N. IORGA

ROMANICUM ERA PANA LA 1918

MOLDOVA i DOBR6EA

ILUST RAT HDE

ALINA IORGA

ILUSTRATIILE SANT MAI ALES DUPA FOTOGRAFIIALE COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

N. IORGA

ROMANIACUM ERA PANA LA 1918

MOLDOVA SI DOBROGEA

ILUSTRATIIDS

ALINA IORGA

r3tICLIRETI1940

MOLDOVA

I.

DOR OHOIUL

1. Spre Dorohoiu.

PAnA. la Dorohoiu drum prin aceia§i regiune dedealuri joase, care se inaltà une ori. Pe un punctde acestea mai Inalte, se vede de departe Dorohoiul,ca o adunAturá de case mä'runte §i de mari liveziprelungindu-se pän5. departe In dreapta §1111 stanga.

Cand Intri, impresia e mai bunk cu mult mai bunádeck la Boto§ani, cari sant totu§i un ora § cu mullmai mare. Ai de strAlfátut Intdiu o parte cu totulromaneascd, adech' tAr6neascA, de oare ce curtileboiere§ti sant putine. Rânduiala §1 curatenia e desà-var§ità In aceste mici cuiburi de oameni destul desAraci. E un sat mai mare, avand osea la mijloc§i fiind stapan pe o mai mare bogatie.

Jidovimea vine mai la deal. A§a de stApan6 sesimte aici, 'Meat, la o Intoarcere de la BIline§tiitului, marelui boier al lui Stefan-cel-Mare, trAsurami-a fost oprità de harmalaia shlbateck luminatà detorte fluturate In vant, a unei procesiuni religio asedin acelea care se desfA§urau ca intr'un targ alvechiului Canaan..A doua zi dui:A marea serbAtoareebraick dughenile sant Intesate de cumpargtori insumane, §i stradele sant pline de viata.

Clàdirile publice se vAd pe aleja ce despicil inlat Intregul or4§el, caruia i se zicea hick acum catvatimp, urbe". De o parte, un gimnasiu frumos, dealta, o foarte :urn §i veche PrimArie.

6 MOLDOVA

Pornesc pe la biserici. Sant trei: una, In stilulcelor din Muntenia, asamanatoare cu bisericile craio-vene de pilda, e catedrala, care s'a Intemeiat deputina vreme. A doua e o baratcuta de lemn, acarii vechime Intrece abia un veac. Asa Incfit sepoate apune ca, secole lntregi, In mai tot trecutuldorohoian, singura biserica a fost aceia, straveche, alui Stefan-cel-Mare.

E reparata acum, si, In noua-i haina curata, sa-mamá deplin, earl doar de cateva amanunte nein-semnate, cu biserica soil din Botosani, prinos alaltei biruinte. E Inaltata Insa pe o substructie depiatra, care lipseste dincolo.

Strada care duce la acest juvaier de biserica, ecurat romaneasca, curat romaneasch In toate In-telesurile cu putinta. De o parte casute si gradini,de alta Inaltimile fumurii ale dealurilor, la picioa-rele carora se Intinde, acoperit de miristi, patul secatal lacului de la Dorohoiu, al iezerului de care seleaga legende de oras disparut, lnecat supt ape, alecarui clopote sunau, din an In an, din veeac In veac,la ceasuri adanci de noapte acelasi ceas unic almortii.

*

Intr'una din acele casute avuiu prilejul de a auziiarasi, din gura unui om care cunostea bine pe taranuldin aceste parti, cuvinte de credinta si de asigurare.Parintele paroh de la SI. Nicolae al lui Stefan-eel-Mare vorbeste despre dragostea de scoala ce a cu-prins pe sateanul nostru, despre marea revelatie bine-facatoare a bancilor populare, despre mosii cum-Orate de satenii littelesi Impreuna, din letcaile IonInfratite pentru a stapani aceia In care se Incheierostul neamului: sfanta tarina a pamantului. tu locde plangeri rail informate despre degenerarea rasei,mi se zugravesc scene de manevre, In care soldatii,

Biserica Sf, Nicolae, Dorohoiu.

I. DOROBOIUL 7

flacaii satelor, dupa drumuri ce ar fi infrant oncealte puteri, Incingeau In jurul focurilor de bivuachore tot a§a de vioaie ca §i cele ce se joaca. In zilelede Dumineca sau serbatoare acolo, acasa.

Ce e rail la noi, se gase§te aproape exclusiv Incercul fericit, ocrotit de legi, al ora§enilor. Cu catte apropii de (ara, laca§ul rasei pure, cu data vezimai limpede Insu§irile de capetenie ale neamuluiuostru: cea mai mare putere de jertfa unita cu ceamai mare bucurie In aducerea ei.

BOT O S ANII

1. In preajma Boto§anilor.

Tinutul de lut se sapá In dealuri Inalteprávillite In Imprejurimile de cátre Apus ale Boto-§anilor. Lanuri de InaIt grAu de toamná pe de-asu-pra; In adâncuri, pl§uni de iarbá bogatá, prin carechifte0e apa ploilor primáváratece.

Satul Curte§tii se vede pe una din culmi lntremulti, foarte multi copaci, pe cari läcomia omeneascila timpurilor nou'ä nu i-a doborit Incá. BotoAneniicunosc bine pe veselele femei din Curlesti, care yinIn cele d'intAiu ceasuri ale diminetii cu grámágioarelede ouà proaspete, cu movilitele de unt i branzáIn stráchinute sau frunze de brustur, cu ulcelutelede smântânä pe care le smulge Apede pentru cdtivadoiogani cel d'intáiu Itic de la barier5., cáci ninnairare ori nevestele cu testemele, polcute i rochiiscurte vin, tupdind iute din picioarele goale, pilnäIn piata ora§ului.

Obi§nuita gospodárie a caselor de vergi cu stuhcládit de-asupra. Gospodari prieteno0 §i buni. PentruIntAia oará dintr'un sat românesc ni-au venit Inaintecâni blânzi, gudurandu-se. O femeie de la fantâná,voinicá, frumoasá, lasá donita 0, Invärtindu-se Inteunpicior, merge A. caute pe pálimarul Cu cheia de labisericl.

Mare curte cu foarte multi copad, solemná ca ocel mai frumos cimitir ce se poate lnchipui.

Bisericá nouá, de zid, pe locul uneia mai bátrdne,a Sfantului Neculai, care era Inca In 1792. Multe cárti

10 MOLDOVA

vechi, mutate §i de la Baiseni, peste deal, §i de laManastirea Doamnei, unde se face biserica noua.Toate sant pline de insemnarile celor ce le-au adusdin Ia§i sau §i din Bucure§ti, din Ramnic, din Buda.Putine odoare noua, de §i, Intr'un timp de manevre,unii soldati au vrut sa smulga gratiile, ca sa fure,§i au crapat zidul fere§tii.

Intr'un mormant din biserica e lngropat, langiltatal sail, Toderita Boian, cel mai bun primar ceau avut Boto§anii, acela care, In scurt timp §i cueconomie, a pietruit §.1 asfaltat toate strazile.

Ai lui au fost Curte§tii, §i el a stat In pa§nicalocuinta din preajma bisericii, pe care acura o In-trece §coala cea noua. Vaduva sa o arendeaza §i,tocmai, iata un represintant al arenda§ului privin-du-ne du§manos din margenea Curtii". Evreu tank.,In laibdr lung.

Cine e arenda§ul, ma rog?R appaport.

Aha!, i s'o fi facut dor omului de frumoasele ne-veste §i fete din Curte§ti. A ghite naht", represintantal proprietatii sfinte §i al ordinii legale, a ghitenaht !".

De la statia acum pustie a Vere§tilor, dupà fugarapede a trenuluimergem pe drumul bun de 'ark In-tre pa§unile verzi. Ce minunata priveli§te de prima-vara, deplin desbobocita, cu ierburi mAtasoase, rds-punsuri de pasari In ramuri, cu line adieri de vantcare desmiarda; pe cerul de un albastru bland fugnon i u§ori, §i ploaia pro lspatà care se usuca pe frun-zele carnoase,pline de viata noua, umple aierul tot denairesmele pe care le-a trezit. Dulce Arcadie! Fru-mo§ii copii In haine albe, fetele de la fantana, flacaiimandri cu privirea tare supt palaria Cu stre§inalarga sant fiii Arcadiei. Ferice de dan§iil

II. BOTOS kNII 11

Incep acuma case. De sigur sArace. PAretii i-acut fiecare c,i mijloacele sale §i dupA priceperea sa:sant modalco§i, plini de gropi; cate unul se prAvaleInlauntru de-ai crede cA ti se d6ramA supt ochi.Din mAnunche de stuh s'a fAcut stre§ina, care e,altfel, bine legatA la margeni. Gardurile sant de vAr-gute mlAdioase, din frunzele ascutite, palide ale a-rora iese ochii viorii ai florilor Incoase. Junci cucoarnele late, rA§chirate, cu ochli rotunziti In negrulcArora se rAsfrange larg frumuseta, privesc spre cale.Altfel, doar pAnu§i prin co§are, cate o cApitA de fan,un smoc de pomi. Nici vie, nici grAdini, nici acareturide lemn. Nimic. SAracA Arcadia, cu toate cA Area-dienii sant gospodari §i hainele lor de sAptAmanA, cucare merg la prti§itul popuriului, sant foarte albe,§i margenile fere§tilor sant foarte Ingrijit incondeiatecu albastru, cu ro§u, iar legAturi de lanA ro§ie, Impo-triva deochiului, sant prinse In coarnele tinere alejuncilor

0 mare grAdinA veche, de o sutA, de mai multesute de ani. Din copacii frunzo§i cari fa§aie parcA§i-ar spune pove§ti bAtrane, rAsare un turn de bise-ricA §i un Inalt coperemant de casA boiereascA. Da,a§a au stat pe vremuri alAturea casa stApanului depAmant, judeator, sfAtuitor, Ingrijitor milos, §i CasadreptAtilor, IndurArilor §i tuturor iubirilor.

Cineva imi spune numele proprietarului. E unnume cunoscut, pe care-I §tiu §i-1 iubesc din copi-lArie. Unul din acest neam m'a botezat. i altul,bAtran cu cocoa§a Inalt5. §i ochii mari adanci,ghebos bun pentru toti ghebo§ii rAi ce sant pelume , venia cu fata slab à, neagrA, cu pArul scurt,sur, cu lunga mustatd rarA, cu bArbia rasA nein-grijit, venia plin de ve§ti, de complimente, de alin-tAri. i mai ales de cArti. CArti de istorie romaneascA,Letopisefile, Rdpirea Bucovinei, cele d'intAiu care

12 MOLD 017 k

au vorbit mintii mele copildre§ti despre faptele marlsuferintile grele de pe acest pamant al nenoro-

cului. Bietul coconul Alecu Canal'Au... Undeva aicisupt zidurile frumoasei biserici albe trebuie sà-i fiemormantul de om nenorocit, aruia soarta nedreaptäIi frAnsese spinarea §i, odatl cu dansa, sufletul, ros-tul vietii!

Cladirea de Inchinare e din anii 1840, §i nu santurmele alteia mai vechi. Obi§nuitele arti §i icoane,une ori cu Insemnarea membrilor familiei romane§ti§i. cre§tine care traia atunci In tara, In neamul, Inlimba, In legea sa.

Un dasc51 pletos, fluturand pletele albe la fiecaredin pa§ii sai ce tremur5.; pletos, fricos, zdrentos.Un administrator armean, un flAcau roman, cu frun-tea tap§ità inapoi, o c6m5r5§4à grasa, cu ochi bunide Nemtoaic5.

In loc de pove§t1 din Arcadia, fie §i din apdstorilor saraci, ei povestesc de zilele de groazáprin care au trecut, de vijelia r5scoalei. Unul avAzut trecand inaintea b5tranilor lui ochi obositiaceasta ultiml priveli§te de iad famantat de ur5, §iparcà nu-§i mai poate veni In fire, celalt a fugit, ar5t5cit in preajmd, pe cand cei mai Indarjiti dintrerasculati 11 antau In biserick pe care ar fi manjit-oCu sfingele lui, c6 §i pe preoti, pdta §i pe preotierau sh-i ucidà"! Iar fldaul §tie toate, ca unul cea fost acolo, putand sä priveascà aceia ce au f5cutIn r5sbunarea lor necrutätoare tovarà§ii de port §ide viatl. A v5zut satele vecine adunandu-se, trei,patru, cinci, stranse la un loc, a v5zut drumurileninse Inegrindu-se de dan§ii. A cereetat despre oas-tea du§manä" pe la Oranii si, cari nu §tiaunimic, pe la Jidani, cari spuneau Cu groaz5.: ce este,ce este! Te uiti la el §i nu-1 cuno§ti... E altfel...Fiecare om pare a e un apitan... Un cAnitan! Ce

II. - tOTW.IANI1 13

este, ce este! 0i, oi!". Apoi i s'a spus ca vin, eas'a dat numele satului de catre capetenii. I-a vazutsosind, amenintand Cu datul focului, tarInd Cu dan§iipe cei din sat, copii, femei, manandu-i la raspla-tire, la distrugere, la prada: Lasà sa vada §i eiodatA ce bine e; noi am vazut destul I". De departea urmArit multimea de peste o mie de oameni, caresaria peste garduri, care sfarama portile, calca Inpicioare gradina, saña pe scarile vechi de lemn,patrundea prin odai, lovind, stricand, Mramand, fu-rand, Inteo betie uria§à a rasbunarii, fall sa tiesama ce sfarma §.1 darma, cui II platesc pentru 'apa-rarea indelung sprijinita pe umerii durero§i. Eramcalare, §i mi-au spus prieteni sa descalce: altfel m'arfi ucis. Si am Intrat intre dan§ii, m'a cunoscut unul§i m'a ucis a§a putin la mana. Ce blastam §i ceprapad!".

De ars, n'au ars; au Imbuc5t5tit numai toate, le-auprefacut In maldare de ruine prin care se infundaupa§ii In trosnete §i scrapiri de lucruri frumoase §iscumpe ce pier. Nimic n'a scapat. La bucatarie chiar,geamurile sant sparte, cercevelele smulse. In grajdtrAsurile noua au pocliturile sparte, rotile &ante,covoarele smulse, felinarele In bucati. Un maldAr devechi reviste germane zace la o parte, cu neputintade strans la un loe, de carpit §i randuit. Gura piv-nitii se Intinde neagra, deschisa oricui: s'au scosvinurile scumpe, de la baronul cutare, s'au scos lazilede §ampanie, §i s'a Milt tot, prefacandu-se In Attie.Servid ii de masa tandurite, zdrente de picturi, sfe§-nice frante au fost stranse cu matura langa u§a.Intri In voie prin toate odaile, In aierul carora plu.tete Inca o mireasma fini de bogatie, de malta cul-hog., de cochetarie aleasa. Dulapurile sant a§chiate,scaunele au picioarele rupte, scandurile curg dinmarile paturi de nuc.

14 MOI.DOVA

Iara§i cal* tarlte prin glod, Cu legaturile smulse,cu paginile terfelite, portrete de familie cäroras'au strapuns fetele, tapiterii crapate, fotografii Im-prA§tiate, pe care camarasita le culege cu evlavie:uite duduca cutare, cuconelul cutare": parcä arvrea sa le sarute. Pan5. j instalatia electrica e smulsade mani nebune. Aici", zice flacaul, se invartiaun baiat din sat cu iataganul acela", o minunataarma veche de panoplie si tanduria toate". Pana

In tavan sant Infipte Impunsaturi, care au facutrani in stucul scump. lar In salonul mandru unsalir de bronz are cornul rupt i n,imfa ciungita,pe care el o irnbratiseaza, e mazgalita Cu noroiuIn goliciunea ei neru§inata.

Stapanii s'au dus; nu vor mai veni; vor chernaIn loc Jidani, cari infrunta once, de i sant galade fricosi; marele lux strain ridicat in fata stuhului

paretilor salbateci nu se va mai intoarce. Si trebuiesá zici: Pacat" Fiinda frumosul e totusi frumosIn once imprejurari i fiindca putini, asa de putinidintre oamenii prin§i Inteo alcatuire sociala care lie priincioasa pot simti nedreptatea i suferinta pecare ea se razima.

Sahli sta 1initit, inchis, supus. Din cand In candse aduce de acolo o plapoma sparta, un lucru§orgasit". Flacaul cel pletos de colo e omul cu iata-ganul. Nu 1-au arestat: de ce? Adeca din mica luisuferinta de cateva ceasuri, de cateva zile se dregpagubele, se astupa prapastiile, se Inchid ranile? Stala fantana i coboara donita, intre doi copii cari-irad. E frumos, mandru i trist. Nu pentru jafulde la boieri, ci pentru soarta neamului saw

E racoare, §i tot miresme dulci zboara prin aierulclan Ce mai zburdaciune prin crengile pline de frunzanoul, ce mai zburatacit §i ce mai canted Arcadiaferice; cu pastorii foarte säraci. Si fere§tile

TI. BOTO$AMI 16

tAgetate de soare, aruncA a§a raze de urk §i. dingolul negru al fere§tilor pAnde§te atftta rAsbunare...Se a§teaptA sg. vie Evreul, el care sufere toatetrage ca§tig din toate. El care nu ura§te, nu serlsbunk §i nu e nici ferice.

Haidem, nebunii, sA airara curcubeul de pace.Cand vom Intilni InsA vre-un cuminte, sA ne d'AraIn liituri din calea lui. E piazg. rea! Doar cumintiiau flcut astea toate...

2. Spre Botooani.

CAtre Boto§ani dealurile îí pierd Inàltimea, darpanl la Prut ele formeazA pAmAntul tdrii: bunele §ifrumoasele dealuri de pAnAnt hrinitor, care-§i sorescpe coaste satele albe sau se mftndresc cu ora§ele celi ieau In st5panire mai multe várfuri vecine. Printremaluri ripoase, curg lini§tit apele, albe futre ver-dele pl§unilor, aurul miri§tilor §i porumbi§tilor §inegrul catifelat al ar5turilor de toamna.

La Vere§ti, de unde se desface vechea linie spreBoto§ani, In gara galbenk asemenea Intru toate cucele din talitia, de reteaua carora s'a tinut atatavreme, un bltrin fost ofiter, care are toatà Inf5.-ti§area unui arenda§ din Argentina sau a unui bogatOran din Italia, Imi vorbe§te de miscarea revolu-tionarà de la 1870, revolutia de la Ploe§li",§i de alte lucruri care r6spandesc pentru mine mi-rosul unui vechiu buchet descoperit futre filele uneicarti pdrin.te§ti. El spune adecà despre o represin-tatie la teatrul din Ia§i acum patruzeci de ani, lacare el se Ola impreunl cu alti iuncdri §i despreo foarte frumoas6 fatà de cincisprezece ani, care,In rochia ei albastrA, Intrecea pe toate tovara§eleei: aceea fata se cherna demoazela Zulnia Dr6-ghici", §i e mama....

1 E vorba de familia Costiner.

lb hi6I.DOVA

Din tren s'a coborit un domn cu gazete nemte§tiIn buzunar §i cu tipul destul de pronuntat evreiesc.Impreuna cu dansul, se allá alti doi domni, In pri-vinta rasei carora, dupa lata §i graiu, nu poate finicio In.doiala. La gara tustrei, cari sant foarte ele-gant Imbracati, se poarta prin toate partile, vorbesctare, pomenesc de reclamatii. Peste Meya minute,o trasura aduce doua doamne frumoase, de la luxulcarora s'ar a§tepta putina ciripiturtt frantuzeasca:ele vorbesc Insa romane§te, §i anume literar, atatIntre ele, cat §i cu blietelul pe care-1 duc de mana.

i, de-odata, una din doamne lea loc ranga unuldin cei trei domni, cealalta tanga al doilea. Ati in-teles, §i lamuririle ce mi se dau, Intaresc ceia ceIntelegem acum cu totii.

Deci Intre Evreii foarte bogati din Nordul Moldo-vei, cari nu fac negot, nibi banca, ci calatoresc mult,cetesc mai mult decat atatia dintre ai no§tri §i-§icresc cu o deosebitä. ingrijire copiii, sânt, §i desigur mai ales Intre femei, caci la plecare cei treidomni 1§i dau binete pe nemte§te, oameni carivorbesc romane§te perfect, cresc romane§te copiii§i vreau ca aceasta sa se §tiel. E aici o solutie achestiei evreie§ti? Dona puternice obiectii se pre-sinta: intaiu ca aceasta asimilare nu poate sa albaInca, multá vreme, decat o raza foarte restransa,clici aflu de la un profesor din Roman ca In oarelede recreatie elevii evrei de acolo vorbesc intentionatevreie§te Intre ei. Pe urma, pentru ca numai peIncetul vorbirea unei limbi poate schimba sufletul.Dar, oricum, In Moldova jidovita", In unghiul eicel mai cangrenat, mi-a fost dulce sa aud graiulnostru zburand biruitor din buze strAine.

1 Interesanta identitate de nume cu Buczacz, din Galia.2

II. BOTOSANII 17

3. Botopnii.

A inoptat acum cand trenul pleaca spre Boto§ani.Abia se zaresc, In lumina lunii, coaste de dealurijoase. Aud mune de statii care-mi suna foarte cu-noscut: Buceceal, unde gPra e un adevarat caste',Leurda. In Intunerec, amintirea mea In§ira acumicoane lurainoase: unele pe care le-a§ fi crezut demult §terse, altele ce mi-au mai trecut Inainte sauasupra carora m'am oprit bucuros urmand indaratfirul zilelor nowt

Vad Intliu, Inteun vechiu privaz albastru-slab, pecand In urechi Imi rasuna ca un cantec de leaganIntarziat, a casa alba §i neagra, cu coperemantulmare, ascutit, cu un cerdac batrânese sprijinit pestalpi §i Incunjurat de band pentru lungi sfaturiIn nopti bune. E §i o poarta, tot veche, tot nea-gra, cu cante grele. In fatd, la dreapta, e gradinitade flori, cu nemti§ori alba§tri, cu mic§unele ro§ii,cu garoafe catifelate, al caror miros adane nu-1 potiuita, cu vazdoage galbene, pistruiate, cu triumfa-toare ruje, ca o Inflorire de bucurie, §i nalbe mariro§ii, cu potire carnoase, pazind sprintene §i drepte,rumene §i sfioase, ca o pastorità ce nu §tie Incace e dragostea. Sant toate acestea: mai-mai ca a§putea zugravi straturile; iar In dos, din balarii mari§i marunte, otravitoare ca masllarul, amare ca brus-turul, pline de aroma ca mica rochita a randuneleicu potirul alb vrastat cu vioriu ginga§, rasare unnuc InaIt. $i livada aceasta trebuie sa fie mare-mare§i plina de taine, de farmec §i groaza.

Aici am inteles Intaiu ce este In juru-mi, §i totde aici am trecut pragul dincolo de care ma a§teptaviata: micul parau naiv al vietii de §coala, torentulpatima§ al tineretii, cursul puternic, larg, cuprinsIn hotare, al barbatiei.

18 MOLb OVA

Deci intr'o zi de Maiu am trecut departe lnainte,pe trotoarele abia atunci Intinse, mai departe decalcasa Mindirigitei §i decat carciuma lui Bercu §i decatgradina lui Mavromati. Pe o strada Ingusta. ie§iiuInaintea unei cladiri mari, intr'o piata Intinsa: a§ade Walla, a§a de larga §i totu§i desavar§it de tacuta.Intraiu acolo ca sa Invat a tacea §i a ma supune,precum §i alte lucruri. Eram la §coala Marchian,In sala cea mare a clasei I-iu, unde frumosul chipal arhiereului fundator, Marchian Folescu, privia desus din cadru la §colari a csáror vrasta mergea,putin timp dupa. Razboiul din '77, cand multe lucrurierau abia la Inceputurile lor, de la §ase la §ai-sprezece ani. Eu eram cel de §ase ani, nu §tiam saInjur, cetisem pe Champfleury, pe Amédée Pichot, pe&rifle Souvestre, §tiam pe de rost fabule din Florian,care nu-mi ziceau nimic, de §i erau pentru mine, §igrientalele lui Hugo, care, de §i nu erau pentru mine,Imi dadeau visuri de lupte crancene §i de locuridepartate, ca §i Letopisifile lui Kogalniceanu, pe caremi le daruise batranul Alecu Cananau, bunul ghe-bos care, sarutand, intepa cu barba; §i purtam oroche de fetita, de pichet alb cu legaturi albastre.Si, batand, strabatand §i rasbatand drumul de la casamica para la §coala mare, am deprins sa cunosc:Jidani batrani, cu haine negre, cu perciuni frisati§i nasurile coroiate, mici hail*, cu chma§a scoasadin pantaloni, dugheni lipoase de sus pang jos, langacare curgea un raulet negru de murdarie, maidanepline de panu§i de popupiu §i teribila casa a luiHolban", o ruina nelocuita, unde era un cane foarterail §i un zid zugravit cu draci, In care 'orice copilsilitor" avea datoria sa dea °datà cu piatra.

Dar, Dumineca §1 serbatorile, datina visitelor maducea In locuri §i mai departate, In mahalaua SfinteiParaschive, unde casele boiere§ti, curate, avanduli

II. BOTOSANII 19

fiecare gradina de flori §i livada de pomi, Incunjuraubiserica, In cimitirul careia, supt o cruce de article,care §i aceia a cazut de mult de atunci, tot de arti-cle, dormia tata, pe care abia dad. 1-am cunoscut.Pe aproape era casa mo§ului" mieu Manole, cuatatia arbori In livada, luck pare a nu i-a§ fiputut numara, §i ceva mai departe alta biserica. A§a,biserica de biserica, se depana ora§ul, bogat In li-vezi cum nu mai e altul, pe o raza nemargenita.$i nu biserici marunte, prinoase de negustori, ridi-candu-§i abia sfioase turnulete de lemn, cum le veziIn luxosul Bucure§ti, ci cinstite biserici trainice, in-cepand cu o puternica turla bine Infipta In pamant§i Incheiate cu un elegant bulb coperit de tinichea,peste care pazia aurie crucea; mari biserici din vea-cul al XVII-lea, vrednice a stea alaturi cu acelea dinPolonia Invatatoare, cladiri ale Domnilor §i marilorboieri: Sí. Gheorghe al Doamnei lui Petru Rare§,vaduva care-§i pierdu domne§tii copii, Ospenia, cuturnul de paza a focului, Vovidenia §i cate altelece se Intreceau In putere trainica §i frumuseta, ridi-canduli In deal §i In vale cupolele argintii de-asupraarborilor §i coperemintelor de §indill.

Alta data treceam Strada Mare, care venia dinparti pe care le vedeam rar §i care-mi dadeau ideiadistantelor celor mai lungi: ruina de ctiramida §ipiatra a spitalului jidovesc", un Turn al lui Babel,care n'a fost sfar§it niciodata, §: Spitalul Eforiei, alecarui sale §i coridoare ma infrico§au atata prin rA-sunetul §i. prin mirosul lor de boala §i de moarte.Pravaliile jidove§ti, clddite prin anii 1850-70, totIn stil galitian, de arhitecti poloni fugiti In urmami§carilor revolutionare, acele case urIte galbene,cu canatele de fier batut, ma umpleau de respectprin bogatia §i frumuseta marfurilor, pe cand is-pita-mi zimbia de la geamurile Incarcate cu bom-

1 Erau doi aproape vecini. Unul Wojtinowicz, Voitanovicipentru Romani, a lAsat un urmas farmacist la Bucuresti. Ali-turi, ceasornicarul Trembicki. Intre colegii miei un Merjvinschi(Mrzwinschi) 1939). Un Grecinschi era prietenul tatAlui mieu:o fatA a fost d-na Ivascu din Iasi, alta e d-na I. Simionescu.

2 Am regasit pe d-na Hangan (1938).

20 MOLDOVA

boniere ale cofeariilor, tinute de Poloni blonzi, Cuvorba moalei.

Am deprins apoi drumul Liceului, oplo§it pe atunciInteo neinapAtoare cas5. boiereascä cu odlile Intu-necoase: douá clase erau aruncate in buck6riilevechilor st5pAni; §i astfel gustku hrana sufletuluiacolo unde se pregkise cu atka me§te§ug b5.tri-nesc gustoasa brand a trupului. Apoi venirAm laLiceul cel nou din deal, pe locul caselor Strojk, undecunoscusem cu ckiva allí In urmA o familie pesfAr§ite, Inteun lung §ir de on.i pitulate lntre ocurte larg5., bogatà In tot felul de zburkoare, §i. oIntunecoasà livadá de pomi para. v5.d §i acuma Insalon tkarea capului Mariei Stuart, la care nu pu-team privi flr5. spaim5., §1 un pastel Infki§and bustullui Napoleon I cu §uvita de pAr poruncitoare §ipAtrunzAtorii ochi alba§tri).

i ni tot schimMin adApostul In case shline, ur-marind curia cea mai micä §i disula cea mai bunA.Am locuit a§a. In fata bisericii Sfântului loan, langào frumoasà domni§oar'ä care mi-a dAruit Imitatialui Isus Hristos", ce române§te suna: Diclita Flo-rii 2 !, - §i. aproape de casarma gArzii civice, ale ctireiatrambite Imi sunau de culcare In rhcoarea noptilorparfumate; am locuit In §oseaua Sulitei, langA unEvreu cu capul ras §i lâng5. o Armeancá ale cAriigrase prAjituri au skurat 15.comia mea copillreascä;In Strada ArmeneascA, unde se Inaltà turnurile sureale celor douà biserici, de-asupra caselor albe, cucurtile gospod'Are§te pietruite; aproape de frumoasa

- BOTOSANII 21

bisericd a Sfintilor Voevozi, Intr'o cdsulieveche-veche, cuprinsd Intr'un raiu de grädinti cu

goldane mari si nuci nenumdrate. Apoi, când aveamcincisprezece ani, vântul Intampldrii m'a dus maideparte.

Am mai venit ()data, acum unsprezece ani, daram trecut Cu capu 'ntors Inaintea caselor si locu-rilor, cdci glasul trecutului tdu nu te farmeed decfitcand 11 auzi de departe. Acum Insd amintirileduc de mala In intrebarea: Cum sl fie acum", pecare mi-o pun cu atata mai des, cu cdt md apropiiumai mult, e ceva ca frica de a gdsi altfel pe cinevaiubit de care ai stat multd vreme departe. Imi aducaminte de un vis de copil: cuprins de patriotismlocal, mä. gâ.ndiam In ce chip as putea face maifrumos, cu ce statui i monumente, orasul mieu cdndvoiu fi mare".

Iatd gara. Afard asteaptd birjari evrei, dintre cariunii sAnt curat imbrdcati. Träsura apucd pe o oseaIn care stropirea a fAcut noroiu i bAlti din prafulverii fArd ploaie. E lunà sus, si felinarele stau nea-prinse: unele strdzi cu case mai bine Ingrijite se In-fundd goale, cenusii Inainte, dar pe strada gdrii grupestau Inaintea portilor si usilor, pe cand din loe Inloe se vdd oddi scânteietoare de lumini risipite Inpolicandre, pe pdreti, pe podele.

E o mare serbdtoare evreiascd, i intinsul orasIntunecos i murdar oprit viata pAnd ce rabiniivor stange miile de lumini triumfdtoare. Orasul eal lor, mai mult, o, mult mai mult decat odini-oard 1; lntreg al lor, de la un cal:idt la altul al imen-selor mahalale, afard doar de cateva case sdracetocmai In margene, de locuintile functionarilor si derAmdsitile asezdrilor boieresti. S astfel nu sânt eunumai strdin alce, ci noi tot neamul mieu romd-

22 MOLDOVA

nesc de Intemeietoril StrOini de limbá i de ras6 Inmijlocul jidovimii viermuitoare, de limb5. nemteascAll

Iatd §i Strada Mare: ce tristO el Nicio luminknido viatO aproape. Numai luna sus §i mocirla ames-tecatd cu paie de jos. DAramOturile arse de la unfoc de acum dougzeci de ani n'au fost Incl niciInlocuite, nici InlAturate. Un rand de vechi cocioabepirote§te Inca. Intr'un ungher. Imensa clAdire de si-nagogá neisprOvità a vechiului Teatru e IncA In pi-cioare pe temeliile-i nesigure, de pe care toti aveausperanta a va adea In cel mai scurt timp. Dincurtile neIngrAdite se ImprO§tie In aier un mirosdesgustAtor, de verdeturi stricate i de latrinA. Otelulsingur, vechiul Han al Mutului, prefAcut cu totul§i condus de un Roman, apare ca o cucerire a civi-lisatiei.

Impresia rea se pOstreaz4 5i la lumina zilei. Bo-to§anii istorici, adecà bisericile, sant lilcà singurullucru In adevAr frumos §i impunAtor. MOnAstireaSfantului Nicolae de la PopOuti, pe care o §tiam Inhalul de ruinA de ala datà, cercetatd de aproape, adat la ivealA, pe 14110 proportia perfectà a tuturorbisericilor lui Stefan-cel-Mare, o bogAtie nebAnuitàde podoabe. PAretii erau clàditi din arAmizi apa-rente §i Miati de brane smáltuite In verde, iar sus,supt acoper4, se In§irau, ca fluturii pe o fotl, me-dalioane de smalt verzi §.1 galbene, de toatà frumu-

1 Azi deromlinisarea e si mai cumplitA. Am viizut-o, cuadAncA durere, In strada de la Podul de Piatri In dreapta,locuitA odatA de tatAl mieu bolnav, apoi de mama mea vii-duvA, mide, In locul lui Vasiliu PArgaru (ce amintire de auto-nomie orAseneascAl), lui U§lainschi, Polonul lAcAtu§, al doamneiAvram, remAritatA apoi, la vre-o §aizeci de ani, cu frumosulbAtrfin Muta, al cizmarului elegant Vasiliu Baraboiu, al ingi-nerului Argenti, al Armencelor Manana §i Opisica, sAnt acumanumai §i numai Evrei (1939).

Biserica Sf. Nicolae din Popiuti, Botopni.

II. BOTOSANII 23

seta, InfAtisAnd animale apocaliptice. Astfel s'a sirestaurat biserica, pe care o vezi astAzi scanteindca un juvaier la capiitul unei §osele prdfoase. Lu-crarea pe din afarä e aproape gata, si numai vechiulturn al clopotelor st5. inc. sArac si mAndru, In lepra-ineagrk ca un cersitor spaniol.

Biserica aceasta, odinioarà m5nAstire, represintkca si altele, de o vrastà ca dansa, un tip particularIn vechea noastrà arhitectur5., care tip se af15. isolatIntre cele strAine de pe atunci. Legaura strateloradânci de piatrà cu cele inalte ale cgrAmizii, ase-zarea turnului mic si elegant la rnijloc pe o Indoitäbask modelarea de ocnite pentru chipurile sfintilor,Incingerea cu brAie si fluturi de smalt ni apartinpentru epoca de mArire deschis5. de Stefan-eel-Maresi Inchisà putinit vreme dupà ce piatra mormantuluicAzu asupra rAmasitilor sfinte ale marelui Voevod.

Priviti In Infälisarea lor de acum ca si In desvol-tarea lor istorick Botosanii InfAtiseaz5 urm5loarelestrate, IncepAnd de la o largà si veche periferie'pAnA.la un Ingust punct central. Era °data' aici numaisatul BotAsenilor, adec6 al celor ce se trAgeau dinmosul" Bo-Ms si aveau In sama lor mosia" aces-tuia. Din acest sat s'au facut apoi mahalalele Ur-gului ceva mai nou, de si Indestul de vechiu si el.Aceste mahalale au tot decazut, napadite de prisosulJidovimii din centru, si astAzi ele nu mai Inftitiseazäpretutindeni curti Imbielsugate, livezi Incarcate deroadk asute albe, dormind supt lnalta streasinà desindilà neagrA, In mirosul de toamnä.' al sulfinei ce-siusua pe politi marunte floarea galbenA.

Apoi a venit negustorul, oprit pe acest mare drumde negot. Negustorul armean. din Galitia mai ales,harnic, ager, foarte curat si purtAtor al unei civili-satii, 1-bar-Rene si apusene, mai Inalte. El a durat

24 MOLDOVA

bolti si case de arkmidá, a cuprins lntre ele strázipline de zgomot si de miscare, s'a Imbogátit si aImbogátit pe cáráusii si pe mesterii, pe oamenii demuncá mai grea ai Ora Armenii Insemnau Ina multla Inceputul veacului al XIX-lea, apoi ei au párásitpe Incetul lupta nelealá cu Evreul, care mai aveadouà mijloace puternice de Inalcare: lnmultireaneintrecutá a pasilei sale si putinta de a se scutide mai toate nevoile vietii.

In al treilea ránd, Domnia izbAnditoare Wu unpopas al ei la Botosani. Domnii durará Curti, Doam-nele Ináltará biserici dui:4 lupte, si, In cursul vi-nátorilor si primblárilor de vará, straja lui Vodápázi supt portile de stejar. Iar boierimea de Curtesi cealaltá prinse a sta si ea aici. La dánsa seadáugi mazilimea, care se gásia mai bine In acestvioiu centru oasenesc. Astázi, mai toate vechile gos-podárii românesti s'au spulberat, s'au Instráinat, lä-sfindu-si curtile paraginii, iar locuintile, chiriasilor.Abia ici si colo se mai potrivia numele pe .care-1puneam, cáláuzit de amintiri, pe casele ce-mi erauIna asa de cunoscute, del In ele si printre eleImi crescuse viata.

Oaspeti mai noi, de acum douá veacuri, veniráEvreii, Jidanii: intdiu cáti ni puteau fi de folos, cutoate a ne-am fi scutit de ansii, apoi tot mai multi,Inláturându-ne pe noi si luptandu-se intre ei pentrubogátie si chiar pentru One. Astázi li vezi risipitiprin mahalale, earl de cea boiereasa si de ma-halalele, Incá asa de curate, acute si nobile, aleArmenilor, si tiind In ghiare tot centrul, din careau fácut un ghetto ideal: murdar, neingrijit, plinde frámântare si zarvá. Dacá Botosanii, intre toateorasele Moldovei, se pot Hilda a au apd, si unadin cele mai bune, adustt prin conducte de la Buce-cea, dacá Ingrozitoarea rapá ce-i tia I.0 douá páná

II. - BOTO$ANII 25

dAunIzi, a fost astupatl, Mil' a face Insá loe uneistrAzi, ci unei lungi panglice de loc viran, dacfilumina electricl, prin citeva globuri urcate In yidde prAjini, desvAluie In Strada Mare toate neajun-surile si miseriile, orasul, fiind al Evreilor, nu poatesA-si lepede niciodatä masca murdarA, 1naintea c5.-reja te dai cu spaimA IndArlt.

Iau o trAsurà i mA depArtez de acest centru decrud. Pe uliti i ulicioare, hudifi, imi urmAresc,chemand cu lncordare din adancimile ganduluicele mai acoperite Cu spuzA din amintirile mele, tre-cutul, trecutul de alergAri in soare, trecutul de cetiricopilAresti In odli umbroase, trecutul cu lava lasuptioark merga'nd cu pasi mArunti spre debitul denote bune si de note rele, de InvAtaturà pe de rostsi de cumintie fltarnicl al scolii.

Si pretutindeni el imi iese Inainte, cu un vechiuzimbet obosit, la care se rAspunde cu lacrimi.vAd In cerdacul Marghioalei VAzdogesei, unde-miinfAtiseazd chipul vechiu, atAt de pasnic, al du-ducAi Natalia", care nu mai are bandoane negresi flori In Or, incàlzeste la soare, drumeatAIntgrziatà la margenile vietii, cei saizeci-saplezecide ani, si al cocoanei Vochitei, sora ei; 11 vild lafemsti drese, spoite din nou, sau la allele ,acolo-i stá mai bine, care s'au filcut numai cevamai negre, ceva mai putrede; 11 zAresc cum se furi-seazà sá mA vadá printre arborii Inalti ai livezilor,sau cum stà nerabator In privazul uii, apdrAndu-siochii cu degetele uscate ale stresinii. Si nu numaide pe unde am dormit nopti bune i nopti rele, deunde am lilsat sá zboare In lume cele d'intàiu visuriale mele ca niste pAs`áruici stingace ce-si Incearclaripile ckfind la doi pasi de cuib, ci de pretutindeniuncle se ridica patru ziduri crestine, unde un geam

26 MOLDOVA

sticleste la soare si o floare ride pe prichiciul fe-restii, de oriunde sant ai miei §i astdzi, vdd rdsd-rindu-mi chemarea lui, cu un Iti aduci aminte" spuscu sfiald de cineva care se stie alb, &boy, bdtran.

Si, la venirea celor patru ceasuri, ceva se miscdstrAlucind In turnurile stdpanitoare, care m'au recu-noscut si ele, si In sunetul clopotelor de vecernieascult prohodul celor ce nu se mai pot Intalni pelume: prohodul tatei, care s'a stins In dosul celor cloudferestuici de colo, prohodul mosului" Manole, a cdruibirjd de avocat nu va mai rdsuna de dimineatil pdndsara pe pietrele soselelor, al tuturor celor pe caritovardsul mieu nu mi-i mai poate ardta in locurileunde s'au bucurat si ei °data, cum md bucur si euacum, si má voiu mai bucura o vreme, de lumina,de frumuseta, de bundtatea, si chiar de durerea ispd-sitoare a vietii.

*

(1914.)Botosanii se Infrumuseteazd. El a cdpdtat strAzi

frumos asfaltate, lumind electricd, piete largi; unmare teatru se construieste. Aspectul asiatic al unorcartiere se InlAturd pe ineetul 1. Un element lipsesteInsd pentru ca In aceste schimbdri sd se pästrezeun bun gust, un respect de cele trecute, un simt decontinuitate, elementele care dau adevdratul caracterunui oras, fie si unui oras modern. Anume inte-resul general pentru prefacerea lui rationall, pentrudesvoltarea lui logicd, legAtura sufleteascd dintre totiIn vederea folosului ce ar putea A. aibd orasul tu-turora.

Altf el reparatiile de monumente religioase n'aravea caracterul ce li s'a dat. Nu s'ar reduce bisericica Popdutii, ca SI. Gheorghe, prin Inläturarea atator

1 Dar prea putin §i. pAn1 astAzi (1939).

1 La $coala Marphian un mic Museu 1-a adunat vredniculinstitutor C. Iordlchescu; sint §i lnceputuri de bibliotecI. Cutoate stàruintile mele, mi s'a cumplrat pentru un asemeneacentru intelectual casa puternicl a strAmo§ului miett ManolachiIorga, astAzi In posesiunea d-nei Maria Saint-Georges 1939).

II. BOTOSANII 27

elemente, adause, dacil voiti , dar avand si elecaracterul lor istoric si poate chiar valoarea lor artis-ticA. Nu s'ar risipi In vânt vechea tencuialà, plinlprobabil de grafite vechi, de Insemnàri ale celorce s'au apropiat de zidurile lor, vechea piatrA strA-Htutà, Insufletità, sfintità de rugAciuni. Altfel n'arrAmanea goale aceste vechi biserici prklate, din caredoar PopAutii au lAstrat frumoasa picturg. a Ince-puturilor, sfintii vremii lui tefan-cel-Mare. Cum s'argAsi profesori de desemn, cu elevii lor, cari sa'. copiezepodoabele usilor, ale ferestilor, ale pietrelor fune-rare, astfel, cAci si scoala secundar5. de fete eo ucenicie de inutilit0 sociale, s'ar g5si si dom-nisoare, doamne, care ar face ca acea Doanm5.Elenaa lui Petru Rares, fiicä. de Despot sârb, rudä a Tin-pgratilor, ziditoare a doug. biserici, Incepatoarea Ur-gului domnesc, cAreia i se cuvine aici o statuie, siar Impodobi cuprinsul sfintelor zidiri cu operelemAnilor lor: picturg., cusgturd, brod6rie.

Altfel nu s'ar fi vandut, printr'o m6surà edilitardimbecilà, sute de dosare care cuprindeau istoria tar-gului timp de treizeci de ani, de la RegulamentulOrganic Incoace, ca si multele dosare de divort pecare le-am mai vä.'zut In turnul Ospeniei, ci s'arpAstra Cu sfintenie ca niste nepretuite mArturii.

Altfel un oras de aceasta Insemng.tate n'ar fi lipsitsi de Museu, pentru cilte lucruri rare se pot gAsiIndatà, si de bibliotecA publia 1.

Ar fi ea, obstea, care cu sarguintd, si cu iubire,s'ar Ingriji de toate acestea.

28 MOLDOVA

4. Alte imprejurimi botofänene: Burdujenii.

Doud spit-161.i de dealuri pe o ampie strAlucindla soarele de Iulie In verde, In aur, In toate colorileflorilor verii. O apd Ingustd, vuvitd mivcdtoare deargint, lunecd rdpede Intre ele, pe un pat de pietriv,In apropierea ei, se vdd cateva cdsute albe, vitealbe ce pasc supt paza unui bdietandru. Linia tre-nului taie ceva mai departe valea, mergand aldturicu vesela apd de munte.

Pe unul din dealuri, care se tidied de-odatä inteosingurà undd moale, se urmeazd aproape dreptse mantuie prin scrijeldturi ciudate, sticlesc In randturnuri, vi mai vechi vi mai noud, vapte la numdr.Langd acela care strange asupril-i mai multd lu-mind, se pituleazd un meterez de cetate, o movildgAlbuie de terna rdscolitd vi de pietre clddite uneledintr'Insele In mnältime, iar altele revdrsate In neo-randuialti. Doi colti negri se ivesc de-agupra.

Ava, pe coastele i culmile de dealuri s'au clddittotdeauna ta'rgurile vi ormele Romanilor. Recunovtis6m6narea capricioasd a caselor, bielvugul arbori-lor, mandria turnurilor sfintite. E, de sigur, o ave-zare de-e noastrd, i zidurile acelea de pe movildaratd silintile ce s'au cheltuit odatd pentru pdstrareaaceshti ora.

Cele vapte biserici, Intre care a Sfantului Gheor-ghe, a Sfantului Dumitru, a Invierii, a Sfantuluiloan, a Mirdutilor, sant bisericile Sucevei, i cetateade langa dansele e aceia care a vdzut plecândnddejde pe ostavii cei multi vi bine Inarmati ai luiIoan-Albert, regele Poloniei. E unul din cele maimandre vi sfinte locuri ale neamului nostru, darapa aceia a Sucevei, care curge de vale, limpede

senind pared ar despdrti doua grAdini, e hotarulvamal i taie Suceava vechii Moldove de trupulmAniei.

II. flOTO$ANII 29

A noastra e Intinsa gara. de jos, cu copereminteleei de tabla ro§ie, mareata cladire de folos §i deparada, cu paretii de carämidä aparenta §i salelemulte §i largi. i a noastrá e a§ezarea din fataSucevei, unde iara§i se lilaila turnuri de biserica dinverdeata bogata a livezilor.

Aici sant Burdujenii: satul §i Urgid.

Odatá era in aceste locuri numai o manitstire, aTodirenilor, pe care o IntemeR3 pe la 1600 un fratedupa tata al Voevozilor Ieremia §i Simion §i al Mi-tropolitului Gheorghe, Movile§tii: Toader Movilà. Sa-tul urma§ilor lui Burdujea, ai Burduhosului", prinurrnare: Burdujenii, duma In preajma zidurilor in-cunjuratoare ale mana'stirii aproape domne§ti o viatasaracacioasa.

Ruperea Bucovinei, nenorocirea tárii, aduse feri-cirea acestui umil colti§or de viata taraneasca, §i,mai mult §i decat fericirea, inlinderea §i Imbogatirealui. Putinta ca§tigului cu marfuri strecurate supt ochiivame§ului §i supt baioneta jandarmului ademeni peEvrei, cari venira, crescura §1 se inmultira. Mai tarziu,In vremea lui Mihai Sturza, se facu un targ pentruace§ti oaspeti fárá iubire, al caror numar se ridicaIn zilele noastre la cinci sute de capete de familie,Românii, cu functionari cu tot, fiind pe langá eivre-o nouazeci de gospodari.

Apoi marele proprietar de pamánt, al carui graugasia tot mai multa trecere pe pietele lumii de la1830 Incoace, avu ne-voie de brate, §i el le cautaaiurea. Astfel venira, §i ~sera., tarani ru§i dinBucovina apropiatá Salul Ostra' numele sau vechiu,dar urma§ii lui Burdujea se adaugirit prin muncitoriide pamant sositi din nou. Limba noastra sluji dreptmijloc de intelegere Intre Rutenii din sat §i Evreiidin targ.

So MOLDOVA

De la gara uria§d drumul duce Intliu printre co-chetele vile pe care Statul le-a clädit pentru functio-narii gdrii §i vAmii. Apoi de-a lungul §oselei se ivesccuratele cdsute ale frunta§ilor tArgului, pe langdInjghebdri tdrdne§ti Cu scheletul de lemn solid §i co-peremdntul de §indild sau de dranità. O Primdrie decArdmidd aparentd, o §coald cu geamurile sparte.Evreii desfd§urd apoi pdnd In mijlocul ingustuluitrotuar de piaird mdrfurile lor ieftene §i rele: Inlini§tea unei seri obi§nuite, cfind nu se fac afaceri,negustorii In caftane se primbld alene sau privescdin pragul locuintilor murdare, pe cdnd femeile-§istrang copiii, cari schiaund ascutit.

Curtea mare a bisericii e Incinsd Wed de zidurile,acum In mind, ale mAndstirii de odinioard. Un turngreoiu apdrd Intrarea. In dreapta, se Inaltd altul,mai mic §i mai nou, ldngd o lntrare astupatd. Bise-rica, schimonosità astdzi printr'un urit pridvor jos,e croità In liniile nobile ale arhitecturii religioasedin veacul al XVI-lea, mai ales din zilele lui PetruRare§. Paretii se sprijind pe patru puternice con-traforturi; un altul, ca o masd de piatrd dintr'osingurd bucatd, poartd In litere latine lnsemnareaKos. 1596 Bt.", ceia ce pare a cuprinde numele luiConstantin Bati§te (Baptista) Vevelli, cunoscut boiergrec al Domnilor Moldovei, poate In Insu§ireade ispravnic al clddirii.

ZugrAveala e mai noud: ea a fost fdcutil de unVeniamin din Troada, la 1785, cand clddirea s'areparat, supt egumenia Grecului Anania, Mitropolitde Sivas.

Biserica din sat, la care ma duce preotul vechiimAndstiri, priceput §i harnic pictor §i sdpAtor deicoane, e un dar al arhiereului Filaret Scriban, clericarturar §i sprijinitor al Unirii. Tot el a fAcut §iSpitalul. In bisericd e Ingropat fratele lui Filaret,Neofit, episcop titular de Edesa.

II. - BOTO$ANI1 31

Satul e bine imprejmuit cu garduri de rAchitA.Casele sant In mare parte acoperite cu vindild; odaiade oaspeti, cu grinzile ei incrucivate de-asupra, cuferevtile destul de mari, dar care nu se deschid, cuscoarte frumoase care acopAr lavita ce urmeazá dejur Imprejur pOretii, e foarte cuviincioasä. GrAdinile,In care se pun toate felurile de legume, sant mi-nunat lucrate. Addugindu-se lucrul lemnelor vi scoa-terea pietrei, sOtenii au cu ce-vi petrece, cavtigand,vremea care nu li se cere la camp. Banca populardmerge binivor.

Tàranii nu se simt Ruvi, ci Moldoveni", Romani",dar Intre ei vorbesc rusevte, nu de allá ceva,dar pentru cd. ava au apucat de la pArinti" vi,iarAvi, pentru cd. femeile IntrebuinteazA numai cugreu limba tal* vcoala-i indeamnA ins/ pe o calemai bund, vi copiii nu mai vtiu limba pArintilor lor.Auzi cum cantà copila romanevte", imi spune untAran, la izbucnirea veselà a unui glas argintiu. 0a-menii sant veseli, vioi, Mil sfialà: ei nu se lapleacasá sdrute mana boierului", ci dau bung-ziva" M.Omultà mirare. Sfaturile ce le Imparti, le ascultá vipar a se gandi sá le urmeze. Amintirile lor din oastecuprind ideile politice" trebuitoare pentru starealor: unul ar don i sO aibà in casd icoane romanevti,in locul celor polone vi rutene, vi chipurile Re-gelui vi Reginei , In locul acelor ale SuveranilorGermaniei , dar nici unele, nici altele nu se potcumpara, fiindcA nu e nimeni sá le vandO.

De la Burdujeni spre Botovani, In trAsura buni-voark cu cai iuti vi focovi, a unui binar evreu ruptIn coate, care a slujit In oaste vi vorbevte destul deInteles romanevte.

De-o parte, apa Sucevei, cu vederea oravului numitde la dansa. De alta, valuri blande de pAmant foarte

Biserica din Burdujeni. Clopotnita.

32 MOLDOVA

roditor, pe care grane Inane a§teaptà înc. secer4u1,porumbul cu foile largi i grele I§i leagd rodul

supt spicul auriu, pe cand pd§unile sant smAltatede o nemArgenire de flori galbene, de lumandreleInane i drepte, de busuioc vault, de cicori ca ni0epicaturi de cer senin, de coadaloarecului albä', cufloricelele adunate strans In mdnunche. Pe drumuluscat vantul rece Inaltd non i de praf, prin carerdsbat card lncete Cu boii cuminti, privind dulcecu ochii mari negri §1 umezi, cdrute cu calul InhAmatsupt arcul de lemn care se obi§nuie§te §i In toatdRusia, sAteni frumo§i In cämài foarte curate, pur-tând paldria de paslä. cu margeni mari peste pletelece falfaie, prance, mai mult ofilite, Imbrdcate urnIn polcute §i rochii de cit din ora, cu cositele tuflitesupt barizul negru, tot de cumpArdturd. O trdsuricdIncArcatd cu sifoane poartd numele domnului fabri-cant Smilovici, al cdrui vizitiu botos duce marfa dela un cra§mar de sat la altul.

Dintru Intdiu, satele au incd Infgiti§area bungi: casecu §indild stau langd acelea pe care le acopere stufula§ezat frumos In pdturi sau cdzand In mite putrede;fere§tile sant chiar i la acestea din urmd maripare,fere§ti de targ, prin care poate veni lumina

Plopenii aratd o foarte frumoasd bisericti, din adoua jumätate a veacului al XVIII-lea, IntemeiatA demarele boier Lupu Bal§, a cdrui sotie se odihne§telangd ldca§, supt o piatrd cu armele Cantacuzinilor,familia ei. Preotul i poporenii au reparat (Muni-almarea clddire, care ar impodobi §i un oras.

Salcea are o bisericd mai nouä, care e IncunjuratdInsgi de plantatii de brazi i de flori. Gospoddriaproprietarului, care e d. Alexandru Cantacuzino-Pa§canu, se poate socoti printre cele mai bune dinlard: un hele§teu se revarsd la soare cu luciul ski

BOTO$ANII

de otel; apele liii dau puterea electrica, prin care selumineaza curtea; in cuprinsul- ei se Ingramadesccosarele i magaziile, si un pastor mana un card devitei speriosi, cari zburda nebunatici n jurul trasurii.

Dumbravenii, pe cari-i Imparte un proprietar m-inan si un arendas evreu, dintre Evreii cari cautasa. se apropie si sà se confunde Cu noi. Curtea celuid'intaiu se pierde in vechea maretie a unor uriasicopad de piidure, cealalta rade la soarele vesel. Su-pusi i uneia si alteia, taranii se adapostesc In casesarilcacioase, prezarite prin marile livezi neingrijite.

Satele scad de acum, In intindere ca si In frumu-seta. Proprietarul nu mai sta. In ele si toate puterileau trecut asupra arendasului evreu, care de celemai multe ori caci sistemul e exploatarea ameri-cana, in bloc, a mosiilor arendate, nu stil nici elIn curtea boiereasca par:Asila. Apar pe rand, ras-~dile intre samanaturile de aur i sämanaturileverzi, In campia ingalbenita de florile lui Iulie, invi-netitá de busuioc, stropita cu albastru si alb decicoare i coada-soarecului, satele Hutanii ai cdruilocuitori au fost adusi din Bucovina, patria acestorHutani sau Hutuli, Romani slavisati- din cele maivechi timpuri Baisa.

Siretiul, peste podul subred al caruia se trece incateva invartituri de roale, e aici o apa destul deingusta, curgand potrivit de rápede printre malurilede lut, roase de dansul In vremile de crestere, aleprimaverii. Dupa. calva limp, zarea se inegreste depadurea Baisei, intunecata pe fondul albastru-des-chis al cerului.

Padurea e mica. Dar, cand ai ajuns pe ,culmi siprinzi a te cobori, privelistea e deosebit de frumoasa.De sus, se växl turnurile albe ale bisericilor boto-

nene, pe un departat deal in fata. Iar drumul se

3

84 MOLDOVA

Intinde mai departe pe o culme, lntre \TM adanci,pline de boglitia capador batrani.

Pe drumul din dreapta se merge la mandstireaAgaftonului sau, cum se zice de obiceiu, a Gaftonului.Biserica se §i zare§te, Inaltandu-§i turnurile de lemndin verdeata livezilor satului. Apoi ea se ascunde,cand trasura se Infunda Intr'un drum sapat, caremerge pana la poalele dealului. Printr'un sat sail-cacios se ajunge, urcand o culme, la Gafton".

Acum aproape doul sute de ani, un sihastru careluase numele calugaresc de Agafton, Intemeiè un schitIn marea pustietate de codru, In ochiul de padure,de langa Boto§ani. Domnii Inzestrara, pe rand, cudanii micul schit al lui Agafton, pe langá care seoplo§isera cativa calugari Inca. intr'un tarziu, ei furaInlocuiti cu maice, care, In acest Tinut al Moldovei-de-sus, bogat In neamuri vechi, nu erau culese dinpribegele satului sau din sfaramaturile vietii In lume.Astazi o suta §aizeci de maici, In fruntea carora staca starita o ruda a celui d'intaiu episcop bucovinean,Dosoftei Herescu, locuiesc in casutele curate ca un'Aliar. Un spirit nou a suflat pand §i In aceastäsinguratate. Maicile vorbesc, cu oarecare pricepere,de razboiul din Asia, dintre Ru§ii cre§tini, dar rai,§i Iaponesii cari sant ca ni§te Jidani", dar §tiu sise bata. Serbarea patriotica de la 2 Iulie a lasaturme In aceste suflete lini§tite, §i maica starita ardon i sa ail:4 un chip al lui Stefan-cel-Mare, desprepomenirea caruia vorbe§te cu mandrie. 0 calugarita,maica Ana, a fost §i la Putna, ca tovara§a a noastrade cale, §i Inca °data, acum treizeci de ani, ea afacut, cu toat5. saracia §i greutatile §i piedecile, dru-mul la mormantul lui Stefan-eel-Mare.

De la Baisa se ating u§or Boto§anii, cari se ascundInca In dosul unui InaIt deal lutos, curmat de dru-

Ii. POTO$.0111 35

mul naruit si stramb. In Uta se vede numai capetacimitirului, cascând cele dota feresti ale turnului caniste ochi goi, de mort. In urma lusa privirea cu-prinde un valmdsag de dealuri si val intinse pestezarea larga si acoperite cu catifeaua moale a pasu-nilor, a orzurilor, ovasurilor verzi, cu aurul asprual miristilor, cu valul de aur In miscare al grauluigata de secere. Gaftonul e la dreapta, la stanga Invale se ascund coperisurile rosii ale Stancestilor,unde si acum locuiesc Calimachii, cari au dat patruDomni Moldovei.

Drept Inainte, strada Gaftonului duce, printre c5.-sute de sat, catre centrul de destrabálare si murdarie,de muceda decadenta al marelui oras stapanit deEvreime.

5. Spre Harläu.

Cand te Intorci in urma s'A vezi Botosanii, dinstradele de livezi ale caruia ai iesit abia, orasulti se Infatiseaza In toata curatia si nobleta idealului:cu multele turnuri Inalte de biserica rasarind dindesisul verde al arborilor. In jos se revarsa o mabala,cu casele mici si rare ca ale unui satucean.

oseaua, minunata osea neteda, alearga Inaintespre Harlau. Porumbul Inalt asteapta Incà binecu-vantarea unei ploi ca s'a lege rodul. Grau' de aure In secere: paiele sant stranse In snopi gro§i, ras-panditi In huna orinduiala pe largimea goala a lanu-rilor secerate; pe cand In altele, pe care se maiclatina matasa spicelor, taranii In cama§i albe, cubraul ro§u, cu paldriile largi de 'Asia neagra, fe-meile in tulpane taie, adu§i de §ele, sau privesc cusecerea In mana, ca ni§te zei §.1 zeite ai ogoarelorhránito are. In =lid me§terii claditori vor ridicaarillo Inalte §i ma§inile vor desface din paiu bobulpinii de toate zilele.

Drumul cote§te In stanga, Indreptandu-se spre o

36 MOLDOV k

padure printr'un tinut de samanaturi Inca neculesesi de fanete cu toate florile, care Imbalsarneazä aieruldiminetii. Padurea se vesteste prin batrani strajeri.cire5i cu trunchiul adanc scrijelat, ca si cum Incor-darea unor muschi uriasi ar tinea sus Impleticireacrengilor frunzoase. Apoi oastea trunchiurilor dese-dese, suptiratece, Inalte, se desfasura 5i In dreaptas'i In stanga, pe cand din cerul foarte albastru cadehunina, liniste si singuratate.

In cete razlete, Alai vechi, cu trunchiul Invartit,sucit, Impietrit parcà lute° zvarcolire. Tei infoiatiMalta Inca, In aceasta vreme tarzie, spre Inaltimemirosul mangaietor al florilor lor marunte si sme-rite: mire flori, teiul e ce este privighetoarea harepas5ri.

Un ochiu In padure adaposteste un sat, Copalau11,ale carui case samanä, In rdspandirea lor linistita,cu o turma de oi Imprastiatil la p4une. Apoi iarpadurea Cosulei, dincolo de care a5teaptil vecheamanastire a lui Maties Vistierul lui Petru Rares, cuzidul de imprejmuire suind In zimti dealul si cumaiastra pisanie, padure lunga si deasa, strangede amandouà partile drumul ce! mare.

Frurnusica Isi Indreptateste numai putin numele.E un targusor care margeneste catva timp drumulmare cu casutele lui destul de albe. E sabas", asaluck Evreii stau earl, In usä, cu femeile si copiii,bucurandu-se de ziva odihn-i hotarlte in lege. Decinu e hrana pentru drumet: un hangiu armean gilsestedoar ceva covrigi uscati, iar din ca'rciuma unui Ro-man iese la iveall o sticluta cu vin. Casa acestuiadin urma are trei odili In sir: pe päreti se vederegele Milan al Serbiei si regina Natalia, precumsi un vechiu portret al regelui Carol.

1 Dupg ungureste : satul plus,arilor, cari sapa", cum Hairlaule, tot ungureste, posta cu cai--.

Btserice tri4uSstirtt Copt; inatute de restaurare.

II. - BOTO$AN11 37

Armeanul ni spune cd am scdpat de o primejdie:pAdurea Cosulei are hop, cari au desbrdcat pe unJidan" si pe un Lipovean. Vizitiul, un Roman,adauge cd e vorba numai de parlaci", adecd hotimici, cari nu iese decat In calea strdinului lacom sifricos, de §i 1-ar putea lAsa In pace §i pe acela.Subprefectul si-a trimes jandarmii, si drumetii vorfi iardsi slobozi si nesupdrati. Dar tot vizitiul n.eroagd sd-1 apara.m la intoarcere prin tovrtrdsia unuiadin acesti jandarmi.

Acum träsura trece chiar printeun sat. Uricenii,lung sir de cAtune inddile, pe cand In stanga .livezilefoarte verzi si balanele copereminte de stuf arathlocul Fldmanzilor.

Sant case noud, si se tot clddesc , care pre-sintà un coperis bine pieptAnat, ochi de feresti binedeschisi si o fald curatd, pe care o impodobescbraiele albastre. Din cele vechi chiar, niciuna nutanjeste inteo rand' si nu dovedeste neingrijirea unuigospodar prea lAsAtor in voie. Toate curtile santImprejmuite cu bunegarduri de nuiele sau de cetiniinflorite. In cuprinsul lor se vdd cosere strans im-pletite, poini roditori sdditi des si pAduri de popu-soaie Inspicate. Cate o gospodind se iveste, foarte Intreabd cu ale easel, pe cand omu/ ei lucreazd lacamp.

Am ajuns inteo inlindere de dealuri goale, uscate,prin ingustele tdieturi verzi ale cdrora pasc cirezilemandre, care inaltd arcul desdvarsit al coarnelorlungi, si oi strans intovd.'rdsite. Se vdd tarcuri, siocoale, pdstori chläri strdbätand campul.

Harldul e in fund, dupd cateva Intortocheturi Incale: acolo unde campul prinde iaräsi a inverzi, undecasele incep sd se iveasch §i. Cate un turn de bisericAapare hilt departe,

38 'MOLDOVA

Intri printre cäsute curate, §i ai ajuns in centrufall sà ti se para ca ai patruns Inteun cuib deEvreime. Strazile skit largi, drepte, pavate Cu bu-cati de piatra sfaramatä, §i maturate. In schimbulde mArfuri dintre judetele Boto§ani §i Ia§i, Hfirlaul,care duce la Cotnari, la Targul-Frumos, are o oare-care InsemnAtate. 0 diligenta vine din capitala celuid'intaiu judet, §i birjile evreie§ti circulA necontenitspre Hârldu §i de la Harltlu Inainte 1.

Alta dat5. Lusk Harlaul era cu totul altfel de centru.Cu mult Inaintea Evreilor §i a birjelor, cei d'intaiuDomni ai tarii Moldovei §i-au avut aici re§edintade la Rasarit, din §es, lânga lene§a §1 mica apa aBahluiului, care se strecoara, curatà Inca, supt Inal-timile din dreapta, unde straluce§te sus schitul luiZagavie, re§edinta Invatatului Vladidi Amfilohie deHotin, fost student la Roma, care talmacia din italie-ne§te cea d'intAiu Aritmetich §i cea d'intaiu Geogra-fie, tipArità In 1795. Aid, la Hdrlhu, Stefan fiulMu§atei a fost Incunjurat de oastea lui Sigismund,regele Ungariei, §i a Invins-o. De aici au pornitatatea scrisori, atatea hotariri, atatea drumuri alelui Stefan-eel-Mare §i ale urma§ilor si pana pe lajumatatea veacului al XVI-lea.

Apoi cetatea Bahluiului" dectizu. Numai dupavre-o cincizeci de ani, ea se ridica din sfAramaturileei. Radu Mihnea, nepotul lui Petru-Voda Schiopul§i urma§ul lui Petru Rare§, al lui Stefan-eel-Mare,fu artmcat de vantul schimbarilor In Scaunul Mol-dovei, din care stApftni frnpdrIftefte. Suceava, Ia§iinu-i ajunsera ca re§edinte, §i el drese, pentru vara,Curtile din HArla.u. $i astdzi, In putinele sfarâmaturice au mai ramas In picioare, pe movila strapunsade coltii de piatra, de lespezi care au fost praguride porti, se vede carAmida lui Radu lângil vechea

1 Acum e legatura de cale feratit (/939).

Discuri sm5Ituite din secolul al XVlea

H. - BOTO$ANI1 39

tesatura de bolovani a Domnilor stravechi; tevilepentru apii de la baie tree §i supt unele §i suptaltele, dar ele sant, de sigur, fapta acestui Radu.

In fata cu locul gol pe care se ridica vecheaCurte, se malta, stralucitoare In gateala ei noul decaramida aparentd, de piatra razaluitd, de rotile desmalt verde §i galben, biserica lui $tefan-cel-Mare,de care nu s'a atins urma§ul sax' Radu. Mica §iarmonioasa, cu turnul suptire §i ginga§, ea Infati-§eaza tipul neschimbat al bisericilor de pe acest timpLa 1ntrare, acelea§i ra.nduri de arce de piatra cuprin-zand up, cum e §1 aceigi podoaba de piatra sapataa fere§tilor Inguste. Zugraveala, destul de frumoasa,e mai veche decal anul 1608, cand se Inseamna, prinzgarieturi, moartea unui fiu de preot; ba Inteun locse vede scrijelat un an din veacul al XV-lea. Dealmintrelea, nu e biserica mai bogata In zgarieturidecat aceasta: Romani, ca Islasturel, Dragan, Poloni,ca Boguszenski §i atatia altii, au lasat In slove albe,sapate, amintirea lor pe zidurile vechii cladiri, carearata sa fi fost parasita Indata dui:4 moartea,1626, a lui Radu Mihnea restauratorul. Le§ii nu s'ausfiit a patrunde §i In altar, unde iscaliturile lor seintind ca o ata de paianjan, §i mai tarziu preotiromani, ca Pavel Gafencu din 1754, au avut totatat de putina sfiala fata de Dumnezeu §.1 fata detrecut.

Petru Rare§ a lasat biserica a doua, cu turnulinegrit, Incunjurat cu ocnite, care a stat §i ea multavreme pdrasita, pierzandu-se §i piatra cu pisania§i amintirea ctitorului, pana ce marele gospodar,seniorul feudal" care a fost In aceste parti IordachiCantacuzino Spatarul, din jumatatea d'intaiu a vea-cului al XVIII-lea, a dres §i aceasta biserica a Sfan-tului Dumitru, aratand In lespedea sa amintitoare-c'd de cine este zidita dintru'nceput nu se §tie". Doua

40 MOLDOVA

alte biserici, dintre care una, cu tonuri rosietece,se vede pe deal de departe, sant dintr'o epoca maitarzie i n'au ctitori vestiti. Tuspatru bisericile santastazi si prea multe i prea marl pentru un targusoralcatuit mai mult din Evfei, cum este HarMil din1904, In care acum cinci sute de ani era totusiatata viata ostaseascii, atata viata romaneasca.

Poatc nicairi nu se AA alaturi lucruri mai deo-sebite, mai dusmane Intre ele, mai greu de gacituneie prin altele deck In acest colt al Moldovei-de-sus, Sambata a prefacut Harlaul Intr'un targusorpustiu, unde credinciosii Legii Vechi gusta In cer-dace, dupa povete religioase stravechi, odihna desà-varsita: la hanul unde ni se face, zimbind, o socotealaboiereasca", adeca loarte umflata, fetele, care auluat premiile cele mari la scoala romaneascil, nucuteaza sa Infranga sfintenia sabäsului" scriind pre-turile. A doua zi un val zgomotos de musterii Incamasi albe, braie roii, palarii largi, In fuste, pol-cute si barizuri, va navAli tot, Incunjurand pe Evreul5iret si guraliv, care-si potriveste ghesefturile".

O eleganta trasura dusa de doi cai focosi ne duceacum In spre casteleleicurtile" fratilor Ghica, d-niiConstantin Ghica, din Delenii lui Maxut, i GrigoreGhica din Delenii Cantacuzinilor.

Casa celui d'intaiu îi deschide toate ferestile asu-pra unei nesfarsiri de dealuri verzi, de vai aurite,care se opresc la o linie albastra, ce samana cufata marii Indepartate. Trandafiri mari InflorescInca, zeci de brazi cu acele intunecate Incunjuralocuinta, apa Imputinata de seceta tasneste din largulbasin ale carui lebede s'au adapostit Intr'un ungherde raeoare. Cu gesturile unui general In retragere,care ar fi si un mare magnat, d. Constantin Ghicane cfilauzeste prin potecile stralucitei

Biserica Sf. Dimitrie din Harlan.

II. BOTO$ANII 41

Colo Insd, dareldu, la margenea pAdurii, ma-rele arendas evreu Berman luster Ii are fabricade stield, ale cdrii produse, si mai bune i mai rele,si mai limpezi si mai opace, îi gdsesc drumul pAnd

In prdvAliile muntene. Nisipul de cvart vine dinGalitia, mesterii au sosit din Boemia, din Belgia.Aici poate fi folos pentru Romistnia, dar nu e neamulnostru, nici trecutul lui.

Mai departe, un drum ce se tot suie, atinge satulDelenii, cu scoala lui mare, cu cele sase sute de casede lut si stuh, destul de sdrace, care se risipesc,ascunse, pànà foarte departe. 0 poartd ca un arc detriumf se bolteste inaintea noastra; ea poarld sternaMoldovei si data de 1807. Casa, foarte mare, cucloud rdnduri In fatd i trei in dos, care se vedeactun, cu grAdina ei, cu parcul ei, incunjurate deun puternic zid, datand din veacul al XVIII-lea,e, cu toate reparatiile, dintre care una se faceacum , unul din rarele exemplare de arhitecturdprivatd din acest veac. Iordachi, fiul acelui IordachiCantacuzino care a dres biserica SI. Dimilrie dinHârlàu, a durat aceste case, cu saloanele intinse eaale unui rege, ca piclurile frumoase, cu oglinzilede Venetia in cadre de metal auriu, cu frumoaseleplafoane in romburi de lemn negre i albe. Casagospoddreascd a mai avut norocul de a nu addpostipdnd astki decat gospodari desdvdrsiti, din nearnulGhiculestilor, care porneste, In aceastd ramurd, dinMaria, fata lui Iordachi: d. si d-na Grigore Chica,intre cei zece copii ai lor, infäliseaza incd. in acesttimp de Imprdstiere i rAtil:i2e a oamenilor, viata deodinioard In ce avea ea mai ospitalier i zimbilortotodatd. Cand moda francesd de astAzi va dispdrea,cdnd arendasii evrei nu vor mai fi de folos, astrelde familii, care s'ar putea ocroli prin crearea de

1 Exproprierea rAu fAcutA §i disparitia traditillor au InchisaceastA perspectivA (1939).

42 MOLDOVA

majorate, vor fi printre temeiurile vietii nationale,una singurd §i In adevAr utild 1.

Tot un Iordachi Cantacuzino a dres, dincolo dezidul de Imprejmuire al Curtii, puternica bisericd,al cdrii ctitor d'intAiu e un Cantacuzin §i mai vechiu,Todera§co Iordachi de lnaintea anului 1700. Darnumai al doilea Delean, Iordachi, fu Intemeietorul§i al mAndstirii vecine a SfAntului Nicolae dinlacuri".

Drumul merge pe cdrdri §i potece, intre fAnate§i peteci de pAdure, lAsAnd la dreapta cariera adAncii,In fundul rdscolit al cAreia zac pietrele de moarddin Deleni, acum cu totul Invinse de morile de aburcu pietre fine, francese. Carpenii suptirateci §i foarteInalti tremurd din frunze o chemare, un Indemncdtre schitul care a rdmas acum numai in sama lor.

Trei brazi stau In fruntea cArdrii, pdrinti portaniai SfAntului Nicolae. Lángd dAn§ii o aripd de zidurise pierde futre florile albastre, galbene, vinete aleburuienii Imbiel§ugate. Biserica Insd§i e Intreagil:clopotul atArnd Incd In turnul de zid, cele doud toacea§teaptd sd fie atinse cu ciocanele puse pe margeneaferestruii, icoana std tot expusd pe mesuta ImpAr-tirii anaforei, pomelnicul ctitorilor din tripticul zu-grAvit e deschis Incd In altar. Dar de doudzeci deam rugAciunea n'a bdtut din aripile ei sigure Ineuprinsul bisericii pArdsite, zugrdvelile se ascund suptata painjenilor, lemnul sfAnt al icoanelor crapd.Lumea de sus merge pe alte drumuri §i lumea dejos are multe §i grele nevoi; numai florile cAmpu-lui Malta mirosul lor de tdmAie siilbatecd spre fe-re§tile moarte §i vAntul cel trist al Miazdnoptii canaIn vecernii de iarnd rugdciunile monitor.

W

SUCEAVA (azi 1 BAIA

1. Folticenii.

Drumul spre Folticeni scapa rapede din lumeaInallimilor care se vad abia o bucata de vreme Inzare. Santem In partea de dealuri blande §i rodi-toare care e udata de Somuzuri, cel mare, ce! mic§i cel puturos" , §i se mladie pana In Siretiu.Ovasuri bogate, care Incep a Ingalbeni, porurnburiverzi §i Inalte mai peste tot locul, lanuri, Inalbitede floarea alba a hri§cal, nesfar§ite Intinderi presii-rate cu florile fânului care Imbalsameaza In rouadiminetii §i In umezeala senior pa§nice. Casele sa-telor se prind ici §i colo pe coastele dealurilor, undebisericile de zid, cinchite, par ni§te cucuvai la panda.

Si ce rauri frumoase! Sant ape de munte, dar nusaritoare, spumegande, nebunatece, Impiedecate debolovani, a§a cum se arata cat timp se lupta mirestanci, ci Inseninate, manoase, largi, §i totu§i pedeplin limpezi, dulce albastre, vioaie In tremurul loriute, pe care lumina de Iulie 11 preface In solzii dezale ai unui balaur fail capat. Pe alocurea, carasant oprite pe maluri, supt copacii vechi cu lungilecrengi rasucite, §i carau§ii I§i cufunda trupurilemu§chioase In racoarea vie a raului. Aiurea, la izvor,femeile In cAma§i albe cu arnici §i lote Intunecatenalbesc sulurile de panza, care se usuca apoi pepajiftea cu mii de flori. Cate o fetita se Intoarce cuvolocul Intr'o mana, tiind stransa In cealaltii recolta-ide chitici luneco§i. La cutare fantana, satul Insu§i

44 MOLDOVA

se numeste dui:a dansa, i c FAntana-Mare, apa sareIn trunchiul scobit,'die peste margenea lui roas,se pilvale In alt trunchiu, i, sdpatà de acestecane, In jurul arora bAltAcgiesc copiii In cAme,uici,cu palmele Intinse, fuge la vale ca o sopârld, presil-rAnd cu argint viu dunga prundisului. La Baia, un sulprins din Moldova, apa chiar care a dus pe RomaniimaramurAseni, pe Ungurenii" lui Bogdan VoevodulIn acest raiu de hnbielsugare i zimbitoare pace, treceIntunecat, tulbure de pdrere de rAu, langa gardurilede nuiele impletite i hrAneste vechi sAlcii argintiice-si luting apa In luciu, pe când flote de rate treccfirmuite de grasele gaturi rotunde.

In stanga, and ajungi la podurile cele dotà ce seIntind peste Moldova limpede, albastrulcarpatine se iveste iarài, culme dupà culme, valedupI vale; In dosul tuturora pfindeste Imp6ratul mun-/nor, CeahlAul, Cu cununa de non i albi a bittrânete-lor sale.

Folticenii se vestesc prin bisericute pe dealuri.CasArmile supt table rosii stau In dreapta; orasule cufundat In livezi spre stanga. Ciudate porti delemn noul, ca niste arcade chinese, dau, in vApsealátricolorA, marca tdrii i inscriptia cu numele ora-sului si al Impiirtirii tractului", spre care due.Mi se spune cá Evreii ar fi purtat cheltuiala, ca uniice sfint Indatoriti prin legea lor a locui In oraseInchise.

Ei sAnt, fireste, toatà viata acestui thrg-oras, aicArui locuitori crestini stau de-o parte, sus, In caselealbe, impodobite cu flori si copaci. Ei impitneazilacum cu trAsurile i carutele lor tot drumul cel marespre Targul-Neamtului. CAci e eslitul iarmaroc alSfantului lije, la care alerga odatà toatd Moldova,aduand vite, grâne i cumpariind fabricate slnline,

SUCEAVA 4.5

care veniau mai mult din Bucovina, ce se atinge Inceva mai mult de jumatate de teas cu trasura.

Acum iarmarocul acesla e In necontenita scaderesi nu aduce mai pe nimeni din alte Tinuturi. El pri-veste doar pe taranii. din Suceava si pe orasenii dinFolticeni. Pe un camp pli i de paie si de gunoiu, lacapatul unui murdar colt de Jidanime nespalata, seintinde o alee de panorame, circuri, tiruri, expositiide fenom ene, pravalii de lucrisoare ieftene i jocuride noroc. Perdeaua rosie ascunde minunile razboa-ielor i figurilor de ceara, artistii ambulrmti se miscape scanduri, program viu al representatiei , ne-gustorul cu pusca de aier comprimat dovedeste cumse pot atinge tinlele albe i pune In micare figurile;impresari femiiìni, cu carpa pe cap, poftesc la fatacu capul mare, la cei doi copii grasi, la uriasuldin Olt, pletos si span, cusut In haina-i cu rotocoale

Turcii din Albania, cari pätrund, calari, 'Anaprin vaile cele mai ascunse ale muntilor, vand mar-gele, oglinzi i trambite. Roatele mari i mici se In-vartesc, i locul unde se vor opri arata daca juca-torul va lua paharul de sticla albastra sau ceasor-nicul care nu umbld, sau se va alege ca o trista urare:sanatate, boierule". Colo, un vanator de noroc pecare-I ispiteste stralucirea marii oglinzi oferite capremiu, arundi filra izbândà, dupa obiceiu,discurile de piele care ar trebui sá acopere corn-plet un anumit loe de incercare. Si, prin jumatateade intunerec a noptii cu ultimul patrar de luna, prinsaracia de felinare i lipsa de gardisti, publicul ro-man si evreo-roman al serii, boieri" i nighistori,vorbesc, pierd gologanii sau beau bere proasta Inpraf, supt carpele unor corturi improvisate In mij-locul drumului.

In oras chiar, Evreii, au, Inteo gradinii, un teatrual lor anume, cu o lrupa de opereta care se reclama

46 itiiLD6VA

de la Residenz-Theater din Berlin. La Ia§i, alta trupaLa Boto§ani, o gradina din centru r5.suna de glumele§i cantonetele In dialect §i de rasul grosolan al pu-blicului care-1 poate Intelege, pe cand In alta parte,§i In Boto§ani §i In Ia§i, actori cari se hraniau cu catecinci bani pe talger spuneau pe romane§te, uniipentru Evrei represinta o comedie cu subiectul polon.dintre ei, Evrei munteni , lucruri necuviincioasecam de acela§i fe!. Cultura romana Inainteaza va-zand cu ochii In ora§ele Moldovei !

2. Slatina Ritqca. Mlnistirile Sucevene.

Prin lungul §ir al casutelor albe, cu cerdace delemn §i gradini, al Stradei Nicore§tilor, prin jugultractului" tricolor platit de Evrei, spre Radtt§eni,sat vechiu §i vestit pentru cultura §i exportul fruc-telor, pe care-1 face In mai mare masura decat oncealt sat din Romania.

Luam §oseaua, §1 ne Infundam intr'un drum sapatprin lut, care duce tot la vale. Pe acest rau drunitree earl §1 cArute §i sateni sprinteni §i curati, InImbritamintea Ingrijita §i eleganta a muntelui. Gar-durile de nuiele rupte din salciile ce margenesc cao alee, cuprind gospodarii foarte Intinse, cu casesolide §i Inane, avand cate trei odai, fere§ti ce sedeschid une ori, frumoase cerdace de lemn. Lem-nul cladit §i lucrat se vede pretutindeni In acestprag al padurii nesfar§ite .i biserica e facutii dinlemn §i, fiindca up de Intrare In naos e puternick§i Impodobita cu sapaturi, locuitorii o atribuie Cumandrie lui tefan-Voda Toma, de la inceputul vea-cului al XVII-lea, In care ei vad un fin al Radi-§enilor.

Dar bog5.0a satului nu vine din lemnul Imbiel§u-gat, ca la Baia, uncle se lucreaza cofe care merg panála porturile Dunfirii. Marfa Rada§Anenilor sant poa-

III. SUCEkVA (azi: BAIA) 47

mele) pe care le cumpla misiti pentru Berlin siPraga chiar, ceia ce Cirmuirea stie asa de bine,InatfavoriseazA transportul de fructe, nu de la Folti-cenii apropiati, ci de la depIrtatii Pascani, cacum ea ar voi s5. Incurajeze specula Evreilor.nu stapanesc mai mandri pomii bAtani, In frunzisulfelurit al arora se ascund si se ocrotesc toate, lu-cruri i oameni.

Am gAsit aici pe un popa Tanda" al lui Slavici, Inpreotul Lovinescu. Ce gospodlrie frumoasa, ce livadàcu iarbä blank ce desis al pomilor (Maori de bo-gAtie ! PArintele are albine, i cal, i vite, i Melde sitmanAtmi la amp". In satul al arui locuitorise aspindesc In cea mai mare parte din an, van-zAnd poame paná departe prin targuri si orase, els'a fAcut, fArá leafk In aceiasi odaie un Inv515.1.or,nici tank., nici bAtan, se plânge cl e prea putinasplAtit pentru a da o muncá asa de grea cum ea lui, propoveduitor al cuvântului culturii, evan-ghelia cea noul Infruntand vorbele rele i amenin-tritoare, el a dat satului ogoare de trifoiu si de car-tofi bucovineni i aratA prin Inflorirea casei salefelul cel mai bun de a strange bogAtia.

Soseaua veche a lui Mihai Sturza trece, 'argil,netedà, printre lanurile fericite. Prin aierul desAvArsitde limpede al diminetii fArá aburi si fArá praf, Fol-ticenii se vAd In urmA zugaviti. Muntii se zlrescfumurii, IntAlu in dreapta.

Granita Bucovinei se atinge Indatà. Ea e pretu-tindeni aproape: i aici, unde casa vAmii asare lacapAtul unei sosele, In fatl cu risipitul sat bucovi-nean Bäieetii, si la Bodesti3 de vale, supt mAnoa-sele dealuri rotunde, In vale' de papur5. Walt& aSomuzurilor limpezi. Cursul acestora, apoi o arare,o potea Intre lanuri, un grAnicer eu pusca pe unararata cA p5mAntul romftnese nu mai este al Roma-

48 MOLDOVA

niei, ci al altora cari prin dibacie au Implintat Inmijlocul lui stilpii galbeni-negri, cu inscriptie nem-teasel.

Prin zavoaiele de sälcii ale §esului Moldovei, prinmijlocul domeniilor, desavir§it ingrijite, ale Coroa-nei, cu cladiri cochete de administratie, garduri deoprit muntele, plantatii de brazi, gradini, parcuri,musee silvice. La Malini, e parcul de cerbi. Inteolarga cimpie matasoasa, taiata de garduri, blipdelefiare ale padurilor adânci triliesc strips unite ca oileintr'o turma. Invingatorul In lupia cea din urmapentru stapinirea ciutelor sfioase e calauzul pe care-1recunosc Cu toatele: el poarta inaintea supu§ilor Siafruntea Impodobita eu coarnele In ramuri. De celemai multe ori ei se In§ira lini§tit, pascind iarbalnalta, dar, la cea d'intaiu primejdie, capelenia seopre§te In loc, ochind imparate§te toata zarca, cerce-tind vazduhul cu narile lui deschise. Si, la un sempal lui, mu§chii strin§i In a§teptare, incordati spreavintul mintuitor, se destind jute() singura mi§-care §i, cu un ropot rasunator de copite, toata ceatamánâncà paji§tea, fugind.

Pe la Draceni, alt sat mare din slapinirea regala,un drum la dreapta, care munte, duce la 'lianas-tirea Slatina, prin samanaturi §i bune sate de munte.Bradul apare pe inaltimile tot mai mari, §i pestepupil el le-a cueerit pe de-a Intregul, ca In mun.tiiNeamtului. Doi munti in dreapta §i in stinga; infund un altul, albastriu, inchide zarca. Supt el sevád turnuri de biserica, seinteind din coperisurilede tablä. Acolo e Slatina.

Ctitorul, Alexandru Lapu§neanu, care ralace§te inmintea urma§ilor ca o stafie crunta cu min& pa-late de singe, a vrut sa intreaca pe toti 'Inainta§ii§i stramo§ii sái prin cladirea acestei puternicenastiri. Niciodata Stefan-cel-Mare sau Petru Rare§

1 Casele au ars de curind (1919).4

III. SUCEkVA (azi: BAIA) 49

n'au avut Indrazneala §i darnicia ce trebuie pentrua dura o cladire a§a de mare, a§a de bogata §i defelurita.

Un Inalt zid de bolovani legati cu ciment Inegritse desface pe verdele negriu al brazilor vecini.strabat fere§ti Inguste. de multe ori despartite IncaIn doua printeun strat de caramida fina. La poartade intrare se ridica un turn zdravan; In fund, .1afiecare colt al zidului de spre codru, care merge0115 in Bucovina, pe drumul Sucevei pierdute, altedol.& turnuri. Unul se zice a fi fost acela de laparaclisul lui Voda; celalt, a§a de masiv Incat cugreu i s'ar putea gasi parechea, duce la bisericutade sus, care se nume§te paraclisul Doamnei Ru-xandei".

Alexandru-Voda a facut §i cladiri Incapatoare, pen-tru el, Curtea sa §i calugrui, dar casele domne§ti nus'au pastrat decal In parte. hie° aripa a zidiriiumbroase, cu douä rauduri, cu cerdace, arcade §iferestuici adanci, e arhondaricul §i chille fratilor,paisprezece la numar, cari au In fruntea lor pe unbatran din partile Bistritei, calugarit de Meletie(fratele lui Nicolae Istrati din Rotopane§tii apro-piati), odinioara el Insu§i staret aice. Restul vechiu-Jul palat, spoit cu galben, e un spital sau e datspre locuint5. medicilor

Trapezaria §i bucataria, care fac la un loe o sin-gura cladire, s'au pastrat mai bine, adeca tocmaiap cum le-a lasat ctitorul la 1559, cand s'a sfintitnoua manastire. Bourul stemei moldovene§ti, sapathie° forma nouta, cu gat cu tot, avand In stangasoarele §i luna §i Intovard§it de doi lei §i de ara-bescuri, sta de-asupra u§ei. U§a aceasta are maimulte ciubuce In cadru, §i, sus, un lintel mare. In-treaga fatada, prelungith cu un cerdac, Infati§eaza

50 MOLDOVA

In stanga douà ferestuice eu lintele" §i ciubuce, iar,In dreapta, pe alta linie, douà ferestruie mai mici.In dos, fere§tile sant prefacute, dar Inteun colt sevede o sapAtura, al arid rost nu se mai poate 15.-muri. In bucatarie, o enorma vatra, cu arce largi Intoate partile; ea sluje§te §i astazi la pregatirea man-carilor grosolane, care fierbeau In mari cazane dearama. In total, e unul din rarile specimene ale ve-chi arhitecturi civile.

Biserica are o fatada ca aceia de la Neamt sauPiatra, cu trei fere§ti mari gotice §i un rand deocnite; se sprijinä pe doul puternice contraforturi.Pe laturi sant alte trei contraforturi §i Inca un randde ocnite: fere§tile se deschid marunte, simple, cuarcul sfaramat. Turnul, mic, samanA cu al biseri-cilor lui Rare§ §i e Incins de trei ori cu ocnite.

Intrarea se face pe laturea de spre trapezarie, unde,iara§i, sus de tot, sta bourul cu soarele §i luna. 0u§a joasa, fara de podoabe, duce intfun pridvorIntunecat. Alta u§a, care trece In naos, Incadratacu trei randuri de ciubuce aurite, e poate cea maifrumoas5 Intruchipare a IncadrArilor obi§nuite Inveacurile al XV-lea §i al XVI-lea. Zugraveala nu e toc-mai veche, dar reproduce cu credintd, Intr'o desà-var§ita armonie a Impartirii §i a formelor, pe aceia.

Un singur mormant, cu bolta joasa, sprijinita destalpi sapati §i acoperiti cu o minunata placà demarmura, acopere rama§itile domnitei Teofana, fatalui Alexandru-Voda. Dui:4 catva timp, un alt morta fost coborlt acolo, un batran cople§it de bias-Rime, care ie§ise din lume prin haina de cainta acalugdriei §i prin otrava boierilor: calugarul Paho-mie, care fusese Alexandru Lapu§neanu. i pentrudansul s'au sculptat slove pe marmura §i tatal bias-tilmat a fost a§ezat spre odihna larva marmura albacare purta numele curat al fiicei sale, moarta fe-cioarit, in tinereta.

S'a refieut, peste putin.

III. SUCEkVA (azi: BAIA) 51

Un al treilea mort mare a venit pe urmd. Venia-min Costachi, fost Mitropolit al Moldovei, vestitstánt Mitropolit, scos din Scaun de du§mAnia celorputernici, s'a stins aici. El a fost Inmormántat Intdiulangd zidul bisericii, cam pe locul unde, cu cativaani In urma, s'a a§ezat un grilaj de fier culele numelui, familiei §i vredniciei arhiere§ti a rdpo-satului. L-au strAmutat apoi In biserica Insd§i, §icoltul de umbrd cu morm'antul copilei §i al tiranu-lui a primit oasele batránului sfant. Dar ele au foststramutate pe urrn'a In noul i ultimul ldca§ al Mi-tropoliei din Ia§i, restaurate, §i astdzi numai lespe-dea de marmurd a Teofanei se vede pecetluind ternade acum cinci sute de ani, Inve§mintatd. In vechilestofe i vechile coperi§uri de cap ale vechimii.

De-o parte, In biblioteca, unde e stransd aproapetoatä opera de traducere §i. tipdrire a lui Veniamin,se pdstreazd doul aiere tesute In fir de aur pe mg.-tasd ro§ie. Intre sfinti, chipul lui Alexandru §i alsotiei sale Ruxanda se vdd, cu fetele zugrAvite pemdtasd i rochiile de brocard sau de stofa scumpa,cu podoabe de bland, fireturi, gulere §i braie de aur.lar, lfingd mormánt, Alexandru, sotia §1 fiii sli seIn§ird, In chipuri senine de sfinti: in locul bArbiimdrunte negre de pe aier, ctitorul poartd aici lungabarba surd a bdtrânetelor.

Inapoi, catre Ra§ca, al cdrii drum se desface dupdcitva timp din calea cea largd spre Folticeni.

Supt Ináltimile intunecate din dreapta, Baia selnfundd In livezi. In mijlocul vIii cu popu§oaie arsede secetd, ruina bisericii lui Stefan-cel-Mare aparesinguratecd, fdrd coperemant, cu pdretii pdtrati, caun vechiu pldie§ prdfuit i cople§it de rane 1. ApoipAná departe satul se rdsfird, casa de casd, livadd

52 MOI.MV k

de livada, pe cand un crac al Moldovei, Inchis In§anturi, strecoara luciul lui de ardesie. Copii cu parulMan Mat ca o capita pe ochi, cu fata rotunda tran-dafirie, cu ochii senini alba§tri, copii cari vadit nuse tin de neamul nostru, amintesc vechea Inteme-iere prin Sa§i a Bail ora§ene§ti, a BO de argintde odinioara. Ea e amintita §i prin lngrijirea maideosebita a caselor §i a ulitei. Si In sfar§it de dansavorbesc numele locurilor vecine: Horodnicenii, sa-tul pargarilor", Bogata, altä Bogata e dincolo, InTinutul ardelean al Bistritei Bogata, unde popo-rul arata ruinele din trecut, astazi astupate, Sasca,

satul unei femei de Sas , Baie§e§tii, dincolo degranita Bucovinei, numit a§a dupa stramo§ul, carea fost un baie§, un lucrator de mine. Ici §i colo, §iIn celelalte sate, la Fantana-Mare, §i aiurea, Iti rad,In negrele porti de lemn, ochii alba§tri, de luminablanda, ai copiilor cu parul de matasa balaie Limba,legea s'au dus, dar pecetea rasei ramane, §i, In iso-larea vietii de sat, ea trece lnainte, din neam Inneam.

Sfintem acum In satul Bogdane§tii. SAlcii, garduride rachita, frumoase case de lemn. Un gran cu Insu-§iri neobi§nuite a dada singur, bucatil cu bucata, Informe care nu se mai Intalnesc aiurea, o locuinta cuzaplazuri capricioase, cu co§are Ingramadite, cu unal doilea rand ce se poate deschide pentru a primilumina racoroasa a lunii; me§terul f ArA noroc a facutpana §i un velociped pentru unul din copiii sai.In alta casa mare sta un Bulgar Imbogatit, care-§ipierde acum bogatia. Tipul nu mai e aici cel sasescdecal In exemplare putine; oameni frumo§i, Inalti,spato§i, cu ochii negri, de Indrazneala sigura, ei mar-turisesc despre rasa curata care a Intemeiat, carea aparat §i acoperit de glorie Moldova eroica.

Dupa munti, randuiti In §iruri, pana la fumuriul

III. SUCEAVA (azi: BAIA) 53

foarte departat al Ceahlaului, soarele seal:4M rosu,lute° ultima luminare de aureola a cerului palid.

Un raulet limpede, care fuge pe patul sau de prun-di§ marunt, ne Indreapta catre Rasca. Aici nu muisant munti, nici codri de brazi. Dar iarasi, ca sila Slatina, trei Inaltimi se Intalnesc In fundul zarii,si supt amestecul lor de paduri chiama turnuri albe.

Itasca veche e o fundatie a lui Petru Rares, carese vede ca un Domn Inca tartar, cu mustata suptirelasata in jos, pe paretele de-asupra ocnitei unde seodihneste episcopul carturar Macarie, scriitorul f ap-telor stapanului si ocrotitorului sau. Odata era numaio biserica rotunda cu un singur turn, zugravita §ipe din afara, cum se mai vad unele biserici buco-vinene; un coperi§ de sindila Cu stre§ina lunga paziade bataia ploii si de ar§ita prea mare a veril icoa-nele smerite ale sfintilor. Pe urma s'a adaus unpridvor razimat pe opt stalpi, total nepotrivit Cuvechiul stil; un al doilea turn, dupá asamanarea celuid'intaiu, s'a ridicat de-asupra Inäditurii, iar Intre elescanteie acum si un turnulet de tinichea, care stricasi mai mult Intiparirea totala.

Inlauntru, biserica e prefacuta: foarte multe icoaneImbracate cu argint impodobesc paretii, mijlocul sichiar catapeteasma. O frumoasa icoana din Atos afost adusa de staretul de acum. Ceia ce e mai vred-nic de luat aminte si de laudd aici e gospoda.riaegumenului: biserica Insa§i, chiliile unde stau

cladirea cu cerdace de lemn In care e stare-tia si arhondaricul, curtea, gradinile cu arbori Inacari se pierd In noaptea aromita, luminatà slab depulberea de foc a stelelor, toate acestea santfapta §i grija acestui om de peste cincizeci de ani,ce pare cu douazeci de ani mai Milan Ca batelucrurile In Romania, §i manastirile nu sant aceleasipretutindeni, si cea mai alma gospodarie e adeseori vecina cu cea mai mare destrabalare.

54 MOLDOVA

3. Mänästirea Probata. Dolhegitii.

MAnAstirea Pobrata, zisl astAzi Probota, se ajungedupA o scurtA cAlAtorie de la statia Lespezi, tArgu§orde Evrei pe marea arterA mijlocie a Moldovei.

Popu§oaie Waite, Incununate cu spice §i Impodo-bite cu mAtasa verde a cocenilor, paji§ti In careInvinge albastrul dulce al cicorii sau lumAnAreleleInane, cu floarea galbenA, lucie ca de cearA, §anturiInflo,rite cu romonite Instelate §i cu mAruntul crinumil, trandafiriu sau vArgat cu vioriu, al rochiteirAndunelei. Druinul merge pe o culme moale a dea-lurilor de lut, de-asupra Siretiului.

In pacea linA a podiplui roditor §i inflorit, Po-brata se malta lute° mAretie fall pAreche. Zidurigrozave, de piatrA de cremene, Incunjurl intr'un brAuCu totul neincollit de vreme clAdirile; ferestuici miciprivesc bAnuitor Intinderea netedA. Data turnuri din-late, turnuri ca acelea care au fast odatA la CetateaNeamtului, pAzesc colturile. De-asupra u§ii de In-trare stA bourul cu gat, stemA a Moldovei supt PetruRare§, cu luna §.1 soarele In dreapta, cu un cadrude chenare §i un altul pAtrat, cu podoabe aurite, Incolturi. Opt ctitori, aproape §ter§i de bAtaia ploi-lor, se In§irA de o parte §i de alta, avAnd In frunteun. Petru Rare§ poate, al cArui cap s'a cojit de ve-chime.

Casele cAlugAre§ti de odinioarA, puternice §i IntinseclAdiri, au fost mistuite de un foc mare acum §apteani: numai mormanul cArAmizilor temeliei §i addn-cile beciuri deschise amintesc ce a fost alce. Caseledomne§ti, rAzimate pe un turn greoiu, stau, din po-Wyk §i astAzi In picioare, de §i scrijelate, Inegrite,fdrA u§i §i cercevele, goale §i nApAdite de dArAmA-turi. Dar micile fere§ti Incadrate cu piatrA lucie,boltile grele §1 joase, ocnitile, scaunele sApate In zid,locul scArilor, Inlocuite astAzi prin §Orede trepte

:-,,,:,..:.,X

.i.,;,,1 0 r ,-, Mf.n' ;,r,r,,,,,, r 4,r, 'f'S e n ,,,r,, r,r,-oi.p.t.r ( ( r i'.....' -

,et

4 , e:. :.. 1

1 8' . 4 i.. , ,

L

, ff

PPAl 1

i '' ,

. .., u ,:r ,..., _

, .

., 77.5is:

...

i

4 4.I! ,

V., i ,,,.] ;., ;.,.

--:^'77 s'",,;ii1,..., 414,..,?- .,,

,.. -''',, , 1 .. .1,,, .,iyi!Pi re.',,,,,,.

---:#;-+.4. '-"---,-- - :..i-E.H.,-_,...-... ._ ..,..,,I, - ,

..: ,....;-..i.

e,77,',...Pitel 1..,4----

;,e

u.-

...

Bisertca rnanasttrii Pobreta.

'

,

III. SUCEAVA (azi: BAIA) 55

de lemn, au rdmas ca In vechile timpuri ale Inte-meierii.

Biserica Insd§i nu e mai "Ma decat Slatina, cdreiai-a slujit de model. Ea are deci acela§i fronton, rd.-zimat pe cloud contraforturi: cele patru mari fere§tigotice, care-1 strdpungeau and datd, au fost zidite.Intrarea e tot pe o margene: cea din fata chiliilornimicite; o pisanie In cadru pdtrat dd data de Inte-meiere: 7038, adecd 1530. Cate doud contraforturipe margene, un rdnd de ocnite, care se Intreie§tenumai la altar; cloud fere§ti mari §i cloud mici defiecare parte. Turnul, cu temelia §i ocnitile sale In-datinate, nu se deosebe§te prin nimic.

Dar Pobrata are Insu§iri ce nu se mai allá aiurea.Pe de o parte, in pronaos nervari de piatrd, intreite,cu podoabd de capitèle, se ridicá pAnd sus In bola,tlind o zugrAveald care s'a pd.strat Intreagd aiciInlduntru, pe cand, afar, abia au 'An-1as slabe urme,supt paza coperi§ului. Pe de alta, u§ile cu cadrubogat impart biserica In patru pdrti, §1 nu numaiIn trei, ca In toate celelalte clddiri religioase vechiale Romanilor. Din pridvorul plin de pietre de mor-mânt, care pomenesc neamurile lui Simion Stroici,apoi pe Ildrca, parcAlabul credincios al lui Rare§bdtrdnul, pe vechiul boier Frdtian, pe un Petru-Von, fiul lui Stefan bdtrânul", treci In marele, Inal-tul pronaos, §i de aici te gdse§ti, nu In naos chiar, ciIn mausoleul ctitorilor, care formeazd o despdrtiredeosebità. Aici se odihnesc, In dreapta, supt minunatelespezi de marmurd mliestru cioplità, Petru-VoddRare§ §1 sotia sa, fata de Despot Elena, en-0ra fiinevrednici nu s'au Ingrijit sd li sape anul §i zivamortii; In biserica pArdsità, unde numai Dumineca§i serbdtoarea mai sluje§te preotul Inaintea a foarteputini credincio§i, domne§tii soti cari au ImpArtd§itImpreund cele mai mari bucurii §i durerile cele mai

1, Piatra a fost mutatA Inlguntru, lAngl una noud, care 'Amu-reste rostul celeilalte, In 1904, ow prilejul serbArilor amintitoaroale lui $tefan,

56 MOLDOVA

cumplite ale vietii, dorm somn slant, supt aripilecredintii §i facerilor de bine. In fatd, supt o lespedelipita chiar pe pamant, §i nu Inaltata, ca dincoace,pe un piedestal de piatra, zac rarai§itile lui Stefan-Voda fiul lui Rare§, ucis lute() noapte de boieriinecinstiti de dansul §i pus In acest colt sfintit demanile compatimitoare ale surorii sale Ruxanda,sotia Lapupeanului, caci mama nenorocita, DoamnaElena, murise acum, zugrumata de acest strapicginere.

In vale, mai sant ruine §i o biserica pastrata Inca,de la Stefanità-Voda, nepotul de frate al lui Rare§.Dar pietrele de acolo au fost culese §i aduse aici,In noua biserica a Sfantului Nicolae din Poiana.De acolo vine piatra acelui Petru-Voda fiul lui Stefan§i nepotul lui Alexandru-cel-Bun, §i tot de acolo micapiatra, sfaramata, dar lucrata cu Ingrijire §i frumosscrisa, care acopere, ling zidul In fata muproiuluichiliilor arse, rama§itile sfinte ale acelei Oltea, caren'a fost sotie de Domn, dar din iubirea ei cu unDomn viteaz a dat na§tere, Inteun ceas fericit, luiStefan-Voda cel Mare, mantuitorul neamului roma-nesc 1.

Tarani din sat ne Incunjoara, §i ei asculta cuevlavie numele maretului sträbun, a carui amintireau serbat-o, acum cateva saptamani, In chiar aceastabiserica a Pobratei, pe up de Intrare a careia atarnacununi de frunze uscate. Sant oameni frumo§i, voi-nici, harnici, curati §i isteti la vorba. Ei au cuno§-tinti, §tiu ca Iaponesii bat pe Ru§i §i se bucura,Impreuna cu bunul preot batran ca ace§tia santpedepsiti pentru lacomia lor; unul din ei, Intrebatdespre Rare§, gande§te o clipfi §i raspunde bine ca

III. SUCEkVA (azi: BAIA) 57

a domnit mai 1ncoace de Stefan-cel-Mare i cà i-afost fiu. Totusi n'au urmat la scoalA, al cArii folos11 recunosc. In vorbA cu primarul, deosebit de detept si de cArturar, ei stiu si mArturisesc mielede care sufAr: nApAdirea de Evrei, pe cari-i Indurkba chiar Ii chiamk de la cari ImprumutA i cAroravAnd roadele pAmAntului, Intrecerea In sporul munciipAnA si de cAtre Bulgarul greoiu, care a nAvAlitsi In Moldova cu grAdinile de zarzavat. Nu se plAngde CArmuire i pricep cA ea li vrea de calva timpbinele. Dar, ca i cei mai multi dintre orAseni, dealmintrelea, ei n'au 1ncredere In silintile ce ar puteaface, si li se pare a sAnt oarecum datori stt Inde-plineascA un rol trist, care nu poate cAdea pe umeriinimAnui altuia. Numai scoala poate trezi i hrAnivointa mAntuitoare In aceste suflete nobile, IntelegA-toare i bune, cArora atata li lipseste.

Drumul urcA i coboarA spre Dolhasca, printre caseslabe, acoperite cu stuh, ai cAror gospodari nu sfintacasA. Popusoaiele se ridica Inane peste gardurilede rAchitA i asuprA-li se razimA une ori cate unchip de copilA oachesk cu fata lungAreatA, finAochii triti, ca o domnitA cAzutA In robie, careviseazA de acasA. In vale, Siretiul de argint se desfA-surA supt maluri Inane, lutoase, i dealuri mari pi-zesc la dreapta cursul lui, InchizAnd zarca cu coas-tele lor bine lucrate. Si iatA acum Dolhasca, InsiratAIn voie, cu grAdinile i casele ei albe, pe cAnd dedeparte priveste, albA, armonioasA, biserica interne-iatA de Iordachi CananAu, la Inceputul veacului alXIX-lea.

Din Folticeni iaräi, spre RAsArit, pe drumul caremerge lfingA calea feratA, strAbAtând cel mai minunattinut de dealuri Inverzite, de lanuri de ovas si de

58 MOLDOVA

porumb, de fdnete cu toate florile. Santurile dru-mului neted Iti iese Inainte cu strdlucite mAnun-chiuri de rochita rfindunelei, mare, all* de lumi-ndrele galbene, de cicoare albastrd, iar, ici si colo,cdte un des sfistoc de flori rosii Imbrobonite. Sus,pe culmi, aleargd pddurile, crutate, jar In addncu-rile de vdi se prind apele Somuzului limpede, Ina-busit de papurd: iazuri largi, sAmdnate cu ierburiinflorite, lucesc ca o oglindd. In ovds Inainteazd se-aerea: vdtavul mdsurd cu prdjina, iar sAtencele rdsardin desisul de aur,aplecate ca spre o ImbrA.tiwe sauprivind mdndre ca secerea sclipitoare rdzimatd Insold. In sate, se spald, se direticd, se bat grdnele cuImbldciul, pe cand copiii Mani, cu ochii negri, viol.se catará pe parii gardurilor de rdchitd ca nisteveverite irete si sperioase.

Dolhestii-Mari sânt un sat de Ardeleni, cari auvenit aici pe la inceputul veacului trecut, si-au clAditrasele de pribegie si au dat asezdrii lor vechiullime romanesc dui:A care s'a luat acela, slavon, alacelui sat vecin, Dolhasca, intemeiat de colonisti ru-teni In vremuri mai 'loud. Ei au dres si vecheabisericd, acoperind-o si inddindu-i un pridvor gro-solan .si un turn bine &Ad%

Yechea clddire era micd, dar armonioasd si intere-santA, inteun fel unicd printre bisericile veaculuial XV-lea, din care vine si ea. Intrarea e Impodobithca dungi sdpate In piatrd; In pronaos zac supt fru-moase pietre siipate trei morti vechi: unul din ei e5endrea, Portarul de Suceava al lui Stefan-eel-Mare;sotia lui, Maria, sora lui Stefan, se odihneste langdzidul din fall Catapiteasma se razimd pe un zidputernic. Ferestile, dintre care cea din mijloc e deo-sebit de mestesugitd In sdpdturi, se allá toate cAtreeurte, pe cdnd de cdtre drum e deschisd abia unadin Ingustele, ferestuice ale altarului. Biserica n'aveaturn cand a sfintit-o ctitorul.

III. SUCEAVA (azi: BAIA) 59

La Inlors, ne abatem pe la biserica satului Hui,a§ezatd pe un aman de-asupra §esului Inflorit. De §irelativ nouà, tencuiala i se coje§te de pe pAretimormintele boiere§ti albe tanjesc párdsite. De-o parte§i de alta a cArdrii, flori puternice, Inalte, aromescsAlbatec In aldura i cfintl prin musica de vioaràdepArtatA a albinelor, prin fa§áitul Intetit al greie-rilor, care se desface ca In tAieturi ritmate de coasà.

Inapoi spre TArgul-Neamtului, In mijlocul ploiimArunte, care InfA§urà toate In promoroaca-i mi§-cAtoare. O päturà groasa de noroiu s'a Intins asuprastrAzilor §i ulicioarelor targu§orului. Hanul la Ste-fan-cel-Mare" ni olerá iarà§i bere de Bragadiru, lacare se adaugA acum struguri din Asia-Mier, mA-runtei i InAcriti.

4. Baia.

In sus, cAtre Tinutul Sucevei, iarä§i se InaltA cul-mile undulate, mon§trii tupilati ai dealurilor de lut,ale aror linii se rup, se Incruci§eazd, se amestecA,de la verdele impAdurit din fatà p'ciná la curatulazur al celor din depArari. Mai ales scurtul drumde la Dolhasca 'Ana la Folticeni e de o deosebitàfrumusetä, cu apa limpede a Somuzului ce se In-colace§te printre Inalte tufi§uri de trestii ninse depuf, cu satele ce se catArg. ici §1 colo pe haltimi,cu porumbi§tile aurii §i câmpii Incá verzi, In ciudaar§itei. O bogatà luminä de Septembre, fArà nAdu-§eala verii i frá cetele adevAratei toamne, care Au-§iaratà Incl prin nimic apropierea, InfrAte§te toateaceste colori a§a de tinere fila Se vede bine pAnaIn fund departe: casele albe, muncitorii rlspa'nditiIn porumb, tirmele dese ce pasc In larg, bdieta§iice stau In umbrà i r6coare. Peste toti i toate% cao so. lie de noroc, cade aceastrt binecuvAntare a. soa-relui Intarziat.

60 MOLDOVA

Folticenii 2, ora § care abia daca are o sutfi deani, sta pe una din movilele cu sui§ul u§or ce santraspandite pe toa-a campia. i pe dansul soarele IIInfa§ura prietene§te, pe cand departarea 11 lnfrumu-seteaza, aierul ciar 11 purifica.

E un targ mic, dar cu unele strade boiere§ti .fru-mu§ele, avand fatade albe §i gradini de flori. Aicilocuiesc familii care de multa vreme i§i pastreazacuibul In aceastli regiune de lini§te sangtoasil. Inteunadin aceste case albe sta In timpul iernii §i vara catevaceasuri pe zi omul care represinta mai mult In Fol-ticeni spiritul modern, adevaratul patriotism si grijapentru cele mai scumpe averi ale poporului nostru:datinile §i amintirile, poesia lui; In Artur Gorovei,editorul ,5ezatorii", &ese cel mai bun calriuz ceputeam don.

Vad Intaiu ora§ul: dupa cartierul boieresc, stradade negot §i me§te§ug a Evreilor, aceia§i ca oriundeaiurea, cuprinzand In ea §i biserici care nu-§i maiau vechiul rost. Cele de vazut se Incheie aici, caciIn Folticeni trecutul a lasat mai putine urme decatIn cele mai multe ora§e ale noastre, §i presentulabia exista, mai ales presentul romanesc, singurulpentru care sant scrise aceste pagini 2.

PMcam spre Baia, astazi un sat mic cu ruine mari,alta data o Infloritoare a§ezare de Sa§i, veniti depeste munte Cu me§te§ugurile §i leaturile lor, culimba lor, pe care o pastrara trei-patru secole, culegea lor, pe care o pierdura mai de Cu ivreme. Aici

1 Am se seria odinioara. Vine de la Folticiu s'i acesta de laFoltea, MAnciciosul.

2 Una din biserici pastreaza o pretioastt archiva, care por-negte din epoca Regulamentului Organic,

III. SUCEAVA (azi: 13AIA) at

erau °data mine, care §i chemasera pe straini §ipentru care se Vi numia ora§ul Baia Moldovei: aiciera o trecatoare cercetata: lucruri toate care numai sant.

Ne coborim de pe dealul Folticenilor, pe care oochire In urma ni-i arata mai frumo§i de cum seviid din valea pe care o strabate trenul. Din drumulapusului, catre care Inainteaza, soarele arunca razeauritoare asupra amestecului de case §i livezi strA-batute de turnuri cu cruce, o amintire §i un'Indemn.Apoi §oseaua §erpuie§te printre lanuri, pe cand Inal-timile Incunjuratoare se tot schimba, bite° minu-nata priveli§te.

Case de sat, cu lungi gradini. De la o vreme mer-gem pe langa ni§te uluci care Imprejmuiesc o marelivada cu copacii Inalti §i buruiana imbiel§ugata,salbateca. In dreapta se ajunge la a§a-numita bise-rica a lui tefan-cel-Mare.

Inteo curte care sluje§te Inca de cimitir, o lung5Intindere de pamant plin de gropi §i Invent cu oiarba lucie §i matasoasa ce se mladie ca o coamii.Putine cruci de piatra, mai multe de lemn, care peIncetul se inegresc, se desfac din cuie, cad: pe unsingur mormant mai sus de firele ierbii se vestejescflorile galbene ale unei vazdoage.

In mijloc, Incunjurata de un roiu de mute, cebazaie ca pe un camp de razboiu, cum a fost §iacesta In glorioasa noapte de acum patru sute §icincizeci de ani, ruina bisericii.

Cum §i era de a§teptat, ea samana bine cu epis-copia de Roman. Acelea§i proportii fericite, acela§iturn delicat, acelea§i ocnite. Numai cat, de multtimp totul e In darapanare: pisania de de-asupra u§iide Intrare a azut, §i numai pe o mica placa depiaträ se vede bourul Moldovei, farmat In parte depietrele bkietilor din sat: de o parte §i de alta a

62 MOLDOVA

capului heraldic se vdd bine accesoriile lui: soa,rele cu chip de om i fertul de lund. Pe din afarámoluzul a azut, acoperi§ul s'a cufundat intreg, deo parte §i de alta a turnului; nimic n'a rdmas dinzugrAveli, §i isalituri de visitatori Ingrijiti pe batecalle de nemurirea lor au inlocuit sfintii me§terilordin al XV-lea veac. In interior calci pe pdmantulgol, §i pdretii descoperiti de once Inveli§ aratd tesd-tura lor barbará, dar trainicil, de bolovani §i caramiziprin§i In ciment tare ca piatra.

Statul se gandise, In vremile de biel§ug, sá ref acáaceastá clAdire, pe atat de frumcasd, pe cat de bogatdIn amintiri. Se Intocmise un proiect de mlnoasd,,restaurare", In care sunau sute de mii de lei. Unacoperemant ar fi fost mai bun decat acest vis strd-lucitor: el nu s'a glsit cu cale. Acum sAtenii seafld In proces cu ni§te strdini, mo§tenitorii aici aiunei bogate boieroaice pierdute pentru neamul sdu:un testament ar prevedea dregerea bisericii, dar ele prea pufin ciar, §i oamenii, cari au refusat pro-puneri mai modeste, pot pierde judecatal. lar vre-mea ar ddrama Inainte ceia ce s'a Inältat pentru a-1opri mersul alce.

Intrdm In curtea pe langd care trecusem. O cld-dire albd, In stilul veacului al XVIII-lea, cu multeIncdperi, se vede lnainte. Administratorul casei boie-re§ti a Cantacuzinil,or locuie§te In cateva oddi dintr'oaripá mai putin ruinata decat ce mai este. In dosera odinioard o será, pe and grddina se coboradeparte Inainte. Acum abia se vede ici colo catefloare, iar intre lemnele Inegrite ale serei un bdtransAtean, slab, surd, cu ochii de nebun, face semin-turi" cu degete tremurdtoare. Odatd. le va fi facutIn adevdr, apoi s'au tot Imputinat §1 florile §i, semin-Write, pe mdsurd ce scadeau puterile gradinarului.

1 Procesul a fost cistigat, qi biserica a fost restauratA 1916).

SUCEAVA (azi: 13AIA)

Dar el nu vede acestea, §i, daca lucrutil0 vor mergetot astfel inainte, mo§neagul va adormi kite° toamnaaurie ca aceasta, strangand samanta scumpa a celeidin urma flori ramase din gradina maiastra.

Mai jos, te opre§ti Inaintea unei minuni, de sigurunica in cuprinsul tärii. Un loc intins e acoperitnumai de molifti cari, prin Inaltimea lor sup[irateca,prin bogatia crengilor, grosimea trunchiului §i Im-pleticirea de de-asupra ternei a radacinilor lor van-joase, arata Indestul ca nu mai traie§te om de osama cu dan§ii. Varfurile uria§ilor par a se atingesus, i ei alcatuiesc mai mult decat un colt de pa-dure batrana: sant o biserica uitatd, mide e timp decand nu se mai serbeaza liturghia muncii gospoda,re§ti de toate zilele. Cel din urma Cantacuzin care astapanit aici doarme departe, In Grecia, §i o urnaInverzita, profanata de iscalituri adânc sapate, Ii po-mene§te In !itere grece§ti numele.

Printre copad se vad loznite pe care se usuciprune la fum. Ni§te sateni din lidda§eni, mari negus-tori de fructe, a§eaza §i aleg merele pe care le-aucumparat aici, i ne cinstesc cu cate voim noi,nevrand sa primeasca In mana o platd.

Inteun loc, printeo indesitura a arborilor, se vadziduri. Aceste ziduri sant tnai solid a§ternute decatla biserica ruinata de dincolo; numai In cateva lo-curi sant stalpi de bolovani prin§i cu ciment, lncoloe numai o caramida de o coloare Inchisa, a§a detare Incat li va trebui mult timp progresului ca sifacd. alta ca aceasta. La inceput, ceia ce se pastreazàarata un turn de o neobi§nuitä largime i putere;de la dansul pleaca un zid de biserica, avandranduri de fere§ti- In fund, altarul, In care se Maivad fragmente elegant cioplite din capetele de piatrkale arcurilor gotice. Chiar ctin-zugraveli a Mal Minas

(54 MOLDOVA

ceva, §i se recunosc §i liniile trase In parete pentrua calauzi mana me§terului de sfinti.

Aceasta, e, se spune, biserica facuta de Alexan-dru-VodA cel Bun, ca bun sot pentru nevasta saMargaretal, care trAi i se sfar§i In legea strainaa catolicismului. CAMori din al XVII-lea veac a-rati cA au vazut Incä piatra ei mormantala, .carea disparut de atunci; altele, amintind morti demai pupa. vreme §i de mai putina Insemnatate,au trecut dlunazi la Museu. Pe cand bisericaDoamnei Margareta I§i tanguie§te peirea intre ba-tranii copaci, iar Curtile unde au petrecut sotiidomne4i, atunci and biserica era noua-nouta §i.clopote stralucitoare sunau in voinicul turn, dara-mate °data, drese de Cantacuzine§ti pe urma, selntind, a doua oara goale, In gradina paragenita.

0 a treia biserica, aceia In care se sluje§te astazi,e inaltata de Petru Rare§, de bung. sama pentru aInlocui biserica rasariteanA mai veche, ruinata. E ocladire mica, dar nu lipsita de frumuseta: pe pare-tele din afara se mai disting, de §i. ploaia le-a spalatfoarte mult, picturi religioase, cu inscriptii slavone,care par sa fie din vremea Intemeierii2.

La biserica lui tefan-eel-Mare" am vorbit cu untaran care se luase pe urma noastra, un biet amsarac, §tirb, de la care nu se putea scoate alta decalo aprobare necontenitA. La aceastalalta biserica, altlocuitor ne Intovara§e§le, care ni vorbe0e cam tota§a de putin, dar ne lamure§te totu§i asupra uneicrime ce s'ar fi comis: o nepoata care a Infipt secu-rea In capul matusa-sa pentru o gramAgioara de

1 Mai curind pentru PoIona Ryngalla, RAngala, de unde satulRiingbile§tii (1939).

2 s'a reflicut, dar au disparut frescele (1939).

5

SUCEAVA (azi: BkIA) 65

porumb. Mai departe, dupa ce trecem de cateva gos-poddrii-model, gasim la Casa comunei pe primar,un om de Wall frumuseta, cu obrazul plin, ruman§i pletele lungi. Mi se spune cà sant multi si maimandri decat acest coboritor al plaiesilor, vrednicde a fi plaias el Insusi, In oastea unui nou Voevodcuceritor. Iar langa dânsul sta, cu o figura de mai-muta panditoare, nighistorul" din localitate, la caremà uit cu o uimire care nu prea pare sa-1 multa-measca. Mosia Baia ea Insasi e data de mai multtimp In arena. unui Evreu, om bogat si cum secade, care ne-a primit cu dulceti romanesti si ni-avorbit Inteo limba care nu era asa de stricata.

In acest loc e un singur Invins, pana la distru-gerea totald: vechiul proprietar roman, boicrul, randpe rand grecisal i frantusit, decazut pana la stin-gerea mostenitorilor sau la maritarea fetelor, cu mos-tenirea, In familii straine. El si-a parasit pe Incetulrostul de ostas, rostul de dregator, rostul de politi-cian, si a perit lasand urme mancate de muschiu,mari case In ruina i florarii napadite de buruiana.

In locul lui a venit, dupá izbanda micului meste-sug, micului negot si a cametei marunte la orase,Evreul. Ca In vechiul Canaan, unde aleii lui Dum-nezeu se lnjosiau sá sape via pe dealurile de Jut,el s'a facut Intreprinzator de samanaturi si de pa-dure: banul gramadit cu rabdare II facu stapan peun sir de ani peste rarnasitile de avere ale boieru-lui mort.

Si se zice ca n'ar fi mai rau deck multi exploa-tatori de legea noastra, daca nu si de neamul nostru.Arendasul ar ierta une ori datorii pe care sateanulnu le mai poate plati cu munca lui, i sateanul s'arsimti chiar legat cu mima de acest strain care nuse foloseste impotriva lui de toate drepturile gro-zaye pe care i le da legea usurateca. Aceasta 'nu

1 Lucrul se petrece de un timp si In nenorocitul jude( alIasului. La Baia s'a asezat InsA d. Al. Cantacuzino-Pascanu(1906), pe care apoi 1-a atins exproprierea (1939).

66 MOLIDO VA

Inseamnd Ins5. cd Evreului i-ar putea fi drag despre-tuitul Oran, &I ar avea mdcar pentru dansul cevadin mila care chiam5. asupra Evreului sdrac spri-jinul coreligionarului siiu Inavutit; nu: Evreul aren-das, mai-mai proprielar, si ar fi proprietar pe ceamai mare parte din solul romanesc dacà n'ar ddinuilegea care Impiedecd Instrdinarea mosiei si o oare-care fried, o oarecarc prevedere de schimbdri delocuintd In viitor , acest Evreu cântdreste oamenii,cu inteligenta, dibAcia sau puterea lor, In bani; lucrd-torul italian e mai iubit" de dansul In munca pddu-rilor fiindcd-i face In mai scurt timp o mai marecantitate de marfd, si el Isi arat.5. aceastd iubire"prin expansiunea unei left Indoite, lnlreite. Evreuln'ar ierta o datorie pe care o poate strange, dar elva 15.sa In pArdsire pe aceia ce ar aduce mai multdurd decat bani. De aici ierlarea lui inteligentd, alti-turi de lacomia proastil a altora.

Dar Evreului Ii rilsar concurenti, pe cari, sprijinillde Stat, nu-i va Invinge. DIrmänestii au Intrat InstApanirea binefActlloare a d-lui Barbu Stirbei, unMuntean"; o doamnd din Bucuresti e pe cale sdiea Baia, o vrednicd femeie, In stare sd,adminis-treze singurd o mare avere. Astfel, spre binele nea-mului, boierimea si bogdtasii munteni, mai harnici,mai economi, mai practici, se pregdtesc a lua loculde uncle nevrednicia a Inraturat ramurile uscate aleboierimii moldovenesti. E o substiluire romdneascd,analog cu aceia care a adus dincoace de Carpati pedascAlii ardeleni si aduce de o bucatd de vreme peunii din cei mai bogati Wire ordsenii romani dedincolo, cari se fac bancheri, Intreprinzdtori de otele,de birturi, de statii balneare. 0 constatare cu totulimbucurdtoare I.

III. SUCEAVA azi: BAIA) 69

cá a fost romaneasca. Recunosti cu pldcere In cutaredughiana care va disparea frontonul cu stalpi dezid, loggia largd din fata, dincolo de care se deschideusa de fier asupra depositului umbros al marfuri-lor. Cei ce multrunesc Irma astazi nevoile clienteleitaranesti de prin satele vecine, sant obisnuitii Evrei,cari desfac cea mai ieftenä i cea mai proastä marfade nimica. Romanii Incep Insd a se ivi din nou,unul din noii negustori de neamul nostru se reco-mandd ca un coleg al Sadoveanu, care a des-cris multe par din viata acestui Vdscani" , serieel discret , In care si-a petrecut copildria.

Intr'o curte Intinsa, tocmai la capilt, aproape decasa boiereasch de unde nu-i mai vin ctitori noi,ocrotitori i Inchinatori, se ridica biserica veche,cu clopotnita zdravilnd, Infiptd inaintea unei zidiricare pästreaza, i dupa prefacerea de iznoavd",Inoirea cu adäugire" i ,.impodobirea Inlauntrucu toate cele dupd cuviintd" a lui Iordachi Bals, fiulSaftei Cantacuzino, urmasd a Intemeietorilor, liniileei potrivite.

In altar, pomelnicul slavon In§ird tot ncamul can-tacuzinesc, Inca inainte de acel Iordachi Cantacuzino,mare si puternic, bogat i mandru boier al lui VasileLupu si al urmasilor säl, dupd care-si luase numele

strainul, dintre Balsesti, care la 1807 se simti datorca o reparatie temeinich fatd de prinosul evlavieiaceluia de la care-i venia si aceastá frumoasti mosle-nire. Pe clopoinita, tocmai sus, se mai vede, camInegrità de vremuri, pisania lui Iordachi Vistierniculsi a sotiei sale, Alexandra, cari Inchinard la 1664,supt bunul Domn Istrate Dabija, deprins a bea mult,din cinstita oala de lut care nu spune cat a mairamas, aceastd frumoasa bisericd a Arhanghelilorarhislrategilor de osti Mihail i Gavriil.

Si dupd ce rdtdcirdm prin aceasta mare Incapere

63 11OLDOVA

si de calatori cari se schimbà gr'äbit, sirul de prrivaliiasezate acolo pentru a momi i despoia pe carausi,pe vizilii i altá saracime cretina, care se ameslecazilnic cu Evreimea birjarilor de la birjile rapanoase,scofalcite, ciuruite i jupuite, In valmasagul de sosire

plecare, de targuieli i sfezi, de strigate i pocni-turi de hice.

Nu e insa fara interes sa Le sui pe uritul deal golde lut ca sh ajungi la asezarea de odinioara a stra-mosului Pascu si a neamului sau. Vei gasi acolo ociudata colonie industrial a nouil, o slrada de Evrei,o pasnica mahalà cretina, o biserica din veacurice erau bune In toate privintile, i, daca te va lasanu stiu ce arendas de nu stiu ce natie, cata savezi i Curtea care dainuieste acolo Inca din veaculal XVII-lea si a gazduit multi stapäni adevarati, cuiubire gospodareasca pentru dansa, Oná s'a ajunsla naimitii, la chiriasii, la neinteledatorii i nesim-titorii, frati buni cu duhul risipurilor, din timpurilenoastre 1.

Gara n'a chemat numai avangarda iudaica de pestesanturile puturoase; ea a strans, pentru atelierele ei,care cuprind, In preajma uriaselor cuptoare cu adan-curile Inflacarate, o lume Intreaga de lucrdtori, fel defel de Poloni, de Nemti, de Romani desradacfnatideclasati, pana la elementele industriase normale caretoarna si bat astazi fierul in acele pesteri negre aleunei munci grele. i acestia toti au luat In stapanirevechi case taranesti, le-au prefacut, le-au Inadit, le-auImpodobit i incadrat dupa gustul lor, sau, alta data,s'au oplosit unde si cum au putut, In originale laca-suri de lemn, de fier, de tabla, de geamuri, caresant adesea cortul modern al muncitorului Indus-triilor.

Strada de sus, a negustorilor, arata pe alocurea

Curtea e azi proprietatea d-lui Gh. BrAtianu (1939).

SUCEAVA (azi: 13AIA) 69

cá a fost romaneasca. Recunosti cu pldcere In cutaredughiana care va disparea frontonul cu stalpi dezid, loggia largd din fata, dincolo de care se deschideusa de fier asupra depositului umbros al marfuri-lor. Cei ce multrunesc Irma astazi nevoile clienteleitaranesti de prin satele vecine, sant obisnuitii Evrei,cari desfac cea mai ieftenä i cea mai proastä marfade nimica. Romanii Incep Insd a se ivi din nou,unul din noii negustori de neamul nostru se reco-mandd ca un coleg al Sadoveanu, care a des-cris multe par din viata acestui Vdscani" , serieel discret , In care si-a petrecut copildria.

Intr'o curte Intinsa, tocmai la capilt, aproape decasa boiereasch de unde nu-i mai vin ctitori noi,ocrotitori i Inchinatori, se ridica biserica veche,cu clopotnita zdravilnd, Infiptd inaintea unei zidiricare pästreaza, i dupa prefacerea de iznoavd",Inoirea cu adäugire" i ,.impodobirea Inlauntrucu toate cele dupd cuviintd" a lui Iordachi Bals, fiulSaftei Cantacuzino, urmasd a Intemeietorilor, liniileei potrivite.

In altar, pomelnicul slavon In§ird tot ncamul can-tacuzinesc, Inca inainte de acel Iordachi Cantacuzino,mare si puternic, bogat i mandru boier al lui VasileLupu si al urmasilor säl, dupd care-si luase numele

strainul, dintre Balsesti, care la 1807 se simti datorca o reparatie temeinich fatd de prinosul evlavieiaceluia de la care-i venia si aceastá frumoasti mosle-nire. Pe clopoinita, tocmai sus, se mai vede, camInegrità de vremuri, pisania lui Iordachi Vistierniculsi a sotiei sale, Alexandra, cari Inchinard la 1664,supt bunul Domn Istrate Dabija, deprins a bea mult,din cinstita oala de lut care nu spune cat a mairamas, aceastd frumoasa bisericd a Arhanghelilorarhislrategilor de osti Mihail i Gavriil.

Si dupd ce rdtdcirdm prin aceasta mare Incapere

70 MOLDOVA

de piatrA, goald, umedá., rece si tristä, o luardm prinmahalaua cu case albe, de jur Imprejur incunjuratecu cerdace largi, aerate, slinatoase, prin ~pul deprimávará, incá pustiu, latifundiu cázut In ghiarearendásesti, ce se Infig bine In brazdá, spre un schital Brátestilor, despre care ni se spusese multe.

Am gásit, la o parte de satul lipovenesc i românesc,un domeniu de mánástire, Intins si bine lucrat, defemeile satului care, aflám pe urml, stiau bine drumulla párintii izbávitori de 'Acate vechi i dätätori denouà 'Acate. In mijlocul unor chilii locuite odinioaräde rái gospodari, cari aveau numai haine de cálugári,o biserick al cárii caracter nou iese rápede la ivealá.Agale, obositi de posturi, fárá Indoialá, de rugáciuniistovitoare, de cáintá pentru greselile cárnii afuri-site, trAiserá acolo ránduri de monahi cari ajun-seserá la urmà dincolo de margenile celei mai oarbeIngáduinte. Acuma un preot de mir li-a luat loculsi tráieste In bielsugul unui senior feudal, avându-si,departe de ochii lumii, bogátia sa de 011)14 serbiisái, cástigul ski legiuit, fárà a fi dator mácar cuslujbe bietilor oameni din sat, cari au acolo josbiserica lor romiineasch i capistea lor lipoveneasca.

IV.

1. Prin Tinutul laqilor.

De la SArca, unde acum dou5.-trei veacuri s'a datluptà pentru Domnie, printre casele satului Mar-jaci, case slab clAdite, dar frumo§i oameni, lnalti§i vAnjo§i, cu cojoace Inflorite, foarte curate, dru-mul de tail suie §i coboarii dealuri inalte, cu totulcur6tite de pAdurile care ()data le imfrumusetau.datà ajungem In satul Lungani, §i vedem Inainteanoastrd Intinsa livadà, ImprejmuitA cu gard viu, acurtii, §i biserica solidil, §i mai maredecat pentru un a§a de mic sat, pe malul unuihele§teu str6bAtut de gâ§tile satului.

Aici a stat strAbunul, tatAl bunicii mele, VorniculIordachi DrAghici. L-am cunoscut Intrdu dui:a ve-chiul tablou zugrAvit In uleiu de un maiestru strAin,tablou ImMtrânit §i el acum, cu coaja crApatà dealdura verilor uscatel. Mare i§lic burduhos, fatA ro-tundA, ro§covank cu barba sued. §i ochii bulbucati,cu mult ighemonicon In InfAti§are. Tgrziu numai,el mi-a rilsArit din izvoarele timpului salt, pe carele strAbäteam acum In cäutarea adevArului asuprachipurilor §terse §i oamenilor uitati. Om de energie,Miscut In afarà de cercul inchis al bogAtiei §i alputerii, lupiA i riízbe§te, ajungand bogat el Insu§i§i puternic, sus, In vArful scArii boierilor. i nu seodihne§te, ci Incearc6 a schimba rosturile sfä-

La Museul din Iasi. Mi s'a dlruit o copie,

1 Azi e proprielatea famílíí C C'erkez,

72 MOLDOVA

tuind pe Domnul care avea Incredere In el, pe bla-jinul Voevod loan Sandu Sturza, sä puie laolaltä,In aceia§i clasä stäpanitoare noud, pe vechii boiericu nume mari §i pe boierii cei noi, ridicati, 'cadânsul, prin istetime §i muna. Voia hotdritoare aRu§ilor, cari aveau nevoie de restransa oligarhie acfitorva familii mari, Invajbite intre ele, li striaMsg. planurile §i-i opri reforma de cärbunar",ceia ce Inseamnä carbonaro. Cad a§a-i ziceau acestuiliberal inainte de liberali, precum astäzi se zice:socialist §i anarhist oricui cala interesul clasei salepentru a cere o democratie nationala §i a Incercaaducerea ei la indeplinire. Pornind de la el, se vedecá eram menit a intra In ceata temuld a prietenilor,anarhiei".

Casa are beciuri adinci, un cerdac pe stfilpi cusari In dreapta §i In stfinga, care due la odAileslugilor; are multe camärute §i un larg salon cuvederea asupra copacilor Mx-film:44i ai livezii, carese desfa§urà pänfi in margenea linA a apei stfitute.Unele noduroase trunchimi Inane par sä. vie de lastäpfini §i mai depiirtati 1.

Biserica a fost mintuitä la 1828. Nu poateaibfi o arhitecturd originali sau interesantä, nici nuse poate tinca dupi o datina pArAsita pe acest limp.PAretii, foarte gro§i, sánt numai varuiti. Odoare ga-se§ti prea putine; nici cArtile nu vin dintr'o epocAprea veche. Din InsemnArile lor se alit' InsA ce afost inainte de Iordachi Dr5ghici In acesti Lungani-de-sus. E vorba acolo O. de bunica sotiei Vornicului,care, aceasta, se cherna Maria i avea de mama peo Deana. Pe la 1760 st5pAnia InsA, aici, la Lungani,Catinca NAculeasa, din familia acelui Toader Nacu,care, la sfarsitul veacului al XVII-lea, era Vornicpeste tdranii din unghiul de munte al CAmpulungului

IV. IASUL 73

bucovinean i care a servit i In pribegie pe Domnulsdu, Gheorghe Stefan.

O piatrA, cu slovele din u§or i foarte slab sdpate,cu locul din jurul lor cojit §i ros de picioare, aratdunde se odihne§te Dritghici, luat rapede de boalandprasnicd" a holerei, la 1831. Epitaful plânge Inversuri sfar§itul boierului Intelept i ascultat, cu guraInaltd". Itindurile nu se potrivesc Intre ele, §i tfin-guirea e deosebit de naivd. Trebuie s'o fi fAcut cinevadin familie, de bund samá fiul Vornicului, Manolachi,care a scris istoria Moldovei, a tradus anecdote dinarti §i ziare, a prelucrat Condica de Negot, a judecatdui:a ddnsa, cu mult simt de dreptate, la Dorohoiu§i la Galati, a tipdrit acaftiste §1 dirti de bucale.Preotul, care nu pare a§a de brardn, e tali]. anec-dotistului Sperantä, I§i aduce aminte, mai alessfAtuindu-se cu §i mai vechiul dasc51, de Manolachi,venit mai tärziu, el Insu§i gArbov de ani i storsde boald, ca sá ceteascd aceste randuri de pe mor-mant, care erau pentru el atfit de deslu§ite §i maiduioase decdt pentru un altul.

2. Spre Cotnari.

Prin WarIdul de Duminecd, vesel, zgomotos §ifoarte tarcat, spre Cotnari.

Dealuri ca valul mdrii, u§or atinse de un vântprielnic, miri§ti, dal i snopi. Cate o frumoasd Curte

unde stau vara boierii", une ori de ieri, dealaltdieri §i ei, In mijlocul mokdei lor, arendatepe multi ani de zile câte opt sau zece , laEvrei cu multe arende. Cateva cdrute care vin de latarg: Inteuna din ele, sAteni In cdmd§i murdare seuitd acru §i plini de urd la birja noastrd, pe careo conduce un Evreu urit §i bun de gurd.

Un drum rdu, care suie §i pogoard, duce IndaIdJa Coman.

74 MOLDOVA

PAnd acum trei sute de ani era aici un targ fru-mos, bine locuit, bogat i luminat, In care stAteauSa§i §i cfitiva Unguri vechi cAt Moldova, ba, unii,mai vechi decAl (Musa. In mijlocul lor se ridica bise-rica uria§à a lui Despot-Vodd, care voia sd facddin ace§ti catolici ce nu-§i uitaserd legea, ni§te lute-rani ca ddnsul; o §coalä, cu un dascd1 sas, dinBistrita Ardealului, se zidise langd marea bisericdnoud.

Pdnd acum o sutd de ani erau Inch' aici neamuride vechi ord§eni foarte Insläriti, cari §tiau sd-§i scrienumele cu Mere latine; era un §oltuz, erau ni§tepfirgari ai ora§tilui, era un pdredlab §i un pivnicer§i atâia oameni buni", cari aveau un nume §i oavere. Si se ardta cu mdndrie dealul la piscup",dealul lui Vodd", dealul Mdndrului", unde se fAceacel mai bun vin din Moldova, vinul gros §i tare,de care se uimiau

Pruià acum vre-o treizeci de ani, pilnä la foculcel mare din 1873, biserica lui Despot, unde odatä.slujia In fiecare zi un Vlddicil socinian, adus dinPolonia, era Intrebuintatil Incd pentru slujbd. Atunciun foc din vecindtate atinse acoperemântul, i focul,gdsind In sfar§il o pradd vrednicd de ddnsul, sparsefere§tile, nimici lemndria, crtipä zidurile groase §idAdu jos vdrful masiv al turnului. Catolicii cei noi,oameni sdraci, putini, träind In cdsute acoperite custuh, nu se Incumetard s5. lnvie trecutul, tare rdmasemort §i In aceastd mdndrd amintire a lui.

Doar viile mai rodiau Inch' pe dealuri, pentru Stat,care luase averea mdmIstirilor, pentru negustorii evreidin Ia§i §i din liArldu, pentru unii oameni mai noro-co§i §i mai harnici. Filoxera veni, ca un bldstAmdumnezeiesc, §i desrddäcind vita binefAcatoare. SA-direa din nou cu vità americand, de care dà exemplupepiniera Statului, n'a inaintat In destul ca sd seygdd o Indreptare mai Intinsd lucrurilor.

1 De atunci silintile gospodarilor au avut, In vii qi In case,spor (1939 ,

IV. 1A$UL 75

Deci, afarà de Primärie si de aleva case de frun-tasi, ulitile intortochiate si strämte ale Cotnarilor-satnu pot arAta decAt cAsulii foarte pAcatoase, fárá niciogospodärie vrednicA de laudel. Biserica ortodoxä, caree veche fäcutii de Stefan-eel-Mare, pe and ceacatolica ar fi, dupà legendä, fapta Càtálinei, iubitamarelui Domn, n'are turn si nu se deosebesteprin nimic. Zidirea lui Despot, In care Intri printr'opoartà joasà, rilu säpatà In piaträ, supt cel maivajnic i greoiu turn ce este In toatä. Moldova, insiräIn zklar ferestile ei mari florile de piatrà In carese opriau bolti ce au perit. Räpa pe care se razixnäplretele ei din stänga fuge de supt lemeliile adänci,crdpand zidul In douä, si peste un numär de anirämäsitile focului se vor priibusi in adänc.

Iar, de jur imprejur, dealurile de lut, dogorile desecetà, muncite i scormonite de alte puteri deatslabele puteri ale omului, se Intind In cea mai goalasi mai uritä nenorocire, färä o zdreantä verde dinmarea bogätie care le Invesmänta odinioarä.

3. Spre Tirgul-Frumos.

Tot Inainte, drum pustiu prin praf. In primäverilebune e, In adâncul acestui pämänt räscolit si säpat,o n.esfärsitä bogätie de ierburi Inane, In care miilede albine bazdie, Imbätate, grabite, voioase de pradalor dulce. Acum soarele nemilos, pe care niciun nor,nicio bull de ploaie nu-1 stAmpAra, a nimicit räbda-tor aproape once urmil de verdeat'ä. Numai, ici sicolo, cate un helesteu scdzut räsare alb in mijlocultrestiilor bogate ca o pädure. Departe, se vAd arilde gilt', si o masinä de treier se Indreaptà cltreuna din ele, In silintile linistite a zece pärechi deboi, cari Inainleazg. ritmic In negurile prafului.

76 MOLDOVA

cu colac se deschide In margenea dru-mului. In locul obi§nuitilor fluturi alba§lri, harnicidrumeti, cari au nevoie sri se rilcoreasck ea e Incun-juraid de alti cálätori, Evrei disgratio§i, cu surtuculfàrà guler, surtucari de prin sate, tärani, cari-§ia§teaptà In tAcere randul. Caii toropiti de aldurriscuturà capetele lor coperite de mute §i fac säsune clopoteii. Pc cand cirezi Inainteazä de-a lungulmiri§lilor, Intipärind pe cer semnul coarnelor pu-ternic arcuite, cete de oameni de tot felul §i de Wailinâna urcA §i coboark pierzändu-se §i räsärind peculmea albá a dealului. Sânt stiteni cálári, ca ni§teregi ai Dacilor de demult, §i cosa§i ce §i-au mântuitlucrul, §i secerätori in grupe, §i tovarä§i de cale,dintre cari multi poartà päläria cu margenile maiscurte, legata Cu panglicil ro§ie, iar femeile lorpe cap, cania§a bogatà In arnice §i strati-11a fotàneagei a locuitorilor de la munte. Ceva mai departe,la drcapta §i la stänga, vederea se deschide In voie,PC ciind, in fund, dealurile se înirá, ca un uria§fund de scenil tivit Cu albastrul vinetiu al MAItimilor celor mai depärtate. O bisericutil albà riisaresingurii pe till delulet; un tärg deslul de mare,mult mai mare dealt tras In liniedreaptk cu douti biserici mari, vechi Iii frunte, iar,In valea präpästuità din dreapta, ciisute de sat sepritvillesc In mijlocul livezilor.

E Tärgul-Frumos, foarle veche a§ezare, Cude la Petru Rare§, asupra direia nu s'a opritniciodalà ingrijirea tánii. i la Targul-Frumos eiarmaroc, e Mehl.

Inaintea inaltei §coli e lini§te; drumul gärii nuaratà deal cete de tärani cari privesc bucuro§i depe bAncile de afarä ale carciumei; In gall e IngrA-mildealii de Evrei, cari se strigil, stau la invoiald§i-§i InvArt birjele. Dar ca sä vezi bâlciul trebuie sátreci lnainte, spre miezul Tärgului-Frumos.

IV. - tAS IJL

Cu manile In buzunarul pantalonilor, cu marinela spate sau razimati de stalpi, Evreii a§teaptatea pravaliilor boltile; sant veseli; copiii lor, stran§isupt aripile mamei, canta In limba lor nemteascaschiloada; fete foarte frumoase §i 011ie privesc dru-mul bine pietruit, care e aleja iarmarocului.

$i el dà tot lucruri noua: tarani In cara §i, ceimai multi, In carute, ducandu-§i acasa cumparälurile,parechi Imbrati§ate, care au 15.sat banii la carciumar,drumeti singurateci, cari se poticnesc agale pana-izburatace§te un birjar care trece rapede, chiuind,urlând §i suduind. Apoi Tigani cu fetele §i piepturilede amnia, cu pärul de chip §i hainele ro§ii ca focul,ori negre ca pacura: ei se due spre §iitrile din mar-genea targului, unde a§teapta carale de zdrente, undecaii uscati pe coasle smulg iarba galbie a §esuluivitreg, unde cânii frico§i §i copiii voio§i §i neru§inatiIn goliciunea lor de gandaci zburda de o potriva,In ciuda foamei, prin praful, gunoiul §i rtima§itilescarboase ale drumului. Un sala s'a a§ezat de-oparte, roatii, in jurul focului dumnezeiesc, pe care1-au robit §i din care-§i iau vioiciunea §i bucuria.Batranul cu barba salbateck batrana cu ochiiciti, cum se envine sa fie ochii unei gacitoare §i vra-jitoare, tinerii §i tinerele ca ni§te zei ai luminii as-cun§i in mantaua zdrentaroasà a cer§itorilor, clan-ciucii §i danciucele, cari stau acum drepti cu toatacuviinta la §edinta sfatului cje ciurdealc1 care ieabirul iarmarocului. Vre-un boier" trufa § trece iutespre casa sau vine de la statia de aier, foarte apro-piata, a ,Strungai.

Intr'acolo §i noi.Raiul sarnanaturilor, pe care-1 parasisem, Incepe

iar, §i de pe florile care cad in fiece an din maniledarnice ale firii, vantul de seara culege miresme alese,care plutesc lin §i se pierd spre zari, amestecandu-se

78 MOLDOVA

cu ale milioanelor de milioane ale florilor, ale flo-rilor surori. In fund, craiu-nou tine strajä In cerulvioriu.

Cardle, cdrutele, drtunetii se tot Imputineazd. Catotdeauna, taina sfantd. a serii pecetluie0e buzelenoastre ca in bisericd.

Dar iatd cà Evreul de pe caprd incepe a vorbi,lute° romdneascd mai bund decat aceia pe care ovorbia, de sigur, tatd-sdu. Ce iarmaroc, mare iarma-roc!" E panoramd, i doi copii gro0, pe cari el i-adus cu trdsura, dar tot nu crede cd pot fi In adevdra§a de gro0... Acum mai e ceva c4tig, dar nuca in Bucovina, unde Ant altfel de lucruri i altfelde oameni, i atata rânduia15.1 Aici oamenii cei marifull: i, dacà ar fura a§a mai putin, a§a pe ascuns,daca s'ar tinea de cuvdnt dui-A ce au furat: dar,a8a, e vai i amar!.

In fund, din marea padure neatinsd, vestitä. Intimpuri pentru hotii ei, se vede eleganta casä cudoud rdnduri, galeria cu she'd, aleile Strungäi, pecare le Incunjur5 de o potrivd rdcoarea, aierul 11m-pede, taina, poesia, balsamul pAdurii, unde inegrescbrazii, printre copacii vechi ai §esurilor §i dealurilor.Orchestra cantd, i lumea se primbld.

La Intors, plânsetele de vioard se prelungesc Innoapte prin pacea cdmpului 0 luna lunecd prin seni-nul cerului vioriu.

4. La un vechiu camp de lupti : Sculenii.

Peste dealuri invd1m5§ite, pe care pasc turmepite ori vuele albe ale mahalagiilor ie§eni pe laughcapra nationald a Evreimii locale, ori pe §oseauacare duce spre Prut, intre lanuri i paji8ti care, lasfdr8itu1 lui Iunie, se rdsfatd lute() uria8à infloriretriumfdtoare, se ajunge, pe supt padurea care cu-

IV. IASUL

prinde, pe mime sus, biserica din StOnca, slrOjuindalbà ca un turn de pazA ràsboinicà asupra granitiiapropiate, la Sculeni.

O dung5. de Prut, nu galbenk umilit5., tarandu-§igreu noroiul deios de lut, ci limpede, albastrà, caapele Nistrului depArtat, se vede numai de aproape,curgand supt malul jos, plin de iarb5. inalta §1 detoate florile. Abia ici §i colo, la noi, sälcii îi lutingfrunzele de argint in unda Incretità. In fata, undecopacii se indeask oprind privirea, e un colt ce setine tot de România, o sAlbatecA insulá pustie, careva fi §i astAzi bun5. de contrabandh, cu toatá pazagrAnicerilor noi §i a Cazacilor de peste rOu; pescariicu nadragii sume§i 1§i fac de lucru pe margene.

De departe se vedeaulbind case Intrepe un loc ceva mai rAsdril, pe cand §i mai sus, Intara romaneascà smulsa de Ru§i, alte clAdiri r5.sà-riau rAzlet, albe, In acela§i codru, de puternicA ver-death' a pometului din livezi. Iatà la intrare, InteoImprejmuire rea, plopi foarte bkrani Incunjurandcu sumbrul lor pätrat Inalt un loc gol, unde a fostde sigur odatà o clAdire, din care Insá nicio urmà nuse mai descopere prin srilbateca nAvall' a buruienilorinflorite. Apoi vin cOsute romane§ti, slabe, supt stufneingrijit, cu ochiuri mArunte de fereastà, cuctituri albastre, ro§ii pe pAreti §i pe simpliiabia vrastati la mijloc de o tAietujr5., ai cerdacelor;ograzi pArAsite, cu cAte un ma§cat la fereastI; niciogradinA. Scoala, o casO tOrAneascá de felul celor-lalte: este o InvAtatoare, care lipse§te In vacant5. §idespre care §colaritele §tiu sà spuie cum o chernainainte de mOriti§, pe urm5. §i de la divort Incoace;altfel, fetele §tiu sá celeascO: de la pArinti, ni se spunecu privire la una din ele.

In mijlocul acestui nenorocit sat, cu optzeci defamilii romine§ti, adecá omenefti, care toate dau

80 MOLbOVA

bezmat", deci bezmen, embatic, boierilor de laStanca, din castelul alb de sus, foarte sus, ecentrul jidovesc, caci Sculenii sant un targ. Mareasi buna casa veche, cu dourt randuri, poarta pefronton o inscriptie ebraica: acolo e cealaltli scoala,sinagogh' si sala de cursuri a belferului profesor.La Inceputul lungii alei de salcii care duce la unsat mai ca oamenii si la rosturi de gospodarie aleproprietatii, lnaintea unei case de miserie si pu-toare se prajesc la soarc un lung sir de Evrei: bunic,bunica, tata, mama, fete, flAcai, spuza marunta decopii goi si murdari, Intr'un amestec de barbi, per-ciuni, zdrente colorate, carpe de cap si camesi scoaseafara din pantaloni.

Cascá gura, toata ziva, acestia si altii, cari staupe la colturile medeanului cu mana In solduri oriIsi tarlsc papucii, cizmele pe drumul de praf; cascitgura toti, si manilla. bine. Carciuma, dupa legeanouà , nu e insa a lor, si niei pravalii n'au acestiEvrei, si ei bezmeitari, bezmenari, ai marelui pro-prietar, cari fac doua treimi din poporatia targului.Ofiterul, granicerii sant acolo ca sa plzeasca binegranita. Atunci, de unde huzurul cu burta plina lasoarele de ful'e, pe cand ai nostri trudesc pe brazda,langti Bucovilienii, Cordunenii", ce vin In tabunuri,cu palarii inguste In margeni, cu camasi altfel cusute,cu carate pline de unelte, straini" Infricosati sipriviti cu ochi rai ?

Intreaba pe vacarul Walt, vanjos, span, cu ochiiblanzi, care mâna vitutele satului pe malul Infloritsi se sine cu douazeci si patru de lei pe luna, el,nevasta si copilul, fail a don i mai mult si a sesili pentru Imbunatatirea soartei lui, de care ai ziceca nu sufere. Oamenilor li merge greu: au biruri,bezmat" si naeazuri; la rivulutie", boierul n'a vrutsa-i faca stapani pe locurile lor de casa. Unii sant

fi

IV. IAstJL 81

aspri cu el,. din cei eari trag cu pu§ca la un gestde nesupunere sau un semn de lipsa de respect asclavului. Se simt un neam blastamat"; Evreii sintaltfel, fiindcd altfel i-a lasat Dumnezeu. Ei au idiie"

din ea se tin Pe cand Romanul, ori e sarac, orinu vi-ea sa piarda nimic. i, In sfar§it, n'are idiie"...

Mata §tiu. Rosturi mai lnalte nu-i privesc, Ce-ipeste Prut ?" Alta tara. A cui ? A Rusului.Dar cu dreptate a cui e? A cui,.. o are!"

Nu-i popa, nu-i biserica. ti cauta saracii acestuicuib de calicie i prostie la doi chilometri. Pe mortinu-i duc lusa pana acolo. La captit, langa Prut,unde floarea salbateca se ridica mai cat status deom, amestecata cu puieti de zarzal-, de stejar, rasa-riti In voie, neadu§i, neIngrijii, nestapaniti de ni-meni, este o casilla alba cu dota cruel pe coperi§ulde ginclild. Inauntru, nicio icoana, nicio carte, cinumai cele douà nasálii ale mortilor arad.

CA a fost odata aici o lupta, fara puteri multeori vitejie mare, tusa, oricum, lupta dintretori §i un neam doritor de libertate, prins In razbo-iul sfant al desrobirii sale, ca aici Grecii au foststriviti, maceldriti sau izgoniti peste Prut, unde o§tiruse§ti In§iruit priviau, cu ochi dulmani pentruTurci, cu ochi cre§tini frate§ti pentru Greci,aceasta o §tiu putini. Dar bätranii mai vorbesc uneori de palania vdlintirilor" langa Tinta §i pe toataIntinderea §esului, de ascunzatorile adanci,trate pana azi in malul" Inalt de la Stanca.

Jalnica Tragodie", naiva poema cainatoare a M-tranului Vornic Aleen Beldiman, spune amanuntitaceasta poveste, a axil amintire se §terge cu Incetuldin mintile oamenilor ce au vazut-o. Cetind din noulungile versuri ticaite, dupii cunoa§terea locurilor,le Intelegi mal bine. Tata. plecarea Turcilor din Ia§i

n motbovA

la 13 Iulie. Urdia" se opre§te hitAiu la Copou",targusorul de azi, putine case de negustori evrei,pandind la drum cu precupetia si samsarlacul,pe atunci Evreii ie§eni,, trezindu-se din groaznica fricápe care li-o fAcuserA eteristii, autau pe rgi", Iitarglau" pe stradd, pan5 nu se mai puteau tineaIn picioare si, tAbArind asupra celor istoviti de puteri,li ucideau cu nesat:

Jidovii se rilsvrAtise, si toti rAii ridicati,PArAnd cll-s volintiri vre unii, li tAiau nejudec.ati:Pe ulitti stArvuri multe, cici, ducAnd, li tArilia',Si, unde clidea vre-unul, acolo 11 si Ma'.

Avangarda turceasa aflà pe eteristi la Stânca§i se ciocneste cu ei; eroii libertAtii elenice se,ascundsupt gardurile viei, tremurând", altii fug sus, laCurte, unde pe urmá a stat, In vremurile Roznova-nului celui bg.trin, si Mihai-Vodg. Sturza. Turcii seiau dupà ei: li taie In odli si prin beciuri", llsfindtrupurile acolo:

A trece pe lfinga Curte, de putoare nu puteai.

Fugarii stria podul Jijiei, pe care Turcii 11 dreg. Adoua zi, dupà o cercetare de pe deal, tree ibiata aprimâloasg, pe care si azi o ocupà podeturi de lemncAtrAnit, ce se dgrâmg. In nestirea tuturora. CAlAri-mea greceascg. e rtispinsa iute, Ingdu§itg." de Turci.RAmAsitile ostirii eteriste skit acuma la Sculenix IntArgusor", supt Atanase Tufecciul, Balas, Condoguni;peste cot", In ostrovul pgduros, e carantina ru-seasca: acolo privesc Gheorghe Cantacuzino Delea-nul, °titer rus, print-cneaz, fost comandant al Iasu-lui si ajutorul sgu Pendeden, rusine, dar o-dihng."1

Ostasii alesi", dupg. risipa miseilor". din Iasi,se impotrivesc cinci ceasuri, adevarat eroism, sipentru aceia di, In cer §i pe prtmant, nu mai e nicio

IASUL sa

hädejde Indráznealä oarbä" de oameni cari nicicum nu se dau", spune Vornicul Beldiman, care stg.si el la darantin6. Doug tunuri trag in gol din tabia"Sculenilon

i,Carteacele", cartusele Arnäutilor, luptánd vred-nic pentru o causà strging.,, s'au isprävit Insä. Seintrebuinteazá cuie i piroane" pentru ultimele Im-pusaturi, care pleacg din case, dughenite, hanuri,magazale".

Turcii aprind Sculenii, care arde Intreg, cu már-furi cu tOt, ca sä nu se mai ridice, arde i casaboiereascà dintre plopii stingheri. Averile bejäna-rilor", boieri, negustori din Iasi, se mistuie In flg-cári supl ochii acestora, cari fug peste Prut"rgtgcesc apoi, desnädgjduiti, pe malul rusesc, caniste turbati".

Alti Turci vin acuma, un buluc", din deal", dela Stânca, i trec Jijia hi rándul lor, dar apucg Insus pe Prut, cu tunuri pe care le táinuiesc. Cead'intgiu bubuiturd, neasteptatk lngrozeste. Urmeazáaltele sase. La tárm e o IngrAmadealà nespuskapa vine mare, de-odatk oprind scAparea. La podulde vase se Indreaptä." toti, se prind de odgon, secatfirá", se aninä. In mani", supt amenintarea tunu-lui lndreptat tocmai asupra acestui loe; a trage nucuteazg, ca sà nu atingd cineva malul rusesc, careamenint6 cu un räzboiu temut. Dar gon.acii ajung,

odgonul e tgiat de iatagane:Inegri Prutul indata de aciule §i de morti.

Pier Greci, robi de-ai lor, prinsi In räzboiu,Serdgreasa lui Cárjg, cu nora si nepoata, aduse le-gate, de departe. Calául însui, nemilostivul AtanaseTufecciul, cade si el la Prut.

iatg., In ultimul ceas, alti Greci, cu caifet lur-cesc": Serdarul Vasile, vestitul", Cu cinci sute de

84 1101,1)0VA

luptatori. SAW. zece ceasuri" din zi, dupá socotealaturceasca, §ase ceasuri de seara. Aveau §i douà tu-nuri. Turcii, beti de biruinta, Ii strang Intr'un radiu,de atunci taiat, lânga trecatoare". Se pot §ipurl panala Brane§ti, spre a trece la Ru§i mai sigur. Pe deal,prive§te lumea; la cot" se Incaiera lupta cu Arnautii,§i Grecii strecurati privesc cu durere din carantina.Noii luptatori se Impra§tie ca puii de potArniche"pe mal. Seara-i face sc5.pati, In sfar§it, desarmati §igol. Si, a doua zi, de pe mal, batjocoresc pe Mol-doveni, pentru ca n'au ajutat, Vladica de Trei Ie-rarhi, cel de Flore§ti, Bucovinenii, frati Petrini"(Petrin6), Foti, Nicola, Dioghenide, Macri §i Panu,nume cunoscute mal pe urma In politica noastra.lar smeriti, raspund:

Arma noastri fiind plugul, de la noi ce altepta'

Acuma, Intinsul §es e pustiu. Vite ratacesc prinbalarii. Targul e o ruina putreda. Pescan i rostratacesc pe mal. Un antreprenor de casarmi alegeloc pentru cladire. $i numai In curtea fárá locui-tori uria§ii plopi negri stau nemi§cati In valurilede lumina, ca un trist monument funerar al calormorti, cu eroism, cu cinste, cu ru§ine, pentru liber-tatea elenica.

5. Mänästirile de lfingi Ia§i.

Birja strabate, de la gara gotica a Ia§ilor Inainte,strazi prin care se despica praful alb, strazi foartesarace, In care gospodaria fiecaruia e de o potrivacu administratia pentru toti: In sate nu se af1á casede acestea, facute §i acoperite cu carpeli din tot cese poate culege mai ieften: lemn, §indila, tinichelevapsite §i nevapsite. Imprejmuirea lipse§te; In loculgol §i foarte murdar de lane casà, §oproane seapleaca bite° rank adapostind porci slabi cari raita-

Biserica mänästirli Galata, laqt.

IV. - 1A$UL 85

cesc, grohdind, flAmanzi, dupd murddriile aproape-lui. Nici iivezi, nici porumburi. Tigani plcdtosi um-bid alene prin prdfdria secetei. Din Bahluiul aproapecu totul secat, prefAcut, unde mai este apd, inteunnoroiu verde si negricios, se inaltd duhori putrede.

In dreapta insd si In fatd te mangaie frumusetatrecutului, care n'a perit: revArsarea de biserici sicase a Iasului, de o parte, iar, de alta, .dealurileincununate cu mdndstirile ctitorilor domnesti.

Incolo, drumul urmeazd prin sesul ars de soare,unde trdieste numai o iarbä micd, asprd, negricioasd,pe care o cautd caii ldsati slobozi si cardurile de oilanoase, cu picioarele suptiri si ochii de supunereblandd. oseaua se inaltd apoi pe incetul. Un sergentcomandd o ceatd de soldati In bluse murdare, cariimping sau se fac a impinge la deal o mare sacdplind. In chiotele de indemnare, ei Infra pe suptun mare turn negru, cu cloud randuri, al cdruiacoperemânt de tabld a rdmas numai pe jumAtate.Aceasta e Galata.

Zidul cel tare, acoperit cu vechi tigle prdfuite sisAmAnat cu bageaguri tot de tigle, inchide casele,drese, ale egumenului de 'And mai ddundzi si chi-1111e, iardsi pref Acute, Inaintea cdrora inchisii, de-sertori si nesupusi, sant trecuti in revistd de altsergent Biserica se malta in mijloc, cdruntd, nein-grijità, dar tare ca granitul. Petru chiopul, bietDomn cucernic si bun, o clddi cu dragoste si Cumultd cheltuiald, luandu-se dupd modèle din Cons-tantinopol, care se deosebiau foarte mult de zidirilelui tefan-cel-Mare si ale celuilalt Petru, flares, Inain-tasul Schiopului. Pridvorul e o intreagd clddire deo-sebità, alipità la trupul bisericii: rdzimat pe cloudcontraforturi zimtuite, el are cloud randuri de ocnitesi e strAbdtut de trei feresti. Biserica insdsi e mult

as MOLDOVk

mai 'Malta §i mai Incapatoare decat cele vechi, darpodoabele, afara de aceleasi ocnite, lipsesc Cu totul;ferestile sânt mici §i goale; cele dourt turnulete n'auputere, si eleganta lor e mai slab& decal In bisericiletrecutului de lupte.

Ceteiluia vine aproape in fata, despartitil prin valeaadanca pe unde tree liniile caii ferate, vale de spinisi de pustiu prin care ratacesc acei porci slabi ai ma-halagiilor din apropiere. Dealul se Inalta de-odata,Cu coastele-i parlite si sapate In gropi risipite,pe care le-au lnlocuit acum plantatiile Inca subrede§i samanaturile manastirii-model cu aspri calugaritarani. E asa de usor de luptat, Incat trebuie sacrezi ca in acest loc a fost de la inceput cetajuiade aparare a targului domnesc, a targului de negotsi popas din vale, care se desface din varful,InAltimiimai frumos decat de oriunde aiurea, In§irand toategradinile, tot haosul caselor sale albe, toata cununaveche a bisericilor, de la pestritul ilea§ al Lipove-nilor din dreapta, cu turnurile Invartite, pana lamarea Mitropolie galbie, Cu stilul apusean, de im-prumut, pana la bisericile marunte, catre Copoulcarui casarma masiva se vede limpede la cal:M.

Ctitorul bisericii din Cetatuia, astazi Inoita Intrezidurile frante de care fusese Incunjurata la inceput,a fost Duca-Voda, a cdrui Domnie cauta sh imite pea lui Vasile Lupu, ocrotitorul acestui Grec cu noroc.In biserica lui Duca se vede urma Trei Ierarhilorlui Vasile-Voda. Pridvorul samana cu acel de la Ga-lata, dar ferestile Ant lucrate maiestrit In piatra §i aucaracterul gotic de la bisericile lui tefan; cele depe laturile naosului sant incadrate fin Cu ciubuceInsemnate jos Cu doua rosete. Turnurile sant iara§iasemenea cu ale Galatei, dar la mijlocul lor trece

brau de piaträ. impletit. Acela§i brCtil 4e citibucp

Cetitula (100). Clopotnilai

IV. 1A$UL 87

Incinge toatA biserica, tivit sus si jos cu cite o hor-botà de frunze si flori sgpate. El Inseamnä si toatenervarile boltii. U§a de Intrare In naos mai areun cadru pe care sfint aplicate frumoase §i originalerosete. PAnA si mormantul Doamnei Maria, fiicalui Duca, e o mia lucrare de artà In aceastà ultimAInfAtisare muldoveneascA a frumoasei arhitecturi detarl.

Cele mai multe picturi sint vechi sau reproducPC cele de la Inceput. Pe pAretele din dreapta, cumpatrunzi In naos, vezi pe ctitor, frumos blrbat cubarba rotundà, cu cuca In care sAnt Implântate penede strut, cu haina de brocard verde, peste care earuncatà alta fdrà mâneci, purtkInd guler si margenide blanA si sireturi de aur pe piept. Fiul sAu Cons-tantin are aproape aceiasi ImbrAcAminte: coconulpoartà o pillAriutà rosie, cu blan5. jos §i pene destrut la o parte. Doamna Anastasia e InvesmântatàInteo rochie de brocard siniliu, prin care trec ma-necuti de mAtasA albà cusua cu fir; din pieptarulde fir se prelungesc bete aurii ce se InfAsoarà pemâni. Domnitele Ecaterina, Ileana, care a fost so-(ja lui Nicolae Costin, Ruxanda, Maria au rochiide acelasi fel, rose si rosii. PA'Aria tuturora e caa coconului" Constantin.

Zidurile vechi au rAmas intregi pe trei plrti, cuspArturile Inguste din care odatà trAgeau pustile;numai spre Galata malul a lunecat cu tot ce purtape dfinsul. A rdmas mAreata clopotnitg, timbratà cuuna din cele mai frumoase InfAtisAri ale bouruluiMoldovei. Neatinsà s'a pAstrat vechea paie", defapt: cuhne, domneasa supt cupola In care adancs'au Infipt rAdAcinile buruienii. Dar din cAmArilelui Duca bogatul, ale frumoasei si neastampArateiDoamne Anastasia si ale copilelor domnesti era Inpicioare numai un horn afumat de focurile vechilor

88 MOLDOVA

ospete §i o splendidA salA cu bolti gotice pe carele pecetluiau la Incheieturi delicate rosete de piatrA;Intr'un colt, un sfAnt din zilele cre§tine rAsAria IncAsfios, §ters de vreme, ca §i cum 1-ar fi cuprins o

CrAnduri bune au adus aici reparatii §i clAdiri nona,care se potrivesc ori ha cu ceia ce ni-a lAsat, Insingura lui reservA artistick trecutul; au venit oas-peti cari n'au InvAtat Inca din pagini de istorie toatAevlavia datoritA locului unde sAnt; ctitorul a§a debinevoitor al mAnAstirii nouA, Mitropolitul Pimen alMoldovei, va §ti, de sigur, sti facA, pe lAngA bulagospodArie §i bunA slujbA, tot ce trebuie ca sg. nufugA sfioasa poesie de trecut cAreia-i plAcea Intreruinele neatinse de nimeni.

De la CetAluia un drum §erpuitor apucAprintre porumburi dese, cu frunzele adesea strânse§i uscate de secetA. NicAiri nu se vede o locuintA,iar la capAt priveli§tea Ia§ilor e InchisA de dealuri.De-odatA Intr'un fund, ocrotitor, de vale vezi mAnAs-Urea Hlincea.

Ceia ce love§te mai mult e negrul zid de Imprej-muire, cu totul neatins: §i aici Domnul etitor 1§iva fi gAtit tainita pentru apArarea sa §i a averilorsale. Biserica e micA, cu un singur turn §i un prid-vor liber; ea a fost dreasA pe vremea lui StefAnitALupu. Nicio inscriptie mai veche nu se pAstreazA,dar pe pAretele din dreapta se vAd IncA trei chipuri:douà poartA cAciula din vremea lui Mihai Viteazul,dar §i a lui Vasile Lupu, iar cel de-al itreilea, ImbrAcatIn ro§u §i cu o pAlArie ro§ie pe cap, are o falsAlnfáti§are de cardinal. Aceastà zugrAvealA mai nouàa§teaptA Inca o cercetare amAnuntitA pentru a spunece Intelege sA represinte,

IV. IASUL 89

In fat& Cu dealul Cetatuii, Frumoasa se vede adán-cita, Cu cele patru turnuri de tinichea care sticlescla soare, cladire cinchita, ciudata, al clirii rost nu-1prinzi de la Inceput. Drumul la dansa merge printrecase de sat curatele 0 se mantuie Inaintea portiiturnului Inalt pe care e scrisa intrebuintarea deastazi a cladirii: spital militar pentru boli de ochi.

Bolnavii cu cautatura tulbure sau cu capu 'n carperasar din toate ferestile, altii asteapta pe banci pran-zul, care se pregateste supt un opron. Unii dintredansii se OA In primejdia grozava a orbirii, darflacaii sant altfel veseli, si sosirea carutei cu paneneagra, sunetul goarnei de chemare sant primite cuo mare bucurie.

Biserica se ridica alba, malta, clildita Intr'un stilcu totul neobisnuit la noi. Arhitectul lui GrigoreGhica, din jumatatea d'intaiu a veacului al XVIII-lea,chemat a Inlocui vechea biserica de pe la 1590 a luiBalica, a lucrat dupa norme apusene, si a facuto zidire religioasa In stilul Renasterii, cu frontonantic, cu coloane, cu feresti Inane si largi, fail desfa-surarea de linii a bisericilor Rasaritului. Frumoasaimpune prin proportiile ei mari, care intrec pe aleoricärii biserici din Tara-de-sus, dar frumuseta" eista mai ales In interior, cu atat mai mult, cu catfrontonul disarmonic e rau pastrat, cojit si stricatInca printr'un adaos de lemn row si de sticla. InAun-tru privelistea e Insa In adevar mare*: turnurilede tinichea, WA zid si croite numai ca acoper4uride turnuri, cresc prin boltirea lor Intinderea, libera.de once piedeci, a cladirii luminoase. Opt stalpi demarmura vargata cu row Impodobesc 0 sprijina,Intinzandu-se sus, cu capitèle de stuc albastru, aurit.Pe pareti se vad sfinti foarte frumosi 0 chipurileGhiculestilor: Grigore-Voda cu fata rotunda, barbaInfoiata, Doamna, fiii, Scarlat 0 Matei, copii cu pri-

90 MOI,DOVA

virea blanda, cu toga cuca greoaie 0 hangerulInfipt In brau, apoi, sus, mo§ii §i stramo0i, fana-riotisati la reparatie, cu barbi negre §i albe, cu ace-lea0 cuce obi§nuite numai In veacul al XVIII-lea.Icoana de argint, Inchinata Maicii Domnului de Eca-terina Ruset, Doamna lui Constantin Mavrocordat,scânteie In fata catapitesmei, ale carii aurarii parnouli.

Toata aceasta Infati§are nouà 0 vesela se dato-rete lui Mihai Sturza, Domnul de Inaintea anului1848, care a ridicat pentru tatal sail §i frumosulmausoleu de marmura alba de lânga biserica. Stralu-cirea Frumoasei, o adevarata Mitropolie, n'a tinutlima multa vreme, 0 astazi, daca ea se bucura Incade o Ingrijire care nu se da unora din vecinele sale,poporanii, pompa oficiala, o incunjurime vrednicade (lama lipsesc puternicei biserici din veacul alXVIII-lea, ultim monument pe care un Fanariot 1-adurat pentru ca O. amintelsca trecerea sa prin Wilenoastre. In loe de calugari sant bietii soldati bolnavi,

pustiu de mult e paradisul lui Grigore-Voda, incare se macina pe Incetul jetul domnesc cu sapa-Write alese.

Si acum, pe §oseaua prafuita, supt soarele deamiazi, care face sa scanteie locomotiva harnica aunui tren ce Inainteaza. In dreapta, o frumoasa casamai veche, de care birjarul nostru leaga numelelui Cuza. Hanul Socolei da ieften pdne alba, branzaveche §i cilia proaspete, Impreuna cu bere ie§ana.de Zimbru" §i vin limpede din podgoriile Cetatuiisau ale Copoului: carti po0ale ilustrate 0 o Istoriea lui Stef an-cel-Mare" de acel care serie 0 aceste ran-duri, täiatd, dar necetita, de donini§oara ce a ca0i-gat-o la premii, Impodobesc masa odaii curate, undese Intinde panzatura pentru pranz.

1 Minunea de grAdinii a lui Mihai Sturza e sAlbltAcità, §*1

nimeni nu mai eautii odihnA i frumusetA pe aleile ei as-tupate de mult.

IV. 1A$UL 91

Mai departe, casa nouä, cu douä randuri, a unui§ef" politic din vremile noastrel. In fata grädiniiIntinse, umbroasä ca o padurice, a lui Rivalet,unde atatea chefuri s'au desvoltat fàrä privitori, pen-tru trecerea vremii boierilor" veseli , o sumA decladiri gAlbii, Impodobite cu zugrIveli, cu smalturi,cu lemnärii de vile, se perindeazA pe Inältime Injurul unei biserici rotunde, gArbove, färä caracter§i frumusetà, care pare sl dateze cel mult din vea-cul al XVII-lea, de §i a Inältat-o IntAiu Sultana,una din fetele lui Läpu§neanu, tiran evlavios elinsu§i. Firma aratA ca aici e o easä de nebuni, §iun anunciu adauge cA lntrarea färä autorisare spe-ciala" e ()prig.

Daa. nu samil de aceastä porunck te gäse§tica Inteun orà§el non §i mort, ale cArui troloare secorovesc, ale cArui u§i crapä, ale cgrui ziduri sevor apleca In curdnd. Nebunii nu venisera Ina. Inaceastä imensä rerdintä, care a costat, se zice, mi-lionul §i care mai cerea multe mii de lei pentru afi mobilatä. Ei nu vor veni, credeam, Inca multàvreme, §i la sosirea lor zidurile se vor närui poate.Litre cele mai strAlucite idei ale vremii noastre demegalomanie trufa§à a fost de sigur §i aceia de aInchide pe nebuni In nebunia de risipà a acestuipalat zAdarnic pe care priceperea §ireatà a unuiantreprenor evreu 1-a fAcut dupä chipul §i asämä-narea nebunilor de tot felul, a celor färä rAspun-dere §i a acelor asupra cArora ar trebui sä. apesecea mai grea, mai strivitoare din räspunderi, dacd.ar fi o adeväratà rdnduialà In aceastä tarä de oli-garhi ai politicei räufAcAtoare!

92 MOLDOVA

6. la§ul.

Spre Prut pleacd o linie ferata de tot noud, careune§te Dorohoiul. cu Ia§ul, o linie de cantoane fru-moase §i gari scumpe, care se poate lua la Intre-cere cu linia, mult mai mica, dintre Pite§ti §i Curtea-de-Arge§. Tinutul acesta al vaii raului de margene,tinut de blande Inaltimi roditoare, e Imbiel§ugat Insate mari,cu casele risipite pe cost*. De ()data ochiulcuprinde trei zar!, pe care trei dealuri deosebitele infati§eaza cu mandrie drumetului. In pamantulmoale iazuri §i-au facut patul, §i raulete strambe sefuripazd lene § printre rapi galbene. 0 lara de biel-§ug, cam monotona pentru privire §i care, cu toatafrumuseta ei, de§teapta ganduri triste. Caci samana-turile de aici sant ale boierului, recolta acestuia sestrecoard prin manile Evreului, §i prisosul proprie-tarului, In cele mai multe casuri, e un aur fugarcare trece granita ca sa cumpere petreceri.

Igul e Inainte de toate o biserica, biserica bi-sericilor pentru trecutul nostru. Nici pe departe nu-ipot sta alaturi In aceasta privinta Bucure§lii noi-nouti, gatiti, printre palatele publice ale cdrora sepitesc biete bisericuti mdrunte, cu turnurile mici delemn §i tinichea, umilite de micimea lor urIta. SinguriBoto§anii, In toata Romania, se apropie, §i Incafoarte, foarte mult, In aceasta privinta de vecheaCapita15. a Moldovei.

Sant Romani cari n'au fost niciodatd. la Ia§i, de§i n'ar trebui sa fie niciunul, cad cine n'a fost aicinu poate sd. strabata cu Intelegere foile celor maifrumoase cronici, nu se poate pätrunde dui:a cuviintade spiritul trecutului nostru, care traie§te In acest loemai viu §i mai bogat decat oriunde aiurea, nu poateplange in de ajuns pierderile de astazi ale neamului

IV. 'Astil, §§

nostru, acolo unde el In alte timpuri s'a manifestatmai puternic §i. mai glorios. In con§tiinta lui natio-nala ar fi o lipsá daca el n'ar fi vazut ora§ul carea fost §i-§i zice Inca astäzi, cu mandrie: CapitalaMoldovei".

Daca stau sa-mi adun, pentru a le povesti, celece §tiu despre dansul, amintirea ma duce departe-departe §i, ca al al:Mor altora, sufletul mieu Insumie zidit In desfa§urarea din ultimele timpuri a Ia§ilor.

Familia mea fiiind, mai ales de spre mama,. dinIa§i, ora§ul acesta e pentru mine aproape ca §iora§u. 1 mieu de na§tere. Siint calatorii de copil dincare nu mi-a ramas nimic decát amintirea unor prim-blari oarecare, In uliti care nu au nume, nici coloare,de §i au trebuit sa le alba odinioara.

Din alte drumuri, mai nota, mi-a ramas In minteo voluptate de lumina, de lunecare In trasuri minu-nate pe strazi largi cu luciul de marmura, pe careoameni cu maturile le apärau de once profanareIndelungata a gunoaielor. La noi, In Boto§ani, uli-tile aveau gropi, pral, paie, §i noroiul zacea panace-1 usca soarele .5i-1 prefaceau trecatorii In pulbere,Ja noi felinarele cu gatul de tinichea Incárligata, culampa de stic1à plina de petrol, de gaz" galbiu,fumegau numai din loc In loe la raspantii, mide»fanaragiul" cu mantaua cenu§ie, ie§ità de soare,pazia In ghereta" de lemn Inegrit; asfalt era doar petrotoarele cu care primarul Toderita Boian Inzestraseora§ul. Pe cind aici trotoare .5i strada erau de o po-trivii de lucii, curate, ca §i cum s'ar fi trecut cu penapeste dinsele; apa curatitoare se prelingea pe mar-genea de piatra a trotoarelor; din felinare Inane, lu-mina cadea splendida, §i alta lumina se revarsa dinvitrinele cofetariilor §i magazinelor ales Impodobite.La noi, era singura gradina lui Várnav, In care amVitzut pe Millo jucánd Baba 1-11frca qi celebxitati

94 MOLDOVA

strAine, cArora mo§ul Manole" li hnprumuta ca darcinci lei, 0 care cAntau cantonete frantuze0i Cu intele-suri care fAceau ca oamenii mari" 01. rAdA §i sAlidea coate. Aici erau hale de bere", inaintea cAroralumea stAtea la mese pe trotoar, erau cofetArii ves-tite, ca Giovanni, care servia Inghetat5. In forme nouA,ca Georges; erau grAdini, In PAcurari §i aiurea, undese dAdea toatA vara teatru strAlucitor, In romAne0e.La noi, Jidanii aveau trAsuri de cincizeci de banicursa, Mil arcuri, bri;tele Cu perinele umplute cupaie, §i altele de un leu cursa, destul de murd are 0acestea; la Ia0, cu un leu §i chiar cu cincizeci debani aveai trAsura ca oglinda a scapetului", Musca-lului, ImbrAcat In mantie de catifea §i a§a de poli-ticos cu mu§teriii, In graiul lui romAnesc stricat. Lanoi se cumpArau toate de la Jidani precupeti, a§ade rAio§i Inca Iti trebuia curaj ca sA-i chemi numaiIn curte; aici Olteni vindeau fructe tot atAt de ispi-titoare ca pe crengile de unde fuseserA culese.

MA Intorceam acasA uimit, orbit...OdatA am stat In gazdA la bAtrAnul Manolachi

DrAghici, istoricul, un frate al mamei mamei mele,intr'o casA din PAcurari, de unde se vedea In valegara 0, era In 1877, trenurile ce se urmau unuldup5. altul, ducAnd soldati ru0 la moarte. AltA dartam mers la o sorà a tatAlui mieui, care stAtea In ni0ecase ce s'au dArAmat de atunci, pe un camp debAlArii unde arsese Curtea domneascA, pe locul di-reja s'a clAdit pe urmA edificiul mare §i färd gustde astAzi: cele douà rAnduri galbene cu coridoarenegre, rAu mirositoare. Statuia lui Stefan-cel-Marede Frémiet, In care numai cu greu poti s'A descoperialt ceva decAt un cal model §i un foarte frumosom tAnilr purtAnd coroanA. 0 barba In furculitd, sta-tnia aceasta, pAzitl de douA tunuri cucerite, nu se

1 Zinca, solia capitanului apoi colonelultti loan Ioanidi.

A familiei Tacu.2 Tot la Zinca Ioanidi.

t. IASta

inalta Inca, vi In colt nu se vedea, rovie i albastra,cu sfintii ei tare vapsili In ocnitele lor de call-mida, biserica Sfantului Neculai Domnesc, acoperitatunci cu o greoaie tencuiala de nepricepere. Pelocul Mitropoliei de astazi era o veche ruina, cuparetii crapati, In care traiau generatii de buruiene.Pe locul Universitatii de acum statea Teatrul celvechiu vi pe locul Teatrului de azi o urlta Primarie.Dar, Incolo, Strada tefan-cel-Mare, Strada Lapuv-neanu, Copoul, artera longitudinala, PacurariiStrada Sf. Spiridon, Intaia artera latitudinala, StradaArcului vi a Goliei, a doua artera, erau mai-maica astazi vi-mi pareau cela ce mintea omeneasca aputut nascoci mai desavarvit.

Alta data, iaravi, am locuit la aceiavi ruda, undevaIn jos, spre malul Bahluiului, intr'o casa pe care oInecau uneori apele revarsate ale murdarei garlecu podurile acoperite de urma grasimoasa a mani-lor ce s'au purtat pe ele. Dar In vesul Bahluiuluise Intindeau mai uvor cele mai mar* zmeie,pentru nevoia unui ora v mare de a fi avezat pe o

iute j curata n'aveam nicio in telegere.Pe urma rasariiu, bate() nouà vacanta, aproape

In fata cu gradina Copoului 2 Atunci am cunoscutmai bine suivul acesta frumos Wire case boierevtide Diana Intaiu, ceia ce Iavii Infativeaza Incamai linivtit, mai armonios, mai aristocratic. Iar, candveniiu din nou, unchiul mieu, ofiter, ma lua sa wadsplendorile Copoului. Treceam fermecat prin marea

In.cunjuratil de balustrade de fier, cu largaaleje Impodobita de monumentul Inaltat pe vremealui Mihai Sturza Protectoratului rusesc, pätrundeamIn imensul palat masiv al casarmii cu patru, Cu cinciranduri, cate nu se mai vazura pana atunci In Mol-

96 MOLDOVA

dova (cAci otelul Traian, titlul de glorie al barftnuluiPastia, nu se cladise IncA), treceam pe dinainteacasArmii jandarmilor cAläri cari mA uimiau prinstatura lor, prin strAlucirea chiverelOr, falfAitut pe-najelor albe i martialitatea mlnusilor albe cu cotor,rra Infundam prin pavilioanele spitalelor, unde com-pania sanitark cu crucea pe epolete, fAcea exercitiiciudate cu betele lungi din care se alcAtuiesc targele.Vedeam primblarea InfundAndu-se pe lAngd vii panala cimpii rondului al doilea.

Intr'un nou ideas, altà data, zariarn Säraria Intin-zandu-se pe Inaltime, pe cand §i. mai sus se Inaltau Infata dealuri cu casute de tara. La capatul stradei erabiserica Sfantului Andrei, pe un loc pustiu, cu Oman-tul framantat,§i despre pivnita parasita din mijlocullui se spuncau pove§ti sinistre de oameni uci§i, de oasegasite. Mahalaua era lini§tita i curatd, §i. casele gos-podare§ti se tineau una de alta, cum va fi fiindacum daca elementul evreiesc nu va fi Inecataceasta insull cretina, bogata In livezi §i In flo-rarii. Cand, vara, frunza era deasa §i umbra bunkcand straturile Incunjurate cu Impletituri de vergiInfati§au toate chipurile §i. colorile felurite ale vechiigradinarii moldovene§ti, cand hemeiul i fasolea ro§iecaptu§iau ca un covor tesatura de scanduri a chio§-curilor cochete din care se raspandia seara un zgo-mot vesel de farfurii, de pahare ciocnite, de vorbaprieteneasca §i de rasete, simtiai tot temeiul sanatosal bunei vieti de familie de odinioara: adeca, simtlaualtii cari gindiau asupra unor lucruri a§a de Inalte,lar eu, la cei cinsprezece ami ai mei, rasuflam lacomacest aier de fericire senina.

Atunci m'am stramutat la §coala din Ia§i, si deacum lnainte viata mea fu m&rgenitA In alt coltal Iasilor, care, acela, s'a schimbat mult de atunci.In vArful suisului ce venia de la garg, Strada Arculuil

7

IV. IA$tIL 99

Cu hanuri ieftene, internate particulare pentru elevi,pivniti de vin, cra§me §i casute, printre care se mi§-cau trasurile la tren §i de la tren, stätea încá, a§acum fusese ziditá cu vre-o jumAtate de veac In urmA,Academia Milaileana din alte timpuri. Doul trupuride case cu doua randuri, vApsite galben, pe carele lega pe de-asupra stradei, arcul, Cu fere§tile luiro tunde. In dreapta era liceul-externat §i cateva dor-mitoare §i repetitoare, pe când clàdirea, mai mare,din stanga era "Astral:A numai pentru internat. Eueram intern.

Am fost 1nsá numai un an, In Duminecile §i ser-batorile caruia strAbAtuiu §i In alte Orti ale mare-lui ora, oprindu-m6 totdeauna cu o dragoste deo-sebitä. In grädina Copoului, care-mi ajunsese cunos-cutil In toate ungherele §i cotloanele ei, palat de ver-dean al celor d'Intaiu visuri ale mele. Si, chiar candmi se deschise lumea mai liber In anul urmator,cercul rätdcirilor mele visatoare rAmase acela§i, §iaici e vorba numai de aceste rAnciri §i de descope-ririle de lucruri nouá ce aduceau.

Si din timpurile de student imi vine In minte ve-chea Scoala Norman Superioara" din fata Orfeli-natului, de uncle drumul mergea In sus la bisericalui Vasile Lupu, Golia, al carii turn inalt §i greoiustatea Inc:a 1ntreg In picioare, Inaintea curtii Intu-necoase unde snebunii radeau cu hohot sau prangeauamar de bucurii §i nIcazuri care n'aveau fiintà decatpentru dan§ii. Mergea la biserica sturdzeasca a Bärbo-iului, Cu arhitectura neobi§nuit de complican §i diba-ciu Intretesun dupa norme apusene, la micul SfäntulSaya a lui Petru $chiopul din al XVI-lea veac, lacartierul lipovenesc, curat ca un pnar In mijloculJidovimii celei mai sarace §i mai murdare, la rapade ciuma a Bahluiului. Dar drumul nostru cel maiQbinuiL mergea In sus, pe langa Piata Primariei,

98 MOLDOVA

In coltul careia Miron-Costinul lui Hegel statea pegänduri In suba lui de bronz, pe rang cladireaoblonita si läcatuita a Maicilor francese, care In-tindea pe trei strazi zidurile-i moarte, si, apucandIn (ireapta, peste Strada Sfântului Spiridon cu imen-su-i spital si turnul cel mare, rotunzit, al ceasorni-cului, tintia la Universitate. Cladirea fusese Curtea,palatul Domnilor moldoveni de la Inceputul vea-cului al XIX-lea si Indreptatia aceasta menire prinfrumuseta grava a fatadei strabatute de ferestimari, prin largirea aulei si puterea zidului ce o In-cunjura; armele Moldovei stäteau Inca, säpate pe oplaca de marmura, de-asupra portii de Intrare I. Pedrumurile Inguste si foarte murdare din dreapta sidin stanga te ridicai spre Sf. Atanasie, spre BisericaVulpii, spre Sararie si spre cartierele boieresti Inalte.

Intorcändu-md de la tara, din jos, unde-mi petre-ceam vacantele, pornind la vii sau cutreierand Impre-jurimile, am ajuns Ins/ a cunoaste o alta frumuseta,pe care Iasul n'o mai imparte cu niciun alt orasdin tara. Pe dealurile de la Miazazi si Apus pazesc,pustnici ai trecutului, feriti de once spurcare pagana,manastirea lui Petru Schiopul, Galata, al carii turndomina asa de maret valea, manastirea lui Duca-Voda, Cetatuia, si a lui Grigore Ghica Intaiul, Fru-moasa, manastirea Socolei, pe drumul Tärgusoruluisau al Nicolinei, cu albele, Infloritele, voioasele casutede sat mare, pe când mai departe Inainteaza Bar-nova si manastirea lui Aron-Voda. Cetatuia, Incun-jurata de vii, era singura pustie, si, intr'o seara, ur-cAndu-ne pe coasta rotunzita a muncelului, furamInspaimäntati de suspinul huhurezului supt boltile

1 Acura e IncunjuratA de imense zidiri urAte, care o InAbu§Aazi §i. mAne o vor absorbi ori o vor distruge. RAul gust altimpurilor noastre alcAtuie§te astfel un Palat nou al FacultAtiide Medicina Ç1916).

1 Acuni. e o manastire, putin prefacuta In tuguiele de tinicheiale turnurilor. S'a reparat sala cu arcaturi gotice i s'au puscalugari plugari Intr'o noua casa de locuit (1916).

IV. IASUL 99

pivnitilor parasite, prima ce pazitorul veni Cu luminalui tremuratoare in noapte ca sa ni deslu§easca ur-marea §i legatura incaperilor cu zidurile naruite 1.La Galata sant soldati §i la Socola nebuni. Celelaltemanastiri nu mai au astazi niciun rost, dar milalui Dumnezeu s'a indurat de ele, §i ele vor ramaneacladiri romane§ti, cre§tine panil la sfar§it.

Cuno§team acum tot la§ul, In lung §i in lat: dela Copou pana la Galata, de la cel mai indepartalcolt lipovenesc al Pacurarilor 'Ana In valea de suptSararie. Dar eu §i tovara§ii miei de invatatura n'a-veam, cu toate examinele trecute §i diplomele ca§li-gate, o ideie indestulkoare despre intinsul §i frumo-sul ora. In biserici, In mandstiri nu vedeam deckexemplare nota, mai mari sau mai mici, ale tipuluibiserica sau manastire; In Tatara§anul cu sprince-nele stufoase supt caciula tuguiata, cu cowl piep-tului larg §i umerii puternici, cu tinuta dreapla §imersul apasat, In functionarul bleg cu vorba moale,gata la cheltuieli, la imprumuluri, la petreceri, InEvreul vechiu, cu laibarul soios §i perciunii tremu-rand, ca §i In noul Evreu, cu burta stapanitoare§i fata inflorita, vedeam numai locuitori ai Ia§ului,dintre cari unii vorbiau mai bine §i altii mai railromane§te, unii erau mai simpatici §i altii mai räs-pingatori. Putin lipsia sa credem ea In once partea tarii, In once parte a strainatatii trebuie sa fiecam tot a§a, cu acela§i fel de podoabe §i cu ace-lea§i fatalitati. Notunea relativilkii, a comparatiei,a desvoltarii ni lipsia.

Dar porniiu inteo zi de April inflorit, and fru-

100 MOLDOVA

museta Iasului era mai fragedà si mai parfumatá,lipsiiu ani de zile. Cu cat ma Intorceam mai tarziu

§i mai rar, din alte orase ale tarn, din alte tari alelumii, cu cat puterea de a iubi a sufletului mieu serestrangea, Intdrindu-se, In aceiasi masura, asuprapatriei si neamului mieu, cu at'ala vechile sentimentede curiositate neIntelegatoare se schimbau, facandloc unei adanci evlavii, unei nemargenite compati-miri, unei neinvinse groaze.

$i totusi orasul nu 1111AI:tea In urma fata de mis-carea civilisatiei romanesti: multdmita Statului, adecapartidelor, cu necesitatile lor electorale, multamitadragostei Iesenilor pentru Capitala" lor si Impru-muturilor comunale, Iasul capata podoabe noua, bi-nefaceri noua ale progresului. Restauratorii monu-mentelor istorice venira si aici: Trei-Icrarhii, deli-cata biserica de plated sculptata a lui Vasile Lupu,atat de strdind prin turnurile ei colturate, se Imbraeliarasi cu podoaba ei de aur, pierzand, ce e dreptul,un turn al portii, destul de legat cu istoria Moldoveica sa se Invredniceasca de erutare. Sfantul Neculaial lui $tefan-cel-Mare Isi dobandi iarasi zidul decaramizi colorate, vechea zugraveala de sfinti, braielede smalt. Vazusem si eu cortegiul regal trecand pesupt arcul lui Mihai Sturza, spre noua, grandioasaMitropolie, care se sfinti In fiinta Suveranului. Pelocul vechii Primarii se cladi un Teatru cochet, cucheltuieli marl si dui:4 ultimele cereri ale tehnicei mo-derne. Pretutindeni scoli apdrura: un nou liceu decaramida pestrita, pe locul Internatului unde-mi fu-sese Intemnitat neastampArul, un liceu-model, scolinormale, o splendidä. Universitate, cu picturi si lu-crAri de stuc aurit In aula In care vorbi Regina, Inbiblioteca plina de manuscripte si carti rare; uninstitut anatomic inzestrat cu toate cele de nevoiepentru cultivarea stiintii. Se deschise o linie de tram-

IV. IkSUL 101

vaiu electric, cu vagoanele greoaie, prin strdzi largiprin strdzi Inguste. Se puserd globuri electrice In

vfirful unor parghii mai mult sau mai putin fru-moase. Se cheltuird milioane pentru a se vedea cumnu se aduce apa Inteun oras Insetat, plin de molimesi care pute. Se deschise un bulevard spre gard, sefdcu o piad centrald.

Dar sentimentele care se impuneau fag de IasirdmAneau aceleasi pentru cine aducea experientd sidurere de inimd: evlavie pentru trecut, mild si groazdpenLru vremile non, tot mai multd mild si groazd

Cdci acum vedeam de unde pornise orasul i undeajunsese, spre ce decädere se cobora tot mai rdpede,fard poatd opri vre-o putere pe lume.

Intdiu fusese, aici, intre dealuri, un sat, satul luiIas sau al Iasului, asezat la un loe pdzit si In caleanegustorilor cari treceau Intre Nord si Sud prin vdilerfturilor moldovene. Pentru folosul, ajutorul si o-dihna lor se asezard tot mai multi mesteri, hangii

cdrdusi, i mdrfuri furd oprite aici In boite pen-tru nevoile tdranilor din vecindtate, vinuri se pds-trard In pivniti pentru drumeti i oaspetii sAteni aiDuminecilor i serbdtorilor. 5i iatd. &A, In vântorile,primbldrile i räzboaiele lui, Von, Impdrtitorul dedreptate i pdstrAtorul pAcii, se odihneste afldsällas in Iasul Imbogiltit prin negot. Biserici maimari se inaltd: In coltul de spre Bahluiu, frumoasabisericutd a SfAntului Neculai Domnesc, sora idea-surilor de inchinare din Botosani i Dorohoiu, po-meneste o biruintd a lui $tefan-cel-Mare; In preajmaei e casa care asteaptd pe eroicul Voevod. Pestevre-o trei sferturi de veac, dupd ce Suceava sufereimpresurarea-i Indelungatd de cdtre dusmanii lui Des-pot-Von, Alexandru Ldpusneanu, care se intoarceiaräi ca Domn, se deprinde a sta roai adese ori

102 MOLDOVA

la Ia§i, unde-i poate li veni mai lesne ajutorul epi-tropilor lui, Turcii de peste Prut. Este acum aiciun Scaun statornic al Domniei, §i Movile§tii, iubitoriai vechii Suceve, nu vor putea lntoarce vremile ina-poi. In locul Curtilor de lemn, caselor de lemn §ilânga micile cladiri biserice§ti ale trecutului, un Radu-cel-Mare, Domn cu apucaturi de Imparat, un VasileLupu vor Incerca sa stramute In Ia§i ceva din fru-museta trainica a ora§ului Sultanilor, dupa care, Intoate, ei 1§i cauta Indreptarea. Rasar Barnova, Bar-boiul, Trei-Ierarhii, Golia §i alatea cladiri de evlavieale boierilor ce se ieau pe urmele stäpanitorilor.

Fanariotii gasesc un ora q de piatra §i Intind In elpoduri, strazile pavate ale timpului, pun straji§i felinare, Intemeiaza grädini; la Frumoasa, la Co-pou, rddiuri de primblare §i chio§curi de odihnii§i priveli§te; ei aduc apa prin suiulgiii gospod §i orevarsa prin fantani care chiama binecuvà'ntarile sil"-racilor. Modele apusene palrund: cale§te de Vienatrec cu Arnautul In coada §i Tiganul In livrea cubrandeburguri pe capra; musici nemte§ti canta Inodaile Imbracate ca In Evropa", In care parechi curochii de Paris, pieptanaturi moderne §i fracuri seInvart In danturi nouà la lumina facliilor de ceara.Domni§oarele merg la pansion, feciorii de boier cala-toresc In strainatate; pianele rasuna In saloane §iaverile se pierd la faro; straini ambulanti sau feteboiere§ti chiar dau cele d'intáiu represintatii de teatru,de opera. Mai trece putin timp, §i, in saloanele uneifine §i nobile Doamne, vrednica de a conduce gustulIn once tara luminata, poeti ca Alecsandri cetescversuri In care se cristaliseaza gandul, simtirea tutu-rora, §i reviste literare, ziare de propaganda cultu-rala §i nationala Impodobesc masa oricarui Moldo-vean cu inima romaneasca §i iubitor de propii§ire.Aceastil societate alege pe Vodii-Cuza Donan al Mol-

IV. IASUL 103

dovei pentru ca sá facd Unirea, Inchinand CapitalaMoldovei Inaintea Capitalei Tarii-Roma.ne§ti.

Atunci, prin 1860, erau la Ia§i boieri luxo§i §isträlucitori In vorbele, faptele §i purtarile lor, eraumahalagii plini de viatd Inca. §i cu oarecare avere,§i eran Evrei, tot mai multi Evrei noi, pe langa ceivechi. Dar viata politica a Romaniei unite scoasedin cuibul lor stramo§esc pe boierii Moldovei, seteade pldcerile Apusului Instraina pe atatia dintre dan§ii;al[ii se a§ezarà pe mult timp din an la mo§iile lor,supuse unei culturi mult mai Intinse §i mai grele desupraveghiat. Din fiii de mahalagii trecuti prin §colise fdcurd functionari pentru toate colturile tarii. Rd-maserd numai functionarii locali §i Evreii, pe langdrama.§ite MIA putere ale trecutului.

Dar drumurile noud trecura pe aiurea, §i cursulcel mare al bogatiilor apucd In lung valea Siretiului;de la 1812 Inca Prutul forma fatä de Basarabia ra.§-luita. de Ru§i o granita moarta, un sfar§it de lume.Evreii n'aveau nici ei putinta de a se Indlta sprebogatie. Totu§i ei se Inmultiau tot mai mult. Ia§uldevenia un ghetto miserabil.

Insà con§tiinta mandrd a trecutului cerea ca ve-chiul ora, bogat In amintiri §i monumente, sd fiescapat. Se cladird atunci §coli, multe §i felurite §coli.Ele adusera câtiva functionari §i un numb. de §co-lari, mai mult saraci, pe urma lor. Dar o mi§carede culturd nu prinde decat unde e §i altaiviataa §colilor. Aceastalaltà viata lipsia In Ia§i. Si, pecand Imprumuturi Impovaratoare dadeau Capitaleisardcite a Moldovei pieti meschine, ca Piata Traian,()datá stramba, colturoasa pe care o doiiiind astazimandrul bronz al lui Cuza-Vodd, bulevarde, caacel de la Copou la gard, unde nu se clade§te nimic(ca pretutindeni) ultima ratiune de a fi a Ia§uluiromanesc se slingea cu Incetul.

104 MOLDOVA

O inmultire a populatiei nu mai e de a§teptat;Evreimea chiar va pleca sau va muri de foame. Ia§ulscAzut cu putere de viatd va trebui atunci cut-Milde ramurile-i sArace, miirgenit Intr'un cerc mai res-trans. Dar intr'acest cerc, cuprinz(ind s,colile §i celemai multe dintre monumente, va trebui si se inte-meieze ordine §i curAtenie desitvar§ità, ca Intr'o Up-salà, o RavenA a României. CAci, dacA nu ne-ammilla In stare a ni pAzi cenu§a mortilor cari dormIn acele biserici, a incunjura de lini§te §i sAnAtateinstitutele noastre de cultura Intemeiate In umbralor plinA de §oapte sfAtuitoare, am fi cu adevAratvrednici de °salida lumii civilisate.

7. Bisericuta de la Copou.Ia§ul evreiesc al prAvAliilor mici §1 mari se man-

tuie prin larga alee frumoasA de case boierOl mari,senine, Inflorite de grAdini, incunjurate de copacivechi; numai ici §i colo rugina strAinA prinde: In acelminunat palat cu douà randuri, dincolo de feresitilecAruia ai crede cd se in§irà pe pAreti chipurile boie-rilor bArbo§i din mai multe generatii, incunUnaticu i§lice vechi cuvioase §i cu pretentioase i§lice noukstà una din lipitorile satului" cele mai groase, un§ef de trust, va rog (salutati!). Apoi grAdina de laCopou, unde erau odatil chio§curile beizadelelor fa-nariote, unde, ca tAnAr boier bogat, Mihai Sturdza§i el Ii avea un buen retiro de verdeatä, 1§i in-fundà cArArile printre arborii bAtrani de carichiul Ia§i, frumos si linistit, simtia atAta nevoie. Maideparte, dupá casarma uria§A, In stil babilonic, incepdesi§urile de copad In care sunA, dimineata, trâmbi-tele soldatilor cari fac exercitii In poiene, ori scartiepe câmp träsura cuiva ie§it la primblarea rAcoroasila celor d'intdiu ceasuri ale zilei. In dreapta, In slAnga

IV. I k$UL 103

fug cdrilri cdtre vile care se zic, fdrd trufe, cu burinvorbil veche, vii, vine Copoului.

Odatd era pe aici o Intreagd gospoddrie de yard',cu cei ai casei toti, cu multi oaspeti, cu cantecevioare de lautari. AstAzi viile sant In cea mai mareparte pArdsite. Paul i poetii caripetrecuserd aproapeviata lor Intreagd In ele, s'au strdmutat In mijloculorasului zgomotos. Murind, bdtranii au dus i fellalor de traiu cu dânii. Atatea dintre vii sant filoxe-rate, cele mai multe case sant pArdsite. Arendasiievrei, dupd ce le-au ruinat, nu mai vreau sá le tiemai departe. In schimb, unii Evrei bogati din Iasisimt nevoia de a trdi lunile calde In aceastd minu-natd rdcoare, si ti se arata. astfel vila Neuschotz laCopou, precum In oras ti se numeste Palatul Juster.Cutare politician Ingrosat i Ingrdsat îi are si elcastelul feudal, urit ca i caracterul, scopul i fap-tele sale, In aceastd lume a idilei curate, cu tdpsaneinflorite i Imbielsugate ramuri de nuci mdreti, de

zarzdri suptirateci, de pruni cu scoartazgrunturoasä.

Pentru salmi din vremuri, pentru boierii silteni demai tdrziu, dar si mai mult pentru rugdciunile unorcdlugdri de mult asezati In aceastä parte a codruluiIasilor" se clddise mAndstirea Sfantul Atanasie. LaInceput, de lemn, f deg. Indoialä. Schit de scanduri,incunjurat de cäsutele prdnesti ale umililor monahi.Apoi vine Vasile Lupu, Domnul cel larg In daruri,si o bisericd de piatrd se 'Maltà pe aceastd modalcdde pdmant gras Intre atatea prdvdlisuri de dealuriacoperite cu vii. Un patriarh din lidsdritul grecescslujeste In stralucitoare odiljdii la sfintirea acestuimetoh al bogatelor Treisfetite", mandstirea aceluiasiVasile In chiar Scaunul sdu de Domnie Nu arareori i Curtea se va fi abdtut pe alee, cici voiosulroscovan yasile nu era dintre aceia cari despretuiescplacerile de multe feluri ale viilor.

106 MOLDOVA

Peste cdtiva ani Ins/ de la intemeiarea cea noufi,cineva trebuie sd fi prAdat pe aice. Cazacii lui Hmil-nitchi, cari petiau, jdfuind, o fatd. de Domn pentruun fiu de Hatman ? Tatarii ? Rdsculatii ImpotrivaDomniei ? Cronica nu spune. Vorba e cd la Inceputulunui veac nou mdndstirea din vii era ddrâmatd. So-tul fiicei lui Constantin Brâncoveanu, marele ctitormuntean, si acest ginere insu§i fiu de evlavios Domngrec si de usurateck (lar evlavioasä jupaneasd ro-man cd, Constan tin-Voclii. Duca, o drege. El pune lângäpiatra slavond a lui Vasile, acum ascunsd de unurIt pridvor, acoperit cu tablil rosie, piatra lui gre-ceased de marmurd albd, cu stema tdrii si Incoldciride linii si flori frumoase. Tried un veac, Fanariotii"domnesc, Voevozi cari cheltuiesc aiurea prea multca sil poatà ridica aice biserici. Wändstioara cadeiardsi In pArdsire. La 1800 e chiar pustie cu totul.5i iatd cà se and un egumen gospodar la Trei Ierarhi,si acesl Grec cu simtul datoriei si räspunderii saleface din nou, Inteun stil oarecare, biserica; pe olespede asprd se cdntd, In versuri strdine, foarte llu-ddroase, aceastd ispravd. Cdt despre alugdri, Im-prAstiati de mult acuma, ei nu se Intoarserd nicio-datd.

Ca bisericil de sat trill de acum inainte ctitorialui Vasile-Vodd si a tândrului Duculet. Se ddrdpdnape incetul, ca toate tovardsele ei, In viforurile deiarnd, care umpleau de zdpezi groase vdile, in lungileploi de primävard sau de toamnd, care hrdniau bu-ruienile multe, In dogoarea de yard', care crapd. ten-cuielile. 0 vdd cum era In anii copildriei mele, cdndlute() vie de jos aflasem si eu addpost pe câtevasAptdmâni. St'äpftnul casei era un bdtrân roscovan,cu barba lungà albil, suptire si creatk cu suvite deOr ce ralfdiau, cu limba Impiedecatd si picioareleIntepenite; altfel, bucuros de vorbd si de cetit, harnic

IV. - IASUL 107

la Inchinat si cu credintd In bundtatea lumii, careoglindeste bundtatea lui Dumnezeu, rdsplAtitorul celdrept. Aici, la via cu coperisul rosu, a murit mo§u'Manolachi" DrAghici, inteo dimineatd cà'nd un Ingerde iertare si mild i-a Invinetit unghiile §i i-a inchisochii. $i a fost dus pe deal Intre prapuri la bisericade sus, unde am cdutat Indelung, intre cruci Mitesi grilajuri ma'ncate de rugind, un semn care sàpomeneascd locul de zhcare al acestui boier de is-pravd, care, mdcar cu condeiul, in vremurile de peireale clasei sale, jertfità pentru o Romanie Noud, cenu s'a ivit luck a lucrat si a luptat.

Odihnd bunk bdtrâne Inaintasule In ale semin-tiei §i In ale scrisului, odihnd build supt brazda In-florita necontenit cu flori noud ! Viata ta ar facecinste oricui, si cine oare n'ar don i o moarte ca ata, clack numai, In ceru.ri ar fi cine sd aibd grijdacestor nimicuri omenesti 9

8. Mänästirea lui Aron-Vocli.

Tatara§ii Iasului, vechea mahald, vechiul sat adaus,unde, pe vremuri, stdteau Tatariii cei mici", TiganiiDomniei, adusi pe atunci, tot ca robi, de Tatarii ceimari, viteji, crunti §i multi, sant acuma, la capItulpesterilor infecte din Targul Cucului, o icoand ade-vdratà a celei mai vechi §i mai bune vieti roma-ne§ti. E o mare demnitate senind, o InduiosAtoarecochetdrie sdracd. In acele case albe, cu cerdac pestalpi si mare coperi§ ascupt de sindil'ä, care rdsardin grddinitile cu bujori, cu nemtisori, cu lemnulDomnului si garoafe, din livezile cu desii pomi rodi-Lori, de multd vreme sdditi In acest pdmant bun, hrd-nit de moartea miilor de buruiene Imbiel§ugate. Sezdresc gospodine curate, copii frumosi, represintantiai mandrei rase aristocratice care a fost biruitii sie pe cale de a fi nimicità, pe Insusi pämintul ei,

108 MOLDOVA

de rasa strdind, rdtdcitoare, a cdrii siimântd rea afost adusd de vfintul vechilor nenorociri !

Când s'a perindat ultimul cerdac lini§tit, bun pen-tru sfaturile de seard Inaintea cafelutei" aromite,cand s'a lnchis ultima livadd Imprejmuità de gardulde lemn, e§ti In lumea de dealuri moi, cu malurilede lul supt deasa Imbrdcdminte de iarbä scurtd, tare,In lumea vdilor afunde, prin care se rnai thrdscrdmd§ite de ploi in (Uri noroioase. Ba vezi §1 ocoadd de iaz care n'a secat luck §i In apele destulde tulburi ale cäruia I§i fac de lucru zburdând copiineastampdrati cari au scdpat la scilldat din caselevecine.

Aici e §1 ima§ul comunei Ia§ului, partea care n'aIncdput In mânile Evreilor arenda§i pentru a Indltape dânsa alte lanuri de negot. Vitele mdrunte §islabe tree Incetinel peste marea intindere verde, dincare nu se desface nimic decat doar crucea de po-menire a cutdrui preot prins de furtund pe mucheadealului §i trdsnit pe loe, pedeapsh groaznichpentru fapte necunoscute. Numai departe se vdd dà-din adusul apelor, luerdri de inginerie aleora§ului.

Pe dealul din fatd, acela§i povarni§ de lut moale,säpat de gropile chitcanilor, cari aleargd, mari cani§te cdtelu§i, pentru a intra In pd'mânt la cea Inaimicd amenintare; acela§i Inveli§ de scurtd iarbd tare,care trdie§te §i In cea mai mare arsurd a secetei§i e a§a de build pentru oile flarn'ande, care o pipdieprin praful des al verii §i se hrdnesc din ea, precum§tiu s'o afle §i s'o Intrebuinteze §i supt brumele desede toamnd, supt albele zdpezi ale iernii dobrogene.N'ai crede cd un sat se ascunde dincolo de muche,dar cloud turnuri, care rasar de la o vreme, Iti spuncà este o bisericd.

Satul e un nurnär de colibe fdrd pret, apilrate

BiserIca Aron-Voda, lap (Aroneanu)

ReparAndu-se biserica de Comisiunea Monumentelor Is-torice, preotul a impus sä i se InchidA pridvorul, ca sAnu rAceascA". O visitA recentA mi a arAtat ce sArAcAcioasA§lujbl e cea de astAzi (1939).

1V. IASUL 109

Aprig de caul foarte rai. Din curti iese tarani Invechiu port orasenesc, cu scurteici sure si pantalonialbastri infoiati, cu pálárii mid pe capetele tunse.Comuna lor se zice Aroneanu, pentru ca ei santAroneni, si de aceia sant Aroneni fiindca se coboaradin vecinii" sau din Tiganii manastirii lui Aron-Von.

Turnul acela, cu varful tocit de un coperemantnou, e de acolo, de la ctitoria vechiului Domn cum-plit, tovarà i prieten al lui Mihai Viteazul, cu carenu samana altfel. Zidurile puternice, care Incunjuraude departe Mewl de ruga, s'au daramat pe incetul

In timpul din urma, au dat caramizi pentru caselemai bune ale gospodarilor din sat. Unde era mareleturn de la poarta, e acuma numai o adancitura Inpamant; clopotele sant prinse de o Inseilatura delemn. i casele egumenilor, pe care cel de la 1782,Dometian, le-a dres asa de bine, (land, In de obste,o viata nouà mànästirii, n'au lasat nicio ram.asita.Singura biserica se vede fdrä alta schimbare decattencuirea mai tarzie, care se cojeste si cade astazi,decat coperisul ieften i pripit, decat Inchiderea princaramizi din daramaturi a locului gol intre stalpiipridvorului 1.

Aron a vrut sà facà o cladire care sä nu samenecu celelalte, cu cea mai nouà ctitorie domneasca,Galata lui Petru Schiopul, dincolo de cealalta mar-gene sau tarina" a Iasului. A pastrat, fireste, pla-nul simplu, armonios si practic al bisericilor luitefan-cel-Mare, crucea de zidarie, purtand de-asu-

pra naosului un sing,ur turn suptiratec. Dar a pusun pridvor pe stalpi, ca acelea obisnuite dincolo de

1 A oprit-o, cum am spus, Comisiunea Monumentelortorice.

110 MOLDOVA

Milcov, inaintea clddirii. tusk mai ales In Impodobire,me§terii lui Aron-Vodd au Inoit foarte mult fatdde trecut, and o altd Indrumare, originald §1 curl-oasd, care n'a fost urmatd. Putin supt coperi§ aleargdmai multe dungi scoase In afard; dupà dansele, maiIn jos, vin firide, §i fere§tile sant de aceia§i mdsurd§i In acela§i rand cu dansele. Iar jos, de-asupra p5.-mantului, alte firide, mai inguste, cam aplecate, facun ultim brat" zidului.

Pentru a da frumusetd §i varietate registrelor ar-hitectonice aledtuite astfel, cdramizi smdltuite verdesant amestecate, de sus 'And jos, printre celelalte.In cel d'intdiu brau, ele sant ca ni§te frunze de.stejar. Apoi discuri §i stelute se amesteed, In longi-tudine §i latiludine, dupd deosebite norme. i astdzi,cazand varul, cele mai multe se vAd Inflorind pd-retii largi. De alminterea cine vrea, poate ieadintrInsele dui:4 dorintd...

Mall de ziduri §i de ce poartd ele, biserica iluiAron-Vodd nu mai are Insd nimic. Lipse§te pisania,cazutd cine §tie cand sau ascunsd supt straturi dereparatie. Nicio icoand, uiciun lucru de metal, nicioodajdie veche. Pdretii sant albi, §i nu poti gaci ozugraveald supt dan§ii.

Egumenul Dometian gasise biserica pustie §i nelu-cuiatà mdcar, acum o sutä de ani. Randuri scrisede el pe cdrti de slujbil noul spun cat s'a truditpenlru a o aduce In stare bun& §i a-i rdscumpdramo§iile. Pe vremea lui, a izbutit, mdcar in parte.

Dar ce ne facem astdzi, cand n'avem "'Ideal. peGreci la Indemand ? Ce ne facem ?

Ruina amenintAtoare rdspunde 1

t"

Biserica Barnova, incl. la§I.

IV. - IA$111.,

9. La Birnova.

La BArnova Iesanul se duce cu trenul, care-1 strA-mutg. In vre-o doukeci de minute la locul de odihnilal bunului Istrate-VodA Dabija. El cautà acolo numaiaierul tare al dealurilor, frumuseta pgdurii i izvo-rul de bunA apA rece din deal. Pe la biserici nicinu prea dA. Si este o zi anume cAnd lumea din Iasise grOmAdeste aici, ziva Izvorului", In aromita lunàa lui Maiu, cAnd vin lAutari, cAnd se revarsà vinul,cAnd unele societAti cu scopuri gimnastice si poli-tice organiseazà oarecare petreceri.

Dar bOtrAnul nostru birjar lipovean apucA altàcale, care, ducà nu e mai lesnicioasA, cum nAdAjduise,e mai scurtA, cum stie el bine. Abia a strAbg.tut alejade Jidovime deasg, cu caldarAmul zguduitor, abia atrecut printre cele cAteva case curate ale mahalaleiromAnesti din cal:at, abia ne-a scos Inaintea crucii luiFerent, care stA singuratea. Intre niste ostrete nevApsite, pe modAlca de lut ce se roade, abia ne-a fAcutsá vedem dealul Incununat cu suptirea clädire severAa Galatei, i iatA-1 ea' se Infundg. In vii. De aici Ina-inte mergem numai pe o cArArusg. zgrunturoasg. Intregardurile de vergi care cuprind porti simple, In-chise. Nu e altà viatA decAt furia cânilor suri cuochii sAlbateci, cari se rApAd sà mute rotile, sau aumbrelor femeiesti ce se nAzar In preajma bunelorcase bAtrAne. Aproape nicAiri nu sant boierii", caridau si In partea aceasta a CetAtuii viile lor In a-rendA. Fireste la Jidani. Doi dintre acestia si-auzugrAcrit chiar numele pe una din cinstitele portimoldovenesti, si esti Instiintat astfel cà dumnealorsAnt domnii In casa albg. cu Inaltul coperis de stuh.

Aici, spune mosneagul cu fata Incretita i goalà,ca un mgr murat, i aratà o cAsutà mai mare,unde i acum se vede o ingrijire mai bunà si se

112 MOLDOVA

simte ochiul stdpanului cre§tin aici a stat pdriri-fete Mirdutd. A flcut nuntd. mare , am fost §ieu, §i, pe urmd, dupd nunta cea mare a fiicd-sa,a murit §i, iard§i, am fost §i eu.

Pdrintele Mirdutà a dres cate ceva pe la mAnds-tirea lui Dabija-Vodd, unde a fost gospoddros §iiubitor paroh. Mormintele alor sdi se vdd cochete,vesele pared, In grAdina de flori §1 In ndvalirea deburuieni care le incunjurd prietene§te.

Abia am trecut de frumoasa casd singuratecd §1vedem In vale, rdsdrind din copacii inalti §i vechi,turnurile, Imbrdcate cu o urità tabld ro§ie, ale Bar-novei. Un mare turn la intrare, doud altele de-asupraclddirii. incunjurdm casa cu zid de piatrd bdtrand,pe care vremea, inegrindu-1, nu I-a plait prea mult,§i In sfar§it ni facem Intrarea prin adancimea rdsu-ndtoare a turnului aceluia, bun pentru o cetate pu-ternick chematd a infrunta multi du§mani. Mdreatdturld de luptd, Inaintea cdreia dese ori se vor fidat Inapoi lighioanele pradalnice din tard §i depeste hotar 1

Biserica e una din cele mai impundloare pe carele avem §i biruie pe cele mai mari din clddirilede rugaciune ale principatului muntean. E ziditàdin piatrd tare, ce se and prin imprejurimi, e foarteinaltd, §i zidurile ei au cea mai mare grosime ceam vdzu,t.

E tusk In acela§i timp, §i o zidire de artd, care-§iallá locul In desvoltarea de mai multe veacuri aarhitecturii noastre religioase. A fost Inceputd deviteazul §1 hotdritul Vodd-Miron Barnovschi, o rudda Movile§tilor, care a murit moarte de mucenic laConstantinopol, unde a fost chemat pentru Domnie§i a intalnit, in locul alaiului de numire, secu-rea gealatului. Pe atunci, la inceputul veacului alXVII-lea, traditiile mai noul, me§te§ug de clddire mai

IV. - IA$UL 113

scump §i mai Impodobit, nu erau Inca bine stator-nicite. E vremea cand In partile de sus abia s'aInaltat ctitoria Movile§tilor si Dragomirna Mitropo-litului caligraf §i artist, Anastasie Crimea. Pe urmalor se iea Barnova, pastrand Insa mai mult deck elepecetea arhitecturii gotice din epoca simpla a luiStefan-eel-Mare, din cea, Impodobita, a fiului sau,Pelru Bares.

De eroich.' si simplá moda veche sant ferestile depe laturi, cu cadrul de linii drepte ce se taie Incolturi. Tot de atunci e si cea de-a doua usa, Imprej-muita In acela§i chip, §i chiar cea d'intaiu, cu ar-curile ogivale Inane, care se frang la varfuri, si cuware scrijelaturi la obarsia lor. Datinele din zi-lele lui Petru-Voda sant amintite prin fereasta, deun gotic Inflorit, a pridvorului, care se deschide intrealte doua, asemenea cu dansa, care au fost inchise,rapindu-se, de dragul caldurii, o mare parte dinlumina ce era prevazuta la Inceput.

Dar sus se desfa§ura douà randuri de oculte ma-runte, care trebuie sa fi cuprins In ele chipuri desfinti acum nimicite sau muruite cu var. Ciubuculincolacit, o lnoire de capetenie a veacului acestuia,nu desparte, ca mai tarziu, douä randuri de ocnite,cea care Incepe supt coperi i cea care se prelun-geste 'Ana la fata pamantului, ci alearga tocmaisus supt firidele marunte, menile numai sä addpos-teasca icoanele. Ii Intalnesti, de alminterea, si Ina-untru, ca §i In clddirile bucovinene din acelasi timp,tivind muchile ascutite ale boltilor. E Insa cram-potit, vapsit pe de-asupra cu bola cenusie, despoiatIn mare parte de rostul

În dreapta pronaosului sant doua pietre de mor-mant. La pamant chiar se intinde una cu slovelegrecesti scoase In relief foarte tare, impodobite, In-tretesute. Limba e ca i sapatura; ciudata si preten-

114 MOLDOVA

tioasà. tn metru eroic, ca al anticilor poeti elini, secântá scurta viatá de cincisprezece ani a domniteiMaria, singurul copil al lui Dabija, care a fost soptrech'toare a lui Iordachi Roset, menit sä fie Inaceastä lark de care era strdin ca sange §i ca ros-turi, bogatul bogatilor §i puternicul puternicilor. Pepärete e prinsä acum, pare cd, astfel, tatál pH-ve§te spre locul unde doarme fiica iubitä, piatralui Dabija-Vodä. Insu§i. Marmurà albà, slove Inane,märete, dupä datinä. Doamna Dafina sau Ecaterinae aceia care a cheltuit pentru aceastä Impodobire"a mormântului sotului ei bdirdn, räposat, printr'odeosebità favoare a norocului, In Scaunul de Dom-nie, care de mult timp nu mai primia decat oaspetitrecätori.

Ea §i cu Istrate-Vodä au fost §i ctitorii cei noiai bisericii, care rämäsese neisprävità la moarteasilnick In depärtata Capitala turceascd, a celui d'in-täiu ziditor. Au gäsit zidurile Inältate, acoperite, dar,pe längá ce vor fi dres la dânsele, sotii dabije§ti auadaus zugräveala §i. toatä. zestrea de odäjdii §i odoare.De la ei vine o cruce frumoasä, §i de la boieriicari-i Incunjurau, bogatul aier tesut cu fir alb §i gal-ben, cu mAtasä. albastrà §i albä, care poartà Insem-nat numele unei Maria Uproaia. Celelalte lucruris'au risipit In vartejul tulburgrilor.

Din zidurile vechi, afarà de aceastä bisericl, a§ade bine pästratä, a rämas o pivnitA pardosità cuIngrijire §i cea mai mare parte din chilii, care-§i aratàvechimea prin cadrul lor de piaträ säpatä in liniidrepte. Unele IncAperi din aripa dreaptä rämänsite §i ruinate. Corpul din mijloc §i aripa stäng6sânt locuite de paroh, §i In odäile mici cu päretiigro§i e a§ezata astäzi o bund gospoddrie de tara, culävicere, cu gogo§i de mAtask cu portrete de fami-lie. Un uria§ teiu bAtrftn stdpftne§te pänä departe.

1 Biserica vechiului schit al HadAmbului, din a doua jumit-tate a secolului al XVII-lea, a fost scApatA de peire printeoreparatie recentA. DobrovAtul lui Stefan-cel-Mare i lui BogdanOrbul a redevenit mAnAstire. Dar e de cercetat §'1 de lngrijitmarea Curie boiereascA dintr'un sat vecin (1939).

IV. 115

Odatä. Barnova era chiar In pädure. Si astäzi, deabia ai iesit din gara ori din satul mic säracacios,si te afli In codrul des de inalti copad i suptirateci,care acopere toate povarnisurile de lut §i 1ncununávarful dealurilor. Eforia Spitalelor 11 pastreaza. Po-iene largi se deschid Inteinsul, Imbalsämate de mi-rosul usor al lumanArelelor inflorite, care-si ridica

galbene, brobonate, bogate si subrede, pecare le Indrägesc albinele. In acest sfarsit de Iunie,floarea lor luminoasa stapaneste peste toate celelalte.

Alte ori poiana arata urme de sate care au perit,Copacii sant pruni cu coaja aspra si alti pomi salb5.-taciti. Pietrele de mormant pe care se mai pot cetiinscriptii, de pe la inceputul veacului trecut, se ivescdin matasoasa iarbl prin care se indeasa florile,viorica albastra, mic§uneaua, mazärichile ca picuride salve. Biserica descoperita are Incà chipuri desfinti pe usile mancate de umezeala vremilor rele.Aiurea, unde un bat asezat stramb si un lacat ru-ginit plzesc uva, icoanele de pe care se desface zu-graveala sant IncA prinse In päreti. Evanghelia easezata pe sfanta masä. 0 in cuie atarna hainelepreotesti, Inca In stare bunii.

Satele noi sant putine, ascunse, slabe 1....

V.

NE A MTUL

1. Matra.

Din sus, spre Platra, trenul strdbate un tinut maijos, cu dealuri bine Invelite, mArgenind o vale foartelargd. Numai dupd mai multá vreme de mers lncet,trenul trece Bistrita, ruptd In §uvite, dar pdstrandun puternic curs principal, pe care se vdd opriteplute.

Aceastd vale e bogatd. In sate mari, cu luxoase cursiboiere§ti; pe alocurea, satele se urea' §i pe coasteledealurilor, ceia ce nu se potrive§te cu obiceiul a§e-zdrilor noastre sAte§ti, care vin totdeauna pe marge-nea Indltimilor.

Buhu§ul are, pe langa un rabin vestit pentru cei cecred In minunile lui, §i cea mai Intinsd fabricd depostav din Romania. Marile clddiri trandafirii cumai multe randuri se vdd la dreapta liniei, §i Inain-tea lor stau locuintile lucratorilor strdini §i func-tionarilor, cu fere§tile pline de fetite care fluturd dinbatiste, rad §i strigd.

Podolenii, cu un frumos castel §i o bisericd mare.Roznovul, leagdnul unei ramuri din Rosete§ti, cu mau-soleul-bisericA, In stil rusesc, rdsdrind din parcul In-tins al colonelului Roznovanu.

De la o vreme, In stanga sant muntii, cu varfurilerotunzite, uria§e mu§uroaie fumurii. Piatra e In mij-locul lor, cu picioarele scdldate de Bistrita limpede.VAzutd noaptea, la lumina globurilor §i arcurilorelectrice, ea face o impresie de randuiald, de curd-

1 Un izvor catolic, Rallan, din secolul al XVII-lea, Ij zice

118 MOLDOVA

tenie si civilisatie, cu bisericile mari, cu grádinile,otelurile, pietile si práváliile ei. Musicile, rele si bune,suná In toate pärtile, si birjile trec páná tárziu Inautar ea musterfflor.

A doua zi, orasul pare foarte deosebit de ceia ceera acum patru ani; grija unei bune gospodáriise vede pretutindeni. Cu mijloace nu prea mari, d.Nicu Albu, primarul transformator al Pietrei, i-adat o strálucire modernA, care ráspunde chemitriide statie de aier pe care i astázi o are si care-iaduce In lunile de vará sute de oaspeti. MunteleCozla era mai Inainte o podoabá Indoielnicl sio primejdie statornicd pentru oras: plámádit dinardesie negrie, lucie si sfärâmicioasá, din granittare, galben, cárlmiziu, negru sau acoperit cu unusor strat de ocru fin, si dintr'un aluat de lut, elstApAneste peste orasul Intreg, peste toatá valea Bis-tritei, páná departe §i Infruntá Ináltimile din fatá.Vechi neamuri necunoscute luaserá In mttnile loraceastá culme §i cládiserá pe coastá o mare cetatede bolovani, asezati In rânduri, fArà ciment: aici s'augásit frânturi de oalc rosii si vinete, foarte tari, fárápodoabe, oase de fiare, frânturi de ciocane de piatrá.Poate Cetatea de piatrá", vechiul nume al Pie-trei de astázil, vine de la aceastá cládire barbará delespezi abia sfárdmate.

Muntele, ráu lncheiat, sApat de izvoare indárät-nice, crápa si se právália de vale, Intr'o náruireInceatá. Acum, s'a deschis apei un drum de piatrá,si garduri de nuiele opresc revársarea pámintuluinestatornic. Podoabele s'au .putut asterne astfel cusigurantd: terase, sosele, drumuri care urcá pánáIn várf, porti de stejar sApat si un frumos casinofácut In acelasi stil. Aceste mari lucrári costá páná.

V. NEAMTUL 119

acum mai putin de 200.000 de lei, cari nu santImprumutati, ci vin din economii.

De la acest present multämitor §i Indreptat spreo mai mare lnflorire, Sf. loan, biserica lui Stefan-cel-Mare, chiamá spre trecut. Turnul puternic, sup-tiat spre vArf §i IntArit de contraforturi, poartä.mdndru inscriptia -amintitoare a Domnului care 1-aIntemeiat. Biserica, zidità mai departe, se ascunde Intaina unor arbori bätrdni: ea n'a suferit nicio repa-ratie1; pe zidurile ei, a§a cum au ie§it din n'Ana vechi-lor me§teri, s'a a§ternut numai luciul de filde§ alvechimii celor patru sute de ani: crutatá de onceruinä. §i de acea restaurare care e de cele mai multeori tot o ruinä., ea InfAti§eazä.' des'avdr§ita biseriaa lui Stefan. Un puternic strat de piatrá lucratá seridicá de-asupra pàmdntului; urmeazá altul de bo-lovani prin§i In chnent; vin acurn trei rdnduri decArAmidà aparentä, alti bolovani §i iar trei rdnduri,de cArAmid5. §i smalt verde; In sfdr§it dai de pragulde sus al unui cadru de piaträ, care se leagá cutemeiul de piatrà de jos. Acum vine registrul superioral podoabelor: dupá bolovani, cele trei rdnduri desmalt verde, alterndnd cu ardmizi aparente, care seurmeazA In lungime, oblic; apoi ocnitele cele mari,avdnd la Incheietura arcurilor trei discuri de smaltverzi §i galbene, a§ezate Inteo anumità rdnduialá acolorilor; §ase §iruri de smalt §i cdràmicra' duc lardndul de sus, al ocnitelor mici, cu cdte un sing,urdisc In arcurile lor mä'runte. Apoi douà brduri dediscuri Incing toatä. biserica, §i smaltul duce pänála ciubucul de piatrá al coperi§ului, care odinioaränu era In aceia§i linie, nici fdrà margene, cum e ce!

Cea noug e destul de polriîitä. afarà de izgonirea In curte,Inleun cadru de ciment, a usii ce ducea din pronaos In naos.S'a Ocut aceasta eresie pentru a se largi lacasul 1939).

120 MOLDOVA

de tabla din zilele noastre, ci se ridica de-o partesi de alta a locului unde se afla de obiceiu turnulsi se mantuia printeo larga stresind. La altar, santtrei brauri: unul de caramida, cloud de smalt. Unsingur rand de ocnite are cate trei discuri ca po-doaba; de-asupra lor este iarasi smalt, pana la aco-peris. Pe langa contraforturi, care, pe laturi, stintIndoite si dintre care unul sprijine la mijloc absidaaltarului, aceasta absida e vrastata de opt linii desmalt verzi-galbene, care sant alternativ de cate unasi doua caramizi.

Alta data, ma coboram de sus de la manasti-rea Neamtului prin muncele, prin pä'duri si lanuri,trecand prin parcurile de umbra ale Baltatestilor, unInceput de toamna ce zimbeste Inca lanai., uitându-seIn urma, pe and mânile-i darnice Imprastie daruri.Pe pragul unui amfiteatru de culmi, raul ciar Isi re-varsa larg apele prin care trasura Isi fdcea drum. Deceialalta parte a acestui rau, se vedeau vechi curtilacatuite, apoi cladiri mai nouil, vesele, In sfarsit tai-nite evreiesti din care iesiau oameni foarte urIti sifemei foarte frumoase, care nu pareau de loc s'aurasca pe crestini. Apoi biserica lui Stefan-eel-Mare,liceul, In stanga, pe o culme, si strazi centrale con-fiscate cu totul de Evrei. Era si atunci o oarecareranduialä, strazi inguste nu aveau mult praf; eralumina si aier, si te simtiai bine.

De Piatra vorbesc si din cele mai vechi acte , aletrecutului nostru, inainte ca Stefan-cel-Mare sa fiIntiparit pe figura batranului oras pecetea sa decucernicie eroica, biserica. Dupa cateva zeci de ani,Petru Rares, coplesit de dusmani, viclenit de boieri,trecu pe aici ca fugar spre pasurile Ardealului si unpreot facu pdcatul de a trage cu arcul ImpotrivaUnsului dumnezeiesc. Apoi Incepu decaderea, si as-tazi ceia ce mai tine Piatra sant Evreii si scolile.

S'a Mat ... (1916.)

V. NEAMTUL 121

2. Väratecul. Agapia. Mänästirea i Cetatea Neamtului.

De la Piatra spre manastirile de supt munte.Inaltimile scad rapede In dreapta, pe cand, In

stanga, se urmeaza de departe unja muntilor. Valeae larga i acoperita cu samänaturi bune.

Apoi un deal destul de rapede se rotunzeste, du-and la o padure cu arborii rari, cari se ridica dinbogatia florilor de Iulie, albastre, galbene i albe.Aceasta e vestita padure a Balaurului, unde birjarulevreu trece cu fiori i chiar cel roman nu e bucuroscal-a prins noaptea In astfel de locuri cu faima real.

Coborlsul e tot asa de drept, si din pragul luiprivirea se intinde In voie asupra frumusetii bogatedin dreapta, pe cand,in stanga,dunga severa a mun-tilor sta tot albastra In zarea limpede, trimetandadieri reci ca ale toamnei tarzii.

Aici e satul Sarata, i, fiindca e Si. lije, mareleImpartitor al ploilor, pedepsitorul prin trasnele, car-chi= din poala dealului e plina. 'Prancele, gatileca la mahala, au fata Imbatranitä. Inainte de vreme;unii dintre sateni au prins chef si se Imbratiseaza, secearca la tranta, rad curtenitor In fata nevestelorsau se trateaza cu bineturi de despartire, intre careaud un mersi boieresc".

Satele sant sarace In aceasta vale, unde, daca n'arfi muntele asa de aproape, ai vedea casele de hitrau prins pe capriori si de stuh zburlit, semn alnelndestularii la yes. Oamenii cari tree Inteo zi demare serbatoare ca aceasta, oprindu-se la fantaniledrumului, sapate Inteun singur trunchiu batran, aucamasi murdare; femeile, cu picioarele goale, poartarochii i polcute de târg foarte ruple i Imbacsitede praf. In schimb, pe mosia marelui proprietar

122 MOLDOVA

Lupu Bogdan, unde mi se spune c. niciodatil samä-naturile nu dau gre§", graul, nesecerat Inca, se Ina111puternic, des §i greu, cu spicele umflate, care, Inro-§ite de soare, par de bronz; o frumoasa biserica sevede In stanga, pentru acest sat al Dobrenilor.

Vant rece, picaturi de ploaie Inghetata. Tinut putinlocuit, cu case mai mult sarace. Ele n'au Infati§areade serbatoare: numai inteun loc, tarani chipe§i, suptlargile palarii ce se poarta pe aici, stau adunati Incerdacul primariei; In fata cladirii, un meter nedi-baciu a ridicat pentru ni§te oameni cu simtire mo-numenlul amintitor al rä'zboiului: un dorobant yap-sit, imitat dupa acela al hartiilor de Vgara, vorbe§temintilor simple despre trecutul gloriei celei mai noua.

Drumul intoarce §erpuind In vale: trasura trecepe langa flàcàii veseli ai unui sat sarac; o fatà sestrecoara foarte spasitä, tocmai pe margene, pe längavesclia lor Indrazneata. Norii atarna grei In aicrulumed.

Peste putin, o lume ord§eneasca se vede In casu-tele de tara, mai bine §i mai larg cladite, ale satu-lui Baltate§tii, bogat In copaci razleti §i In desi§uri.Dinteunul rasare o cladire cu douä.' randuri, caree otelul §i salonul de cura. Oameni cari par In adevarbolnavi apar §i dispar pe cararile ce se ra§chiraIn toate partile. Pe langa ei se vad, ca 'ni§te braziInvingatori, frumo§i tarani spato§i §i Inalti, bine gatitide serbatoare In cojoacele Inflorite cu cusaturi, Incama§ile albe, cu cizmele curate §i palariile ca oroata de car, pe care le Impodobesc margele colo-rate §i pene de paun.

Tot astfel de oameni se Intampina de aici Inainte,In noua vale In care am Intrat. Ea duce, 'Mind sa-mlinaturi §i livezi Inflorite, supt paza sumbrelorInaltimi Imbracate cu brazi. De departe se zaresç

Fhserica 5f. loan din Piatra.

V. - NEAMTUL 123

In mijlocul frunzi§ului Intunecat turnurlle nouà nouteale manastirii Varatec.

E ascunsa Inteun colt de munte, unde vantulaspru n'are voie sa patrundd, a§a de ocrotitoare santInaltimile ce strajuiesc de jur Imprejur. Carari In-guste urea printre casele maicilor, ale caror gradi-nite de ruje, ma§caturi §i gheranic hnbalsameaza.Pe aceste cäräri merg acum farä scop mici functio-nari cu pretentii mai mari decal rostul §i puterile lor§1 cari au &it un loc unde pot vorbi tare §1 calcaplini de ifos Inaintea calugaritelor uimite de maretiamirenilor din lume", apoi baietoi cu §apca de liceu,cari merg singurateci, In toga seriositatea lor ro-mantica, sau binevoiesc a face curte vre unei dudui"cu fata obosita, pe care asemenea atentii din parteaunui barbat" cu tiuleie o Incanth.

Sant douà biserici, bine tinute. In biserica SI. loan,maicile mai fac slujbd, Cu ochii la u§a, cotindu-sede cate ori sose§te vre-un visitator §i razand tot a§ade §iret ca lucratoarele de la fabrica. In micul cimi-tir doarme Veronica Mide, al cal-ii glas dulce araspuns cantarii puternice, patima§e, lacome a luiEminescu.

Cealalta biserica se afla In mijlocul patratului decladiri pe care-1 face arhondaricul cel nou cu mo-bile vesele, saloane pentru mini§tri §i Vladici §i so-nerii electrice, de-o parte, §i, de alta, cateva casecalugare§ti, dintre care unele, ca a maicii SaltaBrancoveanu, o ctitora, nu s'au mai ridicat din foculcel mare de la 1890, ci zac In ruine lnegrite. Bise-rica nu e mai veche deck secolul al XVIII-lea, vi,de oare ce a fost adese ori dreasä, nu Infati§eazaalt interes decat al bogatiei icoanelor, cu salbe demargaritare §i pietre scumpe, §1 al grijii gospoda.-re§ti, covoare §i soba , cu care o tin calu-garitile,

124 MOLDOVA

Maica IncA tAndrA care sluje§te la masA In arhon-daric, odaia de oaspeti, iar, literar, odaia deboieri" , are pe o mAsulA caiete de psaltkhie§i, pentru cetirea ei, pe lAngA cArti biserice§ti cubuchi (mai bune decAt cele de astAzi), o vecheAlexandrie fArA Inceput i sfAr§it. Am cetit-o §1

complectA", ni se rAspunde, fiinda. e bine sA §tiilucrurile mari ce au fAcut oamenii de demult".Frasa-mi sunA cunoscutA: nu trAie§te In aceastAmAicutA cu fata de tineretA ve§tejitä sufletul unuicronicar de demult ?

Spre Agapia, In lini§tea cAderii serii.Case de sat, biserici de lemn, livezi. IndatA Intri

In drumul de tara, mArgenit cu garduri Impletite,cu garduri de cAtinA In floare, care strAbate satulAgapiei. CAsula std In mijlocul copacilor §i popu-raielor inalte, al cAror spic rAsfirat nu e miratde cea mai slabA adiere. Gospodarii nu s'au intorsIncà de la patrecerile serbAtorii, dar gospodinele augAtit de mask i prin ua deschisA se vAd fluturAndflacArile pe vatrA, supt ceaunul de milmà'ligA aurie.

Satul a Incetat, i acum se Intinde pretutindeniImpArAtia ginga§A a cAmpului Inalt-inflorit. Un copils'ar pierde In aceastà pAdurice cu vArfurile albaslre

galbene §i albe, prin care pAteazd ca de sAngefloarea ro§ie a scaiului. A§a 1§i vor fi Inchipuit ceivechi nesfAr§itele Intinderi mirositoare ale CAmpiilorElisee, prin care Inteleptii §i poetii omenirii trecvorbinduli In zimbet.

Acum locul se InaltA In dealuri pe care le Imbraclbradul sever. In dreapta, In stá'nga, in fund, aceia§iperdea a milioanelor de ace Intunecate, care nu sus-pinA, nu freamAtd, nu chiamA, ci se mirA numai deun tremur urr, pAdure vie cu InfAtirrea mortii,

V. NEAMTUL 125

ca zeii cari, pogorindu-se pe pamânt, iau fata oa-menilor, dar nu simt, nu zimbesc §1 au glasuri carevin din alte lumi.

Litre zidurile codrilor e apdrata Agapia.Aceia§i alele de case gospodare§ti ca la toate ma-

nastirile de maice. Cele mai bune, acoperite cu ozale Hill de §indile bine legate, au un cerdac pestalpi, la care ajungi printr'o scara, patru oddi,doutt de-o parte, douà de alta, cu o sala la mijloc;apoi (KM jos, pentru ucenice, care vin ca slujnice§i raman, dupa moartea §i mo§tenirea ocrotitoarei,calugarite; bucalArie, livadd, curte, imprejmuireInaHa, bine lacatuilk impotriva oamenilor Ili caripot veni din vale, de supt paduri, unde nu pazetenimeni.

Patratul de ziduri §i biserica au astazi o Infati§areneorfinduitA §i nenorocitA. Schele, lemnarie noua,daramaluri negre. Anul trecut, focul a fost alce gro-zavul oaspete care distruge. Pornit de la cladirilede lemn ale une infirmerii, la un ceas de noapteadancl, el a rasarit ca o faclie ro§ie a nimiciriide-asupra frumoasei §i trainicei clddiri cu doua ran-duri, boltita §i impodobita cu cerdace, a lui Ga-vril Hatmanul, frate de Domn, a carui sotie purtafeciorelnicul nume de Liliana. Ca un zmeu furios el azburat arzand asupra Intregului coperi§, crapAnd zi-durile groase supt puterea avantului sau salbatec.Nici biserica din veacul al XVII-lea n'a scapat: dacazidurile au ramas Intregi §i. icoanele, odajdiile aufost mântuite, fumul ce se coboria de pe acope-remântul In Mari a inegrit picturile din bon' §idin susul pAretilor ale maiestrului Grigorescu: sevad insä, din minunile pe care le-a savar§it, cand eraun baietandru, marele pictor, sfinti singurateci §iscene care stint vrednice de buna pictura italiana

126 MOLDOVA

a veacului al XVII-lea sau de mae§trii directiei cla-sice de la inceputul veaculiu trecut; din Inaltime,fata curatita, pentru Incercare, a unui sfdnt prive§tesenina §i frumoasa ca un fericit aplecat asupra gro-zavului intunerec al Iadului.

Oamenii sdnt aici tot a§a de interesanti ca §iincunjurimea naturii, ca §i cladirile. Intâlne§c pebatranul preot, cu fata impietrita, de prooroc cen-tenar, care e tatal poetului Vlahuta, §i iata, in veselacasa a surorii sale, Vlahutá insu§i, care §i-a tunsaripile negre ale pärului §i apare astf el, mic §i slabcum este, ca un tânar putin cam batut de bruma;vorba lui rarà, cu adânc rasunet, nu e nicairi maipotrivita decAt In acest cadru de religie a naturii §ide religie a oamenilor. Iar lânga acest poet lini§tit§i trist zglobiile lui fetite blonde par ni§te neastAmpa-rate spirite ale padurii, care patrund prin fere§tiledeschise ale bisericii §i fluturà cu aripi trandafiriiIn jurul vechilor policandre greoaie.

In cerdacul casei sale, maica Albu", mama pri-marului din Piatra, care ne-a primit parinte§te, vor-be§te u§or ca despre lucruri ce ar fi fost ieri §i seninca despre lucruri ce ar privi pe altii. Inaintea noas-tra trece o parte din viata Moldovei de la MihaiSturdza pana la boala principelui Ferdinand. Ingi-nerul austriac Oswald, tatal povestitoarei, lucrarilelui, cre§terea de barbat pe care o da singuruluicopil, o fata. Apoi gospodaria harnica, roditoare §ifericita: cautarea mo§iilor, manarea padurilor spre§chelele Dunarii, alergarea cailor Orlov pe drumu-rile tarii, calatoriile in Franta lui Napoleon al 111-lea,In Germania Jul Wilhelm batrdnul, Wilhelm ce!Mare" , sosirea In fall a principelui Carol §icasiltoria lui, vremurile de mhalrie §i strAlucire, care

V. - NEAMTUL 127

fac s5. se iveascà o lacrimà de recuno§tintá cátreDumnezeu In ochii bátrânei maice. Acum, In lini§teacelor §aptezeci de ani trecuti, ea prive§te In urml,Cu o mandrie Induio§atä, lungul drum strábátut alvietii, §i sfar§itul muncii ea §i al nedesá.var§itei o,dihne de aici i se infáti§eazd In aureola mangáie-toare a credintii.

Din când In cand, ca rásunetul unei vechi duren,buciumul strájerilor suná. In tácerea mánástirii ador-mite.

Spre schitul din deal. Abia s'a flcut ziud, §i, dinnorii plumburii cari cuprind tot cerul, cade o ploaiede dimineatá, Inghetatd, cand In stropi rari, candca panzá Din satul sárac, cu casele rare, Oran' sesuie pe cárarea dintre brazi, purtând pe umAr coasalucitoare. In dreapta §1 In stAnga vederea e inchisäde pä'retele Intunecat al Inaltilor arbori solemni.

Un zid, Ináltat cu cheltuiala Doamnei Anastasiaa lui Duca-Vodä, incunjurá vechea mán6stire Inte-meiatá de Petru Schiopul, cu câteva zeci de aniInainlea Agapiei din vale. Multe reparatii au schimbatcu totul cea d'intdiu Inflti§are a cládirii, §i intere-santä e astázi numai ruina care a crápat adanczidurile §i amenintà sà dea jos coperemântul de §in-dilá. Cftteva case ale maicilor par a se rázima decatapiteasma vie a brazilor.

Spre Neamt, drumul trece printre paji§ti §i s'Ama-nä.turi In lanuri mici, felurite ca ni§te scoarte me§te-§ugite. De pe o culme se vede In depártarea lim-pede §irul albastru-adânc al muntilor, iar In valepata de livezi §i case a targului, lângà cetatea g61-bie, lipità ca un mu§chiu pe stáncile cu poaleler6zaluite.

Apoi ne coborim in valea ráului Neamt,. care slre-

128 MOLDOVA

coara iute apele-i limpezi, verzi-argintii, supt Inal-timile Implidurite, supt stanca goald, ce pare Matäcu cutitul, In adancurile codrilor linivtiti. Printeunuldin ei se trece spre manastirea nevazuta. Maretiistejari se Inalta drepti ca stalpii, uninduli sus frun-zivul ca o bola. Un ciudat obiceiu li-a dat numepuse pe Milite: intalnim pe ale Suveranilor, ale prin-cipilor, ale catorva minivtri, ale unor ingineri vi per-soane politice; un neobivnuit amestec de nume, de laLascar Catargiu pana la Chihaia vi... Costrobat. Cutimpul, toate celebritatile nationale Ivi vor avea sle-jarul, a carui Imputernicire sau slabire va puteasluji pentru preziceri asupra viitorului ce avteaptape patroni.

Dupa ce padurea se Incheie, turnurile manastiriiincep a se vedea In vale. Te-ai avtepta sa gasevtiaici un zid puternic vi. Inalt, o maretie de cladirivechi, potrivita cu istoria de peste vase sute de ania acestui laca din cele d'intaiu timpuri ale Moldo-vei. In salavul carturarilor din veacurile al XV-leavi al XVI-lea, In focarul de reforme calugarevti allui Paisie din veacul al XVIII-lea, In laboratoriulmaivtrilor de tipar de acum vre-o sutd de ani, aisocoti ca trebuie sa se gaseasca gospodarie, munavi lumina.

De la Inceput, aceste pareri se Impravtie. De oparte vi de alta a drumului sant casute curate, Incare numai rare ori gasevti un calugar, caci In elese adapostesc oaspetii de vara ai Neamtului: aceicari strabat cararile vi drumurile vi ocupa banciledin jurul manastirii. Inaintea acestei manastiri staun urit capac de zid ce slujevte de baptisteriu, cla-dire noua, ieftenä vi cu totul lipsita de gust. Patra-tul de ziduri ce cuprinde arhondaricul vi cladirilemari e rail Ingrijit, vi cerdacele de lemn negru seperindeaza jalnic pe paretii spoiti de demult cu var.

9

V. NEAMTUL 120

Tumuli de la poartil, Cu banca pentru musafirimulti cdlugdri farà treabd, e o greoaie clddire oare-care: cAnd Cu visita principilor Ferdinand si Maria,un mestcr In complimente a zugrdvit supt o coroandinitialele lor, iar un alt meter In complimente le-aschimbal In ale lui Partenie Milropolitul, cu prilejulcelei d'intdiu inspectii a noului ierarh. Una din bi-serici e cu iotul modernd si nu se inseamnd prinnimic decAt prin strdluci tut aier din vremea fiilorlui .Alexandru-cel-Bun, care, pus Inleun cadruspinzurat, se sterde de soare ca o folografie oare-care de niciun pret.

Cit despre biserica lui Stefan, ea se deosebeste prinmdrimea ei, dar, In aparentd, putin a rdmas numaidin frumuseta ce va fi avut odinioard. Vezi Incá fa-tada, ocnitele, contraforturile, ferestile sculptate In stilgotic. Dar varul S'a asternut peste discuri, peste smal-turi i cdrimizile aparente. Acoperisul a fost cu totulprefdcut. Turnurile apar schilodite printr'o inoirestAngace. In fund, un adaos pdtrat stricd armonialiniilor stranelor i altarului. Inliluntru, unde se vedeminunatul epitaf de marmord lucratd In relief, cuvorbe slavone i romAnesti, al lui Paisie, pietrele demormAnt au fost deslocuite: In pridvor, In naos elestint acoperite cu grele lespezi de marmord, Impodo-bite apoi cu covoare, i Intr'un colt al stranei noud,de lemn simplu, ti se aratd un fel de micd tainitd,care cuprindt In fund, unde nu mai vezi, piatra demormAnt a lui Stefan fiul lui Alexandru-cel-Bun,orbitor al fratelui salt i jertfd a nepotului, care-itdiè capul.

Pentru a curdti cloaca multelor chilii unde nuse mdturd si nu se deschide fereastra, pentru a de-prinde pe ciilugdri cu o viatd orAnduitit i harnicd,pentru a inlittura trintorii i vingtorii de femei,ar trebui o mind de fier. Nenorocirea mlndstirii a

1 De atunci starelul Valerie Moglan i Mitropolitulau redat manitstirii o parte din rosturile ei; s'a inviattipografia,

130 MOLDOVA

fAcut Insà ca, multà vreme, sà fie la Neamt stapi-nire de bdtrani: egumenul Veniamin Nitescu, un ommai energic, n'a stat multd vreme. Inlocuitorul luide astdzi, arhiereul Narcis Cretulescu, e un om cucuno§tinti pentru un cdlugdr §i un om harnic, carea strans In curs de multi ani de zile lámuriri foarteIntinse cu privire la toate mdmIstirile din tara.Aceasta nu-i (1à insà nici autoritatea, nici spiritulgospoddresc ce ar trebui. Iar, cat despre folosulsdrguintilor §tiintifice ale ambitiosului prelat, el e desigur mult mai mic de cum cred unii din Moldo-veni. Pdrintele e altfel un om amabil, care onoreazdIndatd cu mdi tu" pe un tovard§ de studii istorice,e un mare iubitor de teorii neguroase §i un tip deromantic Mel §coald, metod5. §i stil. Fldmand,vestea venise cd la arhonddrie nu e decal un bor§ demazdre, §i plin de grijd pentru mijloacele de a trecemai departe, cdci mi se spusese cd, de multe trdsurice s'au dat din bunätatea cereascd celor ce ceruserdfdrá sá aibd dreptul, poate sà nu mai fi rdmaspentru cine aducea, ea mine, autorisatie de la Minis-teriu , ascultam mai ingrozit decât In alte Impreju-rdri asigurdrile pàrintelui c5. odinioard Celalea Neam-tului era aici, c5. Intre clddirile ce se vedeau din cerdacsant unele care dateazd de la 1200, at Dacii au. avula face cu istoria acestui Tinut, §i, pe langd acesteImpärtd§iri atilt de noud §i de folositoare pentru minecd biserica lui Stefan-eel-Mare e veche4.

Drumul merge prin acela§i tinul II-Inc:wit de samd-nrituri §i paji§ti In toate colorile, prin aceia§i lini§tea pAdurilor mari, spre Cetatea Neamtului. De la ovreme Insd, el cote§te In stanga, taie apele, Impartite

V. IstEAIrruL eat

In suvite vioaie si clare, ale Neamtului si atinge,supt vechea cladire de apArare, sirul muntilor Impii-duriti, cu temelia goa15., de piatrà tare, verzie-surl.

De jos se vede un zid, gol de acoperis, zimtuit demâni vràjmase, de focuri, de lepra ucigasä a pAr5.-sirii: o fereastri Ingustà, plin5. de albastru vesel, maist.5. Increstatrt in ceia ce a fost odinioarri un turn.

Ca sa te apropii, nu e alt drum deck acela deIncunjur, din dreapta, uncle suirea a fost usuratil,de altfel, In timpul din urmil prin tilleturi. Nemar-genita pOdure neagrä prizeste imprejur, ocrotind sprevalea prApastuità albe vite razlete. C5rarea e rripedesi presOrata cu bolovani, Oki si aschii din osaturagranitica a muntelui, care a dat si platosa neIn-vinsà a cetritii de sus. Cand ajungi la dOnsa, opoarta gotick In arc frânt, 15.satil Intr'un zid depiaträ lovit grosolan cu ciocanul si prinsit Inteunciment care e astAzi si el o piatrd, Ili da intrarede-asupra santului, umplut In aceast5. parte. Esti Incurtea cetiltii, de-asupra areia se ridic5. Inaltele ziduridin pietre verzi si rosietece, strabAtute de portilejoase si scrijelate de ferestuice. Dedesupt, sfOr'OmA-turile si pulberea acopAr, de sigur, un intreg randde beciuri si tainite, In care se tineau, ca la Su-ceava, mijloacele de apdrare ale puternicului cuibde ostasi. Mâne poate, chnd iubirea pentru trecutulnostru va Ti mai mare si se va ardta In felul cese cuvine, comorile Ingropate vor iesi la ivealà, des-vAluind mai bine cultura vechilor timpuri 1

Ruina a deschis o largá poartä de privire asupraviiii pe care soarele de amiazi o scalda In lumina.Apa Neamtului aleargà nebunatecá prin intinsul câmpinverzit, pe care l-au lnviorat ploile din urmA. Infund, se zaresc Inältimi. Case de tará sânt risipite

1 Profesorul Ilie Minea le scormoneste acum, cu autorisatiaComisiunii Monumentelor Istorice.

132 MOLDOVA

lute° neoranduiala vesela. Iar, in stAnga, VirguiNeamtului, fiul umil §i paraginit apoi prin Instrli-nare al cetatii mandre, se ascunde In bogatia defrunzi§ a copacilor.

Targul a avut alta data o viatà curat romarteasca:negustori, me§tesugari, plugari, tot Romani; un §oltuz§i doisprezeee pargari 11 carmuiau dupa datina, peand doi parcalabi stateau In cetate sus. Boieri nuerau pe aici.

Ei au venit eândva §i s'au dus: marea cladireveche In care se afla spitalul, pe care-1 pazesc plopiinalti §i drepti, a fost una din Curtile lor. Evreii ausosit In veacul al XVIII-lea, dupa ce targul Incepusea decadea; ei au luat locuri cu bezmen" de la ma-nastirea ce era odata In cetate, ori le au cumparatde la particulari, §i au ajuns rapede stapanii acestuicolt sarac din vechea viata orä§eneasca. Azi, cu batefirmele nationale: la Mihai Viteazul", la Stefan-cel-Mare, la Briciul lui Lucaciu", ei sant mai pre-tutindeni In casutele, destul de curate, care margenesc§oseaua de prund verziu de pe munte. Apucaturilelor mai bune, totu§i ce lupta intre birjarii cariofera sa ma duca la Folticeni, cu zece lei, Cu §ase,In patru ceasuri, In trei, In doua si cari Par gatasa se std§ie pentru un ca§tig ca acestal --, acesteapucaturi vin de la curatia naturii si de la viataIndeiungatà In mijlocul sAtenitor nostri. Politia nowlincepe sA se amestece §i ea, oprind revarsarea pestrada a marfurilor de tot soiul, pe care mai ierinegustorii le trageau InIauntru cu prajina cand §tiauc5. vine supravegherea si pedeapsa; politaiul e unom tartar si simpatic, un Oltean care a facut Uni-versitatea din Bucuresti, s'a patruns de spiritulbun ce sufla tot mai puternic aici, §i e dintre aceia,din ce In ce mai multi, cari Infati§eazii adminislratia

V. NEAMTUL 133

romaneasca supt alta fag decat a lene§ului caredoarme, a stricatului care petrece §i a neru§inatuluicare sfantuie§te.

3. Ministirea Horaita.

O lunga mahala de ie§ire din Piatra, cu spitale,casiirmi mari, case razlete. O veche bisericà se pas-treaza langa o curte boiereasca de care s'a prinsruina §i lucreaza harnic. Apoi campul deschis Infocul de soare al lui Iulie. Trecem peste dealul Ba-laurului, care a avut Intaiu hoti In padure, apoipadure fara hop, iar acum, de oare ce se taie (sis-tem iudeo-roman: pana la cel din urma copac), arehoti fara. padure. Soseaua trece printre bogatele la-nuri de grau, gata de secere, ale Dobrenilor; Indreapta, valea se adance.,te 'Aná la albastrele liniiinalte ce Inchid zarea. La departan mari, sate ma-runte, cu cateva case In margenea drumului, cu

pline de oaspeti i cu monumente ale Razboiu-lui.$antwile §oselei, ca i margenile §i poienile padu-rilor, sant pline de albastrul §i galbenul florilor devara ce se ridica vanjoase. Cantonieri cu placa demetal 'la palarie rastoarna malddre intregi de cicori§i lumanarèle, care raspandesc murind un parfumlanced i trist. Altfel, drumul e pustiu, §i, In rariletrasuri ce trec, prafoase, descoperi numai chipuri,fArà interes, de Evrei arenda§i, cu nasurile de §oim.

Ca sa'. ajungi la Horaita, trebuic sà cote§ti la stanga,dupa un drum de douà ceasuri, Indreptandu-te spremunte, Intrand", cum se zice, In el. Roatele luneciimolatec pe cararu§a umeda, pe care o Impestriteaza§tioalme din ultimele ploi §i o taie de-odata o ¢uvitàde apa. albastra. Copii sant raspanditi pe paji§te,pazind vaci blande, scotocind maracinii dupa cui-buri §i. nand sa rasune desi§urile de tipetele desna-dajduite ale puilor gola§i. Un cioban batran Cu pleté

134 MOI,D OVA

albe de mitropolit 1§i strange turma ce se rasfiraInteuna dupa dulceata ierbii Inflorite.

La capat, e§ti Intamp;nat de pieratul unui co§de fierastrA'u. Drumul sure padure merge tot In WA-cani, prin care se ciocnesc rotile caralor ce ducbutucii supt ochii celor cativa Nemti cari sant spe-ciali§th exploatarii. i, pe ca'nd Mali se cAznesc lalucru, In aier liber sau supt §oproanele de lemn,Evrei batrani, jupAnese grase, cuptii" zgomoto§i iesedin casutele improvisate ce margenesc drumul. Cad§i acest fierastrAu, ca toatc cele din Neamt, e alEvreilor.

IndatA vedem In ce hal au adus §i padurea. Pote-cile de odinioara sant inlocuite acum prin urite dru-muri de gropi, de balti, de noroiu, prin care sestrecoara liniile suptiri de fier pentru transporturi.Butuci skit raspanditi pretutindeni, turtind paji§tile,oprind drumurile. Din desi§uri iese parechile de bolale carau§ilor, cari pentru multa lor truda au bauturade-ajuns, §i aceasta se cunoa§te. Cocioabe, In carepazesc mo§negi, sant injghebate din pari §i strujeni,ici §i colo.

Intinderi mari din vechea padure au cazut cutotul, crutandu-se doar copacul alb, de o valoaremai mica, pe cand tot bradul, chiar §i cel mai tartar,a fost hacuit de barda. Nicairi nu se Inalta vlastarenoua din buruiana deasa, salbateca. Numai ici §icolo cate un manunchiu de arbori crutati pentrudiva timp, inalti, drepti, mandri, amintesc ce ma-reata poesie a fost prin aceste locuri, acum fara demilk talhare§te pustiite de ldcomia barbara a Evreu-lui, ajutata de lipsa de interes a proprietarului §ide lipsa de gospodArie a Statului. Dar nici In acesteultime insule de padure nu mai zburatacesc pasarile,ascunse In adancuri pana la care securea mai aredrum.

V. NE kMTUL 135

Dupà sute de hopuri groaznice si paraituri ame-nintAtoare, caii scot trAsura la gardul mAnAstirii Ho-raita. Se vAd turnuri suptiri rAsArind de-asupra copa-cilor livezii dese.

MA asteptam la o clAdire din vremile bune alevechii arhitecturi: veacul al XVI-lea, mAcar alXVII-lea. Turnul de Intrare Insusi, cu o nespus deridiculA inscriptie, e cea d'intAiu desilusie. Mid aitrecut de dansuli te afli Inaintea unei mari bisericide zid, InAltatä abia la 1867 pentru a Inlocui unvechiu schit de lemn, cu cbeltuiala cAlugärului Er-moghen Buhus. Un rand de rosete In relief se desfA-surA supt coperemant; In folografii, ele päreau dis-.,

curi din vremea lui Stefan-eel-Mare. Turnuri multerAsar din coperi§ de-asupra zidului init si destul degros. inlAuntru, puslielate si putinA ingrijire.

De jur Imprejur, sanl chiliile. La multe dintredansele, gospodine stau la rAcoare, Mil nicio treabA,pe cand cAlugArescul sat se ascunde InlAuntru. Peunde panca femeiascA n'a iesit asa de compromi-tator la ivealA, rAsare In cerdac monahul, tanär Incele mai multe casuri, plelos, ochios, bärbos. Numaiun billran, care-si tarsie papucii, se amestecA prin-ire colegii mai lineri, si Incepe a da unele deslusiri.Staretul e un om cum se cade, care nu are Insu§inimic de lucru si nu sup'ärA, deci, nici pe ceilalti.Face cateva sticlute de apA de melisA pe an, si cuaceasta si-a indeplinit chemarea pe pAmant. CArtinu sant, decal cele de slujbl, iar ziare nu patrund.NoutAtile le acluc Jidanii de la fierästraie.

... Inaintea cdrora a cAzut cu totul taina pAduriisi se pleacd In adancA umilintà stearsa sfintenie amAnAstirii, unde s'a Incuibat dracul Lenii, cu fiiisili cari infatiseaza toate pacatele.

136 MOLDOVA

4. Ministirea Tazläului.

Ca sA ajungi din Piatra la Tazirtu, iei un drumpe care-1 §tie once birjar evreu din ora. Nu pentrurnAnAstire, la care nu merge mai nimeni, nici chiarcutare profesor de Universitate, plecat, acum &Ilyaani, In excursie cu studentii stii, cu cari a mancat, a'Alit §i a petrecut ca unul de vrdsta Ion Cine ar stasA caute acolo o amintire In piatrA a vrernilor lullStefan.-cel-Mare, o realisare de frumusetrt care a bi-ruit patru veacuri Intregi? La TazlAu este §i un sat,un sat mAricel, pe care putinA lume numai 11 caut5.;pentru afaceri sau pentru rAcoarea de varA. Dar este§i fierAstrAul din TazlAu, al Evreilor celor mari §1bogati, mare fierAstrAu cu electricitate, In care apetrecut §i acel profesor cu tovarii§ii srli de cerce-tAri... §tiintifice. D. Dienermann e mare §i tareacolo, cu functionarii sAi, cu instalatiile §i canti-nele §1 locuintile sale, cu rObii sAi tArani, pe eari-iplAte§te lute() monedA specialA, dienermannicA", pecare ti-o primesc numai cei de la cantina §.1 de laprIvAlia lui. Si acela§i Dienermann oche§te §i strAlu-cita, uria§a pAdure a TazlAului. SA fi tinut mai multo anumitA carmuire, sA nu fi avut concurenti Inpartidul lor anumiti brirbati politici", spiritul deIntreprindere al Dienermannului" ar fi sparcuit tota§a de IndrAznet §1 acest bAtran codru de copacialbi. 0 licitatie viitoare a rAmas Insl srt-i hotArascrtsoarta.

Deci pentru Dienermann, pentru fierAstraiele sale,pentru pAdurea ce va aveaf pentru aceasta e cunoscutTazlAul de rufo§ii birjari fArA guler din capitalaevreiascA a judetului Nearat, al muntelui rominesc.

Drumul se desfA§urA printre lanuri inguste, avindla dreapta §irul de Inaltimi care e pragui, treaptad'intAiu a muntelui. Cate o locuintA isolatA, o vilA

V. - NEAMTUL .137

modesta Sate nu se 'ad nici aproape, nici departe,pAna nu ajungi In Roznov, care e vestit Intru cAtvaprin aceia ca a fost mosia strasnicului colonel Roz-novanu, fost ofiter In garda imperialà ruseascaramas rusofil pe viatk acela care 0-a läsat caexecutor testamentar pe Tarul si a impus preotilordin reedinta sa sa pomeneasca Inainte de once altenume pe acelea ale menabrilor Casei impArAtesti dinRusia. Chiar längl drum e Intinsul parc In care seascunde casa si din care iese la ivealä cupola, firestede forma ruseasca, a bisericii-mausoleu. StApinä eacum vaduva colonelului, care a purtat numele, asade sträns legat cu renasterea noastra culturallpolitick al Cfimpinenilor.

Ne oprim, neapilrat, la carciuma, care e evreiasckprecum tot ce iese la stradii Cu ceva capital si oares-care Insemnatate e evreiesc alce. Fiind DumineckIncAperea pentru bautori e plin'ä; abia au loe pebancile de lemn bärbatii, de la flAcilu pilnA la mosulalb colilie, i, pe längl ei, nevestele linere i Wibus-tele. Toti beau, strigk se cearta sau cantk Cu ur-lete prelungj care-ti fac rau sà le asculti. La horitnu se gändeste nimeni; n'ai avea haz. Lumea pe-trece asa mult mai bine.

Treci acu.m pe un mare pod, urn i ubred, debârne prost legate Intre ele. Para acum nu s'a in-durat sà-1 iea Bistrita, care spumega dedesupt. UnEvreu, deosebit de trufas, Iti iese Inainte si strange,dupá un tailf destul de ridicat, gologanii nostri ief-teni, ca i, mai ales, cei strasnic de scumpi ai tära-nilor. E represintantul proprietatii, care e Intemeie-toarea i doamna podului.

Satele sint de tot rare, si In ele abia câteva CurtiImprejmuite Cu garduri de rAchità; unde ferestilesint de-a dreptul la drum, Evreul a gäsit cum sà sestrecoare, cu sau fara Invoireq Consiliului comunal.

138 MOLDOVA

Unul Cu sApcdta de mátasá pusá boiereste pe ceafávorbeste la portita Intredeschisà cu mai multi táranifalnici, din cari, Mt% Indoialá, fate ce vrea. Un altul,bátrfin, du barba imbielsugath, merge incet prin mij-locul drumului si, de câte ori intalneste un Wean,are sil.-1 intrebe ceva sau sá culeagá o lámurire de.la dânsul. Oaspeti noi; acuma zece, cinsprezece aninu i-ai fi vázut. IlLscoala din urtná nu i-a spáriat,si, de altminterea, spaima iese la acest neam totdea-una biruità In lupia cu lácomia. Mane, vor numipe primar si-si vor cládi sinagoge.

Si acum iatit-ne in marea pildure singurateck pecare o strábatem printre ciresii sálbateci, prin frun-zele ascutite ale cárora sticlesc micile bobite negrecu zama amará. Sá'nt atá'tea, bleat nu le culege ni-meni, si, de alminterca, nu e nicio mánástire demaici In apropiere pentru a face vestitele serbeturisi dulceturi de boabe din ele. Piimântul e várat deciresele cázute, asupra cárora bázá'ie vespile de atir,in tremuratul lor sirel i prevázátor.

La capát, esti In sat. Astrizi n'ai bánui ciità Evreimcse oploseste si acolo, in legáturá cu munca dinpáduri, care a tacut astázi. Nu vezi nici cal-di:11110cin care se risipeste iute toatá agonisita lucrátorilor.Nu umbra.' nici precupetii cari culeg tot ce trebuiepentru hrana orasului apropiat. Mergând la cei doipreoti, cu flori moldovenesti In grádiná, cu cártivechi In odilile umbroase, cu graiu frumos desprerosturile românesti ce se pierd, te-ai crede incá InMoldova cea ,buná, ale cárii crengi pline nu fuseseráIncá trase la pámânt pentru ca máni rAparete sali rupá toatá roada.

Cu preotii, cu Invátátorul, diruia dáunAzi i-a c.a.-zul unul din páretii scolii, en câtiva studenli aduside vacanta, ne suim cátre bisericá.

V. NEAMTUL 139

Turn lnalt la intrare, 'Moil Insd In multe privinti;zidul de Imprejmuire se tine Ina bine. Dar caseleegumenesti au edzut la pAmant, i ierburile sAlba-tece Indbusd ddramiiturile. Pe un tdpsan la mijloc,iatd biserica lui Stefan, discurile de smalt, tencuit

vdruit, cdrAmizile colorate, pietrele lucii, care Insilnu se mai vdd.

De si s'au astupat cadrele golice ale ferestilorlaterale cu se'andurèle de care se prinde un al doilearand de geamuri, de i s'au fdeut, acestea maide mult unele sehimbdri In pridvor, recunostiIndatd stilul: solid, mandru, cumpätat. Intri pe asalaterald cuprinsd In sdpdturi drepte si te gdsesti Inlocul unde cloud lespezi de piatrd de la inceputulveacului al XVII-lea acopAr morti din neamuljestilor, binefdedtori ai mAndstirii. Usa ee dd. In pro-naos e ogivalii, mdreatd, i, la dreapta ei, Inlocmaiea la Dobrovät, care e mai tdrziu, vezi prinsd ins-eriptia, cu delicata hirdinurire i Impleticire a slove-lor. Din ele se vede a acest ideas a fost Indltat Inph'mânturile pe care le ocarmuia feciorul cel mareal lui Stefan, Alexandru-Vodd din Back', i cd mes-terii au luerat la aceste ziduri, din ctildurosul IuliepAnd tdrziu In Novembre din anul cand Moldova ascdpat de primejdia polond, strivind ostile crliestiIn sangerosii eodri ai Cozminului.

Supt ogiva de piatril deasd i lucie se deschide o11.0 de lemn säpatd In flori de spin, prin adanciturilecdrora s'a pus coloare rosie. E un lucru asemeneain finetà cu broderia, cu tesdtura. Urmand margeneade sus a minunatei dvere. pe care mai ieri nu stiucine voia s'o care la Expositia din Bucuresti, literefrumos grd'untale dau anul: 1596, tocmai o sutd deani dupà zidire, i numele maistrului", Cozma.

Biserica Insdsi e goald. Nu ()data mani de jilfuitoriau lucrat aice. Si, cand calugdrii greci de la Sfantul

140 MOLDOVA

Mormant au fost siliti sd plece, ei vor fi luat ceiace mai ramasese.

Ie§im In lumind. Pe alma ce se vede rotunjitii ladreapta, ni se arata locul unde a fost stravecheabisericuta de lemn a lui Alexandru-cel-Bun, pe careStefan a vrut s'o Inlocuiasca prin zidirea lui depiatrd. Si, cand ne Intoarcem de acolo, iata sateniicu vechi plangeri pentru pdmant hrapit, cari-§i daujos palariile largi §i vorbesc sfielnic cu omul de laora, cu deputatul In care socot a pot prinde oparte din marea autoritale, cotropitoare sau indife-rentd, a Statului".

E. Ministirea Secu. Duräul. Pe Ceahläu. In valea Bistritei.

Birja" care ne va duce la Secu e o biatii mine,trasa, sau mai bine tarita, de doi cai cu coasteleInsirate: birjarul" e un baietan trist, care, ramasfara tata, §i-a Inhamat cei doi caluti de mo§tenire laun hleab de bri§ca, pe care a dat §aizeci de leiimprumutati de la un Evreu cu o suta douazeci lasuta camata pe an, §i acuma umbla drumurile casa ca§tige, ve§tejindu-§i tinereta nenorocità, cei doilei pe zi cari trebuie pentru hrana cailor i leul dincare se pot hrani, Dumnezeu §tie cum, mama §icei patru frati mai mici. Palidul erou fara nume tineobosit hamurile rupte, pe cand picaturile reci aleploii se tot Imputineazä In apropierea serii.

In margenea Targului Neamtului, o biserica noua §ilanga (lama o casutá lungareata, care poarta o firmacu numele lui loan Creangd. E o biblioteca a elevilornemteni de la liceul din Piatra. Cdrtile §i revistelesant a§ezate In builà randuiala, un catalog dupàmaterii a fost redactat de baiela§ul care e bibliote-car", §i el asigurd ca fel de fel de lume, §i chiartarani, vin sa culeagd aici Invdtatuta chrtilor.

Drumul e acela§i care duce §i la Manastirea Neam-

V. NEAMTOL i41

tului. De-o parte si de alta, Inaltimi Impadurite; Inmijloc, padurea cu nmnele contimporanilor mai multsau mai putin celebri. De pe crestetul si din vanemuntilor se ridica sfichiuri de neguri, care se rasu-cesc si pier In vazduhul ce se limpezeste.

Spre Secu se apuca la stanga, pe cand ManastireaNeamtului zace In vale. Te strecori printre pajisti in-florite sau pe margenea fanurilor cosite, care um-plu de balsam Intinderile. Cate un flacaias plizestevitele care pase In umbra salciilor Impleticite.

Cararea se face tot mai Ing,usta; rotile ciocnescboabe mari de prund si bolovani sfaramati, pe carii-au carat apele vijelioase; ele se cufunda ici si coloIn suvitele de apit limpede ce se risipesc, rapezi.In dreapta, In stanga, muntele se ridica drept ca otampla de biserica; In el se Infunda desisul de ste-jari si cate un brad viu sau uscat, sus pe Arad,de lovitura unui trasnet. Rare ori trece cate uncar, cite o ceata mica de tarani pletosi cu palariilelargi. Peste toate, amurgul umed arunca un zabranicde pace.

Grozava carare de pietre ascutite pare ea se In-fundii Intr'un zid Impadurit, cand, de-odata, o micaIntorsatura face sa se van. jos turnurile albe alemanastirii, desfacandu-se pe intunerecul stejarilor sibrazilor.

Intri prinlre sfaramaturile negre ale turnului dincare s'a aparat, la 1821, viteazul capilan Iordachi,Cu ramtisitile eteristilor. 0 carare duce de-a lungulzidurilor foarte limite, cladite din randuri neregu-late de bolovani lnegriti. Ea se opreste la un greoiuturn de Intrare, langá care egumenul a pus sa sefaca un parmaclac de lemn vapsit cu colorilc ungu-resti. Caii unei cete de excursionisti pase pe dambuld'inaintea turnului.

1 Mi se spun.e c piatra a fost pus l la adApost (1916).

142 MOLDOVA

Putine manastiri din tall vor fi avAnd o id-fAti§are atat de lini§lità, atal de seninA In ve-chime, alaât de cuviincioasA n decadenta, ca a-ceasta. Pare a n'ar fi fost si pe aici -atatea Intam-plAri vajma§e, pare a volintirii n'ar fi schimbatgloante cu Turcii i flAcArile nu s'ar fi r*idicat, acumaproape o sutà de ani, de-asupra acestor ziduri. Dejur Imprejur, cu pivniti, cu cerdace de-asupra altorcerdace, cu stalpi de lemn negru, cu chilii moarte,aleargA clAdirile care de trei sute de ani adlpos-tesc pe cAlugArii Secului.

Bisuica a fost prefAcutA foarle mult In afarri,§i- cu desAvAr§ire InlAuntru. OdatA Intrarea pe laturc§i pfiretele de fatadl trebuie sA fi avut liniile celorde la Galata, care e aproape din aceia§i vreine.De jur Imprejur, se desfkma §irul de zimti de suptacoperemani, ocnitile de sus, un brau tivit i el cu

rAndul de cAtre temelie al ocnitilor; altarul,pentagonal, avea acelea§i podoabe.

Pe urmd, s'a adaus un pridvor §i o IntrarefatadA, o ve§mantArie de-o parte §i o proscomidie,de alta, care stria liniile altarului. La IntAia vedere,vechea alatuire a bisericii se recunoa§te cu greu.

Inlauntru, totul e nou: stranele, sobele, icoanele.Ctitorii Nestor Ureche i Mitrofana, sotia lui, dormIn fundul unor gropi cople§ite de sanduri mucede,care se InfundA in dosul stranelor. Alti ctitori nusant mai fericiti: piatra ce acopere ràmàitile ma-relui Mitropolit Varlaam, care prin scrierile i prinindemnul s'Au a fost unul din binefAcAtorii neamuluiromanesc, se sfOrAmil de umezealii, §i nu s'au gAsit,In marele avant de clAdire In strane §i sobe, cativapari pentru o IngrAditurA la acest mormant 1. Pemarmura sepulcralA a Mitropolitului Saya cresc bu-retii din apa ce se scurge necontenit asupra ei. Pia-tra VlAdiai loan e pAstratA numai pe jumAtate.

V. NEAMTTJL

Dar odoarele au rdmas, si ele sant marea minunea Secului1. La hunina unei fAclii se desfac din umbravesmantdriei crucile de abanos argintate, aurite, stro-phe. cu pietre scumpe, pe care le-a dat, la lute-meiere, Nestor Ureche, panaghiariul de aur acoperitde sdpaturi mdiestre, pe care 1-a hdritzit acelasicelalt panaghiariu, care a lost lucrat In cea mai aleasiihim-bold de filigrand de aur din porunca lui Alexan-dru-Vod5. Dias, la 1621, apoi vesmantul lui Varlaam,strAlucitor din sutele de mArgäritare mdrunte, care-isant i tesdtura i podoaba, strdlucit sacos de cati-lea verde Intunecatd, cu Inflorituri grele i mari ins-criptii de aur In jurul gatului patrahirul aceluiasi,purtand, cloud câte doud In gros fir de aur, chipuride evanghelisti si de sfinti, Evanghelia, scump legatd,a Mitropolitului Ghedeon, si el Ingropat aicicare e o minune de artd caligraficd. Iar In paraclisse desfAsurd, nou-nout ca In ziva sfintirii, largulaier care s'a lucrat, din porunca lui Nestor Ureche,de o cAlugdritd din Constantinopol si a fost totdea-una cel mai frumos odor al mAndstirii2.

Noaptea e foarte 1initità, i, pe cand ploaia sescurge zgomotos de pe coperisul de labia si MALI-gile de la vite rdsund de departe, stelele scanteielimpede In adancul intunerec al boltii.

Trdsura mAndstirii ne duce a doua zi spre Ceahldu.E o amtà fArá arcuri, nevdpsitd, primitivd cat sepoate, dar trasd de doi cai buni. Santem asiguratide (loud lucruri: cd vom ajunge de sigur i cd vomfi scuturati cum nu poate sd fie scuturatti mai multo fiintA omeneascd.

am si fost. Rdsuflarea noastrd a cdpiilat un1 Din nenorocire le-a ing,hitit Rusia Soviclica, In timpul

Marelui Rdzboiu 1919 .Uncle din odoarele de la Seca au fost apoi furale (1916).

144 meLboVA

ritm deosebit, un ritm de sughituri nebune; dintiinostri au clintlnit ca jute° zi de Iahuar; manile sipicioarele noastre Etu fost mutate In dreapta si Instanga ca niste betisoare; vorba noastrA s'a rupt Inganglivituri neIntelese. Toate grrunezile de prund, totibolovanii pArlisiti, toti coltii de stâncA crescuti Indrum au produs neuitate vibratii In oasele noastre.

Dar frumuseta tinutului ce stribati rAscumpArisi aceastà strivitoare osteneali

Lasi drumul Mangstirii Neamtului si apuci inainiespre Pipirig, unde se gràmidesc mai InaIti muntii,pe cari acuma li lumineazA soarele vesel. Un gardde lemn Incunjurà, In dreapta, cerbAria Statului",ai cirii locuitori sant undeva in cele mai adincidesisuri si n'au de loc curiositatea striiinului. Treecativa tiirani cu cojoace cusute In flori, cu itaristransi, cu opinci; fata lor energica si frumoasti eumbrità de pAlArii largi; pletele lungi se desfasuriin vant. prancele In hainele de Duminecà au tul-pane colorate, cojoace de acelasi fel sau cAmAsi cusutecu arnice negre la piept, la umIr si la maneci, briierosii si o singurA catrintA cärilmiiie cu dungi Inlung, mfirgenità cu alte dungi negre si rosii; picioa-rele sant InfAsurate In panzA groasa si se pierd Inopinci cu varful ascutit. Copiii sant foarte drAgitlasiIn hainele ion, care sant aidoma ale pirintilor.

La cantorr se vinde branzi, pastrami si pineveche. Un Neamt, cu toate documentele la Indrtmankcerseste pentru eine Familie" pe care singur o alert-tuieste, o familie betivl !, arAtandu-si piciorulbolnav. Din pAduricea apropiati 'Isar trei Tiglinusi,cari schiaunI ca niste cAtei aruncati: Neamtul lipune pe fuel, declarand cii sant mai rii deeat hotii",pe cand el are eine Familie" si nu-i ajung ceidouizeci de bani ce i s'au dat.

Indati Incepe satul Pipirig, si merge, si merge;

19

V. - NEAMTUL 145

da um Camp Lung ce este: de o parte si de alta santcase destul de r5.0 cladite i Ingrijite; coperisul de

veche se stramba In toate partile, paretiisaint WO din loadbe oranduite cu cat mai putinecuie Intre cei patru stalpi de butuci; ferestile sant delot mici si nu se deschid. In loc de garduri de nuieleau aici zaplazuri de scanduri neeg,ale, prinse

fier. Curtile se vad goale: abia din and Incand cate un lan sarac de popusoiu. Case nouà nuzaresti nicairi.

Inca putin, i muntele lui Patru-Vocla se Infati-seaza In stralucitu-i vesmant de brazi seculari. Ca-rarea se furiseaza printre desele, inaltele trun-chiuri, de Cate douazeci-treizeci de metri, de pecare crengile se desfac grele de ace verzi, ca nistémaned de preot care binecuvinteaza. Trunchiu langatrunchiu cat cuprinde privirea, iar, sus, nemarge-nirea frunzelor tari, lucioase. Padurea rasufla blandprin usorul \rant Incarcat cu miros de rasina.

Singuratatea e deplina: nido pasare nu zburata-ceste prin frunzisul Intunecos; lighioile taritoaresaltatoare ale paclurii s'au ascuns departe de dru-murile tuturora, Numai, din poiene, greierii beti delumina canta focos.

Cate o casa albit de paclurar, cate o ceata decppii frumosi cari se uita limpede din margeneaclrumului, Apoi coasta se pravale prin bolovani panala cutare sipot rece, care salta din stanca de cremeneneagra si lude.

Pe aceste drtunuri a zburat ca vijelia, mânat degroaza mortii si de dorinta de a vedea pe ai sai,adapostiti In Ardeal Petru-Voda Rares, Domnul tra-dat i paritsit de cei din urma tovarasi ai nenorocirii

Pe atunci numai poteci salbatece brazdau co-drul nemargenit, i brazi bogati In frunze adapos-tiau i ascundeau pe drumet. Schimbat de haine.

146 MOLboVA

hamesit, rupt de oboseala, purtatorul pribeag al Co-rtlanei moldovenesti fugia inaintea Turcilor. si a boie-rilor Intelesi cu dansii.

Drumul se rupe In adancuri de vai, samanate cupietrele pe care le-au adus apele furioase. La capa-tul acestor vai salbatece, Impanate Cu casute si bor-deie tiganesti, Bistrita trece supt maluri inalte. Ece`a mai märeata din apele Moldovei, larga, adânca,limpede, strdlucind din toti solzii de ardeSie. Pealocurea o Incarca plute aspru Incheiate, care seodihhesc, asteptand plecarea. 0 piatra inalta, caresamana Intru catva a cruce, rasare din verdeata,de-asupra raului repede: dracul, spune povestea, avrut sa rapada In Bistrita aceastá farama de stancl,dar l-a apucat ziva, si nicio putere omeneasca nupoate clinti de acum povara pe care a lasat-o Inloe Duhul rail, trasnit de lumina soarelui.

Satul de langa rail se chiama Calugareni; fiindcae Dumineca, satenii sant adunati la crasma, pe careo tine un Evreu. Negustorul a deschis oaspetilor maibate odaile sale: grant In haine albe, tarance Infote rosii si negre stau pe scaunele acoperite cu cit,supt cadrele cu cromolitografii; se ridica pentrua bea unul In sanatatea celuilalt si atunci se ieauIn brate si-si strang voiniceste manile. In alta odaie,bazaie cobza, si parechi joaca foarte cuviincios undant de munte. lar, In odaia de spre drum, oamenimai saraci, carora li se Inseamna pe parete datoriade bautura, si Tigani flendurosi se bucura si ei deDumineca odihnei. In accasta multime asa de re-servata, cu tot dantul si cu toata bautura, face ociudatd impresie ivirea unui domn cu pasul greu,vorba aspra si cautatura stapanitoare, care mergedrept la oglinda, se priveste multamit Intr'Insa si dascurt instructii Evreicei: e un German asezat In tail.,care pregateste o excursie.

V. - NEAMTtJL 147

Ceva mai departe, laqi malul Bistritei, §i Bistri-cioara Ingusta iti alearga acum supt ochi, cu acela§imers i aceia§i fata ca i puternicul rau in care sevarsä. De la Rapciuni, un mare sat foarte curat,cu frumoase livezi §i case bune, pe laturile unei§osele largi, te urci spre Durk'.

E o lunga vale, stransa intre Inaltimi sa.'manate cucopaci i vechi case de munte, un Camp Lung iara§i,pe care-I taie o sfoaril de apá ce galgaie pe pietri§.Pe un deal se vad trunchiuri de brad curatite, §io linie de fier se urea spre fabrica de cherestea.In racoarea serii, aromita de florile fanului cosit,drumul se Infunda tot mai mult spre intunecatulparete de munti. De-asupra unui varf care Intrece cucalva pe celelalte, sta o cununa zimtuita, de piatragoala, sura: acesta e Ceahlaul.

Tot casute de lemn negru, In curti marunte: spreuna din ele se Indreapta o biata Wawa nacajita,care cere un loe In trasurä pentru baieta§ul eitata, pe care 1-a batut un frate vitreg ce ravne§tepartea lui de mo§tenire; din alta iese desnadejduitedouà femei care se plang de preot, pentru ca nuvrea sá ingroape fara taxa pe o nenorocita.

Acum, santem pe coasta muntelui, In aleia tacutaa brazilor batrâni. Cea d'intaiu deschizatura In zidullor verde cuprinde schitul Duraului.

Schitul vechiu, §i nu prea vechiu, a fost In-locuit cu o cladire noul, In veacul trecut. Bisericaaceasta alba, cu coperemantul de §indila neagra, eIncunjurata de casute curate, In care locuiesc cábu-gáil §i oaspeti din ora, In frunteacarona sta. ocrotitorul Duraului, d. Gheorghe Panu. Laun loe §i vazute de departe, ele alcatuiesc o pa§nicainsult', In mijlocul oceanului intunecos al brazilor,cari suie Invalma§iti, ca o oaste de mii de suliti, spreOrful de stancl. Vantul, Incarcat cu miros de raOrta;

Id g MOLDOVA

al muntilor adie rece In clipa cAderii noptii Cu stelevii. Iar clopotele turmelor atipite sund. dulce, §i izvo-rul riimas singur I§i §opte§te cantecul ve§nic.

Des de dimineatd, ne ghtim de suitul muntelui.Peste culmi zac neguri lAptoase, din care nu se

mai alege nimic. Singurá paji§tea cu raffle de floriinalte mai rdsare lnaintea codrului, §i la acest ceasa§a de vreme cosa§ii s'au apucat de lucru, culcandpale groase. COI-area spre varf se deschide Intre braziprintr'un revArsat sOlbatec de bolovani pe cari i-aprObu§it parAul de munte, creatorul drumului shpat.

Pacea brazilor ne InvOluie: nicio razA nu rlsbateprin atatea trunchiuri ce se IngrAmOdesc §i se IncalckIn adancurile negre zac bAtranii §i Invin§ii, tAindpiezi§ calea cu crengile uscate, negre, para ar fitrecut prin focul dogoritor. 0 luminl nehotArità, In§e-lAtoare plute§te In stramta 6.'1-are.

COlAtorul nu merge aici, el se lupt6. In calea luistá terna umedA, cleioasà, care luneck prundi§ul cese rostogole§te supt picioare; e blagoslovitO piatrace iese la iveall din loe In loe §i face ca o scariineoranduitO pentru duhurile ware, sOltOrete alemuntelui prOpästuit. mima bate puternic, gatul seusucA, sudoarea scaldd. fruntea §i mu§chii para serup In avanturi.

Oboseala te opre§te in loc. De jur imprejur, niciunzgomot §i nicio viatd. Palatul farmecelor zace lucre-menit. Numai din cand In cand suflarea vantului tre-ze§te In aceastá uria§A alAutä un sunet ca al mrtriiIndepArtate, sau cate o cascadá fo§ne§te mAtAsos Infundul prOpdstiei. ipote revarsA grAbit o al:a caghiata, care taie dintii de durere cand se ating dedansa.

Priveli§ti se deschid din loe In loc, rOsplAtitoare.

V. NEAMTUL 149

Zeci de culmi marunte Iti stau supt picioare, cucolturile lor de pddure §i covorul lor verde; crestaturiarata mersul raurilor §i paraielor; case albe se in§iraIn margenea vailor; cate un coperemant stecle§tesinguratec.

De la o vreme stanca rasare prin brazi, cari seraresc Intaiu, apoi se mic§ureaza ca ni§te tufi§e Im-bacsite, pana ce, la urma, sus de tot, ei sant numaiun covor paslos, frate bun cu mu§chiul, mântuit §iel cu §fichiuri verzi §i frunze ascutite. Atunci, pelaugh* dansul, nu mai sant decat buruienile inaltimi-lor: clopote umflate, albastre §i vinete, potire mdruntealbe, mierea ursului cu floarea batuta, ferega din-tata ca un pieptene. In cate un colt de stanca seascunde edeltveissul, cu floarea alba, moale, ce paremoarta.

Muntele nu e durat din stanca, ci din acel amestecde pietri§, din acel conglomerat cu graunte mici,albe, care se desväle§te de ()data, la cate o surparea vegetatiei. Piatra goala, trista lespede surd, e unadaos, o podonba mareata. Ai zice ca ea a fost adusàde departe, ri licata §i cladita de mânile unor fiinticu puteri nemargenite, a cfiror opera a fost dära-mata Intr'un mare cutremur risipitor de luni. Parecà deosebe§ti trei randuri de zid, la Inaltimi deosebite:dintr'unul au ramas colti, din altul un larg paretedrept, din celalt, tocmai sus, franturi de turnuri,cum nici pe a cincea parte nu le poate cladi omul.Acolo e, dupa vre-un stravechiu altar al PrecisteiNascatoare, Panaghia, massa de piatra In jurulreja, din cele patru parti ale lumii, se lupta vanturile.Acum nu se mai vad de jur Imprejur decat culmicuratite de once amanunte, de once deosebiri, cazanealbastrii rasturnate In §ase, In §apte §iruri §i batutede bruma fumurie a departdrii.

Iar, la intorsul spre poale, in caldura §i in puter-

150 MOLDOVA

nica luminá de dui:a amiazi, privelistile, adinioareaasa de severe, de pustii si reci, par numai o veselie.Florile Imbalsameaza toate, si fluturi albi zboara sille caute, afinele negre, ca niste nasturi marunti,rodul celor mai mari Inaltimi, chiamil la o hrandracoritoare din mijlocul foilor lor lucioase, ce se In-tind pana departe, ca o retea. Rasina pleurà miro-sitoare din trunchiurile dogorite ale brazilor. Razelese rdsfrang In apa de argint a sipotelor, langil carevitele suna din talangi. In colturi de adapost, excur-sionist au aprins focuri rosii pentru mancarea deamiazi. Baietii cari au Inehiriat cai drumetilor va-neaza prin scorburi edelweissul, catara'ndu-se ca nisteveverite, sau pandesc fragul, zmeura, ascunse la pi-cioarele brazilor.

Si, cand ai ajuns jos, campia Inflorita aromestenebuna, freamata, fosneste si canta prin aripile fleas-tamparate ale sutelor de greieri, cari proslavesc bi-ruinta zilei luminoase si calde...

Bagajul nostru, geamanlanul rosu, geamanlanulnegru si cutia de pillarie, credinciosi tovarasi, arside soare, batuti de ploaie, pa'tati de praful multordrumuri, se leagana pe spinarea rabdatoare aunui biet cal slab, pe care-1 tot indeamna Inainte,tiind pusca noastra In manä, o tabulà zbarcita, darplina de putere, care se dovedeste a fi in stare&A salte pe un ulnar tot acest bagaj. Mergem In urma,prin padurea Duraului, prin casele satului sarac,printre livezile de pe coasta muntelui, pe supt ruinade caramida rosie si bolovani suri a bisericii de laPalatul" lui Mihai Sturza, cumparatorul Hanguluisi al Intregului tinut pana la granita Tulghesului;trecem pe langa linia ferata a cherestelei si, straba-land, pe alaturi de drumul carutelor si carelor, opoteca de sat, care desparte curti oale si tacute, slim

V. - NEAMTUL 151

tem de vale, la Rapciuni. Aici asteptam vehicululieften, trasura care duce pentru cinci lei de persoana'Ana la Piatra, diligenta ce vine de la Borsec, statiade bai ungureasca dincolo de pasul Tulghesului.O cautarn la o casa de Unguri emigrati, cari nivorbesc In limba lor parca ar fi lucru firesc s'o§tim, apoi la daramatura umpluta cu fan, unde seschimba caii, de aici la Curte" §i la un fost hangiuevreu, care maraie manios din odaia unde doarmela opt ceasuri somnul unui bogatas, si, In sfar§it,la curatul han al lui Lacatu§u. De aici vedem Indatatrecand trasura, cu totul piinà de lazi, geamantane,cutii, pàlthii, mustati §.1 favorite, supt comanda su-prema a unui conductor galonat, care ni trimeteinteun gest condoleantele sale.

Norocul eàlàtorilor cari nu mai incap In trasurapublica din toate zilele sant caii taranilor, cari au,pe langa aceste harnice dobitoace, cu mai multabunavointa deck carne pe coaste §i cu mai multahrana de harapnic deck de ovas, de orz sau deMn, si cate o caruta farà arcuri, lugubra amin-tire!, sau cate o trasura de dar din partea vre unuivechiu stapan. Noi gasim la un mosulet slab, cu ochiicenu§ii blanzi si buza rupta, un docar spalat de ploisi uscat de soare. Batranul merge acasa, se ceartacu baba, aduna chingile si hamurile unul eke unul,prinde caii, li trage un hiciu de Indemn §i incepedruinul, gata de povestile cele mai felurite despreoricine aproape, dici a cunoscut multa lume In cateun colt al vietii sale de vi%itiu boieresc §i de birjarIntamplator.

Prin minunatul tinut al muntilor Impaduriti tre-cem Incet-incet la Hangu, la Buhalnita, cu frumoa-sele case risipite, la Bicaz, cu cladirile cochete aleAdministratiei DomeniilQr Cuoanei, cu teatru popu-

152 MOLDOVA

lar, cerc de lectura, farmacie, o frumoasa vilaocol silvic, §coala elemental-a de meserii, lucranddupa comanda pentru satenis cu plantatii de brazipe laturile drumului, ca bere neagra de Azuga la ocra§mà cu douà randuri. Apoi Tarcaul, lndelung des-fa§urat In vale, cu muntele ski de piatra masiva,care se sfarma In cariera §i se arunca pe coasta, Cufierastraiele mari ale societatii Gatz, CompAniaGhetu", lamure§te mo§ul , care acopar de scanduriun mal Intreg §i trimet §iruri de cara pe §oseauala capatul careia se afla Piatra.

Pe tot acest tinut minunat, stapanul, podoaba, viata,mi§carea e Bistrita. Mo§ul ni-o arata Cu mandriè:Ghistrita", §i da din cap fudul cand Ii spun ca numai este In tara un rau ca dansa. De ardesie po§o-morlta In umbra, de catran cand prelinge radacinilebrazilor §i stejarilor, de smarald lntre poiene, deargint In Imbrati§area focoasa a soarelui, ea nu fuge,nu se strecurà, nu curge, ci Inainteaza maret, Cutoatà mica ei adancime din vara secetoasa, plute§teregal supt straja muntilor. Cale nu se tin de (lama§i nu vin de la dansa, Imparaleasa vaii farà pareche !Patul acesta larg de prund ea 1-a rasfirat In clipeleei de manie, fierastraiele acestea ea le mica Inparte printeo ramura prinsa din fuga; plutele acesteaa§teapta impulsul ei, In ziva când se deschid sushaiturile, marile deposite ale raului, §i un val pu-ternic se anima, mirand lo ate In pornirea lui nesta-'Anita. Si tot In ea cauta ciutele, la ccasuri adanci§i tacute de noapte, baulura lor; tot in ea se raco-resc din zbor rândunelele ce trag prin vazduii ter-curile lor elegante; tot din ea 1§i culege apa In pumnisateanca voinica, aplecata spre unda, §i In ea zburtla,Inteun cuget curat ca apa Insa§i, copiii §i copilele,fläcäii§i fetele satelor.

Sus, pe malul inalt, trecand podurile de lemn

V. NEAMTUL 158

grite de pAcura, sprijinite pe pile umplute cu prund,hbinArind de pe un term pe altul, fuge §oseaualama, al aril drum nou atal' la de cursul foartevechiu al raului. Margeni de piatra §lifuita, pAreticari sprijina dealurile, parmaclacuri care opresc ca-rale lAsate sti mearga In ne§tire, podurile trainice§i frumoase fac din acest drum unul din cele maimandre ale tarii.

Mari pricepatori ai frumusetii, Domnii cei veehiai neamului nostru, §i-au lnsemnat evlavia pc ma-lurile Bistritei. Ici §i colo, pe InAltimi, acolo unde Inalte tAri stau panditoare castele de prada, privi-gheazA aici ltica§urile pa§nice de rugaciune, pe carenumai neIntelegatoarea vreme noua le-a Instrainalde la menirea lor.

Pangaratii arata de departe un pal-de alb, Incunu-nat cu un ro§u coperemant de table §i Intrecul de unputernic turn de biserica. Patrunzi la manastirea deodinioara printeun drumu§or de tara intre casute§i campii mirositoare, de pe care, In lovituri decoasA ritmate, se dau jos florile Inalte ale fanului.Un sui§ rapede Incepe, samanat cu prund bogat, interna lutoasa. Soldati In bluse albe pazesc la poarta,pe cand altii, cari au fAcut schimbul, se coboarala vale, cantand din plamanii intin§i credinta (: tilorpentru Maiestatea Sa"1.

Intre clAdirile noua §i cele vechi, prefacute, carese mai cunosc numai prin grosimea stramicti a zidu-rilor, printre salde de dormit, de mancal, de lucru,spAlAtoriile §i bucatariile osanditilor, cari sant totirecidivi§ti, recidive", §i parlsesc Cu durere tem-nita, InsA hotariti sa se Intoarch rapede la sanulei , abia se mai vede bisericuta lui Lapu§neanu.

1 A trecut pe acolo si un spilal de soldati, si amnia di in-neste ruina (1939).

154 AIOLDOVA,

Tot ce a fost zugräveala, piatra de mormant, multeodoare chiar s'au dus, dar ciudata alcatuire a vechiiclàdiri a ramas neschimbata. Pe o u§5. de piatra cuciubuce, intri Inteun foarte mic pridvor, §i de aici, Inloe sà urmeze mai departe,rotunzindu-se In abside §iincheindu-se in altar, biserica se Indoaie In unghiudrept. O sprijina contraforturi puternice, prin care sedeschid ferestuice frumoase.

O scarä de piatra Invartita, In care te Inabu§aaierul de putregaiu, murdarie §i parasire, duce lao a doua biserica, supt pamant, pe care o lumi-neaza slab dota fere§ti scunde. Astazi aceasta bise-ricuta nu prime§te alti oaspeti decat pe osanditiia caror viata se mantuie aid In inchisoare §i caritrec apoi la tintirimul din deal, intre paji§tile defan Inflorit.

Bisericanii se ivesc, insula alba. In bogata ver-deata a muntilor, la locul unde se Intretaie douaculmi. Drumul spre aceasta Inaltime porne§te multmai departe spre Piatra, din alba osea larga. Elurea Intaiu culmea prdpdstuita, de pietre galbene,ro§ii §i negre Infipte In haul sterp §i gol. Barieralemn taie calea; curti tdrane§ti singuratece, Incun-jurate cu rachita, se vad arare ori In pustietateadogorita de ar§ita prin care trece, tot mai sus, obo-sitorul drum sapat. Nici §ipotul de munte, nici putuldealurilor, nici fântana §esului nu racoresc pe dru-metul care nici nu-§i vede tinta, ci descopere Inainleaceia§i §uvita galbie a drumului.

In sfar§it o padure rara cuprinde de amandouäpartile, (land umbra, racoare §i frumuseta. Siint totarbori de dealuri, Inalti, vechi, printre cari nu seamesteca Inca bradul pe care-1 cresc pepinierele ceimpaduresc codrii Imputinali de exploatatori. O i-coana e prinsa de un trunchiu Fang o casuta: acolo

Bisericani, Neamt.

AstAzi e un spital ge lubereuloli (1939),

V. NEAMTUL 155

Maica Domnului a iesit In calea staretului Iosif, celd'intaiu ctitor al Bisericanilor, i l-a lntors lnapoispre menirea lui.

Indata se vede si manastirea.Aici a fost panà daunazi alt penitenciar, i cladi-

rile acestuia, cateva locuinti razlete si marile lo-cuinti centrale se acopar de plantele ruineii. Curteadin liiuntru, spre care duce un calugar salbatacit,cu privirile sfioase, e un raiu de flori Inane, intrecare se desfac potirele rosii, foarte rare, ale zme-oaicei, cu o petala suptire, mai mica deck celelalte.

Prinsa In ziduri mai noua, biserica alba a suferitreparatii Insemnate In veacul al XVIII-lea, fiind man-tuita In 1786. Dar liniile arhitecturii d'intaiu, dinvremea lui Stefan-cel-Tanar, nepo tul de fiu al celuiMare, stint desavarsit pastrate. Intrarea e pe mar-gene, uncle, de-asupra U11 cu ciubuce de plated carese taie In patrate i dreptunghiuri, o pisanie nouaInlocuieste pe cea veche, pierduta. Fatada o alcatu-ieste un puternic turn, strabatut de douà feresti sa-pate i sprijinit pe doua zdravene contraforturi.Ocnite zimtuite, razimate pc un ciubuc Incunjurätor,aleargd pe paretii bisericii i fac un brau intreit Mr-nului de stapanire. Spre altar, zidul se taie In un-ghiuri ascutite.

Trei calugari, dintre cari doi sânt i preoti, tra-iesc In preajma manastirii decazute, adevarat pa'n-gArite" prin salasul hotilor si parasite. Si totusi odi-nioara, In veacul al XVIII-lea, care e vremea de sill-lucire a Bisericanilor, ce multime de Inchinatori lo-cuiau chiliile!, i despre aplecarile lor spre cartedau marturie cartile slavone serse cu maim celormorti de demult, care se pastreazil Inca In pridvor.

Manastirea Bistrita se ascunde In asa-numita gull

156 MOLDOVA

a Bistritei" In curare unghiu tilränesc simplu, putinla stfinga soselei, atunci cfind ea mai are numai unchilometru pdnd la Piatra. O vezi abia cfind Intriprin bolta marelui turn vechiu, In care se mai afldun paraclis sdrdchcios. O curle largd. bogat lumi-natd de soarele lui Mlle, e mdrgenitd In stdnga decdsute si de locuinta, noud, a staretului. In fund, seafld vechile case domnesti, drese i prefdcute In bi-sericd, i aceia astdzi goald, despoiatd, de Stefan-cel-Mare, la 1498. Caracterul acestei clddiri e neobis-nuit; de o parte puternicul turn sprijinit pe cele cloudcontraforturi, ca la Sf. loan din Piatra, i strdbdtutde cloud feresti sculptate, dintre care cea mai marepoartd un desernn nou de eiubuce Intretesute; unmdzgdlitor a tdmAnjit la 1849 niste chipuri pe carele-a calificat de: Stefan-cel-M are si Petru Bares, MariaDoamna si Elena Doamna, tictorii" bisericii. Dealtd parte, la stdnga, o clddire cu cloud rfinduri; Incel de jos sant deschise cloud uscioare, pe cdnd celde sus are, pe langd un brdulet Indoit, supt copere-mdnt, sase ocnite, pdtrunse de cloud feresti si de ousa Cu un balcon de lemn, nou, i ase sdpdturitriunghiulare In zid.

Biserica Insdsi stà la mijlocul curtii. Ea a fostcldditd In vechi timpuri de Alexandru-cel-Bun, care-iva fi dai chipul ctitoriei sale de la Moldovita, biseri-cuta micd, dar cu stresina mare. Domnescul patriarhal Moldovei a astrucat aici oasele Doamnei sale An.t,zisd Neacsa, mama mostmitorului ski Me, ;;i. totaici a ldsat sd i se coboare si lui trupul dui:4 moarte.In mdna dreaptd a camerei ctitorilnr se vede siacuma un mormant inalt, sdpat frumos pe lature cusculpturi ornamentale gotice: acolo zace, de sigur,Alexandru, Cu toate cd pe urmd s'a fdcut loc In ace-

mormant vdduvei lui Stefan Ldcustd, DoamnaCneajna. Stefan-cel-Mare puse o noud piatrd pe mor-mAntul Doanmei Ana, dupd care se nurneste pInd

Doamna a fost astrucatA acum cativa ani la Solesti,acest mormant va ramitnea pentru lotdeauna gol (1916).

V. NgAMTUL -87

äsfàzi Doamna satul din apropiere. Petru rikre, go-nit de Turci, a trecut pe aice, venind din Piatra,lacrami de durere i manie au curs din ochii luipe lespezile sfinte.

Poate ea, In aceste tulburäri, vechea biserica seruinase. Alexandru Lapu§neanu, ajungand Domn,nu uita pe vechiul i marele Alexandru dur5. omandra biserica nouà In locul unde statuse manas-tioara strdbunului. Cladirea samana Intru toate cumanastirea Slatina, cealalta oper5. a Lapu§neanului.Aceia0 intrare laterala. prin usa sculptata, langà carese afla pisania cu bourul, stramutata acum mai sus,la o reparatie. Ace1a0 pridvor captu0t cu morminte,care da, printr'o minunata u§5., ale carii ciubuce,sculptate la basa fiecare In alt chip, se Incruci§eazasus, In pronaos, i aceia0 odaie a ctitorilor. Si zu-graveala e Impartita In ace1a0 fel, dar ea a suferitIn timpuri mai nou5. schimbari hotaritoare: numailurnul suptiratec mai pastreaza urme din vqmanlulde sfinti al vechii biserici.

Acum mausoleul lui Alexandru-cel-Bun e 15sal Inparasire. Doar cativa particulari se interescazà dedansul, 0 In micul cimitir se vede, intr'un grilaj defier, lespedea de marmur5 pe care se va scrie nu-mele acelei femei sfinte care e vaduva lui AlexandruIoan Excursioni0ii din Piatra nemerescaice. lar locuitorii statornici sant vre-o trei-patrucalugliri, al caror conducator se intituleaza cu ami-raciune: egumen 0 servitor".

6. Rizboienii.

Alai deparle, pe §oseaua pratoasil care duce de laPiatra spre Nord. Peste (-Alva timp, un sat se rasfirape povarni§ul unui deal, cu multe casute albe i livezi

158 M.oLDOVA

mari. 11521eatà, o biserick pärand foarte veche,, ri-dica turnulete vklit nouA, §i, lang5. dansa, iath, lntreIntre arbori, Curtea, care se pare locuith, ceia cee rar In aceste locuri unde marea proprietate efec-tivii, stand la tat-A, conducand munca, dând exem-plu de gospodärie §i de culturä, de viata socialämai inaltä, nu mai e de f at o amintire ce rAtAce§teprin ruine In cate un colt al cArora s'a cuiblritEvreul.

'AsAm drumul mare pentru a cAuta biserica veche.Un preot voinic §i rumAn ni spune cä. santem Inerbe§ti, uncle a fost pe vremuri Inainta§ al situ §i,

tot odatd, dasail al copiilor satului, cel care era shfie mai thrziu Melchisedec, episcop de Roman §iuna din luminile Bisericii.

Inleo livadà mare e a§ezath' zidirea batranä.. Are,afara de acele turnulete care sailt adause duph ash-milnarea bisericilor de lemn din aceste tinuturi, multealte prefaceri §i peticiri. A§a, e, de-odata, mai noumasivul pridvor peste care se ridicä §i clopotnita.In total 'frisk cu toti anii de rarhsire prin care atrecut, biserica pilstreaza stilul ei originar. 0 fru-moasà inscriptie pusA astilzi pe páretele din fatA, pecand ea se afla, de sigur, la inceput de-asupra u§iilaterale de intrare prin stanga, pomene§te pe Vasile-Vodil Lupu. A lui a fost aceastä. mo§ie, Incà dinvremea cand era numai un boier ambitios §i unel-titor. Sfintirea lAca§ului s'a facut pe vremea candVasile era aiskorit cu sotia lui moldoveanch, Tu-dosca, §i n'avea alti urma§i deck pe fiul loan, co-conul" cel slab de inchieturi, menit odatà sh fieDomn muntean, dar care s'a stans jalnic la Constan-tinopol, unde fusese trimes pre atutare.

Averea lui Vasile-Voda s'a impArtit dupà rästur-narea din 1653. Serbe§lii au ajuns In mana Cantacu-zinilor, adec5., fhrà Indoialh, Inthiu In a bogatuluiIordachi. Peste o suth treizeci de ani de la mute-

V. - NEAMTUL 159

meiere, era aice Ionita Spritarul, fiul luí Toader, §iacesta se simti Indemnat de evlavie sa. Tacit din nou,aproape a§a cum e astazi, cladirea darapanata. AcestIonita, care teal 0115. In preajma unui veac nou,e Canta cronicarul, care a Insemnat desfa§urareaDomnilor fanarioti din vremea sa, pana la 1774,§i care, la batrânete facea stihuri luatoare In ras,fail sa erute pe insu§i Vladica Veniamin Costachi,un var al sau, caruia Ii amintia de o oarecare Mar-ghioala. Pe mai toate cartile de slujba mana luiIonita Canta a pus leatul §i iscalitura lui frumoasa..

Un Ilie sau Ilisau Canta a fost urma§ul nouluictitor In Curtile de la $erbe§ti. De la dansul vincei doi printi", pe cari-i pomene§te un monumentfunerar din cimitir, unul mort In strainatate §iadus de pe acele deptu-tate plaiuri pana aici. 0 sta-bile de piatra, ciudat §i. grosolan Waal, Infati§eazape princesa" lui plAngând razimata de stAlp.

O cruce de la Spatarul cronicar, un vechiu po-melnic cantacuzinesc mai fac parte din bogiltia bi-seticii din sat. Un medic ,i profesor universitar, d.Riegler, e acum stapAnul mo§iei lui Vasile Lupit §ia Cantacuzinilor, care a scapat astfel de a trece inghiarele jidove§ti, pe aici deosebit de ascutite.

Abia ai ie§it din raza .Serbe§tilor §i alt turn seridica la stfinga dinteun grup de case cufundate.Alei largi cu copaci vechi duc liana la Curti albe,care se ascund inteun minunat parc stravechiu.Indata se vede Insa ca gospodarii s'au dus de acolo,din satul CArligilor. Buruiana cre§te biruitoare Ingradina de flori, copacii jalesc neingrijiti, geamurilepalatului stint sparte; intr'un ungher numai se simteviata: ni§te domni§oare evreice sant la fereasta, §itrasura, cu un frumos taran pe caprii, a§teaptá perepresintantul stapAnirii noua, un nighistor", carepoate fi obraznic, dar nu §i impunator.

UOLDOVA

Un preot bdtrin, uscat .5i dArz, care trdie§te singd-ratec Intre roiurile albinelor sale, ni aratd biserica.Vedem rdpede cd ne-am Inselat In ce prfive§te ve-chimea. Mare, Malta, cldditd din material destql debun, ea dateazd numai din vremea cd,nd cea dinerbe§ti se repara. Cdrtile de slujbd au iscdlitura

ctitorului, un Roset. Urma§ul lui, Petrachi, mort Inanii '30, zace In pridvor. Doud generatii au maivenit dupd el. Cel in urrnd care a avut Cdrligii,,sotia sa a (Unfit lucrdri artistice de lemn bisericii,§i-a pierdut averea. Un Grec italian, care std de-parte In jos", a luat §i aceastd mo§ie. N'a vdzut-oWO. niciodatd, §i ea a Intrat Indatd In uria4u1 do-meniu de jaf §i decadentd al arenddqiei evreie$1

De aici drumul duce drept spre Rdzboieni, atin-gAnd numai cdteva a§ezdri mai mici. CAledm In ur-mete bdtrAnei tragedii din 1476, ale jertfei pe care afacut-o pentru tara toatd vechea boierime din anulnenorocirii celei mari. Pe aici au Inaintat, In bulu-curi nesfar§ite, supt tuiurile cu semiluna auritd §i.cozile de cal fdlfditoare, o§tile lui Mohammed alII-lea Insu§i. Cdrnilele au dus prin aceste meleagurimoldovene§ti, unde astdzi se rdsfatd In pdlcuri griul§i. porumbul pe rdmd§itile vechiului codru de stejari,din care abia dad a ramas o urmA, corturile deLukas& §i de brocard de aur; caii lmpodobiti caripurtau pe puternicii sangiaci au trezit rdsunetelecodrilor prin nechezarea lor mandrd; strdinele cu-vinte de comandd ale pdginilor de la Miazdzi audespicat cu rostul lor gutural aierul tare al podi§ului'Malt. Tot mai sus, mai departe, mat adinc In \WI-dure... Frica rdtdcirii n'o pot avea ndvdlitorii, Main-tea cdrora aleargd, cAlduz al trAddrii §i urii de frate,sprintena Voevod muntean Basarab §i boierimealui pizmatarep.

11

V. NEAMTUL 161

Iata aculn ca pamantul lutos se despica de o dungaIngusta, ale carii maluri sant ca buzele unei ranide mult lecuite fail a se fi pu tut Inchide Insa. 0spa lene§A, aproape secata, se Wile jos. Nepretuitizvor pe atunci pentru voinicii ascun§i In codru,aceasta apa, careia i se zi,:..e: alba, Valea-Alba,pentru praful albicios ce-i pata unda. Aici era loculde adapare al leului, §i el nu putea suferi sa i sesmulga. Mai bine lupta! Si lupta se dadu In umbra,In valma§agul trunchturilor multe, prin poienile in-guste, la rascrucea potecilor; langa luptá de ucidere,lipsita de maretie, In care, fail sa inchine steagul,boierimea tanara a murit supt ochii batranilor caripriviau lini§titi cum se scurgo sangele lor saran,ultim prinos de jertfa adus Virii. Apoi VoevodulInvins 'Ana Inve§mantat In sumbra con§tiinta a ne-norocirii sale.

El s'a ridicat Insii iara§i, cu sufletul mare ce erain el. A urmarit, a pus pe fuga, a curatit tara. $iatunci el a ridicat manastirea ce se vede in fata,yrednic monument al vechimii , careia vremea noas-tra n'a §tiut sri-i pule alaturi decat un biet stalp cuun vultur marunt, In gradinita unde tanjese pomiisuptirateci. Uitam spitalul mare cu pavilioane caretaie vederea asupra manastirii Razboienilor.

Aici gäsim cateva Inflorite gospodarii de maicutecu flori moldovene§ti Indatinate, indri§aim, nemti-wri, portolaci, condura§i, care se rasfira inainteacerdacului de odihna.

Biserica e foarte bine tinuta, dar fail niciunuldin odoarele ctitorului, pe care le-ait luat viinlurileturburarilor. Dar ferestuicile cu cadre gotice, fere§-tile mai mari cu ogive, u§a Impodobila sant la locu-rile lor, afara doar de Inchiderea fere§tilor dinsta'nga §i de aruncarea ea treapta la scari a uneiadin cele mai frumoase.

162 MOLDOVA

Cea mai mareata din vechile inscriptii se In§irl inpatru randuri lungi pe päretele din dreapta, po-menind de silnicul Mohammed, de vicleanul Basarab§i de Incercarea grozava trimeasa de Dumnezeu asu-pra Moldovei.

Se apleaca soarele spre seara. Raze ca de glorieveche auresc piatra sapata. 0 maicuta ciocane§te,Incunjurand zidul, pe o toacd de fier. Si sunetul

de armonie plute§te pana departe, ca o mangaieretrimeasa mortilor viteji cari zac In adancuri.

7. Pe Bistrita, in 'Anti.Mare mi§care in Dorna Evreilor, Dorna-Vatra"

a geografiilor oficiale §i a terminologiei administra-tive, vechea vatra" romaneasca de unde s'au Intinspastorii In catune §1 Incepatorii de viata plugareascaprin lazurile curate" de dan§ii In tot cuprinsul demunte al Dornelor. Acuma, toatd Strada Mare e prinsNde pravaliile Evreilor, cari, aici, abia vor sá arateca §tiu romane§te; birturi, carciume, trasuri santtoate ale lor. In Otelul Comunal", cladit de targu-§or din ca§tigul unui proces, antreprenorul e unEvreu, §i, In salele de §edinta ale Sfatului Dorneide astazi, Evreii stau aPíturi cu ora§enii cre§tini,Cu unii dintre frumo§ii sateni pleto§i, cu lungi co-joace albe Inflorite, din imprejurimi; mani sa vo-iasca Jidovimea, ea singura ar fi represintata Inaceasta adunare. Daca e un han cre§tin, al lui Cucu,cei mai multi oaspeti sant §i aici straini, cari sestrang la mancare blind pe pret ieften. Daca unuldin Invatiltori, tanärul Hutanu, face versuri roma-ne§ti simtite, sanl Evrei printre colegii sal, §i toateclasele sant napildite de Evreime. Cu capital evre-iesc lucreaza fierastrdul din margene. In parcul bai-lor, In otelele nouà §i mari, banale, ridicate pentrudansele, Evrei In cea mai mare parte I§i cauta de

V. - NÈAMTUL 163

o andtate a§a de pretioasI pentru omenire. Te miricd. musica, n'o fi alcdtuità tot din membri ai po-porului ales? , nu cdntä mar§uri sioniste §i un imnspecial pentru Bnei Israel". Mai curdnd decht oDorná e un Dorn, un spin In carnea noastrd defldmanzi §i degenerati.

Peste gata zgomot §i frdmântare §i. prefacere, ve-chea bisericd de lemn din deal aminte§te alte vremiprin cdrtile-i din veacul al XVIII-lea, pline cu in-semndri , §i de la siha§trii ce trdiau pe atuncipe muntele Rardului, privind la dota laturi, carenu erau lila dota tdri deosebite , prin câte oicoand frumoasd, prin pomelnicul In care numeleDomnilor se urcà pAnd la Duca-Vodà de pe vremeaIncunjurdrii Vienei. De acolo de sus, privirea zboardslobodd In aierul limpede al unei seri senine pestetoate casele tupilate pana la §irul de lumini al fie-rdstrAului ce lucreazd de sarg pentru a ImbogAtipe oamenii de alt neam, cari, ei, nu lucreazd, §ipAnd la alba bisericd depArtatd a Dorn.ei noastre, pecand muntii, acoperiti incii de coama lor de brazi,se garbovesc de pretutindeni, strAngand din toateptirtile valea Bistritei, care-i atinge pe toti mo§negii,li cintd zglobiu, li mAng'die In treacdt, li straluce§teIn soare §i. se duce aiurea pentru a In§ela tot astfelalti uria§i cari ravnesc la a§a o copilä sprentard.

In spre hotar plecdm In amurg. E un drum .foartescurt §i plAcut, mai ales la acest ceas cand Evreii s'auadunat prin tainite, 15.sand drumului Valora, altfel,de dan§ii, toatd buna lui pace curald. Pe de laturiivine vant rece, §i soarele cade In non i rAi, pe caripare a vrea s5.-i topeasca In flacäri ro§ii.

Se trece lesne la granitd. Vame§ul austriac, care seIntampla a fi cre§tin, e amabil: n'avem chipuri decontrabandi§ti. Dincolo de stalpul negru §i galben,

164 MOLDOVA

drumul coteste de vale si duce pe dinaintea uncicase boieresti Imbracata cu verdeata. Acolo stau func-tionarii nostri si ofiterul de graniceri cu gulerul silampasurile albastre. Primesc bucuros pe cine seIntoarce In tara; vadil, nu ieau in serios formalitatile,si poate fac bine.

Ceva mai Intolo e casa lui popa Nicu", careva si rasari Indata In calea noastra. Poarta sumanaspeste camasa taraneasca si palarie peste parul lung;are vorba bunk ochii stralucitori si-i place cartearomaneasca; nici seminariile nu pot da preoti maide isprava, gospodari si oameni de Inteles, mftnivanjoase si minti limpezi, deca acestia. Mai Intolo,biserica aceia Inalta, alba, n'a fost facuta de tinestie ce boier, caci pe aceasta culme de munte nusantem doar in pamant de boicrie, ci tot locuitorii,bogati oieri, harnici plutasi, curalori" de ogoarenoua. In fata, Imprejmuita cu zaplazuri ina1t6 deabia poti vedea pesle ele, se ridica, Intr'o curte at omosioara, casa de moda veche a popei Gheorghe",Wean preot cu fala sanaloasa si mersul apasat,om foarte bogat, a citrui agonisita, din daruri labotez si cdte alte venituri de la Dumnezeu si dela oameni, se socoate cu sutele de mii. Acolo si dor-mim, asa de adânc, inca't nu simtim revarsarea sal.batecului potop de noapte, din care se trezeste odimineata morocanoasa si chiorcosata, din negurilenesigure ale careia pleura si ploul de-a binele.

Pluta asteapta la Arini, de vale, unde este unsatucean, o pravalie româneasca, o Primarie In ace-iasi casa cu aceasta. E hied foarte de dimineata, dardrumul invie. Trec mai ales multe femei, foartestrânse In fota de colori mai triste, care se da cochetIn laturi, lasând sa se vada un coltisor de camasaalba, foarte curatt Primaria ca si arciuma incepsa fie cercetate, aceasta din urma Insa mai mult

V. NEAMTUL 165

pentru micile cumpgrAturi, de §i oamenii din acestepárti despretuiesc tot a§a de putin vinul rgu ca §iiubirea bung.

.Jos, e pluta pentru noi.Pluta e un transport de lemn care cglatore§te sin-

gur; pluta§ii nu-1 duc, ci-1 feresc numai. Bistrita aprimit bradul falnic ce i se oglindia In ape §i sehrgnia din negurile ridicate de-asupra ei; 1-a primitdespoiat de acele tari §i mirositoare frunze, de betelero§ii, aspre ale crengilor, 1-a primit curgtit de coajaprin care se strecoarà mireasma sAngtoasl a d§inii,scurtat de rAdAcinile acelea care §tiu sg. pgtrundl§i In stand. Va fi poate un catarg pe ape apropiatesau. depgirtate, ori cutitul fàrà odihng al fierdstraielor11 va desface In scanduri albe. Deocamdatg, el dig-tore§te, lunecând pe aprt, Invglindu-se de bgtaia un-delor. O leggturg In fatä, una la capAt tin laolaltàtovarg§ii de dlgtorie. Apa-i poartil jucându-se,acopere de spuma povarni§urilor dpezi, Ii spalg. curavala undelor tulburate în calea lor, Ii scaldg necon-tenit prin pAtrunderea ei intre dânii. Pluta§ii car-mesc, feresc de adâncurile genunilor, potrivesc pepovarni§urile dpezi, pe fleaze, strecoad printre bo-lovanii sgmAnati In albie; §i, nu mai putin, ei §er-puiesc cu me§te§ug unul pe lang6 celalt, Intrecandu-sefarg a se ciocni, oricum, fArg a se pune In pri-mejdie.

In calea lor, lemnele Intovgd§ite pot primi mgt.-furi §i oaspeti, destul de mult de fiecare.. PlAte§tizece lei ziva pluta§ilor, §i o ceatà a lor le treceIn sama celeilalte, care-i urmeazg. Drumul se facede obiceiu numai pgng la Piatra, dar, dacà ai voi,te poti coborl chiar §i la Bacgu, §i mai departe, ba,In sfgr§it, pe plutele mai mari ce se fac aici, Ong.la chela depgrtatg. a. Galatilor, unde a§teptau

166 MOLDOVA

oarä bogatii curnpärdtori turci. O platfonna de scAn-duri, Impodobità, pentru cinste, cu brazi, cuprindeo bancä si o masà; unii cer i capätä chiar unadevArat cort, care apärl de scare si de ploaie, darti se poate däräma In cap la trecerea supt vre-unpod mai vechiu §1 mai modest.

Pluta se InvArte asuprä-si, miscAnd apa verzuie,Impoväratä de rAsfrAngerea de non, care freamatàsi se acopere de spuml Taro cu carma spre Apus,Incotro fuge 111.11 care, o bucatä de vreme, p oatedoul ceasuri din mersul pe care-I facem In acestetimpuri de varà, cu Bistrita scAzutà, e hotar intreMoldova ce ni-a rämas si Intre aceia pe care ampierdut-o, atat de asemenea amAndouä, Incât trebuiesà vezi din cAnd In cAnd ciacoul Inalt si uniformaneagrk cu verde a finantului bucovinean, ca sà-tiaduci aminte de nenorocirea care ne-a lovit. AcumsAntem bine, In ceia ce priveste Indrep tarea, dacl nu sicu privire la vreme, cáci negurile cern, Oraá ce, strAn-gAndu-se laolaltd In oaste fumurie, Improascà maul-case valuri de ploaie asupra noasträ. Pluta luneape valuri, i plutasul de la cArmä, un falnic flAcAu,cam prea caches, miscA lin, cu un gbiolcAit dulce, Indreapta i In stAnga, lopata abia cioplità, care neizbàveste de ce! ràu"... La coadà, pluta e dublä,un altul, mai perpelit, face si el ce poate ca sä nufie turburat lunecusul nostru i primejduite lem-nele lui.

Parcä n'ar fi pe-aici hoti de päduri cari taiejupoaie i mAná departe bradul IncArcat de mirezme.Coasta cea umflatd e cu totul acoperitä. Numai ea sevede, de-o parte, de alta ceasuri Intregi.

De alminterea numai dupä Infälisare acest tinute färä viatd. De ambele pärti, in tarä si In Cor-dun", o viatà tàràneascä veche umple catunelc nevrt-

V. NEAMTUL 167

zute, locuieste In stânile ascunse, bate drumuriletäinuite; nu zäresti carele, care se strecoarrt cumpot, aduse de putin timp In aceste pärti, nu Intämpinicaii legati unul de allul i Incärcati cu desagii me-rindelor si nArfurilor, nu-ti loveste privirea niciuncärd de vaci albe, din acelea care se catará pretu-tindeni, nu färà primejdie (In jos, una se prävälise,

cutitul mkelarului de la cel mai apropiat fierAs-träu o scutise de chinul de a umbla oloagit prinlume). Dar ialä. cá Inteun loc desisul se miscA, iaraiurea pe cArarea de lang6 apk de ELIO Vale", sezice pe aici, trece o bäbuta scorojitil cu ochii Alba-teci, flämänzi, supt zdrente de Or sur.

Si viata e veche: viatà de pästorie cu obArsii cenu se pot urmAri decât peste schimbarea neamurilor,viatil de plutärie, care trece mia de ani. De candse allá Români pe aice, cari au lnläturat cu totulpe barbarii vechi, conlocuitori cu dânsii, s'a alcä.-tuit In acest unghiu ferit pilnd ddunazi o limbA deo-sebitä a pästoritului i plutirii, cu termini ciudati,grei, bulzi slavi rämasi In lamura graiului nostru,si s'a creat o nomenclaturá geograficA, a drii ale-gorie, ale chrii alusii istorice la fapte care nu sevor povesti niciodatà plac auzului, pe care acelearhaisme barbare 11 zgArie une ori.

Unele locuri de stânc5., bilice" rolunzite, colti",guri" de revärsare a raurilor, se numesc dui:a co-paci, ca Gura Arinului. Altele aratà Infälisarea lo-cului sau ce se vede pe acolo: Pietrosul, Cheile, Incare se zbate apa strânsä. In piiretii de piatrà, sezbate, spumegA, se Intuneck Scara, ScAriceaua, Coifu-rile, Paräul Ardrnii, dupà pulberea rosie ce se vafi prins candva Intr'Insul, päraiele Crucii, Serpelui,CdrligAtica, Neagra, muntii CApatana, Tepusele, 0-blancul, Tarnitele, care samAnà cu o sea, Pietrele

cu pete de fier sangerat pe dânsele, Plesa, de

168 11 OLD OVA

mult goa16, Alunisul, zis dupà vechile lui pádurici desuptiri trunchiuri netede, Iláciugosul, dupá lntretesu-tele hdciugi nestrábátute. Despre sunete spune MoaraDracului", cascada ce suierá In jos printre trunchiuridese pe lunecoasa piatrà neagrA, sau Sunátorile. Dela vechi Intamplári vin nume ca Pietrele Doamnei,care DoamnA, si de când, l'aria Ta? , pârAul Le-sului, In care s'a gásit mortul necunoscut, si páráulBalta anelui, bátca lui Tarsánl, dealul Ursului, dupávre-o veche vânátoare, párául Isipoaii, dupà vre-omoarte ndprasnicá, Bâtca Comorii. Nume de oameni,rázesi stápfini pe vremuri, páná ce mánástirile si-aulntins branistile" acolo, se pAstreazá. In Ortoaia, sotiaOrtului, In Rusca, nevasta Rusului, apoi In Chboaia,111rAoaia, Mázánoaia, In Sandrul, nume de munte,In Bárnarul, Bernard, precum celalt e unguresculSfindor , si Bärnárelul lui. Strávechi nume tura-nice apar In Rarául, muntele cu sihiístrie de lagranità, In Geamalául bucovinean de lângà dánsul,In numirea de páráu Hortomanul. Satcle ce nu se\TU páná tárziu alcátuiesc la un loe sirul, grupaBrostenilor (ca uncle máhAláli de lângà apà aleoraselor moldovenesti); ele nu poartà numele strä-mosului cu derivatul -esti sau -eni, ci-1 dau de-adreptul, ca In Chiril, sau Inseamná Infátisarea ase-zárii: Lunga, Geamána, Crucea, ori rämán Mil In-teles, ca in Cojoci.

Tot Inainte, pe supt severul, solernnul brldet, care,umezit, aromeste si mai tare, In rAcoarea diminetii.Nici pârtiile prin care se práválesc butucii lásati,cárári In desisul acestor plete de urias cu oaselede stAncá, nu se vád albe prin Intunerecul Imbacsit demiriadele crácilor si frunzelor ascutite. Sus, nu trecpásári, jos linistea domneste pe ape, cáci cotiturileapezi de la fiecare clipA Iti taie vedetrea asupra

V. - NEAMTUL 169

plutei de Inainte §i celei din urm6; genunile negre,Cu fete undelemnii, dorm ciudoase, ca fiare nehrl-nite care simt cum prad1, In0iintatà, se fere0e declAnsele. Ti se pare une ori, cand vorba tace peplutk ca InAbuOtà de un farmec greu, el te afliaiurea, Inteo lume care nu e o lume, ci pastreazAnumai formele zAdarnice, umbrite de o jale ve§nich,ale lumii noastre, ca te strecori In tkerea, pecet-luità de porunci infernale, care nu se scriu §i nuse spun, a tinuturilor mortii fled hotar §i, deci, desri-vfir0t de line. Dar Charon e Ural-, ajutorul lui pi-A--pan.; din cand In ca'nd, alte luntri rdsar pe ap-avânälà-verzuie, de umbrA grea, §i amândoi strigàprelung ca gondolierii cand stau sit se ciocneascilIn margenea palatelor de piatrA mucedI; rApede,bArdita se zvarle de la noi: ea tine In loc, sprijinitàde silinti falnice al mu§chilor deprin0, pe vecini,cari se dau astfel In. lAturi; din loc In loe trecemfulgerAtor peste mania spurnegAtoare a prilvAli§u-rilor ce amenintà. Si apoi stich de vin sunk branzadin hârtie te chiamä" la masil: descoperi cl ti-efoame. 0 nu, pIn5. la pAgAnul Lethe §i la mo§neagulCharon mai avem !

S'a sAturat de ploaie mare §i de ploaie mitrunlii.Dupii trecAtoare iviri de albastru, In urma cAroraIndatà se Intetesc ropolele, cki s'a ritsbunat aploaie", iatà deschideri prin care seninul vrea sd vadiIn adevAr, cki prin ele InlAturil tot mai mult suravatii plutitoare a norilor. In fatk un inutile apare Um-pede, de un albastru adAnc, vioiu, nou, ca 0 cumatunci ar fi fost creat ImpreunA cu toath stralucireasa. S'a mântuit, In acela0 timp aproape, strà'nsoareacheilor, sdlbltkia sever5. a coastelor goale de locuinte§). bAtute numai 0 numai cu trunchiurile dese ale .brazilor, ca §i cernerea ropotelor ploii de dimineatit.In albia mai largg. coborim domol, cki n'a venit

170 MOLDOVA

Inca apa ce se strange, In dosul ofpusturilor, lahaituri, pentru a rapezl apoi, prin avantul ei, la valeplutele Intdrziate sau si oprite In loc. Soarele aprindede sclipiri de aur solzii marunti ai raului si dä' viatamalurilor Impadurite.

Inteo deschidere se vad oameni pe term, Ingra-dituri si, pe o coasta de deal, o casa alba primitoare.E cel d'intaiu din calunele Brostenilor. Face partedin marele domeniu personal al Regelui, care a cum-p'ärat de la familia Bals, saracita, aceasta mareatamosie de munte pe care samavolnicia FanariotuluiConstantin-Voda Ipsilanti o rapise acum un veacde la bietii razasi. Se face aici gospodarie moderna,chiar si spre multarnirea oamenilor. Cateva ceasuri,avem o primire foarte Mina din 'mica administra-toruIui, sprinten In albu-i port de tara. De o bucatade vreme, In exploalarea acestor mosii, In locul strái-nilor de la lnceput, se Intrebuinteaza Romani, carinu sant nici mai putin priceputi, nici, cu deosebire,mai putin cinstiti decal ceilalti. In acest depártatcolt de munte, unde se munceste cu atata randuiallsi spor, vezi cu bucurie ca scrisul romanesc, chiarcel mai nou, a rasbatut, cu tot ceia ce poate aducedupa sine.

Cand ne &ilia iarasi pe pluta, soarele a scapritatdupa amiazi. Bistrita e luminoasa si calda; padurilese rasfata In raze, pare ca niciodata nu le-ar fi batutploaia si nu le-ar fi Invesmantat de aproape hainatrista a negurii. Iarasi pusliu; niciun alt zgomot decatal lopetii care fereste de colturi, de adancuri, delocurile moarte, usureaza saritura pe spumele In-valmasite ale stezelor. Cate un pescarus se apleacadoar asupra apei, de uncle iea racoare, apa In gullO., poate, dad. este noroc, o prada mai mica cleatdansul. Codrul des tace, si alte glasuri de oamenidecat ale noastre mi sant. Iardsi privelislea muta

V. - NEAMTUL 171

te duce In alta lume si te Intrebi, acuma and ceru-rile s'au deschis, dacd i raiul are apele lui tacute.

Ceasurile nu se socot, nu se pot socoti. Tarziu saucurand, avand Inca soare de-asupra, dar cine staO. se uite la dansul ? ajungem la Toance.

Daca pentru Chei s'au gasit descriitori ai spaimeipe care au Incezcat-o, dar care, din fericire, a ra-mas farà urmari, pagina lui Nicolae Gane a facut dinToance un loc de groaza pentru cine n'a fost saupentru acel care, fiind, nu intelege &A se fi dus de-geaba, fárá macar sa aduca acasa o usoarà cununade eroism. Oricum sa fie Toancele, de aici nu lepoti crede rele. Supt un cer ca acesta, In aceastd.bund pace de padure, In mijlocul acestei sfinte taceride raiu, cum s'ar putea cdsca pràpâstiile i luptdputerile omenesti Ingrozite, cum s'ar putea cufundaspre peire sau risipi spre Inec zdravenele catargecare Incearca apa raurilor Inainte de a sldpani,daca vor avea, scapand de cutitul fierastrdului, acestnoroc valurile Marilor ?

Iatá frontul de bolovani, rariti si dumicali de explo-sia dinamitei care a usurat drumurile In timpurilenoastre. Cine nu stic, se poate lovi de ei, i atunclplula se sparge, rämaind ca drumetii sá incalecepe busteni sau sa fuga la mal. Dar cine nu stie, nuse Incurca. $i, Inteun timp, cand i Jidanii Incep ase face plutasi, cum s'ar putea incurca Romanii Inplutasia stramoseascl ?

iata ca. mania de ape, pornita In spume, sesfarama, se Imprastie, se Impaca numai cu stropi-rea plutei, care sand., se furiseaza, si pleaca de vale,pe apa iarâi primitoare lntre dceiasidoi pareti ai ostilor de brazi.

Astea-s Toancele, domnule ?Cu voia dumitale, stapane cetitor, san astea.

Cela ce nu te impiedeca de a te Ineca aici, daca

172 MOLDOVA

doreti, In cele mai tragice Imprejuari. Noi Msg.,toti cati eram pe aceastA plutd, n'aveam aceastA do-rintA. Eram para. In Raiu; de ce am fi autat,peste poarta de corn a mortii, Iadul ?

Seara vine InvAluita In non, asemenea cu sorgei, dimineata. Muntele §i-a pus cojoc de neguri. Mo-rocAnos, ploaia porne§te pe urma apusului.

()data cu noaptea, santem la Bro§teni. Adea. laBro§teni-re§edintA, la Bro§teni-capitalA. Aici e bise-rica veche de lemn, aici foasta suprefecturA, dataacuma pe sama inspectorilor comunali, aici judecl-toria, §i spiterul rural de pe coasta, cu medicul §1farmacistul lui, aici, In sfar§it, cei vre-o §aizOci deEvrei, cari fac toate me§te§ugurile, §i niciunul custAruintA §i cinste, In acest colt de munte. Petrecernnoaptea la administratorul regal, d. Popovici, caree un adearat castelan In acest W.:Aran cuib de rA-ze§i azuti In tAränia iobagilor.

Apoi ziva urmAtoare ne iea din nou din lumeanoastrA obi§nuitA pe pacea rAcoroasA a Bistrilei.indatA antem la margenea Bro§tenilor. Dar dome-lulu' Regelui se urmeazA, fAra Intrerupere, cu do-meniul Coroanei. Acele pAduri din care se arunade vale butucii, tAiati InsA cu socotealA, acele fie-rAstraie cu aburi luminate cu electricitate, aceleuria§e deposite de scanduri sant tot ale MAriei Sale.Multi sateni, cari au Inlocuit pe strAini, lucreazA desarg, In cadenta ciudatA a antecelor de muna pecare le-au InvAtat de la Italieni. Obi§nuitul frontal bisericii, §colii, clAdirilor de administratie, cu firmemari ce se vild de departe, de .sigur ca sa deaexemplu. Aceasta e Borca, ai aril locuitori se doseseprin acele hudicioare cu asutele mArunte. MAdeiul,Sabasa, FL-cap, cu nume vechi, curioase, se ascundin desi§ul badelului, prin care lunecA spre Bistrita

i

V. StEAMTM, 173

paraie ce poarta une ori acela§i nume, pe andmuntii, Intru toate asemeni, afara de vre-un vechiurunc despadurit, se urmeaza Inteuna de amandoualaturile.

Indata santem in Neamt,Tinut cu aierul mai cald,cu zarile mai deschise, cu casele fat4e §i oameniiaproape. Am ie§it din strâmtoarea voinicilor tacuti,din cheile de Iad ale lui Charon, din stramtorile lu-minoase ale Raiului de munte. Malul s'a lasat jos,supus, deschizand lunci In dreapta §i In stanga; ar-desii ciudat a§ternute, noroioase Inlocuiesc de acumapiatra tare, rachiti se linciuresc In valuri cu cren-gile blege. Copaci albi se ivesc pe langa bradul negru,§i aromiri de teiu se simt tot mai tare. Bistrita, Mr-gita, irece acum pa§nica i buna: doar la vale deBicaz daca mai vrea sa zburde In salturile rapezi-§urilor, In lmbulzirea nahlapilor; simti bine Insiica totul e numai o joaca.

Iatii o veche cuno§tinta: frantura de stanca, zvar-lita pe malul apei, Piatra Dracului. Santern la po-pasul Rapciunilor, langa podul cel mare, din Inal-timea neagra a caruia, aplecati peste Injghebaturade barne ce se sprijine pe metereze de pietri§, fru-mo§i copii stau de ne privesc. In jurul nostru, toatacampia e numai o floare. Peste tot ce se vede, Indreapta sta, strajuind doul tari, Ceahlaul cu mucheade stanca surrA.

acum o noapte la Bicazul locuit de oameniifierastraielor §i napadit de turi§ti cu pretentii, catevaceasuri de dimineata supt 'Muffle, In Were rapede,ale Tarcaului, §i jata el Pietricica ghemuita aratala capat tinta drumului nostru pe apa., care e PiatraNeamtului, Inaintea careia plute legate, plute rupte,butuci In risipa a§teapta cre§terea §ivoiului din hai-turi pentru a face §i mai departe alte drumuri.

VI.

R OM ANUL

1. Romanul

De la Bacau Inainte e mai mult ses, un ses demiri§ti §i popu§oaie, de livezi §i sate. Taranii cari-§iculeg cocenii mai au numai foarte putin din portullor frumos: un bill' Incinge peste cama; itariise Incretesc pe picior, palaria cu margenile late selasa peste pletele lungi, negre sau galbene. Fotelefemeilor nu mai au nicio frumusetd; numai cama§ainvoalta, mai totdeauna desavar§it de alba, e cu-sutti. In arniciu negru §i ro§iu, §i un lung val severIncunjura fruntea §i obrazul.

De odata se vede in §es un lung tighel de case,de biserici albe §i trandafirli, de gradini, de cit-sarmi pe care fluturd tricolorul. E Romanul, tArgul,cetatea, Mitropolia" lui Roman-Voda de acum §asesute de ani.

Zile de copilarie traite aici se leaga de acest ora,pe care nu 1-am vazut 1 de aproape douazeci de ani.Am locuit luni de vacanta trite° cancelarie de advo-cat 18.nga palatul Tribunalului, pe care-1 recunoscindata, dar nu §i odaile biroului care mi se pareaatunci a§a de mare §i acum se pierde Intre caselejoase, cu fere§ti marunte; am cetit acolo, In cama-ruta din mijloc, dintr'o biblioteca de romane fran-tuze§ti, carti eare vorbiau puternic Inchipuirii mele

i In 1906.

176 MOLDOVA

ce-§i Meuse aripile; am cunoscut Intaia owl la acestunchiu, care era gazetarul districtului saul, Intelep-ciunea de doulzeci 0 patru de ceasuri a ziarelor.GI-Mina publica, Intre locuri virane, vazuta noap-tea, cu zecile ei de felinare, cu lungile alei, pecare curgea, In sunetul musicii militare, lumeagatita, cu uniformele, cu rochiile, cu fetele mul-tamite, cärora lumina li dadea o frumuseta deose-bita, rara, era pentru mine un adevarat Raiu...cu florile de Inghetata. Si cofelaria din capatul Stra-dei Mari ! $i balciul, cu panoramele lui bogate Incrunte priveli§ti §i In figuri de ceara care respirau§i Intorceau ochii ca 0 atatia pe lume cari fac 0mai pulina isprava; balciul la care altii veniau ca s'acumpere §i sa. \Tana, iar eu ca sa aud §i sa vad, sasimt o viala de serbatoare, mai tarcata §i mai zgo-inotoasa! Acolo am cumparat, din risipa vechilorbiblioteci biserice§ti, §i carti pe care cu mandrie leputeam numi ale mele. Pe cutare stradita prafoasa-prafoasa §i murdara-murdara, care mi se parea Insaatunci ceva din cararile de diamant ale fericitilor,ma coboram prin campiile de scai §i ciulini, locuitede porci. 0 smaltate de fluturi, cal-ora li Tapiam,pentru colorile pietrelor scumpe, viata zburatoore,ma coboram spre Moldova. Raul curgea lat, despi-candu-se de puntea insulelor frunzoase, Maud Indrum balti, pe malul carora, poeti palu§tri, broscoicu ochii galbeni visau 0 cantau pana In clipa depeire caw' frate-mieu, elev In §coala militará, li ciu-Tula pielea buboasa cu gloantele unui adevdrat re-volver §i ei cadeau In undele ce se Inchideau asupramormantului lor. Jidanii 10 fäceau In grupe conju-gale baia de Vineri la care i-a osandit legislatorul,porcii grohaiau Inlocuind orchestra unui ora § debai, greierii tiriiau beti de caldura In buruienile sal-

' Emanuil Arghiropol.

VI. RONIANUL 177

hatece,iar gargariseala broa§telor rdsunä ca un osanavulgar cdtre 'puterea soarelui. Iar noi, cu cutiile plinede fluturi, cu pdrul zburlit de al:a, cu ghetele seal-ciale de pietre §i Imbrumate de praf, gdsiam cdbate acestea merg bine aldturi §i alcdtuiesc ce se1)0 ate mai frumos pe lume...

Aici nu vac', ci caut sd recunosc. Iatà grädina:a Imbtardnit cu doudzeci de ani din viata mea.Ldngildânsa se aflä clddiri mai nouä decAl trecutul mieude Roma§can1, a§a se zice, In vreme de va-cante; tot mai nou e §1 asfaltul pe care Jidovul 1§imând birja murdarä. Dacti InlAtur ce am pierduteu, Romanul a Inaintat In ceia ce prive§te cliidirile§i pavagiul acestei strade. E mull mai Ingrijit decal.Bacdul §i, prin casele de o exemplard curdtenie alefamiliilor sale armene§ti, care, pierzand negustoria,au 'Astrat averea, fructificand-o la tara ca proprie-tari §i arenda§i, prin unele clddiri publice, ca gim-nasiul (care st'd cu mult mai presus decat cel dinBacdu), ca fostul seminariu, ca splendidul spital,care e Insá vechiu, al Precistei, el dà dovezi deviatd, dacd nu de un progres care, pentru motive. ceam ardtat, nu mai e cu putintd peind la intemeiareaunei industrii generalisate. De la Tribunal 'MainLe,terenul e cd§tigat de Evrei, cari skit lush' mai curati,mai Instdriti decdt cei de la Badiu. Pe sirdzi late-rale mai multe, dar inzestrate tot numai cu §osele,se pdstreazd gospoddrii cre§tine pläcute. La gimna-siu, Evreii s'au urcat insd la jumdtate din populatia§colard, §i mi se spune a taxele §colare i-ar fiajutat sd-§i ridice numdrul: In adevdr, Evreul nupoate fi bursier §i nu pleacd spre ormele de inter-nate, de unde Invin§ii la concurs se intorc când numai pot sä. fie Inscri§i. Apoi Evreul poate numäratotdeauna mai multi bani §i e gata toldeauna A. filed

1 pe la Romawu-Voda, Roman.12

198 MotboVA

mari cheltuieli, pentru ca srt ajute prin culturd 'Main-tarea vldstarelor sale: taxa lui, care nu e cu multmai mare decdt a elevului roman, o pldte§te multmai u§or deck acesta. Astfel o mdsurd de preservatiea Intdrit Incà primejdia monopolisitrii de c5.1.re strdini§i a culturii, ceia ce, dacd s'ar cdpdta drepturilepolilice cerute cu Invier§unare, ar aduce pAnd §imonopolisarea functiilor.

In unghiuri de verdeatd se vdd bisericile: tran-dafiria bisericd armeneascd, cu turnuri Invoalte, ro-Lunzite la varf; Sfintii Voevozi, chiar langd. dansa;Precista; §i mai ales Episcopia, inteo curte largù',pe care o Incheie In fund ziduri care sdnt, de buildsamd, Inch' din al XIV-lea veac. Biserica poartd opisanie de la Petru Rare§, dar e, cum se vede dela Intäia aruncdturd de ochi, mult mai veche, Intemeliile-i puternice §i armonioasele i proportii. Escrisd In acela§i registru al frumusetii arhitectoniceca §i mAndstirea Putnei din Bucovina, ca §i celemai vechi din prinosurile de piatril aduse de cAtreDomnii no§tri Dumnezeului care Imparte noroculIn rdzboaie. Fatada-i este laterald: ea se sprijind peputernice parghii de ziduri ca §i pilretii horbotatiai bisericilor zise gotice. Ocnite sant sdpate pe pd-reti In mai multe §iruri. Turnul e mic, foarte mic,pe langà indltimea bisericii, care e, altcum, ingustd.El se ridicd, elegant §i simplu, pe o basil. cu maimulte trepte §i se sfar§e§te, apusean, european, Milrolunzire de cupold. Comparatit cu arhitectura ma-sivd a veacului al XVII-lea, influentatil de bisericilerutene ale Poloniei, aceastd bond e neindoielnic supe-rioarä, prin mai marea trdinicie a materialului ca§i prin combinatia mai ward, mai plind de armo-nie a 'Minor.

Biserica din Doljeqti, Roman.

-.

VI. ROMANUL 179

2. $cheia. Mirce§tii.

Bomanul e a§ezat pe o limbá de ph'mfint buruie-nos §i plin de scEeti l'Asati in voie, intre Moldovaiute, care rAmâneWinä.' la sta'r§it albastrA, §i IntrerAposul SireLiu cu unda galbuie. In toatà lungimealui Il strAbate, de la gara curAtia p6ná la fatada

galbena, cu zimli de celale, a Tribunalului,'Anil la turnuletul spitalului §i bisericii Precista, Indosul cAreia dispare Episcopia, strada care sechiamI$tefan-cel-Mare fiindca Intr'Insa sânt ceimai multi Jidani.

De la marea grAdinA cu suptiratecii, dar vechiicopad, hadele birje evreie§ti, stramte §i strambe, cucaii hkuesill §i birjarii pistrtuati, fdra guler la sur-tucele pàtate §i unse, pornesc mai departe, deaici, In largul câmpului. Primilvara e acum stäpand:ea a trezit marile flori galbene care pAteazti de aurmargenea drumului, ea a ascuns micile viorele hide-site la ad5post, ea a ridicat sus m'adsoasa iarbAscumpil a graului de toamnä. Mirosurile dulci adieIn u§oarele biltAi de viint, care alintà luncile.

Dealurl In dreapta, dealuri In stanga. Cele dinurmA au alte Inhltimi In dosul lor, §i acestea serazimá§i ele pe acele linii care abia se zAresc al-bastre In zilele cu vAzdithul de tot limpede. Printreele curge Moldova, de care ne tot depärtAm. Dindreapta InsA, maminele cu to tul Inverzite fac numaiputernica slrajà de cinste a Sireliului mare. In lunca§i sus pe coaste se adun5. cAsutele In jurul mariibiserici albe, care e a cultului catolic. Acolo santAgiudenii, Mnä§enii, RAchitenii, apoi Dolje§tii, dela cari nu se vede m5saístirea veche, ce §i-a pAstratcillugarii 'Ana in timpuri de tot apropiate, §i coltulde tarina unde tânàrul Yeevod $tefan, mergand inluptA asupra lui Petru Aron, s'a dovedit cel ViteazInainte de a fi, pentru toate timpurile, cel Mare,

186 MOLDOVA

In cale ni sta numai asezarea noua a Traianului,rasarita In timpurile din urn:a: e oarecare bunásocoteala, de Iliodä foarte veche, In casutele cu stu-hul bine batatucit, cu suri si grajduri Injghebate trai-nic si cu maiestritele garduri de rachita, strans fin-pletita, care deosebesc de alminterea tot acest tinut.

Se \Tad lucrand la garduri tAranii din aceste lo-curi: unii au palarii mari In margeni, cum le poartatoata taranimea noastra din aceste parti moldo-vene" ; camasile lor n'au niciun fel de podoaba ;cojocul mare nu e potrivit pe trup; cate odata-iacopere sumanul pamantiu cu ciucuri. Altii Incun-jura cu o panglica rosie, une ori destul de larga,fundul Inall al unei palarii cu margenile mici; In-data li zaresti tiviturile rosii de la gat; cojoacele semladie dupa liniile mijlocului. Acestia au dese orifata molaie, ochii stersi; suvitc de par rar li secoboara pe umeri, dar sant intre ei si de aceia carisant Mani ca Rusii sau negriciosi ca Românii nostri.

Nici femeile nu samana toate Intre ele. Unele Isiinfasura capul, pe care cozilr. sant aduse asa hickfac o cununa sau un conciu, In mari broboade albe,intru toate asemenea, prin marimea lor si prin felulcum sant prinse, cu acelea ale fetelor si nevestelormuntelui fagarasean. Intocmai ca si frumoasele Fa-garasului, ele poarta pe camasa de canepa Inflori-turi rosii, asternute In linii dese pe umar si revar-sate usor pe pier*. 0 singura bucata de postav in-tunecat, cu dungi rosii suptiri, In lung, le Infasurasupt mijlocul rincins cu brau Ingust. Opincile pe carefemeia din acei munti ardeleni le poarta totdeauna,si la tall s'i la munca, lipsesc Insa aice. Cateva maichiabure incalta ciubote boieresti: cele mai multescutura praful sau framanta glodul cu picioarelelor albe, cu linii foarte alese. Iar pe langà acestefemei trec si se ivesc altele, cu barizuri negre care

VI. ROMANUL 181

li ascund fata oachesk cu biete polcute unte si cufuste scurte din langrii lucrate acasA sau cumpAratede la Jidanii orasului vecin.

Cei cu frumoase porturi falnice s'ar 'Area cd. santRomanii cei curati, pe cand ceilalti, cari au pierdutonce gust pentru podoabA, ar fi cine stie ce targo-yeti, ce mahalagii pierduti prin aceste sate din mar-genea muntelui. Dar o batjocurà sangeroasA a sortiiface A. nu fie asa: cei d'inaiu, Intrebati, se zicUnguri (nu Ungureni, adecA Romani din Ardeal);ceilalti singuri se recunosc a fi Moldoveni, adea.Romani. Cei d'intAiu merg la bisericile catolice, binetinule si Inzestrate, Cu o Inteleaptà organisatie decApetenii neadormite, cu preoti cari-s stiu bine che-marea si rostul; ceilalti sant ortodocsi de-ai nostri,avand adese ori pdstorul sufletesc" care se Intam-pia. Ca In anumite pArti din Dobrogea, cei maisAraci si mai nAckjiti, aceia pe cari-i atinge maimult jupeala" ucigasä', pelagra flAmanzilor, indopaticu mAmAligli mucedà, aceia sant ai nostri 1

Dar Ungurii acestia, fArl a fi Romani pe de-a'n-tregul, nu sant nici pe departe asa de strAini cums'ar putea brumi. Mai cá nu se aflà printre ci, cutoatà silinta unor preoti, dar limba Intrebuintat6In seminariul de tarà de la Hàlilucesti e limba roma-neasck de aceia cari a vorbeascl limba lor ceaveche. Graiull obisnuit li este tot al nostru. FLAlegea catolick ungureasck de care se tin, ei ar fiuitat de mult, cu desgyarsire, neamul din care setrag.

Si se trag ei cu adevArat din acest neam? E sigurcà pe la anul 1200 o mare parte din tinutul depeste Siretiu era socotit ca unguresc. Romanul nufAcea parte InsA din pdmanturile Craiului. Unguriin'au fost asezati aici de domnul lor, stApanitor deplimanturi moldovenesti. Au venit de sigur din Or-

182 MOLDOVA

tile BacAului §i Putnei, unde, pe valea Trotuplui,se strecurase o prelungire a Secuimii Ardealului. Dela Trotu§ au ajuns In apa Siretiului §i s'au suitpänä In acest unghiu Mcut de dansul cu celalt raual Moldovei. Trecand prin atatea locuri, ei s'au ames-tecat puternic cu atatea elemente de neamuri deo-sebite, Slavi, Romani.

Pe langä fetele mici, ro§cate, sämänate cu pistruie,pe langa. pletele Infocate, vezi chipuri oache§e cuochii lungäreti §i cu sprincenele venind de sus pen-tru a se pleca aproape imbinate asupra nasului,chipuri In care taina pare a se uni cu gluma. Peun a§a de lung drum, ace§ti Unguri pribegi §i-aucules numele de Ceangäi §i vorba aceia sasaità (cus In loc de F), care-i deosebe§te de Secui, precumanumite Insu§iri de limbA deosebesc pe Secuii In-§i§i de Unguri. Dar unul din satele lor se chiamdSecuieni, adec . oameni veniti din Secuime; Agiudeniise aratà prin numele lor cá vin de la Agiudul put-nean; Täml§enii sant a§ezarea Intemeiatà de sta.-mo§ul Täma§. Felul de räspandire a acestui ele-ment sträin e deci u§or de urmärit.

Pe langä acele frumoase coaste verzi presäratecu asutele satelor apare acum SireLila In mari In-colAciri scanteietoare de argint curat. Malul, aco-perit cu un u§or ve§mant de iarbà nouä, e capat§i däramat: In mijlocul apei ale un mic ostrov depämant rupt din termuri inaltä copaci singuraleci,

mi§a Incet crengile pe care izbucnesc mu-guri In frunzi§oare fragede.

Ajungem la un loe unde rotocoalele se desfä-§urä Inteo stalucità luncá de plopi Inalti, pe carinumai ici §i colo i-a räpus securea despoietorilorsträini ai pämantului nostru. E un clasic colt pa-triarhal, pästrat pare-cá din lumile tinere; printrestalpii Inalti ai trunchiurilor, pe tap§anele de catifea

S'a adAugit apoi bisericula In stil moldovenesc vechiufiicuta de Academia RominA.

VI. ROMANUL 183

mtiruntd, pe care nu le calcd nici drumetul, nicivândtorul de frumuseti, nici ciobanul sau vdcarul,ti se ndzar trupuri albe, mlddioase, de nimfd, carese strecoard iute, strAvezii, In taina de neguri; cântdoare fluierul pdstorului, sau Pan bätrânul, mo§ulpldurilor, §i-a apropiat de buze naiul antecelor, §irasul ce zbucne§te colo e oare al copilului descultcare rdtdce§te prin luncd, sau al satirului de pAndd,care §i-a zdrit prada ?

Dacd este pe lume vre-un loe de poesie, e, färdIndoiald acesta, cu apa largd de argint, cu singura-tecii plopi bàtrâni, cari-§i a§teaptä Incà oaspeIii can-Mori ca sd släveascd dragostea §i sá prindd cuibu-rile, cu dealurile prielenoase, ce-§i desfit§urd sateledin care rdsar clopolniti albe. Lunca n'a fdcut niciunpoet al ei, dar a gdsit un pretuitor, care o iubiasincer In lunile de yard §i se mândria cu dânsa inain-tea tuturora: pe Vasile Alecsandri. Dacd poetul arfi stat tândr prin locurile acestea, dacd el ar fifost mai putin al lumii §i mai mult al naturii, dacdar fi avut pulerea de zeu de a se pierde In frumu-seta mare §i largl a firii, 1-am zdri §i pe dânsul,cdntdretul luncii senine, Intre duhurile nevinovatesau zglobii ale dumbrdvii din margenea raului mare.

Satul Mirce§ti e ceva mai In urind, pe o coastädin stanga. O biald adundturd de case sdrace, Un-guri decdzuti ii Moldoveni pribegiti de prin altelocuri. Se vede o casd bdtraneascd, destul de micdsupt tuguiul de §indild neagrd al coperi§ului. In.urmd, copaci vechi inchid o mare livadd; intre alticopaci de aceia§i vrastà se ascunde mormântul, foartepoetic In pArdsirea umilintii sale 1. Un cuib de feri-cire domoald pentru o fire mai mult ticnità, fArdavAnturi §i pulen i deosebite.

184 MOLD OVA

Marele pod de fier peceLluil cu sterna Românieiduce peste Siretiu spre $cheia, pe un drum neted Inmargenea dealurilor.

Odata $cheia aceasta a Siretiului era un tdrg,care-si avea soltuzul si pecetea.

Jos, In margenea Siretiului, se ridica o bisericamare, ale &aril pietre rasar une ori din fundul apei.Ea trebuie sa Ti fost InAl (JO. de Insusi $tefan-cei-Mare pentru a se pomeni biruinta lui Impoitrivatanarului domnisor Hromot, venil cu ajutor de laUnguri prin aceste tinuturi unguresti pentru a-sicuceri mostenirea moldoveneasca.

Cand trecem Irma acum printre gardurile de rachilàbine tesuta, care imprejmuiesc cate o casutà gospo-dareasca, acoperita cu siuh rânduit si legat strAns,nici n'am banui ca In acest loe a fost un trecut.Bietii oameni, Unguri si Moldoveni, trajese din greu,lucrAnd pamânlul luat de la boier. 0 biserica fru-musica, noul de tot, itieste In margine turnul Invalitcu tabla rosie al clopotnitei sale. Sus se descoperecurtea si biserica ei, care se pare veche.

Boierii $cheii stateau odata si ei colo jos, In luncaSiretiului. Revarsarile apei au silit apoi si pe sta.-pinii mosiei a se muta sus pe deal. Aici neamulRosetestilor, din ramura Baston, au ridicat o fru-moasa curte cu ghevghiruri adânci, pline de bunk.-tali, cu pridvorul larg, cu multe Incaperi desfacAn-du-se din marele salon larg, cu privire asupra par-cului, salbatkit astazi, supt care curgea maret silinistit Siretiul. 0 biserica de zid a fost durata ala-turi: prin coperisul ei spart curge acum ploaia pelespezile pe care nu le mai calca nici-un credincios.

0 ramura a SturdzeOlor, cari mai au alaturiMiclausenii, s'a asezat apoi la $cheia. D. DimitrieSturdza $cheianul? care de mull nu mai e stapAnul

VI. ROMANUL 185

mosiei, trecutà mAcar In mâni românesti , astrans Inteuna din aceste odAi cea mai scumpà simai aleasA bibliotea de raritAti, privitoare la tre-cutul ¡Aril noastre. Astdzi ea face parte din colectiileAcademiei Române, unde se vede adese ori stApa'nulei din vremuri rAtAcind trist printre comorile destiintil care au fost ale lui odinioarà.

Ne Intoarcem, dupà buna gdzduire a apitanuluiMacri, prin cele trei mari sate unguresti ale Agiu-denilor, Thintisenilor si RachiCenilor. Nu e niciodeosebire intre dânsele si Scheia pe care am pAr5.-sit-o. Din and In and, trece câte un car cu boislabi, zbârliti, murdari, ducând oameni nä.ajiti cucordica rosie la pAlärie sau altii cu plete lungi negresi fata oachesà. Cate o fail Wititil, cu marama siamasa albe ca apada trece cu ochii In pämftnt,atingând usor drumul aspru cu suptirile ei picioarealbe. Ba Inteun loe, lângsá, o filntânil, pe o midi piataImpodobità cu vechi RAstigniri de lemn, se Injghiabäo horti de fetiscane, pe cand scrânciobul pustiu seodihneste de zbuciumul zilelor de Pasli. Se paredeci a si In acest shlas al eciaciei si pelagrei sepetrece ca In vremurile vechi.

Pe strAzile Romanului, pusliile de seard, Evrei sese strecoaril, InvArtind In minte gheseftul de mane.

VII.

V A SLUIUL

1. Negre§tii.

Adun aici cdldtorli noud §i vechi, foarte vechi.Nu merge Incá drumul de fier la Vasluiu. In zori

de ziud trdsura lui mo§ Costachi", fratele mamei,vine sä md iea la Roman. E cinci ceasuri dimineatäcdnd clopoteii Kind la poartä, §i afard e o luminaalbil, limpede, nevinovatei; a§ zice o lumind täcutii,fiindcd tdcerea e desdvAr§ità, §i totu§i lucrul cel maimare e lumina tândrd §i noud.

Sämilndluri §i iar siimändturi... E In Iulie lumi-nosul, roditorul, §i oamenii secerd pe lanuri. Decate ori au mai secerat de atun.cea §i Cali s'au schim-bat printre stimandlori, secerati §i dan§ii pe cá'mpulde muncd necontenità a vietii 1

Iatd hanul de la Bara, la jumdtate de drum. Eun han cre§tin, §i lini§tit, §i curat, §i umbros, cuperdele de cit date jos, §i mirositor, Imb Al s Am atde sulcind. Pe cAnd se gdte§te mdmdliguta pentrudrumeti, ochii mei urmdresc §irul de tablouri careInfdti§eazd sosirea In Mexic, Inchisoarea, osanda,moartea, pe cái' npia de Impu§care, §i pompoasa in-gropare a fostului Impdrat Maximilian, cu ochii buni§i lunga barbd blond/.

Apoi undeva o pädure, deasd §i lungil, prin Willi-celele cdreia se zbate un roiu de flutura§i alba§tri.Copaci bdtrdni pdzesc tdcerea, pe care o sfarnanumai un faltlit de aripi grAbite, o ciocdnire debardii, o pilriiilurd ward in vreascuri §i sunelul

188 MOLD OVA

argintiu al clopoteilor cari ingana mersul railorobositi.

Acum se apleaca soarele cald spre seara: celd'intaiu flor de taina strabate largul §es Incunjuratdin toate partile de dealuri moi, blande. Ne apro-piem de targu§orul Négre§ti.

lata viile din stanga, iata velnita parasita. Celed'intaiu case boiere§ti se vad In Imprejmuirea lorde crengi uscate §i spini. lata In sfarsil ,,Curtea", Cucasa nouà §i cea veche, cu grajdurile din fund, cuco§erul de rachita, cu bucataria napadita de ierburiPC coperi§ul de terna, cu cele cloud' gradini din fata,cu cerdacul cenu§iu §1 cu gearnlacul din fund. Amajuns, §i clopoteii suna mai bucuro§i, cand trasurasuie, inteo ultima silinta a cailor, dambul prin carese Intra pe poarta. Ai no§tri ne a§teapta, §i ochiibucuro§i se opresc asupra mo§ului" puternic, asu-pra matu§ei triste, asupra celor trei verisoare Inalbe rochii de vara.

\Tad mo§ia Negre§tilor: ariile de aur, munca treie-ralului, cu vuietul ma§inei zorite care Inghite snopii§i varsa bogätia grauntelor. Aud glumele §i rdsetele§i strigatele, §i-mi trece Inca inainte cutare icoana§tearsä §i vad anume priviri.

In deal, e vierul mo§ Malancea, care paze§te stru-gurii brumati, cu sulita In mana, sulita adevarata,cu varful de fier ruginit. Malancea e Inuit, negru §ifoarte slab, crunt §i bun, dupa Imprejurdri. Are unlan de popu§oiu, trei lei pe luna, un bordeiu suptOmani., un cotoiu pe cuptorul bordeiului §i un coco§de-asupra, langa ogeacul ce fumega fum albastru,suptire ca o poesie §i mirositor ca o floare de fan.

Colo e dealul cu fluturi multi: fluturii albi cudungi §i cu ochiuri, fluturii galbeni tiviti cu albas-tru, ale caror aripi se mdntuie cu un pinten, fluturii

1 A familiei Alexa.

VII. VASUJIIJL 180

portocalii, cei ro§ii pe fond negru ca un carbune,cei ro§ii cu mici pete negre §i micutii fluturi alba§tri.Dincoace e §ipotul de apa rece §i limpede, carealearga pe pietricelele curate, fara sa le ascunda.Departe e acum livada copacilor balrani salbataciti,gradina moarta, casa cu cloud. randuri, In care abiaici §i colo se mai descopere un geam inlreg §i alecareia u§i incuiate de rugina le spargem cu zgomot,In triumfala noastra vanatoare dup6. stafii. Alaturi,ce pa§nica std biserica mica, de lemn negru !

La mijloc, Evreii stapanesc, inteun lung §ir decasute §i boite: ce bine-mi mirosiau bacaniile cumulte saltare §i borcane, cu migdale, bomboaneproaste §i siropuri vechi ! Iarmarocul cel mare umplemaidanul de cara §i de oaspeti de la tara, §i atunciscranciobele se Inva'rt nebune, de parcil vreau safranga oasele mu§teriilor, caii de lemn ai caruselelorse rotesc pand li ametesc calaretii, iar panoramasticlitoare de oglinzi §i de margele chiamit prin can-Itecele de durere ale orgei sale pe aceia ce vreausa yacht razboaie departate, tari necunoscute §i petanara Dolores, care, de §i fdcuth din ceara albd,1§i mica In chinuri piep tul de guma, cand stà sa-§idea suflelul inaintea publicului.

In toate partile alearga drumuri de tara §i §osele.Pe unul dintrInsele ajungi la o veche casa de gospo-dari1, unde cine vine trebuie sa manance trei zilestrudell de nuci §i sa bea vin vechiu, osandapentru cei batrani §i mare bucurie pentru cei tinerii pentru copii. Pe altul te duci spre o vie cat o

gradina, unde pande§te un cane stra§nic, legat puter-nic In crama de lemn vechiu. Aiurea, sant faneteleinalte §i copaceii de porumbrele salbatece. In sfar§it,pe drumul cel lung care trece printre doua dealurirotunde, te urci spre culmel Incununata cu o fru-

190 MOLDOVA

moas4 casa de tara, cu o Intinsa livada §i o vieminunata, unde traia un patriarh bucuros intre copiiisai 1, pentru cari se ascutia secerea mortilor cum-plite. $i ce mai rataciri la lumina lunii, pe drumurialbe, intre campii adormite, langa paduri vrajite,ce mai trezire a gazdei In mijlocul noptii, ce maisfaturi cu §erbet de cire§e amare §i cu apa limpedeIn ptiharele brumate de frig

Sau serile de lini§le In gradina: un cer ce scanteieca o catapiteasma. De jur Imprejur, lungi zàrii ar-gintii. Pe dealuri ard focuri de pastori foarle depár-tate, §i de acolo vin prelung,ite chemari de bucium:tu-tu-tu-tu... Din mijlocul nostru un glas se Inalta§i canta. Si pare ca noi toti cantam, pare ca Oman-tul §i cerurile §i pädurile §i §esurile 6.'110.. Stele sedeslipesc de pe bolta ca fermecate §i curg In fulge-raloare sageti de lumina alba.

Atata veselie era In firea acestui Tinut, care nue nici la munte, nici la §es §i se impartà§e§te deo Indoita frumusetil I

Iara§i Negre§tii, daunazi. Drumul incepe de la ogara eleganta a liniei Ia§i-Bucure§ti. E In Maiu, §iverdeata primaverii, care cre§te vazand cu ochii,invale§te tot In ve§mantul ei Imbiel§ugat. DealurileImpadurite §i cele pe care le acopar samanaturilese contopesc In aceia§i armonie tanara §i luminoasa.

Negre§tii sant insa altii. Tot Evreii pe amandoualaturile stradei de negot; Insa ce ponositO §1 intu-necate sant dughenile saracacioase I A plouat, §i co-piii negustorilor de nimica-toatà se Infratesc cu porcii,

totu§i un dobitoc atat de oropsit Inaintea credin-cio§ilor Legii Vechi In §tioalmele murdare, dincare arunca stropi pe hainele trecatorilor. Un Tiganidiot cara apd, poticnindu-se prin pietrele invalma§ite.

Curatele case boiere§ti din trecut s'au dus aproapeBAtranul Negrea.

VII. VAgLUICTL 141

eu totui. Un foc urias a topit partea cea mai bunaa targului: pe locul bucuriilor, cantecelor, visurilorcopilariei mele se ridica astAzi cladiri hAde pe carenu le mai cunosc. Cei de atunci sant morti sauImprAsliati In lume. PAnA si ruinele au fost raseIn vArtejul prefacerilor, si o cassá noua, fara niciuncaracter, se ridica pe locul romanticei clAdiri para-site de odinioara.

In tinut, proprietarii au fost mai pretutindeni In-locuiti prin arendasi: Evrei, Armeni, Greci, Bulgari;micii arendasi romAni s'au dus. Numai la Tibanestiid-lui Carp se poate ga'si gospodaria, bielsugul, fru-museta vechilor timpuri.

2. ScAnteia

Tinutul Vasluiului cuprinde multe amintiri dinvremea lui Stefan-cel-Mare, si In clutarea aceloramintiri am plecat cu putine zile inainte de serba-rea comemorativa a marelui Domn.

Satul Scanteia e sarac si risipit, cum skit cele maimulte din aceste rani, dar dealurile Incunjuratoarepar ca-1 curata si-1 InaltA. Jos vajAie moara cu aburia unui German din Bucovina, care vrea sa fie privitca Roman si iubeste tara, a cArii bucurie de oaspetio Impart:4We. Sus, pe culme, sta biserica lui Stefan-cel-Mare.

Doua reparatii au schilodit-o si au Ingreuiat-o;de mult o pAtura groasA de var acopere vechilezugravituri. Dar usa de Intrare In naos arata Incaciubucele Impletite delicat, sapate cinstit In piatrA.

In jos mergi dare drumul cel mare al Moldovei,care, venind de la BArlad spre Iasi, fAcea un popasaici, la ScAnteia. Suvite de ap5. murdara, pe care Incurand soarele le va sorbi cu totul, se furiseazA IncaInteo vale mocirloasA, ca aceia In care, la alt Pod-Inalt", Stefan zdrobi In 1475 ostile beglerbegului lig-

192 146LDOVA

meliei. Aproape sant casele färd nume ale unei Tigdniimurdare, si un mo§ cu barba de edit" suri si ochiisireti si Ili trage din lulea In margenea potecii.

In sus, drumul apucd spre cheia, sat bine lute-meiat pe culmea unui deal sdpat in gropi de cdtreaceia cari altd dati vor fi cdutat piatra aici; e obuild small noud si un InvdtAtor harnic si multdmitCu menirea lui. !litre casele tdranilor se amestecdvre-o douri-lrei ai cdror locuitori sdnt Evrei, chiriasi,veniti pentru a face negotul lucrurilor mici si proaste,care si el. ImbogAteste pe acest neam.

Jos se desfäsurd pänd departe tot tinutul minunat,bogal In päduri si lanuri. De cealaltd parte a.satului,PC culme, Vasile Lupu, pribeag in aceste parti, defrica Tatarilor, a durat intr'o varil o bisericd delemn pentru ascunaloarea sa. Ea nu-si are Ore-chea aiurea. Cläditä. Intocmai dupil. chipul bisericilorde piatrd, are si cadrul ferestilor si ciubucul deimprejmuire fdcute dintr'un lemn tare, de stejar,care tine de douà sute cinzeci de ani. PomelniculIncepe si astazi cu numele lui Vasile Voevod.

3. Vasluiul.

De la Iasi spre Vasluiu, dealurile se urmeazd im-podobite at sale, precum se vede ceva mai sus pelinia Prutului, unde cuprinzi darteo singurd pri-vire trei grAmezi de case pe trei Indltimi deosebitece inchid o singurd parte a zdrii. Asezarea Vasluiuluisanidnii cu a Dorohoiului, fiind insä mutt mai fru-moasgt decAt aceasta.

Orasul nu apare pe o creastd de deal, ca dincolo,ci e risipit mult mai capricios. Nu sui si coboripe sträzi ca acolo, ci ele se intind mai la aceiasiInaltime, pe cind de jur imprejur mari inältimi In-cunjurd, acoperite cu frumoase paduri. Ai -pretutin-deni, la once deschizdturd a liniei caselor, fundul descenrt al coastelor albdstrii. Dintre ele pornesc vânturi

VII. VASIATIL i(JA

rdpezi, care curätä aierul si fac din Vasluiu orasuleel mai sanatos al Moldovei.

Si aici a lost un sat de obarsie, care n'a disparutca totul. Si aici cel mai mare Invingalor si 1115451°rde ziduri, Stefan-cel-Mare, a fäcut o biserica,Meta biserica de recunostinta fart de Dumnezeu bi-ruitorul: numai cal cucernicii crestini au prefacut-odeplin, cu tencuialä, vdpseli, chipuri de sfinti bata-Ware la ochi, schimband chiar i Infatisarea turnu-lui, zidind pe de-asupra glorioasa inscriptie care aiesit la iveala numai In anii din urina, gasitä de uncercetator cu staruintä.. Si aici a n'apadit Jidovimeasi a ramas In slrazile centrului, dar aici niciun mirosrdu nit pluteste In aier i oseaua e prafuitd, dardestul de curatii. Casele boieresti sant putine, darele ocupa un loc Intins pe mai mulle vezifatade albe, curti pietruite, iar prin feresti frumoasechipuri i placute tablouri de viata de familie, carenu vrea deca't rare ori O. se coboare In drum,. Asade aproape sant hotarele orasului, incat birjele lipsescmai cu totul si nu le vezi, vre-o trei, decat laceasurile trenului, asa Incal e o liniste Afara dezilele de targ, child taranimea, de rasa tare si man-dra, din Imprejurimi acopere totul cu sumanelepolcutele ei si face sa rasune mai presus de cante-cul tr5gAnat al Evreilor accentele, Imblanzite mol-doveneste, ale limbii neamului nostru.

In fundul unei strazi laterale, o poarla de lemn,prin care patrunzi Inteo curte Impodobita cu omovila, iar din curte treci Inteo grddina destul deIntinsa, curatd, pietruità bine §i Inzestratl cu chio§-curi §i b6nci cam vechi §i strâmbe. Printre copaciibAtrini, priveli§tea se deschide pretutindeni, §i sevAd In vale casele mahalalei §i pluguri Mind brazdeIn largul câmpului Aceste priveli§ti, care Inalt5. §iInsenineazA, se descopAr pretutindeni aici, §i ele facfarmecul cel mai mare al Vasluiului.

13

$i aceasta s'a dus, i a revenit o manitstire, Mil basa,de odinioark a culturii 1939 .

194 MOLDOVA

1. Dobrovitut°data Ia§ul era aproapc In mijlocul unor nemae-

genite paduri, pe care le taiau numai drumul mareatatea poteci pe care le §tiau localnicii §i pe care

le descoperiau hotii din vremurile de sdracie a Ord-nimii. Despadurirea a mers aici mai incet deal Inpreajma Bucure§tilor. Manastirile capalasera codrul,

Statul, mo§tenindu-le cu sila, a crutat, macar panaastrai, când Jidovimea da asalt §i acestei cetati eco-nomice, marea bogatie a trecutului.

Deci prin padure, prin umbroasa padure cu trun-chiurile dese, printre care sdgeteaza raze de aur §idin care vine, cu abureala addncurilor, oapta, frea-

suspinul unei lumi care nu vrea sa fie §tiutàde tine, caci traie§te numai pentru (lama, pe aicimerge, drept inainte, drumul la Dobrovdt.

Panà mai ddunazi el era mai des lntrebuintat.Acolo era una din cele mai mari inchisori ale tdrii,caci aceasta a fost soarta trista a manastirilor:primeasca n camarutele unde se adapostise ruga-ciunea pentru mântuirea sufletului i ocrotirea tutu-rora, unde lucrasera harnic condeiele caligrafil or§i incondeietorilor de miniatura, nu vre-o §coala aluminii milk nu vre-un atelier al harniciei moderne,nici mdcar un spital uncle mila sa caute durerea §isA mângdie chinurile mortii, ci drojdia unei societatinenorocite, cu ginduri de ura, de rasbunare, cu In-chipuiri salbatece, cu indobitocirea muncii silnicefara nadejde. Dar hotii au fost stramutati aiurea dinaceasta ctitorie a lui Stefan-eel-Mare, pe care aunecin.stit-o In de ajuns, i locul lor a fost luat deorfanele dascalilor din tail, care fac aici o §coalaIncapatoarel. Cu aceasta, legaturile manastirii de odi-

VII. VAStAtIUL 195

hioarä Cu ora§ele vecine s'au Imputinat, §i frumosuldrum de pgdure, care tine trei ceasuri intregi, dela margenea Ia§ului Ong la poarta mgretei mangs-tiri, e lasat mai mult In tainica lui pace, care poateInsenina sufletele cele mai cople§ite de vglmg§aguriledu§mAnoase ale vietii.

In marele lumini§ ce se deschide la cal:at, se vgdpavilioanele Administratiei Domeniilor Coroanei,maiputin cochete, dar poate mai practice deck aiurea,izvorul cu apà bung al drumetilor; satul, de citevagospodgrii, de tot sgrace, dar cu frumo§i oameniIn portul locuitorilor dealurilor moldovene§ti, se as-cunde cu totul. Dar la dreapta, In fundul viiii, bi-serica InaItà turnuri cu coperi§uri prefilcute, piiretinaruiti, cari de departe nu spun vechimea lor.

Un drumulet foarte stricat, chiftind de apg, duce,In margenea grAdinii de zarzavat a §colii, de-a lungulunui §ir de cgsute albe, fgcute In vechiul zid. Parcáse simte In stra§nica singurgtate, In lipsa oricgruisemn de viatg. §i de muncg, amintirea Inchisorii amor-tite supt strajg. Câni furio§i latrg din curti care nuse vgd, dar fere§tile, u§ile rgmin lAcatuite. Cu greuse capata deslu§iri de la un fel de Ingrijitor al grg-dinii §colare, care Imparte acest colt cu preotul, pecare vremea aceasta noug, a§a de impie In uitareatuturor datinilor trecutului §i datoriilor ce izvorgscdin el, 1-ar fi scos foarte bucuros din curtea clgdi-rilor In care Inainta§ii sgi egumeni, cu drept de jude-catà §I pedeapsg Ong la hotarele vgrsgrii de singe,erau ca ni§te Domni sapinitori.

Turnul de Intrare, de curind reparat, me§teriiau spurcat cu acest prilej paraclisul d'Inlguntru, pecare nu 1-a mai mgturat nimeni , e In adevir uria§.A fost ridicat In locul vechii clopolnite, din poruncaunui Domn din veacul al XVIII-lea, de un ispravnical lui, boier mare, un Hrisoscoleu, care-§i §i in-seamng cu multgmire numele pe piatra ce se vede

1 Le-a spalat pe toate Comisiunea Monumentelor Istoriee(1939).

196 MOLDOVA

sus, de-asupra boltirii portii; de cealaltd parte, stdn-gadu e scris numele egumenului de atunci, care atinut ca 'Astoria sa In aceastd vreme de inoirenu fie uitatA.

In fund se vede amnia casa mare, InaHA, cucloud rdnduri, In care e asezat Institutul. In aceastdDuminecá de vacanta se mai primblA cdteva dinpensionare, In tristele lor sorturi negre. Un domnbdtrdn in cdrji, socru, pArinte al directorului saudirectoarei, tine de urit pedagoagelor fArd ocupatie.Ceva mai In stanga, o clAdire asemenea, dar foarterdu Ingrijitd, ar fi PrimAria, altd parte din chilii,desfAcutà pentru alte scopuri i ruptà din unitateato talului.

Biserica e In stilul caracteristic al epocii lui $tefan.Recunosti ferestile ornate ale pridvorului, ferestui-cile gotice Incadrate in linii drepte ale pAretilor late-rali. Intri prin usa cu fruntea ruptd. In ogivd, si ladreapta se Intretese mdiestru slovele chirilice, detdieturd. apuseanA InsA, care spun cA Vodd-$tefan,,fiul lui Bogdan Voevod", a fAcut acest hram alIndltArii Sf. Duh de la 27 April 1503 pAnA In 1504,adecd 'Ana la sfdrsitul zilelor sale. Cad i urmasul,Bogdan Orbul, cu mamá-sa Maria, au avut apoi delucru aici, i strdlucitul aier, mutat, Mil drept, laMuseul din Bucuresti, a fost adus numai de dânsiila ctitoria marelui sot si pdrinte.

Tot ceva mai tdrzie e si zugrAveala, al cArii chel-tuitor se spune a fi Petra. zis Rares, care isprAviImpodobirea Inaltilor pdreti ai celei mai spatioasepoaie din zidirile lui $tefan, numai In 1522.

Vremea i neIngrijirea s'au unit ca sAAtearnAun vál de p-raf peste chipurile de sfinti, care asteaptAsupt el, neatinse. O incercare'cle curätire din parteapreotului tanàr a scos la luminA pe ctitori iatd

VII. VASIXICJI, 197

In fruntea lor, sprijinind biserica oferita lui Hristosce sta. In slava, Stefan Insusi, In brocard scumpde aur, cu cununa pe cap, si cei doi fii, 'binefacatoriai Dobrovatului, langa el.

Ceva a mai ramas din acel limp. n dulapul cese razima de un parete umed, pe langa cal-0 slavonetiparite mai tarziu, descopar, umede i acoperite depromoroaca mucegaiului, cele douasprezece Mineiecu Viete de sfinti pe care Stefan le-a pus In manaegumenului celui Unul e Inceput pe perga-ment, si se desfac lnflorituri de aur ce n'au pututfi daunate.

In fata alLarului si-au insirat pietrele de mormantRacovitestii, cari au dat tarii trei Domni: Mihai-Voda

fiii sai, betivul Constantin si slabul Stefan. Mar-murile lucii i albe spun numele lui Nicolae fostLogofat, fini lui Cehan, In calugarie Metodie, al luiloan, al Teofanei, mama lui Nicolae, si al unui maivechiu loan, al lui Racovita Cehan, fiul lui Metodie,al Ecaterinei, sora lui Nicolae, al lui Andrei, fiullui Ioan cel nou.

Buna Ingrijire a unui egumen bulgar, de loc dinRusciuc, de uncle l-au ajutat la reparatiile lui rudele,a 'Astral., In Irnprejmuirea ei de zid deosebita, para-clisul, bolnita de Ingropare a calugarilor. In cuprin-sul ei Inoit, cu lipsa de gust a veacului trecut,resti, la locul ctitorilor, Inteo Infundaturä, lespedeafoarte gingas lucrata, pialra mica supt care zacetrupul de copil al unei odrasle a Movilestilor, poatectitorii bisericutii, Pavel Voevod, feciorul lui Si-mion, care a fost coborit aice la 24 Maiu din anul1607.

Asa apare Inca astazi Dobrovatul. Aierele vechi auplecat de acolo; s'au dus, cum se si cuvenia,,mai toatemanuscriptele. Puteri mari Incunjura cotropitoarebiserica hramului cu zugravelile lui Rares pe paretii

198 MOLDOVA

lui Stefan, bisericuta mied a mormiintului de Dom-ni§or Canal-. Pentru zarzavaturile scolii, pentru porciicolii, pentru bolnavele scolii se cere loc nou, Incà-

peri noul Se cere, si poate se va capata. $i astfel§coala ar fi ucis acolo unde n'a putut distruge tem-uita.

VIII.

F ALCIILIL

1. Huqul

Linia ce se desface de la Crasna e vrednicd de aft celebratä. In Fliegende Bldtter, care consacrà pedreptate atata spatiu de humor cAilor vicinale"1. Inrcgiunea de dealuri, trenul, ale:Mull din vechi va-goane usate, cu perdelele rupte §i canapelele §tersede soare, se opre§te la statii unde §efii de tren §iconductorii ieau cate o cafea §i tin cate un taifas,uitand cu totul de aldtori. C5.ci linia se duce la Hui,§i Hu§ul e un ora § viatà, fárá socotealA am5.-nuntita a timpului roditor de ca§tig, §i mai departenu se merge, spre hotar, unde Prutul desparte deun pamant ajuns acum iarà§i, de la 1878, In mrtnadu§manä.

Te urci pe una din Inältimile ce-§i Incalzesc lasoare coastele acoperite de vii, §i de odatii In valeprivirea-ti se coboará asupra caselor albe, Imprä§-tiate inteo neorafiduialà veseld, a Hu§ului.

Ora§elul a fost bine administrat mai multi ani dezile, §i se resimte de aceasta. Cládirile publice nusant totdeauna de gust, dar aratá multà tragere deinimä. §i dorintä naivä de a Infrumuseta. O grädi-nità publicà e lipsità numai de public, care nuse vede nicairi In acest colt bulgäresc" de burghe-sie; nici la fere§ti, nici In cerdace, nici In lungile

t Circulatia e Inlocuitit azi printeun tractor (1939).

S'a lama o reparaVe de episcopul Nifon 1939 .

200 MOLDOVA

curti, ce se continud prin livezi, nici In trdsuri, nicipe trotoarele strdzilor, a§a 'Meat cdsutele frumu§elepar goale de locuitori. De jur imprejur se IntindecingAtoarea de bogAtie, odinioard, a viilor.

Evreii sant puini, precum, de altminteri, santtini si cre§tinii. Intru, dus de proprietarul casei, unfrunta§ roman din localitate, Inteuna din §colileevreie§ti. Fere§tile sant Inchise, §i aierul e ucigAtorde stricat. BAncile, catedra sant de o murddrieElevii se tin In acela§i ton, §i domnul profesor auitat sd-§i puje surtucul.

Episcopia Hu§ului a implinil de curand patru sutede ani. Biserica episcopald, o clAdire cu cloud turnuri,mAri§oard, dar fall arhitecturd, cAci s'au stricatliniile ctitoriei lui Stefan-eel-Mare , e Ingrozitorde vdpsitd cu cenu§iu. Mania vdpsirii a mers a§a dedeparte, Incat pAnd §i buchile cirilice de pe pietrelemormantale au fost date pe de-asupra cu ncgru.11:ImA§ite din biblioteca lui Veniamin Costachi, fost§i episcop de Hui, au fost descoperile In cdsuteledin curtea Incunjuratd cu masive ziduri vechi 1.

Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh,garduri de spini, strade de praf, cani Locuitorii,cari nu §tiu decal romane§te, sant toti catolici, §i-§iaduc aminte cd sant linguri. Chiar tipul lor pare deo-sebit de al tdranilor no§tri. In locul vechii biserici,din care a rAmas numai cimilirul, s'a indltat o alta,In stil gotic, care Intrece cu mult ca mitsurd §i ele-gantà greoaia noastrd bisericd episcopald. E aproapegata, §i poate fi socotitd ca o podoabh a ora§ului.Datoria noastrd ar fi sd facem din Episcopie oalta, §i mai mandrd, vrednicil §i de lrecutul §i deaspiratiile noastre.

VIII. FALCIII:1, 201

2. De la Hui la Fälciiu.Tot Inainle de la Hui, oras care nu cunoasle

mahalalele Orientului, ci se mantuie prin mandrecasute marunte, In care tot ochiul de fereastra stra-eluceste. Numai florile lipsesc In curtile mari, nava-lite de Impleticirea tuturor buruienilor verii.

Tinutul deluros Infatiseaza Inlaiu povarnisurileblande, stimanate cu petele albe ale vitelor In cauta-rea hranei. Imasul orasului e intins, dar Ingrijil cape vremurile cand fiecare bucata de pamant roditornu-si avea pretul: e sigur ca stitenii cari vin sprecapitala lor n'au nimic sa Invete din aceasta gospo-darie.

$oseaua de lut, de prund rosu, täind pe alocureadealuri hleioase, se Intinde cu alatea colturi, Incaacel care a taiat-o pare &A fi avut si intentia de asatisface un spirit capricios. De o parte si de alta,cele mat mandre samanaturi Isi elatinà spicele, careunduiesc in valuri, argintindu-si verdele matasos alintinderii pierdute In zare.

Ce bogatie, ce dar nesfarsit si vesnic al lui Duni-nezeu, ce chemare a omului la mundi Intaiu, labucuria dreptei rasplä'tiri p3 urinal $i pe acest omII cauti acuma, ai vrea sa-1 vezi la huzurtil lui cati-gat prin munca...

Cel d'intaiu sat poarta un nume care trezeste a-danci rasunete In minte. De acesti Stanilesti de la Sta-ni14) sau, cum i se zice, In viciarea numelui,Stalinesti,e legata marea expeditie nenorocita a lui Petru-cel-Mare, menit a-si trai aici cel mai cumplit ceas de pri-mejdie, cu Inaintarea lui prea Inceata, lipsa de hranä,ncunjurarea ostilor moschicesti" de catre cetele

aprinse de o nouà Incredere In biruinta ale TuroilorVizirului Ballagi-Mohammed si de catre sprintenatincurcare a cailor tataresti. In acest loc s'a plecat

202 MOLDOVA

la pace Imparatul" nadejdilor cre§tine, s'a cheltuitbanul rascumpararii de la peire, s'a jurat Invoialacare pecetluia o deplina Infrangere.

E unul din locurile mari §i tragice ale istorieiuniversale. S'a oprit aici un val care trebuia saInece Rasaritul, rostogolindu-ne §i pe noi In apelesale.

NiAnic nu aminte§te Insa acea drama militara, acelhotarltor moment politic. Casute razlete, acoperitecu stuf bine cladit, stalpi de cerdacuri §i privazuride u§i §i fere§ti cumparate la targ. Lipsa de gradini§i lipsa de livezi; Impletituri de vergi In jurul lar-gilor curti Minorite. Copii goi In praguri, femeiculcate pe prispa. Tiorele se fac, langa careiume sa-race, purtând ca semn rotocolul de paie In varfulprajinii, mai mult In mijlocul drumului. Portul deora, saracacios §i mil, cu palarii Inguste In mar-geni, jiletca scurta §i bernevici Infoiati. Nici oameniinu sanl ca pentru un asemenea loc, In care ai a§-tepta peste bate §i peste WO ca o Intiparire a lucru-rilor acelora Inane §i vechi.

Pe dealul din dreapta pare ca s'ar vedea Intari-turi. Dar e o ilusie; aiurea, numai mici movile ro-tunjite se deslu§esc In zare. Acolo se aprindeau fo-curile de demult, ca sa. se dea ve§tile de razboiu;spune bunul cunoscator al locurilor care ne Into-vära§e§te.

Bine, dar luptele, razboiul cel de atunci ?Nu s'a dat aici, ci mai departe, In margenea

Prutului chiar. Casele din fata sant ale unui satnou, Lunca Banului, lnjghebat acum In urma. Elese sprijina pe o linie de dealuri. Si dincolo de aces-tea e lunca Prutului. Acolo au fost Wile. Si aziearuta se hurduca de dungile adanci ale trameelorde odinioara.

VIII. FALCIICL 203

Prutul nu se vede. Atiitea dealuri 11 Inchid pri-virii. Ingust In aceastA desfA§urare de coaste aco-perite cu s4rnAn4turi, el se tarA§te intre rnalurilede lut Mil sa Insemne nicliri neinduplecarea unuiadev6rat hotar. Peste local unde nu-1 descoperi serotunjesc povArni§urile basarabene, cu frumoaselelanuri arcate, cu multele case albe, strfinse ca turmede oi, Milt sä se vadease turnul cfirmuitor al bise-ricii. Aceia§i tara, cu totul aceia§i, In fatil, la Leova,la Leca, dupà vadul Lecili" , la Tiganca. Parecl fiinta ta morall InsA§i se restrfinge In aceastàIngustare a patriei.

Si mai departe §oseaua ro§ietecil taie lanurile degrill, de orz, de porumb vânjos in cre§terea luir5pede. E o desilvar§ità lini§te. Singura viatà e aceiacare cre§te de acolo din adânc pentru altii decatcei cari au muncit §1 muncesc Intru Inàltarea ei.Rari cgrute ware ca ni§te jucArii, pe care le tiriiscs&ltandu-le cai cu jugul bialt de-asupra capului; mAniimai mult femei cu barizuri negre pe cap, care sesperie la fiecare Intalnire cu un vehicul mai im-posant.

Acum, Berezenii, al aror nume nu e Mrá legälturàcu Berezina altei drame ostà§e§li. La stanga, un mareiaz se rasfatà, mi§cat u§or la suprafatà in u§oarevaluri sure ca ardesia; mici ostroave de stuf 'Isaraspre din mijlocul lui. La mal, miserabile bordeiesfint pAzite de cfini hArtAgo§i, suiti pe spinarea delut a tainitei; luntri pr:mitive se ascund In papurA.Ceva mai departe, Tigani rAtdcitori §i-au oprit cor-turile §i, pe când caii molfeca §i capra slabA scu-turi teru§ul captiviatii sale, copiii arAmii zburdaspre noi Inteun avant care-i scoate Intregi din tren-tele ImbracAmintii lor.

Bisericuta pare veche. E de lemn ca toate peaici, din §ipce batute peste o Injghebare de teme-lie. Intrarea prin stAnga, cu o nfisiilie putreda uitatA

104 MOLDOVA

In drum. Forma, Indatiliata. de cruce. Un simulacrude. turnulet. Lams de pustietate si de miserie, catoate cele ce se vad In acest tinut, unde pämântulpare a rodi singur si numai pentru dânsul. Doarla Vetrisoaia, In stanga drumului, se desface un albturn de biserica nouti.

La capatul drumului nostru e Falciiul. Cum Sta-nilestii numesc lupia, tratatul de pace e numit dupaacest vechiu 1.ál' .g moldovenesc, care figureaza caFalcsin" in culegerile straine. De la batrá.na asezarede pescan i si negustori se pastreaza acte In carepecetea Falciiului Intarete randurile slavone, fru-mos serse din Insarcinarea judetului si a celor doi-sprezece pargari, purtäitori ai celor mai interesantenume de bastina.

Si iata si aici numai casa trecatoare a pustiuluide lut bogat In roada. Tatarii pare a ar fi strabatutferi In voia lacomiei lor acest tinut de granita, faràaparare, nimicind tot ce apartine unui mai vechiutrecut. Cea d'intaiu biserica, SI. Gheorghe, rasarinddin buruiana samanala cu mid crucilite putrede,de saraci ai vremurilor, e odios prefilcutil cu sipcevapsite In verde si cu cochetarii de tinichea la tur-nulet. Alte douà s'ant de zid, dar nu fail amestecullemnului, care se gash' deci mull mai usor cleatastazi In acest paräsil si pradal colt de tara. Pogo-tlrea Sfantului Duh" pulrezeste incet, si Sfântul Ni-colae Isi crapa zidurile a ruina. 0 singura catapi-teasma vrednica de pomenire; incolo neIngrijire, mu-calk lenta deadere, pe care nimic nu rasare Incas'o stavileasa. Pe locut unde ()data, supt regimulpatriarhal, a fost o viatil oranduita si o cultura,traiesc doar cinci sule de oameni, dintre cari o sutilde Evrei, In rarile casute, allfel curate, 1n:care limanu se vede altce'va deal indeplinirea rosturilor celor

VIII. PALCIIUL

mai simple ale unei asezdri omenesti supt oblAdui-rea lenesd a unei administratii färá orientareEragere de inimd.

Insernndrile din cartile bisericesti vorbesc cevadespre cel din urmd veac. La 1814 se pdstraamintirea zilei neobisnuite când Impdratul" a venit,Cu o sutà treisprezece ani inainte, In Lunca Banu-lui", asa cum stie si traditia. Banul", stdpan pcaceste locuri, va fi fost acelasi tovards al lui Dimi-trie-Vodd Cantemir de la care avem i BisericaBanului" din Iasi. Apoi, prin cdsatorii, luncile aces-tea prutene au ajuns In mana familiei Costachi, care-siavea sdlasul si la Rosiesti, mai sus de Prut; Serban,fratele mitropolitului Veniamin, a dat dirti din tipo-grafia arhidiecesei -Moldovei bisericutii SfantuluiGheorghe i chiar celorlalte. Iar una din aceste no-tite spune cd. acolo In margene era mahalaua Mo-canilor ardeleni, cari, In trecerea lor obisnuità sprestepa bogatil 'n ierburile pripite ale primdverii, aupoposit aici i s'au fixat. Au mai rdmas vre-o doi",spune un vecin, i In adevAr unele tipuri de bdtranitot mai sant credincioase obai*ei.

Aici, Prutul face un mare cot, care incurcii privi-rile celui ce nu cunoaste locurile. Nicdiri cele cloudpH nu se confundrt mai mult. Apa, de si adanca,e asa de Ingustd, incat ai crede cd se poate sdridintr'un avant. Supt malul nostru, mai Walt, cu chl-direa albà a vdmii, se cufunda ca o insulita coltulcare supt prdjina steagului altor colori addpostesteIn verdeatd o trandafirie casutil Cu idilice obloanealbe, care InfAtiseazdIndeplinirea pe jumdtate a idea-lului cotropilor pe care neizbanda de la 1711, dinnenorocire pentru noi, nu 1-a putut frange.

IX.

TUTOV A

1. Barladul

Drum printr'un Tinut despadurit, saracit, storsde o sete nechibzuita pentru bani In clipa.

Acolo, Intre dealuri aproape goale §i, acum, nespusde prafuite, sta. Barladul, care nu se malta, ci zaceIntre pomii livezilor sale, de o parte §i alta a uneirape ran mirositoare. Imaginatia altor timpuri a pusaici o Paloda romana, care dadu numele unuiziar local , o republica a inceputurilor romane§ti,un principat al Barladnicului" Ivanco Rotislavo-vici. De fapt, nimic din aceste mandre alcatuiri n'afiintat vre-odata. Barladul e un sat care s'a prefacutIn targ, multamita unor neguslori coboriti de sus,din Galitia, sau urcati de jos, din Galati, Inca din alXV-lea veac, cand oamenii lui Voda luau aici vama.Armeni, Greci au dus inainte mi§carea aceasta denegot, ajutati §i de unii Romani, pawl ce la urmatoti au fost inlocuiti In strazile de schimb al boga-tiilor prin Evrei.

Niciun alt ora § din tail n'a pastrat a§a de bineca acesta icoana satului din care s'a desvoltat. Ora.-§ene§ti sant doara pavagiul, sa-i zicem mai binecu vechiul cuvant, mai potrivit, caldarâmul , vestitpoate pe vremea sa, dar astäzi unul din cele maistra§nice mijloace de pedeapsa pentru cine-§i scalcieghetele, pe jos, sau I§i dardaie oasele, In trasura,pe dansul , §i Strada Mare. Aceastri Stradil Mareclilposte§te In pravillii mari li mici o Imbielmatti

kg MOLDOVI

Evreime, langa numele nemtesti ale cgreia se cetesdcaleva grecesti, caci, alta data era si mai multdecat acum, Barladul e drumul Galatilor.

incolo serpuiesc, Intre garduri de nuiele i zapla-zuri de lemn, strade nesigure, farà scop, de satmare. Curtile sant vaste, puind holare largi Cata detrecator si de vecini. Case frumoase se vad rar prin-tre aceste cladiri darnic risipite.

Barladul are o Casa a Obstii, adapostita hile° lo-cuintg boiereascd oarecare. Balcon de piatril, pom-poasa sala de sedinti, cu functionari modesti IndltatiPC o tribuna de lautari, cu caLeva cancelarii Intune-coase de o. parte si de alta. Mahalagii In haine po-nosite, cu fetele speriate inaintea autoritatii", secáciulesc, In toate partile.

Ei vn aici sa plateascg arenda, vechiul bezmenal pamanturilor pe care le stapaneste orasul. Bar-ladul e, In adevar, ca i Vasluiul, un oras rascum-Oral, dupá ce el fusese Instrainat de Domnii lana-rioti, cari nu mai aveau altceva de daruit rudelorfavoritilor. Pentru slrángerea banilor rgscumpararii,pentru impártirea datoriei Intre locuitori i Inzes-trarea gospodariilor Cu loturi de pamant, s'a inte-meiat Casa, conclusa de alesi ai boierilor i negusto-rilor orasului, pe vremea acelui Scarlat-Voda Cali-machi al carui chip, foarte urlt zugravit, se vedeInteuna din odaile administratiei de astazi

Earladul are o singura bisericá mai mare, Inunei intinse piete de targ, fdra hotare drepte.

E o cladire Mea niciun fel de frumuseta, strivitasupt turnuri grele, Molla. In chipul cel mai vulgar.

DriunAzi, cu disparitia ei, indreptatita sau da, Incii o pagin.de trecut s'a rupt.

14

IX. TtrrottA 209

Un pod de scanduri vechi, pulrede, tremuratoare,acopere raul" Barlad, pe care-1 §tiam mai sus, InTinutul Vasluiului, ca o apa vioaie §i limpede suptmaluri de lut prapastioase, dar care aici apare caun parau pacatos, aproape cu total supt de soareleveril nemilostive.

Dincolo de aceasta Mata rapa, vrednica de o astfelde trecátoare, se Intinde §oseaua fumegand de prafIntre dealuri mici, cu verdeata total ve§tejita. Indreapta e Dealul-Mare, cu sui§ul greu, unde ga-sese, In varf, gospodaria bine Intemeiata, curtile boje-re§ti, via, ale d-lui Lupu Costachi. De aici pana laPrut, unde sant viile Hu§ilor, pana In Siretiu, la ves-titii Nicore§ti, cal-ora li raspund, dincolo de largaapa, Odobe§tii, se Intinde al doilea Tinut producatorde vinuri al Moldovei.

De pe osea, Barladul se vede numai ca un amestecurit de casute §i arbori, Vira linii fixate, fara Mal-lare, fara perspectiva, fara, macar, turnurile de bi-serici care aiurea strapung locuintile §i livezile Inval-ma§ite. Trecutul e aici cu totul mort, In ciuda patimeilocale pentru amintiri de Palode §i republici; pre-sentul n'are nicio Insemnatate vie §i nu Indreaptaspre niciun viitor. Cine ar putea preface acest in-tins sat vechiu Inteun ora § modern, cand lipse§tebogatia §i rostul de munca din cate ea izvora§te?

2. Privelisi tutovene.

Peste apa Barladului, curgand Ingusta Inlre salcii,drumul suie pe langa locuinti sarace, Injghebate larapezeald din glodul campului §i din paiele miri§-Mor futre parii vergeluiti cari fac cadrul, spre coas-tele ple§uve care de jur Imprejur margenesc zarea.

Triste §i monotone aceste priveli§ti tutovene atuncicand nu le acopere albastria ceata a departarilor,

216 tfoLbOVA

and ultimele raze ale soarelui nu le Infasurd InvAlul trandafiriu al amurgului. Natura, In miscArileei tragice, le-a nAruit si sparcuit, le-a mancat 0ros In infiltrdrile ei de ape noroioase, le-a prAvAlitsi cArat la vale In marile sivoaie ale furtunilor deyard, le-a muiat si fdramitat in chifteala de luniIntregi a omdturilor clAdite unul peste altul.

Dar era mAcar pildurea, si In umbra bAtranilorstejari si fagi se aciva o Intreagil lume de poesievegetalA, cu nesfarsite aspecte de sfioasa. frumusetd.Securea a dat jos podoaba codrilor cari Infrumu-setau si apArau, tot de °data, tara, cari-i dddeaurAcoare si ploaie, cari se luptau cu aprigile calduriale verilor de stepd si fAceau ca o perdea de ocro-tire pentru sAmAnAturile putinelor luminisuri.Acumtoti taie: tAranii pe bucAtica lor de pamant, proprie-tarii pe mosia arendatA, zdlogitA, vandutd la Evrei;Statul Insusi, care nu-si aduce aminte de propriilesale reglementAri. Cum nu e piatrd decat In foarterari cariere mid, lipsind si lemnul, locuitorul nupoate face nimic superior acestor musuroaie unseCu var, si nu totdeaunq, 0 acoperite cu pAnuside pApusoiu si paie de miriste.

Exproprierea n'a dat Inca roade. Colonistul cll.-deste unde vrea si cum poate. intinderea &hie epresdratd cu casute farA nicio randuiald, care des-pretuiesc once solidaritate. Daca. n'au prins vechiiImproprietAriti de la 1864, cari pAstreazd incd InfA-tisarea celui cu bagaj ele dupd usA, Cu gat mai putinbietii pripdsiti ai unei legi In care demagogia a Inlo-cuit once simt de gospodArie. Färd unelte, Mà cre-dit, omul nu curAta macar fata ogorului sax'. Iarislazurile comunale nu servesc decdt ca sa. scoatäprin scaii inalti ca omul ochii vilelor, care nu-siand aiurea, prin locurile de roadà culeasA, hrana.

Basa poporatiei o formeazd rdzesii. Unde sant ei,

IX. - TUTWA 211

satul se prezinta altfel. Casele sant mai chipoase,mai curate, cu ceva gospodarie Imprejur. Cate unele,supt coperi§ul de §indila, au o gratie §i un zimbet.Omul apare cu o demnitate ce s'ar cauta in zadarIn viata nacäjita a celorlalti. Lanurile sant Ingri-jite, §i pillcuri de livezi, de vie Oleaza de un verdetare platourile mai Inalte.

Dar ei n'au putut face alle biserici In centrula§ez'arilor lor decat cele de scanduri, pe care leacopar lusa mladios §indilele coperämantului. Dacalipse§te arta veche, sant simpatice picturile moderneale zugravilor tarani, cari mai lucreaza Inca dupapractica deprinsa la Inainta§i, §i In culare din acestelttca§uri m'a surprins placut insemnarea sfioasa atuturor impodobitorilor, randuirea cu inscriptii alocului pe care oricine trebuie ocupe duparangul, vrasta §i meritul sau.

Boieri au fost de sigur §i pe aici, dar din aceiacari aveau prea multe mo§ii ca sá se lege In adevarde vre una. De aceia lipse§te §1 biserica mare, so-lida, de ctitorie boiereasca. Numai la Salceni paretiizdraveni, despartiti In doua In largime printeun braude caramizi zimtuite, pridvorul, cele doua bolti fAraturnuri din pronaos, unja §erpuita a copereman-tului arata veacul al XVII-lea. Aici au fost Jurge§tii,de la Negrile§ti, neam vechiu, ie§it din aceia§i raze§i.Dar de la o vreme s'a Incuibat arenda§ul §i, candel a plecat, mai sus, la prietenul Taca, el §i-alasat oasele supt marmura Cu inscriptie antica, po-menind Argyrokastrul epirot , ruina i-a succedat.Aici, la Salceni, ea a venit naprasnic, odatä cu expro-prierea, din curtea cu odai multe, cu §ura, cu grajdrämaind doar o modalcil de pamant §i ceva caramizisparte: incolo fiecare §i-a luat ce a vrut, desfiintandIn Meya ceasuri mo§tenirea unei vechi §i bune gos-podar&

1 2 lk I °Lb:WA

Cat era padurea, schitul se putea ascunde inteinsa.Numele de Pochidia al mo§iei prietenului mieu po-mene§te §i pe Dia, vechiul proprietar, nume cese afla §i In ctitorli gdlatene §1 pochii", popii depe vremuri, cu schiti§orul lor din mijlocul copa-cilor batrani, rama§i In picioare cu tainele lor.

Si, cum voiu vedea, ceva din aceste fundatii s'a pas-trat peste deal la manastioara de malee Adam, cu so-bora§ul de casute albe, curate ca o rochie de mireasa,impodobite cu toate florile gradinariei arhaice, cubisericuta-jucarie, pictata In albastru §i roz de unsentimental meter taritnesc, cu straturile de floricare sant morminte, §i, alaturi de aceasta nesfar§itatinereld §i pentru cele mai cocarjate din batrane,sculptura veche In argint aurit, cu chipuri ie§ite dinbataia ciocanului In jurul celui ars al Maicii Dom-nului facatoare de minuni, care, la focul cel mare,a zburat pe deal".

Nu e Inca. viata istorica, dar elemente de trecut aucazut In mijlocul acestei reverii perpetue, In paceavietii färA orizont, a§ternuta adesea, ca florile dinmicul cimitir, peste un mormant ce nu se poateevita.

3. Ministirea Adam.

Un birjar evreu, gros, gras, cu urechile stacojii §ifata pistruiata, om hazliu §i care nu bea apa, fiindcafaci broasca la puntici", ne duce prin mahalaleleBarladului spre manastirea Adam.

Strada Principala", foarte putin vrednica de acestnume, trece printre casute de oameni saraci, dintrecare unele sant näruite sau arse. 0 mare firma,Adam §i Eva, Regia Monopolului Tutunurilor", cudesemnul corespunzator, chiama pe clienti. La sfar§it,drumul e cuprins Intre cladirile cochete, de caramidaaparenta §i piatra, ale casarmii ro§iorilor Princesei

IX. - TUTOVA 213

lntre §esul moddlcos, lutos §i sterp pe care casarma§i-a pus gunoaiele fumegdnde In locul florilor decâmp care lipsesc.

In curdnd sdnlem pe §oseaua cealaltd, a Galatilor.In urmd, Intiinsul ora § presdrat din biel§ug abia

se mai vede. Turnurile de biserici, care dau carac-terul oricdrii a§ezdri romAne§ti, sânt putine, sdrace§i unte. ClAdiri mai insemnate nu se zdresc. Barladulse mAntuie de vale prin prelungiri asemenea cu aleunui sat, Mil strdzi, fárá apdrare, fàrä träinicie.

Ieri noaple, cerul era Inro§it de fldcdrile care mis-tuiau vre-o zece cdsute de acestea, aprinse, In fundulunei rApe, de la o claie de fan dogoritd de seceid.De la una nu rdmAseserd decat stâlpii de cArbunestrdlucitor. Limbile de foc nu mai luptau cu cope-remintele de §indild sau de lemn §i tabld ale celor-lalte; ele ndvAliau pe fere5lile sparte, cdscau ca ogurd de lumina locul u§ilor täciunite §i Impro§caucerul negru cu scânteile lor fdpezi. Gospodarii deprin prejur stropiau coperemintele lor sau a§teptaupe prispd, In tdcere, voia vântului§i a lui Dutnnezeu.Pompierii In trdsurile Ion, ro§iorii zangänind pripitdin sdbii, alergau neorânduiti,Incd bezmeteci de somn,spre vatra nenorocirii, unde clAile de bucate,jenii de lemne, pradd mai grea a vdlvdtdilor, luminauca ruguri pdgâne. Cum am venit, a§a sd ne intoar-eem", striga un sergent, In fruntea fldcdilor lui. Si,pe când pe deal mahalagii Imbrdcati pe apucatesocotiau vinovatia pompierilor, cari vin tdrziu, nepre-OHO, §i nu sdnt vrednici de subventia Primdriei",din zarca de Intunerec, unde numai din cfind In cAndflutura câte o jerbie de flacArd noud, veniau strigdtede chemare §i de groaa. §i mugetul prelung, desnd-däjduit al vitelor

Pe aici seceri§ul grdului §i chiar treieratul lui s'aumantuit. Miri§tile tepoase cuprind singure eampul.

214 Al OLD OVA

Fanetele sant doar colturile din rape unde putinaiarba verde ademeneste vitele.

Cel d'intaiu sat prin care treci, pare foarte sarac:el se potriveste cu monotonia arsil a pustiului. Aldoilea, care poarta numele glorios de Grivita si ealcatuit din Improprietdriti cari au luptat la 1877,Incepe prin gospodarii rele, neingrijite, care Incun-jura casuta de stuh. Ceva mai departe Insa, drumulcel mare al Galatilor trece printre locuinti frumoase,cele mai frumoase dintre casele de tara ce am vazutpana acuma; coperemantul de tabla se razimä depareti bine potriviti i trainici

Indata lai calea cea mare de negot si te infunziInteun drum de tara, care alma spre dreapta. Undeal foarte Inalt se Infatiseaza, Invesmântat saracaciosIn iarba maruntä si In buruieni albe, tepoase. Invarf un lan de orz se desfasura pana departe. Iar,dupa ce ai trecut de dânsul i ai ajuns pe culmeapodisului, tinutul Intreg se schimba. Dealuri cu li-niile largi se taie Intre d'ansele, croite In lanuri verzi

aurii: crestäturi foarte adanci, brazde vesnice aleunei vechi aratuli salbatece, le despica. Porumbul,slabanog, ofilit i Ingalbenit pe alocure, foile largi,foarte verzi, ale tutunului, asezat In cincicanepa stufoasa, cate un pale de orz, de ovas ciipaiul scurt vrasteaza intinderea. Ici i colo cate ocireada: viLele blande privesc 1initit, cu genunchileinduplecate. Paduri se insira spre dreapta, i In um-bra lor Sârbii, adeca Bulgarii, fac gradinarie.

Te urci, In sfarsit, spre manastirea Adam. Un satrisipit i urit Ii sta Inainte, pe cand dealurile vecinedesfasura scoarte lungi de samanaturi tarcale. All-nastirea e noua: Intäiu adapost al catorva calugari,ea cuprinde astazi vre-o suta i ceva de maici, care,cum spun ele , primesc leafa ,,fiinda, mere de fac

IX. - TUTOVA 213

slujba la biserica". Altfel, nimic deosebit §i nou, nimicinteresant chiar deck un functionar care se plangede leafa prea mica, de legile prea putin practice, denevoia de a In§ela §i a minti pentru ali pastra osituatie §i de neputinta de a trai cu un venit a§a demic. Eu ma mir cum poate trai cineva cu un astfelde suflet 1

Intorsul de la manastire nu mai are niciun farmec.La vale apar ascunse lucrurile ce se desfaceau, plinede ispita necunoscutului, la deal. Icoana sclivisitului,ingrijitului, limbutului functionar care gasia toaterele In tara lui, care Inlatura once putinta de lndrep-tare §i se multamia cu tanguirea ca leafa e preamica, ma urmare§te: pare ca-1 aud spuind, cu unzimbet de nepasare §i. de despret, ea ar fi ibine sane iea Muscalii. Sus, se aduna gro§i non i negri, §i unvant de nerabdare strange praful gramadit de seceta,11 Malta In non i galbii, cari adaugà la intunecimeacerului de furtunä, 11 rasuce§te In vartejuri Inalte§i-1 lasa sa cada asupra drumetilor.

Peste o jumatate de ecos, cele d'intaiu picaturide ploaie, a§teptate de atata vreme, stropesc drumul.Apoi norii manati de vant trec mai departe, §i Indataun ropot tare se rapède asupra ora5ului prafos §i aimprejurimilor insetate. In Ini, ploi scurte au azutInca de ieri, §i carduri de non i plutesc, luptându-secu vântul, asupra tarii Intregi, batutä de seceta

X.

TECUCIUL

1. Sate tecucene.

De la Agiud spre satele Tecuciului.In statie, aldura toropeste; aierul Infierbantat zace

greoiu asupra câmpului uscat. Un lan de popusoiuInaIt crescut a fost dogorit cu totul de arsità, carei-a ucis frunzele late. Ca pe dealurile Cotnarilor siIasilor, pe lutul si nisipul dealurilor acestora dede-asupra Siretiului nu e nicio altà viata de plantàdecal mArunta iarba negricioasä pe care o pase oile:o turna trece Inteun lung sir supus, cu un tremuratfricos al mantiilor de Iftna.

Siretiul curge supt malurile de lut, naruite si rupte.0 largti suvità e asa de putin adâncA, Incat un Ti-gan, a ciirui piele de bronz strAluceste la soare, seprimb1á prin apil ca printeo gràdinA. Dupà o ade-vAratä câmpie de prundis, cealaltà suvitti se stre-coati( pe langii mal, In albia cea mai bine Opata.Trecerea se face peste un pod foarte lung, care tre-murk parlie si-si clatinA bate scândurile despilre-chiate si putrede. El e Mad de proprietarul lanurilorarse; un Evreu percepe taxa de eincizeci de bani;el vorbeste plangator, si cu o compAtimire adev6-rata, de pagubele pe care le-a facut soarele, de lipsade nutre t si vânzarea silitg a vitelor, care sfarAmApe lungi ani de zile buna stare a Váranului.

O p4dure eu Inalti arbori rtizleti: umbra lor eprea slabii pentru a ocroti verdeata inflorità a paps-tilor; ei se Ina4a de-odatà din pAmântul gol, sfa-rogit de cAldurile unui Julie ftirti ploaie.

21A MOLDOVA

In vale, popusoiul e Inca verde, si la cfitiva paside Africa pustie si seacà samanaturile sant Invioratede aierul mned ce se ridica de-asupra raurilor.

Un sat bine tinut, cu cosare Impletite, cu casecare se pot asamana une ori cu casele-model dinparlea muntelui. Locuitorii au alt traiu si alta fatadecal ale taranilor nostri. Ploscutenii, lntemeiaticandva de Românul Ploscuta, sant, In adevar, un satde Unguri, pripasiti aici din tinutul de fata, al Ba-caului. Ungurii pästreazä pana astazi Imbracamin-tea lor, care nu se deosebeste intru nimic de aceiaa satenilor de prin Bacau si Roman; barbatii poartapalaria cu margeni mici si panglica rosie, femeilesant imbrobodite cu stergarul ca un val aruncatpeste cozile facute conciu, sus (birjarul nostru, unbaietan, roman, numeste cu despret coarne" po-doaba alba, Invoalata a fruntii); fetele au pangliciIntretesute cu parul lor bälan si flori de targ prinseIn ele; camasa largä, cu arnici rosii pe maneci sila sin, fota neagra, dintr'o singura bucata, stransape solduri, mantuie Imbracamintea.

Satul e catolic, de si parohul trebuie &A vie toc-mai din Focsani, asa Incat toata slujba o face das-calul, sau n'o face nici el. Dupa Indenmul Invatii-torului si notaarului, locuilorii au cerut un preotstatornic, amenintand altfel cu lrecerea la ortodoxie.

Legea singurá si aici li tine asa de deosebiti deRomani. Ea a pastrat de sigur si limba. Sant copiicari n'o stiu mai de loe pe a noastra; femeile spunca Invata romaneste numai pentru nevoia de a seIntelege cand iese din cuprinsul satului. Razand sighiontindu-se, o grupa de neveste tinere, stranselute° coliba de paza, pe margenea lanurilor, spuncà nu s'ar fi maritat cu un Roman, si ele adauga aaceia care ar face asa ceva ar trebui sa mearga cudansul In lume, Ei se socotesc toti Unguri, numesc

X. TECUCIUL 219

pe RomMil 016h, §i unii dintre dân§ii cred chiar catara e o Tara Ungureasca: 1ntrebati mai de aproape,lamuresc ca. Tara Ungureascä" e satul, dar cA,Incolo,e tot Tara Roniâneasca" (016horszclg). Ei &Ant Incele mai stranse legaluri cu celalt sat unguresc, destulde departat, al tinutului Tecuciu, §i vin totdeaunacand este la dân§ii hramul.

Drumul se urea indata spre culmea dealurilor lu-toase. Intaiu, e o pildurice rarA, cu copaci tineri.Frumuseta e Insä aiurea, o mare frumusetd: a pri-veli§tii de o stralucila largime. Te uiti asupra §esuluiIntins, vargat cu samanaturi, taiat de drumuri §ipoteci, smaltat cu livezi §i sate. Siretiul 11 strabateca o sageata de argint aproape dreapla, pe ca'ndTrotu§ul vine Incolacindu-se, cand stralucilor la lu-mina, cand ascuns In salcii, panä ce urma i sepierde in zarca înà1iinilor îinpàdurite, verzi, albas-tre, fumurii. Vederea bate astfel pa'na in zidul mun-tilor aparillori §i despartitori de tara.

Un schil. In codru, aproape de culmea dealului.Poate sti fie vechiu acest laca al sihastrului" pecare legenda-1 lämure§te prin cunoscuta intrebarede catre un razboinic a pustnicului sfiltuitor. Darastazi el se Infati§eazil dres, curatil, inoit de evla-via mai noua a unci familii care pana mai ieri erastapàna aice, o ramura a Sendre§tilor. Astazi CasaBisericii are schitul §i averea lui; vechiul proprietare arenda§. Pe masa modestei locuinti vac! les Roisen exil a lui Daudet; inteun colt, o biblioteca deliteratura clasica, francesa §i germana. De jur im-prejur, salbalacia padurii, bogata In fiare §1 chiar§i In oameni

Ea se face tot mai deasa; de-asupra copaciloratarna sfarfimaturi lutoase; iara§i, printeo deschi-zatura a zidului galbiu ce se Impra§tie In pral me-

220 MOLDOVA

Mor, se descopere campia verde i Imbratisarea Si-retiului cu Trotusul. Un han unguresc" pierdut seisoleaza In varf.

Scoborasul se face de-a lungul unei ostiri desede stejari tineri, cari-si ridica. sus de tot vArfurile

vii. Satul din jos e Buciumenii. Tinutul devii al Nicorestilor Incepe.

2. Tecuciul.

Intr'un tarziu de noapte ajung in Tecuciu. Drumulde la gara spre oras e bine luminat i Inchis Intresiruri de arbori cari fac impresie. CAnd acest hule-vard Inceteaza, drumuri largi se deschid In dreaptasi In stAnga, pe când Inainte un al treilea drumduce la un otel deosebit de curat, tinut de un Grec.La Intrebarea mea daca insecte lacome nu asteapacumva pe cAlAtor pentru a-i lua prisosul sangelui,mi se ra'spunde ca, In aceste od'ai de sus, nu, si, laindoiala mea, chelnerul in papuci protesta mândrucä Grecul nu minte niciodata". Jigodii suggtoare desinge n'am gasa, ce-i dreptul, nici aici, precum nule-am gasa nici In alte orase ale troii, dar n'as In-drazni sA afirm ca Incredintarea chelnerului despreiubirea de adevAr a neamului stiu e pe deplin ade-varata.

Ziva, Tecuciul se Infatiseaza ca o mica resedintade judet gospodareste ingrijita i locuità de oamenicarora li place a triii curat i linistit. Si aici sevede strada din mijloc cu Evreii ei, mai putin b'ata-tori la ochi 1110. decAt aiurea, i strade boieresti cucasele prietenoase; mahalalele se descopar mai putindeck aiurea. Biserici frumoase, unne ale trecutuluilipsesc, cu toate cA, In secolul al XV-lea Inc4, ne-gustori poloni din Miazanoapte i negustori turci dinMiazAzi se opriau la targul lui Tecuciu sau al Tecu-viul ui.

XL

B A CAUL

1. Spre Baciu.

De la Focsani inainte, strdbati In regiunea ru-moasd a dealurilor Moldovei, un Muscel, un Argesal acesteilalte Domnii. Privelislea e lusa si mai plindde farmec. Drumul trece printeo largd i roditoarevale, acoperild acum de aurul porumburilor coapte,slimAnate cu ghiulelele dovlecilor rosii, pe candLa dreapta si la stanga se ridicá dealuri, care aparhaldiu bate infasurate In vesmantul de poesie alfumuriului albastru i apoi se liimuresc din ce ince, apropiindu-se. Nu e un singur ir, mai alesde catre Caniati, i nici nu sant,la dreptul vorbind,siruri decat atunci cand deprotarea le oranduiesteInteo singurd linie. Sant tiraliori risipiti, nu un fro.ntde oaste. Fiecare din ele are o Infdtisare deosebita;ici vezi o culme care se misa. In valuri blande,dincolo rapi aspre; cate un muncel singuratec apareca o fiará ce pandeste. Priduri se intind pretutindeni,vechi, dese, dar holarul lor aleargd In voie de-a lun-gul coaslelor, coborindu-se prind In jos sau dandu-seIn ldturi pentru o bucal:1 de loc, ca sa Inchidd Inbratele lor batrane un strdlucitor lan de bogiltietrecdtoare. Si, iar fdrd oranduiald, se amestecri prin-tre si peste aceste inaltimi poetice si prin libertatealor: livezi, curti boieresti, sate.

Unele din aceste sate Infdtiseazd case nona aco-perite cu indi1á i aratd oarecare Instdrire. Darasezdrile sant rare. Si, cand, pe margenea liniei fe-

222 MOLDOVA

rate, unde lucreaza, prin popusoaiele chircite pe carele culeg, blastamand seceta, ori la gara, in care as,-teapta sá fie dusi unde li se cumpara munca, vezipe locuitorii acestor sate, te cuprind ca niste fioride moarte, pentru neamul tau. Uite colo pelagrosulacela, cu manile negre de crapaturi hospoase, cuochii morti, cu parul rar supt caciula rupta, Cufata asa de straveziu de sial* Incat groaznica boalapare sa-i fi supt si oasele: umbla in nestire, pedrumul mortii. Langa el, tot .aSa de saraci, menitipoate la acelasi capat, fiii lui, cu mersul fara vlaga,cu gura moale, obosita inainte de a incepe viata,si ranjitoare prosteste. Ori femeia aceasta cu picioa-rele goale, acoperita de zdrente, de care se apropiecu o dragoste compatimitoare In ochi barbatu-sau,ceva mai bine pastrat. Tine In brate un copil fru-mos, si altii, o fetita mica, una ceva mai rasaritisi un baiat, toti frumosi si ceva mai bine Imbracatidecat parintii lor (un amdnunt duios), se grama-dese pe langä dansa, care, vorbind In gand numaicu näcazul ei, ii Inlatura cu mana. Ce vor 'fi copiiiacestor oameni nenorociti, va arata vrednicia noas-tra, si. ni va hotAri viitorul.

i Intre dansii se lafaiese, zgomotosi, Inteun zumzatde vorbe straine, Evreii, rumeni, pantecosi, Imbra-cati In haine nemtesti bune. Cu un gest sau cu ovorbA de ocark ei isi fac drum printre acesti mu-ritori de foame, a cal-0r peire e si opera lor, sinu-i doare de loc.

2. Baciul.

La Bacau, pe acest timp de manevre, canta omusica militara marsuri care-mi Imprastie pentruo clipa gándurile triste. Adun amintirile mele isto-rice, privesc turnurile inalte de biserici, ce rasar icisi colo dintre livezi, si-mi cladesc 'In minte un oras

XI. 13ACAUL 223

curat de munte, cu strazi vechi, doar a fost aici,acum cinci sute de ani, o episcopie, §i Wile luiMateia§ Corvinul, In drumul spre ru§inea de laBaia, au ars casele de lemn §i bisericile de piatraale stravechiului Bacaul , Cu locuitori In albe cos-tume de tara, cu Evrei putini.

De la cele d'intaiu Invarliluri ale roillor pe §o-seaua prafuitä, pe care niciodata malura profanaa oamenilor nu Inlocuie§te ploaia curatitoare a luiDumnezeu, a carui mila a Intarziat anul acesta lunilntregi de vara secetoasa, acest Back' romanesc, stra-mo§esc, omenesc piere In neguri sau mai bine Innorii de pral ce se ridica In cale. oseaua aceastade pustiu nu duce la nicio slrad5, caci strazi nuse afla In Bacau 1, ci tot §osele ca acestea, pe carevantul ridica §i distruge movili mi§catoare. De oparte §i de alta a cäii ve§nic fumegande se perin-deaza garduri care nu sant mente, cu toga vrastalor Inaintata, a primi vre-odata farmecul vapselii:uitate de acei ce au drepturi de stapânire asupralor, gardurile negre se apleac5. asupra trecatorului,care adesea, cand e un om särac §i iarna se Intam-pla aspra, le u§ureaza de Cate o sCandura. putreda.Arbori neingrijiti, rasariti §i crescuti la Intâmplare,se ridica din vanjoasele balärii: nicairi o floare altadecat salbatecele ascunse de buruiana. Casele sluturlte: icoane de saracie §i lene, de lunga lasare Invoia Intamplärii, care nu e niciodata gospodina.()data vad o curte boiereasca din timpuri mai bune,cu coperemantul spart, cu orbitele fere§tilor goale.

Deci, aici In Bacau, boierimea localnica, maha-lagiii hartilgo§i cari au facut sa se nasca vorbati-ai gasit Bacaul", ace§lia s'au dus sa Intalneasca Inmormantul istoriei pe Vladicii papista§i §i pe Voe-vozii Moldovei; nicio silinta omeneasca nu-i mai poate

1 In acest domeniu sfertul de veac a facut mult (1939).

224 moLboVA

Intoarce. Viata locala a fost sfaramata. In veaculprefacerilor, si cei ce cauta un oras, cauta cluburi;teatre, saloane, biblioteci, si gasesc astfel Bucurestii,dacd nu vre-un departat oras al Franciei sau al.Grer-maniei. Ca si celelalte mici resedinte din Tinuturileunde nu e o puternica si mai fericita viata Ora-,neasca, vechiul Bacau cu cerbicia sumeata a murit,si rdmasitile lui, pe care le matura vremea, skitaceste garduri darapanate, aceste case murdare, ma-cinate, aceste culi si livezi napa'dite de ierburileruin ei

Dar Bacaul fara boieri e capilala unui judet. Ad-ministratia complicatd a timpurilor noua a creatdeci pentru nevoile ei un minunat Palat Adminis-trativ, cu Imprejurimile curate si Inverzite, -- unbust al lui Kogalniceanu apare pe piata, precumunul al lui Alecsandri se zareste In putin cercetatagradina publica" , o Primarie, care raspandestemirosul igienic al acidului fenic si ascunde o bi-blioteca daruita de un beizadea Sturdza, pe caren'o Intrebuinteaza, se intelege, nimeni, si cam atat.Aceste edificii, ca si gara, ca si cask-mile, Indepli-,nesc o functiune, aduc un folos si deci trebuie Aramdie.

Din muffle se coboard apoi scanduri, de la Moi-nesti vagoanele rotunde cara 'Acura; si pentru pri-mirea, ducerea mai departe, desfacerea acestor pro-duele trebuie millocilori, precum taranului, care nupoate Intinde decal. In apropiere mana lui de miccumptirator si care nu poate aduce deed!. In preajmalui ceia ce-i iese din muncd, li mai trebuie un targ,de care boierul n'are de mult nevoie.

Asa Incat Evreul a ramas. El e sufletul Bacautuide astazi, un suflet de sirelenie saraca. Strazile dinmijloc sant alcatuite numai din prayalia unsuroasa,din pesterile umede, puturoase, In care negustorul"

Xl. tAcXUL

fitt me§terul a§teaptil §i lucreazil: femeilepoartrt In brate copii murdari, cari urlá, pe

cand altii se scaldk pentru a fi §i mai spurcati,In gunoaie §i In billti.Ei sant birjarii, ci sant hang,iii

ospAtarii, ei sant croitorii, §i ciubotarii, §i rotarii,§i tot ce voiti alta. La capiitul unei artere de ghetto,plinrt de vuiet §i de duhleli otrAvitoare, ramanenumai In picioare, mai trainica decat lungi §iruride generatii, o biserica pecetluila cu pisaniile ci sla-vone, catre care Insà putini credincio§i se mai stre-coarà In zilele de slujba pe care le serba ()dalatargul intreg. In adancimile acestei biserici datoritelui Alexandru, fiul menit a nu domni al lui $lefan-cel-Mare, s'au grtsit ràmàitile, Inf5§urate In scumpestofe de aur, ale mortilor din veacurile mari, alemortilor no§tri.

Si In multimea evreiascd, care invinge prin mi-mar §i prin bogatie, se atatà, tot mai puternick portafireascA a celui In adevrir tare catre dominalie. Bir-jarul cu f ara guler §i surtuc de hulla,care mil duce la gar:1 e un brilat gras care Ole toaleacestea. Manandu-§i frumosul cal cu coada Imple-tita in panglici albastre, el imi spune mandruai lui sant mai multi actun deca't ai raid, ca Ro-manii Imprumutà de la dan§ii, fiindcà ei sant bogati,§i cl In curand vor avea §i Evreii drepturi, ca s5fie, cela ce li se cuvine, stapdni. Da, da, in curand,adaugit glasul lui de cobe triumfatoare.

La garii, un tren militar se pune In mi§care, du-cind In sunet de goarne ofiteri acoperiti cu fireluri§i flácài razimati pe pu§ti, dintre cari unii §i-aucumparat gazete, le-au desf5.§urat cu socotealti §icetesc.

De o parte e munca neintreruptk agerimearolosirea banului, nemargenita pulere de a se In-

15

226 OL1) 0 VA.

multi, credinta neInfrint5. Intr'o biruintá pe careIehova o vrea pentru aceia ce au rAmas ale§ii. lui,mari Insu§iri, primejdioase pentru altii. De cealaltAparte Insä, se allá drepturile celor cari au deschiscivilisatiei pAmAntul §i 1-au lucrat Inteun lung cursde veacuri, Statul, care se aflA Ina. In mAnile noas-ire; este jertfa muncii celei mai grele §i mai folo-sitoare, la tarinA, §i. a celei mai Inane, InculturA e superioritatea de rasä §i de suflet, bun5.-tatea §i adevArul, e istetimea mintii §i puterea bra-tului. Care din doi ya Invinge, Inteo lupt5. deschis5.§i mArturisitA de amAndou5. pArtile? Dumnezeu s'Aajute pe ai miei, adecA vrednicia lor, de acumInainte mAcar, con§tientA, organisatA, disciplinatAl

3. Tirgul-Ocnei.

De aici Inainte, unja principalA merge la Itcani.stAnga, un tren incetinel porne§te la deal spre

TArgul-Ocnei, spre tinutul de pAduri, de cherestele,de sare, de pAcur5. al Carpatilor BacAului §i sprègranita de la Palanca, de cAtre Secuimea Ardealului.

Lunca Siretiului, o perdea de Inalte dealuri, celemai multe impAdurile, rAmâne In urmA, Inchizandzarea, pAnA ce depArtarea o topete In albastru. Liniatrece printr'o larg5. vale, In care porumbi§tile, maiInalte decat In alte pári, i mai toate In floare, sepleacáu§or supt bAtaia vântului. Dealuri §i In dreapta§i In stAnga, neintrerupte, dar blAnde §i acoperite cuve§mAntul catifelat al pAdurilor. Intr'un loc, supt elese desfA§ur5. In valuri movile joase, fAcute, vAdit,de mAna omului §i care vor fi cuprinzAnd In adAncutlor mormintele unor puternici §i unor voinici dinvremea cea mai veche, a cArii poveste .n'a scris-onimeni, ca s'o putem §ti astAzi.

Pe §oseaua ce merge alAturi cu calea feratA, secoboarA din cAnd In cAnd car5. §i drumeti. Trenuri

Biserica din Borzefti, Baclu.

1 Ele au fost Inlaturate, dar asa de stangaciu, mncât biscricaarneninta ruina (1916).

XL BACAUL /27

de marfä duc scânduri §i clAdärii de lemne de foc.La o gark plinà de tAra.ni vânjo§i §i miindri, otrtrancä oache§A, tanAr5., vinde cu §aizeci de bani unmare co§ de zarzAre, care ar face cativa lei; darcowl chiar nu vrea s5.-1 vandd, fiinddi se teme delarbatul di mai bAtran decAt dânsa, care 1-a cum-pArat cu cativa bani de la un bâlciu. Nu se poate,domnule, co§ul nu-1 dau: ma bate unchia§u1". Adecábarbatul, ceia ce se §i lamure§te Indatà prin martu-risirea cá sotul e batran.

Dup5. halta 115.deana, de-asupra unui sat frumos,cu casele acoperite cu §indilà, gospodAre§te clAdite§i oranduite, In aceastá privintà valea Trotu§uluiIntrece once parte a §esului moldovenesc, se Ina10,oblojità cu chele, o mare biseric5. Rill turn, cu fe-re§ti Inguste, cu un coperi§ nou, prea zgarcit, §icare se razimá pe douà grosolane picio are de zidj.E biserica din Borze§ti, cladit5. de 5tefan-cel-Mare.Poporul spune c5. aici §i-a petrecut copirária impil-rAtescul viteaz de mai tArziu, §i de aceia, acum catevasAptamfini, mii §i mii de oameni au alergat la Bor-ze§ti pentru a comemora pe mfmtuiitorul ncamu-lui

Si mai inainte urmeazà dealurile zim[uite, de unverde adânc supt cerul nulnios,, de furtunti, celedin stAnga mai mari, mai felurite, mai frumoasedeal cele din dreapta. In umbra lor, silm:Indturi deporumb §i, ici §i colo, vii sucite pe haragi. Tot sateJustArlie, cu casele bine acoperite §i clädite trainic.

Acum, In fund se trage o perdea albasträ. Dealuriledin care e facutä se taie Intre ele, amestecându-se §iIntrecandu-se pAn5. la InAltimi a§a de mari, Mattunele rup pânza norilor, care atArnit pe pieptul lor

228 MOLDOVA

ca o salba ward. Albastrul acesta siniliu, catifelat,prins In cadrul armonic al Inaltimilor verzi, mai

apropiate.Muncelele acestea sant, hotarlt, mai felurite si mai

prietenoase dead mandrele muncele samanate cu pie-tris si palate de pacura ale van. Prahovei.

Linia se arcuie5te acum, §i In curand trenul e opritIn gara cea mare de la Targul-Ocnei, care fierbe delume in asteptarea si primirea zilnica a oaspetilorpentru Mile din Skink. Hamali tree incovoiati suplbagaje, tineri eleganti stau de vorba In atitudini cala folograf, Evrei poftesc la oteluri". Afarii a§leapta

sunlit de birji curate, pe capra carora tarani cupalilriute rotunde mana Min cai mitrunti de rasamoldoveneasca.

Ocna incepe printeun bulevard foarle cuviincios,bine pavat cu piatrii din aceste parti. O gospodariecomunala bunk care se vede si mai departe: este opiata cu un intreit felinar, este o grädina publica¡cele trei biserici, din veacul al XVIII-lea, mari, pu-ternice, elegante, sant foarte bine tinute; locurile santImprejmuite. Strazile romanesti, care se Infundäla vale, pietruite aspru si aproape lipsite de lumina,au case, dintre care unele foarte frumoase , de

ingrijire si o curatenie desavarsitil. Hanurile letin si Armenii: acela In care ne aseziim, e o clAdireCu trei randuri: cel de jos are paretii foarte grosi,de caramida, si bolti grele; celelalte sant mai multdin lemnarie, si randuri lungi de scari drepte sirare se tese de-asupra unei curti pline de verdeatd,unde 'Ana tarziu noaptea slujnicile tipìl, oaspeti ..noisosesc si earth latra indaratnic.

Partea din strada de capetenie pe care o au Evreiimai curata deck in alte locuri: descopar o page-

terie, o legtitorie de carti, o fotografie; targul acapatat de curfind o §coahl practica de meserii,

XI. BACAL L 229

Dintre bisericile Ocnei, una, Precista, e fácuirt peruinele unei 'echi clädiri de pe la 1680, abia daremijlocul veacului al XIX-lea. Sf. Nicolae nu e multmai vcche, nici SI. Treime. Inaintea lor a fost Inäl-tath bisericuta de lemn, pc un deal rotund, carepoarth numele de Biserica Donineascd. Ea n'are niciofrumuseth i nicio podoabri, dar ctitorul ei nu ealtul deck Dediul, socrul lui Alihai-Vodä. Racovithtathl frumoasei Doamne Ana. El era Cknáras deOcná child a Intemeiat micul lhcas umil, si In clädirea zidit i pietre de mormânt mai vechi deck vre-mea sa.

Chnhr5sia Ocnei era dreghtoria Ingrijitorului sali-nelor, care lua In arendá veniturile lor. C5mArasii,adese ori Greci, erau oameni avuti, cari se Imbo-gkiau si mai mult. Vestitul Ursachi, apoi Vistiernic-Mare, a trecut si el pe la Ocnä'., si lui i se datoriäbiserica veche care a fost Inlocuith cu Precista deastAzi. Sistemul därii In arendh a tinut Inch multhvreme. i duph Regulamentul Organic. La urmil, Gri-gore-Vodh Ghica luà asupra Statului grija salinelor.

El filcu o puternich temnith, chreia i se zice Cas-telul §i In cancelaria chreia se vede chipul, cu nasulcoroial i ckliontii la tample, al frumosului Domn,Inteo stralucith uniform5.

Spre ocnrt i spre acest Castel ne Indrepthrn.

0 mare magazie e In leghturà Cu liniile càii ferate,care-si are In apropiere o statie. Ai zice un deposit demárfuri. Dar, suiti pe párleazuri, soldatii stqu cupustile In mând, tintind cele ce se pelrec Inláuntru.Alti soldati se allá In curte, si o sentineld phzesle laIntrarea unei case cu Infhtisarea de administratiepublich.

Aici osânditii pentru grele phcate lucrea74 la scoa-terea lespezilor de sare.

230 MOLD OVA

Te cobori pe niste solide schri de piatrh In curte.Un condamnat cu boneta de flanelh, de coloare ce-nusie, pe ceafh, cu mânile la spate, cu ochii batjo-curitori, se primblh In lung si in lat, pe ca'nd altulcu fata lungh ciolhnoash, dobitoceasch sth nemiscatlangh. dânsul. Un tren minuscul se preghteste, avandun singur vagon de persoane, jos, strfinitde feresti. Ofiterul de serviciu are bunAtatea sh neiea In acest vagon.

Usa se Inchide, i trenul porneste inteun inlu-nerec deshvArit; numai din cand In când, la trecereape d'inaintea unei lumini, o pa0 rosie lunech asupranoastrà, i piere.

Am ajuns. In fath, se deosebeste abia un drumnegru, umed, supt phreti uriasi de sare, de pe carise scurg pichturi de aph: de jos, din adâncimi rilsunho necontenith izbiturh de ciocan ritbdAtoare

De pe margenea galeriei, toath privelistea de gro-zhvie i nenorocire, de munch grea si de suferinth,se desrásurà la lumina limpede i crudh. a electrici-thtii. Sarea neagrd alcatuieste tavanul, phretii, ph-mantul, stfilpii i sprijinitorile unei nemArgenite sale,ca o vedenie din marile vesnic inghetate. CiocAnasii,hoti In unijorma lor de un galben murdar ori.numaiIn chm4i i încini cu brhie, sau i thrani tocmiticu doi lei mia de chilograme cauth sh nivelezeterenul menit sh se afunde necontenit. Ei Ii aleg ointindere, o hothrhsc prin toporul lor greu cu varfulascutit i coada foarte suptire; apoi o ciochnesc pede desupt, i, child sunetul nu mai e acela al shriicelei tari si bine lipite, ei trec pe supt bolovani opArghie de fier, cu care deslipesc tot blocul. El setaie apoi In buchti si e vândut astfel, iar flrftml-turile se dau la moara de sare, care lash pe urmhsuptirea i mhrunta noastrà sare de mash, push In-data In raid saci de pluz4,

XI. BACAUL 231

Intinderea ampului de muncd, lumina electriedce se rdsfrdnge pe zidurile de sare, fata de otel negrua acestora, Meet-ea desdvdrsita a atator oameni, vuie-tul indbusit al topoarelor, figurile rase, hainele mur-dare dau acestui loc caracterul unui colt de iad, Incare rdtdcesc vesnic stafii chinuite i nemângdiate.

Locuinta, coplesità de bldstdm.e, a nenorocitilor edestul de departe, In castelul lui Grigore Ghica. Unpdtrat de ziduri Inalte, foarte tari, In cele patruunghiuri ale cdrora soldati pdzesc, sus pe varf, Incerdace de lemn. ClAdirea InsAO are doud rânduri,scdri, arcade, ca In casele cele mari din vechime.Ea Incunjurd o mare curte interioarä.

Toate la un loc fac, precum spune Intoviirdsitorulnostru, cea mai tare temnitil din tarä..

Sentinela, Invoire de la director, temniceri i opoartd Wand. Osanditii se Impart In trei, prin felullucrului ce fac In acest moment, al patruleagrup fiind acela, vesnic preschimbat, care love§teIn lespedea de piatr:1 cu ciocanele grele. Uniiand de lucru prin curte, si acei cari au de dus oporuncd se rdpad i aleargä cu o ineordare sAlbatecda mu§chilor, ca si cum la capät ar fi libertatea,pentru cfitiva numai, rdi din fire, libertatea de a facerdu; altii stau la tejgheaua din bazar, unde vAndcela ce au lucrat In timp de multe sAptdmAni: sculp-turi grosolane In alabastru, colane de märgele, lin-guri de lemn, lingurite de os, condeie, bricege, satare,cutite, care li stau In mAnd, fluiere i cdte alte md-runti§uri, nicute cinstit, ea de oameni cari au nesfdr-sit de multd vreme de pierdut, fiind osânditi pe cdtecinsprezece, doudzeci si mai multi ani, iar unii pe

viera#. Banii se iau de un supraveghetor, si,dupd. ce Statul §i-a cules partea, ei se straffg pentrua fi dati lucrdtorului atunei cAnd portile Inchisorii

232 MOLDOVN

i se deschid. Pg.ng. atunci e foarte mult pentru atitiadin ei, dar gandul lor e pironit numai asupra aceluimoment, §i astfel ei I§i fac socotelile, se bucurá decastig, se roagg a li se lua §i lor ceva si striggbucuro§i sumele ce li se cuvin pentru ca suprave-ghetorul sà le incaseze §i sg le tread. In rgbojul Jon

Altii sant acum In lucru, prin Indperile randuluial doilea, In ateliere destul de curate: strungari,mgrgelari, sapgtori, pe cand fierària lucreazA jos,cu trei Tigani grozavi, sgibateci la privire. 0 biseride deschisà totdeauna; cate o icoang atarn6 de-asupraunei u§i, flori cresc intr'o oalg. §i un cAtelu§ vesel sepoartA printre osanditi, privindu-i cu ochi buni silingandu-li manile aspre care au vArsat sange.

Jos, In dormitoare, o lavitg. de seanduri e Im-pgrtità prin lgicere, care sant si cearsafurile celorcari vor mai adormi, peste cateva ceasuri, o noaptepe lemnul suferintilor rgsplatitoare. Acum cate unbolnav piroteste, §i pristavul fiecgrii odili primestepe visitatori.

Osanditii nu se pot pune toti laolaltd. Ei nu sa-mara decal prin supunerea lor obisnuitg, revol-tele" se Intamplg numai pentru maneare, se mani-festg numai prin rgspingerea ei §i prin zgomot, §ise potolesc la sosirea directorului-general, pe care-Iprimesc, ca aici, aungzi, In genunchi , prin asigu-rArile, Intgrite Cu jurilmant, cg. nu &hit vinovati §icà au cgzut asupra lor piicatele altora, §i prin rugit-mintile naive, fg.cute catre ori§icine, de a stgrui casá li se ierte din pedeapsg.. Altfel, Intre ei sAnt oa-meni de treabg, cari au ucis la o furie de dragoste,ca un frumos flg.du din Ardeal, foarte cuviincios,care a§teaptà sg. plece In curand, sgteni de omoralitate obi§nuitg., cari au dat cu parul sau cucutitul bite° ceartà pentru p6mant, a§a e un 'Aranungur, care vorbeste cu lacrimile In ochi de clipa

XI. BACAUT. 233

cand, dupà doufteci §i cinci de ani de ocuA, vaajunge sà-§i vadà copiii, pe cari i-a llsat acasà, §icopiii acestor copii. Sant, cei mai nenorociti, mairAtaciti §i mai mi§cAtori dintre toti , §i soldatii itri-me§i la munca silnicA pentru jignirea sau lovireasuperiorului. Un Net flAcAu tarar, cu ochii unuicopil cAruia-i vine a plange, frumos Inc& In hai-nele-i schiloade, are de stat §ase ani pentru di, bAtutde un Wean ca dansul, care purta MA galonul decaporal, a gre§it" §i i-a dat o palmti. Se a§teaptitalti doi tineri, cari vor fi pironiti pe cinsprezece aniIn acest iad, pentru cá au fost pariti cá ar fi voit sAbatti pe ofiterul care-i lovise fiind de sentinel& §i fusesedat In judecatA pentru aceasta (el insu§i a cApAtattrei luni abia). Sase ani, cinsprezece ani se dau u§orde cine n'a vAzut niciodatà ocna §i nu §tie nici cumse simte In Mima lui cel ce trebuie s5. sufere b6taia,bAtaia crud& §i nedreapti Sase ani, cincisprezece aniIn aierul umed, In intunecimea salinelor, care dauofticA, reumatisme §i nebunie, pe cand acasà mamabAtran& orbe§te plangand, copiii rdtAcesc pe la gar-durile oamenilor §i nevasta iubità se face o rea,ca sa aibà ce sa mAnance. Sase, cincisprezece anipentru o gre§ealà", pentru o vorbA nebun6 ce sesmulge din buze amárate §i gdse§te urcchea unuiparltor nemernic 1 Domnilor judec&tori, tineri §i fe-riciti, cari nu §titi ce e durerea omeneasa....

Cei mai putin interesanti §i cei mai multAmitisant degeneratii §i mon§trii, cari au ucis pentru pia.-cerea de a vedea murind §i cari n'au niciun fel depAreri de rAu: la ocnl e intunerec, dar nu staitotdeauna supt pamant; odaia de dormit e ca §i ceade acasd, jar mancarea mai bun5. §i totdeauna sigurA.Avand §i o leafl, de cativa bani pe zi, §i ca§tigul dela vanzarea lucrurilor ce au fabricat, ei se pot privichiar, cu mandrie, ca un fel de functionari ai Sta-

234 MOLDOVA

tului. Toate felurile de schimonosire a fetei se Intal-nesc printre dfin§ii: capete Intreite, cu cefe umflate,orbite scorburoase, fálci de fiará, ochi morfi, ochireci, scinteietori §i iuti ca de §arpe. Un detinut Cufatil. máruntl §i slab5., de maimutk e Alexandrescu,care a tras cu revolverul In Ion Brátianu, iar greoiulindivid cu capul mic care serie la o mask e unfunctionar, vechiu §i. onorabil" functionar, care aucis pe nevastä-sa la o betie O a Wat-o In douazeci§i. patru de bucati. Ace§tia sánt intelectualii" printreacei cari n'au nicio IndreplAtire i de cari nu-i poalefi mal nimilrui.

4. Slinicul

In faya', aici, la Tfirgul Ocnei, Trolu§ul pritpas-Uta, cu albia larga de prund §i bolovani §i. apafoarte limpede §i. iute, se arcuie§te, fugind. Peun mal el udá movila, acoperita de vechi co-paci, cari ascund In parte casa batrá.na moldove-neasch, cu fere§ti rotunde §i acoperi§ul de §indiltt,a- lui Costachi Negri, visátorul de la 1848, bunul to-var4 ajulátorul polilic al lui Voda-Cuza, singura-lecul bineflicátor din zilele bAtrânetelor sale. Casa epustie, §i cárárile ce duc la dansa au trecut In s'II-panirea buruienilor sillbatece.

Dincoace, peste lespezile malurilor, se ridieá rán-duri de piatrá claditti, Inchipuind Inalte ziduri ne-gre, strábátute de fere§ti inguste, ca la o cetatuie.O mare bisericà e imprejmuitä de aceste ziduri;Intemeiatá de Radu Racovità, nepotul lui Mihai-Vodil,ea poarta pe fronton o pisanie unick pe jumatateromâneasck pe jumatate frantuzeasck §i In aceastádin urmá. jumAtate Radu se lauda ca a dat

... des leçons aux plus grands politiques.

Láng& biserica, doarme supt o cruce simplk in-cunjuratá de un strat de flori grabii, Costachi Negri:

XI. BACAUL 235

pe cruce sant shpale douti inscriptii acoperite custiclà, una de la Doamna lui Alexandru loan I-iu,iar cealalth de la secretariul franees al Domnului:A. B[aligot] d[e] B[ayner. Catinca Negri, sora luiCostachi, a fost Ingropatil daunrizi in acela§i mor-mant. Iar Zulnia Sturdza, cealaltil sorh, e In mor-mantul de alAturi.

Un cerc de inalte dealuri Imphdurite, cu varfuriascutite ca de munte, lnchide zarea dincolo de adancathieturd a Trotinului. TrAsura se infunda In valeaSlAnicului.

In dreapta i in stanga, chsute frumoase acope-rite cu §indill, papice cuiburi de thrani harnici.Sus, sus de-asupra acestor mu§iroaie e clAdil In ingl-time dealul singuratec, pe potecile chruia se cathrhcapre sprentare: In cate o poianh spre culme se vhdvite albe care privesc In adáncul vâli. Intr'un singurpunct, varful are locuitori statornici: la mAgurade-asupra Ocnei e un adhpost de cativa chlughriuitati.

SlAnicul ni arath calea chtre izvoarele lui aula-duitoare. De-odath, el e inchis intre adevhrati munti,cu pietrele a§ezate In randuri, albe, ro§ii, portocalii,negre, care alchtuiesc ca o sphimantAtoare ceta te auria§ilor. Undeva, Inteun colt, muncitori desfac les-pezile §i le prityllesc de vale: zidul e a§a de mare,Incat ei par locuitorii pitici ai stancii, flcand jocurizglobii cu pietricele de prund.

Iarh§i phduri pe Inhltimile mai mici, care se in-cheie cu acelea§i varfuri ascutite. Sate nu sant, darpe tot cursul lungului drum bolovhnos, nhruitstrâmb, cu poduri de lemn §ubrede, la pas", serietabla pentru oamenii cari nu §tiu carte , se in§iräcasele vhii Slhnicului, Tot Unguri locuiesc aici, phnhpe la juinatatea drumului, Odath", spune domnul

236 MOLDOVA

Neculac Udrea", birjarul nostru, Ocna nu era aStatului, ci a anteprenorului", §i oarnrenii se cobo-rau Inteinsa aldri pe ciuturi. Era greu, §1 Romaniino§tri nu voiau Cu nicio platd sd facd o muncdprecum e aceia. Atunci anteprenaz ul a adus Unguri,§i ei au ramas, s'au a§ezat In sate §i s'au moftenita§a In pdmantul nostru."

De fapt, venirea Ungurilor din valea Sliinicului eCu mult mai veche deck vremea ante prenorilor. incitde la Inceputul veacului al XIII-lea ei s'au coborit Inpdmanturile episcopului catolic al Cumanilor, ajun-gand pe aceastà cale pdnd In apa Siretiului. Atateaveacuri au trecut, aducand mari schimbdri care aurdsunat numai foarte slab In acest colt ferit de Ill-mantdrile tnari ale lumii; Ungurii au luat portul,datinile, apucdturile Romanilor, dar §i-au pdstratlimba, vechea lor secuiasal, §i. legea. Unguroaicde§ti, fetito ?", Intrebi pe copila cu pdrul ca fuiorulporumb §i ochii alba§tri §ters: 0 aia sant", e rds-punsul. Slip romane§te ?", spui prichindeilor in cd-md§ute albc, cari aleargi. ca mdnunche§e de flori In'nand, cerand cu limbuta scoasd un gologan. tim."Dar ce sfinteti voi ?" Unguri", rdspund ei, pornindla fugd spre casa unde mama, in catrintd all* Cuconciul §.1 viilul pe cap, li a§teaptd ca sd li ieaseceri§ul. Intrebati In ungure§te, tdranii ce stau lahanul de la Cerdac, Impreund cu un Secuiu tipic,mic, uscat, span, ca un zbarciog, care a venit decurand din Va§arheiu, rdspund Intdiu: Poftiti",apoi vorbesc bucuros In limba lor de acasd. Catdespre neam, ei se declard Romani, fiindcd md-nancd pane romaneascd". Ce Romani ?", adauge peurmd Udrea; Romani Unguri, cum e aceia; vrasd, zicd e ca §i cum m'a§ face eu 'Roman Tigan I".

Udrea aratd mai departe cum Ungurii sAnt pd-gani", oameni rdi, cari nu calcd In biserica ade-

XI. BACAUL 227

váratà si nu se tin de lege". Cu mirare it auzhnpovestind pe urmit sosirea in aceste parti mol-dovenesti a Ungurilor lui Bern In 1848 i de ridi-carea pranilor din neamul lor, cu furci i seceri,Impotriva Romanilor. Dar de atunci s'au mai do-molit", mantuie el.

de la hanul Cerdacului Inainte acela§i drum,cu apa Slanicului cand In dreapta, &and In stanga,prinsa une ori In lungi jghiaburi de lemn negru, alteori Intrebuintata pentru sph-latul rufelor, pe care fru-moase tArance le bat din rasputeri cu maiul, ori Impa-nata cu navoade pe care le ridich §i le afunda totfemei de acestea far5. odihna. Cate un caprar cu glugape spate pAzeste neastampAratele i elegantele dohi-toace care despoaie tufisurile unei lunci, intoran-du-se spre a privi pe treatori cu ochii 'or ¡marl,sticlosi. Cate o turmä de oi se odihneste In lun.c5..

Non i grei plutesc de-asupra, §i din biel-§ugul lor se revarsa apa, ca un val de ceata, asupradealurilor din fatà. Ea ne cuprinde Indata. Clruteletree In fuga, tarancele, care poart5 §iruri de puiatarnati pe cate o lung5. cobilità, sar ca ni§te capre,razand de gluma cerului.

Valea se ingusteazà, §i II-1510mi1e par mai impu-natoare, mai Intunecate: bradul stapane§te acum, ar-borele solemn §i sigur. Cateva case mai Ingrijiiedeck cele obi§nulle ale taranilor din aceste parti.Un sergent de artilerie §i o doamna cu umbrelarasärind din vale aratii apropierea Slanicului culume ora§eneasca feluritk care se curarise§te cuprimblari ca §i cu ape, §i mai mult chiar deckcu ele.

In curand vederea se deschide, Nu mai e valeaSlanicului, cad ratiletul se strcoara la o parte prin-tre brazi, prins In fantani §i aruncat in cascade. E

236. MOLDOVA

un circ de munti, Inve§mantati de la poale panä tacre§tet In catifeaua adanca a vechilor paduri. Marileoteluri: Racovitd, cel mai intins, Pufu, Cerbu, maisus catre padure, Casinul Regal, mai elegant decal.Ingrijit, vuele, cam rare, se afla, parte pe coasteleInaltimilor, parte In vale §i parte In padure chiar.

Aceasta padure este strabatuta de carari, lmpodo-bad:, cu band, cu piete de tennis §i luminat6; eaadaposte§te un bazar unde se valid lucruri de laOcna, sculpturi de-ale me§terilor ilalieni, carti, ziare§i fotografii. Cu pasul Incet al bolnavilor §i al Foame-nilor fara lucru, oaspetii trec, singurateci sau Ingrupe; jocurile se Infierbanta, convorbirile se Inoada,se desleaga, plutesc In toate colturile. Mai departenu se vad niei sate, niel turme, nici stane, nici dru-muri; granita, cale numai de un ceas, e foarteputin cercetata §i nu duce, In Ardeal, nicairi. Slaniculramane astfel, nu o Sinaie a Moldovei, cad viataelegantà se tot restrange, de §i se Inmultesc visita-torii, §i viata oficiala lipse§te, nici o vilegiatura pia-eutfi, cad, cu toate concertele, represintatiile de tea-tru §i balurile, nu prea sant distractii, nu atat unloe de tamaduire, cad sant i atatia sanato§i, carise simt mai bine insa decilt acasà la dânii, ci unfel de minune lecuitoare, Impacatoare, Intaritoare §ifermecatoare a intunecatului codru de brazi, al caruizimbet e aceasta minunata poianä.

5. De la Slink la Palanca.

Acum, ci trenul, In sus, pe valea Trotu§ului. Numai e valea Ingusta a Slanicului, lntre doul singure.§iruri de dealuri, ci Inàltimile verzi sant risipiteIn toate partite, päna In departarile vinete.

Darmfine§tii, cu exploatatiile de paduri ale d-luiBarbu Stirbei.

qomane§tii, mo§ie a familiei Ghica, ramura cc por-

XI. EACAUL 229

ne§te din Iordachi, fratele lui Costachi, stramo§ulDelenilor. Castelul, o el:Mire nouä. In mijlocul uneigradini foarte frumoase, se gaseste In fata garii smal-tuite si incununate cu turnuri, care se poate admiramai mult decat locui si intrebuinta.

In apropiere, e cheresteaua ca aburi a societatii,anoigme", adeca a Casei Goetz. Intr'un imens ham-bar, §aisprezece masini lucitoare prefac In scanduributurugile rotunde, care se aduc pe apá si cu trenulsi sufar aici o alta prefacere. Aláturi, o enorma roatade fier e pusa In mirare de aburul ce vine dintr'oodaie intreaga de cuptoave. Larga curte e puna deciad:arillo inane ale scândurilor pe care trenul leduce In toata tara §i, prin portul Galatilor, pestehotare. Trei sute de lucrätori, Romani, destui Evrei§i multi de alte neamuri, fac pe zi douazeci, treizecide vagoane.

Satul are o scoala foarte frumoasa. Biserica, ra.'-sarna din ierburi inflorite, rasunà de cOntarile sluj-bei de Duminecia, E plinä. de o asistenta foarte cre-dincioasä. Femeile stau langa usa: poarta conciuri,cele maritate; imbracamintea lor se deosebeste multde la una la alta: sant fote i fuste groase de postavbatator la ochi, cam'a'si cu arnici si camasi batutecu fluturi. Barbatii, cari ocupa mijlocul naosului,poarta sumane cafenii sau podoaba grea si scumpaa cojocului. Slujba preotului, Inca tOnar, e bulla;dascalii stalcesc grozav cuvintele, tragánd pe nascOntecul; tarani §i ei, poarta vesmantul obisnuit alacestora. Cersitorimea Infati§ata printr'un Tigantallar Cu picioarele sucite.

Curtea boiereasca e un frumos castel, cladit dearhitectul Ateneului. Unul din cele mai mari parcuridin tara o Incunjura, §i un crac al Trotu§ului aleargilvioiu §i limpede, tupt podeturi de lemn si de plata.Unii din copaci au intrecut vrasta de o sutil de ani,

Al6LDOVA

adunarea lor in alei umbroase face unui din celemai desavar0le drumuri de taina §i lini0e. Se ziceca In caslel se pastreaza frumoase colectii din cala-toria In Africa a domnilor Ghica, 120.1 §i fiul, acaror primejdioasa i costisitoare excursie a adusadevarate foloase

In razele voioase ale diminetii, satul se arata ttesel,tot a§a de bine cladit ca i celelalte din aceastaparte muntoasil. Pe drumurile vecine Ìn cete detarani In haine de serbilloare, pe cand altele pleacaIn raenetele de bucurie proasta ale betivilor cari se

Veniturile mai marl dealt aiurea i necu-no0inta mijloacelor de a le intrebuinta au raspandit

raspandesc cramele, infloritoare In acest colt feri-cit de tara, unde pretutindeni sant bogatii ce se potsmulge pamantului. La Ciobanu§ este o fabrica desucia, la Asau se scoate lignitul, la Moine0i se scoatepiIcura, la Taman piatra. Apele minerale, de iod, depucioasa, t4nesc ici colo, fall a fi culese Inca 0Intrebuintate. Numai daca atata bogatie ar folosi Inadevar neamului riostru, §i nu vanatorilor de ca§tigIn Wile salbatece, neputineioase §i nevolnice !

Comilne0ii are teatru: de o parte a fost vecheanoastril cuno0inta Popov, de alta, d. N. Pascaly"ofera priveli0i interesante §i scene lragice intr'o Ka-fene" condusa de un domn cu apcä, la ale callainvitâri raspundem prin cel mai putin politicos dinrefusuri.

Intorsul de la Palanca, unde am sosit pe un drumde noapte.

Statia e o casuta de lemn: vama se aflä dincolode Ghime§, pe pamantul unguresc. Inaltimea e mare,ceia ce arata i vântul plitrunzator de rece careflutura supt eerul albastru ters al eelor patrtt cea-wri de dimineata, manand lncet franturi de nott-

XI. EACAUL 241

rasi negri. Dar stanea goala,. revarsarea de pietris,salbtitäcia mareata a culmilor nu se vad

cari stau garbovi In toate partile, ca un soborde mosnegi, sala Invesmantati Inteo catifea Intu-necata de brazi. Prin mijlocul lor curge Trotusul,abia tisnit din izvoare: e numai o suvita Ingusta deapá neagra, strecuramlu-se pe prund.

De-a lung-ul lui duce cea mai Inceata calätorieCu trenul, oprith cate juma-tate de ceas la fiecarestatie. Pe -1(.1130 neinteles de luxoasa haltá care poartanumele inginerului ce a construit Unía, d. Ilie Radu,celelalte statii nu sant altceva decat case taranestimai bune, :care au fost, de bine, .de rau, potrivilecu noul lor scop; alte .case de tara sant Intrebuintatepentru locuinta personalului. i, cand In fata seIntrec toate florile gradinilor vechi ale Moldovei, cândun manunchiu de copii cuminti îi iau la feresticafeaua de toate zilele", atunci asa, Inste casutesmerite Iti par mai frumoase decat tot haosul deturnulete, arcade si feresti incadrate cu smalturi,din care dorinta de a uimi si a risipi a formatgarile altor linii nouä.

Trotusul se strecurk se rupe in ramuri, Sc imprils-lie pe prundisul larg, se uneste iar, spumegh lovin-du-se de pietre, inträ. In botare de lemn pentra amica fierástraie si, in jocul ski nebunatec, scânteieca ö platosà de otel. Valea lui e de o largimereata, samanata aproape continuu cu frumoase casede lemn si sindita, cAnd stranse la un loe ca o turmade oi sfielnice cand risipite rar; cate o movila ju-puitá pare ramasá In drum, In revarsarea unui pu-hoiu urias: din vremile 5.1batece ale pa.'mantului.Unele. Ìnáltimi apar spintecate de. bolovani i pustii,altele, acoperite numai cu coyorul, de catifea al ierbii,Ant lmpartite cu gardiiri de nuiele i poarta

10

24:2 MÒLDOVA

un lan de porumb thrOnesc. De douil or injugatcu poduri, indraznetul muntean ni taie drumulceva mai departe, §i, ajuns acUm puternic, el carOIn preajma ComAne§tilor bu§tenii codrilor care ma-rele fierOstrat cu aburi.

El e viata unui intreg tinut, dintre cele mai stra-lucite ale prii. OdatO §i pe malurile lui ca §i pe aleSlanicului erau vechi a§eari ungure§ti din evul me-diu; aceasta o aratà §i numele de astazi ale unorsate: Aga§, Ashu. Goioasa, Brusturoasa sant, din po-

nume romane§ti, iar Palanca e:,numit5. a§adupà o palanch, o mic5 cetate de granitrt. Tipuriungure§ti,plete §i mustai Wane, ochi mici, fete ro-tund; pelitä ro§covan4 se mai vild luck dar lhnbastr'äin6 a murit de mult aice, §i tot a§a legeaa trecutului. BArbatii poartà pälàrii rotunde, cumargenile raid, sumane cafenii, cojocèle, adesea oricusute cu arnici, §i itari stramti. Femeile se Infä§urhIn fote ro§ietece, negrli, dintr'o singurA bucatd, carese 'incheie sus, In fatk unele din ele au însà rochiiinfoiate, ca ale Unguroaicelor, de postav gros, ro§

negru; la cateva am vhzut fuste de natash neagràcu dungi albe pe poale, pieptare de catifea cusutecu fir de aur ca In Serbia §i In Turcia §i 'cOmä§ia§a de haute cu fluturi, Incat nu se mai cunoa§tepanza. Oamenii sant curati, zdraveni: pOdurile 1m-bogaesc, §i mine, la AsOu pulberea de lignit curgeprintre brazi In fata statiei fierAstraie, fabriciadaugd la putinta une munci care rOsplil te§te bine.

Vezi, in acest drum de dimineatA, satele trezin-du-se. La 4, Palanca doarme inch intrea0. Lase zAresc In cale fete albe, mlAdioase ca o creangaInfloritä, care se coboarà spre Trotu§ cu cofita saucu undita In manh. Cate un Meat li rAsare inaintela intors, §i ele se oprese pentru douà. vorbe de

child el pleach, hothrit §i mandru, se

Xt. t ACAOL 24.3

intorc s5.-1 vadA cum urea voiniceste cärarea lang5.parAu. Cate o bdtranä garbovitd trece pe mal, de-pfinandu-si firul din furcl. Vitele merg la pAsune Intuned. Doi tineri fac calea Impreund, si el cearcásd prindd mana ei, care se smulge sfioasd: la fan-Lana din rAscruce el ridicd donita pentru amandoi.

6. De la Moineqti la Baci.u.

De la Comknesti pdnd la Moinesti e o vale largd,cu Indltimile scdzute. Lanuri Intinse de porumb aco-pâr coastele. Privirea se deschide In toatepArtile asupra pddurilor, satelor risipite i sAma-ndturilor.

Moinestii, IntAia i cea din urmA statie a acesteilinii laterale, se vesteste prin puturile de pdcurd,acoperite cu gherete de lemn negru, pe un dealscorburos i despoiat.

rargul desfäsurA In vale cele cateva strAzi alesale. Un Evreu proprielar de trAsuri ne iea In pri-mire de la inceput si se face ciilduza noastrà nepof-WA la SubprefecturA, unde nu gAsim pe nimeni, laPrimArie, care se repard, si In cato alte locuri, prinstrAdite cu case romanesti, prin ulita de cApetenie,mArgenità de multele prdvAlii ale Evreilor. La urrnAse dovedeste el nu putem merge la Roznov, tinta pecare ni-o pusesem, i aceasta pentru cA boala devite i paza Impotriva ei au tdiat drumul cel maiscurt, iar cel lung strdbate mai tot timpul printr'omare pAdure i suie un deal care InspAimantA pebirjarii Moinestilor. E o singurd mantuire: a mergela Baca'', cale de vre-o patru ceasuri, si a lua deacolo trentil spre Piatra, sau, cum se scrie In nomen-clatura Cdilor Ferate: Piatra-Neamt (spre deosebirede Piatra-Olt).

In aceste rAtAciri am vAzut targul. E pavat si areIporgeni de trotoare, dar noroiul Meld de ploile diu

244 MOLD° VA

urind inegreste toate drumurile.- Singura clddire malbund e o scoald israelito-romand". O grAdind

foarte putin asemenea cu aceia, curatd i loartecercetatd, din Targul-Ocnei, se mai envine a fi po-menitä.

Incolo, prin. Moinesti fOiesc vre-o 7.000 de' Evrel,meslesugari negustori. Castigul lor e foarte mic.Puturile de pdcurd au slAbit, cele cinci2sase sonde nudau nici cat trebuie pentru fabrica de gaz", depetrol, de mai jos, care se alimenteazti cu pdcuraadusd din Muntenia. piranii din judet se pot ducepentru targuieli si la Ocna si la Bacilu. Locuitoriicrestini din Moinesti, dintre cari cativa au o frumoasàstare, sant abia vre-o treizeci, patruzeci de familii.Astfel Evreii träiesc aici ei intre ei; cafeneaua arela usii o tabld cu insemn.area: zionistd", care aratdmai mutt nemultdmire si gust de ardboiu decât do-rinta adevdratd a unei Inioarceri in Palestina.bate se vede säracie, lene i murddrie.

Trdsura spre Bacdu e foarte putin vrednicti deacest mune. (Maid, ea a fost de sigur, o adevdratdtrdsurti, dar, in cei cinci ani de cand o are proprie-tarul ei din urmd, n'a rdmas dintr'insa :decal un poclitpdtat in tot chipul, lemne goale care tremurti suptpicioare, fierttrii dessurubate, perini crApate i lustrudejghiocat. Pentru ca sti incapd numdrul de optmusterii, fireste numai Evrei cu care seporneste de obiceiu la drum, s'a adaus o lungdscândurd acoperitti cn pide, prin care curg. paie,la locul unde stil de obiceiu scilunelul din fatd.Sant Inlidmati irei cai, dintre cari unul e un bietmosnegut ce nAparlete de btitranetá. Birjarul a filcutoaste, nu se leme de puscd, stie cd hotii nu supArdPe birjari, fiindc5 ei n'au bani; el poartd, dupd datinaneamului sdu, un vecliitt surtuc larg, rtinit la coate,

Biserica din Tazliu, BacAu.

XI. - BACkUL 245

In loc de guler alb, gulerul, ridicat In sus, alacestui surtuc. Ploug Incet, apoi tot mai tare.

Intgiu tot drumul prin muncele, Intr'o vale largg.Un sat care e cuprins In comuna Moinestilor. Fabricade petrol, alte sate, destul de bune.

Tazlgul trece rasfatat printre bratele moi ale sal-ciilor aplecate; un zggaz Inalt, lncheiat cu lemngrii,aparg soseaua de mania ce-1 cuprinde cánd prima-vara-i creste puterile si el se aruncá nebun asupracampiilor pe care Incepe a lnverzi gran]. In araturi.

Tot mai departe urmeazg, acum In soare, lanu-rile de porumb i pajistile albe, pajistile albastre,stropite i un ele i altele cu flori galbene, ca unnisip de aur. De odata, In stanga, tot sirul muntilorse vede Invinetind In fundul zàrii, priveliste deo poesie mgreata.

Drumul urea un deal rgpede spre satul Scorteni.El lash' sg se vadg, supt Inaltimi verzi, case gospo-dgresti cu curtea foarte bine Ingrijitg. Ele mArge-nesc Indata soseaua. In cea mai frumoasa din eleIntalnesc pe profesorul i scriitorul P. Misir i fami-lia lui, cari petrec vara In acest minunat colt de tara.

Drumul se coboarg printre arbori i fan* Inflo-rite. Muncelele scad necontenit. Lunganii, un sat maimult de Tigani, sArgcicios i urn, e strgbgtut rgpede.Din potrivg, Marginenii, langg Tazlgu, nu se maimantuie. Dacä se vgd locuinti neingrijite, altele auferesti mari, care se deschid si sant lipite une oridoug Impreung, precum i porti i cerdace de lemnsgpat, perdele. Primaria e o cocioabg, dar elegantascoalg se poate numgra printre cele mai bune din

Vecinatatea Bacaului se aralg prin cateva caseIntre arbori departe, prin sera unui orgsean, caresi-a ales si locuinta lângà (lama, prin trgsuri caredue la tara copii bine gátii, prin linii ferate, bariere

246 MOLDOVA

trenuri de marfa i prin dunga de dealuri careInseamna,, la capät, lunca Siretiului.

Dincolo de orasul propriu zis, spre Siretiu, careprimeste Bistrita lai cinci chilometri de Bacau, seIntinde o frumoasa alee de case curate; berfiriaGrivel, Intemeiata de cateva zeci de ani, chiamà varalumea la petrecere In gràdina.

Putin mai departe, orasul s'a mântuit: taranii co-sesc un Ian de ovas; o copilita se odihneste supt spice,pe and tatal, mama, sora, aplecate, taie paiele aurii.Nu departe e bogata florarie a d-lui Radu Porumbaru.Indatà se vad cladirile Inalte ale fabricii de hartie dela Letea, cea mai mare din tara. Prinsii In zdravenipäreti de piatr5., Bistrita dà puterea care miscii van-jo§ii motori de otel. Ea aduce lostopanele de brad,pe care o masina le taie In bucatele, precum altamasina rupe carpele de tot felul. Bisulfatul de calciu,produs Inteo odaie In care mirosul Inedicios al pu-cioasei invinge pe acela acru al varului, topete oparte din material, las'and slobode numai fibrele.Acestea sant prefacute In lesie, curatite, colorate, In-cheiate. Apoi lesia ajunge un aluat care vine s'a seusuce pe suluri de metal ce se miscii In aierul fier-binte, 'Ana ce la urma el se preface Intr'un singurval de 'Artie. Aceasta e istoria hartiei pe care o aiIn mana, cetitorule.

7. Cafinul. De la Cavin la Agiud.

Intoarcerea pAna la Bratulesti, -unde tisita se în-fundá vAlmAsag de umflaturi lutoase. Pealaturi, intram in ulita unui sat ca Soveja: gospo-darii sant dusi la camp, copiii zburda pe dealuri,

paza caselor, grija crasmelor i hanului o aufemeile, strasnic de voinice, care ni aratà calea, M-aud misari din rani parcs ar imblati grAul.

XI. B &CAUL 247

ceata de baietasi In camasi prafuite aduc In triumfun biet cocostarc cu aripele raschirate, care a cazutde oboseall In manile micilor tirani.

Indatà santem robii padurii, care ne incunjura depretutindeni. Nu e o padure stransa pe laturile dru-mului, ci o larga intindere de pamant lutos samanatcu arbori dei; poieni de fan se deschid In toatepartile. Soldati tescuiesc cu masina stogurile risi-pite, care sant, In acest an de seceta, o bogatiepentru cine le are.

Padurea ne fura tot mai adanc pe dru.muri In-guste In mijlocul verdetii. Ea inchide toate zarile,nimic nu mai este supt cer deck fannecul ei salba-tec, decal aroma fanurilor ei cosite, deck vuieteleusoare ce vin din adancurile nemiscate. Greoaia tra-sura cu patru cai se Infunda tot mai mult pe potecicare sant o ratacire: duhurile zglobii ale codruluiacum suguiesc Cu drumul nostru: ele ne smomescspre desisurile Inchise, cu vechi casute moarte demult, unde nu Mai traieste nimic. Unde santera, cacivarfurile cararii s'au pierdut In tarea iarbà uscata,pe care luneci, alta gluma a duhurilor usoarece sant stapane aici? Un puscas, cu tovarasul lui,sateni cari se plâng amar de seceta si spun ca ar fifost mai bucurosi de moarte, ne lamuresc. O juma-tate de ceas inapoi, i apoi pe acel drum din dreaptacare trece pe langa. .alt bordeiu mort.

Intr'una, ceasuri intregi, copaci mari, tacuti, rapece se afunda, maluri ce se catará, ape limpezi zbe-guindu-se pe largul pat de bolovani carati de dansele. Trasura face minuni de echilibru, caiidin rasputeri, strangandu-se Intre dânii, (*grandu-se pe povarnisuri grele, poticnindu-se, Ingenunchind; birjarul manà mocnit, si o ceata de ciuda-iacopere stralucirea ochilor de pisica salbateca,taie glasul aspru. lar noi ne dm pe deplin Iii. voia

248 MOLD OVA

marii pAduri pustii, care ne suie, ne coboard, niinunde scdri de lut §i de bolovani, ne lasd Incet pecoborI§uri moi, ne rticore§le prin cursul de apd asu-pra cdruia e intins un pod capricios de bolovani,ne obose§le §i ne odihne§le, ne Inctilze§te §i ni ddrdcoare.

Cdtiva Tigani säteni Intr'un addpost langd rilulet;un put de 'Acura pdrdsit, cdrdu§i §i vdcari singura-leci se ivesc §1 pier rdpede In marea pace priete-noasd. De-odatd, disute se fae de-asupra malului,cu sdnidniituri hnprejmuite, ici una, colo alta; bolo-vani mari, lespezi grele sparg inalul de lut, iar jos,larg acum §i vioiu, aleargit Intr'un vast cdinp depietre rdspdndite un rau de munte, despilrtind doudmaluri inalte.

Pe cel din fatd, trdsura se strecoard hodorogindde-asupra prdpdstiei adese ori ndruite. Trecem in-datà prin satul Mandstirea Ca§inului, primiti cu neo-bi§nuite semne de cinste, care se datoresc celor patrucai ai bietei trdsuri hodorogite §i prdfuite. Acum,vedem mänästirea.

Marele zid, Intreg, a fost dres Inire anii 1820 §i1830, dar cea mai mare parte a lui e veche, dinvremea ctitorului, Gheorghe tefan-Vodd. Acest ur-ma§ al lui Vasile Lupu pe care-1 prilbu§i de petron prin rdscoald a vrut sit nu rdmaie prea multmai pe jos decat Inainta§ul sdu, care Idsase a sezidi minunea Trei-Ierarhilor. El a durat aceasta strd-lucità mdndstire din trainice inateriale de piatrd §ia acoperit-o cu podoabe alese. Puternicul turn dela poartd, rdzimat pe contraforturi grele, poartà peel capete de lei, douà Impletituri de ciubuce In lungla margenea fere§tilor §i o dungd, apoi un arc deplaci In formd de floare, ca la Cetatuia. Podoabau§ii urmeazd Insd §i mai departe; din u§orii de piatrdiese cloud mdnere sculptate; un altul se giiseqle In

Clopotnita ranatirit Caqin, Baati.

Biserica a fost repargt4 ck Cornishmen Monumentelor Isto-rice (1939).

XI. BACAUL 249

partea de spre curte a turnului; altele la isire.In interiorul boltii, de doua ori se t:Ai data ciu-buce Impodobite cu placi i avand la mijloc o floare.Panca cealalta a turnului are feresti Impodobite cucadre sculptate si, sus, capete de leu.

Biserica Insasi e foarte mare; cele trei turnuriprea mici. care oincununa se datoresc, ca si multealte lucruri, lipsei de gust a egumenilor greci. Prea-osfintitul Ieroteiu din 1806 §i Preaosfintitul Isaia din1839 au nimicit pietrele de mormant intre carea Domnului Intemeietor Insusi, care a fost adus Inc-mai de pe malurile Balticei, din Stettin, pentru, caastazi sa nu se rnai stie unde i se odihneste .cenusa;ei au ras pisania lui Gheorghe Stefan si au scrispe .piatra o alta, care-i poxneneste pe dansii ea Intaictitori. Dar n'au putut schimba liniile frumoaseornamentatia bogata a bisericii. .Paretii sant captu-siti pe din afara cu colonete, ferestile au cadre al-pate: cele din fatada poarta i bourul intre plaeisculptate. Usa de Intrare in pronaos Infätiseaza .ciu-buce, vase si alte .sapaturi. Pand i beeiul, _pästratInca, al vechilor locuinte, are gura de piatra tivitàcu flori sculptate 1.

La bisericil se aduna o grupä de sateni, 'Mire cariun fost primar, care..e aidoma Gheorghe. Stefan, asacum Sc vede In chipul care-I Infätiseazd la batraneta.Ei vorbesc frum.os i raspicat despre multe lucruri,aratandu-se, cum e de obiceiu Romanul, mai bunicritici i datatori de sfaturi decal indeplinitori. Incomuna sant vre-o sapte sute de locuitori, i, dintre

niciunul nu se pricepe la mestesug, care elasat unui Tigan tembel si Evreului care se Intampla

nemereasca pe acolo. La scoala de meserii si,artrimete copiii, dar li se pare ca. e prea !departe,

250 MOLD6VA

apoi n'au acasä la ei. scoala elemental* pe care odoresc. Din vorbd. iese Insd mai departe ca aceicari vorbesc mai cu cd.ldurd pentru mestesug santcei cari au ldsat ca fiii lor sà li urmeze muncade plugari.

Satul Casin, aproape un targusor, se ajunge rg-pede printfun drum care nu mai samand tu aceleadin Putna. In dreapta si In stanga se urmeazd Inal-timile, dar ele sant In cea: mai mare parte ImpAdu-rite, si numai din cand 111 cand se v'ädesc mdrun-taiele de lut i hurnä, galbene, roii, albastrii, sureale muntelui. In mijloc nu mai este aici cursul Ingustal unui râu pierdut printre bolovani, ci o largá valee prinsd ntintrerupt de lanuri de popusoiu. In fund,plot& peste munti Indepartati.

Biserica cea veche din Casin chiamá de-odata pri-virile. Ea aminteste, Intru toate, bisericile muntene,si e un foarte frumos tip al acestora. E clädità dincärdmidd, dar cadrul fin sculptat al ferestilor estede piatra. Pridvor d'eschis, avand patru stalpi, des-pärtiti prin arcade ogivale. Alti stalpi ca acestia facca o perdea Mire naos i pronaos. Pe pketi,sprijinii astäzi grosolan cu contraforturi informe,se:Insird sus °trifle, iar supt ele fine coloane, foartesuptiri si, tinându-se samd de material, minunat lu-crate. Catapiteasma a fost reparatd In 1797, darcladirea e, neapärat, mult mai veche.

Caracterul ei muntean s'ar lämuri prin bbarsialocuitorilor. °data' erau aici In Casin cloud cete, carese ferian a se Inrudi Intre ele, RucArenii si Dragos-lävenii. Cum au venit aid acesti thrani din scheleleCampulungului, din Rued'. i Dragoslavele, i laSoveja Insd se Intampind aceste cloud cate , nuse poate hotárl, de si e probabil cá aceasta s'a in-tamplat pe.vremea lui Vasile Lupa.

Borzestii, Borozestii, asa zice poporul, cu aple-care atre vocalisarea ungureasca , e un mare.

XI. BACisitiL 251

Trecem prin iarmarocul Casinului, care incepe ase pregati pentru ziva cea mare de 15 August,..eueärutele, carale, oaspetii, panoramele, vechi cu-nostinte de la Mosi si Jidan.ii sai. Iaräi valeacu pormnburi inalte. Ea se deschide de-odatä, la-sand sil se vadà cel mai minunat cerc de culmialbästrii departate.

Esti acum In Onesti, un mare sat frumos, des-pàrtit printeo osea cum n'am Intalnit de multInviorat prin misicarea mrulurilor care -vin la garg..Lumea incepe a sosi la hanuri si se Imbatà pentrua putea bea mai bine la iarmarocul din Casin.

Petreeem noaptea la un Evreu cu miros de ceapàgräsime de &ea In odaia de cinste, uncle cArti

postale ilustrate sant räväsite pe masä.. Fetele oaspe-telui nostra îi msarturisesc gandul de a se naritaeu un Roman, fiindca... Romanul cere mai putinäzestre. Avem i noi deci însuiri1e noaastre.

Din Onesli dai Indata In Borzesti prin. valea ,Tro-tusului, In care vioaia al:a de munte se rasuceste

luneck supt înàltimi acoperite cu paduri. De cea-'Alta parte, altä spinare de dealuri se Intinde, tandsamanatà cu arbori, cand acoperitii cu sämänäturi,&and goala, jerpelita., La mijloc, tot valea largä.desisul popusoaielor inspicate. Carä. asteaptà In mar-gene; satenii Incarcà pe dansele brate de popusoiucare n'a legat si a ramas o biata buruianà cu päina-tuf; altii coboard, aducand frunzare acas4, amintiriale secetei i saraciei. Linia drumului de fier seprelungeste curatd, pe cand soseaua furnega" de pra-ful p6manturilor lutoase. In fund se vede iarasi unjadealurilor Siretiului.

252 MOLDOVA

sat de Unguri, inteun inu1 foarte bine lucrat,avand §i-grädini de legume. Sus, de-asupra clädirilorrevarsate in neoranduiall pe coastele dealurilor,ze§te 'inch' pe un tämán, rupt de colti de piaträ,care sant I-611144e de zidärie, biserica lui Stefan-cel-Mare. Legenda pune leagruml chiar al Voevo-dului In aceastá bogatä parte a Bacäului, intre Si-retiu §i munte.

Biserica de astazi are adausuri care o ingreuie:cele douà contraforturi urite ee nAzuiesc Onà lacoperämânt, clädite din bolovani, din cärtirnidà, Incare s'au lipit §i färamälturi de pietre mormantale,contrafortul, tot a§a de grosolan, care sprijine alta-rul, au fost adause de un vechiu släpilnitor al sa-tului, Manolachi Ruset, care §i-a ingropat aici sop,la 1716. Ni§te nepriceputi §i ni§te sàraci au tencuil

vitruit. panca de sus a cla'clirii §i au trantit unacoperemânt de §indiia, care se drege acum. In locsá se inlocuiascà prin allul de olane. Pe diniluntrun'a Minas nimic din ceia ce fusese, decal nervuraboltilor §i podoaba u§ii care duce in naos. Turnulclopotelor nu mai este.

Altfel, ai toatà zidirea veche. In fund, se vild cele(Iota randuri de ocnite §i rotilele de small: la ocni-tile de sus ele stau deosebit, una verde, alta galbenil,la. cele de jos, -skit ,grupate cale trei, bile° ordinetriu.nghiulara, care se schimbà in ceia ce prive§tecoloarea. Se vAd randurile de smalt §i rändurilede carhmidà pe aceia§i fatada. Inscriptia frumoasä.stä. Merl supt micul ei coperi§ de piatrit Fere§tilesculptate, fere§Itile gotice, ferestuicile, toate cateuna pe fiecare lalure, au fost astupale In parte,dar n'au suflerit nimic. Absida-§i are firidele decärämidà apartenta, presäratà cu rotile de smalt.

Fire§te cà aceasta cladire nu poate sta atáturi, camaterial §i ca ingrijire, §i bogatie, cu bisericile de

XI.. BACAITL 2..S3

manästire sau cu bisericile din ora§e.ale lui Stefan-cel-Mare. Dar, a§a cum este, biserica .din Borze§tie cea d'intaiu printre acelea care impodobesc sateleRomaniei.

indatä, prin monotonia unui drum care Ineaca.praf, ajungem la Agiud §i. poposim la un hangiueartila-i &Intern mai mult o povara, a§a de greuseo ate la ivea1à ce trebuie unor drumeti obositi.

8. Dincolo, de munte, in Secuime

Peste culmi, intr'o tard unde Romanimea e a§ade legata de-a noastra., avand de la Vladica de Roman§i. vechile antimise ale bisericilor, acolo, In Secuime",de-a. lungul Mura§ului, trecem prin sate îii care nu-mai pe alocurea populatia este romaneastii, pe candIn valea vecinä taranimea aceasta a cedat presiuniiThdetungate, §i a vecinalatii straine, a Sfatuluicare ocrotia pe ace§tia.

Bieti de Romani, cari au Pastrat din ceia ce a fostatá'ta doar: portul, legea unita §i unele obiceiuri

Aceste obiceiuri, pastrate' §i de aceia cari vorbescInca romane§te, sant din cele mai frumoase. Le-amgasit la serbarea populará data de sectia din TargulMtira§ului a Ligii Culturale. Am vazut sosind eola-cerii calari pentru petirea Miresei §i gardul de rudeale fetei care li táia calea. Am asistat la zieereaoratiei, la Intrebari §i la raspunsuri in care [Dataiutimea de spirit a rasei ie§ia la iveala prin ascuti§u-rile dialogului. Flacaii au patrun.s in sfârit. i, cume§te§ug au luat colacul §i au varsat apa din cofa,impiedecand pe inimici" de a li-o varsa ei In fata,, caun refus §i o insultä. Au trecut Inaintea noasträ. .§ia unui Intreg ora § strain, ie§it ca sa priveasca neo-bi§nuitul alaiu: carul cu mireasa intre prieteneleqi toti nunta§ii cari inaintau chiuind §i facftnduli

254 1116LDOVA

sexfin cu mâna. Au venit apoi la rand satele gtiptsteaguri, Ineepand eu p.cela .caruia terminologia ofi-ciala Ii zice, frä mult sens: Vorniceni. S'a oprifeateunul pentru a ni da priveli§tea §i recitarile de AnulNou: povestea colacului, care ni s'a §i daruit, pur-tAnd pe coaja rumena tare, In litere ma§eate, nurneleSatului §i al me§terului de pane, jocul Turcei", caree, prin phrtile de unde sant eu, Capra". Salta ciudataclihanie cu pliscul de lenin, clämpänind din gura delemn §i ciulind urechiu§ile d'arze, salta de zor supthaina de Carpe inulticolore de care erau prinse rotitecolorate de pide, care se desfaceau pentru a se Im-parti spectatorilor, tupaia supt amenintarea xnosuluicu biciul In "flank päná ce, la. urma, dupit ce niIx-J.44a toatá sprinteneala ei burlesck. ie§ia la ivealä,dedesupt, f1lácàul cu oehii tulburi de slat la Intunerec§i. cu fruntea Imbrobonata de sudoare.

Oameni de§tepti §i primitori, gata sa faca placereoricui, dar saraci ca vai de capul lor, neavand, Intrecut, macar o rasplatä materialà din panca desna-tionalisatorilor. Iar regimul neamului lor n!a redatmacar limba celor cari au uitat-o. SAnt .prin partileacestea §i Invatatori fara curaj, cari nu fac decal:sa iscaleasca In registre. Ba s,änt. §i de aceia carifigureaza numai In ele. Se mai plange lumea cas'a luat dreptul la padure §i, la, asigurarea ea seva gasi o hotarlre bunä. §i pentru ei, dau din capcu o clureroasa nelncredere.

Satele pe care le strabatem sant alcaluile din elk-diri de lemn tencnite §i vAruite, cu. cerdacul In fata,spriiinil pe coloane cu capitelul strivit, ori chiargreoaie locuinte de earamidá de tip austro-ungU.-resc pentru coloni§ti. Rare ori se \Tad pe drum oriprin Case locuitorii. ti chiama la fierástraiele straini-lor munca dejghiocarii §i taierii in felii a braduluidin Munte,

Xf. BACAUL

De-a Iungul soselei trec carde cu boj, cärutelecu cai. trägand unul sau mai multe trunchiuri

schelete ale mándretei tálale a muntelui.Mata vezi: bradul i cei ce trAlesc din doborlreamutilarea lui, váná.torii copacilor Witráni. Rare

ori pe o podiscà se coboarä femei gurese, purtândlriumf al semnul de vrednicie al furcii, ori vre-o fatásinguratecá Isi urmeazá. calca, si pe pilara din fatacásuliei de lemn vre-o tigancá bAtranâ priveste vagcu ochii bolovilniti, indesándu-si lutunul In lulea.

Bisericula abia apare. Simple Injghebilri de grinzivechi. Cateva sánt, ori mai curánd erau, cáci azibogatul Inceput de museu al d-lui Filimon in Pala-tul Cultural de stil secuiesc" li pástreazá. räniási-lile , din veacul al XVIII-lea. Usa apald cu mes-tesug In Unii florale stilisate pomeneste Crai si Crá.-iese, VlAdici, Simpli popi de sate. Când, ici si colo,oameni mai instäriti isi fac bisericá.' nouk ea repro-duce cele patru turnuri si covätica de la mijlocale pseudo-bizantinismului catedralei sibi ene.

Odatä Insk In margenea acestor munti, a fost uncentru Insemnat de viatä romank Infipt ca avanpostmilitar In fata barbarilor Incà nesupusi. Si-au avutastfel §i Romanii In aceasta Secuime" pe Secuii"lor... Sapáturi fAcute mai mult la Intamplare au datgrAmezi de monede, si Cu chipul lui Traian, iar,pe cealaltä parte, mentiunea Daciei prinse", Dac[ia]cap[ta] , pe lAngA lante de bronz i alte unelte pre-istorice, si ciudate pietre säpate cu soarele credin-ciosilor lui Osiris, ori un grosolan bou Apis pur-tând inscriptie greceasck sau cu animale bizare dinaceiasi vale a Nilului. Ce mai aducea cu sinei pestesträvechii bästinasi, i aceastà cucerire a lui Traian,care e tinutä sä fi dat cei mai autentici Latini,din cari singuri ar fi sit nc coborhn noi !

2t6 AtoLboi A

La. Toplita, locul apelor calde; ca la Topolnita,la Sovata, cu lacul Incalzit de pulen i necunoscute,la Topola sArbeascd a lui Caragheorghe e centrulaeestei harnice, necurmate exploatriri a lemnului, carea llsat pe alocurea numai goliciunea pdmântuluipietros ce se dumica, i rildacinile cenusii, Cu totulspdlate de ploi i uscate de soarele verilor. Si maideparte insd bradul se sil-dime in oaste, i Murdsulduce lina cd.15.torie a plutelor.

Indatd sAntem In Românime, din nenorocire nu-mai un ochiu pierdut In masa strdind. La Sdrmas sestrdng supt tricolor copiii satelor vecine, cutoril In frunte, cari vorbesc cu mdndrie de celeaproape o mie de crirti din biblioteca lor. Indatá.Insrt, la capätul unei imense pajisti Inflorite, Di-trdul, de-o parte, cu cele doud inalte turnuri alebisericii catolice, Remetea, de alta, pe locul unuivechiu ermilagiu, apartin Secuilor de limbd ma-ghiard, In cari s'au inecat atâia dintre ai nostri.

Inca un ceas de luneeare cu automobilul pandIn dosul muntelui vfinät din stanga, i sdntem laGheorghieni", capitala districtului Muräsului, al cd-rui izvor se ascunde In aceste

Numele e Mal una din stdngdciile noastre oficiale,dar de sistem autentic unguresc, care au sdmilnat aiciDumbrAvenii" (In loe de Ibasfalrm i alte curiositritide nomenclaturd geograficd intru mdrirea Patriei".De fapt lui Gyergyii-Szt. Miklos al Secuilor Ii cores-punde un San-Miel:din al Gurghiului, care s'a pdrutprea putin national". Ba o legendil atribule unui altSUMA Nicolae, episcop de pe aici i simplu desnatio-nalisator, acest nume. Oamenii din lmprejurimi spun

cd merg la tdrg".Tdrgul" e un mare centru de cincisprezece mii de

locuitori, risipit cu multele lui case de lemn in mij-

it. nAcluL 257

loCul curtilor largi, ca o adunAturl de sate. Dar,cum aici nu santem acasà, ni lipse§te miezul, caree biserica.

In piará, se ridid sus turnul alb al bisericii ca-tolice, In jurul dreia locuiesc cAlugArite, educatoareale fetelor maghiare, pe cánd In vechiul liceu catolice acum, supt conducerea unui fisician din ROman,d. Milnciulescu, o §coalä secundarä de Stat, a driisectie de lirnbà maghiará s'a desfiintat. Profesorii, Inmare parle Maghiari sau Armeni maghiarisati, vor-besc limba noastrii, care aici nu e a majoritätii,abia avem câteva case, cu functionari cu tot ,

unul din ei, d. Karacs6nyi (Cr5eiun"), fost as-cultätor al cursurilor de varà de la Välenii-de-Munte,a tinut seara, la un banchet improvisat, mai multal Ininoritarilor, o cuvantare de aleasä poesie.

Este §i o biserid armeneasca, al drii protopop,senator al reg,imului, sänt i doi deputati minori-tari, vorbind române§te bine, iar unul, d. Viller, cu-vántAtor ales, având Ind inainte de räzboiu o sotieromana din Lugoj, nAscut5. Popovici , d. SigismundGC:wag, e un om glunier, de o foarte pläcutd conversa-tie. Si el i ceilalti Armeni, urma§i ai unor pribegi dinMoldova secolului al XVII-lea, s'au inscris ca Ma-ghiari. La biserica unitä, a Românilor desnationa-lisati, se predid ungure§te, §i mi se spune cá florilede pe icoana hramului formeaza alte colori dedtcele române§ti. Ortodoc§ii, cari se gändesc la o bise-ricutä, au numai o capell. In schimb, Evreii §i-auflcut sinagoga solidä (la Targul MurA§ului sänt doled,§i se lucreazá la a treia).

Un cerc cultural, cu o frumu§id biblioted, apornit din ravna invätätorilor de aici §i din Impre-jurimi.

Buna Intelegere, i cu profesorii de la liceu, e

17

258 motmoVii.

o neaparata cdnditie de progres Inteun loc tundesantem asa de putini si unde nu e macar o garni-soanti, fie cat de slabA.

Prietenosul primar ungur si ceilalti minoritari niolerá o excursie de seat* spre Ghilco§ si CheileBicazului.

In tara Intreaga nu e o mai mareata privelistede splendida salbatacie uria§.1 decat aici.

Un minunat drum In serpentinä Incunjura prinnesfarsitele-i Invartituri imensitatea batranilor codride brad, intre cari, ici si colo, apare rosul unor fagicu frunza arsa de gerul ultimelor saptamani.nisurile adanci, de ,care apara cateva betigase, In-fioara.

Apoi, de la un loe, cararea coboara, In aceleasicochete, sprintene Invartituri, intre aceiasi pareti debrad. Dar indatá stanca rasbate prin desisul lor,alba de crida, rosie de sange. Nici tipenie de om,decat rari adaposturi de unde pazesc tarani de-ainostri cu fata aspra, ori drumeti calAri cari pe ma.-runtii cai de munte tropotesc cine stie Incotro.

O apa albastrie alearga. In margene: e 11111 acestuibicaz" de piatra, Bicazul. La un loc ea se rasfataIn lac, un vast lac lunguiet, venit din Inecareadurii, ale carii trunchinri despoiate, mAncate depulregaiu, rasar lamentabil, Intepandu-i luciul. Sezice ca. de o vreme apa se scurge, scazandu-1, dardeocamdata locul ramane ucigasul", Gyilkos. -

Un adapost de drumeti pandeste de sus. Dar elnu e numati pentru aceasta curiositate trecatoare anaturii, ci pentru ceva mult mai impunator, pe carenicio revolutie a naturii nu-1 va inlatura In veci.

Vesmilntul negru al bradului n'a Incetat; si maideparte el Imbradi §i fundul cel mai negru al prii-

Xf. BACAUL 251)

pastillor. Dar uria§ele stand domnesc cu o Inflo-ratoare mandrie neclintitä.

Altarul" ta§ne§te din afunduri, cu o superba masacenu§ie, ca pentru slujba pagana a unui teribil zeunecunoseut. Alaturi, drumul taje In doua paretelealbicios al unei Inalte stanci. O neagra gura de tunelse deschide asupra unei paji§ti ca pentru jocul deseara al zanelor. Si, unde Inceleaza maiestria omuluistapanitor cu luminita mintii lui asupra blocurilorrasturnate, se casca adancul smnbru al Gurii Ia-dului".

intorsul e de o feerica. frumuseta. Magia munteluiprinde alte forme, de un neuitat farmec. Sus peculmi luceafarul varsá luminá rece, pe cand la apusvantul Inghetat aduná non i cari In noaptea ce cadescapara fulgere. Luthinile farurilor adauga In ro§ialor strecurare prin frunzi§, In in§irarea lor de licu-rici pe cfirarea Inalta, la impresia de nereal, Inteolume care nu e a noastra.

Prin desi§uri, un ochiu ro-pi pande§le din focu-rile ciobanilor. Si latralul canilor de la turme §icirezi In fundul Intunerecului pare un glas de ras-pingere §.1 Indepartare, venind din fundul haului.

A doua zi, pe drumurile stropite de naprasnicaploaie din ajun, ne Indreptam spre Bra§ov.

Ora§ul secuiesc s'a trezit In sunelul clopotelor carechiama la procesiunc. Aici §i In atatea locuri dincalea noastrá ea se va desfa§ura supt prapurile cusfinti, supt largile steaguri albe, strangand laolaltafemeile In broboade §1 rochii negre §i multimea decopii cari tupaie, rad §i se distreaza. Priveli§tea mailarga, pana la Va§lab §i de acolo inainte, printresatele pe care Cavalerii Teutoni, organisatorii de pela 1200, le-au numit dupa sfintii ocrotitori, e alca.-tulla din acela§i ve§mant sumbru de brazi, din aceiali

260 MOLDOVA

fagi Cu frunza Inghetatil, din acelea§i triumfatearepaji§ti stropite de ploaie. Nu mai s'ant alti trecatoridecat caratorii de butuci, mergand catre targul dinsus ori catre cele din jos.

Din Mull§ am trecut in Ciuc (Csik , Cu aceia§iInfati§are a naturii, cu acela§i caracter al locuin-tiler, de lemn cu §ipce In lat la fere§ti, une orivapsite albastru, sau, rare ori, §i de caramida, cuacela§i tip amestecat al locuitorilor, cu multimea decopii blonzi. Aici santem deslocuili; poate doar nu-.mele sa se pastreze: pe langa Dijmaru de la Gheor-ghieni" cred cà descopar pe o firma un Seneslav.Mai presus de rasa §i limba domne§te Insa bise-rica; §i enormele ei cladiri de Inchinare, alaturi §icite un castel al nobilimii de infiltratie, rau pri--.vita. totdeauna de ace§ti tarani liberi §i osta§i,-- oriimensele ei institute de educatie, care au In, ele cevacare depl§e§te maghiarimea de care erau legate: cevaroman prin proportii §i ambitii.

Capitala acestuilalt judet ascunde In numele eide Szereda (Csik-Szereda), Miercurea, o taina ana-loaga cu a Miercurii din celalt calla al Ardealului,a Sambetelor flgarasene §i a celei din departata Un-gane. Inca un tirg" cu pravalii de toate cele §ipiete prafease la Indemina taranilor. Nimic istoric,§i putine lucruri In adevar populare.

Vre-o patruzeci de chilometri despart, prin tinu-tul cu splendida verdeata, de Sangiorgiu (Szt.- .

Gpirgy), de care trebuie apropiat, fire§te, Singior-zul Bistritii, In acela§i Rasarit al Ardealului. Ora,§ul,cu §coala-i Inalta de fete, cu cladirile-i Ingrijite, a-trage Insa mai ales prin frumuseta gradinilor sale,cu micul parc In frunte, care-1 cruta de antipatica ,banaliiate a acestor targuri" pentru munteni.

Aici santem In Cele trei.Scaune" (Haromszek),

XI. - BACAUL 261

adeca trei Scaune" de judeci" ale Secuilor 11100(Szekler). Dad nimic nu se schimba In cadrul denatura §i In locuinta omeneasca, tipul nu mai arehasardul variabil al amestecurilor. Lunga figura fiatde un galben de fildes a Finului cu ochii carpitipredomina mai ales la femei. Daca a fost ca basao patrundere ungureasca In aceste parti, menite sacastige necontenit In cale pe sama altor rase, aicielementul de organisare ostaseasca s'a pastrat maicurat.

Dar la doi pasi Sasul apare, In umbra turnuluide straja, vanjos, al Harmanului. Ogorul, creat deacestalalt colonist, primeste Ingrijirile lui de fiecareclipa. Si In fund se desluseste prin ceata sirul demunti care, de o parte, ocroteste Bra§ovul, iar, dealta, priveste spre sesurile departate ale Transal-pinei" romanesti.

Din Moldova am ajuns la aceastalalta tara delibertate a neamului.

XR

PU TN A

1. Foc§anii.

Dupá un drum prin §es, In care ceI mai frumoslucru e un apus de Septembre, din aurul bogat alcaruia se desfac la sfar§it cearcane trandafirii, viorii,pierzandu-se In dulcele albastru al serii, Foc§anii.

Iara§i strade minunate, §i multe dintre danselechiar drepte. Iara§i frumoase cladiri administrative,printre care se deosebe§te o Prefectura care e unadevarat palat de mic dinast german, §i apoi unlung §ir de casarmi, la poarta carora pazesc senti-nele care se razima prea In voie pe sabia §i pusca lor.

Erau odata Foc§anii moldoveni, mai mari, §iFoc§anii munteni, mai mici , pe cari-i despartiao micuta garla, un firi§or de al:a, pe care strazilenoul l-au Inghitit, cum noua cladire politica a In-ghitit v'echiul hotar nenorocit. Comisia Centrala 1§ialesese re§edinta, casuta pe din gall, palat pedin nauntru, cu aurituri bogate, marete saloane sioglinzi de Venetia , langfi dungulita de api a gra-nitii, iar acum se adapostesc, chiar acolo unde s'avorbit atata and nu se putea face nimic , douà'.cluburi, In care se Invarte §i jocul de noroc alpoliticei pe ling celelalte.

Acum Insa. sant trei Foc§ani. Focsanii vilelor, cu.-prinzand, de-a lungul a cloud. strade paralèle (una,o osea, iar cealalta prelungirea stradei mari" aUnirii), edificii boiere§ti de toata frumuseta, cleatcare Ia§ul n'are de sigur mai mandre §i mai cu gust.

264 AI OLD OVA

Indltate. In acest colt parfumat, gätit, Inflorit, e apoiatAta linite, atAta senindtate, pe care o respiri cuaierul

Apoi Focqanii mahalalelor, cu cdsute, flori de nalbd§i de rujA, cu fete In haine de Duminecd, sorbindrdcoarea cu ochii mari negri In umbra portilor.Aici ar fi bine A. iei dulceti moldovene0i, sà tbeiun pähar cu apd rece si sd pleci fAcAnd un compli-ment care ar face sd se piece asupra obrajilor palizigenele lungi.

Si In fine, crutd-ne Doamne de Intinderea mo-limei Foc§anii rasei rdlacitoare a lui Seni, Foc-sanii miseriei, goanei flamAnde dupd bani, miro-surilor de ghetto, de ciumdrie asiaticd. In parleadin Strada Mare opusd edsdrmilor vezi mai mullpdreti priponiti, scdri lipoase, praguri i usori stro-piti de pete fdrd nume, oddi In care oameni tineribdtrAni, bdrbati, femei, copii furnica prin praful uneiIncdperi cu frAnturi de mobile strAlucitoarc de erasd.Abia, ici si colo, un brutar, un cizmar, un bdrbier,neapdrat la acesta gheranic i ma§cat In fereastrdide neamul nostru; Incolo, pe cAnd strdzile strigdnume ca Unirea", Grivita", pentru ce 1ocuiti;r1!,pe trotoar, In prag sau In dosul fere0ii vezi tnasurilecoroiate, ochii MI-A gene, revArsarea de cArnuri bol-nave a InvingAtorilor nostri econom.ici. O apd mur-dard se tArd0e coplesitd de ceia ce Evreul credecd trebuie sá arunce din casa sa, sd mdture. De-alungul malurilor ei, aleargd bdieti cu sdpci, scotAndtipete late° limbd nasald, trAgAnatd, care cAntd amind ca un croncdnit de corbi pe stArv. Iar; 'de-oparte 0 de alta a acestuì triumt al hdrniciei' migd-loase, al §ireteniei neadormite, al IngrAmddirii hide-fungate a c4tigu1ui mic, se Inaltd la ceasul de toacildangAtul de clopote ce se revarsd din turnuri debiserici care pdzesc capdtul de jos al ghetto-ului.

XII. PUTNA 265

Biserici Insa mai mult noua, cad Focsanii au cevamai mult de data veacuri In urma. Pe la jumatateasecolului al XVII-lea, unde sant strazile Imprejmuitede pravalii bogate, targurile i halele, bulevardelede primblare, falnicele siruri de vile, erau ogoare,pásuni, paragini, casute i poteci serpuitoare. NiciunDomn din vremurile mari sau din acelea Inca bunen'a statut aici In Curtile sale si nu s'a rugat Inbiserica harazita Dumnezeului care da ani lungi destapanire i i noroc bun In Domnie. Turnurile santputine si tot nouá, i niciun col t de zid nu rasaredin aoancimile trecutului In Invalmasirea de cladiria marelui oras modern.

Viata rurala Infloria Inca pe acest pamânt dehotar, pe cand mosnenii Instariti ai Odobestilor dinvecinätate îi culegeau de pe dealurile Indragite desoare cei mai frumosi struguri din Moldova. Astazi,o 'scurta linie ferata duce la curatul orasel, undetocmai astazi se rup preturile, In veselia celor cevand si cumpara i mai ales a celor ce nu \rand,nici nu cumpara, ci Intind, la marea masa patriar-hala a bielsugului, paharele din care vor sorbi vese-lia fugara a unei Dumineci. Tot pe atunci, Agiudulera un targ vechiu, cu frumoasa lui randuiala, avandsoltuz, pargari i pecete. Si, pe unde fulgera astazitrenul care duce la granita de munte a Ghimesului,se strecura printre vai tot mai inguste, tot mai man-dru stapanite de Inaltimi, drumul de alai-ell si card'ce ducea la groaznicele gropi de sare ale Ocnei,unde munciau, se istoviau blastamau nastereavinovatii de grele pacate. Acuma, Ocna are un castelpentru osanditi, Moinestii vecini trajese din putu-rile de 'Acura. E o mai mare bogatie, o mai tnaremiscare, un schimb mai vioiu, i multimea co-plesitoare a Evreilor se allá aici ca sa constate pro-gresul.

286 MOLDOVA

2. Agiudul.

Inviorate In lanurile Inegrite, sgmAngturile Asarmai vesele pe Intinderile mgnoase ale judetului Te-cuciu, pe care-I strAbate acuma trenul. Satele ce aparsint frumoase si acoperemintele de tablà rosie, dese.Undeva In fata liniei stg o mare Curte mai veche sialta noug, cochen si Impodobitg, cu cea mai bungInfAtisare.

De la Tecuciu Inainte se simte apropiarea larguluirgu prApAstuit al Siretiului. E tot mai mula ver-dean; arborii Impodobesc si ocrotesc cAmpia... Pu-ternica apg ce desparte In dota Moldova se desirgIn suvite limpezi pe patul gros de prund, pe caresi l-a preggtit ea Insgsi; de o parte, malul e Inalt,scorburos, de alta, el se pierde In desisuri zimbi-toare.

Noua fabrica de zahgr de la MgrAsesti, &in cao vilg; gara spatioasá prin care se Imbulzesc boieri"si functionari cu mult ifos, cam caraghios. EvreiIngAndurati de grija cAstigului, tgrani obositi, slabisi murdari, 8o1dati pe care-i aduc si-i ieau trenurile.

Peste putin sAntern la Agiud.

Agiudul e intfun tinut cu totul ses, de si vecin cumuntii Inalti ai Putnei. E un vechiu tArg, ale cgruiInceputuri se ridicg. pgng In veacul al XIII-lea, cfindUngurii veniti de peste munte se Intinserg pgng InSiretiu, In tara noug a episcopului Cumanilor, pAstorde lege catolicA la margenea TAtgrimii. Agiud" e unnume Cu sufix unguresc, cum se aflg. cgteva In Ar-deal si foarte multe In Tara UngureascA; apropiatulSascut, cu noua-i fabricg de zahgr, aminteste In nu-mele sAu o fAntâng. sAseascA" (Sz6sx-K6t).

In micul tgrg de astgzi sint ulite de sat, cu cgsu-tele mgrunte si curate, printre care se vede locuinta

XII - PUTNA 267

mai chipoasa a unui frunta§ §i functionar: lingigara, un castel frumos se malta din mijlocul unuivechiu parc. E apoi coltul oficial, cu Primaria co-cheta, semn al vietii noul, e coltul bisericii, curat,lini§tit, ve§nic. E strada Evreilor, de-alungul calda-ramului puternic §i neegal al careia se In§ira pra-valii, de sigur mai curate deck cele din Bacau,caci Evreul nu cade In desavar§ita murdarie asia-flea cleat acolo unde e singur cu ai lui. Sant unghiuride petrecere, ca expositia de fisica amusanta pentrurevalizarea §tiintelor culte", care vine de-a dreptulde la Mo§i, §i teatrul d-nei Popoff, cu ,,Arca .lui Noe,o iluziune moderna care presinta In miniatura oforma de corabie". Cate curente deosebite, unele stall-cite §i schimonosite, nu se Intalnesc §i In acest punctde provincie, pe care trenul II leaga, §i totu§i nu-1leaga , cu tot restul lumii !

3. Odobe§tii §i Miera.

Foc§anii vazuti noaptea, cu strazile frumoaseaproape cu totul cufundate In lntunerec. Singurftaleja garii se desfa§ura la globurile luminii elec-trice.

Drumul spre Odobe§ti strabate Intaiu un fel deSahara de lut, acoperita cu 'Asia galbena a ierbiiuscate §i smaltata cu mici lanuri de popu§oiu chir-cite §i arse de seceta. Apoi arborii prind a se iviIn grupe: ei ocrotesc de acum popu§oaie Inalte, catese Impotrivesc ar§itei; print -e dansele verdele viteide vie se ive§te fraged. Se lncepe tinutul de vii caremerge la Odobe§ti §i se intinde 'Ana departe din-colo de acest centru.

Tfirgu§orul e legat cu eleganta gara noul printeolunga §i frumoasa alee plantata. 0 biserica ridica.Ira turnuri: e destul de veche, de §i milt reparati.

268 MOLDOVA

Se vede Inteo adancitura, pe cand departe pe undeal se malta o alta, suptiratecä, mantuita printr'unturn de lemn captu§it cu tinichea. Cateva strazi des-part vile curate §i lini§tite, casele gospoddre§ti alepodgorenilor §i pravaliile Evreilor, putini §i

Firmele anunta o ,friserie", restaurante, casine:calificativul de national" nu lipse§te nici aici.singurul loc unde santern asigurati cà se poate manca,gasim croniolitografii care privesc insula Creta: iatàchipul principelui Gheorghe, guvernatorul nou al in-sulei, §i singur §i incunjurat de amiralii Europei:Non Pothier, Bettolo §i Scrâdlov, comandantul deieri al flotei din Vladivostoc; iata ceremonia debar-carii aceluia§i principe, iata alegoria care infati§eazaCreta liberä', desrobita de Tar, de Félix Faure, deregina Victoria §i de regele Umberto, pe cand ne-mangaiatul Sultan Abdul-Hamid mediteaza intr'uncolt. Hangiul declara CA e din Gretia", cà locuie§tein Romania de cinsprezece ani §i dovede§te ca. §tiefoarte putin romane§te. Fiind ziva de Blagove§tenie,el ni dä un ciudat bor§ de carne de vaca §i de puiude aceiasi vechime, plus pe§te fiert §i pe§te fript,acesta din urma Intr'un untdelemn care miroase amuc de lumanare. Vinul de Odobe§ti aminte§te apacalda.

Odobe§tii au trasuri : pe ulitile bine pietruiteratacesc schelete prafuite de birji pe care le poarlasomnoros dragle de cai cu coastele numarate. Ceimai multi dintre Evreii cari mana funebrele vehi-cule nu se incumeta a merge cale de douà ceasuri'Ana la Mira, fiind siguri ca nu pot cere cailor loro astfel de jertfa. La urma, se gase§te un docar ca almo§ului din Rapciuni, §i un Jidana§, care e tata defamilie, 1§i Inhamä la el caii cu ni§te capetele vechi,cu dolt/ curele §i douä bucati de funie. Caii ace§tia,foarte voinici, sant §i foarte Manzi, §i astfel ei inain-teazti cu aceste ware mijloace de stapanire.

XII. PUTNA 260

UrraAm valea Milcovului. Apa e sorbita In cehkmai mare parte de soarele aprig, lasand In urni&balti, scursuri trunchiate menite sa piara, prunduriglodoase; ea s'a strans Intr'o §uvita Ingusta, In caretotu§i copiii mai gasesc unde sa se scalde, iar fe-meile din sate unde sa scotoceasca o mana de chiticipentru bor§ul de seara al Blagove§teniei.

Dar un imens pat de prund presarat cu bolovaniputernici se Intinde dintr'un mal intr'altul, gata saprimeasca puternicul eau de primavara In care seaduna zapezile bogate ale mun.tilor Vrancii. Daca.Milcovul de vara pare putin potrivit pentru granitadintre doua OH, precum a fost de la Alexandru-cel-Bun 'Ana la Alexandru Cuza , albia lui poatesa Implineasca vrednic aceasta menire.

Malul din sus era al Moldovei, al Putnei mol-dovene§ti, pe cand celalt se tine de judetul liamni-cului-Sarat, muntean. Ele sam'ana intre ele. inalthnimari de lut framantat cu pietri§ ieau chipurile celemai deosebite: piscuri, movile rotunde, rapi, pra-pastii. Ceasuri intregi, nu vezi o padure: pe ternamodalcoasa sau crestata de dungi, cresc copaci raz-leti sau vlastari stranse Impreuna ca ni§te puternicetufi§uri. Pe alocurea, laugh' Odobe§ti de pilda, nu aidecat lutul gol, abia presarat de o verdeata saraca,§i te gande§ti la dealurile Cotnarilor §i ale Ia§ilor,vestite §i acelea penlru vii. Tot acolo cate o prava-lire veche a spintecat dealul ca lovitura unei uria§esabii §i de-asupra apei atarna forme nelamurite, dinpamant galbiu, iar vierii cari gasiau mai daunazi,cand era vie §i pe aici, fiare de räzboiu §i ghiulele,puneau In legatura aceasta Cetate, de sigur preisto-rick cu ispravile lui Stefan-cel-Mare.

De-a lungul drumului, aproape neIntrerupt se in-Ora gardurile de rachita §i de spini care cuprind vii§i case butte, ca acelea din mahalalele ora§elor mari,

2/0 MOLDOVA

cleat care sint mai vesele §i mai curate. Acoperi-§urile de tabld se sprijind pe pdreti de vergi In-cleiate cu lut. Oale cu flori, ma§cat ro§u, gheranicdintat, se ht§ira pe cate o tablita. Intre stalpii delemn ai cerdacului.

drumul Intreg e Insu§i o necontenita priveli§te.Serbatoarea i-a dat o viata vioaie: trec targoveti cariau pdstrat vechiul port ord§enesc, cu palariahaina fdrd maneci §i pantalonii largi ca ni§te §alvari;cara se urmeazd Incet, ducand tarani In camit§i'albeori femei cu frumoase -cusdluri de arnice §i fluturipe umeri apoi, In dungi bogate, pe piept cu fotaneagra mântuita 'n lungime, In fatd, printeo dungilro§ie. Mocani cu cdciulile turtite cdldresc spre munte,unde li stau turmele. Cete de Tigani zburdä pe,urmacdrucioarelor Incärcate cu zdrente; o Tigancä bd-tranä cu fesul In cap cdlatore§te singura, cu pasulunei vrdjitoare ce fuge in zori: un pore de origineIndoielnica se lasa greu la capdtul unei funii preascurte.

Casele se urmeazd intr'una pe malul moldovenesc,pe and cel munteau apare mai mult pustiu, ca acelacare multrt vreme a avtit sá sufere de la celalt, undeera puterea mai mare. Intr'un loe a Minas pe acestmal o veche cash de pazd, cladita din bolovani prin§imire rânduri de caramidd. Gaud locuintile se fac mairare, o carare se rupe la stanga, suind, printre ca-sute, un povarni§ rApede. Sus, un zid ruinat In-cunjura mAndstirea lui Constantin-Vodd Cantemir,Miera cdreia cdrturarii Ii zic gre§it Mira" §i,,Mera".

Constantin Cantemir, un osta§ norocos, care ajun-sese Domn la adanci batranete, flcu aici o bisericdde lemn. Apoi fiul säu Antioh se hotarl sa clAdeaseiIn locul ei o biserica dupd chipul ctitoriei de laCetatuia a lui Duca-Vodtt, care §i ea reproducea In

kit. PUTNA kl

mai mic Trei-Ierarhii lui Vasile Lupu. Astfel rasa.rio zidire de proportii mijlocii, cu o fatada razimatitpe contraforturi §i pAreti laterali scobiti prin ocnite§i patrumi de trei fere§ti, cu ciubuce Intretaiate §.1lintèle. Totul era Insa mai ieften, dui:4 micimea vre-milor: mile purtau §i ele cadre de piatra. §i rosete,dar lipsia impodobirea tor complicata, §i ciubucul§erpuitor din jurul bisericii se prefacuse aici Inteosingura linie dreapta. Ca element nou, doi stalpigro§i, despartiti prin ogive, margeniau lntre ele nao-sul §i pronaosul, iar pridvorul Incepea §i el printr'oformá arhitectonica asamanatoare.

Amandoi ctitorii cantemire§ti se wad la dreaptavechii mi de Intrare, Impreuna cu boierul Motoc,figura mica, suptiri mustati albe, §i sotia lui, Ursa.Constantin, tata!, poarta o haina ro§ie blanita, cumanecile de postav albastru, avand margenile decacom, §i cu manecare verzi vrastate, ca §i rochiade desupt; fiul, cu scurta barba neagra, e ImbracatIn verde §i ro § cu galben, iara§i cu margeni decacom, §i e lncins cu un beau albastru.

Dar nici Antioh nu ispravi manlistirea; ea In-trase totmi In stapanirea mo§iilor ei, a§a hickegumenul grec Mitrofan Calerghi putu s'o mantuieIn sfar§it la 1734-5. El facu aceasta Intr'un chip cutotul meschin., puind O. se vapseasca pisania, care s'arfi cuvenit sa fie sapata, §i Injgheband un trunchiude turn oarecare. Locul de ingropare al ctitoruluidomnesc, In cufundatura de pamant din stranadreapta, a rrtmas WA piatra §i WA pisanie. Zu-graveala fu Incredintata Insà unui meter priceput§i comtiincios, §i ea Infati§eaza astazi ce au datmai bun pictorii no§tri din veacul al XVIII-lea. Sti-a-nele §i catapiteasma, maiestru lucrate, sant §i mainoi, §i cea din urma n'a capatat niciodata acope-ri§ul ei stralucitor de slue aurit.

272 MOLDOVA

Egumenii greci Isi cladirti aici un castel ca treiranduri, In mijlocul vechiului zid. Ei facurá si ocismea, pecetluita cu o placa de marmura. Incatelelor fatà de manlstire vor fi fost, de almifiterea, catevrea cineva, Irisa ruina cazu asupra ei numai dupàplecarea lor. Astazi toate cladirile . de locuit, palat

chilii, sant o jalnica ruina, i buruieni cresc, caun stralucit vesmant salbatec, pe arcadele de cara-mida ce nu se tin de nicio cladire, i pivnitile para-site îi casca gatlejurile din daramAturi.

Supt deal se 'rinde vin rosu de Odobesti la crismadomnului primar, care-si zice mandru proprietar"de crâm i lau serveste decat prin sotia sa, caree imbracata In frumosul port de munte.

4. Vizantea i Soveja.

d falnica trasura cu patru cai, un adevarat fae-ton, mai comod decat potrivit pentru strambeleingustele carAri de munte: mana, ca locotiitOr alEvreului proprietar, un Román din Vasarheiu,' cufavorite unguresti, cu o citutatura i niste strigatede pisica sálbateca.

Intliu, calatorim Indelung In nabuseala sesuluf,printre miriti i lanuri de popusoiu, mai muIt saumai putin dogorite.Drumul e pustiu In aceasta a douazi darla serbatoare. In stanga, se vAd liniile fumurii,Imbrumate ale dealurilor, la poalele carora Odo-bestii se revarsä ca o turma alba ce se odihneste.Alte Inaltimi, mai nelamurite, asteapta. In fat5.. Indreapta, wade, Indatd, rasare o 'Malta dunga de lut,se strecoara ultima suvita a Milcovului.

Din aceasta pustietate esti stramutat, de-odata,!Melilla din cele mai lnfloritoare asezari taranestide =unte. E un sir nehatrerupt de case, Incunjuratecte livezi, porumburi si vii. Impartirea In sate: Balo-

XII. - PtITNA 27A

te§ti, Gage§li, nu taie hotare adevarate. 0 cladire vinedupa alta, §i gardurile de lemn se tin Inteuna. Cope-reminte bune de tabla sAnt a§ternute pe pareti decaramida sau de pamant prin care sant aruncatefarâme de caramida, ce Inlaresc. In fata, cate douafere§ti legate Impreuna, de-o parte §i de alta a u§iide intrare; pe margene, o fereasta mare §1 unamai maruntil, la camara. Iara§i oalele de flori santa§ezate cu ingrijire pe scandurica dintre stalpii delemn ai cerdacului. Une ori vezi §i ciubere cu olean-dri. La un han, unde mocani smoliti se cinstesc cupepene galben, hangiul ni dä vin de Odobe§li §i ca§dulce, §i, nefiind Grec, pierde prilejul de a ne prada.

Cand lantul de verdeatil §i de locuinti vesele Ince-teazd, ar§ita stapane§te peste drumul inecat In praf§i peste popu§oaiele °Mile. In clreapta se vede lar-gul pat de prundi§ pe care luneca putinul ce amai rd'inas din Invalmitilul torent al Putnei. Inaltulmal de dincolo nu mai e acum al Ramnicului, ci setine pang. In Siretiu de acest tinut al Putnei.

Apoi arborii razleti cari strapungeau lutul prafosse aduna In huceaguri §i alcatuiesc pe incetul opadure urita §i rara, fara apa, fara racoare, far5taina. Cateva casute foarte sarace stau la margeneadrumului; cara trec incet, Tigani 1§i stramuta calicianepasatoare, §i o matrona de bronz, impreuna cufiica-sa, goale pana la britu, 1§i piaptana cu ochiiIn parnant bogatia lungului par Incalcit §i plin depraf.

Un lung pod de lemn laic acum albia seaca arAului, ducand spre un tinul de valuri invalm'a§ite,haos de lut, acoperit neindeslulator cu iarba leproasa,cu copaci razleti §i cu porumburi Inca verzi. Sus,de-asupra rapei, sta satul Vidra.

Satul e o singura ulita, §i un mare iarmaroc aumplut-o de lume. Mocani cu pantaloni stramti, de

18

274 MOLD OVA

aba albd, §i cu inalle cdciuli turtite, femel purtandpe cap §tergare de panzä, de borangic gAlbiu, dehorbotd chiar, Tigani de la sate, cari au luat portulgranilor, i Tigani rdldellori, cate un negustor ro-man sau grec; Evreii lipsesc, §i tabloul ca§tigl supttoate raporturiile. La cra§m'd vioarele scartie, cob-zele bondänesc §i. un pdrinte läutar dd cele d'intaiulectii ale me§te§ugului unui dänciuc cuminte, care-§iIncoardd toate puterile mintii pentru a face ca scripcasd zicd frumos; inteun colt, mama ardmie se pierdede bucurie vdzandu-i. La capdtul ulitii, familii tdrd-ne§ti petrec In colibe de frunzar, langd carele des-jugate.

De aici intri In coclauri pustii, dealuri §i rapi delut aproape sterpe. Su§ita e raul care a täiat jos onoud albie de bolovani; astazi ea nu mai este Instare nici spele, ci apare In lunile de yard cuo adevdratd §uvitil." adecd, sau §u§ilnitd", In caredoar copiii Mani ai satelor ce nu se vdd gaseseunde sá se scalde sau femeile unde sd-§i nAlbeasedpanza. In cAldura ndprasnied a soarelui, ciobrtna§iidorm pe a§ternutul sumanului, pe cand turmele sco-ciordse firicele de iarbd In gropile malurilor.

De-odatd, un petec de pddure se prinde pe mu-chea indltimilor din zare. Case rdsar pe laturile dru-mului, bine acoperite cu o ingrijitä zale de §indild,care se razimà printeo bagdadie de lemn bine lucratpe stalpii cerdacului. In locul nucilor, merilor, sal-camilor din pdrtile mai joase, prunii se In§iruiesc,cu verdeata lor färà lustru, presdratti de vaniitulbrumdriu al roadelor. Satul e Vizantea, §1 numelei se trage de la mAndstirea al cdrii zid puternic, depe la sfar§itul veacului al XVI-lea, se ndruie pe undalm stäpanitor 1.

Nu e inlaturaia insa o prima origine ungureasca a numelui(de la viz, apa).

i Dar vezi nota precedentA.

XII. PUTNA 2/6

Pomelnicul Vizantei Incepe cu numele lui IeremiaMovild, care rdmane sà fi fost cel d'intdiu ctitor. Elnu va fi durat biserica de lemn cu multe colturi §ipodoabe, al cdrii schelet negru putreze§te astdzi intrebAldrii, chiar langd acele ziduri strapice, cu fru-moase bolti de cArdmidd, care nu se poate sá fifost clädite pentru ca sd apere numai atat. Vecheabisericd trebuie sh fi fost asemenea cu alte clitoriidomne§ti: deci de piatrd sau de bolovani. Pe vremeacand vlduva lui Gheorghe Stefan, Doamna Safta,stdpania mo§iile putnene ale acestuia, trdia Inch'aceastd bisericd. Ea a tinut poate pdnd la cutremuruldin 1802, care a dat jos §i jumdtate din mdnästireaSoveja, mai sus In aceste pdrti, §i va fi cdzut numaiatunci. Biserica de lemn fu cioplitd. §i incheiatd Inacest an. lar, la 1859, egumenul grec care era atunciacolo, Visarion, neprevdzand secularisarea averB or§i clddirilor mAndstire§ti, aduse opiatrd din cariereleapropiate, puse sl o taie §i. sà o potriveascd bine §ialchtui din ea o noud mAndstire, care avu In toateInfdti§area bisericilor din Grecia sau Constantinopol.Aceasta e Vizantea de astdzi, al cdrii chip s'ar po-trivi mai bine cu Intelesul de Bizantia" al numelui,care ar fi fost adus intr'o vreme cand Petru Schio-pul numia Galata, dupd o mahala constantinopo-Malik ctitoria sa de langd Ia§i 1.

Vizantea e locuitd de Unguri Mani, cu copii foartefrumo§i, precum foarte frumo§i sant, de alminterea,toti copiii din satele Putnei, toti locuitorii lor, cutipurile de o armonie §i o finetà rail. De un timp,ord§enii se adund aici pentru aier, §i Intalnesc uncard intreg de Jidani perpeliti, cari au venit sd-§iImprospdteze sdndtatea. Centrul" cuprinde hanuricurate, o prdvAlie de ziare §i bufetul" unui Armean,care oferd zaharicale pi§cate de viespi §i bere caldd,

76 MOLDOVA

pe cand vecinul lui roman §lie ce Inseamna ghiata.Dincolo de sat se Intinde caiva timp un platou

bine lucrat. Peste tufele macie§ului din margeneadrumului se desfa§ura laicere de popu§oiu frumos,de canepd, de ovas; satenii lucreaza, femeile coase§i torc, copiii pazesc vuele albe.

Iard§i un praval4 de lut prapasluil; ai crede caincepe de iznoava pusliul dealurilor neslalornice, darte afli Indalá inteun lung, foarte lung sal, eu gospo-darii alese, cum nu se prea aria In alle tinuluri:supt plato§a strans'a a §indilei, cerdacele paviice lasasà se vada alba locuinta Incapilloare a unor taranicu spor la munca si cu gust In cele ce fac.

Cand ai trecut de case, de carele Incarcate cu,sca'nduri de la fieraslraiele munlelui, de fânlana cucumpanä, la care vin cu cofitele In manil copiii §icodanele, e§ti pe drumul ptidurii. A Inceput acum,dupa pamanturile despildurile ale raze§ilor, Oman-tul mana'stirilor, acum prtmanlul Statului, uncle pa-durea e pastrata §i Ingrijita. De-asupra Su'itei stra-bati carari Inflorile, pe cand arborii pazese In ziduriIntunecate. In stanga, muntele de lut e bine acoperit.In fata se Inalta §irul albastru al varfului Sovejei.

Prin casutele Sovejancili, ajungi rapede marele satal Sovejei chiar, care In§ira pe margenea drumuluilocuinti Cu stre§inile mari §i cerdacul ridical de-asu-pra pamantului. Prin lanuri de canepa femeile Cu§tergare albe pe cap culeg, In cele, buruiana Inflorill,pe care o razima, ca sa se usuce, de margenea pris-pelor.

Manastirea lui Malei-Voda e tocmai In capat, acolounde muntii din stanga Intind un 'Jamie negra debrazi. Zidul sfarlecat de di,niele lacom al vremilorse rupe In franturi de caramidit role, se deschide Inturnuri naruite; casele de locuinta s'au prabu*it panala boltile beciurilor. Biserica a cazul pe jumatatede cutremur, §i greaua armalurd a fere§tilor zace

XII. - PUTNA 277

la pamânt; Inaintea u§ii Intrare, care poarta,Intr'un ginga§ chenar, pisania §i stema munteana,a§ezata aici, ca semn de Impacare, pe pamantul Mol-dovei, s'a adaus un pridvor de nimica. Morminte§i alle aminliri nu stmt.

In jur fo§ne§te padurea de brazi, care alearga apoicale lungti pang. In granita, acoperind tinutul ce! mai.InaII. In mijlocul lor se clade§te un otel al oaspetilorce vin pentru aier, §i ace§ti oaspeti se Intampina pecärari §i In poiene, mancand, band, primblandu-se§i convorbind In acea promiscuitate de prietenie tre-catoare care e pentru multi marea ispita a statiunilorde vara. Hanul, tinut de un Roman, dà mancarebunk §i pentru dormit un batran §i batrana lui,cari nu-s mocani cum sant cei mai multi dintrelocuitori, ci Tigani din ai manastirii, dau odai goale,dar curate, unde lavite largi, acoperite cu mindire,asigurà un somn bun, fail pureci.

5. Schituri: Cotesii, Dälhäutii

O plecare, altà data, Intr'o dimineata de April, In-ghetata, care era s'a se urmeze printeo amiazi dear§ita, ca sa se incheie cu o frumoasa seara, tranda-firie §i blanda. Abia cinci ceasuri, dar toa le zarilesantlimpezi §i s'au trezit pentru ochii omene§ti.trasura manatä de un Ardelean care poarta §apcade panza a Evreului pe care-I sluje§te, strabale, Insunetul de Indemn al clopoteilor, o mahalà a Foc-§anilor. oseaua e buna, §i casutele, Inca pustii, pareea-1i zic o cuviincioasa buna-dimineata".

Acum §iragurile de case s'au mantuit. Taramul sepravale intr'o larga albie de nisip, sämanata cu pie-tre de toate marimile, de la bolovanii tarlti In zilelede curgere furioasa a apelor pana la firicelul deprund care va fi mane prefacul cu tolul In nisipul

278 MOLD OVA

moale din fundul albiilor. In wat, un raulet iutese azvarle Lulburat la vale: el e destul de adanc pen-tru ca sà ajunga la genunchii cailor. Malurile dinlata sant de lut gaunos, inflorit cu pietricele. Maideparte, in stanga, e un ses Intins, sámanat din loeIn loe cu gramezi de arbori. In dreapta, Inaltimise urmeazà necontenit, cu unja varfurilor dreapta:de sus pana jos le Invesmantà paduri cu verdeletriumfator, paduri de stejari, de frasini, de fagi, carenu lasa sà se vada nimic.

Aceasta apa. e Milcovul, hotarul parasit pentrutotdeauna, si, strabatandu-i apa, care-i Invioreaza,caii ne-au strämutat de pe vechiul mal moldovenescpe malul cel vechiu al Tarii-Romanesti. Din Putnaam trecut In Ramnicul-Sarat.

Apucam spre stanga printeun tinut de vii, distruseiei §i ridicate iarasi prin munca taranilor, cari stiusà dureze din ostenelile lor casele frumusele, binecladite, bine imprejmuite mai totdeauna, bine aco-perite cu sindilä, frumoasele case prietenesti carese In§ira pe margenea drumului, cu gardurile lorde vergi sau ca ostretele lor de lemn geluit. Intr'unloc, Bulgarii au Inchis un ogor pentru gradinile lorde legume, din care hranesc Focsanii; ei au facuto mata de scos apá din paraul apropiat §i au lucrato pepiniera Incunjuratá Cu stufarie: sant oameni urIti,cu fata ciolänoasii si salbateca, cu ochii rai si,lmbra-camintea disgratioasa.

Satul Cotesti, un sat de vieri, cu casele si pogoa-nele räspandite la Inaltimi deosebite, Inteo ferme-atoare neoranduiala, are o frumoasa biserica si unfel de piata centrala, cu dota pravälii. De la el ocal-are pe care numai Cu greu Inainteaza trasuraiun vechiu drum sapat", duce priintre garduri devii la schitul cu acelasi nume, odata locuit de oas-

XII. PUTNA 279

peti ru§i, Paisieni de la Neamt, cari §tiau une ori,pe langd cele sfinte, §i ceva politica.

In jurul frumoasei bisericute, gospodariile albe alemaicilor se ascund supt coperi§urile de §indilá nea-gra, pe cand florile din straluri Imbalsameaza Invantul u§or, foarte rece, al diminetii. La arhondaric,spre care ne Indreapta o vorbareta §i vio aie arhon-däreasa, e 'rasa, ni se spune, bejeindrie, §i vechilemobile simple sant gramadite la un loc pentru aie-risire. Intram In biseric5.; la slrana din dreapta §ila cea din stanga, douà maici tinere cetesc Cu unglas limpede, raspicat §i cuviincios. Cateva bätrane,care desavar§esc soborul femeiesc al acestui Pea§de singuratate i odihna, stau Incoto§manate in prid-vor ca ni§te momai greoaie. Sant tot mahalagioaice§i prance din satele sau ora§ele vecine, care §tiuce e lumea, In care §i-au avut rostul obi§nuital femeii, §i ele privesc mänästirea cu totul altfeldecat ca un loc ratunecat al pocaintii inainte demoarte.

Pe supt turnul clopolelor, unde pe la 1810 s'ascrijelat sus o inscriptie nedibace, care se Intelegeabia, treci spre dealul care se rotunje§te bland, aco-pen it acum de iarba deasd, pe cand zarea e prinsade o Malta perdea de padure. In dreapta e Imprej-muirea cimitirului, cu o biserica daramata, In bol-tile de jos ale careia se arunca oasele desgropatece stau In vederea oricui. Abia cateva cruci sarace'Isar din desi§ul verde presitrat cu flori salbatece.

Din Cote§ti un drum lntre vii, intre case cumnumai arare ori le va fi avand prin alte pärtiranul roman, duce, incovoindu-se de doua ori, spreDalhauti, manästire de calugari, pe care o ascundsus, cu totul, padurile cele mai vechi, mai Imbiel§u-gate, mai deplin triumfa1oare7 ce se pot inchipui,

280 MOLDOVA

O bisericd de sat foarte chipe§5. lute° Intinsit curteIngräditd. Langa gardul de nuiele din fatà, o crucemare de plated. e Infiptä. In rapa drumului; inscrip-tia ingrijill, In slove chirilice, pomene§te peirea, deboala naprasnicA a ciumii", intamplatä. la 1829, adoi soti pe cari moartea neagrd i-a ingropat impre-unä. Cava drum Ina., §i priveli§tea se deschide largäasupra §esului verde, asupra Milcovului cuprins intrerapi, asupra Foc§anilor care se In§irà In mai multepalcuri, läsand sA se vadà intaiu pata alba a uneicasärmi. i mai departe luck acela§i §es verde, carede aproape e framantat de modalci lutoase, aleargapanä. In zare, unde curge Sireliul.

Aceastá frumuseta care se desface In fiecare dimi-neata din negurile reci §i se cufundà In fiecare sarii

aburii fumului, o vede calugärul ardelean carepAze§te mitocul din vale al Dillhautilor. Ea aratácalea ce duce la schiL, un drum de lut frilmanlat cuprund §i cu pietroaie, cand mai inalt, cand maiadanc, cand mai ingust, cand mai incilpätor, clup5toanele apelor de munte ce se zbeguie aici candcad ploile mulle sau cand zäpada se topete la blan-deta prinfäverii. Copaci bätrani fac de strajá cat veziCu ochii, iar In stanga toga valea, toatá coasta, toalàculmea e o Impitratie a crengilor verzi, care numai Ingiiduie nimic, care Inghit, acopar, ascund totul.Depärtilrile rasunä., §i din desipri e o lntrecere deglasuri, §i mai suptiri §i mai groase, printre carecantecul surd al cucului, vepic acela§i, pare a so-coate clipele. Pc supt tufipri §i prin uscAturi sestrecoarti, rilsucindu-§i fricos lungile trupuri verzica frunza, mari foarte agere. Dinteo poianäse apropie latrilturile furioase ale dulililor de stankcari au mirosit om sträin, In aceste tinuturitece unde, iarna, ei duc rkboiu cu lupiiAceasta e viata de aici, astäzi ca §i acum doua miide ani.

XII. - PUTNA 281

Tot mai adanc pe cararea aspra, al cdrii lut afost prefAcut In cleiu de ploaia din ajun. In sfarsitun alt drumulet se deschide la dreapta, si Incd dela obarsia lui vezi o bisericd gAlbie. E schitul. Patrudulai pdzesc Intrarea la dansu,l. Calugdrii cari lu-creaza la o parte Intr'un camp se uitd la noi cacum am avea darul de a Imblanzi fiarele. Duplmultd desbatere, se desface In sfarsit un argat cufavorite, un batran foarte batran si foarte vanjos,care face liniste Intre credinciosii paznici ai pustie-tatii sfinte. Tot asa de balran, se apropie egumenul.

Dälhdutii au trei biserici, un frumos arhondaricnou, o stupdrie, din rodul mirositor al cdreia gustd§i oaspetii, si o sumd de casute risipite. A fost odatasi o scoala, dar ea e In risipa. Cateva cdrti bunele-am mai gasit Incd pe rafturi. Cdlugrii sant abiaunsprezece la numar, si nu se gasesc oameni des-toinici pentru ca sà li iea locul, atunci cfmd ei treela pacea cimitirului verde, langd helesteul secat; ca-sele lor se darama In acelasi timp ca i trupul culcalsupt brazda din care rdsare crucea.

Arniaza caldd ne gaseste In pridvorul arhondari-cului, supt coperemanlul de indila, pe bancile ceIncunjurd masa de tara, din care lipseste numaicocosul fdgdduit, care nu s'a putut gdsi, din feri-cire pentru dansul. CurLea mica e pustie. In faVa,ochiul se cufund'ä in marea adanca a frunzelor li-nistite. Si padurile nestrilbtilute ca'ntiä, cantd...

Un pdrinte cu ochii vioi i lungul par alb, rarcere voie sä cante si el, si-si drege gatlejul cu unpdhar de vin profir. S'a asezat acum In fata mesei,drepl ca In strand. Zimbesli pu[in privindu-1, de sia Instiintat ca. la Atos el a Inv'.ltat cantece meste-sugite de la cel mai vestit dascal de cantari din Rd-sarit. Dar, cand glasul se Inaltä, el capata sonoritdtimetalice, pulernice si clare, si vechiul imn biseri-

282 MOLDOVA

cesc strabate vazduhul ca un rasunet de lrámbitarazboinica. Cantdretul sta nemi§cat, ochii vioi santpironiti In 0~1., numai glasul limpede §1 tareplute§te de-asupra noastra §i, peste pacea curtii debiserica, se une§te cu simplul cor al psaltilor pa-durii, cari au Invatat aceia§i Inchinäciune de la unmeter §i mai mare decat cel de la Atos...

6. Din Vrancea.

Colegul mieu D. Gusti, organisatorul activei §i rab-datoarei cercetari In muntii Vrancii, imi pune ladispositie un Insemnat numar de zapise locale, maimult din Neruja, prin care putem privi mai adancin viata de un caracter a§a de particular vráncean.

Ciobanii ace§tia, cari de la un timp fac §i 'cevaagricultura, apar de la lnceput cu beitrdnii lor depämant, dintre cari cate unul poarta numele de ba-diul (§i bade, bddifd e terminul cu care-§i vorbesc).Ace§ti batrani" (impartiti In frati"), cari §i-au trans-mis numele urma§ilor, se chiama foarte pitoresc:Catoca, Barcare, Rabega, Gogorita, Glavanu, Badiu,Tatu, Solomon, Antim, Bulat, Covrig, Bucur, Me-reutd, Scarcea, Dànilà, Motuc, Dudu, "'Aun, Martan,Caluian, Piciorgros, Pelticu, Bulete, Burca, Hurjuiu,Lupa§cu, Cretu, Cilmac, Tulache, Harcan, Simionila,Luzica, Välcan, Gu§aila, Tuvene, Ciutà, Moisà, Vártu,Burciu, Mirca§, Billanuta, Otelea, Vatrea, Milcu,

Mohorea, Pomana, Murgu, Precop, 'ranciara,Jidea (de la Jid), Budu, Mandrut, Labunt, Ciuta,Haruca, Batea, Hu§cd, Bu§i15., Maciuca, Gàinà, Bo-ceica, Gheba, Doban, Coman, Frasin, Stäruiald, Ta.-taru, Panti§, Fratila, Danta, Radutä, Albina, Ba-lica, Dochiu. Cate unul aminte§te o profesiune: Coto-naru, Cofanea, Sindilaru, Blanaru, Carbunaru, Cojo-caru, Faur. Ori un loc de origine: Ungureanu, Ma-ceanu. Adesea, aminlire a eredilatii de pamani prin

XII. PUTNA 240

femei, caracteristicele nume terminate in -oiu: Carl-noiu, Floroiu, pe lâng5. femininele corespunzlloare:Gaftoaia (ca In Banat: Imbroane, Grecoanea, Tur-coanea). Ele corespund unor nume ca: al Tomu-lesli ori Anghelusa. Pronume ca Botezat intkescpkerea mea despre sensul lui Botezatu in genealo-gia lui Alecsandri: catolic convertit.

Mid ni-i arata documentele noastre, deci la ince-putul secolului al XVIII-lea, ei sânt si industriasi.Din mânile lor iese sindile, si cloud sate poartà nu-mele Sindilarilor, dar si bate ciobAnesti, cofe, lm-pistrite §i simple, albe, cu capac si filrd, cofite, cucercuri si cu MP, sistari, putine si mijloace". Seface comert cu câte un Turc de la Dorna ori dela Galati. Se constatà relatii cu Craiova, unde seduce s'Aul. Nu lipsesc ciobotari s. a.

Afaceri de bani se Intalnesc de pe la jumiitateasecolului al XIX-lea: mosii zälogite pentru un im-prumut de bani si baniti de päpusoiu", si sepomeneste dijma mosiei".

Ei, acesti rAzesi", mo$inasi", sAnt insit si agricul-tori. Cutare zapis nepublicat Incá vorbeste de sea-tura fkutà cu toporul din codru mereu cu mânilesale". SecAtura, locurile skate , de unde: a sdcd-turi, corespunde aici runcului" din pktile dor-nene, unde iarAsi ar trebui o intreagd operd de explo-rafie fill/40u/, din sat In sat f i din casd In am&Tolusi, pe lângl cAte un zmarc" neutilisabil, se ph's-treaza terenul de pAscut, frunza, vitele, oile mai ales,fiind indreptate cu deosebire spre munte, suireaoilor In munte , cum e LApusul. Sânt locuri decosire, bez tufe", locuri Imbrkate cu rAdkini depkiure". Dar unde se face IntAiu ogorul se zice:stdrp". Une ori se pomeneste si o fugiturr saucurAturl. Se fixeazA hotare, de vornic, cu brazdain cap". Se vorbeste, tarziu, de nmuucèle" puse de

284 MOLDOVA

ingineri. Locurile de islaz" sant osebite ca garduri.Unii n'au casa pe ciovdrta lor, §i pot fi mutati devecini. Caldarile de rachiu nu lipsesc In statisticaunei gospodarii. La vanzari, §i aici e o datorie a seintreba toate neamurile §i feciorii §i ai sai rAza§i",ca sa se van. dacd. se ivesc ca sa sprijineasca".

Administratia e cea straveche, cu vornicelul §i Cupaznicul, cu neimesnicul, cu bdtreinii, rnartori. Satule solidar fata de Domnia represintatil Intaiu prinvornici §i prin starostele de Putna, la hotar, apoiprin cate un privighetor sau sub-prefect, Cu acelea§iIndatoriri ca ale Inainta§ilor cu alt nume. Ei para fi vechilii vranceni". Unele rosturi le Indepline§tecate un mazil. Pura§ii apar §i aici, plaie§ii.

Ceia ce se cere de la Vrancea e ce se nume§temai tarziu chelluiala Vrancii", pe care o socotealadin secolul al XIX-lea o Inseamnd a§a: 5 lei defalce §i 3 lei la cap". Muntele are o aruncatoare",din care se scot anumite terenuri. Sindilarii sau altiicari §ed in Vrancea" stint supu§i birului §i li seface cisla la §ferturi, cu izvod curat, pe fie§tecinecati bani l-au ajuns", Incarcandu-se" cu ei satelepe unde §ed", dar dupd. dreptate", de frica urgiei".Langa bir" sant Insa §i alte havalele". Une ori,lumea plateste la pungile" cerute de Imprejurariextraordinare. Pentru aceste casuri se cautd unstrangator", care poate fi preot. Mazilii dau baniitreptelor". Sdtenii se globesc" unii pe altii.

Une ori, ca In 1829, oamenii s'ant trime§i pe laSculeni, ca sa ridice tuhalii", lasati acolo, ai Ilu§ilor.

Cate ceva se cunoa§te din viata de familie. Copi-lului mai mic i se lasa ceva: o falce rnai mult Incutare cas. Fiul, nepotul ramas pana la urma-gri-jefte pe mort cu grâu, ceara, oi, cate un carlan,vedre de vin, Ii poartá prescurele", daruie§te lasaraci came§uri" §1 cate o Oreche de OH". Mo§ia

1 Din Brodnicii §i Romanii", In Memoriile Academiei Ro-mine.

PUTNA 285

nu se poate da la logodnii fetei de märitat, cdci audreptul sa se opuie fiii §i nepotii. De altfel, In diataei, Mariuta, vaduva lui Tanase, spune limpede caea n'a tinut nimic din mo§ia parinteasca, fall nu-mai fratii ei", a§a IncAt ficiorii caute cu fratiiei, ja partea din mo§ia ce se cuvine". Ea insa§ia tinut" doar o buditica de pomana", iar nude la parinti". Odata, In prag,u1 zilelor noi, se In-Uunpinii o Temeie batula de sot pe care tatal oingrije§te, Incepand cu jumatate oca rachiu".

Ca moravuri, se mai \Tad femei haute ca nuielele,care au venit noaptea la casa. straina, supt cuvantde a-§i cauta turca, dar sant banuite de furti§ag",§i se pierde o pu§ca cu parali". Se face para casotia cutaruia ar fi fost o noaple In petreceri culbovnicelu ei", dar se dovede§te ca In casa era §iun musafir, negutitor brailean".

CO V URLUIUL

GalataDe la Brdila, câleva ceasuri de drum In noaptea

neagrd §i rece. Doud lungi balustrade de podurivAjdie pe lângá fere§tile cernite ale vagonului. Avemacum Galatii, cari se recomandd Intaiu prin largalor gard, desdvdr§it luminatd.

Birjile care a§teaptd sdnt conduse de Muscali carinu se lasd mai pe jos deck tovard§ii lor din Ia§i§1 Bucure§ti, mândri ca §1 dan§ii de caii lor, a§tep-Mud plata mai mare, nu pentru ci§tig, ci ca o recu-noa§tere a Insu§irilor lor superioare, familiari §iglumeti: minunata trAsurd rdsund pe un pavagiucel putin tot a§a de bun ca al Billlei. Dar aici nuai ca dincolo locuri goale §i cArciume mdrunte saucdsute modeste de sat. Frumosul bulevard Inain-teazd mandru printre curti boiere§ti cuin nu se gd-sesc deck In cele mai bune strade ale Ia§ilor, '§iIncà nu cu aceia§i Infkisare curatd, cu aceia§i ega-Mate a bogkiei, lini§titä, ferità de once amestec .cuvulgaritatea, cu zgomotul, cu murddria locurilor undemunce§te din greu multd gloatd sdracd. Sergenti pd-zesc In mijlocul sträzii, In altd atitudine deck abietilor nevolnici pe cari i-am zdrit ici §i colo laBräila.

Dar ceia ce uime§te mai mult, e frumoasa luminaallad pe care lAmpile Auer, In Odin stalpilor debronz, o revarsd asupra grAdinilor, caselor §i pava-giilor bine mtiturale.

1 Distrus printr'o masura municipala idioala In vandalismulei, pentru a face un loc unei gradini", care e In cea maimare parte din an o arena pentru crivdt, ori un cuptor alsoarelui de vara (1916).

288 MOLDOVA

Sirul felinarelor se Infundh mereu Inainte In zarcaIncunjuratd ca de o aureold. Strada se face totmai frumoasti. Acum vitrine strAlucitoare adaugd lu-mina lor: cofetdria centrald, berdrii, oteluri, cafe-nele, prdvAlii de tot felul, bdcdnii. Aleja luminoasdurmeazd Incá o bucatd de loc, pdnd ce ea se despicaIn strade mai sdrace, mai Intunecoase, prin caretrece un masiv tramvaiu electric. Printre arboriiunui frumos pare' se val mijind departe alte lu-mini, pe dealul ce se ridicd Inteacolo. Birjile luxoasese miscd In toate pArtile.

Acesta e Galatii de noapte, care-si datoreste Inmare parte farmecul lumii Imbielsugate ce se des-face din el sau In care i se scaldd cladirile deelegantd Ingrijità. Sdntem, In adevdr, In Moldova, intara cheltuielilor Mil socoteald, vechiului obiceiual luxului ales, iubirii pentru plitcerile scumpe, poe-siei unei vieti usoare. In Moldova pe care a Impo-dobit-o si a sArdcit-o cea mai find din aristocratiilerisipitoare ale Orientului.

Ziva, mai ales asa o zi Mil soare, cu cerul apd-sator de cenusiu, din care se desfac, In aceastd Intdiesaptdmanä a lui Octombre, fulgi rari de zdpadd,InMull o blind parte din cocheta ilusie. FArd In-doiald 6. Strada Domneascd, acea lungd alee degrAdini si vile care duce de la gall pdmi In centrusi care cuprinde In ea si mdretul palat episcopal alDundrii-de-jos, Incunjurat de parcul si grAdina lui,cd. aceastd stradd de cdpetenie nu-si gilseste, prinlungimea ca si prin egalitatea luxului ei de bungust, pdrechea In niciun alt oras din tara. Dar nea-

19

XIII. COVURLUIUL. 289

junsuri se vAdesc pretutindeni aiurea, i chiar aici.PravAliile centrului au une ori un singur rand, dechiar alumd ele nu se coboarà asa de trivial de

jos ca maghernitile din Strada Liipusneanu a Iasilorsau acelea din panca Cxii Victoriei ce este In fataMinisteriului de Finante; cele ce numArit doted ran-,duri 'n'au niciun fel de sacotealà adesea si santspoite In colori unte sau prea biltätoare la ochi.

Abia ai iesit din acest salon, care tine In oarecaremäsurà locul pietelor, care lipsesc cu totul, i daiIn mahala. Strada r5mane tot dreaptà, dar e räuingrilditä de cgrute i prAvhlioare, tinute de Romanisaraci (gäsesc un deposit de vinuri al omonimuluiNiculai Iorga" . Apoi i acesle mosinoaie seresc, i care varful dealului zaresti incepulul uneicampii goale, acoperità de buruieni vestede.

Sträzile laterale se urcil de cele mai multe oricotind, i Aspandesc duhori scarboase. Lumea eputinA pe Intinderea iiisfatath a vechiului oras. Evreiise vfid In mare n.umär, alAture de Greci. Dacil acestiaau bganiile, cafenelele, cofetAriile, locurile unde semananc6 si de unde se cumpgrà ale mancArii, taini-tile In care lucrätorii obositi îi InvAluie nkazulvietii cu fumul tigdrilor ieftene i aburii vinuluiprost, Evreii st5panesc bale celelalle ramuri ale ne-gotului. Galatul vechiu, care Incepe si el de la ori-gini impodobite de fabule i falsificatii, cotropit deTurci, cari se si asezaserà 'lute() parte a orasului,1351.1alanul, deckuse, si atunci orasul nou Incepu prinvointa lui Mihai Sturdza i descoperirea targului degrane al Principatelor de &are cordbierii Apusului.Mihai-Von. acesta, Sturdza, inseamnä, prinsale si prin zodia limpului, aiderea norului de 16custeal Evreimii. Ei venirà dei si la Galati. Dar nu Inacelasi numdr ca In partile Inecate de apropiereaivoiului galitian, ca In Botosanii cu totul pierduti,

290 MoLDOVA

ca In Ia§i, In care pecinginea a cuprins §i mahala-lele. Aici partile necomerciale ale ora§ului au ramasInca pe deplin curate, §i numai strada centra15. eIn cea mai mare parte a Evreilor, dintre cari, apoi,rnultj sant locuitori vechi §i vorbesc foarte bineromane§te, a§a de bine, Meat unora nu li-ai puteamacar deosebi originea.

Ora§ului, care, multamita stdruintii episcopuluiPartenie, are un palat episcopal fail pareche,lipsesc bisericile mari. Vezi numai clädiri nouà sauCu to tul lnoite, fárä niciun stil. Sfantul Gheorghe,cu mormantul lui Mazeppa, Hatmanul cazacesc dindrama lui Carol al XII-lea, pastreaza Insa, cu ins-criptia, din veacul al XVII-lea, a fatadei, o piatrade mormant care, prin vulturul ei moscovit, areaca aici se odihnesc §i oasele vestitului aventurier.Doud suptiri turnuri fac sa se vada de departe ell-direa Precistii, care e din acela§i veac, §i pe carestampe vechi o dau Inteo forma acum de mult pres-chimbata. Turnurile nu sant de zid puternic, pre-cum e obiceiul In Moldova, ci fä'cute, ca In Mun-tenia, din lemn §i tinichea vapsita cenu§iu. Cea maiInsemnatil cladire religioasa ar fi poate a catolicilor.

Galatii sant, In adevar, un centru al propagandeicatolice, §i ziarele au vorbit adesea de cuceririle desuflete §i cuceririle de averi §i de mo§teniri savar-§ite de raparetele calugarite ale Maicii Domnuluide pe Sion (Notre Dame de Sion). Pe Strada Dom-neasca, de care sant despartite prin Inane ziduri

porti ferecate, se \Tad cladiri puternice cu fere§tileoarbe, Impodobite une ori cu vitralii colorate; sant§colile: internatele §i externatele lor. Acolo se daulectii, In cea mai mare parte slabe, nefiind perso-nal bine pregatit, Indemnuri morale In forma naiv5.§i, °data, atitari ale sufletului catre betia mo-

Biserica Precista, Galati.

1 Dar pittlniile vremilor apleaea multe gfttlejuri de cerbicip1916,

XIII. COVIJIILUIUL 291

nornaniei religioase, de care sant a§a de u§or atinsefemeile carora li s'a smuls rolul lor de frumuseta,binefacere §i fericire pe lume. Daca surorile" cap-teazä.' averi, multe din §colaritile lor vin Insa cugandul sa le exploateze pe dansele, In numele unordeclaratii sau al unei convertiri fatarnice. Ce e rail,std mai mult Intr'aceia ca din aceasta cetatuie dealeasd gospodarie monacala se Impra§tie li mai multispile de Instrilinare nationala, dar, In casatorie, in-fluenta barbalului poate totdeauna sa reca§tige pecele pierdute pentru neamul lor. Ziare, ca Vremea",care vad In sportul mistic al calugaritilor catoliceo primejdie §i. In nepotolila sete de provincii nana aMuscálimii de peste Prut o gogorita"1, Intorc pedos calificativele.

Spre port te cobori prin strazi urite. Colo jos,Dunarea e larga, cuprinsa Intre maluri, dintre carecel vechiu romanesc e mai lima decat cel dobrogean.De o parte, numai corabii cu panze I§i rasfira fu-niile. Dar mai sus vapoarele stau unele Muga altele,pe când, pe mal, movilele de carbuni a§teapta cum-paratorii, §i carute se grabesc spre Incarcare cu bu-toaiele de vin din recoltele anilor trecuti. In docuri,sacii cu grau trec pe scandurile altor vapoare, care-§ia§teapt6 povara hranitoare.

Dar nu e aici, ca In Braila, cu tot numärul acestoroaspeti plutitori din departata strainatate, oranduiallIn cladiri, valma§ag de caruta§i, mi§care in zecilede magazii cu adancimile intunecoase §i acel rasunetde ciocane, acel bocanit laborios de fiare, care for-meaza ca rasuflarea neIncetata a zilelor de munca,de schimb roditor In marele port muntean. Aici ca-rutile se coboará deosebit din multele uliti taiate

292 MoLDOVA

fail socoteala; In aceste uliti se vad ruine, caseparasite, colturi de buruiana murdara, balti cu apaclocita. In aceasta hitindere mai mare nu e vioi-ciune, nici veselie. Si bdtranul oras, care si-a pierduttrecutul, nu are incredere In viitor.

De pe o slrada laterala \Id, peste gropi si man-caturi de maluri galbii, panza de sidef miscatoarea Bratesului, marelui lac de bielsug, de care legendaa legat numele lui Petru-Voda. pescarul", care prinseIn undita, fara sä prevadd, inelul de Domnie al luiStefan-cel-Mare, uriasul sail parinte. Marea intinderede apa se odihneste, fall luntri, supt recele cer deplumb, pe cand In gropi femei foarte sarace, Inpolcute si rochii de cit, culeg buruiene.

DOBROGEA

I.

TULCEA

1. Spre Tulcea.

Navigatia Fluvial. Romând", pornità din acela§iimpuls, din initiativa patrioticd a aceluia§i om, Gr.N. Manu, ca §i Serviciul Maritim Roman", leagd,aläturi de societAti strdine, Brdila cu Galatii §i acestdin urmd ora § cu gurile Dundrii.

La opt ceasuri §i jumätate santem In sala dea§teptare a Agentiei, dar vaporul spre Tulcea §i Su-lina n'a putut Incd pArdsi Begla, cdci ceata ceamai nepätrunsd acopere rdul. Din cAnd In când nu-mai soarele se ive§te, lipsit de raze, ca o land pa-lidd, moartd. In sale lumea-§i a§teaptä norocul. Greci,Bulgari, Evrei, cocoane care vorbesc frantuze§te,unele cu sasaiala greceased din care se vede cd Pa-risul lor e de pe malurile Cefisului, cdtei cari-§iscuturd pielcica goald la frigul toamnei aspre, papa-gali ce-§i pierd rdbdarea §i interpeleazd din cu§cdpe gratioasele lor stdpane ... Gardi§ti cu §apca Inaltd§1 lampasuri ro§ii, agenti de vamd cu linii de aurla §Apcutele negre, finanti" noi-nouti, Cu uniformaverde, se mi§cá printre represintantii tuturor nea-murilor. Vânzdtori de ziare, de covrigi, Macedonenicu struguri, cari rdspund de o potrivd cdnd fi In-trebi grece§te §1 In bulgAre§te, desdvdr§esc ames-tecul de oameni. Un sold at de marind slab, nalt,ro§cat, paze§te pe margenea malului Inaintea pon-tonului, unde a§teaptd un §lep care trebuie dus maideparte.

296 DOBROGEA

Dupa cateva ceasuri, vantul vine din susul apei,rece, vioiu, iute, §i matura. In paretele fail des-chizaturi al cetii oarbe, se face o miscare subità.Sta.lpi se despart, Impleticindu-se, ca ni§te stafii ur-marite de cele d'Intaiu raze. Apoi e ca un forfot deaburi pretutindeni, un vartej alb, suptire, ideal, undant nebun de umbre scamo§ate, care alearga sprecerul de unde soarele trimete cel d'intaiu zimbet,limpede §i vesel, spre termurile ale caror linii Inegriteincep sa se deosebeasca. Ca o inchipuire mareatarasar de o data din valuri co§urile, pantecele negreale vapoarelor, corabiile cu panze mandrindu-se Ineatarturi. Langà termul dobrogean nurnai, gonile dinurma de va'ntul ce Insenineaza, ultimele faramaturi,destramilturi ale cetii alearga bezmetece pana ce lu-mina le soarbe, §i stapane§te acum pretutindeni,binefacatoare.

Supt ni§te paduri ale malului slang un punct negruse ive§te; el cre§te mi§candu-se rapede spre port.E o dungä lungareata, apoi un mare pe§te ie§ildin valuri, o corabie. Invartindu-se In larg, el vinesà se opreasca la ponton. Cu el se merge 'In josulDunarii.

Sant pe coperta Domnului Tudor". Pe pupa §le-pului legat cu funii groase de vaporul care-I mica,falfaie tricolorul, §i acelea§i colori se desfä§ura Invantul de toamna pe vaporul Insu§i. Acesta a fostdada, cum spune tabla de alama, la 1900, In ate-lierele de constructie navala de la Severin, §i e acincizeci §i treia opera a acestora. Capitanul poartiluniforma tarii §i a fost ofiter In flota de razboiu. Ma-rinarii se chiama Vasile, Ghita; comanda, In care seamesteca vorbe pupa", a recupera", se dàIn romane§te. Elementul international 11 formeaza nu-mai cocoanele §i papagalii? cariincearca7 de o polriva?

I. TUI.CE 297

frantuzesle. Plutind pe aceastä. parte din rau, inter-nationalä. In puterea tratatelor, supusá controluluide navigatie al unei Comisiuni Europene", cu steagulei, cu tesaurul i veniturile ei, cu administratia, legis-latia si suveranitatea ei desavarsitä. 1, urmand, putinmai In sus de Galati, un mal care a fost al nostrusi se af15'. acum In mana puternicului de la care nimicnu se mai iea Inapoi, e o mangaiere sa 'te afli peaceste scanduri care sant un fel de pamant al patriei.

Ai parasit Galatul, i totusi el te urmeaza Incamulta. vreme, Insirand pe termul de lut gropos do-curile, magaziile, depositele sale de carbune. CAM ceadin urma cladire a fost Inghitita de departare, tegasesti intre unja joasa a malului nordic, care e Incurand al Basarabiei rusesti, i coasta de paduri, din-colo de care nu se vede o bucala de vreme nimic,a Dobrogii. Astfel batjocura intamplitrilor, prea tarica sà le Inlaturam, ne-a aruncat de pe blandul nostruterm de sesuri pe Inaltimile balcanice ale Sudului,locuite In parte de rase straine, inaintea carora neInfatisam, nu ca frati asteptati de multä vreme, cica du5mani i usurpalori.

Dobrogea-si prelungeste padurile; pe malul,trebuie s5.-i zicem dupä noul stapan, se ivesc Renii.Trei mari clàdiri, dintre care una adapostesle jan-darmeria, fireste, se vild pe termul jos, uscat,arbori. O linie feratá se opreste aici: ea nu se In-tinde spre Romania, care nu exista pentru oameniice domnesc In aceste parti. Dupà niste arbori sevad trei mari deposite de carbuni", dintre care unelear fi baterii mascate, pentru salutarile de distrugereale unui ritzboiu viitor. Luntri de pescan i un vaporse adapostesc langa termul pe care se urcà nistecaruti de saraci.

MA la 1939,

298 DOBROGEA

Mai trece mult pana ce, din partea noastra, avemIsaccea. Padurile se rup din cand In cand, aratand,ca §i dincolo, o §uvita de pamant pustiu, pastrat faracultura pentru jocul distrugator al valurilor Dunariiie§ite din albie. In fund, destul de aproape ca sá sedeosebeascà amanuntele, se Inalta dealurile dobro-gene, care la Braila se pierdeau In nelamurirea al-bastrului. Nici case lusa, nici samandturi. Pe alo-curea, turme, grabindu-se pe poteci pline de pral,sau cate un pichet sarac stand In fata bogatelor pi-chete ale vecinilor Imparate§ti. Vapoare mari treccu steaguri de popoare Indepartate: italiene, englese,dar, pentru popoarele vrajma§e care-§i privesc Infata aici, termurile sant ascunse, moarte. Ca unsimbol, corbi lacomi trec, negri In cerul albastru,de pe malul ce ni s'a furat catre acela ce ni s'aaruncat ca o pomanä.

Isaccea e un numar de casute foarte umile, re-varsate pe coasta unui deal dobrogean ars de soare§i uscat de toamna. Imprejurul ei Statul I§i are plan-tatiile de tutun, iar pe alt deal ca acesta se facevinul de Niculitel, cel mai bun din tot Tinutul. Polo-boace a§teapta sä fie incarcate pe un §lep austro-unguresc. Cativa oameni cu caciul'a sau cu les, Intrecari se deosebesc numai paganii de catre cre§tini,iar nu §i neamurile cre§tine Intre ele, a§teapta ladebarcader, unde paze§te soldatul de marina..

Iara§i malul nordic jos, ve§ted; iara§i, In parteaDobrogii, paduri.

Cursul maretului rau atinge cea mai mare l'Ornea unui rau european: e un adevarat Imparat alfluviilor, care-§i scalda In lumina ce-i Intinere§tenecontenit cu puterea ei facatoare de minuni zaleade otel albastru a valurilor, lungul par umed al tres-

I. TULCEA 299

tiilor. Pämantul lutos, moale, se despica supus, Incalea mersului Invingator al domnului sat' si se daIn laturi ca sa-i Ingaduie toanele nebunatece, candun nou aflux de tinereta 11 arunca pe carari oprite.Ai crede ca pe acest singur drum triumfal el vaajunge In bratele Mri.I, lntunecate i puternice.

Dar nu. Iatd, langa un mic far alb, ca tin Inceputde ostrov, o limba de pamant, pietruita pe o mar-gene, care se lnfige n inima raului. $i vaporul apucala dreapta, pe cand alte valuri albastre merg dreptInaintea zarii. Sant de aici Inainte, färà piedecilede mlastini pe care si le Inchipuie cineva caciaici puterile care schimba mersul apelor, precipi-tarea de maluri statornice, se mica numai In adan-curi, cloud Dundri. O Dunare ruseascd, Inchisatuturor neamurilor, curatita de Rusi i pentrupregatita strategic pentru razboaiele viitorului: bratulChiliei, la care totusi avem i noi un term, unde, Infata Intarita de Stefan-eel-Mare si prtzitaastazi de aceia ce i-au hrapit mostenirea, avem ve-chiul euib genoves al Chiliei-Vechi, ()data Inteunostrov deosebit, iar astazi alipita la termul insuleimai mari dintre cele douà brate ale fluviului, iarDunarea vie e aceia care se desbinä in dreapta,In spre pämantul dobrogean. De amandoua partile,malul e al nostru, mal de ierburi uscate si de copacice Incep a se vesteji de toamna, un peisagiu care arparea olandes daca ar fi mai multa verdeatà umeda,daca s'ar vedea case scanteietoare din geamurile lorcurate si vesele prin colorile lor deschise, daca, Insfarsit, n'ar fi sus acest frumos cer albastru, darnicde lumina limpede. Inca de la inceputul desfaceriiapelor, privirea se loveste In fund de un deal, de unsir de dealuri lipite Intre ele, pe care sant stropitecase albe, multe si rare, ca niste flori de camp rasa-rite pe o pajiste saraca. E un oras dobirogean,arata sa fie un foarte mare (was,

300 DOBBOGEA

Intalnesti o insula mare, o Incunjuri; ti se pareca te Inchizi Inteun lac, si-ti rasare o trecatoare deapá alba, care se Intinde apoi ca un brat de eau.Orasul pare ca-ti tot vine lnainte, cu mahalalele luideschise ca niste brate primitoare. Pe un deal rotund,pe un scund muncel, se vede o sulita aratatoare, carechiama de departe atentia.

Iata-ne, In sfarsit, In basinul tivit pe jumatate decasele orasului. Ii vezi acum In cele mai mici ama-nunte, caci, primitor cum este, dorit de lumina.de oaspeti, el Ili arata tot ce cuprinde. Un cheiularg, ulite stramte, strambe, de cetate veche turceasca,acatandu-se pe coasta celor patru dealuri, biserici,dintre care una, lipoveneasca, se mandreste naiv cucoperisurile-i verzi, edificii publice, al cal-or caracterarhitectonic aminteste alte stapaniri deck cea roma-neasca. Iar, sus de tot, alearga pe muche o golgotade mori, care-si lungesc In cerul de amurg ca nistenegre brate de cruce aripile de lemn vechiu.

Aceasta e Tulcea. °data a fost schelea turceascadin Nordul Dobrogii i cel mai insemnat din braseleacestei peninsule formate de Dunare si Marc. Turciiacestia cari leaga la ponton funiile ce opresc va-porul, cari due pe umerii lor ososi sacii i scandu-rile, erau alunci stapanii aici. Corä'bii cu panze albe.cu painjenis de funii, vapsite In colorile vii, verde.rosu, albastru, care plac Räsàrilului, Intesat de vas-

marinari, de drumeti spre tárile noastre, ve-niau prin Chilia, pe supt Intariturile Ismailului, seopriau aici pentru hrana i reparatii plecau peurmà spre centrele de schimb ale Galatilor si Brailei.Erau pe atunci locuitori multi In Tulcea pagana,si nu stateau goale casele marunte de piatra saulemn: catre geamia care veghiaza. Inca pe mormantultrecutului mort, cu minaretul ei, stalp funerar, sesuiau pe stradele ascunse batranii cu parul tuns

I. TULCE 301

scurt, tinerii Cu fetele palide §i ochii oblici, suptfesuri §i cealmalele de §aluri pestrite, bhietii cuminti§i melancolici, ph§ind bAtrane§te, §i credincio§ii detoate vrastele chlätoriau la ceasurile de rughciune,intr'un evlavios tar§iit de papuci, spre casa lui Allahcare dà biruinta, boghtia §i puterea.

Asthzi lucrurile s'au schimbat. Crucea bisericilorscanteie prelutindeni. Bulgari, Lipoveni, Greci alh-turi de Romanii sthpanitori, 1§i. Impart banul §i car-muirea. Oastea poarth fesuri, dar nu mai duce lupiasfanth. In numele §i In norocul celui mai mare §imai nou dintre Profeti. Cor'äbiile cu panze s'auInecat In vartejul prefacerii timpurilor, §i vapoarelede astdzi, purtand o sarcinà mai multh, potrivith cuputerile lor mai mari, se strich mai greu §i istaumai putin, raspandind biel§ugul. Multi dintre cre-dincio§ii legii invinse §1 supuse au chulat In pri-begie locuri unde sttipane§te Inch minaretul. In SudulDobrogii s'a ivit In timpurile nouh. concurenta Cons-tantei, portul care räspunde la Mare Capitalcitransdanubiane, Bucure§tilor.

Tulcea are un liceu romanesc, §coli, cluburi bulgare, spioni ru§i, politiciani liberali §i conservatori,dar nu §osele care sh duch la d'ansa, ci abia strilzi§i cu toath gospoddria bunh a Romanuluide inimà cum a fost räposatul Nenitescu, care §i-ascris aici, In sate §i pe drumuri, cele mai bunepoesii patriotice , e lipsitá de culturh §i de spiritromanesc §i a§teapth Inch aceia ce trebuie sh. fieIn mana noastrA. mima ni se bucurh cand vedempe dealul din stanga stalpul de marmurh, cu leulde bronz §i dorobantul, care aminte§te luarea Insapanire a Tulcii, a Dobrogii prin soldat 1, dar dece multämire adanch am fi covar§iti noi, trechtorii,§i cei cari cetesc de departe scrisele noastre, dach,

Bulgarii 1 au distrus in 1916.

DOBROGEA

nici pasii d'intaiu nu s'au facut In aceastà privintà,In cei aproape treizeci de ani trecuti de la anexaream fi luat In stapanire Dobrogea prin acea puterecare-si Implanta mai adanc radacinile, prin culturei.

O primblare Induntrul orasului aduce lucruri nouape langa impresia generala de la Inceput. Stradelesant bune, i acesta e darul de capetenie pe care1.-am facut orasului, care Inainte de aceasta aveanumai vechile drumuri ale tuturor timpurilor, pavatecu praf i cu noroiu. Judecand-o ca port dobro-gean, strabätut de cärute cu marfuri, ca targ la carezilnic alearga din satele de prin prejur satenii detoate limbile, Tulcea e apoi, de sigur, curata. Catevastrade centrale gramädesc mici pravalii bulgaresti,grecesti, rusesti, evreiesti, cad Tulcea are 2-3.000de Evrei, cari voteaza i ei la comuna , In caree multa miscare i viata. Mahalaua lipoveneasca eun satulet curat, In mijlocul cdruia se ridicá bisericaatat de vapsita. In piata unde carutile abia lncapunele langà altele, pe cand c5.ciulile, fesurile, ceal-malele se invalmasesc, Infratite numai prin faptulel purtatorii lor au aproape aceiasi salvari, e unfrumos tablou de viatá orientalti, ca adausul rar alpavarii i maturruli stradelor. Toate bisericile: ceabulgareasca, o casa mare, avand Inainte un turncea ruseasca, mai Maltà deck toate celelalte, celelipovenesti, cea romaneasca, asarnanatoare cu bise-ricile muntene de ses, sant bine ingrijite.

Dar particularii, earl de fostul prefect Statescu,a carui administratie e foarte mult laudatd, pentru'Amide si tact In Imprejurari nationale grele, n'auclaclit In Tulcea, care a fost privita de singurii Ro-mani din clasele burghese cari au trecut pe aici caun loc de surgun, de unde cautisá scapi cat mairIpede dare un ideal de joc de carti, soarèle" si

i. TULCEA 303

alegeri, ca Dorohoiul, BacAul sau Slatina. Nici Car-muirea, care a gAsit palate" turce§ti pentru admi-nistratiile sale, n'a fAcut altá ispravA deck a repa-ratului §i a spoitului. i totu§i aici trebuia sa nidesfd§urAm toata puterea de lucru, §i de strAlucirechiar, pentru a arAta du§manilor vecini §i celor sub-jugati menirea §i Insu§irile noastre.

SA fi avut apoi cercurile noastre de lectura. ,libra-rul din Tulcea, care editeaz'A c'Arti po§tale colorate,cui lupta de la Baia §1 ie§irea la rAzboiu a luitefan-cel-Mare, e Slav), casele noaStre de econo-

mie §i societatea de consum a functionarilor no§tri.Ar fi fost ceva mai bine deck cu aceia ce avem,cu monumentele".

Sant douA, datorite altui bun prefect de Tulcea,care credea Insà prea mult In efectul numelor pen-tru Indeplinirea idealului s'Au national: lui Nenitescu.Unul InfAti§eazA pe Mircea-Vodd, a cArui stApanires'a Intins trecAtor asupra acestei tAri a nimAnui cuma fost multA vreme, cu tot pe§tele, vinul i carierelesale de piatrA, Dobrogea. Pe Mircea 1-a§ vedea nunumai deck ca pe un hatran, cAci n'a domnit decktreizeci §i ceva de ani §i a putut sá fie la Inceputfoarte tâuàr, dar, oricum, ca pe un om cu o deose-bità In faptele lui, ca pe un cuminte alcarmuirii oamenilor. Monumentul Insd &I un mo§-neag cu barba mare §i cu tinuta darzA, avand Inman& un buzdugan pe care-I aratA onorabilului pu-blic In atitudinea cuiva care ar voi sA.-1 \Tana, fie§i cu pagubl. Un leu nAbAdlios se suce§te In jurulunei stand.

Al doilea monument e acel de pe dealul Hora. EalcAtuit din cloud figuri de bronz prinse pe un stalpde piatrA. Un dorobant bine modelat de Vasilescu§i un animal cu aripi in care localnicii sant deprin§ig recunoate un vultur.

304 DOBRo6Li

Ce se vede mai frumos aici însà, e priveli§tetiincunjurdtoare, cum nu se afld multe in toald tara.In fatd se intinde panglica de azur mi§cdtoare abratului Sulinei, Invarlindu-se ca un §arpe; departe,In dreapta, Indltárile pilmântului lasá sd se vaddo parte din bratul vecin, al Sf. Gheorghe. In marge-nea zdrii se i[iesc casele albe ale Ismailului, a§ezatpe bratul cel de-al treilea, al Chiliei. Tulcea Insd§ise rásfird In toate pArtile, alba, scânteietoare.dosul ei, o larga intindere e prinsd de apele netedeale lacului albastru. Priveli§lea inlreaga se incheieIn aur, alb §i azur.

2. De la Brilla la Mecin pe Dunärea inghetata.Un drum pe Dunärea inghetatil nu e o Intdm-

piare de bate zilele, §i cine 1-a fAcut odatä, 11 tineminte mulla vreme, pentru noutatea lui deosebitii,pentru frumuseta lui mare, pentru oarecare nepld-ceri §i primejdii legate de ddnsul.

La mal, nu mai páze§te sentinela, ciici nici n'aravea de ce s'o facd. Dundrea e moartd, §i cordbiileau fuga spre alte ape, ve§nic slobode, sau hiber-neazd intepenite, jalnice In iernatecul lor din docuri,unde se indeas5 unele In altele boturile negre nemi§-cate, lungile catarte prin funiile cdrora canta cris/-tul de iarnd grea, nemiloasd. Ici §i colo, se maivede cate un chip negru rdtdcind lene § pe punteainghetatd, ori cânii pdzitorilor latrá furios catre celmai mic zgomot §i cea mai mica tresdrire In acestemari intinderi albe, mute §i moarte.

O u§oard pogorire, §i e5ti intr'o Dundre tot a§ade Impietrità ca §i termul. Prin aceastd alunecarea saniei, ai ajuns pe o apd care nu poale InghitiIn addncurile ei de 10-20 de metri, ci te sprijindrabdAtoare pe testul ei de ghiald sigurd. Deocamdatd,caii inainteazd greu, zguduindu-ne. Cdci supt cati-

20

I. TtILCEA 305

feaua de blanda zapada pa§nicà nu e o plato§a deluciu rece, ci lupta Insa§i a valurilor, care, Inteoclipa de hotaritoare biruinta a gerului, au ramasPC loc, e Intrupata In aceasta fata zgrenturoasa, as-pra, tepoasa. Se cunoa§te fiecare asalt intelenit, fie-care avant impietrit, se Intelege porunca de opriredata fulgerator miilor de du§mani, manati de vant,cari se Incle§tau In ciocniri, cari se In§elau prinlunecari §i se InLreceau In fugil. Sant acolo lespezilate ca acelea de la monumentele din vechile noastrecimitire, pietre strambe cum se vad In locurile deIngropare ale Turcilor §i Evreilor, sfaramaturi cade pe urma unui cutremur. Pare ca s'a pravalitasupra unor uria§e palate de alabastru straveziu ur-gia unui mare cutremur, care a dislocat §i zvarlitla pamant toate, a§ternand, razarnand, faramand pie-trele. Pala In margenea zarii, care se pierde In ne-guri, se Intinde aceasta risipire a palatelor ce n'aufost niciodata §i ale caror naruituri sant cre§tetede valuri, ce se vor face valuri iara§i.

Sania se tara§te putin pe pamantul presarat cuzapada §i apoi iara§i ea Intra pe ape potolite deImbrati§area uciga§a. a Crivatului. Bordeie de pes-cari parasite, luntri stranse Intre paretii de ghiata,atata se vede in aceasla mare pustietate alba, pe carese primbla vant-ul aspru, jucandu-se miliestru cu za-pada, din care lace cornuri rotunzite, fete u§or scri-jelate, mici ghetare brazdate, sfartecaturi ca ale sta-lactitelor §i stalagmitelor din pe§teri, horbote de totsuptiri, lucrate de-a minunea, pe care le va nimicio singuril desmierdare a bunului \rant cald ce aresit vie.

La Inceputul acestui brat al Dunarii vechi" eGhecetul, paza turceasca din vremuri. Din ce va fiaice, se vede numai o cra§ma Impartita In dota,unde, supt acelea§i caciuli lungi cu tuguiul drept §i

306 DOBROGEA

darz, pescan, oameni de la luntrile odihnite, caräui,driuneti, betivi de profesie se Incalzesc In Incapereacalda a Grecului, privesc la tablourile cu bisericibräilene ce sant sau ce erau sa fie, adauga lamuriricu creionul la caricaturile tarcate ale Papagalului"Italian §1 Veseliei" bucure§tene, gusta pe§ti§orii Insaramur5. §i cearca tuicile calde, vinurile §i berile.

Apoi Incepe luciul. Aici un luciu adevarat,nici o amintire de tragedie luptatoare. Numai lapicioarele rachitilor §i salciilor, care, bogate In sup-tiri crengi negre infoiate, fac paduri Intregi la dreapta§i la stanga, s'au a§ternut suptirile lespezi de ala-bastru. incolo nu e allá deosebire decal a gheteiimbracate cu zä'pada §i a ghetei lunecoase pe care amaturat-o, In roate, In pele ascutite, cheful vântului.Nu e alt semn decat al partiilor, îndatà acoperite,pe care birjarul le cat5. blastamand. Nu e alt zgomotdecat al ghetii care trosne§te amenintator drept de-desupt sau, supt Inraurirea greutatii noastre, departede mal, In mici detunaturi. Nu e alta grija decat acopcilor sparte 'Ana la apele vii, pentru adapatulturmelor §i cirezilor. Mara de a noastra, nu e altaviata deck a saniilor de tot ware, o Injghebaturade lemne uscate, pe care le tara§te cale un cal cos-teliv §i de care se tin Romani In scurteici umflatede bumbac, In pantaloni scurti §i ciorapi lnalti, sauLipoveni de la Carcaliu, cari nu pot Indruga dou5.vorbe In limba noastra. Nu e alt lndemn decat alvantului aprig care-ti cere o aparare de fiecare clipa.

Vremea nu se poate chibzui; pana la Mecin ar fisa fie numai un ceas §i jumatate, dar totul atarnade la §tiinta §i Indrazneala vizitiului, de la putereacailor de a luneca pe ghiata, de la gasirea i urma-rirea unei partii bune, de la puterea vantului carene love§te In fata, scormonind prin blani §i §ube§i Invartindu-se furios In jurul caciulilor frase pe

I. - TULCEA 307

urechi. O singura data, avem pe cine Intreba Inaceasta vijelioasa §i aspra pustietate, care aminte§testrabunele vremuri barbare, cand luptatorii Infa§u-rati In blanuri, calari pe suferitorii cal de stepl,alergau lacomi de la saracia lor de-acasa catrebogatia Imparate§tilor tari din Rasdrit. Pe o ghiataca aceasta, In glume aspre, In chemari scurte, uneori In sunetul grozavelor cantari de razboiu, treceaupe podul de cateva saptamani al ghetii duntireneprietena fireasca pentru astfel de oaspeti, Goti, Huni,Avari, Slavi, Pecenegi, Cumani, Tatari, cuceritoritirani ai pamanturilor noastre.

Viata lunilor de apa albastra se aminte§te printeun§ir de caice, cu linii rotunde orientale, cu fine lega-turi de funii la catartele inghetate, care stau Inprinsoarea stransa a sloiurilor unite. Turcii din elenu iese la iveala: Inauntru, In camaruta Ingusta,fara aier, ei 1§i pierd vremea fàrá pret a iernii lungi,band cafeaua ieftena de orz, fumand tutun prost §ivisand, cu ochii Inchi§i sau cu ochii deschi§i. Gatu-rile carjoiate ale caicelor cuprind nume romane§ti,arare ori cate unul In limba, prigonita astazi, aGrecilor.

De-odata padurile se dau In laturi. La stanga seface un larg loc de ghiata sloboda, pe care rätacescnesigur cateva skill; un taran imbodolit se cazne§tea ridica biata lui gloaba, care a cazut pe luciul scan-teietor. Aproape de tot, e o Inaltime ce se sprijinape un §ir de culmi joase, cu liniile scrijelate, §i demari munti de piatra. Case risipite se desfac albede pe acest fond albastru-fumuriu.

Aici e Mecinul. gasim Indata dupa catevahorhaieli prin zapada termului §i pe oglinda ne-tea a Dunarii inghetate. Oamenii foarte cum secade cari sant primarul, judecatorul, politaiul ne§i a§teapta, la Club.

308 DOBROGA

Nu e vorba de un club politic: Dobrogeadrepturi" n'are incd viata de mare agitatie, pentrumici scopuri personale, a celor doud partide isto-rice". La clubul Mecinului se cetesc ziare, se beacafea sau ceaiu, se joacd biliard, se stà de vorbd;un subprefect plecat de curând a ldsat vre-o patrusute de cdrti In mai multe limbi. Cu bucurieun anunt care opreste aspru once fel de joc declirti In cdmilruta luminoasd si bine Inctilzitd undeam... debarcat din sanie.

Clubul" e pe strada de cdpetenie a tárgului cd-ruja Insd localnicii Ii zic tot sat". Cdsute de modaturceascd au firme si vitrine de prilvdlii, care tinla Indemána celor peste trei mii de locuitori ceiace trebuie pentru viata de bate zilele a oamenilorde rand i pentrtt mestesugul pescarilor. Sânt numeromânesti deslule, vil(' si un ole! Transilvania"dar si cdte unul bulgtIresc, ici si colo chiar pro-nume armenesti In -ian §i cu nume ca Amparfun.Ulita cu caldarâm turcesc, cäptusit acuma cu unbun strat de zilpadd albd. are borduri de trotoardin vremea Românilor, ca i alte strAdite,ru table albastre de smalt, risipite une ori princurti, care apucd In si:Miga, spre Indreapta, spre moscheie.

Sânt douà moschei, rdmase de pe vremea Turci-lor, ca i clddirea civilá cu doud ránduri In caree addpostild adminislratia. Moscheile mecinene, cubate celelalte din Dobrogea zbuciumald si sdracd,n'au nimic istoric decdt doar chteva pietre de mar-murd cu frumoase litere arabe, prin curte. Incolo,si a comuniatii si a Statului sânt case de lemn cudoud rânduri, cu peron, feresti i usi de locuintdbbisnuità; una e vdpsità In coloarea verde, de ves-nicd nádejde, a Islamului.

I. - TTJLCEA 309

Aici se vhd cei mai multi Turci, din cele vre-osttà de familii ce au mai rrtmas 'Med. Unii caledlutes Cu papucii tari, In care picioarele par zgdr-cite, pe zripada moale. Au pe cap turbane de sal,clädite sus de tot ca nisle cáciuli, asa Incat nici nuse mai zAreste micul íes rosu pe care-I Incunjurdasa de mult, IncAt U. ascund. Altii, tineri cu fatabronzatil, cu mustata rash', cu ochii mari, Indrdzneti,de luptdtori ce si-au pierdut rostul si scopul, mauliute cai focosi la cärute de 1-mn cu inalte margeni.

Si mai departe, drumul se coboarrt In vale, Intrecopacii tineri, bine Ingrijiti, ai unui bulevard nou.tn dreapta se vede Dundrea, tivitA de linia neagrda luntrilor prinse si päizitd de alba crisutd a cdpi-tAniei portului. Pitdurea de pe ostrov Ii aratd malul:lind, apa doarme somnul inghetului, InchizAndu-siviata In adâncuri. Pe dealul de scorburos lut galbenpe care-1 tot rod apele, amenintAnd cdrarea, ne suimpe längà vechea casarrnd prtrdsitd a jandarmilor siajungem In mijlocul gropilor rriscolite de unde os-tasii turci, cuibdriti In labia feritd, Improscaula 1877 cu ghiulele si gloante pe dusmanul rus cevenia din BrAila noastrA. Acuma horbota lucratd finde vAnt acopere aceste cuiburi de rAzboinici, al cdrorsteag s'a plecat de mult. Ceva mai incolo, de la simai vechi apArdtori, sânt santurile cetAtii romaneArrubium, din care nu s'a cules prtnA acum nimicpentru cunoasterea acestor locuri.

Se clddeste o scoald noud cu colonadd si turn deceasornic, din cArAmidA tare. LAngá ddnsa skit 16-ca§urile de InvAtAturd romäneascd intrebuintate pAndacurna. In curtea scolii de bdieti se joacd prin zA-padd, cu o zburddlnicie de vrAbii cdrora nu li pasdde ger si de vänt, vre-o surd de bdietasi, cusi fesuri, si salvari, cu pieptare vAtuite, sumane,cojoace si jiletce turcesti. InvAtätorii, In fruntea

310 DOBROGEA

rora sta un FAgara§ean, cauta sit faca randuiala inmijlocul lor, manandu-i In clasele pline de tablourieroice din trecutul nostru. Prind din MO pe unTurculet ochios, buzat §i oache§, foarte supus §ifoarte serios, §i-i cer o poesie: Imi spune una vite-jeasca, despre Negru-Voda, §i, amestecand putin su-netele prin ro§iile-i buze groase, el apasá asuprarapunerii Tatärimii pAgarie de odinioara.

Bravo, baietele, §i, zi, ce e§ti tu? Musulman,fire§te, dar, incolo, Roman.

Baiatul stit de se gandeste o clipa, apoi raspundebland, supus, dar hotarit:

Nu, Turc.In clasa ni se canta Intr'un cor perfect disciplinat

un imn. dorob'äntesc. Un Mat desghetat §tie sa spuieunde mai sant Romani In afara de Romania, §i ede parere a trebuie sa-i luam cu arma. Un altul§i mai mic zice, de la el, ca nu trebuie sa lasamNemtilor Patna lui Stefan-cel-Mare, ci sit luptam".La §coala de fete e cea mai bun'ä randuiala §i cull-tenie, §i §colaritele In uniforma lor noua, modesta,dar elegant croita, fac cea mai buna impresie. Intreinstitutoare sant foaste studente ale Universitatii dinBucure§ti.

Odatá erau data biserici In Mecin: una, micuta,a Romanilor, cari tineau cu Patriarhul, alta, maimare, pe care o fäcusera in ultimele decenii Bulgarii:bisericuta Sf. Nicolae §i biserica, In urItul stil mus-calesc, cu ni§te cupole In chip de coji de nuca, aSÍ. Apostoli, care ajunse apoi singurul loe deInchinare al vremilor române§ti. Cartile de slujbace se aflä astazi la aceasta, §tiu sa spuie o bun/ partedin povestea Mecinului.

()data un sat de pescan i români In margenea Milli.Ei nu yin de la Vicina ce a veche, chela italiana

1. TULCEA 311

pentru grâne dunArene si resedinta unui episcop carea luat apoi Scaunul archieresc muntean. Portulanele,practicele harti venetiene, genovese, catalane, In-seamna Vicina, al ctirii nume n'are a face cu Meci-nul, departe cAtre guri. Prin InNtarea in bogatie aBrAilei scapate de Turci, ajunsil mare port al gra-nelor romanesti, Mecinul se preflcu §1 el, ajungandun targusor. Fruntasii lui locuitori de prin anii 1830,Mocani ardeleni, Cojani br5ileni, Dobrogeni de bas-link cumpArau Mineiele cu Vietile de sfinti pentrubiserica româneasca a locului, care pastreaza dinvremi Incà mai vechi un Triod ramnicean de la 1731.Mai pc urma, Bulgari basarabeni, din cei coloni-sati dupa 1812, fug de serviciul militar, de carefuseserà scutiti mi timp, i in la castigul sigur dinMecin. Acuma se daruiesc bisericii carti rusesti sitarigradene, cu InchinAri In cealalta limbá. Dar, Inadin 1867, cu zece ani Inainle de cucerirea Roasted,preotul de la Sf. Apostoli pune o lnsemnare roma-neascil cu litere latine supt o icoanil din pridvor.

In preajma Mecinului, Lipovenii au Carcaliul. Inalte sate trAiesc oameni de mai multe limbi. Darnumai Romani se af15. In marele sat Grecii, careInseamna si prin deosebita frumusetA, mAreatà inproportii mici, a naturii In mijlocul careia s'a ase-zat, acoperind pe Incetul valea si Incunjueand stanca.

TrAsura mecineanl apucá pe un drum bun lacapAtul stradei celei mari. Indata santem 'rate° largacampie dreapta, din care se Malta ca printr'o sin-gura zbucnire un sir de munti cu varful dintat.AdevArati munti de piatra granitick färà ptiduri,aproape färä hivelis de ierburi; munti cu va'rfuriascutite, cu ApAturi adanci ca de ghetare, cu sur-prinderi si capricii ca la alte înàltimi decal aceia,asa de umila, de 3-400 de metri. E o uimirevezi mArgenind toata zona cii linia lor miscata, riís-

312 DOBROGEA

colità, muncia §i cotind apoi la dreapta, undenegura frigului se vede vdrful Iacub-Dealului. Cele-lalte culmi au In parte nume turce§ti, ca Agamim;In parte nume curat romdne§ti din vechime: Chela,Vitelarul, Pricupanul, Mdtii, care aratd al cui e)§i din punctul de vedere istoric, aceastd parte deTar5.-RomâneascA.

Ne suim pe una din Indltimile ce stau In ,fata§irului de Alpi pitici. CAlcilm pe granit cu puchiteialbi, pe vechi mdluri Impietrite, verzi-negrii, pe pie.-tricele smdltate cu verde dulce §1 cu ro§u bldnd. Desus se vede biserica, frumu§icd, curatd §i In stilbun, casele gospodäre§ti In curtile mari Imprejmuitecu rdchità, viile; la dreapta, dincolo de stilnca noas-trii, spre orizontul mArgenit de alte înàltirni, depár-tate, cu altd croiald. §i din alt material, se desfd§oardlaturea veteranilor, cu casele t'Acule trainic de cdr-muire §i vdpsite ca ni§te cantoane, de locuitorii ceinoi. Undeva In fatil, se poartd un steag alb de oceatd de flilcdi cari chiuie de trezesc spre IntovArd-§ire pe toti cânii din sat. Ciobani supt glugi, Mocanide departe, mând turme de oi, care cerceteazd deaproape câmpul nins, descoptir coltul de iarbd Incáverde §i se pdstreazd astfel pentru prlinrivara paji§-telor Inflorite.

Ne Intoarcem in seara ce cade Impreund cu oInceatd ninsoare blajind. Printre non i suptiri, cd14-tore§te Invdluil, ca Inteo vatd ocroliloare de frig,palidul Craiu Nou. Tot mai mult se Inegresc pildu-rile, din care ni poate veni solia lupilor. PArtiile sepierd In zdrile unde poate ne a§teaptd copci des-chise, pentru a ne duce pe copcd.". De pe caice,din casele de addpost care scânteie de lumind ro§ie,vin vorbe tuteo româneascd proastd, care mai rduIncurcd. E o bucurie a tuturora cdnd sAntem Insfdr§it la cdrciuma din Ghecet, p1in4 de ouneni, §i

1. - TULCEA 313

cand, pe Yang soldatul, rebegit de frig, care paze§tecontrabanda, Intram pe câmpul de lupta al sloilormorti, care duce Indata la Braila.

3. Spre Sulina.

Pe brat, la vale. Inaintea unei dumbravi cu ar-borii rari, Dunarea se rasfata Intr'un lac nemargenit,care In fund se despica. Bratul Sfantului Gheorghefuge In dreapta, cu un.de de argint, un brat mort,uncle nu sant luntri de pescan, un targ turcesc deultima mana, ca Mahmudia, §i, la capat, smarcuripentru cuibaritul pasiirilo de mare §i pentru Im-piedecarea coräbiilor ce luneca pe luciul larg alMarii.

Bratul Sulinei, acel ce duce spre porturile noastremijloacele de negot ale himii, urmeaza lnainte, intremalurile de lut coperite de arbori rari, cu buruieniuscate, printre care pasc turmele, cirezile §1 In josulcal-ora se adaposte§te mica luntre neagra a pesca-rului lipovan sau rus. Comisiunea Europeana, bunagospodina In casa altuia, a pietruit inlaiu un mal,apoi amandoua, legand de cloud ori prin canale dreptecursul corogit In coturi al raului, curatindu-i fundulmalos prin dragele sale matahaloase §i indreptanddupa cele mai bune norme navigatia. Trec la scurleintervale, In asaltul spre ca§tig, coräbii marl, greoaie:englese, italiene, austro-ungure§ti, ruse§ti, remorcherecu toate steagurile In varful catartelor, vase cu pânzepurtand pavilionul ro§u cu semiluna alba, luntri aleComisiunii, al caror steag poartá dunga albastrá culiterele C. E. D. (Commission européenne du Da-nube), Intre doua dungi albe la mijloc §i douá dungiro§ii la margene. Din cand In cilnd rasar pe mal sateCu casutele a§ezale In §ir, gospodarii destul de sara-cacioase, pe care Intemeietorul lor, Nenitescu, le-aImpodobit cu nume rasuntitoare, luate de la mem-

314 DOBROGEA

brii familiei regale, §i care nu merita inca, de.sigur,aceasta cinste, caci ele nu s'au Intins §i n'auflora. Une ori locuinti isolate, acoperite cu stuh, Incare §i-au facut sala§ul vre-un arenda§ sau antre-prenor de pescarii. Dupa un calduros apus de soare,care rugine§te apele u§or incretite de \rant, noapteastropita cu stele se lasa asupra noastra, pe cândvaporul Intarziat alearga Lot lnainte in canalul dreptca drumul

La 7 de seara, de noapte acum, In Octombresântem In largul port, de rAu §i de mare, al Sulinei.11 semnaleaza urletul aburului, strigatele de co-mandä, luminile ce clipesc somnoroase pe funiilevapoarelor §i de-a lungul cheiului.

Acest cheiu nu-§i deslu§e§te Inceputul, nici sfAr-§itul, ca un term nemargenit al iadului negru. Noi,stapá'ni macar ai malului, n'am §tiut, §i n'am in-cercat macar, sa da'rn o vecinätate onorabila pentrunoi portului pe care Comisiunea 1-a creat §i careaparline Cornisiunii, caci ea fixeazà locul deadapost fiecaruia, pana §i vaselor de razboiu cepoarta pe ele bandiera luplatoare a Romá'niei. Che-iul, macar ca se implanta in piatra lui dei stalpide felinare, e cufundat intr'o semi-obscuritale maitrista, mai puna de fiori decat lipsa deplina a lu-minii. Nicairi o ciao:lire mai Intinsa, mai inalta, caresa scà'nteie in noapte ca un far asigurator de pri-mejdii. Birouri In care fumegà lampi proaste, cafe-nele cu perdelele trase, pe cand inscriptii striga cio-colata, ceaiu", cArciume unde se stoarce In placeridobitoce§ti banul smuls In lupta cu furtuna §i cumarea a corabierului §i pescarului, un home pen-tru marinarul engles", de sufletul chruia este pre-tutindeni cine sa se Ingrijeasca. Cativa oameni Inhaine murdare se furirazil pe lfmga §ubredele cl.-

I. TULCEA 315

din i de lemn, acoperite cu o tencuiala Inselatoare.O billa, al arii rost nu-1 inteleg, fiinda aici e, defapt, o singura strada, tighelul marii, ataceste ca-tand musterii, cari nu vin de nicairi. Doi jandarmirurali In dolmanele lor invoalate, cu pusca In curme-zisul spinarii, trec iute, ca pentru urmarirea unorhoti nevazuti.

Iar mai departe se Inlinde, infasuand bate, ne-margenitul negru. Un otel curat ni deschide portile,sau mai bine scara, care se suie pe langa o cafenea

ceainarie. Odaia e mulVunitoare, dar ea nu d'Adecat paturi, si nu putinta de a dormi. Fiecare pas,fiecare vorba asuna prin paretii de lemn, i in locde pasi sant alergaturi nebune, rostogoliri pe sari,trA'ntituri de usi, si In loe de vorbe doar strigate,cantece de betivi, rulade de la, la, la, la" revarsatedin capul sarilor, convorbiri In italieneste 'Mireoaspetii din randul al doilea i prictenii ce au amass'A doarma rara plata, In strada. Si peste acestezgomote de pisici Infierbantale se aude din cand Incand chemarea stridenta a soneriei electrice.

Plecarea Inapoi spre Galati se face la asaritulsoarelui rece de toamnd. De pe coperta vaporuluise vad corabiile cele mai felurite ale strainatatii odih-nindu-se sau pregatindu-se de cale, intre ele cano-niera noastra Grivira, pe care marinarii fac s'Al&tura de diminealà , o linie palidil de mare, pe carese mica departate vase negre, margenea de casepestrite a Sulinei, In fata areia, de cealalta partea portului, se prelungesc magazii Inegrite de fum,fabrici, ateliere de fiearie. Toale firmele sant straine,si aici, In Sulina, capitala Comisiunii Dunarene, noisantem represintati visibil numai prin jandarmii ru-rali, prin cativa ofiteri de marina i prin tricolorulcare fAlfaie pe vaporul de posta' .5i pe canonierA,

310 DOBROGEA

Singura clAdire impunAloare e palalul cu pavilioaneal Comisiunii suverane: administratiile noastre, carear trebui sA ne afirme Inaintea tulurora, nu se ghsescnicAiri. Once graiu omenesc e de o potrivä. de In-dreptAtit In acest port pe care-1 slrAbal §alupele custeagul lui C. E. D.". i m'A prinde oarecum mira-rea cand trebuie sà pun pe uritele cArti po§taleilustrate vandute de un bAlran. f Ara nationalitale pe-tecul de hartie verdelters care poartà pe el efigiaregelui Carol.

Vaporul se duce Inainte spre Galati, in tara lui§i totu§i in tara sträinA, purtand o multime cu lipu-rile variate, care, spre uimirea mea, vorbe§te, cuintonatii grece§ti §i bulgAre§ti, romane§te. E aceastàlimbd un mijloc mai comod pentru a juca ImpreunàcArtile, cum se face de la Sulina pAnd la Galati §i'le la Galati pAnA la Sulina, sau e un Inceput deintindere a limbii romane§ti, prinlre acei cari store§i vand munca noastrA, munca tAranilor no§tri adecA,pe toate pietile lumii care vreau s'o cumpere?

4. in susul Dunärii.

Apuc de la Galati In susul apei, unde noi nu avemnavigatie de cAlAtori decal Ong. la BrAila §i MAcin,pe un vapor al Companiei ungure§li de navigatie.E o corabie enormA, cu douà co§uri §i optzeci demetri In lungime. Merge pAnil la Severin, atingandamandouà malurile, deci §i ce! sarbesc §i cel bul-gAresc, §i, printr'o delicatA atentie, inscriptiile, Mee-pute ungure§te, trec prin sarbo-bulgAre§te penlru ase Incheia cu aceastA limbä. neplAcutà Inainlea tutu-ror celorlalte, romaneasca. De almintrelea, cApita-nul §i cea mai mare parte din echipagiu sant Nemti,cAci, la marinA, ca §i la multe altele, steagul ro§-alb-verde flutura pe marfA strAinA.

BrAila se descopere rApede cu casele ei albe §i

I. - TULCEA 317

se pierde din vedere foarte tdrziu, In ape care nu para strange la un loc atkea cordbii felurite ca Galatul.Apoi de aici inainte porneste regiunea insulelor, abancurilor de nisip, a ramurilor de apd. Intorto-chiate, a pAdurilor de sdlcii.

Varfuri de ostroave se ivesc In zare, despArlindnecontenit raul in dreapta i In stanga. Nu doarcd. fundul Dundrii ar fi fAcut din colturi de stand',care au rdsbdtut ici si colo, acoperindu-se de ierburisi de copaci de apà i despicand ramuri. Insuleleskit aduse de fluviu: drumetul räparet a smuls deici si de colo, din alâtea tdri felurile pe care le-astrAbdtut, pral de piatrd i ma' al pilmântului, le-acdrat In fug, le-a purtat a lene, si acum aruncd Inadancimi ceia ce-i ingreuie prea mult mersul spreMare. Aceste pustietki, care dau de o potrivil add-post pdsdrilor de apd, pescarilor i celor ce fugde oameni, sant un dar fArd voie al Dundrii obosite.Ilk-tile le Impart lesne eu. liniile lor, care se incheieInteun pdtrat, täiat In coltul sud-vestic de o diago-nald. Dar amdnuntele ce se strecoard nu dan aceastAIntipdrire geometric:1 simplà. Apa fuge In toatetile; bratele ce se reunesc, se alipesc din nou maicurand sau mai tdrziu In josul apei, serpuiesc invoie, lungind necontenit drumul. Ici e un lac MT%iesire care sd se vadd, dincolo te afli lute() strain-toare, mai departe pare cd mergi s5. te rdtdcesti in-tr'un front de ostroave.

Malurile samAnd Intru catva: amandoud filrà ca-racier si fàrà putere. Deck, In Romania veche, dela dreapta, straja arborilor nu se mai opreste, pecand pe malul dobrogean sesul e mai gol, i, maideparte deck dansul, se ridicd In albastrusi mai albastre, din interior. Altfel, nici dintr'o parte,nici din alta nu se vdd locuinte, oameni, deck, pealocurea, cai fugind speriati sau vite coborand catrelocurile de addpat.

818 DOBROOVA

Un vant puternic vine de la Sud §i. el maná ina-inte corabii turce§ti, pe care marinan i Cu fesuri §icealmale manuiesc funiile, pe cand cele doul sautrei panze, rotunzite In incordarea lor alba ca ni§tepiepturi de pásári de aprt, trag In sus pe apa al-bastra, Incretita de un tremur de grabl, lemnul sculp-tat, vapsit, Impodobit al luntrii incarcate cu marfuridobrogene: grane, lemne §1. pietre de cládit. Odatatrec patru In rand, Intr'o inaintare mandra, darlink vechi-vechi, printre remorchere, §lepuri §i va-poare, ca ni§te ramá§iti frumoase ale unei lumia§a de Indepartate, Incat se pierde In timpurile cla-sice, cand tot cornil de acestea despicau Inteuntriumf armonios mAretul fluviu...

Pe malul tAinuit al Romaniei muntene, care e aicimai easá decat once s'ar putea inchipui mai §es,se vAd cateva barátci §i un ponton de-asupra cAruiafluturá In vant acela§i steag strain care da o natio-nalitate vaporului nostru. Ne oprim aici Meya mi-nute. O multime de lume din vapor, Romani Inhaine orA§ene§ti, se coboark urmatá de lazi §i.saci pe care le cara hamali cu §Apcutá ungureasca.Un vame§ se ive§te dinteun vagon pe roate ce poartanumele oficiului pe care-1 represintá: ideia e inge-nioasa, dar asAmanarea cu o panorama se impuneprea mult. O trasura vine In goana pe drumul depe margenea termului.

Dupl plecare se zaresc ceva mai departe, pe ma-lul ce se adance§te In interior, ascunzand §i astfelcela ce se afla ori se petrece acolo, cateva copere-minte de tablA, lntre caciuli de stuf pentru gospoda-rifle obi§nuite ale taranilor. lar mai Incolo, printr'odeschizAturl a margenii lutoase cople§ite de buruieni,un val mi§cAtor de argint strabate, luptandu-se cu

I. TULCEA 319

DunArea pentru ali pAstra mersul deosebit, pAnAce la urml el se pierde Inteun ascutiv. Aceasta eIalomita, iar vchelea de la vArsarea ei se numevteGura Ialomitei, dupA cucerirea pe care o face aicefluviul, Piva Petrei, dupA o piuA de sumane a uneiPetra sau unui Petre, ce vi-or fi av-ut vi ei celebrita-tea In vremuri, iar vi mai inainte se afla aici Insem-nata vchelä. a Targului-de-Floci (de lanl nedArAcitA),unde s'au dat unele lupte vi s'au adus multe mArfuri.Din toate acestea a rAmas numai, la un capAt de BA-rAgan, un vast camp sAmAnat cu pietre fAramitate, Cucol de zid amintild biserica de odinioarl, lespezi cuinscriptii, In jurul cArora se ark vi, langA apa surAori albastrA a DunArii, un rand de case vubrede, denoroiu vi stuf, Incunjurand o largA bisericA limavi totuvi ImbAtranitA, In zidul pripit al cAreia seprinde ciudat o marmurA sepulcralä din veacul alXVII-lea, cu frumoase linii chirilice.

Acum iarAvi In dreapta s'a tras perdeaua de ar-bori, In josul cAreia Dunk-ea s'a jucat In vremile eide neastampAr primAvAratec, tAind dungi vi smul-Wand sAlciile din rAdAcinA. Viata care se vede edincolo, pe malul Dobrogii, care-vi scoate acum laivealA, cand nu vine la mijloc un ostrov cu vege-tatia sAlbatecA, inaltele ziduri de stancA. Iatá una,acoperitA Incä sus de un uvor covor de iarbA panditca o catifea veche, roasd, ici vi colo, In murAturisangerate, pe °and unghiul interior, gAlbiu, se despicA,se rotunjevte intr'un fel de monstruoase ciuperci,se prelungevte In f Alci cu dintii ascutiti, se sapd Inscorburi. Sus, un grup de fete cu rochiile de citprivesc la vaporul ce InainteazA.

De la aceastä stancA pornevte o grAdinA sAlbatecAde case, care amintevte, In mult mai mic, Tulcea.0 stradA de piatrA ritscolitA apaca la deal: se vAd

PrimAria a vandut unui politician local exploatarca stanchIntregi, care e ca semnificatia gcografica a ora§ului. Comi-siunea Monumentelor Istorice readuce la luminA vechile ziduriromane §i bizantine 1939 .

2 PrAdat de Bulgari In 1916.

a2o DOBROGtA

multe case cu cerdace §1 acopereminte de vechi olanero§ii; o geamie ridica spre cer degetul aratator alminaretului alb. La o parte, c'ärute mi§una in toatepar¡ile, langa margenea täiata In piatra a apei.Apoio alta mamina de stanca gálbie, patata cu alb. In varfse pastreaza Inca, spre ora, ram5.§itile fara formaale cetatii Carsum, pe care Romanii au Inaltat-odupá modelul cetatii vechi cat lumea pe care o dura-será manile uria§e ale naturii, taind ziduri marete,ce se despica prin säpaturi adanci §i se cufundä.drept In apa fugara. Unde lipse§te incunjurul sta'ncii,erau Intarituri omene§ti, ale caror urme se mai vadInca, a§a. Incat cuibul batran se Incingea de pretu-tindeni cu zale Impotriva primejdiei malului, ve§nictacut, din fatal. Pämantul se scutura pe incetul depe enorma zidärie veche, §i pasari de apá tree prinscorburile pazite ()data de osta§i. Mai departe, Intargu§orul cu strazile largi, abia samanate cu caseIn stil dobrogean, de veche datina balcanica, marlrisipiri de piaträ. §i gropi adanci arati. redulele Turci-lor, urma§i militari §i imperiali ai Romei laline cua lor Rom5. otomanil. Noi am adaus numai un micMuseu, datorit institutorului Cotovu2 §i In care seafla §i destule lucruri bune, §i spatioasa bisericanoua, bogatä. §i luminoasa, care e centrul Har§oveinoua, in care o paginá incá prea putin scrisá a§-teaptä. destoinicia noastra.

La debarcader au venit mai mult Turci, cu fesu-rile lungi, chma§ile colorate, braiele de §al §i pi-cioarele In papuci. Cate un Tatar 1§i arata In mij-locul lor cealmaua, obrazul galben, zbarcil §i bar-

21

1 In Dobrogea a fost un om de ispravl acela care era ape prlbuseascg de aiurea tuteo adere asa de nttprasnicA (1916).

I. TULCEA 321

buta de capra. Iar din vaporul unguresc porneste,cu caciula-i latith sus si zeghea-i alba, un mos ba-tran, care, razimandu-se 'n toiag, sta de se uitaodata In urma, cu ochii negri cufundati supt sprin-cenele stufoase. Asa unii ca dansul ni-au dat acumvre-o treizeci de ani acest pamant de Balcani dinrata, si ca o afirmare a stapanirii noastre aici sevede tricolorul de pe remorcherul Radu Negru,acel ce a spart din greseala marea corabie Franz-Joseph" a Companiei unguresti , care Incarca mar-f un i lnaintea targului Cu carutele.

De aici Inainte, malul de stancá se urmeaza Instanga, cand acoperit de ierburi, cand aratandu-sila soare piatra. Intr'un loe e o cariera cu o casade supraveghere, intre o linie de bordeie ciudate,ridicandu-si de-asupra pamantului numai triunghiulcu usa si cei doi ochi ai ferestilor.

Corlibii, mai mult luntri grecesti, sant oprile laterm. In scobituri ale paretelui stancos au rasaritsate, Topalul, Seimenii, cu gospodarii crestine, binealcatuite. Supt cânnuirea de-a dreptul a Turcilor,mai putin storcatoare decat a Domnilor pusi deTurci, cari Domni aveau si grija lor si grija cira-cilor lor, s'a Injghebat pretutindeni in satele de pemalul drept al Dunarii o clasá de fruntasi ai sate-lor care a lipsit la noi si a carii lipsa s'a simtitmai ales la noua Intemeiare a comunelor din epocamoderna. Biscrici solide, frumoase chiar, impun5.-toare, In mijlocul acestor sate; ele sant creatiuni aleacelui episcop om de isprava, care e P. S.. S. Par-teniel, sau ale noului prefect de Constanta, d. ScarlatVarnav.

22 bODROCVA

5. De la Tulcea la Constant.a.

Acelasi drum pe DunAre, de la Galati la Tulcea.Portul cel mare al Moldovei e Insgi pustiu; abiacateva mici cordbii grecesti i lepuri. Inaintea do-curilor asteapta cladarii de scanduri coborlte dinmunti.

Astazi nu pleacti decat vaporul rusesc. CniazObolenschi" e un vas destul de mare si de vechiual societatii rusesti danubiene": russcoe dunaiscoeparohodstvo". Il conduce un capitan posomorlt siun ajutor stralucitor de grasime si de multamire;marinarii sant murdari i zdraveni, afara de untm-stiu-ce cu fata ca pamantul, care se taraste lenes,cu toti cei abia douazeci de ani ce poate sa aiba.Vaporul insusi pare rail Ingrijit i foarte Invechit.Preturile la mancare skit scumpe. CaMori foarte

doi Rusi ce merg la Odesa i niste Bulgaridin Tulcea, lar In clasa a doua cativa Turci i nisleMuscali Med. guler.

Malul basarabean e mai sterp decat oricand; Inain-tea si dupa varsarea Prutului, e acelasi term de lutpustiu, presarat cu pichete In umbra unor rari copaci.Din partea Dobragii a ramas verdele des al padurilorIn mijlocul pajistilor Ingalbenite; pe alocurea papuraarde, ridicand mari flacari rosii ca sangele si unfum ce pluteste indelung In vazduh.

In Tulcea, fac cunostinta otelurilor. E, altfel, des-tul de bine, dar pentru once vei cere se va Infatisaun baietan bulgar, un banabac turc, care ti-a facutIndatorirea; daca vei da Insa afara pe unul, sirulpoftitorilor de bacsis se va Intrerupe de la sine. Santtrei ceasuri dupá amiazi, i Tulcea piroteste In aie-rul cald, stricat de mirosul mlastinilor apropiateal rogozului ce se usuca pe prispe. In strazile desus, care duc spre monumentul incunjurat de o gra-dina foarte rau Ingrijita, cu plantatii de brad uscatei

I. - TULCEA

se urea* doar vre-o Turcoaica, cusuta In vesman. tu-ide stofa cu dungi albastre, pe care vantul II umfläca o panzà de corabie: busmachiii lunech fara zgomolpc granitul margenilor de trotuar. Niste Turculetihazlii se bucura intr'o carutä deshamata, o marecaruta de lemn vapsit, cum se fac in Bulgaria,si care poarla leatul 1903. Lipoveni lucreaza labiserica bezpopovtilor" cu coperemintul verde des-chis. Langá o poarta, pe pamantul uscat, batut cuprund, al huditei, un cerc de Lipovencute Cu rochiiroe fac, foarte harnice, a operatic de gospodariece nu se intelege. Doi Bulgari uriti vinturi o legaturl,strigand ascutit: calde popusoiu". Un soldat In blusamurdara coboara dealul cu o saca.

Centrul, cu Prefectura, Primaria si cele cateva vilede pe coasta, e cu totul pustiu. Numai pe un tro-tuar trece maret un domn tanär, care trage cu ochiulIn dreapta, lar pe trotoarul din fata calca marunto cocoana elegantil, care trage cu ochiul In stanga.

In strazile comerciale, dupit inchiderea targuluitäranilor, e odihna. Negustorii stau In fata pravaliilorori se inchid la cite un joc de table, pufnind ascunscand vine musteriul. lar cafenelele Insira pe scauneunele langa altele caciuli bulgaresti, caciuli moca-nesti, palarii taranesti, palärii orasenesti, fesuri tur-cesti, turbane tataresti si hainele corespunzittoare,Inteo tarcata expositie etnografica.

Trasura care ne duce la Babadag strabate o lungástrada, foarte curata, care e inceputul soselei cc leagacapitala de judet a Nordului cu capitala de judetSudului, Tulcea cu Constanta. Se vad catevapublice: pare sa fie unul din cartierele noua.

El se mantuie langa o casarma mica, unde pazescsoldati murdari, pe cand altii se gramädesd la fe-

324 DO13110GgA

reasta carciumei din fata Mai departe, alai i cioarecuratà lacom gunoaiele aruncate pe camp.

oseaua, trasa Inca de pe vremea Turcilor §icuta numai supt Romani, e de sigur cea mai bunadin tara. A§ternuta cu piatra tare, necontenit carpita,maturata de cantonieri ce locuiesc In bwae cam*de piatra, ea face sa lunece ca pe asfalt rotile ele-gantei trasuri de piata din Tulcea, pe care o con-duce un Ardelean de loc din Sibiiu.

Intampinam sau lasam In urml carucioare delemn, caci pe aici nu sant caràle Incete, niel boiiblanzi, precum nu sant nici fantanile cu cumpanaale vechilor noastre sate romanesti. In ele se Inghe-suiesc, Impreuna cu marfuri de targ sau cu saculetede gran, Bulgari falco§i, cu barba aspra i ochiiInfundati, Lipoveni, cu barba blajina; abia descopericate un Wan de-ai no§tri, care da buna-ziva, pri-vindu-te bland.

Tinutul e facut tot din movile mici, dintr'o nesfar-§ire de marunte umflaturi ale scoartei lutoase. Eun pustiu tulburat §i rascolit: pe alocurea pare caar fi o miri§te cu firele slabe, rare; cateva foi deporumb Inchircit se clatina. jalnic In bltaiasalbatec, ce alearga neoprit asupra cocoaselor de lut.Pajistile sant cu totul arse, §i putinele turme §icirezi ce ratacesc pe departe, nu-0 afla indestularea.Pe margenea §anturilor numai, flori albastre de scaiurasar singuratece.

In dreapta, un sat se oplo§e§te lute° adancitura;abia se deosebesc putini copaci marwati, fatade albe,copereminte de stuh. E Cataloiul, unde locuiesc ala-turi Germani, Romani, Bulgari, chiar Italieni, sezice.

Ceas de ceas In singurAtatea stearpa, ande Invitl-ma§eala movilitelor pare c6 se repeta necontenit.Satul bulgaresc Ieni-Chioiu, pe care-I strabate §o-

I. - TULCEA 325

seaua, se aratd foarte plcdtos si lnapoiat, cu casele-ide hit murdar, amestecat cu paie. Frumoasa osealude e In aceastà parte a Dobrogii Inca drumulviitorului.

Se Insereazd. In stftnga se fac, tocmai la margene,Intinse lacuri albe, fArd maluri. De-asupra lor seridicá luna, o lund plin5. rosie, fantastick asemeneacq un balon aprins, plutind foarte aproape de IA-mAnt. E o eclipsd, e un nor ce nu se vede? Un inelde Intunerec still:rate discul Infldcdrat, apoi el secoboard rdtez'Andu-i arcul de jos: 0115. ce, pe Incetul,luna invinge, InAltandu-se usor In cerul albAstriusters si limpezindu-si tot mai mult aurul. Si, In mer-sul iute al trilsurii, ea pare el se pogoarà pe vdrfulunui deal golas, cd se deslipeste de pe acest razimpentru a lumina linistitd, pdnd ce pe urm5. Inaltemaluri galbii Inchid vederea §i In dreapta si Instfinga.

La capdtul acestei straintori e acel Babadag carea avut un rol In istoria Dobrogii turcesti. Intdiu, calocul de Ingropare al santonuhd, al sfantului mu-sulman Saltuc-declè, spre mormintul cdruia cdlato-riau hagii din multe parti ale Islamului. Apoi capopas al ostilor ImpArdte§ti ce mergeau, In bulucuriInvAlmdsite, spre Moldova, spre Polonia si cdutau,dupd lungi drumuri prin pustiu, rricoare si apd bundIn aceastd veseld dera, In aceastd primitoare valeverde". Mai tdrziu, In veacul al XVI-lea, ca resedintd,bine locuità si falnic Intdritd, a unui Pasd, beglerbegde armate, care poruncia de jos, de la Silistra, randhdt In sus, la malurile bdltoase ale Niprului, si aveamalta supraveghere asupra provinciilor nesigure ceerau Wile noastre. In rdzboaide ruso-turce din vea-cui al XVIII-lea, Babadagul era un punct de IntAl-nire, un arsenal de arme si munitii, un mare ham-

326 DOBROGEA

bar de grâne. Insemnatatea aceasta a tinut pana la1830, de cand a Inceput decaderea, Inceata putre-zire a cetatii mandre din vechile t-impuri.

Acuin, minunata osea neteda trece printre §ira-guri de vii, Imprejmuite cu ziduri de piatra dobro-geana cenu§ie, foarte tare, cu fata ca metalul. Candtufele pe care le-a Inegrit noaptea Inceteaza, vezifrumoase locuinti, Incunjurate de locuri goale, decurti fail verdeata. Cele mai multe copereminte santde oale, din acele oale dobrogene care la luminazilei au o blanda coloare ro§ieteca §i pe care le cres-teazá dungi albe, In lung. Zidurile sant facute dinchirpiciu, caramida tarii, framantata cu paie §i us-cata la soare, fail a mai trece prin cuplor; pe dinafaril Insa, cele mai bune au o pavá'za de piatra:astfel se capata locuinti foarte trainice, care nuin Insa rece In timp de iarna. Dupa vechea datinaa Turcilor, cari socot ca privirea strainului piinga-re§te casa, fere§tile sant stranse sus de tot, mai-maisupt coperemant, de care le desparte o dunga albas-Ira, ca o sprinceana. Pravalii cu arcade se adunilla un loc.: In cateva puncte, alaluri Cu cladiri nouli,care nu mai amintesc intru nimic trecutul.

Din acest trecut a ramas casa cu doua randuri§i balcon de lemn a Caimacamului, din care Romaniiau facut subprefectura §i locuisnta pentru subpre-feet, a§ternand In fata §i o gradinita. Am norocutsh scap de hanul ce ma ameninta §i sa fiu gazduilIn oddile care au vazut schimbandu-se douà sta.-piniri cu Infati§area a§a de deosebita. Au mai ramascateva case de Turci, cu chirpiciul nevaruit, catevabojdeuce vechi pe la margene.. A ramas, In sfar§it,pa§nica moscheie, care apare, In lumina lunii, gAr-bovii, cu toate reparatiile nepotrivite: copacii plangIn curtea pustie, cu poarta totdeauna deschisa, izvo-rill de apa 'Duna galgaie un ve§nic cantec 'impede;

I. - TULCEA 327

mormantul pdtrat al sfdntului", clddirea goald, cufere§tile astupate, a fostului seminariu se Incunjurdde o taind tristd.

Iar In multele case ale tArgu§orului de astdzi stauBulgarii veniti din coloniile basarabene: oameni td-cuti, ursuzi, strangatori §i bogati. In 1878, ei a§teptaupe Ru§i §i au vdzut cu ciudd pe Romfini, inainteaedrora au cutezat sd scoatd steagul strdin al Tarului.Noii stdpdnitori li-au luat cocioaba de bisericd, darputerea proprietdtii de plmant §i a banului nu sesmulge prin mdsuri de Stat, ci prin cumintenie §imuncd.

Tdrguiala pentru trásura pAnd la Constan[a incepe.Birjarul din Tulcea a cerut lita. 70, apoi Incd 50'de lei; un Turc se Impotrive§te la toate sfaturilec¡i Indemnurile ci rdnadne la cererea sa de 40; unbiet Gdgdut mdruntel, fricos, nervos, cu barba sutil§i fata gAlbie, se invoie§te ca 35 de lei. A doua zine a§teapta tritsura-i hodorogità cu trei cai, gra§i,blânzi, §i tembeli!

Intdiu mergem spre cetatea de la Ieni-Salè. Pe dea-I uri se adund ni§te non i grozavi, pe burdufurile cd-rora se rdsucesc scame albe cu o mare rdpeziciune.TAntul se ridicd rece, §i cel d'intliu potop cadeasupra povfirni§urilor galbene care-1 a§teaptd de casesdiptdmani.

Pe ldngä.' spitalul frumos, cu pavilioane, potecatrece, despdrtind paji§ti mai verzi decat cele de pAndaici. Miri§ti 1-Amase pe urma grânelor särace Satulse vede peste putin, risipit inteo InfundAturd.

E un sat ron-latiese, dar In nimic, nici In ordineacaselor, nici In clddirea lor, nici In Imprejmuire, nielIn port, nici In fete nu recuno§ti neamul. in batepártile sânt aruncate cdsute de chirpiciu vitruite nu-

32S DOBROGEA

mai In fall, unde chenaruri cu albastru Incunjura,ca singura podoaba, fere§tile marunte. Marea bi-serica, Inaltata dupa razboiu, cu 20-30.000 de leistran§i prin analoghie" de la ace§ti sdrmani locui-tori, pare o cladire uria§a, In mijlocul locuintilorpitice. De supt u§ile joase, din curtile pline de bor-deie §i co§ere unse pe de-asupra cu lut, iese tAranicu caciuli bulgare§ti, cu scurteici §.1 cu poturi casalvarii, femei Imbracate In cituri §i lanarii murdare§i legate urn la cap, pe care nevestele §i-au tuflit §iun fel de cauc manastiresc pe care-I acopere tul-.panul. Fetele frumoase lipsesc Cu totul: In pelitagalbagioasa, ochii se uita nelncrezator §i suparacios.

Lamurirea acestor Imprejurari o ai cand §tii ca.vezi Romani din Basarabia, din Bugeacul unde seamesteca toate neamurile: de acolo au venit ei demult, Inca din vremea Turcilor", °data cu Bulgarii,Lipovenii, Nemtii §i Ru5ii, §i ei vor fi venit chiarcu aceste porturi §i cu aceste obiceiuri de a zidi.Preotul, care e fiul altui preot din acela§i sat, de §iSacelean din Ardeal, pare sa fie dintre Saceleniistramutati §i ei In partea de Miazazi, colonisatet, aBasarabiei.

Cetatea sta In varful unui munticel care se man-tuie cu lespezi cenu§ii, galbii, ro§ietece. Pe aceastatemelie fireasca sant durate ziduri puternice, Inane,dar nu groase, din bolovani de toata marimea, prin§icu ciment de cel mai prost. Cea mai mare parte dincingatoarea de piatra e darapilnata, §i pana daundzise lua de aici material pentru bojdeucile Turcilor.In partea care prive§te lacul Babadag §i lacul Razim,mai depärtat largi panze de apa, despartite acumde seceta, care se pierd In zare , se mai Intelegeceva dintr'un turn. Altul, la intrare, a pastrat Incatrei deschizaturi ale fereltilor ce se urineaz4 in

t. TULCEA 329

lung. DupA felul cum sfint alcAtuite zidurile, dupAlocul unde ele se malta, dupA mArturiile scrise le-gate de numele Ieni-Salei (azi Ieni-SaM) se vedede o potrivA cA n'avem a face, In forma de azi, cu oruinà anticA, nici cu un castel bizantin din vremealui Heracliu, cum s'a propus, ci cu o IntAriturA gro-solanA fAcutA de Turci la sfAr§itul veacului al XIV-lea,cAnd ei venirA aici ca sA InlocuiascA stApAnirea bul-gAreascA" a unui Dobrotici §i Ivanco §i stApAnirearomfineascl a lui Mircea Munteanul.

Printre miri§tile §i fanetele, mai verzi, ale derelei,ajungi la Visterna, alt sat romAnesc de felul Ieni-S alei, mai sArac decAt acesta. Peste putin, trAsurastrAbate cu greu potecile lnguste ale pAdurii Baba-d agului.

Pentru Dobrogea e o pAdm-e, §1 se vorbe§te chiarcu teaml de furturile ce s'ar fi sAvar§ind aici. Pentrunoi, nu poate fi decAt un crAng: copacii se ridicAputin de-asupra primântului, Cu trunchiuri suptiri,strAmbe, ce se Impleticesc Intre ele, ImpiedecAnd ve-derea de a se Intinde. PutinA iarbA uscatA cre§td Inumbra chirciturilor, In care vezi cu mirare foile glo-rioase ale stejarului. PutinA rAcoare, tAcere deplinA§i lipsa oricArii taine.

DupA ce s'a mAntuit cu desi§urile mArunle, lecobori la vale printre sAmAnAturi aproape cu totulstricate §i mari intinderi goale. VAntul puternic cebate din stAnga aduce un greoiu miros de putre-gaiu Milos care-ti arnorteste plAmAnii ingreuiecapul.

In drumul cel mare spre Constanta, pe care-1ajungem acum, e In§irat satul Can1A-Bugeac, cu caseledestul de proaste. Numele InseamnA unghiu sAn0-ros", amintind astfel cine §tie ce veche rAsbunarepAgAnd, §i loan Nenitescu, care schimbase toate -nu-

330 DOBROGEA

mele de sate din judetul sdu, voia sd se zicd In loc:Cantemiresti, ceia ce, neapdrat, n'a prins. La Inceputau fost aici Turci, Tatari, Cerchesi, apoi Bulgariii-au inlocuit. Romdnii cari au venit pe urmii, fostisoldati, Cojani, adecd sAteni din sesul muntean, Mo-canii chiar, un element mai puternic, n'au putut pdndacum sd-si cucereascd un loc Insemnat. Ei sdnt putiniIntre multi Bulgari, si cele opt hectare de la Inceputale lor, Impremid cu ce au adaus ei pe urmd, nu sepot lupta cu mosioara Intinsd a Bulgarului. Se maiamestecà apoi i cdsatoriile cu Bulgarce, care aduczestre bunk i astfel rasa al cdreia e Statul Ord-seste In folosul celei supuse portul i chiar bimba.Copiii vorbesc cum vorbeste mama, iar hainele ro-mânesti, fiind luate In rds, sAnt rdpede inlocuite cupoturii. Din partea lor, cu Indardtnicia lor minu-natd, care li slujeste asa de mult, Bulgarii nu Ord-sesc nimic din datinile lor, si mi se aduce lnaintecasul unui ginere roman care n'a putut lua fatapand nu s'a Imbrdcat bulgilreste pentru nuntd.schimb, prin satele cu mai multi Romani. la Mecin.Bulgarii fiind Insd foarte putini, ar merge In cdmasdalbd mocdneascd.

Doi Evrei tin prilvalie la cele cloud capete alesatului: unul vinde oud, prdjeste peste pentru dânsul

se supdrd cand Ii ceri vin, cdci doar el nu ecdrciumar! Celalt vinde vin, e cdrciumar, dar spaliipdharele In tinicheaua cailor. MAntuirea noasträ eprimarul, un Roman din Buzdu, care intinde masilIn cancelarla lui i ne face astfel In stare sá mer-gem mai departe.

Drumul se ridicd putin. Doul sate la care nu neoprim, Ciamurli i Hamangl , de la ciamizr §i ha-mam, baia: hamangi, , se urmeazd In i¡esulpe care nu mai plutese acum mirosuri/e otrdvitoare

I. TULCEA 331

ale bdltilor. De la Sarighiol In sus, un deal Malt seducand spre o culme pe care pared se ra-

zimd non i negri.E o adeväratil cetate de Intunerec, cu umfldturi

ca ale turnurilor, cu dungi ca de stresini, o cetatemiscdtoare, care Inainteazd, In bdtaia neprevestitàa mmi \rant de ghiatd.

O picaturd cade, grea, rece. Abia ai simtit doud-trei altele, si apele se revarsil Inviersunate, dese cao singurd panzà, pe cand vantul deslAntuit IntindepAnd In fundul tuturor zdrilor aripa neagrd a noru-lui. Cu un parlit ca de prdbusire ndprasnicd, trds-netele cad, lovind cu sIgeata lor, Inteo clipd dead-suratd, pdmantul Inecat al coastelor pustii. Ciobaniiprinsi pe camp fug zdpaciti. Sivoaie sAlbatece, negrcde noroiu prin criiptiturile deahilui, albe pe luciulsoselei, se rdpild In vale, In dereaua care prefaceapele furtunii Inteun rau de cateva zile.

Ne-am intors In sat. Romani sant in el numai doicapi de familie: preotul i InviitAtorul, dintre caricel d'intäiu se gase§te de multd vreme In Dobrogea.Ceilalti sant toti Bulgari, i acesta e cel mai bunsat bulgdresc ce am vdzut (1-ar Intrece Insd Garga-lacul-Mic, ai cdrui locuitori, au, spune Grilgdutul nos-lru, jumdtate judetul Constanta" . Casele sant Incea mai mare parte nouà i foarte bine clddite,acoperite cu oale dobrogene: arhitectii" !or nu santtdranii, ci maistorii". Acesti maistori" sosesc °dataCu vara din Bulgaria si se intorc odatd Cu frigulacolo, ducand cu ei banii castigati de la sdtenii, deonce neam, ai Dobrogii. E o adevdratA rusine cdnoi, civilisatii", nu li putem pune la Indemand mes-lesugarii cari trebuie pentru clddit; scoala de me-sen ii de la Babadag e noud, fdcutd acum vre-o trei-patru ani, si nu stiu dacd absolventli ei, specialisatiIn lemndrie sau I.0 fierdrie, ori In alt mestesug anu-

334 DOBROGEA

mit, vor fi In stare sd facd singuri o casd Intreagdsan sd se IntovArd§eascd pentru aceasta, cerand, fi-rete, preturi mici. Numai astfel maistorii" de pestehotar n'ar mai fi o nevoie chiar pentru Romaniidin ateste pArti.

Curtile mari gem de co.,ere, de grajduri, de §uri,de addposturi pentru vite, de cdpite de fan; podu-rile s'ant Inch' pline de graul anului trecut, care afost bun, §i aici nu e grija grozavd a foametei, avanzdrii vitelor, a Imprumuturilor ce Inl'Intuiesc peo viatd Intreagd. Imbrdcdminted e lucratd In caskdin land bunk femeile poartd cdmd§i albe, pieptare§i scurteice ro§ii-aprins. Fetele nu sant greoaie, um-flate, galbene ca In alte sate bulgdre§ti, ci rotunde,albe. A§ crede cA aceti Bulgari n'au venit din Ba-sarabia, unde pare el toate rasele au decAzut.

O casd arde In capdt, atinsd de trdsnet. Dar noriisalbateci, rupti In fd§ii, plutesc nesiguri, f ärA putere,sau cAlAtoresc In gloatd mocnità, scdpArand fulgereslabe, spre Mare. Vitele Incep sd iasd din curti, th-rani cu poturii surne§i baltdchiesc prin noroiul nisi-pos, care se usucd vdzand cu ochii; §oseaua e curatd,pe cAnd raul alb, de apd, i raul negru, de tind, seazvarl tot a§a de desndddjduite In canalul de adu-nare al derelei. Aici nu e ca In tara, zice, pestecateva ceasuri, la Cogealac, un Mocan: apa nu sthlocului, sd rodeascd pämantul, ci se strecurd i pierefärA folos".

Ctildtorim pe acela§i drum: verdeata e peste totlocul mai vie; simti avantul de viata ce s'a trezitIntr'Insa; margenile §antului, ,curAtite de §ivoaie, a-ratd acum temelia lor, de puternicd piatrd verde.Dar Tinutul e §i mai pArdsit, mai gol: furtuna, noap-tea au gonit turmele, cirezile, cdrutele tArdne§ti, dru-meth singurateci. Din cerul fard hula intunerecul selasA rApede asupra Intinderilor Inalte.

I. TULCgA .33zt

0 poleed de pk'mant negru, pe care apele 1-au fdeutcleios, duce In noapte spre satele nemtevti din dreaptavoselei. Tariverdi, care pomenevte numele unui Turcde odinioard, e o adundturd stransd de case foarlebune, cu o bisericd mare de lema vi un han. Nue nicio lumind la ferevti; un stol de copii ne aratdcu degetul, strigand ceva Inteo nemteascd stricatd,din care nu se intelege nimic.

Mirivti vi pajivti; un lan de porumb bunivor: eal unui proprietar din Romania, cdci aici putindfume se hrdnevte cu mdmäliga de toate zilele; dupdBulgari, Ruvi vi Nemti s'au luat vi Romanii, ajun-gand manatori de pane.

Casele din Cogealac, mari, cu largi curti planlate,fac o aleje voselei. Aleja duce la o piatii, unde seand prdvAlia, tinutd de un Mocan, vi Primdria, culocuintd pentru notar, statie pentru jandarmi vi o-daie de oaspeti, bunivoard.

Satul a fost Intemeiat de Turci: din ei au rdmasinsd astdzi numai cativa sdraci in cdsutele cele maidepártate. Nemtii", stdpanii de astAzi, au venit dinBasarabia, unde fAcuserd un stagiu printre Muscali,de la cari au luat vdpcile vi portul Intreg, fará a-vipierde Insd numele vi limba, legea. Sant oameni cammândri, bucurovi de cantee, la acest ceas de noaptefllicai cu edindvi rovii fac sá se audd preludii dearmonicd , manditori de carne, fabricanti de vuncd,bdutori de vin; li trebuie case bune cu mai multeoctal., mobile, dar la lucrul campului nu se duc bu-curovi, mi se spune , vi vreau mai bine sà-viIncerce banul; cand li se pare a el ar putea slrodeascá mai mult aiurea, pleacd lesne, cum n'arlace Bulgarul, Rusul vi alt Roman decat Mocanuliubitor de cAlltorii; ajung pAnd In America, Incearcáalt cavtig, pierd, vi peste catva timp Cogealacul Iivede din nou pe strada sa.

DOIIROGEA

Alti Români decat Mocanii nu sant. Dintre acestia,unii mai umbla In hainele munteanului, pe candaltii s'au luat duph Neamt. Petrec noaptea la unMocan care locuieste Intr'o casa cumparata de laNemti. E un fost primar, om voinic i vioiu, bu-euros de cei sase copii ai sai, In vrasla de la saispre-zece-saptesprezece ani pana la trei luni; priceput lavorba, el îi desluseste rostul tuturor lucrurilor ce-1Incunjurá si, din ziarele ce-i cad In mana, stiedespre razboiul asiatic, pe care-1 judea bine. Pentruoaspeti are doua odái mobilate, pe paretii ciirora santatarnate icoane rusesti, polone, chipurile Suveranilor,ale principilor i litografia dupa Ajdukiewicz careInfatiseaza pe regele Carol comandand la Bucurestidefilarea inaintea Imparatului Francisc-Iosif.

A doua zi, e Santa-Maria din August. Dar si pedrumuletul de langa vii si mai departe pe osea,pustietate deplinl Cele cateva case, unele foarte in-starite: Gargalacul Bulgarilor, Caramuratul Roma-nilor, sant ascunse undeva prin valle de la dreaptasau de la stanga. Catifeaua verde a dealurilor, pe carele tot suim, e samanata ca lanuri bune de porumb;multe, foarte multe vite, aici se ara i cu boiioi grase sant rdspandite la ph'sune, supt paza cio-bAnasilor. Dar, altfel, nicio casa afara de cantoane,niciun cari niciun drumet. Non i negri se aduna ia-rasi, In fund si la dreapta, amenintand pustiul In-verzit.

Cei 123 de chilometri cari despart Tulcea de Cons-tanta sant pe sfarsite, cá.'nd privelistea se schimba.De pe culme se vede la dreapta, dincolo de apeleunui lac, unja malului Constantei, care taie mareafumuriu-albdstrie. Apoi in vale se zaresc case albe,copereminte rosii, zgarieturi ale lutului, 15.sand sa sevada stinca.

I. T LCEA

Un han regal" lineo citsutá Cu tavanul jos oferkoui, cascaval, fierturi, pepeni verzi, cari se vAdde-acum Inainte, cu movilele, inaintea oricarui hansi pe atatea piete de sat; hangiul e Grec. Indatace ai prins puteri la acest popas asteptat de multavreme, te afli lnaintea malului de piatr5., hacuit decazmale, al satului Canarà, unde e eariera Cons-tantei. Necontenit gasesti de acum Inainte copacirazleti, locuinte mari si mici, ulite de sat; drumul elot mai plin de cArute titAresti, ducand Nogai im-broboditi In turbane i Nogaice cu rata urna, faravalul pe care Islamul Il impune femeilor; barbatii

ducand usor mana la turban. Grupe de Turcipe jos, sprinteni In scurteicile lor, In pantalonii lorde lana suptire, alb5.strie, strinsi pe glcsne, In papuciilor usori. Trec Bulgari cu fata Incruntata; taranide-ai nostri se zäresc adesea In multime: judetulConstanta Ostral. Turcit, el n'a primil ca gra-mada Bulgari bogati din Basarabia, i locuitorii luis'au strans In chip amestecat, duptt Imprejurarile

Tata Anadol-chioiu, prefata turceasca a Constan-tei. Marea se vede, Impacata dupa furtuna de ieri,pregitindu-se prin odihna pentru luptele de mane:luciul ei are colorile gingase, de vioriu i albastru-slab, de ros, ale sidefului.

Orasul e plin de lume din imprejurimi, pe care astrans-o serbatoarea. Oaspetii bucuresteni au napaditotelurile pline, ei ocupa trotoarele, calcand rar, so-lemn, Cu figuri de ocasie foarte caraghioase, cumplace Rominului de la orase sa si le iea, de citeori poate; trasuri poarta In toate partile ilustre per-sonagii anonime

Linga gara se cladesc dota mari palate adminis-lrative, care dau o Infatisare huna acestui Inceput

836 1013ROGEA

al ora§ului. lar ce e la gara maruntica a Constantei,ce incurcaturi, ce Imbranceli, ce strigate, ce silintela casa de bilete, cine ar putea sa spuie!

Iara§i, Dobrogea de Miazazi, Dobrogea cea fru-moasa, desfawra, cat treci de la Constanta la Cer-navoda, mai tot ce cuprinde tara Intreaga: campiile,padurile, dealurile rotunde, dealurile prapastuite,lnaltimile de lut §1 de piatra, satele §i. targu§oarele.Cernavoda, la capat, se vede foarte delicat, cu ca-sele-i noua, dintre care biserica stä'panirii romane§tiprive§te cu despret, pare-ca, din Inaltimea ei la sme-rita moscheie, din vale, a invin§ilor.

Apusul arunca pe Dunarea larga scanteieri dearama otelita.

Din varful terasamentului, prive§ti insula Borcea,de atatea ori prada apelor crescute: smocuri de iarbaverde, de iarbä ro§ie sant prinse pe pamantul nisipos,rari§ti de salcii rotuncle cuprind zarile. Statii, darniciun sat, nicio casa, niciun locuitor.

Cand ai trecut bratul Borcii, scazut acum, In valeamargenita cu pravali§uri de lut, e§fi In Baragan, careincepe deci chiar de la cel d'intaiu sat ialomitean,Fete§tii. A plouat mull §i aici, §i va ploua, caci noriinegri se gatesc de un nou potop tarzielnic. Paji§tileau prins iarl,i putere §i. se Imbraca In verde tank.,porumburile uscate, prin miele p4rti par ca. se In-tremeaza, araturile sant negre ca un carbune; lacurialbe au ramas prin adancituri. De §i satele sant pu-tine §i departe de linie, care trece numai pe langa casesal-ace, singuratece, de §i. e un pustiu §i acesta, inimanu ti se mai strange ca inaintea nemargenirilorm.oarte din Dobrogea. Cate un grup de tarani, desatence &Re, care rad, amintesc veselia marii ser-batori a lunii lui August, SAnta-Milria.

H.

CONS T AN T A

1. Tropaeum Traiani. Silistra. Turtucaia. Mangalia.

De la Bucuresti spre Misärit drumul B5r5ganuluinu mai pAstreazd decat prea putin din vechea sdlbA-tacie pe care, In parte cu ajutorul descriptiilor luiGogol din stepa ruseascrt, a presintat-o, impresio-nant, Odobescu. Ici §i colo sânt si grupe de pomisuptirateci. Pe 151[10 samiin5ituri1e cele mai bogatepe care le-am vrtzut, dar Mil pret, In furioasaconcurentii a lumii iniregi !, spa[ii Intinse sAntpline de ca mai Inflorità buruiana. Musatelul, micaiarbA frumoas5." (de la mufat), se ridicá aici caniste candelabre, cu frunza de catifea pr5loasá s5.-intinat'a de scânteiutele albe ale florii efemere. Scaiulstapaneste, ImparAtescul scaiu epos de-asupra cA-ruia se roteste, rosie, moale la pip5.it, floarea a cAriisAmantA va zbura Indat5. la \rant. Mari Intinderi nuse Imbrac5. In alt5. hainA.

Asa ajungem, Mil a se atinge, pe aceastá linie,sate, la gura Talomitei, care, de altfel, venind pealt drum, nu se simte.

Aici a fost odat5., nu Cetatea de Flote" a megalo-maniei noastre de acum cateva decenii, Cu flotepe aceasta Dunare rupt5. In brate si Incdlcità cupAduri, si ce fel de cetate pe acest teren plan! , ciTârgul, piata, de Floci, de lând neddrAcità, pe careo aduceau aici, de vanzare Turcilor, Mocanii ceaveau In dominatia lor rAt5.citoare pustiul de altádatà, cu drumul spre puturile rare insemnat cu fru-moasele cruel de piatr5..

22

338 DOBROGÈI

Acuma, pe locul targului", al ora§ului", sau, peturco-ungure§te: a varo§ului", cre§te des ovasul gatade secerat §.1 mazerichea cu petele de foc ro§u.Numai,din acest desi§ de spice care se parjolesc la soareleteribil, rasare un zid, unul singur, din biserica alecarii morminte, din veacul al XVII-lea, pana la Bran-coveanu, zac pe locul lor, acoperind oase care demulta vreme au trecut In samanatura bogata ali§tii". In adanciturile rotunde, lasate de vechii me§-terii de clklit, pasarile marunte ale campului 10lasa ouale minuscule.

Jos e Piva Petrei, numita dupä piva sumanelordin aceia§i lâna, piuá care era a lui Petre. Un singurrand de case, cu cateva clkliri oficiale, cu o bancaIn care, fire§te, e pomenita Cetatea de Flote", cucate o carciuma In care la bazaitul arcu§ului lumeazdupaie din picioare. 0 mai veche biserica n'a lasatsupt florile unei gradinite zburlite deck urma alta-rului. In alta, la o parte, fara interes, e prinsa lapridvor lespedea de marmura a unui Grec negustorsavar§it aici acum vre-o douà sute de ani.

La ckeva sute de metri, Ialomita se varsa, se lasdIn Dunare, din cam ar parea sa fie doar un crac. Aici,la gura Ialomitei, unde a fost, pana tarziu, un satdeosebit, un vas grecesc, venit de departe, Incarca.Cateva luntri §i barca prin care se trece dincolo.Odata, era mai mult decat atata.

Aici, de §i malul din fata e tot al mostru, este, ofi-cial, un fel de granita §i se cere o hartie anumeca sa poti trece, un papport, un Ausweis.

Cu dansul In mana strabatem largul dunareanspre insulele din fatd, Gasca §i Hasan-Aga, numeleTechilor pescan i la cea d'intaiu, la cea de-a douaamintirea Turcului care-§i avea ciflicul acolo. Cunoi, un Har§ovean, care se plange ca. in Dobrogealui Inainteaza Bulgarii, ca Romanii desfac averealor li se Intorc In tara, ca nu mai e de trait . .,

Harqova Ruinele.

II. - CONSTANTA 339

Ostrovul, pe lAngd care luncam foarte incet, eacoperit de alai mdtAhdloase, diforme, cu trunchiulbosumflat. Apa le acopere primdvara §i mdlul setine de ddnsele pdnd de-asupra nivelului frunzelor.Dar calde lumini§uri se deosebesc dincolo de aceastg.strajd, §i perdele de oi, incunjurate cu papurd Inaltd,I§i au aici sdla§ul. Pescan i lipoveni se soresc lene§ldngl plasele intinse la uscat, lângd acelea In carese zbate argintul viu al pe§ti§orilor. Ei au un con-curent: pdsdrile de tot felul, de o fabuloasd bogdtie.LAstuni, iuti ca sdgeata, cari au In mdlul galben almalului o adevdratd cetate pe cateva sute de metri,pura langd gaurd, ori solemni bitlani albi, suptira-teci, meditativi, cari pe lungile lor catalige ne pri-vesc Indelung, cu o atentie neincreatoare, pentruca In momentul trecerii In fata lor sá Inlocuiascdaceastd filosofie contemplativd cu greoiul zbor jos,ddldbAzat al aripilor ca ni§te pAnze de corabie.

Cine are toatd aceastd Intindere? Obi§nuitul domndin Bucure§ti, care face polilla si are amici la Mi-nisteriu. Vinde scump lenmele locuitorilor de la fatalocului.

In sfAr§it, ajungem la Har§ova. Pe dreapta, Du-ndrea se pierde In cotituri, In furi§dri pe uscat, cucase rare, cherhanale ale Grecilor tot din Bucure§ti.Dincoace, stanca.

Recunosc Indoita stancd. De o parte, a ora§ului.De alta, cetatea, cu fatada prdpástuita spre fluviu,cu pe§terile §i ascunzdtorile ei, cu aspra spinarede fiará pe coama Indltimii subit tâ§nite de-asupraapei.

Lume prietenoasd ne primeste. StrAbdtand ord-§elul, revedem putinele case in simpaticul stil vechiu,cu stalpii de lemn ai largilor cerdace supt olaneleprdfuite, cu scdritile Intortochiate care suie din afard.

340 DOBROdtA

Nu lipsesc ruinele cruntului rdzboiu de vindictd bul-gdreascA. O moscheie tânje§te Inteun colt: fatada ede partea cealaltd, §i dincoace ar trebui degajatd,cu sacrificiul ca§tigului de la cdsutele de raport:e cel mai caracteristic lucru §i mai pitoresc. Sluji-toril lAca§ului musulman, cdte un credincios vin spremine, bucuro§i de vorbd.

Dincolo de ora § §oseaua, buni§oard, care ducespre Constanta, e aproape cu totul pustie. Bari sa-tele cu cdsdrmi de jandarmerie §i ingrijite dispen-sarii pentru bolnavii din imprejurimi. Nume turce§tiune ori fArd un singur Turc sau Talar. Cdmpul, deo-sebit de bogat, pare pustiu. Totu§i de pe un deal,cu o veche pu§c'ä de pe la 1877, se trimete automo-bilului nostru, oprit un moment, un glonte care trecepe lângd urechea §oferului.

Ajungem noaptea tdrziu in Constanta mdritä, foartecuratd, scanteind din toate luminile §i cântand dintoate musicile ei de seson.

A doua zi reludm drumul spre Mangalia, un drum maiscurt prin párti putin locuite. Acolo, regdsim stradalungd, märgenità de dugheniti turce§ti §i armene§ti,cu nemi§catii oaspeti obi§nuiti, moscheia, acum repa-ratd de Comisia Monumentelor Istorice, cu frumoaseleei petece de covoare multicolore, cu válmä§agul pietre-lor de marmurd pe care inscriptii Lurce§ti din secoleleal XV-lea pdnd la XVIII-lea ni vorbesc o limbd neIn-teleasä. La basta bisericä bulgAreascd, unde nationa-lismul vecinilor ingrije§te piatra tunarului bulgar altrupei de ocupatie, ni§te indigeni sapd dupd o co-moard ldnei frumoasa lespede, cu ornamente gotice§i florale, a tdndrului Grec de acum vre-o doud sutede ani 1. Pentru Intdia oard, In coltul grecesc, de o

1 Acum Museu Archeologic al Comisiunii Monumentelor Isto-rice (1939).

Monumentul de la AdamClisl.

II. CONSTANTA 341

perfectd lngrijire, cu vederea asupra mdrii admira-bile, vdd biserica Grecilor, cu icoanele catapitesmeicopiate atent dui:a cele vechi, ctitorii §i zugravulve§nicindu-§i numele de dansele, cu iubirea §i a celuimai mic obiect, cu inscriptiile care vorbesc de Kala-tis, Cu perfecta tinutd a preotului.

De la Mangalia, o luam, In fata frontului de tumulinedeschi§i, pe un drum de pdmant Intre graneleenorme, dese ca o papurà de baltd. Dar locuintileomene§ti nu se vdd. Trebuie un ceas de automobilca sa-ti rdsard nemtescul Cobadin, cu pacea locuin-tilor Jui apusene In livada cu pomi, cu cimitirulplin de inscriptii poetice.

De acolo Inainte santem pe §oseaua cea mare cupietrele puse In lung, care zdrumecd. Cutare sat dindrum are foarte interesante clddiri In stil dobrogean,zidurile, coperi§ul, cerdacele legandu-se Inteo desd-var§itd armonie simplä §i gratioasd. Carciume dedrumul mare färà umbrarul ve§ted §i murddriadincoace. Pretutindeni biel§ug de grane, pretutindenidobanzi grele §i lipsd de bani Acel care ni-o spunee un Rom'an care plange risipa gospoddriei sale, a§ade greu agonisite.

De odatd santem Inteun teren modalcos. Sale serevarsd pe muchi de lut, Intre copacii cari au rea-pdrut, dupd atata Intrerupere. Movila e langd mo-

mari cocoa§e ale pdmantului. Peste o spinarede deal este Insd una, imitand, visibil, pe acelea alenaturii, care nu e Intamplätoare. Marea umfldturd seridicd dinteun teren care pretutindeni scoale coltide veche piatrd sued..

E Biserica Omului", a lui Adam ce! vechiu, Adam-Clisl. Adecd monumcntul lui Traian, centrul, mArtu-risitor de biruintd, al cetAtii trofeului", TropaeumTraiani.

342 D013110GEA

Tocilescu l-a despoiat de asprele scene de lupta,care se afla acum la Bucure§ti, In Parcul Carol.Cat a ramas, impune. Simti cá te afli pe un pamantde o alta istorie deck a Elenilor de pe termul Euxi-nului. Ti-o spune §1 aspra piatra de pe margeneadrumului, unde s'a gasit un lag:1r constantinian. Dupaa§ezarea locului intelegi, oricare ar fi sensul precisal biruintii, de ce aici s'a cheltuit truda, comemora-tiva, a Imparatului iberic.

In adevar trei lumi erau de legat: cea dada deApus, lumea moesica de pe malul drept, de multcucerit §i consolidat, §i acea lume comerciala, multmai veche §i atat de Walt desvoltata, a coloniilorgrece§ti de pe malul marii. Aceasta regiune Invalm5.-OM, potrivita pentru aparare, acest nod de modalciargiloase, care, In acela§i timp, oferia, prin rodni-cia pamantului, prin bogatia vegetatiei de arbori,conditii favorabile pentru o gezare, putea fi un cen-tru, un centru roman.

Simpla §i dared, sigurä de sine, gata de raspunsla once ofensa §i la once ofensiva, a§a e a§ezareade la Tropaeum. Ce pleat ca nu Intelegem azi ce sepoate face aicil Si ce pacat ca din grija noastrapentru cetatea lui Traian n'a rämas deck sati§orulromanesc, cu oameni inteligenti, vioi, dar saraci,ruinele lasate de navalirea bulgàreasca, terenul des-fundal de archeologi §i un mic Museu, intemeiat deParvan, panA' la care e greu de strabatut. 0, cumnu §tim unde sa punem mandria noastral

Prin plasa Traian" spre Cuzgun. Toate satele dinaceasta regiune sant deosebit de bine alcatuite. Fa-tade cu fere§ti largi, solide coperi§uri de olane,gospodarie taraneasca bine injghebala In jur. Niciocomparatie cu saracia satelor ialomitene.

Oamenii par, la Cuzgun §.1 aiurea, afara de cei

U. CONSTANTA 343

cativa Turci rama§i, de aceia§i rash cu ai no§tri.Acelea§i cAciuli, aceia§i ochi negri clari In fata bron-zatA, acelea§i sprintene mi§cari. E o vadita desna-tionalisare slava a vechii populatii romanice de pemalul drept.

Dunarea se va ivi de-odata, dincolo de dealuri, depunctele unde pescarii joaca furios danturi barbare.0 nesfar§ire de ape, In insule cu paduri negre nestra-batute rupandu-li argintul.

A§a ajungem la Ostrov, cu monumentul eelor ea-zuti In razboiu. Caracter Inca exotic, dar fail Indo-ialá simpatic prin pitoresc ca §i prin buna Ingrijire.Peste cativa chilometri, la Silistra, e tot ce am vazutsupt ceilalti. Liceu bulgaresc Cu fanfara §i... fanfa-roni, patru ziare bulgare§ti In mijlocul splendizilorTurci arhaici, Incremeniti pe scaunele cafenelelor tra-ditionale, In mijlocul fratilor lor grain, cari se Intorcde la targ, curati, mandri, cu ochi de foc supt turba-nele invartite elegant. Cinematograf international, cuartiste slave pe afi§. In ce ne prive§te, rochiile demoda sant ale femeilor functionarimii din tara, trudaeconomica, grea, a Macedonenilor, cari au deschis §icite o cofetarie langa cafeneaua armeneasca, o incer-care culturala a celor cativa profesori, In mijloculcarora e energia puna de Incredere a lui PericlePapahagi. Ace§ti cativa Romani fac, inainte de toate,ce ni lipsia mai mult, §i aici: politica de partid. SA-ibata Dumnezeu! 0 spun din toata inima ...

Lung drum spre Turlucaia, printre desi§uri decopaci §i nesfar§ite lanuri binecuvantate. Rar sepoate vedea o mai harnica agricultura. Ca popula-tie, domina Turcul. Familii patriarhale In casele deforma antica: langa batranul venerabil ca un profet,barbatii cari parch se intorc de la un razboiu victo-nos, adolescentii de o rara. frtunuseta aristocratica,

344 DOBHOGEA

femeile cinchite In lungi valuri negre, pärand caplang un Intreg trecut care nu se va mai Intoarce,copiii vioi, pe cari Incoto§manarea In carpe colorateli face ca ni§te papu§i din Extremul Orient.

Greu, peste dealuri, ajungem la Turtucaia. Sinis-trul cuib al Infrangerii, tainita nemilosului mace',loeul tradarii Indelung pregatite, ar atrage prin ca-racterul ei de neschimbata dainuire balcanica: stra-dite Inguste, strAmbe, co§mege turce§ti care se Inca-lecá pe rapa prapastioasa de de-asupra Dunilrii. Darumbrele tragice te Impresura la caderea serii In loculunde au Incremenit blastamele de agonie.

Iii e zor sá scapi peste larga Dunare, sangerata§i ea de ajuns, la Oltenita, cu frumoasa aleje de salciia Domnilor gospodari de supt Regulamentul Organic.,Cu voioasa-i strada de capetenie.

2. Cernavoda.

Venind din jos pe apa, printr'un amestec determuri §i mici insule, se vede acuma, sus deItot, o teshtura de fire ce pare ca. atarnä Invazduh. Apropierea demasca stalpi de piatra. InfiptiIn Dunare, pe cari se razima acea Inseilatura aeriana,Inegrind pe albastru. Un capat al marelui pod, im-punator prin proportii, dar, ca toate podurile mo-derne, prea putin material ca sä robeasca privirile,se razima pe insula Borcea. De aici el urmeazaprinteun viaduct: de acolo un nou pod porne§fe,pazit de dorobantii de bronz. lar alti dorobanti debronz au paza la piciorul care apasa stdpitnitor,fdgaduind trainicie §i civilisatie, pe stanca Dobrogeicucerite.

De la debarcader, un drum prafos (e praf galben,praf negru, unde trece trenul, §i nisip, cu care seniveleaza In jurul cladirilor) duce spre targu§orulCernavoda, pe care edilitatea locala 11 nume§te, cu

II. - CONSTANTA 345

o pompa ce pare cam veche si foarte putin lalocul ei, urbe". Lasand la o parte Insa neajunsurilecare vor fi, neapä.'rat, In curand drese, ale acestuidrum, Cernavoda, cata este, multameste In doua chi-puri sufletul.

fiindca aici am facut isprava. Iata fabricade langà debarcader, iata casarmile de vânatori, deartilerie (acestea abia terminate acum), iatä. Agentiade navigatie, Inaintea careia trec vagoanele si-si as-teapta rândul marfurile, iatä. strazile, bine croite §idestul de curate, iata o biserica frumusica, o Pri-marie, o adminislratie a padurilor din acest ocol",un numar de casute placute, In care locuiesc func-tionarii, ofiterii nostri, iata cateva oteluri, de piatrasi de lemn. Printre pestritii bastinasi se mica vioipurtatorii uniformelor noastre, ca bonetele i tuni-cile lor verzi si cafenii. Copiii ce se intorc de lascoala fugarind &tile albe ce zburätacesc prin aie-rul de seal* strigand de bucurie, vorbesc româneste,si tot In româneste se face haz de alti copii Injurul carutii grosolane In care a sosit In piata aco-perita cu strujeni un wit Tatar Infasurat In carpe.

Dar, cu toate aceste noutati de cladiri, de porturi,de limbl, cat de mult s'a pastrat caracterul oriental,turcesc al Cernavodei, care, In ciuda numelui ei slay,era un cuib de Turcime! In strada comerciala', cufirmele straine, se Insira cafenele, cu scaune afarapentru onoratul public care sta la taifas. Intr'unased In jurul unei mese rotunde trei adolescenti moha-medani, cu fesuri, camasi colorate, saluri la cinga-toare si papuci: unul are o frumoasa fatä. de Ti-ganca. visatoare. Aiurea, un batran singur, cu ceal-maua peste fruntea zbarcita, cu ochii ascunsi suptochelarii dati peste urechi, cu nasul coroiat si obarba scurta pe barbia scoasa Inainte, gandeste lamulte de toatc si mai ales la nimic sorbind In gandul

346 DOBROGEA

lui cafeaua pe care nu e de unde s'o pliteasci. De pedrumul de la gari vin, leginându-se alene pe §ol-duri, o grupi de Turci somnorosi. Turcoaice cu salulIn spate, care lnlocuieste aici hobotul alb din caresi risari numai scinteile ochilor, trec ripede cuochii In pimint, ca niste cälugärie, prin striditedominate de un minaret.

Când ne urcim iardsi pe soseaua ce duce la garade lingi pod, In casirmile de jos risuni goarnelede seari si supt cerul cuprins de intunerec se ridicifruntea mandri a podului, peste care trece civilisatia,In calea ei fulgeritoare.

3. Constanta.

Peste catva timp, armitura podului ràsunà, vuieste,se cutremurd, pe când din adâncul negru se ivescochii de foc rosu ai uriasului drumet, ce &Ale firäsi se oboseasci. Cu dinsul Impreuni ne InfundimIn noapte, care ascunde totul.

Megidie.... Gara e asediatá de poloboace si albiilucrate In Imprejurimi. Incà o statie, si avem Cons-tanta.

Va fi un tirgusor turcesc, la care si se alipeasciriu portul nostru costisitor, sau feeria orientali pecare o cânti cronicarii mondeni ai ziarelor pentrulumea suptire ce-si cauti aici de sinitate si petreceridoui luni pe an?

Limpile de petrol si globurile electrice atirninddin Iniltimea pirghiilor lor arati siruri drepteclidiri, printre care Inainteazi o stradi bine pie-truiti. In stanga se desfac alte drumuri, tot drepte,tot bine pietruite si curate. Când ai ajuns jos, te aflilute° piati cu prävälii, cofetirii, beririi, cafeneleluminate. Apoi, In dreapta, un drum pe WIWI casede odihni si orinduiald, Inteun cartier de lumebung.", La capAt7 Otelul Carol se destl§ur5. larg

II. CONSTANTA 147

InaIt in fundul unei grAdini. Din fag, unde plutesclumini nesigure, rAsunA ca un zgomot de trAsurifugArindu-se necontenit pe un pavagiu rAsunAtor depiatrA, Marea.

e

A doua zi, descopár de pe fereastrA o Band.Nationalà" §i, In toate pArtile, cAsute, noia §i vechi,acoperite cu olane trandafirii peste care vremea atrecut une ori tonuri negre. Aici nu e Indreptare,nici perspectivA §i, cu toatA primblarea de noapte,Intrebarea rArnh'ne Ina nedeslegatA.

La ie§ire IntAlnesc iarA§i strAzile pe care am venit,§i ele-mi zimbesc prietenos In dimineata SeninA §icaldA. DescopAr palate ca al Administratiei domenii-lor tArii. In piatA, un Ovidiu de bronz, f Acut pentrunoi de un ,§culptor italian, aminte§te pe versificato-rul elegant care a vorbit de rAu Scitia barbará, cugfindul la pietile luxoase §i la frumoasele femei aleRomei ImpArAte§ti. Aici In piatä e mi§care: lumestA Inaintea cafenelei §i cofetAriei, lume europeanA,pe cAnd Turci tree Cu panere de precupeti sau mAnasacalele cu apA de la Anadolchioiu ori, iarA§i, conducbirje, care, de hatArul stagiunii bAilor, samAnA cucele din Bucure§ti, avAnd pe caprA Muscali uitati devarA §i Turci cu fes.

DacA apuci acum In sus, la deal, dai de o stradAde prAvAlii ce n'au nimic turcesc sau dobrogean Inele. Drumuri se deschid In dreapta, §i ele se mán-tuie une ori in albastru. Gaud ajungi pang. la capA-tul lor, te opre§ti cuprins de recuno§tintA inainteaunei mArete frumuseti.

De pe malul lutos, mAncat de valuri, care-§i aruncAIn zilele de mánie pAnA foarte sus stropii de spumg,vezi o nemArgenire albastrA ca piatra scumpl a safi-rului. Din fund, zore§te vAntul, §i rAnduri de valurilunecA Inainte, se tivesc cu alb In cale, se ciocnesç

348 DOBROGEA

de term §i pier In adancimi. Nu se vede nicio corabietnicio luntre. Numai pas5ri albe, pasari negre vaslesedin aripi spre departäri, de-asupra adancului carenu le Inspaimanta. Ca mici picturi de cortina lacele data capete ale scenei grandioase se \Tad: unTatar cautanduli drumul prin ierburile uscate alerapii §i doua fete In haine de Dumineca, privindspre Marea ce li zimbe§te azi §i le Inspaimânta mane,din unghiul unei porti tainuite.

In fa§aituri ritmate, suspine de u§urare dupd avan-turi lnvinse, valurile ating termul de lut scorburos§i dispar In spuma lor risipita.

Mai departe, strada infati§eaza o gradina de totnoul, desemnata, lucrata §i Ingrijitil de un gradinardin Abazzia. De aici drumul duce peste câmpi uscati,cu pamantul de nisipuri §i luturi usoare, spre Ana-dolchioiu, care da Constantei apa de baut: un satturcesc, cu coperemintele de olane. In dreapta, Ma-rea se ive§te din nou, §i Inca odata ea ivade§te, Inlocul neprietenoasei fete negre" pe care i-o daru-ie§te porecla, cel mai adane §i mai rar albastru In'care natura a Inve§mantat fata apelor mari.

Se vad acum, In ratacirea peste acest camp, pecare intr'un viitor apropiat 11 vor strabate §ine detramvaiu, pe cand tuburile de fonta vor purta Inadancimea pamantului apa curata a izvoarelor dinsat catre ora§ul vecin, cdrute cu cai marunti, care'due Bulgari cu fruntea Ingusta §i craniul paros,Mocani cu caciula patrata §i figura energick Mun-teni cu fata deschisa, prietenoasil, Talan i cu ochiioblici §i zbarcituri pe obrazul galben. StrOatem olunga strada cu totul orientala, la capalul careialucreaza potcovari §i fierari cu fesuri. Apoi vii, acumadespoiate de struguri, margenesc malul foarte sus,§i In ele se ridicà frumoase vile boiere§li.

Cad, prin acesl Incuniur al trasurii, te-ai Intors

II. CONST 1NTA 349

iard§i la Mare, §i de aici poti privi ora§ul In intre-gime. Cu biserica In frunte, o addire in felulDoamnei l351a§a" din Bucure§ti , el chiamd lasine, de pe culmea pe care o Incunund cu palatele,casele §i chsutele lui, cordbille lumii, ce vin cu pute-rea aburului din strâmtorile fermecate ale Cons-tantinopolei sau merg sä. caute inapoi lidsdritul, dupáce au Inarcat roada câmpiilor noastre §i ni-au aduspentru (lama mdrfurile Apusului ndscocitor §i har-nic. Pentru a primi bine pe ace§ti oaspeti, RomAulda dat portului sdu de mare cela ce-i trebuie pentrua oferi sigurantd §i apdrare. Doud brate de zdgazprelungite p5.nd departe inchid addpostul cordbiilor;o limbà terminatd printr'un far std in calea vAntu-rilor §i ocrote§te Intrareal. Printr'un nou drum, tdiataddnc §i impietrit trainic, printr'un lung tunel ce sebolte§te supt term §i se des, hide in port, prin plat-forma care in curând va da loc Indestuldtor pentrumi§carea trenurilor In raza aceluia§i port, circulatiabogdtiilor poate functiona 'n voie intre uscat i al:a.Mujo ancle cheltuite aici au inlemeiat un viitor, §idin cimentul, din granitul acesta va rdsdri aceia§iroadd ca din cdmpiile cele mai mlnoase.

i ora§ul intelege sá fie vrednic de acest port,cucerit, prin muncd Indelungatd §i prin mari jertfe,asupra Mdrii. Micul bulevard de astdzi se va cohortph.ná jos, unde un nou zid se MOO, gonind apeledin cuprinsul lui, §i supt paza acestui zid, ce se vaprelungi pAn.ä. la Otelul Carol §i, poate, de aici laAnadolchioiu cu minunata sa priveli§te, vor alergatramvaie la bdi noud, vor sorbi aierul de mare, Indiminete limpezi §1 in dulci amurgiri de yard', oas-peti ai Constantei infloritoare, se vor invarti danturivesele In Casinul petrecerilor, pe cand, Ifingd

i Aici, cladirea, de o coehetarie pretentioasa, a unui Casinode ruina I Am stiut sa adaugim si aceasta ... (1916).

856 130BRodEA

sunetul musicilor din salele sclipitoare, Marea vamalta, spumegand de pietrele ce au gonit-o din cu-ceriri, ritmurile ei grave In noaptea neagra 2.

Si frumosul port, ce-si arunca zi de zi vechilezdrentc orientale, Isi sparge obloanele putrezite si-sideschide largi ferestile, darama zidurile de Inchi-soare ce-1 imprejmuiesc sili secera balariile Ind5.-ratnice. Constanta triumfatoare, din care va fi dis-parut 'amintirea umilei Chiustenge musulmane, vafi un oras In adevar romanesc. Judetul cuprinde Incea mai mare parte Romani: Mocani, dintre cariunii, cari poarta nume ca Aldea, Blebea, Golea, Pa-raipan, Gologan, strang o avere, din pamant si vite,pentru ei si pentru neam, sau Munteni; Turciisi Tatarii sant putini, si mai putini Bulgarii. In oras,Grecii, cei mai numerosi, nu pot sa resiste multavreme; Bulgarii, cari cauta Inca scoli si Inrudiribulgaresti de peste granita, dar cari n'au visurileprimejdioase ale unora dintre compatriotii lor dela Tulcea, sant prea putini ca sa faca stavill 'lava-lirii unificatoare a unei culturi romanesti; ciernen-tul musulman s'a Impacat cu noii stapani si primestebucuros limba lor, prin care se poate castiga lu-mina. Si In judet, unde numai In cateva luni pre-fectul actual, d. Scarlat Varnav, a facut sa se cladeascavre-o patruzeci de scoli si o suma de biserici, dinbanii pe cari oamenii singuri i-au strans mana dela mana pentru Invatatura copiilor si cinstirea legii,srunanta culturii creste pentru holdele viitorului. Ro-mani, Bulgari, Turci, Tatari cer, ddruind banul simunca lor, viata sufletului mdcar pentru copiii celi vor lua locul, si aceasta viata se Impartaseste Intoate acele sate Infloritoare, In care une ori nu maiIncap locuitorii, In graiul nostru Invingator si In-fratitor In numele civilisatiei.

2 Multe din aceste lucruri s'au si indeplinit (1916).

t. - 0/sIS TANTA t51

bite° dupd-amiazd ploioasd, cu cerul greu de noninegri, pdrdsesc Constanta, peste blocurile de basalt,parapetele i inaltele zdgazuri de piatrd ale cdreiafranturi de valuri verzii se aruncd pdtimase,

necontenit invinse, batjocura de spumd zd-darnicd In aier, pe cdnd, pe dunga rdmasd In fund,vapoare Inainteazd incet, clAtinându-se.

PAnd la Cernavoda sdnt numai doud ceasuri, darInteun spatiu mic natura dobrogeand a grAmddittoate privelitile i toate tipurile omenesti ale acestorTinuturi. Dupd Marea nemArgenità, vin sesuri denisip neroditor, apoi miristi pe care Incd stau callede paie ale grdului treierat de masine, vin pAdurici,si, de la un punct inainte, dealuri de lut, dealurirotunde, vArgate de crestAturi In lungime prin piatralor vdroas'a'. La OH, mai ales la acelea In dosulcdrora e un tat sau targ, Murfatlar, Megidia,se cotesc In invAlmdseald, printre movilele de saci

ldzile de mdrfuri, Turci nepdsätori, Tatari cu fi-gura botitd i ochii sireti ascunsi in zbarcituri Mirade vrdstd, Bulgari cu fruntea ingustd, Armeni cupelita unsd, Occidentali In mantale isäpci de edil.torie, iar, din partea noastrd, Mocani, Munteni, sol-dati, jandarmi rurali cu dolmanul albastru-deschis,politai plini de ifos i sergenti de multe ori ardmiila fatd, preoti cu potcapuri i pdldrii.

In tren e acelasi amestec omenesc, i aud de oparte un strdin vorbind fran[uzeste cu un aristo-crat" al nostru, pe cand in fata mea un Turc gras

grav ceteste paginile de noutAti sarbede si laudeoficiale ale gazetei francese constantinopolitane Ser-vet, organ national ilustrat, consacrat intereselorImperiului Otoman".

Satele sânt dese in aceastd provincie, care fostniciodatd o sAlbatdcie i poate ajunge una din celemai Infloritoare pdrti ale patriei. Se vdd biserici,

352 bOBROGRA

frumoase scoli nouä, cu locuinti pentru Invatatori,pieti pline de miseare, primärii de pe care fluturatricolorul si, langa vechile case strambe, nevaruite,acoperite cu stuh, locuinti model, cu feresti mari

coperisul de frumoase tigle, care se aduc tocmaide la Ciurea, din judetul Iasi. D.. Scarlat Varnav, careIn acest Orient roman a gäsit bagheta magica pen-tru a-1 Invia, mi-a povestit istoria acestei prefaceri.La Indemnul sau, locuitorii singuri au venit sa-sicearà scoala, pe care prefectul-inginer a planuit-oasa Incat sa. se impace Implinirea moderna a tuturornevoilor cu cea mai scumpa erutare a banului oa-menilor. Clddirile s'au mantuit rapede, si musul-manii ca i crestinii s'au inchinat cu drag la inaugu-rarea culturii romanesti, pe care ei o ajutaseril, &andInsa toatà lauda, tot meritul acelui care li ImpAr-tise sfatul, planul i garantia. O scoalä a adus apoialtele, de prin lmprejur. Si, dupa. exemplul scolilorieftene i bune, sateni de once neam si lege s'auIndemnat a zidi case, pe care le-au voit, si le-auispravit, cu toate Inlesnirile de civilisatie care sevedeau In scoala lor.

4. Pe drumuri dobrogene.

Am fost acuma In urmä pe drumuri dobrogene,cateva constatäri mi se impun, pe care vreau sit

le Impartasese prietenilor nostri.Dobrogea ni este, toata, un pämant contestat.

Contestat de vecinii nostri bulgari, cari cu Inviersu-nare îi cauta In aceste locuri urmele stramosilor,drume i ei pe acest drum ca oricari alti drumetidin lumea mare.

Noi ce putem opune ? Permanenta noastra pe maluldrept al Dun'ärii, pe care n'o stim scoate la iveall.Trecerea periodica a Mocanilor nostri cari cu mili-

23

It. - ()NS TANTA 353

donee de picioruse ale oilor, in cursul sutelor de aniau brazdat pripoarele dealurilor acestei provincii.

Si atat. Biserici vechi nu sant: abia cite o cartetiparita dincoace a trecut Dunarea pentru a da Cu-vintul lui Dumnezeu i alor nostri, pierduti printrestraini si. rn organisatia bisericeaseti, necontenit ma-jorisati de greoaia lor prietenie, de acapararea lorInd 5 ratnica

lar, daca se coboara cineva III ceia ce numimDobrogea Nona" sau Cadrilater", apoi nicairi, cutoti colonitii, macedoneni i oiteni, lasati de eapullor, nu ne simtim mai mult in tara straina.

Si totusi este un sprijin pe care-1 neglijam.

Sprijinul pe care-1 putem gasi la fiecare pas InDobrogea nu, e numai Cojanul nostru, Mocanul nostru.stratele intelectuale i functionaresti pe care le-amasternut acolo, necontenit schimbandu-le fara niciosfortare de a-i Inriidacina, de peste o jumatate deveac. El e In pietrele nemuritoare pe care le-au co-borit In acest pamant scitic vanjosii nostri stramosiromani, cari au tinut pe umeri; lor lumea Intreagd.

Urmele lor sant oriunde. La Harsova, pe stancauimitoare, castelul, locuit pana pe vremea lui Ius-tinian, ba chiar a cuceritorului Dunarii, NichiforFoca, 1i pastreaza turnurile de straja, si toata ternae plina de olarie romana. La Constanta, un alt bu-llevard de colt a rasarit, pecetluit cu piatra sepul-cralli a unui cetatean din vremea cretina,, In plinmijloc al orasului. La Mangalia, o basilica îi ras-firti coloa-nele, si fragmente de marmura sculptatirasar in toate colturile. Iar la Adam-Clisl superbulTrofeu, cu lespezile larg rasfirate, chiamil din pustiude-asupra unui intreg oras de basilici, de magaziipentru grane, de largi i frumoase strAzi de granit.Purostorul do arme intreg supt chitimiile bulgAresti,

354 DOBROGEA

ca si Transmarisca supt hidoasele gherete de lerinicu plosnite ale Turtucaii. Ce n'am fi putut face dinaceste admirabile resturi, din care se desface un cu-viint latin de ordine, stdpänire si civilisatie! Uitati-vdla afirmatia francesd prin Romani In Algeria, lacea italiand, prin aceia§i Romani, In Tripolitania. Lanoi, In jurul urmelor sacre, colibe de Tigani tur-ce§ti si movile de gunoaie....

Cum stam a§a pe dealul de la Adam-Clisl, pe solulvechii §i glorioasei cetdti Tropaeum Traiani, simtindsupl picioarele mele lumea care a ie§it de supt coajalutului barbar §i hunea care In &lane asteaptd Incalovitura de cazma liberaloare, m'am gändit, simtindelocventa datinii care se desface din aceste vene-rabile fragmente, la un mijloc de educatie pentrutineretul care creste In cultul porcdriilor argheziene§i al cutiutilor de cosmeticuri critice ale unui Lo-vinescu.

Ce-ar fi, doamne, dacd i-am duce aici: aici, lacei mai mari dintre strdmosii lor ?

Traian n'ar fi el oare cel mai bun dintre pro-fesorii de istoria Romänilor si de spirit latin?

Nu, bine Inteles, Traianul manualelor, ambitiosulcare din iubire de glorie si sete de rdsbunare i-ar fijurat moarte eroicului Decebal. Nu, ci Traian or-ganisatorul, creatorul, ctitorul. Acela care a vdrsatsänge numai ca sl poatd cohort marmurile In acestpdmänt.

Iatd, In calendarul plin de sfinti greci, sirieni siegipteni, sd i se dea §.1 lui sdracul, o zi a lui.

0 zi In care aici la dänsul sd ducem pe cei maiintelegAtori dintre copiii Tdrii...

Silistra... Si pietrele din stradd strigd lmpotrivanoastrd. In toate privirile unor oameni ndscuti Incultul urii fatä de noi scânteie patima. Pdmäntul

CONSTANTA 3J5

de supt noi e minat de cuioarele de carliti ale ace-lora cari stau pe pietrele Romei, cari imita in ul-cioarele lor vechile urne clasice, cari culeg in mar-gene, razInd i cantand, strugurii viilor pe care le-auplantat legionarii.

Asa sant ei: putem schimba. Dar un lucruputem sa.-1 facem: sA aratam vrednicia noastrA.

A doua zi dupa anexare trebuia aici o politicade afirmare, de mandra i energica afirmare, mdcarcat in Dobrogea Veche. SA dam jos toate colibele,sá spargem toate ulicioarele, sa ridicam dupa da-Una i gustul nostru un frumos Durostor roman,Inaintea caruia localnicul sl se plece cu acel res-pect care se datoreste oricärii opere de civilisatie.

In loe de aceasta, ce ?In margene, palatul Tutunului. Iar de cealalta

parte, automobilele de lux care venisera sA expliceTurco-Bulgarilor neintelegerile politice din familiaBratianu

Prin noapte, de la Silistra la Turtucaia.oseaua taie pe rand dealurile. Suie, coboara.

ascensiune ca oricare alta. Ramant de hrana, cumodalci monotone. In zare ard miristile: pare unspectacol din vremurile navalirilor care au dat acestuiteritoriu alti locuitori decal cei vechi ai lui.

CArutele turcesti tree grabite, cu fricà. Doar negasim pe un pAmant de vendetta, unde puscacutitul comitagiilor stau gata de omor.

Cand i cand, jan.darmii nostri. Cate doi, si pejos. Undeva s'au pitit dupa un mal. Pandesc, as-teaptA, skit gata sali dea viata pentru linistea acestuiplmant

Asa e an de an. 0 lovitura ici, una dincolo. Mor-minte se deschid. Altii vin la rand.

De ce scandalul acesta al unei muceniciirost ?

356 DOBROGEA

Pe un astfel de drum, puternice patrule cAlari, ctitelefoane de maná, ar trebui sA fie necontenit Incercetare, §i represiunea , glontul pe loc.

Caci aici e In joc Intreaga onoare a unei TAri!

5. La Histria.

De-a lungul Mdrii, dincolo de Constanta cAtAratilpe deal cu larga expunere a caselor §i bisericilor ei,Marea e desAvar§it liberA in ritmicele ei mi§cAri carescaldA, cu spuma In fi-unte, nisipul; o lume de pA-sAri, albe, negre, sure, se abat asupra valurilor Incare descopAr hrana bogAtiei de pe§te.

Satele sant §i ele In legAturA cu ceia ce cla. adan-cul frAmantat al undelor. AlcAtuiri dobrogene, destrAveche datinA tAtAreascA, sciticA pAnA In epocilepreistoriei, ele se chircesc umile supt acoper4u1 deolane palide; pAretii, adesea nevAruiti, ai casei Inse§i,cei, totdeauna nevAruiti, ai anexelor InvAlmA§ite seconfundA cu lutul galben al pAmantului pe care ve-getatia bogatA a primAverii ori granele culese n'aulAsat decat o pene gAlbuie de cotoare uscate §i.

frante. Cutare sat se chiamA NAvodari, dar mAIntreb dacA n'avem a face cu IncA unul din elemen-lele falsificArii geografice oficiale, care ni-au dat unDomne§ti la Cogealac §i o Dorotee la Tariverdi, fArAa mai vorbi de Nunta§ii §i Mireasa. Oameni de treabA,inegriti, cu fata tAiatA adesea de mustata balanA aSlavului, sant gata sA dea once lAmuriri asupra dru-mului negru", nespus de Intortochiat, care duce latintele cele mai deosebite, dar al cAror secret 11

tiu numai localnicii autentici.De la o vreme, pi-in aceste sucituri de §arpe care

In§ealA §oseaua, fugind de (lama, §i-§i rld §i. de§antul ail ferate, peisagiul e cu totul altul. Marighioluri sArate, cu nomol supt apele grele, dan oInfAti§are a Mdrii din care s'au scurs sau din care,candva, la retragerea valurilor, au rAmas. A1bastru1

II. CONSTANTA 357

lor adkne se deosebe§te taios din cerga gAlbuie acampului fArà un sin,gur copac, pe care norii albi,

aruncA petece de umbrA, dincolo de tare,aproape sau In cine §tie ce depArtare, regiuni Intregise scalda vesele lute° luminA asemenea cu aceia acelor mai triumfatoare apusuri. Cu suprafata degalben ve§ted a ch.mpului se cufundl turma, IncetclAtinata de mers, a oilor care de milenii I§i succedáaici generatiile supuse.

apa chiam5. la dânsa, In Tinutul unde nu sfintalte animale decAt lupii cari pandesc din hartoapeori din adâncul porumburilor fAcute sfarog de cum-plita ar§ità, la cAderea serii, ori stoluri de paslriidin cele mai rare: de la pupAza cu pende tärcate lagaita saltAreatà, la ciudate vietAti Maripate care, Inzborul lor supt lumina dark las6 rAsfrAngeri sclipi-toare de verde ca piatra scumpà §i de ro§u aprins.

De-odatà, In fatà, pe toatà lArgimea zArii, caselero§ii, supt olane, supt tigla mai vioaie, ale unui satbulgAresc, un mare sat de oameni cuprin§i, chiarfatà de buna stare generala In aceste locuri de colo-nisare, unde singur omul de ispravà poate sA seImplAnte adânc §i sA prospereze. La obor, caii cusAnge arab ai omului de stepà scapiirà din copiLe:1A1Aul bou blajin nu se prime§te pe aceste meleaguri,de aprig5. muncA §i de strictà economie. La cfirciumànu se bea, nu se chiuie; oamenii stau ca la cafenea,cu gândul la afaceri. Cam' se intreabA cine e darzafatà cu fata rotundà si ochii poruncitori, care aratadrumul, ea rAspunde scurt, apAsat i mândru: a luigospodin Petcu".

Mai cfirmim o bucata de vreme la dreapta, nemai InvArtim prin monotonia Intinderilor gAlbuiarbori, flrà locuitori visibili, In care balta stràluceca o plato§A de otel §i §tiuletii de porumb, ajun§iinformi, se pArpAlesc de cuptorul cerului, §i ajungemla Cara-Nasuf.

858 DOBROGEA

Acuma i se zice Histria, dupä comoara anticdgdsità In preajma ei §i pe care locuitorii satului-model o numesc scurt Cetatea". Pentru dan§ii, cario zdresc, ca ni§te modalci vage, tocmai In fund,unde dunga albastrd a lacului Sinoe arninte§te Marea,care, candva, a fost, cu viata §i binefacerile ei, inte-resul nostru pentru vechea avezare clasick pentrubulevardul de apdrare roman, nu poate avea niciointelegere. Bunii Bulgari harnici vi strangtori, alecdror femei In aceastd zi de Duminecd aduc la hordfrumoase catrinti rovii cu desemnuri deosebite adancde ale noastre, tr5iesc In viata lor de toate zilelemultdmiti §i cu aceia cd au preot roman, dasciil ro-man §i cd, vorbind bulgArevie acasd, vi o spuncu sfiald , cetesc numai romanevte, vi o spuncu mandrie.

Unul din ei ne conduce, peste miri§tea arsd, pestepodete lnjghebate, cdtre unja de salcdmi In palcuricare Inseamnä locul ruinelor vi, in acelavi timp, mo-vioara care li e atribuitii vi care face din Invdtatiisoti Lambrino, movtenitorii lui Vasile Parvan, vi nivteagricultori, preocupati de pretul rapitei §i, ca oncegospodari rurali din partea locului, gata sd se aperede oameni rài cu cloud puvti §i doudzeci vi cinci decani smomiti de la ciobani.

Histria, risipità pe largi Intinderi, nu In§eald av-teptdrile cele mai pretentioase, cu cat s'a descoperitpAnA acuma vi dincolo de care e incd semnul deintrebare al tuturor posibilitdtilor de surprindere.Ce a fost grecesc se presintd astdzi doar ca locuintidesgropate In stratul cel mai adanc al tdranei rdsco-lite §i In mormanele cu inscriptii rare, de adminis-tratie a coloniei ori §i de relatii, nebanuite, cu std-panitorii traci de rang deprirtata Dundre. De-asupraca'ndva, dupti ce unda sdratd se retrásese vi cetateapgrasità se prefAcuse Intr'un amestec de albematuri, Roma cuceritoare vi apäratoare de graniti

II. CONSTANT& 359

a veni-: Cu asprele ei nevoi gräbite, care nu inga-duiau seninele ragazuri ale creatiunilor artistice. Deund:i s'a Intamplat, cu un soldatesc despret pentrufrumuseta ca §i pentru un trecut strain pe carenumai In Hellada Insa§i, supt ochii lumii, cauta saarate ca.-1 respecta, ea §i-'i cules materialele, rapedeIngrarnadite unele peste altele.

Resultatul a fost impunator ca proportii, capabilastfel sa impuie cetelor navalitoare ale Gotilor dinsmarcuri. In legatura cu cealaltrt fortareata, Incaneexploatata, care se vede dincolo de golful albastrual lacului, s'au ridicat puternicele turnuri, In carepiatra verde §i ro§ie se Infrate§te cu marmura sa-pata §i scrisa. S'au ridicat modeste basilici, langacare cetatenii militari sau militarisati §i-au duratcasele, ale caror inguste patrate au ie§it de suptcazmaua scotoatoare. Un ansamblu de darza vitejie,care, la urma, a cedat fatalitatii.

Atunci barbarul mo§tenitor s'a a§ezat cu cocioa-bele lui modeste, supt care era gloria romana §iarmonia elenica. $i miloasa natura, care nu decadedeck atunci cand e domesticita de om, §i-a Intinscovorul de thmaite cu mireasma de biserica, de ierburiro§ii ca hranite de multul salve care s'a scurs §i debogate manunche de gingw flori violete care seapara contra mortii un an Intreg. Peste pacea romandzdrobita, ve§nica pace a lui Dumnezeu.

6. In Tara Turceasci a noasträ. Mangalia.Techirghiol, Lacul Impäratului".

Camp uscat, de pe care s'a secerat graul §i In carese lnfig numai strujenii uscati §i goi ai unui campde seceta. De-asupra, In toamna Incepatoare, cerulde ar§ita, cocand miezul pamantului

Satele sant rari §i mici. De obiceiu un mare co-peri§ tuguiat de palide olane rose de-asupra unel

360 DOBHOGEA

Injgheba.4 de piatra brutii si de chirpiciu. Imprej-m`uirea e din aceiasi bolovani unsi cu acelasi lut,care, mai ales In aceasta vreme din an, se confunda,Impreuna cu acea stearsa rumeneala a coperemin-telor, In mediul brun-rosietec.

In margene, se iveste un colt adanc-albastru deMare. Peste o limba de pamant arsa, un loe de acelasiprofund albastru li raspunde. $i la chemarea apelorcare prind soare In culmile Incretiturilor oaza ro-maneasca apare: vile de o felurime individualistiiametitoare amesteca tigla rosie, baleoane, stalpi cucapiteluri sapate, simpaticele zorzoane, adese ori inu-tile, ale stilului romanesc". Statuia de bronz a cti-torului, In loc sa cheme pe bolnavi spre lacul facii-tor de minuni, sfideaza Marea Inteo atitudine deamiral victorios pe locul Insusi al ispravii sale Ine-catoare. Ici si colo, cu zgarcenie, ca si la 'Constanta,ca si la Mamaia, ce idioate sant numiri ca Tataia,Duduia, cand Mamaia aminteste numele unui maresef tataresc de pe la 1380! , se Incearca o vege-tatie, din bieti pini parasiti si Inabusiti, din salamiteposi, atunci cand o usoara informatie prin taricu aceiasi clima ar putea sa arate cum se preface,ca In Spania, un pustiu sec In raiul lui Dumnezeu.

Movila, Carmen-Sylva dispar cu vilele si firmelelor. Am iesit din cuprinsul cochetei oaze create deun popor cure stie sa rada si sa se bucure chiarand patimeste. Zimbetul omenesc se sterge In mij-locul naturii de o monotona tristeta. Iarasi desertultatarasc.

In dreapta, movilele se succeda ca niste gheburide camila In desertul fail apa. Arata numai drumulnavalirilor ? Inseamna hotarul stapanirilor luate cuhapca ? Inc.hid ele In adancurile Inca necercetateoasele eroului scilic Insirate intre oalele calatoriei luisubpamantene ? Singur decor; maiestos si enigmatic,

TI. CONSTANTA 861

cocoasele caravanei Inisipate se ridicti de-asuprasuprafetei galbene, de o exasperanta monotonie.

Izbitor contrast, Marea, de-a lungul careia lune-ciim pe un drum ca o cararusa de-asupra abisului,se zbate din solzi, cu un ritmic freamat de volup-tate supt raze. Langa farul de la Tuzla, mfindrulvapor al calatoriilor noastre rdsariteue sta usor pe

coasta, oblojit de mesterii cari-1 curata de apaIngrijesc ranele. Din larg nu mai vin ca pe

vremurile elenice albele vase ale Orientului spre por-turile de marmura ale Ionienilor i Dorienilor colo-

Un grup de case In fund. Aceleasi coperisuri rosie-tece pe umila casuta de piiatra i lut. O strada depravalii In care mai fiece firma striga alta nationa-litate. Turci tihniti manducá tactieos ceasurile zileila o cafe.nea: unul cu cealma alba, cu larga barbaneagra rasfirata, pare luat dinteun vechiu album:

de o frumuseta ieratica. Tigance musulmane cululpanul In vfint i picioarele In baloanele duble aleunor stofe fara coloare i fdra nume privesc dinfuga, cu ochii mari Indrazneti In fata stropita dealbul ultimei

E Mangalia.Trecutul puternicei, bogalei Kalalis cu stalpii de

marmura, cu cetatenii largi In daruri rata de magis-tratii harnici, buni de aparare rata de primejdii,

In coltisorul acela de Muga Marea admirabil dealbastra i absolut de pustie, uude zelul archeologilornostri a scos la iveala o urma de ziduri i catevacoloane pe care, mi se spune, d. Mugur, de laFundatia Carol", care si-a facut aici vila, le-a luatpentru Comisia Istorica fiira ca ea sa-i fi dat vreo-data aceasta Insarcinare. Putin, pe lânga ceia cetara Indoiala ascunde Inca pamântul, fara locuinti

362 DOBROGEA

de-asupra §i. deci, putând fi scormonit altfel decAtsupt masivele clAdiri ale noii Constante.

Amintirea archontilor de odinioard nu s'a pierdutInsA, multd vreme. Aproape doud mii de ani duraincetarea organisdrii de odinioard, In vechea biseri-cutd ortodoxd, drept la mijloc, o piatrA In formd desicriu Ingustat la un capdt poartd Intre delicate flo-ricele insemnarea cd acolo zace archontul Velisarie,mort In zi de SdinbAtA, In luna lui Martie 1681".

Peste archonti Insd, de la 1400 dupd Hristos lila-inte, stápdnia Turcul. Moscheia noilor domni ai tdriideschide porti u§or sculptate In zidul de piatrd brutdasupra unui invAlind§it cimitir unde se rostogolescturbanele rupte de de-asupra pietrelor, Infipte la cd-pdtdiul mortilor Islamului, In care se umplu de ternaliterele arabe In§irate pe marmurd §i stau uscategropitile In care trebuie sd se adune apa de pomandpentru pAsdrile Insetate ale cerului. In cuprinsulinalt §i gol al clAdirii, bucdti de scoarld rupte acoplirrogojinile sdrAciei, §i pe una gdsesc In slove chiriliceanul 1874 §i numele de Iancu Inaintea unui pronumeturcesc. Cdni furio§i ne latrd, pentru ca ei sd seretragd respectuo§i In momentul cand, cu hogea §ichiatibul In frunte, apar credincio§ii la ceasul rugd-ciunii.

Abia vre-o doud mii de locuitori, §aizeci la stitàRomdni. Cu cdtiva Ardeleni de munch' §1 vilegiaturi§tide huzur s'a Injghebat aici o viald de civilisatieromdneascd. Va trebui s'o ducem lnainte, cdciputem.

Acelasi drum de stepd tdareascd, langd acelea§imovile In§iruindu-§i taina, la dreapta catre tinuturilede roadd. Singura urmd de trecut, singurul element devariatie pe luciul acesta de pdmant negru, care obo-se§te privirea. FArA umbra unui salcdm scortos ma-

II. coNSTANTA 363

car, saucenele de piatrit, din ce In ce inai rare. Deacolo iese àranii turci cari pe cate un Jan de porumbIncà necules Ii strAng recolta putind, bArbatiituri cu femeile Infdsurate In tulpane negre. Cdrutenegre, foarte frumos Impodobite cu flori, duc sAtenibulgari roscovani cu Infdtisarea atleticd asa de deo-sebitd de nobleta tristd a lungilor fete turcesti palidecu ochii aanci. Cate un pore se tdvdleste In mlastinisi pe spinarea lui face exercitii de curätire singurapasdre a locurilor deserte, corbul. Dar din loc In loetot cdmpul, pdnà departe, e prins de umilele pietrefàrà nume ale multilor fideli ai Islamului coborItiaici In asteptarea Raiului. Nisip de pustie adus devant In altd pustie si mdlurati de aici In neant, candasupra lor, din porunca Rusiei, s'au asezat, nimicitorifdrd scrupul, In 1878, Bulgarii.

Mergem Indelung astfel, pe drumulete ltituralniceIângd soseaua unde stalpii de telegraf pdzesc ascu-tisuri de piatrd inabordabile. Peisagiul se Invioreazatot mai mult. Pe sarme sus se opresc pdsdruici rosiinecunoscute noud i câte un soim care-si prdjestegua umflatd. ateva prdvAlii uride-§i face de lucruo lume silracd. In umbra inaltei mori Kaliakra", oindicatie trimete la techè", la mdndstirea dervisilor.Santem In Balcic, In vech ea resedintd de la capulKaliakra a acelui Balica, senior balcanic cu titlu bi-zantin i nume românesc (de la Balea; v. Bale InMaramurds, Balica In Moldova: ctitorul m'AndstiriiFrumoasa ldngd Iasi), care a Incercat pe acest InaItmal de Mare sá intemeieze un nou Stat, fdrd caracternational, In a doua jumdtate a secolului al XIV-lea.

In stdnga noastrà se bulbucd enorme stand ro-tunde de piatra albd dull. Ea se sard In jos, formfindprdpdstii care duc la alte präpdstii. In fund, Mareachiamd cu iresistibila ei ispità albastrA.

Coborim printre cladiri subrede i IndrAznet acá-

364 DOBROGEA

tate dupa Imprejurari. Fere§tile deschise lasa sa sevada scene de interior de o patriarhala frumuseta:mama dA mutile afara; Inteun colt, cuminte, stacodana cu ochii mari curio§i, §i pe un prichiciupisica-§i toarce siesta la soare. Albul de piatra selasA drept In golful de cobalt, pe care-1 pateazA cani§te spinAri de somni barcile negre, cu visla§i brunipurtind fesul ro§u. Pe o margene de mal se In§irkvile. Cea cu minaretul In frunte e a Reginei Maria.

Nu §tiu dad. se poate vorbi de o coasta de argint"prin aceste locuri In deosebi binecuvintate, care dueIn jos pawl la padurile de smochini din preajmaVarnei. Nu e ceasul rAsfringerilor atit de admirate.Poate chiar cA niciodata termul nu poate da notacaracteristica. Mai presus de once, lute° frenesiede lumina, e Marea, care se zbate neadormità.

Ne Intoarcem spre Bazargic. Cafenelele aduna peoamenii cu afaceri §i pe cei fara afaceri. Tree svelte,Inane, mindre Turcoaice cu fata descoperitA, martu-risind §i ele demnitatea rasei Invinse §i batjocurite.

Apoi ajungem In tara coloniilor §i a coloni§tilor.pe cei d'intAiu i-am vAzut In calea spre Balcic.

Ici §i colo au aparut casele albe cu tigla ro§ie ma-runta ale Oltenilor. Odraslele lor jata-le aici, In ora.Unul poarta, cu o §apca bulgareasca, vechea Iuicarna§a cu arniciu albastru; celalt §i-a pus pe oureche enorma cu§mit pArinteasca. 1i oprim. SintDoljeni. i ce mindri, de §i atit de mici ! E maibine aici ? Mai bine ! Si mai frumos ? E maifrumos In tara noastra!

Visitam la Ceairll-ghiol satul de coloni§ti, adausla vechiul sat turcesc (lacul ceairului"), apoi bulga-resc, §i pus supt conducerea maiorului Chirescu.Lumea, tot demobilisati, a fost a§ezata prin vechileodai de serviciu. Apoi se fac casele, deocamdata

lt. CONSTANT k 365

numai din aceastà tristA a-gi15. galbena. Fiecare-si areun lot de proprietate mijlocie. Ara cu caii, pe cAndBulgarii pun cAte sase boj In parechi. Acestia dinurn* prietenosi, cinstiti, restituind punctual Im-prumuturile , ajung pana la Incuscriri cu ai nostri.

tiu toti romAneste, si unele femei vorbesc WA ac-cent. De la dAnsii putem lua exemplu In multe pri-vinti. SAnt statornici, atatia Olteni stau 'Ana stringceva bani si apoi pleaca spre casa veche , foarteeconomi, si-si aduc Inapoi copiii trimesi la mestesug.Cine se Imbogateste, face casa la Bazargic.

Ajungem Indata acolo. Strazi largi, bine pavate.CAteva cladiri bune. Pravalii balcanice, si a unuicojocar tunzAnd caciuli ca ale noastre si expunAndcojoace absolut ca ale Oltenilor. Figuri pe care nule-ai deosebi, In general, de cele romAnesti. FirmelesAnt bulgaresti sau bulgarisate, ceva mai departefiul unui doctor Popescu, asezat aici dupa razboiuldin 1877-8, e medicul, format In Franta, DoctorarPopescu. Ideia bulgareasca e aici mai tare ca oriunde;acest pamint turcesc e considerat ca mostenirea ceamai dreapta si mai sfAnta a natiei.

Apucam acuma pe soseaua, tot asa de nepracti-cabila, care duce la Cara-Omer si Topra-hisar, loculluptelor, proaspete, pentru Dobrogea Intreaga, dintimpul Marelui Razboiu.

Pretutindeni numai numele turcesti: Chiuciuc-Alci-chioiu (din care am facut un Aliciul-Mic), CarA-curt(Lupul negru"), etc. Turci amestecati cu Bulgariumbla soseaua In micile caruti zugravite, trase decai iuti. Totusi ceva din munca noastra In cei zeceani de stapAnire pasnica se vede. Astfel s'au ridicAtcladirile Regiei Monopolurilor, cu cAteva frumoaselocuinti Imprejur. Liingd Ba7argic, generalul Uicii a

1 Am avut bucurie mai tiirziu de a patrunde In easel° lorsolide, Ingrijit mobilate, in bisericile mari ce si-au ridicat,aceasta supt amenintarea, de iiecare clip, a banditilor comitagiide peste granitA.

366 DOBROGEA

Inoit §i pus supt pazd de veteran monumentul Inpiramidd al generalului Zimmermann, cuceritorul rusal Dobrogii. Oriunde e o fatadd all* un coperi§de vesele tigle §i o grAdind, noi am poposit. N'amputut vedea §i solidele a§ezdri macedonenel, care facca In aceste cloud judete populatia noastril sd seridice, afard de functionari §i armatd, cu Macedo-neni, Olteni §i demobilisati, la opt mii de oameni.

Se lasä. seara. Nu e apusul de la noi, asfintind Inglorie 'n coltul lui Impdrdtesc, ci de jur imprejur,mai ales la Rdsdrit, unde plutesc aburii Mdrii supra-IncAlzite, un cearcan de lumina Incunjurd zarea, pier-zfindu-se In altele rumene, vinete: pare cd un uria§curcubeu Infd§urd cu colorile lui tot orizontul. Apoinoaptea cade, neagrd.

In lini§tea campilor gol Insd trece meteorul ro§ual motorului care §i acum lucreazd. De la cirezile§i hergheliile din fund rdzbat zvonuri slabe. Trecemfulgerdtor pe lângä sdtutele unde pAlpftie lumini.

Granita veche. $i de-odatá tot aspectul se schimbd.Biserici masive I§i Inaltd cele trei turnuri. Grddinicu oameni veseli. Firme româ.ne§ti: culeg un Vdrful-cu-dor". Lumind §i mi§care. Cutare sat, cum e Cara-Omer, e aproape un ord§el. Pomii räsar pretutindeni.

Romanisarea ramurilor verzi §i a inimilor des-chise. Ea a ajuns deocamdatd aici.

ItDUR OS T OR U L

Silistra.

Gandul de a merge la Silistra Bulgarilor ma ispi-te§te. Aici au statut, acum cinci sute de ani, capitaniilui Mircea organisatorul, de aici a pornit, dupa ce ampierdut marea, puternica cetate, dominatia unor Pa§icari porunciau pana la Belgrad, spre Apus, lar, spreMiazanoapte §i Rasarit, pana la Nistru; aici se alláastazi unul din ora§ele insemnate ale Bulgariei tre-zite din nou la viata. Un popor I§i da 'bine samade Insu§irile §i lipsurile sale, cantarindu-§i to(i ve-cinii 1.

Un luntra§ grec, venit din Constantinopol §i a§ezatIn Calara§i, unde o Romanca ii da copii pentru zilele-icarunte, ofera pentru calatorie, pe care o face §iun vapor al Statului roman, barca-i solida §icurata, de lema de castan. Il ajuta un vasla§ roman§i altul pe care coloarea intunecata a fetii lui fru-moase II destainuie§te a fi Tigan.

Pornim pe bratul Borcea, o lata dung de argini,Intre maluri joase, de lut, acoperite numai pe alo-curi de Well, ale caror foi albe s'au griimadit Incovoare moarte. Bratul cote§te putin, §i-i urmarimlute° singura mare linie arcuita inceputul din largaDunare. Ajutoarele luntra§ului, In caml§i colorate§i cu picioarele goale, au skit pe termul samanat

I De cilnd Silistra ni apartine, &am mai vtlzut-o pAnii in1916. Aspectul vechiu nu s'a schimbat.

368 nohtkO6gA

cu vreascuri 5i impletituri de buruiene 5i, tinand inmani funja de conducere, trag la edec barca, silin-du-se grabit.

Am ajuns In fluviu. In MO se vad Inaltimile Impa-durite care pang la cutare crestatura In dealuri santale Dobrogii noastre, unde se deosebesc paretiialbi ai casarmii din Ostrov. De la crestatura inainte,e Bulgaria, 5i tocmai la capat, In zarea Apusului,Intr'un nor de fum albastriu, rasar minaretele Si-listrei. Pe malul lutos, strapuns de nenumarate lute-paturi ale jiganiilor apei qi captu5it Cu scoici albe,Inaintea casutelor de tail ale pichetelor stau man-dri, supraveghind drumul de ape, dorobantii. Vaporulnostru, trecand spre term ul bulg5resc, face sa flu-ture tricolorul de-asupra acelora5i ape, care par saaiba pentru neamul nostru o priinta de bgitran pa-rinte.

Am ajuns la Silistra. Debarcaderul e un maidande lut cleios, samanat cu coceni, cu paie 5i cu gunoa-iele cele mai raspingatoare. In stanga se mai pitu-leaza franturi de ziduri de piatra sau mu5uroaieburuienoase, care acopar ramä5ite Ingropate ale ace-lora5i pareti de aparare. Mai incoace shut case negrede lemn, 5i Inaintea unei mid cladiri de piatra a5-teaptii un jandarm cu 5apc5. ruseasca 5i lampasuriro5ii pe o manta sura. El da lamuriri In romftne5te5i cerceteaza pappoartele. Mai departe un fel demare magasie cu geamlac arata prin crucea Infiptape fatada ca e o biserica, biserica far% turn 5isingura care se vede. kaintea unei panorame s'aoprit un public de amandouà religiile, dar, pe candcre5tinii casca gura, ascultand dureroasele suneteale musicii pentru papu5ile de ceara, doi Turci cuturban 5i barba eroica Infra, platinduli gologaniidomniparei nemte5ti de la contoar.

1 acum luntraqul grec, care nu iarta Bulgarilor

24

DUROSTORUL 369

poftele lor macedonene, ma duce, cu inullá bucu-rie uimirea mea deceptionata, prin strazistrâmbe, samanate neregulat Cu bolovani ce fringpicioarele, Cu tot acoperi§ul murdar, niciodata Inla-turat de o matura profana, care li Imblänze§te ascu-ti§urile. Pe un mic tapan se vede, ce e dreptul, omire §coala de institutori, Cu paretli suri, tri§ti, daraici se opresc cladirile nouà ale noului Stat. Incolo,e pretutindeni vechiul trecut turcesc. In lucruri, mos-cheiele rotunzite, spre care chiama minarete, dintrecare unul, de piatra ginga§ sapatd, e de o frumu-seta mareatd, casutele gdrbove, ce-§i ridicá acope-ri§ul de olane mai presus de Imprejurimile de lemnputred, noroiul §i mirosurile rele. Acela§i trecut tra-ie§te §i In oameni: daca Intampini soldati, mai multsau rnai putin bine Imbracati §i totdeauna urlti lafata, aratand prin Imbracaminte ca traiesc In oare-care biel§ug, daca In carutele ce-§i ciocnesc roatelede grozavul caldarAm vezi tarani cre§tini gra§i, ve-seli §i naivi, aratitnd prin Imbraaminte el traiescIn oarecare bielug, dacá tree une ori domni cu aspectaproape european §i doamne In toalete moderne,Turcul ramAne totu§i, prin tipul §i Imbracamintea sa,stapan In aceasta cucerire a stramo§ilor sal. Turba-nele stau la cafenelele cu §oproane, ele rasar dincele mai multe casute, ele dau coloare §i caracterulitilor, huditilor. Copiii aceia cu ochii mart negri,Cu sprincenele arcate, fetitele Cu cozile lasate pespate, care-§i Infa§urá trupu§orul ager In scurteicicolorate §i In §alvari solemni, toti ace§ti mititei cari-tialearga inainte, strigAnd cu o admirabilti. Indartitni-cie: Ciorbagl (boierule), dà cinci parale", sau seIn§ira pe cAte un trunchiu, ca o grava Intrunire desenatori de-o §chioapa, sAnt vlastare notta ale ve-chiului trunchiu turcesc ce nu se lasa smuls din1)1=1'11111 pe care nu-1 mai doming..

S70 1:1013ROGEA

Trecutul, care a fost mare, e acum Incá plinde farmec §i de taind. lar presentul e mirosul rdu,e nelngrijirea ce se vede In toate, dará doar deoaste; e toatd aceastd apatie putreda.

Pornim supt ultima razd a Apusului ruginiu, careInfldcdreazd o ultimd oarä apele, §i se stange.

Luntrea fuge acum spre noi, manatä de vasle cedespicd pleoscdind apele desdvar§ite de lini§tite aleDunárii. Mu§chii Incordati ai vasla§ilor frang, Insilinti ritmic Inoite, Inddrdtnicia greoaie a apei: fe-tele sant serioase, ochii pare-cd urmäresc ceva carenu se vede: duren i de sdrácie, de umilintd, de muncdasprd, sortii pe lume ai acestor oameni. Sus, Incerul adanc, e o nesfar§itd sclipire de stele.

La mal", ni se strigd din luming unui pichet,unde tintesc pu§tile, la mal"!

Luntrea noastrd se amesteca Intr cateva ancle,oprite In drumul lor spre Silistra. Cativa functionarise coboard, Intreabd, cerceteazd voia de a trece, datade cdpitánia portului. Ni se strigd noapte huna.",§i pornim. Incá un strigdt, §i vaslele se oprescEra numai o noapte huna." Intarziatd, pe care, cucuviinta ei tardneascd, ni-o trimete In treacdt sen-tinela.

Acurna cármim iard§i In Bra ul Borcii. Din urmafreamdtd un vapora § cu luminile In frunte, mdretpe rangá slAbiciunea luntrii, ce se da fricoasd In-ldturi fatd de puterea focului. In fund, peste putin,zarea se Inro§e§te, vestind addpost §i odihnd.

CAldra§ii scanteie de la Inceput In luminile ter-mului. Apoi sträzile se desfac In alte §iruri dreptede lumini. Casele par Inane, impundtoare, i granitulliniilor largi e de o curatenie exemplard. Din toatese desface un spirit de oranduiald cochetd, de orga-nisare aleasd, un spirit de superioritate de rasa%

I Dintr'o veche conferinta

IV.

ADAUS : PRIVIRI SI IN MOLDOVAINCA NELIBERA

1. Pe Nistru '.

Traim lute° tara de profeti, si Inlet) tara deprofeti este de rail gust sa" spui ca ai prevazut ceva.Deci n'am avut norocul sí prevad, ci ocupatiile melesi o curiositate de spirit foarte naturala m'au facutsa mh apropiiu de o multime de lucruri cam negli-jate, cu singurul regret ca imprejurarile n'au adussi pe altii in acelasi domeniu ca srt aiba azi la hide-mana aceiasi experienta, asa cà ne-am putea intelegemai bine. aci, când declamam numai, declamamfiecare pe alt ton, si se face un fel de cacofonieoratorica foarte neplä'cutit. Iar, daca e vorba numaide idei, atunci oamenii se Inteleg de la cel d'intaiucuvant si declamatia e superflua

Hotarele neamului romanesc am multdrnirea de ale cunoaste in parte prin mine Insumi. Mi-a venitcandva un dor de drum. Dorul acesta de drum m'aIndreptat, nu, ca pe atatia, cari pentru momentse pare a au nemerit mai bine , pe cine stiece drumuri pldcute din Occident, unde stiti Ca aumancat panea amara a exilului" unii dintre fratiinostri cari au simtit mai ieri o nebiruita nevoie dea lace propaganda. tocmai In momentul cand bateaula Bucuresti bombele nemtesti, ori cand, mai tarziu,la Iasi bolsevicii nutriau ganduri nu prea bune, asa

872 ADAUS:

!neat lntre propaganda" si evenimentele acestea este,se pare, o legaturd foarte stransa.

Ci drumurile acestea pe care, Inteun anume mo-ment, m'am simtit Indemnat O. le fac m'au dus panala margenile tinuturilor romane§ti.

Amintirile sant placute la once vrasta, dar maiales sant placute pentru acela al carui orizont setot Ingusteaza cu vrasta care creste. Cum omul aretotdeauna nevoie de perspectiva, lmbatranind el §i-odeschide tot mai larg In urmä, iar, cand Isi ispravestezilele, este o perspectiva infinita deschisa catre ve§ni-cie; nimic inainte, nimic in urma, ci numai infinitulsperantei de imortalitate In fall.

Ingdduit sA-mi fie deci sl povestesc despre cAtevadrumuri flcute la hotare, dAnd cu acest prilej cAtevanotiuni de care se pot alipi apoi anumite informatiiistorice.

Imi voiu aduce aminte, toga viata, de o admirabilicAlAtorie pe care am flcut-o pe Nistru, pe Nistrulasupra cAruia se indreaptA azi ochi foarte lacomi,de §i. privesc foarte departe, de la margenea Siberieitocmai pAnA la Bender §i. Cetatea-AlbA. Nenorocittelescop diplomatic acela care permite a se vedeahrAparet de atAt de departe, §i mai curAnd aqi fipreferat sA nu existe niciun fel de telescop diplo-matic deck ca el sA vadA, de unde este amiralul Col-ceag, Basarabia, din care se zice cA e originar, dar pecare o dore§te ca tail ruseascA intr'un imperiu clincare sA nu se fi luat nimic alta decAt Polonia. Mareprimejdie este aceia care ni vine acuma de acolo;poate hotArt cineva ce-o vrea, dar este a nu cu-noa§te natia romAneascA dacA se crede cit s'ar puteaa§a ceva. Din Basarabia nu ne ducem, poate fi foartesigur oricine, decAt morti.

CA.ci este In noi o veche IndArAtnicie romineascA,datand de mai multe se,cole, de and tefan-cel-Marq

PRIVIRI SI IN MOLDOVA INCA NELIBER k 373

porni la Colomeia, foarte bAtran, cu vechea lui soco-tealA In Pocutia: scrisori de-ale lui Alexandru-cel-Bun, bani neplAtiti.. , , §i omul, ráze§ bátran, care-§iavea hdrtiile totdeauna la IndemanA, poftit sA seducA de acolo cu ofertà de arbitragiu, In interesulgeneral al cre§tinAtAtii, la care se gdndia §i el, darpAnA la un punct, a spus cuvintele acestea: Eu amvenit aici In mo§ia mea §.1 nu mA duc" ad gutturmeum", In ruptul capului", In frdntul &alai", amzice, ca sA nAscocim un termin corespunzator celuiLatin. $i nu s'a dus. A venit, pe urmA, un om maislab, care s'a dus; dar Stefan, el, nu s'a dus. Tota§a In ruptul capului nu ne ducem din Basarabia,nici de hatdrul lui Colceag.

Am mers In Basarabia odatA cu d. Nicolae Flon-dor, cAlAtorind la aventará, mai cu pa§aport, maiMil. D. Flondor §tia rutene§te; eu, nicio vorbA. Eraatunci §i rAzboiul cu Iaponia, timp de foarte asprAcercetare a cAlAtorilor; dar cineva pleacA nu numaicu papportul, ci §i cu norocul lui. Ne-am dus laHotin. Drum foarte frumos, strAbAtand de-a curme-zi§ul satele, de la Noua SulitA drept spre cetatea luiPetru Rare§. $i In aceste pArti contestate de Ucrai-nieni n'am avut impresia cA skit printre Ruteni.

Aici, o micá parentea Limba este un lucru foartepretios pentru un popor, dar noi avem Romani foartebuni cari vorbesc ronadne§te foarte rAu, §i sdnt atatiaRomani de graiu bun cari au apArat causa nem-teascA, §i alti Romani, perfecti In ce prive§te limba,cari nu s'au arátat §i buni Romani, a§a hick Intreace§tia §i aceia cari vorbesc romdne§te ca un accentdetestabil, dar simt §.1 lucreazA romdne§te, dati-mivoie sl aleg a§a cum gaciti.

Mare lucru e limba, dar nu total. Este in sufle-tul omului ceva mai tare decdt Insu§i graiul pe care-1IntrebuinteazA: o con§tiintA instinctivA, care de-odatArAsare.

374 ADAUS:

i este §i un fel de vadire In gall a firii celeimai ascunse d'inlauntru, prin port, prin datini, prinfelul Insusi de a se Infatisa, caractere Intr'adevardeosebitoare pentru un popor. Ei bine, Ora si InTinutul Hotinului am vazut Imbracamintea veche apoporului romanesc, cea mai mandrd, aceia care segaseste si In Nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sipe care o gasim In Moldova, In regiunile unguresti:admirabilul port femeiesc cu valul alb, lung, Incun-jurand pieptanatura Inala, speciala.

Am ajuns la Hotin. Ru§i In HoLin n'am prea vazut,afara de un politaiu care incasa pe Evreii din loca-litate, spuindu-li ca se pregateste un progrom si cael singur este persoana care-i poate salva. Evidentca el facea progromul, si deci tot el '11 putea con-tramanda.

I n Hotin am mai vazut persoane care Romani nuerau, dar nici Rusi, si care m'au primit pe mine,Roman, fail niciun fel de dusmanie nationala, cica pe o pradä rara straina, venta In partile acestea;mi-au acordat chiar titlul de onoare, pe care 1-amreprodus In cartea mea si care a suparat pe d. dr.Cazacu, acum om politic de opositie In Basarabia,dupd ce a fost medic la noi, pentru ca acel termenar fi fost insulator fata de populatia care nu eraromaneasca; ei mi-au spus ea sant a grois pura",un mare purat".

De la Hotin am vrut sa cobor pe Nistru cu barca.Mi-ar fi fost o mare pacere, dar n'am putut sa mi-oIndeplinesc si a trebuit sa merg pe uscat, Mind altcolt al Basarabiei de la Hotin pana la Soroca. Amtrecut printeun minunat Tinut de mazili vechi sidarji.

Nicairi pe aici n'am Intalnit alta populatie decatpopulatia romaneasca, aceia care a dat semintia 9 i

PRIVIRT SI IN MOLD OVA INCA NELIBERA 375

apucaturile Hancestilor, cari au Mat vorba ceamare de opositie, de alt fel de opositie: Vodä vreasi Hancu ha", Altceva decat opositia de azi, care e Inmulte casuri lingusirea de mane, precum iingusireade azi este opositia de mane.

Am ajuns la Soroca. Acolo am Intalnit parasitioameni si parasiti neoameni, cari traiesc foarte bineImpreuna.

Am asteptat vaporul, parohodul, cum Ii. zic Rusii,si cu el am mers de la Soroca pana la locOitatea pecare aceiasi Rusi o numesc, nestiind ce Insemneaza,Vadalivoda, ceia ce Inseamna Vadul-lui-Voda", pro-prietate a Domniei". Pe atunci nu mergea vaporulpäna. la Cetatea-Alba, cum as fi dorit eu, si cetateastudiilor mele n'am vazut-o Inca, de si ceva ma In-deamna sa-mi cumpar un locusor acolo si din casutamea sa privesc cä parcalabii vremurilor asupra li-manului larg si a valurilor tulburate ale Mili Negre.

La Vadul-lui-Voda coborIre pentru Chisinau. Dar'liana acolo adevarata granita romaneascá am va-zut-o. Pe lume -nu se poate Inchipui, cred, potrivitpoate si senlimentalitatii mele nationale, drummai frumos ca. acea coborlre pe Nistru Inteo noaptede Maiu.

Aproape toata lumea se dusese sà doarma, si ra-masesem singur pe coperta vaporului. Era In aier,o mireasma de tei, cantau privighetorile de o partesi de alta a padurilor de pe mal: mai era nevoiesa-mi spuie cineva ce tara era aceasta 1 0 cunosteamdin radiurile Botosanilor, din codrii Vasluiului, dinmagurile dunarene, o cunosteam dip. adancurile Ar-dealului si Bucovina, din sesurile Banatului, dintoate :partile pe unde m'a purtat viata si dorul: doar

a mireasma tarti mele, si aceia nu Inseala.Asa am vazut laturea rasariteana 4 Romaniti, pe

Nis tru.

376 APAUS

2. La Dunäre.

De la Ceatal, Jura.'" In turce§te, bratul Chilici,vechea gurd a lupului", Lykostomon, Licostorno pen-tru Genovesi, de sigur pentru Infhti§area de gurddeschisd la pradd pe care i-o dddea cutare ostrov,se desfd§urd, lini§tità, desfdcand necontenit solziigdlbui ai balaurului de ape.

In dreapta, malul Deltei, la nivelul dundrean,desfd§urd catifeaua-i verde fragedd, pe care-§i cautithrana miile de vite albe, intr'un cadru de naturdtot a§a de fraged, de idilic ca al vastelor pd§unienglese. Niciun copac altul decat sdlciile cu crdciledestrAmate pe care le taie nevoile de foc ale cioba-nilor. Priveli§tea n'are puncte de razim §i varietate.Tot a§a de Mil relief e margenea de stepd basara-beand, galbenul zid de Bugeac moale, care se lasiifdramicios, gata sà se desfacd In maluri plutitoareasupra cursului lin. Ai zice cd. §i Dundrea s'a orien-talisat ca aspect §i apucilturi.

In fund, numai perdele de copaci, pu§i, In§irati Inrand, Infipti ca pentru o paradd de pihotd ruseascd,front inaintea unui sat de colonisare, de comandd,prin care se vdd numai bulbii colorati ai bisericiide stil strdin, trezind amintiri de Asie infinita.

Apoi mai multe asemenea umflaturi verzi §i cupoleca ni§te lighene rdsturnate se Imprd§tie pe o coastàde stepd. Cele mai multe, trei aproape una de alta,se strang pe o dalmd, din care n'ai crede a s'aputut face ()data o cetate, §i ce fel de cetate: unadin acelea a cdrii faimd In apdrare, a cdrii -tragedieIn prdbu§ire a umplut de cloud ori, supt Ecaterina aII-a §i supt Alexandru Pavlovici, lumea 1 Vaporulcare duce congresul Ligii Culturale" se opre§te laIsmail, §i lderdmi ni vin In ochi cand vedem Main-tand spre noi alupa care poartA la prord steagul

PRIVIRI 51 IN MOLDOVA INCA NELIBERX 377

tricolor al Ron3aniei unite, pe cand musici si coruriumplu de un dulce zvon aierul cald al dupli-amieziide primavara In stepa uscata.

S' au Infipt oare zidurile turcesti de pe la 1500 In tr' unteren pe care sa nu fi stat panfi atunci niciun mijlocde aparare al acestui curs al Duntirii-de-Jos care, pemalul stang, neted, bland, inofensiv, se poate aparaasa de greu Impolriva surprinderilor ostroavelor In-valmasite aici, ea si, mai sus, impotriva pravalirii denavalitori de pe Inaltimea muncelelor ascutite care-siprofileaza In margenea zarii unja lor de un Intunecatalbastru ? Nu cred. De si nu se pomenesc parcalabimoldoveni aici ca la Chilia si la Cetatea-Alba, un locde panda a trebuit sa fie, In cat de modeste con-ditii, si In acest Smil al nostru, basarabean, basara-besc", am zice mai bine.

Cad Smil e numele ce! vechiu. L-as pune In alaturare Cu numele apei tutovene a Similei. Il stiamdin documente, pana tarziu In veacul al XVII-lea. MaIntrebam daca poporul romanesc, care se pastreazaInca In sate ca Babele, ori colonistul bulgar, care amcqtenit de la lnaintaful sdu atiltea datine fi amin-tiri, Isi mai aduc aminte de numele primitiv. Eibine, el trdiefte. Ne ducem la Sanil, zice si unulsi altul.

Turcii, urmand unei obisnuinte cunoscute a lor,au adaus acel i initial care a facut pentru 'ei BrailaIn Ibrail, poate si Saccea, a vechiului domnitor du-narean din secolul al XI-lea, In Isaccea. .5i, cumIsmil n'avea sens, l-au prefacut In Ismail, fiul Agareisi al lui Avraam, din care apoi amintirile bibliceale crestimItatii luptatoare au derivat pe IncepatorulMusulmanilor, a) Isnmelitilor. Multi zic azi acestorStnileni, Ismailiteni, ceia ce Inseamna a-i aduce Ina-poi la Vechiul Testament.

liatacese printre movilele neregulate ale circa. nut-

378 ADAUS:

sunoaie uriase aratà liniile cetätii turcesti care afost, dupà cucerirea ei, pe care a cäntat-o ironicByron In Don Juan, o bucatà de vreme, Turcii lntor-cändu-se färä a putea reface, pänä la noua cucerirecrestinä din 1810, pustiu i päräsire. Apoi Rusia si-aimpus mänästirea ei, obstejitia, comunitatea .monacalàsatisfäcandu-se In toate nevoile. Acuma o inslalatiearhaicl aduce apa din Dundre ca sä dea viatà stra-turilor de legume pentru lungile posturi, §i crAcilepomilor roditori Se lasä grele asupra unui pämänt Incare a curs at'ata sänge al mai multor neamuri. Unclecalcau sprinten Ienicerii In mantäli infoiate, undeap'äsa copita calului de luptä al spahiilor, unde ire-ceau rotile vechilor tunuri, a cäror aramä sunä aziarmonios din turnurile tärcate, chlugarii sdraci räs-colesc terna pentru a-si culege din ea modesta hramide toate zilele.

Une ori copiii, când se trage apa, pescuiesc dinnomol vechi bani cu turaua Impäratilor Bosforului.Inteo magazie am &it eleganta Infätisare In mar-murl a turbanului care odatà se gäsia pe mormantulunui martir §i erou al Islamului. Atka. Atka, si Inert§i in urmele de turcism discrete si triste, In lungilesaluri care sträng de aproape obrazul palid al f emei-lor cu profiluri de Orient depärtat si se lasä elegantpe spate, In strecurarea cu miscAri de soparlä speriatäa acelorasi crestine evlavioase, Rusoaice de ambelelegi, nouà si veche, care nu stiu cät de mult due maideparte, In fäptura, Imbrkämintea si probabil su-fletul lor, din lumea care a fost Invinsä si sistematic,pätimas distrusil de rasa lor.

PrefAcuta In biserick tintuità cu inscriptii birui-toare Intru slava Tarilor, vApsità cu var, incleiatäde colori In uleiu, tärcata cu ridicule chipuri de sfintisi de Ingeri mistici, avAnd In fatà atitudini de can-titrete la fotograf, venerabila moschee, clddità In ma-

PRIVIRI SI IN MOLDOVA INCA NELIBERA 379

teriale neperitoare, dainuie§te. E lini§te adanca inlacasul simplu pe lespezile cartia se tarasc, batjo-curite, cele mai pretioase covoare romanesti din Ba-sarabia-de-jos; liniste §1 racoare, spatiu si orizontpentru suflet. In fatd, neatinsi stau cei patru stalpide pura marmura, prinsi In cercuri de bronz vechiu.Minaretul a disparut, dar unde striga hogea douàalte coloane razlete privesc Dunarea, pe care lunecilvase carligate ca niste caice, de-asupra carora seumfla rotunda panza rasariteana.

Noi nu ne-am dus niciodata' de aici. Pe vremealui Mihai Viteazul, Moldovenii §i Ungurii lui Voda-Aron au stat pe mal, Wand Cu tunurile cetateamândra, sfidatoare, aparata de bratul smuls fluviu-lui vecin. Apoi la manastirea Sfantului Nicolae, In-chinata Muntelui Athos, la Karakallu, Inca de atunci,mergeau hagli de-ai nostri §i curgeau daruri dom-nesti.

Unde o fi fost aceastä manastire ? Azi nu-si maiaduce aminte nimeni. Dar se pastreaza traditiaBrancoveanu, bogatul si nenorocitul Domn muntean,a fost ctitor In Ismail. Batranul paroh moldovean dela Sf. Nicolae din ora § aratil sus in cor, de-asuprabisericii noua, cu sfinti de fabrica scanteietori sifarà valoare artistica, altarut marunt care ar fi pelocul lacasului brancovenesc. Ba acesta ar fi lostIn cetate, la alta biserica a Sfantului Nicolae, spunaltii, uitand ca In cuprinsul celatii Imparate§ti nuputea fi Ingaduit despretuitul ilea§ al saracelor raiale.

Tolusi aici s'au strans candva toate urmele vietiinoastre biserice§ti, de o smerita arta asa de adevarata.Piatra ispravnicului Gheorghe Crucerescu din 1812e prinsa Intre douà lespezi rusesti In chiar bisericadin cetate. In magazie, praful acoperia, nu numaio splendida icoana a sfantului de hram, pe carefondul sculptat si auriL o fixeaza In secolul tea,

380 ADAUS:

dar §i icoanele, Ina mai vechi, cu un ro§u a§ternutca pe filde§, ale catapetesmei, din care In actualuledificiu s'a pAstrat doar ceva din cadrul sculptat,cum §i din u§ita centrall a altarului. Este §i o icoanalgreceascA pe care am putea-o pune mult Inainte.La 1654 un negustor Dimovici, din Smil, &Idea oalta, a Sfantului Eustatie, Hubertul" ortodoxiei, lu-cratit curios, absolut original, In galben auriu li albde argint. Pe o piatrA din 1753 este inscriptia gre-ceascA a unui croitor ale cArui foarfece sAnt sculptateIntre pini de Orient; alta e a unui Tzaconian, dinMaina valahA" §i slavA, care a trAit In acela§i secol.E aici material pentru un Inceput de Museu.

SA nu uitiim, mai ales, cela ce se leagA devremelnica noastrA stApAnire de douAzeci de ani dupAritzboiul Crimeii. Unicul seminariu ca §i gospodA-reasca Episcopie, unde stA astAzi VIMica NectarieBucovineanul, sfint ctitoria InvAtatului Melhisedec.De la el au rAmas ceva cArti romAne§ti §i obiceiulde a se cAnta române§te la una din strAnile uneisingure biserici. i, In tara zemstvelor, acest Sudbasarabean 1§i pAstra comitetele permanente ale or-ganisatiei noastre.

i Rusia, ce-a dat ? DupA 1812 a tAiat strAzileei largi, pietele ei vaste ca Inteun Turchestan oare-care. Pe margeni pescaril au continuat cAsula tur-ceascA supt coperi§ de stuf bine clddit ori de olanepalide. Unde n'a fost nime, bAlAriile au crescut Inane.Din loc In loc biserica s'a InAltal, culminAnd Incatedrala Soborului, al aril paroh, crescut la So-cola, pArintele Chirilov, are, §i el ceva din traditiaMoldovei. Vechea datiml de aril, care da manuscripte,fresce, dvere admirabile, ca sculpturA §i zugrAvealii,celor trei biserici lipovene§ti, a fost despretuitA. Inloe, Moseova, Chievul §i-au trimes orbitoarele suro-

PRIVIRI $1 IN MOLDOVk INCA NEURP,RA 381

gate: arginturi lucii, flori de hArtie, chivote aurite.Apoi noua artl religioasà a adaus produse istorice§i fantastice: cnezi de Chiev, Vladimir, Olga, cu as-pre priviri rmnantice, schimnici cu barba lungA crcs-cutA ca pe osul gol §i cu ochii infundati In cap.CAteva mari §coli din argmizi aparente, de un roz§ters, fArg. lustru, cu sg.li lungi 0 late In aierul cA-rora plute0e mucegaiu ca de morminte, iatA operamarii ImpArAtii.

Aceasta §i o populatie luatá de pretutindeni, care,azi, o spun Cu hotdrire, ne urea de sigur: am vrt-zui-o and mA primia, and stAtea ceasuri de vorbAInaintea mesei oferite fate§te noud, and juca hora,and aplauda corul de la SAli§te. Vrea, dar, de sigur:sA fim buni 0 noi, cum §i ea este bung..

CAti RomAni sAnt ?, spunea un cleric. co. li vaface qcoala.

coala, aceasta e politica noasta In Basa-rabia rec4tigatg.. Sin gura politica I

Tabla alfabetici a localitätilor

Tabla alfabeticä a localititilor

Ada-Calè, 8, 15.Adam (mAniistire), II, 212, 214.Afumati, 82.Agapia (mAnAstire), II, 121, 124,

125, 127.Agas, II, 242.Agiud, II, 182, 217, 246, 253,

265, 266.Agiudeni, II, 179.Albesti, 136.

-Babadag, II, 323, 325, 331.Bacán, II, 139, 165, 175, 182,

218, 221, 222, 223, 224, 226,243, 244, 245, 246, 267, 303.

Baia, II, 44, 46, 51, 59, 60, 66,67, 223, 303.

Baia-de-M=2A, 16, 18, 19, 33.Baia-Mare, 20.Bilicoiu, 260, 263, 269.Bliesesti, II, 47, 52.Bililesti, 60.Baisa, 33, 34.Bliseni, II, 10.BAjesti, 111.Balcic, II, 364.

A.

B.

Alexandria, 9, 151, 246.AlmAgiu, 73.Alunis, 396.Anadolchioiu, II, 347.Antina, 117.Argetoaia, 64.Aroneanu, II, 109.AsAu, II, 240, 242.Azuga, 166, 273; II, 152.

Billinestii TAutului, II, 5.Balotesti, II, 273.Balta, 12.Balta Doamnei, 381.BAltAtesti, II, 120, 122.BAra, II, 187.BArbosi, 402, 416.BArlad, 316; II, 191, 207, 208,

209.BArnova, II, 98, 111, 112, 113,

115.Bascov, 163.Bazargic, II, 364, 365.Berea, 396, 398.Berezeni, H, 203.

25

CAineni, 109, 139.Calafat, 4, 60, 63, 69.CAlAra§i, 60, 152, 155, 226, 402,

404, 405.CAldAru§ani, 359.CitlimAne§ti, 81, 82, 91, 112.CAline§ti, 261.CAline§ti (Oil), 21.CAlugAreni Çsat mold.), II, 146.

CAluiu, 125.ÇAmpina, 264, 265, 267, 270.CAmpulung (muntean), 11, 17,

130, 136, 141, 143, 161, 162,164, 166, 168, 169, 175, 176,177, 179, 196, 200, 202, 276,363. .

CAmpulung (Bucovina , II, 72.Canari, II, 335.

386 TAIMA ALFABETICX A LOCALITATILOA

Bibe0i, 46. BrAtulegti, II, 246.Bicaz, II, 151, 173. Brebtd, 275.Bisericani, II, 154, 155. Bro§teni, II, 168, 170, 172.Bistrita (manAstire), II, 155. Brusturoasa, II, 242.Bode§ti, H, 47. Bucecea, II, 17.Bogota, II, 52. Buciumeni, II, 220.BogclAne§ti, II, 52. Bucov, 278, 280.Boita, 110. Bucure§ti, 49, 54, 57, 69, 87, 134,Borca, II, 172. 138, 185, 190, 195, 205, 207,Borsec, II, 151. 211, 216, .221, 238, 241, 247,Borze§ti, II, 227, 251. 256, 269, 272, 305, 311, 312,Boteni, 178. 314, 316, 320, 321, 324, 325,Botogani, 11, 237; II, 5, 6, 7, 10, 327, 328, 329, 331, 334, 336,

15, 17, 22, 23, 24, 26, 31, 34, 339, 346, 348, 352, 353, 354,35, 38, 46, 92, 93, 101, 289,375.

355, 358, 359, 360, 363, 368,376, 377, 382, 393, 402; II, 10,

BrAde§ti, 75. 19, 66, 92, 132, 139, 194, 196,Bradu, 396. 224, 287, 301, 310, 334, 337,Bragadiru, 235. 339, 347, 349, 371.Briiila, 9, 155, 246, 352, 401, 407, Buda (sate), 8; II, 10.

408, 409, 410, 411, 412, 415, Buhalnita, II, 151.416, 417, 426; II, 287, 291, 295, Buhu§, II, 117.298, 300, 304, 309, 311, 313,316

Bumbe§ti, 37.Burdujeni, II, 28, 29, 31.

Braloslita, 64. Bu§tenari, 275.BrAncoveni, 65, 120, 122. Bu§teni, 274.Briine§ti, 402; II, 84. BuzAu, 196, 198, 235, 248, 301,Bra§ov, 110, 172, 181, 192, 209,

281, 288, 292; II, 259, 261.382, 387, 389, 390, 391, 392,394, 395, 399, 407, 424, 426;

BrAteqti, II, 70. II, 330.

C.

TABLA ALFABETICX A LOCALITXTILOR 387

Can1A-Bugeac, II, 329.CopitlAu, II, 36.Caracill, 115, 118, 121, 149.Cara-Curl, II, 365.Cara-Murat, II, 364.Cara-Nasuf, II, 357.Cara-Omer, II, 365, 366.Cärbunesti (OH.), 28.Citrbunesti (Munt.), 300.Carcaliu, II, 306, 311.CArligi, II, 159, 160.Cirlomrtnesti, 398.Carmen-Sylva, II, 360.Crtrpenis, 217.C5scioare, 221.Casin, II, 246, 250, 251.Cataloi, II, 324.Ceair11-Ghiol, II, 364.Ceatal, II, 376.Celeiu, 45.Cernitdia, 48, 49.Cernavoda, 225; II, 336, 344,

345, 451.Cernet, 11.Cernica, 249, 277, 344.Cetate (localitgi), 5; II, 358.Cetatea-Albá II, 372, 375, 377.Cetatea Neamtului, II, 121, 130.Cetittuia (localitAti), II, 86, 88,

90, 98, 279.China, II, 299, 300, 377.Chiojd, 300.Chiuciuc-Alcichioiul, II, 365.Ceamurll, II, 330.Ciobinus, II, 240.CiocArdia, 48.Cioplea, 81.

D.

Dahluti, II, 277, 279, 280. Deleni, II, 41, 42.DArmlnesti, II, 66, 238. Doamna (sat), II, 157.Dealul-Mare, II, 209. Dobreni, 235, 237.

Ciorogirla, 339.Cislhu, 396.Ciulnita, 404.Ciumati, 381.Ciurea, II, 352.Cladova, 7, 14.Cobadin, II, 341.Cogealac, II, 332, 333, 356.Coieni, 233, 235.Cojoci, II, 168.Comana, 235.Comanesti, II, 238, 240, 242, 243.Constanta, 404, 410; II, 301, 322,

323, 327, 329, 334, 335, 336,340, 346, 348, 349, 350, 351,353, 356, 360.

Copou, II, 105.Corabia, 116.Corcova, 19.Cornet, 207.Costesti (Munt.), 137, 151.Costesti (OH.), 104.Cotesti, II, 277, 278, 279.Cotnari, II, 38, 73, 75, 217, 269.Cotofeni, 64, 73.Covrigi, 19.Craiova, 23, 53, 54, 57, 65, 67,

71, 72, 121, 190, 211, 368;II, 283.

Crftngasi, 65.Crivina, 385, 386.Crucea, II, 168.Curcubeu, 381.Curtea-de-Arges, 129, 131, 135,

136, 155, 183; II, 92.Curtesti, II, 9, 10.Cuzgun, II, 342.

388 TABLA ALFABETICÀ A LOCALITATILog

Dobreni (mold.), II, 122, 133.Dobrovit, H, 139, 194, 197.Dobrup, 88.Doftana, 263, 275.Dolhasca, 57, 58, 59.Dolhe§tii-Mari, II, 58.Doljeni, II, 364.Do1je.5ti, II, 179.Domne§ti, II, 356.Dorohoiu, 237; II, 5, 6, 73, 92,

101, 192.Dorna, II, 283.Dorna-Vatra, II, 162.Dorotia, II, 356.

Edesa, H, 30.

FAlciiu, II, 199, 201, 204.FAntAna-Mare, II, 44, 52.FArca.ya, II, 172.Flurei, 401.Fete§ti, II, 336.Fierii§ti, 237, 238.Filia.li, 27, 53, 63, 65.Filipe.5ti, 258, 259, 261.Finta, 13.Flore.,ti (Munt.), 261, 263, 264.Flore.Iti (Moldova), II, 84.

Gaftonul, II, 35.GAge§ti, II, 273.Gliseni, 217, 219, 221.Galata, II, 85, 86, 87, 98, 99,

109, 152, 275.Ga1ati, 2251 2281 311, 402, 415,

E.

F.

G.

DrAceni, II, 48.DrAgil§ani, 77, 85, 88, 90, 91,

114.Dragomirna (mAnAst.), II, 113.Dragoslave, 11, 166, 168, 176;

II, 250.Dragosloveni, 426.DrAgote.Iti, 44.Drajne, 292, 300, 305.DumbrAveni (Ard.), II, 256.DumbrAveni (Mold.), H, 33.Durtlu, II, 140, 147, 150.Durostor, II, 367. V. Silistra.

Florica, 142.Foc§ani, 424, 426; II, 218, 221,

263, 264, 265, 267, 277, 278,280.

Folticeni, II, 43, 44, 45, 47, 51,57, 59, 60, 132.

Frumoasa, II, 89, 90, 98.Frumu§ica, II, 36.Fundenii-Prahovei, 44.Fund, 364.

416; II, 73, 165, 207, 208,214, 239, 283, 287, 288, 290,295, 297, 300, 315, 316, 317,322.

GargalAcul mic, II, 331, 334.GeamAna, 199; II, 168.

TABLA ALFABETICA A LOCALITATILOR 389

Gevrin, 15.Ghecet, II, 305, 312.Gheorghieni (Muntenia), 21.Gheorghieni (Ardeal), II, 256,

260.Ghergani, 222.Gherghita, 381, 382, 385, 386.Ghilcos, II, 258.Ghimes, H, 240.Giurgiu, 9, 152, 155, 226, 228,

229, 230, 235, 238, 242, 246.

Ieni-Chioiu, II, 324.

HAlitucesti, II, 181. Hlincea, II, 88.Halfinga, 12. HomorAciu, 305, 306.Hales, 392. Homorod, 306.Hamangl, II, 330. Horaita, II, 133, 135.Hangu, II, 151. Hurezi, 101.HArlAu, 11; II, 35, 37, 38, 40, Horodniceni, H, 52.

41, 73, 74, 76. Hotin, 240; II, 38, 374.HArsova, 226; II, 339, 353. Hui, II, 199, 200, 201.Hurta, 81. Hui (sat), II, 59.Hinova, 22. Hutani, II, 33.Hidria, II, 356, 358.

J.

Jirov, 19. Jiblea, 91, 92.

Goioasa, II, 242.Golesti, 140, 142, 163.Gorgota, 379, 386.Gorj, 5, 27.Gostinari, 233.Govora, 77, 81, 97, 98.Grivita, II, 214.Gropeni, 143, 145.Gruia, 6.Gura Niscovului, 392.Gura VAii, 15.

Inotesti, 82, 83.Isaccea, II, 298.Isalnita, 72.Ismail, II, 300, 376, 379.Itcani, II, 226.Izvoare, 305, 307.Izvorani, 364.Izvoranu, 396.

Ialovita, 16.Ias, 44.Iasi, 54; II, 10, 38, 51, 74, 83,

84,99,

85,100,

88, 91,101,

93, 94,102, 103,

96,105,

107, 108, 109, 192, 194, 195,205, 214, 215, 263, 269, 275.

396 TABLA ALFABET1CA A LOCALITATILOR

NAmliesti, 176.NAvodari, II, 356.Neamt. V. TArgul-Neamtului.Nedanova, 21.Nedelea, 258.Negotin, 14.

LAculete, 181.Lacul Sitrat, 415.LiticAi, 200.Leca, II, 203.Leova, II, 203.Lespezi, II, 54.Letea, II, 246.Leurda, II, 17.Licheresti, 404.

Macla, 130. V. Mecin.MAdArjaci, II, 71.MAdeiu, II, 172.MAgurele, 295.Maidanpec, 23.MAlini, II, 48.Mamaia, II, 360.MAnAstirea Casinului (sat ,

248.MAnAstirea Doamnei, II, 10.MAnAstirea Neamtului, II, 140,

141, 144.MAneciu, 307.Mangana, II, 337, 340, 341, 353,

359, 361.MArAsesti, II, 266.MArdAstet, 23.MArgineni, 250, 299; II. 245.MAtAu, 162.Mecin, II, 306, 307, 310, 311,

316.

Medgidia, II, 346, 351.Mehadia, 41.Mehedinta, 296.Miera, II, 267, 270.Miercurea, II, 260.Mihitita, 64.Militari, 339.

II, Mira, II, 268.Mircesti, II, 179.Mireasa, II, 356.Mizil, 387.Moara SI-a* 360.Mofleni, 57, 58, 66.Mogosoaia, 342.Moinesti, II, 240, 243, 244, 245,

265.Moldova, 20.Moldovita, II, 156.Movila, II, 341, 360.Murfatlar, H, 351.

Lipitnesti, 261, 278, 284.Lipia-Bojdani, 363.Livezi, 60.Lugoj, II, 257.Lunca Banului, II, 202.Lunga, II, 168.Lungani, II, 71, 245.Lunganii-de-sus, H, 72.Lungesti, 89.

Negresti, II, 187, 188, 190.Nicolina, H, 98.Nicopol, 154, 156, 157.Nicoresti, II, 209.Novaci, 48.

Ocna, II, 265.Odobesti (Munt.), 208.Odobesti (Mold.), II, 209, 210, 425,

426, 428; II, 209, 265, 267, 268,269, 272, 273.

Ogretin, 300011nesti, 81.

TABLA ALFABETICA A LOCALITATILOR 391

Palanca, II, 226, 238, 240, 242.PfingKrati, II, 153.Pantelimon, 348, 351.Paarea, 348, 352.Pascani (Munt.), 352, 355.Pascani (Mold.), II, 47, 67.Paule, 22.Pitusestii-de-OtAgu, 100.Peris, 376, 378, 385, 386.Pesteana, 44.Pestisani, 33.Piatra Neamtului, II, 50, 117,

118, 120, 126, 136, 140, 150,152, 154, 156, 157, 165, 173,243.

Piatra-Olt, 77, 118; II, 243.Pietricica, II, 173.Pipirig, II, 144.Piscu, 417.Pitesti, 137, 138, 143, 145, 151,

164, 181, 311; II, 92.Piva Petrei, 152, 405; II, 319,

338.

RAchiteni, II, 179.Rilditseni, II, 46, 63.Aldeana, II, 227.Raduievat, 6.Ramadan, 241.

O.

P.

R.

Olari, 44.Oltenita, 23, 226; II, 344.Onesti, II, 251.Oradea-Mare, 113.OrAtii, 307.Orsova, 8, 15, 22.Ostrov, 49; II, 343.

PlAinesti, 426.Plenita, 23.Ploesti, 245, 246, 248, 249, 250,

254, 258, 269, 282, 287, 288,295, 311, 407.

Plopeni, 261; II, 28, 32.Ploscuteni, II, 218.Pobrata, II, 54, 55, 56.Podad, 68.Podoleni, 342; II, 117.Poiana (Munt.), 287.Poiana (Mold.), II, 56.Ponoare, 16.Popluti, II, 22.Porceni, 37.Posada, 161, 172.Posesti, 300.Potigraf, 44, 381.Potlogi, 209, 210, 212, 214, 217,

223.Predeal; 110, 181, 247, 278.Pucioasa, 181.

Rimnicul-Sitrat, 390, 421, 422,424, 426.

Rfimnicul-VitIcii, 77, 78, 80, 82,83, 138, 163, 190, 192.

RApcbmi, II, 147, 151, 268.

392 TAZIA ALFAUTICA A LOCALTTATILOR

RAgea, II, 46, 51, 53.Rasova, 226.RAureni, 77, 91, 97, 106.RAzboieni, II, 157, 160, 161.Remetea, II, 256.Reni, II, 297.Rogova, 22.Roman, II, 61, 158, 175, 177, 179,

/87, 218.

Sabasa, II, 172.&tices, II, 32.SAlceni, II, 211.SAlcuta, 60.SAli§te, 45, 48; II, 381.Samovit, 155.SAngeorgiu, II, 260.SArata, II, 121.SArca, II, 71.Salighiol, II, 331.SArma§i, H, 256.Sasca, II, 52.Sascut, II; 266.Sclieni, 282.ScAnteia, II, 191.Schela Cladovei, 15.Schihui, II, 277.Scoarta, 49.Scorteni, II, 245.Sculeni, II, 78, 79, 80, 82, 83,

284.Secu (mAnAstire), II, 140, 141,

142, 143.Segarcea, 60.Seimeni, II, 321.Severin, 3, 5, 7, 11, 14, 16, 18,

21, 22, 27, 32, 40 73, 77,155, 241; II, 296, 316.

Sibiiu, 138, 148, 192; II, 324.Sillytea (Munt.), 404.

S.

Romane§ti, 44.Romula, 116, 117.Ru§ii-de-Vede, 22, 151, 157.RotopAne§ti, II, 49.Roznovul, II, 117, 137.Ruar, 166, 168, 175, 176; 11,250,Rusciuc, 155, 226, 229, 239; II,

197.

Sili§teni, 392.Silistra, 3, 226, 242; II, 325, 337,

354, 355, 367, 368, 379.Simile-asea, 391.Sinaia, 92, 265, 269, 272, 273,

274, 290, 304.Si§tov, 153, 159.Sivas, 11, 30.Slitnic (Muntenia), 181, 277, 287.SlAnic (Mold.), H, 228, 234, 235.

238, 242.Slatina (Munt.), 77, 93, 147, 333.Slatina (Mold.), mAnAstire, II,

46, 53, 55, 157, 300.Slobozia, 405,Snagov, 259, 347, 364, 366, 373,

379, 381.Socola, H, 98, 99.Soroca, II, 375.Sovata, II, 256.Soveja, 171; II, 216, 250, 272

276.StAnca, II, 79, 80, 81, 82.StAnce§ti, II, 35.StAne§ti, 88.Stilnile§ti, II, 201, 204.Starichiojd, 301.StrAje§ti, 89.Strehaia, 17, 19, 121.Strunga, II, 77.

Suceav,a, 182, 190, 197, 237, 333; SuUna, II, 313, 514, 315, 316.II, 28, 29, n 38, 45, 58, 59, Sulita, II, 20.101, 131.

Schei, 167. Serbesti, II,. 158, 159, 160.$cheia, II, 179, 184, 292. $teitAnesti, 85, 86, 88.$erblinesti, 86, 87. Susita, II, 246.

T.

TABLA ALFABETICA A LOCALITArILOR 393

TAmilseni, II, 179, 182.TAmboesti, 426.TareAu, II, 152, 240.Tftrgoviste, 18, 19, 42, 162, 168,

181, 182, 183, 185, 189, 191,193, 195, 196, 204, 250, 254,382, 388, 398, 429.

40, 50, 55.TArgul-MurAsului, II, 233, 257.TArgul-Neamtului, 197; II, 44,

59, 127, 128, 130, 132, 134,140.

TArgul-Ocnei, II, 226, 228, 234,244.

Tariverdi, II, 333, 356.Tarnita, 19, 20, 21.TArsor, 251, 254.TazlAu, II, 136.Techirghiol, II, 359.

T.

Tiblinesti, II, 191. TintAreni, 43.Tiganca, II, 203. Tintea, 261, 262.TigAnesti, 359, 373.

Tecuciu, 416; II, 217, 219, 220,266.

Teius, 186.Teleorman, 151.'I'ismana, 34.Titu, 181, 204, 206, 223.Topal, II, 321.Toplita, II, 256.Topola, II, 256.Topolnita (localitAti), 11, 12; II,

256.Topra-hisar, II, 365.Traian, II, 342.Tulcea, II, 295, 300, 302, 303,

819, 322, 323, 327, 334, 350.Turbap, 364, 381.Turnul-MAgurele, 154, 155, 157,

246.Turnul--Rosu, 85, 109, 138.Turnul-Severin, 942.Turtucaia, 226; II, 337, 343, 355.Tutana, 163.

TArgul-Cucului, II,TArgul-Frumos, II,Targul-Jiiului, 18,

107.58,

27,75,

32, 36,

394 TABLA ALFABETICA A LOCALITXTILOR

Zimnicea, 152, 157.

Ungureni, 383. Urlati, 281.Urechesti, 427, 428, 429. Urziceni, 405.Uriceni, II, 37.

VAcAresti, 210.\Went 36, 45.Vadul-lui-VodA, II, 375.Valea CAlugAreascl, 423, 425.Valea Dragului, 237.VAlenii-de-Munte, 200, 247, 258,

278, 281, 287, 288, 289, 290,292, 294, 295, 296, 305, .306;II, 257.

VAnAtori, 22.Vfinjul-Mare, 22.Viinjulet, 22.VAritsti, 235, 237, 360.VAratec, II, 121, 123.VArciorova, 8, 14, 15.Willi, 69.

VArtop, 41.Vasluiu, H, 187, 192, 193.Velicioaia, 383.Verbila, 299.Veresti, II, 10.Vetrisoaia, II, 204.Viasu, 22, 23.Vidin, 3, 11, 57, 61, 63.Vidra, 234; II, 273.Vieros, 145.Viforitta, 202, 203.Visterna, II, 329.VIAdeni, II, 33.VIAduleni, 44.Vorniceni, II, 254.

Z.

ZIAtArei, 86.

TABLA DE MATERIl

TABLA DE MA IERII

MOLDOVADOROHOIUL. Pag.

1. Spre Dorohoiu 5

BOTOSANII.

In preajma Botosanilor 9Spre Botosani ...... . 15

Botosanii 17

Alte imprejurimi botosinene : Burdujenii. Plopenii 28Spre Hirliu 35

LU. SUCEAVA (AZI : BAIA).

Folticenii 43Slatina. Rica Ministirile sucevene . 46Ministirea Pobrata. Dolhestii 54

4 Baia 595. Pascanii 67

IV. 1A$UL.

Prin Tinutul Iasilor 71Spre Cotnari 73Spre Tirgul-Frumos 75La un vechiu amp de lupti 1 Sculenii , 78Ministirile de lingi Iasi 94lasul 92Biserica de la Copou 104Ministirea lui Aron-Vodi 107

9, La Biirnova . 111

398 TARLA b MATERFI

V. NEAMTUL.

1. Piatra2. Viratecul. Agapia. Mánistirea $i Cetatea Neamtului .3. Ministirea Horaita4. Ministirea Tazliului

Pag.

.117121133136

5. Ministirea Secu Durául. Pe Ceabliu. In valea Bistritei 1406 Rizboienii 1577. Pe Bistrita, in pluti 162

VI. ROMANUL.

1. Romanul 1732. Scheia. Mircesti . 179

VII. VA.SLUIUL.

1 Negrestii 187

2. Scinteia 191

3. Vasluiul 1924. Dobrovitul 194

VIII. FALCIIUL.

I. Husul 2002. De la Hu.si la Filciiu . . 201

IX TUTOVA.

1. Birladul 2072. Privelisti tutovene . 2093. Mánistirea Adam . . 212

X TECUCIUL.

1. Sate tecucene 2182. Tecuciul 220

XI BACAUL.

1. Spre Baciu 2212. Baciul 2223. Tirgul-Ocnei 2264. Slinieul - 2345. De la Slinic la Palanca 2386. De la Moinesti la Baciu a 2437. Casinul. De la Casin la Agiud 2468. Dincolo de munte, in Secuime 253

TAMA DE MATERII 304

XII. PUTNA.Pag.

Focsanii 263A giudul 266Odobestii i Miera 267Vizantea i Soveja . . 272Schituri.% Cotestii, Dilltiutii 277Din Vrancea 292

X.' II. COVURLUIUL.

1. Galatii 287

DOBROGEAL TULCEA.

Spre Tulcea 295De la Briila la Mecin pe Dunirea inghetati 304Spre Sulina 313In susul Dunirii 316De la Tulcea la Constanta 322

U. CONSTANTA

Tropaeum Traiani. Silistra. Turtucaia. Mangalia . 337

Cernavoda 344

3 Constanta 346Pe drumuri dobrogene 352

La Histria 356in Tara Turceasci a noasträ. Mangalia Techirghiol, Lacul

Impiratului 359

DUROSTORIJL.

1. Silistra 367

IV. ADAUS : PRIVIRI V 1N MOLDOVA INCA NELISERA.

1. Pe Nistru 371

2 La Dunire 376

TABLA 1LUSTRATIILOR

TABLA ILUSTRATIll OR

MOLDOVA Pag.

Biserica Sf. Nicolae, Dorohoiu 6Biserica Sf. Nicolae din Popäuti, Botosani 22Biserica din Burdujeni. Clopotnita . . 30Biserica ministirii Cowla, Inainte de restaurare 36Discuri smiltuite din secolul al XV-lea 38Biserica Sf. Dimitrie din Hirlau . 40Biserica manistirii Pobrata . 54Biserica m'anistirii Galata, lasi 84Cetituia (Iasi). Clopotnita . 86Biserica Aron-Vodá, Iasi (Aroneanu) 108

Biserica Birnova, jud. Iasi 110

Biserica Sf, loan din Piatra . 122Bisericani, Neamt 154Biserica din Doljesti, Roman 178Biserica din Borzesti, Bacau 226Biserica din Tazliti, Bacau . . 244Clopotnita manistirii Casin, Baciu 248Biserica Precista, Galati . . 290

DOBROGEAHarsova. Ruinele . . . 338Mon umentul Adam-Clisi . 340

FAMILIA IPSILANTIION IPSILANTI

I

I I

ANTON CONSTANTIN MANOIL

I

I I I I

THEODORA SMARANDA ION CASANDRA... $tefan Racovitil V. V. = G. Moruzi = Smaranda Mamona = Dlamandi Razu

I

I I I

MANOLACHI ALEXANDRU V. V. SMARANDA= Ecaterina Moruzi =. D. Racovitil

I

I I I

DUM1TRU CONSTANTIN V. V. RALURai& Callimaki Al. ManoElisabeta Vacirescu

I

I I I I I I I I I

ALEXANDRU NICOLAE DUMITRU GRIGORE ION GHEORGHE MARIA ELENA ECATERINAEteristul = Eraclia = Maria Al. Schina Al. Negri = Gavril

Scanavi Moruzi Catacaz

I I

GRIGORE SOFIA= Elena Sina .= C-te de Roma

I I II I

TEODOR MANUEL IF1GENIA HERACLIE=. Smaranda Galati Albert V. Pappenheim = Print Hohenlohe-Schillingfilrst

FAMILIA MORUZI

Adam Moruzi.. files lui P. Nicusi Mamona

I

I II I

Smaranda Gheorghe Dimitrie Antioh.. Iacovachi Rizo m. Smaranda C. Ipsilanti = Sultana Mavrocordat

I I

Dimitrie Alexandru= Maria Negri = Pulheria Rosetti

= Smaranda Bals

1 11 I

I

LUXANDRA CONSTANTIN V. V. Alexandru Ion= Scarlat Vocli Ghica = Smaranda = o Sutu = Elena Ghica

Sulgearoglu

I

Panait= Aglae Plagino

Dumitru (Cneazul) In Grecia

1

1 I

I I

Constantin Constan tin Alexandru... Pulcheria Cantacuzino = Adela Sturza

i 1

= Catrina Sturza

I I I

Alexandru Dumitru Sebastian MariaScriitorul = Ghica = Al. Cuza

= Ion Briteanu

I I I I

Ruxandra Ralit Sultana Anastasie= I. Callimaki = Caliarhi ... Scarlat = Arghiropol

Ralo... C. Caradja

beizadea

I I I

Caterina ALEXANDRU V. V. Dimitrie... Zoe Rosetti = o Stitt

1

Sturza

I II I I

Smaranda Eufrosina Constantin Dimitrie Nicolae.. AI. Mavrocordat ... Plagino .., Ralu Mavrocordat = Sevastia Geraki logodit Cu Rai& Sutu

FAMILIA CALLIMAKI

I

Nicolae

1

Ion

I

I I I I

GRIGORE V. V. ALEXANDRU V. V. SEVASTIA MARIAElena Elena Ghica Gr. Vlasto = Alexandra VodiMavrocordat Mihai VodA Mavrocordat

I 1

Sutu

I

SMARANDAAlex. VonHangerli

Ion.. Zoe Sturza= Ruxanda Catargi

I I

1I I I I I I

Alexandra Ralu Eufrosina Grigore Alexandra 4 fete Teodor... Eufrosina C. Palladi == N. Papadopol ... de Breuil ... Rusanoff Bala Zeneide

Cantacuzino Sutu Moruzi

1

PersaniFetala

Scarlat -I-1

Callimaki de azi

I II I I I I

Ralu Maria Ion SCARLAT V. V. RAW EUFROSINA Ion AlexandraMihal = Grigore + Ruxanda .=. Const. Vodii ... Alex, Vocli Ruxanda Elena ConachiCantacuzino Sturza Mavroyeni !psi!anti Sutu Moruzi = Maria Cuza

Vasile Ca!maulArvunia

I

I

iau nume ITeodor

el de CallimakiI I I I I

Gavril ION V. V. Maria Paraschiva DimitrieMitropolit = Raluca L Ursulet Andronachi = Maria Sturza

Hrisoscoleu Gh. Canano

FAMILIA CARADJA Constantincca. 1560

I

I I I

Costea Dimitrie Cocona

I

= Scarlat Beglici1

I I I I

alti 5 copii Constantin RUXANDA

1

=3 fete

Alexandru Vod.i CoconulNicolae Mavrocordat

I I I 1 I

Gheorgh e Mihai Stefan Scarlat Dumitru Casandra= Roxana Vatazi = Zamfira

I 1

Rosetti1

I I INicolae Constantin Zoe

= Casandra = Zamfira SutuVlasto

I

I I I

Constantin N1COLAE V. V. Gheorghe= Rana Ghica = Tarsita ....

1 ,

I I I II 1 1 1 1 I

Ion Gheorghe Constantin ? O 11 11 gi 2=I 't z cn tlf tri >NIr." ' 3 E. 2 .. 'F', r,'

= Ralf'Moruzi gm

11

11

9.1 e"II PP'13" 1. nI

o 0. 9...1 3 11 50"

I I I I IP::1 Itg <I. a. ;> o P

Gheorghe Constantin ROXANA Smaranda= Mihai ll Vodi

1 n P., 24 el wo = ESmaranda Elena

Ralu= Gheorghe C. Vlahutzi 8 0 Li* .. e

a 3 cry

E. o o rt 2Rosetti Tabacopol Sutu Arghiropol o o o ...

1 1I.a.

-rim 0 c'ee

Ramura Costea Ramura Constantin ev. ... *. on0,

I I I I

lacob Scarlat 2 fete Teodor

1

I I

1acob Gheorghe 2 fete

I I I I

Constantin ION V. V. Scarlat Elena= Elena = EnAchiti

Scanavi Viicfirescu

FAMILIA SUTU

Diamantaki

I

I IConstantin Dumitru

= Maria Rosetti = Constanta Caradja

Alexandru Nicolae MIHAI V. V. Enacachi= Tarsita Mavrocordat = Ana Hrisoscoleu Sevastia Callimaki

I

6 fete

I I I

Nicolae Scarlat DumitruEcaterina Nadia ElisaCantacuzino Cantac. Krupenski

I i I I I

Ion Gheorghe Constantin Grigore 3 fete= Ecaterina = Sofia Moruzi Ecaterina Sutil

Obrescov Elena Shirza Milfiiilescu Paparigopol 4..c5In Grecia Zografi .i,

I I I I I I I I

Grigore Ion Ralt1 Elena Constantin MIHAI V. V. Nicolae 3 feteEcaterina Elena = Oh. Emanuel Ruxanda Ruxanda Alexandrina FlorescuMavroyeni Sutu Meitani Baleanu Racoviti Caradja Nenchilescu Vladescu

I

Skina

I I

I I I I I I I I IIon ALEXANDRU V. V. Gheorghe Alexandru Grigore Ion Ralti Maria Anastasia

Eufrosina Callimaki = Ecaterina = Maria = Safta Alex. = lacob Grigore

1

Mavrocordat Lapati Dudescu

I

Mano Arghiropol Bileanu

MON1TORUL OFICIAL SI1MPRIMERIILE STATULU11MPFUMERIA NATIONALA

BUCCRESTI

AqezArnAntut tipografic,Datina Romaneasce

Välenii-de-Munte(Pratiova)