s t e n o g r a m a - senat · din legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 12 septembrie 2017

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 3; 26-27; 32

2. Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Proiectului de declarație a Senatului

României.

4

3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii

Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,

conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2016

pentru completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a art. 45

din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum şi pentru

abrogarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea

unor măsuri bugetare – procedură de urgență;

- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015 privind

stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea

asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a

populaţiei – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi

desfăşurarea referendumului – procedură de urgență.

25

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare, la data

de 7 septembrie 2017, a unor iniţiative legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală. (L80/2017)

- Propunerea legislativă privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a

Consiliului din 12 iulie 2016 privind stabilirea normelor împotriva practicilor

de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării

pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193/1, din

data de 19 iulie 2016. (L81/2017)

25

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Anexei la

Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului.

26

- 2 -

6. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii

apelor nr. 107/1996. (L141/2017)

27

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea

participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii

Europene. (L164/2017)

27

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 61/2017 pentru aprobarea unor măsuri privind

mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete de acţiuni

deţinute de către statul român la societăţile producătoare de agent termic la

unităţile administraţiei publice locale în vederea înfiinţării şi organizării

serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

(L211/2017)

32

9. Informarea plenului Senatului cu privire la depunerea moțiunii simple intitulate

„România fără educație de calitate este o Românie săracă!”.

39

10. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23 septembrie a.c. 39

11. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale

Senatului.

Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale comisiilor

permanente ale Senatului.

40

12. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Remus Mihai Goțiu, Eleonora-Carmen Hărău, Emilia Arcan, Gheorghe Baciu,

Romulus Bulacu, Gabi Ionașcu, Ion Marcel Vela, Dan Lungu, Radu-Mihai Mihail.

41

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 12 septembrie 2017

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului, înlocuit de domnul senator Cornel Popa, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi

de domnii senatori Ștefan-Radu Oprea și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă invit să luați loc pentru a putea începe ședința.


Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 septembrie.(Discuții la prezidiu.)

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 94, cvorumul legal de lucru

fiind îndeplinit, adică minimum 69 de senatori.

Voi conduce ședința plenului de astăzi asistat de domnii secretari Ștefan-Radu Oprea și Ion

Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Votul este deschis.

85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Încă un vot!


86. 86 de voturi pentru.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: de la ora 16.00 până la ora 18.00, lucrări în

plenul Senatului; ora 17.00, vot final; de la ora 18.00 până la 18.15, pauză; de la 18.15 la 19.45,

întrebări, interpelări și răspunsuri.

Obiecțiuni, observații în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră programul de lucru prezentat.

Votul e deschis.

92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Stimați colegi, doresc să vă aduc la cunoștință că mâine, la ora 9.30, este programată o ședință

a Birourilor permanente reunite și cel mai probabil vom avea un plen reunit mâine, la ora 14.00.

- 4 -

*

Stimați colegi,

Potrivit ordinii de zi aprobate, la punctul 1, Secțiunea I, avem Proiect de declarație a Senatului

României la împlinirea a două decenii de la inițierea parteneriatului strategic dintre România şi Statele

Unite ale Americii, la 11 iulie 1997, şi în pragul împlinirii unui secol de la afirmarea dreptului

popoarelor din Monarhia austro-ungară la dezvoltare autonomă de către preşedintele Woodrow Wilson

în cele paisprezece puncte prezentate Congresului american, la 8 ianuarie 1918.

Permiteți-mi să am un cuvânt introductiv la acest punct și să vă prezint apoi proiectul textului

declarației.

(Domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, se

deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnule președinte Emil Constantinescu,

Domnule președinte Traian Băsescu,

Stimate colege și colegi senatori,

Am propus Biroului permanent al Senatului României ca pe ordinea de zi a ședinței noastre de

astăzi să figureze ca prim punct adoptarea unei declarații menite să marcheze aniversarea a două decenii de

la lansarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, la 11 iulie 1997.

Acest demers a fost motivat de două rațiuni: prima dintre acestea rezultă din responsabilitatea

mea politică a funcției pe care o am ca președinte al Senatului, iar a doua motivație are o determinare

istorică, dar și una subiectivă pe care, sunt convins, mulți dintre membrii acestui for de prim rang al

statului român le împărtășesc, iar președintele Emil Constantinescu și președintele Traian Băsescu le

înțeleg foarte bine.

Pe 8 ianuarie 1918, președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson prezenta în

plenul reunit al Senatului și Camerei Reprezentanților cele 14 puncte care aveau să definească și

principiul autodeterminării popoarelor: „Dezvoltarea autonomă a popoarelor Austro-Ungariei care au

loc asigurat în concertul națiunilor”, punctul 10, și „Retragerea din România, Serbia și Muntenegru,

acestea urmând să între în posesia teritoriilor eliberate”, punctul 11.

Președintele american a sprijinit la Conferința de Pace de la Paris din 1919 – 1920 dreptul la

eliberarea națională a popoarelor europene din imperiile Țarist, Otoman și Austro-ungar, având o

contribuție esențială la desăvârșirea procesului de unificare a provinciilor istorice locuite de români.

După un îndelungat și tumultuos arc istoric peste timp în care România a suferit efectele distrugătoare

ale războaielor și dictaturilor prin care a trecut, reținem data de 11 iulie 1997, vizita președintelui Bill

Clinton la București ca moment de referință pentru lansarea parteneriatului strategic româno-american

și momentul de început al unei schimbări de proporții.

- 5 -

Am făcut parte din delegația oficială care l-a întâmpinat pe președintele Clinton la Palatul

Cotroceni. Era prima vizită a unui președinte american într-o Românie care s-a aflat definitiv și fără

rezerve pe o traiectorie de reîntoarcere la valorile civilizației occidentale.

Provin dintr-o familie care a crezut profund și a trăit, în ciuda vicisitudinilor istoriei, în spiritul

principiilor și valorilor democratice și, din acest motiv, momentul întâlnirii cu președintele american a

avut o semnificație cu totul aparte pentru mine. Eram părtaș la un moment istoric pe care bunicii și

părinții mei îl visaseră ani la rând, pe care bunicii și părinții dumneavoastră îl visaseră ani la rând,

chiar dacă unii dintre ei prin închisorile comuniste.

Entuziasmul cu care a fost întâmpinat președintele american în Piața Universității mi-a

demonstrat că sentimentul meu nu era unul singular – și veți vedea în câteva clipe la ceea ce mă refer

pe ecranele de proiecție din sală.

Decizia politică a președintelui Emil Constantinescu de a iniția și materializa cu Statele Unite

ale Americii o relație deosebită, de dimensiune strategică, a venit pe fondul unor principii și orientări

prooccidentale pe care cele două partide istorice, Partidul Național Liberal și Partidul Național

Țărănesc Creștin și Democrat, prin liderii lor cei mai de seamă, Radu Câmpeanu și Corneliu Coposu,

le-au promovat și le-au susținut din primele momente ale restaurării democrației în România la

începutul anilor ʹ90, într-un climat nu tocmai favorabil, ca să folosesc un eufemism, și este un merit

incontestabil al acestor partide și a liderilor lor de a fi definit ceea ce astăzi este apartenența noastră la

sistemul de valori democratice care guvernează lumea liberă.

Astăzi, apartenența noastră la spațiul euroatlantic este una lipsită de echivoc. Dar mă întreb

uneori dacă situația ar fi fost aceeași, fără determinarea și curajul celor de atunci, dintre care, din

păcate, cei mai mulți nu mai sunt astăzi printre noi.

Așadar, în acest moment istoric, dați-mi voie ca, alături de Radu Câmpeanu și Corneliu Coposu,

să-i amintesc pe cei care au avut un rol important în definirea orientării noastre politice de astăzi.

Din partea Partidului Național Liberal: Dan Amedeo Lăzărescu, Ionel Săndulescu, Nicu

Enescu, Sorin Botez, Mircea Ionescu Quintus și mulți alții.

Din partea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat: Ion Diaconescu, Ion Rațiu și alții.

La începutul anului 1997, România era o țară care, privind peste Atlantic, își dorea mult, având

însă și mult de oferit. Îmi reamintesc astăzi cuvintele președintelui Clinton adresate cetățenilor

României cu prilejul discursului său din Piața Universității, la 11 iulie 1997, în special acea mențiune a

porții deschise spre aderarea României la NATO.

A fost un mesaj fără echivoc, o mână întinsă cu fermitate și fără nicio ezitare, care ne-a

însuflețit să continuăm, în parteneriat cu SUA, eforturile noastre spre atingerea obiectivului național la

care au aderat toate partidele și toate forțele constructive din această țară. Obiectivul era, evident,

integrarea în structurile euroatlantice.

- 6 -

Discursurile care au fost atunci au fost însoțite de demersuri consistente, demersuri de

consacrare și consolidare a parteneriatului strategic dintre România și SUA.

Aceste demersuri de consacrare și consolidare au fost continuate și în timpul mandatului

președintelui Ion Iliescu, iar președintele Traian Băsescu a semnat alături de președintele american

Barack Obama „Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI”, documentul

politic bilateral de referință prin care se consemnează liniile directoare de dezvoltare a relațiilor dintre

România și SUA, în forma unui parteneriat strategic.

Ne revine deopotrivă datoria și satisfacția de a marca în mod solemn aniversarea a 20 de ani de

la lansarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și de a recunoaște

contribuția celor care au făcut posibil acest lucru.

Înainte de a da citire textului declarației, care este înaintea dumneavoastră, îl aveți pe masă

pentru adoptare, vă rog să privim un scurt documentar filmat pentru a ne reaminti împreună de ziua de

11 iulie de acum 20 de ani, zi în care a fost lansat parteneriatul strategic româno-american, un moment

decisiv, cum spuneam mai devreme, pentru renașterea României.

Urmează prezentarea filmului.

(Se proiectează un film documentar.)

Vă rog să fiți de acord să-l aplaudăm împreună pe președintele Emil Constantinescu,

președintele care a avut rolul decisiv de a pune temelia la acest parteneriat. (Aplauze. Discuții în sală.)

Vreau să vă reamintesc că România era atunci într-o zonă gri din care parteneriatul strategic cu

SUA a avut menirea să o scoată și s-o repună definitiv în concernul națiunilor democratice și libere,

pentru ca, apoi, să-și poată permite atingerea celui de al doilea obiectiv strategic: aderarea la Uniunea

Europeană, iar meritul incontestabil pentru aceste realizări îi revine președintelui Constantinescu.

Apoi nu trebuie uitați nici cei care astăzi, din fericire, sunt încă printre noi și au avut rolul și

contribuția lor în luarea acestor decizii majore pentru prezentul nostru și pentru viitor. Vă aduc aminte:

Victor Ciorbea, prim-ministru la acea dată, Petre Roman, președintele Senatului și apoi ministru de

externe, Adrian Severin, ministru de externe, Victor Babiuc, ministru al apărării, și fără îndoială

această listă nu este completă.

Vreau, de asemenea, să-i aplaudăm împreună pentru deciziile luate atunci pe Președintele

României, domnul Ion Iliescu, și pe premierul Adrian Năstase care, după atacurile abominabile din 11

septembrie 2001, au răspuns chemării partenerului american, și România s-a alăturat coaliției

multinaționale de luptă împotriva terorismului în teatrul de operațiuni din Afganistan. (Aplauze.)

De asemenea, doresc să-l aplaudăm pe domnul Traian Băsescu, colegul nostru senator,

președintele care a consolidat acest parteneriat pentru mileniul III. (Aplauze.)

Ceea ce va urma depinde în bună măsură și de fiecare dintre cei prezenți în această sală, astăzi.

Pentru început însă, vă propun să adoptăm textul acestei declarații căreia îi voi da citire.

- 7 -

În temeiul prevederilor art. 84 pct. 2 din Regulamentul Senatului,

La două decenii de la iniţierea parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale

Americii, la 11 iulie 1997, şi în pragul împlinirii unui secol de la afirmarea dreptului popoarelor din

Monarhia austro-ungară la dezvoltare autonomă de către preşedintele Woodrow Wilson în cele

paisprezece puncte prezentate Congresului american, la 8 ianuarie 1918,

Senatul României adoptă prezenta declarație.

Rememorând cu gratitudine rolul indispensabil pe care principiul autodeterminării popoarelor,

formulat de preşedintele Woodrow Wilson şi însuşit de Congresul Statelor Unite, l-a jucat în desăvârşirea

procesului de unificare a provinciilor istorice locuite de români în crearea şi în recunoaşterea internaţională

a României Mari;

Apreciind că declaraţia aceluiaşi preşedinte Wilson în faţa Congresului din 2 aprilie 1917, care

a încredinţat politicii externe americane datoria strategică de a face lumea mai sigură pentru

democraţie „making the world safe for democracy”, a sădit în societatea românească din ultima sută de

ani credinţa că naţiunea noastră îşi poate împlini vocaţia pentru libertate şi democraţie numai alături de

Republica americană;

Reamintind că Statele Unite ale Americii au jucat un rol hotărâtor, după cel de-al Doilea

Război Mondial, în consolidarea economică a Europei de Vest, creând astfel posibilitatea formării

nucleului Uniunii Europene;

Constatând rolul jucat de către Statele Unite ale Americii în tranziția pașnică către societăți

democratice a fostelor regimuri comuniste și integrarea noilor state, inclusiv a României, în structurile

nord-atlantice, oferind astfel cadrul necesar dezvoltării economice, consolidării democrației și a

securității regionale în această parte a Europei;

Considerând că iniţierea parteneriatului strategic cu România, cu ocazia vizitei preşedintelui

William Jefferson Clinton la București din 11 iulie 1997, reprezintă o recunoaştere a vocaţiei României de

a participa alături de Statele Unite la promovarea în întreaga lume şi cu precădere în Europa Centrală, de

Est şi de Sud-Est a unui cadru de securitate stabil şi prielnic pentru cultura libertăţii, pentru domnia legii,

pentru democraţia reprezentativă şi pentru piaţa liberă;

Având convingerea că, dincolo de dimensiunea sa militară pe care ţara noastră şi-a asumat-o cu

responsabilitate şi loialitate, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul NATO, acest parteneriat strategic

reprezintă pentru România şansa istorică de a participa împreună cu aliații americani și în strânsă

coordonare cu Uniunea Europeană la misiunea de a face ca partea noastră de lume să devină mai

sigură nu numai pentru, dar şi prin democraţie;

- 8 -

Fiind încredințați că Statele Unite își vor îndrepta în continuare atenția strategică asupra

regiunii noastre, pe fondul complexității geopolitice și a evoluțiilor de securitate din vecinătatea

extinsă, România continuând să fie un aliat de încredere în demersurile de a menține echilibrul

strategic la Marea Neagră;

Luând în considerație că „Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul

XXI”, adoptată la 13 septembrie 2011, documentul politic bilateral de referință prin care se

consemnează liniile directoare de dezvoltare a relațiilor dintre România și SUA, reafirmă angajamentul

celor două țări pentru întărirea poziției de apărare și descurajare împotriva amenințărilor la adresa

securității țării noastre și a întregului spațiu euroatlantic;

Având în vedere că momentele și acțiunile de o mai mare vizibilitate care au conferit substanță

parteneriatului sunt prezența României în teatrele de operațiuni din Afghanistan și Irak, cu un

contingent total de circa 30.000 de militari, participarea României ca membru al Coaliției

Internaționale anti-Daesh, implementarea măsurilor prevăzute în cadrul European Reassurance

Initiative, prezența pe termen lung a trupelor americane pe teritoriul național și găzduirea sistemului de

apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) în urma ratificării de către Parlamentul României, prin

Legea nr. 290/2011, a Acordului dintre România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare

împotriva rachetelor balistice – sistem a cărui capacitate operațională a fost certificată la 12 mai 2016;

Luând notă cu satisfacție de deplina integrare a acestei facilități defensive în arhitectura de

comandă-control a NATO, precum și de creșterea cheltuielilor militare destinate apărării colective,

prin alocarea a 2% din PIB pentru apărare, ca rezultate ale eforturilor mutual benefice ale ambelor țări,

destinate să contribuie la întărirea legăturii transatlantice;

Reamintind că România și SUA colaborează în plan strategic și pentru prosperitatea celor două

popoare, iar parteneriatul strategic, al cărui parcurs de 20 de ani îl marcăm anul acesta, are și un

pronunțat rol de dinamizare a relațiilor dintre cele două economii;

Evidențiind că stabilitatea strategică pe termen lung și încrederea reciprocă generată de

interacțiunea în cadrul relației bilaterale speciale, conferă României un statut privilegiat pentru

atragerea interesului comercial și economic al SUA;

Rememorând, în contextul luptei comune împotriva terorismului, cele mai cumplite atacuri din

istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, de la 11 septembrie 2001, asupra Turnurilor Gemene ale

World Trade Center din New York și Pentagonului și exprimând respectul pentru memoria celor peste

3 000 de victime;

Reafirmând rolul Senatului României care, din momentul lansării parteneriatului strategic, a

acordat sprijinul său activ și constant pentru implementarea acestuia, contribuind în mod esențial la punerea

în practică a obiectivelor stabilite, atât prin impulsionarea şi dezvoltarea dialogului interparlamentar cu

partenerii și aliații americani, cât și prin adoptarea cadrului legislativ adecvat și necesar;

- 9 -

Salutând cu satisfacţie Rezoluţia nr. 218 a Senatului SUA, intitulată „Sărbătorind și reafirmând

parteneriatul strategic între Statele Unite ale Americii și România cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de

la inițierea acestuia”, adoptată anul acesta la 11 iulie 2017;

Reamintind că diplomaţia parlamentară a avut o misiune meritorie, de ambele părți ale

Atlanticului, asigurând informarea deplină și corectă a factorilor de decizie și a cetăţenilor României

asupra obiectivelor, priorităţilor şi modului de atingere a acestora,

Cu această ocazie aniversară, Senatul României:

- Celebrează împlinirea a 20 de ani de parteneriat strategic între România și Statele Unite ale

Americii și reafirmă hotărârea de a acționa și pe viitor pentru intensificarea relațiilor bilaterale pe pilonii

principali: securitate, economie, democrație și domnia legii, educație și cultură;

- Recunoaște importanța istorică a parteneriatului pentru evoluția democratică a României, în

sensul angajării și integrării euroatlantice a țării noastre;

- Reafirmă importanța dezvoltării parteneriatului strategic cu Statele Unite ca direcție esențială

de politică externă a țării noastre și hotărârea de a continua să contribuie, prin analizarea, dezbaterea și

adoptarea cadrului legislativ adecvat, la implementarea proiectelor legislative care vizează dezvoltarea și

aprofundarea cooperării bilaterale româno-americane;

- Exprimă convingerea că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii va continua să

reprezinte un pilon de referință pentru consolidarea securității și prosperității României;

- Cheamă comunitățile oamenilor de afaceri din România și Statele Unite ale Americii, precum

și forurile executive ale celor două țări, la o strânsă conlucrare pentru concretizarea dimensiunii

economice a parteneriatului strategic, prin multiplicarea eforturilor comune, astfel încât următorul

deceniu al relației strategice bilaterale să evidențieze forța economică ca motor de prosperitate a

acestui parteneriat.

(Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, revine la prezidiu.)

Stimați colegi,

Pentru dezbaterea și adoptarea declarației Senatului, Biroul permanent vă propune ca

modalitate de desfășurare a lucrărilor ședinței de astăzi următoarele:

- în debutul dezbaterilor vor lua cuvântul foștii președinți ai României, domnul Emil

Constantinescu și domnul Traian Băsescu;

- vor urma intervenții ale câte unui reprezentant al grupurilor parlamentare, în limita a cinci

minute pentru fiecare grup;

- în finalul dezbaterilor, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (2) din regulament, Senatul

urmează să adopte prin vot declarația.

Vă consult dacă sunt observații sau propuneri. Nu sunt.

- 10 -

Atunci permiteți-mi să-i dau cuvântul domnului președinte Emil Constantinescu.

Domnul Emil Constantinescu – fost Președinte al României:

Domnule președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Domnilor senatori,

Distinși invitați,

Doresc mai întâi să vă mulțumesc pentru onoarea de a fi invitat să vorbesc în fața Senatului

României.

Apreciez, în mod deosebit, inițiativa Senatului de a organiza o sesiune dedicată aniversării a

două decenii de la lansarea parteneriatului strategic România – SUA. Douăzeci de ani în viața unei

societăți pot însemna mult sau puțin, dar într-o lume care se schimbă cu o viteză accelerată, această

perioadă înseamnă intrarea în domeniul de studiu al istoriei recente, o istorie nescrisă încă, și în care

mărturiile principalilor actori sunt așteptate.

Unul din inconvenientele discursului politic vine din faptul că, prin repetare, unele noțiuni își

pierd puterea înțelesului inițial cum este și cazul cuvântului „strategic” folosit de multe ori abuziv.

Elaborarea unei strategii și, prin extensie, a unui parteneriat strategic trebuie să parcurgă câteva

etape esențiale: definirea conceptului, impactul emoțional, consolidarea legislativă și diplomatică,

transpunerea consecventă în realitatea politică, militară, economică și socială.

Nu întâmplător, în tradiția politică americană președinții au ales să prezinte marile proiecte

prezidențiale în universități. Orice proiect politic major trebuie să fie mai întâi un proiect cultural,

pentru că el impune o bună cunoaștere a trecutului, o adecvare la realitățile prezentului și anticiparea

viitorului.

În cazul parteneriatului strategic cu Statele Unite, șansa mea a fost în 1991–1992 să fiu profesor

la o universitate americană din Top Ten și, fiind invitat să țin conferințe în mai multe universități

americane prestigioase, să particip la simpozioane, am avut ocazia să am lungi discuții cu câțiva

gânditori importanți pe plan american și pe plan mondial: Zbigniew Brzezinski, Samuel Huntington,

Francis Fukuyama și mulți alții.

Am constatat că o preocupare a strategilor americani în condițiile elaborării planurilor pentru

Parteneriatul NATO pentru Pace și pentru lărgirea… primul val de lărgire a NATO către est, era aceea

de a găsi în estul Europei un partener strategic de tipul celor existente cu Israel… un parteneriat

strategic de tipul celor existente cu Israel și Turcia.

Prima alegere a fost Polonia.

În același timp, strategii politici și militari ruși se gândeau la o nouă extindere spre vest pe un

aliniament Belarus, Ucraina, Serbia. Acest plan a fost confirmat mult mai târziu, peste aproape 9 ani,

în 1999, când Parlamentul din Belarus și cel din Serbia au votat unirea cu Rusia, iar puternica fracțiune

- 11 -

rusofilă din Parlamentul Ucrainei a fost la un pas de a obține și ea acest vot. Numai presiunile asupra

lui Boris Elțîn au zădărnicit acest plan.

Pentru ambele planuri poziția României era esențială, în special pentru cel al Rusiei, care avea

nevoie de un pod către Serbia lui Miloșevici, ultimul bastion comunist din Europa.

Mi-am dat seama că plasarea României alături de Polonia în poziția de partener strategic al

Statelor Unite era, din punctul de vedere al garantării siguranței naționale, independenței și unității

țării, mai important în acel moment de instabilitate a granițelor decât calitatea de membru în NATO

sau UE pentru că aceste două organizații eșuaseră lamentabil în Bosnia-Herțegovina.

În același timp, un parteneriat strategic cu Statele Unite era un fundament solid pe care se putea

clădi o integrare reală în NATO și în Uniunea Europeană.

Avantajul mandatului meu de președinte a fost că acest proiect, parte a integrării euroatlantice a

României a fost sprijinit de toate formațiunile politice ale Guvernului de coaliție PNȚCD – PNL – PD

– UDMR – PSD, Cunescu – UFD și, printr-un dialog constructiv, și de partidele din opoziția

parlamentară PDSR și ApR.

Cei care nu au realizat atunci importanța acestui parteneriat strategic – din păcate, au fost destul

de mulți – au început să înțeleagă acest lucru de-abia după 17 ani când Rusia a anexat Crimeea și estul

Ucrainei și când și-au dat seama cât de divizată este într-un moment de criză Uniunea Europeană și cât

de dificilă este o intervenție NATO, care depinde de aprobarea tuturor parlamentelor țărilor membre.

Oricât… În ceea ce privește impactul emoțional necesar ca un proiect de asemenea anvergură să se

nască și să trăiască, oricât de vizionar și bine documentat ar fi un proiect politic, el nu se poate realiza fără

un larg sprijin popular. Și imaginile pe care le-ați vizionat din Piața Universității sunt o dovadă vie a

capacității poporului român de a simți acele evenimente care schimbă istoria. Și acel entuziasm, acea

participare a convins pe partenerii americani mai mult decât orice pledoarie diplomatică.

Decizia președintelui Clinton de a veni la București împreună cu toată delegația americană care

participase la summitul de la Madrid, după vizita de la Varșovia, a fost luată în circumstanțele în care

România obținuse sprijinul tuturor țărilor NATO pentru… țărilor NATO din Europa pentru integrarea

în primul val, cu excepția Statelor Unite, Marii Britanii și Islandei.

În iunie 1997, președintele Clinton, care nu putea trece peste decizia Congresului SUA care

aprobase lărgirea NATO în primul val doar cu trei state, mi-a trimis o scrisoare prin care mă invita

pentru discuții la Casa Albă. Într-o manieră oarecum neobișnuită în relațiile diplomatice, am declinat

această invitație, motivând, într-o convorbire personală cu președintele Clinton, că acceptarea acelei

invitații, în condițiile în care poziția oficială a Statelor Unite nu sprijinea integrarea României în

primul val, ar fi putut fi interpretată ca o încercare de a obține un avantaj personal. I-am propus însă,

ca, după Madrid, să facă o vizită la București și să lansăm parteneriatul strategic în mod public.

- 12 -

Din discursul președintelui Clinton, al cărui început l-ați ascultat și care prezintă România ca

un model pentru celelalte țări, reiese foarte clar încrederea pe care, în acel moment dificil pentru

România, Statele Unite ne-au acordat-o. Și cred că a fost un moment încurajator pe plan intern, cu

impact pe plan internațional.

În ianuarie 2000, la Washington, secretarul de stat al Statelor Unite, Madeleine Albright, și

ministrul de externe al României, Petre Roman, au semnat parteneriatul strategic consolidat.

Consolidarea parteneriatului strategic nu ar fi fost posibilă în anul 2000 fără votul dat de

Parlamentul României propunerii mele de acordare a dreptului de survol al avioanelor americane în

spațiul aerian al României, cu o majoritate zdrobitoare de 91%. A fost un moment în care parlamentarii

români au dat forța reprezentativă unei decizii dificile, dar pe care s-a construit apoi nu numai

consolidarea parteneriatului strategic, ci și intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

Ce putem învăța de aici?

Istoricul britanic Arnold Toynbee, în monumentalul său studiu asupra istoriei, împarte popoarele în

trei categorii: popoare care au un proiect istoric și sunt capabile să-l aducă la îndeplinire – acestea sunt

națiunile care contează – ; popoare care nu au un proiect istoric și care în ciuda unor succese militare

excepționale dispar în neant și popoare care au un proiect istoric, dar nu reușesc să-l realizeze.

Marele proiect istoric al poporului român a fost cel al Revoluției de la 1848 – integrarea

românilor în Europa Occidentală, prin acceptarea și preluarea valorilor democrației occidentale. Acest

mare proiect istoric a fost jalonat de Unirea de la 1858, de Războiul de Independență de la 1877, de

Marea Unire din 1918 și a fost finalizat cu integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană,

clădită pe fundamentul parteneriatului strategic dintre România și SUA.

Nu intenționez să abordez efectele politice, militare, economice, sociale ale parteneriatului

lansat în 11 iulie 1997 la București. O pot face mai bine decât mine distinșii parlamentari în

discursurile ce vor urma.

Vreau să mă refer doar la un singur episod, din păcate, mai puțin cunoscut, pentru că privește

ceva chiar mai înalt decât securitatea națională, demnitatea națională.

În iunie 1999, în calitate de președinte și comandant al armatei, am luat decizia de întrerupere a

survolului avioanelor rusești care transportau trupe și armament în Kosovo, folosind ca pretext o

încălcare de câteva zeci de minute a protocolului convenit de generalul Degeratu, șeful statului major

al Armatei Române, cu omologul său rus. Notificarea Ministerului Apărării și Ministerului de Externe

al Federației Ruse a acestei decizii a fost completată de ordinul ca aviația militară a României să

gardeze avionul rus până la ieșirea de pe teritoriul României. Autoritățile militare ruse s-au conformat

deciziei pe care am luat-o întorcând din drum următorul avion care se afla deasupra Ucrainei.

- 13 -

Câteva săptămâni mai târziu, la summitul Europei Centrale de la Salzburg, primul ministru al

Federației Ruse, Sergei Stepashin a venit împreună cu delegația rusă participantă la summit, în

apartamentul meu de la hotel, și în prezența tuturor ziariștilor români, a prezentat scuze pentru acea

întârziere.

Referitor la acest episod mai puțin cunoscut în România, Madeleine Albright avea să scrie în

memoriile ei că prin acea decizie s-a evitat prima confruntare pe teren între militarii americani și cei

ruși de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Liderii Federației Ruse au înțeles probabil atunci ceea ce mulți analiști autohtoni nu au înțeles

nici acum: tăria garanției de securitate oferită de parteneriatul strategic cu Statele Unite.

În același timp, cred că a contat evitarea de către România în timpul mandatului meu, a oricăror

poziții de confruntare cu Rusia și respectul cuvenit unei mari puteri, pe care l-am acordat atât timp cât nu a

lezat interesul național. Și nu în ultimul rând, discreția de care am dat dovadă de atunci și până azi.

A fost o decizie riscantă, dar în momentul în care mi-am asumat acest risc, am avut un gând pe

care generalii Armatei Române l-au înțeles poate cel bine.

Timp de secole, trupele rusești au trecut prin teritoriile românești când au vrut, pe unde au vrut

și au stat cât au vrut.

A venit un moment când ni li s-a spus: „nu.” Și au respectat această decizie într-un mod

înțelept, care ar fi trebuit să ducă la un nou tip de relații de respect reciproc, relații între noi și Rusia,

relații pe care Statele Unite le încurajau în acel timp și chiar mai târziu, în timpul vizitelor

președintelui Bush la București.

Domnilor senatori,

În încheierea cuvântului meu, permiteți-mi să răspund la trei întrebări retorice.

Ce n-am avut în urmă cu douăzeci de ani și ce am câștigat?

Am câștigat garantarea securității naționale de către prima putere militară a lumii a cărei

credibilitate se bazează pe apărarea aliaților săi de orice agresiuni externe.

Ce am avut și ce am pierdut?

Am pierdut solidaritatea națională și aceasta s-a întâmplat într-un mod aproape de neînțeles

după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană. Putem redobândi acea excepțională solidaritate

construită în jurul unui proiect istoric prin elaborarea și punerea în viață a unui alt mare proiect istoric

pentru România, adaptat lumii globalizate și societății cunoașterii în secolul XXI.

De ce avem nevoie acum?

Avem nevoie de sentimentul demnității naționale, un sentiment pe care nu-l poate garanta nicio

putere externă, nici președintele, nici Guvernul, nici Parlamentul, dacă demnitatea națională nu este

suma respectului de sine și a respectului față de ceilalți a fiecărui cetățean al acestei țări.

- 14 -

Numai prin înlocuirea dezbinării actuale vom putea reconstrui țesutul social grav afectat de

criza morală pe care o parcurgem și vom putea să ne bucurăm de roadele pe care garantarea siguranței

naționale și creșterea economică le pot asigura.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)


Invit la tribună pe domnul președinte Traian Băsescu.

Domnul Traian Băsescu – senator, fost Președinte al României:


Domnule președinte al Senatului,


Este un gest corect politic și sunt convins și necesar, acela de a saluta împlinirea a două decenii

de la semnarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Sigur, parteneriatul strategic nu a rămas în liniile lui inițiale. El a evoluat odată cu evoluția

relațiilor dintre România și Statele Unite. Eu însumi în campania electorală, pentru cei care vă aduceți

aminte, vorbeam de axa de securitate București – Londra – Washington și vă asigur că putem celebra

sau putem marca oricând și parteneriatul strategic cu Marea Britanie pe care l-am semnat împreună cu

premierul vremii, Tony Blair.

Așa cum s-a înțeles foarte bine și din discursul domnului președinte Emil Constantinescu,

preocuparea zero a unui președinte este securitatea națională.

Am să ies puțin din retorica legată strict de parteneriatul strategic, deși să știți că, până la urmă, îi

voi da citire în integralitate, pentru că este un document politic extrem de important și, cu această ocazie,

poate află mai mulți despre conținutul acestui document: Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Dar îmi aduc aminte începutul primului meu mandat, în luna martie 2005, la nici trei luni de la

instalarea la Cotroceni, am făcut prima vizită la Washington. Marea curiozitate a președintelui Bush

era cum înțeleg eu această axă de securitate București – Washington – Londra. Și răspunsul a fost

foarte simplu: o înțeleg, în primul rând, ca pe obligația voastră istorică pentru securitatea României.

Aveți obligația ca nouă, celor aflați la frontiera de răsărit a NATO și a Uniunii Europene, să ne

garantați securitatea, având în vedere vecinătatea pe care o avem. Și, la acea vreme, îmi aduc aminte,

am invocat nu numai riscurile legate de Federația Rusă, dar și riscurile legate de Ucraina, care încă ne

era ostilă. Și, după acțiunea pe care au făcut-o cu interzicerea limbii române în școlile din Ucraina, mă

tem că și acum, în mod real, ne sunt la fel de ostili, deși i-am sprijinit în toate ocaziile.

Am invocat vecinătatea și am invocat Marea Neagră. Vă rog să mă credeți că pentru foarte mulți

politicieni europeni, dar și în spațiul de dincolo de Atlantic, riscurile de la Marea Neagră nu erau

vizualizate încă. Toți vedeau Balcanii ca o zonă de risc, dar nimic mai departe. Atunci am lansat în Statele

- 15 -

Unite, la Washington, în martie 2005, două sintagme care au prins și au intrat în sistemele de analiză

americane. Am afirmat că Marea Neagră este un lac rusesc și am afirmat că acea celebră companie

Gazprom este mai eficientă decât Armata Roșie în impunerea unor decizii politice în Europa.

Mă așteptam ca aceasta să fie o vizită de mandat și să nu mai urmeze alte vizite la Washington,

dar, în 2006, a urmat o invitație a președintelui Bush, de data aceasta mult mai bine conectat și

informat cu privire la regiune. S-a spus despre acea întâlnire că face parte din cadrul dialogului

intensificat România – Statele Unite.

O să vă spun și o chestiune de amuzament. Sigur, eram membri NATO deja, dar, parcă, nu

devenisem foarte convingători ca membri NATO. Era sentimentul pe care-l aveam în discuții, nu

neapărat cu președintele Bush, nu neapărat cu consilieri din Casa Albă, dar în spectrul parlamentar

încă era destulă neîncredere în România, chiar dacă avem și grupuri extrem de solid susținătoare ale

cauzei României în Congres și în Senat. Unul din marii noștri susținători este și a fost senatorul

McCain, un extrem de respectat senator al Statelor Unite. A fost în cadrul acestui dialog intensificat și

o mare surpriză. Știam toți că următorul summit NATO din 2008 este la Lisabona. Probabil, vi-l

imaginați pe președintele Bush, un om foarte volubil, foarte deschis și un om de acțiune, așa cum îl

puteți … l-am putut recunoaște toți din ieșirile sale publice și din deciziile pe care le-a luat. La un

moment dat, la sfârșit, am spus: domnule președinte, unul din obiectivele mandatului dumneavoastră

este ca flancul NATO să fie de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Zic: iată că v-ați atins

obiectivul. De aceea, mi se pare greu de justificat că următorul summit NATO va fi la Atlantic, în loc

să fie ori la Marea Neagră, ori la Marea Baltică. Iar eu vă sugerez să fie la București la Marea Neagră.

Reacția președintelui Bush a fost: „Condi, we can?” O întreba pe Condoleezza Rice dacă putem, dacă

suntem definitiv angajați pe Londra. Și a spus… Răspunsul Condoleezzei Rice a fost: „Da, s-a anunțat

la ultimul summit, dar putem încerca să schimbăm summitul.” Ceea ce s-a și întâmplat și, în 2008, în

urma acestei vizite, România a organizat summitul NATO.

Pentru noi a fost extrem de important, pentru că în calitate de țară gazdă aveam atuul celui

căruia oricum trebuie să i se ofere ceva. Și a fost prima dată când am reușit să introducem în

documentele unui summit NATO riscurile de la Marea Neagră, de care noi eram conștienți. Dar cei cu

frontierele la Atlantic nu erau conștienți la acea dată.

Pentru noi a fost o extraordinar de importantă victorie diplomatică, pentru că după discuția mea

cu președintele Bush a fost ceea ce se cheamă angrenarea totală a Ministerului de Externe și a altor

compartimente în a obține acest summit. Și nu era suficient să vorbim numai cu Washingtonul, dar

trebuia să convingem, împreună cu americanii, și multe alte capitale. Până la urmă, s-a făcut summitul

la București. A fost cel mai mare summit din istoria organizației, pentru că au fost invitate și toate

- 16 -

statele partenere ale NATO, și rezultatele au urmat pe urmă, pentru că a fost momentul în care s-a tras

semnalul de alarmă major asupra riscurilor de pe flancul de est al NATO și al Uniunii Europene.

A urmat apoi vizita pe care am făcut-o în timpul președinției președintelui Obama cu care s-a

redefinit parteneriatul strategic, dându-i-se dimensiuni mult mai mari decât dimensiunea inițială. A și fost

intitulat inspirat „Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI”, un parteneriat care vizează evoluția relațiilor

româno-americane, câteva decenii de acum înainte. Cel puțin, câteva decenii. N-aș spune că … Și aici nu

vizez vreun atac, dar este vorba de anul 2008.

Pentru noi a fost o alertă majoră și am simțit nevoia unei reconsolidări a parteneriatului strategic cu

Statele Unite, pentru că politica anunțată de președintele Obama se referea la retragerea interesului pentru

Asia Centrală și pentru Europa de Est, având în vedere prioritățile din Asia – Pacific pe care Statele Unite

le aveau și riscurile de securitate din Asia – Pacific. Această decizie a președintelui Obama de a diminua

resursele pentru Europa de Est și în general pentru regiune ne-a alertat și ne-a pus în mișcare încercând să

ne asigurăm, printr-un nou document, parteneriatul cu Statele Unite.

Permiteți-mi, îmi ia zece minute, este un document concentrat. Pentru că adoptăm o declarație

despre acest parteneriat, care, mâine, mâine, sărbătorește șase ani, a fost semnat pe 13 septembrie 2011

la Washington, permiteți-mi să-i dau citire în cea mai mare parte a lui.

Declarație Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și

Statele Unite ale Americii

România și Statele Unite ale Americii împărtășesc o istorie comună de legături strânse între

popoarele noastre, un angajament către democrație, o relație strategică durabilă, precum și voința de a

răspunde provocărilor și amenințărilor comune. Legături puternice și profunde leagă popoarele

României și Statelor Unite prin relații culturale, economice și științifice. Acest parteneriat strategic

reflectă cooperarea excelentă și în extindere între țările noastre pentru promovarea societății…

securității, democrației, oportunităților oferite de economia de piață și a schimburilor culturale.

Credem că dezvoltarea continuă a unui parteneriat strategic durabil și pe termen lung

consolidează securitatea României și a Statelor Unite, precum și a spațiului euroatlantic. Piatra de

temelie a cooperării noastre este reprezentată de solidaritatea consacrată în art. 5 al Tratatului

Atlanticului de Nord. Această formulare este vitală în parteneriatul nostru. România și Statele Unite

recunosc importanța consolidării securităților individuale și colective prin conlucrarea în cadrul

NATO, al ONU și al altor organizații.

Astăzi, cooperarea în domeniul securității dintre România și Statele Unite este robustă. Salutăm

faptul că România și Statele Unite au ajuns la un acord privind amplasarea în România a elementelor

sistemului din Europa al Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor, realizat într-o abordare

adaptivă, în etape, care reprezintă o contribuție extrem de valoroasă la dezvoltarea capabilității NATO

de apărare împotriva rachetelor balistice.

- 17 -

România și Statele Unite cooperează, de asemenea, în mod mai extins și cu succes în domeniul

securității, inclusiv prin intermediul Task Force East, prin oferirea posibilității comandamentului

european al Statelor Unite și serviciilor acestuia de a desfășura, în mod periodic, unități în România

pentru a conlucra cu partenerii români prin realizarea eficientă de exerciții de antrenament cu forțele

armate din regiunea Europei Centrale și Mării Negre.

Această cooperare s-a realizat pe baza Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii

privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat la București la 6

decembrie 2005. Intenționăm să lucrăm împreună la o abordare regională care poate ajuta statele

europene interesate să-și modernizeze forțele armate. România și Statele Unite au realizat, de

asemenea, un parteneriat eficient atât în plan bilateral, cât și în contextul operațiunilor NATO, cum ar

fi în misiunea de antrenament NATO în Irak, Forța Internațională de Asistență în Domeniul Securității

în Afganistan, KFOR, operațiunea Unified Protector, în Libia, precum și în alte operațiuni cum ar fi

operațiunea Enduring Freedom sau operațiunea Iraqi Freedom.

Statele Unite salută aprobarea de către România a solicitării Statelor Unite de a utiliza baza

militară de la Mihail Kogălniceanu și portul Constanța ca punct logistic central pentru tranzitul

materialului militar al Statelor Unite înspre și dinspre Afganistan și alte zone de operațiuni. Ambele

state sunt încredințate că o astfel de cooperare aduce beneficii reciproce pe termen lung relației noastre

în domeniul securității și întărește alianța NATO.

Președintele Obama a andosat legislația coinițiată de un număr de membri ai Congresului, care

va reforma modul în care statele se califică pentru programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliații

săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare.

Urmând viziunea comună a unui parteneriat strategic mai extins și mai profund, România și

Statele Unite au identificat următoarele domenii de cooperare întărită:

- sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice și capabilitatea NATO de

apărare antirachetă;

- dezarmarea, neproliferarea și controlul armamentelor;

- combaterea terorismului și gestionarea altor riscuri și amenințări emergente, prin consolidarea

schimburilor de informații;

- cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătățirea interoperabilității și a cooperării în

domeniul echipamentelor de apărare și al materialelor conexe;

- cooperarea regională și stabilitate, inclusiv în Europa de Est și în Balcanii de Vest, inclusiv

prin îmbunătățirea cooperării NATO – Uniunea Europeană, întărirea instituțiilor euroatlantice și

căutarea de soluții pentru conflictele înghețate;

- 18 -

- comerțul și investițiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunitățile de afaceri, în

paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieței, a statului de drept, a unui mediu de

afaceri sănătos, transparență și integritate publică;

- securitatea energetică;

- democrația și statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și buna

guvernare;

- educația, cercetarea și contactele interumane;

- știința și tehnologia, inclusiv susținerea continuă pentru diversificarea contactelor dintre

comunitățile academice și științifice.

Parteneriatul nostru strategic, dinamic și durabil este de natură să consolideze securitatea și

prosperitatea României și Statelor Unite și anticipăm cu nerăbdare cooperarea noastră viitoare.

Iată de ce, dragi colegi, având acest document ca document oficial al celor două state, acesta este

invocat ori de câte ori există întâlniri la nivel înalt sau la cel mai înalt nivel, pentru că această decizie

politică se așază deasupra tuturor acordurilor pe care le avem cu Statele Unite și este perpetuată din

președinte în președinte, din administrație în administrație, din Parlament american, în Parlament american.

De aceea, uneori, când avem câte un coleg care spune să-l expulzăm pe ambasadorul Statelor

Unite, nu știu dacă vă dați seama cât de ridicol sună – acel politician care rămâne și nesancționat –,

dacă am fi știut toți conținutul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI…

Sigur, am mai avut și întâmplări când, în pline negocieri, se cerea retragerea trupelor din Irak,

dar toate trec și construcțiile solide rămân.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)


În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Titus Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte al Senatului României,




În cele câteva minute pe care le avem la dispoziție, aș dori să am câteva puncte pe care să le

exprim în numele Grupului senatorial al PSD.

Marcăm astăzi, în plenul Senatului României, așa cum s-a menționat, aniversarea a douăzeci de ani

de la ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relațiilor dintre România și Statele Unite ale Americii.

În numele Grupului senatorial al PSD, aș vrea să salut această inițiativă a Senatului și a

președintelui său.

- 19 -

Relațiile cu Statele Unite ale Americii și, ulterior, parteneriatul strategic cu SUA au reprezentat

fundamentul devenirii euroatlantice pe model democratic occidental pentru țara noastră după căderea

comunismului. A fost unul din puținele – din păcate, spun eu – proiecte de țară în care am putut

remarca abordarea bipartizană, ca să-i cităm pe prietenii noștri americani, putere și opoziție, în

consonanță, indiferent de alternanța la putere, fiecare cu contribuția sa importantă.

Pentru partidul pe care îl reprezint, Partidul Social Democrat, parteneriatul strategic a

reprezentat întotdeauna prioritatea în relațiile externe ale României, prioritate reflectată în programele

de guvernare pe care le-a pus în practică atunci când s-a aflat la putere – și vă vorbește cineva care a

redactat trei sau patru programe de guvernare în domeniul politicii externe, care au fost adoptate,

aprobate de Parlament și puse în practică.

Nu întâmplător, traseul euroatlantic al României, care a îmbinat armonios relațiile cu Statele

Unite, și, respectiv, procesul de aderare la NATO și, ulterior, calitatea de membru al Alianței a început

oficial cu semnarea Parteneriatului pentru Pace în cadrul NATO în 1994, în mandatul președintelui Ion

Iliescu și, respectiv, a cunoscut finalizarea procesului de aderare la NATO sub guvernarea PSD de la

acel moment, prin depunerea instrumentului de ratificare de către premierul Adrian Năstase, la 29

martie 2004, alături de alți șase prim-miniștri ai unor state europene în cadrul ceremoniei organizate pe

peluza Casei Albe de la Washington. Totul, cu sprijinul politic esențial al administrației republicane a

Statelor Unite ale Americii și a președintelui George W. Bush care a și efectuat o vizită la București, în

noiembrie 2002, o vizită istorică, de altfel.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă cea mai importantă garanție de securitate,

istoric vorbind, pentru România, în special prin proiectul apărării antirachetă. Are o dimensiune

fundamentală, cea de securitate națională, dar și alte dimensiuni importante, precum cea economică pe

care o dorim și mai consistentă în viitor.

România a demonstrat prin fapte sau poziții politice că este un aliat fidel, strategic, al Statelor

Unite ale Americii și a demonstrat-o în primul rând prin jertfa armatei române prin teatrele de operații

în Irak, Afganistan sau în lupta împotriva terorismului internațional ori prin contribuția în domeniul

intelligence sau mai recent de decizia politică de alocare a 2% din produsul intern brut pentru apărare.

Grupul senatorial al PSD salută deschiderea și angajamentul noii administrații republicane de la

Washington pentru consolidarea și aprofundarea parteneriatului strategic prin consolidarea securității

aliaților săi, începând cu România în Europa Centrală și de Est și în bazinul Mării Negre. Și aici aș

vrea să fac referire în primul rând la misiunile de asigurare și reasigurare, dar și din punctul de vedere

al dimensiunii economice. Ne dorim, în același timp, progrese consistente pentru a da curs așteptărilor

legitime ale România de eliminare a vizelor pentru cetățenii români.

- 20 -

Așteptăm, totodată, mai mult de la acest parteneriat strategic pentru a pune în valoare traseul

european pentru frații noștri de dincolo de Prut, din Republica Moldova.

România va rămâne un susținător puternic al unei cooperări strânse euroatlantice între aliații

europeni și cei nord-americani, mai ales în contextul actual european și internațional mai complicat.

Grupul senatorial al PSD va susține, în consecință, adoptarea Declarației Senatului privind

împlinirea a douăzeci de ani de parteneriat strategic între România și Statele Unite.

Cu referire la cele 14 puncte ale planului de instaurare a păcii după încheierea Primului Război

Mondial, prezentate într-un discurs istoric al Președintelui Statelor Unite, Woodrow Wilson, susținut la

8 ianuarie 1918 și, în special, cu referire la punctul 11, recunoașterea independenței României, Serbiei

și Muntenegrului, care a avut consecințe fundamentale pentru realizarea Marii Uniri la 1 decembrie

1918 și pentru recunoașterea ulterioară în cadrul sistemelor tratatelor de pace de la Versailles a acestei

Românii Mari, subscriem și subscriu, în numele PSD, pe deplin, la cele spuse de președintele Senatului

și vom susține adoptarea textului declarației Senatului.

În final, un comentariu pe care îl consider important pentru Grupul PSD și, poate, și pentru

dumneavoastră.

Au fost momente în care nu am fost de acord cu o poziție exprimată de fostul președinte Traian

Băsescu. Astăzi însă, voi fi pe deplin de acord cu privire la referirea legată de o datorie morală a lumii

occidentale și, în special, a Statelor Unite ale Americii față de România, între altele. Și această datorie

morală ar putea fi explicată, simbolistic vorbind, foarte simplu și dureros în același timp, prin ceea

regăsim cu toții, toți cei care am fost, am vizitat, Memorialul de la Sighet și, în special, ceea ce am

văzut în pușcăriile, în temnițele de la Sighet. Există acea celulă, acolo unde este scris – și voi căuta să

citesc corect – „Distrugerea partidelor democratice din România”.

În acea celulă veți găsi un perete în care sunt înscrise documente, fotografii, referiri și la

Maniu, și la lideri ai Partidului Național Țărănesc, și la lideri ai Partidului Național Liberal – și aici

vreau să fac referire la Dinu Brătianu, dar și la lideri ai Partidului Social Democrat Român, care au fost

băgați în pușcăriile comuniste de inspirație sovietică. Au fost și ei torturați și au suferit și ei, între

altele, pentru că s-au opus puterii sovietelor și presiunii de a fuziona cu Partidul Comunist Român de

inspirație sovietică și pentru că au știut, alături de alți lideri politici din elita politică românească, să

spună „nu” unei sovietizări a unei țări care își dorea un traseu democratic.

Și spun eu că pentru noi este important pentru că, dacă ar fi să regăsim ceea ce domnul

președinte Constantinescu menționa că a fost pierdut – și este corect că a fost pierdut – acea

atmosferă de solidaritate, cel puțin pe teme mari ale națiunii române, ar fi un punct important să fie

recunoscut și acest aspect – mă refer la cei care au dorit în permanență după 1990 să rescrie istoria

acestei țări, să rescrie într-o anumită modalitate, ignorând aspecte delicate, importante ale istoriei în

- 21 -

ceea ce privește elita politică românească și susținerea pe care am avut-o, au avut-o cei care ne-au

precedat pentru menținerea traseului democratic în lumea democratică, civilizată a României.

Cu acestea fiind spuse, reiterez faptul că Grupul senatorial al PSD va susține prin vot adoptarea

acestei declarații.

Mulțumesc. (Aplauze.)


Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul senator Iulian Dumitrescu.

Domnul Iulian Dumitrescu:



Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se întemeiază, înainte de

toate, pe susținerea valorilor comune ale celor două state, cum ar fi: democrația, economia de piață,

drepturile omului, statul de drept.

Din această perspectivă, Partidul Național Liberal a fost cel mai mare susținător și promotor al

acestui parteneriat, considerând că apropierea de SUA reprezintă singurul drum spre prosperitate al

țării noastre, după o jumătate de secol de comunism.

În același timp, parteneriatul strategic dintre România și SUA se întemeiază pe interesele

comune ale celor două state, în zone extrem de importante. Și aș menționa în acest sens cooperarea pe

securitate și cea economică.

Partidul Național Liberal a sprijinit constant angajamentele României în cadrul NATO și a

apreciat eforturile SUA de descurajare împotriva amenințărilor la adresa securității țării noastre și a

întregului spațiu euroatlantic.

În privința relațiilor comerciale și economice cu SUA, ne bucură marile investiții americane în

România și suntem conștienți că la acest capitol potențialul pe care-l putem valorifica este extrem de

mare și că mai avem multe lucruri de făcut.

Doamnelor și domnilor,

Sintagma „parteneriat strategic dintre România și Statele Unite ale Americii” nu este asociată unei

situații de moment, ci ea caracterizează un proces, o chimie care trebuie cultivată și constant întreținută.

Ultima etapă importantă a acestui proces este reprezentată de vizita recentă a președintelui

Klaus Iohannis în SUA.

Președintele României a fost al treilea șef de stat european primit de președintele Donald

Trump la Casa Albă și printre primii din lume.

- 22 -

Vizita Președintelui României, Klaus Iohannis, în Statele Unite ale Americii este un mesaj

puternic de apreciere față de România și de diferențiere pozitivă a țării noastre față de celelalte țări din

estul Europei pe care SUA îl transmit fără echivoc. Donald Trump a apreciat că: „Viitorul României și

viitorul relațiilor dintre SUA și România este foarte, foarte luminos. Întâlnirea dintre președinții

României și SUA este de o valoare extrem de mare, iar Executivul de la București trebuie să dea

conținut, în detaliu, în viitorul apropiat chestiunilor convenite de cei doi președinți.”

Stimați colegi,

Pentru noi nu este de ajuns să transformăm parteneriatul doar în vorbe goale sau în declarații

festive. Este nevoie de o acțiune constantă și hotărâtă pentru întărirea acestui parteneriat și trebuie să

ne comportăm în spiritul său, să ne respectăm angajamentele, cum ar fi mărirea bugetului pentru

apărare, să fim adevărați furnizori de securitate, să asigurăm independența justiției, să susținem lupta

împotriva corupției, să asigurăm un mediu de afaceri fără birocrație și să încurajăm investițiile

americane în România.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal salută 20 de ani de parteneriat strategic între România și SUA și își

reafirmă suportul pentru întărirea legăturilor dintre cele două state. România merge în cea mai bună

direcție pe relația strategică cu SUA.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)


Din partea Grupului parlamentar al USR…

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Când generația mea, cea a tatălui meu și cea a bunicului meu s-au uitat către Statele Unite, au

fost fascinate de două elemente esențiale care le-au atras.

Primul era modul de viață, bunăstarea generată prin simplitate, eficiență, pragmatism și

respectarea regulilor.

Apoi este vorba de valori și principii: democrație, respectul legii, echilibrul puterilor în stat,

libertatea individuală, lucruri care în România ultimilor 70 de ani ai secolului trecut au fost absente sau

prea puțin importante.

Faptul că am ajuns în poziția privilegiată de partener de marcă al Statelor Unite și efectele

acestei relații în dezvoltarea României confirmă că aspirațiile noastre de a ne apropia de America erau

îndreptățite.

- 23 -

Parteneriatul strategic, inițiat într-un context de calm relativ și dezvoltat într-o perioadă de

dezvoltare economică… dezvoltare generală a societății românești accelerată… acest parteneriat a avut

timpul să se maturizeze pentru a servi la maxim atunci când este nevoie.

Astăzi, aproape de noi, sunt zone fierbinți de conflict și parteneriatul cu Statele Unite contează

enorm.

Astăzi, progresele României ultimilor 20 de ani în materie de construcție a statului de drept, de

luptă împotriva corupției sunt atacate din interior.

Din nou, relația cu Statele Unite contează enorm.

România are datoria să furnizeze contribuția ei la parteneriat și în afara eforturilor umane,

financiare și materiale necesare, pentru a confirma că suntem un aliat puternic. Sunt și alte elemente

indispensabile pe care noi, românii, trebuie să le oferim nu numai Statelor Unite, dar și propriilor

cetățeni.

Transparența și predictibilitatea actului de guvernare la toate nivelurile sunt necesare pentru a

da consistență componentei economice a parteneriatului.

Pentru a asigura flancul estic al NATO, împreună cu Polonia, este nevoie de un stat român

puternic, greu de destabilizat.

Asocierea atât de strânsă cu Statele Unite înseamnă că România este înscrisă pe o traiectorie

prodemocratică, prooccidentală, o traiectorie care însă nu este garantată în fața propagandei agresive

de la răsărit, care nu este garantată în fața derapajelor interne, o traiectorie care trebuie protejată

constant și pe care românii, în zdrobitoarea lor majoritate, o vor și o vor clară și fără echivoc.

Suntem datori față de partenerii americani și mai ales față de concetățenii noștri, să luptăm

pentru valorile care ne apropie, să nu acceptăm nicio deviere de la dezvoltarea României către un stat

de drept solid, unde flagelurile corupției și incompetenței sunt eliminate, unde guvernanții au

integritatea și statura necesară pentru a fi parteneri de încredere.

Numai în acest fel vom continua să avem o colaborare de durată și de succes.

USR va vota pentru declarație.



Din partea Grupului parlamentar al UDMR…

Domnul Novák Csaba-Zoltán:

Domnilor președinți,


De la începutul secolului al XX-lea și până în zilele noastre, Statele Unite ale Americii au jucat

și joacă un rol important în evoluția politică și economică la nivel mondial.

- 24 -

La finalul Primului Război Mondial, președintele Woodrow Wilson și Congresul american,

prin prezentarea și însușirea celor 14 puncte, au avut un rol indispensabil în procesul de crearea a unei

instituții internaționale de menținere a păcii, sub denumirea de Liga Națiunilor, și în consolidarea

valorilor democratice în spațiul est-european.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Washington-ul a depus eforturi semnificative pentru

consolidarea economică a Europei de Vest, creând astfel posibilitatea formării nucleului Uniunii

Europene, iar la finalul anilor ʼ80 Casa Albă a jucat un rol conducător în procesul de tranziție pașnic al

fostelor regimuri comuniste și integrarea noilor state, inclusiv a României, în structurile nord-atlantice.

În perioada războiului rece, mai ales după actul de la Helsinki, din anii ʼ70, Washington-ul a

fost liderul luptei pentru respectarea drepturilor omului și ale minorităților naționale în regimurile

totalitare.

Acest principiu, atât de important nu numai în România, dar și în spațiul est-european, a fost un

factor determinant și o condiție în procesul de democratizare a fostelor țări comuniste.

UDMR a fost între primele formațiuni politice, care, la începutul anilor ʼ90, și-a manifestat

dorința pentru un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii și cu structurile nord-atlantice.

UDMR apreciază și a apreciat dintotdeauna preocuparea arătată de către Guvernul și Ambasada

Statelor Unite ale Americii față de problemele specifice ale minorităților naționale din România și

faptul că aceste subiecte au făcut întotdeauna parte din drepturile fundamentale ale omului, în viziunea

Statelor Unite ale Americii.

Considerăm că o cooperare pe aceste subiecte este necesară pentru dezvoltarea culturii civice

din România și ne bucurăm de faptul că am găsit un partener de nădejde în Statele Unite ale Americii

în acest domeniu.

În anul 2017, considerăm că o implicare mai activă din partea partenerului strategic în

dezbaterile privind drepturile minorităților naționale din România ar fi benefică și bine-venită.

Subiectele de interes național sunt de interes și pentru partenerii externi ai României.

De aceea, considerăm că o aplecare asupra tuturor subiectelor din partea partenerilor noștri este

bine-venită datorită experiențelor în diverse domenii și vedem extrem de necesar ajutorul Statelor

Unite ale Americii în alinierea la standardele de excelență adoptate de România prin tratatele

internaționale ratificate.

Grupul UDMR susține adoptarea acestei declarații, cu mențiunea că unele referiri istorice din

textul declarației ar fi inutile.



Doamnelor și domnilor,

- 25 -

Stimați invitați,

Am încheiat dezbaterile și supun votului dumneavoastră declarația Senatului pe care am

prezentat-o de la microfonul central.

Vă rog să votați.

Votul este deschis.

97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Declarația a fost adoptată și vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

Și mulțumesc, de asemenea, și invitatului nostru, domnul Emil Constantinescu, pentru

participarea la acest moment solemn.

*

Dați-mi voie să trec mai departe la celelalte puncte de pe ordinea de zi și vă informez despre o

notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2016 pentru completarea

art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a art. 45 din Legea serviciilor de transport public

local nr. 92/2007, precum și pentru abrogarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind

reglementarea unor măsuri bugetare – procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea

unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor

esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației – procedură de urgență;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea

referendumului – procedură de urgență.

Termenele de sesizare sunt de 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data

depunerii (astăzi, 12 septembrie a.c.).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 12 septembrie.

*

Punctul următor, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi

adoptare, la data de 7 septembrie 2017, a unor iniţiative legislative.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142

alin. (2) din Regulamentul Senatului, se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la data de 7

septembrie 2017, următoarele inițiative legislative:

- 26 -

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul

de procedură penală; (L80/18.04.2017)

2. Propunerea legislativă privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie

2016 privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă

directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193/1 din

data de 19 iulie 2016. (L81/18.04.2017)

Inițiativele legislative urmează a fi trimise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în

calitate de Cameră decizională.

*

Punctul următor, punctul 3 de pe ordinea de zi la capitolul I, Proiectul de hotărâre pentru

modificarea Anexei la Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului.

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 36 alin. (1)

lit. o) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările

ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – Anexa la Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările

ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Stimați colegi, proiectul de hotărâre este publicat pe pagina de internet a Senatului și el vizează

structura de personal a grupului de consilieri ai președintelui Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Da, domnul senator Iulian Dumitrescu.

(Discuții la prezidiu între domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

președintele Senatului, și domnul senator Iulian Dumitrescu, liderul Grupului parlamentar al PNL.)


Nu sunt intervenții.

Supun la vot proiectul de hotărâre.

Votul este deschis.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

Stimați colegi,

Pentru a fi siguri că nu depășim termenul de adoptare tacită, vă propun să trecem la punctul III –

votul final pe Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, și, după

aceea, revenim la punctul II.

- 27 -

Dacă sunteți de acord cu modificarea derulării ordinii de zi.

Vă rog să votați această modificare.

Votul este deschis.

97 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

S-a aprobat.

*

La punctul III, vot final, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii apelor nr. 107/1996. (L141/29.05.2017)

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului

din 5 septembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Votul este deschis.

98 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Revenim acum la punctul II – Inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2017

privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor

Uniunii Europene. (L164/12.06.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, domnul

ministru Viorel Ilie, ministru pentru relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

Domnul Viorel Ilie – ministrul pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,


Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege îl reprezintă crearea cadrului legal prin

care statul român să inițieze demersurile și să ia măsurile… să ia măsuri pentru identificarea sau

selectarea imobilelor necesare pregătirii și participării României la procesul de relocare a unor instituții

și agenții ale Uniunii Europene.

- 28 -

În acest sens, prin actul normativ, Secretariatul General al Guvernului este mandatat de statul

român să realizeze:

- identificarea unui imobil proprietate publică sau privată a statului situat pe teritoriul

României, care să corespundă cerințelor solicitate destinației de sediu al instituției/agenției ce urmează

a fi relocată;

- inițierea unei proceduri transparente și nediscriminatorii de selecție pe piață a imobilului

necesar, pe baza condițiilor prevăzute în procedura referitoare la relocarea instituțiilor/agențiilor

Uniunii Europene, în situația în care nu este identificat un imobil din proprietatea statului care să

corespundă cerințelor solicitate.

Având în vedere toate aceste aspecte și ținând cont de faptul că relocarea la București a

Agenției Europene pentru Medicamente – EMA – reprezintă o oportunitate importantă, pe care

România ar putea să o valorifice, susținem aprobarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la

procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul comisiei, doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog. Microfonul 7.

Doamna Gabriela Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați precizat, am fost sesizați, în virtutea prevederilor art. 68, pentru raport comun pe

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41 privind unele măsuri de

asigurare a participării la procesul de relocare. Obiectul vi l-a prezentat reprezentantul Guvernul.

În ședințele din 21 iunie și 26 iunie, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

La dezbateri au participat reprezentanți de la Ministerul Sănătății și de la Agenția Națională a

Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, responsabile de dosarul României privind relocarea

Agenției Europene a Medicamentului.

Drept urmare, vă propunem raportul comun de admitere și votarea proiectului de lege.


Mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări către inițiatori.

- 29 -

Domnul senator Dumitrescu. Microfonul 2…, 3, pardon!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:


Doamnelor și domnilor colegi,

Este un challenge foarte important pentru România această solicitare, în sensul faptului că

majoritatea sau aproape toate țările care au intrat în primul și al doilea val de extindere a Uniunii

Europene, într-un fel sau altul, angajându-se în proiecte europene de anvergură, au reușit ca, din cele

aproape 300 de agenții care există la nivelul Uniunii Europene, să relocheze sau să locheze, sau să

aducă astfel de instituții.

Cred că trebuie să facem un efort deosebit – și salut inițiativa Guvernului –, prin crearea

condițiilor la nivelul României. În orice caz, ele trebuie să fie la nivelul Uniunii Europene. Și cred că

este o provocare extrem de importantă nu numai pentru Guvernul României, ci pentru fiecare

parlamentar, pentru fiecare membru al unei delegații parlamentare, pentru fiecare grup politic să

acționeze în ideea ca, prin contactele pe care le avem, să obținem această relocare a unei instituții de

asemenea anvergură la București. Putea să fie una mai puțin importantă, într-adevăr, este una care

chiar interesează pe toată lumea și poate că a sosit și momentul să credem că România are dreptul să

aibă o astfel de instituție la București. Suntem a șasea țară a Uniunii Europene, după ieșirea Marii

Britanii din Uniunea Europeană, suntem la 10 ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, avem

argumentul economic, argumentul creșterii economice și al coerenței politice, al stabilității pentru a

solicita acest lucru. Să facem din aceasta un proiect național.

Vă mulțumesc foarte mult și vom vota cu toată susținerea acest proiect.


Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul, dacă nu vedeam că ne încurajăm între noi și tare mi-e teamă că rămânem

cu aceste încurajări, că în foarte scurtă vreme vom rămâne…


Doamna Gorghiu, iertați-mă, și este valabilă remarca…


Domnule președinte, cu mare plăcere, vă rog.


Este valabilă remarca și pentru dumneavoastră, și pentru domnul senator Dumitrescu: eu v-am

rugat dacă aveți întrebări. După aceea, urmează dezbaterile generale. La dezbaterile generale vă dau

- 30 -

cuvântul în calitate de reprezentant al grupului parlamentar, dacă sunteți reprezentantul grupului. Dacă

grupul vă desemnează pe dumneavoastră, nu am nicio problemă, dar spuneți: „nu am întrebări, este

pentru dezbaterile generale”, ca să încheiem un capitol. Că, altfel, sărim procedurile pe care, fără

îndoială, dumneavoastră le cunoașteți și nu este bine.


V-am rugat să-mi acordați același privilegiu ca celui care a vorbit înainte, dar nu e niciun fel de

problemă să aștept până la dezbatere.


Vi-l acord! Vi-l acord fără doar și poate, numai spuneți-mi „nu avem întrebări, vrem…”


Credeam că s-a trecut de etapa de întrebări, domnule președinte, din moment ce domnul senator

a luat cuvântul pe dezbatere.


Da, bine, cred că…

Eu nu am făcut acest lucru…


Este în regulă. Aștept.


… și am spus că remarca pe care v-o fac dumneavoastră este valabilă și pentru domnul senator, probă

că nu aveți parte de un tratament discriminatoriu.

(Replică fără microfon a doamnei senator Alina-Ștefania Gorghiu.)


Am o rugăminte, dați-i microfonul doamnei Gorghiu, că nu se aude.

Doamna senator, dacă vreți să repetați.


Vă spuneam că, dacă mai este cineva care să adreseze întrebări, voi aștepta. În numele Grupului

PNL, eu voi vorbi la dezbateri generale.


Am înțeles.

Stimați colegi,

Vă precizez că este momentul în care puteți să adresați întrebări pentru a obține lămuriri. Dacă

vreți să trecem la declarații și nu aveți întrebări, facem acest pas.

Sunt întrebări? Nu.

Doamna senator Gorghiu, din partea Grupului PNL, la dezbaterile generale, are cuvântul.

- 31 -


Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte Tăriceanu.

Voiam să le spun colegilor noștri un singur lucru: că PNL nu are o problemă cu ordonanța în sine

sau cu proiectul de lege, pentru că, tehnic, este cum spune ministrul pentru relația cu Parlamentul: se

împuternicește Guvernul, Secretariatul General al Guvernului să caute o locație pentru această agenție.

Însă, din păcate, ne limităm să vorbim doar de partea administrativă, nu aducem deloc în

discuție prefiguratul fiasco cu privire la relocarea acestei agenții. Și mi-e teamă că ne lăudăm și ne

încurajăm doar aici, în plenul Senatului, și, în afara zidurilor clădirii, ne așteaptă, bineînțeles, o mare

dezamăgire. A fost tratat cu superficialitate – și regret să spun asta – de Guvernul PSD-ALDE tot acest

dosar. Și n-o spun doar eu, o spun specialiștii.

Pe 15, dacă nu mă înșel, pe 15 septembrie vom vedea evaluarea trimisă Secretariatului

Consiliului de către Comisia Europeană. Probabil că după 15 septembrie, când vom vedea acest raport

de evaluare, vom vedea dacă vor fi niște demisii sau niște scuze.

Grupul PNL va vota, repet, cadrul normativ, pentru că e un precedent care sper să se repete,

chiar dacă, din păcate, am atras cu mult timp atenția – cu mult timp înainte atenția – că ceva e în

neregulă. Și vă dau un singur exemplu: am făcut o interpelare în iunie; ca să vedeți cam cât respect are

instituția Guvernului față de instituția Senatului României pe care o conduceți: pe o pagină au fost

scrise trei fraze cu privire la relocarea acestei agenții. Fraza cheie, plină de substanță, comunicată de

ministrul delegat pentru afaceri europene e următoarea, domnilor colegi: „Suntem conștienți de

oportunitatea pe care ar aduce-o relocarea EMA la București atât din punct de vedere al creșterii

vizibilității, cât și din perspectiva beneficiilor economice.”. Atât!

Ca atare, nu-mi rămâne decât să ne reîntâlnim în această ședință de plen, când va trebui să dăm

și justificările necesare, cred eu, pentru viitorul eșec.

Vă mulțumesc.


Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale.

Nu sunt. Bine.

Declar, atunci, încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor

ordinare. Senatul e primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Se va da un singur vot.

Votul este deschis. (Discuții la prezidiu.)

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

- 32 -

*

Stimați colegi, este ora 18.00.

Mai avem un punct pe ordinea de zi și vă propun să fiți de acord să prelungim programul de

lucru de astăzi cu câteva minute, în așa fel încât să putem parcurge și punctul 2.

Supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Votul e deschis. (Discuții la prezidiu.)

103 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

S-a aprobat.

*

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2017

pentru aprobarea unor măsuri privind mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete

de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic la unitățile

administrației publice locale în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu

energie termică în sistem centralizat. (L211/08.08.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Din partea

Guvernului este domnul secretar de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache.

Aveți cuvântul la microfonul 9.

Domnul Iulian-Robert Tudorache – secretar de stat în Ministerul Energiei:



Prezentul proiect de lege cuprinde reglementări necesare în vederea înființării și organizării

serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru furnizarea serviciului

public de alimentare cu energie termică, în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/2006 privind serviciile

comunitare de utilități publice, precum și de Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu

energie termică, cu modificările și completările ulterioare.

Măsurile propuse pentru realizarea acestui scop sunt următoarele:

- acordarea unui mandat Ministerului Energiei de a întreprinde toate demersurile necesare

pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de

agent termic la unitățile administrației publice teritoriale;

- reglementarea unor condiții cumulative pentru realizarea acestui transfer, respectiv: o solicitare

din partea unității administrativ-teritoriale; efectuarea unei analize tehnico-economice, care să cuprindă

justificarea operațiunii și efectele acesteia; preluarea de către unitățile administrativ-teritoriale și a

eventualelor obligații financiare rezultate din împrumuturile contractate sau garantate de stat;

- 33 -

- reglementări legate de stabilirea prețului de vânzare a acțiunilor le regăsim în acest proiect de

lege, respectiv: raportul de evaluare a modalităților de plată, acestea putând fi integral sau în rate

(perioada de plată – maximum 5 ani; valoarea avansului – 30% din prețul acțiunilor; garanții pentru

plata prețului – minimum 120% din valoarea reprezentând prețul acțiunilor);

- cuprinde, de asemenea, și norme referitoare la aprobarea condițiilor principale ale contractului

de vânzare-cumpărare (prin hotărâre a Guvernului).


Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui

proiect de lege așa cum vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc frumos.


Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, microfonul 7.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


Comisia economică, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru buget, finanțe au

avizat favorabil acest proiect de lege.

În cadrul Comisiei pentru transporturi și energie, în data de 4 septembrie, s-a votat, în

unanimitate, pentru a propune plenului Senatului un raport de admitere, cu un amendament respins.


Întrebări pentru inițiator? Nu sunt.

Dezbaterile generale. Din partea grupurilor parlamentare, dacă doresc să participe la dezbaterile

generale. Nu e cazul.

Declar atunci încheiate…

Scuzați-mă! Da, domnule senator. N-am văzut, nu sunteți vizibil, din cauză că aveți culoarea

cam închisă.


Nu vreau să fiu vizibil numai când aveți nevoie…



În urmă cu niște ani, am avut o dispută și o s-o continuăm, dar nu acum, că suntem la alt punct.

Vă dau cuvântul, că nu e nicio problemă. Dacă vreți să interveniți și la subiectul ăsta, cu cea

mai mare plăcere.

Domnul Traian Băsescu:

Și eu aș avea plăcere, dar hai să discutăm despre ELCEN acum, că despre asta-i vorba…

- 34 -


Așa ziceam și eu.


… nu despre operatori de energie.

Este „ambâțul” doamnei procuror…, doamnei primar general… (Râsete în sală.)

Ajunge la procurori transferul, dacă se face, să știți, dar, până una-alta, este ambiția doamnei

primar general de a prelua ELCEN-ul.

Dragi colegi,

Sigur, aveți vot majoritar, faceți cum vreți, dar eu vreau să vă dau câteva elemente. Puterea

instalată a celor patru termocentrale ale ELCEN-ului este de 1 286 de megawați. Este cel mai mare

producător de energie din sistemul energetic, iar doamna primar general – și PSD-ul văd că e suficient

de inconștient să-i facă hatârul – vrea să preia sub controlul Primăriei Capitalei acest gigant energetic.

O dată.

Dânsa mai are și cu Metroul. Nu-și dă seama că nu poate administra cu personalul primăriei un

asemenea colos energetic cum este ELCEN-ul.

În al doilea rând, Societatea ELCEN este în insolvență. Dacă vrea să mă convingă cineva că

personalul din Primăria Capitalei – supercalificat, dar și superpolitizat – va fi capabil să administreze patru

termocentrale grupate în ELCEN, care dau energie constant în sistemul energetic național, permiteți-mi să

mă îndoiesc, în calitate de fost primar general care știe care este potențialul administrativ.

Uitați-vă că, la fel ca și în timpul meu, personalul din Primăria Capitalei nu e în stare să

limpezească traficul din capitală. Credeți că vor putea să gestioneze, în tandem, patru termocentrale?

Da, că… o dată…

(Replică neinteligibilă din sală.)

Dacă ești pesedist, poți și asta!

Sunt numeroase investiții în curs de derulare. S-au făcut și se fac pe credite. Credeți că

finanțatorii, cei care au acordat creditele (BERD, BEI, Bancă Mondială) vor sări peste noapte pentru că

vrea doamna Firea să schimbe proprietarul creditului? Mă îndoiesc că vor accepta așa ceva.

Și, în sfârșit, cred că Primăria Capitalei vrea să apere datoriile uriașe pe care le are și crede că,

preluând ELCEN-ul, va amesteca datoriile RADET-ului către ELCEN în aceeași instituție și va

rezolva problema.

Nu o va rezolva din două motive: unu, pentru că ELCEN-ul este în insolvență și, doi, problema

datoriilor nu vine de acolo. Datoriile sunt din cauza discrepanței dintre ce primește RADET-ul și ce

furnizează.

- 35 -

În anul 2005, s-a terminat contorizarea în București la nivel de scară de bloc. RADET-ul nu a

fost un susținător al acestui proiect. S-a terminat contorizarea și au început să constate că nu mai pot

pune în factura cetățenilor pierderile care sunt pe conducte. În loc să dea prioritate la remedierea

pierderilor de pe conducte, le-a dat prin cap că mai bine iau ELCEN-ul. Eu sunt convins că nu i-au

spus primarului general marii specialiști de la RADET de ce au această discrepanță între cantitatea de

agent termic pe care o primesc de la ELCEN și cantitatea care se înregistrează la consumatori. Aceasta

este sursa datoriilor și nu faptul că ELCEN-ul livrează agent termic Primăriei Capitalei.

Propunerea mea, ca om care a fost și primar general și știe de unde vin pierderile, nicidecum

din relația ELCEN – RADET, ci din pierderile pe care le are RADET-ul în sistemul de distribuție a

căldurii, eu vă sugerez să dăm un vot responsabil, de respingere a acestei ordonanțe, pentru că nu poate

administra Primăria Capitalei un gigant energetic cum este ELCEN-ul.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vă mulțumesc.


Domnul senator Șerban Nicolae.

Domnul Șerban Nicolae:


Doamnelor și domnilor colegi,

Aș fi votat cu încredere o altă soluție care să rezolve problema.

Menținerea actualei stări de lucruri, menținerea ELCEN și RADET în formatul în care au

acumulat datorii care le-au dus pe primele două locuri în topul datornicilor către bugetul de stat nu face

să rezolve nimic, ba, dimpotrivă, va adânci această situație de criză și va pune în fiecare iarnă

problema încălzirii centrale pentru bucureșteni.

Am așteptat în discursurile de până acum, am așteptat în dezbaterile de la comisii o altă soluție,

să facem o comparație, să vedem dacă vine cineva cu o altă propunere, o propunere care nu s-a făcut în

vremea administrării capitalei, o problemă care nu s-a rezolvat în vremea unor alte guvernări.

Menținând același parcurs, menținând același raport între o companie deținută de stat, dar cu

reprezentant al statului, Ministerul Economiei sau Ministerul Energiei, după caz, și o altă companie de

stat, cu deținător sub formă de regie autonomă, Primăria Capitalei, nu facem decât să adâncim aceeași

situație. Se vor acumula în continuare datorii, chiar dacă, sunt de acord, cauzele sunt cele arătate

înainte. Ajută cu ceva să respingem această ordonanță? Sigur, nu! Pentru că, dacă ar fi ajutat, s-ar fi

rezolvat problema de acum.

Dar aș vrea să fac o precizare. Probabil că e vorba de o neînțelegere. Ordonanța nu presupune

că personalul ELCEN este dat afară și este înlocuit cu angajații Primăriei Generale a Capitalei. Nicăieri

- 36 -

nu se spune că funcționarii din primărie vor deveni ingineri șefi, șefi de secție la ELCEN, directori de

termocentrală, aprovizionare, desfacere și așa mai departe… sau la secția de producție. Este vorba de o

decizie politică, care trebuie să fie una unitară, între furnizorul de agent termic, producătorul de agent

termic și rețeaua de distribuție. Este ceea ce am găsit noi sau ceea ce sperăm în acest moment să poată

duce la rezolvarea acestei situații foarte grave, care s-a perpetuat în toate administrațiile de la capitală.

Dacă venea cineva cu o altă soluție, am fi acceptat-o la o dezbatere, am fi analizat-o și am fi

încercat să găsim dacă este o soluție mai bună decât cea propusă de Guvern. Nu e vorba de o ambiție a

unui primar general. Aș putea să spun, în replică: probabil că a fost o ambiție a altor primari generali

să accentueze această situație gravă, să se acumuleze datorii și la ELCEN, și la RADET. Repet, cele

două companii sunt locul unu și locul doi în topul datornicilor la bugetul de stat. Și, faptul că în fiecare

an ne punem problema subvenției la căldură pentru bucureșteni în capitala europeană a României, este

un lucru care nu mai poate fi perpetuat. Poate că nu va fi soluția miracol, dar măcar este un pas pentru

a încerca să avem o viziune decizională unitară în privința încălzirii centralizate a capitalei.

Închei spunându-vă următorul lucru: propunerea aceasta este un prim pas. Vom vedea în ce

măsură decizia este una corectă, dar nu înseamnă că Primăria Capitalei se transformă în consiliu de

administrație la ELCEN, cum nu s-a transformat nici la RADET și, mai mult decât atât, nu înseamnă

că vor fi înlocuiți specialiștii. Dar decizia politică împărțită între un Guvern și o Primărie a Capitalei,

până acum, a acumulat pierderi foarte mari și o situație nedorită pentru București.

Eu vă rog să fiți de acord că este o încercare de a soluționa această criză și, dacă cineva ar fi

venit vreodată cu o altă soluție, am fi fost gata să o discutăm.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Traian Băsescu solicită cuvântul.)


Suntem în depășirea programului de lucru, domnule președinte.


Știu câteva soluții și aș putea să le dau.


Și eu aveam de spus ceva, dar nu vreau să țin colegii după program, că avem puncte de vedere

fiecare aici, pe problema asta.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Traian Băsescu.)

Aveți cuvântul. Aveți cuvântul. (Discuții la prezidiu.)

Mă atenționează un coleg să vă spun că „tandemul” e din doi, nu din patru.


OK, am luat notă.

- 37 -

Problema soluțiilor. Mă tem că acum o adoptăm pe cea mai proastă. După părerea mea, soluția

corectă este următoarea:

1. Așteptați să se termine procesul de insolvență la ELCEN, primul lucru care trebuie făcut;

2. RADET-ul să-și elimine pierderile;

3. Degeaba spuneți că nu se amestecă primăria. Se amestecă primăria, pentru că directorii la

toate termocentralele din ELCEN se vor numi prin decizia Consiliului General al Municipiului

București, directorul general ELCEN va fi numit tot prin decizia Consiliului General, pentru că devine

unitate aparținătoare de Primăria Capitalei.

În plus, s-ar putea ca politicile Primăriei Capitalei să nu corespundă cu politica energetică a

țării. Vă atenționez asupra acestui lucru! De aceea, insist: nu faceți transferul înainte de ieșirea din

insolvență a ELCEN și înainte ca RADET-ul să-și elimine pierderile. Când cantitatea de căldură

cumulată… livrată la beneficiari va fi egală cu ce intra de la ELCEN, minus un rezonabil 5%, atunci se

va putea face transferul, și nu acum.

Vă mulțumesc mult.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)


Mai este o intervenție, doamna senator, microfonul… De la USR, bănuiesc, da?

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

În comisie, USR a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, deși avem un proiect care

creează, teoretic, cadrul legislativ pentru acest transfer, în timpul verii, domnul ministru Tudose a

afirmat că ne trebuie o ordonanță pentru a rezolva situația ELCEN-ului. Deci vorbim, de fapt… Având

în vedere că deja în Consiliul General al Primăriei Capitalei s-a cerut acordul de principiu pentru acest

transfer, vorbim despre situația transferului ELCEN către Primăria Capitalei. Și am fi putut fi de acord,

în condițiile în care am fi avut informații. Dacă rămânem la stadiul de decizie politică, nu vom rezolva

problema termoficării din București. Această decizie trebuie să aibă justificare economică.

ELCEN are nevoie de investiții mari în perioadă scurtă de timp. Cum se vor face aceste

investiții? Nu avem date publice după care să judecăm această acțiune. De asemenea, așa cum au

menționat și antevorbitorii mei, ELCEN produce o cantitate…, în perioadele reci, produce o cantitate

semnificativă de energie, echivalentă cu ceea ce exportăm. Cum vom gestiona această activitate? Toate

aceste date nu au fost făcute publice. De asemenea, raportul de evaluare. După ce criterii se va

desemna cel care va efectua raportul de evaluare?

În aceste condiții, nu putem fi de acord cu acest proiect de lege. Vom vota împotriva lui.

Mulțumesc.

- 38 -


Alte intervenții, dacă sunt.

Domnul senator Chițac.

Domnul Vergil Chițac:


Și nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră…


Nu, nu! Nu e al meu, timpul nostru!

Domnul Vergil Chițac:

Nu, al nostru, al tuturor.

Sigur că Ordonanța nr. 61, pe care o dezbatem, creează posibilitatea, așa cum s-a spus, preluării

în administrare a producătorului de agent termic de către administrațiile locale prin transferul unor

pachete de acțiuni.

E adevărat ce spunea domnul președinte Băsescu, subiectul a fost adus în discuție de situația de

la București, însă ordonanța creează aceste premize nu numai pentru București. Sunt și alte municipii

într-o situație asemănătoare. De exemplu, Constanța, de unde vin eu.

Stimați colegi, nu trebuie să fi neapărat inginer, să-ți dai seama că o abordare integrată a

sistemului de încălzire în marile orașe, astfel încât să avem sub aceeași pălărie – și vă rog să-mi iertați

expresia neacademică – producătorul, CET-ul, și, de asemenea, distribuitorul, RADET-ul, este

științific fundamentată, dar e utilă cu condiția unui management performant. Și subliniez acest lucru.

Avem și exemple de bună practică: în Botoșani acest lucru s-a întâmplat. În municipiul

Botoșani, acum câțiva ani de zile, administrația locală responsabilă a găsit fonduri europene

nerambursabile, a modernizat producătorul de agent termic, astfel încât prețul a scăzut și după

fluxul…, adică debranșările de la sistemul de încălzire central, acum asistăm la un adevărat reflux.

Așa cum am spus, dar nu s-a subliniat aici, am spus eu în comisie, legea creează posibilitatea

cumpărării pachetelor de acțiuni, însă nu obligă. Așadar, lasă la latitudinea administrațiilor locale să

decidă dacă aderă sau nu la această variantă.

Acum, eu nu vreau să intru pe drum de coliziune cu domnul președinte Băsescu, problema

esențială, domnule președinte, sigur, pe lângă pierderile de la RADET, o reprezintă și prețul foarte mare cu

care se produce gigacaloria la producător pentru că CET-urile nu sunt tehnologizate. Și atunci, soluția este

ca acestea să fie tehnologizate și să se facă producere în regim de generare-cogenerare de înaltă eficiență.

Am să închei spunând că, din punctul nostru de vedere trebuie gestionată foarte atent

următoarea problemă: datoriile pe care RADET-urile le au către CET-uri. Și lucrul ăsta trebuie făcut

într-un cadru legal, pentru a nu fi interpretată cumpărarea de acțiuni ca o posibilitate de a stinge

- 39 -

datoriile pe care le au. Deci asupra acestor chestiuni trebuie să fim atenți. În rest, noi am decis în

Grupul parlamentar al PNL să votăm pentru această inițiativă.

Vă mulțumesc.


Dacă mai sunt alte intervenții. Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins la comisie este susținut în plen, îl supun votului. Se susține

amendamentul? Nu.

Prin urmare, vă supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Votul este deschis.

81 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere.

*

Numai o clipă, numai o clipă, vă rog!

Domnilor senatori! Vă rog, luați loc, nu am terminat ședința, mai avem câteva puncte care ne

privesc pe toți.

Prima chestiune: am fost sesizat de liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Iulian

Dumitrescu, cu textul unei moțiuni simple, moțiune intitulată: „România fără educație de calitate este o

Românie săracă!”.

Am verificat condițiile prevăzute de Regulamentul Senatului la art. 154: „Moțiunea simplă

poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor.”.

Sunt 37 de semnături, este însoțită de motivare și dispozitiv.

Prin urmare, am obligația, conform art. 156 alin. (1), să stabilesc data dezbaterii, care nu poate

depăși șase zile de la data depunerii acesteia. Prin urmare, dezbaterea va avea loc luni, 18 septembrie,

la… după votul pe proiectele de legi. Deci, după ora 17.00, avem votul final, după votul final intrăm în

dezbaterea moțiunii.

Punctul următor. (Discuții la prezidiu.)

O clipă, o clipă, ajung și acolo.

*

Având în vedere că astăzi am epuizat, la punctul II, inițiativele legislative, mâine, miercuri, nu

vom mai avea, după declarațiile politice, niciun punct pe ordinea de zi. Ca atare, trebuie de astăzi să

aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23, adică pentru săptămâna viitoare.

- 40 -

Programul va fi următorul:

- luni, 18 septembrie: ora 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00 – Biroul

permanent al Senatului; de la 14.00 la 16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; de la 16.00 la 18.00 –

lucrări în plen; la ora 17.00 – vot final, urmat de dezbaterea și votarea moțiunii; după încheierea

programului, la ora 18.00 – pauză, un sfert de oră; de la 18.15 la 19.45 – întrebări interpelări, răspunsuri;

- marți, 19 septembrie: 9.00 – 10.30 – declarații politice; 10.30 – 13.00 – lucrări în plen; după

aceea, după-amiază, lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 20 septembrie, joi, 21 septembrie: lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 22 septembrie, sâmbătă, 23 septembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Acesta este proiectul de program pentru 18 – 23 septembrie.



S-a aprobat programul de lucru.

*

Domnul senator Șerban Nicolae dorește să facă câteva precizări în legătură cu componența...,

modificări la comisii.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc.

Vă cer îngăduința, stimați colegi, foarte rapid, trebuie să anunț modificări în componența

comisiilor cu reprezentanți ai Partidului Social Democrat, astfel:

- în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator

Adrian Țuțuianu o înlocuiește pe doamna senator Elena-Lavinia Craioveanu, care pierde calitatea de

membru în această comisie;

- de asemenea, la Comisia pentru afaceri europene, domnul senator Titus Corlățean ocupă locul

vacant în urma demisiei domnului Romașcanu.

Mulțumesc.


Modificările în comisie trebuie supuse votului dumneavoastră.


Votul este deschis.


Au fost aprobate modificările.

Domnul senator Iulian Dumitrescu mai are o intervenție de făcut.

- 41 -

Vă rog.

Domnul Iulian Dumitrescu:

Domnule președinte, vă informez că:

- la Comisia pentru administrație, noul vicepreședinte este domnul Cătălin Toma;

- la Comisia juridică, noul vicepreședinte este domnul senator Daniel Fenechiu.

Și mai vreau să vă solicit o modificare la comisii:

- la Comisia juridică, în locul doamnei Nicoleta Pauliuc, doamna Iulia Scântei;

- iar la Comisia pentru constituționalitate, în locul doamnei Iulia Scântei, doamna Nicoleta Pauliuc.

Vă mulțumesc.


Cele două modificări de componență ale comisiilor, de asemenea, le supun votului dumneavoastră.

Votul este deschis.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)


Sunt aprobate.

Și, cu aceasta, declar închise lucrările plenului Senatului de pe ziua de astăzi.

Urmează sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului.)

Domnul Cornel Popa:

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Sunt câteva rugăminți ale colegilor noștri și sper să fiți de acord cu ceea ce..., cu demersul

Domniilor Lor. Domnul senator Goțiu, domnul senator Ganea și domnul senator Baciu ne-au cerut

permisiunea să-i ascultăm la început pe dânșii, având în vedere că mai au niște activități în comisie la

această oră.

Așadar, sperând că sunteți de acord cu ceea ce v-am propus, îl rog pe domnul senator Goțiu să vină

la microfon pentru a ne spune despre ceea ce dorește să întrebe sau să interpeleze membrii Guvernului.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună seara, domnule președinte!

Stimați colegi,

Începem sesiunea în forță, am două întrebări și o interpelare.

- 42 -

O să dau citire întrebărilor și interpelării pe scurt.

Prima întrebare este adresată Ministerului Afacerilor Interne, doamnei ministru Carmen

Daniela Dan.

Obiectul întrebării: „Statistica amenzilor acordate în temeiul Legii nr. 60/1991 privind

adunările publice”.

Stimată doamnă ministru Carmen Daniela Dan,

Societatea românească a cunoscut în ultimii ani o creștere semnificativă a exercitării libertății

de exprimare în forma protestelor civice în spații publice. Acest drept este garantat atât de Constituție,

cât și de Legea nr. 60/1991 a adunărilor publice, în care, la art. 1, se arată în mod expres:

„Libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza

mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este

garantată prin lege.”

Cu toate acestea, am primit multe sesizări din partea participanților la astfel de adunări publice

în care se reclamă faptul că exercitarea libertății de exprimare ar fi îngrădită chiar de către

reprezentanții instituțiilor publice care au misiunea de a o apăra. Chiar eu mă număr printre cei care au

fost amendați în timpul exercitării acestui drept și am fost nevoit să apelez la justiție pentru a mi se

face dreptate.

Pentru realizarea unei analize pertinente a modului în care Legea nr. 60/1991 este aplicată pentru

îndeplinirea scopului pentru care a fost elaborată și pentru formularea unor eventuale amendamente în

concordanță cu același scop, vă solicit să-mi puneți la dispoziție următoarele informații:

1. Care este numărul și cuantumul amenzilor aplicate de către Jandarmeria Română în baza

Legii nr. 60/1991 în anul 2016 și în primele luni ale... și în primele șase luni ale anului 2017?

Vă rog să-mi prezentați statistica defalcată și pe articolele legii (numărul de amenzi și suma

totală pe fiecare articol de lege aplicat).

2. Care este numărul și cuantumul amenzilor aplicate de către Jandarmeria Română în baza

Legii nr. 60/1991 în cursul anului 2016 și în primele șase luni ale anului 2017 la nivelul municipiului

București și al primelor cinci orașe care înregistrează cea mai mare pondere a amenzilor aplicate în

perioada solicitată?

Vă rog să-mi prezentați statistica defalcată și pe articolele legii (numărul de amenzi și suma

totală pe fiecare articol de lege aplicat).

3. Care este numărul și cuantumul amenzilor aplicate din 2011 până în 2016, inclusiv, de către

Jandarmeria Română în baza Legii nr. 60/1991?

- 43 -

4. Aveți o statistică a amenzilor aplicate de către Jandarmeria Română în baza Legii nr. 60/1991 în

perioada 2011 – 2016, anulate de către instanțele de judecată ori al căror cuantum a fost redus de către

instanțele de judecată sau înlocuit cu avertisment?

Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să-mi prezentați și aceste informații.

Vă rog să-mi transmiteți informațiile solicitate în scris.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

O a doua întrebare este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Toma-Florin Petcu și

are ca obiect: „Elaborarea Strategiei Energetice a României în perioada 2016 – 2030”.

Stimate domnule ministru Toma-Florin Petcu,

Sectorul energetic joacă un rol fundamental în dezvoltarea economică și socială a țării, iar

Ministerul Energiei și-a asumat ca prioritate reluarea și finalizarea procesului de elaborare a Strategiei

Energetice a României, demarat în 2014, cu un orizont de timp până în 2030 pentru analiză și

prognoză detaliată și cu proiecții până în 2050. În cuvântul introductiv la secțiunea alocată strategiei,

de pe site-ul ministerului, se menționează că pentru elaborarea Strategiei Energetice a României „vor fi

mobilizate resurse ample de experiență profesională din administrație, companii, mediul academic și

de cercetare, în workshop-uri specializate și sesiuni de consultări cu părțile interesate. Studiile

revizuite și documentul sintetic final al Strategiei vor fi supuse unor dezbateri publice substanțiale.”.

Documentul pe care Ministerul Energiei îl elaborează, „Strategia Energetică a României

2016 – 2030”, trebuie să pună interesul statului român în prim-plan și să integreze principii europene

esențiale, pentru dezvoltarea durabilă, promovarea economiei circulare, implicarea participativă a

comunităților, răspunsul la principala provocare a lumii contemporane – schimbările climatice, și, nu în

ultimul rând, transparența ca principiu de bază și de nenegociat.

Pentru ca textul strategiei să cumuleze toate acestea, este evident că elaborarea acestuia trebuie să

urmeze aceleași principii. Pentru aceasta, Ministerul Energiei trebuie să reunească la aceeași masă toți

actorii interesați de subiect și care pun în balanță diversele interese pe care le reprezintă, de la reprezentanții

industriei, membrii ONG-urilor, până la reprezentanți ai comunităților locale potențial afectate.

Având în vedere acestea, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Care este calendarul elaborării Strategiei Energetice a României 2016 – 2030?

2. Care sunt reprezentanții industriei energetice invitați să participe la dezbateri?

3. Care sunt reprezentanții ONG-urilor invitate să participe la dezbatere (din domeniile

protecției mediului, apărării drepturilor omului și așa mai departe)? Dacă acestea nu există, care este

motivul neincluderii lor în grupurile de lucru?

- 44 -

4. Au fost consultați experți (cadre universitare, academicieni, cercetători din țară și

străinătate)? Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să-mi comunicați lista acestora, domeniile lor de

expertiză și afilierea lor (universități, academie, institute de cercetare și așa mai departe).

5. La consultări au participat reprezentanți ai comunităților locale ori ai altor grupuri de interese

legitime (asociații de agricultori și crescători de animale, reprezentanți ai altor industrii ale căror

resurse ar putea fi afectate de dezvoltările energetice, administratori de arii naturale protejate și așa mai

departe) din localitățile și zonele preconizate pentru dezvoltări sau continuarea activităților cu caracter

energetic sau conexe (mine de cărbune ori de uraniu, depozitări de deșeuri radioactive, construcții

industriale – termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare și așa mai departe)? În cazul unui răspuns

afirmativ, vă rog să nominalizați participanții invitați.

6. Care sunt ceilalți actori invitați să participe la grupurile de lucru?

7. Vă solicit să-mi comunicați care este stadiul de elaborare a strategiei, când au loc

următoarele consultări și să-mi puneți la dispoziție versiunea aflată în lucru.

8. Există o procedură publică de adresare de întrebări din partea actorilor sociali cu interese

legitime, neconsultați până în acest moment? Dacă răspunsul este „da”, vă rog să-mi specificați (adresă

de mail, număr de fax și așa mai departe) unde pot fi trimise aceste întrebări și termenele limită pentru

transmiterea lor, respectiv pentru răspunsuri.

În fine, 9. Cine și în ce procedură verifică, validează și adoptă forma finală a Strategiei

Energetice a României?

Vă rog să-mi transmiteți răspunsurile la prezenta întrebare în scris.

Remus Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Nu o să dau citire și interpelării în integralitatea ei, este o interpelare mai lungă, adresată atât

Ministerului Mediului, doamnei Grațiela-Leocadia Gavrilescu, cât și Ministerului Apelor și Pădurilor,

doamnei Doina Pană, și are ca obiect: „Cercetarea abuzurilor și neregulilor din Parcul Național

Semenic – Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița”.

Interpelarea pornește de la vizita pe care am efectuat-o în perioada 6 – 9 iulie 2017 împreună cu

mai mulți colegi consilieri și experți în silvicultură și biodiversitate în parcurile naționale Semenic –

Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița. În cadrul vizitei am identificat indicii serioase de abuzuri

și ilegalități la cinci amplasamente situate în cele două parcuri, după cum urmează:

1. Turbăria din zona stațiunii Semenic, pe care este construită cabana Salvamont;

2. O zonă cu capcane pentru ipide din Parcul Național Semenic – Cheile Carașului;

3. Zona de tăieri din zona peșterii Comarnic, situată în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului;

4. O zonă de tăieri în Parcului Cheile Nerei – Beușnița;

5. Zona de tăieri la ras pe drumul care urcă spre stațiunea Semenic.

- 45 -

Sunt câteva zeci de întrebări în această interpelare, precum și imagini care prezintă cele constatate.

În cazul în care sunt nelămuriri, stau la dispoziția Ministerului Mediului și Ministerului Apelor

și Pădurilor cu informații suplimentare.

Acestea au fost întrebările și interpelarea din această seară.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară plăcută în continuare!

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, domnule senator.

Norocul nostru este că le-ați expus pe scurt, așa cum ați promis.

Dau cuvântul domnului Ganea... (Discuții la prezidiu.)

Da. Da. Atunci..., haideți că avem și o colegă între noi.

Doamna senator Hărău, dați-ne voie să vă provocăm pe dumneavoastră.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Am astăzi o interpelare pentru domnul prim-ministru și două întrebări.

Interpelarea pornește de la unul dintre dezideratele cuprinse în programul de guvernare revizuit,

de care Domniile Lor văd că au cam uitat, dar noi, opoziția, ținem seama, monitorizăm, că așa face

opoziția, și anume, spun domnii de la PSD în programul revizuit că: „România trebuie să crească

inteligent”. Crește inteligent, anume. Păi, cum crește România inteligent, câtă vreme activitatea de

finanțare a cercetării științifice prin intermediul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului

Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării este paralizată din două cauze majore: pe de o parte,

desființarea arbitrară, la începutul acestui an, a echipelor de evaluatori externi și, pe de altă parte, lipsa

totală de finanțare?

În legătură cu eliminarea evaluatorilor externi, cei mai mulți fiind membri ai unor universități și

centre de cercetare de prestigiu din lume, se nasc multiple suspiciuni cu privire la imparțialitatea și

corectitudinea evaluării științifice a proiectelor de cercetare.

În legătură cu absența acută a finanțării, cercetarea românească nu iese din aceeași logică

păguboasă, rămânând principala victimă a economiilor bugetare, respectiv atunci când Guvernul

trebuie să se încadreze în țintele de deficit bugetar, taie banii cercetării.

În contextul acesta, solicit, mai ales că în același program de guvernare apare obiectivul de

finanțare, cu minimum 1% din PIB, a cercetării, următoarele clarificări, domnule prim-ministru:

- Ce măsuri urgente intenționați să adoptați pentru a debloca competițiile de proiecte de

cercetare care trebuiau să fie deja finalizate până la jumătatea anului 2017?

- 46 -

- Ce garanții puteți furniza, dacă puteți furniza, că noile echipe de evaluatori angrenați în

evaluarea proiectelor de cercetare vor fi imparțiale și se vor ridica la un nivel științific cel puțin

rezonabil, câtă vreme s-a renunțat la criteriile selecției lor?

- Având în vedere faptul că, pentru cercetarea științifică și rezultatele ei, timpul este un element

esențial, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați dacă intenționați să luați măsuri administrative

față de persoanele responsabile care au blocat toate competițiile științifice.

- Având în vedere faptul că, pentru sfârșitul lunii septembrie, este anticipată adoptarea unei

rectificări bugetare negative, vă rog să precizați dacă și cu cât vor fi rectificate în sens negativ alocările

programelor de cercetare prognozate la începutul anului pentru competiții de cercetare-dezvoltare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris/oral, conform Regulamentului Senatului.

Senator PNL, Eleonora-Carmen Hărău

Cu bunăvoința dumneavoastră, domnule președinte, v-aș ruga să aprobați citirea a două

întrebări, pe scurt, ele fiind depuse la secretariat și doresc să fie, ca atare, înregistrate.

Permiteți?

Domnul Cornel Popa:

Vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc frumos.

Pentru ministrul finanțelor publice, domnul Ionuț Mișa. Vreau să-i atrag atenția că majorarea

accizei de carburanți are efecte asupra consumului și veniturilor bugetare.

România a mai trecut printr-o experiență nefavorabilă și actualii guvernanți ar fi putut trage

concluziile faptului că nu se vor obține bani mai mulți majorând acciza la carburanți, pentru că

consumul va merge… se va micșora, transportatorii fiind direcționați de prețurile mărite spre pompele

din afara țării.

Majorarea accizei la carburanți, domnule ministru, se așează peste o altă majorare datorată

efectelor dezastrelor naturale din Statele Unite. Astfel, chiar înainte de majorarea accizei de carburanți,

programată cu 15 septembrie, prețul la pompă a crescut deja cu peste 5%. Și nu am văzut niciunde

calculul volumului cu care s-a contractat consumul de carburanți între 2013 – 2016, după creșterea

prețurilor la pompă, ca să avem niște… reprezentarea a ceea ce se poate întâmpla.

De asemenea, vă rog să precizați suma rambursată efectiv de Ministerul Finanțelor Publice

către transportatorii români care au alimentat în perioada supraaccizei la pompele din România. Și, de

asemenea, să precizați dacă, fiind conștient de efectele asupra competitivității firmelor românești, ați

realizat o analiză prealabilă asupra efectelor macroeconomice: inflația, restrângerea de consum,

- 47 -

scăderea puterii de cumpărare etcetera. Dacă ați realizat o asemenea analiză, vă rog să prezentați

concluziile acesteia în scris, conform Regulamentului Senatului.

Senator PNL de Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău

Iar ultima întrebare îl vizează pe domnul ministru Liviu-Marian Pop, care a uitat de „Investițiile

în rețeaua școlară preuniversitară”.

În condițiile în care anul trecut peste 4 000 de unități școlare nu dețineau autorizații igienico-

sanitare sau de securitate de incendiu, părinții trimițându-și copiii în școala românească nesigură,

insalubră, friguroasă, mă interesează:

- Ce valoare a investițiilor ați demarat, domnule ministru, în 2017 în vederea reabilitării

unităților de învățământ preuniversitar?

- Câte unități din învățământ au obținut, în 2017, autorizații sanitare sau de securitate la incendiu?

- Câte unități de învățământ din România vor demara noul an școlar fără autorizații?

- Și, mai mult decât atât, vă rog să precizați câte unități de învățământ din România nu dețin un

sistem de încălzire centralizată? Câte școli și grădinițe nu sunt nici astăzi racordate la rețeaua de apă și

canalizare?

Aștept răspuns în scris și oral, conform Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc tuturor.

Sunt senatorul PNL de Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău.

Domnul Cornel Popa:

În baza aceluiași accept, și vă mulțumesc pentru asta, haideți s-o rugăm și pe doamna senator

Arcan Emilia, de la Grupul PSD.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Fifor, ministrul economiei.

Obiectul interpelării este: „Clarificarea și prezentarea poziției Ministerului Economiei și a

Guvernului privind dosarul Roșia Montană”.

Domnule ministru,

În această toamnă a revenit în opinia publică problematica legată de ceea ce se numește dosarul

Roșia Montană. Pe această temă se aduc acuze și se organizează proteste la adresa Guvernului și a

organizației Partidului Social Democrat. Eu nu văd legătura și nu înțeleg cine și de ce a reîncălzit

această chestiune.

Pentru a nu genera confuzii și manipulări ale opiniei publice, consider că poziția Ministerului

Economiei și chestiunea exploatării resurselor naturale, inclusiv a rezervelor de metale prețioase,

- 48 -

trebuie clarificate și prezentate în mod oficial. În lipsa acestora se aruncă o umbră de vinovăție asupra

Alianței PSD-ALDE și acest lucru nu este drept.

În baza precizărilor de mai sus, consider că trebuie bine să fie prezentată public poziția

ministerului și a Guvernului în dosarul Roșia Montană, iar eu aștept răspunsul și punctul de vedere la

Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc tare mult.

Domnul Baciu, da? Că aveți comisie ați zis…

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Baciu:

Vă mulțumesc.

Bună seara, doamnelor și domnilor!

Interpelarea mea… O interpelare și o întrebare scurtă.

Interpelarea se adresează ministrului învățământului, domnului Marian Pop.

Reforma învățământului superior din România pe principiile Declarației de la Bologna a

generat omisiuni și condiții restrictive pentru absolvenții studiilor superioare de scurtă durată, corectate

printr-un ordin de ministru, nr. 5553/2011, doar pentru cadrele didactice din învățământul

preuniversitar, cărora li se echivalează studiile realizate prin colegiile de 3 ani sau prin institutele

pedagogice de 3 ani cu studii de licență – ciclul I Bologna.

Absolvenții învățământului superior de subingineri, deși au urmat, până în 1990, studii

superioare de 3 și 4 ani, finalizate prin susținerea unui examen de diplomă într-un institut politehnic,

sunt discriminați față de cadrele didactice cu studii de scurtă durată similare, prin Legea educației nr.

1/2011, Hotărârea de Guvern nr. 918/2013 precum și din Ordinul de ministru nr. 3973/2014, fiind

menținuți la nivelul 5 în Cadrul național al calificativelor, similar absolvenților unor cursuri

profesionale încheiate cu certificate de competență inferioare.

Deși este o forță de muncă stabilă, care nu manifestă tendințe de migrare spre alte piețe

europene de muncă, această categorie socio-profesională este văduvită de drepturi și măsuri

reparatorii, Legea nr. 288/2004 nereglementând nicio formă de echivalare a studiilor absolvite,

îngrădindu-le dreptul de a continua studiile la ciclul II –master și de a se manifesta pe piața muncii la un

nivel superior de pregătire. Ca urmare, subinginerii încadrați în administrația publică nu se pot bucura de

drepturile și încadrările corespunzătoare specialității lor, salarizarea lor nereflectând experiența în munca

prestată în instituțiile statului, fiind plătiți conform unei grile de salarizare discriminatorii.

- 49 -

Echivalarea studiilor și a diplomelor în domeniul științelor inginerești, obținute de cei care au

urmat cursurile facultăților de subingineri, la nivelul CNC 6, ciclul I Bologna ar înlătura discrepanțele

menționate, fără a aduce nicio atingere intereselor altor grupuri socio-profesionale și fără a greva

asupra efortului financiar al statului român.

Având în vedere precedentele create și cerința de aliniere la conceptele europene privitoare la

dimensiunea socială a educației, vă solicit adoptarea unei măsuri reparatorii prin emiterea și aplicarea

unui ordin de ministru (similar cu Ordinul nr. 5553/2011) pentru echivalarea diplomelor de subingineri

cu diplomă de licență – ciclul I Bologna, fapt care ar contribui la creșterea calitativă a procesului de

învățământ, dată fiind vasta experiență și expertiza în domeniu a acestei categorii socio-profesionale,

echivalente cu anii ei de pregătire, contribuind totodată la recuperarea unei resurse importante pentru

piața muncii din România.

Solicit răspuns verbal și scris.

Cu mulțumiri, Gheorghe Baciu, senator PMP

Și o întrebare scurtă, domnule președinte.

Se adresează domnului Mihai Tudose, prim-ministru al României.

Excelența Voastră, domnule prim-ministru,

În perspectiva iminentei rectificări bugetare din acest an și a elaborării bugetului de stat pe

2018, găsiți oportună repartizarea către unitățile administrativ-teritoriale a sumelor provenite din

transferul de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, pe baza legiferării unei formule

care să înglobeze toate criteriile menite să asigure distribuirea judicioasă a acestora?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns oral și scris.

Senator Gheorghe Baciu, PMP

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul senator Bulacu Romulus, PNL.

Domnul Romulus Bulacu:


O întrebare către Ministerul Finanțelor, domnului ministru Ionuț Mișa.

Domnule ministru,

În urma declarațiilor contradictorii făcute în ultima perioadă, ați reușit să creați o stare de

confuzie generală. Astfel, pentru a putea da un răspuns concret alegătorilor din Circumscripția nr. 40 –

Vâlcea, pe care o reprezint, vă solicit un răspuns detaliat pentru următoarele întrebări:

1. Aveți în vedere, pentru anul 2018, introducerea unor noi taxe și impozite? Care sunt acestea?

- 50 -

2. Care este intenția pentru Pilonul II de pensii?

3. La cât se ridică în acest moment datoria externă a României și care este gradul de îndatorare

al țării noastre raportat la produsul intern brut?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Senator, Circumscripția nr. 40, Romulus Bulacu

Am o interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela-Leocadia Gavrilescu.

Doamnă ministru,

Statisticile arată că România produce anual 8 milioane de tone de deșeuri, dublul mediei

europene, calculat pe cap de locuitor. Peste 90% din deșeuri nu sunt reciclate și ajung direct în gropile

de gunoi neconforme. Mii de tone de gunoaie reziduale sunt plimbate zilnic pe drumurile țării, între

județele cu și fără stații de tratare mecano-biologice. Am stricat peisaje fabuloase pentru a depozita

mizeria și am transformat gropile de gunoi în munți de deșeuri pe care nu-i mai luăm în seamă.

În materie de reciclare, ne aflăm la coada Europei. Reciclarea și colectarea selectivă a

deșeurilor rămân probleme dificile ale societății românești, atât în mediul urban, cât și în cel rural, în

ciuda campaniilor și eforturilor depuse în ultimii ani de diverse organizații de mediu sau de inițiative

private. Aruncarea gunoaielor pe gârlă sau în șanțuri a ajuns un fel de sport național. Colectarea

deșeurilor de către persoane fizice, activitate care poate deveni o sursă de venit pentru unii, încă ridică

probleme pentru autorități, din lipsa procedurilor clare, lucrurile ajungând într-un aparent blocaj din

care toată lumea pierde, mai cu seamă mediul.

Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru

neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta Planul Național de Gestionare a Deșeurilor. Astfel, țara

noastră a ajuns în ultima etapă a unei proceduri de infringement declanșate în urmă cu doi ani. În cazul

în care România pierde procesul, riscă o amendă de 124 000 de euro pe zi pentru faptul că nu a reușit

să închidă cele 68 de depozite neconforme și pentru că nu a luat măsuri suficiente pentru a-și proteja

cetățenii și mediul.

Strategiile naționale, regionale și județene de gestionare a deșeurilor ar fi trebuit, până acum, să

rezolve închiderea vechilor gropi de gunoi, în paralel cu deschiderea de depozite ecologice care să

respecte prevederile legale ale Uniunii Europene în privința protejării mediului.

Pe cale de consecință, doamnă ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi

comunicați măsurile dispuse de ministerul dumneavoastră pentru remedierea acestei situații rușinoase

pentru un stat membru UE și termenele înaintate pentru împiedicarea intrării României în procedură de

infringement la acest capitol.


- 51 -

Cu considerație, senator Romulus Bulacu, Circumscripția nr. 40 – Vâlcea


Domnul Cornel Popa:

Vă rog, domnule senator Ionașcu Gabi. Senator PMP.

Domnul Gabi Ionașcu (fără microfon):


Bună seara!

Domnul Cornel Popa:

Vă rog.

Domnul Gabi Ionașcu:

O întrebare și o interpelare.

Voi începe cu întrebarea adresată domnului ministru al educației naționale Liviu-Marian Pop,

din partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția electorală nr. 23 – Ialomița.

Obiectul întrebărilor: „Situația ordinelor ministrului educației naționale din data de 18.08.2017

privind revocarea din funcție a inspectorilor școlari generali din unele județe”.

Domnule ministru,

Este de notorietate națională deja cazul revocării din funcție a unor inspectori generali școlari,

dar mai ales cel al doamnei profesor Rodica Luminița Barcari de la Inspectoratul Școlar al Județului

Ialomița, asupra situației având posibilitatea să mă documentez.

Înțelegem, domnule ministru, că respectarea legii este o obligație pentru toți, dar, în cazul de

față, situația se prezintă astfel:

În ziua de vineri, data de 18.08.2017, ora 22.12, pe faxul Inspectoratului Școlar Ialomița s-au

recepționat două documente, respectiv notificarea nr. 9901/18.08.2017 și Ordinul nr. 4700 din aceeași dată

al Ministrului Educației Naționale, ambele cu referire la revocarea din funcția de inspector școlar general a

doamnei Rodica Luminița Barcari și încetarea Contractului de management nr. 8971/7.04.2015.

Conform art. 9, „Încetarea mandatului de management”, lit. c), specificați în notificare că

revocarea din funcție pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare intervine „cu

notificarea prealabilă scrisă cu minimum 15 zile înainte de aplicarea măsurii”. În fapt, notificarea și

aplicarea măsurii, ordinul, poartă aceeași dată, respectiv 18 august 2017.

Motivul revocării din funcție și al încetării contractului de management îl constituie: „nu a prezentat

Ministerului Educației Naționale Raportul privind Starea Învățământului ialomițean pentru anul școlar

2015 – 2016”, respectiv „nu a respectat termenul stabilit prin Raportul de audit al Ministerului Educației

Naționale” pentru data de 20 iulie 2017, comunicarea de răspuns fiind înregistrată la minister în data de

21.07.2017 de către Inspectoratul Școlar Arad – atenție! –, și nu al județului Ialomița.

- 52 -

Referitor la comunicarea celor două documente, respectiv Raportul privind Starea Învățământului

ialomițean pentru anul școlar 2015 – 2016 și includerea în Planul de audit intern pentru anul 2017 a unei

măsuri, constatăm următoarele:

1. Pe site-ul edu.ro a fost publicat Raportul privind Starea învățământului preuniversitar din

România în anul 2015 – 2016, care include și datele din învățământul ialomițean. Mai mult, pe site-ul

Inspectoratului Școlar Ialomița a fost publicat Raportul asupra Stării învățământului din anul școlar

2015 – 2016.

2. Referitor la imputația de a nu fi „respectat termenul stabilit”, aceasta este la adresa

Inspectoratului Școlar al Județului Arad și nu Ialomița, chiar dacă înregistrarea la Ministerul Educației

Naționale s-a făcut cu o zi întârziere.

În al treilea rând, ordinul ministrului educației naționale, conform obligațiilor contractuale

asumate, ar fi trebuit emis după trecerea a minimum 15 zile de la data notificării, așa cum, corect, ați

citat în cuprinsul notificării.

Domnule ministru,

Într-o astfel de situație, sunt suspiciuni evidente de publicare a unor informații, cel puțin

incomplete, dacă nu false, ale Raportului privind Starea învățământului preuniversitar din România pentru

anul 2015 – 2016, publicat pe site-ul Ministerului Educației Naționale, atâta timp cât unele inspectorate

școlare, așa după cum spuneți, nu au transmis rapoartele invocate în notificare sau notificări.

De asemenea, domnule ministru, nerespectându-se termenul de notificare, este motiv de

anulare a ordinului/ordinelor emise de Ministerul Educației Naționale, mai ales că, în cazul de față,

imputați o faptă de nerespectare a termenului stabilit Inspectoratului Școlar Arad și nu celui din județul

Ialomița. Mai mult decât aceasta, imputația este la adresa instituției și nu persoanei care ocupă funcția

de inspector școlar general care, conform legii, nu este o instituție (persoana respectivă).

În aceste condiții, domnule ministru, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele

întrebări:

1. Cum a fost posibil să se publice Raportul privind Starea învățământului preuniversitar din

România pentru anul 2015 – 2016 nefiind incluse în acesta date despre situația din unele județe, ca nefiind

prezentate de inspectoratele școlare sancționate cu revocarea prin ordinele emise de dumneavoastră?

2. Înțelegem că notificarea nr. 9901/18 august 2017 cuprinde imputație referitoare și la

Inspectoratul Școlar Arad, dumneavoastră, prin delegarea semnării, fiind dus în eroare. Ce măsuri

administrative sau de sancționare veți lua?

3. Dacă termenul de minimum 15 zile de la data notificării până la data emiterii ordinului nu a

fost respectat, ce măsuri de sancționare a inițiatorilor și de îndreptare a actelor administrative emise

veți lua?

- 53 -

4. În ordinul/ordinele emise nu este specificată posibilitatea contestării actului administrativ. În

aceste condiții, care sunt căile de atac rezervate celor sancționați prin actele administrative emise de

instituția pe care o reprezentați?

Vă rugăm răspunsul dumneavoastră să fie în scris.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi

Interpelare.

Este adresată ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene,

doamnei Sevil Shhaideh, și se referă la: „Tariful pentru depozitarea deșeurilor pe teritoriul județului

Ialomița practicat de Societatea Vivani Salubritate SA”.

Stimată doamnă ministru,

În județul Ialomița, depozitarea deșeurilor menajere nepericuloase se face la depozitul ecologic

operat de Societatea Vivani Salubritate SA, societate aflată în procedură de insolvență din iunie…, din

iulie, iertați-mă, 2014. Această societate a avut încheiat cu UAT municipiul Slobozia un contract de

delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a localității, care includea și activitatea de depozitare și

care a fost semnat la data de 1 iulie 2002, pentru o perioadă de 8 ani, fiind ulterior prelungită pentru

încă 4 ani. Din anul 2014, contractul a expirat.

De la începutul anului 2016, Societatea Vivani a majorat tariful perceput pentru depozitarea

deșeurilor de la 38,28 de lei pe tonă, fără TVA, la 72,4 lei pe tonă, fără TVA. Majorarea s-a făcut fără

respectarea ordinului președintelui ANRSC nr. 109/2007 și fără aprobarea autorității locale competente.

În momentul de față, Societatea Vivani Salubritate SA, societate în insolvență, nu deține

contract de delegare a gestiunii serviciului de depozitare a deșeurilor și practică tarife stabilite în afara

cadrului legal reglementat de legile: nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice,

Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, Hotărârea Guvernului României nr.

870/2013 pentru aprobarea Strategiei de gestionare a deșeurilor, Hotărârea Consiliului Județean

Ialomița nr. 31/2012 privind Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor și Ordinul ANRSC nr.

109/2007 privind Normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru

activitățile serviciului de salubrizare a localităților. Arătăm faptul că operatorii de servicii de

salubrizare a localităților din județul Ialomița au fost puși în fața situației de majorare a tarifului de

depozitare și aceștia s-au adresat consiliului județean în vederea reglementării legale. Până la data

prezentă, autoritatea publică județeană și-a declinat competențele prevăzute de art. 61, 7 și 8 din Legea

nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, motivele nefiind cunoscute opiniei publice.

Mai mult, operatorii de servicii de salubrizare au fost puși în fața faptului împlinit, să solicite

autorităților publice locale modificarea contractelor de gestiune a serviciilor adjudecate la momentul

- 54 -

licitației, iar beneficiarii serviciilor să suporte diferența de tarif. În acest context, operatorul serviciului

de salubrizare din municipiul Fetești transportă deșeurile la depozitul din județul Călărași.

Doamnă ministru,

Știut fiind faptul că Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilități Publice este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, ce funcționează în

subordinea ministerului dumneavoastră și are ca scop reglementarea și monitorizarea la nivel central a

activităților din domeniul serviciilor de utilități publice, vă rugăm să interveniți cu autoritatea

dumneavoastră pentru reglementarea legală a componentei de depozitare a deșeurilor nepericuloase

din județul Ialomița.

Vă rugăm ca răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule coleg.

Îl rog pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul PNL, să vină la microfon.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:


Este o interpelare către ministrul muncii și justiției sociale, doamna Lia-Olguța Vasilescu.

Obiectul interpelării: „Punct de lucru al Casei Naționale de Pensii în municipiul Caransebeș”.

Doamnă ministru,

În mandatul de primar al Caransebeșului, am încercat deschiderea unui punct de lucru al Casei

Naționale de Pensii în municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin, de care pensionarii din zonă au o

mare nevoie pentru a evita drumurile lungi și costisitoare la Reșița.

Mi-am oferit disponibilitatea și ajutorul cu spațiu în cadrul primăriei, dar demersurile nu s-au

bucurat de același interes din partea Casei Naționale de Pensii sau din partea Ministerului Muncii.

Primesc în continuare plângeri din partea pensionarilor din zona Caransebeș, pe care-i reprezint

acum în Parlament, iar unii dintre ei vor să intre în greva foamei și să protesteze în acest mod în fața

primăriei.

Vă asigur că, în continuare, Primăria Municipiului Caransebeș, pe care am slujit-o atâția ani, este la

fel de interesată de acest proiect și va face tot posibilul să vină în întâmpinarea nevoilor pensionarilor din

municipiu și împrejurimi. Este nevoie însă de aceeași disponibilitate și din partea ministerului pe care-l

conduceți, prin angajații casei de pensii, cei care au putere de decizie în această speță.

Ca atare, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- 55 -

1. Când se poate deschide un punct de lucru în Caransebeș? Și nu mă refer la unul provizoriu și

cu program redus, ci un oficiu permanent, care să fie la dispoziția cetățenilor, cu un program normal de

lucru, mai ales că în zona Caransebeș și în estul județului Caraș-Severin locuiesc peste 50% din

cetățenii care au nevoie de acest oficiu.

2. Având în vedere faptul că Primăria Caransebeș pune la dispoziție spațiul necesar și

anticipând răspunsul dumneavoastră legat de lipsa personalului și a structurii necesare pentru acest

oficiu nou, vă rog să precizați ce altă soluție imediată aveți în vedere pentru rezolvarea acestei situații

care se poate solda cu greva foamei și alte forme de protest.

Aștept răspuns scris.

Vă mulțumesc.

Senator Ion Marcel Vela, Circumscripția electorală nr. 11 – Caraș-Severin, Grupul parlamentar

al Partidului Național Liberal

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc mult.

Îl rog pe domnul senator Lungu Dan să vină la microfon.

Domnul Dan Lungu:

Bună seara!

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

În această seară am o interpelare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministru al culturii și

identității naționale, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 – Iași, al

Grupului parlamentar al USR.

Obiectul interpelării…

Domnul Cornel Popa:

Îmi cer scuze, domnule coleg, mai aproape un pic de microfon. Nu se aude.

Mulțumesc tare mult.

Domnul Dan Lungu:

Obiectul interpelării: „Revitalizarea culturii în mediul rural și soarta căminelor culturale”.

Stimate domnule ministru,

Nu-i un secret pentru nimeni, iar datele statistice o confirmă, că vitalitatea vieții culturale și

consumul cultural au scăzut dramatic în ultimii ani, cu precădere în mediul rural. Dată fiind importanța

dezvoltării armonioase a culturii în întreg spațiul social, întrebarea noastră se referă la modul în care

- 56 -

Ministerul Culturii și Identității Naționale se raportează la acest fenomen și dacă există o strategie de

revitalizare a culturii în mediul rural.

Deoarece căminele culturale au jucat, de-a lungul timpului, un rol fundamental în dinamica

vieții culturale rurale, dați-ne voie să vă solicităm câteva date privind situația lor:

1. Din totalul căminelor culturale din România rurală, câte sunt funcționale, putând găzdui și

organiza activități, și câte sunt închise?

2. Din cele funcționale, câte fac și alte activități în afară de găzduirea unor evenimente

familiale, gen nunți sau cumetrii?

3. Care este situația personalului specializat din căminele culturale?

4. Câte din cele care au funcționat drept cămine culturale până în 1989 acum au altă destinație?

Dacă la nivelul ministerului pe care-l conduceți sau al Guvernului există o situație sau un studiu

mai elaborat care cuprinde mai mult decât răspunsurile la puținele întrebări pe care vi le-am adresat, v-

am fi recunoscători să ni le puneți la dispoziție.

Vă mulțumesc.


Senator USR, Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 – Iași

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc și eu tare mult, domnule coleg.

Îl rog să vină la microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Interpelarea mea se adresează Ministerului de Finanțe, domnului Ionuț Mișa.

Obiectul interpelării este: „Bugetul NATO”.

Stimate domnule ministru,

Privesc cu maximă îngrijorare evoluțiile economice ale României din ultima vreme. Pe măsură

ce timpul trece de la instalare, constatăm că măsurile și deciziile luate afectează grav economia și

stabilitatea țării.

Având în vedere comunicarea Ministerului Apărării, precum și declarațiile fostului ministru al

apărării, domnul Adrian Țuțuianu, potrivit căruia nu sunt fonduri pentru plata integrală a salariilor

militarilor români, dar și asigurările ulterioare referitoare la existența de fonduri, vă rog să-mi

răspundeți la următoarea întrebare:

Care sunt sursele bugetare care asigură fondurile necesare plății salariilor cadrelor militare

românești și care este efortul bugetar necesar până la finalul acestui an?

- 57 -

Vă solicit să faceți toate eforturile, astfel încât stabilitatea României să nu fie afectată, precum

și statutul de membru NATO.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Aș vrea, în final, să mai anunț că au depus întrebări următorii senatori:

- de la Grupul PSD: doamna Silistru Doina, domnul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, domnul

Moga Nicolae, domnul Toma Vasilică;

- de la Grupul PNL: senatorul Toma Cătălin-Dumitru, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Pereș

Alexandru, Șoptică Costel, Stângă George-Cătălin;

- de la Grupul USR: Dinu Nicoleta-Ramona, Fălcoi Nicu, Dinică Silvia-Monica, Presadă

Florina-Raluca, Alexandrescu Vlad-Tudor și Wiener Adrian;

- de la Grupul UDMR: Tanczos Barna;

- de la Grupul ALDE: Iriza Scarlat;

- de la Grupul PMP: domnul Bădulescu Dorin.

Evident, pe lângă cei care… Și domnul Ganea Ion, da, scuzați! Și domnul Ganea Ion.

Interpelări:

- de la Grupul PSD: domnul Romașcanu Lucian, Moga Nicolae, Stocheci Cristina-Mariana;

- de la Grupul PNL: domnul Caracota Iancu, domnul Stângă George-Cătălin, domnul Pîrvulescu

Eugen, domnul Cristina Ioan, doamna Gorghiu Alina-Ștefania, domnul Pereș Alexandru, domnul Nicoară

Marius-Petre, domnul Cadariu Constantin-Daniel;

- de la Grupul USR: domnul Wiener Adrian, doamna Presadă Florina-Raluca, domnul

Alexandrescu Vlad-Tudor, domnul Fălcoi Nicu, doamna Dinu Nicoleta-Ramona, doamna Dinică

Silvia-Monica;

- de la Grupul ALDE: domnul Iriza Scarlat.

- de la Grupul PMP: doamna Covaciu Severica-Rodica.

Evident, pe lângă cei pe care i-ați auzit prezentându-și întrebările și interpelările.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 12

septembrie 2017.

Ședința s-a încheiat la ora 19.25.

s t e n o g r a m a - senat · din legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum...

Documents