i n u l «1 X C I - l e a . N i . 7 8 N U M ĂR U L 2 Lei Braşov Vineri 27 Iulie 1928

í S L i i S í K P - Fondată la 1838 de George BariţluLIBERTATÉI BRAŞOV TELEFON 226.

anual 860 lei.-'tutin streinátate 800 leL ás neţuri, reclame, după tarii.

«ki&WamSBMBMHHIHaBnBMaBBIMiApare de trei ori pe săptămâna

Piîc tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

Liberalii despre liberali.r .w*warOT’wiiiwaii«w'iii>g 's»*

Să mai înşiruim fapte pentru ^ a arăta incapacitatea şi imorali­

tatea »singurului partid — azi la putere — capabil de a fgu- verna ţara*, însemnează a spune ţării ceea* ce ştie şi simte de mult. Şi ar mai însemna pentru „Viitorul* o serie de injurii ca­lomnioase contra presei din opoziţie, care de câte ori vor­beşte în numele nevoilor ţării şi condamnă acţiunea nefastă a actualei cârmuiri, este plasată de către amintitul oiicios în rândul „calomniatorilor şi tră­dătorilor de ţară*.

Lăsăm deci ca să vorbească despre imoralitatea şi deban­dada partidului ^liberal, înşişi bărbaţi ai acestui partid, scan­dalizaţi ei înşişi de cele con­statate.

Iată un caz:In decursul desbaterii unui

proces Intre doi şefi liberali din Constanţa: Virgil Andronescu şi V. P. Sasu, cel dintâi atacând centrul partidului, a adresat d-luî Vintilă Brâiianu delicatul epitet de: „mediocritatea tiraniei do­bândită prin succesiune*.

Domnul preşedinte al Consi­liu lu i continuă însă îmbră- ^cându-şi sensibilitatea în piele

de bivol — să preamărească „disciplina* din sânul partidului şi „simpatiile* de cari se bu­cură.

Să*i fie de bine!Dar aceleaşi simptone de

complectă desagregare a parti­dului şi semnificative cazuri de nemulţumire pe care se razimă tăria-i de fer glăsuesc din în­treagă ţara.

Câteva cazuri recente:In Bucovina fostul luptător li­

beral, fruntaş al partidului şi fost primar al oraşului Rădăuţi d*l G. Popadiuc părăseşte îm­preună cu alţii partidul, spu­nând textual în cererea de de­misie, că „majoritatea membrilor, cari deţin diferite servicii la stat, judeţ şi comună sunt oa­meni necinstiţi şi au abuzat de încrederea, ce li s’a dat, frus- tând diferitele insiituţiuni cu mai multe milioane*.

Pentru dovedirea afirmaţiei j d sa aduce cazuri; din carţ ci­

tăm următoarele :„Preotul Vespasian Reut, re­

prezentantul preoţilor din Bu­covina în consiliul S I Sinod ca preşedinte şi Ştefan Velcinşcliie director de liceu, ca vice-preşe- dinte ai Băncei Rădăuţilor, âu înstrăinat peste 1 milioane lei în acţiuni şi depuneri, proprie* tatea a peste 800 agricultori din judeţul Rădăuţi*.

Iar pentru, a demonstra „In* gereasca armonie* ce dom­neşte in sânul organizaţiilor li­berale din Basarabia, amintim faptul recent că mai mulţi frun­taşi liberali, printre cari şi cu­noscutul om politic ai Basara­biei Nicolae Bivol, fost deputat, primar şi directorul industriei, şt-au dai dimisiile din partid,, scandalizaţi fiind de imoralitatea ce domneşte în sânul iui.' Din textul demisiei, pe care

\ d-1 Bivol a înaintat-o şefului partidului reproducem numai următoarele:

„Risipa şi furtul banului sfa­tului, introduse, aprobate şi sîs- temizate de partidul liberal, pentru îmbogăţirea partizanilor, duc la prăbuşirea ţarii.

„Metodele administrative de corupţii, promisiuni, minciuni şi provocaţii, demoralizează ma­sele, distrugând sufletul naţiunii.

„G bine înţeles că acest jaf poate să se menţie numai prin fel de fel de fărădelegi, abuzuri, şi prin primejdioasă sărăcie morală.

„Cârmuirea liberală în Basa­rabia a disperat lumea şi |va rămânea o epocă de tristă me­morie.

„Lipsa de fond moral şi so­cial a conducătorilor din Basa­rabia a şters toi ce a fost sfânt şi a stors tot ce a avut po­porul.

„Astăzi am devenit robi şi săraci.

„Nevoind să fiu în rând cu cei cari duc ţara spre prăpastie, îmi dau dimisia din partidul na- ţionaMiberal din judeţul Lă- puşna*.

Când actul de mai sus este al unui fost liberal de marcă, suntem dispenzaţi de orice co- mentar. Textul, care caracferi-

zează în termenii de mai sus, j diferite, acelei a tunurilor, mitra- |este al unui bărbat onorat până eri cu toată încrederea din par­tea centrului partidului liberal.

Risipa şi furtul banului statului introduse, aprobate şi sistemi zate de part. liberal*., metodele administrative de corupţii, pro misiuni, minciuni şi provocaţii robirea şi sărăcirea poporului/,

Iată calităţile şi opera „singu ruluî partid chemat şi capabil de a conduce ţara românea scai!.,.

Acestea*s sincerile scrisori de felicitare, pe cari şeful le pri meşte după „greaua*, „pafrioti ca* şi încoronata de succes* a sa muncă depusă pentru împru­mut şi stabilizare, — înlru mai departe rămânere la putere a partidului pe care*l conduce.

Dacă d-sa poate rumega şi mistui astfel de găluşti, apoi să ştie d-1 Vintilă că stomacul ţarii nu mai suportă şi că e sătul şi îngreţoşat de merindea cu care liberalii au ţinut-o de ani de zile.

Recomandăm deci d-lul pre şedinţe de Consiliu ca mesa giul de deschidere a actualei sesiuni extraordinare a Parla­mentului să fie complectat cu glasul de mai sus, care de peste Prut, preamăreşte în numele ţării întregi „fericita cârmuire liberală*.

Serbările schuberlieneşs

Anschluss“-ul.Cu ocazia serbărilor Schu-

bert în Viena, capitala Austriei a fost transformată în scena unor manifestaiiuni cu caracter pur naţional.

Presa, mai ales a Micei An­tante comentează foarte viu a- cest caz.

O pinia ceh oslov acă .

Opinia cehoslovacă — anunţă agenţia Ceps —■ acordă o mare atenţie tuturor chestiunilor în legătură cu ideia Anschlussului. Zilele acestea au atras atenţia opiniei publice cehoslovace ser­bările schubertiene din Viena, cari au avut o culoare politică pangermană. Aceste serbări au născut un mare ecou în presa mondială şi în primul rând în cea cehoslovacă, deoarece Ceho­slovacia se află în imediată ve­cinătate şi este una dintre sta­tele ce nu pot trece cu vede­rea. astfel de manifestaţii. Un interesant articol asuprş celor petrecute la Viena precum şi asupra chestiunii Anschlusului în gpneţal a publicat ziarul „Narodni Poiiiika* din Praga, unde spune intre altele:

„Sărbătorirea compozitorului Schubert, Ja care au participat cca. 100.000 cântăreţi din Ger­mania şl Austria a răsunat cu o muzică, al cărei autor poate fi considerat maţ degrabă un compoţitpr milţţşr sau politic. Un a&eiţtenea ton a avut şi de­claraţia preşedintelui cântăreţi­lor germani, care a afirmat că serbările au de scop sa mani­

festeze în exterior Germania mare şi unită.

„Politica unirii Austriei cu Germania propagată at|t de social* democraţi este azi îm­părtăşită direct şi de social- creştini şi de celelalte partide. Alipirea formează programul A* ustriei şi Germaniei. Germania doreşte să crească prin An- schluss cu o populaţie mult mai mare decât dea pierdută prin înfrângerea în războiul mondial. Acest program a fost exprimat de preşedintele parlamentului german Loebe: „Nu se va pu» tea mereu interzice unui popor de 70 milioane ceeace s’a per­mis fiecărui alt popor, aşa cum nu s’a putut împiedica unifica­rea Italiei şi eliberarea naţiuni­lor slave.

„împotriva Apchlussului stau însă în mod hotărât Franţa şi Italia apoi Anglia, Polnia, Jugp- slavie, Cehoslovacia şi alte ţări, Faţă de 14Q milioane adversari se află numai 80 milioane ger* mani. Germania mare poate fi creată numai prin un război. Unirea Italiei şi eliberarea po­poarelor slave s’a făcut de a- semenea prin război. Nu se poate realiza, o mare Germanie fără risicul războiului. Ar fi o minune dacă ar triumfa cel slab asupra celui tare. Or, după răz­boi Germania nu poate crede In astfel de minuni. La încheere „Narodni Politica* spune«

„Anschlusul nu poate fi re­zultatul demonstraţiei cântăre­ţilor, ci ni unei muzici cu totul

Merelor, după cum arată şi de- claraţMe din Franţa, Ralia, Po lonia şi din Statele Micei Ah tante, cari sunt categoric împo­triva foripării unei Germanii mari.

Ziarul „Nârodni Osvobezehr scrie între altele: „Nu e nece­sar de a se Acorda 6 mare im­portantă serbărilor ce au avut ioc la Viena. Nu pot aduce vre­un folos nici Germaniei, nici Austriet, căci chestiunea An­schlussului nu va veni nici o- dată la ordinea de zi a politi­cei europene. Cuvintele lui Loe- be suni generale şi ar fi mirii mai bine dacă ar deosebi con­cepţia taberei de stânga în pri­vinţa Anschlussului de concep­ţia naţionaliştilor germani.

„Lidove Noviny* din Brno scrie că Viena a văzut manifes­taţii şi mai mari decât au fost serbările cântăreţilor germani. Ultima manifestaţie a fost a micei burghezii conservatoare fără participarea masselor largi. Bucuria vienezilor a fost mai degrabă din motive materiale, deoarece oaspeţii germani n’au economisit bani. Cântecul Ger­maniei mari nu este al Vienei de eri nici at celei de azi ci poate ai viitorului foarte înde­părtat*.

Ziarul „Reforma* scrie ca manifestaţia culturală dela Viena s’a schimbat într’o demonstraţie politică a câtorva persoane cari s’au pus în fruntea unei neîn­semnate părţi din populaţia re- publicei austriace. Arta, care apropie statale, a fost exploa­tată la Viena de câţiva antre­prenori poUtici. Nu e vorbă aci de o manifestaţie a unei na­ţiuni asuprite ci de o manevră politică pregătită de câţiva in­divizi dintr’o anumită tabără.

C ântăreţii germ ani la Budageâta.

Epilogul festivităţilor schuber­tiene din Viena a fost plecarea unui grup de cântăreţi la Buda­pesta. După serbările din Viena vre-o două mii de cântăreţi ger­mani au ptecat în capitala Un­gariei, unde li s-a făcut o pri­mire, inspirată iot de Intenţii politice.

Intrealtele merită remarcat faptul că reuniunea de cântări din Drezda, învăţând pe ascuns imnul maghiar în ungureşte, a stârnit 6 surpriză până la deliv în sânul publicului budapestan.

Ca’n circîmprumutul ş i efectele lui.

Dar s*a şi beut ş i s-a m ân cat

Oaspeţii germani au debutat insă şi pe alt terén decât al cân­tului transformat- în mijloc de propagandă:

In Viena s-a alcătuit o sta­tistică* a celor consumate acolo de oaspeţii germani. După a- ceasiă statistică, — care poate nici nu ajunge până la adevă- râtele cifre — s-au consumat zil­nic în Viena două milioane şi jumătate chilogframe de bere şi cam 130 mii perechi cârnaţi cu hrean.

întreagă presa neliberală co­mentează după merit nesucce-, sul d-lui Vintilă Brătianu, bote­zat tot de dânsul „împrumut* şi „stabilizare*.

De altfel orice om cu jude­cata limpede vede — aşa curiV este — rezultatul opintelilor de luni ale d-lui ministru de fi­nanţe: praf în ochii ţării pentru ca să nu poală zări nesucce- sul şl ruşinea cari au încoro­nat sforţările marelui vistiernic.

Tot, în scopul de a înşelă văzul clar al ţării, guvernul — recunoscându*şi nesuccesul — caulă prin diferite apucături să dea culoare strălucitoare putre­gaiului.

La ordin, Camere de comerţ, şi alte instituţii conduse de oa­meni ai guvernului, trimit prin comitetele de direcţie, telegrame şi moţiuni de felicitare şeftiluî, pentru „opera sa realizată prin stabilizare*, — pentru ca ele să fie reproduse de ziare şi cetite de publicul, revoltat de ele.

De râs şi caraghios !Faptul îţi reaminteşte de „Au-

gust-Prostul* circului, către după debut, se schimonoseşte către public, scoate limba şM face semn să-I aplaude.

In circ, cazul stârneşte râs. Dar debutul financiar ai d*lui Vintilă nu face parte din pro­gramul de circ.

E vorba de ţară, iar ţara nu-i circ pentru ca d-1 ministru al' finanţelor să debuteze în rol de Augost'ProstuL

In circ se râde după astfel de apucături, ţara însă e revol­tată de ruşlhea din care ş'&ful guverUuluf îşi croeşfe merite^

Şurubul fiscal.Din toate colţurile ţării —

scrie „Neamul Românesc* —- ne vin plângeri împotriva mo­dului neomenos şi sălbatic cu care sunt executaţi contribua­bilii, ţărani sau târgoveţi, de către organele fiscului.

Intr’o comună din Banat, din­tre cele sărace, după ce s’au luat locuitorilor tot ce aveau, sărăcia lor fiind considerată ca subversivă, s’a cerut armată ca măsură preventivă.

In judeţul Arad ţăranii agri­cultori sunt împiedicaţi de a- genţii fiscului ca să-şi strângă în stoguri grâul secerat.

Acum în toiul lucrului pentru strângerea recoltei de grâu se percheziţionează locuinţele upde se află numai copii şi bătrâni] infirmi, iar până şi pernele din" paturi se duc Ia Primăria lo­cală ca obiecte secvestraie pen­tru restanţe de dări, ,

Iar în timpul când agenţii fis­cali duc campania de exaspe­rare a muncitorilor agricoli, e- misarii speculanţilor de cereale cumpără vagonul de grâu de la ţăranul' strâmtorat cu câte 30 mii lei.

Este 6 întreagă acţiune sub- versivă pe care o întreprinde, mână în mână, agenţii fişcului şi speculatorii ţărănimii.

Situaţia este aşa cum o ară-' tăm şi desfidem orice desminţire.

Pagina 2. N* 78 -1928GAZETA TRANSILVANIEI,

C ro n ica agricolă.

Situaţia agricola a ţarii

C e rea le le prom it o reco ltă bună.

După rapoartele primite la ministerul de agricultură din partea consideratelor agricole, situaţia agricolă a Ardealului în prima jumătate a lunei Iunie, este următoarea:

Timpul frumos şi cald. A în­ceput să se simtă lipsă de ploae la prăşitoare. In această chenzină (1—15 zile) au căzut ploi parţiale numai în judeţele Ciuc, Făgăraş, Hunedoara, Odor- hei, Sălaj, Satu mare, Sibiu, Târ­nava mare, Timiş-Torontal şi Turda. In judeţele Odorhei şi Turda ploile au fost însoţite şi de puţină grindină, care a cau­zat numai mici pagube.

Semănăturile se prezintă în general foarte bine, promiţând o recoltă superioară faţă de celelalte regiuni ale tarei.

Muncile agricole sunt favori­zate de un timp prielnic şi se execută în condiţiuni excelente.

Vitele au nutreţ suficient, sta­rea lor sanitară este foarte bună exceptând numai judeţul Turda, unde s-au constatat câteva ca­zuri de antrax.

Situaţia în ţară.In rezumat situaţia agricolă în

întreaga ţară este următoarea : Căldurile cari au începui

brusc la 24 Iunie, au continuat şi în luna Iulie. Seceta s’a fă­cut mai simţită la prăşitoare şi păşuni în judeţele din Oltenia, în sudul Moldovei şi în Basa­rabia.

Păioasele promit cu oarecare excepţiuni o recoltă bună, mai ales în Transilvania şi Bucovina, Viile şi pomii promit recolte normale.

Starea vitelor este în general bună.

Situaţia suprafeţelor principa­lelor plante însămânţate în toamna anului 1927 şi în primă­vara anului 1928 este urmă­toarea:

Vechiul regat: 1.649.688 ha. grâu; 78.954 ha. secară; 827.911 ha. orz; 644.073 ha. ovăz; 2 587 247 ha. porumb. Basarabia: 541.278 ha. grâu; 91.381 hect. secară; 740,480 ha. orz; 131.173 ha. bvăz; 921.486 ha- porumb. Bucovina: 29.009 ha.grâu; 75.548 ha. secară23 286 ha. orz; 50.504 ha. orz; 63.942 ha. porumb.

Transilvania: 986.393 ha. grâu; 97.821 ha. secară; 167.333 ha. orz; 290.411 ha. ovăz; 868.817 ha. porumb.

Total; 3.206.368 ha grâu; 295.704 ha. secară; 1.759.010 ha. orz; 1.116*161 ha. ovăz; 4.441.492 ha. porumb.

In total anul acesta s’a însă­mânţat o suprafaţă de 10.818.735 ha. adică cu 368.236 ha. mai mult faţă de anul precedent.

Guvernul m a g h ia r a tri­mis guvernului (român o notă prin care face contra-propuneri în chestiunea optanţilor. Res­pingând oferta d-lui Titulescu nota dela Pesta propune trata­tive directe sub controlul Ligii Naţiunilor.

Locurile vacante la liceele militare pentru anal şcoiar

1928-1929.Pentru anul şcolar 1928—29,

există locurile vacante de mai jos, arătate pe licee militare şi pe clase.

In clasa I.Liceul militar „D. A. Sturdza*,

Craiova, 40 locuri.1Liceul militar „M-rea Dealu­

lui*, Târgovişte, 40 locuri.Liceul militar laşi, 80 locuri.Liceul militar „Mihai Vitea­

zul*, Tg.-Mureş, 80 locuri.Liceul militar »Ştefan cel

Mare* Cernăuţi, 40 locuri.Liceul militar „Regele „Ferdi-

nand I*, Chişinau, 40 locuri,Clasele II. III. şi IV.

(La toate liceele militare).Clasa II. 3 locuri.Clasa III-a, 4 locuri.Clasa IV a, 6 locuri.

Clasa V-a.Liceul militar „M rea Dealu­

lui*, Târgovişte, 9 locuri.Liceul militar Iaşi, 7 locuri.Liceul militar „Mihai Viteazul*

Tg.-Mureş, 12 locuri.Doritorii de a se înscrie, se

vor adresa liceelor militare, sau ministerului de războiu (Direcţia înv. militar, str. Isvor No. 145, Bucureşti).

Farm icii de se rv ic iu : Dela 28 Iulie până ta 11 August a. c. fac serviciu dumineca!, la a- miazi şi de noapte farmaciile,: „La Sft. Gheorghe* M. Salamon Cetate Str. Porţii No. 51 şi „Hygiea*. E. Kugler Braşovul- vechi Str. Lungă No. 81.

w ,ill'll’ 1

/ <■ ' \ )

W / / /

1// î

nce doamnăeste încântată de noua înfăţişare, de compo­ziţia mult mai bună şi de parfumarea mai pro­nunţată a Pudrei Elida, superioară în calitate.

P r e ţu r i le d u p ă fe lu l ş i m ă r im e a : L e i 1 4 . - , 2 8 . - , 5 0 . - , 6 5 . -

D eficitul C. F. R. Buletinul statistic al C. F. R. arată pe pri­mele 4 luni ale anului 1928 un deficit la venituri faţă de pre-

vede:ile bugetare de 495 mi­lioane Iei, încasările fiind infe­rioare celor din anul trecut cu 380 milioane Iei.

Reuniunea m aghiară de canto-Braşov, aranjează un con­cert în ziua de 28 Iulie a. c.

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI“.

De-acum zece aci

Amintiri din pribegiede V aleriu C rişan , preot

— Urmare. —P an ică între refugiaţi...

3 Martie 1918. Azi a venit la noi în Gruzskoe d-i Nicolae Petra Petrescu, fost director de bancă în Fofeldea, jud. Sibiu şi părintele Nistor Măsariu din Sărata, jud. Făgăraş, cari până acum au stat în colonia noas­tră din satul vecin Vişca mare. Dânşii ne spun, că o mare parte dintre membrii coloniei noastre din Vişca, auzind, că vin spre noi trupele austro-germane, şi-au cumpărat cai şi căruţe şi au plecat prin satele Ielenovka, Ivanovka, Semenostoe, Rovnoe şi Hanoka spre Odessa şi apoi spre Basarabia. D i I. Popescu, când. de advocat din Braşov, preşedintele coloniei din Vişca mare a plecat în 1 Martie îm­preună cu d l dr. V. Glăjariu, adv. în Braşov, spre a merge spre Basarabia. Ei şi-au tocmit un cărăuş din sat cu 70 ruble de fiecare 40 verste.

Cei cari şi-au cumpărat cai,

şi-au vândut hainele de prisos, pentfu a avea bani. Ei au plecat şi pleacă şi azi tot cete-cete în fiecare zi, fiindcă se apropie trupele austro-germane, cari vin de către Odessa şi Birzula. Unii spun, că aceste trupe vin cu trenul, de aceea ei au plecat cu căruţele. D 1 Petrescu ne spune, că eri a fost o comisie germană de rechizijii în salul vecin Vişca mică şi au plătit tot ce au rechiziţionat. D-l Pe­trescu ne întreabă, că noi ce facem ? Din colonia noastră până acuma na plecat nici unu. Unii sunt chiar optimişti», şi zic că nu sunt Nemţi», ci Ucranieni în haine nemţeşti; alţii apoi zic, că în gubernia Chersonului nu vin Nemţii, conform unui pact, ce ar exista între România şi Ucraina; iafă alţii zic, că chiar dacă ar veni pe aici trupe aus- tro-ungare, ei nu ne-ar putea face nici un rău, fiindcă ei vin să alunge pe bolşevici şi sunt oaspeţii... Ucranienilor.

Ni se par însă tot atâtea pre- sumpţii optimiste şi unii din noi, vedem lucrurile în culori mai negre, fiindcă am putea fi ex­trădaţi ori-când. D*1 Petrescu ne mai spune, că pe mâine e anunţată sosirea unei comisii de rechiziţie în Vişca mare. Vom vedea deci ce fel de oa­meni sunt şi cum se vor purta cu refugiaţii noştri din aceea colonie. Cei din colonia noas­tră stau liniştiţi pe loc şi aş­teaptă desfăşurarea evenimen­telor. Unii cred, că chiar dacă ar veni Austriecii pe aici, nu ne pot face nimic, fiindcă Ro­mânia ne-a adus aici „conform aranjamentului făcut cu guver­nul rus* — după cum se scrie în paşapoartele noastre. Ei se mai bazează şi pe aceea în prezumţiunile lor, că precum România n'a extrădat pe gene­ralul rus Şcerbaceff şl armata ucraniană aflătoare în Moldova, tot astfel Ucraina de azi este obligată moralminte să ne apere pe noi de trupele austro-ungare, cari vin aici ca oaspeţi şi deci în casa oaspeţilor nu se vor putea răsbuna asupra noastră. Argumente platonice şi efemere! Noi însă nu ştim, dacă România a încheiat pace şi nici aceea n’o ştim, că Ucraina ce anga­jament şi-a luat faţă de Austria şi România.

Un soldat din Horoţcaia a ve­

nit ataltăeri din Odessa cu ul­timul tren bolşevic (căci aici şi trenurile au numiri diverse: tren bolşevic, ucrainan, anarhist etc.), care a plecat din gara Odessa. El spune, că mergând din ora­şul Odessa spre gară, a fost întâmpinat de o patrulă. Cei cari formau această patrulă nu ştiau ruseşte, ci numai româ­neşte şi voiau să-i deţie. El le-a spus că şi el e Român şi numai astfel l*au lăsat apoi să-şi continue drumul spre gară. Sol­datul acesta ne spune, că erau Români, iar unii din ai noştri din această împrejurare trag concluzia, că In ajutorul Ucra­nienilor au venit şi trupele ro­mâne. Mie mi se pare însă, că aceasta patrulă era compusă din dezertori români, cari în Odes­sa s’au înrolat în armata bolşe­vică. Fapt e, că noi nu ştim starea reală a lucrurilor, ceeace ne întristează şi ne nelinişteşte tot mai mult.

Dacă pacea cu România se va fi încheiat, atunci noi nu ne vom mai putea reîntoarce acasă în Ardeal, ci va trebui să ne croim un viitor în Moldova, sau în Basarabia, aşa spun unii din tovarăşii mei, cari nu văd a se ivi vre-odată noui speranţe, de-a putea revedea Ardealul! Câte necazuri şi suferinţe nu s’au năpustit asupra noastră în a- ceşti doi ani de suferinţe ama­

re. Zbuciumările “acestea dese sufleteşti ne slăbesc forţele de viaţă şi spun unii, că ne vor scurta mulţi ani din viaţă!.« Cine ştie ce soartă ne mai aşteaptă în viitor?...

Azi toată ziua au bubuit tu­nurile în direcfia Snamenca, Kiev.

4 M artie, Dum inecă. Azi au venit în colonia noastră d-nii Cornel Pană şi dr. Pericle Pa- pahagi, membrii ai comitetului nostru central din Elisabetgrad. Ne-am adunat cu toţii la şcoală şi aici am început a le pune atâtea întrebări asupra situaţiei noastre, ce ni se va creia aici pentru viitor. Dânşii par opti­mişti şi văd evenimentele în culori trandafirii. D-l Pană ne spune, că să nu avem nici o teamă de venirea Austriacilor pe aici. D l Barkovski, fost pre­fect de gubernie (judeţ) încurând va ajunge iar în postul ce i’a ocupat şi mai înainte şi ne a- sigură, că ne va lua sub pro­tectoratul lui şi deci nu ni se va întâmpla nimica. Aceste în­curajări au mai liniştit întru cât- pe membrii coloniei noastre, cari cu înfrigurare aşteptau de undeva să le vie un cuvânt de mângăere şi îmbărbătare.

— Va urma. —

N- 78 -1928, GAZETA1TRAN5ILTANÎBÎ Pagina S

B isericeşti.

Intrnnirea grupulni religiosIn ziua de sff. Iile s’au întrunit

în grup religios preoţiii din cer­cul Ţânţari-Feldioara în fruntaşa comună Feldioara. Cu această ocazie s’a celebrat serviciile prescrise, la finea cărora a pre­dicat părintele Ilarie Oonţea. In plus, s’a săvârşit parastas pen tru amintirea părinţilor preotului localnic, care serbându*şi ziua onomastică, îşi aduce aminte şi de cei-ce s’au trudit cu sfin tia sa.

Fiind popor m ilt s’a celebrat înaintea sfântului lăcaş sfeşta nia, maslu şi serviciu de ploaie. La toate serviciile a luat parte

- inteligenta comunei, care şi în . 7 chipul acesta premerge cu e-

xemplu poporului, care cu drag îi ascultă sfatul.

După terminarea serviciilor, domni şi popor au felicitat pe părintele iîie loanovici, dorinduri viată îndelungată, ca să poată păstori turma scumpului popor de acolo. Fanfara Românilor din Feldioară încă şi-a dat tributul de recunoştinţă bunului4or păstor.

Feldioara e pe calea cea bună. C.

Din public*).

'Rămas bunCoilenilor

Deoarece nişte oameni fără căpătâi au scornit că am fost mutat din statia Codlea, gratie intervenţiei lor, vreau să lămu­resc şi să stabilesc prin aceas­tă foaie că nu numai eu am fost schimbat, ci şi alfi şefi de gară, şi vor mai fi încă mulţi deplasaţi, făcându*se „rotoţ/a

ţ şefilor d e gard", anunţată încă din anul trecut

Ţin să arăt însă atât Codle- fiilor, cât şi publicului că cel ce a intervenit, — fără nici o reu­şită bine*înţeles, — căci ce poate schimba un fost acar de scurtă durată, „koctăr“, cum se

| zice pe aici? zic, cum poate in- f îerveni un condamnat şi aiciI- numesc pe Ion Canavea, de*o[ origină cam necunoscută, con*l damnat de judecătoria din Bra*[ şov cu sentinţa Nr. 10646 P. şi 1 4203 P. 1925 pentru furt şi ca*1 lomnie şi condamnat pentru lo­

vire şi distrugere, cu hotărâreaNo. 1802/925, din Bucureşti?«

Ca să 1 caracterizez în două I cuvinte cine a fost, — căci cine I este Ion Canavea, îl vede toată 1 lumea; iată cum a scăpat de el

şeful gării Cilibie, ca apoi să $e aşeze definitiv în Codlea.

A fost acolo bufetar şi având | nişte purtări, cari lăsau foarte| mult de dorit, acel şef de gara

a primit ordin dela fostul Di­rector general, d l general Mi- tiail Ienescu, să*i evacueze bu­fetul. Opunâiidu se, s’a ajuns numai la soluţia de a*l prinde şi a-1 expedia într’un mod cam neplăcut.

Ceeace a făcut acelui şef de •gară, a vrut să*mi facă şi mie timp de 4 ani, zic, reclamând şi denunţând fel de fel de năsbâtii la toate forurile, vrând să mă discrediteze, scurgându*i*se ochii după un teritoriu al stafiei, de pe care i’am isgonit. Iar drept răsbunare, a continuat mereu cu reclamatiile false, — cari a- cum toate, dar toate aceste ca­lomnii,—vor ajunge la parchet, drept recompensă.

Termin şi zic Codlenilor: 'ră­mas bun, dorindu-le să nime­rească alt şef de gară ca mine.

N. L D um itraşcu,şef al gării Moreni şi mem­

bru corespondent secţia et- nografică-geografică la

„Astra“.

•) Răspunderea e a autorului.

Circul KrateylDe câte-va zile avem în Bra­

şov o nouă ocazie de inofen­sivă şi bună distracţie. Este cu­noscutul circ de sub direcţiunea d-lui Anton K r a t e y Programul este foarte variat şi cuprinde seară de seară câte 14 puncte, în afară de luptele atletice, fran­ceze, cari durează, numai ele aproximativ o oră.

Menţionăm cu plăcere, că în­tre simpaticii artişti ai circului se află şi d-1 Emilio, fiul direc­torului, care este extrem de multilateral în prestaţiunile sale, şi s ’a dovedit chiar şi de un temut şi foarte abil luptător. Mare senzaţie produce şi imi­tatorul animalelor (păsări, pur­cei, câini etc.). Mai iemarcăm pe armăsarul Armino, maimuţa dresată, ţântaşul cuţitelor japo­neze, scara liberă a vopsitoru­lui, trambulina americană etc.

Reprezentaţiile încep după ora 9 şi se termină pe la 12Vs noaptea; ele merită atenfia pu­blicului.

Noul tren rapid Bucur eşti— Braşov

Vineri, 27 Iulie se va pune în circulaţie noul rapid, Bucu­reşti—Breşov. Trenul va avea deocamdată până la sosirea va­goanelor Pullman din Franţa, numai patru vagoane clasa I şi a 11-a, precum şi unul de ba­gaje, rămânând ca mai târziu sa fie complectat cu un vagon res­taurant

întregul parcurs Bucureşti— Braşov, cu opriri la Câmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Pre­deal, va fi făcut în trei ore şi 14 minute.

Oficial, orarul este întocmit astfel: plecarea din Bucureşti la | 5.10 seara, sosirea la Câmpina | la 6.23, la Sinaia Ia 7.10, Buş- 1 teni la 7.23, la Azuga la 7.30, la Predeal la 7.42 şi sosirea la Braşov la 8.24 seara.

Dela Braşov rapidul va pleca la 5.33 dimineaţa, având urmă­toarele sosiri: la 6.22 Predeal, 6.37 la Azuga, 6.44 la Buşteni, 6.55 Sinaia, 7.35 la Câmpina şi la 8 55 dim. va sosi la Bucureşti.

După cum se ştie, trenul nu se va opri la Pioeşti.

Expoziţia de p ictară :Ştefan Nagy

Un talentat pictor sacuesc d 1 Ştefan Nagy, în vârstă de peste 50 de ani, a aranjat în sala „al bastră* a Redutei, o foarte in­teresantă expoziţie de tablouri, în majoritate pastel şi cărbune, care mai stă la dispoziţia pu blicului până Duminecă în 291. c.

D*1 Nagy pare a fi un pictor cu reputafie, ceeace dovedeşte şi faptul, că a expus şi la Lon* dra, unde i s’au cumpărat mai multe tablouri. Dânsul este in­contestabil măestru al tehnicei. Altă notă caracteristică este re- giditatea peisajelor sale, cari formează de altfel majoritatea dacă această rigiditate nu s’ar trăda drept un eflux al unei a- nume stări sufleteşti, ar consti­tui poate un esenţial defect al creaţiunilor artistului. Tablourile, atât peisajele, cât şi florile, sunt destui de variate, totuşi atmos­fera lor pare la fel la toate; un văl de melancolie încremenită, ce izvoreşte din adâncimi, zace peste ele. Se remarcă o lipsă de interiorizare a vieţii, de alt­fel expresive. D-1 Nagy trădează mult simt pentru formă şi nuan­ţări originale, dar el nu pare un |suflel frământat de pro­bleme, chiar unele peisaje de iarnă şi de vară î{i fac im­presia, că ar fi nişte cimitire părăsite.

Expoziţia merită în orice caz a fi vizitată, căci d-1 Nagy are talent şi originalitate.

Dr. L.

De vânzarenă stare de funcţiune. P/pţ con­venabil. Informatiuni: Restau* rant „Maioru Mura*. 634 2—5

Da ir£lit’79PQ d ferite ma U C v a i u t a i c şini pentru cămătărie în stare bună, cu pre­turi convenab le precum şi un motor M aiki Roth 6 hp* Infor- matiuni la Vulcan No. 231 jud. Braşov. 642 1—2

ţ p undactilog af bunUU b u l l l â să cunoască şi lucrări de birou* Informatiuni Petrol Str. Fântânei 62. 644 1-1

Vfllllf’i naturafe superioare f 111 UI 1 eftine sunt 1a pivni­ţele Bachus Str. Neagră Nc. 14. 1—1

F y P P Î I Î tirice lucrări de birou EAUulIl cu preturi foarte mo*deşte, informaţii la rului.

Adm. Z a 641 1— 1

Z u gravu l ro m ân

V A S I L E P I T I ŞS tr . C aeova de s u s No. 3 0

esecută în mod perfect şi ne lângă preturi convenabile lu* crări de zug'ăvit odăi după cele

mai moderne modele.

Primăria comunei Vulcan jude*ţ ri Braşov.

No. 663/1928.

PublicaţiuneComuna Vulcan judeţul Bra*

şov, arendează prin licitaţie pu­blică cu oferte închise conf. legii cont. publice art. 72—83 Ferestreul comunal! de sub No. 118 pe termin de 3 ani adecă dela 1 Ian. 1929 până la 31 Dec. 1931, în zu a de 25 Au gust 1928 la oara 4 p* m , în primăria comunală.

Preţul de strigare 50,000 Lei. Vadiu l0% .

Conditiunile de arendare se oot vedea în primăria comunală în oarele oficioase.

Vulcan, ia 11 Iulie 1928.IPrimâria com unală .

639 1— 1 L. S.

Primăria comunei Cristian jude* tul Braşov.

No. 921/1928.

PublicaţiuneSe aduce ia cunoştinţă pu­

blică cumcă primăria comunală Cristian jud. Braşov exarendează în licitaţie publică cu oferte în* ch'se sub rc-suectarea condijiu nilor prescrise în Art. 72—83 din legea contabilităţii publice în ziua de 13 Octomvrie 1928 p* m , ia ora 2 la primăria co­munală Cristian cârciumele co* munale, cea mică, „La Struguri* de sub No. casei 38 şi cea ma* re, »La pomul Verde* sub No. casei 147 pe timp de 3 ani a» dică din 1 Ianuarie 1929 până în 31 Decemvrie 1934.

Preţul de strigare e s te :Pentru cârciuma mică Lei

50.000 anual.Pentru cârciuma mare Lei

70.000 anual.Vadiul 10°/0.Conditiunile se pot vedea la

primăria comunală.Cristian, la 17 Iulie 1928.

338 l — l Prim ăria com unală•

Cetiţi şi răspândiţi

, Bazata Transilvaniei,

înştiinţare.,1Reuniunea de înmormântare

şi ajutor a industriaşelor din Bra* şov invită pe toti membri, ca în scopul ach tărei taxelor pen­tru cazuri de moarte începând cu ziua de azi până la 31 lu* lie să se prezinte necondiţionat în localul corporaţiei industriale Str. Orfanilor No. 2 etf j I.

Acei membri cari până acum nu au achitat taxele de înscri* ere de asemenea să le achite până la 31 Iulie, căci de alt cum îşi perd toate dreoturile 636 1— 1 Presidiul

Eforia Căminului de stat pentru ucenicii ind şi comerciali Braşov.

Strada Pe Tocile No 19.

No. 54— 1928.

PublicaţiilePentru aprovizionarea cu ar-

ficlii de alimentaţie şi furnitu* rile necesare anual Căminului de ucenici ind* şi comerciali de stat susamintit, ‘ Onor. corner* ci nţi şi furnizori doritori de a lifera cantităţile mai jos indr cate îşi vor înainta ofertele lor timbrate scrise (2 ex ) cel mult până la 15 August a. c., adre sandu le Direcţiunei acestui Că* min.

Eforia Căminului are lipsă de următoarele :

1. Furnituri de alimentaţie pen tru 44 persoane anual, a) Carne de vită 1600 kg. b) Came de oorc 300 kg c) Carne de viţel j 200 kg. d) Unsoare topită 800 kg e) Slănină 200 kg. f) Meze | luri 200 kg.

Pâine mijlocie 12,000 kg. Făi* nă bună (0) 250 kg. Făină pen­tru feri 250 kg. Gris 80 kg. O rez 300 kg. Fasole 300 kg Car* fofi 3000 kg. Varză 3000 kg. Morcovi 150 kg. Păstiănogi 50 kg Cr asta verii 3000 buc. Ardei 2000 buc. Pătlăgele verzi, go- goşari 2000 buc. Ţehnă 100 buc. Ceapă 300 kg.

C olon ia le : (Cafea, piper, scor ţişoară). Zshăr 300 kg. Oţet 50 litri. Sare 150 kg. Lapte 2000 litri. Unt 25 kg.

Informatiuni se pot cere la Direcţiunea Căminului în fie­care zi între orele 3—4 p. m*, Din şedinţa Eforiei Căminului de ucenici ţinută la 25 Mai 1928.

Braşov, la 25 Iulie 1928.Preşedinte: Secretar •

Gh. Boeriu .1—0

Primăria ManlclptnimriBiifOf.

No. 17098/1928.

PublicaţiuneCu ziua de 20 Sept. 1928 a

expirat timpul de funcŢonare al bărbaţilor de încredere din tagma industriaşilor fost aleşi pentru anul 1928 în consiliul industriei. E de de lipsă deci a se alege pentru oraşul Braşov pe anul 1928—29 alţi bărbaţi de încredere anume 20 de băr­baţi ca membrii ordinari şi 6 ca supleanţi substituţi.

Incunoştiinţăm deci pe toţi comercianţii, industriaşii şi pe | fabricanţii că alegerile menţio­nate se vor face în 13 August |

1928 în localul magistratului despărţământul industrial, în, timpul înainte de amiază dela ora 9—12. Totdeodată se co­munică prin aceasta că drept de alegere activ are fiecare co­merciant, industriaş şi fabricant de pe teritoriul oraşului Braşov dacă poartă afacerea sa inde­pendent de altul, iară drept de alegere pasiv numai acei co­mercianţi, industriaşi şi fabri­canţi care plătesc dare devenit cel puţin 500 de Lei sau a- ceea cari sunt eliberaţi de dare în senzul Art. de lege XLIV din 1884.

Membrii a căror funcţiune expiră sunt realigibili.

Alegerile se fac prin votare cu bilete sau dacă *cer cel pu­ţin 10 inşi prin aclamaţiune.

Primar: Secretar general:Dr Moga, 643 1—1

Indescifrabil.

Primăria comunei Vulcan jude­ţul Braşov.

No. 662/1928.

PublicaţiuneComuna Vulcan judeţul Bra­

şov, arendează prin licitaţie pu» blică cu oferte înch:se conf. legii cont. publice art. 72—83 cârciuma comunală de sub No. 152 pe termin de 3 ani adecă dela 1 Ianuarie 1929 până la 31 Dec* 1931, in ziua de 25 August 1928 ora 2 p. m<, in pri­măria comunală.

P/etul de strigare 80,000. Va­diu 10%.

Conditiunile de arendare se pot vedea in primăria comu­nală In oarele oficioase.

Vulcan, la 11 Iulie 1928.Primăria com unală*

640 1 - 1 L S.

IMiStf■ După metodele cele ■■ mai noi. S■ ■Z Distrugerea definiţi- S S vă a perilor nepîă- ! â cuţî, îndepărtarea zbâr- S■ citurilor, pistruilor, co- S■ şurilor şi a altor defecte S■ ale frumuseţii, decopi- S■ rea radicală al feţii, me- S■ ssage. Institutul cos- Sî metic STELLA Strada S ! Porţii No. 44. Ş■ Articole speciale cosme- ■■ tice. Se trimet în pro- ■i! vincie direct. u: 444 7 - 0 :

A V IZ .Abonaţii noştri, cari

au rămas în restanţă cu plata abonamentu­lui, sunt rugaţi a ne achita de urgenţă res tanţa pentru a nu li­se întrerupe trimiterea ziarului

Xi

» “ USu cu rsala Braşov.

S t r a d - a Z E P o r t i i :& T o - 3 L ± .Librărie, Papetărie, D epozit de Hârtie. — A rticole de P ictură. — A rticole F otografice. — G ram afoane

„His M aster’s V o ice* ş i „C olum bia*.v\X\\X\\X\\XN\X\\X\\X\\V

PREŢURILE C ELE MAI EFT1NE.

Pagina 4 6 AZÉT A TRANSILVANIEI Nr. 78—19:8

Declaraţiile d-lui MussoliniRoma, 24 Iulie (Rador). —

Sub preşedinţia d*lui Mussolini, s a ţinut azi ia Roma, un Con­siliu de Miniştrii, în care d l Mussolini, a ţinut un însemnat discurs politic. In prima parte a discursului său, D-l Mussolini s a ocupat de uitimele eveni­mente ale politicei externe, in­tervenite dela data ultimului Consiliu de Miniştrii. D-sa Js’a ocupat mai ales de tensiunea diplomatică dintre Italia şi Austria, de semnarea convenţiei comerciale italo-ungare, de a- cordul Tangerului şi de ade- siunea Italiei la pactul {Kellogg.

In a doua parte a discursului său, d-l Mussolini s-a ocupat de cele două mari. evenimente, cari au emoţionat poporul italian în ultimele două săptămâni: fru­mosul sbor al aviatorului \ Fer­rarin del Petre, care a acoperit de glorie Italia, şi expediţia po­lară a generalului Nobile, care a îndurerat întreg poporul ita­lian. Relativ la naufragiul dirija­bilului »Italia4*, d-l Mussolini a spus că înainte de a putea face vre*o acuzaţie, ori-cine este da­tor să cunoască în amănunte, îm­prejurările în care s’a produs a* ceaştă dramă. Pentru clarifi­carea împrejurărilor în care s’a produs dezastrul D-l Mussolini a declarat că imediat după gă­

sirea şi a restului echipagiului, se va face în Italia, o anchetă normală obiectivă.

, D-sa a respins ori-ce alté i- poteze asupra anchetei, gasin- du-le ofensătoare pentru Italia. De*altfel, tot un italian a spus d-l Mussolini, şi anume avia­torul Madel^na a fost primul care a descoperit pe naufragiaţi Mulţumind tuturor celor cari au dat concursul lor pentru ducerea la bun sfârşit a operei de {sal­vare a (naufragiaţilor, d l Mus­solini a mulţumit în special e- chipagiului vaporului sovietic „Krassin“, d l Mussnlini a adus | un pios omagiu suedesului Malmgreen, şi {italianului Po- mella, victime ale acestei expe­diţii.

Trecând în revistă politica in­ternă, d-l Mussolini s’a ocupat de reformeje şi măsurile finan­ciare luate de contele Volpi, pentru consolidarea ' finanţelor Italiei, precum şi desyoltarea e- conomică a ei. Consiliul s’a o- cupat apoi de proiectul nouii organizări administrative şi po­litice a Tripolitaniei, întocmit de Ministrul coloniilor, pentru trt* politania şi Cireneica. Prin noul proiect de lege, se dă {posibili­tatea elementelor indigene, să colaboreze la conducerea sta­tului libian.

Lupta contra speculei în Polonia.

Banca economiei regionale a acordat oraşului Varşovia un credit de 6 mii. zl. pentru cum­părarea a 12.000 t. cereale pen­tru a putea interveni în oprirea oscilării prefului pâinei. O ac­ţiune asemănătoare intenţionează şl statul. Organizaţia comercian­ţilor â interveni! ia ministerul de Interne în această chestiune şi a cerut ca statul să cumpere cereale numai peste graniţe şi în acest, scop să nu infiinţeze vre-un oficiu special, ci să facă uz de serviciile comercianţilor serioşi.

Apicultura în C ehoslovacia .

In 1927 s-au aflat în Ceho­slovacia 540.724 stupi de albine fată ,de 503,656 în 1926. Cu api­cultura s-au ocupai în toamna anului trecut 97250 persoane fată de 95.273 în 1926. Intre aceste persoane sunt 55.482 agricultori, U.139 meseriaşi, 6.377 muncitori, 6.003 învăţători şi profesori. întreaga producţie a mierii s a ridicat în anul 1927 la o cantitate de 2.285.289 kg. înir o valoare de 41.854.436 cor. cehe. In anul precedent produc­ţia mierii s-a cifrat la 317.232 kg. în valoare de 6.078.428 cor. cehe. Producţia cerii s-a ridicat în 1927 la o cantitate de 134.654 kg. în valoare de 3.494.223 cor. cehe. In 1926 producţia cerii a fost de 63.826 kg. în valoare de 1.717.046 cor cehe.

. Film e m ilitare în Rusia sovietică.

In timpul „Săptămânei apă­rării* s-au reprezentat la Mos­cova în Casa armatei şi flotei roşii o serie de fUmp răşbcji- nice care până acum nu fuse­seră reprezentate. Printre aceste filme se găsesc »Transportul soldaţilor", »învaţă să ■impuşii4', »Pregătirile militare înaintea re­crutării44, »Zile de luptă şi vic­torie*, »Forţele navale ale Uni­unii sovietice V »Alarma de noap­te*, »Armata roşie a Uniunii sovietice* etc. In afară de acea­stă s-a organizat şi o expozi­ţie de arme a armatei roşii.

C ron ica sportivă.

Goncimu de înotal so c . sportive „Unio -Timi­

şoara".

In ziua de 5 August 1928, Societatea Sportivă Unio-Timi- şoara organizează în oraşul Ti­mişoara un concurs de înot pe distanţa de 6 km,

Siardtui se da la ora 5 p. rn. la Turbinele oraşului.

Fiecare Club are dreptul de a participa cu o echipă de 5 persoane, care la caz de par­curgerea distantei întregi, pri­meşte clasificarea pentru câşti­garea campionatului cu numirea »6 km. prin Timişoara*.

Cluburile sportive care doresc a lua parte, se vor înscrie direct până la 3 August 1928 pe a- dresa: Societatea Unio-Timişoa- ra IV, strada Müller Cutten- t>runn No. 49, indicânduse nu­mele persoanelor care compun echipa.;

Taxa de înscriere pentru e- chipă 500 lei, iar în caz când se participă individual 60 Iei de persoană*

Pot participa Ia acest concurs toate societăţile afiliate la F. S. S. R. şi toţi înotătorii amatori.

Prezentarea înotătorilor se face la stardt la conducătorul concursului d l Iancu Traian până la ora 5 p. m. în ziua concursului.

Premii :Individual: 1—5 Medalii de

argint şi bronz cu bandă de campion şi bandă simplă.

Pe ephipe: Rremiul 1 La fie­care din echipă medalie mare de argint aurită cu 'bandă sim­plă. Premiul II. La fiecare din echipă medalie mare tde argint cu baiidă simplă. Premiul III. La fiecare din echipă medalie mare de bronz cu bandă simplă.

Premii de onoare: Pentru e- chipa câştigătoare o cupa mare de argint, c. re întră în posesiu­nea duhului câştigător, când acesta o va câştiga de 3 ori consecutiv sau de 5 ori cu in­tervale-

Pentru conforiţiitpte Secretarul regiunei Braşov,

Căpitan C onst. M edeleanu.

Expoziţia* pictorului Nagy István mai stă deschisă până inclusiv 29 Aprilie în sala al­bastră a Redutei.

îst* 'W -utf & vA 1, IA .Í&, i&VŞIANtft MJUHIfcteS <& COMP. BRAŞOV

In propagandă prin Sâciime

Turneul prim adonei A ca de ţfşrlm ,

Fiind solicitalf, d-na Aca de Barbu, primadona Operei Ro­mâne din Cluj, s’a hotărât să dea o serie de concerte şi*prin ţinuturile şacueşti. Astfel în tur- riebî întreprins a cercetat ora­şele Oaorhei, Miercurea-Ciuc, S ftu-Gheorghe şi Târgul-Săcueb, dând concert^, ce contribue, de­sigur, sa ridice numele ţării şi fala Neamului Românesc.

Asupra prestaţiunilgr muzi­cale ale sopranei distinse este de prisos să mai inzistăm fiind îndeajuns apreciate.

Un lucru însă trebue să se ştie că: săcuii nu prea ştiu să aprecieze acest talent de marcă mondială, iar unii chiar igno­rează însemnatul izvor de crea- ţiune artistică rom ânească . Do­vadă că cu ocazia concertului dat la Miercurea-Ciuc, săcuii ce se preumblau pe stradă prin faţa sălii de concert spuneau: „Nu ne interesează că i româ­neasca*. Apreciere regretabilă, căci ea implică, în modul cel mai natural, totodată şi capaci­tatea sărăcăcioasă a creerului care este în stare să abordeze numai astfel concepţii.

Distinsa cântăreaţă prin cla­ritatea de cristal a vocei sale şi căldura capiiyfmjjă a puterei sgle dş expresivitate a ştiut siji înduioşeze adânc sufletele au­ditorilor numeroşi, cântul cur­gând lin şi limpede ca un pă- răiaş de munte. A interpretat cu o înţelegere superioară rară bu­căţi româneşti şi străine, dove­dind o technică desăvârşită şi siguranjă deplină ce caracteri­zează pe artista conştientă de puterea talentului.

Din bogatul program spicuim: Ponchielli: Suicidio; aria mare din opera „Gioconda*; Verdi: Romanţa Leonorei din opera »Trubadur* şi scena şi aria mare â Amaliei din opera »Un balio I maschera*. Tirindelii: »O, primavera*, Liszt: »Loreiey*; Puccini: Rugăciunea din opera „ îo sca“; BQrgovar: „Cântec de leagăn* şi „Toarce, puico"; Şerban: „Fată mare* şi altele.

Soprana Aca de Barbu a ob­ţinut un succes formidabil, fiind răsplătită cu dese şi entuziaste aplauze în tot decursul concer­telor şi admirată chiar şi de mi­noritarii participanţi.

Ne mai rămâne să facem mica observaţie că şi astăzi încă se mai găsesc Rom âni cari, caută să se sustragă dela obli­gaţiunile lor morale de a fi sprijinitori ai manifestărilor cul­turale româneşti. Şi faptul este cu atât mai sujpărâtor că, în a- ceasJ& CQtsaQrie trebue să ştim chiar pe unii dintre chiaburii păturei noastre băştinaşe.

Aşteptăm mai mult suflet ro­mânesc şi mai cu seamă dela românii din Trei-Scaune.

Ion Iordache.

Cinema „Astra“ (Apolii)27—30 Iulie

Litera RoşieMonumental? realizare cinema

tografică în 9 acte*In toiul princioal:

Llliao fllfh, Lars flaQson Afară de aceasta cel mai nou

Ufa-JournaLVine 1 Vine I

Charleston e triumfulH e n M cercului ş tiin ţe sc

.ţara Bârsir » secţia Bucureşti sunt stăruitor rugaţi să ia parte la consfătuirea ce se va ţine Vineri 27 co r, ora 9 a. m,, Ie »Liceul Andrei Şaguna*, în ve­derea serbărilor ce se Vor da în Braşov» I —2

Zilele acestea, ministrul de externe cehoslovac dr. Beneş a răspuns la proectul lui Keilog pentru proscrierea războiului prin o notă, care a fost pre­dată ministrului Statelor Unite la Praga, L. Einstein. Acţiunea mondială contra războiului la care au dat impuls tratativele dintre Paris şl Washington în vederea unui tratat de pace perpetuă, se apropie dej scopul său, până în prezent manifes- tându-şi dorinţa de a semna proectul lui Keilog toate pute­rile mari, apoi celelalte partici­pante ia tratatul dela Locarno, Polonia, Cehoslovacia şi Belgia şi toate dominionurile imperiu­lui britanic în număr de 14 state.

Guvernul Statelor Unite se va adresa în August tuturor statelor din Liga Naţiunilor pre­cum şi statelor din afara Ligii pentru adeziunea lor da acest pact.

In răspunsul său ministrul dr. Beneş mulţumeşte în primul rând guvernului Statelor Unite pentru invitaţie şi accentuează apoi că Cehoslovacia cu cea mai mare simpatie a urmărit încă deia început tratativele din­tre Franţa şi Statele Unite în vederea pactului renunţării la război şi că s’a străduit pentru a atrage atenţia marilor puteri asupra importantei participării statelor cari au preluat obliga­ţiunile dela Locarno, la toate tratativele antirăzboinice. Guvernul american a recunos­cut acest punct de vedere ca just şi a procedat conform pro­punerii cehoslovace. Deoarece nimic din proectul lui Keilog nu contrazice stipulajiuniie Ligei Naţiunilor şi nici alte tratate şi obligaţiuni ale republice! ceho­slovace şi deoarece nu se a- tinge şi nu se îngrădeşte nici dreptul autoapărării contra unui atac străin urmărindu-se scopul consolidării şi menfinerii rapor­turilor paşnice dintre naţiuni, ar fi o neţărmurită binefacere pen­tru omenire când aceste ten­dinţe pacifiste s'ar realiza cu participarea tuturor statelor şi de aceea Cehoslovacia răspunde pozitiv la invitaţia guvernului din Washington.

Presa cehoslovacă a comen­tat în mod foarte viu răspunsul ministrului Beneş, apreciind răs­punsul său în lungi articole de foud. întreaga presă cotidiană este de acord asupra însem­nătăţii acestor tratative, de proscriere a războiului.

In atenţiunea voluntarilor, le­gionarilor şi internaţilor din

jnd. Braşov.Toţi foştii voluntari, le­

gionari şi inţernaţi din tim­pul răsboiului mondial din oraşul şi judeţul Braşov sunt invitaţi a lua parte la o şe­dinţă care va avea loc Du­m inecă In 2 9 Iulie In o ra 18 a . m«9 în localul ziarului „ Gazeta Transilva­niei“.

La ordinea zilei discuta­rea modalităţilor de primire a membrilor Asociaţiei in­ternaţionale a foştilor lup­tători, cari vor vizita Bra­şovul în ziua de Joi 20 Sept. a. c.Pentru conducerea organi­

zaţiei voluntarilor din Braşov

Locot col. i. r. 0VI9 CERNEI,Preşedinte.

Profesorii! congrosişti la Braşov.

In escursia pe care o fac prim diferitele regiuni pentru a ne cunoaşte ţâre, profesorii congre- sişti, au fost eri oaspeţii oraşu­lui nostru.

Au sosit seara pe la orele 7 , venind cu auto-taxiuri din spre Sinaia. La încrucişarea liniei tramvaiului Gară-Săcele, au fost întâmpinaţi de autorităţi şi un grup de vre-o 80 Juni călări, îmbrăcaţi în cunoscutul port na­ţional precum şi câteva d-ne din Schei îmbrăcate la fel.

Primirea oficială a avut Ioc pe Bulevardul Regele Ferdinand în faţa liceului real „Meşotă“, unde în sunetele fanfarei s-au dansat câteva jocuri naţionale.

Seara a avut loc un banchet în onoarea oaspeţilor, cari di­mineaţa şi-au continuat drumul spre Sibiu.

Le dorim călătorie plăcută.

Sfinţirea drapelului organiza­ţiei P. N. T. din Codlea.

Comitetul de organizaţia a P. N. Ţ. din Codlea a fixat sfin- tirea draoeluhii '><* z;ua de Du mtnecă 29 Iulie 1928, în biserica din loc cu următorul:

Program :1* La orele )2xh adunarea îr&

Pîată*2. La orele 1 sfinţirea drape­

lului în biserică3. Serbarea Ia verdeaţă până.

la orele 7 seara, unde va d stra publicul fanfara din loc-

Rândurile de mai sus tm loc de orice invitare <â<ră toii bunii prietini ai organzetulor P N. Ţ„ din Braşov şi comu nete din jur. CofflttStllL

InformaţiiLa con cu rsu l aviatic al sta­

telor Micei Antante şi Poloniei organizat de aeroclubul ceho­slovac, vor participa 23 aero­plane : 6 jugoslave, 5 româneşti, 6 poloneze şi 6 cehoslovace, Ministrul cehoslovac al apărării nafionale a pus Ia dispoziţie 12 aeroplane, dintre cari în urma încercărilor 6 vor fi alese pen­tru raidul aviatic. Au fost de­semnate coraisiuni pentru dife­ritele etape şi actualmente se tratează cu Austria, pe unde va trece eventual linia raidului a* viatorilor Micei Antante şi a i Poloniei.

*

P aralizia infantilă în c re ş ­tere. Rapoartele ce sosesc la ministerul sănătăţii arată că epi­demia de paralizie infantilă este în plină creştere. Pe ziua de Marţi ministerul sănătăţii a fost înştiinţat că s-au mai ivit urmă­toarele cazuri noui de paralizie infantilă: 1 la Sibiu, 3 în co­muna Ghiroc (jud* Arad), 10 în jud. Teleorman, 1 caz la Huşişi 1 la Cernăuţi.•

Şezători culturale. In ziua de 29 Iulie a. c. între orele4—5 p. m. va avea loc o şeză­toare culturală -moralizătoare la închisoarea centrală Braşov. S-a compus în acest scop un pro­gram bine ales. Publicul este rugat să sprijine, prin partici­pare, această operă culturală- moralizatoare.

Su sp endarea ce rce tă rilo r la P o lu l Nord. Din Oslo se anunţă că Norvegia şi Suedia au renunţat de a mai continua cercetările pentru găsirea nau­fragiaţilor pierduţi in catastrofa „Italiei*. După părerea generală, expediţiile pentru găsirea lui Guilbaud şi Amundsen, sunt cu totul inutile.

o u , î*«*1®•StouwercK11 corespund in pri­vinţa conţinutului de lapte tutu* ror dispoziţiunilor sanitare.

Kédaàor responsabil. VICTOR BRANi&CE,