ASPECTE NURSING ÎN ASPECTE NURSING ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI AFECŢIUNILE APARATULUI

RENALRENAL

• SEMNE ŞI SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE SEMNE ŞI SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE RENALERENALE

• EXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE• PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTEPRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE NECESARE NECESARE

PRACTICII NURSINGPRACTICII NURSING• PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN

AFECŢIUNILE RENALEAFECŢIUNILE RENALE• TULBURĂRILE FUNCŢIILOR APARATULUI TULBURĂRILE FUNCŢIILOR APARATULUI

RENALRENAL• AFECŢIUNI ALE APARATULUI URINARAFECŢIUNI ALE APARATULUI URINAR

11. SEMNE ŞI SIMPTOME . SEMNE ŞI SIMPTOME APARUTE ÎN AFECŢIUNILE APARUTE ÎN AFECŢIUNILE

RENALERENALE

• În suferinţele aparatului renal se descriu o În suferinţele aparatului renal se descriu o serie de semne şi simptome, care pot fi:serie de semne şi simptome, care pot fi:- - generalegenerale, datorate răsunetului afecţiunii , datorate răsunetului afecţiunii renale la nivelul organismului;renale la nivelul organismului;- - localelocale, caracteristice suferinţelor renale:, caracteristice suferinţelor renale:

• 11.1 Durerea.1 Durerea• 11.2 Modificarea diurezei.2 Modificarea diurezei• 11.3 Tulburări de emisie ale urinei.3 Tulburări de emisie ale urinei• 11.4 Modificări ale aspectului urinei.4 Modificări ale aspectului urinei

1.1. Durerea1.1. Durerea

• Se poate prezenta sub mai multe Se poate prezenta sub mai multe forme în funcţie de localizare:forme în funcţie de localizare:– Durerea lombarăDurerea lombară

– – CistalgiaCistalgia– Durerea pelviperineală.Durerea pelviperineală.

Durerea lombarăDurerea lombară poate fi: poate fi:

• colicativă (colica renală),colicativă (colica renală),

• necolicativă.necolicativă.

Colica renalăColica renală

• Reprezintă o durere paroxistică, de intensitate mare, Reprezintă o durere paroxistică, de intensitate mare, unilaterală, care debutează în regiunea lombară şi unilaterală, care debutează în regiunea lombară şi iradiază pe traiectul ureterului spre faţa internă a iradiază pe traiectul ureterului spre faţa internă a coapsei, regiunea inghinală, organe genitale şi faţa coapsei, regiunea inghinală, organe genitale şi faţa internă a coapsei respective. internă a coapsei respective.

• Poate fi acompaniată de simptome:Poate fi acompaniată de simptome:– urinare:urinare: polakiurie, disurie, hematurie, oligurie; polakiurie, disurie, hematurie, oligurie;– digestive:digestive: greţuri, vărsături; greţuri, vărsături;– cardio-circulatorii:cardio-circulatorii: bradicardie sau AV normală, bradicardie sau AV normală,

paloare, transpiraţii.paloare, transpiraţii.• În timpul colicii bolnavul este anxios, agitat, caută o În timpul colicii bolnavul este anxios, agitat, caută o

poziţie antalgică. Apare în următoarele afecţiuni renale: poziţie antalgică. Apare în următoarele afecţiuni renale: litiaza 90%, TBC, cancer. Dispare progresiv sau brusc.litiaza 90%, TBC, cancer. Dispare progresiv sau brusc.

Durerea necolicativăDurerea necolicativă

• uni- sau bilaterală, continuă sau uni- sau bilaterală, continuă sau intermitentă, de intensitate variată, se intermitentă, de intensitate variată, se prezintă sub formă :prezintă sub formă :

- - acută:acută: fără iradiere descendentă şi fară fără iradiere descendentă şi fară tulburări de micţiune tulburări de micţiune (glomerulonefrita acută şi pielonefrita (glomerulonefrita acută şi pielonefrita acută);acută);

- - cronică:cronică: de intensitate mai redusă de intensitate mai redusă (afecţiunile renale cronice).(afecţiunile renale cronice).

CistalgiaCistalgia

• durere de origine vezicală, este durere de origine vezicală, este localizată în hipogastru, cu iradiere localizată în hipogastru, cu iradiere către gland la bărbat şi meatul către gland la bărbat şi meatul urinar la femeie. urinar la femeie.

• cauze: inflamaţii acute şi cronice cauze: inflamaţii acute şi cronice ale vezicii urinare (cistite), litiaza ale vezicii urinare (cistite), litiaza vezicală.vezicală.

Durerea pelviperitonealăDurerea pelviperitoneală

• apare în infecţii ale prostatei sau ale uretrei.apare în infecţii ale prostatei sau ale uretrei.Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• administrarea analgeticelor prescrise de medic, în administrarea analgeticelor prescrise de medic, în

orice tip de durere,orice tip de durere,• administrarea antispasticelor prescrise de medic în administrarea antispasticelor prescrise de medic în

colica renală,colica renală,• evitarea factorilor favorizanţi: trepidaţii, căldură evitarea factorilor favorizanţi: trepidaţii, căldură

excesivă, efort fizic,excesivă, efort fizic,• calmarea durerilor prin: repaus, aplicaţii locale calmarea durerilor prin: repaus, aplicaţii locale

fierbinţi, băi calde generale, clisme calde,fierbinţi, băi calde generale, clisme calde,• restrângerea aportului de lichide în prima zi de restrângerea aportului de lichide în prima zi de

colică,colică,• monitorizarea diurezei, TA, pulsului, evoluţiei durerii.monitorizarea diurezei, TA, pulsului, evoluţiei durerii.

1.2. MODIFICAREA 1.2. MODIFICAREA DIUREZEIDIUREZEI

• Diureza este reprezentată de Diureza este reprezentată de volumul urinar în 24 ore (N=1000-volumul urinar în 24 ore (N=1000-2000ml); urmărirea diurezei este 2000ml); urmărirea diurezei este importantă pentru evaluarea importantă pentru evaluarea funcţionalităţii aparatului urinar. funcţionalităţii aparatului urinar. Pot fi sesizate: Pot fi sesizate: - poliuria,- poliuria,- oliguria,- oliguria,- anuria. - anuria.

PoliuriaPoliuria

• creşterea volumului urinar peste 2000 ml în 24 ore. Poatecreşterea volumului urinar peste 2000 ml în 24 ore. Poate• fi tranzitorie sau persistentă. fi tranzitorie sau persistentă. Poliuria tranzitorie Poliuria tranzitorie apare:apare:• în convalescenţa bolilor infecţioase acute, în convalescenţa bolilor infecţioase acute, • în faza poliurică a IRA, în faza poliurică a IRA, • după aport crescut de lichide,după aport crescut de lichide,• după administrarea de diuretice.după administrarea de diuretice.Poliuria permanentă Poliuria permanentă se întâlneşte în: se întâlneşte în: • diabetul insipid sau zaharat, diabetul insipid sau zaharat, • în boli renale cronice, IRC compensată.în boli renale cronice, IRC compensată.Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• măsurarea şi înregistrarea aportului de lichide,măsurarea şi înregistrarea aportului de lichide,• monitorizarea pulsului şi TA,monitorizarea pulsului şi TA,• în poliuria determinată de diuretice este necesară în poliuria determinată de diuretice este necesară

creşterea aportului de lichide pentru a compensa creşterea aportului de lichide pentru a compensa pierderile.pierderile.

OliguriaOliguria

• reprezintă reducerea diurezei sub 800 ml reprezintă reducerea diurezei sub 800 ml în 24 ore (până la 200-400ml). în 24 ore (până la 200-400ml).

• Apare după: reducerea aportului de Apare după: reducerea aportului de lichide, diaree, vărsături. lichide, diaree, vărsături.

• Patologic apare prin scăderea filtratului Patologic apare prin scăderea filtratului glomerular (insuficienţă cardiacă, şoc glomerular (insuficienţă cardiacă, şoc hemoragic, deshidratări, glomerulonefrita hemoragic, deshidratări, glomerulonefrita acută şi cronică) sau prin creşterea acută şi cronică) sau prin creşterea reabsorbţiei tubulare (nefropatii tubulare), reabsorbţiei tubulare (nefropatii tubulare), blocarea parţială a scurgerii prin uretere blocarea parţială a scurgerii prin uretere (calculi, stenoze, compresiuni).(calculi, stenoze, compresiuni).

AnuriaAnuria

• reprezintă suprimarea formării urinei la nivelul reprezintă suprimarea formării urinei la nivelul rinichiului (diureza scade sub 100-150 ml în 24 rinichiului (diureza scade sub 100-150 ml în 24 ore). Este întodeauna patologică şi are aceeaşi ore). Este întodeauna patologică şi are aceeaşi patologie ca şi oliguria, dar are semnificaţie mai patologie ca şi oliguria, dar are semnificaţie mai gravă. Anuria trebuie diferenţiată de retenţia de gravă. Anuria trebuie diferenţiată de retenţia de urină, diferenţa se face prin sondaj vezical.urină, diferenţa se face prin sondaj vezical.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• măsurarea şi înregistrarea urinei eliminate,măsurarea şi înregistrarea urinei eliminate,• reducerea aportului de lichide corelat cu reducerea aportului de lichide corelat cu

eliminarea urinară,eliminarea urinară,• restricţia de sare,restricţia de sare,• monitorizarea potasiului, sodiului, pulsului, TA.monitorizarea potasiului, sodiului, pulsului, TA.

1.3. TULBURĂRILE DE EMISIE 1.3. TULBURĂRILE DE EMISIE ALE URINEI (MICŢIONALE)ALE URINEI (MICŢIONALE)

PolakiuriaPolakiuria se caracterizează prin micţiuni frecvente, se caracterizează prin micţiuni frecvente, fără raport direct cu volumul urinar din 24 ore. fără raport direct cu volumul urinar din 24 ore.

Cauze: Cauze: • poliuria, poliuria, • cistite, cistite, • calculi vezicali, calculi vezicali, • compresiuni vezicale,compresiuni vezicale,• adenom sau cancer de prostată.adenom sau cancer de prostată.Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• asistenta trebuie să asigure accesul facil la asistenta trebuie să asigure accesul facil la

toaletă. toaletă.

• Micţiunea imperioasăMicţiunea imperioasă reprezintă reprezintă senzaţia stringentă de a urina, senzaţia stringentă de a urina, uneori dublată de un efort micţional, uneori dublată de un efort micţional, care nu reuşeşte să elimine întreaga care nu reuşeşte să elimine întreaga cantitate de urină (tenesme cantitate de urină (tenesme vezicale). vezicale).

• Apare în cistite, prostatite.Apare în cistite, prostatite.

DisuriaDisuria sau micţiunea dificilă şi dureroasă, este sau micţiunea dificilă şi dureroasă, este recunoscută şi exprimată de bolnav prin:recunoscută şi exprimată de bolnav prin:

• depunerea de efort pentru începerea, depunerea de efort pentru începerea, desfăşurarea şi terminarea micţiunii,desfăşurarea şi terminarea micţiunii,

• reducerea calibrului şi presiunii jetului urinar, cu reducerea calibrului şi presiunii jetului urinar, cu apariţia durerii în timpul şi după micţiune,apariţia durerii în timpul şi după micţiune,

• întreruperea micţiunii şi reluarea ei după noi întreruperea micţiunii şi reluarea ei după noi eforturi.eforturi.

Este determinată de: Este determinată de: • procese inflamatorii: cistite, uretrite;procese inflamatorii: cistite, uretrite;• obstacole la nivelul căilor urinare inferioare obstacole la nivelul căilor urinare inferioare

(calculi, stenoze congenitale sau câştigate, tumori, (calculi, stenoze congenitale sau câştigate, tumori, corpi străini);corpi străini);

• suferinţe ale organelor de vecinătate care pot suferinţe ale organelor de vecinătate care pot determina compresiuni sau iritaţia căilor urinare determina compresiuni sau iritaţia căilor urinare inferioare. inferioare.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• evaluarea factorilor şi cauzelor determinante cum evaluarea factorilor şi cauzelor determinante cum

sunt: infecţia, activitatea sexuală (simptomele au sunt: infecţia, activitatea sexuală (simptomele au apărut la 24-48 ore dupa un act sexual), apărut la 24-48 ore dupa un act sexual),

• măsuri pentru creşterea confortului (băi de şezut, măsuri pentru creşterea confortului (băi de şezut, comprese calde perineale), comprese calde perineale),

• creşterea aportului de lichide pentru a avea o creşterea aportului de lichide pentru a avea o micţiune la 2-3 ore, în caz de infecţie,micţiune la 2-3 ore, în caz de infecţie,

• evitarea iritanţilor cum sunt: alcoolul, cafeaua, evitarea iritanţilor cum sunt: alcoolul, cafeaua, ceaiul negru,ceaiul negru,

• pentru reducerea acidităţii urinare, care va duce la pentru reducerea acidităţii urinare, care va duce la diminuarea arsurilor, durerilor, se recomandă diminuarea arsurilor, durerilor, se recomandă administrarea alcalinelor (cum ar fi bicarbonatul de administrarea alcalinelor (cum ar fi bicarbonatul de sodiu). sodiu).

• Retenţia de urinăRetenţia de urină este definită prin incapacitatea este definită prin incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul. Poate fi vezicii urinare de a-şi goli conţinutul. Poate fi completă sau incompletă. Retenţia de urină completă sau incompletă. Retenţia de urină completă produce distensia vezicală (globul completă produce distensia vezicală (globul vezical). În cadrul retenţiei incomplete bolnavul vezical). În cadrul retenţiei incomplete bolnavul urinează dar nu-şi goleşte complet conţinutul. urinează dar nu-şi goleşte complet conţinutul. Urina care rămâne se numeşte reziduu vezical şi se Urina care rămâne se numeşte reziduu vezical şi se poate infecta rapid.poate infecta rapid.

• Retenţia de urină poate fi Retenţia de urină poate fi acutăacută sau sau cronicăcronică. . • Apare în tumori ale prostatei, calculi sau stricturi Apare în tumori ale prostatei, calculi sau stricturi

urinare, leziuni ale sistemului nervos, după operaţii urinare, leziuni ale sistemului nervos, după operaţii abdomino-pelvine.abdomino-pelvine.

• În cazul retenţiei complete de urină se practică În cazul retenţiei complete de urină se practică sondajul vezical.sondajul vezical.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• evitarea infecţiei prin măsuri de igienă evitarea infecţiei prin măsuri de igienă

personală (toaleta regiunii perineale dinspre personală (toaleta regiunii perineale dinspre vagin spre anus, la femei),vagin spre anus, la femei),

• în spital sondajul vezical temporar trebuie să în spital sondajul vezical temporar trebuie să respecte regulile de asepsie şi antisepsie pentru respecte regulile de asepsie şi antisepsie pentru a evita infecţia cu germeni rezistenţi la a evita infecţia cu germeni rezistenţi la antibiotice, antibiotice,

• în condiţiile realizării sondajului vezical, în condiţiile realizării sondajului vezical, evitarea îndepărtării unei cantităţi mai mare de evitarea îndepărtării unei cantităţi mai mare de 500 ml de urină, deoarece se poate declanşa o 500 ml de urină, deoarece se poate declanşa o hemoragie masivă.hemoragie masivă.

• În retenţia acută de urină, care apare În retenţia acută de urină, care apare postoperator, sunt indicate:postoperator, sunt indicate:

• încurajarea eliminării urinare naturale şi nu prin încurajarea eliminării urinare naturale şi nu prin sondaj vezical,sondaj vezical,

• administrarea analgeticelor.administrarea analgeticelor.

• Incontinenţa urinarăIncontinenţa urinară poate apare la orice vârstă; la copil poate apare la orice vârstă; la copil poartă numele de enurezis.poartă numele de enurezis.

• Enurezisul nocturnEnurezisul nocturn se defineşte ca micţiunea involuntară, se defineşte ca micţiunea involuntară, completă şi inconştientă, care se produce mai ales în completă şi inconştientă, care se produce mai ales în timpul nopţii.timpul nopţii.

Poate fi cauzată de:Poate fi cauzată de:• întârzierea maturării sistemului nervos,întârzierea maturării sistemului nervos,• capacitate redusă a vezicii urinare,capacitate redusă a vezicii urinare,• stresuri emoţionale,stresuri emoţionale,• factori ereditari.factori ereditari.Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:

– evaluarea factorilor etiologici:evaluarea factorilor etiologici:• vezică urinară cu volum mic,vezică urinară cu volum mic,• somn profund,somn profund,• reacţie la stres (acasă sau la şcoală).reacţie la stres (acasă sau la şcoală).

– promovarea unei bune relaţii copil-părinţi,promovarea unei bune relaţii copil-părinţi,– pentru a-şi mări capacitatea vezicii, după ce bea lichide, pentru a-şi mări capacitatea vezicii, după ce bea lichide,

copilul trebuie încurajat să-şi întârzie actul micţional cât copilul trebuie încurajat să-şi întârzie actul micţional cât mai mult posibil,mai mult posibil,

– să micţioneze înainte de culcare,să micţioneze înainte de culcare,– dacă este sculat de părinţi să urineze, trebuie trezit dacă este sculat de părinţi să urineze, trebuie trezit

complet pentru a complet pentru a • conştientiza actul micţional,conştientiza actul micţional,

– aportul lichidian trebuie redus înainte de culcare.aportul lichidian trebuie redus înainte de culcare.

• Incontinenţa urinară la adultIncontinenţa urinară la adult este definită ca o micţiune este definită ca o micţiune anormală, continuă, involuntară şi inconştientă. De regulă, anormală, continuă, involuntară şi inconştientă. De regulă, este expresia unei suferinţe organice severe de origine este expresia unei suferinţe organice severe de origine nervos centrală sau urologică. Poate apare şi în condiţiile nervos centrală sau urologică. Poate apare şi în condiţiile scăderii tonusului muscular, infecţiilor urinare, datorită scăderii tonusului muscular, infecţiilor urinare, datorită factorilor psihici.factorilor psihici.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• în funcţie de etiologie se recomandă consult medical şi în funcţie de etiologie se recomandă consult medical şi

urmarea prescripţiilor indicate de medic,urmarea prescripţiilor indicate de medic,• în condiţiile scăderii tonusului musculaturii pelvine în condiţiile scăderii tonusului musculaturii pelvine

se recomandă efectuarea de exerciţii care să crească se recomandă efectuarea de exerciţii care să crească acest tonus,acest tonus,

• pentru a preveni episodul de incontinenţa în timpul nopţii pentru a preveni episodul de incontinenţa în timpul nopţii se recomandă întreruperea aportului lichidian după ora 6 se recomandă întreruperea aportului lichidian după ora 6 p.m, p.m,

• scăderea aportului de cafea, ceai, suc de grapefruit, scăderea aportului de cafea, ceai, suc de grapefruit, datorită efectului lor diuretic,datorită efectului lor diuretic,

• asistenta să se asigure dacă pacientul are acces la ploscă, asistenta să se asigure dacă pacientul are acces la ploscă, toaletă, semnal de alarmă,toaletă, semnal de alarmă,

• stabilirea unui orar pentru micţiune, care să ţină cont de stabilirea unui orar pentru micţiune, care să ţină cont de aportul de lichide şi de programul obişnuit al pacientului. aportul de lichide şi de programul obişnuit al pacientului.

1.4 MODIFICĂRI ALE ASPECTULUI 1.4 MODIFICĂRI ALE ASPECTULUI URINEI URINEI

• HematuriaHematuria constă în eliminarea unui număr crescut de constă în eliminarea unui număr crescut de hematii în urină. Se prezintă ca hematurie microscopică sau hematii în urină. Se prezintă ca hematurie microscopică sau macroscopică; în acest caz urina capată o culoare roşie-brună. macroscopică; în acest caz urina capată o culoare roşie-brună.

Cauze: Cauze: – renale (litiază, cancer, glomerulonefrită),renale (litiază, cancer, glomerulonefrită),

- vezicale,- vezicale, - prostatice,- prostatice,

- uretrale,- uretrale,– generale: sindroame hemoragipare.generale: sindroame hemoragipare.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• recoltarea urinei pentru efectuarea examenului macroscopic şi recoltarea urinei pentru efectuarea examenului macroscopic şi

• microscopic,microscopic,• monitorizarea pulsului şi tensiunii arteriale,monitorizarea pulsului şi tensiunii arteriale,• administrarea şi urmărirea tratamentului prescris de medic, administrarea şi urmărirea tratamentului prescris de medic, • pentru a determina provenienţa hematuriei se face proba pentru a determina provenienţa hematuriei se face proba

celor trei pahare. celor trei pahare.

Piuria (Piuria (prezenţa puroiului în urină) prezenţa puroiului în urină) se traduce macroscopic se traduce macroscopic printr-un aspect tulbure al urinei, nu se clarifică la încălzire printr-un aspect tulbure al urinei, nu se clarifică la încălzire sau adaus de acizi, uneori franc purulent, cu miros sau adaus de acizi, uneori franc purulent, cu miros neplăcut chiar fetid.neplăcut chiar fetid.

Cauzele piuriei Cauzele piuriei sunt determinate de infecţii: sunt determinate de infecţii: • pielo-renale,pielo-renale,• vezicale,vezicale,• uretro-prostatice.uretro-prostatice.Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• recoltarea urinei pentru a efectua examenul macroscopic, recoltarea urinei pentru a efectua examenul macroscopic,

microscopic şi recoltarea de urină sterilă pentru urocultură microscopic şi recoltarea de urină sterilă pentru urocultură şi antibiogramă, şi antibiogramă,

• monitorizarea temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale,monitorizarea temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale,• proba celor trei pahare pentru a determina provenienţa proba celor trei pahare pentru a determina provenienţa

piuriei,piuriei,• administrarea antibioticului prescris de medic.administrarea antibioticului prescris de medic.

2. EXAMENE PARACLINICE 2. EXAMENE PARACLINICE PENTRU INVESTIGAREA PENTRU INVESTIGAREA APARATULUI RENALAPARATULUI RENAL

2.1 Aspecte generale2.1 Aspecte generale2.2 Examenul complet al urinei2.2 Examenul complet al urinei2.3 Explorări funcţionale2.3 Explorări funcţionale 2.3.1 Examenul sângelui2.3.1 Examenul sângelui 2.3.2 Explorarea funcţiei glomerulare2.3.2 Explorarea funcţiei glomerulare 2.3.3 Explorarea funcţiei tubulare2.3.3 Explorarea funcţiei tubulare2.4. Explorări radiologice şi radioizotopice renale2.4. Explorări radiologice şi radioizotopice renale 2.4.1 Explorări radiologice2.4.1 Explorări radiologice 2.4.2 Explorări radioizotopice 2.4.2 Explorări radioizotopice 2.5 Cistoscopia2.5 Cistoscopia2.6 Puncţia biopşie renală2.6 Puncţia biopşie renală2.7 Alte explorări renale2.7 Alte explorări renale

EXPLORARE SCREENINGEXPLORARE SCREENING

• Examenul complet al urineiExamenul complet al urinei

EXPLORĂRI FUNCŢIONALEEXPLORĂRI FUNCŢIONALE

• Examenul sângeluiExamenul sângelui

• Explorarea funcţiei Explorarea funcţiei glomerulareglomerulare

• Explorarea funcţiei tubulareExplorarea funcţiei tubulare

EXPLORARI MORFOLOGICEEXPLORARI MORFOLOGICE

• Radiografia renală simplăRadiografia renală simplă

• UltrasonografiaUltrasonografia

• CistoscopiaCistoscopia

• Pielografia ascendentăPielografia ascendentă

• Tomografia computerizatăTomografia computerizată

• Puncţia biopsie renalăPuncţia biopsie renală

EXPLORARI MORFOFUNCTIONALEEXPLORARI MORFOFUNCTIONALE

• Urografia intravenoasă Urografia intravenoasă

• Explorarea cu radioizotopiExplorarea cu radioizotopi

• Arteriografia renalăArteriografia renală

EXPLORARI ETIOLOGICE ŞI EXPLORARI ETIOLOGICE ŞI PATOGENICE PATOGENICE

• Teste imunologice Teste imunologice

• Explorarea funcţiei de coagulareExplorarea funcţiei de coagulare

• Teste inflamatorii nespecificeTeste inflamatorii nespecifice

• Analiza proteinelor plasmaticeAnaliza proteinelor plasmatice

2.2 EXAMENUL COMPLET AL 2.2 EXAMENUL COMPLET AL URINEIURINEI

• Această examinare constituie baza investigaţiilor paraclinice în Această examinare constituie baza investigaţiilor paraclinice în patologia renală. Examenul complet al urinei cuprinde studiul patologia renală. Examenul complet al urinei cuprinde studiul macroscopic, microscopic, fizico-chimic şi bacteriologic al urinei.macroscopic, microscopic, fizico-chimic şi bacteriologic al urinei.

• Valoarea acestei explorări poate fi compromisă datorită erorilor de Valoarea acestei explorări poate fi compromisă datorită erorilor de recoltare a urinei. De aceea asistenta trebuie să aibă în vedere recoltare a urinei. De aceea asistenta trebuie să aibă în vedere următoarele:următoarele:– urina poate fi recoltată dintr-o singură emisie sau poate fi urina poate fi recoltată dintr-o singură emisie sau poate fi

colectată timp de 24 ore,colectată timp de 24 ore,– recoltarea urinei începe dimineaţa, la ora 8; prima micţiune se recoltarea urinei începe dimineaţa, la ora 8; prima micţiune se

aruncă iar celelalte se colectează într-un recipient curat, aruncă iar celelalte se colectează într-un recipient curat, acoperit, păstrat la rece. Ultima urină se colectează în dimineaţa acoperit, păstrat la rece. Ultima urină se colectează în dimineaţa zilei următoare, într-un recipient separat.zilei următoare, într-un recipient separat.

– pentru recoltarea urinei proaspete este recoltată urina de pentru recoltarea urinei proaspete este recoltată urina de dimineaţă,dimineaţă,

– la femei este necesară o prealabilă toaletă a regiunii vulvo-la femei este necesară o prealabilă toaletă a regiunii vulvo-vaginale sau prepuţiale,vaginale sau prepuţiale,

– în mod obişnuit nu se fac examene de urină în timpul fluxului în mod obişnuit nu se fac examene de urină în timpul fluxului menstrual.menstrual.

• La examenul macroscopic se La examenul macroscopic se determină: cantitatea, aspectul, determină: cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul. Examenul fizico-culoarea, mirosul. Examenul fizico-chimic al urinei informează în legătură chimic al urinei informează în legătură cu: reacţia urinei (pH urinar), cu: reacţia urinei (pH urinar), osmolaritatea urinei, compoziţia ei osmolaritatea urinei, compoziţia ei chimică, ionograma urinară.chimică, ionograma urinară.

• Examenul microscopic se efectuează Examenul microscopic se efectuează din sedimentul urinar, obţinut din urina din sedimentul urinar, obţinut din urina recoltată proaspăt şi centrifugată. recoltată proaspăt şi centrifugată.

• Pentru urocultură este necesară recoltarea unei probe de Pentru urocultură este necesară recoltarea unei probe de urină în condiţii de asepsie (10-15 ml). urină în condiţii de asepsie (10-15 ml).

Intervenţii nursingIntervenţii nursing::• pentru a reduce contaminarea este necesar: spălarea pentru a reduce contaminarea este necesar: spălarea

mâinilor, toaleta glandului cu apă şi săpun, la bărbaţi mâinilor, toaleta glandului cu apă şi săpun, la bărbaţi dezinfectarea meatului cu soluţie antiseptică, la femei dezinfectarea meatului cu soluţie antiseptică, la femei toaleta prealabilă a vulvei şi eliminarea primului jet urinar,toaleta prealabilă a vulvei şi eliminarea primului jet urinar,

• se recoltează urina din jetul mijlociu într-o eprubetă se recoltează urina din jetul mijlociu într-o eprubetă sterilă,sterilă,

• pentru a recolta urina sterilă, puncţia suprapubiană este o pentru a recolta urina sterilă, puncţia suprapubiană este o metodă ideală, dar se efectuează numai în anumite cazuri.metodă ideală, dar se efectuează numai în anumite cazuri.

Prin urocultură se identifică cantitativ şi calitativ germenii din Prin urocultură se identifică cantitativ şi calitativ germenii din infecţiile urinare şi se testează sensibilitatea lor la infecţiile urinare şi se testează sensibilitatea lor la antibiotice; rezultă antibiograma, examen obligatoriu antibiotice; rezultă antibiograma, examen obligatoriu înainte de a începe un tratament cu antibiotice.înainte de a începe un tratament cu antibiotice.

2.3.EXPLORĂRI 2.3.EXPLORĂRI FUNCŢIONALEFUNCŢIONALE

Examenul sângeluiExamenul sângelui Studiul concentraţiei serice a unor substanţe Studiul concentraţiei serice a unor substanţe

eliminate prin urină oferă date importante asupra eliminate prin urină oferă date importante asupra stării funcţionale renale. Acestea sunt reprezentate stării funcţionale renale. Acestea sunt reprezentate de: de:

• uree (valori normale: 2-4 mg%), uree (valori normale: 2-4 mg%), • creatinină (valori normale: 0,6-1.2mg),creatinină (valori normale: 0,6-1.2mg),• acid uric (valori normale: 2-4mg), acid uric (valori normale: 2-4mg), • ionograma serică (Na=136mEq/l, K=4mEq/l), ionograma serică (Na=136mEq/l, K=4mEq/l), • pH sanguin (N=7,3-7,4) şi rezerva alcalînă pH sanguin (N=7,3-7,4) şi rezerva alcalînă

(N=27mEq/l).(N=27mEq/l).Alterarea funcţionalităţii renale se poate reflecta Alterarea funcţionalităţii renale se poate reflecta

în creşterea peste valori normale a ureii, creatininei, în creşterea peste valori normale a ureii, creatininei, potasiului şi scăderea pH şi rezervei alcaline.potasiului şi scăderea pH şi rezervei alcaline.

Explorarea funcţiei glomerulareExplorarea funcţiei glomerulare• Principiul metodelor de clearance are în vedere studiul Principiul metodelor de clearance are în vedere studiul

paralel şi comparat al concentraţiei plasmatice şi paralel şi comparat al concentraţiei plasmatice şi urinare a aceleaşi substanţe pe unitatea de timp.urinare a aceleaşi substanţe pe unitatea de timp.

• Clearance-ul unei substanţe se consideră a fi Clearance-ul unei substanţe se consideră a fi cantitatea de plasmă epurată de acea substanţă în cantitatea de plasmă epurată de acea substanţă în unitatea de timp şi se calculează după formula: unitatea de timp şi se calculează după formula:

C=UxV/ PC=UxV/ P

U=concentraţia substanţei în urină,U=concentraţia substanţei în urină,P=concentraţia plasmatică a substanţei,P=concentraţia plasmatică a substanţei,V=volumul urinar,V=volumul urinar,C=clearance-ul.C=clearance-ul.• Clearance-ul este utilizat pentru determinarea filtrării Clearance-ul este utilizat pentru determinarea filtrării

glomerulare şi a fluxului plasmatic renal. Pentru glomerulare şi a fluxului plasmatic renal. Pentru determinarea filtratului glomerular se folosesc determinarea filtratului glomerular se folosesc substanţe ce se elimină exclusiv prin filtrare substanţe ce se elimină exclusiv prin filtrare glomerulară, cea mai utilizată fiind creatinina glomerulară, cea mai utilizată fiind creatinina endogenă.endogenă.

Clearance-ul creatininei endogeneClearance-ul creatininei endogene• Bolnavul aflat în repaus la pat ingeră 500 ml Bolnavul aflat în repaus la pat ingeră 500 ml

lichide, pe nemâncate, la 6 dimineaţa. La ora 7 a.m. lichide, pe nemâncate, la 6 dimineaţa. La ora 7 a.m. bolnavul va micţiona, urina se aruncă şi va ingera bolnavul va micţiona, urina se aruncă şi va ingera încă 300 ml lichide. La orele 8 şi 9 a.m se recoltează încă 300 ml lichide. La orele 8 şi 9 a.m se recoltează două probe de urină, în recipiente separate. Între două probe de urină, în recipiente separate. Între probele de urină se recoltează sânge (5 ml). Probele probele de urină se recoltează sânge (5 ml). Probele de urină şi cea de sânge se trimit la laborator. În tot de urină şi cea de sânge se trimit la laborator. În tot acest timp pacientul va fi în clinostatism, pentru a acest timp pacientul va fi în clinostatism, pentru a nu modifica filtratul glomerular şi fluxul plasmatic nu modifica filtratul glomerular şi fluxul plasmatic renal. Se notează greutatea şi înalţimea pacientului.renal. Se notează greutatea şi înalţimea pacientului.

• Valoarea normală a clearance-ului creatininei Valoarea normală a clearance-ului creatininei endogeneendogene este N=140ml / min, scăderea acestei este N=140ml / min, scăderea acestei valori sub 70 ml/min denotă un anumit grad de valori sub 70 ml/min denotă un anumit grad de insuficienţă renală.insuficienţă renală.

• Pentru măsurarea fluxului plasmatic renal este Pentru măsurarea fluxului plasmatic renal este folosit folosit clearance-ul acidului paraaminohipuric (PAH)clearance-ul acidului paraaminohipuric (PAH) care se elimină prin glomeruli şi tubi la o singură care se elimină prin glomeruli şi tubi la o singură trecere prin rinichi (N=500-700 ml/mîn).trecere prin rinichi (N=500-700 ml/mîn).

Explorarea funcţiei Explorarea funcţiei tubularetubulare

• Capacitatea renală de diluţieCapacitatea renală de diluţie sau de sau de concentraţie a urineiconcentraţie a urinei, precum şi , precum şi secreţia tubularăsecreţia tubulară pot fi apreciate cu pot fi apreciate cu ajutorul unor probe simple, dar care ajutorul unor probe simple, dar care aduc informaţii valoroase privind aduc informaţii valoroase privind funcţia renală.funcţia renală.

Proba diluţiei şi concentraţiei Proba diluţiei şi concentraţiei (Volhard)(Volhard)

Tehnica probei de diluţieTehnica probei de diluţie• Dimineaţa, după golirea vezicii urinare, bolnavul Dimineaţa, după golirea vezicii urinare, bolnavul

ingeră 1500 ml apă sau ceai neîndulcit, în decurs ingeră 1500 ml apă sau ceai neîndulcit, în decurs de 30 minute, după care se colectează urinile din de 30 minute, după care se colectează urinile din jumătate în jumătate de oră timp de patru ore, în jumătate în jumătate de oră timp de patru ore, în vase diferite. În tot acest timp bolnavul stă la vase diferite. În tot acest timp bolnavul stă la pat.pat.

• Normal, după patru ore se elimină între 1300-Normal, după patru ore se elimină între 1300-1500 ml urină. În primele 2 ore se elimină mai 1500 ml urină. În primele 2 ore se elimină mai mult de jumătate din volumul total al urinei. mult de jumătate din volumul total al urinei. Densitatea în toate eşantioanele de urină este Densitatea în toate eşantioanele de urină este scăzută (1000-1003).scăzută (1000-1003).

Tehnica probei de concentraţieTehnica probei de concentraţie

• După terminarea probei de diluţie, la orele 13 şi 20, bolnavul După terminarea probei de diluţie, la orele 13 şi 20, bolnavul primeşte câte un prânz alcătuit din alimente care conţin cât primeşte câte un prânz alcătuit din alimente care conţin cât mai puţine lichide (carne, ouă, brânză, pâine), iar pentru mai puţine lichide (carne, ouă, brânză, pâine), iar pentru satisfacerea senzaţiei de sete se vor permite în timpul probei satisfacerea senzaţiei de sete se vor permite în timpul probei maximum 500 ml apă. Urina se recoltează din patru în patru maximum 500 ml apă. Urina se recoltează din patru în patru ore ziua şi din şase în şase ore noaptea, până a doua zi la ora ore ziua şi din şase în şase ore noaptea, până a doua zi la ora 8.8.

• Normal cantitatea de urină eliminată variază între 300-750 ml Normal cantitatea de urină eliminată variază între 300-750 ml la o densitate a eşantioanelor care depăşeşte 1025.la o densitate a eşantioanelor care depăşeşte 1025.

• În stări patologice, în funcţie de gradul de insuficienţă renală, În stări patologice, în funcţie de gradul de insuficienţă renală, la proba de diluţie se obţine o diureză mai redusă, cu densitate la proba de diluţie se obţine o diureză mai redusă, cu densitate urinară care nu coboară sub urinară care nu coboară sub

• 1010, iar la proba de concentraţie eliminările de urină sunt 1010, iar la proba de concentraţie eliminările de urină sunt mai mari decât cantitatea de lichide ingerate iar densitatea nu mai mari decât cantitatea de lichide ingerate iar densitatea nu este mai mare de 1020. În leziunile grave renale apare este mai mare de 1020. În leziunile grave renale apare oliguria cu izostenurie (densitatea nu variază fiind de oliguria cu izostenurie (densitatea nu variază fiind de aproximativ 1010).aproximativ 1010).

• Administrarea unei cantităţi mari de lichide, necesară pentru Administrarea unei cantităţi mari de lichide, necesară pentru realizarea probei de diluţie, este contraindicată în HTA, realizarea probei de diluţie, este contraindicată în HTA, insuficienţă cardiacă; de aceea în aceste cazuri se practică insuficienţă cardiacă; de aceea în aceste cazuri se practică numai proba de concentraţie.numai proba de concentraţie.

• Proba ZimnitkiProba Zimnitki nu necesită nici o ingestie nu necesită nici o ingestie de lichide. În cadrul unui regim alimentar de lichide. În cadrul unui regim alimentar şi hidric obişnuit, echilibrat, se recoltează şi hidric obişnuit, echilibrat, se recoltează urina din trei în trei ore, timp de 24 ore. urina din trei în trei ore, timp de 24 ore. Se notează volumul şi densitatea fiecărei Se notează volumul şi densitatea fiecărei probe. Cu cât cifrele obţinute sunt mai probe. Cu cât cifrele obţinute sunt mai variate de la o probă la alta cu atât funcţia variate de la o probă la alta cu atât funcţia renală este mai bună.renală este mai bună.

• Explorarea secreţiei tubulareExplorarea secreţiei tubulare se se realizează cu ajutorul testului cu fenol-realizează cu ajutorul testului cu fenol-sulfonftaleina (PSP), care este o substanţă sulfonftaleina (PSP), care este o substanţă ce se elimină exclusiv prin tubi.ce se elimină exclusiv prin tubi.

Tehnica probei cu PSPTehnica probei cu PSP• Dimineaţa, pe nemâncate, se Dimineaţa, pe nemâncate, se

administrează intravenos 1 ml PSP administrează intravenos 1 ml PSP solutie 0,6%. Se recoltează două probe solutie 0,6%. Se recoltează două probe de urină: prima la 15 minute, iar proba a de urină: prima la 15 minute, iar proba a doua se recoltează la 60 minute. doua se recoltează la 60 minute.

• Normal după 15 minute se elimină Normal după 15 minute se elimină minimum 55% din cantitatea injectată. minimum 55% din cantitatea injectată.

• Întârzierea eliminării semnifică o Întârzierea eliminării semnifică o suferinţă tubulară.suferinţă tubulară.

2.4 EXPLORĂRI 2.4 EXPLORĂRI RADIOLOGICE ŞI RADIOLOGICE ŞI RADIOIZOTOPICE RENALERADIOIZOTOPICE RENALE

• au o importanţă deosebită în stabilirea au o importanţă deosebită în stabilirea diagnosticului în bolile renale. diagnosticului în bolile renale.

Radiografia renală Radiografia renală simplăsimplă

• Informează asupra datelor morfologice renale. Informează asupra datelor morfologice renale. Intervenţii nursing: Intervenţii nursing: • asistenta trebuie să pregătească pacientul din punct de asistenta trebuie să pregătească pacientul din punct de

vedere psihic, intervenţie ce trebuie realizată la toate vedere psihic, intervenţie ce trebuie realizată la toate examinările radiologice,examinările radiologice,

• pregătirea tractului intestinal pentru evacuarea gazelor; pregătirea tractului intestinal pentru evacuarea gazelor; înainte cu 2-3 zile pacientul va fi supus unui regim usor, se înainte cu 2-3 zile pacientul va fi supus unui regim usor, se vor evita alimentele cu reziduuri multe (fructe, legume, vor evita alimentele cu reziduuri multe (fructe, legume, zarzavaturi). Seara nu mănâncă decât pâine prăjită cu ceai, zarzavaturi). Seara nu mănâncă decât pâine prăjită cu ceai, iar în dimineaţa zilei de examinat se efectuează clisma iar în dimineaţa zilei de examinat se efectuează clisma evacuatorie şi pacientul nu mai mănâncă nimic,evacuatorie şi pacientul nu mai mănâncă nimic,

• asistenta va însoţi pacientul la examinările radiologice asistenta va însoţi pacientul la examinările radiologice pentru a-i oferi ajutorul necesar (îmbrăcare, dezbrăcare). pentru a-i oferi ajutorul necesar (îmbrăcare, dezbrăcare).

Urografia intravenoasăUrografia intravenoasă

• Este o metodă foarte preţioasă care dă informaţii despre Este o metodă foarte preţioasă care dă informaţii despre funcţia renală şi despre modificările anatomice ale tractului funcţia renală şi despre modificările anatomice ale tractului urinar. Constă în efectuarea unor radiografii renale seriate: urinar. Constă în efectuarea unor radiografii renale seriate: prima radiografie efectuată este o radiografie renală prima radiografie efectuată este o radiografie renală simplă, iar celelalte se efectuează după introducerea simplă, iar celelalte se efectuează după introducerea intravenoasă a unei substanţe de contrast pe baza de iod intravenoasă a unei substanţe de contrast pe baza de iod (Odiston), la 10-20-30 minute. În prezent se folosesc (Odiston), la 10-20-30 minute. În prezent se folosesc substanţe care au un conţinut scăzut în iod (Omnipaque). substanţe care au un conţinut scăzut în iod (Omnipaque).

Intervenţii nursing: Intervenţii nursing: • bolnavul va fi pregătit ca şi în cazul radiografiei renale bolnavul va fi pregătit ca şi în cazul radiografiei renale

simple, simple, • restricţie de apă şi solide cu 12 ore înainte de examinare,restricţie de apă şi solide cu 12 ore înainte de examinare,• este obligatorie testarea sensibilităţii la iod,este obligatorie testarea sensibilităţii la iod,• asistenta medicală va trebui să prevină pacientul asupra asistenta medicală va trebui să prevină pacientul asupra

fenomenelor care pot să apară în cursul administrării fenomenelor care pot să apară în cursul administrării substanţei iodate (durere de-a lungul venei respective, substanţei iodate (durere de-a lungul venei respective, senzaţie care se resimte doar în cursul injectării senzaţie care se resimte doar în cursul injectării substanţei, greţuri, ameţeli, dureri abdominale).substanţei, greţuri, ameţeli, dureri abdominale).

Pielografia ascendentăPielografia ascendentă• Constă în introducerea substanţei de Constă în introducerea substanţei de

contrast iodate printr-o sondă în ureter, contrast iodate printr-o sondă în ureter, sub controlul cistoscopului. Pielografia dă sub controlul cistoscopului. Pielografia dă informaţii asupra stării anatomice a căilor informaţii asupra stării anatomice a căilor excretoare (uretere, bazinete, calice).excretoare (uretere, bazinete, calice).

Arteriografia renalăArteriografia renală• Se realizează prin injectarea substanţei Se realizează prin injectarea substanţei

de contrast în aortă sau în artera renală şi de contrast în aortă sau în artera renală şi efectuarea de radiografii la intervale mici. efectuarea de radiografii la intervale mici. Studiază sistemul vascular al rinichiului.Studiază sistemul vascular al rinichiului.

Ecografia renalăEcografia renală este o metodă neinvazivă, fără este o metodă neinvazivă, fără riscuri şi poate fi repetată de câte ori este riscuri şi poate fi repetată de câte ori este nevoie.nevoie.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing: • pacientul este pregătit prin clisme şi pacientul este pregătit prin clisme şi

administrarea de cărbune vegetal pentru o buna administrarea de cărbune vegetal pentru o buna evacuare a gazelor,evacuare a gazelor,

• înainte cu aproximativ 2 ore pacientul va ingera 2 înainte cu aproximativ 2 ore pacientul va ingera 2 litri de lichide astfel că ecografia se va realiza cu litri de lichide astfel că ecografia se va realiza cu vezica urinară plină (nu va urina înainte).vezica urinară plină (nu va urina înainte).

Tomografia computerizatăTomografia computerizată• Demonstrează clar prezenţa chisturilor şi a Demonstrează clar prezenţa chisturilor şi a

tumorilor (maligne sau benigne) renale sau tumorilor (maligne sau benigne) renale sau suprarenale.suprarenale.

Explorarea radioizotopică Explorarea radioizotopică renalărenală

• oferă informaţii preţioase asupra integrităţii oferă informaţii preţioase asupra integrităţii morfofuncţionale renale.morfofuncţionale renale.Nefrograma radioizotopicăNefrograma radioizotopică se realizează prin se realizează prin administrarea intravenoasă a unei administrarea intravenoasă a unei substanţe cu eliminare electiv renală (acidul substanţe cu eliminare electiv renală (acidul paraaminohipuric marcat cu iod radioactiv) paraaminohipuric marcat cu iod radioactiv) şi înregistrarea curbei radioactivităţii.şi înregistrarea curbei radioactivităţii.Scintigrafia renalăScintigrafia renală se realizează prin se realizează prin înregistrarea hărţii radioactive renale după înregistrarea hărţii radioactive renale după administrarea unei substanţe radioactive.administrarea unei substanţe radioactive.

2.5 CISTOSCOPIA2.5 CISTOSCOPIA

• Cistoscopia este o metodă endoscopică prin care se Cistoscopia este o metodă endoscopică prin care se inspectează uretra, colul vezical şi vezica urinară. Cu inspectează uretra, colul vezical şi vezica urinară. Cu ajutorul cistoscopului se pot elimina calculi, polipi, tumori ajutorul cistoscopului se pot elimina calculi, polipi, tumori de prostată şi se administrează substanţa de contrast de prostată şi se administrează substanţa de contrast pentru pielografia ascendentă.pentru pielografia ascendentă.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• pacientul va fi informat de utilitatea, scopul şi modul de pacientul va fi informat de utilitatea, scopul şi modul de

desfăşurare a intervenţiei,desfăşurare a intervenţiei,• intervenţia se efectuează pe nemâncate şi după golirea intervenţia se efectuează pe nemâncate şi după golirea

vezicii urinare,vezicii urinare,• pacientul va fi aşezat în poziţie ginecologică,pacientul va fi aşezat în poziţie ginecologică,• se efectuează toaleta regiunii perineale,se efectuează toaleta regiunii perineale,• se verifică funcţionalitatea cistoscopului, se asigură se verifică funcţionalitatea cistoscopului, se asigură

semiobscuritate, se racordează cistoscopul la reţeaua semiobscuritate, se racordează cistoscopul la reţeaua electrică, se oferă materialul medicului la cerere,electrică, se oferă materialul medicului la cerere,

• se supraveghează pacientul în timpul examinării (puls, se supraveghează pacientul în timpul examinării (puls, respiraţie, stare generală).respiraţie, stare generală).

2.6 PUNCŢIA BIOPSIE RENALĂ2.6 PUNCŢIA BIOPSIE RENALĂ• are mare valoare în diagnosticarea unei are mare valoare în diagnosticarea unei

proteinuriei sau la suspicionarea unei afectări proteinuriei sau la suspicionarea unei afectări glomerulare, precum şi în insuficienţa renală de glomerulare, precum şi în insuficienţa renală de cauză neclară, în stadii precoce.cauză neclară, în stadii precoce.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• pacientul va fi informat despre scopul, utilitatea, pacientul va fi informat despre scopul, utilitatea,

durata, posibilul disconfort şi riscurile intervenţiei,durata, posibilul disconfort şi riscurile intervenţiei,• se analizează anumite date de laborator, mai ales se analizează anumite date de laborator, mai ales

coagularea,coagularea,• se pregătesc materialele necesare efectuării se pregătesc materialele necesare efectuării

puncţiei şi recipientele pentru colectarea puncţiei şi recipientele pentru colectarea materialului bioptic,materialului bioptic,

• se dezinfectează tegumentele şi se secondează se dezinfectează tegumentele şi se secondează medicul în funcţie de cererile acestuia,medicul în funcţie de cererile acestuia,

• se supraveghează locul de puncţie şi se informează se supraveghează locul de puncţie şi se informează medicul dacă apar: hemoragie, infecţie,medicul dacă apar: hemoragie, infecţie,

• fragmentul de ţesut biopsiat este păstrat şi fragmentul de ţesut biopsiat este păstrat şi etichetat corespunzător şi trimis la laborator.etichetat corespunzător şi trimis la laborator.

2.7 ALTE EXPLORĂRI RENALE 2.7 ALTE EXPLORĂRI RENALE CU VALOARE ETIOPATOGENICĂCU VALOARE ETIOPATOGENICĂ

Testele imunologice au valoare:Testele imunologice au valoare:• etiologică etiologică (anticorpii antistreptococici, antivirali, (anticorpii antistreptococici, antivirali,

antinucleari),antinucleari), • patologică: patologică: dozarea complexelor imune circulante, dozarea dozarea complexelor imune circulante, dozarea

complementului, etc.complementului, etc.O serie de alte teste, cum ar fi: detectarea produşilor O serie de alte teste, cum ar fi: detectarea produşilor

de degradare ai fibrinei în urină, teste de coagulare, de degradare ai fibrinei în urină, teste de coagulare, determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor, proteina determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor, proteina C reactivă, analiza proteinelor plasmatice, informează C reactivă, analiza proteinelor plasmatice, informează asupra etiopatogeniei afecţiunilor renale.asupra etiopatogeniei afecţiunilor renale.

Intervenţii nursing:Intervenţii nursing:• asistenta va recolta probele după tehnica specifică fiecărei asistenta va recolta probele după tehnica specifică fiecărei

analize în parte,analize în parte,• produsele recoltate vor fi etichetate şi trimise la laborator.produsele recoltate vor fi etichetate şi trimise la laborator.