuzurilor politice din cadrul psihiatriei epociicomuniste.

#priinul si interesul international a fost binevenit pentru luptapsihiatrilor rom&ni. stfel, tot în 1221, în /arlamentul britanic are loc oreuniune speciala consacrata spitalelor de psihiatrie din 5om&nia. #copulreuniunii era acela de a identica psihiatrii rom&ni care au colaborat cu#ecuritatea si au devenit instrumentele acesteia pentru a se efectuainternari fortate, precum si discutarea unor abuzuri psihiatrice fata dedizidenti, dar si fata de bolnavii psihici, precum si deschiderea unor canalede comunicare între psihiatrii din !ccident si cei din 5om&nia. /arlamentulbritanic a condamnat abuzurile psihiatrice din 5om&nia, iar o delegatiebritanica a vizitat 5om&nia pentru a se convinge ca cele incriminate înpresa internationala sunt sau nu adevarate. #unt identicate sipersonalitati implicate în represiunea psihiatrica. Dar nu mai era nevoie./resa rom&neasca îi identicase de mult pe acesti tartori.

Iata în acest sens concluziile ziarului "*uv&ntul" (nr. H=K11K1>

dec.122l)

'(buzurile psihiatrice s-au petrecut sub domnia unor medici care auavut cura)ul nebun de a se )uca cu mintile oamenilor, cura) care si l-audatorat înaltelor #unctii ocupate'.

#unt prezentati în continuare "tartorii" psihiatriei rom&nesti, oameniicare au diriat, cel putin la nivelul municipiului ucuresti, tortura prinmiloace psihiatrice a detinutilor de constiinta. *hiar daca nu ei, personal,au administrat drogurile sau electrosocurile, raspunderea pe care si'auluat'o a fost enorma, iar lipsa lor de critica apare astazi ca o adevarata

sdare. @iarul enumera nominal pe principalii vinovati ai abuzuluipsihiatric, adica pe cei c&tiva nomenclaturisti care au întinat onoareapsihiatriei din tara noastra. 8oi nu'i vom enumera asa cum face ziarul, darvom prezenta principalele lor caracteristici.

!ste vorba de cinci - sase nomenclaturisti vinovati de abuz  psihiatric, în esenta toti sunt niste arivisti, persoane modeste ca dotareintelectuala, culturala, cunostinte pro#esionale si chiar lozoce si politice,inclusiv în cunoasterea marxismului. -oti însa se vor folosi de atasamentulformal la comunism, partid si 0niunea #ovietica, ca de principalele atuuri în c&stigarea de pozitii de conducere în profesie. -oti erau, în esenta, nisteactivisti de partid în domeniul psihiatriei. /robabil, toti au fost colaboratoriplatiti ai #ecuritatii. Doi dintre ei, mereu amintiti, au facut din adolescenta

Page 64: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 64/113

studii complete în 0.5.#.#. (facultate si doctorat), unii nu aveau nicicalicare în psihiatria adultului (7. /redescu ind pediatru), iar altul (E.Ionescu) venise prin transfer de la o catedra de psihologie a 0niversitatiidin ucuresti, tot conferentiar, dar la un institut de medicina, la o catedraclinica asa cum este psihiatria. lti doi dintre acestia au fost promovati

direct din serviciile medicale ale #ecuritatii, unde nu se ocupau depsihiatrie, dar au fost pusi directori ai celui mai mare spital de psihiatriedin tara (Eh. %arinescu) si ai celei mari mari policlinici de sector '/oliclinica -itan. -oti au poluat psihiatria cu scriitura de compilatie, îndoctrinata ideologic, lucrari pe care le'au intitulat tratate de psihiatrie,enciclopedii, manuale unice etc., pe baza carora erau obligati sa seformeze medicii tineri. bsolut toti ocupau functii de partid secretari departid, deputati în %..8., prorectori, membri în comitete de partid alecentrului universitar sau ale comitetului de partid #anatatea. -oti eraumembri sau se ai comisiilor de e$pertiza medico'udiciare, institutii carediriau detinutii politici spre lagarele psihiatrice. !are c&t de greu ar ocialitatilor de astazi sa'i identice si sa vada ce fapte penale au facut,chiar în conte$tul legilor comuniste, de la epoca respectiva, dar, vorba#ostei opozitii azi la putere, 'daca nu exista vointa politica'. !ricepromovare profesionala era avizata sau respinsa de acestia. !cial seocupau de diferite sectoare ale represiunii psihiatrice (ambulatoriu, sectiide spital, sistemul practic de încarcerare, sistemul de legi si regulamentereferitoare la represiunea psihiatrica). !rice publicatie, orice lucrare,revista de specialitate, toate erau sub directa lor supraveghere. 8ici o ideenu putea lua drumul tiparului daca nu era avizata de acesti tartori. desea, în sectoarele conduse de ei, organizau adevarate v&natori de vraitoate. i

avizau plecarile în strainatate ale psihiatrilor, inclusiv pe acelea în scopturistic. De pe urma lor au avut de suferit nu numai dizidentii internati, darsi foarte multi psihiatri, încep&nd cu aceia pe care i'a înlaturat pentru a'siface ei loc (%argareta stefan, prof. stefanescu'/arhon, . Dosios, .5etezeanu etc.), p&na la psihiatrii simpli, dar recalcitranti.

 (cestia au #ost de #apt cori#eii 'psihiatriei socialiste' care considerau psihiatria un câmp de lupta ideologic. -oti si'au declarat competenta într'omaniera agresiva, si'au impus autoritatea prin violenta, prin metodeadministrative. i erau singurii acreditati de partid sa editeze carti, sa scriearticole si rapoarte "programatice", cenzurau orice noua idee sau

neconformismul în psihiatrie. !rganiz&nd colective de "negri", toti aulansat pe piata o literatura în mare parte ideologica, al careiprofesionalism se oprea la nivelul literaturii clasice din anii 12G; sau almanualelor unice sovietice. proape toate lucrarile erau editate de"colective", dar "sub redactia" acestor tartori. #tructura mar$ista,ideologica a acestor lucrari era aratata cu obstinatie pentru ochiistap&nilor lor, iar conceptele occidentale moderne erau respinse de pelinia activistului de partid revoltat fata de reziduurile capitaliste. 8eav&ndnici o concurenta, acest gen de literatura a invadat piata, ind prezentataca "adevarata psihiatrie materialista", în contrast cu literatura decadenta apsihiatrilor dizidenti atunci c&nd, foarte rar si în regie proprie, puteau siacestia sa mai publice în tira de buzunar c&te o lucrare.

Page 65: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 65/113

Înregistrarea si reabilitarea victimelor psihiatriei din periodadictaturii a înt&mpinat, dupa revolutie, o mare inertie si rea vointa. stfel,. E. %arculescu ' 1221 ' remarca faptul ca nici %inisterul #anatatii si nici/rocuratura nu au facut nici un efort pentru a identica victimelepsihiatriei politice si pe autorii acestor abuzuri, cel putin at&ta timp c&t

fostii tortionari si'au pastrat functiile, iar cei din linia a doua au aunsprofesori, prelu&nd total locul fostilor lor maestri. sa s'au putut ascundeprobe, s'au ars documente, pentru ca apoi sa se treaca la persecutarea siintimidarea celor care aveau în intentie sa dezvaluie adevarul.

8u se poate vorbi de patriotism si de competenta la fostiinomenclaturisti. Din contra, în permanenta acestia s'au supus e uneiideologii, e unei puteri straine. osta si actuala elita de conducatoricomunisti din psihiatrie nu numai ca nu vor permite a+area adevarului saupedepsirea vinovatilor, dar se vor opune oricarei reforme din psihiatrie,perpetu&nd în fapt anacronismul psihiatriei socialiste.

  Însusi sistemul de a astepta pasiv pl&ngerile fostilor persecutatieste o defectiune si autorul se întreaba c&t este neîntelegerea situatiei sic&t este dorinta de a ascunde adevarul. trebuit ca revista britanica "-heuropean" sa faca armatii in+amante pentru a scoate %inisterul #anatatiidin adormire. Dar investigatiile facute au servit unui adevarat comandosecurist împotriva acelora care doreau dezvaluirea abuzurilor psihiatrice.

!are de ce, se întreaba autorul, tot ceea ce trebuie facut pentruelucidarea abuzului psihiatric trebuie sa primeasca neaparat impuls din

afara, în timp ce psihiatrii rom&ni care ridica asemenea probleme suntsupusi oprobriului si pedepselor. !are aceasta actiune nu poate privitatot ca un abuz6

%embrii marcanti ai ./.:.5. au fost amenintati, agresati zic sicalomniati în mass' media criptocomunista.

!are, se întreba iona nderson ' 122G ', nu se repeta în 5om&niaceea ce se înt&mpla în democratiile sud'americane, unde libertatea a fostcucerita, dar este periculos sa ameninti pe tortionarii din trecut6

*ine au fost tortionarii din trecut si cine îi spriina, reprezinta azi unadintre marile drame ale psihiatriei post'totalitare din 5om&nia. Dacatortionarii se confunda, în mare parte, cu fostii nomenclaturisti, persoanelecu functii de raspundere din vechiul sistem politic si administrativ alpsihiatriei, este cu at&t mai greu sa întelegem o serie de "convertiri" post'comuniste ale unor personalitati în care vedem reusita e$perimentuluisocial'comunist de tipul "fenomenul /itesti".

a- *n ca' tra0ic

#a luam în discutie unul dintre cele mai tragice e$emple deconvertire, cazul %. /.

Page 66: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 66/113

%edic de e$ceptie si eminent student al nostru, provenind dintr'ofamilie care a suferit enorm din cauza comunismului, el însusi av&nd desuferit cu o a doua licenta în -eologie.

re însa nesansa de a atras, poate fara voia lui, în cadrul

sistemului represiv psihiatric, pus la punct la #pitalul 7oila si are chiarnesansa de a'l "tratat" pe renumitul dizident 7. /araschiv. ste adevaratca numele medicului a fost mentionat de catre mnistF International camedic criminal, implicat în procesul represiunilor psihiatrice.

În loc sa purceada la o recunoastere cinstita, el însusi ind victimaunui angrena malec, în loc sa se încadreze în lupta pentru reînnoire eticaa profesiei asa cum i'ar permis capacitatea, se transforma, împotrivaoricarei evidente, într'un spriinitor activ al dogmelor comuniste aplicate înpsihiatrie. Iata cum e$plica acesta cazul dizidentului 7. /araschiv

 "7./. a fost vazut de peste G; de medici psihiatri din diverse spitalesi policlinici, dar parca pacientul de astazi nu mai seamana cu cel deieri". 4. P. s-ar îmbolnavit pentru ca, înca din 1<82, apartinatorii sai îlrespingeau. :a 7oila l'a avut sub tratament, dar i'a administrat doarnapoton si electrosocuri (curat tratament profesional). *&t a stat la 7oila aocupat un pat într'unul dintre cele mai bune saloane si, pentru ca cinismulsa aunga la culme, %. /. descrie si tematica de baza a sedintelor de"psihoterapie" pe care le facea pacientului "îl s#atuiam sa procedeze cevamai inteligent în lupta sa politica anga)ata". %eci ce era 7-P-/ bolnav sauo persoana an0a2ata (ntro lupta politica: %. /. evita sa raspunda

transant c&nd este una, c&nd este alta.

/entru a trece de la absurd la ridicol nu este dec&t un pas si %. /.face acest pas c&nd începe o tirada în care pur si simplu argumenteazatoate abuzurile psihiatrice. #a'l urmarim cu consternare "Cei ridicati depe strada si internati (n spitalele psiiatrice cu )orta/ cu oca'iadi)eritelor evenimente politice/ nu erau dec+t bolnavi mintali- Nuse poate reprosa medicilor ca sau supus puterii si ca nu saurevoltat/ deoarece medicii au )ost siliti de pro)esia lor de a 5a0entii unei ordini sociale date si apoi/ de ce sa ne 2udeceen0le'ii: Ei nu au 0resit la ;alta:". proape ca este incredibil, at&ta

cinism la un medic cu o e$celenta dotare intelectuala.

si declaratiile urmatoare ar incredibile daca nu ar scrise "P+na (n ,<=> au murit (n munti rom+ni t+mpiti/ ama0iti". #ecuritatea,spune %. /., nu putea prostita, noi nu am putut face abuzuri pentru ca"nici nu ne'ar permis" #ecuritatea. %ai mult, #ecuritatea era chiarsuspicioasa si geloasa pentru ca i se furau "contravenientii" care la spitalaveau un regim mai bun si, adesea, medicul era acuzat ca face acest lucrudin simpatie sau interes. De altfel, diagnosticul de revendicativ (se eneazasa spuna dizident) era pus de o comisie, iar internarea si medicul au fosttotdeauna o zona de refugiu unde s'a a+at toleranta si solidaritatea.

Page 67: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 67/113

/entru a pune capat oricarei iluzii, %. /. se întreaba 'ar de ce sa nue dizidentul politic sau religios un bolnav psihic, când însasi nebunia esteo dizidenta #ata de normalitate".

devarul este ca 'psihiatrul român pro sau anti-comunist nu a #acut 

abuzuri. u din greseala sau rea vointa, ci pur si simplu nu a putut sa le#aca. =uvernantii de ieri nu considerau boala psihica drept o moarte civilasi de aceea ei nu #oloseau psihiatria, pentru ca ei voiau de #apt moarteacivila a dizidentului'.

sadar, ce mai pacaleala pe toata lumea care s'a lasat zguduita deimaginea gulagurilor psihiatrice din 0niunea #ovietica, 5om&nia, *uba ori*hina sau de marturiile cutremuratoare ale fostilor detinuti psihiatrici. Înzadar a fost lupta organizatiilor internationale pentru a demasca abuzulpolitic din psihiatrie.-otul a fost doar o minciuna. Abia acum a?am de la#- P- Ca/ de )apt/ comunismul nici nu era interesat de abu'urilepsiiatrice/ ba ciar le inter'icea (n mod veement.

/entru a încheia, sa ne pregatim sa auzim si o ma$ima asupra careiavom reveni mereu. stfel, %. /. spune"Pro)esorii comunisti dealtadata erau omenosi si de un cate0oric pro)esionalism"/ încât chiar ne si întrebam cum de a îndraznit poporul român sa doboare unasemenea regim plin de atâta umanitate

m numit acest tip de convertire un caz tragic si ine$plicabil,fenomen care nu poate interpretat dec&t prin sistemul de inginerie

sociala specica e$perimentului de la /itesti. 8u este credibil, nici chiar ceimai zelosi comunisti nu au avut curaul sa mearga cu armatiile lor p&naaici, sd&nd adevarul si lumea întreaga. ste într'adevar un caz tragic, uncaz în care frica si angoasa din fostul regim pot actiona si c&nd acesta numai e$ista, pe baza cunoscutei teorii pe care o aminteste/aler - $psihologia custii$.

b- *n ca' al duplicitatii

În contrast cu tragismul si tristetea unui asemenea caz, cazulpsihiatrului sau psihologului comunist, arogant si insensibil la realitate,

aproape ca pare reconfortant.

*&teva cuvinte despre :.E., care doar în c&teva r&nduri îsi faceautoportretul. :ucreaza sau mai bine zis lucra la ziarul "zi", unde "trageatare în potaile antirom&nesti". zi si'a gasit cu adevarat locul ce îl merita '"5om&nia %are". Iata, supusa logicii national'comuniste, gruparea ./.:.5.care s'a angaat pentru reînnoirea psihiatriei noastre si în care initial a fostsi el membru "./.:.5. modeleaza manu'militari, creierul asa'zisilorpsihiatri totalitaristi care nu se încadreaza în formele noii ordini politicepentru care militau în forta partidul satanic si antropofag al lui *orneliu*oposu si criptolegionarismul Erupului de Dialog #ocial, organizatorii defacto ai destabilizarii tarii din interior si deterioratorii imaginii 5om&niei înlume".

Page 68: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 68/113

#lava Domnului, ca si în cazul legii funciare, a drogurilor din /iata0niversitatii, a mineriadelor, vinovatul a fost gasit si el nu este altul dec&t*orneliu *oposu.

#a lasam însa politrucul, pentru a ne ocupa de un alt caz tragic

datorita duplicitatii sale, în care se vede actiunea distructiva pe care poatesa o aiba puterea asupra unei personalitati. 8u este doar o problemaindividuala, ci un e$emplu de anestezie a constiintei multor psihiatrirom&ni din pacate, inclusiv din cadrul ./.:.5., care au cedat telurile înalteinitiale pentru "ceva putere" oferita de fostii nomenclaturisti care înca maiau în m&na p&inea si cutitul.

%ircea :azarescu (%. :.) a fost si este un psihiatru eminent, a fostcrescut de prof. /aml în spiritul unei psihiatrii de elita pe care scoala de la -imisoara a practicat'o chiar si în cei mai negri ani ai comunismuluisd&nd psihiatria socialista a lui /redescu. intervenit însa dorinta deputere, maestrul a slabit si apoi a plecat dintre noi, vanitatea puterii a fostbine c&ntarita de nomenclatura împotriva careia maestrul sau luptase.%etoda nomenclaturii, ca totdeauna, a fost simpla si ecienta. %. :. aungerepede profesor (sarind trei trepte deodata), salt care îi anesteziazaconstiinta. 5epede aunge sef de catedra, presedinte al ./.5. ' asociatiaociala a fostilor nomenclaturisti din psihiatrie. De acum el va ascultade fostii tartori ai psihiatriei comuniste, ind folosit ca un adevarat v&rf delance (venea doar dintr'o scoala dizidenta) pentru a bloca orice reforma,mai ales orice reforma etica sau de demascare a crimelor psihiatrice. 8icinu se putea o persoana mai potrivita.

*ontrar convingerilor sale anterioare, acum parerea lui #- L- sarre'uma ast)el psihiatria a #ost într-adevar rea, dar devenind eu se#ul, adevenit buna si nu mai este nevoie de nici o schimbare . Din luptatorulpentru reforma el devine astazi angaat, trup si su+et, pentru mentinereavechilor structuri pe care doar cu c&teva luni în urma le critica feroce.

Sa urmarim cameleonismul (n plina des)asurare

/e 1G februarie 122;, în 7iata %edicala (nr. =), atunci c&nd nu eraprofesor, spunea 'Psihiatria româneasca a a)uns dupa anii >:? la stagnare,

se situeaza pe ultimele locuri din !uropa. 6n 0omânia concursurile de promovare %se vedea unde bate& nu s-au mai tinut din 1<2... !xista unsingur conducator de doctorate în psihiatrie, 4. Predescu, iar ultimulconcurs de doctorat s-a tinut în 1<<... +adrele didactice nu pot participala congrese în timpul anului scolar... Psihiatria nu a #ost privita #avorabil deînaltii demnitari ai tarii... +omisia ationala de Psihiatrie %din care atuncinu #acea parte& nu s-a întrunit din 1<2 si are o componenta bizara,nedemocratica si nereprezentativa si nici nu se stie cine a alcatuit-o... +ine a ales pe conducatorii Societatii române de psihiatrie'.

De fapt, ca orice psiiatru rom+n/ cunostea toateraspunsurile la întrebarile fariseice pe care le punea, dar el batea seauasi cineva a priceput ce vrea de fapt omul. %ai mult, pentru a înfricosa, %.

Page 69: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 69/113

:. se declara de acord, în maniera agresiva, cu cercetarea utilizarii politicea psihiatriei si #ace chiar exces de zel5 $acest lucru sa fe acut cu

 participarea unor organi!atii internationale'.

%a întreb c&te cazuri a descoperit în zona lui geograca sau

daca poate spune ceva despre cei 1;; de mineri internati la @am, zona luigeograca de activitate, dupa greva minerilor din 12>>6

În 122;, viitorul nomenclaturist al epocii post'totalitare era foarteactiv, iar în noiembrie 122; publica în ziarul "!pinia medicala" concluziilegrupului de lucru pentru psihiatrie si abuzul psihiatric, grup întrunit la -imisoara sub "înaltul" sau patrona. Iata ce putea sa constate acest grup,patronat si convocat de %. :.

1. (buzurile psihiatrice politice au #ost atestate si coordonate,marturiile pornind din izvoare diferite si de la persoane care au lucratindependent. ceste abuzuri au avut un caracter foarte divers internari dedurata lunga a unor dizidenti, hartuirea unor persoane intrate în con+ict cuautoritatile sau cu unii membri ai nomenclaturii, internarea pe duratascurta a unor persoane suspecte de a tulbura ordinea publica la marilesarbatori comuniste. În toate aceste cazuri s'a pus în evidenta conlucrareaanumitor psihiatri cu organele de represiune.

2. 6ngri)irea bolnavilor psihici a lasat tot timpul de dorit în 0omâniacomunista. 

. Se impune o reactie vie pentru a scoate psihiatria din impas.

Erupul mai constata ca la 1; luni de la prabusirea violenta aregimului comunist nu s'au întreprins nici un fel de masuri care sa duca laameliorarea calitatii îngriirii si sortii bolnavilor mintali. Din propunerilevaloroase ale grupului citam stabilirea unui bilant al abuzurilor politice în psihiatrie, de orice #el, inclusiv a altor #orme de abuz;admiterea unui pluralism stiintic si organizatoric al activitatii psihiatrilor; elaborarea deacte normative în domeniul psihiatriei; crearea cadrului )uridic pentrureabilitarea morala, )uridica si materiala a victemelor abuzurilor  psihiatrice;cercetarea stiintica a 'psihiatrismului totalitar' si post-

totalitar, întemeiata pe studiul arhivelor si pe marturia celor care au su#erit de pe urma dictaturii; în spiritul punctului al declaratiei de la 3imisoara,se impune ca psihiatrii care au detinut #unctii politice si administrative subregimul comunist sa se retraga din aceste #unctii.

8u au trecut nici doi ani @nici p+na la al treilea c+ntat alcocosului si de asta data %. :. este altulpro)esor (sarind trei treptedeodata), presedinte A-P-R- (postul perpetuu al lui /redescu de peste 4;de ani), acum poate conduce si doctorate, mer0e la toate con0reseledin strainatate- i bine, acum omul nu'si mai aminteste nimic din ceeace a scris mai înainte, este altul, vede altfel trecutul si prezentul.

Page 70: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 70/113

ineînteles ca în psihiatrie nu s'a înt&mplat nimic semnicativ, cue$ceptia avansarilor sale meteorice. Parca acum ar vorbi de o cu totulalta psiiatrie si nu de aceea pentru care cerea o veri5care a uneicomisii internationale.

Iata ce începe sa declare el de acuma, în ziarul criptocomunistDimineata (122G)

Erupul cu care el elaborase declaratia de mai sus, pe care îlgazduise si patronase, devine deodata un grupusul nesemnicativ, izolat de masa pro#esionistilor  si a carui atitudine pe el nici nu'limpresioneaza. eclaratiile grupului %semnate si de el& devin 'sloganuri',la #el ca si armatiile privind spalarea creierelor, internarea dizidentilor,colaborarea psihiatrilor cu securistii. Încercarile de a stabili o similitudinecu fenomenele din psihiatria sovietica ar ridicole (slava Domnului ca celputin abuzurile din 0niunea #ovietica le recunoaste), adica cum sa credemnoi ca 5om&nia ar imitat marea tara a socialismului victorios.

 ([email protected]. ar #ormata nu din colegi psihiatri, ci din persoane veroasesi lipsite de moralitate (desi multi dintre ei au fost opozantii sau dizidentii în psihiatrie în epoca comunista).

Denigrarea psihiatrilor liberi continua sa se e$tinda p&na ladefaimare. stfel, folosind limbaul national'comunistilor, acestia au mersp&na acolo înc&t 'au tradat interesele tarii', desi dumnealui este acelacare scrie lui %ein#erg din &ermania, presedinte al Asociatiei 

&ermane contra A#u!ului politic în Psihiatrie, o scrisoare în careîsi denigrea!a colegii si, dupa logica lui, si tara. 6 n aceasta scrisoare,%. :. arma ca abuzurile psihiatrice din 5om&nia nu ar fost sistematice,ca 5om&nia nici nu a fost o metastaza a comunismului.

5aspunz&nd acestor armatii nedemne, I. 7ianu se întreaba p&na lace nivel al abuzului acesta poate considerat sistematic daca în A.0.S.S.,la câteva sute de milioane de locuitori, s-au identicat câteva mii deabuzuri politice psihiatrice. (cest lucru poate considerat nesistematicaca tinem însa cont de numarul populatiei, abuzul politic al populatiei din0omânia este de aceeasi proportie si aceasta doar în 78 de ani si nu în

:?. stfel, #idneF loch si /eter DeddaOaF subliniaza ca, în conformitatecu statisticile, în 0niunea #ovietica, într'o perioada de G1 de ani (12=H'123H), a e$istat un numar de H3= dizidenti internati în spitalul psihiatric.Dar p&na în 12=3 nu au e$istat miscari bine organizate care sa colectezedatele. ceste actiuni încep dupa 12=3 si se vor ocupa mai mult de0.5.#.#., în 5om&nia abia în 12>B '12>> organizatiile internationale începsa colecteze date. stfel, daca în 0niunea #ovietica, în 12=3, se raportauGH de dizidenti internati la psihiatrie, o activitate mai activa de cercetareface ca în 12>1 numarul acestora sa creasca la BH, iar o data cu crestereamiscarilor de protest din !ccident numarul acestora scade la GH în 12>B,pentru a creste la HG în 123; ' anul !limpiadei de la %oscova.

Page 71: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 71/113

Binând cont de proportia de marime a celor doua tari, numai cele9?? de cazuri internate la /ucuresti cu ocazia Aniversiadei din 1<1 l-ar #ace sa se îngalbeneasca pe pro#esorul @azarescu daca, evident, ar aveasimtul proportiilor; ca sa nu mai vorbim de sutele de cazuri prezentate înfata *omisiei pentru *ercetarea buzurilor /sihiatrice doar în ucuresti, în

timp ce în -imisoara, unde troneaza acum domnul profesor, nici nu s'a pusproblema înintarii unei asemenea comisii, desi, daca citea presa, poate ar fost miscat cel putin de soarta celor 1;; de mineri internati în zonadomniei sale, dupa greva acestora din 7alea Piului.

Devenind acum e$ponent al nomenclaturii, %. :. supraliciteaza p&nala absurd. !l crede ca abuzurile psihiatrice, chiar daca au avut loc, s-au petrecut înainte de 1<?, adica atunci c&nd nu era el profesor, ci poateprof. /aml ' groaznica imfamie.

#pre regretul nostru, datele de care dispunem atesta e$actcontrariul. În prima perioada a comunismului, psihiatria nu )uca un rol preamare în reprimarea dizidentilor, ci abia dupa începuturile perioadei de'coexistenta pasnica' utilizarea psihiatriei a devenit necesara si a intrat înatentia comunistilor . %ai mult, din 123;, *eausescu, constient dedegringolada regimului sau, a intensicat represiunea, inclusiv cu autorulpsihiatriei (Decretul 414 a aparut chiar în 123;, adica e$act atunci c&ndprofesorul :azarescu "arma" ca nu se mai utilizeaza psihiatria ca metodade reprimare a dizidentei politice).

În încheiere socotesc necesar sa reproduc o scrisoare a doamnei

llen %ercer, din partea sociatiei /sihiatrilor mericani (./..), adresatadomnului :azarescu care tocmai se a+a în actiunea de reanimare a fosteinomenclaturi comuniste compromise si compromitatoare, relu&ndu'i toatesloganurile din perioada comunista.

"Draga domnule :azarescu,

m avut recent posibilitatea de a citi o declaratie facuta dedumneata în legatura cu ./.:.5. si as dori sa'ti raspund.

Înainte de toate, trebuie sa'ti spun ca sociatia /sihiatrica

mericana sustine mult miscarea libera a psihiatriei din toata lumea,inclusiv din 5om&nia.

m avut placerea de a vizita tara dv. în luna august anul trecut si ampetrecut mult timp cu conducerea ./.:.5. În plus, ei mi'au facilitat vizite înmai multe spitale si clinici diferite, c&t si la alte organizatii care ofera îngriire pacientilor. =asesc comentariile dv. privind lipsa de 'moralitateelementara' din partea acestor persoane ca ind în întregime #alsa, dupae$perienta mea. i au avut un comportament si un profesionalism înalt înceea ce priveste colegii si pacientii lor si am fost în special impresionataat&t de calitatea conducerii acestei organizatii, c&t si de eforturile pe careei au încercat sa le faca în folosul unei psihiatrii de calitate în 5om&nia.

Page 72: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 72/113

Din pacate, membrii asociatiei dv. au socotit ca nu au timp sa se înt&lneasca cu mine în timpul vizitei mele în ucuresti. Dar, bineînteles,este dreptul dv. de a refuza sa va înt&lniti cu un reprezentant ./.. si noiam luat nota de lipsa dv. de interes.

m auzit despre consecintele legate de abuzurile psihiatrice din5om&nia de la numeroase persoane din tara dv., maoritatea neindmembri ./.:.5. ./.. a criticat în mod deosebit aceste practici deschis,oriunde s'au produs ele, chiar daca cea mai sistematica forma de abuz aavut loc în 0niunea #ovietica. !ricum, psihiatrii din 0niunea #ovietica si'auasumat acum roluri importante în investigarea acestor abuzuri si înnumeroase cazuri au admis ca aceasta practica a fost impusa acolo. ./..considera asemenea pasi ca ind c&t se poate de pozitivi si împartasimsperanta colegilor din *omunitatea #tatelor Independente ca asemeneapractici nu se vor repeta. /asii pe care îi fac în directia investigarii sie$punerii unor asemenea abuzuri vor urma o cale lunga p&na lacertitudinea ca profesia de psihiatru nu va mai subiect de abuzniciodata.

Din nefericire, ./.5. nu este gata sa'si asume aceasta nobila sarcina în 5om&nia.

r poate o cale pozitiva pentru dv. aceea de a re+ecta asupraraspunsurilor unor pacienti potentiali la scrisorile scrise de dumnevoastra în presa rom&na. #e pare ca este destul de dicil pentru pacienti sa cearaautor psihiatric, iar organizatiile psihiatrice ar trebui sa'si ia

responsabilitatea de a facilita încrederea pacientilor potentiali, mai cur&nddec&t de a'i speria prin asemenea lupte în presa, unde declaratii ca celefacute de dv. pot vazute de persoane care ar putea altminteri cere autorpsihiatriei.

./.. are multe comitete pentru a auta pe cei 4;.;;; de membri aisai, unele dintre acestea ar putea sa va intereseze

1. *omitetul de etica se ocupa de pl&ngerile care tin de domeniuleticii facute împotriva membrilor nostri si stabileste standardele deconduita etica la care membrii nostri trebuie sa adere.

G. *omitetul ./.. asupra abuzurilor internationale ale psihiatriei sipsihiatrilor investigheaza abuzurile psihiatrice invocate în alte tari, inclusiv în 5om&nia. m primit informatii privind abuzurile psihiatrice din 5om&niacu mult timp înaintea formarii ./.:.5., dar noi apreciem preocuparea loretica privind aceste probleme.

4. *omitetul ./.. asupra abuzurilor si întrebuintarii gresite apsihiatriei în 0.#..

 ./.5. ar putea sa aiba în vedere la un moment dat în viitor formareade comitete pentru un studiu serios al abuzurilor despre care se vorbeste în legatura cu psihiatria din tara dumneavoastra mai cur&nd, dec&t pur si

Page 73: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 73/113

simplu sa combata si sa critice pe cei care încearca sa îmbunatateascastandardele psihiatriei din tara dv. #unt numeroase organizatiile din toatalumea care ar bucuroase sa acorde asistenta organizatiilor care luptapentru o medicina etica si de calitate înalta si putine cele care ar interesate în autorarea celor care prefera sa stea în spate si sa critice pe

colegii lor care întreprind o astfel de activitate.

./.. are principii foarte stricte privind comportamentul etic almembrilor sai. stfel, aplaudam eforturile doctorului -oculescu si alecolegilor sai pentru ceea ce dv. numiti "declaratii iresponsabile" potrivit înstiintarii lumii întregi despre problemele abuzului psihiatric în 5om&nia.

#per, în mod sincer, ca veti gasi o cale mai buna de a auta psihiatriasi pacientii potentiali din 5om&nia.

*u sinceritate,

llen %ercer,

Director al !ciului de faceri $terne.

.- Abu'ul de psiiatrie

%e'valuirile situatiei psiiatriei rom+nesti din epocatotalitara

Dupa consternarea si inhibitia care a cuprins organele de represiuneo data cu revolutia din 1232, în urma evenimentelor ei astept&ndu'se sae supusi unui proces de violenta similar cu maniera lor de a preluaputerea în 12HB, nomenclaturistii au realizat repede ca de fapt nu au de cesa se teama, motiv pentru care, treptat, au devenit mai agresivi si în scurttimp au început sa se manifeste.

Divulgarea represiunilor politice psihiatrice nu a inhibat dec&t pentruputin timp pe fostii tortionari care detineau în continuare functiile deconducere, din contra ei au devenit mult mai violenti.

buzul psihiatric, subliniaza 9oculescu (122G), înseamna siconcedierea pre#erentiala a bolnavilor psihici compensati si care sunt licentiati pe baza rigorilor economiei de piata, pentru ca dupa aceastamarginalizare sa e uitati de societate. (buzul pare aici cu atât mai teribilcu cât este mai intentionat.

8ici p&na astazi, numeroasele victime ale psihiatriei nu au beneciatde reabilitarea promisa prin Decretul 113K122;. 5efuz&nd recunoastereaabuzului, nomenclatura din psihiatrie frustreaza de drepturi acestecategorii de cetateni numai pentru a nu li se descoperi faradelegile.*ampaniile de presa si -7 umilesc si desconsidera persoane umane numaipentru ca ele sunt bolnave psihic.

Page 74: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 74/113

/e masura ce ne îndepartam de 1232, vechile forte ale imposturiipolitice, interesate în masluirea realitatii abuzului psihiatric, devin tot maiagresive. r e$ista ' si e$perienta ne'o demonstreaza ' si pericoluluireîntoarcerii la vechile practici.

 -ermenul $at, 41 decembrie 1221, pentru rezolvarea cazurilor deabuz psihiatric a fost prea scurt, multe dosare dispar&nd. *um se poatee$plica nepublicarea listelor cu psihiatrii care au fost platiti de catre#ecuritate, c&nd în alte tari foste comuniste acest lucru s'a facut(Eermania de st, *ehia si chiar ulgaria).

7om reda din cadrul acestor violente doar c&teva, care au si fostpublicate în presa.

Încercarea de asasinat de la *raiova (5om&nia :ibera, din GH martie122G). @iaristul #tere /etrescu scapa ca prin minune de glontul ucigas alunui individ, lunetist, care tragea din blocul vecin. *auza a constituit'o oancheta pe care ziaristul o facea privind institutiile psihiatrice din Dol sidocumentele importante str&nse.

8umeroase cazuri de agresare zica se publica în presa. Inginerul%ischie (5. :., G2 decembrie 122;) a fost agresat într'o statie de metrou. la fost detinut politic si supus unui tratament psihiatric pentru a i se smulgeinformatii legate de activitatea sa dizidenta. -ot în acest sens, o serie delocatari din strada rnest rosteanu reclama unui ziar ca, din 12>B, într'unimobil aparent linistit, sunt aduse persoane în stare de inconstienta. 7ecinii

auzeau în timpul noptii tipete puternice. Dupa revolutie casa a fostrenovata, dar situatia continua sa e plina de mister.

#unt descrise internari psihiatrice abuzive si dupa 1232. Deasemenea, trebuie sa adaugam aici presiunile morale si zice care s'aufacut asupra unor membri ./.:.5. si mai ales asupra celor din conducere.ste vorba despre amenintari tele#onice nocturne, scrisori de amenintare,agresare zica, inclusiv ale #amiliilor acestor persoane, aruncare devopsea pe peretii si usile membrilor ([email protected]., peste tot action&nd aceleforte ale întunericului care se tem de descoperirea adevarului.

a- Situatia spitalelor de psiiatrie6 de'valuiri postrevolutionare

0na dintre dramele psihiatriei de ieri si de astazi o constituie situatiaspitalelor de psihiatrie. m aratat înca din primul capitol maniera despitalizare azilara si carcerala pe care psihiatria comunista a promovat'o.ste notoriu faptul ca, dupa 12HB, în ciuda vervei constructive a regimului,nu s'a construit nici un spital nou de psihiatrie pe întregul parcurs de HB deani.

În opinia publica rom&neasca dezvaluirile facute pe aceasta tema auconstituit o adevarata revelatie prin aducerea în vizorul public a conditiilorsubumane din aceste institutii care si'au pierdut orice vocatie terapeutica.

Page 75: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 75/113

u fost puse în discutie foarte multe spitale de psihiatrie, starea generalaa acestora, c&teva consideratii urm&nd a le prezenta în continuare asacum s'a relatat despre ele în presa.

Spitalul 7oila a fost adus adesea în discutie prin utilizarea sa în

cadrul represiunii psihiatrice (/rahova ind unul dintre cele mai mari udete ale tarii). Dizidentii internati aici erau tinuti sub cheie(lacara,122G), iar bolnavii erau adesea obligati sa se foloseasca de tinete."-ratamentul" era aplicat cu forta, dupa care bolnavii dormeau aproape tottimpul, av&nd apoi mereu ameteli. %edicii se foloseau de psihoterapiepentru a descuraa dizidentii sa mai lupte pentru idealurile lor, bolnaviierau aproape tot timpul supravegheati prin vizor. Despre tratamentuldizidentului 7. /araschiv în acest spital am vorbit dea mai sus.

În fata comisiilor de e$pertiza, "bolnavii" erau mereu admonestatipentru ca au iesit în strada sa demonstreze si adesea erau siliti sa deadeclaratii ca renunta la activitatea lor.

Spitalul Poiana #are a fost alaturi de spitalele din 5aducaneni si /.Eroza, leaganul psihiatriei concentrationale din 5om&nia. *onditiile delocuit de aici erau în genul crescatoriilor de vite. "Eradul" avea usi caredadeau în tarcuri, care la r&ndul lor aveau garduri înalte de s&rma,recalcitrantii neav&nd voie sa iasa nici în aceste tarcuri. 8u erau tratati cabolnavi, ci ca puscariasi. 0nii, din cauza conditiilor de spitalizare, audevenit irecuperabili.

În acest spital, spunea nna':ena Caverdhal, e$istau 1; cladiri încare erau internati "dusmanii poporului". %irosul era pestilential, murdariaduhnea de pretutindeni, nu e$istau dusuri (se faceau doua bai pe an). -otipacientii purtau uniforme vargate si stateau desculti pe cimentul gol. 0niidintre bolnavi zaceau apatici, iar daca voiai sa le vorbesti le era teama saraspunda. #ingura lor speranta era sosirea unei comisii de la ucuresticare sa'i salveze. ste greu de crezut, spunea ziarista, ca aici, dupa 1; anide detentie, mai putea cineva ram&ne cu mintea întreaga. Directorul . *.nu poate vorbi prea clar despre delictele acestor bolnavi, dar îsi amintesteca regizorul *orneliu 8estor a stat aici doi ani pentru "delictul" de a adventist.

! comisie a venit totusi de la ucuresti în 122; si ea a fost formatadin I. 7ianu, prof. #tu?i, dr. riQue #ottas, dr. %arian /opa, conf. le$.!laru, dr. 0dristoiu, dr. Dragos %arinescu si, din partea #irectiei #anitare a udetului Dol, dr. 5adulescu %arin. u mai fost prezenti directorul Aatins?i%ihai si dr. Criscu, sef de sectie speciala, cu bolnavii psihici încadrati înart.11H c. p. *omisia a constatat o dotare e$trem de modesta a spitalului,starea igienica necorespunzatoare a cladirilor si laboratoarelor,remunerarea derizorie a medicilor, cadrelor medii si au$iliare.

Din discutiile purtate a reiesit o serie de abuzuri comise de autoritatiprin psihiatrie

Page 76: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 76/113

1. $nternari în clinica din +raiova, cu ocazia evenimentelor politice, aunor fosti bolnavi psihici remisi, dar care avusesera idei contra regimului.Internarea nu era dictata de starea bolnavului, ci de considerente politicesau ale #ecuritatii. -ratamentul e se facea de complezenta, e nu sefacea deloc, iar internarile aveau durata scurta (una ' trei zile), pacientii

ind adusi de catre organele %.I.

2. $nternarile de la 22 decembrie 1<< erau de 171 de bolnavi, dar în scurt timp nu se mai gaseau decât <9 de internati.

. (u existat cazuri de internare a unor opozanti sau dizidenti politicicondamnati pentru in#ractiuni inventate si apoi introdusi în articolul 117c.p.

/sihiatria politica a fost cea mai salbatica si mai traumatizanta armaa regimului comunist. Dl. %ircea ivolaru, presedinte al ..D./. Dol, aefectuat pe cont propriu o ancheta la #pitalul /oiana %are, în conditiileunei totale necooperari a cadrelor medicale care aveau o intensaconstiinta a vinovatiei si o totala rea vointa în tinerea evidentelor. -otusi aufost numarate GH de cazuri cu diagnosticul de paranoia, psihoze involutive,care, în fapt, fusesera condamnati pentru "propaganda împotrivaor&nduirii socialiste". Desi considerati bolnavi, ei au fost condamnati decatre tribunale militare. ste curios faptul cum, cu ocazia revolutiei, HB decazuri au disparut fara nici o formalitate, desi ecare îsi avea propriul luidosar de condamnare.

Spitalul Cula si'a c&stigat o trista faima, aici ind "depozitati" totiindezirabilii bucuresteni, dizidenti pe motive politice, mai ales în preamacongreselor partidului sau a altor evenimente politice si chiar sportive,cum a fost 0niversiada.

ostul sef al sectiei *ula ofera cu cura presei c&teva datesemnicative în 123= au fost aduse, în maniera descrisa mai sus, adicaabuziv, 1B= de persoane, în 123> doar =3, iar în 1232 si mai putine ' H2.*u alte ocazii erau aduse aici c&te 1;; de persoane, de ecare data camaceleasi.

Într'o societate totalitara, a g&ndi altfel dec&t ideologia ociala era onebunie, indivizii acestia erau considerati fara simtul realitatii, primediosipentru or&nduirea socialista si securitatea statului. Dar "nebunia" acestordizidenti trebuia atestata cu acte în regula.

7ictimele, subliniaza fostul sef al sectiei *ula, erau trimise la spitalde cele mai multe ori batute. iecare caz era însotit de o adresa din parteaorganelor de militie, asa înc&t ei nu puteau refuzati. În toate sectiile#pitalului Eh. %arinescu (caci si *ula nu era dec&t o sectie a acestui spital)era cunoscut un numar de cocteiluri medicamentoase. -oate saloanele încare erau cazati dizidentii erau închise cu gratii. Se spunea5 '4ezi sa-i #aciastuia ceea ce trebuie', si noi stiam ce înseamna aceasta. 0nii mediciactionau la ordin, altii din e$ces de zel, pentru a nu'si pierde avantaele.

Page 77: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 77/113

 -rebuie sa recunoastem ce a fost, spune fostul sef al sectiei *ula, sisa începem un lucru bun, deoarece oamenii care au devenit un nimic, siaceasta este o crima, oricum nu pot recuperati. " (u #acut din om unnimic si aceasta este o crima, unii adusi în spital zdraveni au a)uns lamorga... .îmi este rusine de cruzimea pe care a trebuit sa o suport pentru

cei 2.<18 lei pe luna. 3rebuie sa am mândrie si de toti acesti bani sacumpar lumânari'.

! asemenea declaratie cinstita a medicului silit sa devina instrumentde tortura al unui regim inuman devine pentru un psihiatru comunist"atitudine denigratoare" fata de tara si fata de psihiatria rom&neasca.

 Iata cum descrie un ziarist conditiile de viata de la #pitalul *ula"#aloanele sunt de fapt niste graduri, bolnavii nu au lumina sucienta,geamurile de grad ind de regula mici. /e peretii e$teriori sunt facutedesene grotesti. #unt 1B2 de bolnavi si toti nu întreaba dec&t de p&ine,tigari si e$ternare. %ulti sunt aici abandonati de familie. În ziua vizitei era"zi de carto". În salon nu poti sta din cauza mirosului de mucegai si deurina. olnavii au pe ei halate murdare si rupte".

Spitalul de psiiatrie $am se a+a situat l&nga Cunedoara si adevenit si el loc de detentie pentru dizidenti si opozanti ai regimului. În12>>, dupa greva minerilor din 7alea Piului, în aceasta zona au fost inltratifoarte multi securisti. iecare echipa de lucru era însotita de doi "noiangaati". @ilnic dispareau fostii lideri sindicali. #'a descoperit ca foartemulti disparuti erau dusi, de fapt internati, în #pitalul de psihiatrie @am.

!. :uchian, inspector general în %inisterul #anatatii, a+at în aceastaperioada în inspectie la acel spital, este surprins sa vada doi medici si treiindivizi cu halate albe, însa cu cizme oteresti, care îsi faceau "rondul". la+a ca doar cu o zi înainte au fost adusi acolo H; de mineri fara bilete deinternare, fara a înregistrati la camera de garda. 8ici unul dintre"pacienti" nu avea foaie de observatie.

În cursul inspectiei pe care o efectueaza pe linie de serviciu este însotit în permanenta de trei oteri. Inspectorul, în aceste conditii, maiobserva ca "bolnavii" purtau casti si salopete de miner. 0nul dintre mineri

era la geamul unui salon de agitati si, agatat de gratii, striga ":asati'masa plec de aici, nu am nimic".

Sectia de psiiatrie 8ra'i este descrisa de ziarista *armen ntohi(1221) ca un infern. #ectia se a+a într'un fost conac boieresc în care sunt"depozitati" >; de bolnavi. Instalatiile sanitare sunt în stare de degradareincredibila, tevile sunt sparte, robinetele lipsesc. -avanele sunt surate sipun în pericol, prin iminenta de dar&mare, bolnavii, peretii sunt um+ati deigrasie. 0nele saloane nu sunt încalzite, iar lumina electrica nufunctioneaza, din cauza instalatiilor foarte vechi.

Spitalul de psiiatrie din T0- Ocna este descris de catre #. ahidrept o neuropuscarie. l functioneaza într'o fosta puscarie dezafectata

Page 78: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 78/113

din cauza paraginirii cladirii. În locul fostilor detinuti stau astazi bolnaviimintali.

#pitalul are ziduri vechi si înalte de piatra care sunt supraînaltate cus&rma ghimpata. :acate mari si zabrele sunt peste tot, pentru ca bolnavii

sa e bine paziti, dar nici nu se pune problema sa e bine îngriiti. 8imicde aici nu te face sa crezi ca este vorba de un spital. /este tot acelasimiros de urina, aceleasi ferestre sparte. În saloanele de femei poti vedeacupluri împerechindu'se sub privirile impasibile ale celorlalte paciente, iar în saloanele de barbati activeaza homose$ualii. /este tot este frig, sobelede teracota abia daca sunt calde. *ei cu paltoane dorm îmbracati, paturileind subtiri si rupte. olnavii mai în putere sunt folositi pentru muncafortata.

b- Atacul comandoului securistopsiiatric

În 122G, nomenclatura comunista din psihiatrie se decide sa treacala o reglare de conturi ca în zilele ei bune. În conte$tul "noii" conduceripolitice din tara ea considera ca este momentul prielnic de a întreprinde oactiune demolatoare, în stilul anilor de glorie, împotriva psihiatrilor care au început sa critice pe fata abuzurile psihiatrice si mai ales împotriva./.:.5., gruparea care s'a distins în mod deosebit în acest cadru.

7orbind despre #talin si stalinism, 0oC edvedev caracterizaexcelent modul de gândire politica a comunismului, caracterizat printr-oneîntrerupta o#ensiva împotriva opozitiei de stânga sau de dreapta, spre a

însela opinia publica de organizare a diversiunilor  'contrarevolutionare' pe care de multe ori le inventa, aparând în rolul de'salvatori' ai tarii. Dezastrul era pus întotdeauna pe seama"diversionistilor" burghezi, a elementelor dusmanoase si tradatoare, asabotorilor, motiv pentru care adevarul este falsicat cu grosolanie./aralizati de frica, supravetuitorii vor îngrosa r&ndul corului de elogiatori laadresa "conducatorului".

De la aparitia comunismului, a metastazei rom&nesti, a stalinismuluisi a epifenomenului sau ' abuzul psihiatric ' peste tot s'a desfasuratacelasi scenariu, iar lupta de ariegarda a fostei nomenclaturi comuniste

din psihiatrie se încadreaza perfect în tipul clasic de stalinism.

/e baza acestei ideologii, la începutul anului 122G, dupa o tacerevinovata si dupa ce s'au convins ca în 5om&nia nu va e$ista un proces alcomunismului, principalii autori ai abuzurilor psihiatrice au declansat oactiune de tip comando împotriva acelora care acum militau direct siagresiv pentru reforma în psihiatrie.

*ampania de televiziune a lui manuel 7aleriu si lungul serial dinziarul comunist al puterii de atunci ' "Dimineata" ' reprezinta e$emplultipic al unei actiuni inspirate de fosta #ecuritate, mai ales prin calomnie sidezinformare, în maniera profesionista.

Page 79: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 79/113

Împing&nd în fata un medic nesemnicativ, cu grave problemecaracteriale, familiale si profesionale, acesta chipurile îsi asuma "întreagaresponsabilitate", dar în fapt el a dat ocazia nomenclaturii ' deschiz&ndaceasta "discutie" în presa prin articole anonime sau prin intrarea în scenaa tartorilor ' de a organiza o campanie de denigrare si minciuna ca în zilele

lor bune (invective, minciuni, indignare articiala etc.).

/entru ca atacul sa dispuna de un minimum decredibilitate, comandoul avea nevoie de acuzatii 'specice'5 tradare detara, tradarea psihiatriei, verocitate, arivism, dar în acelasi timp opozantiisunt si o 'grupare nesemnicativa', colectivul psihiatrilor ind în modevident cu totul în )urul lor, exact cum era si poporul român pâna în 1<<,ca un monolit în )urul 'conducatorului'.  si iata c&t de adevarate suntarmatiile poetului care spune'ai întâi desgureaza-ti adversarul si apoiîl poti trata ca pe un monstru'. *a si în perioada comunista, vinovatiiprincipali sunt liderii opozitiei din psihiatrie, restul sunt doar niste "înselatirecuperabili". #a încercam sa descifram mecanismul.

/rot&nd de nelinistea presei internationale si în special de uneleacuzatii aduse de revista britanica "-he uropean", acuzatii reluate decatre principalele cotidiane din tara în care se învedera e$istenta unorabuzuri psihiatrice si dupa 1232, comandoul transfera aceste informatii, înmare parte neadevarate, conducerii ./.:.5. aptul ca la ora aparitieiserialului din "Dimineata" si a emisiunilor -7 situatia era lamurita ocial sipublic de peste un an, în sensul ca e$agerarile presei internationale nuaveau la baza informatii provenite de la /:5, nu a avut pentru cei

dominati de ideea calomniei si revansei nici o importanta. Pentru gândireacomunista adevarul este relativ si partinic (:enin), iar panoplia cliseelor va pusa în miscare. Daca "adevarul lor" nu e$ista, el se va fabrica. În acestfel, emisiunile lui . 7aleriu si serialul lui Duica din "Dimineata" au devenitmanifestari politice bine diriate de catre fosta #ecuritate si de catre colegiilor psihiatri comunisti.

De acum, scenariul se va desfasura în maniera tipica,binecunoscuta, de la fosta "#c&nteie". *onducerii ./.:.5. i se imputaarmatiile din "-he uropean", cum ca în 5om&nia ar mai e$ista 4;; dedetinuti de constiinta internati în spitalele de psihiatrie, iar "ministerul

adevarului" cere ca "vinovatii" sa e înerati ca niste tradatori.Dezvinovatirile, dezmintirile, argumentele, documentele scrise nu mai potsa aiba nici o in+uenta pentru ca de fapt aceasta campanie nu îsipropusese adevarul, ci denigrarea unor idei, a unor atitudini etice si oprezentare a abuzurilor psihiatrice din trecut ca niste minciuni.

/oate ca enumerarea calomniilor tipice mentalitatii comuniste nu artrebui sa ne preocupe. ! carte alba privind abuzurile psihiatrice comunisteeste în primul r&nd o piesa de memorie, pentru ca peste c&tiva anicalomniatorii sa nu spuna ca minciunile de astazi au fost adevaruri. Iata încele ce urmeaza si în rezumat, maniera calomnioasa care a umplut peste=; de pagini de ziar si c&teva ore de emisiune la televiziunea publica.

Page 80: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 80/113

utorii serialelor sustin ca activitatea ./.:.5. de a demascaabuzurile psihiatrice comuniste afecteaza prestigiul unei întregi categoriisocio'profesionale, dar, si mai rau, acest lucru înseamna si o tradare depatrie. ./.:.5. este un grup foarte mic, nereprezentativ, sub 1R dinpsihiatrii rom&ni, în timp ce asociatia lor ' ./.5. ' ar avea peste 1.;;; de

membr, adica, ce sa mai vorbim, toti psihiatrii din 5om&nia. Desi at&t demic, acest grupuscul poate atenta la onoarea profesiei si, de ce nu, a întregii bresle medicale si chiar a tarii întregi. ./.:.5. a luat inta doar cutelul de a compromite psihiatria si de a culpabiliza pe toti psihiatrii (ceicinci ' sase tartori culpabili se identica acum cu toti psihiatrii) si,bineînteles, îi acuza doar de fapte imaginare. #copul declarat al asociatieiar de a identica victimele psihiatriei si medicii vinovati de abuz, darneput&nd aduce dovezi elocvente gaseste ca vinovati pe toti aceia care audetinut posturi de conducere în psihiatrie, ale caror posturi membrii./.:.5. le privesc cu "ochi +am&nzi". Dar, revin fostii nomenclaturisti,abuzurile politice chiar daca au e$istat, nu au fost în proportie de masa(vechiul argument :azarescu, caruia i'a raspuns 7ianu, asa cum am aratatmai sus) si în nici un caz dupa 123; (deci într'un timp rezonabil de a vericat). *aci, spun ei, de ce un regim totalitar ar trebui sa foloseascapsihiatria si nu închisorile6 /arca nu ar sti de foamea de prestigiuinternational a liderilor comunisti.

În raport cu #ecuritatea, psihiatria ar fost doar un avocat din ociual pacientului. /entru #ecuritate calea psihiatriei era o cale "umanitara"prin care ei autau individul, un lu$ pentru individ, iar pentru psihiatrieaceasta a fost doar o "complicatie". De fapt, dizidentul ar apartinut

#ecuritatii si numai în caz de "irecuperabilitate" severa era asistat de catrepsihiatru, dar, sa m atenti, numai în folosul dizidentului.

8oi credem ca prin aceste armatii cinismul a atins limita ma$ima. siapoi, continua nomenclaturistii, nici nu au e$istat dizidenti, caci la noi nu ae$istat un #aharov (e$act ca în gluma în care cel ce împrumutase vecinuluioala primeste urmatorul raspuns mai înt&i nu mi'ai dat'o, în al doilea r&ndera sparta si apoi ti'am înapoiat'o).

stiinta calomniei a devenit pentru securisto'comunisti o adevarataarta. De aceea calomniile vor continua

./.:.5. a devenit de fapt o asociatie de familie, în urul a treipersoane, toate ahtiate dupa posturi înalte (la acea epoca postul dedirector îl avea "profesorul" Ionescu, sef de catedra era 7. /redescu, iardirectorul /oliclinicii -itan, vestitul *. Eorgos), dar, slava Domnului, p&naacum aceste posturi înalte au fost salvate. De fapt, prin aceasta ei s'audemascat ca adevaratii inspiratori ai campaniei de presa si -7, nimenialtcineva nu ar avut aceasta putere în psihiatria rom&neasca.

0rm&nd rationamentul de mai sus, membrii ./.:.5. sunt de faptniste pseudo'psihiatri care si'au facut doar aura de dizidenti.

Page 81: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 81/113

#e trece apoi la calomnierea ecarui lider în parte si se începe înt&icu presedintele, care a fost "un comunist notoriu", iar 9oculescu ar autorul Decretului 414K123;, desi se stie ca toate initiativele legislative dinpsihiatrie, chiar ordinele ministeriale erau concepute de 7. /redescu. Drbitide #urie, de data aceasta ei recunosc si existenta'unui templu al psihiatriei

 politice românesti", Spitalul /alaceanca, unde presedintele ./.:.5. a fostc&ndva director. Deci în 5om&nia nu a e$istat psihiatrie politica, dar ae$istat "un templu" tocmai acolo unde a lucrat unul dintre dizidentiicunoscuti ai psihiatriei si presedintele ./.:.5. #a vedem, însa, chiar dingura acestor comunisti fara simtul onoarei, cum arata acest templu a caruie$istenta o accepta, într'o tara în care ura ca nu a e$istat represiunepoitica prin psihiatrie.

 (st#el, la acest spital exista o paza nemedicala, desi aici lucraumedici. 6mpotriva uzantelor, medicii de aici erau dotati cu magneto#oane. (ici erau internati toti posibilii dizidenti, detinutii de constiinta, victimeleabuzului psihiatric adusi prin vestitul ecret 12E1<98.

Iata deci ca tocmai dumnealor, arunc&nd evident pisica în curteavecinului, recunosc ca a e$istat psihiatrie politica. si ce martori pot maiavizati dec&t nomenclaturistii însisi, adica faptasii.

%agazinul cu clisee ale propagandei comuniste continua./resedintele ./.:.5. a colaborat cu #ecuritatea (atunci ce l'ar costat sae cu ei p&na la capat6), de fapt s'a autoproclamat presedinte al ./.:.5.(ca si cum noi, dupa 1232, am înintat o celula a /.*.5.). -oata activitatea

presedintelui este punctata numai de fapte penale certicate medicalefalse, mita, evident în valuta, si'a internat soacra la psihiatrie pentru a omosteni mai repede.

Din pacate, vicepresedintele de la acea data era realmente dintagma lor si a reusit sa distruga practic ./.:.5.'ul. Dar sa vedem cum îsicaracterizeaza colegul, pe profesorul 5omila.

 ( #acut parte aproape perpetuu din comisiile medico-legale psihiatrice, devenind un campion al abuzurilor politice psihiatrice care,daca s-au #acut, prin el s-au #acut. !ste un comunist #anatic si într-adevar,

ind exclus din partid cu ocazia meditatiei transcedentale, a #acut memoriilacrimogene la toate congresele partidului sa e reprimit si, spre ghinionulsau, acest lucru s-a întâmplat tocmai la ultimul congres din noiembrie1<<. (cum cocheteaza cu P..B.+.. si mai ales ar agentul electoral ald-lui 0atiu, desi 12 ani a #ost lector la învatamântul de partid, a scrismonograi ateiste si materialiste, în colaborare cu un con#erentiar de la+atedra de marxism, toate pentru a obtine putere si #unctii înalte în partidsi în +atedra de psihiatrie. În mod real, ca orice nomenclaturist comunist,ei constata ca pro#esorul nu are opera stiintica, nu a avut activitatedizidenta si, daca vreti, vericare securista în urma cu peste 7? de ani, s-asustras de la e#ectuarea stagiului militar, asând o boala ctiva, toatedovedite cu #otocopii.

Page 82: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 82/113

Din pacate, asa cum am mai aratat, multe dintre acuzatiile aduse lui5omila s'au dovedit adevarate si se pare ca si'a platit si tributul prindistrugerea din interior a ./.:.5., la care trebuie adaugate dizarmoniilesale de personalitate, iar dupa ultimele activitati "publicistice", o serioasainvoluare la o personalitate care a fost inteligenta.

l treilea este luat în colimator I. 7ianu, psihiatru elvetian de originerom&na, care a devenit dupa emigrare un neînfricat luptator pentrudrepturile omului. si el este vinovat tot de înintarea ./.:.5. ineînteles cai se aplica sablonul a fost membru de partid (ine$act a depus cerere de înscriere, dar, timp de B ani, nu a fost primit, bloc&ndu'i'se astfelpromovarea si fort&ndu'i'se emigrarea), nu'si îndeplineste nici sacrosantamisiune a strainilor de a aduce autoare, bineînteles este tradator de neamsi tara si g&nditi'va la enormitatea de a "v&ndut rdealul ungurilor". mai fost si un mare simpatizant al mar$ismului si socialismului (de ce,domne, a mai trebuit sa emigreze6").

În ne, dr. %arian /opa, secretarul ./.:.5. ar fost si el marecomunist si securist notoriu (de ce ar aceasta o vina si nu o calitate,av&nd în vedere ca ei însisi au fost si nu au manifestat nici o umbra deregret) si mai e$trage si documente ociale din minister (regretul esteevident, pentru ca astfel nu le'au putut ei arde).

 -oti liderii ./.:.5., în bloc, nediferentiat, au antrenat presa,institutiile politice în calomnierea psihiatriei, au batocorit prestigiul tarii,au apelat la spiinul unor organizatii internationale. ./.:.5. apare astfel ca

un organism care blameaza si santaeaza psihiatria, un instrument alantipsihiatriei (la care psihiatrie se refera oare, la cea socialista6), vor sadezmembreze asistenta psihiatrica. Desi un grupuscul mic sinesemnicativ, ./.:.5. îi face sa intre în panica pe "adevaratii" psihiatri.

/edeapsa ceruta pentru acesti indivizi trebuie sa e e$emplara, iar%inisterul #anatatii este incitat sa intre în actiune.

De fapt, trebuie sa avem mila de acesti oameni. :a ce zile au auns,c&nd cu G ' 4 ani înainte era necesara doar o simpla nota informativa catre#ecuritate si totul ar fost rezolvat. cum ei, cei mai "competenti", trebuie

sa umble cu albe, cu argumente. *e înscenare ar putut ei organiza înanii lor de glorie, în timp ce acum trebuie sa se umileasca si sa se roage lao ureche care pare surda.

Iata, în nal, concluziile la care au auns organizatorii campaniei depresa a actiunii securisto'psihiatrice privind activitatea ./.:.5. si a celorcare critica represiunea politica din psihiatria comunistarom&na denigreaza corpul sanitar si inisterul Sanatatii; denigreaza tara prin acuzatii de nerespectare a drepturilor omului, desi pare a vorba de'tara lor,' adica de acea imagine comunisto-nationalista asupra tarii, cu acarei nostalgie au ramas;denigreaza actualele structuri ale puteriilegislative si executive ale tarii.

Page 83: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 83/113

#a întrebam acum pe orice detinut politic sau pe oricine este c&t dec&t acomodat cu felul în care se alcatuiau dosarele penale în timpulregimului comunist, daca aceasta actiune securisto'psihiatrica nu estefacuta dupa regulile celui mai înalt profesionism al fostului regim. *e armai necesar acum pentru a se trage concluzia vinovatiei de "crima

 împotriva or&nduirii socialiste si securitatii statului" si daca, eventual,conducerea ./.:.5. nu ar avea soarta celor de la *aciulati.

#a m seriosi, tovarasi comunisti din psihiatrie si de aiurea,dumnevoasta înotati astazi împotriva istoriei, generatia t&nara v'ae$pulzat chiar cu pretul s&ngelui, nu mai aveti viitor si de aceea cei carelupta pentru reforma în psihiatrie, inclusiv pentru reforma etica, nu vorpati nimic.

Iata deci cine sunt aceia care se considera adevaratii promotori aipsihiatriei rom&nesti, competenti, patrioti iesiti din trecutul lor comunist sitortionar cu capul în sus si lovind în "potaile " anticomuniste, asa cumspunea dl. Eavriliu.

c- Reactiile opiniei publice/ ale presei

ste reconfortant ca atunci c&nd te a+i angrenat într'o opera socialasa simti solidaritatea celor din ur. m mai subliniat situatia de dizidenta încare se a+a psihiatrii care lupta pentru reforma psihiatriei, în conte$tul încare întreaga conducere a psihiatriei este în m&inile fostilornomenclaturisti sau a comunistilor din linia a doua. tacul

criptocomunistilor a fost bine g&ndit si sustinut. E&nditi'va ca el a avutgirul consilierului presedintelul republicii, dl. %ironov.

tacul celor de la ziarul guvernamental Dimineata si al postuluinational de televiziune (ultimul refugiu al comunistilor în mass'media) afost pentru noi si un prile reconfortant de a simti solidaritatea celor din ursi sensul progresist al demersului nostru.

7om începe cu reactia profesorului /iru, directorul ziaruluiDimineata, care întelege de la început sa se desolidarizeze decalomniatorii care au folosit spatiul ziarului fara aprobarea sa. Erele zile au

auns sa aiba comunistii din psihiatrie daca nu'si pot gasi un loc pepam&nt, un ziar care sa le împartaseasca actiunile, sa se furiseze si sarecurga la contrabanda, ind dezavuati de însusi directorul gazetei la care"au avut acces". Iata cum subliniaza profesorul /iru sitautia creata (în$pres %agazin din 11 febr. 122G) "Din pacate, fundatia Dimineata adebutat cu niste brosuri în care este reprodus serialul murdar al lui *.Duica. u m'am opus publicarii acestui material calomnios care nu facebine nici prestigiului tarii. tunci, el (Duica) a cerut autorul lui %ironov(consilierul presedintelui Iliescu), care le'a dat lumina verde. 8u cred caeste bagat Iliescu, ci mai degraba unul Eorgos. 0nele articole nesemnatesunt murdarii de'ale lui Eorgos. Daca ar dupa mine, l'as da afara peDuica, care este un impostor".

Page 84: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 84/113

Doamne, oare pentru un grup asa de mic si nesemnicativ eranevoie sa implici consilierul unui presedinte al tarii, sa înseli vigilenta unuidirector de ziar, sa ai de'a face cu persoane pe care propriul lor sef îiconsidera impostori si toate pentru a tipari "murdariile lui Eorgos"6

5ectorul universitatii de medicina, socat si el de asemenea murdarii,declara "În viata mea am avut "privilegiul" sa constat nocivitatea invidieimedicale, însa niciodata ura, lasitatea, calomnia, razbunarea nu s'aureunit într'o actiune at&t de reprobabila.

5edactorul emisiunilor -7 care s'a angrenat în aceiasi actiunedenigratoare, manuel 7aleriu, a fost concediat si nici astazi nu si'a mairecapatat postul. si tot acest dezastru numai pentru a solidari cucomunistii si tortionarii din psihiatrie.

!rganismele internationale s'au alertat. Dl. nthonF *oombs, dingrupul parlamentar britanic pentru drepturile omului, declara la oconferinta de presa "t&t %inisterul Pustitiei, c&t si cel al #anatatii sunt deacord ca s'au sav&rsit abuzuri psihiatrice în 5om&nia ". În institutiilepsihiatrice vizitate membrii parlamentului britanic observa ca "oameniitraiesc ca animalele", iar la /odriga, ud. otosani, voluntarii britanici carelocuiesc si lucreaza la *aminul de psihiatrie (printre care si ica unuiparlamentar britanic) au fost batuti din ordinul administratorului.

/rin emisiunile -7 ale lui . 7aleriu si serialul din Dimineata, sublinia#anda ngelescu (122G), s'a lansat un atac împotriva victimelor psihiatriei

totalitare. #unt aparate, în schimb, persoanele direct implicate în tortura,ca si moralitatea regimului comunist în ansamblu.

Dar cel mai bine problema este tratata în -ineretul :iber, de catreDan #tanca.

#'a spus ' arata autorul ' vulgariz&ndu'se, ca toti rom&nii au luptat într'un fel sau altul contra lui *eausescu. Dar aceasta nu urmareste dec&tcompromiterea fenomenelor de dizidenta, at&t c&t a fost. *am acesta estesi rationamentul acelora care, invoc&nd forma de lupta colectiva sianonima a poporului rom&n, au denigrat orice pozitie dizidenta. /e aceasta

linie, a compromiterii dizidentei rom&nesti, s'au înscris si actiunile ziaruluiDimineata care s'a pus, chipurile, în sluba psihiatriei noastre pentru a oapara de tradarea din interior si e$terior. ceasta, dupa parerea lor, arterfeli prestigiul tarii, caci, daca dizidentii internati în clinicile de psihiatrienu au avut nici pe departe intentia de a protesta contra dictaturii, ei nu aufost dec&t niste sarmane "minti ratacite". De fapt, atunci represiuneacomunista nici nu a e$istat, limit&ndu'se doar la "urecheala" pe caremilitienii o mai aplicau celor care mai aruncau c&te un "+uturas" pe piata.sta vrea, de fapt, sa arate ziarul Dimineata si . 7aleriu, care a realizat unreporta penibil despre niste fapturi omenesti de pl&ns, dar este mai multca sigur ca . 7aleriu si'a anticipat si destituirea binemeritata.

Page 85: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 85/113

#istemul comunist a mers p&na acolo înc&t cei care i se opuneau nutrebuia sa e vinovati, ci mai degraba nebuni. În acest fel psihiatria adevenit din miloc de tratament, o cale de distrugere a omului care ar dorit sa g&ndeasca liber. ceste lucruri sunt bine cunoscute. 8ecunoscutulapare din clipa în care cauti dovezi. stfel, oamenii pot claca psihic si din

cauza conditiilor în care traiesc si atunci neurolepticele administrate lescot din cap gargaunii revolutiei. Din acest motiv e$ista o mare deosebire între cei distrusi cu buna stiinta si cei prost tratati. ici intra simultcomentatele cazuri (0rsu, Dragu etc.). Daca aspectul unor institutiipsihiatrice din 5om&nia este degradant, acest lucru sporeste confuzia,fac&nd pe straini sa creada ca aceste institutii camu+eaza, de fapt,adevarate puscarii.

@iarul Dimineata se întreaba cu candoare de ce represiuneacomunista a avut nevoie sa utilizeze miloacele psihiatrice pentru a anihilape individ, av&nd la dispozitie dea miloacele clasice. 5aspunsul estesimplu. /entru ca în al doilea caz, dovezile ca este detinut politic se str&ngusor, pe c&nd în cazul psihiatriei ele se sterg de la sine, în functie deformularea unui diagnostic interpretabil. Într'un fel, psihiatrul devine unucigas care nu lasa urme. Dar, se întreaba autorul, în fond, procesulcomunismului de ce sa nu e însotit si de un proces al psihiatriei6

Într'o tara în care psihiatria nu era dec&t *enusareasa medicinii, iarpsihiatrii erau priviti ca niste paraziti daca nu se puneau în slubaautoritatilor, o decantare a faptelor si persoanelor devine necesara.#esizarea forurilor internationale ca în 5om&nia ar mai e$ista 4;; de

detinuti de constiinta, chiar daca nu corespunde adevarului, a fostbinevenita pentru a determina o privire atenta spre trecut, pe care trebuiesa'l elucidam at&t pentru prezent, c&t si pentru viitor.

aptul ca puciul securisto'psihiatric este o provocare este claricatde dr. 9oculescu, care subliniaza ca nu ./.:.5. a dat informatiile pentru -he uropean si ca, în acest sens, a dat dezmintirile necesare at&t înpublicatia amintita, c&t si la postul de radio *. 8ici parlamentul britanicnu a sustinut armatiile presei engleze, ci, din contra, le'a combatut.:ucrurile se claricasera cu un an înainte de serialele din Dimineata si dela -7.

Dar toate acestea ar fost valabile pentru oameni care ar dorit saserveasca adevarul, în timp ce murdara campanie de presa a fost doar oactiune de comando de tip securist în care adevarul nu a ucat nici un rol.Din fericire, întreaga actiune a esuat în ridicol.

/entru a vedea c&t de simplu ar pentru nomenclatura sa fereascapsihiatria de orice interpretare, cel putin de aici înainte, redam încontinuare, pe scurt, maniera în care se fac internarile la Eeneva, înlvetia, asa cum a relatat profesorul P. #tu?F în cadrul unei vizite pe care afacut'o la noi.

Page 86: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 86/113

În lvetia s'a dezvoltat o psihiatrie moderna care pune baza petratamentul ambulatoriu. Internarile sunt temporizate si nu survin dec&t înmomentele de criza. $ista o lege pentru internarile psihiatrice. stfel,pentru internare medicul trebuie sa dea un certicat de internare caretrebuie sa corespunda unor criterii precise, cum ar precizarea

diagnosticului, pericolul somatic iminent, necesitatea îngriirii în mediulspitalicesc. cest certicat este vericat de medicii unei comisii si dacapare incomplet i se adauga date noi.

:a internare, bolnavului i se înm&neaza "legea internarilor". /acientulare la dispozitie 1; zile de la internare pentru a face recurs. l trebuiee$aminat de catre unul dintre membrii "comisiei de supraveghere".%aoritatea pacientilor cad în sarcina serviciilor ambulatorii. zi la Eenevase vorbeste tot mai putin de un sistem spitalicesc si tot mai mult de unulambulator. Ideea de baza este ca bolnavul internat sa e c&t mai repedee$ternat si încredintat serviciilor ambulatorii.

În lvetia, principiul este ca spitalul de psihiatrie sa e deschis./entru bolnavii agitati se poate închide un pavilion sau un salon, peperioade scurte, dar se e$plica pacientului sau familiei pentru ce se iauasemenea masuri. 8u este o situatie perfecta, dar este o încercare de alimita pe c&t posibil masurile de constr&ngere. În spitalul de psihiatriee$ista si o sectie închisa care este de fapt o sectie a închisorii. ici sunttratati cei care se îmbolnavesc în închisoare. ceasta sectie esteindependenta de autoritatea penitenciara.

În cazul delincventilor, pacientul este inculpat de catre organele udiciare, unde avocatul sau procurorul pot cere o e$pertiza psihiatricadaca cred ca este vorba de o boala psihica. -ribunalul poate declara pepacient iresponsabil sau partial responsabil, în functie de *odul penal, sipoate dispune un tratament psihiatric în spital sau ambulatoriu. Daca sunt îngriiti în spital, e$ternarea bolnavilor depinde de "consiliul desupraveghere". /entru unii se hotaraste punerea în libertate cu titlu de încercare si sunt în mod obligatoriu urmariti de serviciile obligatorii p&naies din cadrul incidentei legale. /acientii pot e$ternati de proba si apoipot readusi.

Iata c&t de simplu ar ca în acest caz sa aplicam e$perientaelvetiana pentru modernizarea psihiatriei rom&nesti fara a cere fonduribugetare, ba, din contra, prin serviciile ambulatorii cheltuielile reduc&ndu'se la 1K4 din costul spitalizarii. Inertia tine nu numai de g&ndireacomunista a B ' = tartori, dar si de numarul mare de medici care prota dinsistemul actual de organizare (se de sectii, piramida puterii,neacomodare cu noul, cu aplicarea metodelor specice tratamentuluiambulator, cu psihoterapia, în timp ce în spital poti veni la ora stabilita,poti vedea bolnavul o data pe saptam&na si îi poti da un tratament la început pe care poti sa nu'l mai schimbi).

semenea propuneri de reformare am facut periodic din 12>G, apoidupa revolutie, directorilor ngheluta, *osa, Ionescu, prezent&nd

Page 87: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 87/113

Page 88: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 88/113

 îsi face grii inutile si mai bine ar re+ecta la alte probleme, cu adevaratimportante.

Dar profesorul ne ofera si solutia ' în aceste actiuni trebuie chematinumai cei de meserie" (fara discutie ca se g&ndeste la /redescu, Ionescu,

%ilea, 5omila, poate si la Erecu si evident la el, adica la aceia care au"haiducit" psihiatria comunista timp de decenii devenind astfel oameni "demeserie").

#a lasam însa deoparte elucubratiile profesorului ' care îsi platesteavansarile dupa care a t&nit at&t ' pentru a e$plica de ce acesticriptocomunisti folosesc termenul de antipsihiatrie, sper&nd ca poate asavor putea bara orice reforma în psihiatrie si mai ales vor bara psihiatriasociala, stadiul în care se a+a astazi psihiatria europeana în care ' pentruinformarea lui ' Italia ocupa un loc de frunte. ungerea la stadiul depsihiatrie sociala, pe care %. :. o vede ca 'despartire de re#orma', dincontra, este o desav&rsire a reformei la nivelul e$igentelor si nivelulstiintelor actuale care cam lipsesc la psihiatrii din tara noastra, gratie înprimul r&nd "profesorilor".

ste nevoie aici de putina istorie. /sihiatria a evoluat în secolul al<<'lea în trei etape succesive, în functie de dezvoltarea diferitelor stiinte(biologie, psihologie, sociologie si concepte umaniste). Deci, iata acesteetape

,- Etapa biolo0ica/ apare la începutul secolului baz&ndu'se pe

e$plozia de cunostinte biologice (studii anatomice, de ziologie, genetica,biochimie, descoperirea microscopului, a microbilor etc.). Araepelinaccepta modelul medical (biologic) de boala si corespondentul sau, spitalulpsihiatric, construit dupa principiile spitalelor de boli somatice. cestmodel a dominat absolut psihiatria uropei p&na în 12HB ' 12B;, dar dinnefericire în A.0.S.S. si în tot lagarul socialist, evolutia psihiatriei se va oprila acest nivel, singura contributie ind ideologizarea, adica acreditarea politica a sistemului psihiatric ca ind materialist'dialectic si dezvolt&ndasa'numita psihiatrie clinico'nosologica. ceasta ideologizare a înghetatevolutia psihiatriei în tarile comuniste, resping&nd conceptele psihologicede e$emplu (si %. :. stie c&t a luptat prof. /aml pentru a duce psihiatria în

faza psihologica). Dar acum, %.:. vrea sa continue aceeasi psihiatrie(poate se crede într'o disciplina populata doar cu prosti) si tare as pune la îndoiala e$tazul italianului de care amintea %. :. c&nd a vazut organizareapsihiatrica de la noi.

.- Etapa psiolo0ica si a psihiatriei psihodinamice a aparut înuropa, dar din cauza razboiului a fost mult mai prolica în #.0.., tara deazil pentru multi oameni de stiinta, inclusiv psihologi, foarte multi indevrei persecutati de catre nazism. par concepte noi pe baza studiilor luireud, se naste psihologia medicala, care va pune la dispozitie noi teoriiprivind personalitatea, va dispune de metode terapeutice specice, va capabila sa dea numeroase e$plicatii psihopatologice. -oate acesteconcepte au fost interzise de ideologia comunista la noi si bineînteles

Page 89: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 89/113

tartorii psihiatriei comuniste au aplicat în practica politica partidului. Întimp ce uropa mergea înainte, noi stagnam (ca si în cibernetica, geneticasi multe altele).

1- Etapa sociolo0ica si a psiiatriei sociale a început dupa al

doilea razboi mondial în #.0.. si apoi s'a e$tins cu rapiditate în uropa,duc&nd la crearea unei psihiatrii complete, bio'psiho'sociale, care înlimbaul curent a fost denumita de numerosi autori drept psihiatrie sociala,nu datorita unei viziuni e$clusiviste, ci pentru a accentua laturaumanizatoare a psihiatriei actuale. ceasta psihiatrie a pus în actiune maiales noi institutii de tratament, accentu&nd asupra tratamentuluicomunitar si resocializarii, dar a creat si noi modele de boala bazate peteoriile umaniste pe care sociologia si ideile lozoce ale secolului nostrule'a pus în circulatie.

0ltimele doua etape nu s'au desfasurat în fostele tari comuniste,deci nici în 5om&nia, aceasta din cauza necesitatilor de puritateideologica, a repulsiei fata de reud si a declararii mar$ismului ca singuraconceptie sociologica.

ici intervine grupul de nomenclaturisti lipsiti de alte argumente sinumesc antipsihiatrie orice conceptie care se abate c&t de putin de lapuritatea ideologica a psihiatriei socialiste.

Psihiatria epocii comuniste a ramas doar o psihiatrie biologica siazilara, iar orice iesire din #ront era catalogata drept crima de

antipsihiatrie (adica, daca ar trebui sa e$plicam, este vorba deantipsihiatrie în sensul de "împotriva psihiatriei lor'. *ine nu era cupsihiatria lor era evident un antipsihiatru.

m aratat ca marea miscare sociologica de reforma în psihiatrie aaparut în !ccident dupa razboi. tunci occidentalii au observat cu uimireca în ciuda conceptiilor umaniste care se dezvoltau si a sistemuluidemocratic, e$ista o instiututie construita dupa principii totalitare ' spitalulclasic de psihiatrie sau azilul. început o adevarata revolutie, desi niciacolo psihiatrii nu au fost în fruntea schimbarii. -otusi, tara dupa tara,gazeta dupa gazeta au fost cuprinse de febra demascarilor si contestarilor

acestor institutii care nu numai ca nu erau bune pentru tratament, dar nuar trebuit sa apara niciodata. #pre deziluzia lui %. :., în Italia a fost omare miscare sociologica, iar presa a fost în fruntea promovariischimbarilor. Desigur au fost si unele drame. %ulti psihiatri au avutsenzatia distrugerii unei institutii, s'au opus si au fost si multi denigratori,dar astazi psihiatria occidentala este una sociala, iar institutia detratament cu totul umanizata. *a sa u sincer, mai degraba as crede ca %.:. minte dec&t sa cred ca medicul italian admira institutia pe care oconduce (de e$emplu, ce s'a înt&mplat cu spitalul din @am 6).

Dar o asemenea "denigrare" în conte$tul sistemelor democraticeoccidentale nu a fost niciodata interpretata ca tradare de tara sau caantipsihiatrie, desi, asa cum am aratat si aici, procesul s'a desfasurat

Page 90: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 90/113

zgomotos. :a aceste discutii au luat parte sociologi, lozo, uristi, prelati,activisti pentru drepturile omului, psihiatri reformatori etc. si în !ccident afost o rezistenta la schimbare din partea vechilor sluitori ai acestorinstitutii (fara a comunisti), iar marea parte a personalului a trait aceaziologica senzatie de "distrugere" a psihiatriei, din cauza unui resc re+e$

de aparare.

În aceasta teribila lupta au aparut concepte diferite care, înconte$tul atmosferei democratice, s'au confruntat, s'au negat reciproc,dar au format p&na la urma marea iscare Sociologica de 0e#orma dinPsihiatrie.

! asa de mare pluralitate de pozitii si abordari a dus la posibilitateaca, retrospectiv, sa se poata distinge doua curente importante

a. An curent re#ormator si constructiv care, supunând unei criticivehemente vechea psihiatrie, o#erea solutii pe baza carora s-a dezvoltat actuala psihiatrie sociala si institutiile ei. 6n acest curent s-au anga)at toti psihiatrii pro#esionisti. 0ezultatul a #ost o modicare totala a structurii psihiatriei, o noua viziune asupra bolii psihice si asupra institutiei detratament.

b. D sumedenie de conceptii heteroclite emise mai ales de catrenespecialisti, care - desi au contribuit la curentul înnoitor - nu au putut acceptate de catre specialisti, ele necorespunzând unei re#orme rationalesi nici practicii. (cest grup polimor# de conceptii, care de multe ori a

deran)at prin tensiunea cu care erau sustinute, a #ost desemnat cudenumirea de antipsihiatrie.

 u avem idee în ce masura stiu pro#esorii, dar trebuie sa subliniemîn mod vehement ca existenta institutionalizata a unei entitati care sa sedenumeasca antipsihiatrie nu exista, iar denumirea a început sa capetetot mai mult aspecte peiorative, din pacate la noi ind utilizata doar dedetractorii re#ormei în psihiatrie, în timp ce în Dccident aceasta disputa adisparut de mult prin victoria psihiatriei sociale. Iata, deci, ce vrea de faptdl. %. :. ' o misticare într'un mediu care este putin informat (desi, dinpacate, se pare ca el este perfect constient de acest lucru).

/e de alta parte, teoriile antipsihiatrice sunt foarte divergente, cuvariante sociatrice sau politice, cu e$tremisti de dreapta sau de st&nga.

Înca din epoca dizidentei psihiatrice din 5om&nia, nomenclaturistiide azi si de ieri încadrau peiorativ ca antipsihiatri pe toti cei care "ieseaudin front". De e$emplu, lucrarea noastra "/sihiatria sociala" a fost scoasadin librarii si data la topit pe motiv de antipsihiatrie.

sa cum am mai aratat, schimbarea în psihiatria rom&neasca nu vaveni niciodata de la aceia care prota din vechile structuri. Din acest motivimplicarea celor din afara psihiatriei (oameni de cultura, ziaristi etc.) va oetapa istorica necesara ca si în !ccident.

Page 91: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 91/113

Page 92: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 92/113

puterii pentru izolarea asa'zisilor bolnavi periculosi. #ub aceasta etichetas'au ascuns adesea interese politice legate de dizidenta.

/sihiatria rom&na, ca si întregul sistem social, a fost totalitara, întretin&nd în fapt o atmosfera antisociala, contribuind la uniformizarea,

depersonalizarea si la pierderea încrederii în om. cest lucru s'a pututpetrece si fara concursul vinovat al unor psihiatri. *ei vinovati au fostputini si ei au fost numiti mereu, at&t în trecut, c&t si în prezent. #e potrecunoaste cu usurinta pentru ca au fost mereu recompensati decomunism pentru serviciile facute (salarii mari/ cumul de )unctii/multe titluri obtinute )ara merit/ promovari rapide/ plecari (nstrainatate aproape (n mod eBclusiv/ liberatatea de a tipari )araacoperire valorica/ avanta2e economice/ (ncalcarea le0ilor )ara a 5sanctionati etc-.

În epoca totalitarismului psihiatria a frizat absurdul si nu logica,antisociabilitatea si nu socializarea. :upta unor psihiatri pentruresocializare a facut ca acestia sa e priviti cu ura si considerati periculosi.

Din punct de vedere teoretic, psihiatria comunista nu a depasitorizontul biologiei, consider&nd boala ca pe o fatalitate. /sihiatria viitoruluitrebuie sa depaseasca acest sistem si sa colaboreze cu sistemul social, darspre binele bolnavului. Din aceste motive, ./.:.5. a propus guvernului înintarea unui institut de psihiatrie sociala care sa formeze specialisti aptide a lucra în psihiatria sociala si resocializare.

#ituatia în care ne a+am nu trebuie sa duca la descuraare, mai alesc&nd drepturile omului sunt aparate si de organizatii internationale. Erupulreactionar care detine functiile principale în psihiatrie si se opune reformeinu va mai avea mult timp puterea, Dumnezeu lucreaza doar cueternitatea.

/roblema principala la noi o reprezinta astazi nasterea unei psihiatriimoderne si o ruptura de vechea psihiatrie biologica si azilara, autoritara sisaracacioasa. /rin aceasta speram la sincronizarea psihiatriei noastre cucea europeana.

Capitolul " 

A8*$*RILE PSIHIATRIEI POLITICE %IN RO#&NIA

Studiu concret

7ulnerabilitatea psiiatriei rom+nesti

sa cum subliniam în capitolele anterioare, folosirea abuziva dinratiuni nemedicale a psihiatriei a atins apogeul în cadrul regimurilortotalitare fasciste si mai ales comuniste. /eriodic, acuzatia de abuz poate  îndreptata împotriva oricarui psihiatru, indiferent de unde ar proveni, sieste normal, ecare individ poate gresi. Dar acest fapt apare ca un

Page 93: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 93/113

adevarat sinistru atunci c&nd cuprinde un întreg sistem profesional dinratiunea de a servi un sistem nemedical ' sistemul represiv a unei societatitotalitare.

 (buzul politic de psihiatrie nu este, deci, odios pentru ca a existat si

nici chiar prin #recventa sa mare, ci pentru #aptul ca în tarile comuniste ela #ost organizat de catre stat care, prin aceasta, a devenit o adevarata'organizatie criminala', implicând #unctionari ociali %activisti de partid,medici în calitate ociala, organele represive ale statului, inclusiv agistratura&. ! asemenea crima organizata de catre stat nu a mai fostcunoscuta în istoria umanitatii.

,- Practica abu'ului politic (n psiiatrie

0tilizarea psihiatriei în scopuri politice de catre apologetiicomunismului rom&nesc nu este cel putin originala. cest lucru a fostintrodus la noi dupa e$emplul sovietic si s'a consolidat pe baza acelei"coloane a cincea", formata din rom&nii care au devenit din oportunismcomunisti într'o tara în care initial e$istau 3;; de membri de partid.

a- Rolul psiiatrului (n abu'

#tudiul concret al abuzului psihiatric pe baza lotului de cazuri studiatde noi s'a facut detailat. /rima problema pe care ne'am pus'o era rolul ucat de specialist în represiunea psihiatrica.

zilul psihiatric rom&nesc a fost transformat într'un instrument depersecutie politica si nu a constituit ceva abstract, ci a fost construit deautoritatile comuniste, de tartorii psihiatriei rom&nesti (denumire pe caream preluat'o din presa), ca un adevarat sistem opresiv. /unerea în practicaa unui asemenea sistem opresiv a necesitat însa colaborarea psihiatrilor într'o masura mai mare sau mai mica, ei accept&nd cu usurinta sa einstrumentul puterii totalitare. 8u se poate concepe abuzul psihiatric faraa vorbi si de rolul psihiatrului.

În urma studiului pe care l'am întreprins ne'a aparut ca pregnantaurmatoarea clasicare care implica si o anumita gradare a

responsabilitatii

1. Psihiatrii care au constituit ocialitatea din psihiatrie%nomenclatura& - în strânsa colaborare cu Securitatea si cu organele de partid ', ei însisi ocup&nd mari functii de conducere în partid si poate sidiferite grade în #ecuritate. i sunt aceia care au organizat constientrepresiunea psihiatrica în teorie si practica.

2. Psihiatrii dizidenti sau opozanti, în numar foarte mic (cel putin ceicunoscuti), întelesi, dar nesustinuti activ de marea masa a psihiatrilor. iau criticat sistematic sau sporadic abuzurile sau au initiat propria lormiscare de dezideologizare, neocial sau cu acoperire, dar toti au criticatpsihiatria ociala si pe e$ponentii ei.

Page 94: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 94/113

. area masa a psihiatrilor onesti, dar dezinteresati si dezin#ormati,tributarii psihologiei 'de cusca', alipiti adesea în maniera coloniala"profesorilor" din zona lor geograca, pentru micile avantaeadministrative sau pentru o viata linistita.

Din primul grup fac parte putini indivizi, poate o duzina, dacascadem din asa'zisii ociali acele personalitati de cultura pe carecomunistii le foloseau mereu ca "papusni?i", cum îi numea :enin, sau maidegraba ca "tovarasi vremelnici de drum". ceasta duzina denomenclaturisti ocupa si ocupa si azi toate pozitiile de putere, iar de peaceste pozitii o colectivitate mica, în ur de 1.;;; de persoane, manipula simanipuleaza psihiatria si pe toti psihiatrii. /entru a face placere partidului,ei au devenit marii teoreticieni, contestatari ai conceptelor psihiatricemoderne venite din !ccident. cest grup a participat la abuz, organiz&ndu'l si recompens&nd pe cei care s'au eriat în tortionari e$ecutanti.

*are era motivatia acestei colaborari cu sistemul politic comunist6Din acest punct de vedere am putut dezvalui urmatoarele motivatii

1. otivatia ideologica, sincera sau oportunista, de credinta înidealul comunist si de loialitate fata de partid. /entru acesti indivizicriticarea partidului sau a socialismului putea constitui un fenomen deinadaptabilitate sociala sau chiar de boala mintala. Din aceste motive eivor eticheta pe indivizii supusi "tratamentului" lor ca suferinzi deschizofrenie sau paranoia. -rebuie sa subliniem totusi ca la acest grup,adesea, comportamentul avea o baza de convingeri dubioase, ca dovada

ca dupa revolutie unii s'au înscris imediat în partide de dreapta sau audevenit apolitici (doar dr. ngheluta a intrat în /.#.%., unde a candidatpentru #enat, fara succes).

2. orinta de promovare pro#esionala, care le dadea putere siin+uenta, satisfacerea ambitiilor, benecii pentru o viata mai buna si,adesea, ambitia lor depasea sfera psihiatriei, dorind sa devina ministri,deputati si chiar membri ai *omitetului *entral.

. +alicarea lor politica a determinat numirea în #unctii, în timp cecalicarea psihiatrica era subsidiara. Din aceste motive trebuia mereu sa'

si reînnoiasca dovezile de atasament fata de partid si de ideologie. 7./redescu a fost peste GB de ani secretar de partid, apoi prorector, deputat în %..8., dar asemenea functii politice le avusese si în vremea studiilor în0.5.#.#. Din aceste motive studiul documentelor de partid, al diferitelorschimbari ideologice ocupa la ei cea mai mare parte din timp, problemeleprofesionale ocup&nd ultimul loc, pozitia lor sociala neind legata deprofesionalitate. /roblema devenea dramatica atunci c&nd conducereapartidului (locala sau centrala) se schimba, iar acuzatia de atasament fatade fostul sef de partid putea duce la pierderea functiilor politice careconstituiau, de fapt, fundamentul carierei lor profesionale.

7. Partidul va promova cadre devotate si de încredere în primulesalon al psihiatriei pentru a facilita controlul sau si al #ecuritatii. În prima

Page 95: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 95/113

faza, studiile în 0.5.#.#. erau absolut necesare, deoarece la atasamentulfata de partid în acea epoca era neaparat nevoie si de dovedireaatasamentului fata de 0niunea #ovietica.

În acest conte$t, vulnerabilitatea psihiatriei a fost foarte mare, ea

ram&n&nd, practic, la discretia puterii politice. /sihiatrii din aceastacategorie trebuia sa aleaga între partid si pacient, dar pentru prezervarea privilegiilor ei vor alege totdeauna partidul. *olabor&nd cu partidul sibratul sau înarmat ' #ecuritatea ', înseamna ca aveau un dusman comun'dizidentul. De acum, e$plicatiile eticii persecutarii dizidentilor erau multmai simple, asa a decis partidul, care evident nu gresea niciodata./sihiatrul nomenclaturist stia ca patronul sau este partidul si ca orice abuzeste în conformitate cu dorinta acestuia.

+a urmare a colaborarii, psihiatrul nomenclaturist primea cabeneciu un salariu dimensionat la maximum, plecari în strainatate, vilede vacanta, acces la magazine speciale, bunuri de lux si alte recompense pentru serviciile aduse. Din aceste motive, unii dintre ei au devenitadevarati apologeti ai comunismului chiar si pe plan international, prinatitudinea de la diferitele congrese psihiatrice.

Psiiatrii di'identi au fost si sunt putini la numar si au criticatdeschis sau voalat regimul, mai ales utilizarea psihiatriei împotrivadizidentilor politici. 0nii au fost pedepsiti sever, altii siliti sa emigreze, li s'au organizat procese publice si chiar înscenari udiciare. %ai ales ceiramasi în tara au fost marginalizati, nu au mai fost promovati, li s'a luat

dreptul de a publica. lti dizidenti s'au grupat în mici grupuri mai mult saumai putin ocializate si au reusit sa aiba o oarecare activitate în presa, aupublicat unele lucrari în regie proprie. #'a platit un mare pret, dar dizidentiisi'au asumat acest risc.

%i'identa "pasiva" a fost, de asemenea, una din caile de lupta.stfel, multi psihiatri aveau o atitudine binevoitoare si chiar de"fraternizare" cu dizidentii internati, acest lucru ind armat de multidintre dizidentii internati la psihiatrie.

Psiiatrii nean0a2ati reprezentau maoritatea absoluta.

*omportamentul lor de compromis era motivat prin frica, uz&nd deprocedee de denegare si rationalizare pentru a evita dureroasele problemeetice. Dar frica si compromisul caracterizau în fapt întreaga populatie atarii si poate de aceea reprezentau o scuza si pentru psihiatri.

Psiiatrii con)ormisti cunosteau normele si convenientelesocietatii comuniste rom&nesti si stiau ca un pas gresit era plin de riscuri.De aceea, prima lor gria a fost sa evite a avea de'a face cu dizidentii, iardaca acest lucru nu putea evitat, dadeau vina pe "circumstante". %ultiau cautat sa raspunda la cererile nomenclaturii printr'o întelegere tacitafata de ceea ce aceasta pretindea. /e de alta parte, era greu de crezut ca,ind psihiatri, puteau evita total riscul de a avea de'a face cu dizidentii.desea, neput&nd evita contactul cu ei, puteau uca o sarada de maniera

Page 96: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 96/113

urmatoare 'stiu ca nu esti bolnav psihic si ca nu trebuie sa te internez,dar gândeste-te ce ai pati daca te-as da pe mâna lor si ce rau mi-ai #ace simie. u pot #ace mai mult, sei ma supravegheaza, dar sa stii ca eu urascmizeria aceasta. (mândoi suntem în aceeasi barca'.

ceasta sarada, în care ecare îl ignora pe celalalt, este în esenta omaniera a conformismului. ste vorba aici de persoane normaleintelectual, cu interese si convingeri conventionale. ceste persoanecredeau, de fapt, în nemurirea sistemului comunist si în lipsa de sens arezistentei. De fapt, ei nu îi întelegeau pe dizidenti, acestia reprezent&ndpentru ei un fel de luptatori cu morile de v&nt. *&nd ai un apartament, ofamilie, un serviciu nu merita sa te e$pui, iar societarea comunista nuagrea nonconformismul. De fapt conformismul domina întreaga societate.Din acest motiv compromisul din psihiatrie face parte dintr'un sistemsocial pe care îl practica maoritatea cetatenilor.

:ipsa de informatie, imposibilitatea de a urmari miscarea ideilor încadrul stiintelor neurologice au dus la plafonarea si into$icarea psihiatrilorrom&ni, obligati a citi numai literatura ce purta girul ocial, adica a celormai putin profesionisti dintre ei. /sihiatria, în conformitate cu acestemanuale, devenise o disciplina cu 2 ' 1; boli la care se reducea întreagacomple$itate a disciplinei în cadrul unei viziuni eminamente biologice.*hiar studiul "ta$onomic" al lui E. Ionescu, facut în disperarea unui noucompromis dupa revolutie, are intentia dizgratioasa de a dovedi ca D#%'urile americane nu fac dec&t sa conrme conceptia materialist'dialectica sibiologizanta pe care ei au practicat'o totdeauna.

În aceste conditii nu este de mirare apatia si chiar lenea intelectualaa psihiatrului mediu, silit sa profeseze G; '4; de ani într'o disciplina cu 2boli si 1; medicamente, stil în care si cadrele medii deveneau rapid"doctori". -imp de peste HB de ani, psihiatria a fost si mai este dominatade aceasta oribila "elita".

b- Amploarea si )ormele abu'ului

buzul psihiatric a constat din privarea de libertate a unui individcare a fost fortat sa e internat pe baza unui diagnostic fals, internarea

contravenind intereselor individului si ind facuta împotriva vointeiacestuia, sub presiunea unor autoritati politice, prin organele de ordine, înscop de intimidare sau de represiune, în numele unei ideologii. -ot abuzeste si internarea unui bolnav fara motivatie medicala în acel moment.

În urma studierii cazuisticii de care am beneciat, a anchetelor întreprinse si a documentelor studiate, am putut alcatui urmatoareaclasicare a abuzului psihiatric care s'a practicat la noi

1. $nternarile legate de evenimentele politice au avut frecventa ceamai mare si au fost cele mai nocive, sican&nd si intimid&nd mase de sutede oameni sanatosi sau limitro, inclusiv pacienti în stare de remisiune deani de zile. stfel, în spitalul psihiatric, erau internati indivizi sanatosi sau

Page 97: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 97/113

marginali, dar, în toate cazurile, elementul comun era posibilitatea folosiriiocaziei acelui eveniment politic pentru o manifestatie ostila contraregimului. stfel, la aceste ocazii #ecuritatea "matura" orasele de sute de"bolnavi mintali", adica de persoane incomode din punct de vedere politic.În acest fel, pe perioade scurte (B ' 1; zile), cohorte de "pacienti" erau

aduse de organele %. I. si depuse la spitalele teritoriale, bine pazite si deasupraaglomerate. Dupa consumarea evenimentului politic toti eraueliberati, unii dintre ei chiar fara o formalitate scrisa sau o e$aminaremedicala.

ici nu este vorba de un abuz psihiatric, ci de un abuz de psihiatrie.ra practic imposibil ca simplu medic sa te opui unei asemenea actiunicare viza sute de oameni si dispunea de o premeditare si o organizareperfecta, în care doar directorii de spitale erau implicati din parteaprofesionistilor. !pozitia nu numai ca ar dus la concediere, dar si lainterpretarea politica a gestului.

2. (ctiuni ilegale în scopuri politice la persoane care au avut o boalamintala. Din acest punct de vedere, cercetarea noastra a identicaturmatoarele categorii

a. iagnostice manipulate din motive politice, referitoare lanecesitatea de spitalizare, cum ar schizofrenia, paranoia etc. *u c&tsimptomele erau mai negative, cu at&t mai clar era ca pacientul "nu areconstiinta bolii sale".

b. 3ratamentul cu neuroleptice sau cu electrosoc #ara motivatiemedicala. Din c&nd în c&nd, detinutilor din închisorile comuniste sau dinspitalele de psihiatrie li se administrau electrosocuri sau neuroleptice, desiacest lucru nu era necesar. ! marturie în acest sens a lasat'o deputatul5adu *iuceanu. l spunea ca era neuroleptizat fara nici un temei medical. -ratamentul se aplica în cazuri similare ca pedeapsa, pentru a'l face peindivid mai supus si nepericulos pentru regimul politic.

c. Sectiile psihiatrice bine pazite, care existau la cele mai multe dinspitalele )udetene, dar existau si sectii sigure, complet izolate, sectii încare numai personalul medical si ocialii cu regim special aveau acces.

ceste sectii erau destinate doar detinutilor fata de care se practica opsihiatrie abuziva. ! asemenea sectie a intat si la #pitalul Eh. %arinescu,sub denumirea de sectia a opta, si a fost condusa de dr. paminonda -omorug.

d. $nstitutii specializate, destinate 'tratamentului' special aldizidentilor . În 5om&nia au avut aceasta trista notorietate #pitalul dinEataia (baza clinica a catedrei de la -imisoara a prof. :azarescu), mai ales în anii B;, spitalele /oiana %are, /. Eroza, 5aducaneni, alaceanca etc. !pozitie aparte, cazul neind înca elucidat, o are *entrul de *ercetariiziologice din ucuresti, unde s'ar facut e$periente cu destructuranteale personalitatii.

Page 98: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 98/113

e. (buzul de diagnostic în #avoarea bolnavului. 0n numar de medicisustin ca în perioada comunismului au practicat false diagnostice pentru asalva pacientii de la o situatie mai proasta care i'ar asteptat. ste osituatie înca neclaricata din punctul de vedere al eticii si moraleimedicale, mai ales ca în toate aceste cazuri însusi psihiatrul ar riscat

foarte mult.

. @egislatia ca #actor de încura)are a abuzului a fost, de asemenea,un lucru important. #tructurile legale ale anilor de dictatura din 5om&niaerau astfel g&ndite înc&t puteau facilita abuzurile psihiatrice. stfel, chiar*odul penal deschidea usa abuzurilor psihiatrice politice. stfel, articolele11H, 114 c.p. sunt e$emplare în acest sens. ceste articole presupuneaucondamnarea pentru delicte de natura politica sau motivate politic si, înconsecinta, asigurau impunerea sanctiunilor sau a privarilor de libertate,inclusiv privarea de anumite drepturi pentru a elimina dizidentul din viatapolitica sau a'l blama pe el si ideile sale. ceste masuri includeautratamentul obligatoriu într'o institutie spitaliceasca sau ambulatorie înainte sau dupa condamnare, interzicerea practicarii unei profesii saufunctii publice.

lte legi specice, cum ar retragerea dreptului de a conduceautomobilul, erau la fel de dure.

Într'adevar, potentele abuzive sunt încuraate de legile privitoare ladeclararea incapacitatii mentale a unui individ. cest lucru este deosebitde evident în :egea nr. 4K12>3 care permite sechestrarea în caz de

urgenta medicala. stfel, asa'zisele urgente medicale erau transformate înurgente de ordin politic si aceasta pe temeiul retinerii pe motiv de boala.

Decretul 1GK12=B prevedea internarea pentru "periculozitate" pebaza unor declaratii luate de la vecini sau de la membrii familiei, fara caindividul sa poata face recurs fata de aceste acuzatii. -ribunalul udeca însedinta închisa, fara a asigura apararea sau probatoriul. cuzatiile puteau aduse de catre rude, prieteni, dar si de autoritati. :a fel, Decretul414K123; prevede posibilitatea tratamentului obligatoriu la indicatia unuisingur psihiatru, care putea usor supus presiunilor autoritatilor. %ai mult, în cazul acestui decret, întreaga actiune de privare de libertate a

individului era delegata organului sanitar, în timp ce #ecuritatea diria dinumbra, asta ca urmare a criticilor aduse Decretului 1GK12=B.

! problema delicata se referea la natura si durata detentiei înunitatea psihiatrica, conform ordinelor %.#. B=K12>= si G=1K123>. 5isculimplicat consta în faptul ca procedurile legale, destul de imprecise, duc laretinerea pe motive de sanatate a persoanelor care au nevoie detratament (inclusiv a opozantilor politici).

0n alt aspect al suspiciunilor l'a constituit asa'numita raspunderecolectiva în e$pertizele psihiatrice care implicau sau nu un abuz politic. raaici un perd amestec între formal ' legal si +agrant ' discretional.

Page 99: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 99/113

Deoarece formularea deciziei apartinea unei comisii, ea nu putea contestata ocial.

Dar toate comisiile de e$pertiza psihiatrica erau formate din membricare obtinusera obligatoriu avizul #ecuritatii si formal si al %inisterului de

 Pustitie, ceea ce denota faptul ca era vorba de persoane selectionate sivericate politic. %ai mult, comisia de suprae$pertiza care în nal dadeadecizia denitiva, avea ca presedinte perpetuu pe 7. /redescu.

7. eclaratii sper)ure motivate politic. ! grea problema se ridicaatunci c&nd diagnosticul se stabilea pe baza unor "marturii" în care seimplicau diferite persoane ociale si care se prezentau cu propria lorversiune privind faptele. 8ee$ist&nd probe care sa dovedeasca contrariul,persoana în cauza era spitalizata numai în conformitate cu declaratiileorganului represiv. Iata o maniera foarte relativa de a aprecia un bolnavpsihic. Însa pe zi ce trece, o asemena eticheta era tot mai greu dedezmintit, devenea de acum "eveniment" în foile de observatie si prinaceasta devenea indubitabila.

8. $gnorarea psihiatriei în contextul mizeriei economice a tarii./auperizarea societatii rom&ne a facut ca psihiatria sa e considerata*enusareasa medicinii. /ersonalul de îngriire din spitalele de psihiatrie erainsucient pentru a face fata numarului mare de pacienti, asistentelespecializate în psihiatrie erau foarte putine, asistentii sociali fusesera demult desintati ca functie din schema de personal. *ladirile spitalelor eraudarapanate, facilitatile sanitare ine$istente, sapunul si detergentii aproape

imposibil de obtinut, m&ncarea inadecvata si în cantitate redusa.

ste greu sa acuzam psihiatria de aceste conditii, de suferinteledeterminate de acesti factori, factori care de fapt reprezentau o anumitamentalitate politica. /rofanarea psihiatriei, în conditiile date, nu era unabuz al practicarii psihiatriei, ci unul al autoritatilor politice asuprainstitutiei psihiatrice.

.- Prelucrarea materialului studiat

#tudierea detaliata a lotului de cazuri de care ne'am ocupat a pus înevidenta urmatoarele aspecte importante, pe care le vom prezenta încontinuare

a- Internarea abu'iva

valuarea c&t mai e$acta a numarului de victime are în sine o micaimportanta, intolerabil ind abuzul în sine, chiar daca ar vorba si de unsingur individ. -otusi, evaluarea numarului de victime poate permite ovedere de ansamblu asupra abuzului psihiatric. Dar o asemenea întreprindere este foarte greu de facut în 5om&nia.

Page 100: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 100/113

În ciuda acestor adversitati am reusit sa cuprindem în studiul nostrupeste =; de cazuri, un numar sucient pentru a putea demonstra utilizareasistematica a psihiatriei în scopurile partidului comunist.

În privinta internarilor din spitalele speciale (efurile psihiatriei

represive comuniste), opozitia autoritatilor a fost totala si ecienta, motivpentru care nu dispunem de date ociale. ..D./. din udetul Dol afurnizat totusi o serie de date privind detinutii politici internati la /oiana%are, pe care i'a apreciat la G; de cazuri, dar a constatat ca imediat duparevolutie au disparut de acolo, fara nici o forma legala, H; de cazuri.*redem ca acesti =; de pacienti ne pot auta a ne forma o idee privindamploarea internarilor politice, chiar daca numarul se refera la un singurspital din 5om&nia.

În ceea ce priveste internarea pe criterii politice în spitalele depsihiatrie obisnuite, este iluzoriu sa speram ca vom obtine vreodata dateat&ta timp c&t aceste spitale, în marea lor maoritate, sunt conduse defostii vinovati. #'a vorbit foarte serios de o actiune de distrugere adosarelor de internare a dizidentilor sau de refacerea lor.

/rimul pas în abuzul politic psihiatric l'a constituit internareaabuziva. Internarea abuziva a survenit în momentul c&nd dizidentul a venit în con+ict cu sistemul politic comunist si c&nd securistul chema pepsihiatru sa se pronunte daca acest comportament poate considerat caanormal. Din moment ce acest aviz era dat, statutul dizidentului seschimba, el devenind un bolnav mintal caruia i se puteau aplica masurile

de internare fortata, electrosocuri, neuroleptice, masuri de contentie etc.

*omportamentul dizidentului la primul contact cu personalul avea omare importanta asupra felului cum va tratat ulterior (era dat la agitati, închis sau lasat liber, uneori lasat cu tratament ambulatoriu).

De fapt, soarta acestor dizidenti era mai mult în m&inile organelor derepresiune, dar relatiile cu personalul de îngriire era si el important.

În mod normal, cazurile erau aduse la psihiatru în mai multe feluri

,- Procedura civila cu internarea directa "curata" pentru actul dedizidenta pe care psihiatrul îl transforma într'un fenomen psihopatologic.În aceste situatii puteau aparea urmatoarele categorii

' dizidentul facea o anumita fapta, era dovedit, arestat si internat înspital, iar apoi supus unei e$pertize psihiatrice pentru a se conrma "boalapsihica". /entru aceasta #ecuritatea putea face o cerere formala, dar decele mai multe ori aducerea dizidentului la spital era sucienta pentrupsihiatrul conformist care întelegea ce trebuie facut

' dizidentul era reclamat de vecini, rude si chiar de sotie. rachemata %ilitia, dizidentul era dus la sectie, unde oterul de serviciu îsidadea avizul si persoana era dusa la spital împotriva vointei sale.

Page 101: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 101/113

' rapiri de pe strada, de la locul de munca sau domiciliu, fara mandatde arestare. /ersoana era dusa la spitalul de psihiatrie fara e$plicatii sifara un consult medical prealabil.

.- Procedura penala ' c&nd dizidentul era arestat pentru o

presupusa fapta de drept comun si transferat la psihiatrie pentru scopuri"medicale".

1- Procedura prin care di'identul era 2udecat sicondamnat pentru fapte presupuse a de drept comun, dar transferatulterior din închisoare în spitalul de boli psihice.

Daca aceste metode priveau mai ales prima internare, internarileulterioare puteau facute din cauza "deteriorarii starii sale de sanatate".De multe ori actiunea era prezentata ca o actiune pur medicala, depreventie. ceste internari erau mai ales legate de diferite evenimente,c&nd dizidentii erau adunati în asa'numitele spitale "magazie" de tipulspitalelor *ula, Eataia, @am, alaceanca etc. Desi peste tot se foloseatermenul de bolnav psihic periculos, nici unul dintre cazurile studiate denoi nu se încadra în aceasta categorie, fara a mai vorbi de dizidentiicomplet sanatosi. *u toate acestea, pe foile lor de observatie erau trecutesimptome ca manifestari suicidale, agitatie, delir etc. 5esponsabilitateapentru toate aceste fapte cade indubitabil asupra psihiatrului, care aacceptat sa oace acest rol împotriva eticii profesionale.

 

b- Evenimentele care au determinat internarea

lementul comun al acestor internari abuzive a fost acela cacetatenii respectivi au dorit sa'si e$ercite drepturile garantate de*onstitutie în mod pasnic (dreptul de a manifesta, dreptul la credinta, lacrez politic, la petitionare), dar organele de represiune, servind scopuriletotalitarismului, s'au opus e$ercitarii libere si pasnice a acestor drepturi./e baza studiului efectuat, s'au putut sistematiza principalele tipuri deacte usticative ale internarilor.

Activitati cu caracter politic- *onstitutia comunista nu seopunea formal e$ercitarii de catre cetateni a activitatilor politice. -otusi, înpractica, orice activitate politica, cu e$ceptia celor diriate de catre partid,erau interzise. Iata c&teva e$emple de motivare politica ainternarilor activitati pentru apararea drepturilor omului;#ormarea unor organizatii sindicale sau a unor partide hibride de - 7 membri; criticiverbale sau în scris la adresa politicii partidului comunist sau a unor conducatori de partid si de stat; criticarea violarii drepturilor muncitorilor %salarii, orar de munca, activitati voluntare etc; asarea de lozinci,tiparirea de mani#este în care se exprimau opinii critice;  citirea unor cartisau reviste interzise de autoritati.

Page 102: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 102/113

Cereri insistente de emi0rare- oarte multi dizidenti au fostinternati pentru încercari repetate de a trece granita si chiar pentruinsistentele deosebite de a emigra. De asemenea, insistenta de a patrunde în ambasade putea sa e considerata o boala mentala.

Activitati reli0ioase practicarea unor reli0ii altfel dec&t întacere si în localurile de cult era condamnat e ca delict (propagandareligioasa), e era considerat ca un fenomen psihopatologic ' paranoia.ici au intrat, în special, membrii ai cultelor baptiste, adventiste,penticostale. 0neori internarea putea cuprinde o întreaga familie.

9ormularea unor memorii sau petitii putea catalogata si cao boala psihica. Desi regimul raspundea rar la memorii si petitii, cele cucaracter poliltic erau imediat trimise #ecuritatii care, adesea, se folosea side arma psihiatriei. :ipsa de colaborare cu #ecuritatea putea un altmotiv pentru utilizarea psihiatriei. De multe ori cetatenii care faceaumemorii erau internati c&teva zile la psihiatrie cu usticarea ca li se faceun scurt control medical psihiatric, acest lucru ind facut pentru aintimida.

*azurile supuse abuzurilor psihiatrice din cercetarea noastra au fostarestate de #ecuritate sau %ilitie în mod direct si în toate cazurilepersoanele erau subiectul unor actiuni cu caracter politic. oarte multidintre cei cercetati au mai avut de'a face cu %ilitia si #ecuritatea cu multtimp înaintea primului lor contact cu psihiatria.

%aoritatea, cu aceasta ocazie, fusesera supusi unor lungiinterogatorii, uneori chiar torturati. În cadrul unor interogatorii s'au folositsi electrosocurile.

:egislatia pe baza careia s'a facut internarea fortata a fost eDecretul 1G, e Decretul 414, dar în maoritatea cazurilor nu se mai faceaapel la lege, internarea ind facuta fara nici o usticare legala. Deasemenea, securitatea folosea amenintarea cu internarea la psihiatriepentru a determina cooperarea dizidentului. De putine ori internarea s'afacut dupa un proces sau dupa pronuntarea unei sentinte. În maoritateacazurilor #ecuritatea si nu psihiatrul ordona internarea dizidentilor.

/entru psihiatru, prima problema care trebuia rezolvata era aceea dea considera dizidentul supus internarii drept un pericol social, un individviolent în relatie cu cei din ur sau cu el însusi. cest lucru însa era foartegreu de dovedit. -ocmai aici intervenea proba de "delitate" a psihiatruluifata de partid si #ecuritate. Din acest motiv, în foarte multe cazuri sefolosea formula "pacientul reprezinta un risc pentru sistemul social", lucruinnit mai usor de armat.

Dizidentul arestat pierdea, în practica, orice drept. *onformlegislatiei penale, el avea doar dreptul la o udecata echitabila, lucru care în practica se înt&mpla foarte rar. nchetatorii sai sau udecatorul puteaucere acum o e$pertiza psihiatrica, dar nu erau obligati sa anunte detinutul

Page 103: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 103/113

de aceasta sau sa'i comunice rezultatul e$pertizei ori recomandarilemedicale. cuzatul nu avea voie sa'si cunoasca dosarul sau concluziileanchetei penale. Dreptul de a avea un avocat era adesea eludat înpractica si oricum avocatul nu era ales de acuzat si nu e$ista obligatia caavocatul sa se înt&lneasca cu acuzatul.

 

c- Lun0imea perioadei internarii

În cazurile studiate de noi lungimea internarii a oscilat de la c&rtevazile la c&tiva ani. $ista o legatura între ratiunea politica a internarii silungimea acesteia. *ei mai multi dintre dizidenti au fost internati mai alespe termene scurte, cu ocazia unor evenimente.

În fond, alegerea internarii si lungimea sa era o problema tacticapentru autoritati. 0tilizarea psihiatriei avea avantaul discretiei si faptul caera foarte e$peditiva. ra pusa în discutie aici nu numai victima, dar siideile sale "nebune". #e pune însa întrebarea pentru ce unii dizidenti erauinternati la psihiatrie, iar altii mai degraba la închisoare. ste foarte greude stabilit ratiunile acestui comportament. Dupa opinia noastra, spitalul depsihiatrie trebuia rezervat pentru dizidentii cei mai refractari ' e$emplu 7./araschiv ', care erau greu de supus sau pentru aceia care aveaurevendicari politice pure. În locul unei udecati dicile (dizidentii de fapt nu încalcau *onstitutia), prin psihiatrie ei erau lichidati sumar, fara a se lua îndiscutie ideile lor, ci doar pretinsa lor iresponsabilitate. În multe situatii

"acuzatul" nici nu era prezentat la asa'zisul proces. 5iscul unormanifestatii la tribunal, a prezentei ziaristilor straini nu mai e$ista.

De asemenea, dizidentii internati la psihiatrie erau dusi în locurisecrete pentru familie, la sute de ?ilometri, iar cu autorul neurolepticelorsi a unei asa'zise "psihoterapii" se încerca spalarea creierelor acestorindivizi.

Dizidentul psihiatrizat nu mai avea nici o speranta, el nu stia nici c&tmai are de stat în spital (totul depindea de cum renunta la ideile sale), nuavea nici un spriin, ind internat în aceleasi saloane cu bolnavii psihici

periculosi, deci într'un permanent pericol ziua si noaptea.

 -ortura prin tratament psihiatric'neuroleptic si electrosocuri eraodioasa si împreuna cu internarea de lunga durata erau menite saprovoace modicari ale personalitatii, adesea cu caracter ireversibil. %aimult, aceste internari aveau si rol de intimidare asupra grupului din caredizidentul facea parte.

8ereusita robotizarii dizidentului era imputata psihiatrului, motivpentru care, adesea, acesta facea e$ces de zel, în ciuda pericolului unormari complicatii.

Page 104: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 104/113

5atiunea internarilor într'un spital de psihiatrie obisnuit o constituiamai ales prezumtia unei internari mai scurte, atunci c&nd #ecuritateaaprecia ca doar o simpla internare ar sucienta. De asemenea, tot înaceste spitale erau tratate delictele minore 'petitii, altercatii cu sei etc.

Internarea de scurta durata se practica mai ales în anii 3;, aceastamodalitate nepermit&nd aparitia unor campanii în !ccident si, oricum,c&nd acest lucru aparea dizidentul era de mult eliberat. -ot în spitaleleobisnuie, pentru scurta durata se faceau acele internari în masa adizidentilor cu ocazia unor evenimente politice, vizite de stat etc.

 

d- Locul si conditiile de detentie @internare

Daca spitalele de psihiatrie speciale si'au mentinut tot timpul ocialaspectul de închisoare, spitalele psihiatrice obisnuite aveau aspect azilar,ceea ce în practica era aproape identic. m aratat anterior în ce conditiifunctionau aceste spitale.

În cele ce urmeaza vom sistematiza, pe baza anchetei noastre,principalele aspecte care caractereizau viata în aceste spitale în care erau închisi dizidentii.

Supraaglomeratia si lipsa conditiilor elementare de igiena. -oatespitalele de psihiatrie (obisnuite sau speciale) erau suprapopulate cu c&te

doi bolnavi într'un pat, în saloane de 4; ' H; de paturi, cu mirosuripestilentiale, fara grupuri sanitare corespunzatoare (uneori chiar cutinete). 7iata bolnavului era ca a unui prizonier. rigul, t&ntarii, umezeala,igrasia erau conditiile obisnuite. Iesirea din salon chiar pe coridor trebuiasupravegheata de personal. limentele erau servite adesea în saloane sausufragerii insalubre, în vesela metalica. desea o cana servea la G ' 4bolnavi. :ipsa bailor, prezenta parazitilor, a afectiunilor dermatologice eraregula. 0niformele de spital erau rupte si murdare, cearsafurile seschimbau rar si erau de calitate e$ecrabila. :a aceasta se mai adaugaudesele imobilizari la pat pentru cele mai mici abateri de la disciplinaimpusa de inrmieri.

0estrictiile si cenzura constau într'un regim drastic alcorespondentei, vizitelor, primirii pachetelor, lipsa permisiunii de a aveaunele obiecte personale. desea, în spitalele speciale, medicii aprobau saunu dreptul la corespondenta. ctivitatile intelectuale ca cititul, scrisul eraupractic imposibile. ! adevarata cenzura era instituita si nimic din ceea cese înt&mpla în spital nu trebuia sa razbata în e$terior.

4iolenta #ata de bolnavi, personalul de îngriire av&nd practicautorizatia de a lega pacientii, de a le face electrosoc. Dizidentii aureclamat mai ales despotismul personalului, lipsa de calicare si recoltareaacestuia din r&ndul persoanelor tarate, a detinutilor de drept comun,alcoolicilor, psihopatilor, fostilor bolnavi psihici. 0neori se aplicau batai

Page 105: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 105/113

sadice. De multe ori "detinutii" aveau senzatia ca acest personal aveadreptul de viata si de moarte asupra lor. Daca personalul medical stateaputin printre bolnavi, inrmierii stateau practic tot timpul, form&ndadevarate clanuri, aut&ndu'se între ei.

De fapt, medicii si inrmierii erau solitari în ceea ce privestepracticarea violentei chiar daca medicul nu lovea, reclamarea inrmierilornu a declansat anchete, motivul ind invariabil ' bolnavul era agitat.oarte frecvent pedepsele constau si din cresterea dozelor de neurolepticesau practicarea de electrosocuri. %entinerea unei discipline de er era maiales caracteristica spitalelor speciale, unde scopul parea sa edezumanizarea pacientilor, cu e$terminarea în ei a oricarei g&ndiri libere, aoricarei constiinte politice.

Presiunile morale si tentativele de modicare a convingerilor  politice se e$ercitau în permanenta în spitalele speciale. deseoriasemenea actiuni aveau ca acoperire sedinta de psihoterapie. Dintreprincipalele actiuni psihologice notam

' izolarea aberanta în spitale speciale sau în saloane de agitati subcheie. :a aceasta se adauga interzicerea vizitelor, animozitatile dintrepsihiatri si familiile bolnavilor etc.

' absenta oricarei cai de recurs sau de protectie legala, cenzura,controlul permanent asupra detinutului, controlul relatiilor sale cu altipacienti. În spitalul psihiatric personalul ocial nu avea nici o obligatie

legala de a face sa parvina pl&ngerile pacientilor la un procuror, iarpl&ngerile familiilor nu erau luate în seama

' spitalizarea era pe durata nedeterminata, nici un dizident nu puteasti c&t va ram&ne în spital, numai renuntarea la dizidenta era un argumentpentru a obtine eliberarea. 8ici chiar la cei încadrati în decretele 1G sau414 nu li se respecta dreptul de a ree$aminati la = luni.

Promiscuitatea legata de amestecul de persoane de vârste, gradede cultura deosebite, amestecul cu bolnavi psihici reali . Dupa e$ternarepacientul era "dispensarizat", supus de acum nu numai supravegherii

#ecuritatii, dar si organelor sanitare teritoriale, neuroleptizat ambulatoriu.Din acest motiv, dizidentul declarat "bolnav psihic" putea oric&nd rapitde acasa sau de pe strada, fara alte formalitati pe" baza antecedentelor"sale.

e- %ia0nosticul

/sihiatrii rom&ni nu au avut acces la literatura de specialitateoccidentala si s'au instruit numai dupa manualele de psihiatrie din tara,toate editate de tartorii psihiatriei totalitare si dupa indicatii"programatice" ale directorilor sau profesorilor. Din aceste motive,diagnosticul psihiatric în practica a devenit o adevarata farsa simplista siusor de îndeplinit.

Page 106: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 106/113

#puneam mai sus ca psihiatria a devenit o diciplina cu 2 boli si 2medicamente. Iata aceste diagnostice, asa cum au fost ele preluate siintroduse prin ucaz, lista care era pe masa oricarui psihiatru, inclusiv cucodul necesar prelucrarii statistice

  Cod

1. #tari psihotice organice senile si presenile G1;

G. /sihozeschizofrenice G11

4. /sihozeafective G1G

H. /sihozealcoolice G14

B. -ulburari nevrotice G1H.;

=. -ulburari ale personalitatii G1H.1

>. lcoolismul G1B

3. Dependenta de drog G1=

2. Înt&rzierea mintala G1>

1;. lte tulburarimintale G12

Inconsistenta reperelor de diagnostic si modul aleator al practiciiapar ca factori care faciliteaza imi$iunea unor criterii e$traprofesionale înspecial ideologice. 0n e$emplu preocuparea ocialitatilor de a mascaalcoolismul s'a soldat cu inventarea unor formulari diagnostice (e$act cum%inisterul #anatatii ascundea holera sub titulatura de boala diareica). *ue$ceptia cazurilor de delirium tremens sau de psihoza etilica, nici o alta

forma de patologie legata de alcool nu se mai consemna. ste un e$emplutipic de transgresare a psihicului si de limitare a instituirii precoce atratamentului. În aceleasi conditii s'au a+at si diagnosticele decomplezenta puse cu scopul întreruperilor de sarcina. #a nu uitam, însa,decizia protearii sau neprotearii bolnavului prin diagnostic eufemisticram&ne constant la dispozitia psihiatrului, caruia i s'ar pus la încercaresau, eventual, chiar valida o putere discretionala. 8u putem ignoramiloacele, motivatia si beneciul, dupa cum nu putem ignora faptul ca undiagnostic psihiatric super+u poate deveni proba în ustitie chiar împotrivabeneciarului (un diagnostic care permitea întreruperea sarcinii puteaulterior sa e o proba temeinica de divort).

Page 107: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 107/113

/ar stranii în acest conte$t declaratiile publice ale lui %. :azarescu,cum ca în clinica si sistemul psihiatric din -imisoara, de care raspundea el,ar e$istat în timpul regimului comunist zeci si zeci de cazuri de dizidenti"proteati" prin diagnostice de complezenta puse de dumnealui, acestiaalcatuind acolo o adevarata "academie" ' unii îsi faceau doctoratul, altii

faceau cercetari stiintice ' o adevarata "#ocola 5osie" condusa de:azaresacu. Dar cum ram&ne cu armatiile lui %. :. care au contribuit lapromovare ideii ca, în 5om&nia, în psihiatrie nu e$istau dizidenti internatiabuziv, c&nd acum spune ca avea zeci de dizidenti pe care îi protea cudiagnostice de complezenta datorita su+etului sau at&t de bun. Dar ce arputea spune despre cei 1;; de mineri internati la @am doar pentru ca auavut "boala grevei". De buna seama, %. :. aplica teoria leninista aadevarului relativ "ce este adevarat pentru unul este neadevarat pentrualtul" ' curat logica profesorala.

#e pune deci, din punct de vedere etic, întrebarea în ce masura unpsihiatru îsi poate folosi "puterea medicala" si în ce masura, crez&nd caface bine, e$ercita de fapt o adevarata dictatura a puterii medicale6 8oiam numi acesta lantropie tot abuz si fals, adica lipsa de etica medicala./uterea medicala nu ne este data de societate pentru a face din ea odictatura. ste clar ca prin toate acestea asistam de fapt la o iesire dincadrul sistemului de referinta a psihiatriei. ceste practici de a falsicadiagnostice tind a deveni ulterior contagioase, caci ceea ce este permis lui%. :. îsi poate permite oricare alt psihiatru.

Dar diagnosticul ctiv pus pentru pensionare, întrerupere de

sarcina etc., cu ignorarea criteriilor medicale, nu a fost sanctionat uridic înmod tacit de catre putere, prin aceasta însa orice alta situatie clinicadevenind posibil a misticata. stfel, s'a practicat indistinctia dintrepsihiatrie si e$trapsihiatrie si în ultima instanta proliferarea omnipotentei siliberului arbitru a unor medici care prin functia lor, mai ales aceea politica,puteau eluda normele etice si legea în general. Deci, de ce nu orice fel delege6 8umai în acest conte$t a fost posibil abuzul malign. Dar abuzurilemici sau mari sunt congenere, se interconditioneaza si se faciliteazareciproc, în matca aceleiasi imoralitati profesionale.

  #uprainvestirea cu puteri dictatoriale si discretionale a unor false

personalitati stiintice a fost determinata de agenezia unui întreg sistemetic. #pre deosebire de alte specialitati medicale ' unde rationamentul eticsi decizia deontologica succed rationamentul si decizia profesionala ',. înpsihiatria rom&neasca totalitara, caracterul vag si inconsistent alsistemului conceptual a dus nu de putine ori la aberatii. Pudecata etica sidecizia deontologica ce ar trebui sa se raporteze la un fel de norme 'validate demult în tarile democrate ' s'au a+at aprioric în vid, fara alteelemente de referinta dec&t cele ale "marelui frate de la rasarit",ram&n&nd necunoscute pentru destui specialisti p&na si reglementarile din12>4 ale sociatiei %ondiale a %edicilor.

#tudii vechi ale abuzului psihiatric din 5usia au atestat utilizarea înspecial a diagnosticului de "schizofrenie inaparenta" în cazul dizidentilor.

Page 108: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 108/113

cest lucru se potrivea si din motivul ca în marea lor maoritate acestidizidenti erau barbati de v&rsta milocie. /entru a pune acest diagnostic nuera nevoie de prezenta unor simptome clare, asa cum e cazul înschizofrenia obisnuita (autism, comportament bizar, prezenta halucinatiilorsau a ideilor delirante). În conformitate cu descrierile lui #nenevs?i

(ideologul abuzului psihiatric în 0niunea #ovietica), individul cu aceastaboala pare sanatos. *omportamentul patologic se manifesta prin "aberatii"cum ar ideile de autoimportanta, ideile de grandoare sau reforma. Dinacest motiv, spunea ideologul, o schizofrenie inaparenta nu poate depistata dec&t de psihiatri e$perimentati. ntitatea pe care psihiatriioccidentali nu au recunoscut'o niciodata si care a fost botezata cutermenul de ' sovietofrenie ' a devenit diagnosticul curent pentru dizidentiipolitici. -reptat, însa, acest diagnostic aberant a suferit o uzura morala./sihiatria "sora" cubaneza, de e$emplu, era mult mai directa, folosinddiagnostice ca delirul de lupta pentru drepturile omului sau apatie pentrusocialism. În multe cazuri, în *uba, nici nu se mai considera necesar a sestabili un diagnostic, abuzul ind practic recunoscut ocial.

În 5om&nia, pe baza studiului e$perientei sovietice si resping&nd si orecunoastere cinstita de tip cubanez, diagnosticul a fost psihiatrizat. stfel,la primele internari, diagnosticul oscila între psihopatie (=BR) sischizofrenie (4BR), iar termenii de paranoid sau paranoic veneau sacoloreze diagnosticul.

ste interesant ca, desi statisticile arata o mare diferenta privindmaniera în care psihiatrii pun diagnosticele, în privinta dizidentilor paleta

era foarte limitata, tortionarii înteleg&ndu'se perfect între ei în acestdomeniu (schizofrenie paranoida, delir sistematizat nehalucinator sauparafrenie). dopt&nd formula lui *eausescu, ca în 5om&nia numai nebuniise opun socialismului, tortionarii autohtoni au transpus aceasta indicatie încadrul unui conte$t nosologic limitat. -ratamentul aplicat nu avea îngeneral legatura cu boala.

)- Abu'ul de terapie electroconvulsivanta

$ista psihiatri care mai recunosc o oarecare valoare electrosocului în terapia psihiatrica. În tarile civilizate se face cu anestezie si sub

miorela$ante, pentru a preveni complicatiile. #e fac sase ' noua sedinte,cam doua ' trei pe saptam&na.

  Dictaturile din toata lumea au adoptat aceasta tehnica pentrutorturarea dizidentilor. În cadrul electrosocului (#) individul este pus într'ostare de stres vital, o situatie care simuleaza amenintarea iminenta avietii.

/e lotul studiat de noi, # s'a folosit ca metoda represiva cu scop depedeapsa si s'a efectuat numai în maniera fortata. deseori s'a facut chiar în absenta unui medic. #'au facut între trei si douazeci de #, iardiagnosticul nu a avut nici un rol de selectie. 8ici dizidentii si nici familiilelor nu au fost întrebati. 8u s'a facut nici o notatie privind #. În general

Page 109: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 109/113

"pacientul" era luat cu forta de catre doi ' trei indivizi, adeseori urm&nddupa alti pacienti, uneori chiar în urina sau fecalele celor dinainte. 8u ae$istat nici o protectie, de cele mai multe ori nu li se punea în gura nimic,motiv pentru care multi si'au zdrobit dintii sau si'au muscat limba. Deasemenea, # nu s'a facut totdeauna în regiunea capului, adesea pe alte

parti ale corpului, iar uneori erau fortati sa asiste la sedintele de # alealtor persoane.

 

0- Abu'ul de neuroleptice

  -oti dizidentii din lotul nostru nu au avut dreptul sa'si aleagamedicul, care, la r&ndul sau, nu avea nici datoria de a'si declinaidentitatea. 8ici pacientul si nici familia nu aveau nici o in+uenta asupratipului de tratament aplicat. De obicei, se foloseau medicamente foarteputernice (haldol, clorpromazina, tri+uoperazina, maeptilul). Desi acestemedicamente se folosesc în mod specic numai pentru anumite boli,dizidentii le primeau în mod nedeterminat. stfel de tratamente aveau însa efecte secundare nocive, cum ar scaderea tensiunii arteriale,modicari sangvine si fenomene e$trapiramidale p&na la aparitia uneiadevarate boli par?insoniene. :a dizidenti asocierea medicamentelor caresa combata aceste efecte era de cele mai multe ori uitata. deseori usticarea utilizarii de medicamente se facea doar pentru a înconcordanta cu "diagnosticul" care se stabilea individului.

$istau, asa cum am aratat mai sus, dea pregatite o serie decocteiluri pentru dizidenti. cestea erau adevarate patente ale unor medicise de sectie, pe care le aplicau automat chiar cadrele medii sauinrmierii.

De fapt, acest tratament si maniera lui de aplicare avea drept scopde a convinge dizidentul sa'si abandoneze convingerile, acredit&nd ideeaca el este total la discretia tortionarilor sai. În scurt timp, persoanelestudiate de noi declarau ca deveneau de nerecunoscut chiar si de catremembrii lor de familie, pacientii av&nd acum alura oricarui bolnav psihic(facies at, supunere automata, privirea în os, lipsa oricarei opozitii, ca un

adevarat robot sau, ca sa m în ton cu tortionarii, erau transformati într'o"papusa psihiatrica").

! adevarata ororare pentru dizidentii internati a constituit'o legarea,contentia. :a cel mai mic act de " indisciplina" i se arunca peste cap uncearsaf, dupa care era înhamat cu legaturi la m&ini si picioare si "întins" cuo legatura sub a$ile. În aceasta situatie pacientul nu mai putea face nici omiscare, ind adesea uitat asa ore întregi sau p&na declara ca nu va maiface opozitie.

%aniera de comportare fata de dizidenti era deosebita în spitaleleobisnuite fata de cele speciale, unde tratamentul era mult mai dur.

Page 110: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 110/113

Spitalele psihiatrice speciale erau destinate bolnavilor psihicipericulosi sau condamnati conform *odului penal la internare, p&na lacompleta vindecare. Din pacate, aici erau internati si cei mai "periculosi"dizidenti. 8ici un cod uridic nu reglementa conditiile de detentie în acestelocuri. t&t pacientii adevarati, c&t si dizidentii nu aveau nici un drept

recunoscut, aici nu se putea protesta, cu toate ca, ocial, si acesti oamenierau cetateni ai tarii. 8ici o procedura nu putea corecta erorile sauabuzurile psihiatrice sau udiciare. 8u e$ista posibilitatea unui contact cuautoritatile udiciare practic acesti oameni erau total separati de lumeae$teriora, ind numai la discretia administratiei, a psihiatrilor si adesea aoterilor de securitate. Institutiile acestea erau plasate adesea sub dublaautoritate ' %.I. si %.#. ', transform&ndu'se de fapt în adevarate închisori(garduri înalte, paza militara în e$terior, uniforme speciale etc.).

Spitalele psihiatrice obisnuite aveau toate o organizare azilara, adicao organizare carcerala. În aceste spitale pacientii nu stateau prea mult sierau sub tutela %.#.

Desi, comparativ cu unitatile speciale, aici tratamentul era maibl&nd, e$istau mari diferente, în functie de atasamentul selor de sectiefata de partid sau chiar în functie de personalitatea lor, adeseori nistemarginali. 0nii priveau intuitiv cu ura pe orice dizident.

t&t spitalele speciale, c&t si cele obisnuite nu anticipau niciodatadurata de internare. *hiar si e$ternat, dizidentul va de acum stigmatizatca bolnav psihic, ind supus obligatoriu "dispensarizarii". stfel, el era luat

 în evidenta de catre policlinici si amenintat ca va reinternat fortat înorice moment în care vor decide organele de securitate sau la oricemanifestare de opozitie fata de regim.

Dizidentii politici erau supusi unei permanente segregari privinddetinerea unui loc de munca, promovari, drepturi salariale. În acestconte$t, înclinatia de a protesta era aproape normala si o data cu aceastacrestea si pericolul unor noi internari.

1- Dncalcarea drepturilor pacientilor

  Desi dizidentii erau internati la psihiatrie în circumstante diferite,elementul comun îl reprezenta tendita de a'si e$ercita acele libertatielementare cunoscute sub denumirea de drepturile omului. ra vorba maiales de e$presii scrise sau orale, de opinii critice privind practiciguvernamentale, petitii fata de autoritati, participari la manifestatiineagreate ocial, apartenenta la grupuri neociale, participari lamanifestari religioase, încercari repetate de a emigra, încercari de a treceilegal frontiera.

În multe situatii, dizidentii fusesera mereu avertizati anterior, iarfaptul ca dizidentul nu recunostea ca este bolnav era din cauza "lipsei salede constiinta a bolii".

Page 111: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 111/113

În ultimele doua secole, lumea psihiatrilor a trebuit sa accepte,treptat, ca pacientii din spitalele de psihiatrie au niste drepturi si ca eitrebuie feriti de anumite abuzuri. stfel internarea obligatorie a fostsupusa unor restrictii severe, s'a scos în evidenta dreptul pacientilor laindividualizarea tratamentului, dreptul de a tratat corespunzator si într'o

perioada rezonabila de timp, dreptul la un mediu înconurator acceptabil,dreptul la un standard de igiena, dreptul de a refuza un tratament sau opersoana care îl trata, de a refuza un e$periment, dreptul de a tratat depersoane calicate, dreptul la securitate în spital.

oarte putine dintre aceste drepturi s'au respectat la noi în perioadacomunista.

 -ratamentul, asa cum am aratat, nu era corespunzator si era aplicatabuziv, saloanele au fost descrise ca adevarate închisori în care sepractica violenta, at&t din partea personalului, c&t si din partea unorbolnavi psihici reali. -ratamentul nu putea refuzat, si din acest motiv elaparea mai mult ca o pedeapsa. Internarile psihiatrice se faceau abuziv încadrul lotului nostru, iar armatia se poate baza pe argumenteleenumerate mai os.

D serie de dizidenti %4. Paraschiv, dr. +ana& au #ost reexaminati înDccident si au #ost gasiti sanatosi.

 (bsenta actelor de violenta ale dizidentilor, recunoscute deSecuritate. Aneori mase întregi de oameni erau declarate ca su#erind de

boli psihice - exemplu dupa greva minerilor din 1<:: - or, era imposibil siincredibil ca o masa de sute de oameni, un grup pro#esional sa seîmbolnaveasca psihiatric spontan.

!xpertizele medico-legale psihiatrice erau superciale si inadecvate. (cestea se rezumau, adesea, la câteva întrebari, totul durând doar câtevaminute, dupa care comisia decidea soarta bolnavului. iagnosticele sestabileau pe baza unor notatii subiective si mai ales dupa cele din dosarulsau 'penal' alcatuit de Securitate.

Situatia ambigua a personalului care lucreaza la psihiatrie, într-un

sistem centralizat de stat, motiv pentru care el poate utilizat deorganele statului si mai ales de Securitate, care doreste sa întareascacontrolul politic asupra populatiei. Psihiatrii din comisiile de expertiza erauselectionati de catre organele represive dupa criteriile de loialitate si deobedienta #ata de ei. iciodata dizidentul nu-si putea alege un psihiatru înaceste comisii ociale. "oarte #recvent psihiatrii din comisiile de expertizaîsi ascundau numele #ata de dizident. @a #el era ascunse diagnosticul sidecizia pe care o luau privind soarta bolnavului.

  3- Abu'ul ca )orma de tortura

  În acord cu comunitatea internationala, tortura este denita ca unact de provocare a unei suferinte zice sau psihice în mod intentionat, cu

Page 112: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 112/113

scopul obtinerii de informatii sau confesiuni pentru a pedepsi individulpentru un act al sau sau pentru a santaa o a treia persoana. cesteactiuni au fost facute de functionari publici sau de alte persoane careactioneaza în functie ociala.

/entru a atesta fenomenul de tortura, statul trebuie sa oace un rol în tolerarea si încuraarea acestor practici. 8u sadismul tortionarului, cifaptul ca aceasta se face printr'o masinarie controlata de stat, pentru apedepsi sau suprima pe dizident, este important.

face tortura cu electrosocuri sau seringa a fost sub comunisti oactiune diriata de catre stat. $ista c&teva criterii pentru a determinadaca un act poate denit ca tortura (dupa mnistF International)

- severitatea abuzului zic si psihic;

- #aptul ca actul este premeditat;

- implicarea ociala a statului;

- deliberarea actului.

stfel, folosirea e$cesiva a # este o forma de tortura care s'a folositfrecvent. În acest conte$t intra si folosirea neusticata a neurolepticelor.

8iciunul din drepturile unui adevarat pacient nu a fost respectat

standarde de igiena, dreptul de a refuza tratamentul sau persoana care îladministraza, garantarea securitatii etc. Dizidentii erau amestecati cubolnavii psihici reali, iar disciplina se asigura prin bataie, #, supradoze deneuroleptice, contentie, restr&ngerea vizitelor.

*onsider&nd aceste actiuni ca tortura, mnistF Internationalargumenteaza acest lucru pe baza urmatoarelor criterii

1. 4ictimele erau internate sub dubla responsabilitate a organelor medicale si de securitate.

2. 3ortionarii au avut tot timpul controlul zic asupra victimelor.

. 4ictima era supusa su#erintelor zice si psihice.

7. Procesul victimizarii era deliberat, sistematic si era în #apt, scopulactivitatii.

8. Scopul victimizarii 'terapeutice' nu era de a scadea o su#erinta, cide a obtine o in#ormatie, o con#esiune, umilirea si distrugerea vietii, personalitatii, determinând dizidentul sa renunte la lupta.

Page 113: I Cucu Psihiatria Sub Comunism

7/21/2019 I Cucu Psihiatria Sub Comunism

http://slidepdf.com/reader/full/i-cucu-psihiatria-sub-comunism 113/113

9. Procesele psihiatrice nu sunt numai pentru pedepsirea victimei, cisi pentru a înspaimânta pe alti dizidenti siliti ast#el sa renunte laconvingerile lor politice.

:. Statul participa direct sau indirect la organizarea torturii care va

avea loc într-o institutie de stat, pusa în scena de catre medici salariati aistatului si de catre agentii de securitate ai statului comunist.

5ezum&nd, putem spune ca abuzul politic din psihiatrie a vizat în5om&nia urmatoarele categorii de dizidenti

  - dizidentii #ara antecedente psihiatrice, #ara a prezenta semne deboala psihica, dar care au avut 'nebunia' de a critica în mod publicregimul. !S, contentia, neurolepticele în acest context au constituit o pedeapsa pentru activitatea lor politica;

- acelasi tip de dizidenti, care nu au criticat public regimul, dar auderan)at puterea pe linie administrativa, la di#erite niveluri. $nternarea lor s-a #acut în scop de demoralizare si în#ricosare, pentru a evita un proces penal;

- dizidentii sanatosi, dar neîn#ricati în activitatea lor politica, internatiîn scopul de a pedepsiti, pentru a evita un proces si o campanie de protest în Dccident;

- dizidenti nevrozati de persecutiile la care au #ost supusi,

 prezentând doar tulburari usoare si care nu ar necesitat internarea.$nternarea si tratamentul abuziv s-ar #acut în scop de intimidare;

- persoane cu tulburari psihice reale, dar cu tematica politica simani#estari indezirabile (delir politic, religios, de reforma sociala etc.), darcare adesea erau internati din ratiuni nemedicale pentru a nu se manifesta în public, mai ales în prema unor evenimente si mai ales pentru a nudeveni contagiosi.