'MAnul al XCVI-lea Nr. 49 r f§ |K * &

SUMARUL 2 Lei Braşov Duminecă 25 Iunie 1933,1

ri \ l

?!«!«>> ,*a$ arii«î S““cais i °- 272 j

»or 1

lu lf it lA H âOMISlSTBâTIâI ş o v , STRADA LDNGA Nr. 5.

(Cinematograful „Astra“) ÎELEFON 228

I ibcn-tmant anual B60 lei Ipwntra atrelnătate 800 lei IAnunţuri, reclame, dnpi tarii

Fondată la 1838 de ieorge lanţiu__ Apare de trei ori pe săptămâna

Regele Carol la moartea lui Aurel Vlaicu :Groaznica nenorocire, care a răpit neamului pe unul dintre cei mai

iscusiţi şi viteji fii ai săi, a îndurerat adânc pe MM. LL. Regele şi Re­gina. Din înalt ordin Vă rog să prezentaţi familiei sentimentele de adâncă părere de rău a MM. LL. Regelui şi Reginei pentru marea perdere su­ferită. Adjutant Angelescu.

0r Voie a şijudetilj

ut prin tPutea p!j

de prj irilor rei le lucrai e vor!« pozipinj alura* jj rl meni

llefan, utor a n cercete« dare.ic Vin» raport j pentru Iu

AUREL VLAICU( n . 1 8 8 0 f 1 9 1 3 ) .

Ci prilejul serbărilor comemorative delà Orăştie.H ând mă gândesc la A. Vlaicu îmi vine totdeauna înj minte un clişeu reprodus din revista Hceafărul“ de pe vremuri: Câmpia Libertăţii a Blajului, deaiupra ei, pasărea lui Vlaicu, jar mult în urmă, pe primul plar, doi ţărani aîn cămeşi de sălâtore, fugind pe jos cu o- chii (iniă la aparat.H atâta spinteneală în fuga ce­lor doi de jos, aiâta voe bună, pen ru o aşa întrecere ciudată, iolu> suntjatât de departe] Conti­nuă id fuga, cei doi flăcăi vor fi ajurs la marginea Câmpiei, iar apfaiul va fi coborît graf os

îlectrici« Pe ârnave în jos. Ţăranii se i Nr. 2$ TOr °Pri* ° clipă, vor fi privit

^Brma lui, apoi cu resem­nata lor stoică, plină de bun

şaiu'l #im! vor fi spus: rámánál Cât e de departe şi cum

mă)e de frumos. Nimeni nu se H le {ine după el.

Ie ’ă ciudăţenia cea mare.Burei Vlaicu, feciorul ţăra-

.uilii fruntaş din Binfinţi de flS i; lâilâ Orăştie, ieşit dintr’un me­

diu n care orice şurub îl făcea neanjul sau {iganul, prin miniea lui s’a ridicat şi a fost între cei

erealllf dini i cari au isbândit să reali- Braşov- zezi visul de veacuri al tuturor ea mai» Miorilor: o maşină cu care Iunie B l să poată sbura.

Bâte gânduri însă până să a- nt ini |unj ă aci. Câte încercări, în

Sodei loal domeniile începând dela i (Pruni arEl de fer, care să i apere :a, în c* Beamanfanul de mâna prea lungă

a gazdei, până la., perpetuum i va adud înot le; iar când a [isbutit s’a

Jevotat cu totul înfăptuirei sale. benefic11 | lăsat locul pe care-1 aveală serWn|° fabrică din Germania şi stinatai! acasă, Ia Binţinfi, cuşi sărud jrifcctul de maşină, ca îm reună ţuros cl :u|ratele său Ion, ţăran, rămasromâne1 Blug, să o pună pe roate particip«

e, con® reali*81

Puţin după aceea pleacă la Bucureşti, pentruca acolo, după o muncă de salahor, sa dea ar­matei române un avion propriu pentru nevoile ei.

yieţa lui Vlaicu, este legată sfrâns de înfăptuirea aparatului său, o viaţă de erou pusă toată în serviciul unei mari idei. E o viaţă prin esenţa ei idealistă, de un idealism pur, aproape supra­omenesc, al cărui isvor apere nu­mai rar. Dacă cineva ar încerca să descrie această viaţă, pentru a o face înţeleasă de cei mulţi, aşa cum s’a făcut pentru vieţele mari în alte părţi, ar Irebui să sintetizeze carlea care ar cu­prinde-o în câteva cuvinte : o viaţă de jertfă, o jertfă pentru ştiinţă, jertfă pentru naţiunea din care făcea parte. Câtă încre­dere n’a insuflat el acestei na­ţiuni !

Caragiale povesteşte, că la serbările Astrei dela Blaj, după sborul lui Vlaicu, lumea plân­gea de bucurie.«

In anul acesta se împlinesc douăzeci de ani dela moartea lui Vlaicu, căzut cu avionul; pe când încerca să sboare din Bu­cureşti în Ardeal deasupra unui sat de lângă Ploeşti. — Liceul din Orăştie a pregătit pentru zilele de 24 şi 25 Iunie a. c. mari serbări la cari ia parte oficiali­tatea în frunte cu d-1 ministru al Instrucţiunii, d-1 subsecretar de stat al aviaţiei, cu reprezen­tanţii Academiei, Universităţii din Cluj şi al Politehnicei din Bu­cureşti. Cu acest prilej se vor spune multe lucruri frumoase pentru percursorul sburătorilor noştri.

Va fi un prilej de îmbărbă- lătoare .aduceri aminte pentru un mare om şi un mare român.

O. E. Popa.

ca b»?Mi

iiosrc

cc-jtpcono*

-aria

V

Pstatărlle senzaţionale ale unui istoriograf magh ar|ilele acestea a apărut laimpesta o operă importantă

biografului maghiar, pro-orj u kckhart, sub titlul ori Ţn9artei“ (Magyarország

3Conu” mg; care constitue celr,Ciocri nia ?e . . c* răspuns la campa­

n ii ' VlZl®nistă maghiară. De Ecl an‘ *ncoace profesorul ciQi 1 se ocupă cu studii spe- Cor i!(,a,s.upre vieţii juridice şi că|n_ banale ungare, dovedindJ ,* ® 8»« nU datează din tim- ec “ d®scălecarii Ungurilor în

îu|Dr ., ,nLonie> ci că Ungurii 0r JJat bazele instituţiunilor el . ae Şi constituţionale

Hrn « n»: dela Cehi, Polonezi,rlfes0naVp Cauza aceastaabchî : l ^hart a şi fost luatCeh-ceŞLb-°iColat dc Un9uri>

Nr- î ' >e stor;^Sa ,nu *‘a împiedecat 4 ‘nup ^redu' maghiar să-şi 5,0 ei n,0^ 8 de revizuire aI ei Maghiare.| °Ja sa carte Eckhart pre-

cizează pe baza studiilor făcute că înainte de venirea Ungurilor au locuit pe teritoriul Ungariei istorice, următoarele naţiuni: la Nord Slovacii, în Panonia trans- danubiană Slovenii, înlre Du­năre şi Tisa şi dela acest rau spre Est, Slavii. Teritoriul, pe care Ungurii I au ocupat, — spune Eckhart, — corespunde în genere, regiunilor ce au fost lăsate Ungurilor, după o mie de ani, prin tratatul dela Trianon. w „

Mai departe Eckhsri arată, ca deferirea coroanei primului rege ungar Ştefan de cătră Papa, n-a avut acea importanţă cum se învtţă în Ungaria. Regii unguri n-au obţinut nici un fel de avan- fagii speciale. Eckhart respinge învăţătura de pană acum, care se sprijină pe documente Jalsi ficaie mai târziu. Răstoarnă afir­maţiile ca de ex. Croaţii s-au , supus Ungurilor în mod volun-

tar în secolul a l 12-lea. Res­pinge şi toate legendele şi afir­maţiile, că Ungurii ar avea cea mai veche constilujie din Europa şi o desvoltare juridică specială. Dovedeşte, din contră, că la ei a domnit întotdeauna cel mai mare absolutism şi că bazele progresului au fost primite din străinătate.

Ungaria istorică n’a fost atât de ungară cum se învaţă până în prezent în istorie. Un deo­sebit interes prezintă capitolele, în care prof. Echart insistă asu­pra marilor greşeli ale Ungu­rilor în ultimii 150 de ani în chestiunea naţionalităţilor. După părerea sa, Uugurii n’au ştiut să rezolve această chestiune la timp. Au uitat să facă aceasta în anul 1848 şi mai ales în anul 1868.

Prof. Eckhart acordă o deo­sebită atenţie şi naşterii şi des- voltării mişcării naţionale a na­ţiunilor neungare din Ungaria antebelică şi erată că Ungaria însăşi a coniribuit ca să ajungă treptat la ceeace a devenit fapt în 1919 la conferinţa de pace.

Constatările de mai sus le re­ţinem dintr’un articol, pe care ni 1 trimite spre publicare egen- ţia „Ceps“.

Aplicarea legii ca­drului disponibil

Nu se mai fac noui numiri.Se aduce la cunoştinţa gene­

rală că, intrând în vigoare, pe ziua de 4 Mai 1933 legea ca­drului disponibil al funcţionari­lor publici, publicată în „Moni­torul Oficial“ No. 101 din 4 Mai 1933 şi în urma avizului dat de comisiunea (^permanentă pentru realizări de economii în bugetele serviciilor publice cu adresa No. 978933 nu se vor mai face noui numiri, iar locu­rile vacante se vor complecta numai cu funcţionari din cadrul disponibil.

D l Dr. Voicu Niţescu, mi­nistrul agriculturii şi domeniilor, a fost primit Mercuri dimineaţa în audienţa de lucru de M. Sa Regele.

Valorificarea cerealelorUrcarea şi asigurarea preţului grâului prin un organism

de cumpărare al statului.

Apreciind situaţia agriculturei, care din cauza disproporţiei în­tre preţurile industriale şi cele agricole, a împins nu numai agri­cultura ci împreună cu ea în­treagă viaţa economică a ţării intr-un greu impas, guvernul s a gândit să ia toate măsurile pen­tru îndreptarea răului.

In acest scop delegaţia eco­nomică a guvernului a ţinut două importante şedinţe, discutând şi hotărând măsurile în legătură cu rezolvarea problemei.

Pentru a pune pe agricultori la adăpost de speculaţiile inter- mediatorilor şi a ridica astfel prejul cerealelor — în primul rând al grâului — şi pentru a putea pune stavilă eventualităţi­lor, care ar putea influenţa spre rău preţul cerealelor, delegaţia economică a guvernului a de­cis ca statul să intervină în sco­pul de a asigura agricultorilor un preţ remunaratoriu al grâu­lui. Se vor face adecă cumpă­rături de grâu la un preţ, ce se va fixa de guvern, prin un or­ganism de cumpărare compus din colaborarea cooperaţiilor şi instituţiilor financiare şi econo­mice sub supravegherea Băncii Naţionale, căutându-se în felul acesta să se evite orice afaceri, care ar aduce pagube agricul­torilor noştri.

Natural măsurile luate de gu­vern vor merge mai departe, pe măsură ce nevoile şi împreju­rările vor cere aceasta.

Merită toată recunoştinţa a- ceastă acţiune a guvernului, care face dovada deplină a grijei ce o poartă nevoilor ţării, şi ale cărei roade sperăm că se vor arăta în curând.

•Membrii delegaţiei economice

a guvernului au ţinut Mercuri o şedinţă, prezidată de d-1 prim- ministru dr. Al. Vaida-Voevod, luând în discuţie valorificarea cereale lor.Ş

Delegaţia economică s-a ocu­pat de această problemă atât de arzătoare şi în special de

valorificarea nouei recolte de grâu.

După expunerea d-lui ministru Voicu Niţescu asupra perspec­tivelor nouei recolte şi asupra măsurilor, ce trebuesc luate pen­tru valorificarea ei, delegaţia e* conomică a examinat diferitele propuneri făcute de d nii miniş­trii Gh. Mironescu, Ed. Mirto şi M. Ghelmegeanu, în iegătură cu asigurarea unui preţ remunatoriu, la grâu, agricultorilor.

Joi seara delegaţia economică a guvernului a ţinut o nouă şedinţă, la sfârşitul căreia, s-a dat presei urmă­torul comunicat :

Delegaţia economică a gu­vernului în şedinţa de azi, sub preşedinţia d-Iui prim- rninistru Al Vaida-Voevod, în urma discuţiilor ce au a- vut loc a decis, intervenţia Sfatului în scop de a asi­gura agriculturei un preţ re­muneratoriu pentru grâul din noua recoltă.

Această intervenţie se va face prin cumpărături de grâu la un preţ, ce se va fixa de guvern şi printr’un organism de cumpărare care nu va ava caracter de m o­nopol.

Acest organism de cum­părare se va creia prin co ­laborarea cooperaţiei cu institutele financiare şi eco ­nom ice de specialitate şi el va lucra cu sprijinul Băncii Naţionale în special în op e­raţiile de warantare a sto ­curilor de grâu cumpărate.

Pentru stabilirea condiţiu- nilor de executare a întregii operaţiuni de intervenţie a statului, potrivit celor hotă­râte de delegaţia economică, s ’a numit o com isie res­trânsă compusă din d-nii miniştri de industrie, finanţe, agricultură ş i comerţ, cari sub preşedinţia d-lui prim- ministru Al. Vaida-Voevod va trebui să supuie în câte­va zile delegaţiei econom ice toate lucrările necesare pen­truca acţiunea stabilită să poată începe imediat.

Amintiri.

Braşovenii şi Aurel VlaicuNoi Braşovenii am avut de

douăori fericirea să-l avem în mijlocul nostru pe genialul zbu­rător al neamului Aurel Vlaicu, căzut jerifă ştiinţei şi iubirei sale de neam în ziua de 31 August st. v. (13 Sept. st. n.) 1913, când plecând din Bucu­reşti încercase cu aparatul său să treacă Carpaţii, pentru ca a doua zi să-şi revadă satul natal Binţinţi şi să ia parte la aduna­rea generala a „Astrei convo­cată Ia Orăştie.

Frima vizită.Era înlr’o zi frumoasă de

toamnă a anului 1909, când primisem vestea la redacţie ca

un tînăr inginer român de ori­gine din comuna Binţinţ cu nu­mele Aurel Vlaicu venise la Braşov, însoţit de d l V. Bon- tescu, ca să facă aici experimen­tări cu modelul unui monoplan original, iscodit de mintea sa agere. Venise la Braşov în spe­ranţa, că aici, producându-se cu modelul său, va atrage asu­pra sa atenţiunea unor fruntaşi braşoveni cu legături în Româ­nia, ca să-i esopereze ajutorul cercurilor oficiale din Bucureşti pentru construirea 'unui aero­plan după modelul său mira­culos.

îmi aduc aminte ca azi de a- gilaţiunea ce ne-a cuprins su­

fletele la aflarea acestei ştiri şî, fără a mai aştepta o deosebită invitare, m-am grăbit în curtea gimnasticei liceului nostru din Braşov ca să fiu de faţă la a* ceste experimentări originale. Ne aflam doar în toiul invenjiu- nilor pe terenul aviaţiunei şi a* flasem din spusele unui prierin, că acest necunoscut inginer ro­mân, care avea să devină după un an de zile fala j şi mândria neamului românesc, şi-a cons­truit în comuna sa natală din lemn şi pănură un aeroplan de o construcţie pe cât de simplă pe atât de genială, pe care, în lipsă de motor, îl ţtrăgeau cu funii flăcăii satului, iar el se ri­dica pe „pasărea“ sa la câţi-va metri înălţime percurgând dis­tanţe de câteva sute de metri...

Experimentările inginerului Vlaicu din ziua de 25 Sept. v. 1909 în ţcurtea liceului român

Pagina 2GAZETA TRANSILVANIEI

Activitatea Camereide »agricultură-Braşov

Spicuiri din darea de seamă cetită în ultima adunare generală.

I.Agricultura propriu zisă din

judeful nostru cuprinde cerealele plantele industriale, furajere şi izlazurile. Ca complectare şi în regiuni specifice se practică horticultura şi pomicultura. Pro ducjia totală a cerealelor ser­veşte la acoperirea cantităţii ne­cesare însămânţărilor, iar restul la acoperirea unui foarte mic procent necesar la alimentaţia, fie umană, fie animală.

Orzul contează ca cereală principală în acest judeţ, deoa­rece şi astăzi — este adevărat că în proporţii foarte mici — îşi află plasamentul la fabricele de bere din ţară şi străinătate. Din multele varietăţi, care existau, se poate spune că astăzi el este uniformizat pe întregul judeţ, 90°/0 fiind reprezentat prin va­rietăţile izaria, mai puţin bavaria, dovedite ca cele mai potrivite culturilor acestei regiuni.

Cum în judeţ deocamdată a- proape fiecare agricultor este aprovizionat cu cantităţi sufi­ciente din aceste varietăţi, pen­tru moment nu a fost nevoe de un concurs al Carnarei.

Grâul. Suprafaţa cultivată cu grâu este foarte redusă, întreaga producţie lui anuală fiind de cca 11'0 vagoane. In cursul anului 1932 este ştiut că ru­gina, care a bântuit în afară de ţara noastră şi în alte ţări, a compromis producţia grâului de toamnă, astfel ca agricultorul pentru campania viitoare nu a avut cantitatea de sămânţă ne­cesară, iar mulţi chiar au aban­donat cultura acestui grâu, tre­când la cultura grâului de pri­măvară, Stephani Nr. 71, dată ca sămânţă de Cameră încă în pri­măvara anului 1931 şi care s-a dovedit foarte rezistentă la ru­gină, asigurând în acelaş timp şi o producţie mare. Astfel în toamna anului 1932 Camera a destribuit 7657 kgr. grâu să­mânţă de toamnă varietatea D. 46, deasemenea varietate expe­rimentată ca cea mai potrivită climei şi solului nostru. La a-

din Braşov au fost într’adevăr surprinzătoare şi minunate.

Dânsul adusese cu sine la Braşov modelul Nr. 2 al aero­planului d-sale şi l a dat în zbor în faţa unui public destul de nu- măros.

Modelul avea cam 1 m. lun­gime şi era de forma unei li- beie, construit din lemn de brad, de gorun şi din pânză.

M^d iul a făcut 10 ascen­siuni, săvârşind diferite evolu- jiuni după poziţia dată de înainte cârmei. De fiecare dată am admjrat stabilitatea aparatului; el cădea fiecare dată lin, drept pe rotiţele sale chiar şi dacă în ultimele momente planul avea înclinaţiune destul de mare. A- ceasta dovedea marea stabili­tate a lui. Avantajele proiecta­tului monoplan erau: 1) simpli­citatea în construcţiune şi ma­terial, deci ieftinătatea lui, 2) pondul lui mic, ca moior 80—90 kg. faţă de 250 kg. ale aeropla­nului lui Bleriot, 3) cârma u- şoară şi foarte sensibilă, şi 4) faptul că planul ne având pânză duplă şi având sârmele subţiri un rol covârşitor, întreg sistemul nu era prea rigid, ci de-o elasti­citate potrivită faţă de impui- ziunile vântului.

j ceastă sămânţă Camera a su­portat în total Lei 12.161.

Furajere. Pentru mărirea su­prafeţelor cu plante furajere, re cerută de înmulţirea stoculuijde vite din judeţ, Camera a inter­venit la Minister, obţinând un ajutor pentru procurarea de se- mânţă de lucernă. S au distri­buit în primăvara anului 1932, 1525 kgr. semânţă lucernă cu o reduceie de 25“/. din valoarea cantităţii cumpărate de agri­cultor.

Pomicultura Este una din ra­murile agriculturei, cere datorită efortului depus de Cameră ani dearândul, a început să i-se amelioreze starea de părăginire în care se afla. S’a ajuns, sigur deocamdată până la oarecare limită numai, anume ca majori­tatea pomilor bătrâni, extenuaţi şi de varietăţi inferioare să fie eliminată din grădini, înlocuin- du-se cu exemplare tinere de varietate nobilă şi care asigură debuşeul lor, cerute fiind aceste poame pe piaţă. S au pus la dis­poziţia agricultorilor verieiăjile de meri Batuli şi Jonathan. S a urmărit ca proprietarii mai mari de livezi cu pomi fructifieri, cari au pretenţia să se înşirue în rândurile acelora cari produc pentru desfacerea produselor lor, fie pe piaţa internă, fie pen­tru export, să-şi uniformizeze stocul de pomi din iivadă. Co­merciantul cumpărător are oca­zie să afle în acest caz o can­titate de fructe, de care are ne­voe, de acelaş gen şi varietate la unul sau doi trei producători şi nu e silit să cutreere o re­giune întreagă pentru a se apro­viziona cu calitatea dorită. Pen­tru amatorii, cari dispun de câte o mică grădiniţă în jurul casei, Camera a pus la dispoziţie şi alte varifăţi, sigur tot din cele nobile şi căutate pe piaţă.

Camera în primăvara a. 1932 a procurat şi distribuit urmă­torii pomi fructifieri: meri bu­căţi 3347, peri 850, pruni 620, cireşi 180 şi vişini 60; în total 5057 pomi fructiferi, cari s au disiribuit cu preţ redus, Camera

A doua vizită.

Un al 3-lea model de dimen­siuni duble — ne spunea Vlaicu — e în construire. Iar îndată ce va sosi motorul comandat deia Paris (are 37 kg. greutate şi 30 cei-vapori forţă) va face prima ascenziune cu aeropla­nul d-saie.

După 2 ani Aurel Vlaicu se găseşte din nou la Braşov.

In 13 Sept. v. 1911 seara so­seşte la Braşov „aeroplanul Vlaicu II.“ A doua zi este ex­pus în sala cea mare dela ho­telul „Europa“ şi lumea aleargă curioasă să vadă creaţiunea ge­nialului inventator. Toţi suntem surprinşi de eleganţa, frumuseţea şi ingeniozitatea construcţiei apa­ratului. Pe străzi nu se mai dis­cuta decât de sborul fixat pe ziua de 18 Sept. v. Copii, bă­trâni, bogaţi, săraci, bărbaţi şi femei dau târcoale pe lângă hotelul Europa de pe vremuri, unde Ion, fratele Iui Aurei, stă strajă mândră lângă aparatul is­cusitului său frate, dând expli- cări şi povestindu-ne de vântul cumplit ce suflase la sborul lui Aurel, esecutat cu câteva zile înainte la Sibiu.

Joi seara în 15 Sept. v. so­seşte Aurel Vlaicu la Braşov. Ii eşîm la gară spre întâmpinare şi-l aducem în triumf Ia cina prietinească, comandată în ho­telul Europa. La masă, unde eram întruniţi vre o treizeci membrii ai comitetului aranjator se voibeşte puţin. Toţi privim la ei şi ciulim urechile ca să-i prindem vorbete originale spuse in dialectul satului său natal. Aurel e vesel, nepăsător şi când tace ne face impresia, că cu gândul e departe prin văzdu- hun sau cine ştie la Ce j măreţ pentru viitor. *

Zilele de V in e ri şi S â m b ă tă

sunt ocupate cu vizitarea locului de sburat din stupina prietinului i* Mandi Steriu, care cedase gratuit locul. Vineri seara Vlaicu spusese în cerc mai restrâns, că va sbura şi deasupra Bra­şovului şi a Tâmpei. Agitaţia pu­blicului creşte, cu cât cerul, după câteva zile frumoase, s’a inorat şi o ploaie măruntă a început să cerne.

Soseşte în fine ziua de Du- minecâ 18 Sept. v,, ziua sbo- rului. Cerut se înseninase, dar se pornise în schimb vântul, duşmanul cel mai mare al avia­torului, un vânt neobicinuit, care creştea din ceas în ceas. Pe la ameazi membrii comitetului aran­jator plecăm la locul de sburat. Găsim pe Vlaicu în hangar exa- mi n®nd„ wmaŞina. Din când în când părăseşte hangarul şi con- templeaza văzduhul sbiciuit de curentele vântului. Aurel e op* ţ î 1'* - "I "»Isieşle spunându£ca vântul va înceta spre seniiÎSJ. f? te,le său> e mai pesimist’ căci de trei săptămâni îi urmă-7SH“Vr-emea nefayorabiie, care adarnicise sborul dela Sibiu

yiaicu devine neliniştitKS*i V™ Ş KM^ nu c h ? a ' V r »

suportând în total suma de Lei 41981.

Este ştiut că un pom, cu ca este mai aclimatizat regiunei in care urmează să vieţuiască, se prinde cu atât mai sigur, deci riscul pierderilor e cu atât mai mic. In special s ’ a constatat acest lucru la cireşi. De când Camera şi-a început activitatea pe acest teren, din totalul cireşilor dis­tribuiţi, cu toate rigorile condi- ţiunilor de plantare, cari s-au executat după toate normele raj ţionale, abia au rămas în viata 20°/ din stocul plantat. Aceasta se datoreşte diferenţei prea mare de climă şi sol între re­giunea de creştere a altoilor şi regiunea noastră de plantare. Pentru acest fapt Camera s-a năzuit şi se nizueşte a înjgheba o pepinieră aci în judeţ, din care se alimenteze populaţia. Pe lângă pepiniera şcoalei de agricultură din Feldioara, care ani de ani ia o extensiune tot mai mare, Camera sprijineşte mărirea pepinieriei dela Şcoala Nr. 4 din Satulung; în anul 1932 Camera i a pus Ia dispo­ziţie încă în număr de 400 pueţi şi meri, 200 peri şi 100 cireşi, pe lângă cei existenţi deja în număr de 1500 bucăţi.

In vederea campaniei pentru combaterea paraziţilor în pomi­cultură Camera a organizat e- chipe, care în mod demonstrativ s-au deplasat în comunele cu li­vezi de pomi, lucrând efectiv şi în acelaş timp arătând proce­deul de combatere, manipularea maşinei de pulverizat etc.

In urma intervenţiei Camerei Ministerul a aprobat ca în bu­getele islazurilor comunale să J se poată prevedea şi cheltui ! pentru aprovizionarea fiecărei comune cu aparate de pulveri­zat. Intervenţia făcută a şi avut rezultatul dorit, găsindu-se deja comune ca: Cernatu, Cristian, Satulung şi Baciu, cari şi-au procurat câte una sau două bu­căţi. Urmează să se depună toate insistenţele de către Ser­viciul Agricol ca toate comu­nele să se înzestreze cu ase­menea aparate.

Islazurile comunale, reprezintă una din problemele agricole, cari necesită o îngrijire ş o ad ministraţie cât mai exemplară. Dela starea în care se află isla­zurile depinde în bună parte starea vitelor. Administrarea şi îngrijirea islazurilor este bine

stabilită prin lege şi regulament. Camera a luat măsuri cât se poate de energice, urmărind deaproape ca administrarea is­lazurilor să se facă potrivit pla­nurilor de exploatare, a amena- jamentelor şi în special reah* zarea bugetului să fie executata cu sfinţenie, utilizându-se numai în interesul islazului. In acest scop a intervenit chiar Ia Minis­ter, cerându-se ca la Serviciul Agricol să fie numit un inginer agronom, care să fie încredinţat numai cu controlul şi suprave­gherea bunei administraţii a is­lazurilor comunale.

Maşini agricole. Pe acest te­ren Camera s-a mărginit la buna întreţinere a stocului de maşini de care dispune, schim- bându-le locul de funcţionare în regiunile unde încă n-au func­ţionat sau a acelora care n-au dovedit activitate suficientă.

năpusteşti asupra deasemenea n.„m ?“SHşi ne gratifici cu J , . , vnncioase. H e|e

De încheiere mai ■ 'scriind că în califatJ'lN -reprezentant calif unei fâri, care n-are ^ pretinsa simpatie a un^i

Ul >lkenvieuse signant Qnon„un recenzor“ vei faceJ lc%aceste fapte celor 7 ^ ^

!PtPe ci

U i ră s ju n s ia

Noi nu te putem urma aceasta, deşi ne-ar fi prezentăm şi noi „celor articolul apărut si „ , fti d tale adresată nouă. CriSOi"

încheiem cu o veche rienţă gazetărească, DP * recomandăm şi dum itai»-voiu[ păraree, ura sau alte dmiJ 8* lv°cil ■ neşti nu sunt cei m,i £ 4 * + tuitori în acţiunile omeni

Cu stima pe c<re 0 ____Redalorii ziarului |und

mar' P Pub

joia a»'1 liţia ai nui J ţ»form, tiod- Pro 3cep .!JViiin ia dea ufrace d cânt' : pirac :i:orc«-

se a -Sohr gest

„Gazeta Transi/oon/ei.

Onorată Redacţieio scfsiare

D-lui prof. R. LandryBraşov.

La scrisoarea d tale recoman­dată, plină de invective, pe care am primit-o eri prin poştă, î-ţi răspundem tot cu un proverb francez: Le style cest ihomme sau cum o spune Românul în traducere liberă „Cucu îşi cântă numele“.

Nu te-am cunoscut până a- cum; acum însă te cunoaştem din cele scrise şi regretăm că ni s’a dat acest prilej şi nu altul, fiindcă dela un intelectual francez ne aşteptam la alt gest. De pildă: Despre soţia d-tale s’a scris ce s’a scris de călră un „recenzor“, prin urmare de călră o persoană oficială nu „anonimă“ cum spui d ta, al cărui nume îl puteai afla a doua zi fie dela oficiul recenzămân- tului şcolar fie dela redacţia ziarului nostru, care nu înţelege să ascundă pe autorul unui articol apărut în ziar. Dease­menea soţia d-tale, care era în cauză, şi nu d-ta, putea să răs­pundă tot în ziarul nostru „re* cenzorului“, aşa după cum e obiceiul la noi.

In loc de a proceda astfel, d-ta, care nu ai fost martor la incidentul regretabil pstrecut între soţia d-tale şi recenzor, te

rag:ghie e■A!

rubi

cale p c

Subsemnatul luând cunoşti, de scrisoarea d-lui prof. [L,René, prin care şi dv.şi'J adresează anumite epitete

• f elor Publicatei Lahm4o din.ll lume a. c. al fUt -„„n Transilvaniei* în urma celorj^® tâmpinete de subsemnatul ca' cenzor pentru recensământ piilor oblig iţi a frecventaşi conform legii obligativităţii h, primar, ţin să declar şi săc« firm următoarele :

Cele publicate în articolul zat, sub semnătura „Un re« zor“ sunt fapte petrecute, şic prind purul adevăr.

Pentru confirm vrea celorspai la caz de rigoare pot prodi: şi martori.

Recensorul care iscăleşte ticolul sunt subsemnatul, caîn persoană a n fost la locufy foai e

sse:d-lui profesor Landry şi amu de îndurat, cu toată părereai şi £ rău şi decepţia, cele relatatei

Confirm şi iau răspunde; celor scrise în acel articol.

Cu stimă Octavian Literalinvifător. recenzor.

Str. Sft. Ni© A net

Globo! distrug moliile ouăle Ic

Repr. şi depozit „Pharm&g“ W engros Braşov.

şi I Ì

DoBre

271 3—10

tru amânarea sborului. II sfătuim pe Vlaicu să-l amâne. Vlaicu iace..„,Şi cu câteva minute îna- ainte de orele 5 îşi scoate din hangar pasarea măiastră. Publi- cui aplaudează, mulţi sunt insă cu mima ghemuită în aşteptarea clipelor următoare....

? *cur,ă esaminare a motorului, Vlaicu urcă aeropla- nul şi după câteva secunde îl vedem mălţându-se în aer. Mul-i'aziatăa^em^23 şl s ,rigă ex.

Bucuria şi însufleţirea gene-!ând?n presch. imbă însă în cu- rând in groaza şi frică, căci ae-a7m“ bi| m'J,°-Ul '“ '»»n.

in speranţa râ î„ . ,n Pământului ’vânhrl mvaaprop,.ereat*n vehement To uU ri1 X Zzadar. Vântul sufla grozav ‘

sprne0a% îs?roarep8dteuraă8edinălta:

3 3 ^

câmpul liber I» 0 d|* £ j ţ »

plecare. C o b S U ^ f c S " .1

s r s t'ezad-r d" ' -

cob orafeT r-' S-'a

est 1er ma

In primul moment lumea cr ^ dea, că s-a întâmplat ceva Vlaicu. In curând însă se vinse că aviatorul nostru ej fâr şi la apariţia sa i a '3 ovaţiuni însufleţite. Toţi a"'1 unanim în constatarea,Vlaicu a săvârşit un act d«/ rar eroism, punându-şi j" f ■ chiar şi viaţa, numai ca să P sbiisface dorinţa publicului-

Astăzi când se împ inesj ani dela viz'la sa primă 13 Braşovenilor şi 20 a"1 moarlea sa năpraznica, ţinut de datorinţâ să rei"P pătez în memoria Braş»ve urmele neşterse ce le-a las mai mare şi mai iubit inve şi aviator român ai Ardj> aici în sborul său friumta zările nepătrunse.

Miile de ţărani Ş' c8 sutele de copii cari 1 Şu„

irliifst

pe pasărea sa mă--- bătând tăriile ceriului » vestit şi vor mai povesi şilor :

castra

că a fost odat^ca^v e ş t i u n v ite a z p u i o c h i i n e g r i , în a lt , o ach !j î n c ă l e c a u n e o r i p e un J 11ripat şi sbura în slava ^

Anuc a o m in u n e .. . Ş i a s.

v e d e a d in el, d e c â j Ul m ic n e g r u , p e urma s e

si i a r ă ş i s e în ă lţa o « * ,jos şi iarăşi se mâni. Şi tot aşa... . înlr’una din zile, de no dicat. Şi-apoi s’a dus Ş n’a mai venit niciodată -

Vs’3

uh

intrus*'scenă,

maC't:P.a'

Voydin of de 1o cu dei A

iclulde -

mu

douűdieïFali

din T

coi lui : Po-m

ciCO

pk

si*

.

ls«r§,st

01 (?!)' ne°0/e j

4nA%J5.CNarept,3 pe C}|,« .uŞor Ir ,r> duscrisoar«

*-hß ţj|0. c | a>e;cài a‘ i or»t buni si

leneşij,e o m«,

Nr, ^ 1933

Jiumeros şi select public 1 ; die prieteni şi admira*

■ ncertul d-nei Letiţia M nuşca-PiracciniS 22 Iunie, în sala „Astra“

„ ivi i Ioc concertul d nei Le- a. nuscaP-raccim, in fota u-lljia v _• . J aa( --Ul; _nui for;^plgramul concertului a în- [ ■ icu aria Elisabetei din Cr!ni hăuser. Wagner a fost tot- Z „ » o preferinţă « _d nei Pi-

<3 ni Şi ca interpreia a lui a raânjjt la Scala, căci vocea d-nei ^B cini se pretează de minune ichbstratiei Wagneriene, iar -olufnul considerabil al acestei

poate domina orice or- chJirâ. La toate aceste calităţi H daugâ un joc de scena sobru, în care^ print’un singur aest se cxPr'ma ce e m0i Pro"

farului*1 fund sentimente şt cele mei• / „ X r, o l- 11 i e i i f l o t o c l îinam)ie i\

iei

cunoşfi,•of. Lsnd• Şi miei filele,

mari prăpăstii sufleteşti * piblicul nu a putut admira în jn)Wgimea lui acest joc de sc«ă, căci aria e numai un ^■nenf, din care abia poţi

aţe ini Bnlms (Von ewiger Liebe) şi| . 0ate a celoriotul een•mântuiînta şcoej inlare melodia ia un cursvi tàlli ii, Şi sòci

'dicotili Un rec« cule, şio

:elor spot il prodi!

căleşte talul, cs la locui

raghie ce ar aduce opera în-* a9a' . , . .doilea punct din program

minunata Ave Maria a lui Che­rubini, ne-a arălat că dna

cini are mari resurse vo­cale pentru muzica religioasă,

malstuos.P rtea a doua a programului lu t în frunte celebra arie

Voions.Manon, plus de chimeres, Hopera lui Messenet, urmată del~'. Debussy, Dvorak şi Boi- io Iu aria Nebuniei din opera def lofele.Bcesta e ciclul Iui Manon ici 1 iubirei, minunată comoară

de sim(ire femenină. Vocea d-ni i Piraccini s’a acomodat oşle bine şi melodiei lui Ma-

şi aman soaiet, acrobaţiilor lui Debussy şi ţ interpretat remarcabil cele

ă arii ale lui Dvorak: Als diJ alte Multer şi Darf des Fa|;en Schwinge.

h fruntea părţii a treia am avii pe Puccini cu Vissi d’arte din Tosca, apoi muzică româ- Hscă de Brediceanu, Drăgoi şi Dinte.M ei am remarcat în special

^Scularea cunoscutei »Bagă Doamne luna în nor“ a d-lui Brţdiceanu, care era de faţă la coheert, şi a celor două arii ale Iui Sabin Drăgoi: Crizanteme şi ftm e de Heine:B ) na Piraccini prin resursele vot ale şi jocul d-sale de scenă esle poate cea mai potrivită in- leipretă a muzicei plină de dra- mjjtisrn a lui Drăgoi şi am dori salo vedem la Bucureşti şi în C - în „Năpasta“ sau „Brân* Beanu".Acompaniamentul d-lui Bern- W ireproşabil.

jarerearelatateiispundaarticol.

Literalrecenzor, te A. St.

iliile I ile lormag“ D"

lumea a ceva

j se c# >tru e t«

ia )|i aui, că A»«act de şi în Í1

icului.

»’inesc mă íá£l ani

că, f rfînpr®

•aşove"1*■aii«»'inven8 Arde3'“ imfal

cari»? 1 au '•«tslra i au »sii ufl

sâpod B iblicul numeros a răsplătit___ ________ J .,1__ ___4 ~■ cântăreaţă cu îndelungate

Două premii de câte10.000 LeiFondul Ionel N. Iliescu, Cluj

»Banca Iliescu S. A.“ ca ad- ministratoare a fondului „Ionel

. iliescu“ publică concurs pen­tru acordarea a două premii, în valoare de câte 10.000 lei fie­care. Solicitatorii trebue să întrunească următoarele condì ţium:

Premiul I. de 10.000 lei se va acorda celui mai bine clasificat Ia diligentă şi purtare dintre ab­solvenţii români ai şco ilei su­perioare de comerţ din Cluj, care sa dedicat comerţului prac­tic.

Premiul al II lea de 10.000 lei se va acorda acelui medic ro­mân, care a publicat în cursul anului 1932, cea mai bună lu­crare despre maladiile de oase efe felul „Pol“, de care a sufe- rit în viată defunctul întemeietor al fondului.

Solicitatorii vor înainta cere­rile, înso{ite de dovezile cerute, directiunei „Băncii Iliescu S. A.“ din Cluj, până la Idata de 20 Iulie a. c.

Se notează că premii de a- acest fel se acordă în fie­care an.

Acordarea premiilor se "va face de către direcţiunea Băn­cii, care va cere avizul direc­tiunei şcoalei superioare de co­rner} din Cluj, şi al unei corni- siuni de medici.

Cluj, la 14 Iunie 1933.Banca Iliescu S. A. Cluj,

ss. V ici Iliescu. ss. Dr. Pop.

Pentru proprietarii de case

şi cei cari dau cu chirie ca­mere sau apartamente

Conform art. 46 din legea Biurourilor de populaţie, toţi proprietarii de case şi acei cari deu cu chirie camere sau apar­tamente mobilate seu nemobi­late, cu ziua, lunar, pentru sezon sau pe timp îndelungat, vor a- nunţa în termin de 3 zile Bi­roului Cenlral de Populaţie Bra­şov, Piata Liberiăjii No. 1 (la Sfat) camerele şi apartamentele ce doresc a închiria.

La închirierea camerei sau apartamentului, sunt datori a cere chiriaşului să le prezinte Buletinul de înscriere la Biroul Populaţiei Braşov, pe anul 1932 sau 1933 şi să anunţe în termin de 3 zile că s’au mutat în imo­bilul lor, cerând penlru aceasla formulare speciale deia acest birou.

In caz de neconformare, atât proprietarii cât şi chiriaşii vor fi dati în judecată şi amendaji conform art. 77 cu 509—1000 lei.

GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina S.

Din public.Din ŢânţariPrimim următoarele :Unele ziare din Capitală au

publicat zilele acestea o infor­maţie în înţelesul că primarul şi notarul comunei Ţânţari ar fi bătui pe-o femeie rusoaică ve­nită din jud. Hotin (Basarabia) m corn. Ţânţari.

Această informaţiune esie in- esactă, întru cât lucrurile s-au petrecut în felul următor :

Tânărul Gheorghe Bungetea pe timpul satisfacerii stagiului militar a trăit în relaţii de dra­goste cu susnumita. După elibe­rarea lui din armată, deşi căsă­torit, într una din zile ar fi scris femeii de-a veni în corn. Ţân­ţari, fapt care s a şi îndeplinit.

După ce a venif, văzând că înir-adevăr tânărul Gn. Bungetea este căsătorit, acesta în legă­tură cu alţi prietini, în seara zi­lei de 11 Iunie 1933 au hotărât s o scoată din comună.

Astfel s-a prezentat loan Dră- guşel şi loan Al. Morar, la lo­cuinţa unde trăsese susnumita pela orele 10 seara, dându se unul drept şeful poliţiei iar al­tul ca agent secret şi că au or­din s-o ducă la Primărie. Luân- du-o şi plecând cu ea, au eşit la marginea satului spre Cod- lea, unde au bătut o în mod bar­bar. După ce femeia a scăpat din manile bătăuşilor, s-a tras cătră şosea, de unde a fost luată de o cărujă ocazională şi dusă până la Azuga jud. Prahova, unde şi astăzi se află în dis- penzarul acelei comune, sub în­grijire medicală

Autorităţile comunale din Ţân­ţari luând cunoştinţă de acest lucru, împreună cu postul de jandarmi eu începui cercetările. După mai multe interogări bă­tăuşii au recunoscui fapie. Au fost arestaţi de căiră şeful pos­tului Vlădeni toţi trei şi înain­taţi postului de jandarmi Azuga pentru confruntare cu lezata.

care se găseşte într-o stare foarte gravă.

Ţânţari la 17 Iunie 1933.Primar: Notar:

losif Scorfea. P. Taus.

Ministerul de finanţe,Dispoziţiuniprivitoare la modul de plată a impozitelor taxelor şi c e ­lorlalte venituri ale statului.

Pentru a se înlesni calea de urmat tuturor celor cari au de achitat surtie cătră fisc, Minis­terul de Finanţe aduce la cu­noştinţa generală, că în confor­mitate cu dispoziţiunile legii pen­tru perceperea şi urmărirea ve­niturilor publice, plata ori cărei sume de bani cuvenită statului sub orice formă, se va face în comunele urbane numai la ghi­şeul public. Prin urmare plăţile efectuate în comunele urbane la domiciliul debitorului, sau în alt loc, riscă a rămânea nevalabile.

De asemenea, nu se va putea plăti Ia o percepţie sau Admi­nistraţie de încasări sume de bani pentru achitarea unei da­torii, a cărei plată se cere de altă percepţie sau Administraţie de încasări.

Pentru achitarea impozitelor în comunele rurale, plala se face atât la percepţia respectivă cât şi direct perceptorului sau agen­tului fiscal, care suni autorizaţi prin lege să primească plăti la domiciliul debitorului, eliberând contribuabililor chitanţa pe toc.

In generai, pentru orice sume de bani plătite, se va elibera o chitanţă dintr un registru ofi­cial cu matcă.

Este în interesul contribuabi­lilor a observa ca chitanjele pri­mite să poarte un număr de or­dine. numele peisaanei care plă­teşte, să specifice în achitarea cărei datorii s a făcut plata, suma respectivă (in cifre şi litere) semnătura funcţionarului împu-

i ternicii să încaseze şi sigilul ■ percepţiei.

Dispoziţiunile de mai sus sc aplică la plăţile ce se vor efec­tua atât în contul Statului, cât şi în contul judeţelor, comune­lor, Caselor Autonome, Regiilor publice, Camerelor profesionale» precum şi plăţilor îefectuate că­tră celelalte institutiuni de utili­tate publice, ale căror bugete se votează de Camera Deputaţilor.

Administraţia Financiară de încasări şi plăfi

306 1 — 1 Braşov,

constatatoare din 2 odăi, că­mară, verandă şi dependinţe în localitate climaterică cu preţul de 50.000 lei. Informaţiuni Bra­şov, Str. Gh. Bariţiu Nr. 20 (fost Tg. Cailor). 305 1—1Di m 3 camere, 1 bu­

cătărie, antreu mare, pivniţă, pod şi alte depen­dinţe cu preţ convenabil. Infor- matiuni Str. Bucovina Nr. 5 în piaţă la proprietar. 307 1—î

ultimelen o u t a f i

găsiţi la librăria „MINERVA"

Sir. Voevodul Mihai Nr, 13.304 1 -3

CSa««f p o s t bueă*--------------- tareasa,spălătoreasă sau servitoare în casă.

— Tânăr de 23 ani caut ser­viciu sau servitor la economie. Adresa : járó Alfréd, Str. Ciocrac Nr. 11 Braşov. 1—3

Cetiţi şi răspândiţipCedeChfloríri ,a iampă ?i ° i Gazeta Traasilvaniei

ca inromall,):hcei ţi ,ai se un sC

se 1 „dei°a îlDU S,aŞi î#*fr M

&

Faci sport? Iţi plac intuiţii?cumpără b o c a n c i pentru sport şi munte,

numai deia Depozitul Fabricelor

D. M ociorniţaBRAŞOV Strada Voevodul-Mihai No. 14. (Vămii) cari suni confecţionaţi din cel mai bun material, so- !lz,: eleganţi, impermiabili. Asemenea puteţi c P ^călţăminie pentru vară, sandale obişnuite, san

mane diferite culori şi forme, pantofi perforaţi, e .Preţuri extrem de efiine

Telefon 70 Telefon W

A W A ¥A 'f AV & ¥ A ▼ A ▼  ?AfA¥A?AWâVAVA¥AWè¥AA▼A¥MWA

Doriţi să vă îmbrăcaţi frumos, elegant şi totuşi eftin?

Doriţi să primiţi pentru banii D-v. o contravaloare de 100 lasută?

Doriţi să fiţi întotdeauna mul­ţumit cu hainele D-v.?

in acest caz cumpăraţi stofe şi furnituri numai la i iP o s t ă v ă r i a

V E S T I SB R A Ş O V

Piaţa Llbertăţei Ho. 22.

w

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI »Ni 49.■mUn eveniment muzical

n Carmen“ la BraşovNe mai desparte o săptămână de concertul marei socie-

jăli corale, bucureştene, „Carmen“, care va avea loc Sâmbăta vii­toare în sala Teatrului „Asfra"*

Pentru noi Braşovenii această manifestajie muzicală-artistică jiu este numai un important eveniment muzical artistic, ci şi un prilej binevenit de-a primi şi sărbălori această primă societate corală românească din vechiul regat, a cărei înfiinţare în anul 1901 de către neuitatul maestru D. G. Kiriac, se datoreşte în mare parte şi legăturilor pe care le-a avut fericitul ei fofidator pe Ia sfârşitul secolului trecut cu Ardealul şi îndeosebi cu Braşovul, unde activa maestrul G. Dima şi cu Lugojul, unde activa maes­trul 1. Viciu.

Iată dar momente importante din viata artistică românească, care ne leagă îndeosebi pe noi Braşovenii atât de strâns de so­cietatea „Carmen“, pe care datori suntem s’o primim şi s’o săr­bătorim cu toată dragostea frăţească.

Facem un călduros apel cătră Românii din Braşov şi judej să nu li psească dela concertul de Sâmbătă 1 Iulie, ora 9 seara.

Bnletinnl Politiei.In noaptea de 20—21 Iunie

a. c. agenjii Vana Ioan şi Szente Ştefan dela Biroul ‘Poliţiei judiciare au arestat pe spărgă­torul Hajdu Ştefan, zis Schuput, originar din Oradea şi având ocupaţiuni de frizer, şofeur şi mecanic, care a executat o con- damnefiune de 5 ani puşcărie la închisoarea Oradea • Mare. Fiind cercetat şi pus în faţa pro­belor doveditoare, numitul a re­cunoscut spargerile comise la bărbierii Molnar şi Schuller din str. Voevodul Mihai de lângă biserica rom. calh. de unde a Îurat diferite articole de frizerie şi bani în valoare de 4000 lei, 2) Spargerea chioşcului comer­ciantului Mazilu din str. G. Ba- îiţiu, de unde a furat bomboane şi alimente în valoare de 2340 lei.3. Spargerea chioşcului comer­ciantei Maria Moroianu din str. Hirscher, de unde a furat un cântar, cuverturi de pat, oglinzi, alimente şi alte diferite obiecte şi 4) Furtul unei biciclete dela Soc. Suedeză, de drumuri.

Obiectele au fost găsite, unele ascunse în comuna Ilieni jud. Treiscaune, iar altele vândute la diferite persoane din oraşul Sf. Gheorghe. Obiectele au fost ri­dicate şi predate păgubaşilor.

_— Agentul Nicolae Vişan dela Biroul de Identificare a arestat In oraşul Sf. Gheorghe pe Ka- Jnili Egon, originar din Braşov, care a suferit diferite condam- nafiuni şi în prezent era urmărit de către Serv. Sanitar ai jude- Jului Braşov şi Parchetul Trib. Braşov pentru că s a dat drept medic în diferite comune, înşe­lând buna credinjă a cetăţenilor, precum şi pentru alte escroherii. Cu actele dresate a fost înaintat Parchetului,

— La opticianul Caro! %es din str. Mihail Weiss Nr. 19, se găseşte un ceasornic de dame, găsit acum 2 săptămâni în Str. Neagră. Păgubaşul să se pre­zente firmei respective.

— In noaptea de 22—23 Iunie 1933, în fata restaurantului Mir- cea din str. Spitalului Militar, ajutorul de şofer Koszta Ştefan, voind a întoarce camioneta Nr. 1522 Bv. a strivit cu partea di­napoi într un stâlp de telegraf pe un bătrân, ce tocmai atunci venise dela gară cu un bagaj în spinare. A fost strivit atât de

încât i-a sdrobit craniul, omorându 1 pe loc. Mortul se numeşte Mitică I. Sandu în etate de 76 ani, originar din comuna Barcea (judejul Tecuci). Din in­formaţiile culese, se pare că el venise la şcoala de subofiţeri de infanterie, unde poate avea pe cineva. Ajutorul de şofeur a fost imediat arestat, iar cadavrul ridicat şi depus la morga Spi­talului G, Mârzescu.

— In noatea de 22—23 Iunie a isbucnit un mic incendiu la fabrica Schiel, arzând complect o magazie de scânduri, în va­loare de 5000 lei. Focul a fost localizat de pompierii oraşului care a sosit la timp.

— A fost arestat individul Wiemann Geza, fără domiciliu stabil, care era urmărit de Trib. Braşov pentru faptul de furt. De asemenea a fost arestat în noap­tea de 22—23 Iunie a. c. indi­vidul Simon Ludovic urmărit de mult timp tot pentru furt.

— Spărgătorul Rusz Iosif ex- cortat dela Arad la Braşov la cererea Polijiei locale, nu a voit la început să recunoască că a

După ad u n aves dela P iatra Neamţ* — Am pu­blicat în numărul trecut al zia­rului textul telegramei trimise dela adunarea din Piaira-Neamj a organizajiilor naţional-ţărăniste d-lui prim-minisfru Al. Vaida- Voevod, de călre d-1 M. Costă- chescu, în numele reprezentan­ţilor Moldovei.

D-1 preşedinte al Consiliului a răspuns următoarele:

„Mul/umindu-vă pentru acţiu­nea de cercetare a nevoilor Moldovei întreprinsă prin adu­narea provincială dela Piatra- Neamf Şi dorind pretutindeni a- ceeaşi grije de nevoile locale, exprim via gratitudine pentru cuvintele adresate mie şi asi­gur de concursul meu Jârâ mar­gini. i

INFORMAŢI^

Dr. Al. Vaida-Voevod.Audiţiile muzicale ale Conservatorului „Aslra“

Conferinţa d lu i ministru V. Nifescu la Fundaţia Carol.In cadrul acţiunii de apropiere a voluntarilor jugoslavi, ceho­slovaci şi români, d l ministru Voicu Nifescu, fostul conducă­tor al voluntarilor ardeleni, a ţinut Joi seara în aula Fundaţiei Carol o conferinţă despre usjor- fările şi luptele comune ale ţă­rilor care compun Mica An­tantă.“

Interesanta conferinţă a d-lui ministru V. Ni(escu a fost as­cultată cu o deosebită atenţie şi aplaudată de un numeros şi dis­tins public, între care d-nii Cio- lac Antici, ministrul Iugoslaviei, baron Guillaume, ministrul Bel­giei, maior Pika, ataşat militat*- cehoslovac, general Livezeanu, reprezentantul Fidacului, gen. Papazoglu, comandantul pie|ii, Fianu, secretar general la Do­menii etc. etc.

Dela conqresnl D 1 preşedinte al miniştri Al- Vaida-Vn!8'1'111“' mit următoarea teleor Vo.d a

Asociaţia generalj :lor întrunită tn ad,ln ° ^ rată prezintă colegului"zidează destinele t Z ) CQr*t sale şi urările de s u c c ia i pentru binele public

Preşed., pr„,.

D-1 general de divi,- de fezervă afe1

matei Marcel Olteanulnumit, pe dala de 17 mIi_ ____ )„_I ... ‘iai

Joi, Vineri şi Sâmbătă în 15, 16 şi 17 1. c. eu avut loc la Conservatorul , Aslra“, de sub direefiunea măestrului C. Bo- bescu, audifiile muzicale de fine de an ale elevilor şi elevelorui iilutpui ou 1 La a viv f I

fo s t p ă r ta ş la s p a r g e r i le ş i fu r- C o n s e r v a to r u lu i .turile comise în Braşov. Pus in Audijia de Sâmbătă în special--- - uyv »1 * uo rit » --WV.1..WUIU 111 opcviufaţa probelor şi dus la mai multe a constituit un adevărat eveni

"l!î ~ 1 ' " " ment de acest gen, făcând doprăvălii, a recunoscut loviturile de mai jos, date în unire cu Schvemer Jekab din Timişoara şi cu banda lui Ledniczky, care a fost înaintată Parchetului: gj

1) La florăria „iris“ din str. Mihail Weisz, de unde au furat 1600 lei, după ce au legat de mâni şi i-au pus căluş în gură fetei vânzătoare, ce se afla în prăvălie. 2) încercarea de fuit dela coafeza Gusly din str. Mu­reşenilor, de unde, fiind văzuţi, n’au luat nimic. 3) Dela d-na Fleischman Elena

vada nu numai a bunei capaci­tăţi a elevilor, ci şi a marei im­portante, din punct de vedere muzical, cultural şi educativ a acestei instituţii, ai cărei profe­sori şi profesoare sunt la înăl­ţimea chemării lor.

Dintre executorii de Sâmbătă, relevăm cu mare satisfaefie ui­mitoarele prestafii ale celor doi elevi ai d-lui C. Bobescu: violo­niştii Kozák Nándor şi Victor Crăciun, precum şi frumosul suc­ces el elevei din anul al 2 leadin str. Re- . ----------- — -

gina Maria 3, haine. 2 perechi ™TS. suPerior, a profesoarei II. de pantaloni şi 1 manta de ' Weiss, d-ra Felicia Fiorea, care cauciuc. 4) Delà Deitel EmanoiI î ş ia cxecu,al bucăfile la pian custr. Lungă No. 13, haine bărbă­teşti, un costum pentru copil şi 585 lei în monete diferite. 5) La Lies Roşa din str. Lungă Nr. 52, mezelarie, un ceas deştep­tător, o geantă de damă cu su­ma de 400 lei, o rudă de sa­lam şi 3 bucăţi saiam de Cra­covia.

La toate aceste lovituri au luat parte amandoi, le-au săvâr­şit la prânz între orele 13—15, când prăvăliile erau încuiate şi personalul plecat. Schvemer fiind lăcătuş şi având asupra sa diferite chei, descuia prăvă­liile, iar obiectele şi banii ce i găseau, le lua Rusz Iosif. La d-na Fleischman Elena din str. Regina Maria, Rusz a tinut-o de vorbă, pe când celălalt opera.

S-a cerut telegrafic Chesturei Timişoara perchizijionarea lo­cuinţei lui Schvemer şi ridicarea obiectdlor ce ar proveni din furt.

Rusz Iosif cu aetele încheiate a fost înaintat Parchetului local.

talent, cu mult simj şi cu o re­marcabilă stăpânire lechnică.

Azi, Sâmbătă, în 24 Iunie, la o r a 8 'h seara va avea loc o nouă audijie la pian, cu un bo­gat program, pentru care alra- gem deosebita atenţie a publi cului* Cor.

Vinuri naturale vechila pivniţile

„B A C H U S “Str. Regina Maria 12

(fostă Neagră)

Lei 1 6 -1 8 R A C H I U

Lei 24O Ţ E T de vin lei 10

Apă minerală lei 6 Ţuică naturală de prune lei 26

Poftiţi să vă convingeţi. Nicolae Bărbuceanu.

Comisiile de bacalaureat la Braşov, numite de Ministrul Instrucţiunii, sunt următoarele :

Comisia 57 Braşov ; Dau exa­men elevii lic. Şaguna Braşov, Meşotă Braşov, f. Braşov, b. Gheorgheni.

Preşedinte : O. Onicescu mat. Univ. Bucureşti. Membrii: A Iotta rom. lic. b. Caracal. C*ta Georgescu fr. f. C. Sylva Buc., Angela Petcov fii. dr. C. Sylva Buc. T. Chindea ist. b. Gheor­gheni, F. Sânjoanu geog. Şa­guna Braşov, D. Râdulescu fiz. nat. şc. corn. Buc.

Comisia 58 Braşoo: Dau exa­men lic. b. rom. cat. Braşov, rom. cat. M. Ciuc, Ref. Sf.- Gheorghe rom. cat. Tg.-Săcuesc Lic. b. Făgăraş.

Preşedinte: Bogdan Duică rom. Univ. Cluj. Membrii: Giu- glea rom. Cluj lic. f., Sm. Eliad Românu, fr. ,'şc. Centrală Buc.,R. Ursu ist. lic. b. Făgăraş. I. Nistor mat. fiz. b. Aiud, G. Lu­pan şl. nat. Silica Dornescu Măndăchescu geogr. Tg. Jiu.

comandant onorific " alaliem ili ta r „ N ic o la e Filipescí , Manastirea Dealului, cu ,4 de a p u r t a to a tă viaţa. Unifî l ic e u lu i m i l i t a n ^ H 01

D eoarece numeroşi înva tăton cer numirea lor ca lari, ministerul instrucţiunei f? cunoscut că în anul acest * se vor face numiri de ti|uiari învăţământul primar şi njci | sferări.

Se vor face numiri de sml* nitor», după ce mai întâi se face detaşări în posturile cânte prevăzute în buget.

Direcţiunea comercială c. f. r. a fixat următoarele zile de sărbătoare ale Junei Iulie, când sunt valabile biletele cu re­ducere de dus şi întors pe o distantă maximă de 3C0 klm. ^Duminecă 2 Iulie, Duminecă 9 Iulie, Duminecă 16 Iulie, Joi 20 Iulie, Duminecă 23 Iulie şi Duminecă 30 Iulie.

Foarte important. In intere sul propriu învit pe toţ*. cari a achitat un timp mai îndelungi taxa de asigurare la firma it asigurare de înmormântare S# va din Braşov şi cari au plfiţile, sau cari au fost ştergi

î acidin partea firmei din lista _ guraţilor, a se prezenta la sul> semnalul cu poliţa şi ch;tan|i de plată a ultimei taxe de a» gurare. Prezentarea este impoc lanlă pentru fiecare interesai,- Bela Tellman croitor, Trg. Ci lor Nr. 12.

La Ştrandul Băilor Eforiei şco- are din Braşov, se dau lecpuni de înotat cu preturi reduse:

10 lectiuni cu 100 Iei, dupi cari elevul devine un bun inf tălor. — Direcţiunea. 1“

Farmacii de serviciu. In timpul dela 24 Iunie până Ia 8 Iuliec . vor face serviciu peste amiazi, noaptea şi Dumineca farmaciile: Hans Schneider la „Leu de aur“ din str. Porţii Nr. 21 (vechi) şi Gheorghe Cuteanu ia „Steaua“ din str. Lungă 5.

Dr A. B. Morscher, medic univ. după studii speciale de mai mulji ani făcute în Viena pentru boli de rinichi, b e S«i o Ş1 i,-C"eroe* s 'a reîntors Şl consulta in Strada Porţii 52 (inapoun curte) între orele 10-12 ŞI 5~ 7, . 308 1 - 3

Pnlmanul şoseloi-Braşov - BucureştiPreturile Dus-Intors.

Plecarea: din Braşov dela Hotelul Coroană,

din Bucureşti dela Piaţa Victoriei,

la orele 6h-3Q şi I7h.30i

P^nă la Bucureşti» -, Sinaia oa,co» » Buşteni <s» » Predeal W.Valabilitatea biletului :

Lei 500.- « 150.- » 140.-» 90.-

14 zile.

Tipografia Victor B amiséé,QBraşov

Dureri de cap şi dureri nervoase de tot felul se combat ca deplin succes prin cunoscutei* tablete Togal, lăudate în de peste 6000 de medici. D*1 şi la dureri reumatice şi guj03** tabletele Togal s-au dovedii au* mirabile. De aceea Togal nuli*’ bue să lipsească din nici o casi Se găseşte în orice farmacie

Serbarea9câmpeneasca

dina Uniunei SocietăţilorBraşov-Scheiu.

C o m i te tu l de conducerealU ®u n e i S o c ie tă ţ i l o r din Braşo S c h e iu a h o tă r â t ţinerea h\ , lu lu i Duminecă in 25 Iune în Stejeriş.

D o m n ii m e m b r i i sunt in;' -,a se aduna in localul Socie

corţilor Unite, Piata Unirii de unde va fi plecarea, >n pore, la ora 8 a. m . ^im:, ia ora o a. w. > j

F i e - c a r e s o c i e t a t e ÎŞ> vaSs t e a g u l . ficjii

A v â n d în v e d e r e că j,8r( n e t r e a l i z a t d in aceasta s u c â m p e n e a s c ă e§te desţinagraC{ to r ă r i î c o p i i l o r o rfa n i ş ‘ a d r e s ă m u n a p e l c ă ld u r i l r ă î n t r e a g a p o p u la ţ ie r ° ns c ă a B r a ş o v u lu i , s ă Paconiri‘în n u m ă r c â f m a i m a re , ej b u in d p r in a c e a s t a la reas t r ă d u in ţe lo r n o a s t r e .

In c a z d e tim pmaialul se amână pe viitoare.

C a s i deîn strada Valea Moril°f Cre.

: în apropierea şcoalei Prl ace!«