rrgf 2008-1 (copy)

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)

http://slidepdf.com/reader/full/rrgf-2008-1-copy 1/59

2

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


3

UUNN NNOOUU Î Î NNCCEEPPUUTT

Primul numr al Revistei Române de Geotehnic i Fundaii aprut în 2004 se deschidea, cum era i firesc, cu un"Cuvânt înainte" scris de Preedintele Societii Române de Geotehnic i Fundaii.

Acel "Cuvânt înainte" se încheia astfel:" Nu a fost u or de a scoate acest prim numr al revistei. Greul, îns , de-abia acum începe. Adresm membrilor

SRGF - principalii beneficiari ai publica iei, apelul de a contribui pe msura puterilor la apari ia revistei i la continua eiîmbunt ire."

Greul de abia acum începe… Profetice cuvinte. Într-adevr, cu greu s-a mai putut edita în acelai an un alt numr, în prejma celei de a X-a Conferine Naionale de Geotehnic i Fundaii. Mai apoi, îns, apelul adresat membrilor SRGF armas f r ecou . S-au scurs aproape 4 ani pân s fim, iat, capabili s pregtim pentru tipar un alt numr al reviste.

A sosit, aadar, timpul pentru un nou început.Problemele cu care se confrunt ingineria geotehnic din România în acest an 2008 sunt numeroase i dificile.

Coninutul numrului 3 al Revistei Române de Geotehnic i Fundaii demonstreaz cu prisosin acest lucru.Dup reforma din 1948, în urma creia au fost introduse programe de învmânt cu durata de 5 ani pentru formarea

inginerilor, iat c începând cu anul universitar 2005-2006 o nou reform, venit de data asta din vest, introduce în învmântul tehnic superior un sistem în 2 cicluri numite licen , cu durata de 4 ani i master , cu durata (probabil) de 1,5ani. A mai rmas ceva mai puin de un an i jumtate pân vor iei primii absolveni ai ciclului de 4 ani-licen, dar înc nuse tie dac pe diploma lor se va scrie i inginer sau doar liceniat. Oricât ar fi de contestat noul sistem în cicluri, el d ingineriei geotehnice posibilitatea ca prin programe puternice de inginerie geotehnic pentru ciclul de master s se formeze,pentru prima oar, pe calea învmântului de construcii, specialitii în inginerie geotehnic de care se simte atâta nevoie.

Sistemul românesc de prescripii în ingineria geotehnic, dezvoltat pe parcursul a peste 4 decenii, este supus unorprofunde transformri, impuse de asigurarea compatibilitii cu normele europene i, în primul rând, cu cele 10 Eurocoduristructurale, între care Eurocodul 7- Proiectarea geotehnic.

Implicarea în activitatea celui mai dinamic sector al economiei rii - construciile, reprezint pentru ingineriageotehnic din ara noastr o mare ans i, totodat, o mare responsabilitate. ansa este adus de recunoaterea pe o scar

din ce în ce mai larg a faptului c nu este posibil realizarea unor construcii care s rspund exigenelor privitoare larezisten, durabilitate, economicitate, f r o îmbinare judicioas între proiectarea structural i proiectarea geotehnic.Responsabilitatea deriv din chiar principalele obiective ale proiectrii geotehnice: o investigare adecvat a terenului defundare, o stabilire atent a parametrilor geotehnici, o alegere judicioas a modelelor de calcul i a metodelor de proiectare,o evaluare corect a riscului geotehnic. Onoreaz ingineria geotehnic din România, prin reprezentanii ei, aceast responsabilitate?

2008 este un an foarte important pentru organizaia de breasl care se numete Societatea Român de Geotehnic iFundaii. În septembrie, Timioara va gzdui pentru a 3-a oar (dup 1975 i 1992) o Conferin naional de geotehnic ifundaii, a XI-a. Prilej de bilan dar i de strângere a rândurilor în faa unor provocri tot mai mari.

La începutul lunii iunie va avea loc la Constana - Mamaia un alt eveniment major care se anun a fi drept cea maimare manifestare internaional gzduit vreodat de ara noastr în domeniul ingineriei geotehnice: "Prima Conferin

Interna ional privind Învmântul i Educa ia Permanent în domeniul tiin elor Inginere ti ale Pmântului: Mecanica pmânturilor, Inginerie Geotehnic , Geologie Inginereasc , Mecanica Rocilor ".

Membrii Societii Române de Geotehnic i Fundaii, ca i ali specialiti, sunt ateptai la cele dou conferine carevor deschide, cu siguran, o pagin nou în istoria ingineriei geotehnice din ara noastr.

… i, bineîneles, sunt ateptai s contribuie la apariia acestei reviste.

Prof. dr. ing. Iacint MANOLIUPre edintele Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


4

Pag. Revista Român

de Geotehnic i

Fundaii

Nr. 1/2008

Publicaie semestrial tehnico-tiinific editat de Societatea Român de Geotehnic iFundaii

ISSN - 1584-5958

Redacia:B-dul Lacul Tei 124,Sector 2, Bucureti,Cod Potal: 020396Telefon: 021-242.93.50Fax: 021-242.08.66

Grafica:

Tehnoredactarecomputerizat:

Alina Rancea

EditorialProf. I. Manoliu: Un nou început

Articole

Bally, R. J.Construc ii pe loessuri supuse la tasri de lung durat

Perlea, V.Sunt pmânturile coezive lichefiabile ?

Manoliu, I. Moment de r scruce pentru învmântul tehnic superior din România

Interviu Cu ing. Cezar Culi , fondator i director al AGISFOR

DezbatereManea, S. - Studiul geotehnic între adevr i minciun

Noi reglement ri tehnice

Manoliu, I. - O reglementare tehnic de mare importan : NP 074-2007

Conferin e na ionaleOlinic, E. - A X-a Conferin Na ional de Geotehnic i Funda ii

Conferin e interna ionale

Batali, L. - Conferin a Dunrean - European de la Ljubljana

Din via a ISSMGE Manoliu, I. - Reuniunea Consiliului ISSMGE din 11 septembrie 2005 de la Osaka

File din istoria geotehnicii române ti Manoliu, I. - O fil pu in cunoscut : Stadionul Na ional

Evenimente Rileanu, P. - Prof. Iacint Manoliu, Pre edintele SRGF, Doctor Honoris Causa al Universit ii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Ia i

Evoc ri Manea, S. - Profesorul Silvan Andrei

Recenzii Popa, A. - Funda ii de Stanciu, A. i Lungu, I.

3

5

14

31

39

44

45

47

49

51

53

54

55

57

Revista Român de Geotehnic i Fundaii este editat de Societatea Român de Geotehnic iFundaii , în rspunderea i sub îngrijirea Colegiului de Redacie format din: Prof. Dr. Ing. Iacint MANOLIU (Preedinte),

Dr. Ing. René Jacques BALLY , Prof. Dr. Ing. Loretta BATALI , Prof. Dr. Ing. Romeo CIORTAN , Dr. Ing. Mircea GALE R,Prof. Dr. Ing. Eugeniu MARCHIDANU , Conf. Dr. Ing. Irina LUNGU , Prof. Dr. Ing. Marin MARIN , Ing. Nicolae

R DUINEA.

În atenia autorilor

Revista Român de Geotehnic i Fundaii, publicaie semestrial tehnico - tiinific, ateapt articole în domeniilemecanicii pmânturilor, ingineriei geotehnice, fundaiilor i procedeelor de fundare, geologiei inginereti aplicat laconstrucii precum i contribuii pentru rubricile cu caracter permanent. articolele vor fi însoite în mod obligatoriu de unrezumat în limba român i de rezumate în limbile englez i francez, având aproximativ 40 rânduri fiecare.

Manuscrisele se vor expedia în dou exemplare (dintre care unul original) i o dischet pe adresa: Societatea Român de Geotehnic i Fundaii, B-dul Lacul Tei 124, C. P. 38-71, Bucureti. manuscrisele sunt examinate de un comitet delectur desemnat de Colegiului de Redacie.

Articolele publicate în revist nu angajeaz decât rspunderea autorilor.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


5

CCOONNSSTTRRUUCCIIII PPEE LLOOEESSSSUURRII SSUUPPUUSSEE LLAA TTAASSRRII DDEE LLUUNNGG DDUURRAATT

R. J. BallyProfesor consultant, Dr. Ing. STIZO, Bucure ti

Rezumat

Autorul a întâlnit numeroase construcii pe loessuri, afectate de tasri de lung durat. Au existat situaii când cauza lor afost simplu i direct de stabilit, dar i cazuri când a fost necesar o explicaie mai elaborat. Articolul se oprete asupra maimultor aspecte ale deformrii loessurilor i care contribuie la înelegerea cauzelor tasrilor de lung durat: tasrile decomprimare i cele de deformare sub volum constant, aportul suciunii în redistribuirea umiditii în loessuri, influenta

sensibilitii ascunse la umezire. Sunt apoi prezentate exemple de cazuri de construcii pe loessuri cu tasri de lung durat. Caracterul recapitulativ al expunerii, dup mai multe zeci de ani de experien, justific reluarea unor considerentei exemple de caz publicate anterior. Autorul a considerat c specificul foarte complex al comportrii loessurilor relev lafiecare nou examinare, noi aspecte, diferite de cele remarcate anterior.

1. ASPECTE AJUTTOARE PENTRUEXPLICAREA TASRILOR DE LUNG DURAT

1.1. Deformaii de comprimare i deformaii subvolum constant

În practica geotehnic curent, loessurile suntcaracterizate prin coeficientul de sensibilitate la umeziredeterminat în edometru prin umezire la 300 kPa, ceea ce

înseamn c se pornete de la un model de deformaieaxial rezultat din comprimarea pamântului.

Este evident c în acest fel nu se face nici o apreciereprivitoare la deformaiile spaiale.

Autorul a preferat s abordeze acest aspect prinurmtoarea schem din figura 1:

- proba de loess este deformat edometricrezultând o tasare corespunztoare comprimrii

pamântului;- se îndeprteaz fretarea edometric i proba

continu s se deformeze datorit sarciniiverticale; admiând c la noua deformare nu maicontribuie o comprimare suplimentar (ceea cenu este neaprat real), noua deformare apamântului se va face sub volum constant;

- conform acestei scheme, tasrile sunt rezultatulcontribuiei deformrii de comprimare i celeisub volum constant (pe care, convenional, o vomnumi i deformare plastic).

Figura 1. Dou etape ale deformrii probelor de loess, pornind de la proba edometric: a - comprimareaedometric; b - înlturarea fret rii edometrice i

deformarea sub volum constant (plastic)

Majoritatea covâritoare a studiilor geotehnice se

limiteaz la determinarea deformaiilor edometrice.Aceast situaie nu se datoreaz ignorrii altor tipuri de

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


6

deformaii ci, mai ales, absenei în dotarea uzual alaboratoarelor a unor aparate care s permit un studiumai aprofundat. Totui, din când in când, apar i studii încare loessurile sunt studiate în aparate triaxiale.

Se poate astfel cita pentru exemplificare studiulprofesorului I. Stnculescu (1967) sau cele efectuate decolectivul INCERC (dintre mai mult articole publicatecitm pentru exemplificare pe cel al inginerului Rduineai colaboratorii (1983).

Tot pentru exemplificarea unor informaii interesanteposibil de obinut prin încercrile în triaxial este de citatarticolul lui Harisson Kane (1973). El a pornit de la

încercrile triaxiale pentru a ajunge la situaia edometric.A determinat astfel c raportul între efortul lateral defrecare pentru a împiedica deformaia laterala si celvertical este de 0,23 la umiditatea natural a loessului pecare l-a experimentat i a crescut la 0,54 dup imersare.

Sunt de semnalat de asemenea tentativele de a stabilicu ajutorul încercrilor triaxiale a unor legi constitutivepentru loessuri. Pentru exemplificare sunt de citatarticolele lui Slobodan Coric (1995) i Chen Zhenghan(1995).

Ambii autori încearc s stabileasc corelaia întredeviatorul eforturilor principale (σ1 – σ3) i deformaiaspecifica verticala ε1. Ei ajung la curbe de tipuri diferite,dar concluziile lor au mai multe elemente comune:

- în ambele cazuri se obin curbe neliniare;

- relaiile depind de mrimea efortului σ3;- curbele evolueaz difereniat înainte i dup

depirea rezistentei structurale.

Autorul vede în aceste încercri o direcie interesant de abordare a problemei, dar, la nivelul actual, consider c înc nu s-a ajuns la o soluie generalizat. Rezultateledepind de un numr relativ mare de parametri iinterpretarea lor este laborioas.

Revenind la schema simplificata de împrire adeformaiilor loessului în cele de comprimare i cele subvolum constant, autorul a încercat s le pun în evidenta

în cazul unui experiment la scar mare (bloc de fundaie1,5 x 1,5 m pe un loess imersat). Experimentarea a fostastfel echipat încât a permis msurarea îndesriipamântului sub 3 etape succesive de încrcare (pân la225 de kPa) i msurarea prin reperi etajai de tasare a 3strate din terenul de fundare.

Interpretarea rezultatelor s-a f cut în modul urmtor:tasarea de comprimare s-a dedus din scderea porozitii,considerând îns scderea porozitii uniforme pe toat suprafaa adiacent conturului blocului de fundaie;tasarea total a fost dat de apropierea perechii de reperide tasare suprapui; tasarea plastic a rezultat din

diferena intre tasarea totala i cea de comprimare(Fig. 2).

Figura 2. Contribu ia tasrii de comprimare (f) i a celeisub volum constant (g) în 3 strate (d) (0 - 65; 6 5- 155;

155 - 255 cm) sub 3 trepte de încrcare (0 - 75; 75 - 175;175 - 225 kPa): a - separa ia pe trepte de încrcare i pe

strate; b - situa ia sub încrcarea final

S-a considerat instructiv acest caz pentru c indic unordin de mrime al contribuiei celor dou tipuri dedeformaii în deformaia total i asupra modului cum sepropag aceast distribuie în adâncime i în funcie de

încrcare.

Rezultatele sunt îns, în mod cert afectate deacceptarea unei comprimri uniforme pe toat suprafaa

amprentei blocului de fundaie.

O verificare direct a acestei inexactiti se deducedin examinarea unui experiment oarecum similarprezentat de prof. I. Stnculescu (1967). Experimentul s-aefectuat pe un bloc de fundaie cu latura de 2 pe 2 metri,

încrcat pân la 300 kPa pe loess inundat; dup terminare,blocul de beton a fost îndeprtat i pmântul de dedesubtdecupat în cuburi cu latura de 25 de cm. S-a calculatscderea procentual a îndesrii prin comparareaporozitii cuburilor decupate cu cele ale terenului iniial.

Autorul a prelucrat datele publicate de profesorul IonStnculescu, ajungând la imaginea din figura 3. Figura

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


7

arat c medierea scderii de porozitate pe întinderea unuistrat orizontal este o aproximaie discutabil.

Figura 3. Scderea procentual a porozit ii loessuluiimersat sub un bloc de funda ie de 2,00 x 2,00 m, încrcat

cu 300 kPa (prelucrarea autorului dup articolul profesorului Ion St nculescu - 1967)

De notat o meniune a profesorului Stnculescu careatribuie o aparent insuficient îndesare a pmântului înzona axial a fundaiei, unui efect de împiedicare aevacurii aerului captiv.

1.2. Capacitatea de redistribuire a umiditii inpmânturile prfoase prin suciune

Conform granulometriei, pmânturile prfoase se situeaz între nisipuri i argile. Micarea apei prin primele esteguvernat în principal de un gradient hidraulic de tipDarcy; în celelalte, predominant sub aciunea unuigradient de suciune.

Poziia intermediar a pamântului prfos conduce la oinfluen comparabil a celor doi gradieni de deplasare aapei. În funcie de direcia lor reciproc de aciune, efectullor se adaug sau se scade unul din altul.

Este de asemenea de subliniat c gradientul hidrauliceste generat de o influen exterioar în timp ce cel de

suciune reprezint o surs proprie interioar de deplasarea apei care acioneaz independent de condiiileexterioare.

O imagine sugestiv a capacitii loessului pentruautoredistribuirea umiditii lui este data de figura 4. Eaprezint umiditatea pamântului în lungul unei verticalesituat pe o suprafaa unde se urmrea tasarea controlat aunei construcii (2 perioade de alimentare cu ap de cate30 de zile cu o întrerupere de 40 de zile).

Considerabila capacitate ilustrat mai sus poate aveao contribuie la perioadele succesive de tasare aconstruciilor expuse în paragraful urmtor.

Figura 4. Umiditatea loessului în lungul unei verticaleamplasat pe o suprafa de teren imersat temporar

(dou perioade de umezire de câte 30 de zile cu o pauz de 40 zile). Umiditatea w (%) la adâncimea h (m).î -

înainte de începerea umezirii; f - la sfâr itul umezirii; aft- dup încetarea umezirii

1.3. Sensibilitatea ascuns a loessurilor la umezire

Înc de la paragraful 1.1 s-a amintit c modul decaracterizare a sensibilitii loessurilor la umezire are uncaracter convenional.

În sprijinul acestei afirmaii ar fi de exemplu deamintit c o inundare prealabil nu exclude noi deformaiidup o perioad de reducere a umiditii i apoi de o nou cretere a ei.

Este de asemenea de menionat constatarea f cut cuprilejul studiului comportrii loessurilor în cazul barajuluide 300 m înlime de la Nurek. Cu acest prilej s-aconstatat c sensibilitatea la umezire a loessului reapare la

încrcri de zeci de ori mai mari decât cea convenional de 300 kPa.

Tot în sprijinul acestei afirmaii este de amintit c legaturile structurale care asigur coeziunea loessului au ocomponent rigid, de cimentare, a crei distrugere esteireversibil, dar i o component bazat pe fenomenele deadsorbie i care este reversibil.

Pornind de la aceste considerente, autorul a presupusca o prim manifestare a sensibilitii loessurilor laumezire nu exclude noi situaii în care ea s se manifeste.De aceea a sugerat referirea la existena unei sensibiliti

ascunse la umezire.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


8

Un caz convingtor l-a constituit un experimentaparent nereuit al umezirii i exploziilor în adâncimepentru a provoca colapsul unui masiv de loess mai gros de20 de metri.

Experimentul a fost efectuat pe traseul unui canal deirigaii i nu s-a constatat nici o tasare. Dup inundareacanalului, s-au produs tasri mari i neuniforme. Reperiide adâncime au furnizat explicaia: în timpulexperimentului, umezirea iniial a fost insuficient ca s conlucreze cu aciunea exploziei (aplicata la 10 m subsuprafaa terenului) pentru a provoca colapsul loessului,dar suficient pentru a slabi structura pamântului. Dup inundare, efectul de slbire a devenit evident prin tasareamai accentuat în dreptul poligonului experimental i, înmod deosebit, prin con-centrarea deformaiilor în stratulsituat sub 10 m de la suprafaa terenului. (Tab. 1).

Tabelul 1. Procentul din tasarea stratului mai adânc de

10 m de la suprafa a terenuluiÎn zona cuexplozie

Pe restulcanaluluiDup 30 de zile

de inundare100 % 0 – 30 %

Final 80 % 30 – 60 %

Pentru o examinare detaliat a fenomenului, maimulte experimente de laborator efectuate în laboratorulgeotehnic al unui institut de cercetare din Bucureti au dat

unele informaii.

Încercri edometrice pe probe de loess netulburat cuumiditatea redus artificial sau mrit între 3 i 35 % i

încrcate între 10 i 300 kPa au dus la rezultatele figurate în figura 5.

O alt serie de încercri edometrice supuse la creterilente de umezire (echivalent cu umezirea dat de ploaie)sau la imersare rapid au dat rezultatele din figura 6.

Urmtoarele concluzii decurg din figurile 5 si 6:

- contribuia comun a creterii umiditii i încrcrii asupra deformrii terenului esteevident, respectiv afecteaz coeziunea –rezistena structural a loessului.

- ambii factori se compenseaz: la umiditireduse, eficiena maxim este datorat încrcrii;umiditatea face sensibil chiar o încrcare mic iinfluena umiditii pamântului devine predo-minant la umiditi mari

- diferena dintre tasarea la 300 kPa înainte idup imersare la diferite umiditi iniiale indic faptul c o sensibilitate ascuns se menine chiarla încrcrile maxime;

- comportarea diferit a loessului la umiditi lentei rapide poate fi explicat în felul urmtor:umezirea lent ptrunde prin suciune înintimitatea micro - agregatelor, f cându-le vulne-rabile chiar la încrcri mici; la imersare rapid apa ptrunde predominant în macropori i

microagregatele devin vulnerabile numai la încrcri mai mari.

Figura 5. Probe edometrice pe loess netulburat cuumiditatea artificial variat între 3 i 35 %: a - tasarea

∆ H/H (%) la diverse umidit i ini iale; b - tasareasuplimentar la umezirea sub 300 kPa în func ie de

umiditatea ini ial a probei

Figura 6. Raportul între tasrile provocate de umezirea

lent (slent ) i provocate de imersare (simersat ) variaz în func ie de presiunea în edometru (p)

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


9

Figura 7. Tasarea unei construc ii monumentale construit între 1920 - 1930 pentru o coal i transformat dup 1950 înspital: a - încrcarea pe talpa funda iei; b - planul cldirii; c - tasarea între 1963 - 1968

2. TASRI PRELUNGITE PROVOCATE DEDEPIREA PORTANEI LOESSURILOR

Înainte de cel de al doilea rzboi mondial s-au ridicat maimulte construcii monumentale pe loessuri uscate careacceptau presiuni pe fundaii de 300 – 400 kPa sau chiarmai mult, capabile sa asigure securitatea construciilor.

În anii receni creterea nivelului apei subterane sauinfiltraiilor locale de la reeaua de hidro-utiliti a umezitloessul i au condus la faptul c presiunile menionate maisus au depit capacitatea portant a terenului. Au urmattasri neamortizate, cu o intensitate variabila în funcie devariaia umiditii terenului.

Securitatea construciei a fost restabilit prinsubzidirea fundaiilor, inclusiv prin injectarea terenului.(Fig. 7).

3. TASRI DE LUNG DURAT DATORATE

RIDICRII NIVELULUI APEI SUBTERANE ÎNLOESSURI SENSIBILE LA UMEZIRE SUBSARCIN GEOLOGIC

Autorul a avut prilejul s participe la examinareacomportrii construciilor într-un cartier de locuine aloraului Galai, pentru care Institutul de proiectare judeeandispune de msurtori sistematice i timp de peste 6 ani cuo frecven bianual pentru 71 de blocuri de locuinealctuite din câte 1, 2, 3 sau 4 tronsoane (în total 142 detronsoane). Marea majoritate a blocurilor sunt de tip P+10.

Blocurile tip lam erau formate din 2 - 4 tronsoane separateprin rosturi totale, având lungimi de 20 - 45m. Unele dintreblocuri aveau o lungime total de peste 100 m. Unelecondiii, foarte specifice, au influenat comportarea lor.

Terenul de fundare este alctuit din loessuri de pân la30 m grosime, în care 15 - 25 m aveau umiditate redus isensibilitate mare la umezire la data execuiei construciilor.

O parte dintre construcii au fost fundate pe tlpi cupresiuni mergând pan la 250 – 300 kPa.

Terenul a fost îndesat cu piloi de pmânt de cca. 5 msub talpa fundaiei, rmânând astfel înc peste 8 – 15 m deteren necompactat în zona sensibil la umezire sub sarcinageologic.

Contribuia tendinei de drenare spre Dunre a niveluluimai ridicat al apei subterane în zona central a oraului i apierderilor locale de ap pe teritoriul cartierului s-a

concretizat într-o pânza de ap înaintând sub forma uneipene spre malul Dunrii. Înaintarea lent a acestui front deumezire la partea inferioar a masivului de loess sensibil laumezire a determinat tasri ale terenului antrenândconstruciile de la suprafa. Dimensiunile considerabile aleconstruciilor au f cut ca aceste tasri s se manifestesuccesiv la colurile lor pe msura avansrii frontului deumezire. Succesiunea de apariie a tasrilor a depins deasemenea de amplasarea construciilor fa de direcia deavansare a frontului subteran de umiditate.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


10

Figura 8. Evolu ia tasrii unor blocuri pe direc ia probabil de avansare a frontului de umezire. Bl. T - bloc a ezat pe latura

scurt pe direc ia N-S; Bl. L - idem cu latura lung

Sunt de subliniat câteva constatri instructive în acestcaz.:

- urmrirea tasrilor unui ir de blocuri dispuse pe

direcia de avansare a apei subterane a evideniatsemnificativ efectul avansrii (Fig. 8);

- în figura 9 este ilustrat poziia tronsoanelor unuibloc sub care a început s ptrund apa subteran;

- înclinrile diverselor laturi ale construciilor au fostdiferite(Fig. 10);

- urmare a acestor tasri succesive construciile aubasculat , micarea lor fiind pus în eviden deproiecia pe orizontal a unui vector unitar iniialvertical, imaginar, ataat de construcie (Fig. 11);

- au fost cazuri când tasarea masivului de loessdatorit deformrii stratelor de adâncime a avutdrept urmare desprinderea pamântului de talpafundaiilor i rmânerea acestora în consol.

4. CONSTRUCII PE LOESSURI. REVENIRIREPETATE ALE PERIOADELOR CU TASRI

Un bloc de locuine cu 11 etaje (dimensiuni în plan 16 x22 m) a început s se taseze la 2 - 3 ani dup terminareaconstruciei. Tasri neuniforme au afectat în repetate rânduriconstrucia. Dup 12 ani valorile extreme ale tasrilor aufost 8 i 32 de cm iar înclinarea construciei 0,95 %.

Construcia este aezat pe o pern de loess compactat de2 m grosime sub care se gsesc 6 metri de loess acoperind oformaie de argil dens.

Msurtori sistematice au artat ca 70 – 80 % din tasri

s-au produs în perioada umed, octombrie – martie, inumai 20 – 30 % în jumtatea mai uscat a anului.

Figura 9. Deplasarea tronsoanelor unui bloc situat de-alungul direc ie ide avansare a frontului de umezire. Media

reperilor situa i fa în fa

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


11

Figura 10. Varia ia înclinrii tronsoanelor a dou blocuri

în func ie de tasarea maxim a tronsoanelor respective

Figura 11. Bascularea unui tronson de bloc ca urmare aavansrii penei de ap subteran. Proiec iile orizontalesuccesive 1:15 la intervale de 6 luni a vectorului unitar,

ini ial vertical, ata at virtual construc iei

Au fost avansate mai multe ipoteze i s-au aplicatdiverse msuri de remediere (insuficienta extindere icompactare a pernei de loess sub grinzile de fundare;exfiltraii de la alimentarea cu apa i canalizare i ca urmarereamplasarea lor radical etc.).

Totui tasrile au continuat. Este de notat c umiditateacelor 6 metri de loess sub pern au variat între 22 si 27 %,corespunzând la grade de umiditate de 0,7 la 0,9. Reperi detasare de adâncime au fost instalai pentru localizareastratului generator de tasri. Dup 34 de luni de observaie arezultat c 75 % din tasare s-a localizat în 4 metri din parteinferioar a loessului. Tasrile observate ar trebui atribuiteunei cedri de lung durat i nu unui fenomen de prbuireprin umezire.

Un al doilea exemplu se refer la un hotel cu 12 etaje

pe un mal înalt al Marii Negre (dimensiuni în plan 15 –28 m) pe o pern de loess compactat de 1 - 1,5 metrigrosime încrcat cu o presiune de 200 kPa.

De-a lungul a 35 de ani de tasri, ritmul maxim atins afost de 4,5 cm pe lun. Dup doi ani iniiali de exploatares-a aplicat o inundare controlat a terenului care a reuit ocorectare parial a înclinrii construciei dar deformaiileulterioare au anulat efectul inundrii controlate i înclinareaconstruciei a continuat. Recent tasrile extreme au atins123 si 471 mm.

O diagram a variaiei înclinrii globale, timp de peste

30 de ani a construciei este dat în figura 12.

Terenul de fundare este reprezentat de o paleovale înloess pe un fundament calcaros. Conturul vii indic 4 m desediment de loess pe contur i o adâncime maxim de 17 ma vii.

Umiditatea loessului era de 17 – 25% pe primii 4 metride la suprafa i 25% dedesubt pân la fundamentul decalcar, corespunzând la o consisten plastic moale.

Sursa de umectare a fost exfiltraiile din reelele de ap.Umezirea suplimentar datorit imersiunii controlate a fost

redistribuit prin automigraie.Cele dou exemple expuse mai sus au mai multe

elemente comune:

- amândou sunt amplasate pe un teren loessoid pecare îl încarc cu o sarcin de ordinul a 200 kPatransmis printr-o pern de loess compactat;

- ambele au prezentat zeci de ani tasri în perioadesuccesive de tasare crescând sau nul;

- structura de rezisten i rigiditatea ei, a permis s sa preia deplasri însemnate f r degradri majore;

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


12

Figura 12. Varia ia înclinrii globale a hotelului în decursul a peste 30 de ani de exploatare (grafic preluat din studiulgeotehnic de sintez întocmit de geol. Nicolae Tase

- tasrile neuniforme i înclinarea semnificativa aconstruciilor au provocat discomfortul locatarilori au afectat exploatarea lifturilor;

- tasrile maxime depind 40 de cm. sugereaz c ele au rezultat din efectul comun al comprimriipmânturilor i al deformrii lor plastice sub volumconstant.

Conlucrarea a dou caracteristici ale pamântului arputea explica perioadele succesive f r deformaii sau cudeformaii crescânde:

autoredistribuirea umiditii pamântului prinsuciune (tratat în al treilea paragraf);

sensibilitatea (ascuns) la umezire, respectivdistrugerea parial a coeziunii pamântului(distrugere definitiv, sau reconstruit mai târziu).

5. CONCLUZII

Caracterizarea edometric a sensibilitii loessului laumezire constituie un indice util pentru clasificarea lor, darexprim numai capacitatea lor de deformare princomprimare.

Deformaiile terenurilor de fundare loessoide sunt îns rezultatul i altor caracteristici ale lor, dintre care prezentularticol s-a referit la: deformarea plastic (sub volumconstant); capacitatea de redistribuire a umiditii prinsuciune; sensibilitatea „ascunsa” la umezire datorit distrugerii numai pariale a coeziunii lor.

Articolul prezint mai multe tipuri de situaii care îndreptesc tasri îndelungate: depirea portaneipamântului; ridicarea nivelului apei subterane în loessurisensibile la umezire sub sarcina geologic; contribuiacaracteristicilor menionate mai sus pentru a determinaperioade succesive f r tasri, intercalate cu perioade cutasri semnificative.

Din experiena autorului, în prima i a treia situaie demai sus, cimentarea loessurilor prin injectare, constituie osoluie posibil pentru prevenirea apariiei de noi tasri.

BIBLIOGRAFIE

Bally, R.J., Antonescu, I. Loessurile în construc ii, EdituraTehnica Bucureti, 1971, 367 pag.

Bally, R.J., Ottulescu, D., Cantaragiu Ct. Cu privire lainterpretarea msur torilor de tasare ale construc iilor fundate pe loessuri sensibile la umezire sub sarcin geologic în Studii de Geotehnic, Fundaii i ConstruciiHidrotehnice, Institutul de studii i cercetri pentru îmbu-ntiri funciare, vol. XVIII, Bucureti, 1974, pag. 293 –344.

Bally, R.J. Some specific problems of wetted loessial soilsin civil engeneering in Engineering Geology 25 (1988) pag.303 – 324.

Bally, R. J., Udrea, L. On the deformation of loessial soils Comunicare propus pentru a XIII-a Conferin Dunrean –European de Inginerie Geotehnic, Ljubliana – Slovenia 29– 31.05.2006.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


13

Chen, Z. Test resarch on collapse deformation of loess.Proc. ECSMFE, Vol. 7, Copenhaga 1995 (pag. 161 – 166).

Coric, S. Geotechnical properties of macroporous loess soilrelevant for roads and railroads. 10th Danube-EuropeanConference on Soil Mechanics and Foundation Engineering,Mamaia, Romania, 1995, pag. 169 – 180,.

Kane, H. Confined compression of loess. The 8th ICSMFE,Moscova, 1973 (pag. 115 – 122).

Rduinea, N., Enel, I., Boza, Ct. Parametrii de rezisten i deforma ie ai loessului saturat sub încrcri statice.Conferina Naional SMFE, 1983, pag . 366 – 371.

Stnculescu, I. Active zone settlements for shallow foundations on loessial soils. Proc. The Fifth Australia –New Zeeland Conf. SMFE Aukland – New Zeeland, 1967,pag. 160 – 164.

LONG TERM SETTLEMENTS OF BUILDINGS ON LOESSIAL SOILS

Synopsis

The author met many buildings on loessial soils affected by long term settlements. Sometimes their source was a simple anddirect question. But other situations need a more elaborated explanation. The paper insists on some aspects of loess deformationable to contribute to explain the long term settlements: two types of loessial deformation (due to compression and due todeformation without volume change); moisture redistribution due to loess suction capacity; influence of “hidden” collapsibility.Some case histories concerning buildings on loessial soils affected by long time settlements are also presented. The recollectioncharacter of the paper, after some tens of years of activity, justify the inclusion of some statements and case histories alreadypreviously published. The author appreciated that the very complex loessial behavior leads, after a new analysis, to newinterpretations.

CONSTRUCTIONS SUR SOLS LOESSIQUES AFFECTEES PAR TASSEMENTS DE LONGUE DUREE

Résumé

L’auteur a rencontre beaucoup de constructions sur sols loessiques affectées par tassements de longue durée. Il y avait desituations ou l’explication était simple et directe. Mais il y avait aussi de situations plus compliquées. L’auteur examineplusieurs aspects de la déformation du loess capables de contribuer a déchiffrer les causes des tassements de longue durée: lestassements due a la compression du sol et ceux correspondants a la déformation sans changement de volume (plastiques); laredistribution de l’humidite par la succion du loess; l’influence de la collapssibilite “cachée”. On présente ensuite quelques casde constructions sur sols loessiques affectées par tassements de longue durée. Le caractère de récapitulation de l’expose, aprèsde décennies d’expérience, justifie la citation de considérants et d’exemples de cas déjà publiés. L’auteur a cosidere que le trèscomplexe comportement du loess relève a chaque nouvelle analyse de nouvelles interprétations.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


14

SSUUNNTT PPMMÂÂNNTTUURRIILLEE CCOOEEZZIIVVEE LLIICCHHEEFFIIAABBIILLEE ??

V. Perlea Dr. Ing. U.S. Army Corps of Engineers

Rezumat

Mult timp controversat, lichefierea pmânturilor coezive a fost observat în urma unor cutremure recente i studiat prin încercri de laborator. Articolul de fa î i propune s prezinte, la nivelul anului 2005, metodele de evaluare a sensibilitii lalichefiere a pmânturilor coezive, în comparaie cu principiile folosite pentru caracterizarea lichefiabilitii nisipurilor. Oampl anex prezint detaliile necesare aplicrii practice a metodelor prezentate, atât pentru caracterizarea comportrii lasolicitri dinamice a pmânturilor coezive cât i a nisipurilor.

1. INTRODUCERE

Fenomenul de lichefiere este în general asociat cu nisipurilefine, afânate, a cror comportare particular în timpulcutremurelor puternice a fost observat în special prinformarea unor vulcani, ejectri de nisip prin fisurileexistente în ptura de pmânt coeziv care acoper de obiceidepozitele aluviale. Criteriile elaborate în urm cu 20-30 deani considerau determinant compoziia granulometric,alturi de starea de îndesare i grosimea stratului coeziv deacoperire.

Ulterior, rezultatele încercrilor de laborator precum iobservaii în natur au determinat extinderea domeniilor devariaie a acestor parametri pentru pmânturi lichefiabile.Astfel, dei este recunoscut faptul c nisipurile fine, cupermeabilitate relativ mic, sunt mai uor lichefiabile decâtcele grosiere, nu este exclus lichefierea pietriurilor ichiar a anrocamentelor dac disiparea presiunii apei din porigenerate de solicitarea dinamic este împiedicat dematerialele din jur. Pe de alt parte, coeziunea pmânturilorprfoase sau chiar argiloase nu poate totdeauna s împiedicedeformaii apreciabile în urma creterii presiunii apei dinpori, mai ales dac aceast coeziune se reduce prin saturare.

Starea de îndesare controleaz tipul de lichefiere:depozitele afânate pot fi afectate de lichefierea propriu- zis, iar cele îndesate de mobilitatea ciclic ce le confer oarecare rezisten rezidual, dup lichefiere. Grosimeapturii de acoperire din pmânt coeziv poate masca fenomenul de lichefiere, dar nu îl împiedic.

2. CAZURI DE LICHEFIERE A UNOR PMÂNTURICOEZIVE

Una dintre cele mai vechi relatri a lichefierii unui depozitnatural coeziv este cea a unor alunecri de teren produse îndecembrie 1920 în provincia Kansu din China, ca urmare a

unor puternice micri seismice (Close i McCormick,1922). Ceea ce a fost neobinuit i probabil unic a fostfaptul c depozitele de loess lichefiate erau practic uscate.ocul seismic a provocat prbuirea unor locuine spate înloess i depozitul s-a lichefiat ca urmare a comprimriiaerului. Zece orae i sute de sate au fost afectate, uneledintre acestea fiind complet acoperite de valul de praf cursde-a lungul vilor. Numrul victimelor a fost estimat între100.000 i 200.000.

Ishihara i alii (1990) relateaz alte alunecri îndepozite de loess eolian, de tipul curgerilor noroioase,

provocate de un cutremur moderat (numit Gissar, dup numele unui sat din apropierea epicentrului), cumagnitudinea de 5,5, în apropiere de Duanbe, Tadjikistan.Multiple alunecri s-au produs în patru zone, unele dintreele acoperind sute de case cu pân la 5 metri de noroi. Ceeace a fost considerat unic i neateptat a fost, pe lâng solicitarea seismic redus (acceleraia maxim msurat înzona epicentral a fost de 0,15 g iar durata cutremurului nua depit 4 secunde), panta relativ mic a terenului.Curgerile noroioase s-au deplasat sute de metri i chiarpeste un kilometru, de-a lungul unui teren aproape orizontal.Autorii au constatat c depozitul saturat cu apa infiltrat dinsistemele de irigaii erau pe cale de a se prbui înainte de

producerea cutremurului, dar curgerile noroioase nu s-ar fiprodus la pante atât de reduse f r contribuia cutremurului.În cel puin un caz alunecarea a avut un caracter

regresiv, fenomen care necesit fore relativ mici pentru a sedezvolta.

Loessurile nu sunt singurele pmânturi prfoasesusceptibile de lichefiere în urma activitii seismice.Lichefierea pmânturilor cu coninut ridicat de fraciunefin (în cele ce urmeaz fraciunea fin va fi considerat înconformitate cu definiia din standardul american ASTM D2487, particulele care trec prin sita de 75 microni) a fostobservat de mult timp în Japonia. De altfel aa numitul

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


15

shirasu de origine vulcanic, considerat uor lichefiabil,este de fapt foarte asemntor cu ceea ce numim noi, loess.

O alta categorie de depozite prfoase lichefiabile suntdeeurile miniere depozitate în halde. Exemple clasice deiazuri de decantare lichefiate i cedate catastrofal în urmacutremurelor sunt iazurile minelor de cupru El Teniente iEl Cobre din Chile (1929 i, respectiv, 1965), sau iazulminei de aur Mochikoshi din Japonia cedat în 1978.Încercrile de laborator au artat c lamurile cu plasticitateredus au o rezisten la forfecare ciclic sensibil mai mic decât a celor cu indicele de plasticitate de ordinul a 15 – 20(Ishihara i alii, 1980). Cowherd i Corda (1998) auobservat prin încercri de laborator c lamurile obinute laprelucrarea crbunelui, cu un indice de plasticitate îngeneral mai mic de 15, pot fi caracterizate din punct de

vedere al lichefiabilitii prin metodele folosite la nisipuri.Perlea (2000) enumer o serie de semnalri în literatur a reducerii rezistenei la lichefiere a pmânturilor coezive,similare lichefierii: în timpul cutremurelor puterniceHaicheng (1975) i Tangshan (1976) în China; în Japonia, în timpul cutremurelor Fukui (1948), Tohnankai (1944),Niigata (1964), Tokachi-Oki (1968), Izu-Oshima-Kinkai(1978) i Hokkaido Nansai-Oki (1993); în Statele Unite înNew Madrid, Missouri (1811-12), Charleston, Carolina deSud (1886), Anchorage, Alaska (1964) i în urmacutremurului Borah Peak, Idaho (1983); în Adapazari,Turcia (1999); maluri de loess pe malul bulgresc alDunrii, în timpul cutremurului din Vrancea (1977).

Pe baza numeroaselor cazuri de lichefiere detaliate înliteratura tehnic de specialitate, Perlea i alii (2001) au întocmit graficul din figura 1, unde sunt marcateevenimentele cele mai deprtate de sursa seismic pentru omagnitudine dat, ceea ce a permis definirea unor înf urtori, separat pentru terenuri nisipoase i argiloase.Compararea celor dou înf urtori sugereaz faptul c nisipurile sunt mult mai uor lichefiabile decât pmânturilecoezive. De menionat îns c graficul are o valoare numaicalitativ, întrucât se bazeaz în principal pe evidenalichefierii prin apariia unor vulcani la suprafaa terenului;lichefierea nisipului acoperit cu straturi groase de pmântcoeziv nu se evideniaz la suprafa; pe de alt parte, estefoarte probabil ca lichefierea pmânturilor coezive s fie i

mai greu de detectat. Datele folosite la întocmirea grafi-cului sunt prezentate în tabelul 1, unde cu M s-a notatmagnitudinea cutremurului i cu R distana epicentral aevenimentelor cele mai deprtate de sursa seismic pentru omagnitudine dat.De remarcat c pmânturile prfoase dar sensibile laumezire (loessuri) s-ar situa pe graficul din figura 1 foarteaproape de înf urtoarea inferioar, definit de nisipuri:cutremurul Vrancea din 1977 a generat prbuirea unormaluri de loess în Bulgaria ( M = 7,2, R = 180 km, Perlea iPerlea, 1984); cutremurul Gissar, Tadjikistan, 1989( M = 5,5, Ishihara i alii, 1990) a provocat lichefierea

loessului la distana R = 4 km). Tot sub înf urtoareapmânturilor coezive se pot situa punctele corespunztoarepmânturilor sensibile la deformaii de forfecare (argilelesenzitive). Se presupune îns c aceste pmânturi erau deja într-o stare de echilibru instabil înc înainte de cutremurulcare le-a declanat micarea.

7 6 54

3

2

1

1110

98

4

5

6

7

8

9

1 10 100 1000

Distanta epicentrala (km)

M a g n i t u d e a R i c h t e r , M

Limita inferioara - pamanturi coezi ve

Limita inferioara - toate

tipurile de pamant

Figura 1. Distan a maxim pân la care s-au observat

fenomene de lichefiere: în nisipuri (linia plin ,înf ur toare a tuturor punctelor) i în pmânturi coezive

(linia întrerupt , înf ur toare a cercurilor albe)

Tabelul 1. Evenimente seismice folosite la definireaînf ur toarelor în figura 1

CutremurNumr

în Fig.1 Tip de pmânt

MR

[km]

1 Alaska, USA, 1964 8,5 500 Nisip

2 Vrancea, România, 1977 7,2 240 Nisip

3 Borrego, USA, 1977 6,5 55 Nisip

4 Cairo, Egipt, 1992 5,9 20 Nisip

5 Chiapas, Mexic, 1975 5,5 6 Nisip

6 Daly City, USA, 1957 5,3 5 Nisip

7 Nagaoka, Japonia, 1961 5,2 1 Nisip

8 Tohnankai, Japonia, 1944 8,3 160 Pmânturi prfoase

9 Tangshan, China, 1976 7,8 84 Praf nisipos (50% praf i argil)

10 Fukui, Japonia, 1948 7,2 3 Pmânturi prfoase

11 Borah Peak, USA, 1983 7,2 2 Praf argilos (55% praf, 20% argil)

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


16

Observaii în urma unor cutremure mai recente auconfirmat poziia înf urtorii pentru pmânturi coeziveartat în figura 1, situându-se deasupra ei:- Cutremurul Chi-Chi din Taiwan în 1999 ( M = 7,6,

Martin i alii, 2004). Numeroase cldiri fundate pepmânturi coezive s-au tasat ori s-au înclinat ca urmarea cedrii terenului de fundare. Falia care a generatcutremurul a trecut pe la marginea oraului, la odistan de maximum 1 km de zonele cu degradri.

- Cutremurul Kocaeli, Turcia, 1999 ( M = 7,4, Bray ialii, 2004). Cel mai mult a suferit localitateaAdapazari, unde peste 5.000 de cldiri (27% din total)au fost parial sau total distruse. Centrul oraului estela 7 km de falia care a provocat cutremurul.Majoritatea cldirilor afectate de cedarea terenului eraufundate pe pmânt coeziv, cu 60-90% coninut departicule fine (praf i argil), pân la 30% particule mai

mici de 5 microni, limita de curgere între 22 i 37,indicele de plasticitate între 0 i 12.

3. CARACTERISTICILE FIZICE ALEPMÂNTURILOR LICHEFIABILE

Lichefierea nisipului, cu sau f r coninut de particule fine(prfoase sau argiloase), a fost studiat intens în ultimele3 decenii i a devenit un fenomen prognozabil. Cel maiutilizat procedeu de evaluare a sensibilitii la lichefiere adepozitelor naturale, cu suprafa orizontal, este aanumitul Procedeu Simplificat , elaborat de Seed i Idriss

ctre sfâritul anilor ’60 i publicat într-o form îmbu-ntit în urm cu câiva ani (Youd i alii, 2001). Deiautorii procedeului nu delimiteaz granulometric domeniulde aplicabilitate al procedeului, este evident c acesta nupoate fi aplicat decât la pmânturile de tipul celor a crorcomportare a fost folosit la calibrarea sa. Acestea suntpmânturi nisipoase, necoezive, dar i cu un coninutapreciabil de particule fine (praf i argil) care le confer ooarecare coeziune. O prezentare detaliat a acestui pro-cedeu este inclus într-o anex a acestui articol.

Procedeul semiempiric simplificat (prezentat în anex)se bazeaz pe observaia c atât lichefiabilitatea cât irezistena la penetrare standard (numit în cele ce urmeaz

SPT, abreviere a denumirii Standard Penetration Test înenglez) sau rezistena la penetrare a conului în penetrareacu con (CPT, de la Cone Penetration Test) sunt afectate înacelai sens de o serie de parametri de stare: gradul de îndesare, vechimea depozitului, gradul de supraconsolidare.Coninutul de particule fine îns, poate mri rezistena lalichefiere i reduce rezistena la penetrare. De aceea SPT iCPT nu pot fi folosite pentru caracterizarea lichefiabilitiipmânturilor coezive. Aa cum se arat în anex (sub-capitolul 2.1), nisipurile cu coninut important de particulefine pot fi analizate cu procedeul SPT pentru nisip curat dup ce valorile obinute pe teren sunt corectate pentruobinerea unor valori echivalente.

Într-o lucrare anterioar (Perlea, 2004) s-a artat c oserie de pmânturi coezive, ale cror caracteristici îndeplinesc aa numitul criteriu chinezesc, trebuie consi-derate lichefiabile, sau mai corect vulnerabile la solicitridinamice. În ultimii ani îns s-a constatat c acest criteriunu explic cedri ale terenului în urma unor cutremurerecente. De exemplu, Andrews i Martin (2000) consider c numai pmânturile cu limita de curgere mai mare sauegal cu 32 i care au mai mult de 10% particule argiloase(definite prin limita de 2 microni) nu sunt susceptibile lalichefiere. Seed i alii (2003), pe baza în special aobservaiilor în urma cutremurelor Chi-Chi i Kocaeli din1999, au modificat criteriul chinezesc aa cum se arat înfigura 2, care pornete de la graficul de plasticitate tipCasagrande. Se definesc trei zone: A – pmânturile înaceast zon sunt considerate susceptible la lichefiereaclasic; B – pot fi lichefiabile, astfel c trebuie încercate în

laborator; i C – pmânturile care nu se afl în zonele A sauB nu sunt în general susceptibile la lichefiere clasic dar potfi senzitive i, ca urmare, vulnerabile la reducereasemnificativ a rezistenei, prin remodelare (distrugereastructurii) sau deplasri de forfecare mari.

Boulanger i Idriss (2004) consider c trebuie s serenune complet la folosirea Criteriului Chinezesc. Deremarcat c este vorba de acelai Idriss care, cu peste 30 deani în urm lansa, împreun cu somitatea Harry Bolton Seedi Ignacio Arango, acest criteriu în forma sa original.

Autorii definesc dou categorii de pmânturi care secomport diferit când sunt solicitate dinamic (Boulanger i

Idriss, 2005):

nisipoase (sand-like), pentru care se recomand folosirea termenul de lichefiere, i

argiloase (clay-like), pentru care termenul cedareciclic pare mai adecvat.

0

10

20

30

40

0 10 20 30 40 50 60

Limita superioara de plasticitate, wL (%)

I n d i c e l e d e p l a s t i c i t a t e , I P

.

12

Zona A

A r ile ar ile n i si o as e

Argile,

argile

Argile prafoase (AP)

Luturi

Prafuri,

prafuri

Zona B

Zona A - p amanturi po tential

lichefiabile daca w > 0,8 wL

Zona B - pamanturi care trebuie

incercate daca w > 0,85 wL

Aplicabil cand FC > 20% daca IP >

74

Figura 2. Criteriul de evaluare a lichefiabilit ii pmânturilor coezive, dup Seed i al ii (2003)

În ambele categorii de pmânturi solicitrile cicliceinduc creteri importante ale presiunii apei din pori încondiii nedrenate. La o prob de nisip încercat în labo-

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


17

rator creterea presiunii apei din pori este progresiv, dardeformaiile specifice rmân mici pân când raportulpresiunii apei din pori (r u = u/ 3c’, unde u este cretereapresiunii apei din pori i 3c’ este efortul principal minimefectiv de consolidare) se apropie de 100%, moment în caredeformaia specific crete rapid cu fiecare ciclu de încrcare adiional. La o argil deformaia specific rmâneredus pân pe la r u = 80% dup care deformaia creterapid cu fiecare ciclu. Amortizarea hysteretic corespun-ztoare unui ciclu disipeaz mai mult energie lapmânturile argiloase decât la cele nisipoase, corespunztorpstrrii unei pri din efortul efectiv iniial pe întreagadurat a unui ciclu.

Pentru aplicaii practice i în lipsa unor încercri delaborator i teren detaliate, Boulanger i Idriss (2005)recomand s se considere c pmânturile se vor comportaca argiloase dac indicele de plasticitate, I P este egal sau

mai mare decât 7. (Criteriul este valabil în special laprafuri; argilele prfoase pot avea o comportare argiloas la I P egal cu 5 sau 6.) Autorii consider c nici coninutul defraciune argil, nici umiditatea natural în raport cu limitasuperioar de plasticitate nu sunt indicative din punct devedere al tipului de comportare. Este adevrat c umiditatearaportat la limita superioar de plasticitate sau indicele deconsisten sunt utile pentru estimarea consecinelor proba-bile ale ced rii ciclice. Un indice de consisten redusdemonstreaz prezena unei argile senzitive, la care cedareaciclic poate avea rezultate dramatice prin pierderea uneipri importante din rezisten; pe de alt parte, la un indicede consisten ridicat (de exemplu la argile compactate)

consecinele cedrii sunt probabil minore, corespunztoarepierderii unei mici pri din rezisten. (Prin analogie,lichefierea nisipurilor afânate poate induce deformaii mari în timp ce lichefierea – sau mobilitatea ciclic – a nisipu-rilor îndesate provoac în general deformaii minore.) Ceeace vor autorii s sublinieze, nu este c umiditatea (camsur a îndesrii) nu ar fi un factor important în prognozacomportrii, ci c nu este un indice util în difereniereacomportrii de tip argilos sau nisipos.

Susceptibilitatea pmânturilor argiloase la cedareciclic poate fi determinat prin încercri de laborator, sauevaluat prin procedeul lui Boulanger i Idriss (2004) carecoreleaz rezistena ciclic a pmântului cu rezistena la

forfecare monoton nedrenat. Ambele procedee suntdescrise în detaliu în anex.

4. CONSECINELE PROBABILE ALELICHEFIERII (CEDRII CICLICE) ÎN CAZULPMÂNTURILOR ARGILOASE

Consecinele lichefierii pmânturilor argiloase (sau a cedriiciclice, termen preferat pentru descrierea pierderiirezistenei pmânturilor coezive în urma unor solicitri detip seismic) sunt în general mai puin dramatice decât încazul pmânturilor nisipoase. Acesta este probabil i moti-

vul pentru care pmânturile coezive au fost socotite multtimp imune la solicitri dinamice.

Un factor determinant pentru producerea unordeformaii mari în urma cedrii ciclice a pmânturilorcoezive este senzitivatea, adic raportul dintre rezistena laforfecare nedrenat de vârf (maxim, a unei probenetulburate) i cea rezidual (a unei probe remaniate). Prinanalogie cu nisipurile, se poate face urmtoarea comparaie: Similar cu nisipurile afânate, pmânturile coezive

manifest o pierdere mai important a rezistenei înurma solicitrilor dinamice dac sunt normalconsolidate, ceea ce înseamn de obicei valori relativmari ale: umiditii naturale (wn), indicelui delichiditate [ I l = (wn – wp) / I P], i senzitivitii( S t = su / sr ).

Similar cu nisipurile îndesate, pmânturile coezivepierd numai o mic parte a rezistenei când sunt

solicitate dinamic dac sunt bine compactate sauputernic supraconsolidate i în consecin au valorirelativ mici ale wn, I l, i S t .De aceea, cedarea ciclic a pmânturilor argiloase nu

înseamn neaprat probleme majore; este îns necesar aprecierea deformaiilor probabile. În general, la valorimici ale wn sau I l sau mari ale raportului de supra-consolidare (OCR) rezistena rezidual devine important ipotenialul de deformare scade. Deplasrile probabile înlungul unei suprafee poteniale de cedare pot fi evaluateprin procedee de tip Newmark, sau cu ajutorul unorprograme bazate pe elemente finite sau diferene finite (deexemplu DYNAFLOW, TARA, sau FLAC, pentru a

enumera numai cele cu care autorul a avut contact).Raportul de supraconsolidare are o influen major asupra comportrii pmânturilor argiloase la solicitriciclice, deoarece influeneaz atât rezistena la cedareciclic (CRR) cât i nivelul consecinelor cedrii ciclice,respectiv mrimea deplasrilor. De exemplu, o argil cuOCR = 8 are CRR de 5 ori mai mare decât una cu OCR = 1i este mult mai puin afectat de prezena eforturilor deforfecare statice, ca de exemplu într-un taluz (Boulanger iIdriss, 2004).

Rezistena la forfecare nedrenat a pmânturilorargiloase este în general mai mic dup încrcarea ciclic decât era înainte, cuantumul de reducere depinzând de tipul

de pmânt i de deformaia acumulat în timpul solicitriiciclice (Castro i alii, 2003, a se vedea descrierea detaliat a rezultatelor unor încercri de laborator pe pmânturiargiloase în anex). Cedarea ciclic este definit prinmomentul în care rezistena la forfecare nedrenat scadepân la valoarea rezidual; din acest moment deplasriledevin foarte mari, putând atinge proporii catastrofale. Semenioneaz îns c, spre deosebire de nisipuri la caredeformaiile devin importante numai dup producerealichefierii, la pmânturile argiloase deformaiile cresc pro-gresiv înainte de atingerea cedrii ciclice.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


18

5. CONCLUZII

Pmânturile cu granulaie fin (care pot fi definite ca avândun coninut de peste 50% particule mai mici de 0,075 mm,fraciunile praf i argil) pot avea sub aciunea solicitrilordinamice o comportare de tip nisipos sau argilos. Se parec I P > 7 (unde I P este indicele de plasticitate) este uncriteriu acceptabil i acoperitor pentru apreciereapmântului drept argilos (acoperitor, în sensul c reco-mand evaluarea lichefiabilitii unor pmânturi argiloasecu criteriile specifice nisipurilor).

Evaluarea comportrii la solicitri dinamice apmânturilor, în particular în timpul cutremurelor, necesit:(1) determinarea potenialului de lichefiere sau de reduceresubstanial a rezistenei la forfecare i (2) prognozaconsecinelor probabile ale lichefierii prin amorsarea unordeplasri importante sau pierderea capacitii portante.

Chiar dac se lichefiaz mai greu, pmânturile coezive potsuferi deformri importante înainte de a-i pierde mare partedin rezisten, cu consecine comparabile cu ale nisipurilorlichefiate.

Lichefierea nisipurilor este definit de regul prinmomentul în care presiunea apei din pori în exces egaleaz efortul normal efectiv iniial, moment în care i deformaiiledevin importante; în cazul încercrilor triaxiale ciclice, seconstat de obicei c lichefierea corespunde unei deformaiiaxiale ciclice de ordinul a 5%. Pentru determinarea poten-ialului de lichefiere a nisipurilor metodele preferate suntpenetrarea dinamic standard (SPT) sau static cu con(CPT). Încercrile de laborator nu sunt recomandate din

cauza imposibilitii încercrii unor probe de nisip cuadevrat netulburate.Cedarea ciclic a pmânturilor argiloase poate fi

definit prin reducerea rezistenei la forfecare nedrenate dela valoarea de vârf (su) la cea rezidual (sr ). Metodapreferat de determinare a rezistenei nedrenate la argileeste forfecarea cu palete pe teren (VST). În lipsa unor încercri specifice de laborator, rezistena la cedare ciclic (CRR) a pmânturilor argiloase poate fi corelat curezistena la forfecare nedrenat.

De remarcat c la pmânturile argilose, spre deosebirede cele nisipoase, deformaii apreciabile se observ înainteca presiunea apei din pori în exces s egaleze efortul normal

efectiv iniial. În cazul exemplului prezentat în detaliu înanex, pmântul a pstrat dup solicitarea ciclic cea maimare parte a rezistenei nedrenate iniiale, chiar dac deformaia specific axial a fost de ordinul a 10%(respectiv 15% deformaie specific unghiular). Abia ladeformaii mai mari rezistena la forfecare nedrenat scadela valori apropiate de rezistena rezidual.

Este deci posibil ca deformaiile s nu mai fie tolerabilechiar dac cedarea ciclic (definit ca în paragrafulprecedent) nu s-a produs înc.

De aceea, în cazul evalurii stabilitii construciilor deimportan deosebit (baraje, centrale nucleare etc.)

construite în zone cu seismicitate ridicat (de exemplu undeacceleraia de calcul maxim la suprafaa terenului este deordinul 0,2g sau mai mare) este necesar studierea înlaborator a comportrii ciclice a argilelor i evaluarea princalcul a deformaiilor probabile.

ANEXA: PROCEDEE DE EVALUARE ALICHEFIABILITII PMÂNTURILOR

A.1. ESTIMAREA EFORTURILOR DE FORFECARECICLIC INDUSE DE CUTREMUR

Procedeul simplificat al lui Seed i Idriss (1971) permiteestimarea eforturilor ciclice induse în teren cu suprafaaorizontal de propagarea vertical a undelor de forfecaregenerate de cutremur. Raportul eforturilor ciclice de vârf

(CSRmax, abreviere a Cyclic Stress Ratio) rezult din relaia:

max 0max max' '

0 0

CSR vd

v v

a r τ σ

σ σ = = (1)

unde:amax - acceleraia de vârf la suprafaa terenului (înfraciune din acceleraia gravitaional); v0 - efortul unitar vertical total la adâncimeainvestigat; ’v0 - efortul unitar vertical efectiv, de consolidare, laaceeai adâncime;

r d - un factor de reducere care ia în considerareflexibilitatea unei coloane de pmânt (r d = 1corespunde comportrii unui corp rigid).

CSRmax este apoi multiplicat cu factorul r e, care înprocedeul simplificat Seed-Idriss are valoarea 0,65, pentru ase obine un CSR reprezentativ pentru cea mai mare parte aciclurilor reprezentative de-a lungul întregii durate asolicitrii seismice:

max 0max' '

0 0

CSR 0,65 0,65 vd

v v

a r τ σ

σ σ = = (2)

Expresia original a factorului r d (Seed i Idriss, 1971)era o relaie medie, simpl, având ca variabil numaiadâncimea, dedus pe baza a numeroase calcule pentrudiferite accelerograme si tipuri de coloane de pmânt. Deexemplu, Youd i alii (2001) citeaz urmtoarele relaiisimple, cu adâncimea de la suprafaa terenului ca singur variabil:

1,0 0,00765 , cand 9,15m, si

1,174 0, 0267 , cand 9,15< 20 m

d

d

r z z

r z z

= − ≤

= − ≤

(3)

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


19

Recent, Cetin i alii (2004) au recomandat o expresiemult mai complicat, având ca variabile în afara adâncimiide la suprafaa terenului ( z) i a principalelor caracteristiciale cutremurului (magnitudine de moment, M w i acceleraiaorizontal de vârf la suprafaa terenului, amax) un parametrucare caracterizeaz rigiditatea terenului (V *s,12m, valoareareprezentativ a vitezei undelor seismice de forfecare pentruprimii 12 metri de la suprafa). De fapt, dac principalelecaracteristici ale cutremurului i rigiditatea terenului suntcunoscute, este totdeauna preferabil ca max s fie determinatdirect, de exemplu cu ajutorul programului SHAKE. Deaceea, o expresie mai simpl (Idriss i Boulanger, 2004)este cea recomandat:

( ) ( ) ( ) ( )[ ] ln sau expd w d wr z M r z z M β α β = = + (4)

unde:( )

( )

1, 012 1,126sin 5,13311,73

0,106 0,118sin 5,14211,28

z z

z z

α

β

= − − +

= + +

Se menioneaz faptul c folosirea relaiei (4)presupune folosirea i a relaiei (14) deduse de aceiaiautori, aa cum se va arta mai departe. Relaia (3) estecompatibil cu relaia (12).

Folosirea procedeului simplificat pentru analizarealichefiabilitii depozitelor mai adânci de 20 metri nu este

recomandat de autorii lui. În astfel de cazuri se recomand un studiu detaliat de rspuns seismic.

A.2. EVALUAREA REZISTENEI LA LICHEFIEREA PMÂNTURILOR NISIPOASE

Teoretic, rezistena la lichefiere a pmânturilor ar trebui s fie determinat în laborator, pe probe netulburate. În cazulpmânturilor necoezive, numai tehnici speciale (cum ar fi înghearea) pot furniza probe acceptabile din punct devedere al tulburrii i al posibilitii de reproducere înlaborator a strii de eforturi din teren. Din cauza costului

ridicat al unor astfel de procedee, evaluarea rezistenei lalichefiere a pmânturilor nisipoase se face de regul cuajutorul încercrilor in-situ: penetrarea dinamic standard(SPT), penetrarea cu con (CPT), msurarea vitezei undelorde forfecare seismice i penetrarea Becker (pentru nisipuricu pietri). Dintre acestea, primele dou sunt cele maiutilizate i vor fi prezentate în cele ce urmeaz.

A.2.1. Folosirea rezultatelor penetrrii dinamicestandard, SPT

Rezultatul SPT se exprim prin (N1)60, numrul de lovituripentru penetrarea standard (30 cm) normalizat pentru unefort vertical efectiv de 100 kPa i o eficien a cderiiberbecului de 60%. De remarcat c SPT aa cum e folositpentru determinarea lichefiabilitii nisipurilor difer esenial de practica româneasc: berbecul acioneaz deasupra suprafeei terenului, folosirea noroiului de forajsub nivelul apei este obligatorie, etc. Youd i alii (2001)sintetizeaz folosirea SPT în procedeul simplificat prinrelaiile:

( N 1)60 = N m C N C E C B C R C S (5)

unde:

N m - numrul de lovituri msurat în încercareastandard;

0,5

'0

PaC N vσ

=

este un factor de normalizare a N m

pentru un efort vertical efectiv de referin, Pa =100 kPa;C E - corecie pentru energia aplicat de berbec,egal cu 1,0 când energia cinetic aplicat este60% din energia potenial;C B - factor de corecie pentru diametrul gurii deforaj, egal cu 1,0 pentru diametrul cuprins între 65i 115 mm, 1,05 pentru diametrul de 150 mm i1,15 pentru diametrul de 200 mm;C R - factor de corecie pentru lungimea tijelor între

mai i scula de penetrare, egal cu 0,75 pentru tijede maximum 3 m, 0,8 pentru tije între 3 i 4 m,0,85 pentru tije între 4 i 6 m, 0,95 pentru tije între6 i 10 m, 1,0 pentru tije cu lungimea total depeste 10 m;C S = 1,0 pentru scula standard i între 1,1 i 1,3dac în scul se gsete i un tub carotier.

Dac nisipul conine un procent apreciabil departicule fine, definit prin procentul de fraciuni praf iargil (FC in procente reprezentând coninutul de particulecare trec prin sita de 0,076 mm), o valoare echivalent pentru nisip curat, ( N 1)60,cs se obine cu relaia:

( N 1)60,cs = + ( N 1)60 (6)

unde:

= 0 pentru FC < 5% = exp[1,76 – (190 / FC 2 ) pentru 5% < FC < 35% = 5 pentru FC > 35%; = 1 pentru FC < 5% = [0,99 + (FC 1,5 / 1000] pentru 5% < FC < 35% = 1,2 pentru FC > 35%.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


20

Rezistena la lichefiere a nisipului normalizat, CRR (abreviere pentru cyclic resistance ratio) pentru un cutremurcu magnitudinea de moment M w = 7,5 rezult din relaiaurmtoare, propus iniial într-o form grafic de Seed iIdriss, 1985 i ajustat ulterior:

( )

( )

( )

1 60,1 135 50

7,5 2 134 1 60, 10 451 60, 200

N cs

CRR N cs N cs

+= +

−⋅ + −

(7)

Relaia este considerat valabil (adic modeleaz înmod corespunztor curba elaborat empiric) pentru( N 1)60,cs < 30. La valori mai mari nisipul poate fi consideratnelichefiabil, deci evaluarea rezistenei nu este necesar.

A.2.2. Folosirea rezultatelor penetrrii staticecu con, CPT

Penetrarea cu con este mai standardizat la nivelinternaional, dar exist mai puine cazuri de lichefieri cumsurtori CPT, iar corelaiile cu SPT introduc erorisuplimentare. De aceea evaluarea rezistenei la lichefiereprin SPT este în general preferat; CPT este totui pe loculdoi în ordinea preferinei. Exist numeroase metode pentrufolosirea CPT. Grupul de experi care au aderat lametodologia descris în articolul publicat de Youd i alii,2001, recomand folosirea procedeului lui Robertson iWride (1998); de aceea numai acest procedeu va fi descris în continuare.

CPT cu traductori electrici msoar doi parametri:rezistena pe con, qc, i frecarea pe manet, f s. Acetiatrebuie normalizai, adic redui la o anumit stare deeforturi i exprimai în form adimensional. Parametruladimensional numit rezistena pe con normalizat, qc1N , seobine cu relaia:

( )IN

'

0

cc n

v

qq

σ = (8)

unde atât qc , rezistena pe con, cât i ’vc , efortul vertical

efectiv la nivelul msurtorii, sunt exprimai în 10

5

Pa(atmosfere). Factorul

( )'

1n

vcσ tinde s devin mare în

apropierea suprafeei: valori mai mari de 1,7 nu trebuieaplicate. Exponentul n variaz între 0,5 i 1,0, în funcie detipul de pmânt: 0,5 pentru nisipuri curate, în jur de 0,7pentru prafuri i 1,0 pentru argile. Procedeul CPT nu poatefi aplicat decât la nisipuri i nisipuri prfoase. Pentruverificarea aplicabilitii metodei se determin aa numitulindice al comportrii:

( ) ( )2 2 0,5

3, 47 log 1, 22 logc Q F I − + += (9)

unde ( )0

'

0

c vn

v

qQ

σ

σ

−

= i ( )100 %s

c vc

f F

q σ = ⋅

− , toi parametrii fiind

exprimai în 105Pa (atmosfere).

Dac Ic > 2,4 sau F < 1,0% metoda nu poate fiaplicat i recoltarea de probe netulburate i încercarea lor în laborator sunt recomandate.

Rezistena la penetrare a conului normalizat, qc1N,pentru nisipuri prfoase se corecteaz, în vederea obineriiunei valori echivalente a nisipului curat, cu relaia:

IN, INc cs c cq K q= ⋅ (10)

unde:

K c = 1,0 când I c < 1,64 iK c = - 0,403 I c

4 + 5,581 I c3 – 21,63 I c

2 când I c > 1,64.

Rezistena la lichefiere a nisipului normalizat, CRRpentru un cutremur cu magnitudinea de moment M w = 7,5rezult din urmtoarele relaii:

IN,0,833 0, 057,5 1.000

qc csCRR = + (11a)

dac qc1N,cs < 50

IN,93 0, 087,5 1.000

qc csCRR = + (11b)

dac 50 < qc1N,4 < 160

unde qc1N,cs , rezistena nisipului curat la penetrare a conuluinormalizat pentru o presiune de 100 kPa, este exprimat în105 Pa (atmosfere).

A.2.3. Factorul de corecie pentru magnitudine, MSF

Criteriile din relaiile (7) i (11a,b) se aplic numai lacutremure cu magnitudinea 7,5. Cutremurele cu magni-tudine mai mic, dei pot induce eforturi ciclice similare, au în general o durat mai mic, induc mai puine cicluri i, înmod normal, rezistena pmântului la lichefiere este maimare când magnitudinea este mai mic. Se definetefactorul de corecie pentru magnitudine, MSF (abreviere aexpresiei magnitude scaling factor ) cu relaia:

2,562,24

2,56

10

7,5w

w

M MSF

M

−

= =

(12)

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


21

Rezistena la lichefiere corectat pentru magnitudinerezult astfel:

CRR = MSF . CRR7,5 (13)

Recent, Boulanger i Idriss (2004) au reevaluat MSF ,separat pentru pmânturi nisipoase i argiloase. Pentrupmânturi nisipoase relaia este:

nisip 6,9 exp 0,058 1,84

w M MSF

= ⋅ − − <

(14)

Aceast relaie a fost folosit la determinarea de ctreBoulanger i Idriss a factorului r d ca funcie de magnitudinei trebuie folosit când relaia (4) este luat în considerare.

A.2.4. Coeficientul de siguran la lichefiere

Coeficientul de siguran (or factorul de siguran, FS) lalichefiere se evalueaz astfel:

CRRFS K K

CSR σ α = ⋅ ⋅ (15)

unde:CRR - rezistena la lichefiere normalizat,corectat pentru magnitudine, obinut din relaia(13);CSR - efortul ciclic reprezentativ normalizat,obinut din relaia (2);K - coeficient de corecie pentru eforturi mari, înafara domeniului pentru care au existat dateutilizate la elaborarea procedeului simplificat(adâncimi ale depozitului lichefiabil de maximum15 m);K - coeficient de corecie pentru considerareaexistenei unor eforturi statice de forfecare înplanul de aciune a solicitrii seismice. Procedeulsimplificat a fost elaborat pentru depozite practicorizontale, la care eforturile de forfecare sunt nulepe planuri orizontale, unde undele de forfecareseismice acioneaz când micarea se propag de laroca de baz ctre suprafa. Aplicarea acestui

coeficient permite extrapolarea metodei la situaiica cele întâlnite sub taluzurile barajelor dinmateriale locale.

Coeficientul K poate fi evaluat cu urmtoarea relaie(Hynes i Olsen, 1999), recomandat i de Youd i alii(2001):

( )1'0

f

v

a

K Pσ

σ −

=

(16)

unde: ’v0 - efortul unitar vertical efectiv la adâncimeainvestigat, în 105 Pa (atmosfere);Pa - un efort unitar de referin egal cu 1atmosfer, în aceleai uniti cu ’v0, deci egal cu1; f = 0,7-0,8 pentru densiti relative ale nisipului de40%-60% i 0,6-0,7 pentru densiti relative alenisipului de 60%-80%. Cetin i alii (2004) consi-der c f trebuie corelat cu rezultatul SPT, variindde la 0,6 la 0,8 când ( N 1)60,cs variaz de la 40 la 5.

Mai recent, Idriss i Boulanger (2004) recomand urmtoarea relaie:

'0

1 ln 1,0v

aK C Pσ σ

σ

= − ≤

(17)

unde C este definit dup dorin, în funcie de densitatearelativ, D R, sau rezultatele încercrilor de penetrare in-situ:

1

18,9 17,3 R

C Dσ =

−

sau

( )0,5

1 60

1

18,9 2,55 0,3C

N σ =

− ≤

sau

( )0,2641

1

0,337, 3 8, 27 c N C qσ = ≤−

Evaluarea coeficientului K este foarte controversat ifolosirea lui în studii de rutin nu este recomandat de Youdi alii (2001). În general, rezistena la lichefiere apmânturilor dilatative (cum sunt nisipurile relativ îndesatesupuse la stri de eforturi reduse) crete cu cretereaeforturilor unitare de forfecare statice, iniiale. Dimpotriv,rezistena la lichefiere a pmânturilor contractile (cum suntnisipurile afânate supuse la eforturi in situ mari) scade cucreterea eforturilor unitare de forfecare statice. O evaluarea acestui parametru (Idriss i Boulanger, 2004) esteprezentat în figura A.1.

Un coeficient de siguran la lichefiere mai mare decâtunu (FS > 1,0) nu înseamn c o construcie fundat peterenul respectiv este în deplin siguran; de fapt presiuneaapei din pori poate fi suficient de ridicat pentru a provocacedarea la coeficieni de siguran supraunitari. Graficuldin figura A.2 poate fi folosit pentru estimarea presiuniiapei din pori corespunztoare FS > 1,0. În abscis,presiunea apei din pori în exces, ue, generat de solicitareaciclic este normalizat in raport cu efortul vertical efectiviniial, ’v0 (Ishihara i Perlea, 1984).

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


22

A.2.5. Rezistena rezidual

Teoretic, dac presiunea apei din pori generat de cutremurdevine egal cu efortul efectiv iniial rezistena la forfecarea unui material necoeziv este zero. De fapt îns presiuneaapei din pori variaz ciclic, valoarea maxim realizându-sepentru foarte scurt timp în timpul fiecrui ciclu.

Rezultatul este c un depozit lichefiat nu se comport ca un lichid, ci pstreaz o aa numit rezisten rezidual.Una dintre cele mai folosite metode de evaluare a rezisteneireziduale (i în acelai timp una dintre cele mai acoperitoaremetode) este cea recomandat de Seed i Harder (1990),bazat pe calcul invers al unor cazuri de lichefieri induse decutremur sau de construcie rapid. Graficul respectiv estereprodus în figura A.3.

0

0.5

1

1.5

2

0 0.1 0.2 0.3 0.4

Parametrul αααα

P a r a m e t r u l K

α αα α

(N1)60 = 20

(N1)60 = 4

(N1)60 = 8

(N1)60 = 12

(N1)60 = 16

Figura A.1. Varia ia parametrului de corec ie pentru

eforturi de forfecare statice ini iale, K , la nisipuri: linii pline – efortul efectiv vertical de 1 atmosfer (100 kPa);

linii întrerupte – efortul efectiv vertical de 4 atmosfere(400 kPa) (dup Boulanger & Idriss, 2004)

0,5

1

1,5

2

2,5

0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2

Presiunea apei din pori normalizata

C o e f i c i e n t u l d

e s i g u r a n t a l a l i c h e f i e r e

Figura A.2. Rela ie aproximativ medie între coeficientulde siguran la lichefiere, FS, i presiunea apei din pori în

exces normalizat , ue / ’v0 (Ishihara i Perlea, 1984)

Autorii au identificat un domeniu de variaie; limitainferioar sau o curb medie acoperitoare (ca cea prezentat cu linie întrerupt în figur) sunt de obicei utilizate înestimri.

0

20

40

60

0 4 8 12 16 20

Numarul de lovituri pentru nisip curat echivalent, N1,60,cs

R e z i s t e n t a r e z i d u a l a n e d r e n a t a , S r ( k P a )

Figura A.3. Corela ia între rezisten a rezidual

nedrenat i (N 1)60,cs.

De notat c pentru trecerea de la (N1)60 la (N1)60,cs nutrebuie folosit relaia (6) ci o corecie diferit:

( N 1)60,cs = ( N 1)60 + N (18)

unde N = 1; 2; 4; sau 5 când procentul de fraciuni praf iargil FC = 10%; 25%; 50%; sau, respectiv, 75%.

A.3. EVALUAREA REZISTENEI LA LICHEFIEREA PMÂNTURILOR COEZIVE

Încercrile de penetrare (standard sau cu con) sunt dificil defolosit pentru evaluarea rezistenei la lichefiere apmânturilor coezive din mai multe motive, printre carefaptul c un coninut ridicat de fraciune fin acioneaz îndirecii contrare în raport cu rezistena la penetrare i cea lalichefiere.

Spre deosebire de nisipuri îns, pmânturile coezive potfi încercate în laborator pe probe relativ netulburate. De

aceea, se recomand caracterizarea rezistenei la lichefiere apmânturilor coezive cu ajutorul încercrilor de forfecareciclic în laborator. Pentru determinarea rezisteneireziduale se prefer încercrile de teren cu aparatul cupalete.

A.3.1. Prelevarea probelor netulburate

Rezistena la solicitri dinamice este puternic influenat detulburarea probelor, astfel c obinerea unor probe de

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


23

calitate superioar este esenial în determinarealichefiabilitii. Castro i alii (2003 ) descriu în detaliu unprocedeu folosit cu succes pentru prelevarea de probenetulburate dintr-un depozit de material coeziv cuplasticitate redus. Esenial este pstrarea strii de îndesare naturale i, pe cât posibil, a memoriei probeiprivind istoricul eforturilor aplicate. In rezumat, s-a folositurmtorul procedeu:

Forajul a fost meninut deschis pân la adâncimeadorit pentru prelevarea probei cu ajutorul noroiului deforaj, cu bentonit. Dup atingerea adâncimii dorite,circulaia noroiului a fost meninut câteva minutepentru curirea gurii. Extragerea tijelor s-a f cutfoarte încet pentru a preveni contaminarea funduluigurii de foraj.

Probele au fost recoltate cu un prelevator cu piston fix,

de tip Hvorslev. Stuurile (tuburile carotiere) folositeau avut acelai diametru interior cu al probelor careurmau s fie încercate în triaxial, 76 mm, i o grosimede numai 0,9 mm. Retragerea la cuit a fost foartemic, de ordinul a 0,5%. tuurile au fost cptuite îninterior cu Teflon, pentru a minimaliza frecarea întretu i pmânt. Lungimea tuurilor a fost de 60 cmpentru dou probe i 46 cm pentru o prob.

Prelevatorul a fost introdus la fundul forajului cupistonul fixat la partea de jos a tuului. Adâncimearealizat a fost comparat cu cea a sculei de foraj,pentru a se controla faptul c fundul gurii era curat.Tija pistonului a fost apoi fixata de turnul instalaiei de

foraj i tuul a fost împins continuu i rapid în pmânt,f r ocuri sau rotiri. Viteza de împingere a fost ceamaxim permis de sistemul hidraulic, atât cât s seevite ridicarea instalaiei.

Adâncimea de penetrare (notat cu P) a fost msurat cât mai exact. tuul a fost lsat înfipt cel puin 3minute, pentru disiparea presiunii apei din pori induse.Apoi tijele pistonului au fost fixate de cele aleprelevatorului i proba a fost extras f r rotire.Meninerea probei în tu a fost asigurat cu mânaintrodus sub prelevator când acesta era înc cu parteainferioar sub nivelul noroiului în foraj. Partea de jos aprobei a fost îndeprtat cu un cuit i înlocuit cu un

packer perforat i acoperit cu hârtie de filtru. S-amsurat distana de la cuit la prob. A fost esenialpentru meninerea probei în tubul carotier ca packeruls fie instalat când pistonul era înc fix. Dup dezasamblarea prelevatorului s-a msurat distana de lamarginea tubului carotier la prob, pentru a sedetermina lungimea probei, numit ,,extragere” (notat cu E).

Calitatea probei ,,netulburate” a fost estimat cu relaia:

21

1 100100

V R E

V P

∆ + = ⋅ −

(19)

unde:

100 D C

RC

− = ⋅

este retragerea procentual,

D - diametrul interior al carotierului,C - diametrul la cuit,E - extragerea,P = penetrarea.

Probe de calitate satisf ctoare au fost considerate celela care E / P a fost între 0,98 i 1,02, respectiv V/V între–1,3% i +3,4%. O atenie deosebit s-a acordat meninerii probei în

poziia originar vertical, pân dup încercarea ei înlaborator. De exemplu, excesul de noroi în carotierdeasupra probei a fost îndeprtat cu o pipet, nu prinaplecarea tubului. Un packer neperforat a fost montatla partea superioar a tubului carotier, imediat deasupraprobei, evitându-se îns apsarea ei. Tubul a fost apoilsat circa 30 minute pentru drenare gravitaional, care în toate cazurile a fost neglijabil. Packerul perforat dela baza tubului a fost dup aceea impermeabilizat cuvaselin de silicon i un capac suplimentar s-a montatla baza tubului.

Transportul s-a f cut cu maina, cu vitez redus,evitându-se ocurile. Probele au fost aezate în poziievertical în rasteluri cptuite cu burete de polietilen.În laborator, lungimea probei a fost verificat din nou igsit în toate cazurile egal cu cea de la locul deprelevare. Înaintea extragerii probei, tuburile au fosttiate lâng cele dou capete pentru obinerea unei

lungimi a tubului egale cu cea dorit pentru prob.

A.3.2. Încercarea ciclic în triaxial

Pentru minimalizarea frecrii de pereii tuului i deci atulburrii probei, tuul de prelevare trebuie tiat cu un cuitde tiat tuburi la dimensiunea dorit pentru încercare iproba este împins direct în manonul de cauciuc, cptuit în interior cu fâii de hârtie de filtru. Atât membrana cât ihârtia de filtru sunt inute iniial lipit de un tub cu diametrulpuin mai mare decât proba, prin aplicarea unui uorvacuum. Rolul fâiilor de hârtie de filtru este de auniformiza pe cât posibil presiunea apei din pori pe

cuprinsul probei i a asigura msurarea la capetele probei aunei valori cât mai reprezentative. De menionat c aplicarea unui uor vacuum la partea superioar a probeieste de obicei necesar pentru a se preveni distrugerea ei întimpul montrii în celula triaxialului.

O faz important este cea a readucerii probei lacondiiile din teren, prin resaturarea i reconsolidareaprobei. Pentru saturare trebuie folosit procedeul back- pressure pân la obinerea unui coeficient B (Skempton) celpuin egal cu 0,95. Consolidarea se face apoi pe cât posibilsub eforturile existente în teren în momentul prelevriiprobei. Pentru terenuri în pant sau sub ramblee, eforturile

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


24

de consolidare maxim i minim ( 1,c i 3,c) vor trebui astfelalese încât pe un plan la 45˚ în prob s acioneze eforturilenormal i tangenial în teren pe un plan orizontal ( v i hv):

( ) ( )1, 3,1 si 1c v c vσ σ α σ σ α = + = − (20)

unde

hv

v

τ α

σ =

Dac consolidarea se face anizotropic, nu va mai finecesar aplicarea coeficientului K în calculul coefi-cientului de siguran, deoarece eforturile iniiale statice dinteren au fost aplicate deja probei înaintea solicitriidinamice.

Tabelul A.1 – Caracteristici ale pmântului încercat întriaxialul ciclic de Castro i al ii, 2003

Proprietatea materialuluiDomeniu de

valori

Valoa-rea

median Limita de curgere, w L 23 … 32 29Indicele de plasticitate, I P 1 … 12 6Coninutul de particule fine,fraciunea < 0,074 mm, %

68 .. 100 96

Coninutul de particuleargiloase, fraciunea < 0,005mm, %

10 … 20 15

Raportul de supraconsolidare,OCR

1,36 .. 1,75 1,55

Umiditatea (%) probelorrecoltate din terenul defundare:

- de la piciorul unui barajdin materiale locale

30 … 36 34

- de sub mijlocul taluzuluiaval al barajului

25 … 30 29

Umiditatea (%) dup reconsolidare în triaxial subeforturile corespunztoare:

- piciorului barajului dinmateriale locale

29 … 33 31

- sub mijlocul taluzului

aval al barajului23 … 32 26

- sub creasta barajului cu înlimea maxim de 41 metriIndicele porilor dup reconso-lidare în triaxial sub eforturilecorespunztoare:

24 … 26 25

- piciorului barajului dinmateriale locale

0,77… 0,87 0,83

- sub mijlocul taluzuluiaval al barajului

0,61… 0,85 0,69

- sub creasta barajului, cu o înlime maxim de 41 metri

0,65… 0,69 0,66

Urmeaz aplicarea solicitrii ciclice în condiiinedrenate. Frecvena încrcrii ciclice trebuie stabilit prin încercri de calibrare, pe baza unui compromis: o frecven mic favorizeaz obinerea unei valori reprezentative apresiunii apei din pori prin msurtori la capetele probei,dar permite efecte nedorite de curgere lent, care nu suntcaracteristice solicitrilor de tip seismic. De exemplu,Castro i alii (2003) au ajuns la concluzia c o frecven de4,5 secunde pe ciclu este acceptabil pentru un material cucoeziune redus, prin aceea c presiunea apei din porimsurat la capetele probei nu s-a schimbat semnificativdup încetarea solicitrii ciclice. Deoarece în cele ceurmeaz rezultatele încercrii triaxiale vor fi exemplificatefolosind cele pe materialul cu coeziune redus menionatmai sus, principalele lui caracteristici fizice sunt prezentate în tabelul A.1.

Rezultatele încercrilor ciclice în triaxial se prezint de

obicei ca în figurile urmtoare. Figura A.4 arat dup câtecicluri proba a cedat prin lichefiere.

Cedarea prin lichefiere a nisipurilor, sau lichefiereainiial, se definete prin atingerea pentru prima oar aegalitii dintre presiunea apei din pori i efortul efectiviniial. Presiunea apei din pori fiind mai greu de msurat încazul pmânturilor argiloase, se prefer definirea lichefierii(sau a cedrii ciclice) prin momentul în care deformaiaaxial atinge 5%; cele dou criterii sunt considerateechivalente.

În cazul pmânturilor argiloase modul de cretere apresiunii apei din pori (de fapt i a deformaiei axiale) estediferit de cel la nisipuri. Figura A.5

0

0,1

0,2

0,3

1 10 100Numarul de cicluri pentru 5% deformatie

axiala

E f o r t u l c i c l i c n o r m a l i z a t , C S R

Figura A.4. Rezisten a la lichefiere, sau cedare ciclic

A.3.3 Procedeul simplificat recomandat de Boulanger iIdriss (2004)

Autorii citai mai sus consider c rezistena pmânturilorargiloase (definite ca în capitolul 3 al textului de baz alacestui articol, prin IP > 7) poate fi estimat prin 3 procedee,care, în ordinea preferinei, sunt: Procedeul A: încercri ciclice de laborator (de exemplu

ca în paragraful 3.2 din aceast anex).

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


25

Procedeul B: corelarea rezistenei ciclice, CRR, curezistena la forfecare monoton nedrenat, su,determinat pe teren sau în laborator.

Procedeul C: estimarea empiric a CRR pe bazaistoricului eforturilor în depozit (de fapt evaluarea su pebaza indicelui de supraconsolidare, OCR, i apoicorelarea cu CRR).

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

Numarul de cicluri normalizat, N/Nl

P r e s i u n e a a p e i d i n p o r i i n e x c e s n o r m a l i z a t a Argile prafoase,

rafuri ar i loase

Nisipuri

Figura A.5

Variaia su cu adâncimea se obine de preferin cuaparatul cu palete de teren (VST) sau cu penetrometrul cucon (CPT). In mod alternativ, su se poate obine prin încercri de laborator. Încercrile triaxiale consolidate -nedrenate (CU) sunt preferate celor neconsolidate -

nedrenate (UU) sau celor de compresiune monoaxial, fiindmai puin afectate de tulburarea probei.Rezultatele încercrilor nedrenate depind foarte mult de

drumul de eforturi, rezistena cea mai mare fiind obinut deregul prin încercarea de compresiune triaxial (TC),urmând încercarea de forfecare simpl (DSS) i extensiatriaxial (TE). Dac su se evalueaz prin încercarea decompresiune triaxial, se recomand reducerea rezisteneiobinute cu între 20% i 35% pentru a se obine rezistena înlungul planurilor orizontale pe care va aciona cutremurulcu eforturile de forfecare maxime.

VST este cel mai direct procedeu de determinare a su,atât a valorii de vârf cât i a celei reziduale. Valorii de vârftrebuie s i se aplice un coeficient de corecie, de exemplucel recomandat de Bjerrum, în funcie de I P. CPT este o încercare indirect de evaluare a su, dar trebuie de obiceicalibrat pentru condiii specifice pe baza unor încercridirecte.

BIBLIOGRAFIE

Andrews, D.C.A., Martin, G.R. 2000. Criteria forliquefaction of silty soils. Proc. 12th World Conference onEarthquake Engineering, Auckland, New Zealand, PaperNo. 0312.

Boulanger, R.W., Idriss, I.M. 2004. Evaluating the potential for liquefaction or cyclic failure of silts and clays.Report No. UCD/CGM-04/01, Center for GeotechnicalModeling, University of California, Davis.Boulanger, R.W., Idriss, I.M. 2005. New criteria fordistinguishing between silts and clays that are susceptibleto liquefaction versus cyclic failure. 25th Annual USSDConf. “Technologies to Enhance Dam Safety and theEnvironment”, Salt Lake City, Utah, June 6-10, pp. 357-366.Bray, J.D., Sancio, R.B., Durgunoglu, T., Onalp, A., Youd,T.L., Stewart, J.P., Seed, R.B., Cetin, O.K., Bol, E.,Baturay, M.B., Christensen, C. i Karadayilar, T. 2004.Subsurface characterization at ground failure sites in Adapazary, Turkey. Journal Geotech. and Geoenvir.Engrg., ASCE, Vol. 130, No. 7, pp. 673-685.Castro, G., Walberg, F., Perlea, V. 2003. Dynamic

properties of cohesive soil in foundation of an embankmentdam in Kansas. Vingt et Unieme Congres des GrandsBarrages, Montreal, Commission Internationale des GrandsBarrages, Q. 83 – R. 30, pp. 497-518.Cowherd, D., Corda, I. 1998. Seismic considerations forupstream construction of coal refuse dams. Proc. of theAnnual Conf. ASDSO, Las Vegas, Nevada, pp. 523-533.Cetin, K.O., Seed, R.B., Der Kiureghian, A., Tokimatsu, K.,Harder, Jr., L., Kayen, R., Moss, R. 2004. Standard penetration test-based probabilistic and deterministicassessment of seismic soil liquefaction potential. JournalGeotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE, Vol. 130, No. 12,pp. 1314-1340.

Close, U., McCormick, E. 1922. Where the mountainswalked . The National Geographic Magazine, Vol. XLI, No.5, pp. 445-464.Idriss, I.M., Boulanger, R. 2004. Semiempirical proce-dures for evaluating liquefaction potential during earth-quakes. Proc. 11th Int. Conf. on Soil Mech. and EarthquakeEngrg. and 3rd Int. Conf. on Earthquake GeotechnicalEngrg, Berkeley, CA.Ishihara, K., Troncoso, J., Kawase, Y., Takahashi, Y. 1980.Cyclic strength characteristics of tailings materials. Soilsand Foundations, Vol. 20, No. 4, pp. 127-142.Ishihara, K., Perlea, V. 1984. Liquefaction-associatedground damage during the Vrancea earthquake of March 4,1977

. Soils and Foundations, Vol. 24, No. 1, pp. 90-112.Ishihara, K., Okusa, S., Oyagi, N., Ischuk, A. 1990. Liquefaction-induced flow slide in the collapsible loessdeposit in soviet Tadjik . Soils and Foundations, Vol. 30,No. 4, pp. 73-89.Martin II, J.R., Olgun, C.G., Mitchell, J.K., Durgunoglu,H.T. 2004. High modulus columns for liquefactionmitigation. Journal Geotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE,Vol. 130, No. 6, pp. 561-571.Perlea, V. 2000. Liquefaction of cohesive soils. Soil Dyna-mics and Liquefaction 2000. Geotechnical SpecialPublication 107, ASCE, pp. 58-76.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


26

Perlea, V. 2004. Cercetarea lichefiabilit ii terenului de fundare. A X-a Conf. Naional de Geotehnic i Fundaii,Bucureti, 16-18 septembrie 2004.Perlea, V., Perlea, M. 1984. Stabilitatea dinamic aterenurilor nisipoase. Editura Tehnic, Bucureti, 336pagini.Robertson, P.K., Wride, C.E. 1998. Evaluating cyclic liqu-efaction potential using the cone penetration test . CanadianGeotechnical Journal, Vol. 35, No. 3, pp. 442 – 459.Seed, H.B., Idriss, I.M. 1971. Simplified procedure forevaluating soil liquefaction potential. Journal Soil Mech.and Found. Div., ASCE, Vol. 97, No. SM9, pp. 1249-1273.Seed, R.B. , Harder Jr., L. 1990. SPT-based analysis ofcyclic pore pressure generation and undrained residualstrength. Proc., H. Bolton Seed Memorial Symposium, J.Michael Duncan (ed.), Vol. 2, pp. 351-376.

Seed, R.B., Cetin, K.O., Moss, R.E.S., Kammerer, A.M.,Wu, J., Pestana, J.M., Riemer, M.F., Sancio, R.B., Bray,J.D., Kayen, R.E., Faris, A. 2003. Recent advances in soilliquefaction engineering: a unified and consistent frame-work . 26th Annual ASCE Los Angeles Geotechnical SpringSeminar, H.M.S. Queen Mary, Long Beach, California.Youd, T.L., Idriss, I.M., Andrus, R., Arango, I., Castro, G.,Christian, J., Dobry, R., Liam Finn, W.D., Harder Jr., L.,Hynes, M.E., Ishihara, K., Koester, J., Liao, S., MarcusonIII, W., Martin, G., Mitchell, J., Moriwaki, Y., Power, M.,Robertson, P., Seed, R.B., Stokoe II, K. 2001. Liquefactionresistance of soils: Summary Report from the 1996 NCEERand 1998 NCEER/NSF workshops on evaluation ofliquefaction resistance of soils. J. Geotech. and Geoenvir.Engrg., ASCE, Vol. 127, No. 10, pp. 817-833.

ARE COHESIVE SOILS PRONE TO LIQUEFACTION ?

Synopsis

A controversial matter for a long period of time, the liquefaction of cohesive soils has been observed following recent earthquakes andstudied by means of laboratory tests. The paper presents at the level of the year 2005, methods for assessing the sensitivity toliquefaction of cohesive soils, compared with the principles used in order to characterize the liquefiability of sands. In ancomprehensive annex are presented the details needed to apply in practice the methods described, for characterizing the behaviourunder dynamic actions of both cohesive soils and of sands.

SONT LES SOLS COHESIVES LIQUEFIABLES ?

Résumé

Controversée depuis longtemps, la liquéfaction des sols cohésives a été observée lors des séismes récents et étudiée par des essais enlaboratoire. L’article se propose de présenter, au niveau de l’année 2005, les méthodes d’évaluation de la sensibilité au liquéfactiondes sols cohésives, en comparaison avec les principes utilisées pour caractériser la liquefiabilité des sables. Dans une ample annexesont présentés les détails nécessaires pour l'application pratiques des méthodes présentés, pour la caractérisation du comportementsans action dynamiques tant des sols cohésives que des sables.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


31

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


32

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


33

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


34

Societatea STIZO Fundaii Speciale activeaz într-un domeniu special alocat lucrrilor de art – fundaii i tratamente pentru consolidarea terenurilor slabe. Firma s-adesprins, în anul 1991, din Secia de Fundaii Speciale i Atelierul Geotehnic din cadrul Trustului de Lucrri Speciale i Izolaii Tehnologice Bucureti (STIZO S.A., dup 1990). Domeniul în care activeaz este unul special prin însi importana sa. Echipa de specialiti, condus cu profesionalism de domnul ing. Liviu Udrea – directorulgeneral – este permanent preocupat de îmbuntirea permanent a tehnicilor de execuie i dotarea cu echipamente tehnologice de înalt performan. Competitivitatea,sigurana în execuie, promptitudinea i eficiena profesional sunt criteriile dup care activeaz firma Stizo Fundaii Speciale.

pilo i fora i, executa i cu tubulatur recuperabil ;

pilo i fora i cu noroi bentonitic;

ecrane i incinte din pilo i secan i;

ecrane i incinte din pere i mula i executa i cu bena în tranee;

barete;

ecrane de etan are din gel beton, noroi autoînt ritor sau beton impermeabil;

minipilo i, cu sau f r injectare;

injec ii pentru subzidirea construc iilor (f r decopertarea funda iilor);

injec ii pentru etan area terenului în jurul sau sub construc iile îngropate (f r decopertarea lor);

injec ii pentru limitarea zonelor afectate de infiltrarea fluidelor poluante;

injec ii în zona contactului între un masiv care alunec i terenul stabil;

injec ii pentru consolidarea rambleelor afânate sau afectate de eroziuni interne

injec ii pentru restabilirea portan ei pilelor sau culeelor de pod subsplat;

injec ii pentru restabilirea portantei si renivelarea pardoselilor afectate de golurile formate sub ele;

ancoraje pretensionate pentru ancorarea de elemente de infrastructura, consolid ri de osele, ci ferate i alunec ri de teren;

injec ii de consolidare, impermeabilizare i neutralizare a agen ilor agresivi;

armarea terenurilor;

piezometre;

foraje hidro;

foraje geotehnice.

injec ii de umplere;

compact ri dinamice intensive cu maiuri grele i supergrele;

chesoane;

drenarea terenurilor cu dren fitil sau coloane de balast;

drenuri suborizontale;

ecrane drenante;

desecarea i depresionarea terenurilor.

Îmbunt irea contactului la un decantor de la Sta ia de Epurare Tulcea prin aplicarea tehnologiei de injectare care evit decopertarea zonei de interven ie;

Injectarea terenurilor în jurul i sub cl dirile existente, f r excava ii perimetrale, în Eforie Sud, Constan a si Coste ti (Arge );

Consolidarea infrastructurii podului rutier peste Some la Jibou – Napradea;

Consolidarea sistemului rutier pe un drum na ional (Caransebe – Rei a) afectat în urma inunda iilor;

Consolidarea prin injectarea terenului de fundare a culeelor podului rutier peste Trestelnic;

Asigurarea portan ei unor radiere i funda ii izolate existente prin injectarea p mântului la doua obiective în Bucure ti;

Consolidarea terasamentelor pe un tronson al DN 13 Sighi oara – Tg. Mure ;

Refacerea etan rilor unor îmbin ri la conducte de canalizare magistrale;

Injectarea cu suspensie stabil autoînt ritoare pentru m rirea portan ei terenului sub planeul pardoseal al unei hale în incinta Uzinei Turbomecanica Bucure ti;

Consolidarea unei pile de pod pe râul Timi lâng localitatea Constantin Daicoviciu;

Îmbun t irea unui teren de umplutur cu coloane de balast la o fabric din zona Rupea

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


35

MMOOMMEENNTT DDEE RRSSCCRRUUCCEE PPEENNTTRRUU Î Î NNVVMMÂÂNNTTUULL TTEEHHNNIICC SSUUPPEERRIIOORR DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA

I. ManoliuProf. Dr. Ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti

Rezumat

Învmântul superior din Europa cunoate profunde transformri, ca urmare a "procesului Bologna". Articolul prezint impactul acestui proces asupra învmântului ingineresc, pe baza studiilor i anchetelor întreprinse în cadrul proiectului dereea tematic EUCEET (European Civil Engineering Education and Traing), iniiat i coordonat de Universitatea Tehnic deConstrucii Bucureti. Se prezint apoi principalele prevederi ale legii 288 din 2004, prin care s-a declanat implementareaprocesului Bologna din România, al crui principal rezultat l-a constituit introducerea, cu începere din anul universitar 2005-2006, a sistemului în cicluri - licen, masterat, doctorat. Ca un "studiu de caz" sunt artate prevederile unui program de licen

(4 ani) oferit la U.T.C.B.1 octombrie 2005 a marcat nu numai începutul unui

nou an universitar în România ci i momentul trecerii la onou form de organizare a învmântului superior, caurmare a angajrii rii noastre într-un proces de profundetransformri pe plan european cunoscut sub numele de„Procesul Bologna”.

Procesul numit Bologna î i trage numele de la" Declara ia de la Bologna asupra spa iului european deînvmânt superior ", semnat la 19 iunie 1999 de minitrii învmântului superior din 29 ri, inclusiv România.

În Declara ie au fost definite ase linii principale deaciune:

1. Adoptarea unui sistem de diplome u or de recunoscut i de comparat

2. Adoptarea unui sistem bazat în esen pe dou cicluri3. Implementarea unui sistem de credite4. Promovarea mobilit ii5. Promovarea cooper rii în asigurarea calit ii6. Formarea unei dimensiuni europene în învmântul

superior.

Minitrii întrunii la Bologna au hotrât, de asemenea,s se întâlneasc din 2 în 2 ani, pentru a urmri progresele

în transformarea în fapte a liniilor de aciune definite prin Declara ie.

Urmtoarele Conferine au avut loc la Praga (2001),Berlin (2003), Bergen (2005) i Londra (2007), aducând noilinii de aciune (învarea pe tot parcursul vieii; promovareaatractivitii spaiului european al învmântului superior;includerea doctoratului, ca al treilea ciclu, în procesulBologna; realizarea unui „cadru general al competenelor”pentru spaiul european al învmântului superior etc.).Totodat, numrul rilor incluse în proces a ajuns la 46.

EUCEET - un proiect european pentru învmântul de construcii

În 1996, Comisia European a lansat programulSOCRATES, consacrat învmântului. În prima faz,1995-1999, programul SOCRATES a beneficiat de un bugetde aproape 1 miliard EURO. Acesta avea s creasc la 1,4miliarde EURO în cea de-a doua faz (2000-2006).

În cea de a treia faz (2007-2013), denumireaprogramului s-a schimbat în „Lifelong Learning”, iarbugetul a crescut la 7 miliarde EURO.

Componenta pentru învmântul superior aprogramelor SOCRATES i Lifelong Learning se numeteErasmus.

Reelele Tematice (Thematic Networks) reprezint oaciune desf urat cu începere din 1996 în cadrul Erasmus.

În cei peste 11 ani de la iniiere, au fost formate dou tipuri de reele tematice: reele verticale, pentru domenii distincte de studiu

(drept, istorie, pedagogie, filologie, biologie, fizic,chimie, construcii etc)

reele transversale, pentru teme de interes general(etic, învmânt deschis la distan, managementuniversitar etc.)

România avea s devin eligibil pentru programulSOCRATES, ca partener cu drepturi egale, cu începere dinanul 1998/1999. În anticiparea acestui moment,Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti a propusunui numr de universiti europene de prestigiu, care-ifuseser partenere între 1991 i 1997 într-un numr deproiecte sub egida programului TEMPUS (program al CEconsacrat exclusiv sprijinirii restructurrii i dezvoltrii învmântului superior din rile Europei Centrale i deEst, foste socialiste), constituirea unei Reele Tematicepentru învmântul superior de construcii din Europa.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


36

Propunerea a fost acceptat cu entuziasm i, astfel, la 14iulie 1997 s-a semnat la Barcelona un acord privind

înfiinarea Reelei Tematice EUCEET (European CivilEngineering Education and Training). Membrii fondatoriai Reelei EUCEET au fost: Ecole Nationale des Ponts etChaussées Paris i I.N.S.A. Lyon (Frana), ImperialCollege London i City University (Marea Britanie),Universitatea Politehnic din Madrid i UniversitateaPolitehnic din Catalunia - Barcelona (Spania),Universitatea Tehnic Berlin (Germania), Politehnica dinTorino, Institutul Superior Tehnic Lisabona (Portugalia),Universitatea Naional Tehnic din Atena (Grecia) iU.T.C.B. (România). Apoi, fiecare dintre membriifondatori a atras noi parteneri în reea, care la data de 1martie 1998, data trimiterii la Comisia European apropunerii pentru un prim proiect, numra 43 universitidin 20 ri. Dosarul de candidatur a fost acceptat, iarEUCEET a început s funcioneze de la 1 octombrie 1998ca Reea Tematic sprijinit financiar de Comisia

European, sub egida programului SOCRATES -Erasmus. În prima faz a proiectului, cu o durat de 4 ani(1998-2002), au fost abordate 6 teme:

A: Planuri de învmânt pentru prima treapt înînvmântul european de construc ii

B: Acreditarea i evaluarea calit ii în învmântul deconstruc ii

C: Sinergia dintre învmântul superior, cercetare,industrie i autorit ile publice în sectorul deconstruc ii din Europa

D: Programe post-universitare i de educa ie permanent în învmântul de construc ii

E: Echilibru i schimbare în învmântul de construc ii F: Cerin ele mediului economic i profesional adresateînvmântului de construc ii din Europa.

Rapoartele pentru cele 6 teme au format substana a2 volume EUCEET. Un al treilea volum elaborat în cadrulprimei faze a proiectului a inclus lucrrile unei importanteconferine internaionale organizate de U.T.C.B. în 13-17iulie 2001 la Sinaia, sub egida EUCEET i a ECCE(European Council of Civil Engineers), cu titlul"Challenges to the Civil Engineering Profession inEurope at the Beginning of the Third Millenium".

Dosarul de candidatur pentru al doilea proiect,EUCEET II, depus la Comisia European în primvaraanului 2002, a fost de asemenea acceptat, asigurându-seastfel funcionarea reelei pentru înc 3 ani (2002-2005).În cadrul celei de a doua faze, care s-a încheiat la 31decembrie 2005, au fost abordate 12 Proiecte Specifice peteme de interes major pentru învmântul de construcii,concretizate prin rapoarte care au format obiectul altor 2volume EUCEET.

În prezent, se afl în derulare un al treilea proiect,EUCEET III, pe baza unui grant primit de la ComisiaEuropean pentru perioada 1 octombrie 2006 – 30

septembrie 2009. Partenariatul cuprinde 75 universitidin 29 ri, 20 asociaii profesionale, institute de

cercetare, firme de construcii. La prima adunare general a proiectului EUCEET III, desf urat la Santander în 15-16 martie 2007, au fost puse în lucru alte 8 proiectespecifice.

EUCEET i învmântul de geotehnic

Dei prin însi structura sa proiectul EUCEET estedestinat abordrii unor teme de interes pentru

învmântul de construcii în ansamblu i nu pentru ospecializare sau alta, vocea ingineriei geotehnice înactivitile reelei EUCEET s-a f cut bine auzit i aceastanu numai pentru c preedintele Comitetului Director(Iacint Manoliu) i secretarul Comitetului Director(Nicoleta Rdulescu) aparin acestei discipline ci, maiales, pentru c, în mod fericit, un numr important dereprezentani în reea ai instituiilor partenere suntprofesori de geotehnic: R. Kastner (INSA Lyon), PedroSeco e Pinto (LNEC Lisbon), S. Savidis (Universitatea

Tehnic Berlin), U. Arslan (Universitatea Tehnic Darmstadt), V. Stragys (Universitatea GediminasVilnius), J. Steenfelt (Universitatea Tehnic Lingy),Diego Lo Presti (Universitatea Pisa), S. Semprich(Universitatea Tehnic Graz), F. Cinicioglu (UniversitateaIstanbul), C. Sorensen (Universitatea Aarlborg), M.Pantazidou (Universitatea Tehnic Atena), P. Rileanu(Universitatea Tehnic Iai). Alturi de acetia, lareuniuni EUCEET în care ingineria geotehnic a avut unrol principal au luat parte personaliti de marc ai

învmântului de geotehnic, între care J. Burland(Imperial College Londra), H. Brandl (UniversitateaTehnic Viena), J.P. Magnan, F. Schlosser i R. Frank

(ENPC Paris), A. Anagnostopoulos (UniversitateaTehnic Atena), F. Thimus (Universitatea Catolic Louvain), M. Manassero (Politehnic Torino), R.Katzenbach (Universitatea Tehnic Darmstadt), J. Mecsi(Universitatea Pecs), S. Prakash (Universitatea Missouri),S. Sälfors (Universitatea Tehnic Stockholm).

În programul Primei Conferin e Interna ionale privind învmântul i educa ia permanent în tiin eleinginere ti ale pmântului (Mecanica pmânturilor,

Ingineria Geotehnic , Geologia Inginereasc , Mecanica Rocilor), care va avea loc la Constana în perioada 2-4iunie 2008, este inclus un seminar pus sub egida

EUCEET.

EUCEET i procesul Bologna

Activitatea Reelei Tematice EUCEET a coincis practic, în timp, cu iniierea i dezvoltarea procesului Bologna.Temele abordate în cadrul proiectului s-au circumscris, încea mai mare parte, liniilor de aciune definite la Bolognai la conferinele ulterioare.

Un interes major în cadrul activitilor EUCEET s-amanifestat în jurul liniei de ac iune 2 din Declaraia de laBologna, care este momentul s fie redat în extenso:" Adoptarea unui sistem bazat în esen pe dou cicluri

principale, pre i post licen . Accesul la cel de-al doileaciclu trebuie s impun completarea cu succes a studiilor

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


37

primului ciclu, cu o durat de minimum trei ani. Diplomaacordat dup primul ciclu trebuie de asemenea s fierelevant pentru pia a european a muncii, la un nivel decalificare corespunztor. Cel de-al doilea ciclu trebuie s conduc la diploma de master i/sau doctor, ca în multe ri europene."

Materialele elaborate în cadrul EUCEET permit oevaluare a impactului pe care procesul de la Bologna îl

are asupra învmântului ingineresc din Europa i,implicit, asupra celui din România.

O anchet întreprins de grupul de lucru pentru temaA din EUCEET I [1], punea în eviden existena a dou sisteme distincte de învmânt tehnic în Europa, lanivelul anului universitar 1999-2000, deci în momentuldeclanrii procesului Bologna:

FCD

Treapta intâi

de studiu

Programede scurta durata

(3 - 4 ani)

180 ... 240 credite

Programede lungadurata~ 5 ani

300 credite

Treapta adoua destudiu

1 - 2 ani

6

0-

9

0-120 credite

Treapta intai destudiu

3 - 4 ani

180-210-240 credite

Scurt Integrat Compus din 2 cicluri

SCD

Treapta a doua de

studiu

Figura 1

a. Sistemul "continental", caracterizat prinexistena a dou forme distincte de pregtire superioar tehnic:

- studii de scurt durat (3-4 ani)- studii de lung durat (de regul 5 ani).

În majoritatea cazurilor, cele dou tipuri de programesunt dispuse în paralel. Exist uneori i varianta în"arbore" sau "Y", cu un trunchi comun de 1-2 ani urmatde bifurcarea spre una din cele dou axe. Accesul la studiidoctorale este deschis doar absolvenilor studiilor delung durat.

Coninutul i finalitatea celor dou tipuri de studiisunt, evident, diferite.

Studiile de scurt durat au programe cu un pronunatcaracter practic-aplicativ, vizând formarea unor specialitide execuie.

Studiile de lung durat au programe cu o mult maiputernic baz teoretic, vizând formarea de specialiti deconcepie-proiectare.

În timp ce instituiile care ofer studii de lung durat sunt, de cele mai multe ori, universiti cu vechi tradiii,chiar seculare, instituiile care ofer studii de scurt durat sunt de dat mai recent, fiind în mare parte înfiinatedup cel de al 2-lea rzboi mondial.

În ara noastr sistemul "continental", folosit înexclusivitate pân în anul universitar 2004-2005, a fostreprezentat, pe de o parte, de universitile tehnice i deuniversiti, care ofereau programe de 5 ani i, pe de alt parte, de Colegiile Universitare care ofereau programe de3 ani. O particularitate a învmântului superior tehnicromânesc a constituit-o faptul c instituiile oferindprograme de scurt durat (colegiile) n-au funcionatindependent ci înglobate în universiti tehnice sauuniversiti.

Potrivit anchetei EUCEET I, în anul universitar1999-2000, sistemul "continental" era prezent în toaterile europene, exceptând Marea Britanie, Irlanda i rileBaltice, în care fiina

b. Sistemul "anglo-saxon" sau sistemul în trepte sau în cicluri.

Prima treapt, cu durata de 3 sau 4 ani, se încheie cuo diplom numit, de regul, "Bachelor". Cea de a 2-atreapt, cu durata de 1-2 ani, conduce la diploma de"Master".

În unele universiti britanice, prima treapt aredurata de 4 ani i conduce la diploma de Master ofEngineering (MEng). În aceste cazuri, treapta urmtoarese încheie cu o diplom de "Master of Science" (MSc).

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


38

Fr s se fi pronunat o recunoatere cu caracter

oficial, exist o admitere tacit a faptului c studiile delung durat (de tip integrat) din sistemul "continental"sunt echivalente cu cele 2 cicluri din sistemul "anglo-saxon", finalizate prim diploma de Master.

Implementarea liniei de aciune 2 a Declaraiei de laBologna înseamn, de fapt, înlocuirea programelor delung durat, numite i integrate, din sistemul"continental" , cu programe în dou trepte sau cicluri,dup modelul "anglo-saxon". În aceste condiii, sistemelede învmânt superior din Europa, în etapa post -Bologna, pot fi reunite într-o singur schem, cum estecea din figura 1.

Sunt necesare unele explicaii suplimentare pentruschema din fig. 1. Treapta întâi de studiu este notat cuFCD (first cycle degree) iar treapta a doua de studiu cu

SCD (second cycle degree). Pentru fiecare program sautreapt s-a precizat un numr de credite.

Creditele au început s fie folosite în uneleuniversiti europene înc din anii '80 pentru a facilitamobilitatea studenilor. Creditul este o unitate de msur avolumului de munc depus de studeni pentru a obinecunotinele necesare pomovrii la o anumit disciplin.În Sistemul European al Creditelor Transferabile - ECTS(European Credit Transfer System), un semestru de studiueste echivalat cu 30 de credite iar un an universitar cu 60de credite.

Ca Reea Tematic reprezentativ pentru înv-mântul superior de construcii din Europa, EUCEET nuputea asista cu pasivitate la frmântrile care însoescprocesul Bologna. La solicitarea expres a mai multorparteneri i dup consultri intense pe parcursul maimultor luni, Comitetul Director EUCEET, condus deautorul acestor rânduri, a adoptat, cu o clar majoritate devoturi, la reuniunea inut la Paris în ziua de 16 februarie2004, o Declaraie în care se arat între altele:

"Inginerii constructori desf oar activit i i furnizeaz servicii ctre comunitate cu mari implica ii pentru siguran a i sntatea popula iei. Drept urmare,

primul ciclu al învmântului de construc ii trebuie s aib relevan pentru pia a muncii i trebuie s asigureabsolven ilor un nivel de competen e în acord cur spunderile substan iale ale profesiunii. O durat de 4ani (sau echivalentul a 240 credite ECTS) pare s corespund acestui scop.

O durat de 4 ani a primului ciclu în învmântulde construc ii are în vedere, de asemenea, facilitarearecunoa terii transna ionale a diplomelor i mobilitatea

profesional a inginerilor constructori. În aceast privin , trebuie avut în vedere c diferite conven iiîncheiate între organiza iile de ingineri, precum

„Washington Accord” i „Engineering Mobility Forum",au stabilit c perioada de pregtire universitar necesar

pentru formarea unui inginer trebuie s fie, la cursurilede zi, de 4 sau 5 ani.”

Pe baza rapoartelor primite de la partenerii EUCEET,incluse în cel de al 4-lea volum EUCEET, precum i arspunsurilor la o anchet întreprins în 2007 printrepartenerii din EUCEET III, se contureaz dou formuleprincipale adoptate sau în curs de adoptare înuniversitile europene pentru trecerea de la sistemulintegrat la sistemul în 2 cicluri (trepte):

- formula 3 + 2

Fr a se aduce modificri de substan în planurilede învmânt, care continu s acorde în primii ani unloc important disciplinelor fundamentale (matematic,fizic, chimie) i a celor de pregtire tehnic general, seintroduce o diplom - denumit în general " Bachelor "-dup absolvirea primilor 3 ani. Universitile care adopt aceast formul admit f r nici un echivoc c diploma de" Bachelor " este în principal un punct de întrerupere (pivot

point, stepping stone, etc) convenabil pentru mobilitate(studentul poate alege s continue studiile în alt parte sauchiar în alt domeniu) dar nu este relevant pentru piaamuncii (de altfel, multe asociaii profesionale nu recunoscaceast diplom pentru intrarea în profesie).

Formula 3 + 2 a fost adoptat în Italia, Belgia,Danemarca, Olanda, Finlanda, Slovacia, Austria. Cuexcepia Italiei, unde cele dou programe în paralel(Laurea – 5 ani i Diploma – 3 ani) oferite, ca i la noi, deaceleai universiti, au fost înlocuite, începând din 2000-2001, cu un program în trepte (prima treapt – 3 ani,conducând la diploma „Laurea”, a doua treapt – 2 ani,conducând la diploma „Laurea specialistica”), toate

celelalte ri au drept trstur comun numrul relativmic, 2...4, de universiti cu programe de inginerie.Formula 3 + 2, cu un punct de ieire plasat formal dup primii 3 ani, nu schimb mai nimic, întrucât universitilesunt sigure c toi sau aproape toi absolvenii ciclului" Bachelor " vor continua pân la finalizarea celor 5 ani destudii.

O situaie particular apare în Germania unde, alturide marile universiti tehnice i de câteva universitioferind pregtire inginereasc cu durata de 5 ani, auaprut dup 1950 i un numr mare de„Fachhochschulen” (coli tehnice superioare de

specialitate), care ofer programe de 4 ani cu orientareaplicativ. Când s-a permis trecerea la sistemul în trepte,de tip Bachelor-Master, primele instituii care au folositoportunitatea ivit au fost „Fachhochschulen”. Acestea auredus cu un semestru programul oferit anterior, creind unBachelor de 3,5 ani, dar au introdus în ofert i programeMaster cu durata de 1,5 ani. Pentru universitile tehnice,problema este mai dificil. Într-o coresponden purtat cu un distins reprezentant al unei universiti tehnice dinGermania [2], autorul a primit un mesaj care exprim într-o manier sugestiv dilemele cu care se confrunt universitile din Germania atunci când încearc s implementeze sistemul cu dou trepte:

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


39

„Comitetul permanent al Facult ilor de Construc iiale universit ilor de expresie german întâmpin serioase dificult i în acceptarea cerin ei politice de a

forma un licen iat (Bachelor) calificat profesional dup numai 3 ani de studii ... Exist obiec iuni majoreîmpotriva sistemului cu dou trepte în Germania.”

Drept urmare, sunt universiti tehnice (de exempluT.U. Dresden) la care s-a meninut programul integrat.

- formula 4 + ...

Primul ciclu, cu o durat de 4 ani (240 credite)implic un plan de învmânt în care se poate asigura unechilibru între pregtirea de baz i pregtirea despecialitate, diploma conferit absolvenilor primuluiciclu fiind relevant pentru piaa muncii i recunoscut caatare de asociaiile profesionale.

Pentru treapta a doua, sunt posibile diferite variante:1 an, 1,5 ani, 2 ani (60-90-120 credite).

Soluia cu primul ciclu de 4 ani a fost adoptat înRepublica Ceh, Polonia (la majoritatea universitilortehnice), România, Ungaria, Spania, Lituania, Letonia.

Evoluia în ultimii ani a sistemelor de învmânttehnic în diferite ri europene sub impactul procesuluiBologna este redat sintetic în tabelul 1.

Dup cum se poate constata, sunt dou ri în caresistemul integrat nu a f cut loc sistemului în dou trepte:Frana i Grecia.

În cazul Franei, explicaia e simpl. Formareainginerilor este asigurat aproape în exclusivitate de

„Grandes Ecoles”, instituii care-i recruteaz studenii lanivelul BAC+2, deci dup ce absolvenii de bacalaureatau urmat 2 ani de „Clase pregtitoare” în licee de elit sauuniversiti. Durata studiilor la „Grandes Ecoles” este de3 ani, care adugai la cei 2 ani pregtitori conduc la cei 5ani ai sistemului integrat de tip continental. Pentru„Grandes Ecoles”, introducerea unei diplome de tipBachelor la nivel BAC+3, dup numai un an de studiu încoal, este de neconceput

În Grecia, ca i în alte ri europene, universitiletehnice, sau universitile generale care au programe deinginerie de tip integrat cu durata de 5 ani, coexist cu un

numr mare de Institute Tehnologice oferind programe de3,5 ani. Iat cum explica poziia universitilor fa deprocesul Bologna fostul Rector al Universitii NaionaleTehnice din Atena, prof. Themistocles Xanthopoulos,

într-o conferin inut în deschiderea Adunrii GeneraleEUCEET II din februarie 2003, la Atena:

„Orice împr ire în dou cicluri, undergraduate i postgraduate, a structurilor existente, coboar de factociclul 1, undergraduate, la nivelul institu iilor de tipvoca ional, dat fiind c nu este posibil s asiguri abilit i

profesionale substan iale în scurta perioad de timpalocat acestui ciclu f r a comprima în acela i timp

cerin ele tiin ifice de baz , adic f r a tr da în realitatesubstan a tiin ific a diplomei universitare.

Respingem în mod explicit principalul obiectiv al Declara iei de la Bologna, anume divizarea obligatorie iuniversal a tuturor programelor universitare în dou cicluri.”

Procesul Bologna în România - legea 288 din 2004

România s-a numrat printre semnatarele Declaraiei de laBologna. Pentru linia de aciune 2, privind mult discutataadoptare a unui sistem bazat pe cicluri, a fost nevoie de unnou cadru legislativ, asigurat prin „Legea privindorganizarea studiilor universitare", adoptat de Parla-mentul României i publicat cu nr. 288 în MonitorulOficial al României, Partea I, la 7 iulie 2004.

Tabelul 1

1 Doar la Universitatea de Construcii, Arhitectur i

Geodezie, Sofia2 La unele universiti tehnice3 Doar la Universitatea Norvegian pentru tiin iTehnologie, Trondheim

Înc din primul articol se statueaz alinierea la liniade aciune 2 a Declaraiei de la Bologna: "Prezenta legereglementeaz organizarea studiilor universitare pe treicicluri, respectiv studii universitare de licen , studiiuniversitare de masterat i studii universitare dedoctorat .”

Legea 288/2004 prevede c la învmântul de zidurata normal a studiilor universitare de licen este de

3-4 ani i corespunde unui numr de 60 de creditetransferabile pentru un an de studiu.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


40

Singurul domeniu pentru care legea prevede în mod

explicit durata studiilor de licen este învmântultehnic, pentru care se fixeaz o durat de 4 ani.

Legea 288/2004 mai prevede, în spiritul liniei deaciune 2 a Declaraiei de la de la Bologna, c "studiileuniversitare de licen asigur un nivel de aplicareadecvat exercit rii unei profesii în vederea inser iei pe

pia a for ei de munc , prin cuno tin e generale i despecialitate corespunztoare". Legea arat c studiileuniversitare de licen pot fi continuate prin studiiuniversitare de masterat, care corespund unui numr decredite de studiu transferabile cuprins, de regul, între 90i 120.

O prevedere important este aceea c "durata total cumulat a ciclului I - studii universitare de licen i aciclului II - studii universitare de masterat trebuie s

corespund ob inerii a cel pu in 300 de credite de studiutransferabile". (Sintagma "cel pu in" este relevant dac avem în vedere c în alte ri, Germania de exemplu, eaeste înlocuit cu "cel mult ", ceea ce a dat mari greutiuniversitilor tehnice la trecerea de la programeleintegrate - 5 ani, la programele în trepte tip Bachelor-Master, obligându-le s opteze pentru formula 3+2, cuconsecinele artate mai înainte.)

În acelai capitol dedicat ciclului II - studiiuniversitare de masterat , legea 288/2004 arat c pentruprofesii reglementate prin norme sau bune practicieuropene, ciclul I i ciclul II pot fi oferite comasat într-unprogram integrat de studii universitare cu o durat

cuprins între 5 i 6 ani, diplomele obinute fiindechivalente titlului de master. Profesii reglementate prinnorme europene sunt, de exemplu, medicina, medicinaveterinar i arhitectura, care se excepteaz pe aceast baz de la trecerea la sistemul în dou cicluri. Dar legease refer nu numai la „recomand ri i norme europene”ci i la „bune practici europene” deschizându-se astfelcalea ca i în alte domenii s se poat adopta sau s sepoat reveni la sistemul integrat, dac se va consideranecesar.

Învmântul superior de construcii din România- înainte i dup aplicarea legii 288/2004.

Din totalul de 24 universiti de stat care în anuluniversitar 2004-2005, ultimul an universitar înainte deaplicarea legii 288/2004,au oferit studii de lung durat (5ani) pentru formarea de ingineri-diplomai, 8 au avut înofert specializri ale domeniului construcii:Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti,Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" Iai,Universitatea Politehnica Timioara, UniversitateaTehnic Cluj-Napoca, Universitatea "Ovidius" Constana,Universitatea Oradea, Universitatea "Transilvania"Braov, Universitatea Petroani, Universitatea deAgricultur i Medicin Veterinar Bucureti. Pe lâng

acestea, un numr de 7 colegii universitare au oferit studii

de scurt durat (3 ani) pentru formarea de ingineri-colegiu în specializri ale domeniului construcii.

Universitile tehnice (Bucureti, Iai, Timioara,Cluj-Napoca) au avut în oferta lor i „studii aprofundate”cu durata de 1 an, deschise absolvenilor programelorintegrate de 5 ani, pentru un numr relativ mare despecializri între care i Ingineria geotehnic (laU.T.C.B).

Ca urmare a aplicrii legii 288/2004, concursul deadmitere din vara anului 2005 a fost organizat doar pentruciclul 1, cu durata de 4 ani, la specializrile oferite dediferitele universiti i faculti. Din ofert au disprutprogramele de studiu de scurt durat - 3 ani. Totui,pentru studenii admii în învmânt în anul 2004-2005,programele de lung durat continu s funcioneze pân

în 2008-2009, coexistând cu noul program de 4 ani. Deasemenea, continu programele de studii aprofundate, cudurata de 1 an, ultima ofert în acest scop fiind prevzut

pentru anul universitar 2008-2009.La încetarea perioadei de coexisten, învmântulsuperior de construcii din ara noastr va oferi:

pentru ciclul 1, un program de 4 ani - licena,finalizat prin diploma de licen

pentru ciclul 2, un program cu o durat (probabil) de 1,5 ani - master, finalizat prindiploma de Master

pentru ciclul 3, doctoratulSchimbrile impuse de procesul Bologna sunt

importante: au disprut programele de scurt durat iprogramele de studii aprofundate, rmânând programelepentru ciclurile 1 i 2, cu o durat cumulat de 5,5 ani (în

comparaie cu 5 ani ale programului integrat) i pentruciclul 3-doctoratul.Noile programe de 4 ani. O prezentare amnunit

a noilor programe de 4 ani, în comparaie cu cele de 5 ani,depete cadrul acestui material. Cu titlul deexemplificare ne vom referi, totui, la câiva indicatori desintez ai planului de învmânt al uneia din cele 18specializri din oferta Universitii Tehnice de ConstruciiBucureti: specializarea „Ingineria Structurilor” de laFacultatea de Inginerie în Limbi Str ine.

În tabelul 2 sunt pui fa în fa parametrii de baz ai celor 2 planuri, de 5 ani i de 4 ani, ai specializrii.

Tabelul 2

Parametrul 5 ani 4 aniDurata 10 semestre 8 semestreOre de contact/sptmân

27 ... 29 25 ... 28

Ore de contact în total

251 218

Proiectul dediplom

În sem. 10Început în sem. 8,

finalizat dup încheierea sem.8

Examenul de

diplom

În iunie, la încheierea

sem. 10

În septembrie, dup

cele 8 semestre

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


41

Sunt edificatoare i cifrele din tabelul 3, carecompar distribuia de ore pe grupe de discipline.

Disciplinele din grupele 1...5 sunt comune pentrutoate specializrile domeniului, dispuse nu sub forma unuiclasic „trunchi comun” ci pe întregul parcurs al studiilor,ca o veritabil „coloan vertebral”[3].

Principala concluzie care se poate trage din tabelul 3este c diploma care se va acorda la U.T.C.B dup completarea celor 4 ani de studiu va fi, dup cum cereaDeclaraia de la Bologna, „relevant pentru pia a

european a muncii, la un nivel de calificarecorespunztor ”. Un program în care 79,8 % din orele decontact sunt rezervate pentru „core subjects”, adic discipline comune pentru întreg domeniul, indiferent despecializare este, indiscutabil, un program destinat apregti un inginer constructor „generalist”, capabil s seadaptaze exigenelor diferitelor specializri aledomeniului în care ar putea fi chemat s activeze peparcursul carierei profesionale.

Tabelul 3

5 ani 4 ani

Nr. Grupa de disciplineOre de contact/

% din totalOre de contact/

% din total1. Discipline fundamentale 52 ore (20,7%) 32 ore (17,8%)2. Discipline de pregtire tehnic general 70 ore (27,9%) 55 ore (25,8%)

3. Discipline inginereti comune pentru specializriledomeniului 60 ore (23,9%) 50 ore (23,5%)

4. Discipline de pregtire economic i tehnologic 16 ore (6,4%) 13 ore (6,1%)5. Limbi strine i discipline socio-umane 14 ore (5,6%) 14 ore (6,6%)6. Discipline inginereti ale specializrii 39 ore (15,5%) 43 ore (20,2%)

Noile programe master. Mai sunt doi ani aproapepân când, odat cu anul universitar 2009-2010, va începefuncionarea programelor pentru ciclul 2 – Master, avândo durat preconizat de 1,5 ani (3 semestre, 90 credite).La pregtirea programelor pentru acest ciclu, care princoninut i durat reprezint o noutate absolut în

învmântul superior tehnic românesc, va trebui avut învedere c absolvenii ciclului doi vor fi chemai s proiecteze i s conduc lucrri complexe, s identifice is se implice în domenii noi de cercetare, s ocupe funciide conducere. Accesul la doctorat, la poziii în

învmântul superior, la atestarea ca verificator deproiecte i expert, va trebui s fie condiionat, în opinianoastr, de absolvirea ciclului II de studii.

Experiena din alte ri trebuie, desigur, luat înconsiderare. Nu ne referim aici la planurile pentru ciclul 1de la universitile care au adoptat formula 3+2 i nici laplanurile numeroaselor „Master” oferite dup programele

integrate de 5 ani. Cu relevan pentru ara noastr esteexperiena din rile în care sistemul în trepte are o vechetradiie i în care prima treapt are, de asemenea, patruani: Statele Unite, Australia, Japonia i Marea Britanie(acolo unde prima treapt este MEng). Programele deMaster de la aceste universiti vizeaz câteva direciiprincipale ale domeniului ingineriei de construcii, întrecare în mod obligatoriu ingineria geotehnic, diversitateafiind asigurat prin oferta de cursuri din interiorul fiecruiprogram. Totodat, ca regul general, o pondereimportant din totalul creditelor (ajungând chiar la 50%)revine prilor comune, evitându-se astfel o specializareexcesiv, care poate fi un handicap în profesie pentru

absolventul programului de master.

Se poate afirma c un adevrat test al modului în carefacultile de construcii din ar vor înelege s pun învaloare avantajele sistemului în dou cicluri va fi dat laconstruirea i implementarea programelor de master.CONCLUZII

Dup prerea noastr, implementarea procesuluiBologna în învmântul de construcii din Româniacreeaz premizele unui progres. În condiiile în careadoptarea sistemului în cicluri era de neevitat, formula4+1,5 la care s-a ajuns reprezint un compromisacceptabil (pentru care, în parantez fie spus, muli dintrecolegii din vest, în special din Italia, ne invidiaz).Subzist îns înc multe neclariti. Nu tim, de pild,dac pe diploma absolventului ciclului 1 de 4 ani se vascrie doar „liceniat” sau se va aduga, aa cum ar trebui,i calificarea „inginer”. Condiiile de organizare aviitoarelor programe pentru ciclul 2 ridic, de asemenea,semne de întrebare în privina cifrei de colarizare, a

numrului de programe .a. Având în vedere nivelul decompetene cerut absolvenilor ciclului 2 precum ilegtura intrinsec dintre resursele fiecrei faculti icalitatea programelor de master, acreditarea cu mareatenie a fiecrui program ni se pare absolut necesar,pentru evitarea inflaiei i compromiterii master-ului în

învmântul de construcii.

Cât privete situaia în ansamblu pe plan european, nepermitem s citm ce scriam în încheierea unui materialintitulat " Învmântul de construc ii în Europa i

procesul Bologna - o trecere în revist la nivelul anului2004", inclus în cel de al 4-lea volum EUCEET [4].

" Impactul procesului Bologna asupra învmântului de

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


42

construc ii este important. Exist o tendin clar spreintroducerea sistemului cu dou cicluri, care este dea teptat s devin prevalent în câ iva ani ... În compara iecu situa ia cunoscut cu 4 ani în urm , situa ia prezent este mai complex i, probabil, mai confuz. Cu oexprimare în termeni specifici profesiei de inginerconstructor, se poate spune c s-a ini iat o "încercare lascar natural", ale crei rezultate vor necesita mul i ani

pentru a fi evaluate corespunztor.Este de sperat ca prin implicarea activ a tuturor

factorilor, în primul rând universitarii, studen ii,asocia iile profesionale, industria, autorit ile publice .a., aceste rezultate s conduc la un învmânteuropean de construc ii mai puternic i mai competitiv".

BIBLIOGRAFIE Report of the Working Grup A. Curricula in civilengineering education at undergraduate level, FirstEUCEET volume, Independent Film, Bucharest, 2001Herz, R. - Private Communication of 25 April 2004 to

Iacint ManoliuStematiu, D., Manoliu, I. - The transition form anintegrated to a two-tier study programme at the TechnicalUniversity of Civil Engineering of Bucharest ”Proceedings of the 5th AECEF Symposium, Espoo,Finland, June 15-17, 2005Manoliu, I. - Civil engineering education in Europe andthe Bologna process – an overview in 2004, FourthEUCEET volume, Independent Film, Bucharest, 2004.

A MOMENT OF CRUCIAL IMPORTANCE FOR THE ENGINEERING EDUCATION OF ROMANIA

Synopsis

Higher education in Europe knows profound changes as a result of the "Bologna process". The paper presents the impact ofthe process on the engineering education, based on the studies and surveys undertaken by the Thematic Network ProjectEUCEET, built and coordinated by the Technical University of Civil Engineering Bucharest (TUCEB). Are then presentedthe principal provisions of the Law 288 of 2004, by which was triggered the implementation of the Bologna process inRomania, whose main result was the introduction, beginning with the academic year 2005-2006, of a system in cycles: firstdegree - licence (bachelor), - second cycle degree - master, third cycle degree- doctorate. As a "case study" are shown theprovisions of a 4-year program for a first cycle degree, offered at TUCEB.

UN MOMENT D’IMPORTANCE CRUCIALE POUR L’ENSEIGNEMENT D’INGENIERIE EN ROUMANIE

Résumé

L’enseignement supérieur en Europe connaît des profondes transformations à la suite du « procès Bologne ». L’articleprésent l’impact du cet procès sur l’enseignement supérieur technique, sur la base des études et enquêtes menés sousl’égide du Projet de Réseau Thématique EUCEET (European Civil Engineering Education and Training) initié etcoordonné par l’Université Technique de Constructions de Bucarest (TUCEB). Sont présentées ensuite les principalesspécifications de la Loi 288 de 2004, ayant comme principal résultat l’introduction, à partir de l’année universitaire 2005-2006, du system en cycles : licence – master – doctorat. Comme une « étude de cas » sont montrées les spécifications d’unprogramme de 4 ans pour « Licence », offert par TUCEB.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


43

Î Î NN DDIIAALLOOGG CCUU IINNGG.. CCEEZZAARR CCUULLII,, FFOONNDDAATTOORR II DDIIRREECCTTOORR AALL AAGGIISSFFOORR

Drag domnule Cezar Culi , în numerele precedente ale Revistei Române de Geotehnic i Funda ii au fostinserate articole în cadrul unei rubrici intitulate „Pagini din istoria geotehnicii din România”. A vrea acum s vorbim despre o istorie mai recent , o istorie a Geotehnicii din România de dup '90 în care dvs. a i fost foarteimplicat. A vrea s începem rugându-v s ne spune i cum v-a prins pe dvs. decembrie '89 i ce a i f cut pentru a

pune bazele firmei AGISFOR care, iat , cu vreo lun în urm a srbtorit într-un cadru foarte frumos 15 ani deexisten .

C.C.: Întrebarea cu istoria are sens având în vedere vârsta pe care o am. Dar s trecem, dup cum ai propus, la istoriarecent, de dup '90.Pân în '90 am lucrat i am condus atelierul geotehnic de studii i tehnologii din cadrul societiiSTIZO. La scurt timp dup '90, odat cu reducerea volumului de investiii, au început restructurri masive i disponibilizride personal. Ca o alternativ la aceast aciune, cu care nu m împcam, mi s-a propus i am fost de acord s trec în locaiede gestiune, locaie despre care nu tiam prea multe.Prima condiie pe care am pus-o a fost s pstrez personalul, despre care am spus c nu m pot dispensa, a doua s asigur

salariile i ritmul de cretere a salariilor care s in pas cu inflaia foarte galopant în perioada respectiv. Dup mai binede 3 – 4 ani, odat cu încheierea aciunii de privatizare a societii STIZO, locaia a încetat în mod forat i, din acelmoment, am devenit total independeni. Cert este c în toat aceast perioad, pe lâng faptul c am achitat toate taxele,impozitele ctre stat, ne-am onorat i obligaiile asumate prin contractul de locaie de gestiune, iar ceea ce a prisosit aminvestit. Chiar din acea perioad ne-am dotat cu 2 instalaii de foraj de producie româneasc de tip FS i cu trei instalaiiSG, tot de producie româneasc, care cu unele adaptri pot realiza piloi forai sub protecia noroiului betonitic, cudiametrul de 450 mm, la adâncimi de 8-10 m.

În eleg c în acea perioad , de început pentru ce s-a numit AGISFOR, activitatea era în principal profilat pestudii geotehnice, foraje i în mic msur pe lucr ri de funda ii.

C.C.: A putea totui s precizez c, înc din primele luni de existen a AGISFOR în cadrul contractului de locaie degestiune volumul de studii fiind foarte mic, am fost obliga i s gsim i alte posibiliti de a tri, ca s spun aa. Deci am

început s facem piloi. Dup ce timp de aproape 20 ani acordasem asisten la lucrri de piloi de tot felul, Franki, Benoto,i la perei mulai, de data asta ne-am decis s facem piloi cu mijloacele pe care le aveam. Dup '95, fiind de data aceastaindependeni, am continuat s executm lucrri de fundaii pe piloi, injecii de consolidare i, într-o mic msur, studii dari epuizmente pentru diferite lucrri de construcii ce se executau. Printre lucrrile mai deosebite de la început s-a numratOpera Center din capital, pentru care am avut contract cu firma austriac Ilbau, devenit apoi prin comasare Strabag. Fiindprimul contract extern am avut primele încasri în valut, de care nu m-am atins i care au constituit baza investiiilorulterioare. Astfel, în anul 2000 am reuit s achiziionm o prim instalaie Bauer, un BG-7, una din cele mai mici instalaiiproduse de firma Bauer, care poate face piloi de 600 mm diametru, cu tubing recuperabil, pân la adâncimi de 17 – 18 m.O prim lucrare la care am folosit instalaia a fost o consolidare a unei poriuni de osea, apoi am început s facem piloisecani pentru metrou în zona Dristor.

De atunci încolo, în fiecare an am mai achizi ionat câte o instalaie. În 2001 un ECO-drill 10, în 2002 am luat unBG-22 H, în 2004 un BG-7 i un Liebherr, în 2005 am luat piese de schimb i tubulatur. În 2006 am luat în leasing oinstalaie nou, un BG-24 H i am recuperat o instalaie ECO-Drill 10 care a fost vândut de firma Stump atunci când i-a

încetat activitatea în România. Volumul mare i foarte mare de lucrri care a aprut în 2007 i imposibilitatea de a face fa la acest volum cu instalaiile pe care le aveam ne-a condus ca în 2007 pân la aceast dat s mai cumprm 3 instalaii, unBG-25 H , un BG-9 i un BG-22 H. Acesta din urm este pe barj, pe Dunre, în drum spre România. Dintre toate acestea,una singur a fost luat nou-nou. Restul toate au fost second hand. Suntem foarte mul umii de ele i acest lucru datorit faptului c avem un colectiv care tie s le întrein i s le depaneze.

Din ceea ce numi i dvs. colectiv, este vorba în primul rând de un absolvent al Facult ii de Utilaj Tehnologic dinUTCB ...

C.C.: Care întâmpltor este Daniel, fiul meu. Alturi de el sunt, în primul rând Lazr Samuel, cu care asigur întreinerea iremedierea defeciunilor ce apar, i efi de antier ca Paisie Ion, Lazr tefan, Sorin Nicolae, care urmresc instalaiile, leexploateaz i obin rezultatele cu care ne mândrim.

Dar cine sunt mecanicii, cei care manevreaz propriu-zis aceste echipamente performante, ce nu pot fi date pemâna oricui?

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


44

C.C.: Practic nu sunt dou instalaii identice. Firma Bauer – nu vreau s fac reclam, dar asta-i realitatea – le perfecioneaz de la an la an. Aceast perfecionare e bun, dar creeaz probleme. Gradul de automatizare a ajuns aa de mare încât numaiun cunosctor în ale calculatoarelor i electronicii se poate descurca.

Dar s v rspund la problema mecanicilor. Mecanici cu experien, care au lucrat pe dragline, pe excavatoare, cugreu accept s lucreze pe aceste instalaii, le prefer pe cele cu care s-au obinuit, nu sunt dispui s învee altceva, suntconservatori. Aa încât, cu excepia a 2 mecanici de instalaii care sunt cu coal profesional, deci au o pregtire de baz,restul sunt calificai la locul de munc, dintre cei care au pornit de la a fi sondori la lopat i au fost instruii.

Cine i-a instruit?

C.C.: Aceste instruiri le-a f cut Daniel i, în momentul când a ajuns la concluzia c poate s încredineze unuia o main, i-a încredinat-o. Deocamdat, nu ne-am înelat în privina nici unuia dintre ei. Adevrul este c dintre cei 60-70 de sondoriam avut de unde s alegem. La toate instalaiile avem mecanici titulari i, în paralel, pregtim i mecanici secundari, care s le ia locul.

În toat aceast perioad de dezvoltare, ne-am preocupat i de problema salarizrii. Din 1999-2000 pân în 2007un singur mecanic mi-a plecat în Italia, restul au rmas, iar respectivul mecanic dorete s vin înapoi, salariul pe care-lpoate câtiga în România e destul de apropiat de cel pe care-l câtig în strintate.

E foarte încurajator, inând seama de tendin a de migra ie a for ei de munc..

C.C.: Problema forei de munc se pune, desigur, i la noi în toat ramura construciilor. Pe de o parte, pe meseriaii buni,serioi, îi gseti cu greu, îi pstrezi oferindu-le avantaje materiale, iar cei care sunt turiti, ia vin, stau o lun i pleac dela noi dar i din alt parte.

Fa de acest mare volum de lucr ri, au fost în mod inevitabil i incidente, necazuri legate de exploatareaechipamentelor.

C.C.: Noi avem o vorb: sunt fiare. Dac sunt fiare, trebuie s se mai i strice. Având îns foarte mult electronic în ele, teinfioar gândul c s-ar putea strica. Prin priceperea celor care le întrein am depit i acest impediment. Sigur c viaa lor edeterminat de modul de a le întreine. Este esenial s le asiguri lubrefianii de care au nevoie, carburani de calitate ipiese de schimb. Dac s-a stricat odat o pies de schimb, am luat 2 buci ( una rmânând de rezerva ) . În momentul defa avem o asemenea rezerv de piese de schimb pentru toate instalaiile. Sigur c sunt mii de repere. Nu le avem pe toate.

Unele repere au o fiabilitate foarte mare, altele mai mic. Pentru acestea din urm am luat piesa de schimb dar i rezerva.Chiar ieri s-a întâmplat la un ECO-drill s cad capul de antrenare. Eu personal m-am speriat, tiind c instalaia era adus pe antier pentru a începe lucrul. L-am chemat pe Daniel care m-a linitit c nu-i nimic, în depozit se afl un cap deantrenare nou. Îl monteaz iar treaba merge.

Trebuie s spun c, în afar de instalaia propriu-zis, i tubulatura de foraj e un capitol foarte important. Toateaceste instalaii au coloane de foraj de 600 mm, 900 mm i câteva chiar de 1200 mm. Costul acestor coloane de forajdepete câteodat costul unei instalaii second hand. Trebuie s le comanzi. La tubinguri sunt nite consumabile.Buoanele de îmbinare se stric. O perioad de vreo 5 ani am lucrat cu cele f cute în ar, a mers foarte bine. Între timp,atelierul unde fuseser asimilate a pierdut accesul la sistemul de tratamente i au început s le fac proaste. Acum preferms le aducem din Germania decât s le mai lum din ar, unde nu poi face cu ele mai mult de 5-6 piloi.

De multe ori sunte i condi iona i de modul în care antreprenorul general v asigur platforma de lucru.

C.C.: Aici este o alt problem destul de serioas i care ne-a dat mult btaie de cap. Pe majoritatea amplasamentelor aufost vechi cldiri demolate. Dintr-o înelegere proast a ceea ce înseamn demolarea, ea se oprete la cota 0, iar partea deinfrastructur a vechilor cldiri nu se demoleaz. Atunci pot s apar surprize, fie s dai de planee peste goluri care nu potprelua sarcina acestor instalaii, care se ridic la 80 - 100 tone, fie s dai de elemente din beton armat care trebuie demolate,obligându-te s atepi. Când lucrezi pe teren virgin este mult mai simplu. În zone urbane, condiia este s te apropii cât maimult de calcanele vecine. Asta te oblig s lucrezi pe o platform foarte stabil care în procesul tehnologic s nu aib basculri ce pot duce la lovirea cldirii vecine. Pentru asta se impune amenajarea platformei cu o foarte bun balastare.

De multe ori în asemenea situa ii se recurge la pere i din pilo i secan i care trebuie s asigure condi ia deetan eitate pentru momentul când excava ia la ad postul lor coboar sub nivelul apei subterane. Aceast condi ietrebuie specificat prin proiect, în caietul de sarcini. Cum a i ac ionat pentru a nu avea vreo surpriz din acest

punct de vedere?

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


45

C.C.: Referitor la execuia unor perei în imediata apropiere a unor fundaii, am avut impresia c acestea se pot face f r probleme în soluia cu perei mulai, pân când, cu ocazia execuiei lucrrilor de la Opera Center, au aprut nite problemecare au trebuit depite.

La Opera Center s-au executat pere i mula i?

C.C.: Au fost perei mulai din panouri. Când s-au f cut ancorajele, s-a ridicat o cldire aflat în spatele peretelui.La cldirea înalt de lâng biserica Armeneasc s-a folosit de asemenea tehnologia pereilor mulai din panouri, spate subprotecia noroiului bentonitic. Acolo, câteva rosturi dintre panouri s-au dovedit defecte, producând scurgeri mari de ap ipmânt, atunci când excavaia sub nivelul apei a ajuns în dreptul lor.

La lucrri aflate în imediata vecintate a unor cldiri existente, mai cu seam când excavaia coboar sub nivelulapei subterane, soluia cea mai sigur rmâne cea a pereilor din piloi secani.

Piloii executai cu tubing recuperabil au avantajul c golul realizat prin forare nu rmâne nici o clip liber. Întâieste tubingul care protejeaz apoi, odat cu recuperarea tubingului, este betonul care din plecare are o densitate de odat i

jumtate ori mai mare decât a pmântului, iar dup ce s-a întrit numai ridic nici o problem. Din acest motiv am îmbriat soluia aceasta, care de altfel este intens aplicat i în strintate. Bineîneles c execuia piloilor secani este ooperaie foarte, foarte dificil. Trebuie o grind de ghidaj corespunztor f cut, trebuie o verticalitate a tubului perfect,gândindu-ne c o abatere de numai 1°, la o adâncime de 12-14 m, poate s conduc la o deviere de cca. 15 cm.

Ce v putem spune din experiena noastr? La „Semntoarea” am f cut 1200 piloi, n-am avut nici un rost

deschis. La lucrarea din str. Dobrogeanu Gherea s-au f cut vreo 700 piloi, n-am avut nici un rost deschis. La hotelul dinstr. Olteni am avut piloi secani la 19 m adâncime, cu excavaie la 16 m, n-am avut rosturi deschise. Pe str. Buzeti, peste100 piloi. Nu înseamn c n-am avut emoii. Dac excavaia se face într-un ritm mai lent poi s sesizezi i eventual s intervii. Sigur c sunt i msuri de remediere moderne cu Xipex, cele clasice cu pene de lemn, aa cum se poate trata i unrost care poate apare la peretele mulat.

V rog s exprima i procentual cât reprezint în momentul de fa din cifra de afaceri, diferitele tipuri de lucr ri pe care le realiza i?

C.C.: Studiile geotehnice, care la început aveau ponderea cea mai mare, au ajuns la 10-15%. Pere ii din piloi secanireprezint cam 30-35%, piloii portani 10% iar restul sunt pereii din piloi cvasi-tangeni. Acetia din urm sunt cei maimuli, iar în msura în care reuim s-i convingem pe proiectani nu aplicm piloii secani decât strict unde trebuie. Cu altecuvinte, dac avem o coborâre a apei cu 1,5-2 m, preferm s mergem cu un sistem de epuismente corespunztor i s se

foloseasc piloi cvasi-tangeni. Costul unui perete din piloi secani sau din perei mulai este mult mai ridicat decât alperetelui din piloi cvasi-tangeni. Sunt îns i situaii când condiiile de teren i geometria excavaiei fac inevitabil folosirea piloilor secani. Chiar acum începem o lucrare în Colentina, pe malul lacului, pe amplasamentul unei foste fabricide ghea, unde n-avem alt soluie decât cu piloi secani. Sunt vreo 600 piloi în incint i ali 300 sub radier.

O nou dezvoltare imobiliar ?

C.C.: Exact. S-a demolat fabrica de ghea i acum se ridic un ansamblu de blocuri. Începem de asemenea o lucrare cupiloi secani pe str. Buzeti, între Piaa Victoriei i str. Polizu, iar vis-a-vis o incint cu piloi cvasi-tangeni.

S ne reîntoarcem la for a de munc. Spune i c ave i în jur de 100 oameni. Care ar fi distribu ia acestora, canivel de pregtire?

C.C.: Sunt 25 ingineri se tehnicieni, 10 mecanici de instalaii, 55 muncitori sondori, 4 economiti, 1 jurist, oferi , etc.

Totu i, fa de volumul de lucr ri pe care-l ave i, efectivele nu par mari, ceea ce înseamn c productivitatea esteridicat .

C.C.: Nu chiar aa ridicat precum ne-am dori. O instalaie de foraj este deservit de 4 oameni, 1 mecanic i 3 sondori. Înstrintate sunt 1 mecanic i 1-2 muncitori. Este adevrat c la ei fiecare instalaie dispune de un utilaj de spat, un

încrctor frontal, dar care nu are un mecanic de deservire separat, este acelai care deservete instalaia i care din când încând coboar, ceea ce este cu putin în condiiile unui grad de mecanizare foarte mare.

Instalaiile mici cu care am pornit te oblig s ai 4 oameni, consumul de manoper e foarte mare.Tabloul forei de munc, în care apar 25 ingineri, se datoreaz i faptului c fiecare instalaie care are 4 oameni e

condus de un inginer.

Inginer mecanic?

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


46

C.C.: Nu neaprat. Mecanic, constructor. i asta pentru c e vorba de lucrri ascunse, cu tehnicitate ridicat , i care necesit o supraveghere permanent. Cu toate acestea, nu realizm întotdeauna ceea ce ne-am dori. Mai avem i neplceri, necazuri.Dac la piloii portani o bavur care apare, o scurgere de beton în terenul slab poate fi chiar benefic , atunci când acestlucru se întâmpl la ecranele din piloi consecinele sunt neplcute.

Când se ajunge la s pare i trebuie îndeprtate excrescen ele de beton.

C.C.: Sunt lucruri inevitabile. Dac la trecerea de la argil la nisip este o zon de fluctuaie a nivelului hidrostatic, înanumite situaii parc s-ar crea pur i simplu un gol acolo. i chiar s-a întâmplat, altfel nu pot s-mi explic cum a aprut olam de beton de 10 cm grosime care se ducea cu jumtate de m fa de marginea pilotului. E un lucru pe care îl întâlnimnu numai noi ci i alii. Am discutat i cu colegi din strintate. Variaiile de nivel hidrostatic fac s se produc la unmoment dat o splare a particulelor fine de nisip iar stratul de lut – în cazul nostru – rmâne suspendat 2 ... 5 cm i atunciacolo se scurge betonul. Sigur c aceste coji subiri trebuie date la o parte.

Mai sunt i alte situaii, de exemplu la betonarea în umpluturi betonul poate s migreze i la un moment dat seface o betonare a umpluturilor care, dac sunt clouri de crmizi, volumul de beton pentru un pilot de 600 mm poateajunge echivalent cu al unui pilot de 1,0 m.

Ace ti 15 ani de formare i dezvoltare a firmei dvs. au parcurs aceast perioad numit de tranzi ie. Cum v-a idescurcat cu aspecte cum sunt legisla ia, raport rile, d rile ctre stat, care pentru mul i au reprezentat o foarte

dur încercare?C.C.: Ce pot s v spun? În '92, când s-a înfiinat firma, era un moment foarte critic privind pstrarea locului de munc.Vzând îngrijorarea oamenilor fa de ceea ce s-ar întâmpla, în faa celor 16-20 oameni, câi eram atunci, m-am angajat s parcurgem tranziia împreun. Pornind de la acest angajament am încercat s echilibrez încasrile cu plile, cu salariile, dartotodat – i aici mi-aduc aminte de tatl meu, Dumnezeu s-l ierte, care zicea „unde-i lege nu-i tocmeal” – am pltit toatedatoriile la stat, am pltit toi furnizorii i, în toat aceast perioad, n-am întârziat plata salariilor nici mcar cu o zi, am datchiar în avans 2 zile, 4 zile, când se întâmpla ca ziua de plat s cad în mijloc de sptmân i atunci plteam vinerea sausâmbta din sptmâna precedent. Sigur c n-a fost uor. Au fost i perioade în care m-am temut c nu o s pot asiguraplata salariilor.

Presupun c a i avut i situa ii când încasrile nu s-au f cut la termenele contractate.

C.C.: Aici e o problem, i nu tiu când firmele române vor înelege i când legislaia va obliga investitorii s-i onorezeplile. Cel mai mare necaz în aceast privin l-am avut atunci când întâmplarea a f cut s lucrez cu 80% din capacitatepentru un singur client. Dac acesta, din diferite motive, nu încasa el la rândul lui, avea el nevoie de bani i întârzia plata,atunci ne aducea la disperare. Odat cu dezvoltarea firmei, am ajuns automat s lucrez pentru 10-12-15 clieni simultan.Dac întârzie unul, cum am în momentul de fa vreo doi care nu mi-au pltit din martie, am rbdare i nu ajung la tribunal.Dar i dac ajung la tribunal, tot degeaba. Legislaia e atât de complicat, încât mai bine te lipseti. Am, de exemplu, olucrare cu o firm din Ploieti pentru care am f cut nite piloi pentru un pod peste Prahova, firm care mi-a rmas datoarede anul trecut cu vreo 500 milioane de lei vechi. Am solicitat, am repetat, am dat în judecat. La primul termen s-astrmutat în alt parte, la al doilea s-a amânat i tot aa. Adic, nu este pus la punct un sistem în care, domnule, ai f cutlucrarea, ai recepionat-o, automat trebuie f cut plata. Acest lucru mi s-a întâmplat i cu firma Erbau. Între timp puiul luiErbau, Expert Construct, cu care contractasem lucrarea, a intrat în lichidare, i eu am rmas f r s-mi pot încasa baniipentru c sta nu are nimic pe ce s se pun sechestru. Dar termenele de judecat cred c au fost vreo 15. Legislaia nu zicc-i deficitar dar nu te ajut c atunci când ai f cut lucrarea s-i iei banii.

O problem nou aprut este cu TVA-ul la surs. A aprut de la firmele astea cpu care au de recuperat zeci demiliarde, mii de miliarde TVA pentru lucrri fictive. În construcii, în general, plile de TVA s-au f cut. Nu exist, cred,vreunul care s nu-i plteasc TVA-ul. În schimb acum, dup cum este legea, vine s verifice dac ai dreptul s-iramburseze TVA-ul dup 5 luni de zile, iar când vine î i face verificarea pe 5 ani în urm, ceea ce înseamn c inspectorultrebuie s stea o lun i ceva s ia toate hârtiile la mân. În fiecare lun ajunge s-i blocheze 19% - TVA-ul – ceea ce la unmoment dat te decapitalizeaz, fiindc toat rezerva pe care o ai n-o mai poi folosi. Dup legea veche, se recupera deobicei TVA-ul în fiecare lun. Fceam producie i aveam o valoare de TVA de 190 milioane, am cumprat materiale de90, ddeam la stat 100. Simplu. În momentul de fa nu pot deduce direct, deci eu cumpr materialele cu TVA, TVA-ul nu-l pot deduce, eu pltesc taxele la stat i urmeaz ca dup aceea statul s-mi dea banii înapoi.

Ave i i un nucleu de proiectare?

C.C.: Exist un nucleu de 2-3 ingineri, dispunem de programe de calcul performante, am putut compara rezultatele i cu

alte programe i s-au dovedit satisf ctoare. Nu executm nici o lucrare pân nu facem verificarea, chiar dac proiectul ef cut de alii. Sunt i perioade când facem mai mult consultan, asisten la proiectare. Nedispunând de infrastructura

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


47

proprie unui birou de proiectare acordm asisten, dar planele sunt pregtite de ei, iar când totul este încheiat facem i overificare, chiar dac în final proiectul apare sub sigla firmei respective. În condiiile acestea, nu înseamn c automat vomexecuta lucrarea, pentru c s-ar putea s nu avem capacitate disponibil. În momentul de fa avem toate instalaiile ocupatepân la 15 decembrie 2007. Chiar astzi plec de aici la un beneficiar, cu care am mai lucrat i avem relaii foarte bune, icare urmeaz s înceap o lucrare pe care mi-ar place s-o fac. M cheam s negociem contractul, dar îi voi spune de la

început c are sens o negociere doar dac accept s-i fac lucrarea din ianuarie 2008 încolo. Dac vrea s i-o fac pân înianuarie, n-am cu ce. E i o lucrare mare. Sigur c pot apare între timp oarecari mici rezerve, dar nu pot s contez pe elepentru a angaja o asemenea lucrare.

Apropo de instala ii i de dezvoltarea la care a i ajuns. Cred c sunte i firma româneasc cea mai puternic dinsectorul acesta, al lucr rilor speciale de funda ii.

C.C.: Dac se iau ca elemente de referin numrul de instalaii i volumul de lucrri, suntem într-adevr cea mai puternic firm româneasc.

Asta e foarte important, în condi iile în care în ultimii ani asist m la o ptrundere masiv a firmelor str ine.

C.C.: Au venit, într-adevr, firme strine. Când sunt lucrri multe apar i muli executani. Noi n-am mers cu preuri dedumping. Am mers cu preuri care s acopere costul instalaiilor, al pieselor de schimb, salariile, dar nu ne-am propus

câtiguri peste msur. i din cauza asta suntem mult mai jos decât alii. Trebuie s v spun, f r s dau cifre, c preul pecare-l practicm noi pentru forare, lansarea carcasei i betonare – f r materiale, este cu 30% pân la 40% mai sczut decâtcel practicat în vest. Deci când vine o firm de afar i vrea s mearg cu preurile de acolo, nu gsete lucrri.

E prea scump.

C.C.: Da. În schimb, noi suntem pe undeva victima politicii noastre de preuri, ne este greu acum s mai punem 5% sau chiar 2% în plus. Dar suntem i victime ale fluctuailor cursului valutar.

Domnule inginer Culi v mul umesc pentru acest interviu care ofer cititorilor revistei crâmpeie din „povestea desucces” pe care o reprezint AGISFOR în geotehnica din România. Permite i-mi, totodat , s felicit înc odat

AGISFOR i pe dvs. pentru „Diploma de excelen ” cu care conducerea S.R.G.F. a inut s marcheze aniversareacelor 15 ani de la înfiin area AGISFOR.

Interviu luat de Iacint MANOLIUîn ziua de 31 iulie 2007

Ing. Cezar Culi

Absolvent în 1957 al Institutului de Mine Bucureti,Facultatea de Geologie Tehnic i Hidrologie

Între 1957 i 1961 a lucrat la ISPIF iar din 1961 pân în1972 la INCERC. Din 1972 pân în 1990, ef al atelierului

de studii geotehnice al trustului STIZO, din cadrulMinisterului Construciilor Industriale.

În 1992 a fondat firma AGISFOR

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


48

SSTTUUDDIIUULL GGEEOOTTEEHHNNIICC Î Î NNTTRREE AADDEEVVRR II MMIINNCCIIUUNN

Ritmul alert de cretere a volumului de construcii civile în mediul urban atrage dup sine i o cretere corespunztoare anumrului de studii geotehnice anexate la proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (PAC). Seconstat ins c, din pcate, elaboratorii de studii geotehnice sunt tentai tot mai mult s produc documente f r o baz real.

Din punct de vedere legislativ, domeniul este acoperit prin „ Normativul privind documenta iile geotehnice pentruconstruc ii” (NP 074-2007), pe deplin racordat la normele europene, care definete principiile, exigenele i metodeleinvestigrii terenului de fundare, stabilete coninutul studiului geotehnic i stipuleaz obligativitatea verificrii în toatecazurile a studiilor geotehnice de ctre verificatori de proiecte atestai pentru domeniul Af . Cu toate acestea este tot maifrecvent apariia unor aa-zise studii geotehnice care nu corespund cerinelor de proiectare.

La cererea proiectanilor sau a beneficiarilor, suntem pui in situaia de a reevalua condiiile de fundare pe diferiteamplasamente i de a solicita, în cele mai multe cazuri, noi investiga ii care evideniaz neconcordane majore cu studiuliniial. În urma acestora rezult de multe ori modificri ale soluiilor de fundare, atrgând importante costuri suplimentare.

Câteva exemple: Pe un amplasament din sudul Capitalei sub umpluturi de 2-3 m s-a raportat un teren bun de fundare, iar nivelul apei

subterane s-a indicat a fi la 7-8 m adâncime. S-a dovedit c în trecut a existat o balt cu stratificaia aferent acesteia(mâl, nisip afânat) apa fiind gsit mult mai sus, la nivelul unui lac din apropiere. Aceste condiii geotehnice au impusschimbarea soluiei i fundarea construciilor pe piloi, cu consecinele de rigoare asupra costurilor.

Pe un amplasament din Braov, studiul geotehnic bazat chipurile pe 10 foraje de 10 m a semnalat pân la 10 m un terenalctuit din bolovani de râu. La deschiderea excavaiei în vederea fundrii directe, terenul a aprut total diferit. Prin 3noi foraje, adânci de 25-30 m, s-a constatat c terenul era alctuit din argile de consisten redus, cu intercalaii denisip i pietri. Din cele 10 foraje vechi, pe teren s-au gsit doar 3. Soluia de fundare adoptat în final a fost, deasemenea, pe piloi.

Pe un amplasament din zona Militari - Bucureti, studiul geotehnic a recomandat pentru lutul de Bucureti o presiuneconvenional de baz 180 kPa. De ce? Nu exista nici mcar o încercare edometric pe acest material.

Pe un amplasament din zona de est a Bucuretiului, studiul geotehnic pretins a se fi bazat pe 10 foraje a eviden iat

umpluturi de cca. 3-6 m, urmate de un teren coeziv cu grosimi de peste 15 m, recomandat pentru fundarea direct adoptat de proiectant pentru construcia unui ansamblu de locuine. La cota de fundare, cca. 7 m, pe trei sferturi dinamplasament s-au întâlnit în continuare umpluturi. S-a dispus efectuarea de noi investigaii prin foraje de 30 madâncime, care au artat c sub umpluturile de cca. 10-11 m s-au întâlnit alternane de straturi coezive i necoezive. Cefac acum beneficiarul i proiectantul, oscilând între soluia pe piloi i cea de excavare complet a umpluturilor iramblee de înlocuire, sub nivelul apei subterane? În ambele variante, costurile sunt mult mai mari decât cele iniialavute în vedere. S mai spunem c pe teren s-a gsit un singur foraj vechi!

Am dat câteva din cele mai recente exemple. În toate acele aa-zise studii existau maximum 5 probe de laborator.În aceste condiii se pune o întrebare legitim: ace ti elaboratori de studii mai au dreptul de a profesa? De ce

produc astfel de materiale, care în ochii beneficiarilor discrediteaz ingineria geotehnic din România?În acest moment cei mai muli beneficiari i proiectani au îneles cerinele legiferate i necesare ale unui studiu

geotehnic i costurile aferente. Buna credin le este înelat de cei care practic minciuna. Aceti f ctori de studiigeotehnice nu se gândesc la riscurile i urmrile unei astfel de practici?!....

A propune inaugurarea în Revista Român de Geotehnic i Fundaii unei rubrici în care s se dezbat acesteprobleme.

Prof. dr. ing. Sanda Manea

Nota redac iei

Problema pe care o ridic prof. dr. ing. Sanda Manea este deosebit de grav. Regretm c numele autorilor aa-ziselorstudii geotehnice care s-au dovedit veritabile falsuri, f r legtur cu realitatea pe teren, au fost trecute sub tcere. Rubrica„ Dezbateri” inaugurat cu acest prilej rmâne deschis pentru discutarea unor situaii de felul celor semnalate.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


49

OO RREEGGLLEEMMEENNTTAARREE TTEEHHNNIICC DDEE MMAARREE IIMMPPOORRTTAANN:: N N O O R R M M AAT T I I V V P P R R I I V V I I N N D D

D D O O C C U U M M E E N N T T AA I I I I LLE E G G E E O O T T E E H H N N I I C C E E P P E E N N T T R R U U C C O O N N S S T T R R U U C C I I I I ((NNPP 007744--22000077))

În Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 381/6.VI.2007, a fost publicat Ordinul Ministrului dezvolt rii, lucrrilorpublice i locuinelor de aprobare a reglementrii tehnice “ Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii”,indicativ NP 074-2007, elaborat de Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, care a intrat în vigoare la 30 zile de ladata publicrii, adic la 5 iulie 2007. De la aceiai dat i-au încetat aplicabilitatea dou acte normative: „Ghid privindmodul de întocmire i verificare a documenta iilor geotehnice pentru construc ii”, indicativ GT 035/2002 i „ Normativ

privind principiile, exigen ele i metodele cercet rii geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074/2002.

De ce s-a afirmat în titlu c normativul NP 074-2007 este de mare importan?

In primul rând, pentru c este pentru prima oar la noi în ar când sunt cuprinse într-o singur reglementare, într-unmod unitar i coerent, principalele prevederi referitoare la documentaiile geotehnice.

În al doilea rând, i de fapt acesta este lucrul esenial, pentru c publicarea în Monitorul Oficial confer normativuluiNP 047-2007 caracter de lege cu aplicabilitate obligatorie pe teritoriul rii, caracter pe care nu-l aveau GT 035-2002 i NP074-2002, publicate doar în Buletinul Construciilor.

Prezint interes, desigur, evidenierea principalelor modificri operate în textul prescripiilor din 2002, reunite acum înNP 074-2007.

Partea I din NP 074-2007, intitulat „ Întocmirea i verificarea documenta iilor geotehnice pentru construc ii” preia cuunele schimbri GT 035-2002. Principala schimbare const din eliminarea acelei prevederi inclus la legenda la figura 1(Schema clasificrii, succesiunii i corelrii documentaiilor geotehnice pentru construcii) care stipula c „ În cazul

construc iilor de locuin e, verificarea documenta iilor geotehnice de ctre un verificator de proiecte atestat de MLPTL îndomeniul A f este obligatorie doar pentru cldiri având P+2E sau mai înalte”. Experiena a artat c exist ali factori, maiimportani decât regimul de înlime, care trebuie avui în vedere la elaborarea documentaiilor geotehnice pentru cldirilede locuine, ceea ce impune verificarea acestora de ctre verificatori Af în toate cazurile. Se elimin totodat i oambiguitate pe care o cuprindea textul din 2002, care creia pentru unii falsa impresie c s-ar fi limitat, chipurile,obligativitatea verificrii de ctre un verificator Af doar la construcii de locuine.

Potrivit noului text, principalele documentaii geotehnice: Studiul geotehnic (SG), Studiul geotehnic dedetaliu (SG-D) i, dac este cazul, Studiul geotehnic pentru proiect în faz unic (SGU) trebuie în mod obligatoriuverificate, f r excepie, de ctre un verificator de proiect atestat în domeniul Af . Acest lucru este valabil pentru toatecategoriile de construcii pentru care se întocmesc documentaii geotehnice, enumerate la art. 1.1.2: construcii civile,industriale, agrozootehnice, energetice, miniere, de telecomunicaii, edilitare i de gospodrie comunal; pentru drumuri,sisteme rutiere aeroportuare, poduri, tunele; pentru construcii de ci ferate; pentru construcii de porturi, antiere navale i

platforme marine; pentru construcii i amenajri hidrotehnice; pentru îmbuntiri funciare precum i pentru orice altecategorii de construcii.

Cu privire la documentaia geotehnic intitulat „Expertiza geotehnic”, NP 074-2007 precizeaz la art. 2.6.4:„Realizarea expertizei geotehnice se efectueaz de experi în domeniul Af .

Câteva scimbri s-au operat i în anexa privitoare la Categoriile geotehnice. Formularea din GT 035-2002„Categoria geotehnic exprim riscul geotehnic”, a fost înlocuit cu o alta, mai potrivit: „Categoria geotehnic esteasociat cu riscul geotehnic”.

La metodologia de stabilire a categoriei geoehnice, punctajul corespunztor zonei seismice nu mai este corelat cuzonele A...D din P 100-92 ci cu zonele bazate pe acceleraia terenului pentru proiectare ag, definite în noul P 100-1/2006.

În tabelul din anexa în care se prezint sintetic condiiile de elaborare i verificare a studiului geotehnic seprecizeaz din nou, sub coloana „ Modalitate de verificare”, obligativitatea verificrii documentaiei geotehnice de ctre un

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


50

verificator de proiecte atesta în domeniul Af atât pentru Studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic (care se anexeaz laproiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii PAC) cât i pentru Studiul geotehnic de detaliu sau Studiulgeotehnic pentru proiect în faz unic.

Partea a II-a a NP 074-2007 intitulat „Principiile, exigen ele i metodele investigrii terenului de fundare” reia,cu mici modificri, textul normativului NP 074-2002.

Principala modificare sare in ochi dac se compar titlul prii a II-a din NP 074-2007 cu titlul NP 074-2002. Într-adevr, sintagma „cercetarea geotehnic a terenului de fundare” a fost înlocuit prin „investigarea terenului de fundare”.S recunoatem c, dup ce timp de peste 50 de ani s-a utilizat expresia „cercetarea terenului” va fi nevoie de ceva timppentru a ne obinui cu „investigarea terenului” . Totui, schimbarea se impunea, fie chiar i pentru faptul c termenulfolosit în Eurocodul 7 Partea 1 „Ground investigation”, se traduce în mod firesc prin „investigarea terenului”. De asemenea„reconnaissance des terrains” din versiunea francez a EN 1997-1 se poate traduce la fel de bine prin „recunoa tereaterenului” dar i prin „investigarea terenului” i nu prin „cercetarea terenului”. Acelai lucru este valabil i pentru„Erkundung des Baugrunds” din german. S mai spunem c pe nespecialiti „cercetarea terenului” îi ducea de multe oricu gândul la cercetare propriu-zis (cercetare tiinific) asociat cu costuri ridicate, cu programe de mare intindere icomplexitate, ceea ce nu se potrivete de loc cu realitatea, de pild, a unei lucrri de Categoria geotehnic 1, undeinvestigarea (i nu cercetarea) terenului poate consta dintr-un singur foraj geotehnic.

În anticiparea utilizrii Eurocodului 7, în NP 074-2007 partea a II-a se vorbete despre valorile caracteristice aleparametrilor geotehnici i nu de valorile normate.

Alte modificri au rezultat din referirea la P 100-1:2006 precum i din corelarea cu prevederile cuprinse în Partea Ia NP 074-2007.

O foarte bine venit completare la versiunea din 2002 o constituie includerea ca anex la partea a II-a a lui NP074-2007 a unui model de fi sintetic de întocmit de ctre unitatea executant a investigrii geotehnice pentru fiecareforaj sau sondaj deschis.

Prof. dr. ing. Iacint Manoliu

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


51

AA XX--AA CCOONNFFEERRIINN NNAAIIOONNAALL DDEE GGEEOOTTEEHHNNIICC II FFUUNNDDAAIIII BBuuccuurreettii,, 1166 -- 1188 SSeepptteemmbbrriiee 22000044

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti, a organizat înperioada 16 – 18 septembrie 2004, sub egida Societii Române deGeotehnic i Fundaii, ediia jubiliar a X-a a Conferinei Naionalede Geotehnic i Fundaii.

Desf urat pe parcursul a trei zile, în ultima zi fiind organizat ovizit tehnic la lucrri de inginerie geotehnic din Bucureti.Conferina a cuprins trei seciuni: „Cercetarea geotehnic a terenuluide fundare” – prezidat de dl. prof. univ. dr. ing. Silvan Andrei,„Fundaii i procedee de fundare” – prezidat de dl. prof. univ. dr.ing. Iacint Manoliu i „Geotehnica mediului, terasamente, versani”– prezidat de dl. prof. univ. dr. ing. Paulic Rileanu.

În cadrul primei seciuni s-au desf urat, în prima zi aconferinei, dou sesiuni: „Corelarea cercetrilor geotehnice delaborator cu cele de teren” – moderat de prof. dr. Ing. TadeusSchein i „Rolul cercetrii terenului la alegerea soluiilor defundare” – moderat de dr. Ing. Ludovic Coman. Ultima sesiune dinprima zi de conferin f când parte din cea de a doua seciune, aavut tema: „Probleme de fundare i reabilitare a fundaiilor în zoneprotejate” – moderator prof. univ. dr. ing. Augustin Popa.

A doua zi a conferinei a debutat cu sesiunea „Fundarea în terenuri dificile, în zone cu seismicitate ridicat”moderat de prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu, fiind urmat de cea de a treia ultima sesiune a seciunii a doua:

„Interaciunea teren – structur” – moderator prof. univ. dr. ing. Nicoleta Rdulescu.

Cea de-a treia seciune a cuprins o singur sesiune, moderat de prof. univ. dr. ing. Anton Chiric, în care au fostprezentate lucrri care au avut ca tematic stabilitatea versanilor, proiectarea lucrrilor de sprijinire a pantelor, proiectareai execuia depozitelor de deeuri.

În cadrul ultimei edine a conferinei, domnul dr. ing. Dan DIMITRIU (AMEC Windsor, Canada) a prezentat unfoarte interesant studiu de caz în lucrarea „Excavaii taluzate instrumentate adânci (24 m) în argile glacio-lacustrine plasticconsistente din Ontario”. Cuvântul de încheiere a fost rostit de prof. univ. dr. ing. Sanda Manea, preedintele comitetului deorganizare al conferinei.

Cele dou volume ale conferinei publicate de editura Conspress, însumeaz 584 de pagini, i cuprind 96 dearticole (34 pentru Seciunea I, 40 pentru Seciunea a II-a i 22 pentru seciunea a III-a).

La conferin au participat 143 persoane – 89 din Bucureti i 54 din provincie. Urmtoarea ediie, a XI-a, va fiorganizat de Universitatea „Politehnica” din Timioara, în perioada 18 – 20 Septembrie 2008.

La finalul celei de a X-a Conferine Naionale de Geotehnic i Fundaii a avut loc Adunarea General a SocietiiRomâne de Geotehnic i Fundaii în cadrul creia a fost ales Consiliul Societii Române de Geotehnic i Fundaii pentruperioada 2004 – 2008, cu urmtoarea componen:

prof. univ. dr. ing. Iacint MANOLIU (Preedinte), prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA (Vicepreedinte), prof. univ. dr. ing. Augustin POPA (Vicepreedinte), prof. univ. dr. ing. Paulic RILEANU (Vicepreedinte), prof. univ. dr. Ing. Tadeus SCHEIN (Vicepreedinte), prof. univ. dr. ing. Nicoleta RDULESCU (Secretar),

prof. univ. dr. ing. Ion ANTONESCU,

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


52

conf. univ. dr. ing. Loretta BATALI, prof. univ. dr. ing. Anton CHIRIC, prof. univ. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU, prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU, prof. univ. dr. ing. Vladimir FOSTI, prof. univ. dr. ing. Florin ROMAN, prof. univ. dr. ing. Nicolae BOI, prof. univ. dr. ing. Vasile GRECU, conf. univ. dr. ing. Irina LUNGU, prof. univ. dr. ing. Vasile MUAT, prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU, prof. univ. dr. ing. Ion BOGDAN, prof. univ. dr. ing. Virgil HAIDA, prof. univ. dr. ing. Marin MARIN, dr. ing. René Jacques BALLY, ing. Vasile BLAJ, ing. Justin BOBOC, dr. ing. Gabriela CAZACU, prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN,

dr. ing. Mihai Ludovic COMAN, ing. Cezar CULI, ing. Maria LICIU, ing. Nicolae RDUINEA, ing. Nicolae SIMA, ing. Romeo STOICA, ing. tefan SZEKELY, dr. ing. Maria TEFNIC, ing. Liviu UDREA.

ef lucr ri ing. E. Olinic

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


53

AA XXIIIIII--aa CCOONNFFEERRIINN DDUUNNRREEAANN – – EEUURROOPPEEAANN DDEE IINNGGIINNEERRIIEE GGEEOOTTEEHHNNIICC LLJJUUBBLLJJAANNAA,, 2299 – – 3311 MMAAII 22000066

Având ca tematic „Proiectarea geotehnic activ în dezvoltarea infrastructurii”, a XIIIa Conferin Danubian – European de Inginerie Geotehnic a avut loc la Ljubljana, Slovenia, între 29 i 31 mai 2006.

Conferina a fost organizat de Societatea Sloven de Geotehnic i de Asociaia Cercettorilor îndomeniul Drumurilor i Transporturilor, subauspiciile ISSMGE, IGS i MinisteruluiTransporturilor din Slovenia.

Tema Conferinei, tematicile de discuii propusei, nu în ultimul rând, locul de desf urare au atraspeste 30 participani din 29 ri, precum i 31 deexpozani.

Au fost prezentate mai multe conferine speciale, printre care: Conferina memorial Suklje – Abordarea „Isotache” dup 50 de ani de la dezvoltarea sa ctre Prof. Suklje,

sustinut de Prof. Serge Leroueil, Universitatea Laval, Canada Probleme geotehnice ale reconstruc iei ora elor istorice, susinut de un colectiv de la Universitatea din Sankt

Petersburg condus de Prof. V. Ulitsky De la major la minor – inovatie i managementul riscului proiectelor mici, prezentat de dr. A. Powderham,

Marea Britanie.

Programul a inclus, de asemenea, rapoarte de sintez pe subiecte de mare interes: Caracterizarea amplasamentelor pentru obiective geotehnice i de mediu – Prof. W. Wolski i Dr. M. Lipinski,

Polonia Armarea terenurilor de fundare – Prof. F. Schlosser i Dr. B. Simon, Frana Rolul ingineriei geotehnice în reutilizarea terenurilor contaminate – Prof. Ivan Vanicek, Republica Ceh Siguran i risc în geotehnic – Prof. M. Ziegler, Germania Îmbunt irea terenurilor i inova ii în lucr rile de terasamente pentru infrastructura de transporturi, Prof. H.

Brandl, Austria.

Lucrrile Conferinei s-au desf urat pe mai multe seciuni ale cror tematici au vizat caracterizarea geotehnic aamplasamentelor, îmbuntirea terenurilor i reutilizarea terenurilor contaminate, proiectarea geotehnic interactiv,interaciunea teren – structur la încrcri statice i dinamice etc.

În cadrul lucrrilor Conferinei a fost organizat i un Forum de discuii între reprezentanii lumii academice ipracticieni. Acesta a fost condus de Prof. M. Jamiolkowski.

România i Societatea Român de Geotehnic i Fundaii au fost reprezentate printr-o delegaie de 10 persoane, carese regsesc în volumele Conferinei într-un numr de 7 articole:

Andrei, S., Cazacu, B.G., Zarojanu, D. – The systematization and storing methods of information concerning thegeotehnical parameters

Bally, R.J., Udrea, L. – On the deformation of the loessial soils Batali, L., Manea, S., Olinic, E. – A landfill for residues resulted from drilling and production of gas wells. case

study – Scheia landfill, Romania Popa, A. – Underpinning of buildings by means of jet grouted piles Popa, H, Manea, S, Ciortan, R. – Permeable embedded wall enclosure for a multistoried parking in Bucharest,

Romania

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


54

Dumitrescu, V. – Analysis of shipwreck removal and structural rehabilitation of an old grains quay on the Danube in Galatzi Port area

Manea, S., Batali, L., Olinic, E. – Detailed hazard maps for landslides in Romania

Dna Prof. dr. ing. Nicoleta Rdulescu de la UTCB a fost desemnat ca raportor pentru seciunile 2 i 3 de postere.

La sesiunea de postere delegaia român a fost prezent cu 4 postere, din care unul (Batali, L., Manea, S., Olinic, E. – A landfill for residues resulted from drilling and production of gas wells. case study – Scheia landfill, Romania) a primitintr-una din zilele conferinei premiul pentru cel mai bun poster.

Câiva dintre participanii din România. De la stânga la dreapta: prof. Nicoleta Rdulescu, Prep. ing. Nicoleta Ilie,ef lucrri ing. Ernest Olinic, Prof. Sanda Manea

Conferina s-a bucurat de un agreabil program social i cultural, i a fost completat de o vizit care a inclus petera dela Postojna i antierul autostrzii Razdrto – Vipava, ambele situate în zona de karst a Sloveniei.

Prof. dr. ing. Loretta Batali

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


55

RREEUUNNIIUUNNEEAA CCOONNSSIILLIIUULLUUII IISSSSMMGGEE DDIINN 1111 SSEEPPTTEEMMBBRRIIEE 22000055 DDEE LLAA OOSSAAKKAA

Potrivit statutului ISSMGE, Consiliul format din reprezentanii societilor naionale membre se întrunete din 2 în 2 ani, întotdeauna în ajunul Congreselor mondiale i, la jumtatea intervalului dintre Congresele mondiale, în ajunul uneiConferine continentale.

Între 12 i 16 septembrie a avut loc la Osaka cel de al 16-lea Congres Mondial de Mecanica P mânturilor iInginerie Geotehnic. Drept urmare, în ziua de 11 septembrie a avut loc în ultramodernul Centru de Conferin e „GrandCube” din Osaka reuniunea Consiliului ISSMGE. Societatea Român de Geotehnic i Fundaii a fost reprezentat de Prof.Iacint Manoliu (Preedinte) i Prof. Nicoleta Rdulescu (Secretar).

Întreaga conducere a ISSMGE, în frunte cu Prof. William Van Impe, preedinte, a fost prezent. Au participat, deasemenea, doi dintre fotii preedini ai ISSMGE, prof. M. Jamiolkowski (1993-1997) i prof. K. Ishihara (1997-2001),

precum i prof. E. Togrol (Turcia) preedintele Comitetului de organizare a conferinei mondiale precedente (Istanbul,septembrie 2001), singurul dintre cei prezeni care a participat neîntrerupt, cu începere din 1965, la toate reuniunileConsiliului ISSMGE.

Dintre cele 68 de societi membre ale ISSMGE, au fost reprezentate 51. Totui, un numr de 12 societi care nui-au putut trimite reprezentani, au împuternicit alte delegaii s-i reprezinte la vot (proxy).

În cele ce urmeaz, vom prezenta câteva dintre cele mai importante hotrâri adoptate prin vot de ConsiliulISSMGE întrunit la Osaka.

Alegerea noii conduceri a ISSMGE pentru perioada 2005-2009

Pentru funcia de Preedinte au candidat Max Ervin (Australia), Suzanne Lacasse (Canada) i Pedro Seco e Pinto

(Portugalia). Conform Statutului, votul este secret, fiecare societate membr are dreptul la un vot pe care-l poate exercitafie direct, prin reprezentantul aflat la faa locului, fie prin procura dat reprezentantului altei societi.

Rezultatele primului tur de scrutin: Max Ervin 12, Suzzane Lacasse 23, Pedro Seco e Pinto 27, abineri 1. Caurmare, Max Ervin a fost eliminat.

Rezultatele celui de al doilea i ultim tur de scrutin: Pedro Seco e Pinto 35, Suzanne Lacasse 26, abineri 2.În aplauzele celor prezeni, Profesorul Pedro Seco e Pinto a fost proclamat Preedinte al ISSMGE pentru perioada

2005-2009.

Vice-Preedinii pentru diferitele regiuni geografice fuseser desemnai în prealabil pe baza votului exprimat înscris, transmis Secretarului ISSMGE, asupra candidailor propui de diferite Societi naionale membre. Vice-Preediniiregionali pentru perioada 2005-2009 sunt:

Asia Prof. MR Madhav (India)Australasia Prof. John Carter (Australia)Europa Prof. Roger Frank (Frana)America de Nord John Seychuk (Canada)America de Sud Prof. Waldemar Hachich (Brazilia)Ca Secretar General continu s funcioneze Prof. R.N. Taylor din Marea Britanie.

Ceilali membri ai Board-ului, desemnai de noul Preedinte ales, sunt: dr. John Cristian (SUA), dr. Michael Lysiuk(Rusia) i Prof. Osamu Kusakabe (Japonia).

O nou formul pentru calculul cotiza ieiÎn sistemul existent în 2005 i care avea s fie din nou pus în discuie la Osaka, dup ce tentativa de modificare întreprins cu 2 ani în urm la Praga euase, cotizaia datorat de o societate membr avea dou componente: o component a

societii, stabilit în funcie de Produsul Naional Brut (Grouss National Product - GNP) al trii respective i de GNP/capde locuitor, din care rezult un indicator numit „Group Number” (GN) i o component depinzând de numrul de membri

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


56

ai ISSMGE din societatea respectiv. Formula, cu aplicare din 1963, î i propunea s reduc efortul financiar al arilor maisrace, ceea ce s-ar fi întâmplat doar dac toate societile membre ar fi avut acelai numr de membri. În realitate, întrucâttendina general era ca societile mai bogate s aib i un numr mai mare de membri, rezultatul net al formulei a fostpenalizarea societilor mai srace, crora le revenea o cotizaie per membru individual mult mai mare în comparaie cusocietile bogate. Cotizaia pe membru individual varia între cca. 7 SFR i 40 SFR.

Noul sistem propus de Board-ul ISSMGE urmrete s înlture aceast inechitate i, totodat, s încurajezecreterea numrului de membri individuali. În acest scop, în locul lui GNP s-a introdus un alt indicator internaional albogiei rilor, numit Purchasing Power Parity (PPP).

Din tabelul comparativ prezentat la Osaka, a rezultat c în cazul României noul sistem de calcul al cotiza ieiconducea la exact aceiai cotizaie ca i vechiul sistem. Cum era de ateptat, s-au înregistrat creteri în jur de 10 … 20%pentru rile bogate i reduceri mergând pân la 78% în cazul rilor srace.

Consiliul ISSMGE întrunit la Osaka a aprobat cu o mare majoritate (55 pentru, 4 contra, 4 abineri) noul sistem i amodificat în consecin unele articole din Statut. Primul an de aplicare a noului sistem s-a stabilit a fi 2007.

Alegerea locului de desf urare al Consiliilor ISSMGE situate la jum tatea intervalului dintre Congresele mondiale

Pornindu-se de la constatarea c în întreaga istorie de 70 ani a societii nici un Consiliu nu a fost gzduit de Asia sauAmerica de Sud, s-a propus i s-a votat cu o larg majoritate o nou formulare a articolului 12 B.2 din Statut:

„ În vederea repartizrii egale a reuniunilor între Regiuni, Societ ile Membre dintr-o regiune care a g zduit recento reuniune a Consiliului la jumtatea intervalului între Congresele mondiale, trebuie s se ab in de a se oferi s g zduiasc urmtoarele dou reuniuni ale Consiliului, exceptând situa ia în care nu s-a primit o invita ie acceptabil din

partea celorlalte regiuni”.

Consecina imediat a schimbrii a fost retragerea de ctre Societatea spaniol a ofertei de a gzdui Consiliul dinajunul urmtoarei Conferine europene din septembrie 2007 (întrucât tot Europa, prin Praga, gzduise Consiliul dinseptembrie 2003). A rmas în curs un singur ofertant, Australia, pentru a gzdui în 2007, la Brisbane, urmtorul Consiliu.

Alegerea locului de desf urare a Congreselor mondiale

Urmrindu-se acelai obiectiv ca i în noua formulare a lui 12 B. 2, i pentru articolul 14 B.2 s-a adoptat prin vot un noutext:

„ În vederea repartizrii egale a Congreselor mondiale între regiuni, Societ ile membre dintr-o regiune care ag zduit recent un Congres mondial trebuie s se ab in de a g zdui urmtoarele dou Congrese mondiale, exceptândsitua ia în care nu s-a primit o invita ie acceptabil din partea celorlalte regiuni.”

Rmâne de vzut dac acest nou formulare va ajuta Australasia (compus din Australia i Noua Zeeland) s gzduiasc vreodat un Congres mondial. Reamintim c Australia a f cut 3 tentative nereuite în acest sens, pentruCongresele mondiale din 1993, 1997 i 2001, dup care s-a lsat pguba.

În leg tur cu FIGS (Federation of International Geo-engineering Societies)

Preedinii celor 3 societi surori (International Society for Soil Mechnaics and Geotechnical Engineering, ISSMGE;International Society for for Rock Mechanics, ISRM; International Association for Engineering Geology and theEnvironment , IAEG) au propus într-un document datat 15 martie 2005 crearea unei Federa ii numit „Federation of

International Geo-engineering Societies” (FIGS). Consiliile celor trei societi surori urmau s decid în principiu lareuniunile lor din 2005 asupra crerii Federaiei, urmând ca apoi s se formeze un comitet format din cei trei preedini cares elaboreze un proiect de statut. Pe aceast baz, votul final al fiecreia din cele trei societi urma s se produc laurmtoarele reuniuni ale consiliilor, programate în 2006 sau 2007.

Dup discuii îndelungate, Consiliul ISSMGE întrunit la Osaka a fost în principiu de acord cu crearea FIGS i cucontinuarea activitilor în acest scop, împreun cu celelalte dou societi.

Prof. dr. ing. Iacint Manoliu

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


57

OO FFIILL PPUUIINN CCUUNNOOSSCCUUTT DDIINN IISSTTOORRIIAA GGEEOOTTEEHHNNIICCIIII RROOMMÂÂNNEETTII::

SS

TT

AA

DD

IIOO

NN

UU

LL

NN

AAI

IOO

NN

AA

LL

Mari 18 decembrie 2007, pe la orele 4 dup amiaz Tradiionala petrecere de Crciun a cadrelor didactice ale Facultii deConstrucii Civile, Industriale i Agricole. Lume mult, veselie mare ... Un coleg m caut i-mi spune c a venit oreporteri de la Pro TV, dorind s ia un interviu cuiva care s-i lmureasc misterul Stadionului Naional unde în cursuloperaiei de demolare nu se gsesc fundaii i nici alte elemente de beton armat.

Am acceptat s dau interviul, drept care reporteria se înf ieaz însoit de operatori. A propus s gsim un loc mailinitit ferit de zgomotul petrecerii. Ne-am retras pe coridorul Rectoratului, transformat într-o inedit galerie caregzduiete, pe o parte i pe cealalt, portretele minitrilor lucrrilor publice din România între anii 1862-1939, frumos darpe care ministrul Nicolae Noica l-a f cut în 2000, la sfârit de mandat, Universitii Tehnice de Construcii Bucureti.Printre cei care au rspuns de construciile rii în intervalul celor 77 ani, personaliti ilustre ale politicii i culturii rii,printre care Mihail Koglniceanu, Ion C. Brtianu, Alexandru Lahovari, Barbu Delavrancea, Titu Maiorescu, AlexandruManghiloman, Ionel I.C. Brtianu.

Prima întrebare, dup cum m ateptam, s-a referit la miracolul pe care-l reclamau inginerii care au început s demoleze Stadionul Naional, surprini de a nu descoperi o fundaie de beton armat a stadionului.

„ Nu este vorba de nici un miracol. Stadionul a fost construit în primvara anului 1953, sub forma unei umpluturi de pmânt, în vederea Festivalului Mondial al Tineretului i Studen ilor. O asemenea construc ie din pmânt nu are funda ieci se descarc direct pe teren. Eventual terenul poate fi în prealabil îmbunt it, ceea ce n-a fost cazul la aceast lucrare.Faptul c stadionul s-a comportat bine în cei 54 ani de via se datoreaz bunei calit i a umpluturii de pmânt. Overitabil performan a geotehnicii din România”.

Am fost întrebat apoi de ce s-a adoptat aceast soluie.„ În condi iile de atunci era solu ia cea mai economic i care putea asigura execu ia cu mijloacele disponibile într-

un termen scurt de numai câteva luni.” Reporteria a vrut s tie dac mai existau i alte stadioane construite în acest fel în lume.

„N-a putea da pe loc o list , dar cu siguran c asemenea stadioane mai existau i în alte ri, în primul rând în fosta Uniune Sovietic. Ideile i solu iile venite de acolo se bucurau în acei ani de o aten ie special prin pr ile noastre.”

În aceiai sear, în jurnalul de la ora 19 de la Pro TV, prezentat de Andreea Esca, a fost inclus i un grupaj subtitlul „Stadionul de pmânt ”. Reportajul începea prin a arta excavatoare care mucau zdravn din pmântul stadionuluidup îndeprtarea gradenelor. Venea apoi pe ecran un inginer de la firma angajat pentru demolare care î i manifestauimirea c nu au dat de fundaii de beton armat (de-aici venea decizia redactorului de a-i trimite reporteria în BulevardulLacul Tei s dezlege misterul). A aprut apoi pe sticl pentru câteva clipe profesorul de geotehnic de la Facultatea deConstrucii Civile, Industriale i Agricole (coinciden!, chiar fratele celei al crei nume a fost dat complexului sportivcuprinzând stadionul în curs de demolare). A sosit apoi rândul administratorului bazei sportive cruia explicaia privindstructura stadionului îl f cea s îneleag, în sfârit, de ce li se interzicea s stropeasc tribunele. Reportajul se încheia cupartea, cea mai consistent, de prezentare a viitorului stadion care se va ridica pân la sfâritul lui 2009 pe locul celuidemolat, cu o capacitate de 55.000 de locuri, având o structur din beton armat similar cu cea a stadionului construit laFrankfurt în vederea mondialului din 2006.

Aceast relatare a întâmplrii dintr-o zi de decembrie 2007, care a dezvluit o fil puin cunoscut din istoriageotehnicii româneti s-ar fi putut încheia aici dac, în cutarea unor imagini de la aciunea de demolare, n-a fi accesat peInternet pagina Pro TV unde am dat, sub titlul „Vechiul stadion Lia Manoliu se putea pr bu i în orice clip!”, pesteurmtoarea tire:

„Surpriz de propor ii pentru constructorii care au început ast zi demolarea complexului Lia Manoliu. Ridicat în1953, stadionul nu are vreo funda ie, fiind de fapt un mal de pmânt, peste care s-au turnat tribune din ciment. Infiltra iilear fi putut disloca faliile de pmânt i stadionul, care la meciurile importante aduna zeci de mii de oameni, se putea surpaîn orice moment.

Secretul periculos al stadionului a ie it la iveal îndat ce utilajele grele au intrat în tribune.” Când tocmai m întrebam dac asta a îneles autorul tirii de la reportajul din jurnalul Andreei Esca, am citit pe ecran

ora la care fusese redactat tirea: 18 decembrie 2007, 08.30. Aa dar în dimineaa zilei când se difuzase emisiunea.… i totui în cei 54 de ani, infiltraiile de care stadionul n-a dus lips (au fost destule ploi) n-au reuit d „disloce

faliile de pmânt ” vorba tiristului. Oare „ faliile” sau mai degrab „ feliile”? Nu mai conteaz. Important este c a fost oconstrucie bun care i-a f cut datoria. Iar decizia de demolare nu s-a datorat iminentului (i inexistentului) pericol deprbuire ci faptului c vechiul stadion nu corespundea exigenelor UEFA pentru a gzdui mari evenimente continentale,

dup care Federaia Român de Fotbal tânjete de mult vreme. Prof. dr. ing. Iacint Manoliu

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


58

PROF. IACINT MANOLIU, PREEDINTELE SRGF,DOCTOR HONORIS CAUSA

AL UNIVERSITII TEHNICE "GHEORGHE ASACHI" DIN IAI

La Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Iai s-a desf urat în ziua de vineri 30 noiembrie 2007 o festivitateconsacrat decernrii titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Iacint Manoliu de la Universitatea Tehnic deConstrucii Bucureti.

Comisia care a formulat propunerea aprobat de Senatul Universitii afost prezidat de Rectorul Universitii Tehnice "Gheorghe Asachi", Prof.Univ. Dr. Ing. Nicolae Badea, i a cuprins decani i foti decani ai unorfaculti ce construcii din ar: Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae ranu, Prof.Univ. Dr. Ing. Adrian Radu i Prof. Univ. Dr. Ing. Paulic Rileanu, de laUniversitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" Iai, Prof. Univ. Dr. Ing. RaduBncil, de la Universitatea Politehnica Timioara, Prof. Univ. Dr. Ing. VirgilBreabn, de la Universitatea "Ovidius" Constana i Prof. Univ. Dr. Ing.Nicoleta Rdulescu, de la Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti.

În " Laudatio" pronunat de Prof. Univ. Dr. Ing. Paulic Rileanu, Vice -Preedinte al SRGF, au fost evideniate realizrile obinute de prof. IacintManoliu în activitatea didactic i de cercetare, în activitatea inginereasc i deelaborare a prescripiilor tehnice, în domeniul organizrii i dezvoltrii

învmântului de construcii, în promovarea cooperrii internaionaleinteruniversitare, în organizaiile profesionale ale inginerilor constructori,realizri care au justificat pe deplin propunerea de acordare a înaltului titlu de

Doctor Honoris Causa.

Dup primirea diplomei i a tradiionalei robe, profesorul Iacint Manoliu a prezentat expunerea intitulat " Ingineria geotehnic i învmântul de construc ii din România - câteva mrturii din ultima jumtate de secol".

Festivitatea a fost onorat de prezena d-lui Cristian Adomniei, ministrul Educaiei, Cercetrii i Tineretului, carea amintit c în anul 1997 a beneficiat de o burs de studiu la City University din Londra, în cadrul unui proiect europeanTEMPUS iniiat i coordonat de profesorul Iacint Manoliu. Domnul ministru a înmânat diploma de excelen acordat deminister profesorului Iacint Manoliu " pentru activitatea remarcabil în slujba colii i pentru merite deosebite în formarea i educarea studen ilor".

Profesorii i studenii care au umplut pân la refuz marele amfiteatru din cldirea rectoratului universitii ieeneau fost martorii unei festiviti emoionante, în care a fost cinstit activitatea profesorului Iacint Manoliu, personalitatemarcant a colii de construcii din România.

Prof. univ. dr. ing. Paulic RileanuVice - Pre edinte al SRGF

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


59

PPRROOFFEESSOORR SSIILLVVAANN AANNDDRREEII

15 AUGUST 1924 - 20 NOIEMBRIE 2007

S-a nscut la 15 august 1924 la Costiceni, Hotin.Dup absolvirea, în anul 1943, a liceului N. Blcescu din Brila, a urmat coala Politehnic din Bucureti –

Facultatea de Construcii, pe care a absolvit-o în anul 1948.

Din anul 1950, i-a consacrat activitatea problemelor de geotehnic i fundaii, mai întâi la Divizia geotehnic aInstitutului de Proiectare a Construciilor i apoi la Institutul de Studii i Prospeciuni, ca inginer ef de studii i ef deatelier.

În perioada 1954-1957, a efectuat un stagiu de doctorat cu frecven în specialitatea Fundaii, la Institutul deConstrucii Bucureti, ocupându-se de problema drenrii apei în pmânturile cu granulaie fin. Cu acest prilej, a imaginati construit, pentru prima dat în ar, aparatura pentru determinarea suciunii, a cldurii de umezire i a izotermelor desorbie a corpurilor poroase hidrofile, folosit de numeroase laboratoare i citat în literatura de specialitate din ar istrintate.

Dup revenirea, în anul 1957, la Institutul de Studii i Prospeciuni, pe lâng activitatea de îndrumare a studiilorgeotehnice, ca inginer specialist, a iniiat o aciune de modernizare a aparaturii de recoltare i încercare a probelor de

pmânt, din care a rezultat i primul dispozitiv de recoltare a probelor netulburate de nisip sub nivelul apei subterane.

La Secia de cercetri fundaii înfiinat în anul 1958 la INCERC, a elaborat metode noi privind determinareaintensitii interaciunii între fazele constituente ale pmântului, migraia apei în pmânturile nesaturate, influenacondiiilor de umiditate i îndesare asupra proprietilor mecanice ale pmânturilor i asupra variaiilor de volum, urmrireastrii de umiditate cu ajutorul dozelor rezistive din ipsos, cauzele i modul de desf urare a fenomenului de prbuire astructurii pmânturilor macroporice prin umezire, rezistena la întindere a pmânturilor.

Rezultatele cercetrilor privind proprietile hidrice au fost prezentate în teza de doctorat Drenarea apei din pmânturile cu granula ie fin susinut în anul 1963, apreciat i în strintate. (O sintez a tezei de doctorat a fostpublicat in anul 1966 de ctre Editura Eyrolles din Frana i a fost distins cu premiul Ministerului Educaiei iÎnvmântului).

Pentru a facilita aplicarea rezultatelor în practic a publicat, în anul 1967,monografia Apa în pmânturile nesaturate –lucrare de sintez a cunotinelor privind faza lichid din corpurile poroase hidrofile dobândite în diferite domenii:geotehnic, tiina solului, materiale de construcii, geologie inginereasc i teoria uscrii.

În vederea îmbuntirii metodelor de calcul a terenului de fundare, prof. Silvan Andrei a iniiat i condus aciunea deurmrire a tasrilor a peste 250 de construcii, întreprins de INCERC în perioada 1959-1967, rezultate care au stat la baza

îmbuntirii standardelor respective din ara noastr. Pe aceeai linie s-au înscris i cercetrile privind raionarea geotehnic a teritoriului rii, studiile de laborator i teren privind argilele cu umflri i contracii mari i pmânturile sensibile laumezire.

În domeniul fundaiilor, a iniiat i condus, începând din anul 1958, aciuni de implementare în ara noastr a unorprocedee moderne: filtrele aciculare, înfigerea piloilor prin vibropresare, realizarea de piloi forai cu baza lrgit prinexplozii etc., unele dintre cercetri fiind concretizate în normative de profil.

Între anii 1966-1967, a participat ca delegat al rii noastre, la lucrrile comisiilor de specialiti în problemele degeotehnic i fundaii din rile CAER.

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


60

Activitatea didactic în învmântul superior a început-o în anul 1949 la Institutul de Construcii Bucureti, ca

asistent. Din anul 1964, ca ef de lucrri, a predat cursurile de Geotehnic i fundaii i Hidrogeologie. În anul 1967 adevenit confereniar, iar din anul 1971 profesor la Catedra de Geotehnic i Fundaii, predând, pe lâng cursul de baz, idisciplinele Mecanica rocilor i Fundaii speciale la Facultatea de Hidrotehnic. Leciile sale, de un înalt nivel tiinific ipedagogic, au format numeroi specialiti care îi stimeaz numele.

Pe lâng activitatea didactic, prof. Silvan Andrei a desf urat i o susinut activitate de cercetare tiinific i deasisten tehnic a produciei.

Cercetrile efectuate au condus la elaborarea unor metode noi de analiz a stabilitii, ce modeleaz mai fidel înraport cu metodele clasice comportarea real a masivelor neomogene de teren.

Prof. Silvan Andrei i colaboratorii si au elaborat o metod original de sistematizare, stocare i reutilizare ainformaiilor geotehnice bazat pe luarea în considerare a principalilor factori care determin comportarea pmânturilor,natura lor caracterizat cu ajutorul unor „amprente” i a strii de umiditate i îndesare – metod care conduce la oprognozare veridic a variaiilor de volum i umiditate i deci la estimarea tasrilor sub aciunea solicitrilor mecanice i acelor hidrice.

Prof. Silvan Andrei s-a preocupat i de introducerea geotextilelor la fundaii i la lucrrile de pmânt obinândrezultatele interesante în studierea proprietilor hidrice ale acestor noi materiale, fapt pentru care a fost ales membru alComisiei tehnice pentru geotextile a Societii Internaionale de Geotehnic i Fundaii.

Prof. Silvan Andrei a publicat peste 120 de articole, monografii, manuale, cursuri, traduceri etc., dintre caremenionm crile: Curs de geotehnic i funda ii; Mecanica rocilor – prima lucrare de acest gen din ar pentruconstructori. De asemenea, a participat la numeroase congrese, conferine i simpozioane internaionale de geotehnic ifundaii i tiina solului din URSS, Frana, Anglia, Finlanda, Germania, Polonia, prezentând comunicri i uneoriconducând lucrrile unor secii de profil (Brighton 1979, Helsinki 1983).

În perioada 1974-1976, a predat la Universitatea din Constantine, Algeria. Din anul 1977 a condus doctoranzi românii strini în domeniul geotehnicii i fundaiilor.

Efectuând studii i cercetri originale, a rezolvat numeroase probleme ale practicii construciilor i a îmbogit tiinageotehnicii i fundaiilor din ara noastr.

Afirmat în tiina i tehnica construciilor, prof. Silvan Andrei se numr printre cele mai valoroase cadre didacticedin învmântul superior de construcii.

Exemplu de munc, onest, principial, cu mult bun sim i de o rar modestie, prof. Silvan Andrei a adus onoareprofesiei creia i s-a dedicat cu rezultate de excepie.

Prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


61

UUnn mmaarree eevveenniimmeenntt eeddiittoorriiaall:: TTrraattaattuull „„FFUUNNDDAAIIII””

al Prof. Dr. Ing. Anghel Stanciu i Conf. Dr. Ing. Irina Lungu

Prin amploarea ei, atât ca numr de pagini (1558 pagini), dar mai ales casurs de informaii, aceasta este una dintre cele mai ample lucrri, nu numai peplan naional, dar i internaional, pe care am avut ocazia s o consult.

Este unul din cele mai cuprinztoare materiale publicate în domeniulIngineriei Geotehnice.

La o prim evaluare putem face urmtoarele aprecieri:

Lucrarea conine 10 capitole, structurate astfel: Elemente privind modul de formare a rocilor (18 pagini, 13 figuri i 6 tabele), Alctuirea i caracterizarea pmânturilor (210 pagini, 128 figuri i 46 tabele), Noiuni de hidrogeologie i elemente de hidraulic subteran (86 pagini, 46

figuri i 8 tabele), Compresibilitatea pmânturilor (151 pagini, 81 figuri i 19 tabele), Starea de tensiuni în masivele de pmânt (103 pagini, 67 figuri i 18 tabele), Tasarea construciilor (230 pagini, 74 figuri i 37 tabele), Rezistena la forfecare a pmânturilor (161 pagini, 88 figuri i 17 tabele), Stabilitatea taluzurilor i versanilor (265 pagini, 124 figuri i 35 tabele), Împingerea activ i pasiv a pmântului (135 pagini, 56 figuri i 11 tabele), Calculul terenului de fundare (226 pagini, 69 figuri i 55 tabele).

A rezultat astfel o lucrare foarte util studenilor i inginerilor constructori, bazat pe o vast documentare (peste 250de titluri bibliografice, standarde i normative în vigoare), pe studii i cercetri întreprinse de cei mai renumii cercettoridin ar i din strintate.

Ca i concepie, lucrarea prezint pe lâng materialele de baz necesare pentru înelegerea principiilor teoretice alefizicii, mecanicii i staticii terenului de fundare, numeroase informaii verificate de practic, acceptate de numeroi autori înlucrrile lor.

Avem astfel o imagine complet a cunotinelor în domeniu, încât s putem aborda problemele ingineriei geotehnice depe o baz real.

Mi se pare un lucru care numai ar diminua complexitatea acestui “tratat” o prezentare didactic a lucrrii pe capitole,

asumându-mi mai mult scoaterea în eviden a valorii materiale i spirituale a lucrrii. În acest spirit doresc sa evideniezdoar unele dintre coordonatele care caracterizeaz aceast lucrare i caracterul ei profund aplicativ.

În primul rând a dori s evideniez profesionalismul autorilor lucrrii, bazat pe o vast documentare, dar i pe ogândire logic i concis, având ca suport în primul rând cunoaterea problemelor Mecanicii Pmânturilor, dar i experienapractic.

În al doilea rând, prezena unui numr de 745 de figuri, majoritatea cu o concep ie original, permite o vizualizareexplicit a fenomenelor fizico – mecanice, uurând înelegerea acestora.

În al treilea rând, a dori s apreciez bogata informaie pe care lucrarea ne-o ofer la fiecare paragraf. În afara unorcunotine consacrate, autorii aduc informaii la zi asupra ultimelor cercetri din domeniul ingineriei geotehnice. Bogatulbagaj de informaii este analizat critic, sesizând în multe paragrafe limitele cunotinelor actuale.

De fapt, preocupri în domeniul dezvoltrii teoriilor clasice din domeniul mecanicii pmânturilor u fost în ateniaautorilor de mult vreme. Aceste contribuii teoretice originale sunt prezentate în lucrare i ele se refer la:

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


62

Dezvoltarea metodei generale de evaluare a împingerii active din teoria Coulomb (Teoria Coulomb - Stanciu), Dezvoltarea metodei de calcul a presiunii plastice la încrcri înclinate (Teoria Puzîrevski – Ghersevanov -

Fröhlich - Stanciu).

Lucrarea în ansamblu servete nu numai la asimilarea problemelor din Ingineria Geotehnic, dar i la aprofundarea lor, într-o manier original, pe care rar am mai întâlnit-o la alte lucrri.

M opresc cu aceste sintetice probleme legate de lucrare, f când în concluzie o apreciere general: “manualul degeotehnic” prezentat este o monografie a tuturor problemelor de inginerie geotehnic, în care fiecare capitol poate reclamaprin bogatul coninut, statutul de lucrare de sine stttoare.

Îmi exprim sincera admiraie pentru calitatea lucrrii, pentru efortul intelectual i de timp pe care autorii l-audepus pentru aducerea la bun sfârit a proiectului. Este o lucrare unicat pentru literatura de specialitate din ara noastr, unmanual de geotehnic care mi se pare de neegalat.

Prof. dr. ing. Augustin Popa

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


63

7/26/2019 RRGF 2008-1 (copy)


rrgf 2008-1 (copy)

Documents