Anul al XCIHea Nr. 127.•— i ni mm ■' »iw .'.«*miwwî' ■ ~mmi Uw-... J „\'mm , ;

NUMĂRUL 2 Lei 6 pagini Braşov Joi 5 Decemvrie 1929

BSOiCţlA ŞI âDHINISTAţIA— PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226 Abonament anual 860 lei.Pentru strein ătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după, tarif.

Fondată la 1838 de George BariţiuApare de trei ori pe săptămână

— ' -fViitorul proect de buget — scrie »Viitorul* — va dovedi

zicătoarea românească „fură şi jură*, trebue schimbată în „fura şi înjură*.

Budgete până acum au făcut liberalii, şi dau^dovadă: îşi cunosc bine formulele după cari le*au ticluit I î I

.....ni... ir »111, .». i nuurniin

Recunoaştem şi împreună cu loji cari duc greul vieţii de azi, spunem şi noi că e greu traiul. Protestăm însă şi strigăm des­chis şi cu curaj că mint iofi, dar toţi, cari spun că vina o poartă guvernul de acum.

Greul de azi isvoreşte din mocirla de ja f şi nepăsare a guvernărilor trecute. Acestea sunt de vină că nevoile s-au strâns şi s-au îngrămădit, apăsând azi atât de mult asupra cetăţenilor acestei ţâri.

Dela război şi până la veni­rea la cârma tării a guvernului naţional-ţărănist, nu s a simţit nici o îndreptare a situafiei. Din contră, din an în an, din zi în zi, mizeria creştea mai mult, şi situaţia tării atât înăuntru cât şi în afară de hotare, devenea tot mai ameninţată. Apucase tara drumul, care din cauza nepăsă- rei celor ce o storceau, în loc să o conducă, o mâna — cum se mână vitele la abator — di­rect spre peire.

Partidul national-tărănesc a fost acela, care în lunga şi grea* ua-i opoziţie a strigat mereu: aşa nu mai merge 1

E natural deci, că dacă anul trecut acest partid a pus mâna pe conducerea tării a căutat să-şi tină cuvântul şi să o scoa­tă din calea pieirii pe care a- pucase.

Şi lucrul nu a fost uşor. Căci nii e uşor să scoţi din datoriile până în gât o ţară, care timp de zece ani ni mai jefuită a fost. Nu e uşor să faci dovada şi să arăji streinătătii, care nu mai da nici un crezământ tării noas­tre, că şi Ţara românească poa­te fi condusă cu cinste. Nu e uşor. Şi pentru aceea, — pen­tru ca să putem aşeza Leul ro­mânesc pe picioarele lui, ca să nit se mai joace alţii .cu soarta luij pentru ca străinătatea să nu ne mai strige că România ha­bar n’are să-şi plătească dato­riile, pentru atâtea şi atâtea da­torii pe cari Jara le avea la fa­bricile din tară, cari încă nu mai lucrau pe seama statului din cauza datoriilor neplătite — pen­tru toate acestea şi alte atâtea năcazuri ce-i apăsau puterea şi cinstea—s-a făcut şi se face to­tul.

Ittă deci de unde vine răul. Guvernul de azi şi-a luat sar­cina să scape tara de datoriile pe care alte guverne i le-au în­grămădit pe cap timp de zece ani. Ori, asta nu se poate de­cât cu ajutorul şi jertfa tuturor. Ne aduseseră guvernele de până acum fara intr-o situaţie, ca şi cum ar fi ajuns sub sechestru. Eram in fata tobei.

Ca să scăpăm însă cinstea Jării şi a noastră — se cer jert­fe. Cine să le dea? La condu­cere avem oameni, cari au dat dovadă prin fapte că ştiu gos­podării cu minte şi cinstit. Au pus capăt jafului şi ţin cu în­dârjire să scoată jara din ne­norocirea în care au aruncat-o alfii.

Datori suntem deci, ca şi noi să ne facem datoria, încredin­ţaţi fiiind, că banul dat nu se

DMtâ Y1 ?fură, ci se foloseşte pentru îndreptarea unui rău, care dacă nu-1 împiedicam noi, îşi făcea el drumul peste capetele noastre strivindu-ne sub greutatea lui.

Ar fi fost mai bine aşa ?Nu pot răspunde cu c/a! la

această întrebare, decât acei oameni fără inimă, cari strigă că guvernul de azi poartă vina răului.

E greu, dar răul vine dela aceia, cari limp de zece ani, jefuind şi chiuind, au împins ţara în situaţia de azi. Ei au petrecut, iar acum plătim. Plă­

tim această poliţă a jafului lor, pentru ca să apărăm cinstea şi prestigiul tării. Şi le-am apă­rat, căci azi, — cu tot greul din tară — streinătatea priveşte la noi ca la o tară, care merită să fie respectată.

Celor ce mai spun că guver­nul de azi e vina greului, răs- pundeti-le drept şi cu curaj :

Vina mizeriei de azi o purtaţi voi, fii jafului, cari aji făcut ca pe la marile instituţii din strei- nătate să se pue tăbliţe cu ins­cripţia: ferip vă de Români ! — ca de hoţi.

Guvernul de azi a făcut să dispară aceste tăbliţe cari pă­tau cinstea Ţării Româneşti!

„ C u s a b i e ţ i f o c ”lntr-o pornire nesocotită de

a interverti adevărul şi de a schimba albul în negru, pentru a se face bocitoare ale sorţii mi­noritarilor în tara noastră, zia­rele minoritare din loc îşi fac de cap. Merg cu îndrăzneala şi trec limitele abuzului, atât de sfidător, încât se de amint sin­gure, plângând după libertatea în contra căreia tocmai ele protestează prin curajul şi ne­păsarea cu care o calcă şi o ba'jocuresc.

Sub titlul „Comisia interimară a Braşovului romanizează cu sabie şi foc* ziarul unguresc „Brassói Lapok* încearcă să atingă culmea provocării. Nu se mulţumeşte cu batjocurirea instituţiei amintite, şi i pare prea slabă otrava cu care se por­neşte contra d-lui ministru al Ardealului. Pentru ca sa-şi facă plăcerea pe deplin protestează contra faptului că Comisia in­terimară a cedat teren pentru clădirea unui cămin de ucenici şi arată acest nobil gest, — menit să umple un gol de mult şi în mod arzător simţit, — ca o faptă dictată de spiritul de ură şi răzbunare al d-lui mi­nistru d-1 Voicu Niţescu*. .

Nu mai înţelegi cum să cvali- I fici mentalităţi, cari un astfel de ) gest îl văd şi-l comentează după părerile ziarului vizat, ziar scris de condeie cari îşi spun că sunt inspirate de creeri şi inimi trecute prin o civilizaţie milenară. După concepţia „de­mocratica* a ziarului unguresc, a te îngriji de nenorocita soartă a nenorocitei cete de ucenici, însemnează a comite fapte iz­vorâte din ură, iar aprinde şi a nenoroci pe ţăranul ei arun- cându-1 în gura flămândă a op- tan{ilor-groii — e ceva nobil

Sunt adevăruri stabilite de a- titudinea acestui ziar 1

Comisia interimare, în cazul dat, şi-a împlinit datoria fată de oraşul pe care-1 conduce şi căruia i-a ajutat să ajungă mai de grabă in posesia unei insti­tuţii, care va fi binecuvântată chiar de cei-ce azi o condamnă. Iar „spiritul de ură şi de răz­bunare* al d-iui ministru Ni- tescu slăvit va fi de generaţiile, cari din liniştea acestui Cămin vor preamări pe întemeietorii iui.

j Nu d-1 ministru Voicu Nitescu, ci aceia, cari vorbesc despre dânsul în coloanele ziarului din chestie, fac dovada urli şi a răzbunării

In acelaşi articol „Brassói Lapok* se repede cu coarne de taur contra hotărâre! Co­misiei interimare de a da străzilor oraşului din centrul României nume româneşti. Şi furi a i este atât de selbatecâ, încât nu şi poate potoli por­nirea de a-şi înfige colţii ro- | mânofibi în cel mai scump pa­trimoniu al inimei româneşti. Trage cu zdranţa .nemerniciei peste marile fete ale eroilor din 1848 ai neamului românesc..,, şi întreabă pentru ce strada, în care a trăit tribunul din 48, a fost numită Axente Sever, când există* atâtea nume ilustre un gureşti ?

îşi dă seamă ziarul în ce tară apare ? !

Ori-ce sentimente ar stârni acest nume in inimile ungureşti, să se ştie că Axenie Sever a fost şi rămâne unui din eroii, caii în luptele pentru libertatea popoarelor din fosta Ungarie, au luptat pentru neamul, care astăzi, în chiar ţara lui, este sfidat de către aceia cari simt aşa cum vorbeşte „Brassói La­pok*. Tocmai pentru aceea me­rită mai mult numele tribunului din patruzeci şi opt să nu lip­sească şi să glăsuiască celor ce l-au cunoscut ! ! 1

Iar celor-ce le convin mai bucuros străz*, cari poartă nu­me ca „Andrâ?y şi Apom.yi, n-au decât sâ-şi facă plăcerea şi să le caute acolo unde ie găsesc.

Nime nu le stă în drum!

Cu prilejulBucureştii 2 Decembrie.

La Cameră şi Senat se dis­cută de câteva zile adresa răs­punsului la Mesajul Regal. Ave- rescanii şi liberalii, în urma u- nei convenţii tacite, se ţin de­parte de Corpurile Legiuitoare. Primii, în urma demersului fără rezultat făcut de generalul Ave- rescu la înalta Regenţă pentru a i se încredinfa guvernul, pre­gătesc în afară de Parlament „revoluţia*, iar liberalii, conti­nuând să absenteze din Parla­ment, şi-au propus să „lumi­neze' massele poporului, ca prin ajutorul votului universal să fie readuşi la cârma ţării.

Nici ameninţarea cu „revolu­ţia* averescană şi nici acţiunea liberală de-a „lumina* massele n a produs vreo impresie. Gu­vernul îşi vede mai departe de opera de refacere a ţării, iar între partizanii averescani şi li­berali acţiunile puse în vedere de şefii lor au produs efectul tocmai contrar, o depresiune desilusionantă, căci dela „revo­luţie* sau dela tardiva „lumi­nare* a masselor populare până la ^ungerea la cârma ţării e o cale de tot lungă.

O cam panie tendenţioasă.In schimb presa liberală con­

tinuă să exploateze in mod ten­denţios pretinse neînţelegeri dintre membrii guvernului şi a- numite nemulţumiri, cari ar e- xista între deputaţii majoritari în raporturile lor cu membrii guvernului. Se mai vorbeşte şi despre slăbirea solidarităţii în­tre parlamentarii majoritari şi guvern, care s’ar fi dovedit şi cu prilejui constituirii birourilor Camerei şi Senatului.

Nimic adevărat din toate a- ceste. La constituirea birouri­lor primul ministru a recoman­dat realegerea vechilor preşe­dinţi, a d-ior Ştefan C. Pop la Cameră şi a d-lui prof. Bratu la Senat, cari au şi fost realeşi in unanimitate. La compiectarea celorlalte posturi s’a dat parla­mentarilor cea mai deplină li­bertate. Că unii dintre vicepre­şedinţii, secretarii sau chestorii Camerei şi Senatului n-au în trunit ia primul scruiiniu majo­ritatea necesară de voturi, sau că unii dintre membrii birouri­lor au fost înlocuiţi cu alţii, a fost numai firesc tocmai în ur­ma faptului că parlamentarii au avut deplina libertate să aleagă pe acei, pe cari i-au simpatizat mai mult fără să se mai ţină

NOTE.

Un profesor vrea sa fie .. . directoare.

In ziua de 12 Dec. se va desbate în fa ta Carii de Apel din Braşov, un proces intere sânt. D l N. Orgh dan, fost in spector-şef, revendică direcţia liceului de fete „Principesa Elena*. Ce texte de lege invocă d-sa şt dacă le invocă în timp

util sunt chestiuni, pe cari le va descurca justiţia. Relevăm numai lătur ea umoristică a pro cesului.

Căci, iată ce cetim la art. 102 din legea înv. sec. :

Fie care şcoală sec. de hâe{i este pu&â sub conducerea unui d irecto r şi fte care şcoală se* cundară de fete sub a unei d irectoare*.

Aşa-darâ, în ciuda atribuţiilor sale virile, d-lN. Orghidan vrea să fie.... d irectoare.

icutiei la fflesaiprea mult cont că cei aleşi a- parţin vechiului regat sau uneia din provinciile alipite. Prin ur­mare s’a făcut un început de-a se pune pe planul al doilea aşa numitul „regionalism* la ale­gerea birourilor avându-se în- nainte de toate în vedere valo­rile celor aleşi.

In terpelarea dep. Mânu.Tot astfel şt Ia discuţia Me-

jajului ca şl la comunicările şi interpelările făcute, parlamen­tarii majoritari sunt la largul lor. Presa opoziţiei face mare caz din comunicarea părintelui Mânu, deputat de Someş, care a ţinut să protesteze în conlra insulte­lor asvârlite, în adunările libe­ralilor din timpul din urmă, de cătră d nii Chirculescu, Leonte Moidovan şi A. Imbroane in contra principelui Caroi, fiul Reginei Marla şi tatăl micului nostru Rege, fiindcă prin afar! insulte — a spus părintele Mânu — se subminează temelia aşe­zământului nostru monarhic şi constituţional. Părintele Mânu n-a făcut altceva decât a tălmă­cit mentalitatea şi simiemiatele îndeosebi ale ardelenilor — do­vadă aplauzele Camerei — cari nu înţeleg să se terfelească în adunări publice persoana tată­lui Regelui nostru, oricare ar fi fost vina lui în trecut, de cătră acei cari au forţat plecarea din ţară a părintelui pribeag, care fiind azi departe de ţară nici n-are putinţa să se apere în contra insultelor ce i-se aduc.

P roblem a m inoritară.Discuţia la Mesaj se desfă­

şură de altfel în mod normal. La Cameră s’au perondai mai întâi la tribună parlamentarii minoritari: maghiarii, saşii şi e* vreii. După examinarea dolean­ţelor lor, ei au conchis că nu votează răspunsul la Mesaj. Cauza principală e că nici în mesaj şi nici ia răspunsul Me­sajului nu se face amintire de rezolvarea problem ei m ino­ritare. Ori se ştie că una din problemele de căpetenie de stat, de care se preocupă gu­vernul actual şi îndeosebi domnul Iuiiu Maniu este toc­mai rezolvirea definitivă a a- ceste! probleme, pentru ca ea să nu mai formeze obiect de târguială electorală între guver­ne şi minorităţi. Cauza, că re­zolvarea acestei probleme n’a fost trecută în Mesajul actual, a ţinut s’o comunice d-1 Maniu reprezentanţilor minoritari,1 spu- nându-le că se aşteaptă rapor­tul emisarului guvernului, al d-lui deputat Ghiţă Pop, care studia­ză actualmente chestiunea şi situaţiunea minorităţilor din ce­lelalte listate europene. îndată după reîntoarcerea d-lui Pop din călătoria sa de studii, se va proceda la .legiferarea acestei importante probleme de stat.

Cu toate aceste asigurări, minoritarii par a nu aveâ în­credere în „declaraţia ce li s’a făcut din locul cel mai compe­tent. Vor primi inâS răspunsu cuvenit de pe banca ministel

Pagina 2, 0AZBTA TRANSILVANIEI, Rr. 127 - IM *

rială. Intre al|ii va pune chestia ministrul Ardealului ud*l Voicu Nit eseu, care urmăreşte zi de zi discuita la Mesaj la Camera.

Interpelări.» In formă de comunicări s’au

adus pe tapet la Cameră de cătră deputaţii socialişti, cărora li s’au alăturat 'şi mei muiti de­putaţi majoritari,, chestiunea in ­cid entelor regretab ile dela Lupeni ş i a bătăilor dela prefectura poliţiei C apitalei. Se ştie că în privinţa celor în­tâmplate s’au dat sancţiuni, fiind pedepsiţi cei vinovaţi.

Cu prilejul desvoitării inter­pelării anunţate, guvernul va pune chestiunile la punct. Va lua cuvântul probabil însuşi pri­mul ministru, care precum se ştie, se preocupă foarte mult de problema muncitorime!*, cău­tând să reglementeze în mod trainic raporturile între munci­tori şi capital.

La S e n a tLa Senat discuţia ia Mesaj

s’a început Sâmbătă piintr’un

omagiu adus de d 1 general Popovicit senator de drept, pri­mului ministru pentru marele in­teres ce 1 arată pentru înzestra­rea armatei cu armamentul ne­cesar şi pentru ameliorarea s i­tuaţiei materiale a ofiţerilor şi trupei.

De remarcat este discursul reprezentantului Universităţii din Cluj, al d-lui prof. Jacobovid» care a făcut o succintă analiză şfienţifica a vieţii noastre poli­tice din ultimii zece nni, ară­tând rolul de refacere pe care îl are de îndeplinit Par'.idulNa- ţional-Ţârănesc.

Discursul senatorului UdicK care a accentuat necesitatea u- nei depline unităţi de vederi în guvern în vederea rezolvirii ma­rilor probleme la ordinea zilei a dat prilej d-lui ministru Ră dacanu , prezent la şedinţă, sâ declare în aplauzele Senatului că în cabinetul n aţionalţă ră n e sc există o p erfectă a r­m onie de vederi neexistânc n ici un desacord. C or.

Belgrad, (Ceps). j— In cer­curile economice jugoslave se discută cu mare interes ches­tiunile în legătură Jcu apropia fele tratative în vederea trata­tului comercial între Jugoslavia şi România. Se constată cu a- cest prilej că raporturile co» merciale dintre aceste două ţări sunt foarte puţin desvoltâte. In unele cercuri se insistă asu­pra structurii economice iden- | tice. Ambele ţări sunt agricole

şi amândouă au populaţii a gri cole cari ’formează peste 80°/o agricultori. Interesele ambelor state suni: desvoltarea techni- cei agricole, exploatarea bogă­ţiilor naturale, atragerea capi talurilor streine, menţinerea unui tarif ridicat pentru protejarea industrie tinere. Pe cât de ne- desvottate sunt raporturile co­merciale dintre ambele ţări se poate vedea din următorul ta blou (in milioane dinari):

Exportul din Jugoslavia în România în

mil. din. In X faţa de întregul export

Din România în Jugo­slavia în

mii. din. In % faţă de întregul export

1923 30,3 0,38 212,1 2,551924 252,6 265 183 0 2,231925 1.200,0 13,63 315,0 3.611926 87,3 1,(0 332,1 ^331927 32,0 0,50 274,2 3,761928 77,1 1,20 2u8,4 2,6^1929 (9 luni) 585,0 11,00 124,7 2,22

Prezintă un mara interes cer­cetarea exportului jugoslav în România şi viceversa. Exportul din România în Jugoslavia este mic, dar se menţine ferm şi constant; celalt depinde de re­coltă şi oscilează considerabil.

In tratativele pentru un tratat comercial mai există o lăture care interesează într’un înalt grad cercurile politice şi eco-

no mice din ambele (ari deopo­trivă: interesele ambelor (§ri se întâlnesc cu privire la statele spre cari se îndreaptă exportul lor. De-a ceea un punct foarte important ai tratatului se pre­zintă armonizarea intereselor ambelor state ia exportul lor spre a se înlătura concurenta dintre ele pe pieţele străine.

la serioÈa I. P. S. ţ Preafericitului Palriarii-Ueuenl

Amintiri din râzbo;u. —OrâşfiPt 1 Decemvrie.

Din prilegiul împlinirei alor 20 de ani, decând Preafericitul Patriarh a ocupat scaunul ar­hieresc ca episcop al diecezei Caransebeşului, îmi iau voie a aminti ceva din timpul păstori- rei acestei dieceze, din partea I. P. S. Sale, pe vremea războ­iului mondial, când eu, împreună cu alţi fraţi şi buni preoţi, fă­ceam serviciu militar în armata austro-ungară, dintre cari cei mai mulţi erau din dieceza Ca­ransebeşului.

După un serviciu de 1 jum. ani făcuţi la cele 3 fronturi, ca preot al reg. 61 inf. din Timi­şoara, am fost înaintat şi îm­părţit ca preot conducător şi referent al cauzelor preoţeşti şi duhovniceşti ortodoxe române şi sârbeşti, pe lângă Comanda superioara militară din Timi­şoara. Era un post creat de nou, ca organ desfăcut şi de­venit independent de superiora-

. tul romano-catolic şovinist ma- I ghiar şi îngâmfat, care stăpânea

spiritualminte şi teroriza până aci, — 1916, — întreagă preoţi­me a militară, fără deosebire de confesiune. Ar fi multe de spus şi amintit aici din frecările a- vute cu conducătorii romano- catolici militari şi episcopia sârbiască, din cari neînţelegeri şi intrigi de şovinism national- politic şi confesional, totuş am eşit eu învingător, deşi preot român tinăr atunci, abia de 32 ani.

Am reuşit, noi preoţii români, ca să esoperăm prin diferite memorii şi plângeri, la interven­ţia preoţilor mai vârstnici şi activi din armată, înaintate, fie pe cale ierarhică militară, fie prin organele noastre preoţeşti, Arhiereii, cari erau puşi în cu­rent şi se interesau de toate chestiuuite noastre, între cari mai aproape ne stătea cu sfa­tul P. S. Sa Episcopul Miron al

Caransebeşului, care după cum îmi aduc bine aminte, se ocupa cu o eventuală şi sistematică organizare a preoţimei ortodoxe române.

Era şi uu referat şi articol publicat de mine, la articol de fond, iîn »Telegraful Român* din Sibiu, în care am descris purtarea rom. catolicilor şi ne­cesitatea organizării noastre. E de notat că aceasta era în timpul războiului după ce in­trase şi România, când am reu­şit s§ ne emencipăm de sub conducerea romano* catolicilor.

In calitatea mea de preot- referent şi informator pe lângă comanda militară, opinam, pe lângă alte servicii duhovniceşti,

f înrolarea preoţilor români şi j sârbi. Sărmanii greco catolici,

stăpâniţi de catolicismul ungu­resc-şovin, cum mă căutau şi ei pentru un sfat, îmbărbătare, mângăere şi plângere. Coman- dei miliare Timişoara aparţinea un vast teritor în care se cu­prindea cele 2 episcopii ort. rom. Arad şi Caransebeş, cum şi cele 2 sârbeşti, Vârşeţ şi Ti­mişoara. Frafii de pe teritoriul comandei militare S biu, — Mi­tropolia şi Arhidieceza Sibiu,— mă rugau să chiem şi dintre ei la serviciu militar şi în câteva cazuri mi-a succes. 1

Statistica, pe care o purtam \ atunci era grăitoare, şi dove- i dea că din dieceza Caranse- J beşuiui erau cei mai mulţi — şi poate mai valoroşi — preoţi chiemaţi şi activi în armata-un­gară, având ei şi noi toţi ca ocrotitor pe Preasfinţitul de Caransebeş şi pe bunul nostru adevărat părinte îndrumător în greaua noastră misiune de preoţi-români, pe neuitatul, re- posatul protopop militar Pavel Boldea.

Amintesc în fuga condeiului pe preoţii militari şi atunci va­loroşi iar azi ridicaţi la fru­moase demnităţi preoţeşti, so ­ciale şi chiar politice, între cari: Dr. Moise lenciu, protopopii Au- nica, Buracu, Ghetie, Vida, Dr. Nic Popoviciu şi alţii, cari sunt poate şi azi în mijlocul păsto­riţilor, cari şi-au împlinit cu dem­

nitate misiunea tor de preoţi români, între împrejurări grele, cari nu se pot toate descrie şi cari preoţi erau ispffiţl şi urmă­riţi de străinii duşmani neamu­lui şl a credinţei noastre, dar cari trebuiau să-şi facă datoria cerută ş! impusă, în cari însă palpita sufletul de român şi preot, martir!

Aceasta preoţime a fost che­mată la serviciul militar, fie că poseda limbile, germană mai ales, apoi cea maghiară, şi unii chiar în măsură absolut cores­punzătoare şi cea sârbiască, cum era prietinul Şdicu Gh. şi alţii, cari făceau şi slubă sâr­bească, — aşa că în ciuda e- piscopiei sârbeşti, împărfiau tot de ai noştri, unde să cerea câte odată preot sârb! — fie că erau espuşi persecuţiei ungureşti, dar erau şi de cei impuşi de auto­rităţile administrative ca ma­ghiaro fiii, dar putini I Iar unii chiar ameninţaţi cu internarea pentru simţul ior naţional-romv nesc, cari erau recomandaţi mie direct, sau pe cale oficioasă spre a fi chemaţi la serviciul militar, din partea P. S. Sa Epis­copul Caransebeşului, care cu noştea pe fii săi sufleteşti şi sa espunea pentru cei buni...

Corespondenţa ce am purtat-o în acel timp şi cu reposatul e- piscop Ioan al Aradului, actua­lul Episcop Român al Orăzii şi alţi demnitari bisericeşti, proto­popi, profesori şi preoţi, este dovada că preoţimea ortodoxă română era cea mai persecutată şi mai agitată. Ea dacă a întrat în serviciu militar, ca să scape de şicana autorităţilor, a rămas credincioasă neamului bisericei şi tradiţiei noastre.

P. Ş. S. tEpiscopul Caranse­beşului îşi apăra şi supraveghea părinteşte pe fiii săi, despre cari ce ea relaţii şi dela cari aştepta să-i trimită rapoarte ofi­cioase P. S. Sa a cercetat în mai multe rânduri şi pe bolna­vii plasaţi ca răniţi, în spitalele diferitelar oraşe. Era numit din partea autorităţilor militare. „Der inteligente romănische Bîschof*. Aceste autorităţi, dat fiind că nu erau reprezentate prin ma- |

ghiari, ci prin germani ausfriuci şi cehi, au zădărnicit planurile ^ autorităţilor politice şi adminis­trative maghiare, de a-i face Episcopului român, ca şi senio­rului său sfetnic, protopopul Andrei Ghidiu, mai multe şi mari neajunsuri, — fiind şi ei ţinuţi în evidenţa „Cărţii negre*, ce se purta Ia forurile militare de urmăriri politice.

Am evocat şi pus pe hârtie din ce mi-a mai rămas în me­morie, căci notiţele mi-au pierit — aceste amintiri, ca să nu se uite suferinţele noastre de atunci, mai ales de către aceia, cari au avut fericirea ca iii sufleteşti să se împărtăşească de bunăta­tea creştinească-părintească şl românească a fostului lor ar­hiereu şi episcop dr. Miron Cristea, azi, Preafericitul Patri­arh şi înaltul Regent al Româ­niei înt egite î 11

Dr. Eugeniu Munteanu,acum funeţ sup. administrativ.

Congresul sfaturilor negnstoreşti

Duminecă dimineaţa s’a des­chis, la teatrul Liric, congresul Sfaturilor Negustoreşti. Congre­sul a fost prezidat de d. Petre Andreescu, care mulţumind pen­tru cinstea ce i s’a făcut a urat spor la lucrări, congresului.

In urma discufiunilor s’a votat o moţiune prin care se cere:

1. înlocuirea actualului impo­zit pe venit, prin patenta fixă.

2. Inaugurarea unui regim de economii bugetare şi reducerea impozitelor.

3. Fixarea minimului de exis­tenţă pentru comerciant.

4. Suprimarea dobânzilor Ia impozite şi desfiinţarea impozi­tului asupra impozitului.

5. Desfiinţarea taxei pe bre­vete.

6. Desfiinţarea legei maximu­lui şi a impozitelor comunale pentru cari nu se prestează vre-un serviciu.

7. Abrogarea legei speculei.6. Sancţionarea cametei care

ruinează comerţul.

« a $i PLEBES m m

VALABIL DELA 6

Sosirea în gara BraşovDela Bucureşti:

Personalul (dimineaţa) 5 ore 55 minPersonal (Ploeşti)(dimineata) 10 » 12 »Rapid Ardeal (dim ) 10 . 53 »Personalul (d a ) 12 » 51 »Orient express („) 4 . 16 mPersonal • 7 „ 28 mExpressul (noaptea) 8 * . 14 »Acceleratul (noaptea) 12 . 50 »Accelerat (dimineaţa) 3 . 29 »

Sosirea dela Oradea-Iare :Personal (noaptea) 12 ore 33 min.Accelerat (dimineaţa) 5 „ 54 ■Personal (dimineaţa) 8 » 20 *Personal (Teiuş) (d- a.) 2 » 15 »Rapid Ardeal (seara) 7 • 44 m

Dela Arad:Accelerat (noaptea) 3 ore 12 min.Orient Expres (d. a.) 2 . 36 •Expressul dimineaţa 10 , 36 ■

Dela Bretea »Personal (dimineaţa) 8 ore

Dell Petra Btreş : (Madefalia)Personalul dimineaţa 5 ore 50 min.Personalul d. a. 12 „ 37 ■Personalul • 6 „ Am »Personalul noaptea 11 . 55 »

Dela SIMn:Personalul d. a. 12 ore 20 min.Tren mixt seara 7 „ 15 m

Tren mixt

Tren mixt Tren mixt Tren mixt

Dell Figfiraş:dimineaţa 6 ore 18 min.

Dela Z â n eştl:dimineaţa] 6 ore

d. a.seara

127

33 min. 40 »

1 9 2 9 .Plecarea din gara Braşov.

Spre Bucureşti:Acceleratul (dimineaţa) 6 » 16Personalul (dimineaţa) 9 „ —Expresul (dimineaţa) 10 * 54Ofient Expres (d. a.) 2 » 43Personalul (d- a.) 3 „ 10Personal (Ploeştî) (seara) 6 „ 10Rapid Ardeal (seara) 7 » 53Personal (noaptea) 1 „ 15Accelerat (noaptea) 3 » 30

Plecarea spre Oradea-Hare:Personal (Teius) (dimineaţa) 6 ore 54Rapid‘Ardeal ( Inrnneaţa) 11 » 05Personalul ( i . a.) 1 „ 28Personalii (seare) 8 „ 49Acceieiat (noaptec) 1 • 06

»

mm.

34 8

Spre Arad:Acceleratul (iim ineate)Orient Exoress ( t. a.)Expressul (seara)

Spre Bfefca:Personal (seare) 6

Spre Petra Baroş: (fladefalda):

ore

ore

502432

15

mut

mm

PersonalulPersonalPersonalulPersonalul

Personalul Tren mixt

Tren mixt

Tren mixt Tren mixt Tren mixt

m0

dimineaţa 6 ore 45 mis„ 11 . 30d- a. 3 • 15seara 8 . 55 .

Spre libia <dimineaţa 6 ore 35 min»

d. a- 1 » —• •Spre FAoiraş:

d. a. 5 ore 30 min

Spre ZArneştt:dimineaţa 8 ore 15 min»

d. a. d. a

27

4017

R í . 126 1929, Pagln« Xg a ? bta t k a i w >••**«*

D eraere de fren. Eri dimi­neaţă trenul 4497, compus din 26 vagoane, a deraiat, închi­zând toate liniile de circulare spre Cehul Silvaniei şi Baia- Mare. S ’au cerut ajutoare dela Sa tu* Mare, de unde s’a trimis un tren de ajutor pentru deblo­carea liniei. Trenurile circulă prin transborda re. Accidente de persoane nu au fost.

Direcţia generală a C. F. R. a a deschis o anchetă pentru astabili cine sunt vinovaţii.

•Când s e îm bată pom pierii.

Cin Caracal se anunţă: Un in- cediu s’a declarai la serviciul de pompieri din oraşul nostru. Focul a luat naştere dela o sobă din dormitor. Cum pom* pierii se aflau fo|i in cârciumă, de oarece în aceea zt luaseră leafa, alarma a fost dată de o vecină.

Până la sosirea pompierilor, cari se cam clătinau pe picioare, mal mul fl cetăţeni au început să lucreze la stingerea incen­diului.

D l M, Puricescu, secretarul politiei locale a ordonat ares­tarea pompierilor, care erau în stare de complectă ebrietate.

•O părită de vie. In comuna

Sovata, fetita Kis Roz sa in e- tete de 6 luni, in lipsa părin­ţilor de acasă, a fost opărită, cu o găleată cu apă fierbinte de o soră a ei mai mare care s’a împiedicat şi a scăpat din mâini găleata. Micuţa a încetatimediat din viată.

•O groaznică crim ă la Aiud.

Deţinutul TrutS Ioan zis Arde­lean, care îşf ispăşea în închi­soarea din Aiud o pedeapsă de doui ani temni(S grea şi mal avea acum un rest de două luni, flind trimis să zugrăvească la casa unui căpitan din Atnd, a omorât pe gardianul care 11

însoţea, l-a închis apoi într’un cufăr şi îmbrăcându-se în hai­nele căpitanului, a fugit. Deţi­nutul este originar din Sebeş* Aibă. Uiiimui domiciliu ii avea în Bucureşti. ^

Propagandă agrico ăIn urma consfătuirilor ţi­

nute la ministerul de agri­cultură cu prefecţii, consi­lierii agricoli, reprezentanţii Camerelor de agricultură, ' inginerii şefi ai judeţelor, delegaţii federalelor, silvi­cultori, etc., d-1 ministru I. Mihalache a dat ordin ca chiar din toamna aceasta să se ia măsuri pentru plantarea şoselelor cu di­verse specii de pomi (sal­câmi, duzi, tei etc.), plan­tarea râpelor, mai ales a celor degradate; amenaja­rea şi ameliorarea islazu­rilor.

Pentru cele mai bune a* menajamente de islazuri, ministerul a instituit pre­mii de 700 mii lei, iar pentru procurarea de să­mânţă de lucernă, trifoi, etc., a destinat un fond rambursabil la Z ani de 10 milioane lei.

Se va căuta a se distruge cât mai mult omizile din grădini, cari fac pagube e- conomiei naţionale de multe milioane de lei anual.

Ministerul a luat dease* menea măsuri pentru inten­sificarea semănatului care în toamna aceasta e defi­citar faţă de anul trecut.

(ioifl peotn i n i Ira p iiC ătră doamnele şl domnii pensionari.

civili a ! S ta ta la ! — fără d eo seb ire de naţionalitate - do­m iciliaţi în o raşu l ş i judeţul B raşov .

Din dlspoziţiunile comunicate 2n »Monitorul .Oficial* şi aUe ziare serioase, a luat cunoştinţă că actualul guvern are buneinten- tiuai fa|ă nu numai de fuocflo- sării activi, ci chiar şi fată de pensionarii şl urmaşii lor legali, — prin acordarea unor sporuri. Fată cu scumpeiea, cere creşte zi cu zi, aceste sporuri na sunt şl nu vor ti nici când suficiente dacă noi înşine nu ne vom so­lidariza pentru a ne organiza în »Asociaţiune* cu caracter so* clal şl cultural, — cu exclude- /ea de a discuta sau manifesta ori ce chestiune politică —- şl a proceda numai tnire marginile Statutelor, cari se |vor supune aprobărei de 'cătră autorităţile In drept.

In propriul nostru interes să ae grupăm deci şi să încheiem convenţia cu comercianţi şi me­seriaşi cu bun renume Qjprecunt d cu producesţi agricoli, pen* tru procurarea directă şi cii preturi reduse al alimentelor strict necesare pentru existenta tilnică, din modestele noastre pensiuni. "Altfel» în zadar aştep- ilm ajutorul Statului, dacă nu se vom ajuta şi noi înşine, căci au vom fi scăpafl de greutăţile existentei, cari se aglomerează asupra noastră.

înainte de toate, — ca urgen­te fiind — să slabiboi:

Modul de procurare pe cale

Pirftă, a certificatelor cari se re- r anual în luna Ianuarie pen* a se plăti pensiunile, ;ce astfel

în această lună geroasă să fie fiecare pensionar scutit de mul tele drumuri inutile prin zăpadă mare şl a nu conturba şi în­greuna totodată şi serviciile auiorItăfllor.

2. Tot astfel şl in cezuri de moarte pentru ordonan{area ur gentă a ajutorului de înmor­mântare şi transcrierea penziu- nei pe numele urmaşilor legali

3. Acela, cari cred că pen­siunea ii-a fost stabilită greşit în minus, precum şi cei îndrep iâţiţi a depune ulterior jurămân­tul de credinţă cătră Satul Ro­mân, până nu expiră termiaul fixat, să-şi poată înainta cererile pentru revizuire şi acordarea ulterioară a penzîuoilor, în mod excepţional, fără mari spese şi fără drumuri pe la Casa G e­nerală de penziuni din Bucu­reşti.

4. înfiinţarea unui Cămin cu Cantină şt local de lectură cu ajutorul care se va cere dela Stat, judeţ jşi oraşul Braşov şi din cotizaţii pe clase precum şl din alte resurse.

5. înfiinţarea asigurărei reci­proce pentru cazuri de moarte, din coniribuiri reciproce ia fie care caz de moarte constatai, cari să se plătească imediat ca desdaunare pentru spesele de medicină şi tratament medical acelei persoane, care de fapt le-a anticipat. La fel spesele de înmormântare, — până in pri* odrea ajutorului do Snmorraân

tare dela Stat, care corespunde ori cui penz unei de 3 luni

6. Se vor lua în consideraţie şi alte idei şl doleanţe aduse înainte de cătră doamnele şi domnii pensionari, cari sunt ru­gaţi cu toată onoare a lua par­te la adunarea de constituire provizorică fixată a se tine în ziua de Duminecă 8 Decemvrie 1929 la orele 3 p. m. în sala Sfatului din Braşov (Piafa Li* bertăfii).

Braşov 1 Dec. 1929.Cu deosebită stimă, Ioan Berariu ,

Şef de secţie financiară în pensie. Prundul Rozelor 5

Demonstraţiile Împotrivaministrului italian

în Parlamentul din Budapesta.

Serbarea organizată de des­părţământul »Astra* Braşov cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Unirea Ardealului cu pafrta- mamă, a avut un strălucit suc* ces. Conform programului sta* billt, festivalul a fost aranj t cu concursul şcoalelor româneşti şl al Conservatorului »Astra* din Braşov, deschis fiind cu imnul »Trăiască Regele*, exe­cutat de elevii liceului Şaguna, sub conducerea cunoscutului şi apreciatului profesor de muzică Nicolae Oancea.

In conferinţa ce a urmat d 1 profesor Eugen H ilea a scos în relief însemnătatea zilei, ter­minând frumoasele sfaturi d^fe tinerime! cu cuvintele: sus Ini* mile şl voinţa 1

Solo de vioară executat de directorul Conservatorului a fost la înălţimea calităţilor muzicile, de care dispune d l C. Bobescu.

Tânăra şi talentata elevă Ui a da Munfeanu a suit prea de multe ori scen8, pentru ca să mai repetăm succesul deciamării poeziei »Ardealul* de Mir cea Rădulescu şl »1 Decemvrie* de L Lemeny. Poezia »Oltul* de Ooga, deşi nu mai corespunde spiritului şi situaţiei de azi a neamului, ce*şi plânge jalea în versurile el, a dovedit prin fe* lui cum a fost redată, talentul elevului Lazăr Tudor.

Corul elevelor el. VII a li­ceului »Principesa Elena* a dat o frumoasă dovadă despre apos­tolatul ce l face la această şcoală dna profesoară Eleonora Şiefănescu.

O fericită complectară a pro gramului a formai jocurile ş i dansurile naţionale ale elevelor şcoalef profesionale a »Reuniu­ne! femeilor române* din ioc.

Publicul a răsplătit cu vii şi meritate aplauze pe cei ce şt*au dat concursul pentru succesul frumoasei serbări de 1 Dec.

Emigranţii germanidin Siberia.

Alaltăeri au sosit la Riga în Le* fonia 323 de emigrant), intre care 65 copil, dtntre cei 4000 emigrant! ruso-germsni, cari pleacă în Canada. Duumul lor din Sibe­ria până ia graniţa Letoniei a durat mai multe săptămâni. La punctul de graniţă SUuze, gră­nicerii roşii au perchiziflonat pe emigranţi în modul cel mai barbar, rupfindu-le tălpile dela ghete şl desfăcându le căptu­şeala dela haine, ca să vază nu cumva au asupra valută forte, cu toate că emigranţii au declarat că au lăsat toţi banii lor la Moscova, la agentul res­pectiv de emigrare.

Crucea roşie letonă le-a ser­vit mâncare la sosire. După star* moţiunile Jor,ei nu ar mai fi mân­cat de câţiva ani, aşa de bine. La vederea pânii albe şi a untului oferit, ei au izbucnit în lacrimi de bucurie,

Intr’un număr trecut am a* mintii despre demonstraţia, care a avut Ioc în parlamentul din Budapesta împotriva ministrului italian Guiliano Balbino, cu pri­lejul unei vizite făcute de dân sul în Camera ungară. Agenţia »Ceps* aduce acum interesante amănunte asupra acestui Inci­dent scandalos.

Când deputafli italieni au vi­zitat anul trecut Ungaria n'au avut de loc primire favorabilă în parlamentul maghiar, unde opo­ziţia a demonstrat deschis îm­potriva fascismului italian. Din această pricină vizita ministru­lui italian al Instrucţiuni Publice a fost aşteptată cu oarecarî te­meri, cari s ’au arătat cu toiul motivate. Gîulieno Balbino a fost primii în parlamentul ma ghiar cu demonstraţii scanda­loase, cari au ‘ fost destul de neplăcute pentru tabăra guver­namentală. Ministrul italian n’a Cost deloc încântat de aceste demonstra (li, deşi a zâmbit fără încetare. Deputaţii opozljioftişti maghiari au strigat: »Ne ati fu rat Fiume I* »Ruşine I*, »Cereţi dela noi reparaţii ?*, »Naruşina |i(or!* »Frumoşi preteai sun- tetil*, .Asasinilor!* Ce aţi fă cut cu Mateotti ?*, etc. Cuvin taie Fiume Mateotii s’au repetat mereu, aşa că ministrul italian nu se putea îndoi un moment despre ce e vorbă. Deputatul Brody a ridicat ambele mâia* in sus şi a stragat cu toate tor teta: »Ne*a|i furat Fiume !* Brody a fost secundat de mul mul|i deputat!. Ministrul italian s’a fo

losit de primul prilej sore a părăsi loja diplomatică. Eşirea lui, care a fost observată în tim­pul când un orator a început să vorbească despre frumuse­ţile naturale ale Ungariei, a fost urmată de adevărate hui- dueîi. Ministrul italian a mulţu­mit politicos pentru introduce­rea în parlamentul ungar, dar înainte de plecare a declarat că niciodată nu va uita de im­presiile din parlamentul maghiar.

In legătură cu aceasta este interesant că întreaga presă ungară n’a ştiut cum se numeşte ministrul, italian care a vizi­tat capitala Ungariei. Giuliano Balbino este pentru unguri un nume oarecum bizar. Unele ziare au scris ministrul Balbino, altele Giuliano. Nimeni nu ştie nici până azi, deşi a trecut mal mult de o săptămână dela a* ceasfă vizită, care este numele şi care pronumele ministrului italian, lntr’o altă limbă lucrul nu s’a observat aşa de mult, Insă în limba ungară regula cere ca numele să fie Întot­deauna precedat de pronume. După aceasta regulă se poate scrie numai Horthy M'ktas, nici­odată însă Miklós Horthy. Sta întâmplat că în aceiaş articol Balbino a figurat când ca nu ne cân i ca pronume. Cetitorul ma­ghiar nu putea avea nici o des­luşire.

Tragicomic este şl taptal că aici secţiunea de Pr-ta ta * Ministerul de externe »’ v*-uit scoate ziarele ungare din în curcala.

A rtistice

Jonc«rtui ceiisteiiiinsky-Roşca

Afişele şi anunţurile din ziare stârniseră curiozitatea şi intere­sul fată de acest concert. Unii nu o cunoşteau de loc, alţii abia din auzite, iar o parte mai mică avuse ocazia s&*i constate talentul.

Publicul braşovean, care um­pluse sala liceului Honterus, a putut însă să se convingă dela începui, că în fata Iul stă un real talent, de*o rară virtuozi­tate. Cu alte cuvinte aşteptările lui fuseseră cu mult întrecute şl aceasta cu atât mnl vârtos cu cât aveam înaintea noastră o femee tânără, plăpândă deli­cată şi gingaşe, care totuşi, prin minunata ei artă şi tehnică, a ştiut să stoarcă, unui instru­ment robust şi greoi, cum e celo ui, accente, acorduri şi melodii de o epatantă claritate, plasticitate şi armonie, toate a* ce stea în nota unei vigori neo­bişnuite ta sexul femenln. Ar­tista pare a avea un tempera­ment reţinui, viguros, dar totuşi mlădios, cu bogate nuanţe şi posibilităţi de manifestare. De-o concepţie inteligentă, înzestrată cu un deosebit simt pentru pre­cizie şi pentru puritatea corn* posiflei, artista a dovedit, că în dosul pojghiţei reţinerii sen si* tive, îşi are cuibul de vultur, o acumulare de sentimente, — voa* late poate printr’o explicabilă emoţie, cari, în cazul dat, vor ţâşni de sigur, cu o covârşi (oare putere de exteriorizare artistică. Aceasta a arătat-o, In deosebi, execuţia compoziţiei »Dansul ielelor*, de Popper.

Trebue să constatăm, că un Instrument, ca celo ui este foarte greu accesibil pentru spirituali zarea şi exteriorizarea fon dulu artistic al compoziţiilor.

Orchestra oraşului condusă cu cunoscuta-i Rite strie de d 1 director general de muzică Paul

Richter, a contribuit integrant şi armonic ta frumoasa reuşită a concertului.

Leopoldine Konstantin.De sigur, că în primul rând

a fost faima, de care se bu­cură acfrlfa L. Konstantin, ce a adunat un public numeros ger­man în sala Redutei ca să i ad­mire talentul dramatic, pe care nu i*e dezis în cele 2 repre­zentaţii: »Şcoala cocotelor* şl »Dansul dragostei*.

Dacă întâia era slabă ca piesă şi putea să lipsească din repertoriu, a doua e remarca­bili ca valoare şl construcţie.

Au mai avut bune prestaţii: Teddy Grfey, Mâria Pleca, Hms Garay, Esthy Htigel, Haas Stark- mann, Fred Kurt, Berta Schem- mer şi a.

D r .L

Pretai oficial alcerealelor la Brăila

Luni 2, Noem vrie 1929.Grâu bun curat (79—80 kg. la

hi.) 2 /o corpuri străine 660 iei.Grâu mijlociu (77 -7 8 kg. Ia

hi) cu până l ()°/o corpuri stră­ine 620 lei.

Grâu (75—76 kg. ta hi.) 530 lei (30% secară).

Secară (7 4 -7 5 kg. ta hi.) 5°/0 corpuri străine 420 lei.

Orz (62—63 kg. la hi.) cu până ta 3V0 corpuri străine 370 lei.

Orz de Moldova şi Basarabia 6 8 7o corpuri străine 350 iei.

Ovăz (42—43 kg. 1a hl.) 3*/o corpuri străine 28j iei.

Porumb corcitură condijiune bună 370 iei.

Porumb jilav 350 lei.Fasole comună de Moldova

şi Muntenia 1350 lei.Meiu 285 Iei.Linte de mâncare 1150 lei.Mazăre furaj 430 lei.Răpită sălbatică 500 lei.

Pagina 4. HÁZÉT A TRARSELVANIil Th 127—192?

Erizipelul sau brâncaErizipelul sau brinca este

o boală destul de răspândită şi se iveşte mai muft în timpul rece al toamnei şi ernei.

Boala aceasta ca şi multe altele, vine printr’un fel de să- mînţă, care în graiul oamenilor de ştiinţă se numeşte strepto­coc, pentrucă este alcătuit din microbi în chip de bobiţe ro­tunde, puse unele lângă altele, cum ar fi mărgelele într’un şirag.

Brânca este o boală a pielei. Pielea cuprinsă de brâncă se umflă şi se face roşie, arde şi e foarte dureroasă mai ales la atingere. Marginea pielei bolna­ve este ridicată, foarte roşie şi foarte dureroasă, aşa că se cu­noaşte cu ochiul de departe până unde este cuprinsă pielea de boală. De cele mai multe ori apar pe pielea bolnavului be- şici din care unele destul de mari şi în care se găseşte un fel de zeamă, care seamănă cu zeama de prune coapte. In a- ceastă zeamă, de multe ori, se găseşte sămânţa bolii.

De obicei pielea nu se prin­de toată, ci parte cu parte. Brânca începe de cele mai multe ori cu pielea obrazului. Dela obraz trece apoi la pielea capului pe sub păr şi în acest caz pielea este foarte dureroa­să. De aici poate să prindă toată pielea trupului sau se mul­ţumeşte numai cu cât a prins până acum; în deobşte pe mă­sură ce cuprinde alte bucăţi din piele, partea care s’a prins în­tâi se vindecă.

Sunt unii oameni cari în chip regulat şi din timp în timp fac brânca, de cele mai multe ori plecând din acelaş Ioc, cum ar fi dela nas, gură, urechi sau din altă parte a pielei trupului, ceeace înseamnă că această

persoană are întotdeauna* pe pielea ei sămânţa bolii. Aceas­tă sămânţă nu aşteaptă decât momentul prielnic ca sa poată să crească, aşa cum aşteaptă bobul de grâu umezeala când e aruncat în pământ uscat. Un frig mai tare, o sgârietură sau o tăietură sunt destule prilejuri ca boala să se arate. Pe lângă semnele pe care le-am spus mai sus, cel care are brâncă are fierbinţeală mare şi dureri de cap cu fiori de frig.

Boala molipsitoare poate tre­ce lesne dela un om la altul.

Dacă umblăm cu bolnavul, să nu ducem mânele nespălate şi netrecute printr'un antiseptic, (spălătură de desvenînare) la gură sau în alte părţi ale trupu­lui nostru; să nu ne slujim de lucruri de care s’a folosit cel bolnav; toate lucrurile de care s’a folosit bolnavul se vor spă­la şi se vor fierbe cu leşie.

De îndată se se erată boala, trebue să-l ducem la spital, pen­tru că acolo are îngrijire. Dar dacă dintr’o împrejurare oare­care nu putem să-l ducem la spital, atunci trebuie să punem bolnavul la pat, să-i dăm de băut limonăzi cu lămâie, apă tăiată cu vin, de mâncat numai lăptărie şi legume bine fierte, iar pe piele să i se puie com­prese care au fost fierte şi mu­iate cu apă fiartă răcită, şi vor fi schimbate după ce s’au uscat.

După ce bolnavul s'a vinde­cat, atunci toate hainele şi îm­brăcămintea lui vor fi sau fierte, ceeace se poate fierbe, sau tre­cute la fierul de netezit, iar ceeace nu-i prea scump e mai bine să se ardă, ca astfel orice urmă a boalei să se piardă.

„C asa N oastră“.

Cu avionul la Polul Sud.

Comandantul ** Byrd a reuşit să ajungă cu avionul până la Polul Sud.

Byrd a fost încontinuu în le­gătură cu redacţia ziarului „Ti* mes* prin telefonul fără fir. Şti­rea că Byrd a reuşit să ajungă cu avionul până la Polul Sud, a produs o mare însufleţire în toată America. Preşedintele Hoo- ver şi sute, de personagii im­portante din Statele-Unite Iau felicitat telegrafic pe Byrd în tabăra din Litie America (Ame­rica mică).

Ziarele publică dări de seamă foarte detailate asupra acestui zbor. Byrd a găsit vreme fru­moasă la Polul Sud, însă n-a putut cerceta mai exact munţii

,ce se ridică dincolo de pol, din cauza vaporilor deşi, ceri plu­teau pe culmiXa polul sud se afla pe un platou înalt, înconjurat de munţi foerte înalţi. Avionul a trebuit să se urce la 4500 de metri pentru ca să poată zbura peste aceşti munţi. Byrd a fost nevoii să arunce din avion cea mai mare parte a alimentelor, pentru ca astfel să devie destul de uşor pentru ca să şi poată face zborul cu succes.

Foam etea din China.

O agenţie telegrafică chineză anunţă că în provincia Shensi au murit în timp de pairu luni2.110.000 oameni din cauza foa­metei. In afară de aceasta, în aceiaşi provincie se mai află1.300.000 de oameni atât de bol­navi din cauza foamei, încât nu se cr*4* 94 W scăpa cu viată.

i -G ravă explozie pe un " vapor.

Pe bordul vaporului „Car* negie*, aflat în apropiere de insula Suva în archipelagul Sa- moa, s-a produs Sâmbătă o pu­ternică explozie. Incendiul da- torit exploziei a distrus apoi complect vaporul, care era pro­prietatea Fundaţiunii Carnegle din New York, construit pentru cercetări ştiinţifice. Căpitanul vasului a fost svârllt în mare grav rănit de puterea exploziei. A putut fi scos, dar a încetat din viată. Mat mulţi oameni din echfpaciu sunt grav răniţi, câţi­va lipsesc.

Avion prăbuşit în flăcări.

Din Malaga se anunţă, că un avion comorcial francez, cere mergea la Casablanca, s-a pră­buşit ia pământ fiind complect distrus de flăcări. Toate per­soanele aflate în avion au fost omorite.

G roaznică în cerca re de de sinucidere,

în districtul Styria (Austria) un tânăr preot în vârstă de 28 an’, Matthias Machtlinger din parohia Glein, dădea în ultimele zile semne vădite de nebunie. Mai cu deosebire dela ultimul serviciu divin dumineca!, nebu­nia s-a accentuat într-o măsură îngrijitoare. In noaptea de Joi spre Vineri nebunia a isbucntt. Tânărul preot şi a spintecat pân­tecele cu un briciu. Servitorii parohiei au înştiinţat Imediat pe un medic» care a pansat pe preot ş l t a transportat cu m

automobil la spital. Acolo săr­manul nebun profitând de un moment de neatenţie a paznici­lor săi, a încercat să se arunce în stradă, dela etajul al treilea al clădirii, el a putut însă fi îm­piedecat în uliima clipă dela această faptă. Bolnavul va fi transportat la un ospiciu de a- lienaţi,

Regina frum useţii din M exic a fost achitată.

D-na Maria Vida), care a fost aleasă regina frumuseţii anul trecui în Mexic, a fost judecată de Curtea cu juri pentru crima de a-şt fi omorât soţul. Maria Vidai a fost achitată.Ea a recu­noscut în faţa juraţilor că l-a ucis pe fostul ei soţ, generalul Vidai, când a efld că mai era căsătorit.

Un vapor rom ân esc grav a- variat pe Elba.

Pe râul E'ba (în Germania) două vaproare, unul american ce marfă şi altul românesc, s’au niocnit. Ciocnirea a fost puter* aică şi vasul românesc, — care avea un tonaj de 6000 tone, —

dsuferit mari stricăciuni. El n*a mai putut pluti şi a fost nevoie să fie tras la ţărm.

In timpul ciocnirii s’a spart rezervorul cu benzină al vapo­rului românesc şi o mare can­titate de benzină s'a vărsat în Elba şi pluteşte la suprafaţa fluviului. Din ‘această cauză cir­culaţia vapoarelor pe Elba se face cu mere grije, fiind teamă că la cea mai mică scântee, benzina de pe fluviu să nu ia foc şi să aprindă tot ce întâl­neşte în drumul ei.

O m oştenire grea.D-ra Murray din Los Angelos

a primit o moştenire, despre care nu se ştie dacă îi va face bucurie. Bunicul ei i-a lăsat 4000 de dolari cu condiţia să nu-şi mai taie părul, să nu se pu­dreze, să nu întrebuinţeze roş de buze, să nu se ducă la ci­nematograf şi să nti mai dan­seze

Probabil că tânăra americană va renunţa la această moştenire căci, într'adevăr, bunicul cere prea mult.

C re şte re a râm elor.Se ştie că râmele sunt folo­

site la pescuit, ca să atragă peştii în undiţă. Ori fiindcă pes­cuitul în Statele Unite ameri­cane a luat o mare desvoltare, unui gospodar din Alhamera (Spania) i-a venit în gând să se ocupe cu creşterea râmelor. Crescătoria lui de râme merge bine aşa că în Va an a vândut trei sute mii râme. Şi totuşi n’a putut face faţă cererilor din ce în ce mai mari de râme. El hrăneşte-râmele cu făină de se­cară şi sunt trimise prin poştă în cutii de tablă umplute cu umezeală (gazon umed), în care râmele pot trăi şi şase săptă­mâni.

Cum va fi vrem ea în D ecem brie ?

Cunoscutul meteoreolog Adolf Brieskorn, din Stockerau, face următoarele pronosticuri, cu pri­vire la luna Decem vrie: La în­ceput ceaţă, ploaie şi vânt, pe alocuri ninsori, apoi o uşoară urcare a temperaturii şi vânt. Pe la 8 Decembrie, temperatura va scădea şi vom avea iar cea­ţă, dar şi puţin soare. Ninsori între 8 şi 10 Decembrie. Pela 14 Decembrie zăpadă abunden­tă, ger şi vânt. Apoi o urcaré a temperaturii, desgheţ, şi vânt. Pe la 25 Decembrie ger simţi­tor, la 25 şi 26 viscol. După o sc urtă ameliorare, vom avea iar ninsori, ploi, vânt şi viscol, mai ales pe la 29 Decembrie.

Nn aruncaţi râmâşiţele

A b o n a m e n t e i a z i » s e p o t l a c e p e t i m p m a ) în d e lu n g a t s a u lu n a r

Mai ales acum, când lumea se plânge atât de mult din cauza scumpefei, e nevoe de mai multă cruţare. Şi multă risipă se face cu toate acestea, atât cu ştirea, cât şi din neştiinţa o* mului.

Uitaţi*vă, bunăoară la casa unui gospodar, urmăriţi bine lu-

■ crurile şi veţi vedea câtă pagubă I îşi face el singur de capul lui, , cumpărând pe bani scumpi atâ- ! tea lucruri, pe cari şi le-ar pu* | tea face el sigur, dacă ar şti■ preţui rămăşiţele, pe cari le a- 1 runcă ca netrebnice în gunoi. ; Tot aceste rămăşiţe ar putea [ fi folosite de multe ori ca nu-

fref pentru vite.Iată câteva 'sfaturi, după cari,

dacă le urmăm, numai folos pu­ii tem avea:

Săpun din răm ăşiţe de grăsim e.

Rămăşiţele de unt, untură, ju- mări etc., se strâng până când cantitatea lor ajunge la câteva kgr. Introducem într’un cazan mic sodă caustică (aşa să o ce­reţi în prăvălie) şi anume câte un kgr. pentru 5 kgr. grăsime. Peste soda caustică turnăm apă şi anume câte 5 litruri de fie­care kgr. Când soda caustică s’a topit, încălzim şt introducem rămăşiţele de grăsime. Fierbem 5— 6 ceasuri după care timp să­punul e gata. II turnăm într’o lădiţă care poate fi căptuşită cu pânză sau o altă materie, ca săpunul să nu se lipească de pereţi, iar a doua zi îl scoatem şi-l tăiem în bucăţi.

Cum însă e încă prea moale, îl lăsăm câteva zile să se întă­rească, fie punându-1 în bălaia soarelui sau lângă sobă.

Când n’avem la îndemână sodă caustică, putem lucra cu cenuşă şi var, dar această me­todă se potriveşte numai pentru cantităţi mici de săpun.

Luăm pentru fiecare kgr. de grăsime câte 3 kgr. de cenuşă pe care o fierbem cu apă, Lă­săm ca cenuşa să se depue la fund, iar apa o turnăm într’un vas în care se află lapte de var.

Acest lichid îl folosim ca şi cel de sus.

Laptele de var e astfel pre­parat că pentru fiecare kgr. de grăsime se ia un kgr. de var stins. După ce se răceşte, se răceşte se amestecă cu leşie.

Cremft de ghete.O ghiată bine întreţinută, ţine

mai mult decât una neîngrijită. Intr’o formulă scurtă, după care flecare îşi va putea face singur o cremă bună, care întreţine ghetele în bună stare, fără a le arde: 7 a kgr. ceară se topeşte cu 7 , kgr. săpun de rufe: Va kgr. sodă de rufe. După ce s’au topit, le amestecăm cu 3 litruri apă, în care s’a dizolvat 10 gr. nigrozlnă (aşa se cere la dro­gherie). Mai fierbem totul până căpătăm tăria cerută şi — crema e gata.

O ţet din c o a je de m ere.

Cojile de mere sunt introduse într’un vas şi acoperite cu apă amesfecată.cu puţin oţet. Lăsăm totul la un loc mai cald de lângă sobă, timp de câteva săp­tămâni. Se obţine un oţet foarte bun, pentru casă, fără nici o cheltuială.

Nu aruncaţi c o jile de cartofi.Dela o sută de chilograme

de cartofi curăţiţi rămân 15—25 kgr. coji, iar de se curăţă cu puţină grije, rămân până ia 25 kgr. Mulţi aruncă cojile, cu toate că ele supt un xuţtret bun* căci

valoarea a trei chilograme coji e ca şi dela unu şi jumătate chilogram cartofi. Cojile sunt chiar mai bogate în albumină şi materii mineralice decât car­tofii. Deaceea să nu le lăpădăm,

! ci să le dăm la porci, dar tot* ; deauna fierte. Bune sunt fierte ’ şi amestecate şi în nutreţul pen­

tru găini, chiar şi în nutreţul va- ’ cilor, dar totdeauna fierte.ţ! Culturale.

A doua şedinţăa C ercului cultural a l învă­

ţătorilor din B raşov .

„Cercul Cultural al învăţăto­rilor din oraşul Braşov", îşi continuă munca de perfecţi­onare profesională. Joi în 21 Noemvrie cor. s’a ţiuut a doua şedinţă, la şcoala primară din Timişul de jos, sub preşedinţia d-lui Radu Prişcu, fiind prezenţi peste 50 membri ai corpului didactic în frunte cu domnul inspector şcolar primar Dumitru Mareea.

După cuvântul de deschidere al preşedintelui, urmează lec­ţia de compunere, ţinută de în­văţătoarea şcoalei din Ioc d*na Suluţiu jeana, cu elevii clasei a 11-a şi a toţi minoritari, cu rezultat bun. In continuare d-na Suluţiu îşi ţine disertaţia despre „Metoda limbei române*, un studiu şi ca fond şi ca formă, bine lucrat.li Terminate acestea, urmează critica lecţiei practice, Ia care iau parte d-nii G. Ionescu, R. Prişcu, N. Mate eseu, G. Muşă* tescu, d.nele Mihailescu, A. Z. Popescu şi d-1 Inspector şcolar Dumitru Mareea, fiecare expu- nându-şi experienţele proprii la predarea lecţiunilor de compu­nere.

Punctul al treilea şl ultim din ordinea de zi, este stabilirea programului de activitate al Cercului Cultural pe întreg anul şcolar 1929/30, în baza deciziei min. No. 143941/929, comunicată în întregime membrilor Cercului Cultural.

Cu acestea şedinţa se ridică la ora lVa p. m. urmând ca proxima şedinţă să se ţină la 20 Decemvrie cor. la şcoala primară de stat No. 4 cu o lec- ţiune de Intituţie, ce o va ţinea d-I învăţător Gh. Muşă- tescu, după care se va ceti di­sertaţia d-lui Emil Refl: „Preda­rea intuiţie şi ştiinţelor natu­rale în spiritul şcoalei active, precum şi „Metoda predării Hm- bei române, în şcoalele minori­tare, lucrată de d-1 Vasile Creangă.

Raportor.

Adunarea generala a Turing- Clnbului — secţia Braşov.

In ziua de 5 Decembrie 1929, ora 6 seara va avea loc în sala festivă a liceului „Andreiu Şa* guna", adunarea generală a Turing-Clubului — secţia Braşov cu următoarea ordine de zi: Darea de seamă a comitetului pe anul 1928. Raportul cenzori­lor. Cooptări de noul membrii în comitet. Discuţii asupra casei de adăpost şi diferite propuneri.

Şedinţa adunării generale va fi precedată de interesanta con­ferinţă a d-lui M. Haret, preşe­dintele Asociaţiei, tratând des­pre „Frumuseţile naturii şi Par­curile naţionale mondiale*, în­soţită de numeroase proiecţiuni luminoase cu vederi din lumea întreagă.

?fi AZETA*TR A WSîF V A NfFJ Piflîna 5Nr. 427—1929

De arendat ^ îs.formeiii la N.colae Furnică, Ciocrac No. 13. 3 —3

I pmnn *oc* *ag pfirnal 4U lllilţ> uscate greutate ga* rentată, pre| convenabil. Comen­zile se primesc de F. LANG Coloniale Picta Prundulu', V. COLFSA, Co-on»ale 3 Str. Hir* scher. RADU STINGHE Bode­g a 14 Str. Sf. îoan, 1289 2—3

De închiriat mobilată, 3camere, dependinţe şi teresâi la soare şi aer, precum şi o o- dae mobi.'ată cu intrare sepa* rată. Livadea Poştei No. 40. ; 1—3

De închiriat. SuSi:¥ tărie, lumină electrică şi apă.

S tr. de Mijloc No. 114.1312 1 —1

i y ţ j Biroul meu de tradu MLw iL* ceri şs legalizări l*am mutat din Str. Porţii 44 în Şirul Inului 30 Dr. I. Lemeny 1—3

f * M I S I I » ! m obilată elegantă v u i ţ i u i u de închiriat Strada Spitalului 55. 1310 1— 2

i«i

î«

I

M U T A R EÎncepând din 5 Decemvrie 1929

adv. Dr. A. T ontschva avea biroul Şirul Inului No.

31—33 palatul Sparkassa curtea II.

Tel. birou 227 locuinţa 651.1311 1—3

»ii»iiii»■o

Stim ată D oam nă, acum avefi o c a z ie i

să acordaţi şi reparaţi radical pianul D-voastră prin acordeu- rui nostru. Pianul D-Voastră o

să vă fie mulţumitor.

Casa de piane

T R I S K AStrada Vămii 28/1

TELEFON 551 1297 l — l

C O N C U R SCu 1 Decemvrie a. c., se an*

«gejeezâ la Căminul elevilor me* seriaşi de pe lângă Inspecţia Atei erelor Principale CFR Bra*

,r -şov 2 bucătărese. Doritoarele i de a ocupa aceste posturi se

vor adresa Inspectiunei Atelie relor Principale CFR. Braşov. 1278 3—3

Batal onul l Pioneii de Munte

P u b l i c a ţ i u n eSe aduce la cunoştinţa ama­

torilor că In ziua de 30 De «embrie 1929 ora 10 dimineaţa s e vor vinde prin licitaţie pu­blică la Batalionul 1 Pioneri de Munte din Braşov Bartolomeu diferite obiecte reformate de metal.

Doritorii le pot vedea în fie­care zi de lucru*

Comand. Batal. I. Pioner de M unte:

Lt.-Colon e l : indescifrabil.Comptabil în m aterii:

Ad Lt. indescifrabil.1304 1— 1

C orpul P o rtăre ilo r Tribuna­lului Braşov .

No. 5624— 1929.

Publicaţiuna de licitaţieSubsemnatul portărel prin a*

ceasta publică că în baza de­riziunii No. G. 6197— 1920 a judecătoriei de ocol din Braşov în favorul reclamantului Schvartz D,z den'u repr. prin advocatul dr. I. Gsrgely d?n Braşov pen­tru încasarea creanţei de 2636 lei şi a c s e fixează termen de licitaţie pe ziua de 5 Decem­vrie 1929 oiele 11 a. m , la fa­ta locului în Breşov Str, Hirscher No. 19 şi cont. Str. Lungă unde se vor vinde prin licitatiune pu* blică judiciară mobile de casă, tijghea pentru tâmplârie în va­loare de 24000 lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Breşov, la 13 Noemvrie 1929.F. Crişaru

1306 1— 1 portărel,

România Corpul Portăreilor Trlba- ntlolDi Braşov.

No. 7580/1929.

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin a

ceasta publică că în baza de­riziunii No. G, 8078/1928 a ju- decătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Josef Ho* henfaner repr. prin advocatul dr Fa.k pentru încasarea creanţei de 16235 Lei şi acc. se fixează termen de licitat'© pe ziua de 11 Decembrie 1929, orele 6 d m, la fa(a locului in comuna Maeruş Nc. 54 a), unde se vor vinde prin licitatiune publică ju diciară vacă, porci mobile din casă în valoare de 294C0 Lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare*

Braşov, la 23 Noemvrie 1929.inaescfifcb;!

1303 1— 1 portărel*

România Corpul Portârellof Ttl- bnnalnlnl Braşov______

No. 7670—1929.

Publicaţiuna de licitaţieSubsemnatul portărel prin

aceasta publică că în beza de* ciziunii Nr. G. 5051— 1929 a ju decătoriei de ocol d n Braşov, în favorul reclamantului dr. Fr. Herfurt repr. prin advocatul dr. Faik pentru încasarea creanţei de 4000 Lei şi acc. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 12 Decembrie 192% orele 11 a. m-, ia fata locului în Breşov Str. Curmătura b) 2 No. 58, unde se vor vinde prin licitatiune pu blică judiciară mobile din casă în valoare de 12400 lei­

ta caz de nevoie şi sub pre* tul de estimare.

Biaşov, la 25 Noembrie 1929.indescifrabil

1302 1—1 portărel

Carpul Poitftrelloi Tribunalului Braşov. ____

No. 7754— 1929.

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul portărel prin

aceasta publică că în baza deci* siunei No. G. 15244/1928 a judecătoriei de ocol Braşov ta favorul reclamantului George Puchieenu repr. prin advocatul dr* Nicolae Garoiu din Braşov pentru încasarea ere antei de 3800 Lei şi acc. se fixează ter men de lidtatie pe ziua de 5 Decemvrie 1929, orele 10 a. m-, la fata locului în Breşov, Str. Prundului No. 12« unde se vor vinde prin licitatiune publică ju diciară covoare, tablouri şi un birou în valoare de 9500 Lei.

In caz de nevoie şi sub pre tul de estimare.

Braşov, la 13 Noembrie 1929. 1301 1— 1 F. Crtşarit

portărel.

^ A Ju ta ljtfu tS k a ru k , Jtla u âI a ca fea m feA m ă c u ic c a .

d 'x t fiu & 2 n a c u u u v te , . p A c tu tu id e n i. ‘£ ttfn a £ d

o Z a c e x c a /ie . O x x d te . c a n tin e .

V 8 s C u 6 m A Î A c c o a tti

< n u t n a i * £ e c 7 8 ~

R u g ă m d a ţ ia & n ţ u J t a A /u ţ e t ,

So cie ta tea R estau ratorilor ş i C ârcium arilor Rom âni dinB r a ş o v ş i ju r

I N V I T A R EDomnii acţionari ai S ocietăţii R estau ratorilor ş i C âr-

cium arilor R om ân i din B raşov ş i ja r , sunt invitaţi prin aceasta a lua parte la adunarea generală extraordinară, ce se va ţinea în Restaurantul „C oroan a V eche“, M arţi la 1 7 D ecem bre 1929 orele 9 d im in eaţa , cu următoarea

O r d i n e d e z i :1. Raportul Consiliului de Administraţie,2. Bilanţul şi contul de profit şi pierdere pro 31

August 1929.3. Raportul comitetului de cenzori.4. Alegerea unui membru în Direcţiune.5. Propuneri şi interpelări.Braşov 29 Noembrie 1929.

1CQR *— * ________________ _________ Consiliul rjp Administraţie•

I

[St imată DoamnăAţi înlocuit D-v. vasele de bucătărie uzate? Noi vă sfătuim a o tace acum, căci această ocazie bună ce desfacerea noastră v’o prezintă, se va repetă cu greu.Vă rugăm a vă alege pen­tru cumpărături orele de dimineaţă, deoarece la a- ceste ore aglomeraţa nu este aşa de mare ca în restul zilei.

KAMNER & JEKELIUS1201 1 - 1

PBitiisaţmas i

România, Carpul psrt&rete ftib t - _______natatal Rfaşof_______N c 7122— 1929

Publicaţiune de licitaţi«Subsemnetul Şef-Portărel pria

aceasta pub ică că în b za de ciziuniii No. G. 7105— 1929 a judecătoriei de ocol din B oşov în favorul reclamantului Insti tut de Credit • Alb na* rep!. prin advocatul dr. 1. Garoiu d n Bra­şov pen-ru încasarea creanţei de 19,000 Lei şi acc. se f-xea ză termen de licitaţie pe ziua de 11 Decembrie 1929 orele 37a a. m. la fata locului în comuna Hălchiu No. 43, unde se vor vinde prin licitatiune publică judiciară eutomob!» doi catâri, două garderope în valoare de 6500 iei.

in caz de re voie şi sub pretul de estimare.

Braşov, la 18 Noembrie 1929 Oh- Stăncuîeanut

1308 1— 1 Şef poriărel.

România Domni Portăreilor Tribo natala! Braşov

No. 7824-1929

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul Ş?f Portărel pr n

aceasta publică că în b iz * de ciz'unii No. G. 12242—1929 a judecătoriei de ocol Braşov în favoful reclamantului B ca „ M b?na* repr. prin advocatul dr. I. Garoiu din Braşo/ per.t u în­casarea creanţei de 19,900 lei şi acc se fixează termen de licitare pe ziua de 9 Decern vrie 1929 orele 12 a. m , la fa­ta locului în Bregoy Str- Şirul Inului, unde se vor vinde Drin licitatiune publică judiciară 2 fo- tobi, mesă, 2 scaune, cuier, o glindă cu rame şi fă*ă, scaun pentru dentistică 2 dulapuri şi 2 canapele în valoare de 19,900 lei.

ta caz de nevoie şi sub pre­ţul da estima'e.

Braşov, ia 18 Noembrie 1929.G. Stănculeanu,

1307 1—1 Ş f portă: ei.

Primăria Maalslplalal Bravo*No. 32302/1929.

PsbHeaţiiMBSe sduce la cunoştinţa gene­

rală, că conform ordinului Mi* nisterului Sănătăţii No. 105028* 1929 s’d acordat o păsuire fa* bricantilor de băuturi gazoase şi mineralizate până la 1 Fe­bruarie 1930 pentru înlocuirea actualelor sticle de timona dă cu pilă.

In cazul când noul regula­ment per.tru controlul alimente­lor şi băuturilor se va promulga înainte de 1 Februarie 1930, prelungirea termenului va înceta la data promulgărei.Comisia interimară,Preşedinte, p. Secietar general:

Cuteanu. R Maxim-

Toate obiectele preţioase şi efecte amanetate şi nerescum* pârâte în le in'nu! legai cu sca denta până ia 31 Octomvrie 1929 inclusive, se vor vinde prin ii citaţie publică forţată, ce se va finea în ziua de 5 Decemvrie 1929. orele 8 d m neata în Io ca'u din B eşov, Strada Prun dul Rjzelor No 2. Ob ectelese pot scoate până la 1 Dec. a. c*

Breşov, la 22 Nov, 1929.Prima casă de amanet-

1246 3 - 3

fe— j g — — ■ *

D-na Elena şi Vasile Ghifoc, roagă pe prietinii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul iubi­tului lor frate şi cumnat

Nicolae N . Stingh»care se va celebra Vineri in <* Decembrie 11929 la ora 1 1 <*« m. în Biserica Sf. Nicolae di** Prund.

Pagina 6. OAZETA TRAN8ILVAN1EI N>- 127-1929 .

Iatâ textul codicilului testa meniului lui Clemenceeu, făcut la Paris, la 28 Martie 1929:

•Acesta este testamentul meu. Vreau să ftu îngropat la Colom bier, alături de tatei meu. Cor pul meu va fi condus din casa, unde îmi vet. fi det ultima su Ilare până la locul de îngo pare fără nici un cortegiu şi fâ ră nici un fel de Ceremonie Nu se va practica nici o autopsie. Nu se vor face nici manifesta* ţii, nici invitaţii» nici ceremonii La mormânt nu se va pune ni mic, decât un grilei de f er, fă fă nume, aşa cum e la mor mântui tatălui meu. In cosciug alături de corpul meu sâ se a şeze bastonul meu de fjer, pe' care 1 om

rete şi cutia învelită în piele de cacră, care se găseşte în col* tul d n drâepte, în pâtleâ d e sus a dulapului meu cu ogHn dă. De asemenea se va lăsa în acea cutie cărticica pusă a colo de scumpa mea mamă In fine se vor mai pune cele două buchet« le de fîoţ» uscata eaie se găsesc pe seba cam e rei ce dă spre g ă d n â , aştza te înti’un obuz.

Numesc ezecutor testamen­tar pe scumpul meu prieten Nicolas Pietriţ împreună cu a* vo atu! Pournin şi cu fiul meu Mîchel şi le mulţumesc pentru osteneala ce le ar putea-o c<l- re ateastă însărcinare.

cu mâner Făcut la Paris la 28 Martie din ii ne* 1 1929 G. C émeheeau*.

PARIS 3 E(Rador). — Guver­nul francez sesizat de inierven- fia Chinei asupra ostilităţilor din extremul orient, a luat contact CU guvernele din Washington, Tokio, Rome, Berlin şi Londra şi în înţelegere cu acestea, a făcut un demers diplomatic la Moscova şi Nanking. Guvernele mai sus menţionate au făcut de­mersuri analoage.

Nota remisă la Moscova şl la Nanking aminteşte guvernu­lui sovietic şi guvernului chi­nez obligaţiunile pe care le-au contractat prin adeziunea lor la pactul Kellog. Nota declară că guvernul francez a urmărit cujg a a = ..'Iii u......

îngrijorare evenimentele, care au intervenit In relaţiile ruso- chineze, după litigiul în chestiu­nea liniei ferate orientale. De asemenea, nota reaminteşte de­mersul din 19 August, după care cele două puteri au afir­mat formal că nu vor recurge în nici un caz la războiu.

Guvernul francez atrage din nou atenţia celor două puteri asupra pactului din Paris, în special asupra cart. 2 şi speră că vor renunţa să continue os* tîlităţiie şi vor decide să rezol­ve pe cale pacifică actualul conflict.

Reproducem vestea frumoasă şi îmbucurătoare a ziarului sat- xnărean »Satu Mare* nu numai ca să o aducem la cunoştinţa cetitorilor, ci mai mult pentru a da ca pilda şi îndemn pornirea frumoasă a Voinicilor delafron tlerăl

Ascultaţi şi urmaţi frumosul îndemn, pe care îi dau tinerii din Sătmar:

Mulţi dintre Voinici s’au apu­cat serios de lucru. Sfaturile noastre au fost ascultate şi ei azi, pot servi de exemplu. Un grup de tineri ţărani din Pomi, Mădăras şi alte comune, întâl­nind pe un conducător ai nos* iru în Satu* Mare, Ta întrebat ce Căr[i trebue să cetească — «mai ales acum seara, căci a înce­put să fie noaptea lunga*.

Desigur, prietenul nostru le-a dat explicaţiile necesare şl Voi­nicii noştri în 2 - 3 ore erau cu braţele pline de cârti.

însemnează aceasta că, ii* I Reni voinici din judeţ, au înce­

put să*şi înţeleagă cu adevărat rostul lor în sate. Nu sunt Voi* ni cai »bande“ de oameni fără căpătâi, cum îi taxează unii oră­şeni, cărora nu le convine deş­teptarea poporului, ci tineri în­sufleţiţi, cari voesc sâ înveţe, să se deştepte şi sâ*şi servească satele şi ţara. T.nerii din toate satele judeţului trebue să imi- teze pe tovarăşii lor, cari deja au păşit ia acţiune.

Mal ales la frontieră, pe lân­gă rostul nostru de a fi în ser­viciul celui mai democrat par­tid romanesc, ii avem şi pe acela de a Încuraja propaganda culturală românească între atâ ţia minoritari.

Suntem datori deci să îm* prăşhem şi slova românească alea să.

i *

Comitetele de revizuireC e atribuţii vor avea.

Ministerul de Interne a în* tomit proectul de lege prin care se înfiinţează un comitet cen­tral şi comitete locale de revi­zuire, potrivit dispoziţiunilor art. 325 din legea pentru orga­nizarea administraţiunii locale.

Sediul comitetului central de jrevizuire e s te ta Bucureşti, iar al celor locale pe lângă direc­toratele provinciale.

In comitetele de revizuire ta r intra magistraţii diferitelor autorităţi administrative.

In sarcina tor este revizuirea şi reformarea actelor adminis­trative putând dispune renovarea diferiţilor funcţionari cum şi să dizolve delegaţiiie şi comisiile respective.

Comitetele de revizuire mai funcţionează şi ca organe de tutelă şi control administrativ, Ca instanţă de verificare şi ju de care.

A nchetarea funcţionarilor ceferişti. Direcţiunea generală c.f. r., a luat următoarea bună măsură în privinţa personalului căilor ferate, pus sub cercetare.

Când un funcţionar este pus sub cercetare *şi în interesul anchetei, se cere suspendarea lui din serviciu şi imediat ce ancheta va fi terminată se va cere ridicarea suspendărei. Dacă ancheta va hotăra trimiterea funcţionarului în judecata C o­misiei de disciplină, aceasta va trebui să se pronunţe dacă pe timpul suspendării provizoriu trebue să se achite sau nu drepturile băneşti ale învinuitului.

Cu această măsură, nu se va mai ţine personalul suspendat şi pe timpul dela data înrheerei cercetărilor şi până ia pronun­ţarea deciziei Comisiilor de dis­ciplină, piâtindu-se adesea atât salarul celui suspendat cât şi cheluieiile de deplasare ale ce­lui trimis pentru înlocuire.

I L - o g s i c i

Localul D irecţie i C. F . R. în Braşov . Curtea de Casaţie a respins recursul Casinei ma­ghiare din Braşov care pretin­dea că localul în care se află direcţia C. F. R. er fi proprie­tatea ei; astfel imobilul a rămas definitiv în proprietatea statului român.

Distincţie. D-l Dr. Valeriu St nghe a fost decorat cu ordi­nul „Coroana României* în gra­dul de cavaler.

Feiiciiări.

Com itetul »A strei“ B raşovmulţumeşte şi pe această cale tuturor colaboratorilor la reuşita festivalului organizai la 1 Dec. c ;vtu prifejtîl’ âHlVersăriî Unirii Ardealului cu tŢara-Mamă, pre­cum şi publicului, care partici­pând Ja serbare a dai dovadă că apreciază aşa cum se cu­vine această zi istorică. — »As­tru*-Braşov.

C onferinţa anunţată pe Joi 5 Dec. ora 6 a d-iui Dr. Suciu Sibiaau se amâna, din cauza conferenţei d lui M. Haret, pe Sâmbătă ora 6 în saia Sfatului. Conferenţa va fi însoţită şi de proecţiuni. •

Filiala Uni anei m icilor in* d astriaşi ş i m eseriaşi patroni din Braşov, va ţine Duminecă 8 Decemvrie a. c. ora 10 e. m* în sala Sfatului orăşenesc o în­trunire de protestare contra an- teproectuiuî de lege ai asigură­rilor sociale, la care sunt ru- flaţî a lua parte toţi micii Indus­triaşi şi meseriaşi din oraşul şi judefui Braşov. •

B rilish su b je c îs and natura­li zed Bntish subjects and pro- tected persons are hereby ad* vised thal, in their own inte- rests, they shoutd register then* selves as such at ihe British Consulate et Cluj, and that such regtstration shoutd be renewed annuaiiy.

Aviz. Se aduce la cunoştinţă că d-i Chitic nu mai este Jn serviciul Cooperativei Muncito­rilor din Braşov Şchei deci nu mai are nici un drept de a o- pera in numele acestei coope­rative. Consiliat nu şi va iua nici o răspundere asupra ori cărei operaţiuni va face.Nicolae Stmghe, N B adea ,

preşedinte. secretar.

Pentru C ooperativa Mun c iton ior aia B.aşuv, riait» Prun- dutu Na. 6 se Cauiâ încă un vanzâior mi or maţ. uni ia Gaza ta f.ausdvauiei OU a da Prun j u u i iNu- 15.

M edic dentisL Dr. Teodor I. Cheorghiu. Consultaţi uni şi tra­tamente pentru boate de gură şi dinţi in fie-care zi de lucru dela 3— 6 in Strada Por{ii 38 (Firma Tabak). Lucrările termice executate de D na Enderst-Kto-tsch. 1266 1—4• I

O expoziţie de cu sătu ri na­ţionale. o im Maaa căpitan A <Jces«.u dtSwhiae in sala Cer cuiul Ml».tai (Bmşov) o expo­ziţie da cosâiun naţon&le, co vome, lu g ik etc- Expoziţia se poate viz.ia deia 8— 22 Dec. i929, o itlt 9— i a. m. şi 3 —8 p. m 1305 1—1

S o cie ta tea academ ică »Ju­nim ea* invită la inaugurarea festivă a anului 52 de activitate, care va fi urmată de serbarea Sf. Nicolae.

Serbărite au loc la 6 Decem­vrie 1926 tn saia festivă a C a­sei Germane din Cernăuţi.

I N F O R M A T I U N TP lecarea d-nuluf Al. Vaida

Voevod. Duminecă la orele 3.10 d. a; cu Expresul 21, d nul Dr. Al. Vaida* Voevod, ministru de interne, a plecat în conce diu la Viena. D*sa este însoţit de d na Vaida.

In gara de Nord d*sa a fost salutat de d 1 prim ministru Iuli u Maniu şi de dnii miniştri Virgil Madgearu, gen. Cihoski, Voicu Niţescu, Sever Bocu, î. Lugo- şianu, Ed. Mirto şi D. R. loani* ţescu şi de numeroşi parlamen­tari.

D ecoraţi de Vatican. Ulti« mut număr al monitorului »Acta Apostolica Sedis“, monitorul ofi­cial al Vaticanului, publică nu­mele persoanelor decorate de Sfântul Scaun. Cele mai nume­roase persoane ce au fost dis­tinse de Papa dela Roma, sunt Români. Iată lista persoanelor decorate:

Au obţinut marele cordon al ordinului Pius ai XI*lea: d nii luliu Maniu, preşedintele consi­liului de miniştri, generalul Al. Averescu, şeful partidului popo­rului, Vintilă Brătianu, şeful par tidului national-libera), V. Ti tu - lescu, ministru plenipotenţiar la Londra, G. O. Mironescu, mi­nistru de externe, Alex, Vaida- Voevod, ministru de interne, I. Mitilineu, fost ministru de ex­terne.

Au primit ordinul Pius d n ii:D. Jurano, Zeno Pâclişanu, Con­stantin Isopescu-Grecul şi loan Ciinciu.

Au primit marele cordon al Sfântului Grigorie d*ni:i Aurel Vlad, fost ministru de culte, Şte­fan Cicio Pop, preşedintele Ca­merei, Traian Bratu, preşedin­tele Senatului, Vasiie Goldiş, fost ministru de culte, Octaviaa Goga, fost ministru de Interne, Caius Brediceanu, C, Bârsan.

Au fo t decoraţi cu ordinul Sfântului Grigore d n ii: Caius Văieanu deputat, Pa vel eseu Ma- vrocordat şi V. Ivănţeanu.

Au primit marele cordon al Sfântului Silvestru d n ii: Gri­gore Gafencu, subsecretar de stat, A. iacovachi, C. Olânescu, C. Zâne seu.

Cordonul Sfântului Silvestru d n ii: N. Viâdescu, Broşu, Vio* rel V. Silea deputat şi şeful »Chemării*. T. Soiacolu şi Emil luga.

D ela oficiul naţional al c o ­operaţiei rom âne. Pentru pe­rioada dela 28 Decemvrie a. c. până ta 10 ianuarie 1930, Ofi­ciul National al Cooperaţiei ro­mâne a organizat cursuri de cooperaţie ia Băile Herculane, la cari vor lua parte conducă­torii de cooperative din Ardeal, Oltenia şi Muntenia. Se vor preda cunoştinţe de contabili­tate şi caicuiaţie comercială, le­gislaţie, technică şi administra­ţie cooperativă, precum şi pro­pagandă cooperatistă.

•Numirile făcute de m inis­

terul instrucţiei. Zilele acestea va fi prezentat Înaltei Regenţe un tablou cu numirile făcute de ministerul instrucţiunii în învă­ţământul din Ardeal şi Banat, care pune in evidentă netemei­nicia acuzaţiunilor aduse de d-l Silviu Dragomir în Congresul naţional bisericesc.

• -M inisterul de finanţe a mai

vărsat ia Banca Naţională suma de 250 milioane lei în contul avansurilor temporare făcute sta­tului. Au mai rămas de plată din cele 750 milioane cât erau aceste datorii, numai 250 mi. lioane.

Cetiţi şi făspâudifi,ti*zeta Transilvania!*

cel mai vechi star românei«

»Linia ferată Satu M are —

C ernăuţi. In urma nouei con­venţii de cale ferată încheiată Intre România, Cehoslovacia şi Polonia, drumul între Satu- Mare şi Cernăuţi a fost rrtult scurtat cu o linie de peăge. Astfel Ardealul este legat pe o cale directă cu Bucovina.

Trenul românesc va trece pe teritoriul cehoslovac şi pe cel polon.

La Halmei se va face intra* rea pe tertloriul cehoslovac, la Câmpulung de pe Tisa trenul va intra pe teritoriul românesc şi apoi va trece în Polonia până la hotarul Bucovinei.

La 10 Decembrie va fi pus în circulaţie pe acest traseu trenul românesc.

Pe acest traseu vor circula zilnic trenuri de călători şi marfă. •

Muzicanţii - instrum entişti streini. Direcţiunea culturii po­porului a decis să nu mai a- corde nici o autorizaţie de an­gajare, în localurile de consum'y cinematografe, etc. muzicanţilor« instrumentişti streini. Această hotărâre a fost luată în urma plângerilor făcute de instru» mentiţhi români, cari au arătat câ ei nu se pot bucura de an­gajamente simitare ia ţoriie ve­cine şi muzicanţii noştri nu pot găsi angajamente, prin concu­renţa muzicanţilor străini.

Această măsură nu priveşte pe celebrităţile muzicile străine, care ar dori să concentreze la noi in tară.

D e la sate

Alegere de preoţi Ia Hâşaor

Ni se scrie:in sfârşit a trecut şi comuna,

noastră Râşnov peste valurile^ turburi, cari au premes actul alegerii celor doi preoţi pentru posturile, — demult, prea de­mult, — râmase vacante încete două parohii ort. rom. ale Co*» munei noastre.

Satisfacţia comunei în urma rezultatului alegerii este cu a- tât mai mare, cu cât cei doi candidaţi reuşiţi sunt cei doriţi de toată suflarea neinfiuinţatâ şi neterorizatu de manoperiie la cari s’au dedat unii dintre fanaticii partizani ai unuia dia candidaţii căzuţi.

Ne bucură n că ia aiegare, îa locul beţiei şi mirosului de vin* a reuşii voinţa adevăraţilor creş* tini cu cinste ţaţa de biserica»

Cu toată îuscenarea celor vi* zati de a zadarnici alegerea, poporul indulgent şi a păstrat răbdarea şi prin vot secret şi-a spus cuvântul şi dorinţa in felul cum urmează:

A întrunit d i i. Scurta 431 voturi, d i N. Gogonea 232 vo* turi, d i lord. Curcubâtâ 200 vo­turi, d-l I. Piniea 7 voiun, iar d-i Pungociu 2 voturi.

Cei doi dintâi cu majoritate de voturi, voi ti deci păstorii sufleteşti ai Românilor râşno* veni. Încrederea pe care popo* ru! o are în persoana dânşilor au dovedit-o deia început acla­maţiile cu cari au iost primiţi,•

Din partea redacţiei nu pu* tem decât felicita pe bravii râş* noveni, cari au ştiut să-şi alea* gâ slujitori ai altarului, bărbaţi aşa cum plac iui Dumnezeu şi cum trebaesc oamenilor.

Dacă forul competent supe­rior ai bisericii ar căuta * să descoasă actele premergătoare acestei alegeri, ar descoperi lu­cruri. cari dacă ar fi stânjenite pentru viitor, numai bineţe nise* ricii iar servi, ridicându-i pres­tigiul. 1

r n m m m k a , m w m iM U t b &a &i&c e a c o m p . b r a ş o v . iC iv in