rrgf 2008-1 (copy).pdf
TRANSCRIPT
2
3
UUNN NNOOUU ÎÎNNCCEEPPUUTT Primul num r al Revistei Române de Geotehnic i Funda ii ap rut în 2004 se deschidea, cum era i firesc, cu un
"Cuvânt înainte" scris de Pre edintele Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii. Acel "Cuvânt înainte" se încheia astfel: "Nu a fost u or de a scoate acest prim num r al revistei. Greul, îns , de-abia acum începe. Adres m membrilor
SRGF - principalii beneficiari ai publica iei, apelul de a contribui pe m sura puterilor la apari ia revistei i la continua ei îmbun t ire."
Greul de abia acum începe… Profetice cuvinte. Într-adev r, cu greu s-a mai putut edita în acela i an un alt num r, în prejma celei de a X-a Conferin e Na ionale de Geotehnic i Funda ii. Mai apoi, îns , apelul adresat membrilor SRGF a r mas f r ecou . S-au scurs aproape 4 ani pân s fim, iat , capabili s preg tim pentru tipar un alt num r al reviste.
A sosit, a adar, timpul pentru un nou început. Problemele cu care se confrunt ingineria geotehnic din România în acest an 2008 sunt numeroase i dificile.
Con inutul num rului 3 al Revistei Române de Geotehnic i Funda ii demonstreaz cu prisosin acest lucru. Dup reforma din 1948, în urma c reia au fost introduse programe de înv mânt cu durata de 5 ani pentru formarea
inginerilor, iat c începând cu anul universitar 2005-2006 o nou reform , venit de data asta din vest, introduce în înv mântul tehnic superior un sistem în 2 cicluri numite licen , cu durata de 4 ani i master, cu durata (probabil ) de 1,5 ani. A mai r mas ceva mai pu in de un an i jum tate pân vor ie i primii absolven i ai ciclului de 4 ani-licen , dar înc nu se tie dac pe diploma lor se va scrie i inginer sau doar licen iat. Oricât ar fi de contestat noul sistem în cicluri, el d ingineriei geotehnice posibilitatea ca prin programe puternice de inginerie geotehnic pentru ciclul de master s se formeze, pentru prima oar , pe calea înv mântului de construc ii, speciali tii în inginerie geotehnic de care se simte atâta nevoie.
Sistemul românesc de prescrip ii în ingineria geotehnic , dezvoltat pe parcursul a peste 4 decenii, este supus unor profunde transform ri, impuse de asigurarea compatibilit ii cu normele europene i, în primul rând, cu cele 10 Eurocoduri structurale, între care Eurocodul 7- Proiectarea geotehnic .
Implicarea în activitatea celui mai dinamic sector al economiei rii - construc iile, reprezint pentru ingineria geotehnic din ara noastr o mare ans i, totodat , o mare responsabilitate. ansa este adus de recunoa terea pe o scar din ce în ce mai larg a faptului c nu este posibil realizarea unor construc ii care s r spund exigen elor privitoare la rezisten , durabilitate, economicitate, f r o îmbinare judicioas între proiectarea structural i proiectarea geotehnic . Responsabilitatea deriv din chiar principalele obiective ale proiect rii geotehnice: o investigare adecvat a terenului de fundare, o stabilire atent a parametrilor geotehnici, o alegere judicioas a modelelor de calcul i a metodelor de proiectare, o evaluare corect a riscului geotehnic. Onoreaz ingineria geotehnic din România, prin reprezentan ii ei, aceast responsabilitate?
2008 este un an foarte important pentru organiza ia de breasl care se nume te Societatea Român de Geotehnic i Funda ii. În septembrie, Timi oara va g zdui pentru a 3-a oar (dup 1975 i 1992) o Conferin na ional de geotehnic i funda ii, a XI-a. Prilej de bilan dar i de strângere a rândurilor în fa a unor provoc ri tot mai mari.
La începutul lunii iunie va avea loc la Constan a - Mamaia un alt eveniment major care se anun a fi drept cea mai mare manifestare interna ional g zduit vreodat de ara noastr în domeniul ingineriei geotehnice: "Prima Conferin Interna ional privind Înv mântul i Educa ia Permanent în domeniul tiin elor Inginere ti ale P mântului: Mecanica p mânturilor, Inginerie Geotehnic , Geologie Inginereasc , Mecanica Rocilor".
Membrii Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii, ca i al i speciali ti, sunt a tepta i la cele dou conferin e care vor deschide, cu siguran , o pagin nou în istoria ingineriei geotehnice din ara noastr .
… i, bineîn eles, sunt a tepta i s contribuie la apari ia acestei reviste.
Prof. dr. ing. Iacint MANOLIU Pre edintele Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii
4
Pag. Revista Român
de Geotehnic i
Funda ii
Nr. 1/2008
Publica ie semestrial tehnico- tiin ific editat de Societatea Român de Geotehnic i Funda ii
ISSN - 1584-5958
Redac ia: B-dul Lacul Tei 124, Sector 2, Bucure ti, Cod Po tal: 020396 Telefon: 021-242.93.50 Fax: 021-242.08.66
Grafica:
Tehnoredactare computerizat :
Alina Rancea
Editorial Prof. I. Manoliu: Un nou început Articole Bally, R. J. Construc ii pe loessuri supuse la tas ri de lung durat Perlea, V. Sunt p mânturile coezive lichefiabile ? Manoliu, I. Moment de r scruce pentru înv mântul tehnic superior din România Interviu Cu ing. Cezar Culi , fondator i director al AGISFOR Dezbatere Manea, S. - Studiul geotehnic între adev r i minciun Noi reglement ri tehnice Manoliu, I. - O reglementare tehnic de mare importan : NP 074-2007 Conferin e na ionale Olinic, E. - A X-a Conferin Na ional de Geotehnic i Funda ii Conferin e interna ionale Batali, L. - Conferin a Dun rean - European de la Ljubljana Din via a ISSMGE Manoliu, I. - Reuniunea Consiliului ISSMGE din 11 septembrie 2005 de la Osaka File din istoria geotehnicii române ti Manoliu, I. - O fil pu in cunoscut : Stadionul Na ional Evenimente R ileanu, P. - Prof. Iacint Manoliu, Pre edintele SRGF, Doctor Honoris Causa al Universit ii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Ia i Evoc ri Manea, S. - Profesorul Silvan Andrei Recenzii Popa, A. - Funda ii de Stanciu, A. i Lungu, I.
3
5
14
31
39
44
45
47
49
51
53
54
55
57
Revista Român de Geotehnic i Funda ii este editat de Societatea Român de Geotehnic i Funda ii , în r spunderea i sub îngrijirea Colegiului de Redac ie format din: Prof. Dr. Ing. Iacint MANOLIU (Pre edinte), Dr. Ing. René Jacques BALLY, Prof. Dr. Ing. Loretta BATALI, Prof. Dr. Ing. Romeo CIORTAN, Dr. Ing. Mircea GALER, Prof. Dr. Ing. Eugeniu MARCHIDANU, Conf. Dr. Ing. Irina LUNGU, Prof. Dr. Ing. Marin MARIN, Ing. Nicolae R DUINEA. În aten ia autorilor Revista Român de Geotehnic i Funda ii, publica ie semestrial tehnico - tiin ific , a teapt articole în domeniile mecanicii p mânturilor, ingineriei geotehnice, funda iilor i procedeelor de fundare, geologiei inginere ti aplicat la construc ii precum i contribu ii pentru rubricile cu caracter permanent. articolele vor fi înso ite în mod obligatoriu de un rezumat în limba român i de rezumate în limbile englez i francez , având aproximativ 40 rânduri fiecare.
Manuscrisele se vor expedia în dou exemplare (dintre care unul original) i o dischet pe adresa: Societatea Român de Geotehnic i Funda ii, B-dul Lacul Tei 124, C. P. 38-71, Bucure ti. manuscrisele sunt examinate de un comitet de lectur desemnat de Colegiului de Redac ie.
Articolele publicate în revist nu angajeaz decât r spunderea autorilor.
5
CCOONNSSTTRRUUCC IIII PPEE LLOOEESSSSUURRII SSUUPPUUSSEE LLAA TTAASS RRII DDEE LLUUNNGG DDUURRAATT R. J. Bally Profesor consultant, Dr. Ing. STIZO, Bucure ti Rezumat Autorul a întâlnit numeroase construc ii pe loessuri, afectate de tas ri de lung durat . Au existat situa ii când cauza lor a fost simplu i direct de stabilit, dar i cazuri când a fost necesar o explica ie mai elaborat . Articolul se opre te asupra mai multor aspecte ale deform rii loessurilor i care contribuie la în elegerea cauzelor tas rilor de lung durat : tas rile de comprimare i cele de deformare sub volum constant, aportul suc iunii în redistribuirea umidit ii în loessuri, influenta sensibilit ii ascunse la umezire. Sunt apoi prezentate exemple de cazuri de construc ii pe loessuri cu tas ri de lung durat . Caracterul recapitulativ al expunerii, dup mai multe zeci de ani de experien , justific reluarea unor considerente i exemple de caz publicate anterior. Autorul a considerat c specificul foarte complex al comport rii loessurilor relev la
fiecare nou examinare, noi aspecte, diferite de cele remarcate anterior. 1. ASPECTE AJUT TOARE PENTRU EXPLICAREA TAS RILOR DE LUNG DURAT 1.1. Deforma ii de comprimare i deforma ii sub volum constant
În practica geotehnic curent , loessurile sunt caracterizate prin coeficientul de sensibilitate la umezire determinat în edometru prin umezire la 300 kPa, ceea ce înseamn c se porne te de la un model de deforma ie axial rezultat din comprimarea pamântului.
Este evident c în acest fel nu se face nici o apreciere privitoare la deforma iile spa iale.
Autorul a preferat s abordeze acest aspect prin
urm toarea schem din figura 1:
- proba de loess este deformat edometric rezultând o tasare corespunz toare comprim rii pamântului;
- se îndep rteaz fretarea edometric i proba continu s se deformeze datorit sarcinii verticale; admi ând c la noua deformare nu mai contribuie o comprimare suplimentar (ceea ce nu este neap rat real), noua deformare a pamântului se va face sub volum constant;
- conform acestei scheme, tas rile sunt rezultatul contribu iei deform rii de comprimare i celei sub volum constant (pe care, conven ional, o vom numi i deformare plastic ).
Figura 1. Dou etape ale deform rii probelor de loess, pornind de la proba edometric : a - comprimarea edometric ; b - înl turarea fret rii edometrice i
deformarea sub volum constant (plastic )
Majoritatea covâr itoare a studiilor geotehnice se limiteaz la determinarea deforma iilor edometrice. Aceast situa ie nu se datoreaz ignor rii altor tipuri de
6
deforma ii ci, mai ales, absen ei în dotarea uzual a laboratoarelor a unor aparate care s permit un studiu mai aprofundat. Totu i, din când in când, apar i studii în care loessurile sunt studiate în aparate triaxiale.
Se poate astfel cita pentru exemplificare studiul profesorului I. St nculescu (1967) sau cele efectuate de colectivul INCERC (dintre mai mult articole publicate cit m pentru exemplificare pe cel al inginerului R duinea i colaboratorii (1983).
Tot pentru exemplificarea unor informa ii interesante
posibil de ob inut prin încerc rile în triaxial este de citat articolul lui Harisson Kane (1973). El a pornit de la încerc rile triaxiale pentru a ajunge la situa ia edometric . A determinat astfel c raportul între efortul lateral de frecare pentru a împiedica deforma ia laterala si cel vertical este de 0,23 la umiditatea natural a loessului pe care l-a experimentat i a crescut la 0,54 dup imersare.
Sunt de semnalat de asemenea tentativele de a stabili
cu ajutorul încerc rilor triaxiale a unor legi constitutive pentru loessuri. Pentru exemplificare sunt de citat articolele lui Slobodan Coric (1995) i Chen Zhenghan (1995).
Ambii autori încearc s stabileasc corela ia între
deviatorul eforturilor principale (σ1 – σ3) i deforma ia specifica verticala ε1. Ei ajung la curbe de tipuri diferite, dar concluziile lor au mai multe elemente comune:
- în ambele cazuri se ob in curbe neliniare;
- rela iile depind de m rimea efortului σ3;
- curbele evolueaz diferen iat înainte i dup dep irea rezistentei structurale.
Autorul vede în aceste încerc ri o direc ie interesant
de abordare a problemei, dar, la nivelul actual, consider c înc nu s-a ajuns la o solu ie generalizat . Rezultatele depind de un num r relativ mare de parametri i interpretarea lor este laborioas .
Revenind la schema simplificata de împ r ire a
deforma iilor loessului în cele de comprimare i cele sub volum constant, autorul a încercat s le pun în evidenta în cazul unui experiment la scar mare (bloc de funda ie 1,5 x 1,5 m pe un loess imersat). Experimentarea a fost astfel echipat încât a permis m surarea îndes rii pamântului sub 3 etape succesive de înc rcare (pân la 225 de kPa) i m surarea prin reperi etaja i de tasare a 3 strate din terenul de fundare.
Interpretarea rezultatelor s-a f cut în modul urm tor:
tasarea de comprimare s-a dedus din sc derea porozit ii, considerând îns sc derea porozit ii uniforme pe toat suprafa a adiacent conturului blocului de funda ie; tasarea total a fost dat de apropierea perechii de reperi de tasare suprapu i; tasarea plastic a rezultat din
diferen a intre tasarea totala i cea de comprimare (Fig. 2).
Figura 2. Contribu ia tas rii de comprimare (f) i a celei sub volum constant (g) în 3 strate (d) (0 - 65; 6 5- 155;
155 - 255 cm) sub 3 trepte de înc rcare (0 - 75; 75 - 175; 175 - 225 kPa): a - separa ia pe trepte de înc rcare i pe
strate; b - situa ia sub înc rcarea final
S-a considerat instructiv acest caz pentru c indic un ordin de m rime al contribu iei celor dou tipuri de deforma ii în deforma ia total i asupra modului cum se propag aceast distribu ie în adâncime i în func ie de înc rcare.
Rezultatele sunt îns , în mod cert afectate de
acceptarea unei comprim ri uniforme pe toat suprafa a amprentei blocului de funda ie.
O verificare direct a acestei inexactit i se deduce
din examinarea unui experiment oarecum similar prezentat de prof. I. St nculescu (1967). Experimentul s-a efectuat pe un bloc de funda ie cu latura de 2 pe 2 metri, înc rcat pân la 300 kPa pe loess inundat; dup terminare, blocul de beton a fost îndep rtat i p mântul de dedesubt decupat în cuburi cu latura de 25 de cm. S-a calculat sc derea procentual a îndes rii prin compararea porozit ii cuburilor decupate cu cele ale terenului ini ial.
Autorul a prelucrat datele publicate de profesorul Ion
St nculescu, ajungând la imaginea din figura 3. Figura
7
arat c medierea sc derii de porozitate pe întinderea unui strat orizontal este o aproxima ie discutabil .
Figura 3. Sc derea procentual a porozit ii loessului imersat sub un bloc de funda ie de 2,00 x 2,00 m, înc rcat
cu 300 kPa (prelucrarea autorului dup articolul profesorului Ion St nculescu - 1967)
De notat o men iune a profesorului St nculescu care
atribuie o aparent insuficient îndesare a p mântului în zona axial a funda iei, unui efect de împiedicare a evacu rii aerului captiv.
1.2. Capacitatea de redistribuire a umidit ii in p mânturile pr foase prin suc iune
Conform granulometriei, p mânturile pr foase se situeaz între nisipuri i argile. Mi carea apei prin primele este guvernat în principal de un gradient hidraulic de tip Darcy; în celelalte, predominant sub ac iunea unui gradient de suc iune.
Pozi ia intermediar a pamântului pr fos conduce la o influen comparabil a celor doi gradien i de deplasare a apei. În func ie de direc ia lor reciproc de ac iune, efectul lor se adaug sau se scade unul din altul.
Este de asemenea de subliniat c gradientul hidraulic
este generat de o influen exterioar în timp ce cel de suc iune reprezint o surs proprie interioar de deplasare a apei care ac ioneaz independent de condi iile exterioare.
O imagine sugestiv a capacit ii loessului pentru
autoredistribuirea umidit ii lui este data de figura 4. Ea prezint umiditatea pamântului în lungul unei verticale situat pe o suprafa a unde se urm rea tasarea controlat a unei construc ii (2 perioade de alimentare cu ap de cate 30 de zile cu o întrerupere de 40 de zile).
Considerabila capacitate ilustrat mai sus poate avea o contribu ie la perioadele succesive de tasare a construc iilor expuse în paragraful urm tor.
Figura 4. Umiditatea loessului în lungul unei verticale amplasat pe o suprafa de teren imersat temporar
(dou perioade de umezire de câte 30 de zile cu o pauz de 40 zile). Umiditatea w (%) la adâncimea h (m).î -
înainte de începerea umezirii; f - la sfâr itul umezirii; aft - dup încetarea umezirii
1.3. Sensibilitatea ascuns a loessurilor la umezire
Înc de la paragraful 1.1 s-a amintit c modul de caracterizare a sensibilit ii loessurilor la umezire are un caracter conven ional.
În sprijinul acestei afirma ii ar fi de exemplu de amintit c o inundare prealabil nu exclude noi deforma ii dup o perioad de reducere a umidit ii i apoi de o nou cre tere a ei.
Este de asemenea de men ionat constatarea f cut cu
prilejul studiului comport rii loessurilor în cazul barajului de 300 m în l ime de la Nurek. Cu acest prilej s-a constatat c sensibilitatea la umezire a loessului reapare la înc rc ri de zeci de ori mai mari decât cea conven ional de 300 kPa.
Tot în sprijinul acestei afirma ii este de amintit c
legaturile structurale care asigur coeziunea loessului au o component rigid , de cimentare, a c rei distrugere este ireversibil , dar i o component bazat pe fenomenele de adsorb ie i care este reversibil .
Pornind de la aceste considerente, autorul a presupus
ca o prim manifestare a sensibilit ii loessurilor la umezire nu exclude noi situa ii în care ea s se manifeste. De aceea a sugerat referirea la existen a unei sensibilit i ascunse la umezire.
8
Un caz conving tor l-a constituit un experiment aparent nereu it al umezirii i exploziilor în adâncime pentru a provoca colapsul unui masiv de loess mai gros de 20 de metri.
Experimentul a fost efectuat pe traseul unui canal de
iriga ii i nu s-a constatat nici o tasare. Dup inundarea canalului, s-au produs tas ri mari i neuniforme. Reperii de adâncime au furnizat explica ia: în timpul experimentului, umezirea ini ial a fost insuficient ca s conlucreze cu ac iunea exploziei (aplicata la 10 m sub suprafa a terenului) pentru a provoca colapsul loessului, dar suficient pentru a slabi structura pamântului. Dup inundare, efectul de sl bire a devenit evident prin tasarea mai accentuat în dreptul poligonului experimental i, în mod deosebit, prin con-centrarea deforma iilor în stratul situat sub 10 m de la suprafa a terenului. (Tab. 1). Tabelul 1. Procentul din tasarea stratului mai adânc de 10 m de la suprafa a terenului
În zona cu explozie
Pe restul canalului Dup 30 de zile
de inundare 100 % 0 – 30 %
Final 80 % 30 – 60 %
Pentru o examinare detaliat a fenomenului, mai
multe experimente de laborator efectuate în laboratorul geotehnic al unui institut de cercetare din Bucure ti au dat unele informa ii.
Încerc ri edometrice pe probe de loess netulburat cu
umiditatea redus artificial sau m rit între 3 i 35 % i înc rcate între 10 i 300 kPa au dus la rezultatele figurate în figura 5.
O alt serie de încerc ri edometrice supuse la cre teri lente de umezire (echivalent cu umezirea dat de ploaie) sau la imersare rapid au dat rezultatele din figura 6.
Urm toarele concluzii decurg din figurile 5 si 6:
- contribu ia comun a cre terii umidit ii i înc rc rii asupra deform rii terenului este evident , respectiv afecteaz coeziunea – rezisten a structural a loessului.
- ambii factori se compenseaz : la umidit i reduse, eficien a maxim este datorat înc rc rii; umiditatea face sensibil chiar o înc rcare mic i influen a umidit ii pamântului devine predo-minant la umidit i mari
- diferen a dintre tasarea la 300 kPa înainte i dup imersare la diferite umidit i ini iale indic faptul c o sensibilitate ascuns se men ine chiar la înc rc rile maxime;
- comportarea diferit a loessului la umidit i lente i rapide poate fi explicat în felul urm tor:
umezirea lent p trunde prin suc iune în intimitatea micro - agregatelor, f cându-le vulne-rabile chiar la înc rc ri mici; la imersare rapid apa p trunde predominant în macropori i microagregatele devin vulnerabile numai la înc rc ri mai mari.
Figura 5. Probe edometrice pe loess netulburat cu umiditatea artificial variat între 3 i 35 %: a - tasarea
ΔH/H (%) la diverse umidit i ini iale; b - tasarea suplimentar la umezirea sub 300 kPa în func ie de
umiditatea ini ial a probei
Figura 6. Raportul între tas rile provocate de umezirea lent (slent) i provocate de imersare (simersat) variaz în
func ie de presiunea în edometru (p)
9
Figura 7. Tasarea unei construc ii monumentale construit între 1920 - 1930 pentru o coal i transformat dup 1950 în spital: a - înc rcarea pe talpa funda iei; b - planul cl dirii; c - tasarea între 1963 - 1968
2. TAS RI PRELUNGITE PROVOCATE DE DEP IREA PORTAN EI LOESSURILOR Înainte de cel de al doilea r zboi mondial s-au ridicat mai multe construc ii monumentale pe loessuri uscate care acceptau presiuni pe funda ii de 300 – 400 kPa sau chiar mai mult, capabile sa asigure securitatea construc iilor.
În anii recen i cre terea nivelului apei subterane sau infiltra iilor locale de la re eaua de hidro-utilit i a umezit loessul i au condus la faptul c presiunile men ionate mai sus au dep it capacitatea portant a terenului. Au urmat tas ri neamortizate, cu o intensitate variabila în func ie de varia ia umidit ii terenului.
Securitatea construc iei a fost restabilit prin subzidirea funda iilor, inclusiv prin injectarea terenului. (Fig. 7).
3. TAS RI DE LUNG DURAT DATORATE RIDIC RII NIVELULUI APEI SUBTERANE ÎN LOESSURI SENSIBILE LA UMEZIRE SUB SARCIN GEOLOGIC
Autorul a avut prilejul s participe la examinarea comport rii construc iilor într-un cartier de locuin e al ora ului Gala i, pentru care Institutul de proiectare jude ean dispune de m sur tori sistematice i timp de peste 6 ani cu o frecven bianual pentru 71 de blocuri de locuin e alc tuite din câte 1, 2, 3 sau 4 tronsoane (în total 142 de tronsoane). Marea majoritate a blocurilor sunt de tip P+10.
Blocurile tip lam erau formate din 2 - 4 tronsoane separate prin rosturi totale, având lungimi de 20 - 45m. Unele dintre blocuri aveau o lungime total de peste 100 m. Unele condi ii, foarte specifice, au influen at comportarea lor.
Terenul de fundare este alc tuit din loessuri de pân la 30 m grosime, în care 15 - 25 m aveau umiditate redus i sensibilitate mare la umezire la data execu iei construc iilor.
O parte dintre construc ii au fost fundate pe t lpi cu presiuni mergând pan la 250 – 300 kPa.
Terenul a fost îndesat cu pilo i de p mânt de cca. 5 m
sub talpa funda iei, r mânând astfel înc peste 8 – 15 m de teren necompactat în zona sensibil la umezire sub sarcina geologic .
Contribu ia tendin ei de drenare spre Dun re a nivelului
mai ridicat al apei subterane în zona central a ora ului i a pierderilor locale de ap pe teritoriul cartierului s-a concretizat într-o pânza de ap înaintând sub forma unei pene spre malul Dun rii. Înaintarea lent a acestui front de umezire la partea inferioar a masivului de loess sensibil la umezire a determinat tas ri ale terenului antrenând construc iile de la suprafa . Dimensiunile considerabile ale construc iilor au f cut ca aceste tas ri s se manifeste succesiv la col urile lor pe m sura avans rii frontului de umezire. Succesiunea de apari ie a tas rilor a depins de asemenea de amplasarea construc iilor fa de direc ia de avansare a frontului subteran de umiditate.
10
Figura 8. Evolu ia tas rii unor blocuri pe direc ia probabil de avansare a frontului de umezire. Bl. T - bloc a ezat pe latura
scurt pe direc ia N-S; Bl. L - idem cu latura lung
Sunt de subliniat câteva constat ri instructive în acest
caz.:
- urm rirea tas rilor unui ir de blocuri dispuse pe direc ia de avansare a apei subterane a eviden iat semnificativ efectul avans rii (Fig. 8);
- în figura 9 este ilustrat pozi ia tronsoanelor unui bloc sub care a început s p trund apa subteran ;
- înclin rile diverselor laturi ale construc iilor au fost diferite(Fig. 10);
- urmare a acestor tas ri succesive construc iile au basculat, mi carea lor fiind pus în eviden de proiec ia pe orizontal a unui vector unitar ini ial vertical, imaginar, ata at de construc ie (Fig. 11);
- au fost cazuri când tasarea masivului de loess datorit deform rii stratelor de adâncime a avut drept urmare desprinderea pamântului de talpa funda iilor i r mânerea acestora în consol .
4. CONSTRUC II PE LOESSURI. REVENIRI REPETATE ALE PERIOADELOR CU TAS RI Un bloc de locuin e cu 11 etaje (dimensiuni în plan 16 x 22 m) a început s se taseze la 2 - 3 ani dup terminarea construc iei. Tas ri neuniforme au afectat în repetate rânduri construc ia. Dup 12 ani valorile extreme ale tas rilor au fost 8 i 32 de cm iar înclinarea construc iei 0,95 %.
Construc ia este a ezat pe o pern de loess compactat de 2 m grosime sub care se g sesc 6 metri de loess acoperind o forma ie de argil dens .
M sur tori sistematice au ar tat ca 70 – 80 % din tas ri s-au produs în perioada umed , octombrie – martie, i numai 20 – 30 % în jum tatea mai uscat a anului.
Figura 9. Deplasarea tronsoanelor unui bloc situat de-a lungul direc ie ide avansare a frontului de umezire. Media
reperilor situa i fa în fa
11
Figura 10. Varia ia înclin rii tronsoanelor a dou blocuri în func ie de tasarea maxim a tronsoanelor respective
Figura 11. Bascularea unui tronson de bloc ca urmare a avans rii penei de ap subteran . Proiec iile orizontale succesive 1:15 la intervale de 6 luni a vectorului unitar,
ini ial vertical, ata at virtual construc iei
Au fost avansate mai multe ipoteze i s-au aplicat diverse m suri de remediere (insuficienta extindere i compactare a pernei de loess sub grinzile de fundare; exfiltra ii de la alimentarea cu apa i canalizare i ca urmare reamplasarea lor radical etc.).
Totu i tas rile au continuat. Este de notat c umiditatea
celor 6 metri de loess sub pern au variat între 22 si 27 %, corespunzând la grade de umiditate de 0,7 la 0,9. Reperi de tasare de adâncime au fost instala i pentru localizarea stratului generator de tas ri. Dup 34 de luni de observa ie a rezultat c 75 % din tasare s-a localizat în 4 metri din parte inferioar a loessului. Tas rile observate ar trebui atribuite unei ced ri de lung durat i nu unui fenomen de pr bu ire prin umezire.
Un al doilea exemplu se refer la un hotel cu 12 etaje
pe un mal înalt al Marii Negre (dimensiuni în plan 15 – 28 m) pe o pern de loess compactat de 1 - 1,5 metri grosime înc rcat cu o presiune de 200 kPa.
De-a lungul a 35 de ani de tas ri, ritmul maxim atins a
fost de 4,5 cm pe lun . Dup doi ani ini iali de exploatare s-a aplicat o inundare controlat a terenului care a reu it o corectare par ial a înclin rii construc iei dar deforma iile ulterioare au anulat efectul inund rii controlate i înclinarea construc iei a continuat. Recent tas rile extreme au atins 123 si 471 mm.
O diagram a varia iei înclin rii globale, timp de peste
30 de ani a construc iei este dat în figura 12.
Terenul de fundare este reprezentat de o paleovale în loess pe un fundament calcaros. Conturul v ii indic 4 m de sediment de loess pe contur i o adâncime maxim de 17 m a v ii.
Umiditatea loessului era de 17 – 25% pe primii 4 metri de la suprafa i 25% dedesubt pân la fundamentul de calcar, corespunzând la o consisten plastic moale.
Sursa de umectare a fost exfiltra iile din re elele de ap .
Umezirea suplimentar datorit imersiunii controlate a fost redistribuit prin automigra ie.
Cele dou exemple expuse mai sus au mai multe
elemente comune:
- amândou sunt amplasate pe un teren loessoid pe care îl încarc cu o sarcin de ordinul a 200 kPa transmis printr-o pern de loess compactat;
- ambele au prezentat zeci de ani tas ri în perioade succesive de tasare crescând sau nul ;
- structura de rezisten i rigiditatea ei, a permis s sa preia deplas ri însemnate f r degrad ri majore;
12
Figura 12. Varia ia înclin rii globale a hotelului în decursul a peste 30 de ani de exploatare (grafic preluat din studiul geotehnic de sintez întocmit de geol. Nicolae Tase
- tas rile neuniforme i înclinarea semnificativa a construc iilor au provocat discomfortul locatarilor i au afectat exploatarea lifturilor;
- tas rile maxime dep ind 40 de cm. sugereaz c ele au rezultat din efectul comun al comprim rii p mânturilor i al deform rii lor plastice sub volum constant.
Conlucrarea a dou caracteristici ale pamântului ar
putea explica perioadele succesive f r deforma ii sau cu deforma ii crescânde:
autoredistribuirea umidit ii pamântului prin suc iune (tratat în al treilea paragraf); sensibilitatea (ascuns ) la umezire, respectiv distrugerea par ial a coeziunii pamântului (distrugere definitiv , sau reconstruit mai târziu).
5. CONCLUZII Caracterizarea edometric a sensibilit ii loessului la umezire constituie un indice util pentru clasificarea lor, dar exprim numai capacitatea lor de deformare prin comprimare.
Deforma iile terenurilor de fundare loessoide sunt îns rezultatul i altor caracteristici ale lor, dintre care prezentul articol s-a referit la: deformarea plastic (sub volum constant); capacitatea de redistribuire a umidit ii prin suc iune; sensibilitatea „ascunsa” la umezire datorit distrugerii numai par iale a coeziunii lor.
Articolul prezint mai multe tipuri de situa ii care îndrept esc tas ri îndelungate: dep irea portan ei pamântului; ridicarea nivelului apei subterane în loessuri sensibile la umezire sub sarcina geologic ; contribu ia caracteristicilor men ionate mai sus pentru a determina perioade succesive f r tas ri, intercalate cu perioade cu tas ri semnificative.
Din experien a autorului, în prima i a treia situa ie de
mai sus, cimentarea loessurilor prin injectare, constituie o solu ie posibil pentru prevenirea apari iei de noi tas ri. BIBLIOGRAFIE Bally, R.J., Antonescu, I. Loessurile în construc ii, Editura Tehnica Bucure ti, 1971, 367 pag. Bally, R.J., Ottulescu, D., Cantaragiu Ct. Cu privire la interpretarea m sur torilor de tasare ale construc iilor fundate pe loessuri sensibile la umezire sub sarcin geologic în Studii de Geotehnic , Funda ii i Construc ii Hidrotehnice, Institutul de studii i cercet ri pentru îmbu-n t iri funciare, vol. XVIII, Bucure ti, 1974, pag. 293 – 344. Bally, R.J. Some specific problems of wetted loessial soils in civil engeneering in Engineering Geology 25 (1988) pag. 303 – 324. Bally, R. J., Udrea, L. On the deformation of loessial soils Comunicare propus pentru a XIII-a Conferin Dun rean – European de Inginerie Geotehnic , Ljubliana – Slovenia 29 – 31.05.2006.
13
Chen, Z. Test resarch on collapse deformation of loess. Proc. ECSMFE, Vol. 7, Copenhaga 1995 (pag. 161 – 166). Coric, S. Geotechnical properties of macroporous loess soil relevant for roads and railroads. 10th Danube-European Conference on Soil Mechanics and Foundation Engineering, Mamaia, Romania, 1995, pag. 169 – 180,. Kane, H. Confined compression of loess. The 8th ICSMFE, Moscova, 1973 (pag. 115 – 122).
R duinea, N., En el, I., Boza , Ct. Parametrii de rezisten i deforma ie ai loessului saturat sub înc rc ri statice.
Conferin a Na ional SMFE, 1983, pag . 366 – 371. St nculescu, I. Active zone settlements for shallow foundations on loessial soils. Proc. The Fifth Australia – New Zeeland Conf. SMFE Aukland – New Zeeland, 1967, pag. 160 – 164.
LONG TERM SETTLEMENTS OF BUILDINGS ON LOESSIAL SOILS
Synopsis The author met many buildings on loessial soils affected by long term settlements. Sometimes their source was a simple and direct question. But other situations need a more elaborated explanation. The paper insists on some aspects of loess deformation able to contribute to explain the long term settlements: two types of loessial deformation (due to compression and due to deformation without volume change); moisture redistribution due to loess suction capacity; influence of “hidden” collapsibility. Some case histories concerning buildings on loessial soils affected by long time settlements are also presented. The recollection character of the paper, after some tens of years of activity, justify the inclusion of some statements and case histories already previously published. The author appreciated that the very complex loessial behavior leads, after a new analysis, to new interpretations. CONSTRUCTIONS SUR SOLS LOESSIQUES AFFECTEES PAR TASSEMENTS DE LONGUE DUREE
Résumé L’auteur a rencontre beaucoup de constructions sur sols loessiques affectées par tassements de longue durée. Il y avait de situations ou l’explication était simple et directe. Mais il y avait aussi de situations plus compliquées. L’auteur examine plusieurs aspects de la déformation du loess capables de contribuer a déchiffrer les causes des tassements de longue durée: les tassements due a la compression du sol et ceux correspondants a la déformation sans changement de volume (plastiques); la redistribution de l’humidite par la succion du loess; l’influence de la collapssibilite “cachée”. On présente ensuite quelques cas de constructions sur sols loessiques affectées par tassements de longue durée. Le caractère de récapitulation de l’expose, après de décennies d’expérience, justifie la citation de considérants et d’exemples de cas déjà publiés. L’auteur a cosidere que le très complexe comportement du loess relève a chaque nouvelle analyse de nouvelles interprétations.
14
SSUUNNTT PP MMÂÂNNTTUURRIILLEE CCOOEEZZIIVVEE LLIICCHHEEFFIIAABBIILLEE ?? V. Perlea Dr. Ing. U.S. Army Corps of Engineers Rezumat Mult timp controversat , lichefierea p mânturilor coezive a fost observat în urma unor cutremure recente i studiat prin încerc ri de laborator. Articolul de fa î i propune s prezinte, la nivelul anului 2005, metodele de evaluare a sensibilit ii la lichefiere a p mânturilor coezive, în compara ie cu principiile folosite pentru caracterizarea lichefiabilit ii nisipurilor. O ampl anex prezint detaliile necesare aplic rii practice a metodelor prezentate, atât pentru caracterizarea comport rii la solicit ri dinamice a p mânturilor coezive cât i a nisipurilor.
1. INTRODUCERE Fenomenul de lichefiere este în general asociat cu nisipurile fine, afânate, a c ror comportare particular în timpul cutremurelor puternice a fost observat în special prin formarea unor vulcani, eject ri de nisip prin fisurile existente în p tura de p mânt coeziv care acoper de obicei depozitele aluviale. Criteriile elaborate în urm cu 20-30 de ani considerau determinant compozi ia granulometric , al turi de starea de îndesare i grosimea stratului coeziv de acoperire.
Ulterior, rezultatele încerc rilor de laborator precum i observa ii în natur au determinat extinderea domeniilor de varia ie a acestor parametri pentru p mânturi lichefiabile. Astfel, de i este recunoscut faptul c nisipurile fine, cu permeabilitate relativ mic , sunt mai u or lichefiabile decât cele grosiere, nu este exclus lichefierea pietri urilor i chiar a anrocamentelor dac disiparea presiunii apei din pori generate de solicitarea dinamic este împiedicat de materialele din jur. Pe de alt parte, coeziunea p mânturilor pr foase sau chiar argiloase nu poate totdeauna s împiedice deforma ii apreciabile în urma cre terii presiunii apei din pori, mai ales dac aceast coeziune se reduce prin saturare.
Starea de îndesare controleaz tipul de lichefiere: depozitele afânate pot fi afectate de lichefierea propriu-zis , iar cele îndesate de mobilitatea ciclic ce le confer oarecare rezisten rezidual , dup lichefiere. Grosimea p turii de acoperire din p mânt coeziv poate masca fenomenul de lichefiere, dar nu îl împiedic .
2. CAZURI DE LICHEFIERE A UNOR P MÂNTURI COEZIVE Una dintre cele mai vechi relat ri a lichefierii unui depozit natural coeziv este cea a unor alunec ri de teren produse în decembrie 1920 în provincia Kansu din China, ca urmare a
unor puternice mi c ri seismice (Close i McCormick, 1922). Ceea ce a fost neobi nuit i probabil unic a fost faptul c depozitele de loess lichefiate erau practic uscate.
ocul seismic a provocat pr bu irea unor locuin e s pate în loess i depozitul s-a lichefiat ca urmare a comprim rii aerului. Zece ora e i sute de sate au fost afectate, unele dintre acestea fiind complet acoperite de valul de praf curs de-a lungul v ilor. Num rul victimelor a fost estimat între 100.000 i 200.000.
Ishihara i al ii (1990) relateaz alte alunec ri în depozite de loess eolian, de tipul curgerilor noroioase, provocate de un cutremur moderat (numit Gissar, dup numele unui sat din apropierea epicentrului), cu magnitudinea de 5,5, în apropiere de Du anbe, Tadjikistan. Multiple alunec ri s-au produs în patru zone, unele dintre ele acoperind sute de case cu pân la 5 metri de noroi. Ceea ce a fost considerat unic i nea teptat a fost, pe lâng solicitarea seismic redus (accelera ia maxim m surat în zona epicentral a fost de 0,15 g iar durata cutremurului nu a dep it 4 secunde), panta relativ mic a terenului. Curgerile noroioase s-au deplasat sute de metri i chiar peste un kilometru, de-a lungul unui teren aproape orizontal. Autorii au constatat c depozitul saturat cu apa infiltrat din sistemele de iriga ii erau pe cale de a se pr bu i înainte de producerea cutremurului, dar curgerile noroioase nu s-ar fi produs la pante atât de reduse f r contribu ia cutremurului.
În cel pu in un caz alunecarea a avut un caracter regresiv, fenomen care necesit for e relativ mici pentru a se dezvolta.
Loessurile nu sunt singurele p mânturi pr foase susceptibile de lichefiere în urma activit ii seismice. Lichefierea p mânturilor cu con inut ridicat de frac iune fin (în cele ce urmeaz frac iunea fin va fi considerat în conformitate cu defini ia din standardul american ASTM D 2487, particulele care trec prin sita de 75 microni) a fost observat de mult timp în Japonia. De altfel a a numitul
15
shirasu de origine vulcanic , considerat u or lichefiabil, este de fapt foarte asem n tor cu ceea ce numim noi, loess.
O alta categorie de depozite pr foase lichefiabile sunt de eurile miniere depozitate în halde. Exemple clasice de iazuri de decantare lichefiate i cedate catastrofal în urma cutremurelor sunt iazurile minelor de cupru El Teniente i El Cobre din Chile (1929 i, respectiv, 1965), sau iazul minei de aur Mochikoshi din Japonia cedat în 1978. Încerc rile de laborator au ar tat c lamurile cu plasticitate redus au o rezisten la forfecare ciclic sensibil mai mic decât a celor cu indicele de plasticitate de ordinul a 15 – 20 (Ishihara i al ii, 1980). Cowherd i Corda (1998) au observat prin încerc ri de laborator c lamurile ob inute la prelucrarea c rbunelui, cu un indice de plasticitate în general mai mic de 15, pot fi caracterizate din punct de vedere al lichefiabilit ii prin metodele folosite la nisipuri.
Perlea (2000) enumer o serie de semnal ri în literatur a reducerii rezisten ei la lichefiere a p mânturilor coezive, similare lichefierii: în timpul cutremurelor puternice Haicheng (1975) i Tangshan (1976) în China; în Japonia, în timpul cutremurelor Fukui (1948), Tohnankai (1944), Niigata (1964), Tokachi-Oki (1968), Izu-Oshima-Kinkai (1978) i Hokkaido Nansai-Oki (1993); în Statele Unite în New Madrid, Missouri (1811-12), Charleston, Carolina de Sud (1886), Anchorage, Alaska (1964) i în urma cutremurului Borah Peak, Idaho (1983); în Adapazari, Turcia (1999); maluri de loess pe malul bulg resc al Dun rii, în timpul cutremurului din Vrancea (1977).
Pe baza numeroaselor cazuri de lichefiere detaliate în literatura tehnic de specialitate, Perlea i al ii (2001) au întocmit graficul din figura 1, unde sunt marcate evenimentele cele mai dep rtate de sursa seismic pentru o magnitudine dat , ceea ce a permis definirea unor înf ur tori, separat pentru terenuri nisipoase i argiloase. Compararea celor dou înf ur tori sugereaz faptul c nisipurile sunt mult mai u or lichefiabile decât p mânturile coezive. De men ionat îns c graficul are o valoare numai calitativ , întrucât se bazeaz în principal pe eviden a lichefierii prin apari ia unor vulcani la suprafa a terenului; lichefierea nisipului acoperit cu straturi groase de p mânt coeziv nu se eviden iaz la suprafa ; pe de alt parte, este foarte probabil ca lichefierea p mânturilor coezive s fie i mai greu de detectat. Datele folosite la întocmirea grafi-cului sunt prezentate în tabelul 1, unde cu M s-a notat magnitudinea cutremurului i cu R distan a epicentral a evenimentelor cele mai dep rtate de sursa seismic pentru o magnitudine dat . De remarcat c p mânturile pr foase dar sensibile la umezire (loessuri) s-ar situa pe graficul din figura 1 foarte aproape de înf ur toarea inferioar , definit de nisipuri: cutremurul Vrancea din 1977 a generat pr bu irea unor maluri de loess în Bulgaria (M = 7,2, R = 180 km, Perlea i Perlea, 1984); cutremurul Gissar, Tadjikistan, 1989 (M = 5,5, Ishihara i al ii, 1990) a provocat lichefierea
loessului la distan a R = 4 km). Tot sub înf ur toarea p mânturilor coezive se pot situa punctele corespunz toare p mânturilor sensibile la deforma ii de forfecare (argilele senzitive). Se presupune îns c aceste p mânturi erau deja într-o stare de echilibru instabil înc înainte de cutremurul care le-a declan at mi carea.
7 6 54
3
2
1
11 10
98
4
5
6
7
8
9
1 10 100 1000
Distanta epicentrala (km)
Mag
nit
ud
ea R
ich
ter,
M Limita inferioara - pamanturi coezive
Limita inferioara - toate
tipurile de pamant
Figura 1. Distan a maxim pân la care s-au observat
fenomene de lichefiere: în nisipuri (linia plin , înf ur toare a tuturor punctelor) i în p mânturi coezive
(linia întrerupt , înf ur toare a cercurilor albe)
Tabelul 1. Evenimente seismice folosite la definirea înf ur toarelor în figura 1
Cutremur Num r
în Fig.1 Tip de p mânt M
R [km]
1 Alaska, USA, 1964 8,5 500 Nisip 2 Vrancea, România, 1977 7,2 240 Nisip 3 Borrego, USA, 1977 6,5 55 Nisip 4 Cairo, Egipt, 1992 5,9 20 Nisip 5 Chiapas, Mexic, 1975 5,5 6 Nisip 6 Daly City, USA, 1957 5,3 5 Nisip 7 Nagaoka, Japonia, 1961 5,2 1 Nisip 8 Tohnankai, Japonia, 1944 8,3 160 P mânturi pr foase 9 Tangshan, China, 1976 7,8 84 Praf nisipos (50% praf i argil ) 10 Fukui, Japonia, 1948 7,2 3 P mânturi pr foase 11 Borah Peak, USA, 1983 7,2 2 Praf argilos (55% praf, 20% argil )
16
Observa ii în urma unor cutremure mai recente au confirmat pozi ia înf ur torii pentru p mânturi coezive ar tat în figura 1, situându-se deasupra ei: - Cutremurul Chi-Chi din Taiwan în 1999 (M = 7,6,
Martin i al ii, 2004). Numeroase cl diri fundate pe p mânturi coezive s-au tasat ori s-au înclinat ca urmare a ced rii terenului de fundare. Falia care a generat cutremurul a trecut pe la marginea ora ului, la o distan de maximum 1 km de zonele cu degrad ri.
- Cutremurul Kocaeli, Turcia, 1999 (M = 7,4, Bray i al ii, 2004). Cel mai mult a suferit localitatea Adapazari, unde peste 5.000 de cl diri (27% din total) au fost par ial sau total distruse. Centrul ora ului este la 7 km de falia care a provocat cutremurul. Majoritatea cl dirilor afectate de cedarea terenului erau fundate pe p mânt coeziv, cu 60-90% con inut de particule fine (praf i argil ), pân la 30% particule mai mici de 5 microni, limita de curgere între 22 i 37, indicele de plasticitate între 0 i 12.
3. CARACTERISTICILE FIZICE ALE P MÂNTURILOR LICHEFIABILE Lichefierea nisipului, cu sau f r con inut de particule fine (pr foase sau argiloase), a fost studiat intens în ultimele 3 decenii i a devenit un fenomen prognozabil. Cel mai utilizat procedeu de evaluare a sensibilit ii la lichefiere a depozitelor naturale, cu suprafa orizontal , este a a numitul Procedeu Simplificat, elaborat de Seed i Idriss c tre sfâr itul anilor ’60 i publicat într-o form îmbu-n t it în urm cu câ iva ani (Youd i al ii, 2001). De i autorii procedeului nu delimiteaz granulometric domeniul de aplicabilitate al procedeului, este evident c acesta nu poate fi aplicat decât la p mânturile de tipul celor a c ror comportare a fost folosit la calibrarea sa. Acestea sunt p mânturi nisipoase, necoezive, dar i cu un con inut apreciabil de particule fine (praf i argil ) care le confer o oarecare coeziune. O prezentare detaliat a acestui pro-cedeu este inclus într-o anex a acestui articol.
Procedeul semiempiric simplificat (prezentat în anex ) se bazeaz pe observa ia c atât lichefiabilitatea cât i rezisten a la penetrare standard (numit în cele ce urmeaz SPT, abreviere a denumirii Standard Penetration Test în englez ) sau rezisten a la penetrare a conului în penetrarea cu con (CPT, de la Cone Penetration Test) sunt afectate în acela i sens de o serie de parametri de stare: gradul de îndesare, vechimea depozitului, gradul de supraconsolidare. Con inutul de particule fine îns , poate m ri rezisten a la lichefiere i reduce rezisten a la penetrare. De aceea SPT i CPT nu pot fi folosite pentru caracterizarea lichefiabilit ii p mânturilor coezive. A a cum se arat în anex (sub-capitolul 2.1), nisipurile cu con inut important de particule fine pot fi analizate cu procedeul SPT pentru nisip curat dup ce valorile ob inute pe teren sunt corectate pentru ob inerea unor valori echivalente.
Într-o lucrare anterioar (Perlea, 2004) s-a ar tat c o serie de p mânturi coezive, ale c ror caracteristici îndeplinesc a a numitul criteriu chinezesc, trebuie consi-derate lichefiabile, sau mai corect vulnerabile la solicit ri dinamice. În ultimii ani îns s-a constatat c acest criteriu nu explic ced ri ale terenului în urma unor cutremure recente. De exemplu, Andrews i Martin (2000) consider c numai p mânturile cu limita de curgere mai mare sau egal cu 32 i care au mai mult de 10% particule argiloase (definite prin limita de 2 microni) nu sunt susceptibile la lichefiere. Seed i al ii (2003), pe baza în special a observa iilor în urma cutremurelor Chi-Chi i Kocaeli din 1999, au modificat criteriul chinezesc a a cum se arat în figura 2, care porne te de la graficul de plasticitate tip Casagrande. Se definesc trei zone: A – p mânturile în aceast zon sunt considerate susceptible la lichefierea clasic ; B – pot fi lichefiabile, astfel c trebuie încercate în laborator; i C – p mânturile care nu se afl în zonele A sau B nu sunt în general susceptibile la lichefiere clasic dar pot fi senzitive i, ca urmare, vulnerabile la reducerea semnificativ a rezisten ei, prin remodelare (distrugerea structurii) sau deplas ri de forfecare mari.
Boulanger i Idriss (2004) consider c trebuie s se
renun e complet la folosirea Criteriului Chinezesc. De remarcat c este vorba de acela i Idriss care, cu peste 30 de ani în urm lansa, împreun cu somitatea Harry Bolton Seed i Ignacio Arango, acest criteriu în forma sa original .
Autorii definesc dou categorii de p mânturi care se comport diferit când sunt solicitate dinamic (Boulanger i Idriss, 2005):
nisipoase (sand-like), pentru care se recomand folosirea termenul de lichefiere, i
argiloase (clay-like), pentru care termenul cedare ciclic pare mai adecvat.
0
10
20
30
40
0 10 20 30 40 50 60
Limita superioara de plasticitate, wL (%)
Indi
cele
de
plas
tici
tate
, IP
.
12
Zona A
Argile argile nisipoase
Argile,
argile
Argile prafoase (AP)
AP si P
Prafuri (P)
Luturi
Prafuri,
prafuri
il
Zona B
Zona A - pamanturi potential
lichefiabile daca w > 0,8 wL
Zona B - pamanturi care trebuie
incercate daca w > 0,85 wL
Aplicabil cand FC > 20% daca IP >
74
Figura 2. Criteriul de evaluare a lichefiabilit ii p mânturilor coezive, dup Seed i al ii (2003)
În ambele categorii de p mânturi solicit rile ciclice induc cre teri importante ale presiunii apei din pori în condi ii nedrenate. La o prob de nisip încercat în labo-
17
rator cre terea presiunii apei din pori este progresiv , dar deforma iile specifice r mân mici pân când raportul presiunii apei din pori (ru = u/ 3c’, unde u este cre terea presiunii apei din pori i 3c’ este efortul principal minim efectiv de consolidare) se apropie de 100%, moment în care deforma ia specific cre te rapid cu fiecare ciclu de înc rcare adi ional. La o argil deforma ia specific r mâne redus pân pe la ru = 80% dup care deforma ia cre te rapid cu fiecare ciclu. Amortizarea hysteretic corespun-z toare unui ciclu disipeaz mai mult energie la p mânturile argiloase decât la cele nisipoase, corespunz tor p str rii unei p r i din efortul efectiv ini ial pe întreaga durat a unui ciclu.
Pentru aplica ii practice i în lipsa unor încerc ri de laborator i teren detaliate, Boulanger i Idriss (2005) recomand s se considere c p mânturile se vor comporta ca argiloase dac indicele de plasticitate, IP este egal sau mai mare decât 7. (Criteriul este valabil în special la prafuri; argilele pr foase pot avea o comportare argiloas la IP egal cu 5 sau 6.) Autorii consider c nici con inutul de frac iune argil , nici umiditatea natural în raport cu limita superioar de plasticitate nu sunt indicative din punct de vedere al tipului de comportare. Este adev rat c umiditatea raportat la limita superioar de plasticitate sau indicele de consisten sunt utile pentru estimarea consecin elor proba-bile ale ced rii ciclice. Un indice de consisten redus demonstreaz prezen a unei argile senzitive, la care cedarea ciclic poate avea rezultate dramatice prin pierderea unei p r i importante din rezisten ; pe de alt parte, la un indice de consisten ridicat (de exemplu la argile compactate) consecin ele ced rii sunt probabil minore, corespunz toare pierderii unei mici p r i din rezisten . (Prin analogie, lichefierea nisipurilor afânate poate induce deforma ii mari în timp ce lichefierea – sau mobilitatea ciclic – a nisipu-rilor îndesate provoac în general deforma ii minore.) Ceea ce vor autorii s sublinieze, nu este c umiditatea (ca m sur a îndes rii) nu ar fi un factor important în prognoza comport rii, ci c nu este un indice util în diferen ierea comport rii de tip argilos sau nisipos.
Susceptibilitatea p mânturilor argiloase la cedare ciclic poate fi determinat prin încerc ri de laborator, sau evaluat prin procedeul lui Boulanger i Idriss (2004) care coreleaz rezisten a ciclic a p mântului cu rezisten a la forfecare monoton nedrenat . Ambele procedee sunt descrise în detaliu în anex . 4. CONSECIN ELE PROBABILE ALE LICHEFIERII (CED RII CICLICE) ÎN CAZUL P MÂNTURILOR ARGILOASE Consecin ele lichefierii p mânturilor argiloase (sau a ced rii ciclice, termen preferat pentru descrierea pierderii rezisten ei p mânturilor coezive în urma unor solicit ri de tip seismic) sunt în general mai pu in dramatice decât în cazul p mânturilor nisipoase. Acesta este probabil i moti-
vul pentru care p mânturile coezive au fost socotite mult timp imune la solicit ri dinamice.
Un factor determinant pentru producerea unor deforma ii mari în urma ced rii ciclice a p mânturilor coezive este senzitivatea, adic raportul dintre rezisten a la forfecare nedrenat de vârf (maxim , a unei probe netulburate) i cea rezidual (a unei probe remaniate). Prin analogie cu nisipurile, se poate face urm toarea compara ie:
Similar cu nisipurile afânate, p mânturile coezive manifest o pierdere mai important a rezisten ei în urma solicit rilor dinamice dac sunt normal consolidate, ceea ce înseamn de obicei valori relativ mari ale: umidit ii naturale (wn), indicelui de lichiditate [ Il = (wn – wp) / IP], i senzitivit ii ( St = su / sr). Similar cu nisipurile îndesate, p mânturile coezive pierd numai o mic parte a rezisten ei când sunt solicitate dinamic dac sunt bine compactate sau puternic supraconsolidate i în consecin au valori relativ mici ale wn, Il, i St. De aceea, cedarea ciclic a p mânturilor argiloase nu
înseamn neap rat probleme majore; este îns necesar aprecierea deforma iilor probabile. În general, la valori mici ale wn sau Il sau mari ale raportului de supra-consolidare (OCR) rezisten a rezidual devine important i poten ialul de deformare scade. Deplas rile probabile în lungul unei suprafe e poten iale de cedare pot fi evaluate prin procedee de tip Newmark, sau cu ajutorul unor programe bazate pe elemente finite sau diferen e finite (de exemplu DYNAFLOW, TARA, sau FLAC, pentru a enumera numai cele cu care autorul a avut contact).
Raportul de supraconsolidare are o influen major asupra comport rii p mânturilor argiloase la solicit ri ciclice, deoarece influen eaz atât rezisten a la cedare ciclic (CRR) cât i nivelul consecin elor ced rii ciclice, respectiv m rimea deplas rilor. De exemplu, o argil cu OCR = 8 are CRR de 5 ori mai mare decât una cu OCR = 1 i este mult mai pu in afectat de prezen a eforturilor de
forfecare statice, ca de exemplu într-un taluz (Boulanger i Idriss, 2004).
Rezisten a la forfecare nedrenat a p mânturilor argiloase este în general mai mic dup înc rcarea ciclic decât era înainte, cuantumul de reducere depinzând de tipul de p mânt i de deforma ia acumulat în timpul solicit rii ciclice (Castro i al ii, 2003, a se vedea descrierea detaliat a rezultatelor unor încerc ri de laborator pe p mânturi argiloase în anex ). Cedarea ciclic este definit prin momentul în care rezisten a la forfecare nedrenat scade pân la valoarea rezidual ; din acest moment deplas rile devin foarte mari, putând atinge propor ii catastrofale. Se men ioneaz îns c , spre deosebire de nisipuri la care deforma iile devin importante numai dup producerea lichefierii, la p mânturile argiloase deforma iile cresc pro-gresiv înainte de atingerea ced rii ciclice.
18
5. CONCLUZII P mânturile cu granula ie fin (care pot fi definite ca având un con inut de peste 50% particule mai mici de 0,075 mm, frac iunile praf i argil ) pot avea sub ac iunea solicit rilor dinamice o comportare de tip nisipos sau argilos. Se pare c IP > 7 (unde IP este indicele de plasticitate) este un criteriu acceptabil i acoperitor pentru aprecierea p mântului drept argilos (acoperitor, în sensul c reco-mand evaluarea lichefiabilit ii unor p mânturi argiloase cu criteriile specifice nisipurilor).
Evaluarea comport rii la solicit ri dinamice a p mânturilor, în particular în timpul cutremurelor, necesit : (1) determinarea poten ialului de lichefiere sau de reducere substan ial a rezisten ei la forfecare i (2) prognoza consecin elor probabile ale lichefierii prin amorsarea unor deplas ri importante sau pierderea capacit ii portante. Chiar dac se lichefiaz mai greu, p mânturile coezive pot suferi deform ri importante înainte de a- i pierde mare parte din rezisten , cu consecin e comparabile cu ale nisipurilor lichefiate.
Lichefierea nisipurilor este definit de regul prin momentul în care presiunea apei din pori în exces egaleaz efortul normal efectiv ini ial, moment în care i deforma iile devin importante; în cazul încerc rilor triaxiale ciclice, se constat de obicei c lichefierea corespunde unei deforma ii axiale ciclice de ordinul a 5%. Pentru determinarea poten-ialului de lichefiere a nisipurilor metodele preferate sunt
penetrarea dinamic standard (SPT) sau static cu con (CPT). Încerc rile de laborator nu sunt recomandate din cauza imposibilit ii încerc rii unor probe de nisip cu adev rat netulburate.
Cedarea ciclic a p mânturilor argiloase poate fi definit prin reducerea rezisten ei la forfecare nedrenate de la valoarea de vârf (su) la cea rezidual (sr). Metoda preferat de determinare a rezisten ei nedrenate la argile este forfecarea cu palete pe teren (VST). În lipsa unor încerc ri specifice de laborator, rezisten a la cedare ciclic (CRR) a p mânturilor argiloase poate fi corelat cu rezisten a la forfecare nedrenat .
De remarcat c la p mânturile argilose, spre deosebire de cele nisipoase, deforma ii apreciabile se observ înainte ca presiunea apei din pori în exces s egaleze efortul normal efectiv ini ial. În cazul exemplului prezentat în detaliu în anex , p mântul a p strat dup solicitarea ciclic cea mai mare parte a rezisten ei nedrenate ini iale, chiar dac deforma ia specific axial a fost de ordinul a 10% (respectiv 15% deforma ie specific unghiular ). Abia la deforma ii mai mari rezisten a la forfecare nedrenat scade la valori apropiate de rezisten a rezidual .
Este deci posibil ca deforma iile s nu mai fie tolerabile
chiar dac cedarea ciclic (definit ca în paragraful precedent) nu s-a produs înc .
De aceea, în cazul evalu rii stabilit ii construc iilor de importan deosebit (baraje, centrale nucleare etc.)
construite în zone cu seismicitate ridicat (de exemplu unde accelera ia de calcul maxim la suprafa a terenului este de ordinul 0,2g sau mai mare) este necesar studierea în laborator a comport rii ciclice a argilelor i evaluarea prin calcul a deforma iilor probabile. ANEXA: PROCEDEE DE EVALUARE A LICHEFIABILIT II P MÂNTURILOR A.1. ESTIMAREA EFORTURILOR DE FORFECARE CICLIC INDUSE DE CUTREMUR Procedeul simplificat al lui Seed i Idriss (1971) permite estimarea eforturilor ciclice induse în teren cu suprafa a orizontal de propagarea vertical a undelor de forfecare generate de cutremur. Raportul eforturilor ciclice de vârf (CSRmax, abreviere a Cyclic Stress Ratio) rezult din rela ia:
max 0max max' '
0 0
CSR vd
v v
a rτ σ
σ σ= = (1)
unde:
amax - accelera ia de vârf la suprafa a terenului (în frac iune din accelera ia gravita ional );
v0 - efortul unitar vertical total la adâncimea investigat ; ’v0 - efortul unitar vertical efectiv, de consolidare, la
aceea i adâncime; rd - un factor de reducere care ia în considerare flexibilitatea unei coloane de p mânt (rd = 1 corespunde comport rii unui corp rigid).
CSRmax este apoi multiplicat cu factorul re, care în
procedeul simplificat Seed-Idriss are valoarea 0,65, pentru a se ob ine un CSR reprezentativ pentru cea mai mare parte a ciclurilor reprezentative de-a lungul întregii durate a solicit rii seismice:
max 0max' '
0 0
CSR 0,65 0,65 vd
v v
a rτ σ
σ σ= = (2)
Expresia original a factorului rd (Seed i Idriss, 1971)
era o rela ie medie, simpl , având ca variabil numai adâncimea, dedus pe baza a numeroase calcule pentru diferite accelerograme si tipuri de coloane de p mânt. De exemplu, Youd i al ii (2001) citeaz urm toarele rela ii simple, cu adâncimea de la suprafa a terenului ca singur variabil :
1,0 0, 00765 , cand 9,15m, si
1,174 0,0267 , cand 9,15< 20 md
d
r z z
r z z
= − ≤
= − ≤ (3)
19
Recent, Cetin i al ii (2004) au recomandat o expresie mult mai complicat , având ca variabile în afara adâncimii de la suprafa a terenului (z) i a principalelor caracteristici ale cutremurului (magnitudine de moment, Mw i accelera ia orizontal de vârf la suprafa a terenului, amax) un parametru care caracterizeaz rigiditatea terenului (V*s,12m, valoarea reprezentativ a vitezei undelor seismice de forfecare pentru primii 12 metri de la suprafa ). De fapt, dac principalele caracteristici ale cutremurului i rigiditatea terenului sunt cunoscute, este totdeauna preferabil ca max s fie determinat direct, de exemplu cu ajutorul programului SHAKE. De aceea, o expresie mai simpl (Idriss i Boulanger, 2004) este cea recomandat :
( ) ( ) ( ) ( )[ ] ln sau expd w d wr z M r z z Mβ α β= = + (4)
unde:
( )
( )
1, 012 1,126 sin 5,13311, 73
0,106 0,118sin 5,14211, 28
zz
zz
α
β
= − − +
= + +
Se men ioneaz faptul c folosirea rela iei (4)
presupune folosirea i a rela iei (14) deduse de aceia i autori, a a cum se va ar ta mai departe. Rela ia (3) este compatibil cu rela ia (12).
Folosirea procedeului simplificat pentru analizarea lichefiabilit ii depozitelor mai adânci de 20 metri nu este recomandat de autorii lui. În astfel de cazuri se recomand un studiu detaliat de r spuns seismic. A.2. EVALUAREA REZISTEN EI LA LICHEFIERE A P MÂNTURILOR NISIPOASE Teoretic, rezisten a la lichefiere a p mânturilor ar trebui s fie determinat în laborator, pe probe netulburate. În cazul p mânturilor necoezive, numai tehnici speciale (cum ar fi înghe area) pot furniza probe acceptabile din punct de vedere al tulbur rii i al posibilit ii de reproducere în laborator a st rii de eforturi din teren. Din cauza costului ridicat al unor astfel de procedee, evaluarea rezisten ei la lichefiere a p mânturilor nisipoase se face de regul cu ajutorul încerc rilor in-situ: penetrarea dinamic standard (SPT), penetrarea cu con (CPT), m surarea vitezei undelor de forfecare seismice i penetrarea Becker (pentru nisipuri cu pietri ). Dintre acestea, primele dou sunt cele mai utilizate i vor fi prezentate în cele ce urmeaz . A.2.1. Folosirea rezultatelor penetr rii dinamice standard, SPT
Rezultatul SPT se exprim prin (N1)60, num rul de lovituri pentru penetrarea standard (30 cm) normalizat pentru un efort vertical efectiv de 100 kPa i o eficien a c derii berbecului de 60%. De remarcat c SPT a a cum e folosit pentru determinarea lichefiabilit ii nisipurilor difer esen ial de practica româneasc : berbecul ac ioneaz deasupra suprafe ei terenului, folosirea noroiului de foraj sub nivelul apei este obligatorie, etc. Youd i al ii (2001) sintetizeaz folosirea SPT în procedeul simplificat prin rela iile:
(N1)60 = Nm CN CE CB CR CS (5) unde:
Nm - num rul de lovituri m surat în încercarea standard;
0,5
'0
PaCNvσ
= este un factor de normalizare a Nm
pentru un efort vertical efectiv de referin , Pa = 100 kPa; CE - corec ie pentru energia aplicat de berbec, egal cu 1,0 când energia cinetic aplicat este 60% din energia poten ial ; CB - factor de corec ie pentru diametrul g urii de foraj, egal cu 1,0 pentru diametrul cuprins între 65 i 115 mm, 1,05 pentru diametrul de 150 mm i
1,15 pentru diametrul de 200 mm; CR - factor de corec ie pentru lungimea tijelor între mai i scula de penetrare, egal cu 0,75 pentru tije de maximum 3 m, 0,8 pentru tije între 3 i 4 m, 0,85 pentru tije între 4 i 6 m, 0,95 pentru tije între 6 i 10 m, 1,0 pentru tije cu lungimea total de peste 10 m; CS = 1,0 pentru scula standard i între 1,1 i 1,3 dac în scul se g se te i un tub carotier.
Dac nisipul con ine un procent apreciabil de
particule fine, definit prin procentul de frac iuni praf i argil (FC in procente reprezentând con inutul de particule care trec prin sita de 0,076 mm), o valoare echivalent pentru nisip curat, (N1)60,cs se ob ine cu rela ia:
(N1)60,cs = + (N1)60 (6)
unde:
= 0 pentru FC < 5% = exp[1,76 – (190 / FC2 ) pentru 5% < FC < 35% = 5 pentru FC > 35%; = 1 pentru FC < 5% = [0,99 + (FC1,5 / 1000] pentru 5% < FC < 35% = 1,2 pentru FC > 35%.
20
Rezisten a la lichefiere a nisipului normalizat , CRR (abreviere pentru cyclic resistance ratio) pentru un cutremur cu magnitudinea de moment Mw = 7,5 rezult din rela ia urm toare, propus ini ial într-o form grafic de Seed i Idriss, 1985 i ajustat ulterior:
( )
( )
( )
1 60,1 135 50
7,5 2 134 1 60, 10 451 60, 200
N cs
CRRN cs N cs
+= +−
⋅ + −
(7)
Rela ia este considerat valabil (adic modeleaz în
mod corespunz tor curba elaborat empiric) pentru (N1)60,cs < 30. La valori mai mari nisipul poate fi considerat nelichefiabil, deci evaluarea rezisten ei nu este necesar . A.2.2. Folosirea rezultatelor penetr rii statice cu con, CPT Penetrarea cu con este mai standardizat la nivel interna ional, dar exist mai pu ine cazuri de lichefieri cu m sur tori CPT, iar corela iile cu SPT introduc erori suplimentare. De aceea evaluarea rezisten ei la lichefiere prin SPT este în general preferat ; CPT este totu i pe locul doi în ordinea preferin ei. Exist numeroase metode pentru folosirea CPT. Grupul de exper i care au aderat la metodologia descris în articolul publicat de Youd i al ii, 2001, recomand folosirea procedeului lui Robertson i Wride (1998); de aceea numai acest procedeu va fi descris în continuare.
CPT cu traductori electrici m soar doi parametri: rezisten a pe con, qc, i frecarea pe man et , fs. Ace tia trebuie normaliza i, adic redu i la o anumit stare de eforturi i exprima i în form adimensional . Parametrul adimensional numit rezisten a pe con normalizat , qc1N, se ob ine cu rela ia:
( )IN
'
0
cc n
v
σ= (8)
unde atât qc , rezisten a pe con, cât i ’vc , efortul vertical efectiv la nivelul m sur torii, sunt exprima i în 105 Pa
(atmosfere). Factorul ( )'
1n
vcσ tinde s devin mare în
apropierea suprafe ei: valori mai mari de 1,7 nu trebuie aplicate. Exponentul n variaz între 0,5 i 1,0, în func ie de tipul de p mânt: 0,5 pentru nisipuri curate, în jur de 0,7 pentru prafuri i 1,0 pentru argile. Procedeul CPT nu poate fi aplicat decât la nisipuri i nisipuri pr foase. Pentru verificarea aplicabilit ii metodei se determin a a numitul indice al comport rii:
( ) ( )2 2 0,5
3, 47 log 1, 22 logc Q FI − + += (9)
unde ( )
0
'
0
c v
n
v
σ
σ
−= i ( )100 %s
c vc
fF
q σ= ⋅
−
, to i parametrii fiind
exprima i în 105Pa (atmosfere).
Dac Ic > 2,4 sau F < 1,0% metoda nu poate fi aplicat i recoltarea de probe netulburate i încercarea lor în laborator sunt recomandate.
Rezisten a la penetrare a conului normalizat , qc1N, pentru nisipuri pr foase se corecteaz , în vederea ob inerii unei valori echivalente a nisipului curat, cu rela ia:
IN, INc cs c cq K q= ⋅ (10)
unde:
Kc = 1,0 când Ic < 1,64 i Kc = - 0,403 Ic
4 + 5,581 Ic3 – 21,63 Ic
2 când Ic > 1,64. Rezisten a la lichefiere a nisipului normalizat , CRR
pentru un cutremur cu magnitudinea de moment Mw = 7,5 rezult din urm toarele rela ii:
IN,0,833 0, 057,5 1.000
qc csCRR = + (11a)
dac qc1N,cs < 50
IN,93 0, 087,5 1.000
qc csCRR = + (11b)
dac 50 < qc1N,4 < 160
unde qc1N,cs , rezisten a nisipului curat la penetrare a conului normalizat pentru o presiune de 100 kPa, este exprimat în 105 Pa (atmosfere).
A.2.3. Factorul de corec ie pentru magnitudine, MSF Criteriile din rela iile (7) i (11a,b) se aplic numai la cutremure cu magnitudinea 7,5. Cutremurele cu magni-tudine mai mic , de i pot induce eforturi ciclice similare, au în general o durat mai mic , induc mai pu ine cicluri i, în mod normal, rezisten a p mântului la lichefiere este mai mare când magnitudinea este mai mic . Se define te factorul de corec ie pentru magnitudine, MSF (abreviere a expresiei magnitude scaling factor) cu rela ia:
2,562,24
2,56
10
7,5w
w
MMSF
M
−
= = (12)
21
Rezisten a la lichefiere corectat pentru magnitudine rezult astfel:
CRR = MSF . CRR7,5 (13) Recent, Boulanger i Idriss (2004) au reevaluat MSF,
separat pentru p mânturi nisipoase i argiloase. Pentru p mânturi nisipoase rela ia este:
nisip 6,9 exp 0,058 1,84
wMMSF = ⋅ − − < (14)
Aceast rela ie a fost folosit la determinarea de c tre
Boulanger i Idriss a factorului rd ca func ie de magnitudine i trebuie folosit când rela ia (4) este luat în considerare.
A.2.4. Coeficientul de siguran la lichefiere Coeficientul de siguran (or factorul de siguran , FS) la lichefiere se evalueaz astfel:
CRR
FS K KCSR σ α= ⋅ ⋅ (15)
unde:
CRR - rezisten a la lichefiere normalizat , corectat pentru magnitudine, ob inut din rela ia (13); CSR - efortul ciclic reprezentativ normalizat, ob inut din rela ia (2); K - coeficient de corec ie pentru eforturi mari, în afara domeniului pentru care au existat date utilizate la elaborarea procedeului simplificat (adâncimi ale depozitului lichefiabil de maximum 15 m); K - coeficient de corec ie pentru considerarea existen ei unor eforturi statice de forfecare în planul de ac iune a solicit rii seismice. Procedeul simplificat a fost elaborat pentru depozite practic orizontale, la care eforturile de forfecare sunt nule pe planuri orizontale, unde undele de forfecare seismice ac ioneaz când mi carea se propag de la roca de baz c tre suprafa . Aplicarea acestui coeficient permite extrapolarea metodei la situa ii ca cele întâlnite sub taluzurile barajelor din materiale locale.
Coeficientul K poate fi evaluat cu urm toarea rela ie
(Hynes i Olsen, 1999), recomandat i de Youd i al ii (2001):
( )1'
0
f
v
a
KPσ
σ−
= (16)
unde: ’v0 - efortul unitar vertical efectiv la adâncimea
investigat , în 105 Pa (atmosfere); Pa - un efort unitar de referin egal cu 1 atmosfer , în acelea i unit i cu ’v0, deci egal cu 1; f = 0,7-0,8 pentru densit i relative ale nisipului de 40%-60% i 0,6-0,7 pentru densit i relative ale nisipului de 60%-80%. Cetin i al ii (2004) consi-der c f trebuie corelat cu rezultatul SPT, variind de la 0,6 la 0,8 când (N1)60,cs variaz de la 40 la 5.
Mai recent, Idriss i Boulanger (2004) recomand urm toarea rela ie:
'01 ln 1,0v
a
K CPσ σ
σ= − ≤ (17)
unde C este definit dup dorin , în func ie de densitatea relativ , DR, sau rezultatele încerc rilor de penetrare in-situ:
1
18,9 17,3 R
CDσ =
−
sau
( )0,5
1 60
1
18,9 2,55 0,3C
Nσ =
− ≤
sau
( )0,264
1
10,3
37,3 8, 27 c N
Cq
σ = ≤−
Evaluarea coeficientului K este foarte controversat i
folosirea lui în studii de rutin nu este recomandat de Youd i al ii (2001). În general, rezisten a la lichefiere a
p mânturilor dilatative (cum sunt nisipurile relativ îndesate supuse la st ri de eforturi reduse) cre te cu cre terea eforturilor unitare de forfecare statice, ini iale. Dimpotriv , rezisten a la lichefiere a p mânturilor contractile (cum sunt nisipurile afânate supuse la eforturi in situ mari) scade cu cre terea eforturilor unitare de forfecare statice. O evaluare a acestui parametru (Idriss i Boulanger, 2004) este prezentat în figura A.1.
Un coeficient de siguran la lichefiere mai mare decât unu (FS > 1,0) nu înseamn c o construc ie fundat pe terenul respectiv este în deplin siguran ; de fapt presiunea apei din pori poate fi suficient de ridicat pentru a provoca cedarea la coeficien i de siguran supraunitari. Graficul din figura A.2 poate fi folosit pentru estimarea presiunii apei din pori corespunz toare FS > 1,0. În abscis , presiunea apei din pori în exces, ue, generat de solicitarea ciclic este normalizat in raport cu efortul vertical efectiv ini ial, ’v0 (Ishihara i Perlea, 1984).
22
A.2.5. Rezisten a rezidual Teoretic, dac presiunea apei din pori generat de cutremur devine egal cu efortul efectiv ini ial rezisten a la forfecare a unui material necoeziv este zero. De fapt îns presiunea apei din pori variaz ciclic, valoarea maxim realizându-se pentru foarte scurt timp în timpul fiec rui ciclu.
Rezultatul este c un depozit lichefiat nu se comport ca un lichid, ci p streaz o a a numit rezisten rezidual . Una dintre cele mai folosite metode de evaluare a rezisten ei reziduale ( i în acela i timp una dintre cele mai acoperitoare metode) este cea recomandat de Seed i Harder (1990), bazat pe calcul invers al unor cazuri de lichefieri induse de cutremur sau de construc ie rapid . Graficul respectiv este reprodus în figura A.3.
0
0.5
1
1.5
2
0 0.1 0.2 0.3 0.4
Parametrul αααα
Par
amet
rul K
αα αα
(N1)60 = 20
(N1)60 = 4
(N1)60 = 8
(N1)60 = 12
(N1)60 = 16
Figura A.1. Varia ia parametrului de corec ie pentru
eforturi de forfecare statice ini iale, K , la nisipuri: linii pline – efortul efectiv vertical de 1 atmosfer (100 kPa); linii întrerupte – efortul efectiv vertical de 4 atmosfere
(400 kPa) (dup Boulanger & Idriss, 2004)
0,5
1
1,5
2
2,5
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2
Presiunea apei din pori normalizata
Coe
fici
entu
l de
sigu
rant
a la
lich
efie
re
Figura A.2. Rela ie aproximativ medie între coeficientul de siguran la lichefiere, FS, i presiunea apei din pori în
exces normalizat , ue / ’v0 (Ishihara i Perlea, 1984)
Autorii au identificat un domeniu de varia ie; limita inferioar sau o curb medie acoperitoare (ca cea prezentat cu linie întrerupt în figur ) sunt de obicei utilizate în estim ri.
0
20
40
60
0 4 8 12 16 20
Numarul de lovituri pentru nisip curat echivalent, N1,60,csR
ezis
tent
a re
zidu
ala
nedr
enat
a, S r
(kP
a)
Figura A.3. Corela ia între rezisten a rezidual
nedrenat i (N1)60,cs.
De notat c pentru trecerea de la (N1)60 la (N1)60,cs nu trebuie folosit rela ia (6) ci o corec ie diferit :
(N1)60,cs = (N1)60 + N (18) unde N = 1; 2; 4; sau 5 când procentul de frac iuni praf i argil FC = 10%; 25%; 50%; sau, respectiv, 75%. A.3. EVALUAREA REZISTEN EI LA LICHEFIERE A P MÂNTURILOR COEZIVE Încerc rile de penetrare (standard sau cu con) sunt dificil de folosit pentru evaluarea rezisten ei la lichefiere a p mânturilor coezive din mai multe motive, printre care faptul c un con inut ridicat de frac iune fin ac ioneaz în direc ii contrare în raport cu rezisten a la penetrare i cea la lichefiere.
Spre deosebire de nisipuri îns , p mânturile coezive pot fi încercate în laborator pe probe relativ netulburate. De aceea, se recomand caracterizarea rezisten ei la lichefiere a p mânturilor coezive cu ajutorul încerc rilor de forfecare ciclic în laborator. Pentru determinarea rezisten ei reziduale se prefer încerc rile de teren cu aparatul cu palete.
A.3.1. Prelevarea probelor netulburate
Rezisten a la solicit ri dinamice este puternic influen at de tulburarea probelor, astfel c ob inerea unor probe de
23
calitate superioar este esen ial în determinarea lichefiabilit ii. Castro i al ii (2003 ) descriu în detaliu un procedeu folosit cu succes pentru prelevarea de probe netulburate dintr-un depozit de material coeziv cu plasticitate redus . Esen ial este p strarea st rii de îndesare naturale i, pe cât posibil, a memoriei probei privind istoricul eforturilor aplicate. In rezumat, s-a folosit urm torul procedeu:
Forajul a fost men inut deschis pân la adâncimea dorit pentru prelevarea probei cu ajutorul noroiului de foraj, cu bentonit . Dup atingerea adâncimii dorite, circula ia noroiului a fost men inut câteva minute pentru cur irea g urii. Extragerea tijelor s-a f cut foarte încet pentru a preveni contaminarea fundului g urii de foraj. Probele au fost recoltate cu un prelevator cu piston fix, de tip Hvorslev. Stu urile (tuburile carotiere) folosite au avut acela i diametru interior cu al probelor care urmau s fie încercate în triaxial, 76 mm, i o grosime de numai 0,9 mm. Retragerea la cu it a fost foarte mic , de ordinul a 0,5%. tu urile au fost c ptu ite în interior cu Teflon, pentru a minimaliza frecarea între tu i p mânt. Lungimea tu urilor a fost de 60 cm
pentru dou probe i 46 cm pentru o prob . Prelevatorul a fost introdus la fundul forajului cu pistonul fixat la partea de jos a tu ului. Adâncimea realizat a fost comparat cu cea a sculei de foraj, pentru a se controla faptul c fundul g urii era curat. Tija pistonului a fost apoi fixata de turnul instala iei de foraj i tu ul a fost împins continuu i rapid în p mânt, f r ocuri sau rotiri. Viteza de împingere a fost cea maxim permis de sistemul hidraulic, atât cât s se evite ridicarea instala iei. Adâncimea de penetrare (notat cu P) a fost m surat cât mai exact. tu ul a fost l sat înfipt cel pu in 3 minute, pentru disiparea presiunii apei din pori induse. Apoi tijele pistonului au fost fixate de cele ale prelevatorului i proba a fost extras f r rotire. Men inerea probei în tu a fost asigurat cu mâna introdus sub prelevator când acesta era înc cu partea inferioar sub nivelul noroiului în foraj. Partea de jos a probei a fost îndep rtat cu un cu it i înlocuit cu un packer perforat i acoperit cu hârtie de filtru. S-a m surat distan a de la cu it la prob . A fost esen ial pentru men inerea probei în tubul carotier ca packerul s fie instalat când pistonul era înc fix. Dup dezasamblarea prelevatorului s-a m surat distan a de la marginea tubului carotier la prob , pentru a se determina lungimea probei, numit ,,extragere” (notat cu E). Calitatea probei ,,netulburate” a fost estimat cu rela ia:
21
1 100100
V R E
V P
Δ += ⋅ − (19)
unde:
100D C
RC
−= ⋅ este retragerea procentual ,
D - diametrul interior al carotierului, C - diametrul la cu it, E - extragerea, P = penetrarea. Probe de calitate satisf c toare au fost considerate cele
la care E / P a fost între 0,98 i 1,02, respectiv V/V între –1,3% i +3,4%.
O aten ie deosebit s-a acordat men inerii probei în pozi ia originar vertical , pân dup încercarea ei în laborator. De exemplu, excesul de noroi în carotier deasupra probei a fost îndep rtat cu o pipet , nu prin aplecarea tubului. Un packer neperforat a fost montat la partea superioar a tubului carotier, imediat deasupra probei, evitându-se îns ap sarea ei. Tubul a fost apoi l sat circa 30 minute pentru drenare gravita ional , care în toate cazurile a fost neglijabil . Packerul perforat de la baza tubului a fost dup aceea impermeabilizat cu vaselin de silicon i un capac suplimentar s-a montat la baza tubului. Transportul s-a f cut cu ma ina, cu vitez redus , evitându-se ocurile. Probele au fost a ezate în pozi ie vertical în rasteluri c ptu ite cu burete de polietilen . În laborator, lungimea probei a fost verificat din nou i g sit în toate cazurile egal cu cea de la locul de prelevare. Înaintea extragerii probei, tuburile au fost t iate lâng cele dou capete pentru ob inerea unei lungimi a tubului egale cu cea dorit pentru prob .
A.3.2. Încercarea ciclic în triaxial Pentru minimalizarea frec rii de pere ii tu ului i deci a tulbur rii probei, tu ul de prelevare trebuie t iat cu un cu it de t iat tuburi la dimensiunea dorit pentru încercare i proba este împins direct în man onul de cauciuc, c ptu it în interior cu fâ ii de hârtie de filtru. Atât membrana cât i hârtia de filtru sunt inute ini ial lipit de un tub cu diametrul pu in mai mare decât proba, prin aplicarea unui u or vacuum. Rolul fâ iilor de hârtie de filtru este de a uniformiza pe cât posibil presiunea apei din pori pe cuprinsul probei i a asigura m surarea la capetele probei a unei valori cât mai reprezentative. De men ionat c aplicarea unui u or vacuum la partea superioar a probei este de obicei necesar pentru a se preveni distrugerea ei în timpul mont rii în celula triaxialului.
O faz important este cea a readucerii probei la condi iile din teren, prin resaturarea i reconsolidarea probei. Pentru saturare trebuie folosit procedeul back-pressure pân la ob inerea unui coeficient B (Skempton) cel pu in egal cu 0,95. Consolidarea se face apoi pe cât posibil sub eforturile existente în teren în momentul prelev rii probei. Pentru terenuri în pant sau sub ramblee, eforturile
24
de consolidare maxim i minim ( 1,c i 3,c) vor trebui astfel alese încât pe un plan la 45˚ în prob s ac ioneze eforturile normal i tangen ial în teren pe un plan orizontal ( v i hv):
( ) ( )1, 3,1 si 1c v c vσ σ α σ σ α= + = − (20)
unde
hv
v
τα
σ=
Dac consolidarea se face anizotropic, nu va mai fi necesar aplicarea coeficientului K în calculul coefi-cientului de siguran , deoarece eforturile ini iale statice din teren au fost aplicate deja probei înaintea solicit rii dinamice.
Tabelul A.1 – Caracteristici ale p mântului încercat în
triaxialul ciclic de Castro i al ii, 2003
Proprietatea materialului Domeniu de
valori
Valoa-rea
median Limita de curgere, wL 23 … 32 29 Indicele de plasticitate, IP 1 … 12 6 Con inutul de particule fine, frac iunea < 0,074 mm, %
68 .. 100 96
Con inutul de particule argiloase, frac iunea < 0,005 mm, %
10 … 20 15
Raportul de supraconsolidare, OCR
1,36 .. 1,75 1,55
Umiditatea (%) probelor recoltate din terenul de fundare:
- de la piciorul unui baraj din materiale locale
30 … 36 34
- de sub mijlocul taluzului aval al barajului
25 … 30 29
Umiditatea (%) dup reconsolidare în triaxial sub eforturile corespunz toare:
- piciorului barajului din materiale locale
29 … 33 31
- sub mijlocul taluzului aval al barajului
23 … 32 26
- sub creasta barajului cu în l imea maxim de 41 metri Indicele porilor dup reconso-lidare în triaxial sub eforturile corespunz toare:
24 … 26 25
- piciorului barajului din materiale locale
0,77… 0,87 0,83
- sub mijlocul taluzului aval al barajului
0,61… 0,85 0,69
- sub creasta barajului, cu o în l ime maxim de 41 metri
0,65… 0,69 0,66
Urmeaz aplicarea solicit rii ciclice în condi ii nedrenate. Frecven a înc rc rii ciclice trebuie stabilit prin încerc ri de calibrare, pe baza unui compromis: o frecven mic favorizeaz ob inerea unei valori reprezentative a presiunii apei din pori prin m sur tori la capetele probei, dar permite efecte nedorite de curgere lent , care nu sunt caracteristice solicit rilor de tip seismic. De exemplu, Castro i al ii (2003) au ajuns la concluzia c o frecven de 4,5 secunde pe ciclu este acceptabil pentru un material cu coeziune redus , prin aceea c presiunea apei din pori m surat la capetele probei nu s-a schimbat semnificativ dup încetarea solicit rii ciclice. Deoarece în cele ce urmeaz rezultatele încerc rii triaxiale vor fi exemplificate folosind cele pe materialul cu coeziune redus men ionat mai sus, principalele lui caracteristici fizice sunt prezentate în tabelul A.1.
Rezultatele încerc rilor ciclice în triaxial se prezint de obicei ca în figurile urm toare. Figura A.4 arat dup câte cicluri proba a cedat prin lichefiere.
Cedarea prin lichefiere a nisipurilor, sau lichefierea ini ial , se define te prin atingerea pentru prima oar a egalit ii dintre presiunea apei din pori i efortul efectiv ini ial. Presiunea apei din pori fiind mai greu de m surat în cazul p mânturilor argiloase, se prefer definirea lichefierii (sau a ced rii ciclice) prin momentul în care deforma ia axial atinge 5%; cele dou criterii sunt considerate echivalente.
În cazul p mânturilor argiloase modul de cre tere a presiunii apei din pori (de fapt i a deforma iei axiale) este diferit de cel la nisipuri. Figura A.5
0
0,1
0,2
0,3
1 10 100Numarul de cicluri pentru 5% deformatie axiala
Efo
rtu
l cic
lic n
orm
aliz
at, C
SR
Figura A.4. Rezisten a la lichefiere, sau cedare ciclic
A.3.3 Procedeul simplificat recomandat de Boulanger i Idriss (2004)
Autorii cita i mai sus consider c rezisten a p mânturilor argiloase (definite ca în capitolul 3 al textului de baz al acestui articol, prin IP > 7) poate fi estimat prin 3 procedee, care, în ordinea preferin ei, sunt:
Procedeul A: încerc ri ciclice de laborator (de exemplu ca în paragraful 3.2 din aceast anex ).
25
Procedeul B: corelarea rezisten ei ciclice, CRR, cu rezisten a la forfecare monoton nedrenat , su, determinat pe teren sau în laborator. Procedeul C: estimarea empiric a CRR pe baza istoricului eforturilor în depozit (de fapt evaluarea su pe baza indicelui de supraconsolidare, OCR, i apoi corelarea cu CRR).
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Numarul de cicluri normalizat, N/Nl
Pre
siu
nea
ap
ei d
in p
ori
in e
xces
no
rmal
izat
a
Argile prafoase,
prafuri argiloase
Nisipuri
Figura A.5
Varia ia su cu adâncimea se ob ine de preferin cu
aparatul cu palete de teren (VST) sau cu penetrometrul cu con (CPT). In mod alternativ, su se poate ob ine prin încerc ri de laborator. Încerc rile triaxiale consolidate - nedrenate (CU) sunt preferate celor neconsolidate - nedrenate (UU) sau celor de compresiune monoaxial , fiind mai pu in afectate de tulburarea probei.
Rezultatele încerc rilor nedrenate depind foarte mult de drumul de eforturi, rezisten a cea mai mare fiind ob inut de regul prin încercarea de compresiune triaxial (TC), urmând încercarea de forfecare simpl (DSS) i extensia triaxial (TE). Dac su se evalueaz prin încercarea de compresiune triaxial , se recomand reducerea rezisten ei ob inute cu între 20% i 35% pentru a se ob ine rezisten a în lungul planurilor orizontale pe care va ac iona cutremurul cu eforturile de forfecare maxime.
VST este cel mai direct procedeu de determinare a su, atât a valorii de vârf cât i a celei reziduale. Valorii de vârf trebuie s i se aplice un coeficient de corec ie, de exemplu cel recomandat de Bjerrum, în func ie de IP. CPT este o încercare indirect de evaluare a su, dar trebuie de obicei calibrat pentru condi ii specifice pe baza unor încerc ri directe. BIBLIOGRAFIE Andrews, D.C.A., Martin, G.R. 2000. Criteria for liquefaction of silty soils. Proc. 12th World Conference on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, Paper No. 0312.
Boulanger, R.W., Idriss, I.M. 2004. Evaluating the potential for liquefaction or cyclic failure of silts and clays. Report No. UCD/CGM-04/01, Center for Geotechnical Modeling, University of California, Davis. Boulanger, R.W., Idriss, I.M. 2005. New criteria for distinguishing between silts and clays that are susceptible to liquefaction versus cyclic failure. 25th Annual USSD Conf. “Technologies to Enhance Dam Safety and the Environment”, Salt Lake City, Utah, June 6-10, pp. 357-366. Bray, J.D., Sancio, R.B., Durgunoglu, T., Onalp, A., Youd, T.L., Stewart, J.P., Seed, R.B., Cetin, O.K., Bol, E., Baturay, M.B., Christensen, C. i Karadayilar, T. 2004. Subsurface characterization at ground failure sites in Adapazary, Turkey. Journal Geotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE, Vol. 130, No. 7, pp. 673-685. Castro, G., Walberg, F., Perlea, V. 2003. Dynamic properties of cohesive soil in foundation of an embankment dam in Kansas. Vingt et Unieme Congres des Grands Barrages, Montreal, Commission Internationale des Grands Barrages, Q. 83 – R. 30, pp. 497-518. Cowherd, D., Corda, I. 1998. Seismic considerations for upstream construction of coal refuse dams. Proc. of the Annual Conf. ASDSO, Las Vegas, Nevada, pp. 523-533. Cetin, K.O., Seed, R.B., Der Kiureghian, A., Tokimatsu, K., Harder, Jr., L., Kayen, R., Moss, R. 2004. Standard penetration test-based probabilistic and deterministic assessment of seismic soil liquefaction potential. Journal Geotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE, Vol. 130, No. 12, pp. 1314-1340. Close, U., McCormick, E. 1922. Where the mountains walked. The National Geographic Magazine, Vol. XLI, No. 5, pp. 445-464. Idriss, I.M., Boulanger, R. 2004. Semiempirical proce-dures for evaluating liquefaction potential during earth-quakes. Proc. 11th Int. Conf. on Soil Mech. and Earthquake Engrg. and 3rd Int. Conf. on Earthquake Geotechnical Engrg, Berkeley, CA. Ishihara, K., Troncoso, J., Kawase, Y., Takahashi, Y. 1980. Cyclic strength characteristics of tailings materials. Soils and Foundations, Vol. 20, No. 4, pp. 127-142. Ishihara, K., Perlea, V. 1984. Liquefaction-associated ground damage during the Vrancea earthquake of March 4, 1977. Soils and Foundations, Vol. 24, No. 1, pp. 90-112. Ishihara, K., Okusa, S., Oyagi, N., Ischuk, A. 1990. Liquefaction-induced flow slide in the collapsible loess deposit in soviet Tadjik. Soils and Foundations, Vol. 30, No. 4, pp. 73-89. Martin II, J.R., Olgun, C.G., Mitchell, J.K., Durgunoglu, H.T. 2004. High modulus columns for liquefaction mitigation. Journal Geotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE, Vol. 130, No. 6, pp. 561-571. Perlea, V. 2000. Liquefaction of cohesive soils. Soil Dyna-mics and Liquefaction 2000. Geotechnical Special Publication 107, ASCE, pp. 58-76.
26
Perlea, V. 2004. Cercetarea lichefiabilit ii terenului de fundare. A X-a Conf. Na ional de Geotehnic i Funda ii, Bucure ti, 16-18 septembrie 2004. Perlea, V., Perlea, M. 1984. Stabilitatea dinamic a terenurilor nisipoase. Editura Tehnic , Bucure ti, 336 pagini. Robertson, P.K., Wride, C.E. 1998. Evaluating cyclic liqu-efaction potential using the cone penetration test. Canadian Geotechnical Journal, Vol. 35, No. 3, pp. 442 – 459. Seed, H.B., Idriss, I.M. 1971. Simplified procedure for evaluating soil liquefaction potential. Journal Soil Mech. and Found. Div., ASCE, Vol. 97, No. SM9, pp. 1249-1273. Seed, R.B. , Harder Jr., L. 1990. SPT-based analysis of cyclic pore pressure generation and undrained residual strength. Proc., H. Bolton Seed Memorial Symposium, J. Michael Duncan (ed.), Vol. 2, pp. 351-376.
Seed, R.B., Cetin, K.O., Moss, R.E.S., Kammerer, A.M., Wu, J., Pestana, J.M., Riemer, M.F., Sancio, R.B., Bray, J.D., Kayen, R.E., Faris, A. 2003. Recent advances in soil liquefaction engineering: a unified and consistent frame-work. 26th Annual ASCE Los Angeles Geotechnical Spring Seminar, H.M.S. Queen Mary, Long Beach, California. Youd, T.L., Idriss, I.M., Andrus, R., Arango, I., Castro, G., Christian, J., Dobry, R., Liam Finn, W.D., Harder Jr., L., Hynes, M.E., Ishihara, K., Koester, J., Liao, S., Marcuson III, W., Martin, G., Mitchell, J., Moriwaki, Y., Power, M., Robertson, P., Seed, R.B., Stokoe II, K. 2001. Liquefaction resistance of soils: Summary Report from the 1996 NCEER and 1998 NCEER/NSF workshops on evaluation of liquefaction resistance of soils. J. Geotech. and Geoenvir. Engrg., ASCE, Vol. 127, No. 10, pp. 817-833.
ARE COHESIVE SOILS PRONE TO LIQUEFACTION ?
Synopsis A controversial matter for a long period of time, the liquefaction of cohesive soils has been observed following recent earthquakes and studied by means of laboratory tests. The paper presents at the level of the year 2005, methods for assessing the sensitivity to liquefaction of cohesive soils, compared with the principles used in order to characterize the liquefiability of sands. In an comprehensive annex are presented the details needed to apply in practice the methods described, for characterizing the behaviour under dynamic actions of both cohesive soils and of sands. SONT LES SOLS COHESIVES LIQUEFIABLES ?
Résumé Controversée depuis longtemps, la liquéfaction des sols cohésives a été observée lors des séismes récents et étudiée par des essais en laboratoire. L’article se propose de présenter, au niveau de l’année 2005, les méthodes d’évaluation de la sensibilité au liquéfaction des sols cohésives, en comparaison avec les principes utilisées pour caractériser la liquefiabilité des sables. Dans une ample annexe sont présentés les détails nécessaires pour l'application pratiques des méthodes présentés, pour la caractérisation du comportement sans action dynamiques tant des sols cohésives que des sables.
31
32
33
34
Societatea STIZO Funda ii Speciale activeaz într-un domeniu special alocat lucr rilor de art – funda ii i tratamente pentru consolidarea terenurilor slabe. Firma s-a desprins, în anul 1991, din Sec ia de Funda ii Speciale i Atelierul Geotehnic din cadrul Trustului de Lucr ri Speciale i Izola ii Tehnologice Bucure ti (STIZO S.A., dup 1990). Domeniul în care activeaz este unul special prin îns i importan a sa. Echipa de speciali ti, condus cu profesionalism de domnul ing. Liviu Udrea – directorul general – este permanent preocupat de îmbun t irea permanent a tehnicilor de execu ie i dotarea cu echipamente tehnologice de înalt performan . Competitivitatea, siguran a în execu ie, promptitudinea i eficien a profesional sunt criteriile dup care activeaz firma Stizo Funda ii Speciale.
pilo i fora i, executa i cu tubulatur recuperabil ;
pilo i fora i cu noroi bentonitic;
ecrane i incinte din pilo i secan i;
ecrane i incinte din pere i mula i executa i cu bena în tran ee;
barete;
ecrane de etan are din gel beton, noroi autoînt ritor sau beton impermeabil;
minipilo i, cu sau f r injectare;
injec ii pentru subzidirea construc iilor (f r decopertarea funda iilor);
injec ii pentru etan area terenului în jurul sau sub construc iile îngropate (f r decopertarea lor);
injec ii pentru limitarea zonelor afectate de infiltrarea fluidelor poluante;
injec ii în zona contactului între un masiv care alunec i terenul stabil;
injec ii pentru consolidarea rambleelor afânate sau afectate de eroziuni interne
injec ii pentru restabilirea portan ei pilelor sau culeelor de pod subsp lat;
injec ii pentru restabilirea portantei si renivelarea pardoselilor afectate de golurile formate sub ele;
ancoraje pretensionate pentru ancorarea de elemente de infrastructura, consolid ri de osele, c i ferate i alunec ri de teren;
injec ii de consolidare, impermeabilizare i neutralizare a agen ilor agresivi;
armarea terenurilor;
piezometre;
foraje hidro;
foraje geotehnice.
injec ii de umplere;
compact ri dinamice intensive cu maiuri grele i supergrele;
chesoane;
drenarea terenurilor cu dren fitil sau coloane de balast;
drenuri suborizontale;
ecrane drenante;
desecarea i depresionarea terenurilor.
Îmbun t irea contactului la un decantor de la Sta ia de Epurare Tulcea prin aplicarea tehnologiei de injectare care evit decopertarea zonei de interven ie;
Injectarea terenurilor în jurul i sub cl dirile existente, f r excava ii perimetrale, în Eforie Sud, Constan a si Coste ti (Arge );
Consolidarea infrastructurii podului rutier peste Some la Jibou – Napradea;
Consolidarea sistemului rutier pe un drum na ional (Caransebe – Re i a) afectat în urma inunda iilor;
Consolidarea prin injectarea terenului de fundare a culeelor podului rutier peste Trestelnic;
Asigurarea portan ei unor radiere i funda ii izolate existente prin injectarea p mântului la doua obiective în Bucure ti;
Consolidarea terasamentelor pe un tronson al DN 13 Sighi oara – Tg. Mure ;
Refacerea etan rilor unor îmbin ri la conducte de canalizare magistrale;
Injectarea cu suspensie stabil autoînt ritoare pentru m rirea portan ei terenului sub plan eul pardoseal al unei hale în incinta Uzinei Turbomecanica Bucure ti;
Consolidarea unei pile de pod pe râul Timi lâng localitatea Constantin Daicoviciu;
Îmbun t irea unui teren de umplutur cu coloane de balast la o fabric din zona Rupea
35
MMOOMMEENNTT DDEE RR SSCCRRUUCCEE PPEENNTTRRUU ÎÎNNVV MMÂÂNNTTUULL TTEEHHNNIICC SSUUPPEERRIIOORR DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA I. Manoliu Prof. Dr. Ing. Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti Rezumat Înv mântul superior din Europa cunoa te profunde transform ri, ca urmare a "procesului Bologna". Articolul prezint impactul acestui proces asupra înv mântului ingineresc, pe baza studiilor i anchetelor întreprinse în cadrul proiectului de re ea tematic EUCEET (European Civil Engineering Education and Traing), ini iat i coordonat de Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti. Se prezint apoi principalele prevederi ale legii 288 din 2004, prin care s-a declan at implementarea procesului Bologna din România, al c rui principal rezultat l-a constituit introducerea, cu începere din anul universitar 2005-2006, a sistemului în cicluri - licen , masterat, doctorat. Ca un "studiu de caz" sunt ar tate prevederile unui program de licen (4 ani) oferit la U.T.C.B.
1 octombrie 2005 a marcat nu numai începutul unui nou an universitar în România ci i momentul trecerii la o nou form de organizare a înv mântului superior, ca urmare a angaj rii rii noastre într-un proces de profunde transform ri pe plan european cunoscut sub numele de „Procesul Bologna”.
Procesul numit Bologna î i trage numele de la
"Declara ia de la Bologna asupra spa iului european de înv mânt superior", semnat la 19 iunie 1999 de mini trii înv mântului superior din 29 ri, inclusiv România.
În Declara ie au fost definite ase linii principale de ac iune:
1. Adoptarea unui sistem de diplome u or de recunoscut
i de comparat 2. Adoptarea unui sistem bazat în esen pe dou cicluri 3. Implementarea unui sistem de credite 4. Promovarea mobilit ii 5. Promovarea cooper rii în asigurarea calit ii 6. Formarea unei dimensiuni europene în înv mântul
superior. Mini trii întruni i la Bologna au hot rât, de asemenea,
s se întâlneasc din 2 în 2 ani, pentru a urm ri progresele în transformarea în fapte a liniilor de ac iune definite prin Declara ie.
Urm toarele Conferin e au avut loc la Praga (2001),
Berlin (2003), Bergen (2005) i Londra (2007), aducând noi linii de ac iune (înv area pe tot parcursul vie ii; promovarea atractivit ii spa iului european al înv mântului superior; includerea doctoratului, ca al treilea ciclu, în procesul Bologna; realizarea unui „cadru general al competen elor” pentru spa iul european al înv mântului superior etc.). Totodat , num rul rilor incluse în proces a ajuns la 46.
EUCEET - un proiect european pentru înv mântul de construc ii
În 1996, Comisia European a lansat programul SOCRATES, consacrat înv mântului. În prima faz , 1995-1999, programul SOCRATES a beneficiat de un buget de aproape 1 miliard EURO. Acesta avea s creasc la 1,4 miliarde EURO în cea de-a doua faz (2000-2006).
În cea de a treia faz (2007-2013), denumirea programului s-a schimbat în „Lifelong Learning”, iar bugetul a crescut la 7 miliarde EURO.
Componenta pentru înv mântul superior a programelor SOCRATES i Lifelong Learning se nume te Erasmus.
Re elele Tematice (Thematic Networks) reprezint o
ac iune desf urat cu începere din 1996 în cadrul Erasmus. În cei peste 11 ani de la ini iere, au fost formate dou
tipuri de re ele tematice: re ele verticale, pentru domenii distincte de studiu (drept, istorie, pedagogie, filologie, biologie, fizic , chimie, construc ii etc) re ele transversale, pentru teme de interes general (etic , înv mânt deschis la distan , management universitar etc.) România avea s devin eligibil pentru programul
SOCRATES, ca partener cu drepturi egale, cu începere din anul 1998/1999. În anticiparea acestui moment, Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti a propus unui num r de universit i europene de prestigiu, care-i fuseser partenere între 1991 i 1997 într-un num r de proiecte sub egida programului TEMPUS (program al CE consacrat exclusiv sprijinirii restructur rii i dezvolt rii înv mântului superior din rile Europei Centrale i de Est, foste socialiste), constituirea unei Re ele Tematice pentru înv mântul superior de construc ii din Europa.
36
Propunerea a fost acceptat cu entuziasm i, astfel, la 14 iulie 1997 s-a semnat la Barcelona un acord privind înfiin area Re elei Tematice EUCEET (European Civil Engineering Education and Training). Membrii fondatori ai Re elei EUCEET au fost: Ecole Nationale des Ponts et Chaussées Paris i I.N.S.A. Lyon (Fran a), Imperial College London i City University (Marea Britanie), Universitatea Politehnic din Madrid i Universitatea Politehnic din Catalunia - Barcelona (Spania), Universitatea Tehnic Berlin (Germania), Politehnica din Torino, Institutul Superior Tehnic Lisabona (Portugalia), Universitatea Na ional Tehnic din Atena (Grecia) i U.T.C.B. (România). Apoi, fiecare dintre membrii fondatori a atras noi parteneri în re ea, care la data de 1 martie 1998, data trimiterii la Comisia European a propunerii pentru un prim proiect, num ra 43 universit i din 20 ri. Dosarul de candidatur a fost acceptat, iar EUCEET a început s func ioneze de la 1 octombrie 1998 ca Re ea Tematic sprijinit financiar de Comisia European , sub egida programului SOCRATES - Erasmus. În prima faz a proiectului, cu o durat de 4 ani (1998-2002), au fost abordate 6 teme:
A: Planuri de înv mânt pentru prima treapt în
înv mântul european de construc ii B: Acreditarea i evaluarea calit ii în înv mântul de
construc ii C: Sinergia dintre înv mântul superior, cercetare,
industrie i autorit ile publice în sectorul de construc ii din Europa
D: Programe post-universitare i de educa ie permanent în înv mântul de construc ii
E: Echilibru i schimbare în înv mântul de construc ii F: Cerin ele mediului economic i profesional adresate
înv mântului de construc ii din Europa. Rapoartele pentru cele 6 teme au format substan a a
2 volume EUCEET. Un al treilea volum elaborat în cadrul primei faze a proiectului a inclus lucr rile unei importante conferin e interna ionale organizate de U.T.C.B. în 13-17 iulie 2001 la Sinaia, sub egida EUCEET i a ECCE (European Council of Civil Engineers), cu titlul "Challenges to the Civil Engineering Profession in Europe at the Beginning of the Third Millenium".
Dosarul de candidatur pentru al doilea proiect,
EUCEET II, depus la Comisia European în prim vara anului 2002, a fost de asemenea acceptat, asigurându-se astfel func ionarea re elei pentru înc 3 ani (2002-2005). În cadrul celei de a doua faze, care s-a încheiat la 31 decembrie 2005, au fost abordate 12 Proiecte Specifice pe teme de interes major pentru înv mântul de construc ii, concretizate prin rapoarte care au format obiectul altor 2 volume EUCEET.
În prezent, se afl în derulare un al treilea proiect,
EUCEET III, pe baza unui grant primit de la Comisia European pentru perioada 1 octombrie 2006 – 30 septembrie 2009. Partenariatul cuprinde 75 universit i din 29 ri, 20 asocia ii profesionale, institute de
cercetare, firme de construc ii. La prima adunare general a proiectului EUCEET III, desf urat la Santander în 15-16 martie 2007, au fost puse în lucru alte 8 proiecte specifice. EUCEET i înv mântul de geotehnic De i prin îns i structura sa proiectul EUCEET este destinat abord rii unor teme de interes pentru înv mântul de construc ii în ansamblu i nu pentru o specializare sau alta, vocea ingineriei geotehnice în activit ile re elei EUCEET s-a f cut bine auzit i aceasta nu numai pentru c pre edintele Comitetului Director (Iacint Manoliu) i secretarul Comitetului Director (Nicoleta R dulescu) apar in acestei discipline ci, mai ales, pentru c , în mod fericit, un num r important de reprezentan i în re ea ai institu iilor partenere sunt profesori de geotehnic : R. Kastner (INSA Lyon), Pedro Seco e Pinto (LNEC Lisbon), S. Savidis (Universitatea Tehnic Berlin), U. Arslan (Universitatea Tehnic Darmstadt), V. Stragys (Universitatea Gediminas Vilnius), J. Steenfelt (Universitatea Tehnic Lingy), Diego Lo Presti (Universitatea Pisa), S. Semprich (Universitatea Tehnic Graz), F. Cinicioglu (Universitatea Istanbul), C. Sorensen (Universitatea Aarlborg), M. Pantazidou (Universitatea Tehnic Atena), P. R ileanu (Universitatea Tehnic Ia i). Al turi de ace tia, la reuniuni EUCEET în care ingineria geotehnic a avut un rol principal au luat parte personalit i de marc ai înv mântului de geotehnic , între care J. Burland (Imperial College Londra), H. Brandl (Universitatea Tehnic Viena), J.P. Magnan, F. Schlosser i R. Frank (ENPC Paris), A. Anagnostopoulos (Universitatea Tehnic Atena), F. Thimus (Universitatea Catolic Louvain), M. Manassero (Politehnic Torino), R. Katzenbach (Universitatea Tehnic Darmstadt), J. Mecsi (Universitatea Pecs), S. Prakash (Universitatea Missouri), S. Sälfors (Universitatea Tehnic Stockholm).
În programul Primei Conferin e Interna ionale
privind înv mântul i educa ia permanent în tiin ele inginere ti ale p mântului (Mecanica p mânturilor, Ingineria Geotehnic , Geologia Inginereasc , Mecanica Rocilor), care va avea loc la Constan a în perioada 2-4 iunie 2008, este inclus un seminar pus sub egida EUCEET. EUCEET i procesul Bologna Activitatea Re elei Tematice EUCEET a coincis practic, în timp, cu ini ierea i dezvoltarea procesului Bologna. Temele abordate în cadrul proiectului s-au circumscris, în cea mai mare parte, liniilor de ac iune definite la Bologna i la conferin ele ulterioare.
Un interes major în cadrul activit ilor EUCEET s-a manifestat în jurul liniei de ac iune 2 din Declara ia de la Bologna, care este momentul s fie redat în extenso: "Adoptarea unui sistem bazat în esen pe dou cicluri principale, pre i post licen . Accesul la cel de-al doilea ciclu trebuie s impun completarea cu succes a studiilor
37
primului ciclu, cu o durat de minimum trei ani. Diploma acordat dup primul ciclu trebuie de asemenea s fie relevant pentru pia a european a muncii, la un nivel de calificare corespunz tor. Cel de-al doilea ciclu trebuie s conduc la diploma de master i/sau doctor, ca în multe
ri europene." Materialele elaborate în cadrul EUCEET permit o
evaluare a impactului pe care procesul de la Bologna îl
are asupra înv mântului ingineresc din Europa i, implicit, asupra celui din România.
O anchet întreprins de grupul de lucru pentru tema
A din EUCEET I [1], punea în eviden existen a a dou sisteme distincte de înv mânt tehnic în Europa, la nivelul anului universitar 1999-2000, deci în momentul declan rii procesului Bologna:
FCD
Treapta intâi de studiu
Programe de scurta durata
(3 - 4 ani)
180 ... 240 credite
Programede lunga durata ~ 5 ani
300 credite
Treapta a doua de studiu
1 - 2 ani
60
- 90
-120 credite
Treapta intai de studiu
3 - 4 ani
180-210-240 credite
Scurt Integrat Compus din 2 cicluri
SCD
Treapta a doua de studiu
Figura 1
a. Sistemul "continental", caracterizat prin existen a a dou forme distincte de preg tire superioar tehnic :
- studii de scurt durat (3-4 ani) - studii de lung durat (de regul 5 ani).
În majoritatea cazurilor, cele dou tipuri de programe
sunt dispuse în paralel. Exist uneori i varianta în "arbore" sau "Y", cu un trunchi comun de 1-2 ani urmat de bifurcarea spre una din cele dou axe. Accesul la studii doctorale este deschis doar absolven ilor studiilor de lung durat .
Con inutul i finalitatea celor dou tipuri de studii
sunt, evident, diferite. Studiile de scurt durat au programe cu un pronun at
caracter practic-aplicativ, vizând formarea unor speciali ti de execu ie.
Studiile de lung durat au programe cu o mult mai
puternic baz teoretic , vizând formarea de speciali ti de concep ie-proiectare.
În timp ce institu iile care ofer studii de lung durat
sunt, de cele mai multe ori, universit i cu vechi tradi ii, chiar seculare, institu iile care ofer studii de scurt durat sunt de dat mai recent , fiind în mare parte înfiin ate dup cel de al 2-lea r zboi mondial.
În ara noastr sistemul "continental", folosit în
exclusivitate pân în anul universitar 2004-2005, a fost reprezentat, pe de o parte, de universit ile tehnice i de universit i, care ofereau programe de 5 ani i, pe de alt parte, de Colegiile Universitare care ofereau programe de 3 ani. O particularitate a înv mântului superior tehnic românesc a constituit-o faptul c institu iile oferind programe de scurt durat (colegiile) n-au func ionat independent ci înglobate în universit i tehnice sau universit i.
Potrivit anchetei EUCEET I, în anul universitar
1999-2000, sistemul "continental" era prezent în toate rile europene, exceptând Marea Britanie, Irlanda i rile
Baltice, în care fiin a b. Sistemul "anglo-saxon" sau sistemul în trepte sau
în cicluri. Prima treapt , cu durata de 3 sau 4 ani, se încheie cu
o diplom numit , de regul , "Bachelor". Cea de a 2-a treapt , cu durata de 1-2 ani, conduce la diploma de "Master".
În unele universit i britanice, prima treapt are
durata de 4 ani i conduce la diploma de Master of Engineering (MEng). În aceste cazuri, treapta urm toare se încheie cu o diplom de "Master of Science" (MSc).
38
F r s se fi pronun at o recunoa tere cu caracter
oficial, exist o admitere tacit a faptului c studiile de lung durat (de tip integrat) din sistemul "continental" sunt echivalente cu cele 2 cicluri din sistemul "anglo-saxon", finalizate prim diploma de Master.
Implementarea liniei de ac iune 2 a Declara iei de la
Bologna înseamn , de fapt, înlocuirea programelor de lung durat , numite i integrate, din sistemul "continental", cu programe în dou trepte sau cicluri, dup modelul "anglo-saxon". În aceste condi ii, sistemele de înv mânt superior din Europa, în etapa post - Bologna, pot fi reunite într-o singur schem , cum este cea din figura 1.
Sunt necesare unele explica ii suplimentare pentru schema din fig. 1. Treapta întâi de studiu este notat cu FCD (first cycle degree) iar treapta a doua de studiu cu SCD (second cycle degree). Pentru fiecare program sau treapt s-a precizat un num r de credite.
Creditele au început s fie folosite în unele
universit i europene înc din anii '80 pentru a facilita mobilitatea studen ilor. Creditul este o unitate de m sur a volumului de munc depus de studen i pentru a ob ine cuno tin ele necesare pomov rii la o anumit disciplin . În Sistemul European al Creditelor Transferabile - ECTS (European Credit Transfer System), un semestru de studiu este echivalat cu 30 de credite iar un an universitar cu 60 de credite.
Ca Re ea Tematic reprezentativ pentru înv -
mântul superior de construc ii din Europa, EUCEET nu putea asista cu pasivitate la fr mânt rile care înso esc procesul Bologna. La solicitarea expres a mai multor parteneri i dup consult ri intense pe parcursul mai multor luni, Comitetul Director EUCEET, condus de autorul acestor rânduri, a adoptat, cu o clar majoritate de voturi, la reuniunea inut la Paris în ziua de 16 februarie 2004, o Declara ie în care se arat între altele:
"Inginerii constructori desf oar activit i i
furnizeaz servicii c tre comunitate cu mari implica ii pentru siguran a i s n tatea popula iei. Drept urmare, primul ciclu al înv mântului de construc ii trebuie s aib relevan pentru pia a muncii i trebuie s asigure absolven ilor un nivel de competen e în acord cu r spunderile substan iale ale profesiunii. O durat de 4 ani (sau echivalentul a 240 credite ECTS) pare s corespund acestui scop.
O durat de 4 ani a primului ciclu în înv mântul
de construc ii are în vedere, de asemenea, facilitarea recunoa terii transna ionale a diplomelor i mobilitatea profesional a inginerilor constructori. În aceast privin , trebuie avut în vedere c diferite conven ii încheiate între organiza iile de ingineri, precum „Washington Accord” i „Engineering Mobility Forum", au stabilit c perioada de preg tire universitar necesar
pentru formarea unui inginer trebuie s fie, la cursurile de zi, de 4 sau 5 ani.”
Pe baza rapoartelor primite de la partenerii EUCEET, incluse în cel de al 4-lea volum EUCEET, precum i a r spunsurilor la o anchet întreprins în 2007 printre partenerii din EUCEET III, se contureaz dou formule principale adoptate sau în curs de adoptare în universit ile europene pentru trecerea de la sistemul integrat la sistemul în 2 cicluri (trepte):
- formula 3 + 2 F r a se aduce modific ri de substan în planurile
de înv mânt, care continu s acorde în primii ani un loc important disciplinelor fundamentale (matematic , fizic , chimie) i a celor de preg tire tehnic general , se introduce o diplom - denumit în general "Bachelor"- dup absolvirea primilor 3 ani. Universit ile care adopt aceast formul admit f r nici un echivoc c diploma de "Bachelor" este în principal un punct de întrerupere (pivot point, stepping stone, etc) convenabil pentru mobilitate (studentul poate alege s continue studiile în alt parte sau chiar în alt domeniu) dar nu este relevant pentru pia a muncii (de altfel, multe asocia ii profesionale nu recunosc aceast diplom pentru intrarea în profesie).
Formula 3 + 2 a fost adoptat în Italia, Belgia, Danemarca, Olanda, Finlanda, Slovacia, Austria. Cu excep ia Italiei, unde cele dou programe în paralel (Laurea – 5 ani i Diploma – 3 ani) oferite, ca i la noi, de acelea i universit i, au fost înlocuite, începând din 2000-2001, cu un program în trepte (prima treapt – 3 ani, conducând la diploma „Laurea”, a doua treapt – 2 ani, conducând la diploma „Laurea specialistica”), toate celelalte ri au drept tr s tur comun num rul relativ mic, 2...4, de universit i cu programe de inginerie. Formula 3 + 2, cu un punct de ie ire plasat formal dup primii 3 ani, nu schimb mai nimic, întrucât universit ile sunt sigure c to i sau aproape to i absolven ii ciclului "Bachelor" vor continua pân la finalizarea celor 5 ani de studii.
O situa ie particular apare în Germania unde, al turi
de marile universit i tehnice i de câteva universit i oferind preg tire inginereasc cu durata de 5 ani, au ap rut dup 1950 i un num r mare de „Fachhochschulen” ( coli tehnice superioare de specialitate), care ofer programe de 4 ani cu orientare aplicativ . Când s-a permis trecerea la sistemul în trepte, de tip Bachelor-Master, primele institu ii care au folosit oportunitatea ivit au fost „Fachhochschulen”. Acestea au redus cu un semestru programul oferit anterior, creind un Bachelor de 3,5 ani, dar au introdus în ofert i programe Master cu durata de 1,5 ani. Pentru universit ile tehnice, problema este mai dificil . Într-o coresponden purtat cu un distins reprezentant al unei universit i tehnice din Germania [2], autorul a primit un mesaj care exprim într-o manier sugestiv dilemele cu care se confrunt universit ile din Germania atunci când încearc s implementeze sistemul cu dou trepte:
39
„Comitetul permanent al Facult ilor de Construc ii ale universit ilor de expresie german întâmpin serioase dificult i în acceptarea cerin ei politice de a forma un licen iat (Bachelor) calificat profesional dup numai 3 ani de studii ... Exist obiec iuni majore împotriva sistemului cu dou trepte în Germania.”
Drept urmare, sunt universit i tehnice (de exemplu T.U. Dresden) la care s-a men inut programul integrat.
- formula 4 + ... Primul ciclu, cu o durat de 4 ani (240 credite)
implic un plan de înv mânt în care se poate asigura un echilibru între preg tirea de baz i preg tirea de specialitate, diploma conferit absolven ilor primului ciclu fiind relevant pentru pia a muncii i recunoscut ca atare de asocia iile profesionale.
Pentru treapta a doua, sunt posibile diferite variante:
1 an, 1,5 ani, 2 ani (60-90-120 credite). Solu ia cu primul ciclu de 4 ani a fost adoptat în
Republica Ceh , Polonia (la majoritatea universit ilor tehnice), România, Ungaria, Spania, Lituania, Letonia.
Evolu ia în ultimii ani a sistemelor de înv mânt
tehnic în diferite ri europene sub impactul procesului Bologna este redat sintetic în tabelul 1.
Dup cum se poate constata, sunt dou ri în care
sistemul integrat nu a f cut loc sistemului în dou trepte: Fran a i Grecia.
În cazul Fran ei, explica ia e simpl . Formarea inginerilor este asigurat aproape în exclusivitate de „Grandes Ecoles”, institu ii care- i recruteaz studen ii la nivelul BAC+2, deci dup ce absolven ii de bacalaureat au urmat 2 ani de „Clase preg titoare” în licee de elit sau universit i. Durata studiilor la „Grandes Ecoles” este de 3 ani, care ad uga i la cei 2 ani preg titori conduc la cei 5 ani ai sistemului integrat de tip continental. Pentru „Grandes Ecoles”, introducerea unei diplome de tip Bachelor la nivel BAC+3, dup numai un an de studiu în coal , este de neconceput
În Grecia, ca i în alte ri europene, universit ile
tehnice, sau universit ile generale care au programe de inginerie de tip integrat cu durata de 5 ani, coexist cu un num r mare de Institute Tehnologice oferind programe de 3,5 ani. Iat cum explica pozi ia universit ilor fa de procesul Bologna fostul Rector al Universit ii Na ionale Tehnice din Atena, prof. Themistocles Xanthopoulos, într-o conferin inut în deschiderea Adun rii Generale EUCEET II din februarie 2003, la Atena:
„Orice împ r ire în dou cicluri, undergraduate i
postgraduate, a structurilor existente, coboar de facto ciclul 1, undergraduate, la nivelul institu iilor de tip voca ional, dat fiind c nu este posibil s asiguri abilit i profesionale substan iale în scurta perioad de timp alocat acestui ciclu f r a comprima în acela i timp cerin ele tiin ifice de baz , adic f r a tr da în realitate substan a tiin ific a diplomei universitare.
Respingem în mod explicit principalul obiectiv al
Declara iei de la Bologna, anume divizarea obligatorie i universal a tuturor programelor universitare în dou cicluri.”
Procesul Bologna în România - legea 288 din 2004 România s-a num rat printre semnatarele Declara iei de la Bologna. Pentru linia de ac iune 2, privind mult discutata adoptare a unui sistem bazat pe cicluri, a fost nevoie de un nou cadru legislativ, asigurat prin „Legea privind organizarea studiilor universitare", adoptat de Parla-mentul României i publicat cu nr. 288 în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 iulie 2004.
Tabelul 1
1 Doar la Universitatea de Construc ii, Arhitectur i Geodezie, Sofia 2 La unele universit i tehnice 3 Doar la Universitatea Norvegian pentru tiin i Tehnologie, Trondheim
Înc din primul articol se statueaz alinierea la linia de ac iune 2 a Declara iei de la Bologna: "Prezenta lege reglementeaz organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licen , studii universitare de masterat i studii universitare de doctorat.”
Legea 288/2004 prevede c la înv mântul de zi
durata normal a studiilor universitare de licen este de 3-4 ani i corespunde unui num r de 60 de credite transferabile pentru un an de studiu.
40
Singurul domeniu pentru care legea prevede în mod
explicit durata studiilor de licen este înv mântul tehnic, pentru care se fixeaz o durat de 4 ani.
Legea 288/2004 mai prevede, în spiritul liniei de
ac iune 2 a Declara iei de la de la Bologna, c "studiile universitare de licen asigur un nivel de aplicare adecvat exercit rii unei profesii în vederea inser iei pe pia a for ei de munc , prin cuno tin e generale i de specialitate corespunz toare". Legea arat c studiile universitare de licen pot fi continuate prin studii universitare de masterat, care corespund unui num r de credite de studiu transferabile cuprins, de regul , între 90 i 120.
O prevedere important este aceea c "durata total
cumulat a ciclului I - studii universitare de licen i a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie s corespund ob inerii a cel pu in 300 de credite de studiu transferabile". (Sintagma "cel pu in" este relevant dac avem în vedere c în alte ri, Germania de exemplu, ea este înlocuit cu "cel mult", ceea ce a dat mari greut i universit ilor tehnice la trecerea de la programele integrate - 5 ani, la programele în trepte tip Bachelor-Master, obligându-le s opteze pentru formula 3+2, cu consecin ele ar tate mai înainte.)
În acela i capitol dedicat ciclului II - studii universitare de masterat, legea 288/2004 arat c pentru profesii reglementate prin norme sau bune practici europene, ciclul I i ciclul II pot fi oferite comasat într-un program integrat de studii universitare cu o durat cuprins între 5 i 6 ani, diplomele ob inute fiind echivalente titlului de master. Profesii reglementate prin norme europene sunt, de exemplu, medicina, medicina veterinar i arhitectura, care se excepteaz pe aceast baz de la trecerea la sistemul în dou cicluri. Dar legea se refer nu numai la „recomand ri i norme europene” ci i la „bune practici europene” deschizându-se astfel calea ca i în alte domenii s se poat adopta sau s se poat reveni la sistemul integrat, dac se va considera necesar.
Înv mântul superior de construc ii din România
- înainte i dup aplicarea legii 288/2004.
Din totalul de 24 universit i de stat care în anul universitar 2004-2005, ultimul an universitar înainte de aplicarea legii 288/2004,au oferit studii de lung durat (5 ani) pentru formarea de ingineri-diploma i, 8 au avut în ofert specializ ri ale domeniului construc ii: Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" Ia i, Universitatea Politehnica Timi oara, Universitatea Tehnic Cluj-Napoca, Universitatea "Ovidius" Constan a, Universitatea Oradea, Universitatea "Transilvania" Bra ov, Universitatea Petro ani, Universitatea de Agricultur i Medicin Veterinar Bucure ti. Pe lâng acestea, un num r de 7 colegii universitare au oferit studii
de scurt durat (3 ani) pentru formarea de ingineri-colegiu în specializ ri ale domeniului construc ii.
Universit ile tehnice (Bucure ti, Ia i, Timi oara,
Cluj-Napoca) au avut în oferta lor i „studii aprofundate” cu durata de 1 an, deschise absolven ilor programelor integrate de 5 ani, pentru un num r relativ mare de specializ ri între care i Ingineria geotehnic (la U.T.C.B).
Ca urmare a aplic rii legii 288/2004, concursul de admitere din vara anului 2005 a fost organizat doar pentru ciclul 1, cu durata de 4 ani, la specializ rile oferite de diferitele universit i i facult i. Din ofert au disp rut programele de studiu de scurt durat - 3 ani. Totu i, pentru studen ii admi i în înv mânt în anul 2004-2005, programele de lung durat continu s func ioneze pân în 2008-2009, coexistând cu noul program de 4 ani. De asemenea, continu programele de studii aprofundate, cu durata de 1 an, ultima ofert în acest scop fiind prev zut pentru anul universitar 2008-2009. La încetarea perioadei de coexisten , înv mântul superior de construc ii din ara noastr va oferi:
pentru ciclul 1, un program de 4 ani - licen a, finalizat prin diploma de licen pentru ciclul 2, un program cu o durat (probabil ) de 1,5 ani - master, finalizat prin diploma de Master pentru ciclul 3, doctoratul
Schimb rile impuse de procesul Bologna sunt importante: au disp rut programele de scurt durat i programele de studii aprofundate, r mânând programele pentru ciclurile 1 i 2, cu o durat cumulat de 5,5 ani (în compara ie cu 5 ani ale programului integrat) i pentru ciclul 3-doctoratul.
Noile programe de 4 ani. O prezentare am nun it a noilor programe de 4 ani, în compara ie cu cele de 5 ani, dep e te cadrul acestui material. Cu titlul de exemplificare ne vom referi, totu i, la câ iva indicatori de sintez ai planului de înv mânt al uneia din cele 18 specializ ri din oferta Universit ii Tehnice de Construc ii Bucure ti: specializarea „Ingineria Structurilor” de la Facultatea de Inginerie în Limbi Str ine.
În tabelul 2 sunt pu i fa în fa parametrii de baz ai celor 2 planuri, de 5 ani i de 4 ani, ai specializ rii.
Tabelul 2
Parametrul 5 ani 4 ani Durata 10 semestre 8 semestre Ore de contact/ s pt mân
27 ... 29 25 ... 28
Ore de contact în total
251 218
Proiectul de diplom
În sem. 10 Început în sem. 8,
finalizat dup încheierea sem.8
Examenul de diplom
În iunie, la încheierea sem. 10
În septembrie, dup cele 8 semestre
41
Sunt edificatoare i cifrele din tabelul 3, care compar distribu ia de ore pe grupe de discipline.
Disciplinele din grupele 1...5 sunt comune pentru
toate specializ rile domeniului, dispuse nu sub forma unui clasic „trunchi comun” ci pe întregul parcurs al studiilor, ca o veritabil „coloan vertebral ”[3].
Principala concluzie care se poate trage din tabelul 3 este c diploma care se va acorda la U.T.C.B dup completarea celor 4 ani de studiu va fi, dup cum cerea Declara ia de la Bologna, „relevant pentru pia a
european a muncii, la un nivel de calificare corespunz tor”. Un program în care 79,8 % din orele de contact sunt rezervate pentru „core subjects”, adic discipline comune pentru întreg domeniul, indiferent de specializare este, indiscutabil, un program destinat a preg ti un inginer constructor „generalist”, capabil s se adaptaze exigen elor diferitelor specializ ri ale domeniului în care ar putea fi chemat s activeze pe parcursul carierei profesionale.
Tabelul 3
5 ani 4 ani
Nr. Grupa de discipline Ore de contact/
% din total Ore de contact/
% din total 1. Discipline fundamentale 52 ore (20,7%) 32 ore (17,8%) 2. Discipline de preg tire tehnic general 70 ore (27,9%) 55 ore (25,8%) 3. Discipline inginere ti comune pentru specializ rile
domeniului 60 ore (23,9%) 50 ore (23,5%)
4. Discipline de preg tire economic i tehnologic 16 ore (6,4%) 13 ore (6,1%) 5. Limbi str ine i discipline socio-umane 14 ore (5,6%) 14 ore (6,6%) 6. Discipline inginere ti ale specializ rii 39 ore (15,5%) 43 ore (20,2%)
Noile programe master. Mai sunt doi ani aproape
pân când, odat cu anul universitar 2009-2010, va începe func ionarea programelor pentru ciclul 2 – Master, având o durat preconizat de 1,5 ani (3 semestre, 90 credite). La preg tirea programelor pentru acest ciclu, care prin con inut i durat reprezint o noutate absolut în înv mântul superior tehnic românesc, va trebui avut în vedere c absolven ii ciclului doi vor fi chema i s proiecteze i s conduc lucr ri complexe, s identifice i s se implice în domenii noi de cercetare, s ocupe func ii de conducere. Accesul la doctorat, la pozi ii în înv mântul superior, la atestarea ca verificator de proiecte i expert, va trebui s fie condi ionat, în opinia noastr , de absolvirea ciclului II de studii.
Experien a din alte ri trebuie, desigur, luat în
considerare. Nu ne referim aici la planurile pentru ciclul 1 de la universit ile care au adoptat formula 3+2 i nici la planurile numeroaselor „Master” oferite dup programele integrate de 5 ani. Cu relevan pentru ara noastr este experien a din rile în care sistemul în trepte are o veche tradi ie i în care prima treapt are, de asemenea, patru ani: Statele Unite, Australia, Japonia i Marea Britanie (acolo unde prima treapt este MEng). Programele de Master de la aceste universit i vizeaz câteva direc ii principale ale domeniului ingineriei de construc ii, între care în mod obligatoriu ingineria geotehnic , diversitatea fiind asigurat prin oferta de cursuri din interiorul fiec rui program. Totodat , ca regul general , o pondere important din totalul creditelor (ajungând chiar la 50%) revine p r ilor comune, evitându-se astfel o specializare excesiv , care poate fi un handicap în profesie pentru absolventul programului de master.
Se poate afirma c un adev rat test al modului în care facult ile de construc ii din ar vor în elege s pun în valoare avantajele sistemului în dou cicluri va fi dat la construirea i implementarea programelor de master. CONCLUZII
Dup p rerea noastr , implementarea procesului
Bologna în înv mântul de construc ii din România creeaz premizele unui progres. În condi iile în care adoptarea sistemului în cicluri era de neevitat, formula 4+1,5 la care s-a ajuns reprezint un compromis acceptabil (pentru care, în parantez fie spus, mul i dintre colegii din vest, în special din Italia, ne invidiaz ). Subzist îns înc multe neclarit i. Nu tim, de pild , dac pe diploma absolventului ciclului 1 de 4 ani se va scrie doar „licen iat” sau se va ad uga, a a cum ar trebui, i calificarea „inginer”. Condi iile de organizare a
viitoarelor programe pentru ciclul 2 ridic , de asemenea, semne de întrebare în privin a cifrei de colarizare, a num rului de programe .a. Având în vedere nivelul de competen e cerut absolven ilor ciclului 2 precum i leg tura intrinsec dintre resursele fiec rei facult i i calitatea programelor de master, acreditarea cu mare aten ie a fiec rui program ni se pare absolut necesar , pentru evitarea infla iei i compromiterii master-ului în înv mântul de construc ii.
Cât prive te situa ia în ansamblu pe plan european, ne
permitem s cit m ce scriam în încheierea unui material intitulat "Înv mântul de construc ii în Europa i procesul Bologna - o trecere în revist la nivelul anului 2004", inclus în cel de al 4-lea volum EUCEET [4]. "Impactul procesului Bologna asupra înv mântului de
42
construc ii este important. Exist o tendin clar spre introducerea sistemului cu dou cicluri, care este de a teptat s devin prevalent în câ iva ani ... În compara ie cu situa ia cunoscut cu 4 ani în urm , situa ia prezent este mai complex i, probabil, mai confuz . Cu o exprimare în termeni specifici profesiei de inginer constructor, se poate spune c s-a ini iat o "încercare la scar natural ", ale c rei rezultate vor necesita mul i ani pentru a fi evaluate corespunz tor. Este de sperat ca prin implicarea activ a tuturor factorilor, în primul rând universitarii, studen ii, asocia iile profesionale, industria, autorit ile publice .a., aceste rezultate s conduc la un înv mânt
european de construc ii mai puternic i mai competitiv".
BIBLIOGRAFIE Report of the Working Grup A. Curricula in civil engineering education at undergraduate level, First EUCEET volume, Independent Film, Bucharest, 2001 Herz, R. - Private Communication of 25 April 2004 to Iacint Manoliu Stematiu, D., Manoliu, I. - The transition form an integrated to a two-tier study programme at the Technical University of Civil Engineering of Bucharest” Proceedings of the 5th AECEF Symposium, Espoo, Finland, June 15-17, 2005 Manoliu, I. - Civil engineering education in Europe and the Bologna process – an overview in 2004, Fourth EUCEET volume, Independent Film, Bucharest, 2004.
A MOMENT OF CRUCIAL IMPORTANCE FOR THE ENGINEERING EDUCATION OF ROMANIA
Synopsis Higher education in Europe knows profound changes as a result of the "Bologna process". The paper presents the impact of the process on the engineering education, based on the studies and surveys undertaken by the Thematic Network Project EUCEET, built and coordinated by the Technical University of Civil Engineering Bucharest (TUCEB). Are then presented the principal provisions of the Law 288 of 2004, by which was triggered the implementation of the Bologna process in Romania, whose main result was the introduction, beginning with the academic year 2005-2006, of a system in cycles: first degree - licence (bachelor), - second cycle degree - master, third cycle degree- doctorate. As a "case study" are shown the provisions of a 4-year program for a first cycle degree, offered at TUCEB. UN MOMENT D’IMPORTANCE CRUCIALE POUR L’ENSEIGNEMENT D’INGENIERIE EN ROUMANIE
Résumé L’enseignement supérieur en Europe connaît des profondes transformations à la suite du « procès Bologne ». L’article présent l’impact du cet procès sur l’enseignement supérieur technique, sur la base des études et enquêtes menés sous l’égide du Projet de Réseau Thématique EUCEET (European Civil Engineering Education and Training) initié et coordonné par l’Université Technique de Constructions de Bucarest (TUCEB). Sont présentées ensuite les principales spécifications de la Loi 288 de 2004, ayant comme principal résultat l’introduction, à partir de l’année universitaire 2005-2006, du system en cycles : licence – master – doctorat. Comme une « étude de cas » sont montrées les spécifications d’un programme de 4 ans pour « Licence », offert par TUCEB.
43
ÎÎNN DDIIAALLOOGG CCUU IINNGG.. CCEEZZAARR CCUULLII ,, FFOONNDDAATTOORR II DDIIRREECCTTOORR AALL AAGGIISSFFOORR
Drag domnule Cezar Culi , în numerele precedente ale Revistei Române de Geotehnic i Funda ii au fost inserate articole în cadrul unei rubrici intitulate „Pagini din istoria geotehnicii din România”. A vrea acum s vorbim despre o istorie mai recent , o istorie a Geotehnicii din România de dup '90 în care dvs. a i fost foarte implicat. A vrea s începem rugându-v s ne spune i cum v-a prins pe dvs. decembrie '89 i ce a i f cut pentru a pune bazele firmei AGISFOR care, iat , cu vreo lun în urm a s rb torit într-un cadru foarte frumos 15 ani de existen .
C.C.: Întrebarea cu istoria are sens având în vedere vârsta pe care o am. Dar s trecem, dup cum a i propus, la istoria recent , de dup '90.Pân în '90 am lucrat i am condus atelierul geotehnic de studii i tehnologii din cadrul societ ii STIZO. La scurt timp dup '90, odat cu reducerea volumului de investi ii, au început restructur ri masive i disponibiliz ri de personal. Ca o alternativ la aceast ac iune, cu care nu m împ cam, mi s-a propus i am fost de acord s trec în loca ie de gestiune, loca ie despre care nu tiam prea multe. Prima condi ie pe care am pus-o a fost s p strez personalul, despre care am spus c nu m pot dispensa, a doua s asigur salariile i ritmul de cre tere a salariilor care s in pas cu infla ia foarte galopant în perioada respectiv . Dup mai bine de 3 – 4 ani, odat cu încheierea ac iunii de privatizare a societ ii STIZO, loca ia a încetat în mod for at i, din acel moment, am devenit total independen i. Cert este c în toat aceast perioad , pe lâng faptul c am achitat toate taxele, impozitele c tre stat, ne-am onorat i obliga iile asumate prin contractul de loca ie de gestiune, iar ceea ce a prisosit am investit. Chiar din acea perioad ne-am dotat cu 2 instala ii de foraj de produc ie româneasc de tip FS i cu trei instala ii SG, tot de produc ie româneasc , care cu unele adapt ri pot realiza pilo i fora i sub protec ia noroiului betonitic, cu diametrul de 450 mm, la adâncimi de 8-10 m.
În eleg c în acea perioad , de început pentru ce s-a numit AGISFOR, activitatea era în principal profilat pe studii geotehnice, foraje i în mic m sur pe lucr ri de funda ii.
C.C.: A putea totu i s precizez c , înc din primele luni de existen a AGISFOR în cadrul contractului de loca ie de gestiune volumul de studii fiind foarte mic, am fost obliga i s g sim i alte posibilit i de a tr i, ca s spun a a. Deci am început s facem pilo i. Dup ce timp de aproape 20 ani acordasem asisten la lucr ri de pilo i de tot felul, Franki, Benoto, i la pere i mula i, de data asta ne-am decis s facem pilo i cu mijloacele pe care le aveam. Dup '95, fiind de data aceasta
independen i, am continuat s execut m lucr ri de funda ii pe pilo i, injec ii de consolidare i, într-o mic m sur , studii dar i epuizmente pentru diferite lucr ri de construc ii ce se executau. Printre lucr rile mai deosebite de la început s-a num rat
Opera Center din capital , pentru care am avut contract cu firma austriac Ilbau, devenit apoi prin comasare Strabag. Fiind primul contract extern am avut primele încas ri în valut , de care nu m-am atins i care au constituit baza investi iilor ulterioare. Astfel, în anul 2000 am reu it s achizi ion m o prim instala ie Bauer, un BG-7, una din cele mai mici instala ii produse de firma Bauer, care poate face pilo i de 600 mm diametru, cu tubing recuperabil, pân la adâncimi de 17 – 18 m. O prim lucrare la care am folosit instala ia a fost o consolidare a unei por iuni de osea, apoi am început s facem pilo i secan i pentru metrou în zona Dristor.
De atunci încolo, în fiecare an am mai achizi ionat câte o instala ie. În 2001 un ECO-drill 10, în 2002 am luat un BG-22 H, în 2004 un BG-7 i un Liebherr, în 2005 am luat piese de schimb i tubulatur . În 2006 am luat în leasing o instala ie nou , un BG-24 H i am recuperat o instala ie ECO-Drill 10 care a fost vândut de firma Stump atunci când i-a încetat activitatea în România. Volumul mare i foarte mare de lucr ri care a ap rut în 2007 i imposibilitatea de a face fa la acest volum cu instala iile pe care le aveam ne-a condus ca în 2007 pân la aceast dat s mai cump r m 3 instala ii, un BG-25 H , un BG-9 i un BG-22 H. Acesta din urm este pe barj , pe Dun re, în drum spre România. Dintre toate acestea, una singur a fost luat nou-nou . Restul toate au fost second hand. Suntem foarte mul umi i de ele i acest lucru datorit faptului c avem un colectiv care tie s le între in i s le depaneze.
Din ceea ce numi i dvs. colectiv, este vorba în primul rând de un absolvent al Facult ii de Utilaj Tehnologic din UTCB ...
C.C.: Care întâmpl tor este Daniel, fiul meu. Al turi de el sunt, în primul rând Laz r Samuel, cu care asigur între inerea i remedierea defec iunilor ce apar, i efi de antier ca Paisie Ion, Laz r tefan, Sorin Nicolae, care urm resc instala iile, le exploateaz i ob in rezultatele cu care ne mândrim.
Dar cine sunt mecanicii, cei care manevreaz propriu-zis aceste echipamente performante, ce nu pot fi date pe mâna oricui?
44
C.C.: Practic nu sunt dou instala ii identice. Firma Bauer – nu vreau s fac reclam , dar asta-i realitatea – le perfec ioneaz de la an la an. Aceast perfec ionare e bun , dar creeaz probleme. Gradul de automatizare a ajuns a a de mare încât numai un cunosc tor în ale calculatoarelor i electronicii se poate descurca.
Dar s v r spund la problema mecanicilor. Mecanici cu experien , care au lucrat pe dragline, pe excavatoare, cu greu accept s lucreze pe aceste instala ii, le prefer pe cele cu care s-au obi nuit, nu sunt dispu i s înve e altceva, sunt conservatori. A a încât, cu excep ia a 2 mecanici de instala ii care sunt cu coal profesional , deci au o preg tire de baz , restul sunt califica i la locul de munc , dintre cei care au pornit de la a fi sondori la lopat i au fost instrui i.
Cine i-a instruit?
C.C.: Aceste instruiri le-a f cut Daniel i, în momentul când a ajuns la concluzia c poate s încredin eze unuia o ma in , i-a încredin at-o. Deocamdat , nu ne-am în elat în privin a nici unuia dintre ei. Adev rul este c dintre cei 60-70 de sondori am avut de unde s alegem. La toate instala iile avem mecanici titulari i, în paralel, preg tim i mecanici secundari, care s le ia locul.
În toat aceast perioad de dezvoltare, ne-am preocupat i de problema salariz rii. Din 1999-2000 pân în 2007 un singur mecanic mi-a plecat în Italia, restul au r mas, iar respectivul mecanic dore te s vin înapoi, salariul pe care-l poate câ tiga în România e destul de apropiat de cel pe care-l câ tig în str in tate.
E foarte încurajator, inând seama de tendin a de migra ie a for ei de munc .. C.C.: Problema for ei de munc se pune, desigur, i la noi în toat ramura construc iilor. Pe de o parte, pe meseria ii buni, serio i, îi g se ti cu greu, îi p strezi oferindu-le avantaje materiale, iar cei care sunt turi ti, ia vin, stau o lun i pleac de la noi dar i din alt parte.
Fa de acest mare volum de lucr ri, au fost în mod inevitabil i incidente, necazuri legate de exploatarea echipamentelor.
C.C.: Noi avem o vorb : sunt fiare. Dac sunt fiare, trebuie s se mai i strice. Având îns foarte mult electronic în ele, te infioar gândul c s-ar putea strica. Prin priceperea celor care le între in am dep it i acest impediment. Sigur c via a lor e determinat de modul de a le între ine. Este esen ial s le asiguri lubrefian ii de care au nevoie, carburan i de calitate i piese de schimb. Dac s-a stricat odat o pies de schimb, am luat 2 buc i ( una r mânând de rezerva ) . În momentul de fa avem o asemenea rezerv de piese de schimb pentru toate instala iile. Sigur c sunt mii de repere. Nu le avem pe toate. Unele repere au o fiabilitate foarte mare, altele mai mic . Pentru acestea din urm am luat piesa de schimb dar i rezerva. Chiar ieri s-a întâmplat la un ECO-drill s cad capul de antrenare. Eu personal m-am speriat, tiind c instala ia era adus pe antier pentru a începe lucrul. L-am chemat pe Daniel care m-a lini tit c nu-i nimic, în depozit se afl un cap de antrenare nou. Îl monteaz iar treaba merge.
Trebuie s spun c , în afar de instala ia propriu-zis , i tubulatura de foraj e un capitol foarte important. Toate aceste instala ii au coloane de foraj de 600 mm, 900 mm i câteva chiar de 1200 mm. Costul acestor coloane de foraj dep e te câteodat costul unei instala ii second hand. Trebuie s le comanzi. La tubinguri sunt ni te consumabile. Bu oanele de îmbinare se stric . O perioad de vreo 5 ani am lucrat cu cele f cute în ar , a mers foarte bine. Între timp, atelierul unde fuseser asimilate a pierdut accesul la sistemul de tratamente i au început s le fac proaste. Acum prefer m s le aducem din Germania decât s le mai lu m din ar , unde nu po i face cu ele mai mult de 5-6 pilo i.
De multe ori sunte i condi iona i de modul în care antreprenorul general v asigur platforma de lucru. C.C.: Aici este o alt problem destul de serioas i care ne-a dat mult b taie de cap. Pe majoritatea amplasamentelor au fost vechi cl diri demolate. Dintr-o în elegere proast a ceea ce înseamn demolarea, ea se opre te la cota 0, iar partea de infrastructur a vechilor cl diri nu se demoleaz . Atunci pot s apar surprize, fie s dai de plan ee peste goluri care nu pot prelua sarcina acestor instala ii, care se ridic la 80 - 100 tone, fie s dai de elemente din beton armat care trebuie demolate, obligându-te s a tep i. Când lucrezi pe teren virgin este mult mai simplu. În zone urbane, condi ia este s te apropii cât mai mult de calcanele vecine. Asta te oblig s lucrezi pe o platform foarte stabil care în procesul tehnologic s nu aib bascul ri ce pot duce la lovirea cl dirii vecine. Pentru asta se impune amenajarea platformei cu o foarte bun balastare.
De multe ori în asemenea situa ii se recurge la pere i din pilo i secan i care trebuie s asigure condi ia de etan eitate pentru momentul când excava ia la ad postul lor coboar sub nivelul apei subterane. Aceast condi ie trebuie specificat prin proiect, în caietul de sarcini. Cum a i ac ionat pentru a nu avea vreo surpriz din acest punct de vedere?
45
C.C.: Referitor la execu ia unor pere i în imediata apropiere a unor funda ii, am avut impresia c acestea se pot face f r probleme în solu ia cu pere i mula i, pân când, cu ocazia execu iei lucr rilor de la Opera Center, au ap rut ni te probleme care au trebuit dep ite.
La Opera Center s-au executat pere i mula i? C.C.: Au fost pere i mula i din panouri. Când s-au f cut ancorajele, s-a ridicat o cl dire aflat în spatele peretelui. La cl direa înalt de lâng biserica Armeneasc s-a folosit de asemenea tehnologia pere ilor mula i din panouri, s pate sub protec ia noroiului bentonitic. Acolo, câteva rosturi dintre panouri s-au dovedit defecte, producând scurgeri mari de ap i p mânt, atunci când excava ia sub nivelul apei a ajuns în dreptul lor.
La lucr ri aflate în imediata vecin tate a unor cl diri existente, mai cu seam când excava ia coboar sub nivelul apei subterane, solu ia cea mai sigur r mâne cea a pere ilor din pilo i secan i.
Pilo ii executa i cu tubing recuperabil au avantajul c golul realizat prin forare nu r mâne nici o clip liber. Întâi este tubingul care protejeaz apoi, odat cu recuperarea tubingului, este betonul care din plecare are o densitate de odat i jum tate ori mai mare decât a p mântului, iar dup ce s-a înt rit numai ridic nici o problem . Din acest motiv am îmbr i at solu ia aceasta, care de altfel este intens aplicat i în str in tate. Bineîn eles c execu ia pilo ilor secan i este o opera ie foarte, foarte dificil . Trebuie o grind de ghidaj corespunz tor f cut , trebuie o verticalitate a tubului perfect , gândindu-ne c o abatere de numai 1°, la o adâncime de 12-14 m, poate s conduc la o deviere de cca. 15 cm.
Ce v putem spune din experien a noastr ? La „Sem n toarea” am f cut 1200 pilo i, n-am avut nici un rost deschis. La lucrarea din str. Dobrogeanu Gherea s-au f cut vreo 700 pilo i, n-am avut nici un rost deschis. La hotelul din str. Olteni am avut pilo i secan i la 19 m adâncime, cu excava ie la 16 m, n-am avut rosturi deschise. Pe str. Buze ti, peste 100 pilo i. Nu înseamn c n-am avut emo ii. Dac excava ia se face într-un ritm mai lent po i s sesizezi i eventual s intervii. Sigur c sunt i m suri de remediere moderne cu Xipex, cele clasice cu pene de lemn, a a cum se poate trata i un rost care poate apare la peretele mulat.
V rog s exprima i procentual cât reprezint în momentul de fa din cifra de afaceri, diferitele tipuri de lucr ri pe care le realiza i?
C.C.: Studiile geotehnice, care la început aveau ponderea cea mai mare, au ajuns la 10-15%. Pere ii din pilo i secan i reprezint cam 30-35%, pilo ii portan i 10% iar restul sunt pere ii din pilo i cvasi-tangen i. Ace tia din urm sunt cei mai mul i, iar în m sura în care reu im s -i convingem pe proiectan i nu aplic m pilo ii secan i decât strict unde trebuie. Cu alte cuvinte, dac avem o coborâre a apei cu 1,5-2 m, prefer m s mergem cu un sistem de epuismente corespunz tor i s se foloseasc pilo i cvasi-tangen i. Costul unui perete din pilo i secan i sau din pere i mula i este mult mai ridicat decât al peretelui din pilo i cvasi-tangen i. Sunt îns i situa ii când condi iile de teren i geometria excava iei fac inevitabil folosirea pilo ilor secan i. Chiar acum începem o lucrare în Colentina, pe malul lacului, pe amplasamentul unei foste fabrici de ghea , unde n-avem alt solu ie decât cu pilo i secan i. Sunt vreo 600 pilo i în incint i al i 300 sub radier.
O nou dezvoltare imobiliar ? C.C.: Exact. S-a demolat fabrica de ghea i acum se ridic un ansamblu de blocuri. Începem de asemenea o lucrare cu pilo i secan i pe str. Buze ti, între Pia a Victoriei i str. Polizu, iar vis-a-vis o incint cu pilo i cvasi-tangen i.
S ne reîntoarcem la for a de munc . Spune i c ave i în jur de 100 oameni. Care ar fi distribu ia acestora, ca nivel de preg tire?
C.C.: Sunt 25 ingineri se tehnicieni, 10 mecanici de instala ii, 55 muncitori sondori, 4 economi ti, 1 jurist, oferi , etc.
Totu i, fa de volumul de lucr ri pe care-l ave i, efectivele nu par mari, ceea ce înseamn c productivitatea este ridicat .
C.C.: Nu chiar a a ridicat precum ne-am dori. O instala ie de foraj este deservit de 4 oameni, 1 mecanic i 3 sondori. În str in tate sunt 1 mecanic i 1-2 muncitori. Este adev rat c la ei fiecare instala ie dispune de un utilaj de s pat, un înc rc tor frontal, dar care nu are un mecanic de deservire separat, este acela i care deserve te instala ia i care din când în când coboar , ceea ce este cu putin în condi iile unui grad de mecanizare foarte mare.
Instala iile mici cu care am pornit te oblig s ai 4 oameni, consumul de manoper e foarte mare. Tabloul for ei de munc , în care apar 25 ingineri, se datoreaz i faptului c fiecare instala ie care are 4 oameni e
condus de un inginer.
Inginer mecanic?
46
C.C.: Nu neap rat. Mecanic, constructor. i asta pentru c e vorba de lucr ri ascunse, cu tehnicitate ridicat , i care necesit o supraveghere permanent . Cu toate acestea, nu realiz m întotdeauna ceea ce ne-am dori. Mai avem i nepl ceri, necazuri. Dac la pilo ii portan i o bavur care apare, o scurgere de beton în terenul slab poate fi chiar benefic , atunci când acest lucru se întâmpl la ecranele din pilo i consecin ele sunt nepl cute.
Când se ajunge la s pare i trebuie îndep rtate excrescen ele de beton. C.C.: Sunt lucruri inevitabile. Dac la trecerea de la argil la nisip este o zon de fluctua ie a nivelului hidrostatic, în anumite situa ii parc s-ar crea pur i simplu un gol acolo. i chiar s-a întâmplat, altfel nu pot s -mi explic cum a ap rut o lam de beton de 10 cm grosime care se ducea cu jum tate de m fa de marginea pilotului. E un lucru pe care îl întâlnim nu numai noi ci i al ii. Am discutat i cu colegi din str in tate. Varia iile de nivel hidrostatic fac s se produc la un moment dat o sp lare a particulelor fine de nisip iar stratul de lut – în cazul nostru – r mâne suspendat 2 ... 5 cm i atunci acolo se scurge betonul. Sigur c aceste coji sub iri trebuie date la o parte.
Mai sunt i alte situa ii, de exemplu la betonarea în umpluturi betonul poate s migreze i la un moment dat se face o betonare a umpluturilor care, dac sunt clo uri de c r mizi, volumul de beton pentru un pilot de 600 mm poate ajunge echivalent cu al unui pilot de 1,0 m.
Ace ti 15 ani de formare i dezvoltare a firmei dvs. au parcurs aceast perioad numit de tranzi ie. Cum v-a i descurcat cu aspecte cum sunt legisla ia, raport rile, d rile c tre stat, care pentru mul i au reprezentat o foarte dur încercare?
C.C.: Ce pot s v spun? În '92, când s-a înfiin at firma, era un moment foarte critic privind p strarea locului de munc . V zând îngrijorarea oamenilor fa de ceea ce s-ar întâmpla, în fa a celor 16-20 oameni, câ i eram atunci, m-am angajat s parcurgem tranzi ia împreun . Pornind de la acest angajament am încercat s echilibrez încas rile cu pl ile, cu salariile, dar totodat – i aici mi-aduc aminte de tat l meu, Dumnezeu s -l ierte, care zicea „unde-i lege nu-i tocmeal ” – am pl tit toate datoriile la stat, am pl tit to i furnizorii i, în toat aceast perioad , n-am întârziat plata salariilor nici m car cu o zi, am dat chiar în avans 2 zile, 4 zile, când se întâmpla ca ziua de plat s cad în mijloc de s pt mân i atunci pl team vinerea sau sâmb ta din s pt mâna precedent . Sigur c n-a fost u or. Au fost i perioade în care m-am temut c nu o s pot asigura plata salariilor.
Presupun c a i avut i situa ii când încas rile nu s-au f cut la termenele contractate. C.C.: Aici e o problem , i nu tiu când firmele române vor în elege i când legisla ia va obliga investitorii s - i onoreze pl ile. Cel mai mare necaz în aceast privin l-am avut atunci când întâmplarea a f cut s lucrez cu 80% din capacitate pentru un singur client. Dac acesta, din diferite motive, nu încasa el la rândul lui, avea el nevoie de bani i întârzia plata, atunci ne aducea la disperare. Odat cu dezvoltarea firmei, am ajuns automat s lucrez pentru 10-12-15 clien i simultan. Dac întârzie unul, cum am în momentul de fa vreo doi care nu mi-au pl tit din martie, am r bdare i nu ajung la tribunal. Dar i dac ajung la tribunal, tot degeaba. Legisla ia e atât de complicat , încât mai bine te lipse ti. Am, de exemplu, o lucrare cu o firm din Ploie ti pentru care am f cut ni te pilo i pentru un pod peste Prahova, firm care mi-a r mas datoare de anul trecut cu vreo 500 milioane de lei vechi. Am solicitat, am repetat, am dat în judecat . La primul termen s-a str mutat în alt parte, la al doilea s-a amânat i tot a a. Adic , nu este pus la punct un sistem în care, domnule, ai f cut lucrarea, ai recep ionat-o, automat trebuie f cut plata. Acest lucru mi s-a întâmplat i cu firma Erba u. Între timp puiul lui Erba u, Expert Construct, cu care contractasem lucrarea, a intrat în lichidare, i eu am r mas f r s -mi pot încasa banii pentru c sta nu are nimic pe ce s se pun sechestru. Dar termenele de judecat cred c au fost vreo 15. Legisla ia nu zic c -i deficitar dar nu te ajut c atunci când ai f cut lucrarea s - i iei banii.
O problem nou ap rut este cu TVA-ul la surs . A ap rut de la firmele astea c pu care au de recuperat zeci de miliarde, mii de miliarde TVA pentru lucr ri fictive. În construc ii, în general, pl ile de TVA s-au f cut. Nu exist , cred, vreunul care s nu- i pl teasc TVA-ul. În schimb acum, dup cum este legea, vine s verifice dac ai dreptul s - i ramburseze TVA-ul dup 5 luni de zile, iar când vine î i face verificarea pe 5 ani în urm , ceea ce înseamn c inspectorul trebuie s stea o lun i ceva s ia toate hârtiile la mân . În fiecare lun ajunge s - i blocheze 19% - TVA-ul – ceea ce la un moment dat te decapitalizeaz , fiindc toat rezerva pe care o ai n-o mai po i folosi. Dup legea veche, se recupera de obicei TVA-ul în fiecare lun . F ceam produc ie i aveam o valoare de TVA de 190 milioane, am cump rat materiale de 90, d deam la stat 100. Simplu. În momentul de fa nu pot deduce direct, deci eu cump r materialele cu TVA, TVA-ul nu-l pot deduce, eu pl tesc taxele la stat i urmeaz ca dup aceea statul s -mi dea banii înapoi.
Ave i i un nucleu de proiectare? C.C.: Exist un nucleu de 2-3 ingineri, dispunem de programe de calcul performante, am putut compara rezultatele i cu alte programe i s-au dovedit satisf c toare. Nu execut m nici o lucrare pân nu facem verificarea, chiar dac proiectul e f cut de al ii. Sunt i perioade când facem mai mult consultan , asisten la proiectare. Nedispunând de infrastructura
47
proprie unui birou de proiectare acord m asisten , dar plan ele sunt preg tite de ei, iar când totul este încheiat facem i o verificare, chiar dac în final proiectul apare sub sigla firmei respective. În condi iile acestea, nu înseamn c automat vom executa lucrarea, pentru c s-ar putea s nu avem capacitate disponibil . În momentul de fa avem toate instala iile ocupate pân la 15 decembrie 2007. Chiar ast zi plec de aici la un beneficiar, cu care am mai lucrat i avem rela ii foarte bune, i care urmeaz s înceap o lucrare pe care mi-ar place s-o fac. M cheam s negociem contractul, dar îi voi spune de la început c are sens o negociere doar dac accept s -i fac lucrarea din ianuarie 2008 încolo. Dac vrea s i-o fac pân în ianuarie, n-am cu ce. E i o lucrare mare. Sigur c pot apare între timp oarecari mici rezerve, dar nu pot s contez pe ele pentru a angaja o asemenea lucrare.
Apropo de instala ii i de dezvoltarea la care a i ajuns. Cred c sunte i firma româneasc cea mai puternic din sectorul acesta, al lucr rilor speciale de funda ii.
C.C.: Dac se iau ca elemente de referin num rul de instala ii i volumul de lucr ri, suntem într-adev r cea mai puternic firm româneasc .
Asta e foarte important, în condi iile în care în ultimii ani asist m la o p trundere masiv a firmelor str ine. C.C.: Au venit, într-adev r, firme str ine. Când sunt lucr ri multe apar i mul i executan i. Noi n-am mers cu pre uri de dumping. Am mers cu pre uri care s acopere costul instala iilor, al pieselor de schimb, salariile, dar nu ne-am propus câ tiguri peste m sur . i din cauza asta suntem mult mai jos decât al ii. Trebuie s v spun, f r s dau cifre, c pre ul pe care-l practic m noi pentru forare, lansarea carcasei i betonare – f r materiale, este cu 30% pân la 40% mai sc zut decât cel practicat în vest. Deci când vine o firm de afar i vrea s mearg cu pre urile de acolo, nu g se te lucr ri.
E prea scump . C.C.: Da. În schimb, noi suntem pe undeva victima politicii noastre de pre uri, ne este greu acum s mai punem 5% sau chiar 2% în plus. Dar suntem i victime ale fluctua ilor cursului valutar.
Domnule inginer Culi v mul umesc pentru acest interviu care ofer cititorilor revistei crâmpeie din „povestea de succes” pe care o reprezint AGISFOR în geotehnica din România. Permite i-mi, totodat , s felicit înc odat AGISFOR i pe dvs. pentru „Diploma de excelen ” cu care conducerea S.R.G.F. a inut s marcheze aniversarea celor 15 ani de la înfiin area AGISFOR.
Interviu luat de Iacint MANOLIU în ziua de 31 iulie 2007
Ing. Cezar Culi
Absolvent în 1957 al Institutului de Mine Bucure ti, Facultatea de Geologie Tehnic i Hidrologie
Între 1957 i 1961 a lucrat la ISPIF iar din 1961 pân în 1972 la INCERC. Din 1972 pân în 1990, ef al atelierului de studii geotehnice al trustului STIZO, din cadrul Ministerului Construc iilor Industriale.
În 1992 a fondat firma AGISFOR
48
SSTTUUDDIIUULL GGEEOOTTEEHHNNIICC ÎÎNNTTRREE AADDEEVV RR II MMIINNCCIIUUNN Ritmul alert de cre tere a volumului de construc ii civile în mediul urban atrage dup sine i o cre tere corespunz toare a num rului de studii geotehnice anexate la proiectul pentru autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii (PAC). Se constat ins c , din p cate, elaboratorii de studii geotehnice sunt tenta i tot mai mult s produc documente f r o baz real . Din punct de vedere legislativ, domeniul este acoperit prin „Normativul privind documenta iile geotehnice pentru construc ii” (NP 074-2007), pe deplin racordat la normele europene, care define te principiile, exigen ele i metodele investig rii terenului de fundare, stabile te con inutul studiului geotehnic i stipuleaz obligativitatea verific rii în toate cazurile a studiilor geotehnice de c tre verificatori de proiecte atesta i pentru domeniul Af. Cu toate acestea este tot mai frecvent apari ia unor a a-zise studii geotehnice care nu corespund cerin elor de proiectare. La cererea proiectan ilor sau a beneficiarilor, suntem pu i in situa ia de a reevalua condi iile de fundare pe diferite amplasamente i de a solicita, în cele mai multe cazuri, noi investiga ii care eviden iaz neconcordan e majore cu studiul ini ial. În urma acestora rezult de multe ori modific ri ale solu iilor de fundare, atr gând importante costuri suplimentare. Câteva exemple:
Pe un amplasament din sudul Capitalei sub umpluturi de 2-3 m s-a raportat un teren bun de fundare, iar nivelul apei subterane s-a indicat a fi la 7-8 m adâncime. S-a dovedit c în trecut a existat o balt cu stratifica ia aferent acesteia (mâl, nisip afânat) apa fiind g sit mult mai sus, la nivelul unui lac din apropiere. Aceste condi ii geotehnice au impus schimbarea solu iei i fundarea construc iilor pe pilo i, cu consecin ele de rigoare asupra costurilor. Pe un amplasament din Bra ov, studiul geotehnic bazat chipurile pe 10 foraje de 10 m a semnalat pân la 10 m un teren alc tuit din bolovani de râu. La deschiderea excava iei în vederea fund rii directe, terenul a ap rut total diferit. Prin 3 noi foraje, adânci de 25-30 m, s-a constatat c terenul era alc tuit din argile de consisten redus , cu intercala ii de nisip i pietri . Din cele 10 foraje vechi, pe teren s-au g sit doar 3. Solu ia de fundare adoptat în final a fost, de asemenea, pe pilo i. Pe un amplasament din zona Militari - Bucure ti, studiul geotehnic a recomandat pentru lutul de Bucure ti o presiune conven ional de baz 180 kPa. De ce? Nu exista nici m car o încercare edometric pe acest material. Pe un amplasament din zona de est a Bucure tiului, studiul geotehnic pretins a se fi bazat pe 10 foraje a eviden iat umpluturi de cca. 3-6 m, urmate de un teren coeziv cu grosimi de peste 15 m, recomandat pentru fundarea direct adoptat de proiectant pentru construc ia unui ansamblu de locuin e. La cota de fundare, cca. 7 m, pe trei sferturi din amplasament s-au întâlnit în continuare umpluturi. S-a dispus efectuarea de noi investiga ii prin foraje de 30 m adâncime, care au ar tat c sub umpluturile de cca. 10-11 m s-au întâlnit alternan e de straturi coezive i necoezive. Ce fac acum beneficiarul i proiectantul, oscilând între solu ia pe pilo i i cea de excavare complet a umpluturilor i ramblee de înlocuire, sub nivelul apei subterane? În ambele variante, costurile sunt mult mai mari decât cele ini ial avute în vedere. S mai spunem c pe teren s-a g sit un singur foraj vechi!
Am dat câteva din cele mai recente exemple. În toate acele a a-zise studii existau maximum 5 probe de laborator. În aceste condi ii se pune o întrebare legitim : ace ti elaboratori de studii mai au dreptul de a profesa? De ce produc astfel de materiale, care în ochii beneficiarilor discrediteaz ingineria geotehnic din România? În acest moment cei mai mul i beneficiari i proiectan i au în eles cerin ele legiferate i necesare ale unui studiu geotehnic i costurile aferente. Buna credin le este în elat de cei care practic minciuna. Ace ti f c tori de studii geotehnice nu se gândesc la riscurile i urm rile unei astfel de practici?!.... A propune inaugurarea în Revista Român de Geotehnic i Funda ii unei rubrici în care s se dezbat aceste probleme. Prof. dr. ing. Sanda Manea Nota redac iei Problema pe care o ridic prof. dr. ing. Sanda Manea este deosebit de grav . Regret m c numele autorilor a a-ziselor studii geotehnice care s-au dovedit veritabile falsuri, f r leg tur cu realitatea pe teren, au fost trecute sub t cere. Rubrica „Dezbateri” inaugurat cu acest prilej r mâne deschis pentru discutarea unor situa ii de felul celor semnalate.
49
OO RREEGGLLEEMMEENNTTAARREE TTEEHHNNIICC DDEE MMAARREE IIMMPPOORRTTAANN :: NNOORRMMAATTIIVV PPRRIIVVIINNDD DDOOCCUUMMEENNTTAA IIIILLEE GGEEOOTTEEHHNNIICCEE PPEENNTTRRUU CCOONNSSTTRRUUCC IIII ((NNPP 007744--22000077))
În Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 381/6.VI.2007, a fost publicat Ordinul Ministrului dezvolt rii, lucr rilor publice i locuin elor de aprobare a reglement rii tehnice “Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii”, indicativ NP 074-2007, elaborat de Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, care a intrat în vigoare la 30 zile de la data public rii, adic la 5 iulie 2007. De la aceia i dat i-au încetat aplicabilitatea dou acte normative: „Ghid privind modul de întocmire i verificare a documenta iilor geotehnice pentru construc ii”, indicativ GT 035/2002 i „Normativ privind principiile, exigen ele i metodele cercet rii geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074/2002.
De ce s-a afirmat în titlu c normativul NP 074-2007 este de mare importan ? In primul rând, pentru c este pentru prima oar la noi în ar când sunt cuprinse într-o singur reglementare, într-un
mod unitar i coerent, principalele prevederi referitoare la documenta iile geotehnice. În al doilea rând, i de fapt acesta este lucrul esen ial, pentru c publicarea în Monitorul Oficial confer normativului
NP 047-2007 caracter de lege cu aplicabilitate obligatorie pe teritoriul rii, caracter pe care nu-l aveau GT 035-2002 i NP 074-2002, publicate doar în Buletinul Construc iilor.
Prezint interes, desigur, eviden ierea principalelor modific ri operate în textul prescrip iilor din 2002, reunite acum în
NP 074-2007. Partea I din NP 074-2007, intitulat „Întocmirea i verificarea documenta iilor geotehnice pentru construc ii” preia cu
unele schimb ri GT 035-2002. Principala schimbare const din eliminarea acelei prevederi inclus la legenda la figura 1 (Schema clasific rii, succesiunii i corel rii documenta iilor geotehnice pentru construc ii) care stipula c „În cazul construc iilor de locuin e, verificarea documenta iilor geotehnice de c tre un verificator de proiecte atestat de MLPTL în domeniul Af este obligatorie doar pentru cl diri având P+2E sau mai înalte”. Experien a a ar tat c exist al i factori, mai importan i decât regimul de în l ime, care trebuie avu i în vedere la elaborarea documenta iilor geotehnice pentru cl dirile de locuin e, ceea ce impune verificarea acestora de c tre verificatori Af în toate cazurile. Se elimin totodat i o ambiguitate pe care o cuprindea textul din 2002, care creia pentru unii falsa impresie c s-ar fi limitat, chipurile, obligativitatea verific rii de c tre un verificator Af doar la construc ii de locuin e.
Potrivit noului text, principalele documenta ii geotehnice: Studiul geotehnic (SG), Studiul geotehnic de
detaliu (SG-D) i, dac este cazul, Studiul geotehnic pentru proiect în faz unic (SGU) trebuie în mod obligatoriu verificate, f r excep ie, de c tre un verificator de proiect atestat în domeniul Af. Acest lucru este valabil pentru toate categoriile de construc ii pentru care se întocmesc documenta ii geotehnice, enumerate la art. 1.1.2: construc ii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, miniere, de telecomunica ii, edilitare i de gospod rie comunal ; pentru drumuri, sisteme rutiere aeroportuare, poduri, tunele; pentru construc ii de c i ferate; pentru construc ii de porturi, antiere navale i platforme marine; pentru construc ii i amenaj ri hidrotehnice; pentru îmbun t iri funciare precum i pentru orice alte categorii de construc ii.
Cu privire la documenta ia geotehnic intitulat „Expertiza geotehnic ”, NP 074-2007 precizeaz la art. 2.6.4:
„Realizarea expertizei geotehnice se efectueaz de exper i în domeniul Af. Câteva scimb ri s-au operat i în anexa privitoare la Categoriile geotehnice. Formularea din GT 035-2002
„Categoria geotehnic exprim riscul geotehnic”, a fost înlocuit cu o alta, mai potrivit : „Categoria geotehnic este asociat cu riscul geotehnic”.
La metodologia de stabilire a categoriei geoehnice, punctajul corespunz tor zonei seismice nu mai este corelat cu
zonele A...D din P 100-92 ci cu zonele bazate pe accelera ia terenului pentru proiectare ag, definite în noul P 100-1/2006. În tabelul din anexa în care se prezint sintetic condi iile de elaborare i verificare a studiului geotehnic se
precizeaz din nou, sub coloana „Modalitate de verificare”, obligativitatea verific rii documenta iei geotehnice de c tre un
50
verificator de proiecte atesta în domeniul Af atât pentru Studiul geotehnic pentru faza de proiect tehnic (care se anexeaz la proiectul pentru autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii PAC) cât i pentru Studiul geotehnic de detaliu sau Studiul geotehnic pentru proiect în faz unic .
Partea a II-a a NP 074-2007 intitulat „Principiile, exigen ele i metodele investig rii terenului de fundare” reia,
cu mici modific ri, textul normativului NP 074-2002. Principala modificare sare in ochi dac se compar titlul p r ii a II-a din NP 074-2007 cu titlul NP 074-2002. Într-
adev r, sintagma „cercetarea geotehnic a terenului de fundare” a fost înlocuit prin „investigarea terenului de fundare”. S recunoa tem c , dup ce timp de peste 50 de ani s-a utilizat expresia „cercetarea terenului” va fi nevoie de ceva timp pentru a ne obi nui cu „investigarea terenului” . Totu i, schimbarea se impunea, fie chiar i pentru faptul c termenul folosit în Eurocodul 7 Partea 1 „Ground investigation”, se traduce în mod firesc prin „investigarea terenului”. De asemenea „reconnaissance des terrains” din versiunea francez a EN 1997-1 se poate traduce la fel de bine prin „recunoa terea terenului” dar i prin „investigarea terenului” i nu prin „cercetarea terenului”. Acela i lucru este valabil i pentru „Erkundung des Baugrunds” din german . S mai spunem c pe nespeciali ti „cercetarea terenului” îi ducea de multe ori cu gândul la cercetare propriu-zis (cercetare tiin ific ) asociat cu costuri ridicate, cu programe de mare intindere i complexitate, ceea ce nu se potrive te de loc cu realitatea, de pild , a unei lucr ri de Categoria geotehnic 1, unde investigarea ( i nu cercetarea) terenului poate consta dintr-un singur foraj geotehnic.
În anticiparea utiliz rii Eurocodului 7, în NP 074-2007 partea a II-a se vorbe te despre valorile caracteristice ale
parametrilor geotehnici i nu de valorile normate. Alte modific ri au rezultat din referirea la P 100-1:2006 precum i din corelarea cu prevederile cuprinse în Partea I
a NP 074-2007. O foarte bine venit completare la versiunea din 2002 o constituie includerea ca anex la partea a II-a a lui NP
074-2007 a unui model de fi sintetic de întocmit de c tre unitatea executant a investig rii geotehnice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis.
Prof. dr. ing. Iacint Manoliu
51
AA XX--AA CCOONNFFEERRIINN NNAA IIOONNAALL DDEE GGEEOOTTEEHHNNIICC II FFUUNNDDAA IIII BBuuccuurree ttii,, 1166 -- 1188 SSeepptteemmbbrriiee 22000044
Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti, a organizat în perioada 16 – 18 septembrie 2004, sub egida Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii, edi ia jubiliar a X-a a Conferin ei Na ionale de Geotehnic i Funda ii. Desf urat pe parcursul a trei zile, în ultima zi fiind organizat o vizit tehnic la lucr ri de inginerie geotehnic din Bucure ti. Conferin a a cuprins trei sec iuni: „Cercetarea geotehnic a terenului de fundare” – prezidat de dl. prof. univ. dr. ing. Silvan Andrei, „Funda ii i procedee de fundare” – prezidat de dl. prof. univ. dr. ing. Iacint Manoliu i „Geotehnica mediului, terasamente, versan i” – prezidat de dl. prof. univ. dr. ing. Paulic R ileanu. În cadrul primei sec iuni s-au desf urat, în prima zi a conferin ei, dou sesiuni: „Corelarea cercet rilor geotehnice de laborator cu cele de teren” – moderat de prof. dr. Ing. Tadeus Schein i „Rolul cercet rii terenului la alegerea solu iilor de fundare” – moderat de dr. Ing. Ludovic Coman. Ultima sesiune din prima zi de conferin f când parte din cea de a doua sec iune, a avut tema: „Probleme de fundare i reabilitare a funda iilor în zone protejate” – moderator prof. univ. dr. ing. Augustin Popa.
A doua zi a conferin ei a debutat cu sesiunea „Fundarea în terenuri dificile, în zone cu seismicitate ridicat ”
moderat de prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu, fiind urmat de cea de a treia ultima sesiune a sec iunii a doua: „Interac iunea teren – structur ” – moderator prof. univ. dr. ing. Nicoleta R dulescu.
Cea de-a treia sec iune a cuprins o singur sesiune, moderat de prof. univ. dr. ing. Anton Chiric , în care au fost
prezentate lucr ri care au avut ca tematic stabilitatea versan ilor, proiectarea lucr rilor de sprijinire a pantelor, proiectarea i execu ia depozitelor de de euri.
În cadrul ultimei edin e a conferin ei, domnul dr. ing. Dan DIMITRIU (AMEC Windsor, Canada) a prezentat un foarte interesant studiu de caz în lucrarea „Excava ii taluzate instrumentate adânci (24 m) în argile glacio-lacustrine plastic consistente din Ontario”. Cuvântul de încheiere a fost rostit de prof. univ. dr. ing. Sanda Manea, pre edintele comitetului de organizare al conferin ei. Cele dou volume ale conferin ei publicate de editura Conspress, însumeaz 584 de pagini, i cuprind 96 de articole (34 pentru Sec iunea I, 40 pentru Sec iunea a II-a i 22 pentru sec iunea a III-a).
La conferin au participat 143 persoane – 89 din Bucure ti i 54 din provincie. Urm toarea edi ie, a XI-a, va fi organizat de Universitatea „Politehnica” din Timi oara, în perioada 18 – 20 Septembrie 2008.
La finalul celei de a X-a Conferin e Na ionale de Geotehnic i Funda ii a avut loc Adunarea General a Societ ii
Române de Geotehnic i Funda ii în cadrul c reia a fost ales Consiliul Societ ii Române de Geotehnic i Funda ii pentru perioada 2004 – 2008, cu urm toarea componen :
prof. univ. dr. ing. Iacint MANOLIU (Pre edinte), prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA (Vicepre edinte), prof. univ. dr. ing. Augustin POPA (Vicepre edinte), prof. univ. dr. ing. Paulic R ILEANU (Vicepre edinte), prof. univ. dr. Ing. Tadeus SCHEIN (Vicepre edinte), prof. univ. dr. ing. Nicoleta R DULESCU (Secretar), prof. univ. dr. ing. Ion ANTONESCU,
52
conf. univ. dr. ing. Loretta BATALI, prof. univ. dr. ing. Anton CHIRIC , prof. univ. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU, prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU, prof. univ. dr. ing. Vladimir FOSTI, prof. univ. dr. ing. Florin ROMAN, prof. univ. dr. ing. Nicolae BO I, prof. univ. dr. ing. Vasile GRECU, conf. univ. dr. ing. Irina LUNGU, prof. univ. dr. ing. Vasile MU AT, prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU, prof. univ. dr. ing. Ion BOGDAN, prof. univ. dr. ing. Virgil HAIDA, prof. univ. dr. ing. Marin MARIN, dr. ing. René Jacques BALLY, ing. Vasile B LAJ, ing. Justin BOBOC, dr. ing. Gabriela CAZACU, prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN, dr. ing. Mihai Ludovic COMAN, ing. Cezar CULI , ing. Maria LICIU, ing. Nicolae R DUINEA, ing. Nicolae SIMA, ing. Romeo STOICA, ing. tefan SZEKELY, dr. ing. Maria TEF NIC , ing. Liviu UDREA.
ef lucr ri ing. E. Olinic
53
AA XXIIIIII--aa CCOONNFFEERRIINN DDUUNN RREEAANN –– EEUURROOPPEEAANN DDEE IINNGGIINNEERRIIEE GGEEOOTTEEHHNNIICC LLJJUUBBLLJJAANNAA,, 2299 –– 3311 MMAAII 22000066
Având ca tematic „Proiectarea geotehnic activ în dezvoltarea infrastructurii”, a XIIIa Conferin Danubian – European de Inginerie Geotehnic a avut loc la Ljubljana, Slovenia, între 29 i 31 mai 2006.
Conferin a a fost organizat de Societatea Sloven de Geotehnic i de Asocia ia Cercet torilor în domeniul Drumurilor i Transporturilor, sub auspiciile ISSMGE, IGS i Ministerului Transporturilor din Slovenia.
Tema Conferin ei, tematicile de discu ii propuse i, nu în ultimul rând, locul de desf urare au atras
peste 30 participan i din 29 ri, precum i 31 de expozan i.
Au fost prezentate mai multe conferin e speciale, printre care:
Conferin a memorial Suklje – Abordarea „Isotache” dup 50 de ani de la dezvoltarea sa c tre Prof. Suklje, sustinut de Prof. Serge Leroueil, Universitatea Laval, Canada Probleme geotehnice ale reconstruc iei ora elor istorice, sus inut de un colectiv de la Universitatea din Sankt Petersburg condus de Prof. V. Ulitsky De la major la minor – inovatie i managementul riscului proiectelor mici, prezentat de dr. A. Powderham, Marea Britanie.
Programul a inclus, de asemenea, rapoarte de sintez pe subiecte de mare interes:
Caracterizarea amplasamentelor pentru obiective geotehnice i de mediu – Prof. W. Wolski i Dr. M. Lipinski, Polonia Armarea terenurilor de fundare – Prof. F. Schlosser i Dr. B. Simon, Fran a Rolul ingineriei geotehnice în reutilizarea terenurilor contaminate – Prof. Ivan Vanicek, Republica Ceh Siguran i risc în geotehnic – Prof. M. Ziegler, Germania Îmbun t irea terenurilor i inova ii în lucr rile de terasamente pentru infrastructura de transporturi, Prof. H. Brandl, Austria.
Lucr rile Conferin ei s-au desf urat pe mai multe sec iuni ale c ror tematici au vizat caracterizarea geotehnic a
amplasamentelor, îmbun t irea terenurilor i reutilizarea terenurilor contaminate, proiectarea geotehnic interactiv , interac iunea teren – structur la înc rc ri statice i dinamice etc.
În cadrul lucr rilor Conferin ei a fost organizat i un Forum de discu ii între reprezentan ii lumii academice i
practicieni. Acesta a fost condus de Prof. M. Jamiolkowski. România i Societatea Român de Geotehnic i Funda ii au fost reprezentate printr-o delega ie de 10 persoane, care
se reg sesc în volumele Conferin ei într-un num r de 7 articole:
Andrei, S., Cazacu, B.G., Zarojanu, D. – The systematization and storing methods of information concerning the geotehnical parameters Bally, R.J., Udrea, L. – On the deformation of the loessial soils Batali, L., Manea, S., Olinic, E. – A landfill for residues resulted from drilling and production of gas wells. case study – Scheia landfill, Romania Popa, A. – Underpinning of buildings by means of jet grouted piles Popa, H, Manea, S, Ciortan, R. – Permeable embedded wall enclosure for a multistoried parking in Bucharest, Romania
54
Dumitrescu, V. – Analysis of shipwreck removal and structural rehabilitation of an old grains quay on the Danube in Galatzi Port area Manea, S., Batali, L., Olinic, E. – Detailed hazard maps for landslides in Romania
Dna Prof. dr. ing. Nicoleta R dulescu de la UTCB a fost desemnat ca raportor pentru sec iunile 2 i 3 de postere. La sesiunea de postere delega ia român a fost prezent cu 4 postere, din care unul (Batali, L., Manea, S., Olinic, E. –
A landfill for residues resulted from drilling and production of gas wells. case study – Scheia landfill, Romania) a primit intr-una din zilele conferin ei premiul pentru cel mai bun poster.
Câ iva dintre participan ii din România. De la stânga la dreapta: prof. Nicoleta R dulescu, Prep. ing. Nicoleta Ilie , ef lucr ri ing. Ernest Olinic, Prof. Sanda Manea
Conferin a s-a bucurat de un agreabil program social i cultural, i a fost completat de o vizit care a inclus pe tera de
la Postojna i antierul autostr zii Razdrto – Vipava, ambele situate în zona de karst a Sloveniei.
Prof. dr. ing. Loretta Batali
55
RREEUUNNIIUUNNEEAA CCOONNSSIILLIIUULLUUII IISSSSMMGGEE DDIINN 1111 SSEEPPTTEEMMBBRRIIEE 22000055 DDEE LLAA OOSSAAKKAA Potrivit statutului ISSMGE, Consiliul format din reprezentan ii societ ilor na ionale membre se întrune te din 2 în 2 ani, întotdeauna în ajunul Congreselor mondiale i, la jum tatea intervalului dintre Congresele mondiale, în ajunul unei Conferin e continentale.
Între 12 i 16 septembrie a avut loc la Osaka cel de al 16-lea Congres Mondial de Mecanica P mânturilor i
Inginerie Geotehnic . Drept urmare, în ziua de 11 septembrie a avut loc în ultramodernul Centru de Conferin e „Grand Cube” din Osaka reuniunea Consiliului ISSMGE. Societatea Român de Geotehnic i Funda ii a fost reprezentat de Prof. Iacint Manoliu (Pre edinte) i Prof. Nicoleta R dulescu (Secretar).
Întreaga conducere a ISSMGE, în frunte cu Prof. William Van Impe, pre edinte, a fost prezent . Au participat, de
asemenea, doi dintre fo tii pre edin i ai ISSMGE, prof. M. Jamiolkowski (1993-1997) i prof. K. Ishihara (1997-2001), precum i prof. E. Togrol (Turcia) pre edintele Comitetului de organizare a conferin ei mondiale precedente (Istanbul, septembrie 2001), singurul dintre cei prezen i care a participat neîntrerupt, cu începere din 1965, la toate reuniunile Consiliului ISSMGE.
Dintre cele 68 de societ i membre ale ISSMGE, au fost reprezentate 51. Totu i, un num r de 12 societ i care nu
i-au putut trimite reprezentan i, au împuternicit alte delega ii s -i reprezinte la vot (proxy). În cele ce urmeaz , vom prezenta câteva dintre cele mai importante hot râri adoptate prin vot de Consiliul
ISSMGE întrunit la Osaka. Alegerea noii conduceri a ISSMGE pentru perioada 2005-2009 Pentru func ia de Pre edinte au candidat Max Ervin (Australia), Suzanne Lacasse (Canada) i Pedro Seco e Pinto (Portugalia). Conform Statutului, votul este secret, fiecare societate membr are dreptul la un vot pe care-l poate exercita fie direct, prin reprezentantul aflat la fa a locului, fie prin procura dat reprezentantului altei societ i.
Rezultatele primului tur de scrutin: Max Ervin 12, Suzzane Lacasse 23, Pedro Seco e Pinto 27, ab ineri 1. Ca
urmare, Max Ervin a fost eliminat. Rezultatele celui de al doilea i ultim tur de scrutin: Pedro Seco e Pinto 35, Suzanne Lacasse 26, ab ineri 2. În aplauzele celor prezen i, Profesorul Pedro Seco e Pinto a fost proclamat Pre edinte al ISSMGE pentru perioada
2005-2009. Vice-Pre edin ii pentru diferitele regiuni geografice fuseser desemna i în prealabil pe baza votului exprimat în
scris, transmis Secretarului ISSMGE, asupra candida ilor propu i de diferite Societ i na ionale membre. Vice-Pre edin ii regionali pentru perioada 2005-2009 sunt:
Asia Prof. MR Madhav (India) Australasia Prof. John Carter (Australia) Europa Prof. Roger Frank (Fran a) America de Nord John Seychuk (Canada) America de Sud Prof. Waldemar Hachich (Brazilia) Ca Secretar General continu s func ioneze Prof. R.N. Taylor din Marea Britanie. Ceilal i membri ai Board-ului, desemna i de noul Pre edinte ales, sunt: dr. John Cristian (SUA), dr. Michael Lysiuk
(Rusia) i Prof. Osamu Kusakabe (Japonia). O nou formul pentru calculul cotiza iei
În sistemul existent în 2005 i care avea s fie din nou pus în discu ie la Osaka, dup ce tentativa de modificare întreprins cu 2 ani în urm la Praga e uase, cotiza ia datorat de o societate membr avea dou componente: o component a societ ii, stabilit în func ie de Produsul Na ional Brut (Grouss National Product - GNP) al t rii respective i de GNP/cap de locuitor, din care rezult un indicator numit „Group Number” (GN) i o component depinzând de num rul de membri
56
ai ISSMGE din societatea respectiv . Formula, cu aplicare din 1963, î i propunea s reduc efortul financiar al arilor mai s race, ceea ce s-ar fi întâmplat doar dac toate societ ile membre ar fi avut acela i num r de membri. În realitate, întrucât tendin a general era ca societ ile mai bogate s aib i un num r mai mare de membri, rezultatul net al formulei a fost penalizarea societ ilor mai s race, c rora le revenea o cotiza ie per membru individual mult mai mare în compara ie cu societ ile bogate. Cotiza ia pe membru individual varia între cca. 7 SFR i 40 SFR.
Noul sistem propus de Board-ul ISSMGE urm re te s înl ture aceast inechitate i, totodat , s încurajeze
cre terea num rului de membri individuali. În acest scop, în locul lui GNP s-a introdus un alt indicator interna ional al bog iei rilor, numit Purchasing Power Parity (PPP).
Din tabelul comparativ prezentat la Osaka, a rezultat c în cazul României noul sistem de calcul al cotiza iei conducea la exact aceia i cotiza ie ca i vechiul sistem. Cum era de a teptat, s-au înregistrat cre teri în jur de 10 … 20% pentru rile bogate i reduceri mergând pân la 78% în cazul rilor s race.
Consiliul ISSMGE întrunit la Osaka a aprobat cu o mare majoritate (55 pentru, 4 contra, 4 ab ineri) noul sistem i a modificat în consecin unele articole din Statut. Primul an de aplicare a noului sistem s-a stabilit a fi 2007. Alegerea locului de desf urare al Consiliilor ISSMGE situate la jum tatea intervalului dintre Congresele mondiale Pornindu-se de la constatarea c în întreaga istorie de 70 ani a societ ii nici un Consiliu nu a fost g zduit de Asia sau America de Sud, s-a propus i s-a votat cu o larg majoritate o nou formulare a articolului 12 B.2 din Statut:
„În vederea repartiz rii egale a reuniunilor între Regiuni, Societ ile Membre dintr-o regiune care a g zduit recent o reuniune a Consiliului la jum tatea intervalului între Congresele mondiale, trebuie s se ab in de a se oferi s g zduiasc urm toarele dou reuniuni ale Consiliului, exceptând situa ia în care nu s-a primit o invita ie acceptabil din partea celorlalte regiuni”.
Consecin a imediat a schimb rii a fost retragerea de c tre Societatea spaniol a ofertei de a g zdui Consiliul din
ajunul urm toarei Conferin e europene din septembrie 2007 (întrucât tot Europa, prin Praga, g zduise Consiliul din septembrie 2003). A r mas în curs un singur ofertant, Australia, pentru a g zdui în 2007, la Brisbane, urm torul Consiliu. Alegerea locului de desf urare a Congreselor mondiale Urm rindu-se acela i obiectiv ca i în noua formulare a lui 12 B. 2, i pentru articolul 14 B.2 s-a adoptat prin vot un nou text:
„În vederea repartiz rii egale a Congreselor mondiale între regiuni, Societ ile membre dintr-o regiune care a g zduit recent un Congres mondial trebuie s se ab in de a g zdui urm toarele dou Congrese mondiale, exceptând situa ia în care nu s-a primit o invita ie acceptabil din partea celorlalte regiuni.”
R mâne de v zut dac acest nou formulare va ajuta Australasia (compus din Australia i Noua Zeeland ) s
g zduiasc vreodat un Congres mondial. Reamintim c Australia a f cut 3 tentative nereu ite în acest sens, pentru Congresele mondiale din 1993, 1997 i 2001, dup care s-a l sat p guba . În leg tur cu FIGS (Federation of International Geo-engineering Societies) Pre edin ii celor 3 societ i surori (International Society for Soil Mechnaics and Geotechnical Engineering, ISSMGE; International Society for for Rock Mechanics, ISRM; International Association for Engineering Geology and the Environment , IAEG) au propus într-un document datat 15 martie 2005 crearea unei Federa ii numit „Federation of International Geo-engineering Societies” (FIGS). Consiliile celor trei societ i surori urmau s decid în principiu la reuniunile lor din 2005 asupra cre rii Federa iei, urmând ca apoi s se formeze un comitet format din cei trei pre edin i care s elaboreze un proiect de statut. Pe aceast baz , votul final al fiec reia din cele trei societ i urma s se produc la urm toarele reuniuni ale consiliilor, programate în 2006 sau 2007.
Dup discu ii îndelungate, Consiliul ISSMGE întrunit la Osaka a fost în principiu de acord cu crearea FIGS i cu continuarea activit ilor în acest scop, împreun cu celelalte dou societ i. Prof. dr. ing. Iacint Manoliu
57
OO FFIILL PPUU IINN CCUUNNOOSSCCUUTT DDIINN IISSTTOORRIIAA GGEEOOTTEEHHNNIICCIIII RROOMMÂÂNNEE TTII:: SSTTAADDIIOONNUULL NNAA IIOONNAALL
Mar i 18 decembrie 2007, pe la orele 4 dup amiaz Tradi ionala petrecere de Cr ciun a cadrelor didactice ale Facult ii de Construc ii Civile, Industriale i Agricole. Lume mult , veselie mare ... Un coleg m caut i-mi spune c a venit o reporteri de la Pro TV, dorind s ia un interviu cuiva care s -i l mureasc misterul Stadionului Na ional unde în cursul opera iei de demolare nu se g sesc funda ii i nici alte elemente de beton armat.
Am acceptat s dau interviul, drept care reporteri a se înf i eaz înso it de operatori. A propus s g sim un loc mai lini tit ferit de zgomotul petrecerii. Ne-am retras pe coridorul Rectoratului, transformat într-o inedit galerie care g zduie te, pe o parte i pe cealalt , portretele mini trilor lucr rilor publice din România între anii 1862-1939, frumos dar pe care ministrul Nicolae Noica l-a f cut în 2000, la sfâr it de mandat, Universit ii Tehnice de Construc ii Bucure ti. Printre cei care au r spuns de construc iile rii în intervalul celor 77 ani, personalit i ilustre ale politicii i culturii rii, printre care Mihail Kog lniceanu, Ion C. Br tianu, Alexandru Lahovari, Barbu Delavrancea, Titu Maiorescu, Alexandru Manghiloman, Ionel I.C. Br tianu.
Prima întrebare, dup cum m a teptam, s-a referit la miracolul pe care-l reclamau inginerii care au început s demoleze Stadionul Na ional, surprin i de a nu descoperi o funda ie de beton armat a stadionului.
„Nu este vorba de nici un miracol. Stadionul a fost construit în prim vara anului 1953, sub forma unei umpluturi de p mânt, în vederea Festivalului Mondial al Tineretului i Studen ilor. O asemenea construc ie din p mânt nu are funda ie ci se descarc direct pe teren. Eventual terenul poate fi în prealabil îmbun t it, ceea ce n-a fost cazul la aceast lucrare. Faptul c stadionul s-a comportat bine în cei 54 ani de via se datoreaz bunei calit i a umpluturii de p mânt. O veritabil performan a geotehnicii din România”.
Am fost întrebat apoi de ce s-a adoptat aceast solu ie. „În condi iile de atunci era solu ia cea mai economic i care putea asigura execu ia cu mijloacele disponibile într-
un termen scurt de numai câteva luni.” Reporteri a a vrut s tie dac mai existau i alte stadioane construite în acest fel în lume. „N-a putea da pe loc o list , dar cu siguran c asemenea stadioane mai existau i în alte ri, în primul rând în
fosta Uniune Sovietic . Ideile i solu iile venite de acolo se bucurau în acei ani de o aten ie special prin p r ile noastre.” În aceia i sear , în jurnalul de la ora 19 de la Pro TV, prezentat de Andreea Esca, a fost inclus i un grupaj sub
titlul „Stadionul de p mânt”. Reportajul începea prin a ar ta excavatoare care mu cau zdrav n din p mântul stadionului dup îndep rtarea gradenelor. Venea apoi pe ecran un inginer de la firma angajat pentru demolare care î i manifesta uimirea c nu au dat de funda ii de beton armat (de-aici venea decizia redactorului de a- i trimite reporteri a în Bulevardul Lacul Tei s dezlege misterul). A ap rut apoi pe sticl pentru câteva clipe profesorul de geotehnic de la Facultatea de Construc ii Civile, Industriale i Agricole (coinciden !, chiar fratele celei al c rei nume a fost dat complexului sportiv cuprinzând stadionul în curs de demolare). A sosit apoi rândul administratorului bazei sportive c ruia explica ia privind structura stadionului îl f cea s în eleag , în sfâr it, de ce li se interzicea s stropeasc tribunele. Reportajul se încheia cu partea, cea mai consistent , de prezentare a viitorului stadion care se va ridica pân la sfâr itul lui 2009 pe locul celui demolat, cu o capacitate de 55.000 de locuri, având o structur din beton armat similar cu cea a stadionului construit la Frankfurt în vederea mondialului din 2006.
Aceast relatare a întâmpl rii dintr-o zi de decembrie 2007, care a dezv luit o fil pu in cunoscut din istoria geotehnicii române ti s-ar fi putut încheia aici dac , în c utarea unor imagini de la ac iunea de demolare, n-a fi accesat pe Internet pagina Pro TV unde am dat, sub titlul „Vechiul stadion Lia Manoliu se putea pr bu i în orice clip !”, peste urm toarea tire:
„Surpriz de propor ii pentru constructorii care au început ast zi demolarea complexului Lia Manoliu. Ridicat în 1953, stadionul nu are vreo funda ie, fiind de fapt un mal de p mânt, peste care s-au turnat tribune din ciment. Infiltra iile ar fi putut disloca faliile de p mânt i stadionul, care la meciurile importante aduna zeci de mii de oameni, se putea surpa în orice moment.
Secretul periculos al stadionului a ie it la iveal îndat ce utilajele grele au intrat în tribune.” Când tocmai m întrebam dac asta a în eles autorul tirii de la reportajul din jurnalul Andreei Esca, am citit pe ecran
ora la care fusese redactat tirea: 18 decembrie 2007, 08.30. A a dar în diminea a zilei când se difuzase emisiunea. … i totu i în cei 54 de ani, infiltra iile de care stadionul n-a dus lips (au fost destule ploi) n-au reu it d „disloce
faliile de p mânt” vorba tiristului. Oare „faliile” sau mai degrab „feliile”? Nu mai conteaz . Important este c a fost o construc ie bun care i-a f cut datoria. Iar decizia de demolare nu s-a datorat iminentului ( i inexistentului) pericol de pr bu ire ci faptului c vechiul stadion nu corespundea exigen elor UEFA pentru a g zdui mari evenimente continentale, dup care Federa ia Român de Fotbal tânje te de mult vreme.
Prof. dr. ing. Iacint Manoliu
58
PROF. IACINT MANOLIU, PRE EDINTELE SRGF, DOCTOR HONORIS CAUSA
AL UNIVERSIT II TEHNICE "GHEORGHE ASACHI" DIN IA I
La Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ia i s-a desf urat în ziua de vineri 30 noiembrie 2007 o festivitate consacrat decern rii titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Iacint Manoliu de la Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.
Comisia care a formulat propunerea aprobat de Senatul Universit ii a fost prezidat de Rectorul Universit ii Tehnice "Gheorghe Asachi", Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Badea, i a cuprins decani i fo ti decani ai unor facult i ce construc ii din ar : Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae ranu, Prof. Univ. Dr. Ing. Adrian Radu i Prof. Univ. Dr. Ing. Paulic R ileanu, de la Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" Ia i, Prof. Univ. Dr. Ing. Radu B ncil , de la Universitatea Politehnica Timi oara, Prof. Univ. Dr. Ing. Virgil Breab n, de la Universitatea "Ovidius" Constan a i Prof. Univ. Dr. Ing. Nicoleta R dulescu, de la Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti.
În "Laudatio" pronun at de Prof. Univ. Dr. Ing. Paulic R ileanu, Vice - Pre edinte al SRGF, au fost eviden iate realiz rile ob inute de prof. Iacint Manoliu în activitatea didactic i de cercetare, în activitatea inginereasc i de elaborare a prescrip iilor tehnice, în domeniul organiz rii i dezvolt rii înv mântului de construc ii, în promovarea cooper rii interna ionale interuniversitare, în organiza iile profesionale ale inginerilor constructori, realiz ri care au justificat pe deplin propunerea de acordare a înaltului titlu de Doctor Honoris Causa.
Dup primirea diplomei i a tradi ionalei robe, profesorul Iacint Manoliu a prezentat expunerea intitulat
"Ingineria geotehnic i înv mântul de construc ii din România - câteva m rturii din ultima jum tate de secol". Festivitatea a fost onorat de prezen a d-lui Cristian Adomni ei, ministrul Educa iei, Cercet rii i Tineretului, care
a amintit c în anul 1997 a beneficiat de o burs de studiu la City University din Londra, în cadrul unui proiect european TEMPUS ini iat i coordonat de profesorul Iacint Manoliu. Domnul ministru a înmânat diploma de excelen acordat de minister profesorului Iacint Manoliu "pentru activitatea remarcabil în slujba colii i pentru merite deosebite în formarea i educarea studen ilor".
Profesorii i studen ii care au umplut pân la refuz marele amfiteatru din cl direa rectoratului universit ii ie ene
au fost martorii unei festivit i emo ionante, în care a fost cinstit activitatea profesorului Iacint Manoliu, personalitate marcant a colii de construc ii din România.
Prof. univ. dr. ing. Paulic R ileanu Vice - Pre edinte al SRGF
59
PPRROOFFEESSOORR SSIILLVVAANN AANNDDRREEII
15 AUGUST 1924 - 20 NOIEMBRIE 2007
S-a n scut la 15 august 1924 la Costiceni, Hotin. Dup absolvirea, în anul 1943, a liceului N. B lcescu din Br ila, a urmat coala Politehnic din Bucure ti –
Facultatea de Construc ii, pe care a absolvit-o în anul 1948. Din anul 1950, i-a consacrat activitatea problemelor de geotehnic i funda ii, mai întâi la Divizia geotehnic a
Institutului de Proiectare a Construc iilor i apoi la Institutul de Studii i Prospec iuni, ca inginer ef de studii i ef de atelier.
În perioada 1954-1957, a efectuat un stagiu de doctorat cu frecven în specialitatea Funda ii, la Institutul de
Construc ii Bucure ti, ocupându-se de problema dren rii apei în p mânturile cu granula ie fin . Cu acest prilej, a imaginat i construit, pentru prima dat în ar , aparatura pentru determinarea suc iunii, a c ldurii de umezire i a izotermelor de
sorb ie a corpurilor poroase hidrofile, folosit de numeroase laboratoare i citat în literatura de specialitate din ar i str in tate.
Dup revenirea, în anul 1957, la Institutul de Studii i Prospec iuni, pe lâng activitatea de îndrumare a studiilor
geotehnice, ca inginer specialist, a ini iat o ac iune de modernizare a aparaturii de recoltare i încercare a probelor de p mânt, din care a rezultat i primul dispozitiv de recoltare a probelor netulburate de nisip sub nivelul apei subterane.
La Sec ia de cercet ri funda ii înfiin at în anul 1958 la INCERC, a elaborat metode noi privind determinarea
intensit ii interac iunii între fazele constituente ale p mântului, migra ia apei în p mânturile nesaturate, influen a condi iilor de umiditate i îndesare asupra propriet ilor mecanice ale p mânturilor i asupra varia iilor de volum, urm rirea st rii de umiditate cu ajutorul dozelor rezistive din ipsos, cauzele i modul de desf urare a fenomenului de pr bu ire a structurii p mânturilor macroporice prin umezire, rezisten a la întindere a p mânturilor.
Rezultatele cercet rilor privind propriet ile hidrice au fost prezentate în teza de doctorat Drenarea apei din
p mânturile cu granula ie fin sus inut în anul 1963, apreciat i în str in tate. (O sintez a tezei de doctorat a fost publicat in anul 1966 de c tre Editura Eyrolles din Fran a i a fost distins cu premiul Ministerului Educa iei i Înv mântului).
Pentru a facilita aplicarea rezultatelor în practic a publicat, în anul 1967,monografia Apa în p mânturile nesaturate –
lucrare de sintez a cuno tin elor privind faza lichid din corpurile poroase hidrofile dobândite în diferite domenii: geotehnic , tiin a solului, materiale de construc ii, geologie inginereasc i teoria usc rii.
În vederea îmbun t irii metodelor de calcul a terenului de fundare, prof. Silvan Andrei a ini iat i condus ac iunea de
urm rire a tas rilor a peste 250 de construc ii, întreprins de INCERC în perioada 1959-1967, rezultate care au stat la baza îmbun t irii standardelor respective din ara noastr . Pe aceea i linie s-au înscris i cercet rile privind raionarea geotehnic a teritoriului rii, studiile de laborator i teren privind argilele cu umfl ri i contrac ii mari i p mânturile sensibile la umezire.
În domeniul funda iilor, a ini iat i condus, începând din anul 1958, ac iuni de implementare în ara noastr a unor
procedee moderne: filtrele aciculare, înfigerea pilo ilor prin vibropresare, realizarea de pilo i fora i cu baza l rgit prin explozii etc., unele dintre cercet ri fiind concretizate în normative de profil.
Între anii 1966-1967, a participat ca delegat al rii noastre, la lucr rile comisiilor de speciali ti în problemele de geotehnic i funda ii din rile CAER.
60
Activitatea didactic în înv mântul superior a început-o în anul 1949 la Institutul de Construc ii Bucure ti, ca
asistent. Din anul 1964, ca ef de lucr ri, a predat cursurile de Geotehnic i funda ii i Hidrogeologie. În anul 1967 a devenit conferen iar, iar din anul 1971 profesor la Catedra de Geotehnic i Funda ii, predând, pe lâng cursul de baz , i disciplinele Mecanica rocilor i Funda ii speciale la Facultatea de Hidrotehnic . Lec iile sale, de un înalt nivel tiin ific i pedagogic, au format numero i speciali ti care îi stimeaz numele.
Pe lâng activitatea didactic , prof. Silvan Andrei a desf urat i o sus inut activitate de cercetare tiin ific i de
asisten tehnic a produc iei. Cercet rile efectuate au condus la elaborarea unor metode noi de analiz a stabilit ii, ce modeleaz mai fidel în
raport cu metodele clasice comportarea real a masivelor neomogene de teren. Prof. Silvan Andrei i colaboratorii s i au elaborat o metod original de sistematizare, stocare i reutilizare a
informa iilor geotehnice bazat pe luarea în considerare a principalilor factori care determin comportarea p mânturilor, natura lor caracterizat cu ajutorul unor „amprente” i a st rii de umiditate i îndesare – metod care conduce la o prognozare veridic a varia iilor de volum i umiditate i deci la estimarea tas rilor sub ac iunea solicit rilor mecanice i a celor hidrice.
Prof. Silvan Andrei s-a preocupat i de introducerea geotextilelor la funda ii i la lucr rile de p mânt ob inând
rezultatele interesante în studierea propriet ilor hidrice ale acestor noi materiale, fapt pentru care a fost ales membru al Comisiei tehnice pentru geotextile a Societ ii Interna ionale de Geotehnic i Funda ii.
Prof. Silvan Andrei a publicat peste 120 de articole, monografii, manuale, cursuri, traduceri etc., dintre care
men ion m c r ile: Curs de geotehnic i funda ii; Mecanica rocilor – prima lucrare de acest gen din ar pentru constructori. De asemenea, a participat la numeroase congrese, conferin e i simpozioane interna ionale de geotehnic i funda ii i tiin a solului din URSS, Fran a, Anglia, Finlanda, Germania, Polonia, prezentând comunic ri i uneori conducând lucr rile unor sec ii de profil (Brighton 1979, Helsinki 1983).
În perioada 1974-1976, a predat la Universitatea din Constantine, Algeria. Din anul 1977 a condus doctoranzi români
i str ini în domeniul geotehnicii i funda iilor. Efectuând studii i cercet ri originale, a rezolvat numeroase probleme ale practicii construc iilor i a îmbog it tiin a
geotehnicii i funda iilor din ara noastr . Afirmat în tiin a i tehnica construc iilor, prof. Silvan Andrei se num r printre cele mai valoroase cadre didactice
din înv mântul superior de construc ii. Exemplu de munc , onest, principial, cu mult bun sim i de o rar modestie, prof. Silvan Andrei a adus onoare
profesiei c reia i s-a dedicat cu rezultate de excep ie.
Prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA
61
UUnn mmaarree eevveenniimmeenntt eeddiittoorriiaall:: TTrraattaattuull „„FFUUNNDDAA IIII””
al Prof. Dr. Ing. Anghel Stanciu i Conf. Dr. Ing. Irina Lungu
Prin amploarea ei, atât ca num r de pagini (1558 pagini), dar mai ales ca surs de informa ii, aceasta este una dintre cele mai ample lucr ri, nu numai pe plan na ional, dar i interna ional, pe care am avut ocazia s o consult.
Este unul din cele mai cuprinz toare materiale publicate în domeniul
Ingineriei Geotehnice. La o prim evaluare putem face urm toarele aprecieri: Lucrarea con ine 10 capitole, structurate astfel:
Elemente privind modul de formare a rocilor (18 pagini, 13 figuri i 6 tabele), Alc tuirea i caracterizarea p mânturilor (210 pagini, 128 figuri i 46 tabele), No iuni de hidrogeologie i elemente de hidraulic subteran (86 pagini, 46 figuri i 8 tabele), Compresibilitatea p mânturilor (151 pagini, 81 figuri i 19 tabele), Starea de tensiuni în masivele de p mânt (103 pagini, 67 figuri i 18 tabele), Tasarea construc iilor (230 pagini, 74 figuri i 37 tabele), Rezisten a la forfecare a p mânturilor (161 pagini, 88 figuri i 17 tabele), Stabilitatea taluzurilor i versan ilor (265 pagini, 124 figuri i 35 tabele), Împingerea activ i pasiv a p mântului (135 pagini, 56 figuri i 11 tabele), Calculul terenului de fundare (226 pagini, 69 figuri i 55 tabele).
A rezultat astfel o lucrare foarte util studen ilor i inginerilor constructori, bazat pe o vast documentare (peste 250
de titluri bibliografice, standarde i normative în vigoare), pe studii i cercet ri întreprinse de cei mai renumi i cercet tori din ar i din str in tate.
Ca i concep ie, lucrarea prezint pe lâng materialele de baz necesare pentru în elegerea principiilor teoretice ale
fizicii, mecanicii i staticii terenului de fundare, numeroase informa ii verificate de practic , acceptate de numero i autori în lucr rile lor.
Avem astfel o imagine complet a cuno tin elor în domeniu, încât s putem aborda problemele ingineriei geotehnice de
pe o baz real . Mi se pare un lucru care numai ar diminua complexitatea acestui “tratat” o prezentare didactic a lucr rii pe capitole,
asumându-mi mai mult scoaterea în eviden a valorii materiale i spirituale a lucr rii. În acest spirit doresc sa eviden iez doar unele dintre coordonatele care caracterizeaz aceast lucrare i caracterul ei profund aplicativ.
În primul rând a dori s eviden iez profesionalismul autorilor lucr rii, bazat pe o vast documentare, dar i pe o
gândire logic i concis , având ca suport în primul rând cunoa terea problemelor Mecanicii P mânturilor, dar i experien a practic .
În al doilea rând, prezen a unui num r de 745 de figuri, majoritatea cu o concep ie original , permite o vizualizare
explicit a fenomenelor fizico – mecanice, u urând în elegerea acestora. În al treilea rând, a dori s apreciez bogata informa ie pe care lucrarea ne-o ofer la fiecare paragraf. În afara unor
cuno tin e consacrate, autorii aduc informa ii la zi asupra ultimelor cercet ri din domeniul ingineriei geotehnice. Bogatul bagaj de informa ii este analizat critic, sesizând în multe paragrafe limitele cuno tin elor actuale.
De fapt, preocup ri în domeniul dezvolt rii teoriilor clasice din domeniul mecanicii p mânturilor u fost în aten ia autorilor de mult vreme. Aceste contribu ii teoretice originale sunt prezentate în lucrare i ele se refer la:
62
Dezvoltarea metodei generale de evaluare a împingerii active din teoria Coulomb (Teoria Coulomb - Stanciu), Dezvoltarea metodei de calcul a presiunii plastice la înc rc ri înclinate (Teoria Puzîrevski – Ghersevanov - Fröhlich - Stanciu).
Lucrarea în ansamblu serve te nu numai la asimilarea problemelor din Ingineria Geotehnic , dar i la aprofundarea lor,
într-o manier original , pe care rar am mai întâlnit-o la alte lucr ri. M opresc cu aceste sintetice probleme legate de lucrare, f când în concluzie o apreciere general : “manualul de
geotehnic ” prezentat este o monografie a tuturor problemelor de inginerie geotehnic , în care fiecare capitol poate reclama prin bogatul con inut, statutul de lucrare de sine st t toare.
Îmi exprim sincera admira ie pentru calitatea lucr rii, pentru efortul intelectual i de timp pe care autorii l-au depus pentru aducerea la bun sfâr it a proiectului. Este o lucrare unicat pentru literatura de specialitate din ara noastr , un manual de geotehnic care mi se pare de neegalat.
Prof. dr. ing. Augustin Popa
63
64