promovare companii divertisment_bujor bianca
DESCRIPTION
Promovare Companii Divertisment_Bujor BiancaTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOVFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE
PROMOVAREA COMPANIILOR DE DIVERTISMENT DIN ASIA PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI
Mijloace de Promovare
Coordonator: Realizator: Lect. Univ. Dr. Nechita Florin Bujor Bianca – Roxana
Cuprins
Capitolul I: Industria muzicală: între artă şi business...…………………………...Pag. 2
Capitolul 1: Divertismentul în Asia: asaltul valului coreean……………………….Pag. 3
Capitolul II: Descrierea mijlocului de promovare.……………...…….......………Pag. 4
Capitolul 1: Importanţa promovării online pentru companiile de divertisment…....Pag. 7
Capitolul III: „The Big 3”: YG, SM & JYP Entertainment………………...……Pag. 10
Capitolul IV: Concluzii şi observaţii.……………...….………………………....Pag. 14
Bibliografie………………………………………………………………………..Pag. 15
Capitolul I: Industria muzicală: între artă şi business
1
Muzica este un business ca oricare altul, mult mai creativ ce-i drept, dar rămâne
o afacere cât se poate de serioasă. Pentru a înţelege mai bine maniera în care
funcţionează această industrie, este necesară o scurtă trecere în revistă a principalelor
elemente componente. Desigur, în acest caz accentul va cădea asupra modului în care se
derulează activităţile de marketing şi promovare.
Knab şi Day afirmă că în muzică trebuie să acţionezi nu pe unul, ci pe patru
fronturi distincte. Primul se ocupă cu dezvoltarea artistului şi a produselor muzicale
(Artist and Product Development). Astfel, se urmăreşte evoluţia pe plan profesional prin
asigurarea consilierei de carieră, paralel cu stabilirea planului de marketing potrivit. Tot
acest efort ajunge să fie văzut de către public datorită promovării, publicităţii (publicity)
şi evenimentelor (performance). 1 Pentru început, este important ca noua melodie să fie
difuzată des la posturile de radio şi televiziune, iar pe internet să adune un număr cât
mai mare de vizualizări. Aici intervin casele de discuri „care asigură structurile necesare
înregistrării, fabricării, distribuţiei şi promovării lucrărilor de acest gen”. 2 Dar succesul
nu este asigurat doar de un play constant. Cântecul trebuie să aibă expunere în media, să
se vorbească despre noul hit, să creeze acel buzz. În fine, relaţia cu fanii este consolidată
prin organizarea diferitelor spectacole sau concerte.
Chiar dacă la prima vedere par a fi structuri independente, cele patru direcţii au
mai multe puncte comune. Este de reţinut faptul că departamentele sunt corelate şi
depind unul de celălalt. Partea financiară este o cheie importantă, mai ales astăzi când o
promovare eficientă primează uneori în faţa talentului. O bună comunicare între aceste
nivele asigură starului o imagine unitară şi reprezentativă stilului abordat, pozitivă şi
reală, care să nu permită apariţia contradicţilor. 3Reuşita este dictată şi de şansă.
Identificarea oportunităţilor contează în egală măsură ca stabilirea obiectivelor şi
alegerea tacticilor de marketing. Apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii îşi spun astfel
cuvântul. Producătorii au conştientizat deja că digitalul câştigă tot mai mult teren în faţa
vânzărilor fizice, în timp ce un simplu afiş nu mai este suficient pentru a promova un
concert, acum când toate noutăţile apar instantaneu pe internet.
Capitolul 1: Divertismentul în Asia: asaltul valului coreean
1 Christopher Knab, Bartley Day, Music is Your Business: The Musician’s Four Front Strategy for Success, Four Front Media and Music, Seattle, 2007, p. 42 Ian Dustry, Structure of the Music Industry, http://www.planetoftunes.com/music-industry/music-industry-structure.htm#.VXxG3EaRMgR, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 17:553 Christopher Knab, Bartley Day, Op. Cit., p. 7
2
Industria muzicală internaţională este luată cu asalt de valul coreean. Numit şi
hallyu, acest termen se referă la afirmarea culturii coreene, începând cu Asia de Est şi
continuând la ora actuală cu Statele Unite, America Latină, Orientul Mijlociu şi anumite
zone din Europa. O întrebare firească este cum a ajuns această subcultură să domine tot
mai multe topuri, scene şi inimi ale fanilor din întreaga lume ? Există o serie de studii
care urmăresc paşii către succes ai curentului K Pop. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor
digitale, folosirea inteligentă a internetului, alături de social media sunt doar câteva
dintre motivele pentru care pop-ul coreean este mai mult decât un hit local. 4
Coreea de Sud pare să fie ţara cu cei mai mulţi utilizatori ai serviciilor online, iar
tinerii reprezintă publicul principal. Generaţia actuală care „consumă” acest val, adică
cei născuţi după anii ’80, ascultă cu plăcere muzica produsă în ţara lor şi în limba de
origine. Ei sunt principalii consumatori ai culturii pop şi din rândurile lor au apărut cei
mai importanţi artişti ai momentului. Dar acest lucru nu este valabil doar pe plan intern.
Cum internetul a devenit un element-cheie în procesul de globalizare, companiile de
divertisment îşi reorientează strategia, de la serviciile care îl vizează doar pe
consumatorul final, adică fanul (B2C), către următorul nivel (B2B). 5 Scopul este
maximizarea profitului, dar şi creşterea notorietăţii noului stil de muzică.
În ciuda unor bariere de ordin lingvistic, celebrităţile sud-coreene sunt foarte
apreciate în întreaga lume. „Acestea sunt de regulă pricepute în a folosi noile medii
pentru a comunica cu fanii. Vorbesc despre vieţile lor personale, chiar fac publice
fotografii în care nu poartă machiaj. Prin intermediul digitalului, vedetele coreene devin
mult mai accesibile publicului.” 6 Pentru specialiştii în comunicare, nu doar muzica în
sine reprezintă marea senzaţie, ci modul în care companiile de divertisment folosesc
tehnici de marketing şi aspecte de ordin cultural pentru a se impune pe piaţă. 7 Ca şi
mărime, mod de organizare şi relaţonare cu artiştii lor, aceste entităţi au fost adesea
comparate cu vechile studiouri ale bătrânului Hollywood.
Capitolul II: Descrierea mijlocului de promovare
4 Ingyu Oh, “The Globalization of K-Pop: Korea’s Place in the Global Music Industry”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 44, Nr. 3, Autumn 2013, p. 3915 Ingyu Oh, Gil-Sung Park, “From B2C to B2B: Selling Korean Pop Music in the Age of New Social Media”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 43, Nr. 3, Autumn 2012, pp. 369 – 3706 Anita Chang Beattie, Marketing’s Next Wave: The Korean Pop Star, http://adage.com/article/global-news/marketing-s-wave-korean-pop-star/235287/, Publicat în 11 Iunie 2012, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 12:207 Ryun Dae Chang, Kyongon Choi, What Marketers can Learn from Korean Pop Music, https://hbr.org/2011/07/what-marketers-can-learn-from, Publicat 21 Iulie 2011, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 13:15
3
Hackley spune că în majoritatea lucrărilor despre marketing, advertisingul este
privit ca un element al mixului promoţional. Limba de origine surprinde pe deplin
esenţa definiţiei: „a management tool defined by its explicitly promotional, mediated
and paid-for character”. 8 Nu trebuie să confundăm acest concept cu alte ramuri ale
comunicării de marketing, precum relaţiile publice, vânzarea personală, identitatea
corporativă sau promovarea vânzărilor. Advertisingul poate fi împărţit în advertising
tradiţional, cu o ramură destinată advertisingului convenţional (reclame în presă, la
radio sau pe TV) şi cealaltă care surprinde advertisingul direct, cum ar fi corespondenţa
directă sau anunţurile promoţionale. 9 Dar să nu uităm de online advertising, graţie
website-urilor, ferestrelor pop-up, e-mail-urilor, opţiunii newsletter, etc.
Promovarea în schimb, este văzută ca o unitate a mixului de marketing, de
această dată. Cu alte cuvinte, este unul dintre cei „patru P”, alături de produs, preţ şi
plasare. Există mai multe criterii în funcţie de care se optează pentru un mijloc de
promovare sau altul. Alegerea canalului media depinde de o serie de factori, cum ar fi
frecvenţa utilizării canalului de către publicul ţintă, gradul de potrivire al personalităţii
brandului cu respectivul mediu, pentru a genera acea experienţă unică (engagement),
contextul comunicării şi bineînţeles, bugetul alocat promovării. 10
Internetul, care se bucură de o popularitate în continuă creştere, prezintă o serie
de avantaje, dar are şi anumite puncte slabe. După cum bine ştim, internetul abundă de
informaţii la care avem acces imediat, utilizatorii se pot implica în soarta produsului
(involvement) şi îl pot transforma într-un fenomen viral, datorită posibilităţii trimiterii
mesajelor şi primirii feedback-ului în timp real. Chiar şi astăzi, nu este suficient ca
activitatea de promovare să se desfăşoare doar pe internet, când un procent mare dintre
posibilii cumpărători încă preferă mediile tradiţionale, precum televiziunea. 11Astfel,
trebuie avută mereu în vedere combinarea publicităţii online cu alte tipuri de
promovare. În mediul virtual, răspândirea informaţiei este greu de controlat. Astfel,
viralitatea poate fi privită ca o sabie cu două tăişuri. Pe cât de repede se propagă părerile
clienţilor mulţumiţi, pe atât de repede se pot răspândi aspectele negative.
8 Chris Hackley, Advertising and Promotion. Communicating Brands, Sage Publications, London, 2005, p. 79 Anja Janoschka, Web Advertising. New Forms of Communication on the Internet, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 2004, p. 1810 Chris Hackley, Op. Cit. , p. 11711 Ibidem, p. 119
4
Cu toate acestea, internetul are un mare impact asupra modului în care se
desfăşoară astăzi activităţiile de marketing. Astfel, se observă o serie de schimbări şi la
nivelul celor „patru P”. Acest mediu, care îmbină informarea cu divertismentul, este tot
mai des utilizat ca mijloc de promovare. „Mixul promoţional din online poate fi privit
ca o extensie a celui din offline, dar prezintă unele diferenţe semnificative: promovarea
online poate fi urmărită, măsurată şi orientată către public, într-un mod mult mai
complex decât cea din mediul offline.” 12 Având în vedere numărul impresionant de
oameni care accesează zilnic internetul, timpul petrecut în virtual şi relaţiile care se
stabilesc aici, au făcut din acest mediu unul foarte atractiv pentru marketeri.
Internetul a creat o adevărată evoluţie în acest domeniu şi unii, printre care şi Iris
Mootee, vorbesc despre apariţia unei noi serii de „P-uri”. În primul rând, întâlnim
Personalizarea. Un bun exemplu este Amazon care foloseşte această opţiune pentru a le
recomanda clienţilor săi anumite cărţi, pe baza achiziţiilor anterioare. Participarea este
posibilă datorită trecerii la Web 2.0 şi dezvoltării noilor media. Informaţia nu mai vine
doar „pe cale oficială”, din partea producătorilor. Părerile clienţilor au devenit tot mai
importante şi decisive pentru soarta brandului respectiv. „Peer-to-peer communities”
sau altfel spus, comunităţile online pot fi derivate din participarea consumatorilor.
Diferenţa este că aici vorbim despre grupuri bine definite şi închegate, precum membrii
unor reţele de socializare. Spre final avem „predictive modelling”. 13 Pe scurt, fiecare
acţiune din mediul virtual poate fi cuantificată şi adunată într-o bază de date, cu scopul
folosirii acesteia în rezolvarea anumitor probleme de marketing.
Toate acestea urmăresc un singur scop, creşterea vizibilităţii în mediul online.
Există mai multe moduri prin care se poate defini sau măsura o prezenţă puternică pe
internet. Mai mulţi vizitatori pe pagina personală este un start bun, alături de numărul
abonaţilor newsletter. În plus, datorită naturii sale, un site web poate funcţiona ca o
verigă care îl trimite pe utilizator la alte conturi (Facebook, Twitter sau YouTube). 14
Aici deja i-au naştere conversaţii şi alături de o bună optimizare pentru motoarele de
căutare, se depăşeşte anonimatul, iar numărul clienţilor poate creşte considerabil. La fel
de important este şi modul de organizare a paginii de internet. Stilul şi conţinutul site-
ului, coroborate cu maniera în care sunt prezentate aceste elemente, trebuie să aibă o
12 Rob Stokes, eMarketing. The Essential Guide to Online Marketing, Quirk eMarketing Ltd., South Africa, 2009, p. 31913 Ibidem, p. 32014 Darren Barefoot, Julie Szabo, Friends with benefits. A social media marketing handbook, No Starch Press, San Francisco, 2010, pag. 45
5
formă coerentă şi uşor de urmărit. 15 Un website poate fi privit ca un instrument de
marketing folosit pentru a creşte veniturile unei organizaţii. Conform lui Stokes, sunt
trei elemente care trebuiesc luate în calcul pentru a putea utiliza acest mijloc cât mai
eficient: usability, search engine visibility, design. 16 Este necesar ca site-ul să fie astfel
organizat încât vizitatorii să nu întâmpine dificultăţi în accesarea anumitor meniuri sau
găsirea informaţiilor dorite. La fel de importantă este şi aducerea la cunoştiinţă a
diferitelor grupuri ţintă de existenţa noului site, prin folosirea link-urilor, cuvintelor
cheie sau tag-urilor, care îi va spori astfel vizibilitatea. Dar nu trebuie uitată nici latura
estetică, cromatica, folosirea diferitelor media, precum imagini sau fişiere video, care
pot influenţa numărul accesărilor şi subscriu expresiei user friendly.
Datorită paginilor de internet şi reţelelor de socializare, se pot depăşi barierele
de ordin spaţial şi temporal în relaţia cu publicul. Unele companii încearcă să atingă
prin intermediul postărilor, o plajă cât mai largă dintre clienţi. Dar o formulare
generalizată şi impersonală îl împiedică pe consumator să se ataşeze de acea entitate. 17
Pe cât de rapidă este această formă de comunicare, pe atât de lipsită de substanţă şi
mecanizată poate deveni, dacă nu este împachetată ca atare. Nu este de ajuns ca un mail
să conţină doar cele mai potrivite oferte. Trebuie conceput astfel încât să se adreseze
individului ca şi persoană distinctă, care este mai mult decât o altă unitate din piaţă.
Ca în orice tip / campanie de promovare, evaluarea rezultatelor este esenţială.
Pentru început trebuie stabilit ce anume se va măsură şi prin ce mijloace. 18 Specialiştii
social media urmăresc care este numărul de vizitatori, ce pagini au accesat aceştia şi cât
timp au petrecut pe acele site-uri. În egală măsură contează vizibilitatea site-ului în
mediul virtual şi de câte ori s-a vorbit despre respectiva organizaţie pe alte pagini,
bloguri sau reţele sociale. Toate acestea pot fi monitorizate prin intermediul mai multor
metode sau programe. Google ne oferă în acest sens două servicii, Google Analytics şi
Google Alerts. Sistemul RSS (Really Simple Syndication) este adesea folosit şi de către
jurnalişti pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi. Motoarele de căutare reprezintă o altă
variantă sau cele specializate pentru social media, cum ar fi Twitter Search.
15 David Phillips, Philip Young, Online Public Relations. A Practical Guide to Developing an Online Strategy in the World of Social Media, Kogan Page Ltd. London, 2009, p. 18716 Rob Stokes, Op. Cit. p. 20017 Nick Usborne, Net Words. Creating High-Impact Online Copy, McGraw-Hill, New York, 2002, p. 15218 David Phillips, Philip Young, Op. Cit, p. 240
6
Capitolul 1: Importanţa promovării online pentru companiile de divertisment
Dacă până acum am definit promovarea şi advertisingul, făcând totodată
distincţia dintre cele două, este bine de menţionat care este natura acestei activităţi în
domeniul muzicii. În acest caz, „există patru metode tradiţionale de promovare care
includ promovarea prin intermediul posturilor de radio (getting airplay), advertising,
promovarea vânzărilor (working with retailers) şi publicitatea (publicity).” 19 Mai nou,
agenţiile de divertisment au început să fie tot mai atente la noile practici din domeniul
marketingului, iar acest lucru se observă şi la nivelul promovării.
Nu mai este nevoie să amintim că internetul a schimbat total modul în care este
produsă muzica, distribuit albumul şi realizat contactul cu ascultătorul. La mijlocul
anilor ’90, celebra casă de discuri Geffen Records s-a hotărât să încerce noi modalităţi
prin care să ajungă la consumatori cu ajutorul internetului. Timp de o săptămână, aceştia
permiteau fanilor să descarce o versiune nelansată oficial a melodiei „Head First” a
celor de la Aerosmith, prin intermediul forumului CompuServe. Doar că la acea vreme
descărcarea fişierelor audio dura foarte mult, iar accesarea respectivei platforme era
taxată cu aproape zece dolari pe oră. 20 Reprezentanţii companiei şi-au cerut scuze
pentru inconvenientele care au apărut şi la scurt timp după aceea, Geffen a devenit una
dintre primele case de discuri care şi-a deschis propriul website.
„The only constant in the music business is that it’s always changing.” 21 Este o
frază enunţată de un record promoter, care a devenit un citat celebru în rândul celor din
industrie. Nimic mai adevărat, mai ales în contextul schimbărilor de astăzi. Atât
provocările, cât şi oportunităţile trebuiesc atent evaluate. Oricât de bizar ar suna, muzica
are competiţie şi acest lucru se explică prin apariţia unor noi forme de divertisment.
Jocurile video sunt doar un exemplu în acest sens. 22 Odată cu apariţia „giganţilor”,
micile organizaţii sau artiştii independenţi nu au de cele mai multe ori şanse să
cucerească piaţa. Dar soluţia pentru aceştia poate fi tocmai apariţia internetului şi
dezvoltarea noilor tehnologii. Muzica poate fi astfel vândută direct ascultătorului,
asigurând în acest fel supravieţuirea afacerilor mai puţin cunoscute. Marile companii nu
se opresc aici, pentru că se luptă pentru a monopoliza până şi mediul virtual.
19 Tom Hutchison, Amy Macy, Paul Allen, Record Label Marketing, Focal Press, Burlington, 2010, p. 1120 Tom Hutchison, Web Marketing for the Music Business, Focal Press, Burlington, 2008, p. 521 Tad Lathrop, This Business of Music Marketing and Promotion, Watson-Guptill Publications, New York, 2003, p. 222 Ibidem, p. 5
7
Internetul a devenit un mediu universal pentru toate gusturile şi mai nou, pentru
toate vârstele. Dar totuşi, cine foloseşte internetul ? Şi cât de mult contează acest lucru
pentru industria muzicală ? Un studiu realizat între anii 2007 şi 2008 în S.U.A arată că
75 % dintre utilizatori sunt adulţi, iar dintre aceştia 92 % sunt tineri cu vârste cuprinse
între 18 şi 29 de ani. De asemenea, peste jumătate dintre useri au declarat că au folosit
internetul în ultimele 24 de ore. 23 Majoritatea persoanelor care îşi permit să plătească un
abonament lunar (cu o viteză bună) pentru acest serviciu, au venituri medii sau peste
medie şi un anumit nivel al educaţiei. Acestea sunt doar câteva date pe care un marketer
le poate folosi pentru a creşte vânzările produsului său (muzical).
Realizarea unui site, indiferent pentru ce domeniu este creat, începe cu alegerea
numelui, mai exact stabilirea adresei web. În acest sens, există o serie de reguli care pot
fi considerate mai degrabă trucuri, pentru a asigura din start vizibilitate viitoarei pagini.
Adresa trebuie să fie uşor de reţinut, pentru a putea fi comunicată mai departe fără
probleme. Este bine să fie simplă, dar nu simplistă şi scurtă. Numele va acţiona
întocmai ca titlul unei cărţi, va fi reprezentativ. Este recomandată extensia [.]com în
detrimentul altora, deoarece internauţii sunt mult mai obişnuiţi cu genul acesta de
adrese. 24 Nu în cele din urmă, denumirea site-ului trebuie să conţină şi un cuvânt cheie
care să-i dea consistenţă, să rămână în mintea utilizatorului.
Cu aceste noţiuni de bază în minte, se poate trece la stabilirea conţinutului
potrivit şi personalizat pentru un jucător din industria muzicală. Este bine ca site-ul unui
cântăreţ de pildă, să conţină elemente care să-l ajute să-şi atingă anumite obiective,
precum întărirea brandului personal, promovarea muzicii sale, crearea unei comunităţi
de fani şi în online sau sporirea numărului de accesări. În acest sens, trebuiesc luate în
calcul o serie de aspecte, care nu pot lipsi de pe pagina unui artist. 25 Se poate începe cu
o scurtă descriere sau o biografie a artistului, fotografii relevante pentru promovare,
imagini din timpul concertelor sau de la întâlnirile cu fanii.
Ultimele noutăţi care includ comunicatele de presă, informaţii despre lansări,
datele viitoarelor concerte, dar şi diferitele premii câştigate sunt la fel de importante
pentru public. Secţiunea discografie sau informaţii despre înregistrări poate conţine de
asemenea, comentarii ale artistului cu privire la desfăşurarea procesului de înregistrare
al respectivului album. Un fel de make of care poate fi privit ca o destăinuire a starului
23 Tom Hutchison, Op. Cit., p. 1524 Ibidem, p. 4525 Ibidem, p. 74
8
cu privire la munca sa şi care îl aduce mai aproape de fani. În continuarea acesteia,
poate exista şi o secţiune care să arate poziţiile ocupate în diferite topuri, cu scopul de a
creşte interesul vizitatorilor. Sunt binevenite şi fişiere audio care pot fi descărcate
gratuit (sample, tonuri de apel, etc.) sau care trimit la magazinele online pentru a
încuraja cumpărarea acestora. Opţiunile speciale pentru fani, ca posibilitatea creării unui
cont pentru înscrierea într-un fan club sau tradiţionala abonare la newsletter sunt clasice,
dar rămân în atenţie.
Informaţii despre sau din cadrul concertelor / turneelor vor fi apreciate de cei
care preferă experienţele live. Tot mai multe case de discuri au rubrica e-store de unde
cei interesaţi pot achiziţiona mai mult decât muzică, pot cumpără produse personalizate
cu trupa / idolul preferat, cunoscute sub numele de merchandise. 26 Desfăşurarea unor
concursuri poate aduna şi mai multe click-uri pe pagină. Link-urile către alte domenii
importante, cum ar fi conturile de pe reţelele sociale, sunt motivul pentru care de multe
ori pagina este văzută ca o platformă. Informaţiile de contact pentru rezervări, dar şi
pentru mass-media, nu pot lipsi. Unele site-uri încă mai preferă opţiunea chat, chiar
dacă este înlocuită de alte mijloace, cum ar fi Twitter (reţeaua socială preferată a
vedetelor). Tot mai popular astăzi este şi video blogging-ul sau pe scurt vlogging care îl
apropie şi mai mult pe artist de fani. În fine, nu trebuie uitate materialele descărcabile
care pot fi utile presei, broşuri sau kituri de presă.
Un site cât mai complet poate ajuta la creşterea notorietăţii, dar după cum spune
şi Hutchison „promovarea online ar trebui să fie o parte importantă din planul de
marketing al oricărui artist, dar nu este bine să se bazeze doar pe aceasta.” 27 Internetul
este într-adevăr o afacere profitabilă, în deosebi în era digitală, dar această metodă
trebuie să se armonizeze cu elementele tradiţionale din mixul promoţional, caracteristic
domeniului. O altă regulă importantă spune că existenţa în sine a website-ului nu este
suficientă pentru a atrage noi clienţi. Acest instrument folosit pentru promovare trebuie
la rândul său promovat. Diferitele materiale promoţionale (postere, flyere, etc.) ar trebui
să conţină adresa respectivă pentru a-i determina pe potenţialii consumatori să acceseze
pagina. 28 De reţinut că scrierea link-ului într-un colţ de pe un afiş nu este suficientă, ea
trebuie inclusă şi în alte activităţi offline, cum ar fi anunţarea / reamintirea existenţei
paginii în timpul concertelor sau a întâlnirilor cu fanii.
26 Melissa Locker, Music merchandise goes beyond the T-shirt, http://fortune.com/2013/08/13/music-merchandise-goes-beyond-the-t-shirt/, Publicat 13 August 2013, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 20:10 27 Tom Hutchison, Op. Cit., p. 16428 Ibidem, p. 165
9
Capitolul III: „The Big 3”: YG, SM & JYP Entertainment
Divertismentul coreean are un mod cel puţin interesant de organizare al
companiilor de gen. Concurenţa pe plan intern şi nu numai, este una cât se poate de
serioasă. Odată cu liberalizarea industriei, au apărut tot mai multe entităţi care activează
în acest domeniu creativ, însă doar trei au reuşit să între în topul „celor mari”. YG
Entertainment are în componenţa sa o casă de discuri, agenţie de talente, se ocupă de
managementul evenimentelor, produce şi distribuie muzică, iar în plus deţine o linie de
haine şi cosmetice. SM Entertainment se ocupă la rândul său de procesul recrutării şi
antrenării tinerelor talente, bineînţeles alături de producerea şi promovarea noilor
albume. Pe lângă toate acestea, ei se mândresc cu o subunitate a companiei care produce
filme şi o agenţie de turism. Nu în cele din urmă, JYP Entertainment preferă să se
concentreze exclusiv asupra artiştilor săi, cărora le oferă suport complet, de la scrierea
pieselor, până la organizarea concertelor şi a întâlnirilor cu fanii.
Dată fiind tema proiectului, promovarea prin intermediul internetului, am ales
să analizez site-urile acestor trei companii. În analiză voi urmări aspecte generale (nume
domeniu, etc.), utilitatea, modul de organizare, optimizarea pentru motoarele de căutare,
dar şi conţinutul. La fel de importante sunt şi strategia de comunicare, interactivitatea
sau facilităţile pentru utilizatori. Cum aspectul este un element important pentru orice
pagină web, voi lua în considerare şi designul, modul în care se apelează la culori şi
simboluri pentru a exprima cât mai bine personalitatea brandului. Acolo unde este cazul
voi încerca să menţionez câteva realizări ce ţin de folosirea acestui tip de promovare.
1. YG Entertainment
Date generale: Adresa site-ului este http://www.ygfamily.com/. Numele este uşor de
reţinut şi reflectă totodată conceptul companiei, acela de „Familia YG”. Extensia este de
[.]com, preferată de majoritatea celor care îşi deschid o pagină de internet.
Utilitate: Site-ul este bine organizat, cu meniuri în limba engleză, informaţii despre
artiştii companiei, ştiri, ultimele noutăţi, conţinut multimedia şi o rubrică e-shop.
Majoritatea spaţiului din pagina principală este ocupat de un banner care prezintă
alternativ actualităţile. Pagina web poate fi găsită uşor printr-o căutare Google, totuşi
primele două rezultate sunt reprezentate de profilurile de pe Wikipedia.
10
Strategia de comunicare: Încă de la înfiinţare, YG a comunicat constant cu publicul,
dar recent a trecut prin procesul de consolidare a experienţei de brand. A deschis şi un
blog oficial sub numele de YG Life, prin care să continue acest demers. 29 Site-ul
principal rămâne foarte activ şi actualizat la zi. În plus, este disponibil în patru limbi,
cea de origine, japoneză, chineză şi engleză. Acest lucru dezvoltă accesibilitatea la nivel
internaţional. Tot de aici utilizatorii pot afla conturile oficiale din social media, unde pot
interacţiona mai mult cu reprezentaţii companiei. De interes este şi rubrica YG Audition
de unde cei interesaţi pot afla în timp real informaţii despre preselecţii.
Facilităţi pentru utilizatori: Din rubrica Multimedia vizitatorii pot descărca gratuit
imagini şi animaţii cu artiştii preferaţi, la o rezoluţie de calitate. E-Shop este pentru cei
care vor să aibă primii albumele preferate, dintr-o sursă sigură. Pe site se poate găsi şi
rubrica With YG, destinată unor campanii sociale susţinute de membrii familiei YG.
Design: Site-ul subscrie designului experienţei de brand, care a ţinut cont de o serie de
atribute: neutru, carismatic, minimal, creativ, premium. 30 De fapt, s-au folosit cele două
non-culori, alb şi negru, care se regăsesc şi în logo. Cu toate acestea, vorbim despre o
pagină stilizată, clară, uşor de urmărit şi primitoare.
Observaţii: YG Entertainment are un site care funcţionează asemenea unei platforme
bine închegate, de unde vizitatorii pot accesa cu uşurinţă un conţinut disponibil în mai
multe limbi. Compania este cunoscută pentru activitatea în mediul online, iar efortul a
fost răsplătit anul trecut cu premiul iF Design Award, la disciplina Comunicare.
2. SM Entertainment
29 ***, YG Entertainment Brand Identity Renewal,https://www.behance.net/gallery/7511101/YG-ENTERTAINMENT-Brand-Identity-Renewal, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:3130 ***, Not Your Grandparents’ Korean Record Label, http://www.underconsideration.com/brandnew/archives/not_your_grandparents_korean_record_label.php#.VX2lokaRMgS, Publicat în 24 Aprilie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:15
11
Date generale: https://www.smtown.com/ exprimă conceptul companiei, „Oraşul SM”,
care este totodată şi numele celui mai important eveniment (o serie de concerte)
organizat de conducere pentru a-şi promova artiştii.
Utilitate: Meniurile principale sunt în limba engleză şi prezintă informaţii despre artişti
şi muzica lor, audiţii şi fancluburi. În prima parte a site-ului sunt prezentate prin imagini
şi titluri mari, ultimele ştiri. Cu cât avansăm pe pagină găsim detalii despre cele mai noi
albume şi videoclipuri, galerie, programul celor care activează sub SM E., ultimele
evenimente, dar şi postările care apar în timp real de pe Facebook. Tot de aici se pot
accesa conturile oficiale pentru fiecare formaţie sau cântăreţ solo. Dacă dorim să căutăm
ceva anume în site, putem utiliza opţiunea Search. Pagina este uşor de găsit prin
intermediul Google.
Strategia de comunicare: SM Town pare să ţintească mai mult piaţa internă, deoarece
din punct de vedere lingvistic, informaţia este una mixtă (predominant coreeană şi
engleză). Faptul că postările de pe Facebook sunt vizibile direct în site, creşte
interacţiunea cu publicul. Cu toate acestea, aici nu sunt promovate conturile decât de pe
această reţea. Informaţia este la zi şi există posibilitatea abonării la newsletter. Sunt
disponibile detalii actualizate despre concertul Music Nation SM Town, iar la rubrica
FAQ, fanilor li se răspunde la întrebări despre eveniment.
Facilităţi pentru utilizatori: Pe lângă informaţii în timp real, vizitatorii şi implicit fanii
pot achiziţiona albume sau alte materiale cu artiştii preferaţi şi descărca gratuit imagini
cu aceştia. Special pentru ei a fost creată şi zona J-Pop, pentru că activitatea acestor
companii în Japonia este cunoscută, iar versiuni ale cântecelor în limba niponă sunt
apreciate. În plus, utilizatorii îşi pot crea playlist-uri personalizate, direct pe site, pot
adăuga piese noi şi asculta muzica preferată, în timp ce navighează.
Design: Atunci când vorbim despre SM Entertainment, nu ne referim doar la un lider pe
piaţa internă, dar şi la un brand puternic care câştigă tot mai multă atenţie şi în afara
graniţelor. Compania doreşte să accentueze această idee, iar asta este valabil şi atunci
când vine vorba de aspect. 31 O agenţie de top a ales ca şi culoare reprezentativă rozul
31 Joe Palmer, SM Entertainment: The Brand, http://kultscene.com/sm-entertainment-the-brand/, Publicat în 20 Aprilie 2015, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:05
12
pal. O nuanţă caldă care atrage atenţia, surprinde esenţa curentului K-Pop şi cred că este
potrivită unei organizaţii care lucrează cu tinerii şi se adresează tinerilor.
Observaţii: O pagină web bine construită, cu un conţinut interesant şi care atrage atenţia
şi din punct de vedere vizual. Totuşi, nu ar strica mai multe informaţii în limba engleză,
având în vedere numărul tot mai mare de fani din alte ţări.
3. JYP Entertainment
Date generale: http://www.jype.com: simplu şi uşor de reţinut, domeniul este o
abreviere de la numele companiei. De menţionat este că nu s-a folosit conceptul, cel de
JYP Nation, ca în celelalte două cazuri.
Utilitate: Pagina este împărţită în informaţii despre companie, artişti, actori şi rubrica
audiţii. Ultimele lansări şi detalii despre evenimente sunt de asemenea vizibile, la fel şi
cele mai recente clipuri încărcate pe YouTube. Pe lângă acesta, sunt promovate şi alte
conturi de pe reţelele sociale. Site-ul este bine optimizat pentru motoarele de căutare.
Strategia de comunicare: Compania comunică constant despre activitatea artiştilor săi,
iar la fel ca YG, se gândeşte la fanii internaţionali, site-ul fiind disponibil în patru limbi
(printre care şi limba engleză). Din partea dreaptă sus pot fi accesate cu uşurinţă
paginile de Twitter şi Facebook.
Facilităţi pentru utilizatori: Pagina JYP este o sursă oficială de informare cu privire la
debuturi sau lansări, dar opţinile de download gratuit sau achiziţie online nu sunt
vizibile ca în exemplele anterioare. În schimb, vizitatorii au posibilitatea accesării celor
mai noi videoclipuri şi primi răspuns la întrebări despre audiţiile organizate aici.
Design: Website-ul are un design simplu, dar plăcut. Sunt folosite în principal non-
culorile alb şi negru, iar pentru a marca titluri importante sunt utilizate nuanţa albastru
13
deschis (folosită şi în logo), respectiv roşul, acolo unde apare un music video. Pata de
culoare este asigurată şi de banner-ul care prezintă conceptul albumelor recente.
Observaţii: Aici tind să menţionez declaraţia CEO-ului companiei, care a subliniat încă
o dată importanţa internetului pentru o bună promovare în industria muzicală şi mai ales
pentru largă răspândire a curentului sud-coreean. 32 Internetul este o adevărată poartă
către lume şi un instrument foarte util pentru ca K-pop-ul să devină mai mult decât un
succes local, ci un fenomen care ia cu asalt lumea.
Capitolul IV: Concluzii şi observaţii
Muzica este o industrie a creativităţii şi emoţiei, dar este susţinută în egală măsură
de acţiuni de comunicare complexe.
Companiile de divertisment din Coreea de Sud se aseamănă, dar se şi diferenţiază de
organizaţiile de profil din vest, din punct de vedere al activităţilor de promovare.
Internetul rămâne unul dintre mijloacele de promovare preferat, mai ales atunci când
vine vorba de muzică, datorită interactivităţii şi accesibilităţii.
Pentru a-i creşte eficienţa acestui mijloc, trebuie avute în vedere mai multe criterii,
cum ar fi utilitatea vizibilitatea, dar şi designul.
Într-o piaţă aglomerată de tinere talente, internetul oferă un spaţiu suficient de mare
pentru manifestările creative ale celor deveniţi deja veterani, dar şi novicilor.
Organizaţiile care se ocupă de producerea şi distribuirea muzicii au intuit că rafturile
cu CD-uri s-au „mutat” acum în online.
„Familia YG” are o pagină bine organizată, cu informaţii consistente şi actualizate,
facilităţi pentru utilizatori, un design modern care face parte din noua strategie de
branding a companiei.
„Oraşul SM” atrage atenţia prin culoare, conceptele noilor albume, interacţiunea cu
fanii, dar şi posibilitatea creării unor playlist-uri personalizate.
32 ***, K-Pop and the Internet: Why JYP Met with Google Executive Eric Schmidt, http://www.kpopstarz.com/articles/47482/20131031/jyp-google-executive-eric-schmidt-big-tent-seoul-2013.htm, Publicat în 31 Octombrie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:45
14
JYP, lider în divertisment, are o pagină simplă, dar organizată eficient, cu noutăţi
despre artiştii săi, date despre evenimentele muzicale importante şi conştientizează
importanţa utilizări noilor media pentru a-şi consolida poziţia în piaţă.
Chiar dacă tot mai multe firme se mută acum pe social media, website-ul este o
bună soluţie în acest caz, pentru că reuşeşte să acţioneze ca o platformă
reprezentativă pentru companiile de divertisment, un loc de unde fanii şi nu numai,
pot afla noutăţi în timp real, descărca sau cumpăra diferite item-uri şi interacţiona cu
alţii.
Bibliografie
1. Barefoot Darren, Szabo Julie, Friends with benefits. A social media marketing
handbook, No Starch Press, San Francisco, 2010
2. Hackley Chris, Advertising and Promotion. Communicating Brands, Sage
Publications, London, 2005
3. Hutchison Tom, Web Marketing for the Music Business, Focal Press, Burlington,
2008
4. Hutchison Tom, Macy Amy, Allen Paul, Record Label Marketing, Focal Press,
Burlington, 2010
5. Janoschka Anja, Web Advertising. New Forms of Communication on the Internet,
John Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004
6. Knab Christopher, Day Bartley, Music is Your Business: The Musician’s Four Front
Strategy for Success, Four Front Media and Music, Seattle, 2007
7. Lathrop Tad, This Business of Music Marketing and Promotion, Watson-Guptill
Publications, New York, 2003
15
8. Phillips David, Young Philip, Online Public Relations. A Practical Guide to
Developing an Online Strategy in the World of Social Media, Kogan Page Ltd.
London, 2009
9. Stokes Rob, eMarketing. The Essential Guide to Online Marketing, Quirk
eMarketing Ltd., South Africa, 2009
10. Usborne Nick, Net Words. Creating High-Impact Online Copy, McGraw-Hill, New
York, 2002
11. Oh Ingyu, “The Globalization of K-Pop: Korea’s Place in the Global Music
Industry”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 44, Nr. 3, Autumn
2013, pp. 389 – 409
12. Oh Ingyu, Park Gil-Sung, “From B2C to B2B: Selling Korean Pop Music in the Age
of New Social Media”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 43,
Nr. 3, Autumn 2012, pp. 365 – 397
13. ***, K-Pop and the Internet: Why JYP Met with Google Executive Eric Schmidt,
http://www.kpopstarz.com/articles/47482/20131031/jyp-google-executive-eric-
schmidt-big-tent-seoul-2013.htm, Publicat în 31 Octombrie 2013, Accesat 14 Iunie
2015, Ora 20:45
14. ***, Not Your Grandparents’ Korean Record Label,
http://www.underconsideration.com/brandnew/archives/
not_your_grandparents_korean_record_label.php#.VX2lokaRMgS, Publicat în 24
Aprilie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:15
15. ***, YG Entertainment Brand Identity Renewal,
https://www.behance.net/gallery/7511101/YG-ENTERTAINMENT-Brand-Identity-
Renewal, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:31
16. Beattie Chang Anita, Marketing’s Next Wave: The Korean Pop Star,
http://adage.com/article/global-news/marketing-s-wave-korean-pop-star/235287/,
Publicat în 11 Iunie 2012, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 12:20
17. Chang Ryun Dae, Choi Kyongon, What Marketers can Learn from Korean Pop
Music, https://hbr.org/2011/07/what-marketers-can-learn-from, Publicat 21 Iulie
2011, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 13:15
16
18. Dustry Ian, Structure of the Music Industry, http://www.planetoftunes.com/music-
industry/music-industry-structure.htm#.VXxG3EaRMgR, Accesat 13 Iunie 2015,
Ora 17:55
19. Locker Melissa, Music merchandise goes beyond the T-shirt,
http://fortune.com/2013/08/13/music-merchandise-goes-beyond-the-t-shirt/, Publicat
13 August 2013, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 20:10
20. Palmer Joe, SM Entertainment: The Brand, http://kultscene.com/sm-entertainment-
the-brand/, Publicat în 20 Aprilie 2015, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:05
17