ROLUL INSPECTORULUI DE SECURITATE ÎN CADRUL UNEI COMPANII MULTINATIONALE DE PAZA SI

SECURITATE

1

CUPRINS

Capitolul I – Aspecte teoretice asupra rolului Inspectorului de Securitate ..........................31. Introducere .......................................................................................................... .....................32. Managementul – scurt istoric.....................................................................................................33. Rolurile unui inspector ..............................................................................................................5

Capitolul II – Organizare si atribute ale managementului in cadrul companiei Securitas Romania ........................................................................................................................................61. Scurta prezentare .....................................................................................................................62. Securitas in Romania .................................................................................................................73. Clasificarea managementului in cadrul companiei......... ...........................................................84. Organigrama companiei .............................................................................................................9

Capitolul III – Activitatea desfasurata in cadrul Companiei Securitas Services Romania ......................................................................................................................................................101. Anuntul pentru angajare ................................................................................................. ...... 112. Recrutarea si selectia de personal ............................................................................................113. Angajarea personalului selectat ...............................................................................................114. Programul de lucru si Planificarea serviciului..........................................................................125. Activitatea in cadrul unui obiectiv ..........................................................................................126. Pontarea angajatilor ................................................................................................................12

Propuneri in vederea imbunatatirii rolului Inspectorului de Securitate.............................13Surse bibliografice ......................................................................................................................15

2

Capitolul I – Aspecte teoretice asupra rolului Inspectorului de Securitate (in cadul unei organizatii)

1. Introducere

In zilele noastre managementul implică un mare număr de abilităţi şi orientări, printre acestea se pot astfel enumera abilităţi legate de statistică, utilizarea tehnologiei informaţiei, contabilitate şi matematică chiar. Managementul pune accent pe rezolvarea raţională a problemelor şi pe gândirea logică, dar cum managementul implică în mod necesar oameni, este de o mare importanţă deţinerea de abilităţi interpersonale, detinerea abilitatii de a lucra cu indivizii, si de aici munca in echipa. Pentru a avea succes, un inspector trebuie să îndeplinească mai multe roluri şi funcţii si asta se doreste a se trasa in linii mari in cadrul acestui proiect.Competenţa de informare, doarece vom discuta cu precadere despre acest aspect al managementului, a fost definită ca abilitatea de a recunoaşte nevoia de informaţii şi capacitatea de a identifica, localiza, evalua, organiza, utiliza si comunica informaţiile în mod eficient, atât pentru a rezolva probleme in cadrul unei companii/firme cat şi pentru a învăţa pe parcursul întregii vieţi.Competenta informaţionala prevede cunoştinţele si abilitati necesare pentru a interacţiona în mod eficient cu informaţii şi aceste abilităţi au fost identificate de către diferite organisme şi instituţii, ca parte a competenţelor de bază în culturile corporative si nu numai.

2. Managementul – scurt istoric

Domeniul managementului se intersectează cu un număr mare de discipline: ştiinţe sociale, logică, filozofie, matematică, tehnologie informatică, relaţii internaţionale, lingvistică şi cultură. Pentru a fi bine pregătit, viitorul inspector are nevoie de un bagaj bogat de cunoştinţe din domenii variate precum cele amintite şi de abilităţi care să îi permită să îndeplinească o serie de funcţii; toate acestea îl vor ajuta să îşi îmbunătăţească din punct de vedere calitativ deciziile şi intreaga activitate. Managementul modern implică un mare număr de abilităţi şi orientări, dintre care multe presupun abilităţi legate de statistică, utilizarea tehnologiei informaţiei, contabilitate şi matematică. Managementul pune accent pe rezolvare raţională a problemelor şi pe gândire logică. Cum managementul implică în mod necesar oameni, este de o mare importanţă deţinerea de abilităţi interpersonale, abilitatea de a lucra cu oamenii, munca in echipa. Un inspector de succes trebuie să îndeplinească asfel mai multe roluri şi atributii.Max Weber, sociolog si economist german, a urmărit evoluţia organizaţiilor de la conducerea despotică până la birocraţiile moderne. Organizaţiile, administrate iniţial de către clasele favorizate, ai căror membri se bucurau de legături familiale avantajoase, au ajuns să fie conduse de un grup de oameni care se bazau pe competenţele lor în rezolvarea problemelor. Majoritatea organizaţiilor occidentale funcţionau, la începutul secolului al XX-lea, ca birocraţii raţionale. Noţiunile referitoare la management au început să se dezvolte şi au devenit subiecte de cercetare abia în anii 1900. Şcoala raţională de gândire managerială a apărut în primele decenii ale secolului al XX-lea şi a fost condusă de francezul Henri Fayol, care în 1916 a publicat „Managementul general şi industrial”. H. Fayol privea managementul ca pe un sistem raţional şi considera că în orice afacere este nevoie ca activităţile, fie ele comerciale, financiare, contabile, tehnice etc. să fie conduse pe baza unor principii elementare ale managementului.Cele 14 principii ale managementului enunţate de Fayol sunt urmatoarele:1. Diviziunea muncii. Specializarea angajaţilor (muncitori şi membri ai conducerii), pentru a eficientiza şi a îmbunătăţi rezultatele.2. Autoritate şi responsabilitate. Dreptul de a da ordine şi puterea de a pretinde supunere.

3

3. Disciplină. Gradul în care angajaţii sunt supuşi, îşi dau silinţa, îşi consumă energia şi modul în care se comportă sunt influenţate de cei care îi conduc.4. Unitatea decizională. Nici o persoană nu trebuie să aibă mai mult de un şef.5. Unitatea direcţiei. O organizaţie trebuie să aibă un singur plan de atingere a obiectivelor (dezvoltarea principiului unităţii decizonale).6. Subordonarea intereselor individuale interesului general. Preocuparea faţă de organizaţie este mai importantă decât preocupările individuale.7. Plata. Asigurarea compensaţiilor in mod corect şi satisfăcător pentru toţi, recompensandu-se asfel competenţele.8. Centralizare. Consolidarea funcţiilor manageriale în acord cu circumstanţele din mediul înconjurător al organizaţiei.9. Ierarhie. Liniile de autoritate trebuie să fie clar definite dinspre vârful către baza organizaţiei.10. Ordine. Oamenii şi materialele trebuie să se afle în locul potrivit la momentul potrivit, iar oamenii trebuie să ocupe postul care li se potriveşte cel mai bine.11. Echitate. Loialitatea angajaţilor trebuie să fie încurajată prin tratamentul just, corect şi prin bunătate.12. Stabilitate. Părăsirea organizaţiei de către un număr mare de angajaţi este deopotrivă cauza şi efectul ineficienţei; organizaţiile bune sunt cele care au conduceri stabile.13. Iniţiativă. Necesitatea creării unui plan şi asigurării succesului acestuia şi oferirea oportunităţii subordonaţilor de a-l realiza.14. Esprit de corps. Comunicarea orală trebuie folosită pentru a asigura coeziunea echipelor.Aceste principii ale lui Fayol au fost, fara niciun fel de indoiala, utile în mediul industrial al momentului respectiv. În prezent insa multe par depasite, în ciuda faptului că unele dintre ele îşi dovedesc încă aplicabilitatea, chiar in zilele noatre, in aceasta societate caracterizata printr-un tumult de informatie.Apariţia computerelor şi progresele impresionante în domeniul sistemelor informaţionale şi în telecomunicaţii au facut ca managerii si inspectorii sa fie obligati să abordeze un stil managerial orientat din ce in ce mai accentuat către tehnologie. In acest sens scoala situaţională este o încercare de a sublinia aceasta importanţa a flexibilităţii managementului în funcţie de un număr cât mai mare de situaţii de muncă, insa nu spune inspectorilor cum să acţioneze pentru a fi cât mai eficace. Se pare că există o serie de acţiuni manageriale aplicabile aproape oricărei situaţii (ascultarea, acordarea de importanţă oamenilor, utilizarea tuturor resurselor), în timp ce alte acţiuni sunt specifice unor situaţii unice. În opinia specialiştilor români în acest domeniu al managementului (Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Eugen Burduş) funcţiile sunt următoarele: planificare, organizare, coordonare, antrenare şi control-reglare.Dupa Henry Mintzberg, profesor academic de renume international si autor al mai multor publicatii de business si management, rolurile unui inspectorsunt urmatoarele:

4

3. ROLURILE INSPECTORULUI DE SECURITATE :

Sursa: Mintzberg, Henry – The Nature of Managerial Work, New York, Harper &Row

Dupa Mintzberg, rolurile impersonale sunt:Lider - Mintzberg consideră că leadership-ul reprezintă un rol foarte important al managerului. Ca si lider, inspectorul încearcă să îşi motiveze subalternii devenindu-le mentor, ajutându-i în rezolvarea problemelor şi integrând nevoile indivizilor cu obiectivele organizaţiei în aşa fel încât să le asigure satisfacerea. Inspectorul foloseşte asfel puterea pe care i-o conferă poziţia, competenţa şi caracterul său pentru a-i influenţa pe oameni să lucreze împreună pentru binele companiei. Liant - Rolul de liant se referă la acţiunea managerului de a menţine relaţii de cooperare cu oameni dar şi cu structuri din afara unităţii organizatorice pe care o conduce. Reprezentare - Această activitate este centrată pe calitatea de simbol care i se atribuie managerului. In foarte multe situaţii inspectorul este solicitat să reprezinte entitatea organizatorică pe care o conduce: şedinţe, ţinerea unui discurs cu ocazia pensionării unui angajat, participarea la o serbare organizată de companie etc. Chiar dacă acest rol nu este foarte important în procesele de schimbare şi dezvoltare organizaţională, el este critic pentru funcţionarea în bune condiţii a organizaţiei, in sensul crearii unui climat favorizant. Inspectorul acţionează si ca un dispecer al informaţiilor din cadrul organizaţiilor. Mintzberg împarte acest rol în trei domenii:Monitorizare – inspectorul este cel care trebuie sa decida ce informatii trebuie retinute si folosite si care trebuie ignorate. In cazul in care nu ezista o foarte buna gestionare a asaltului de informatii (ce pot proveni din rapoarte, telefoane, zvonuri, bârfe, analize şi minute ale şedinţelor, corespondenţă, reviste de specialitate, mass media, întâlniri diverse) se pot lua decizii inadecvate care duc doar la piedere de timp pretios. Diseminare - Inspectorul transmite informaţii (fapte sau opinii) din interiorul sau din afara organizaţiei, atât de sus în jos cât şi de jos în sus în cadrul organizaţiei. Dacă inspectorul nu îşi îndeplineşte acest rol, subordonaţii nu înţeleg către ce se îndreaptă organizaţia iar superiorii risca sa nu afle care sunt preocupările şi opiniile angajaţilor.Purtător de cuvânt - În acest rol inspectorul furnizează informaţii în afara organizaţiei, în mediul acesteia.

Roluri interpersonale

1.Reprezentare2.Lider3.Liant

Roluri informationale

1.Monitorizare2.Diseminare3.Purtator de cuvant

Roluri decizionale

1.Intreprinzator2.Rezolvare crize3.Alocare resurse

Rolurile Inspectorului de Securitate

5

O foarte importantă activitate managerială este luarea deciziilor. Mintzberg identifică patru roluri în această categorie:Întreprinzător – Ca si intreprinzator un inspectortrebuie să identifice oportunităţile şi să ia deciziile cele mai bune in situatii care presupun schimbări. De exemplu, dacă inspectorul trebuie să demareze un nou proiect, el poate sa decida acordarea responsabilitatii pentru o parte a proiectului unei alte persoane.Rezolvare crize - În orice organizaţie pot sa apara evenimente neprevăzute care pot sa duca la situatii de criza. În aceste momente critice inspectorul trebuie să stie să acţioneze. Intrucat este aproape imposibilă anticiparea eventualelor dereglări (incendiile, pierderea clienţilor, grevele), inspectorul trebuie să îşi stabilească direcţiile de actiune în situaţiile de criză.Alocare resurse - Alocarea de resurse reprezintă practic baza puterii manageriale, deoarece această activitate implică alocarea de bani, timp, echipament, forţă de muncă şi spaţiu. Rolul managerilor este, din aceasta postura, acela de a lua decizii în legătură cu utilizarea timpului, autorizarea acţiunilor, stabilirea manierei de alocare şi utilizare a resurselor.

Capitolul II – Organizare si atribute ale managementului in cadrul companiei Securitas Romania

1. SCURTA PREZENTARE

Organizatia pe care se doreste a se exemplifica subiectul abordad este o companie mutinationala, apartinatoare sectorului privat, de dimensiuni mari, existenta in Romania inca din anul 1994, insa ne vom raporta cu precadere la filiala din Timisora. Scurt istoric1994 – International CPI Security – incepe operarea cu servicii de paza1996 – Mondo Sprint – isi incepe functionarea cu servicii de instalare, monitorizare si service la sisteme de securitate  2001 – CPI Security Group – incepe furnizarea de servicii de instruire si consultanta in securitate2005 – ca rezultat al reorganizarii,serviciile de paza sunt transferate catre CPI Security Group 2006 – ca rezultat al reorganizarii, serviciile pentru sisteme de securitate sunt transferate catre CPI Security Group 2007 – mai – Securitas AB achizitioneaza 55% din actiunile CPI Security Group 2007 – iulie – Numele companiei este schimbat in Securitas Security Services2008 - iulie - Noua denumire - Securitas Services Romania2009 - ianuarie - Securitas AB devine unic actionar al Securitas Services RomaniaSecuritas Group este lider in domeniul securitatii private cu aproximativ 240.000 angajati in 40 de tari din America de Nord si de Sud, Europa si Asia. Compania are in vedere furnizarea solutiilor de securitate particularizate cu nevoile individuale ale fiecarui client iar cheia succesului si piatra de temelie in filozofia acestei afacerii o constituie experienta.

6

Oferta de servicii de securitate e constituita din:  - paza specializata;- serviciile mobile;- monitorizarea;- consultanta, investigatii si managementul numerarului.

2. SECURITAS IN ROMANIA

Liderul mondial în servicii de securitate, Securitas AB, si-a lansat oficial operatiunile în Romania, prin intermediul companiei sale locale, Securitas Security Services. Securitas Services Romania a fost infiintata in urma achizitionarii de catre Securitas AB a unui pachet de 55% din actiunile companiei romanesti CPI Security Group, unul dintre primii trei jucatori pe piata romaneasca a serviciilor de securitate, toti cu cote de piata intre 6 si 7%. Compania are sediul central in Bucuresti, 11 filiale locale (Bacau, Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea , Pitesti, Ploiesti si Timisoara) si peste 3.500 de angajati.Cele trei valori fundamentale ale Securitas sunt: Integritate, Vigilenta, Solicitudine. In Timisoara firma se gaseste pe Str Liviu Rebreanu nr. 30, etaj 3, camera 22 si compania se mandreste cu un sediu nou, inaugurat pe 10 noiembrie 2009. La inaugurare au fost prezenti domnul Constantin Iordache - Director General, domnul Tiberiu Rubnicu – Manager Departamentul Factori de Risc, colegi ai Departamentului Area Vest,  precum si reprezentanti ai partenerilor Securitas.

Sigla companiei este:

7

Site-ul firmei este foarte bine organizat si mereu actualizat: http://www.securitas.com

O rubrica foarte interesanta a site-ului este Lista de Stiri:

Site-ul contine de asemenea datele de contact:

Telefon / Fax: 0256 270 248 E-mail: office.timisoara@securitas.com.ro

3. CLASIFICAREA MANAGEMENTULUI IN CADRUL COMPANIEI

Din punct de vedere al managementului se poate vorbi despre :

Managementul de nivel superior siManagementul de nivel mediu şi inferior

8

4. ORGANIGRAMA COMPANIEI

Vizualizarea structurii organizatorice a companiei se asigură de organigramă. Ca reprezentare grafică a structurii organizatorice, organigrama ilustrează toate componentele structurale – de la post la relaţiile organizatorice. Organigrama este de tip piramidal, ordonată de sus în jos si se elaborează folosindu-se ca principale forme geometrice, dreptunghiurile şi liniile, orizontale şi verticale:

9

La nivelul filialei din Timisoara exista urmatoarea organigrama:

Inspectorul este o persoana cu o buna viziune , orientat spre angajati, care isi gestioneaza foarte bine resursele. Detine abilităţi organizaţionale cum ar fi: comunicare, lucru în echipă şi conducerea acesteia, coaching,organizare si relaţionare dar si abilităţi de eficacitate personală: iniţiativă,motivaţie, învăţare, autocontrol, autocritică, optimism, creativitate, integritate si gestiune a emoţiilor si a stresului.

Prin functia ocupata, el este cel care primeste informatiile de tot tipul, le prelucreaza si asigura o buna gestionare si predare a acestora in randul angajatilor si printre diversii colaboratori. Informatia este primita pe mai multe cai: telefonic, pe adresa de e-mail, prin corespondenta postala si chiar pe cale orala. De foarte multe ori aceasta informatie o primeste secretara, care ulterior o preda managerului si inspectorului, doarece acestora le revine atributia de a o analiza si a o distribui.

Activitatea inspectorului poate fi impartita in activitate in raport cu angajatii (in aceste sens urmareste indrumarile interne si externe, in special verifica situatia angajatilor) si activitatea in raport cu diversii colaboratori (Marfin Bank,Schenker Romtrans,Lidl, Departamentul HR, Politia etc). El este insarcinat cu mentinerea relatiilor cu clientii in vederea obtinerii unui serviciu optim. Trebuie sa gaseasca solutii de securitate pentru clienti care se folosesc de toate produsele si serviciile Securitas .In ceea ce priveste angajatii,inspectorul primeste diverse noi dispozitii de la conducere sau de la colaboratori si prin intermediul sefilor de obiective aceste noi informatii ajung la angajati (noile dispozitii pot face referire la implementarea unui nou post in dispozitive, preluarea unor noi sarcini, informatii privind salarizarea si bonificarea, concediile de odihna sau medicale, etc).

Desi informatia in management si managementul informatiei sunt notiuni diferite ( informatia in management se refera la natura informatiei si managementul informatiei se refera la folosirea/prelucrarea informatiei) ambele sunt la fel de importante si se regasesc in activitatea de zi cu zi a inspectorului. Este pus in situatii de a lua decizii cu scopul de a imbunatatii activitatea in zona sa de lucru,aceasta zona fiind impartita pe doua judete ( Caras Severin si Timis ) mai concret in 7 localitati si trebuie asfel sa planifice si sa monotorizeze informatiile de tot tipul.

10

Observam ca informatia trebuie atent filtrata pentru a se determina care este informatia necesara (aceasta presupune colectare, stocare si analizare in prealabil) si trebuie neaparat asigurata difuzarea mai departe printre angajati si colaboratori.

Capitolul III .Activitatea desfasurata in cadrul Companiei Securitas

Organizarea are doua componente majore: procesele de munca si structurile de organizare.Corespunzator acestor componente,organizarea imbraca doua forme principale:orgnizarea procesuala si organizarea structurala.

Organizarea procesuala se concretizeaza in definirea fiecarui post de lucru ,in elaborarea fisei postului precum si in elaborarea instructiunilor de lucru specifice fiecarui post.Activitatea prestata in cadrul companiei Securitas a cuprins actiuni incepand de la publicarea anuntului cu locurile vacante pentru Agenti de securitate ,in zona alocata ,pana la planificarea si organizarea in serviciu a agentilor .

1. ANUNTUL PENTRU ANGAJARE

Se publica in ziarul local ,in vederea selectarii de personal pentru obiectivele in care sunt locuri disponibile, adica locuri vacante .In anunt se specifica functia sau functiile pentru care se organizeaza interviurile, calificarea sau indeplinirea anumitor criterii care pot fi obligatorii sau nu si oferirea de anumite sporuri din partea companiei.

2. RECRUTAREA SI SELECTIA DE PERSONAL

In urma vizualizarii anuntului in ziarul local ,cei interesati ne contacteaza la numarul de telefon postat in anunt, in urma caruia sunt programati la interviu in zilele de Marti si Joi , intre orele 10 -12 .Am stabilit doar 2 zile pe saptamana si intervalul de 2 ore ,pentru a nu perturba desfasurarea activitatii in cadrul firmei .In urma interviului sunt selectate persoanele care corespund criteriilor solicitate de catre beneficiar si care sa corespunda politicii de angajare a companiei.

3. ANGAJAREA PERSONALULUI SELECTAT

Persoanele selectate sunt chemate la sediul firmei pentru intocmirea dosarului de angajare, moment in care trebuie sa prezinte si un set de acte .Dupa verificarea documentelor urmeaza semnarea contractului de munca si complectarea formularelor din dosarul de angajare.Dupa finalizarea procesului de angajare urmeaza predarea echipamentului de lucru ( tinuta ) si instruirea inainte de intrarea in serviciu , cu prezentarea consemnului general al postului.

11

4. PROGRAMUL DE LUCRU SI PLANIFICAREA SERVICIULUI

Dupa incheierea procesului de angajare ,angajatului i se prezinta programul de lucru pentru luna in curs ,in cadrul obiectivului in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea. Acestuia i se prezinta totodata si consemnul particular al postului , cu atributiunile ,sarcinile si procedurile specifice postului.

Programul de lucru pentru angajatii cu norma intreaga ,este de 40 de ore / saptamana, 8 ore / zi.

5. ACTIVITATEA IN CADRUL UNUI OBIECTIV

Activitatea din obiectiv consta in aplicarea si respectarea procedurilor solicitate de catre beneficiar .Pentru imbunatatirea activitatii de paza acestea pot fi adaptate si modificate ; aceste proceduri sunt in conformitate cu normele legale in vigoare .In unele cazuri activitatea este coordonata de catre un Sef de Obiectiv sau de catre un Sef de Tura care asigura continuitatea serviciului

Activitatea in obiectiv, reprezinta si asumarea unor atributiuni si sarcini ca de exemplu: cunoasterea si respectarea regulilor de folosire a echipamentelor din dotare,capacitatea de implementare,capacitatea de rezolvare eficienta a problemelor ,asumarea responsabilitatilor, capacitatea de autoperfectionare, capacitatea de a lucra singur sau in echipa, disciplina, etc .

6. PONTAREA ANGAJATILOR

In urma activitatii din obiectiv se intocmeste un pontaj la fiecare sfarsit de luna,situatie care se centralizeaza la nivel de Punct de lucru pentru toate obiectivele aferente zonei.In pontaj sunt diferentiate orele lucrate pe timp de zi de cele lucrate pe timp de noapte fiind evidentiate atat Concediile Medicale ,cele de Odihna cat si Incetarile de activitate si concediile de Evenimente ( casatorie, nastere, deces ).

Dupa intocmirea pontajelor se realizeaza si un centralizator cu numarul total de ore din obiectiv care se trimite spre verificarea,semnarea si stampilarea de catre beneficiar pentru a se putea intocmi si facturile de catre departamentul de facturare pentru serviciile de paza si securitate prestate in obiectivul respectiv .

12

PROPUNERI IN VEDEREA IMBUNATATIRII ROLULUI INSPECTORULUI DE SECURITATE

În management, accentul nu mai cade in zilele noastre doar pe eficienţă, ci si pe nevoile şi sentimentele angajatilor şi pe impactul relaţiilor sociale asupra grupurilor. Se acorda o foarte mare atentie muncii în echipă, construirii de echipe, precum şi individului in sine.Accentul cade astfel pe un stil managerial participativ, munca în echipă, dinamica grupului, motivare şi comunicare si aceste teluri pot fi atinse doar printr-o foarte buna gestionare si difuzare a informatiei.

Inspectorul trebuie să privească organizaţia ca pe un sistem, un sistem deschis care interacţionează cu mediul şi care este alcătuit din subsisteme interne legate între ele (subsistemul tehnic, subsistemul social, subsistemul administrativ).

O prima masura privind imbunatatirea activitatii inspectorului , in special in ceea ce priveste distribuirea informatiei este implicarea directa .Inspectorul trebuie sa adopte urmatorul comportament faţă de membrii grupului:1.       sa fie personal interesat de reuşitele fiecărei persoane2.       sa fie mândru de ceea ce se realizeaza 3.       sa ajute grupul in stabilirea unor repere si unor conditii de munca4.       sa acorde feedback privind performanţele si sa afiseze la vedere aceste rezultate.

Foarte important este si faptul ca angajatii sa fie consultati in diverse situatii care prevad o operare a unei schimbari; acest lucru nu poate fi decat foarte constructiv. Se dezvolta asfel un sentiment de încredere iar activitatea se va desfasura pasnic. Aceste consultari pot fi efectuate in cadrul unor sesiuni de comunicari realizate sub forma unor discutii libere, cel putin cu subordonatii directi : sefii de obiective, sef tura si agenti securitate.

Implementarea unor cursuri de training al angajatiilor, in conformitate cu prevederile departamentului de resurse umane, si indrumarea interna pot fi de asemenea cu bune rezultate pentru companie.

Tot din perspectiva informationala ,inspectorul trebuie sa dea mereu dovada de hotarare. El trebuie sa fie mereu dispus sa ia decizi dificile intr-un timp foarte scurt si sa ia atitudine imediat daca este necesar in limita informatiilor primite. Nehotararea, nelinistea sau neputinta pot fi transmise celorlalti chiar si atunci cand nu dorim acest lucru deoarece absenta intentiei comunicative nu anuleaza comunicarea.

Transmiterea informatiei este nemijlocit legata de comunicare. Orice comunicare aduce negresit informatie, pentru ca a comunica inseamna si a informa. Dar comunicarea nu poate fi doar o modalitate de informare, un simplu schimb de informatii; ea este un proces mult mai complex care presupune pe langa informatie si intelegerea acelei informatii si a cadrului relational care sa-i ghideze si sa-i fixeze semnificatia. Astfel inspectorul trebuie sa vorbeasca pe intelesul tuturor si chiar sa accepte a i se adresa intrebari in cazul in care exista lucruri care au ramas neintelese. Este foarte important sa se asigure ca totul s-a inteles pentru a se evita situatii neplacute, ce pot decurge dintr-o informatie data eronat.

Un alt atu al unui bun inspector este comunicarea orala (atat cea interna cat si cea externa) prin care se urmareste atat receptarea corecta a mesajului de catre cei care il asculta cat si folosirea celor mai bune argumente prin explicatii sau analogii.

In comunicarea orala inspectorul nostru trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:- sa tina cont de obiectivul comunicarii si sa il explice pe intelesul tuturor- sa asigure un climat de comunicare adecvat- sa aloce un timp rezonabil pentru comunicare- sa incurajeze angajatii sa puna intrebari si sa-si exprime opiniile- pe parcursul comunicarii se va folosi un stil clar, precis, sugestii deoarece ne adresam unor

13

oameni care vin din medii sociale diferite si care au diverse nivele de pregatire (angajatii Securitas Romania sunt oameni ce provin din diverse medii sociale, persoane calificate sau necalificate) - nu se va vorbi sub impulsul momentului sau sub impresia unei emotii puternice- se vor evita pe cat posibil formulele dubitative cum ar fi: „s-ar putea”, „eventual”, „probabil”- se va folosi o voce adecvata din punct de vedere a tonului, timbrului si volumului (in nici un caz un ton impunator).

Comunicare directa are asfel un rol esential in activitatea unui inspectorsi nu trebuie sa uitam ca pe langa comunicarea verbala exista si comunicarea nonverbala in care informatia este codificata si transmisa prin semne legate de postura, miscare, gesturi, mimica, infatisare. Un bun inspector trebuie sa aiba in vedere toate aceste aspecte deoarece informatia inseamna putere, iar manipularea acesteia trebuie facuta in scopuri constructive.

14

SURSE BIBLIOGRAFICE

1. Drucker, Peter F., MANAGEMENTUL VIITORULUI, Editura ASAB, Bucuresti, 2004

2. Fayol, Henri, MANAGEMENTUL GENERAL ŞI INDUSTRIAL, 1916

3. Mintzberg, Henry, The Nature of Managerial Work, New York, Harper &Row, 1973

4. P. Cardona, P. G. Lombardia, COMO DIAGNOSTICAR Y DESARROLLAR COMPETENCIAS (Diagnosticare si dezvoltare a aptitudinilor), IESE – „Revista de Antiguos Alumnos”, Nr. 86, iunie 2002

5. http://www.securitas.com

6. REGULAMENTUL INTERN AL SECURITAS SERVICES ROMANIA

15