scc curs 4

Sisteme contabile comparate – Cursul 4

Conf. univ. dr. Nadia Albu, Catedra de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară

1

Capitolul 3. Raportarea financiară şi marile societăţi: IFRS; US GAAP; Directiva a

VII-a; diferenţe în aplicarea IFRS; politici contabile specifice marilor societăţi Preambul - utilizatorii informaţiei contabile: - obiectivele raportării financiare: - sisteme contabile: 3.1. Contextul economic şi contabil specific societăţilor cotate

Nevoia de surse de finanţare duce la creşterea numărului societăţilor cotate, iar globalizarea conduce la creşterea numărului de multinaţionale şi a numărului societăţilor cotate pe alte pieţe decât ţara de origine. O multinaţională este o companie care produce bunuri şi servicii în două sau mai multe ţări; este o entitate economică şi nu juridică. Cotarea pe alte pieţe are la bază următoarele motive: atragerea de investitori (mai ales când compania provine dintr-o ţară mică), cost mai redus, îmbunătăţirea imaginii faţă de clienţi, furnizori. Pe lângă avantaje, există şi costuri: informaţii suplimentare (cerinţele organismelor bursiere), conversii şi reconcilieri de situaţii financiare, costuri de audit. Statistici:

- pe piaţa londoneză (LSE) sunt cotate aproximativ 2.800 de societăţi, iar pe bursa de la New York (NYSE) sunt cotate aproximativ 3.600 de societăţi; - 20%-25% din societăţile cotate pe marile pieţe sunt societăţi străine; - în anii 1990, 36% din firme sunt deţinute de acţionariat dispersat (studiu efectuat pe 27 ţări; La Porta et al., 1999); - Volvo era cotată în anul 2000 pe 5 pieţe străine, iar în 2007 doar pe una (US); Norsk Hydro (companie norvegiană) era cotată în 2000 pe 7 pieţe străine şi doar pe 4 pieţe în 2007. Probleme contabile:

- diferite referenţiale contabile => costuri privind reconcilierea şi prezentarea situaţiilor financiare; - separarea dintre manageri şi proprietari conduce la nevoia de informaţie transparentă, auditată; - probleme economice şi juridice complexe, monede diferite, activităţi complexe. - începând cu 1 ianuarie 2005, IFRS se aplică în conturile consolidate ale societăţilor cotate din UE (IAS Regulation – 1606/2002/EC, emisă iunie 2002) - cer aplicarea IFRS în conturile consolidate ale entităţilor necotate

Cipru, Estonia, Malta, Polonia, Slovacia

- permit aplicarea IFRS în conturile consolidate ale entităţilor necotate

Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Ungaria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Olanda, România, Spania, Marea Britanie



2

- cer aplicarea IFRS în conturile individuale ale entităţilor cotate

Bulgaria, Estonia, Grecia, Cehia, Malta, Letonia

- permit aplicarea IFRS în conturile individuale ale entităţilor cotate

Finlanda, Irlanda, Polonia, Olanda, Norvegia

- cer aplicarea IFRS în conturile individuale ale entităţilor necotate

Cipru, Malta

- permit aplicarea IFRS în conturile individuale ale entităţilor necotate

Danemarca, Grecia, Marea Britanie

(Sursa: http://www.iasplus.com/country/portugal.htm) - SEC decide în 2007 să nu mai solicite reconcilierea cu US GAAP emitenţilor din alte ţări care utilizează IFRS (se vizează aplicarea IFRS începând cu 2014 în SUA). - distincţie între „adoptarea IFRS” şi „convergenţa cu IFRS” Exemplul 1

Opinia auditorului pentru situaţiile financiare consolidate ale GlaxoSmithKline pentru anul 2006 se prezintă astfel: „În opinia noastră: - situaţiile financiare ale grupului oferă o imagine fidelă (engl. true and fair view) în conformitate cu IFRS aşa cum sunt adoptate de UE, a poziţiei financiare, rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la 31.12.2006; - situaţiile financiare consolidate au fost întocmite în conformitate cu Companies Act 1985 şi cu Articolul 4 din IAS Regulation. Opinie separată legată de IFRS După cum se explică în Nota 1, pe lângă obligaţia de a fi în conformitate cu IFRS adoptate de UE, situaţiile financiare sunt în conformitate şi cu IFRS aşa cum sunt emise de IASB. Situaţiile financiare ale grupului oferă o imagine fidelă în conformitate cu IFRS, a poziţiei financiare, rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la 31.12.2006.” Comentaţi această opinie de audit. Exemplul 2

Philips este cotată pe NYSE şi Euronext Amsterdam. În anul 2002, Philips a adoptat US GAAP ca set de standarde pentru raportarea financiară. Pentru a îndeplini cerinţele legii olandeze, realizează şi prezintă o reconciliere între US GAAP şi Dutch GAAP. Grupul de comparaţie al companiei este format din: US GAAP (Emerson Electric, Hitachi, Matsushita, Sanyo, Sony, Toshiba, Tyco); IAS (Nokia), Suedia (Electrolux, Ericsson), Coreea (Samsung, LG Electronics), Japonia (Sharp, Mitsubishi). În anul 2005, compania arată că pentru a menţine comparabilitatea, Philips va menţine US GAAP pentru întocmirea situaţiilor financiare şi va prezenta şi informaţii conform IFRS. Începând cu 2009, Philips întocmeşte situaţii financiare conform cu IFRS. Care sunt motivele alegerii referenţialului de raportare de către Philips?



3

3.2. Referenţialul contabil internaţional (full – IFRS)

Cadrul conceptual:

– cel aplicabil în prezent – 1989; în curs de revizuire (împreună cu FASB) S-a emis un Exposure Draft în 2008 pentru faza A (obiective şi caracteristici calitative). The objective of general purpose financial reporting is to provide financial information about the reporting

entity that is useful to present and potential equity investors, lenders, and other creditors in making

decisions in their capacity as capital providers. Capital providers are the primary users of financial

reporting. To accomplish the objective, financial reports should communicate information about an entity’s

economic resources, claims to those resources, and the transactions and other events and circumstances

that change them. The degree to which that financial information is useful will depend on its qualitative

characteristics.

Qualitative characteristics are the attributes that make financial reporting information useful. The

qualitative characteristics are complementary concepts that each contribute to the usefulness of financial

reporting information. However, for analysis purposes, it is helpful to distinguish the qualitative

characteristics as either fundamental or enhancing depending on how they affect the usefulness of

information. Providing useful financial reporting information is limited by two pervasive constraints on

financial reporting, materiality and cost.

Fundamental qualitative characteristics distinguish useful financial reporting information from

information that is not useful or is misleading. For financial information to be useful, it must possess the

two fundamental qualitative characteristics—relevance and faithful representation. Relevant information is

capable of making a difference in decision making by virtue of its predictive or confirmatory value.

Financial reporting information is a faithful representation if it depicts the substance of an economic

phenomenon completely, neutrally, and without material error.

Enhancing qualitative characteristics (comparability, verifiability, timeliness, and understandability)

should be maximized to the extent possible. However, the enhancing qualitative characteristics, either

individually or in concert with each other, cannot make information useful for decisions if that information

is irrelevant or not faithfully represented.

Definirea elementelor: - current: An asset is a resource controlled by the entity as a result of past events and from which future economic benefits are expected to flow to the entity. - propus: An asset of an entity is a present economic resource to which the entity has a right or other access that others do not have. IFRS:

- la 1.01.2009 acestea cuprind 8 IFRS, 29 IAS, 16 IFRIC şi 11 SIC. - diferenţe între aplicarea IFRS în diferite ţări

I1. Care sunt factorii care conduc la diferenţe de aplicare? Care sunt implicaţiile

diferenţelor de aplicare a IFRS?

I2. Care sunt sursele (legate de IFRS) acestor diferenţe?

- impactul aplicării IFRS în Europa

a) creşterea încrederii utilizatorilor, creşterea comparabilităţii, creşterea transparenţei (performanţa trecută, risc), altă percepţie asupra valorii entităţii (IFRS este mai apropiat de raportarea internă) (Studiu PWC, 187 investitori din 7 ţări) b) reducerea gradului de prudenţă, volatilitatea rezultatelor, integrare a raportării financiare cu contabilitatea managerială (modificări în organizarea procesului contabil).



4

- problema conformităţii (engl. Compliance) şi a impunerii (engl. enforcement)

Diverse studii arată un grad redus de confomitate a IAS/IFRS în ţări precum Franţa sau Germania (în special în ce priveşte prezentarea informaţiilor). Partea de impunere în Europa revine organismelor naţionale (care răspund totuşi în faţa CESR – Committee of European Securities Regulators). - problema influenţei/presiunii politice (engl. political lobby)

Deoarece standardele au consecinţe economice, părţile interesate intervin în procesul de normalizare prin scrisori, comentarii, exprimarea poziţiei. Utilizarea în mod concertat a instrumentelor de lobby, precum şi utilizarea ameninţărilor sau defăimărilor se numeşte lobby politic. Exemple (Nobes şi Parker, 2008: 224-227) - în 1992, IASC intenţiona eliminarea LIFO, iar reprezentanţii Germaniei, Italiei, Japoniei şi Coreei de Sud au votat împotrivă deoarece în ţările lor LIFO era utilizată fiscal; - în 2001, IASB începe să lucreze la un standard pentru plăţi pe bază de acţiuni, propunând recunoaşterea unor cheltuieli pentru fiecare perioadă în care serviciul este prestat. Înainte de a emite ED, multe firme europene (Nokia, Nestle, Saint-Gobain, Lafarge, Pirelli, ING etc.) au trimis scrisori arătând că acest tratament le defavorizează în detrimentul firmelor americane (în scrisori erau paragrafe comune); inclusiv Parlamentul European adoptă aceeaşi poziţie). Totuşi IFRS 2 a fost emis, iar în 2004 FASB a modificat SFAS 123 (cu opoziţie din partea Congresului). - discutarea IAS 39 la nivelul UE – băncile franceze s-au plâns că IAS 39 va genera o volatilitate foarte mare a rezultatelor şi că le obligă să-şi schimbe practicile de managementul riscului în defavoarea lor; J. Chirac a scris în 2003 preşedintelui Comisiei Europene că IAS 39 ar avea consecinţe asupra stabilităţii financiare. IAS 39 a fost adoptat pentru UE în noiembrie 2004, fără evaluarea la valoare justă a unor datorii şi utilizarea valorii juste pentru anumite operaţii legate de contabilitatea de acoperire. În 2005, IASB a revizuit IAS 39 şi a rezolvat problema datoriilor, dar contabilitatea de acoperire rămâne o diferenţă. Exemple şi întrebări 1. Daţi exemple de prevederi din IFRS care pot fi aplicate în mod diferit în Italia şi Marea Britanie. 2. Care consideraţi (şi din ce motive) că sunt conceptele (standardele) din IFRS cele mai dificile pentru firmele din Europa Continentală? 3. Care consideraţi că sunt modalităţile prin care se pot reduce diferenţele în ceea ce priveşte aplicarea IFRS?

scc curs 4

Documents