I','lll,',llr',,i('('-

r r l,l.rlr',r'i('i \i

1.,{ lrl ',rl r,,r li.ilrI I ilt,lt \',il1()s

,rl,,.t rrr'.,1r' l,rl-

,1,,1 , r, rl,tr',1(('litrir rr.r r ',.r I lr,tl:i

',r 1,r,lrrl r',trrlu'

l, rt lt'r.),

I rlr r li.r',.rt,tlr

Volum publicat cu sprijinul Avincis Vinuri S.R.L.gi STOICA &Asociatii

Horia Vladimir Ursu

rsroRrA JURIDICA e VtlEI-DE-VIE

$I A VINULUI LA ROMANI

din Antichitate pAnd la constituirea statului romAn

prefali de

VALERIU STOICA

43.

44

45.

46.

47.

48.

Oigteanu, Andrei - Imaginea eareuluiin cultura romind, editlaa III-4 Editura Polirom, 2012.Panaitescu, P.P. - Mihai Viteazul, Editura Corint, Bucuregti,2002.

Panaitescu, P.P. - Mircea cel BdtrAn, Tipografia Bucovina,Bucureqh, 1944.

PArvan, Vasile - Getica, o protoistorie a Daciei, Editura Meri_diane, Bucure qtt, 1982.PereE,lon- Curs de istorie a dreptului romAn, vol.II,partea IfLegiuirile grecegti, Bucuregti.Peretu,Ion - Curs de istorie a dreptului romkn, vol.IV, Tipo_grafia Carageale, Bucuresti, tgg1,.

49. Rddescu, Dumitru - Dictionar de drept ciail, EditanMondan94, Bucureqti, '1.997.

50. Stoicescu, Nicolae - Dictionar al marilor dregdtori din laraRomdneascd gi Moldoaa, sec. XM _XWI _, Editura EnciclopedicdRomAnd, Bucuregti, 1971.

51. Stoicescu, Nicolae - Sfatul domnesc qi marii dregdtori din laraRomfrneascd gi Moldova, sec. XIV _ XWI, Editura AcademieiRSR, Bucuregti, 1968.

52. $tefdnescu, Liviu -,,O interesantd reglementare la incepufulsecolului al XVlIlea privind viticultura in jude.tele Argeq giVAlcea" , in Studii gi comunicdri de istorie gi etnografie, MuzeulGolegti, Argeq, 1,974.

53. Teodorescu, I.C. - ,/iticultura ,' ,in Enciclopedia Romhniei, vol.IIf Imprimeria Nafionali, Bucuregti, 1939.

54. Urechia, Y.A. - Istoria romdnilor, seria de volume, 1774_17g6,tom l, Tipograha ,,CarolGobl',, Bucuregti, 1g91.

55. Urechi4 Y.A. - Istoria romilnilor, seria de volume, 1274_IZg6,tom II, Tipografia ,,Carol Gobl,,, Bucuregti, 1g92.

56. Voncu, Rdzvan - O istorie literard a ainului tn Rominia, EdituraCurtea Veche, Bucureqtf 2013.

57. Xenopol, A.D. - Istoria romdnilor din Dacia traiand,edifa a IV_a,Editura $tiinfificl 9i Enciclopedicd, Bucuregti, 19g5.

Cuprins

Vila-de-vie gi vinuf elemente ale identitdfii noastre nafionale..... 5

r. vrA 9r vrNUL iN eNmCnnaree DACA 9I DACO-ROMANA.. 11

tr. REGLEMENTAru PNTVNTTO WICULTURA IN SI'OCE FEUDETA

Fr PANA LA REGULAMENTELE ORGANICE (1831-1832) .. ............ 27

Secliunea intAi

Proprietatea asuPra viilor............... ....................... 37

instrdinarea viilor: protimisis, alddmag gi blestem...... ....."' 42

Munca in vie, cdrdugi, chiragii 9i mahali........'.........'............ 55

Cum se mdsura suprafala culturilor de vifd-de-vie..-.........' 62

Secfiunea a doua

Fiscalitatea in legdturi cu via 9i vinul in Evul Mediu................ 68

Tescovina, rachiul, horilca 9i evreii........................................ 85

Secfiunea a treia

Dregitori gi dregdtorii cu atribufii fiscale in viticulturd............ 95

Cdldtori striini la mesele domnegti pi boierepti..'............... 101

Paharnicii gi urzelile politice..........' ............. 114

,,Rifual,, cu vin la mesele domnegti,

descris de Dimitrie Cantemir _ protocolul bizantin.......... 120

Secfiunea a patta

Reglementarea negolului cu vin gi veniturile domniei............ 129

Norme juridice privind protecfia producfiei de vin pi debiuturi alcoolice gi lupta cu contrabanda ........................... 143

Secfiunea a cincea

Dreptul viei pi al vinului tn legea scrisd. Judecata domneasci.... 151

Pravilele laice romAnegti...................... .........170Pravilele laice fanariote ........ 1gg

Judecata domneascd.... .........196

Secfir.rnea a Fasea

Podgoria valahd gi cea moldoveneascd, in prima jumitatea secolului al XIXlea....... ............224

Tudor Vladimirescu infrd tr orapul_podgorie Bucurepti .... 226Generalul Pavel Kiseleff, chefurile pi

Regulamentele Organice..... ..........................ZgtRachiul pi vinul se furi, iar butoiul cu vin imprumutatnu se mai returneazi..... .......2gsOtaptina boiereascd cerutd la tribunal.................................. 23g

,,Cotul" intrefine cigmelele din Focpani 9i Odobepti.... ......23gVamegii munteni gi moldoveni taxeazd gi butoaielede vin goale... .........................242

rrr. vrA gr vrNUL iN rReNSrvaNrA, PANA lN Is.t 8 .............. 244

Secfiunea intdi

Reglementdri privind via pi vinul in voievodahrt Transilvaniei ....242Via, vinul pi regalitatea maghiard........ ........254MAndstirea catolici, podgoreanca de ,,fuunce,'din Banatpi din Transilvania ................ .........................260

Ciuma schimb6' ,,zeciuiala din vin" in ,,non6" ....... ..--........263

Despre ,,oaspeJl", ,,gdzddri" 9i vin...'............."'.......'."......268

,,Proba fierului rogu" Fi vinul .......---.......-.....273

Iancu de Hunedoara pi podgoria.... -............278

Secliunea a doua

Turcii, via pi vinul in ePoca princiPatului.'................--. -...........' 287

Mica,,erd glaciard":1550-1700....... ..............291

Secularizarea podgoriilor Bisericii Catolice........'- ---...........293

Ce gi cum ,,sebea" itr Banatul turcesc 9i, ulterior,

in cel austriac ....---.......-..........295

Secfiunea a treia

Viena face legea - despre via gi vinul din guberniul

Transilvaniei: 7688-L867 .............298

,,Mercantilismul" austriac Ai,,pvabii" ridicd

podgoria bini1ean6............... ..'..................... 300

,,Grdnicerii" cultivd gi ei vifd-de-vie in Transi1vania......... 304

CArciumdritul, scAnteia riscoalei lui Horia,

Clogca pi Cripan............ ..-.....307

Noua piafd capitalisti a vinului, cu reglementdri feudale

pentru podgorii pi cArciumi ....'..................... 311

Armata austriacd bea vin din Transilvania, fdranii

cumperd ,,cragrna seacd", iar in Viena se vinde vin

bdnilean falsificat......... ........320

Anul 1848 aduce speranla muncii libere in podgorii....'.'.324

impiratul Franz Joseph, Avram Iancu 9i vinul ......"..........327

Vierii cu jalba la Viena, la impdrat...... ........ 330

Podgorenii cer polifie care sd le apere strugurii

pi vinul de ho1i............ ........... 333

Secfiunea apatra

Reglementiri unguregti pentru viile gi vinul din

Transilvania: 1'867-L9tB ....".'......336

Un minister de la Budapesta cere stabilirea datei de

incepere a culesului in vii ................... ......... 338

Filoxera ndpidegte viile din Transilvania........................... 340

,,Carteaiundtard,", creditul gi viticuItorii........................... 348

Raporturile contractuale de muncd in podgoriiletransilvane ............................. 351

Drumul vinului transilvdnean prin lume............................ 355

Bibliografie... .......963

Au trecut cAteva milenii pAnd ce vifa sdlbaticd - plantddin marea familie, cu zece genuri, a ampelidaceelor - sidevind Vitis ainifera, adici via produchtoare de struguripentru vin.l lJrme de vifd sdlbaticS, datAnd din Cretaciculsuperior, s-au gdsit in regiuni azi foarte friguroase, precumAlaska gi Siberia.2 Cercetdrile arheologice de la inceputulsecolului XX atesti faptul cd vifa-de-vie a fost cultivatdmai intAi in India, de cdtre arieni, de unde marile migrafiiau dus cu ele qi cultura viei, in toate zonele geograficeunde creEtea vifa sdlbatici.3

MAna omului a imbundtdfit de timpuriu vifa sdlbaticd,obfinAndu-se planta de culturS, dupd cum s-a intAmplat gi

cu merii gi perii pidurefi, gi cu cireqii negri sdlbatici, care,

prin altoire, au devenit pomi fructiferi.aVifa sdlbaticd cregte gi azi pe teritoriul romAnesc, specia-

ligtii indicAnd 320 de localitdgi unde aceasta creqte natural,

I Constantin C. Giwesqt - lstoricul podgoriei Odobegtilor, Editura Acade-miei RS& 1969,p.'1.1

'?Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 113 I.C. Teodorescu - ,,Viticultun", in Enciclopedia Romkniei, vol. III,

lmprimeria Nafionali, Bucuregti, 1939, p. 401a Constantin C. Giurescu - op. cil., p.12

L3tsroRtA tuRtDlcA A vrIEr-DE-vtE gt A vlNULUt ra RovtArut

,,sub forma unor uriage liarre", mai ales in pddurile din lunca

Prutului si in cea a Dundrii.l ln pddurea Letea, din Delta

Dundrii, vila sdlbatici, numitd de romani qiVitis silaestris, ca

gi la Toplef in Banat, gi in zona Cazanelor-Orqova, di roade

bogate, care sunt culese toamna tdrziu gi prelucrate de local-

nici, care obfin un vin destinat consumului propriu.2

Vilele sdlbatice din pddurile romAnegti, ca gi dinintreaga Europd, aparfin speciei Vitis ainifera,la noi in lardexistAnd doud variethfi. Cea mai veche dintre ele se numegte

popular ,l6utlJsc6", denumire provenitd din termenul latin

,,labtusca", moqtenit de la colonigtii romani. E consideratd

,,(sursa) iniliali a vifei nobile gi modeme de astdzi".3

A doua varietate de vili sdlbaticd, numitd Vitis ainifera

silaatica, a apdrut prin silbdticirea vilei cAndva cultivate Ei

ldsate in paragind.a

Despre cultura vifei-de-vie in spafiul carpato-danu-

biano-pontic, despre obfinerea vinului, dar gi despre con-

sumul lui in epoca antici avem texte pufine 9i ele vinexclusiv din afara lumii geto-dacice, din mediul grecesc/

respectiv roman. Geto-dacii nu au avut un alfabet propriu,dar le foloseant, ,,itttt-o oarecare m6$)rd", atAt pe cel grecesc,

cAt gi pe cel latin.s

Chiar daci geto-dacii ar fi scris - acest lucru fiindprobabil apanajul preolilor -, textele lor nu ar fi ajuns

pAnd la noi, din cavza suportului perisabil folosit inacele timpuri.s

1 Gheorghe Iordache - Ocupalii tradilionale pe teritoriul Romhniei,

Scrisul romAnesc, Craiova, 1985, vol. l, p.244z Ibidem, p.2443 Constantin C. Giurescu - op. cit., tnfua 4a Constantin C. Giurescu - op. cit., infra 4s Rodica Mihiilescu - .Gefi qi daci intre cer gi pdmAnt", in Studii

sldtinene, vol. V Editura Casa Ciurea, Slatina, p. 356Ibidem, p.35

Horia Vladimir Ursu rsroRtA JURtDtcA A vrTEr-DE-vrE St A vtNUtut rn RovAwt

Patria cea veche a geto-dacilor era Tracia - scrie Herodotin secolul al Vlea i. Hr. -, o regiune vinicol5 ,,consideratd ca

locul de nagtere alzeuluivinului Dionysos".i Homer, ?n 1ll-

ada, ne spune cd vinul a fost cunoscut de geto-daci de laagatArgii din Transilvani4 iar Xenofory vorbind despre ge!i,

afirma cd ,,bdrba\i gi femei beau vinul dupd moda scitici,neamestecat cu ap6., slujindu-se, in loc de pahare, de coamede cerb si de bou, care se treceau din m6nd in mAnd".2

Cornelius Nepos scria cd ,,tracii au obiceiul de a luptacu paharul ca gi cu armele, fiind oameni foarte dedafi labdutur6", iarAtheneu gi Platon addugau cd gefii obignuiausd bea pAnd la deplina imbdtare.3

Platon ne mai scrie cd scifii gi tracii, atAt femeile, cAt gi

bdrbafii, beau vinul, dupd care igi stropeau cu el hainele,

,,socotind ci este o deprindere frumoasi qi aducdtoare de

fericire".a Pomponius Mella afirmd cd tracii obiqnuiausd-si coacd strugurii in mod artificial, prin acoperireaacestora cu frunze uscate, metodd uzitatd gi azi.s RomanulOvidiu, cel care gi-a petrecut exilul pe malul PontuluiEuxir; a descris gi metoda de vinificare practicati de local-nicii din Dionysopolis (Balcicul de azi), amintind qi modulin care acegtia concentrau vinul, prin inghelare.6

$aptesprezece secole mai tdrziu, in 1785, un preotarmean, cdldtor prin f,hrile RomAne, descria procedeul de

oblinere din vinul nou a unui vin mai concentraf maialcoolizat, numit .puterea vinului" sau ,,inima vinului".T

1 A.D. Xenopol - Istoria romhnilor din Dacia traiand, edllia a IV-a, vol. I,Editura $tiinfifici gi EnciclopedicS" Bucuresti, 1985, p. 85

'2Ibidem, p.853lbidem, p.85a Gheorghe Iordache - op. cit., p.244s lbidem, p.2456I.C. Teodorescu - op. cit., p. 4017 Constantin C. Giurescu - op. cit, p. 130

Armeanul scria cd: ,,Boierii, atunci cAnd se apropia iarna,

lasd vinul in vase mari, neastupate; dupd doud nopfi, apa

din vin inghea!5. Pe urmd, se sparge gheala cu un fier cald;

gdsesc irrduntru un vin natural, curat gi limpede."lDe la Herodot gtim ci scifii, locuitori, ca gi gefii, ai

Dobrogei, foloseau vinul la diverse ceremonii. Astfel,

dintre prizonierii de r:6zboi, acegtia sacrificau cAte unul lafiecare sutd, dupd ce, mai intAi, le turnaserd vin pe cap.2

Rdzboinicii care luaserd prizonieri erau distinEi de citregefii militari cu cAte o cupd de viru iar cei care fdcuserd cei

mai mul,ti sclavi, cu cAte doud cupe.3 Vinul era intrebuinfatgi la jurdminte, scifii care jurau amestecAndu-l cu o cantitate

micd din propriul sAnge.a Acest jurdmAnt avea valoarea

unui ritual mistico-religios. Desigur, ritualul scitic nu se

referea la situalia martorului pus si jure cu privire la

veridicitatea unor fapte, aga cum se intAmpld in cadrul

procedurilor juridice moderne. Probabil ci sensul lui era

acela al unei promisiuni sau al unei fdgdduieli ferme apdrfilor, ?n ideea de a infdptui ceva impreuni.

Melpomene ne relateazi c5" atunci cAnd un rege scit

murea, el era inmormAntat impreund cu paharnicul sdtu

deci cu,,cel ce-i toamd vin".sHerodot nu ne vorbegte despre provenienfa vinului pe

care-l beau scifii gi geto-dacii din Dobrogea.

Constantin C. Giurescu scrie cd vinul bdut de c5peteniile

locale era un vin sudig grecesc, dovadd fiind numeroasele

resturi de amfore grecegti din multe agezdri vechi.6 Istoricul

l lbidem2 Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 133Ibidem, p. 13a lbidem, p. 135Ibidem, p. 136Ibidem, p. 13

Horla Vladimir Ursu rsroRrA runrorcA A vrTEr-DE-vtE St A vtNULUl LA RoMANT

crede c5, pe l6ngd vinul dulcg grecesc - mai scump -, local-

nicii au bdut gi ,,vinul produs de podgoriile l6rii".r O pdrere

contrard parc a avea Vasile PArvary carc-l citeazd. pe Oviditlromanul scriind cd, in vremea gederii lui in exilul din Tomis,

cultura vilei-de-vie nu existain orag.2 PArvanadduga cd,,gtim

insd cd totuEi vifa era cu dragoste cultivatd la extrema limitdsudicd a {inutului getic, in pdrtile Mesembriei"3, o colonie

greceascS, parte din comunitatea Cetdfilor Pontice, aflatd insudul actualei Bulgarii, localitate cunoscutd azi ca Nesebar.

Constantin C. Giurescu ne indeamnd sd nu ludm ad litte-ram afirmafla poetului exilat, argument6nd cd, printre mone-

dele bdtute in Tomis, in secolele II-I i. Hr., s-a gdsit qi una dinbronz, avAnd pe avers chipul lui Dionysos, zeul vinului, iarpe revers, un strugure mare.a Mai adaugd cd sdpdturilearheologice din Callatis - azi, MangaIia, aflatd. la circa

patruzeci de kilometri sud de Tomis - au scos la iveald gaizeci

de piese din ceramicd auritd, gdsite irrtr-un morm6nt din seco-

lul al lV-lea i. Hr., piese infefig5nd, pe l6ngd sirene cu lir5,

dansatoare, porumbei ori rozete, gi ciorchini de struguri.sPrima menliune scrisd cu privire la cultura vifei-de-vie

pe pdmAnt romAnesc i-o datordm geografului antic Strabon

(66 i. Hr. - circa 24 d. Hr.), contemporan al geto-daculuiBurebista, precum gi al celor doi mari romani, Cezar gi

Octavian Augustus. Strabon afirmd cd Burebista, ,,spre a

fine in ascultare poporul... gi-a luat ajutor pe Deceneu...

Ca dovadd despre ascultarea ce i-o dddeau (ge!ii) este gi

faptul ci ei s-au ldsat induplecali sd taie vila-de-vie gi sd

l Ibidem, p. 132 Vasile PArvan - Getica, o protoistorie a Daciei, Editura Meridiane,

Bucuregti, 1982, p.843Ibidem, p.84a Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 135Ibidem

trdiascd fdrd vin" .1 Strabon crede cd motivafia regelui dac

a avut labazd considerente etice qi medicale.2

ComentAnd spusele geografului antic, unii autorimoderni au considerat cd mdsura luatd de regele dac a fostmotivatd ,,probabil" de consumul excesiv de alcool inrAndul geto-dacilor.3

A(i autori justificd ,,ordonanta transmisd prin glasul

profetic al marelui preot Deceneu..." pfir.,,extinderea viilor,(care) ajunsese atAt de mare, incAt acestea constituiau unadevdrat pericol pentru siguranla localnicilor, deoarece

popoarele migratoare erau atrase spre regiunile lor" .a

Constantin C. Giurescu ne indeamnd din nou sd nuludm ad litteram textul lui Straboo fiind ,,mult maiprobabil si nu fi fost distrusd toatd podgoria, ci numai oparte a ei, qi sd se fi interzis orice noud plantafie".s in spri-jinul tezei sale, istoricul invocd o mdsurd similard, luatd de

impiratul roman Domifiary prin anul 92 d. Hr, mdsurd

prin care au fost interzise noi plantafii de vifd-de-vie inItalia qi s-a ordonat totodatd qi ,,distrugerea a jumdtate dinviile celorlalte provincii ale imperiului".6

Aceleaqi dispozilii restrictive in ceea ce privegte limi-tarea culturii vifei-de-vie au fost date gi in Evul Mediu de

regii Franfei Carol al IX-lea (1560-1,574) qi Henric al III-lea(1.574-1589).?

Referirea lui Strabon la ,,induplecarea" geto-dacilor de a

elimina vifa-de-vie gi de a nu mai bea vin a fost comentatd

1 Madimir Hanga - in Istoria dreptului romhnesc, Editura AcademieiRSR, Bucuregti, 1980, vol. I p. 63

2Ibidem, infua47,p.773 Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 13a I. C. Teodorescu - op. cit, p.40Is Constantin C. Giurescu - op. cit., p.1,46IbidemT Ibidem

atAt de istorici, cAt qi dejurigtii cercetdtori ai istoriei dreptuluiromAnesg gi unii, gi ceilalfi cdut6nd explicafiile unei ase-

menea hotdrAri in sistemul normativ al religiei dacice.

Istoricii au constat cd gi la geto-daci, precum qi la alte

popoare antice, ,,vialamorali a acestora era dominatd, sub

diverse forme, de religie".l in acele timpuri, ,,religia se

confunda cu statul si cu viafa social6, fiecare act politic sau

civil trebuind si fie indeplinit sub ocrotirea religiei".2

Religia dacicd fusese intemeiati,,...cu mult timp inain-

tea lui Herodot, care ne vorbegte primul despre Zamolxis...

urzitorul credinlei de cdpetenie a ge!i1or...".3 invdldturilelui Zamolxis au transformat religia dacicd dintr-una natu-

ral6 - adici a omului care se inchina la tot ceea ce nuinfelegea - intr-una reflexivd.a Zamolxis gi, ulterior, Dece-

neu ii inv5laserd pe daco-gefi cd sufletul e nemuritor, iartrupul e o piedicd in calea nemuririi, trupul neavAnd

niciun pret poftele lui netrebuind a fi ascultate, la rdzboitrebuind sd te jertfegti fdrd pdrere de rdu.s Gefii nu puteau

sd ajungd la nemurire decAt,,curdfAndu-se de orice fel de

patimd: carnea, vinul, femeile", toate reprezentAnd o mur-ddrire a sufletului.6 Mai ales vinul aducea ,,ticdlogireaomului", motiv pentru care marele preot al natiunii cerea

distrugerea viilor.T insi cumpdtarea propovdduiti de

Zamolxis fiind uitatd repede de gefi, organizatorul statului

dac, Burebista, ,,...impreund cu colegul qi profetul sdu,

Deceneu", au ales un mijloc mai energic,,de stArpire a rdului,

1A.D. Xenopol - op. cit., p.932Ibidem3Ibidema Ibidems Vasile Pdrvan - op. cit, p.91"6IbidemT Ibidem

tsroRlA JURTDTcA A vtTEt-DE-vtE gt A vtNULUr La RovAwtHoria Vladiririr Ursu L9

prin inldturarea cauzei naturale a befiei, adicd ordonAnddistrugerea culturilor de vifd-de-vie".1

Istoricii dreptului, citAndu-l pe Iordanes, ne spun cd

Deceneu, bucurAndu-se ,,de o putere aproape regeasc|",devenise un personaj politic de prim rang, care le-a datgeto-dacilor legi scrise (conscriptos), i:r concordanti cu noilerealitifi sociale de la mijlocul secolului I i. Hr.2 Din pdcate,

legile respective nu au ajuns pAnd la noi, singurele surse

pentru airrcerca configurarea sistemului de drept dinwemeadacilor fiind pufinele informafii furnizate de istoricii antici.Prin urmare, se poate vorbi despre un drept cutumiar,format din norme de drept - de regulS, nescrise - date de

autoritatea politicd qi religioasd gi consfinfite apoi printr-opracticd irdelungatd. Cutuma, sau obiceiul juridic, era pri-vitd ca o emanatie divini, nerespectarea ei fiind sangtionatd

de reprezentantii statului, in frunte cu regele dac.

Comunitatea gentilicd -bazat6. exclusiv pe rudenia de

sAnge a membrilor sdi - este inlocuita, odati cu aparifiastatului, de obgtea sdteascd, in care oamenii au in vederestdpAnirea in comun a unui anumit teritoriu, care sd leasigure, in primul rAnd, hrana necesard traiului. Astfel,satul devine nucleul debazd, al org,anizdrii dacilor, ulterioral daco-romanilor si, in cele din urmd, al romAnilor. Saful,prin obstea sa localS, asigura cultura cerealelor, cregterea

vitelor, dar si cultura vifei-de-vie.fn perioada ocupafiei romane din Dacia, cultivarea

vifei-de-vie a continuat sd se facd .pe coastele bine expuseale dealurilor gi pe povArnisul (din)spre lunca Dundrii a

cAmpiei muntene".3 ln sprijinul acestei afirmafii vin

1 A.D. Xenopol - op. cit., p.992 Madimir Hanga - op. cLt., p. 633 Constantin C. Giurescu - op. cit., p.1,4

Horia Vladimir Ursu tsroRrA JURtDtcA A vlTEl-DE-vtE St A vtNULUt rn RovArrrr

diverse descoperiri arheologice, precum o medalie b5tutAin vremea impdratului roman Decius (249-251 d. Hr.),aceasta fiind,,o reprezentare simbolicd a provinciei Dacia,exprimatd de chipul unei femei purtAnd un aexillum(drapel militar), flancati de doi copii, dintre care unuf instAnga ei, line cAteva spice de grdu, iar altuf (aflat) in fafaun ciorchine de struguri".l Atat spicele de grAq cdt gi cior-chinele reprezentau bogdfiile de bazd ale provinciei, fiindatestate arheologic prin resfurile gisite irr numeroase situri,in special in Muntenia. S-au descoperit ,,altare votive inchi-nate zeitdlilor protectoare ale viticulturii, amfore pentrupdstrarea vinului, unele fdcute in Dacia, altele importate".2Pe un astfel de altar, cercetat la Sucidava (Celeiul de az|),

in sudul Olteniei, gisim sdpat in piatrd testamentul unuianonim, care ldsa urmaqilor sdi o casd gi doud iugdre devie, cu obligafia ca beneficiarii sd-i ingrijeascd mormAntufsd-l pomeneascd gi si sdvArgeascd sacrificiile si ritualurilefunerare anuale.3

Pe Columna lui Traian sunt redate nigte butoaie lungi,incinse cu cercuri din lemr; recipiente care se mai foloseaugi la inceputul secolului XX, in zona viticold a Gorjului, a

Drdgdganilor gi a Hugilor. Mese de teascuri cioplite inpiatrd gi folosite pAnd nu demult au fost descoperite inimportanta zond viticoli Alba Iuli4 aflatd la poaleleMunfilor Apuseni.a

Divinitdfile protectoare ale viticulturii, precum Bacchus,Liber gi Libera, se regdsesc in unele inscripfii si pe monu-mente sculpturale, iar ramuri de vifd-de-vie cu ciorchini

I Ibidem2 Valer Buturca - Etnografiapoporului romin,Edihtra Dacia" Cluj-Napoca,

t978, p.7863Ibidema Ibidem

de struguri apar pe multe pietre funerare.1 Tot pe pietre

funerare sunt reprezentate instrumente de tiiat via, precum

cufite gi cosoare, dar gi vase necesare pentru producerea 9i

pdstrarea vinului, ca butoaie, gnleli, donife din lemn.2 Tot

din epoca dominaliei romane ne-a rimas o tdbqe ceratd,

gdsitd in Alburnus Maior, conlinAnd un fel de ,,irrventar", o

,,socoteale" privind cheltuielile fdcute cu ocazia unui ban-

chet dat de un colegiu de meseriaqi. in,,inventar" se pre-

cizeaz6. cd s-au bdut doud feluri de vin -,,unul mai dulce gi

mai scump (merum)", probabil un import sudic, gi,,altulmai ieftin (vinum)", cu siguranfd un produs local.3

Dupd cum reiese din cele de mai sus, ,,prohibiyia"instituitd de Burebista impreuni cu marele sdu preotDeceneu, a fost vremelnicd, toate informafiile istorice -epigrafice 9i arheologice - dovedind cd, gi in epoca romand,

ocupafia strdveche a geto-dacilor - cultivarea vilei-de-vie -a continuat masiv.a

O parte a colonigtilor romani, cunoscdtori ai culturiivifei-de-vie din spaliul mediteraneearL au adus cu ei,

odatd cu nesaful cu care beau virL gi propria terminologie

latind cu privire ,,la plant6, la tehnica vinificafiei, la bdu-

tura obignuit5, cu diferitele ei stadii de transformare, qi la

excesele legate de aceastd bduturd".sDaco-romanii qi apoi rom6nii au operat modificdri

lingvistice, transformAn d aitea in aitd, ainea in aie, labrusca

in lduruscd, mustum in must, ainum in ain, ainaceus in ainat,

posca in o[et (derivat, in romAnS, sub forma poagcd, adicd'

1 Academia de $tiinfe Sociale qi Politice aRSR - Istoria dreptului rom6-

nesc, vol.I, Editura Academiei RS& Bucuregtr" 1980, p.1722Ibidem3Ibidema Ibidem5 Constantin C. Giurescu - op. cit., p. 15

Horia Vladimir Ursu

vin prost), bibitiaus in belia, imbitare in imbdtare etc.1 Con-stantin C. Giurescu considerd cd termenul poamd ar fi unsinonim, de origine latind, al strugurelui, ceea ce ar con-duce la concluzia cd, pentru strdmosii nogtri, rodul vifei-de-vie a reprezentat ,,fructul prin excelenfd", latinesculpoma hind un termen generic pentru toate fructele.2 Pe de

altd parte, se afirmd c6, strugure, care l-a irrlocuit pe genericulpoamd, este un cuvAnt autohton, la fel ca butuc, ansensul de

tulpind groasd a vifei-de-vie. De aceeaEi origine se crede cd

ar fi qi cuvintele skmbure, capugd - ,,mugure" de vi!5, dincare se dezvoltd coardele gi rodul -, curpdn (curpen) -mlddigdlungi de vild sdlbaticd, avAnd capacitatea sd se incoldceascd

pe tot ce gdseqte in preajmd -, dop qi gardind - ultimulinsemnAnd ganful circular fdcut la capetele interne ale

doagelor, in care se adund scAndurile fundului de butoi.3Cu privire la originea cuvAntului strugur, Bogdan

Petriceicu Hasdeu credea cd derivd din elinul tryga qi cd

de aceeagi sorginte ar fi incd alte doui cuvinte vechi dinviticulturi: harag qi aguridd.a

Retragerea romand din Dacia a ldsat acest spatiu geo-

grafic la indemAna popoarelor migratoare, care aveau sise succeadd in valuri, de-a lungul a aproape o mie de ani.Plecarea latinilor, cu legiunile si cohortele lor, a insemnatgi disparifia statului organizat din fosta provincie. Lipsitede apdrare, comunitdlile, de acum daco-romane, constitu-ite in obqti, gi-au pdrisit satele, in special pe cele din juruloragelor si taberelor romane, retrdgAndu-se din calea

primului val de migratori spre vdile mai ferite ale MunlilorCarpafi. Aici, pe ,,tdpganele nu prea inalte", au inceput sd

l lbidem2Ibidem3 Gheorghe Iordache - op. cit., p.247a A.D. Xenopol - op. cit., p. 299, tnfra 44

rsroRrA runrorcA A vtTEt-DE-vtE St A vtNULUt LA RoMANt