. 'Paranoia politică asociată cu slugărnicia finan­ciară riscă să transforme rezultatele electoralo dc la 27 septembrie curent în nemaipomenite ca­taclism*) istorice declanşate sinucigaş dc naivul popor român in Contră democraticclor aşteptări europene.,Titluri roşii de înălţimi considerabili), dar, şi gugumanii politicianiste ale unor pensio­nari gîngavi, duşi cu. lotca,■ vorbesc stupid despre O deplasare spre. stingă. pe eşichierul politic n>- mâriesc. Multă lume îndobitocită gazetăreşte, ca-, re-şi .face sandvişul ca. ziare independente, ..; ba Chiar persoane cu stagiu prin băncile universi-

' tare.; iau de buna această. formulă şl o propovă­duiesc, nu ştiu din prostie, din miopie politică sau diri interes. Parcă nimeni nu mai vrea să gîndcască şi să accepte, că deplasarea e o niişca- re . raprirtătă la un punct dc pornire., Şi care poate fi acest punctdepornirc, dacă nu alegeri­le. anterioare? Adică cele din vremea ceauşismu- lui multilateral dezvoltat, cind PCU controla. 10!) . la sută Marea Adunare Naţională, şi apoi cvle. d in - 20 inai 1990, cîndmamutul fesenist «deţinea două treimi din . mandatele, parlamentare. Ce de-..' plasare spre sţinga,să .se;ii petrecut’ acum,: cînd ulciorul fesenist este . cioburi, -iar, d iii, acestea nu . .se pot puiu* la stingă, spicherului nici măcar ju- , inătâte diri procentele parlamentare? Asta ; fără a mai lua în . seamă. eterogenitatea platformelor politice caio ar foiina o aşa numită „stingă". (FDSN, l’lfM. PSM ş.ît.h cari' creează o dificul-, tate în plus, _ deoarece opţiunea naţională care . le uneşte fi in funcţie tle' care ‘sînt catalogate; astfel nu pare suficientă pentru o alianţă • de ’ lungă durată. Numai; cine are orbul • găinilor sau nu are'ochi să vadă nu poate prieepb că de fapt asistăm la o deplasare Spre dreapta, la o echili­brare absolut necesară, deşi cam fărimicioaşă, pe. plan politie. ' . '• ,.-r -.."'Sigur, că votiî scoate din aceste aprecieri , con­glomeratul etnic udenierist carc este' o - sumă de

extremlr.me, de dreapta şi de stînga, p a r e coabi­tează deocamdată, cu un grup moderator, dar evo-

; lut ia gheţarului este imprevizibilă, deoarece • este acţionat prin telecomandă. ' • '

O de|(la.*>are‘ spr© stingă s-a petrecut numai fa­tă de-un reper' mental sau psihologic: aşteptăriie,

■ dorinţele,, iluziile-. celui-‘care : a făcut aprccifrile. Sc aştepta, bunăoară, un vot masiv, pentru- Con­venţia Democratică, formaţiune de dreapta, şi

;. cum electoratul a votat alte partide,"hop! şi de­plasarea spre stînga; L '

Acest fapt nu trebuie să mire prea mult, de­oarece în anii din urmă există o strădanie cvasi-: generală dc a eluda analiza obiectivă a realită­ţilor sociale, economice, politico şJa., care ar; ofe­ri concluzii corespunzătoare, ‘ “ in favoarea unui exerciţiu sisific de corijare a acestei realităţi in-

' tr-o schemă mentală sau psihologică prestabilită.. Tot ceea' cc, nu se conformează»acestei scheme, mai. întotdeauna importată din ţările obositor tio civilizate, e considerat; ori abatere -de la demo­craţie, ori .stupizenie- /agrariană' -' specifică unui neam ncexploziv de niămăligari.■ . /'. ■. ■

Numai ’ că dascălii noştri de democraţie, politi­cieni suficienţi ■;şi; gazetari mercenari,'■ dame --'ase­xuate- sau dhndv universitari sînt O faună de pă-

- piişari lamentabili care vor: sfîrşi * înecaţi în pro- . priite -secreţii* Impostura {băţoasă şi agramatismulacestor; băieţi sojoşi moralmente • ar trebiii sâ-i■ facă pe unii intelectuali apatici "Să iasă; din ex­pectativă, să pună huria;: zdravăn "pe condeie ţi -să-i abată din presă ca pe nişte-, spirite rele, cu- rătind- la modul cristic trupul pur- al neamului românesc de . puroaiele lui,' morale.- gonind turma dc demoni porcini în rmareâ uitării.' Asta 'pentru că- avem nevoie de adevăr şi credinţă; iar otru-

- va pixurilor: lor o mai toxică- chiar dccifr; bleahnî afacerism cu deşcuriîo Niebclungiior.' . ' - ' ...

Altf<‘l. riscăm ' ca toata - evenimentele care au loc la noi să treacă priri ogl*nda, lor deformatoa­re In export spre bucuria inamicilor noştri. Da­că nu cumva aceşti luptători pe baricadele im­posturii' si ale - minciunii: nu silit' chiar;-obedienţii lor soldăţei de plumb.

Teodor CAPOTA

^ÎAT|1GAR?;'L a şfîrşitul anului; 1942 şi în ­

ceputul, celui- următor, . în plină v iarna, cînd Transilvania de Norii

era sub ociipaţie horthystă ca ur­mare a aplicării Diktatului de < .ia

; Vienaj din satul 'Luna de Jos au fost concentraţi'la Gherla şi apoi trimişi .ia muncă forţată în -mi­na de la Tatâbanya,' -următorii ţărani: Hedeşiu Teodor, Chiorean Vaier.' Hodeşiu loan (a -Tranchii), Pulbere, SimIon. Taloţ Dumitru

- .(Coteţ). RusuMosif (Diacul), Rus loslî (Bătrinu),. Tătar Ionaş, He­deşiu Ion (Pocuţa) şi Chidean Vasile 1 Cum este viaţa într-o.

. mină de cărburif şi, măi aleş,v tri* tr-un -lagăr pe care dacă -îl pă--

. raseai şi. erai prins, siifereai pe-;: depsele: de rigoare (printre care ţi ’-estiU legare ;de-un copae'din pădurea apropiată, în aşa. fel -ih-'

; cît picioarele- să nu - atinsă pă- mintul) este- uşor * de închipuit.

? Cei. numiţi -r m a i; sus si ■ alţii ca .ei; români din satele- Transilva­niei de Nord, au fost apoi ,,'eli-

. ;berati'‘ de armatele ruseşti .-la -sfimttit războiului şi transpor­tat! in vagoane de vite în ;ijte lagăre, din. marea Uniune Sovie­tica Si dacă Vrem să aducem ţin

’ omagiu vieţii acestor ‘ ardeleni- -chinuiţi, trebuie să rie închipuim, din nou, că după necazurile'-^ri-

. -Reporter

:.' (Continuare în pag.:' a !V;-a)

RÂSPUHS LÂ 0 SESIZARE■ fn urma publicării articolului „Lapte cu prenadez** am primit diri partea d-lui ing. Vasile Gir-: boan. directorul. S.C. Napolact S.A., următoarele:

„Regretăm incidentul' semnalat in nota’ dv."..Lapte cu' prenadez“. din numărul '730/9 wct. 1992. Do­rinţă noastră este de a asigura populaţiei produse .igienice, sa-, iubre şi ta preţuri dccbsibile. Sti­clele şi borcanele se spală meca­nizat în flux continuu, îri, insta­laţii speciale r şi ' birieînţcles cu apă- fierbinte şi detergenţi. Efici-r enţa spălării se controlează pr.iri analize de laborator, vizual : d e : către doi muncitori, cărora la ritmu) maşinii şi a numărului mare de sticle Ic , poate scăpa o, sticlă cu probleme. Nu îi scuzăm pentru această abatere, ei au fost sancţionaţi şi amendaţi. ,

Este - adevărat că* maşina nu poate îndepărta, resturile ‘de vop­sea.,prenadez. Sticlele pentru lap­

te trebuie utilizate exclusiv în

acest scop şi trebuie..clătite după ■ golire. Facem din nou apel: la

toţi consumatorii să nu , utilizeze ambalajele p e n tru la p te în alt scop şi să le clătească după. go-

• lire. '

: Ne cerem scuze ; d-nei: Mui»

teanu . Simona şi o asigurăm . că

dorim ca laptele colectat, din tot . judeţul,, cu eforturi mari, să a-

jurigă corespunzător la consuma- . feri**. -

Ne bucură promptitudinea . cri care Ş.C. Napolact S.A. a răspuns

sesizării noastre şi sperăm ca a-

semeneă incidente -să rămînă de, domeniul trecutului. •

-;: >r C O N F E R lN ÎA i

;roiVER$!TAlE/l' „0 A0 EŞ-S0 LYA1'’

p o r t a l :EXPORT-lf^POHT S.R.L

• V Ă ANUNŢĂ CA Im URMA SO U C iTÂniLO n TO T MAI NUM EROASE, R E­ŢEAU A D E T Y PRIN CABLW V A Fl EXTINSA Şl IM Z O N E L E :

• PROGRAMUL TRANSMIS iN P R E ZEN T V A F ! COM PLETAT CU:

• PENTRU ÎNSCRIERI Şl INFORMAŢII SUPLIM ENTARE VA, INVlTÂM LA MAGAZINUL NOSTRU DIN 9D-UL 22. D EC . NR. 10.ZILNIC,If<Tr.cORELE:

10-17..

; i Zilele trecute - a avut loc con­ferinţa de presă ă Universităţii clujene, scopul organizării aces­tei acţiuni ; întrevăzirxiu-se chiar de v lâ început ' şi amune: prima şi 'bea' maivde'.seamă iristitutie de invăţămint siiperior dih-acpas- tă parte do ţară (aşa cum a fost'' şi cum,' de . altfel,' şi trebuie să fie) are în'aceste momente ne-- voie de . sprijinul presei,' alături de alte fc.rţe, desigur." pentru re- j ziilvarea. îri primul rînd, a, pro­blemelor legate de,infrastructura - îrivăţămintuiui. . -

r

înainte. însă de a şe;.-discuta’ despt-e ceea ce lipseşte,.: domnul prof. dr. Andrei'-Margâ,1-prorec­tor. al Universităţii,^ a ţinut ' să prezinte . reprezentanţilor, -presei dimensiimife. la care se desfăşoa­ră la această oră îrtvăţăniînttit în Universitate '— -peste i 2.090 de studenţi." aproape;- Î000 de1 docto­ranzi, peste 3700 persoane antre-

- A consemnat .- ■ . Michaela BOCII

(Continuare..in pag. a IV-a)

DOR/iNlţOR DIRECTORIlsugerăm sa-i Tmrebaţl pe contabilii firme» dy. dacă âu':

^ onoratŢâcţ'urile pentru publicitate şi reclama îri

nJ t â e v m ih d e C !u p .^ ^ r -

în cep în d cu cei care nu rie-au onorât mai m ulte facturi. Vom

face, astfel; publicitate pe d03,.lnf0rmîndu-i pe cellaljfl agenţi

econom ic i asupra„firmejor neserio a s e ." ; ■ '

^ a c g dor iţS s S n u v l s e g i f o n e z c p r e s t lg lu l , p i t i ţ i

serviciile care vi s-au tăcut , >y , | ........ ■■

Cu acest prilej, Informăm firmele care apelează la serviciile

noastre de publicitate că nu acceptăm comenzi decît cu cecuri cil limita de sumă sau cu plata în numerar.:

“ADEVĂRUL DE CLUJ"

T E L E X* Biroul de presă' ai Parla­

mentului a dat publicităţii o Moţiune; semnată de 64 de per­soane prin care; în tenieiui a r- ’ ticolelor. 123-126 din Regulamen­tul O i trierei Deputaţilor se. cero Guvernului şi Băncii Naţionalesă-şi schimbe politica ,de a-

cbrdarea creditelor in sensul re­ducerii dobînzilor creditelor a- c«rdate pentru . activităţi ' pro­ductive in ' raport ca', “dobînzile creditelor acordate pentru ac­tivităţi comerciale". După apre­cierea semnatarilor moţiunii . a- ceastă diferenţiere ar contribui la - relansarea - economică; fiind în . acelaşi timp, “o continuare dar- şi '6 împlinire a acţiunii de sprijinire; a culturii şi a' '..ac* ţivit'ăţilor; ihduşţriale orientate spre ekport, concepută şi ; puşă îri’ practică de Guvernul; Stolo- jaii". j,y.;. : , .

: .'Asociaţia; chiriaşilor: d in ’ lo­cuinţele naţionalizate a ^adresat parlamentului, României un a* pe.i în. care se solicită menţine­rea articolului 5 din Legea pri­vind măsuri - premergătoare ; re­glementării sittfaţiei juridice., a Unor imobile, '.trecute. ; în pro- pfrietateâ statului după' 23 au-’ gust 1944.. în apel se riienti6nea- ză'.că pînă în: acest moment au avut loc .sute -de procese împo­triva , chiriaşilor.; situatie care face cu atît.. ma: st^n^entă ' a- cţopt^rea. acestui; articol în tek- tyl vlegii, articolul, care se re­feră la -sistarea;:, procedurilor ju ­ridice, pînă lă adnotarea , . unei legi. în domeriiul,%respeetiv. tn np':,l ' sc arată , că fără : protecţia, articolului 5; Se dă cale-. liberă stratesiei pliniinăoi chiriaşilor în mod individual, ceea .ce dove­deşte-, caracterul,- necinstiţi-al -u- rior persoane, chiar denutaţ! şi senatori.; interesate în :.refacerea- averilor dinainte de 1944 ,r * . Senatul s-a reunit, miercuri

dimineaţă în;plen, pentru a au­dia :un raport al Comisiei de mediere formată din reprezen­tanţi ai celor . două camere par- lamentare în vederea elucidării divergentelor de, opinii asupra unor ■ Ordonanţe ale Guvernului elaborate în - briza Ix>tfii 18 din 1?92 prin- care .Executivul a . fost abilitat să le emită şi să : auto­rizeze contractarea şi garantarea unor credite externe- Raportul Comisiei dc* mediere ă fost pre­zentat de senatorul Dragoş I,u- chian, care a precizat că diver­genţe au fost asupra textelor ordonanţelor 4. 5. 7,' 10. 11 15, 16»: 17. 24.-.23 şi 28. din 1992: s-au explicat modificările textelor propuse de Comisia de mediere, noile. texte.: fiind aprobate.; • prin vot. fiecare îri parte, de plenul ■ Senatului, tri. filial, s-a aprobat de către Senat şi I.egea priti rare ordonanţele emise de... Gu­vern şi apjrobate de ambele Ca­mere li se -conferă putere ; de lege; \ : : -

* Noul: Parlament, rezultat din alegerile' de la' 27 septem­brie, are 433 de membri' (341 deputaţi şf 143 senatori), faţă de 516 cîţi erau îri. Parlamentul ca­re: şi-ă. încheiat itiandatul (397 deputaţi şi 1 !£• senatori). Avem deci, 56 de deputaţi măi puţin, dar 2-1 de senator! în plus; Doar 146 de^ membri ai fostU- ltii legislativ ‘se . vor reîntîlni pa băncile- noului, parlament. Şaote foşti senatori au devenit acum membri ai . Camerei Deputaţilor, în sens invers şi-au schimbat fotoliile'. 14 parlamentari. ,: în sfîr.şit. dintre cei realeşi, 15 au. candidat în , alte ludeţe decît în mai 1950. , ; .

' o Colegiu! -Executiv al Par­tidului Alianţei Civice a' dat publicităţii o declaraţie în . care contestă o apreciere a domnului Corneliu Coposu, _ apărută in mass-medie. . apreciere potrivit căreia între membrii cpnducerii PAC ar evista disensiuni.'.“Do­rim 'să pi cfcizăm se . spune în declaraţie — ,’că între liderii PAC nu există deosebiri de op­ţiuni; politice-.,'Cit priveşte; pre­supunerea domniei sa!e că li-, derii ■ PAC ar fi “solidari doar în a-şi exprima' nemulţumirea fnţă de prioritatea PNŢ CD pe listele pentru Parlament", ţinem şă spunem că. spre.-deosebire de dl. Corneliu Coposu. liderii PAC. riu consideră • “fărătem ei* â- ceastă nemuHumire.'’:

Ad e v ă r u l d e clu* pagina 2

U « M 5 0CT8M8RIJ: Ambiţii:la Casa de cultură a

Şi

Discuţia cu - domnul profesor Victor BERCI-1A, directorul Ca­sei de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, a durat, ■ Ir» idei şi tematică, mai mult decît rin-

t durile de faţă. Ea a avut în ve­dere Un singur aspect major — îmbunătăţirea şi diversificarea reală a ' activităţilor, în '. noile

. condiţii economice. O îmbunătă- ’ ţire în folosul studenţilor,; . In folosul clujenilor,-al nostru al tuturora.- Ideile J iin .l bogate- şi

/multe, le-am consemnat pe cele . - mai. importante, ■ pornii>d de, la

striletura noului an universitar: "Pentru .anul universitar 1092— 93. vom' merge pe. arcaşi idee a formaţiilor artistice.' Chiar. şi în momentul de faţă, lucrez la pro- gramul reluării activităţilor cul­turale. Intrăm într-un ‘ ■ control serios şi într-o îndrumare.la fe! de serioasă a activităţilor, pe compartimente' artistice şi cola-

; boratori.' : Am reluat repetiţiile, an» purtat primele dialoguri co cei Interesaţi Jn viaţa culturală studenţească. Formaţiile noas­tre sînt “ Mărţişorul* care tre-

- bule sâ rămînă îrt continuare o şcoală de folclor, una reprezen­tativă.'"Mărţişorul" fiind de ani ambasadorul României peste ho­tare; corul "Intermezzo” îşi va Sărbători frumoşii ani de acti­vitate, un cor dili păcate margi­nal izat puţin; după Revoluţie şi care are- uh om de ‘mare inimă şi suflet in persoana profesoru­lui - Gelii Furdui; -.corul "Visz- gang- carc îi reuneşte - pe stu­denţii maghiari, condus de profe­soara' Rita Magyar; trupele de' teatru în limba , română- şi în

"limba maghiară. Trebuie să • a-- cordăm o-mai mare atenţie tru­

pei în limba română, ■ - "Magma’Y chiar şi în-privinţa unor colabo­ratori'de valoare cqre să îşi a-

- sume corect munca cu studenţii;• trupele de dans modern şi de So­cietate vor fi şi ele organizate la început de an universitar. A-

, vern- deja orchestre şi formaţii care 'repetă,' avem oameni cu o oarecare vechime. Noi :taxăm înscrierea numai la cursurile de iniţiere,' la dansul popular; mo­dern : şi de societate dar e O su­mă'simbolică, un • semestru, pină cînd : operează selecţia valorilor; D in ' semestrul • II, selecţia fiind operată, se promovează în tru-

BULETIN METEO

Azi vremea se va Încălzi. Cer, ;temporar noros. Pe alocuri va ploua in partea a doua a in­tervalului. Vint slab la moderat din sectorul sud-vest- Tempera­turile minime vor fi cuprinse. între minus 1 şi plus 3 grade, iar cele maxime. între 10 şi 14 grade.. Ieri. la ora 12, la Cluj- Napoca, temperatura înregistra 6 grade, iar presiunea atmosfe­rică era de 741 mm Hg, in scă­dere.

pa de bază. cei slabi autoelimi- nîndu-se.' Cred eu voi reuşi să pun pe picioare o echipă de ca­litate în muzica uşoară, e şi, o modă â festivalurilor. în ţară.

• Nu este în tradiţia Casei noas- .'tre, dar nu-i nici tirziu. Fugimde rock, dar fugim din cauza Stricăciunilor - făcute îri tele cî­teva: puţine'momente'- rock ‘ pc scena Casei de cultură â stu­denţilor. “Kappa,‘ este capabilă însă să, sprijine muzical activi­tatea; soliştilor de muzică uşoa- ’ră, a unei trupe de revistă, pen­tru a putea face' deplasări în

-centre universitare, transilvane mai mid. Avem : apoi activităţi de cursuri, de cenacluri şi de cercuri. Mă gîndesc . Ift cenaclul

-de anticipaţie “Victor * Papilian", . la cenaclul "Echinox"; intenţio­năm chiar* un salon literar, o societate literară "Echinox* ' la care să participe cit mai ...'mulţi studenţi şi mai ales, cît mai ta­lentaţi. în luna decembrie a a- ccstui an vâ avea 'lo c 'o mare aniversare, "Ziiele Echinox", cu participarea, cît e posibil, a foş­tilor redactori, mulţi 'veritabili oameni “ de litere astăzi. Vom

• continua cursurile 'de cultură ge- n'erală, de istoria artei.- a „reli­giilor* istoria' muzicii, de istorii* a' jazzului, de speologie. Revenim

• la cinematecă, la eu rsul de cu}- tură cinematografică.. Ne gîndim şi la organizarea -proiecţiilor vi­deo. Vrem.: s& repunem pe - pi­cioare, discoteca; sîmbetele şi duminicile.- Noi am întrerupt-o anul trecut, avînd probleme1 -din cauza, unor grupuri . puse :■■■•' pe.

\ scandal, violenţă- Găsind rezol­varea, repet,; o vom repune pe picioare. Ne gîndim şi îa' un a-

-,. telier d6- design vestimentar, ţi- nînd cont de faptul că' Ja noi există şi 6 trupă' ide manechine.

; Sînt desigur variante;;jnulţe’ur- mînd a mai fi discutate. E ; şi problema spaţiului. Am in vedere cele patru camere - de îa revista ’'Napsugar‘,, dar şi cele şase ,aîe "Vetrei Româneşti", de la'- par­ter. Găsindu-şi respectivii spaţii, altfel ne vom putea mişca şi noi. V - v

Aş vrea să rămînă Casai ;, de cultură : a studenţilor :o distin­să instituţie de cultură a Cluju­lui ; şi-a ' stwl'enţilOr, alături de celelalte mult mai : distinse lă- Caşe de cultură!.- Teatrul Naţio­nal, Opera Română, Filarmonica etc., o instituţie care să promo­veze valori autentice, din rîndul studenţilor în primul rînd şi care să fie angajată în păstrarea şi stabilirea' de -noilegături spi­rituale în ţară şi ■' peste hotlre, cu românii de pretutindeni în mod; special”, :

Demostone ŞOFUON

Ioan GIURGIU, meteorolog de scrviciu

CASA DE SCHIMB V A LU TA R ]T-Tr—'i

«tr. 0AVI0 FRANCISC, nr. 7 (la spatele magazinului SORAţj

CUM PĂRĂ *$ SUA şi

VINDE D.M .

Piimlţi pentru:.

• un DOLAR S.U.A. 428 Ic). .

• o DM 290 Ici.Plus an comision de 0.2 la suta.

Plătiţi pentrn:• an DOLAB S.U.A, 438

le».

• a PM 299 le».Plus 04 la sntS comision.

Program: 0,33— 17.00. <1730)

■*;•#/ Im•_<* ' '* *

* , • . * f'*"’ ; - Sivi' ' ir ' ,v '

; -V . i l i & t f V1 . ' - M î Kr- "

• * -t ^ ~ t * 4

tr

. Două fior», d o u ă su ro ri.../ Un;estet român de marcă spunea: „Ceea ce ca­racterizează spiritualitatea românească ar fi, în ordine afectivă, dorul, în ordinea morală, omenia şi în .ordinea ir. telectuală, realismul”. Pe ^aceste coordonate, melancolia doinei, bogăţia şi auten­ticitatea de-vaiori.specifice' pe care le propun pu- bliculul; cu, o >,nezdruncinată linişte a -cugetului* ,b:iz»tă pe un anume simţ al: eternităţii'unor rîn- duieli şi aliniată ritmului necurthat -şi -ciclic «1 naturii,; sînt numai cîteva din elementele-idefini- torii- ale modului In care Amalia şi Valeria C*>-

■ doreau, cunoscute Interprete ale cîntecului popu­lar transilvan, se fapleScă spre acesta. Şi acestea rfiinîn val.abite, fie că - vorbim «despre cîntece de dor, de joc, purtate, de înstrăinare sau de dra­goste {precum j’,.Mîndre-s somcşencele"* „P’leeat-o badea - la armată", -.In M unţii. Gilăului", >,Cînte- cul de nuntă din Vişeu"), fie, mai recent, despre

cîntecul din zona Dejului; <„Lasă-mă, lume *sâ ti eînt"). Acestea, alături de multe altele, conservă Inteligenţa bogată şi limpede a românului, aple­carea spre umor sau, dimpotrivă, spre amar vo­caţia melancoliei, ospitalitatea şi tendinţa natu­rală spre bunătate şi blindeţe.' ;

Meleagurile un<iuite ale Şigăului rămîn pentru silrorile Codorean spaţiul tradiţional care le-a ser-

, vit la completarea spirituală a propriilor vieţi şi luminai-ea conştiinţei cu toate acele adevăruri pe care omul din popor încearcă să le transpună şi în planul vieţii urbane^ fără-a rupe firul de­prinderilor de acasă şi fără a se detaşa de ex­perienţa şi bunul simţ acumulate de; comunitatea rurală din vechime. Credem că nu gTeşim afir- mînd că dialogul pe care l-am purtat cu Am'alia Codorean şi care a dezvăluit nu numai un des­tin ci ?şimeandrele unui drum presărat cu' ne­meritat de -multe-obstacole, pînă îa consacrarea artistica de; astăzi; s-a aflat, chiar de la început, sub semnul aspiraţiei omului la într4rire spiri­tuală priit' intermediul culturii populare. „VremiK rile de -început le-aţ numi. romantice; în calitate' de - colaboratoare a orchestrei de muzică îp pu- îară a Filarmonicii Clujene, apoi angajată ă pres­tigioasei instituţii, am avut privilegiul' de a în­văţa şi a mă perfecţiona în-mijlocul unui colec­tiv valoros ţ i entuziast. Mereu confruntaţi ■ cu brutalităţile zilnice ale Vieţii, căreia ne Itiptam sâ-i recuperăm sensul spiritual, nu am renun­ţat A fo«t o artă făcută cu greu, în frig, zăpadă şi ploi, cînd transportam ţambalul cu sănia peste

- ape .îngheţate şi cîte altele.. . ;Au fost anii pri­melor înrogistrări ia Radio C iuj cu melotiiile măicuţă', te-am rugat" sau „Dr.'tgu mi-i în sat la- joc™. Din 1977, cînd ne-a apărut primul disc.' Va- leria şi. cu mine sîntem nedespărţite,1 :străduin- dn-ne ca în această formulă să pătrundem în; ca­sele-oamenilor cu melodii frumoase, culese de noi; aşa cum sînt, într-o înşiruire absolut întîm- plAtoare, ^ă ic u liţă . nu ţi-i jele", „îtăsoi, soare, pe răzor**, „Be-aş şti ca cucu să cint1*. .Dorule, evti tare gr?u“. Celelalte, două-discuri ale-noas­tre reprezintă o rhfcâ parte a repertoriului-;pe ca­re, ori de OHe or> avem ocazia, îl dăroim eu Vira-,»

. iubitorilor muzicii -populare din -localităţi ale ju- deţuhii sau din ţară." .

Condusef" de aceeaşi logică a lucnirilor să sta­bilească contururile sensibilităţii româneşti, acel univers muzical original, Amalia şi Valeria Co­dorean se impun prin interpretări revelatoare,

• mărturisind, forţa culturii noastre popu>are de a rămine ea Însăşi. ' ' .

Mirhaela ÎÎOCI

poraoa iaCreaţia muzicală contempora­

nă tinde să valorifice InveşminV tări sohore .capabile de a permite.

, comunkăriv cu auditorii o mai elastică receptare. Evoluţia lim-- bajelor muzieale a delimitat îr^ să -clar două tendinţe esenţiale .diferite. într-t)h anumit 'caz*- un • curent ce tinde a se defini ea posthiodernist .pentiite şistemu-

; lui compoziţional de J?îndire, P infuzie de elemente inai uşor recurtiieicuţe şi deci Însuşite- or­ganic Sn “orizontul de aşteptare’’ at auditorului. Această modali-

’ Acadcmia dc- m;tzică *'G. .Di­ma" ClujrNapoca — DESCHIDE­REA; FESTIVA. A .STAGIUNII

•.DE CONCERTE. Concertul for­maţiei COUJSGIUM MUST- CUM ACADKMICUM . Inter-

• preţi- Gavril Costea — flaut, Au­rel Marc — oboi,'lise - L. Iler-

. i>ert — Violoncel, lîcaterina Bo- tar — rlave.in. In prosiram: Te- leman, Vivaldi.

tate asigură... melomanilor in număr mai niare, putinţa de co­dificare & mesajelor şi chiar- poa­te dace la "exaltarea'* imagina­ţiei în receptare, pînă la euforii de ordin spiritual. Într-o altă ipostază de exprimare nrozica’ă. limbajele compozitorilor se cir-' cumseriu întivun spaţiu artis­tic, în care sensurile ş i. foruiele sonore poartă ' tendinţa expresă de inovaţie, chiar continuă, con­vertirea acestora în conţinuturi rOceptabile îăsîndu-se mereu rimînatâ. Din această categorie de creatori sunt unii' care pur şi simplu ignoră faptul ; căv în fond, se repetă mereu pe alte planuri, sistemul de 'gîndire ln- chizîndu-se pas cu pas. Şi în ­tr-un caz şi in altul, judecăto­rul suprem al creaţiei, marele public, va hotărî. în: timp valoa­

rea şi perenitatea muzicii mo-' derne. In concertul de -muzică •românească contemporană pre­zentat în festival la loc de cinste, cu formaţia „Ars nova" dirijată de Cornel ’Târanu s-au • putut audiâ creaţii muzicale de am­bele tendinţe: Dan Vuicuiesf.-u — „Toccata accordica", Vasile îfer- man — "Imago" <ln primă au-, diţiej, Dora Cojoearu — "Can- tos II", Constantin Ripă .— “Ru­bato şi giusto", Hans P, Turk — “Psalmul CXV II” (îq primă au-, diţie), Dieter Aefeer i- "Cvartet pentru clarinet* violă, violon- , cel şi pian" (în prim&'■ Audiţie), -Irina Hasnaş — "Evoiution I " . (în primă audiţie). Corn*-! Ţ5- ranu — “Mozaicari". .pentro: ela- rinet şi ansamblu <în primă au- d<Ue)- Liviu Glodeanu — "Exa­laţie" din opera :"Zcoun>lxe“, .. 0 scrie de interpreţi , valoroşi -. .in muzica .modernă ,a» reuşit, prin interpretare,' nuanţe diferite In pî-isticizarea' - sonorităţilor ; Vin drumul lor spre bnagmile' artis­tice.

ICmiliu DRAGEA

În atenţia taxîmetriştilorîn aplicarea prevederilor or­

donanţei; nr. 11 din 14 august 1992, Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin Circulara nr. 106D din 1992, fnce următoarea precizare:

• Organele teritoriale ale Mi­nisterului Economici şi Finanţe­lor pot aproba amînarea la pla­tă a impozitului forfetar pe tri­mestrul IV 1092 piuă la dat) «le 25 decembrie 1092.

Această Înlesnire sc v a ' ncor- la (de Ja caz la caz) după o ana- Ib-ă • • temeinică din partea orga­nelor fiscale asupra : situaţiei materiale sau economieo-finaB- ciare ţ ia capacităţi! do plată a agenţilor economici respectivi.. • Aprobarea' mninBrii • plăţii

M J l do administraţiile finan­

ciare municipale sau circum­scripţii fiscale orăşeneşti in funcţie de locul unde îşi au do­miciliul taximetriştii tn cauxă; pentru t:wimetrlţtii cu . *lomi«-i- iîu în localităţile rurale, de pe raza Judeţului aminarca la pla­tă sc ap.obă de DG1TCFS, ju ­deţul Cluj.

Totodată, facem cuntecttt că s-au dat dispoziţii la unităţile subordonate de a trece Imediat la citirca aparatelor-'de taxat, conform art 1 din ordonanţă. Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adi-esa direct ct>nduc*ri- lor Administraţiilor- financiare municipale sau şefilor Circum­scripţiilor fiscale orăşerieşti.

DGFPCFS Judeţul ClujDii ccţla de Jmpofite ţi : Taxe

Telematinal. emisiuti cultu­rale, film, în transmisiune direc­tă de la Chişinău, la ura 7. In Continuare Actualităţi la ora 10, video-clipuri şi emisiuni infor­mative' preluate .. prin Snper Charinel şi Worldnet Usia la ora 10,20, Ora de muzică la 12,10t emisiunea Oameni de lin­gă noi la ora 13. Secvenţe. de la' Festivalul Internaţional; de

• Ja iz de la Cannes la ora 13.30. •După ediţia de la ora H a Ac­tualităţilor vâ recomandăm, la :ora 14^8, emisiunea Tradiţii cu reportajul ■ JPovestiri fn lut şi în lemn",' apoi PreuniVersitaria la 'ota — astăzi conMiltaţii laliteratura romfină' şl continuarea dezbaterii' pe f.argln«*H fîeg».»!»-

. meniului Şcolar'.'-*,'cursul, de

umba engl<siă .la ora 15.30, A- genda muzicală Ia ora 16, emi­siunea Forum ,)a 16.30 ş i. Actua­lităţi la ora 17. Repere nwldave, emisiune realizată de RTV Iaşi la ora 17,05. Dacă doriţi să a- fiaţi amănunte legato dc o ■ ba­ză . navală română ia Dunăre, vă invităm să urmăriţi reporta­jul de la oro 17,35, realizat de Horia Vasiloni. Tere-discul mu­zicii populare la ora 18. Urmea­ză revista’ de literatură' -jt ane Simpozion, ia ora 18,20, dedica­tă ret-entului Festival, european <)«. poezie care » avut loc la Si­biu. In această seară, St'KÎioul economic; va putea . fi urmărit ia ora >0. După Actualităţile

. *K' la ora 20 şi rubrica ,<ie in­formaţii sportive «ie la vă

’ recomandăm- să un»,-iriţi episodul 171 al fUmulni serial “Da’las". Mrnwrialul durerii, episodul XV, îa ora 21,35. Seara se va încheia-

'e»rUltimele ştiri, In om ?3. emi­siunile J^efleetu’ rutiere ja 23.15

. şl Stadion la 23,3fi. . ... .... -

PAGINA 3- * ADEVĂRUL DE CLUJ

Centru! de Studii Transilvane la un ah de la înfiinţareDE VORBA CU PROF. UNIV. DR. LIVIU MAIOR 9

—■ Domnule profesor» iii calitate de director ai •: Centrului, cum apreciaţi activitatea depusă pînâ .{«prezent? ■ ."• ■ '

— întotdeauna Începuturile s-au dovedit mai di­ficile, sub raport organizatoric.- Fac o paranteeâ spunîndu-vă că nici pînâ ia ora actuală nu am

' primit sediu pentru a ne desfăşura activitatea In m a i corespunzător. De promisiuni din partea ce­lor două administraţii ale Clujului am, avut parte,"• dar nici una nu a fost onorată. Sub raport ştiin- ! ţific insă, lucrurile decurg bine. ■ Au apărut deja două numere din revista Centrului. „Itevue de Transilvanie**, un altul este sub tipar, urmînd sâ

■ apară pe piaţă zilele acestea. A apărut o singură monografie in s colecţia Bibllotheca Rerum Trans­

ilv an ie , „Memorandul" şi care imi aparţine. Peroi sînt şi alte cărţi cum ar fi traducerea In limbi de circulaţie a cărţii • regretatului .academician Da- vid . Prodan, „Transilvania şl . iar Transilvania". S-a început o investigare demografică &' istorică • a registrelor parohiale din Transilvania pentru a

4 stabili exact evoluţia demografică, etnică a popu­laţiei: transilvane. Sub egida Centrului s-au des­făşurat. manifestări ştiinţifice, multe cu partici­pare internaţională, colocviile de istorie rr>mâno- belgiene şl româno-italiene,, cel dedicat instaurării

' regimurilor, comuniste în Europa de Est, sesiuni­le dedicate tinerilor Istorici, Memorandumului. A-

: vem motive să, ne declarăm satisfăcuţi: de acest prim an de-activitate.

— . Ce-şi propune Centrul pentru p e r i o a d a tme- ; diat următoare? ' : - ' ;

— in debutul lunii octombrie, am organizat o manifestare cultural-ştiinţifică împreună cu comu­nitatea românească din Serbia, unde aţi fost pre­zent şi dvs: ' •

în 1993 vom avea cea mai mare sesiune ce s-a organizat sub raport ştiinţific in Romjnia, o sesi­une a Comisiei pentru Istoria relaţiilor internaţi0- naie. E--te o comisie cu reprezentanţi în întreaga lume, este elita specialiştilor de pe .mapamond. Tot

■ în cursul lunii octombrie, vom fi vizitaţi de direc­torul Unităţii Drepturile Omului din Parlamen­tul European, domnul Paolo-Maria Falcone. Uni­tatea are şi un caracter ştiinţific, nu numai po-li tic. .

— Co ne puteţi spune despre vizitele profesio­nale întreprinse tn , vara acestui an. L a ;ce lucraţi în prezent? ■

— Am vizitat sediul NATO de la Bruxelles, be­neficiind de o bursă NATO pentru studiul pro­

blemelor‘ naţionale in România, trecut şi prezent De asemenea, - am fost la rârtamentul European unde am văzut, printre altele, reclamaţii în ghi­limele, trimise din'ftomâiiia, vizavi de persecuţii­le pe care ie suferă unele persoane. Chiar-.şl a u- nor ziarişti din Cluj care;s-au plînş că sînt ame­ninţaţi, dar pe care ii văd bine-mersi pe "Străzile

^oraşului, v ii.ş i nevătămaţi. . ,Tot mai mult sînt însă convins c ă . imaginea pe care o are România in exterior, şi'de care se face atîta caz, ni se da-’ toreşte in mare măsură nouă. Eu mă bucur că ni ,s-a descliis calea spre asemenea iastitute. care constituie o garanţie a libertăţilor politice şi de opinii, dar asta nu înseamnă că .trebuie neapărat să se meargă pe nişte lucruri ireale. Se compro­mite astfel conceptul de drept al omului şl se cro- ază imagini false. .Ca scris. personal,- urmează să public o carte, intitulată „Alexandru Vaida Voe- vod intre Belvedere şi Versailles", în care încerc sâ-I restitui istoriografiei pe acest personaj atit de controversat, în perioada interbelică şi postbe­lică care. orice s-arspune, este unul din Murito­rii României /moderne. Ultimul lui act politic a fost unirea Basarabiei cu România la Paris, după care a fost schimbat cu metodele noastre arhicu-

' noscute.1 ' ■: — Credeţi că este oportună unirea celor două teritorii româneşti. Basarabia şi Bucovina ca Ro­mânia? ■.- v.

— Ca istoric sînt ccinvins că această unire se va produce; Trebuie- numai Să. treacă1 ceva .timp. ■Mă gîndesc numai la" anul 1918, la caracterul de ; Referendum al unirlil Transilvaniei cu România care nu s-a. petrecut în alte ţări est-europene sau

: foste ale monarhiei atistro-ungare. Nu a fost o de­cizie luată de; un grup, ci una populară. Mâ rog,;

' se-atacă Trianorsuî acuma. Trianonul- nu a făcut alteeva decît să consfinţească o decizie luată de poporul român, a fost o recunoaştere a unei stări ele fapt Eu am incredere în răbdarea acestui po- por şi în felul în care şi-a pus bazele statului, în nişte condiţii deosebit de grele. Unii spun că s-n făcut’ o greşeală câ Moldovă este independentă. Nu ştiu dacă exista o altă soluţie. Ceea ce e o treabă extraordinară e c ă pentru prima datâ în istoria României noi nu mai avenj graniţe cu ţţu- ' sia. în jurul nostru se destramă state, la noi se pune problema reîntregirii, obiectul poporului ro­mân şi-al naţiunii române este reîntregirea,

" Demosteno 2ŞOFRON

S.C. „Coral" S.A.-Turda:

Pe ea/e de... eşuare!De la Revoluţie încoace. SC

“„Coral" SA Turda a ajuns în si­tuaţia imei. nave pe cale de eşu­are., De la această „catastrofă" pe cale de-a deveni un fapt-îm­plinit se salvează cine poate: u- nii prin propria lor privatizare, alţii transforrr.îndu-se în SRL-

. uri., care- au studii mai solide prin transferuri în alte părţi, nl-- ţii mai ... zăbovesc la. unităţile ce-au mal . . . rămas cu' capital” de stat pentru a tăia frunze la eîinil Ce . altceva' ar mai putea face? '

— „Aşa goale unităţile noastre n-au fost niciodată!**, se arată într-un material înaintat Consi­liului local municipal pentru a- natiză.

Cine-şi cu ce să le umple? Nona conducere a societăţii este într-adevăr • nouă, personalul de la serviciul comercial (destul de versat, dealtfel) este . . . le­gat de mîini şi de picioare. Cine îţi mai livrează astăzi marfă (cînd ■ lupta pentru a cîştiga cît mai mylt este generală) pentru ochi frumoşi? Societatea comer­cială „Coral“ nu mai are un leu

în teşchereal Dar nu numai o- tît:- un timp, ICRA, calul de bătaie al tuturor timpurilor, le-a mai livrat unităţilor acesteia produse agroalimentare şi de al­tă natură. Icriştii mai trăiau cu speranţa câ ■ poate, poate . . . ■ Cirid ’ şi-aii dat seama că datoria „Coralului" ..faţă de ei a. trecut de 42 milioane lei şi nimeni nu mai schiţează un gest, au închis „zăvorul" , cu zece lacăte!

Acum poţi bate unităţile „Co­ralului" de la un canăt lă altul (mai. ales cele specific de ali­mentaţie publică) că nU prea ai ce găsi. ci doar cîteva reclame ee amintesc de o anume abun­denţă de sortimente de prodtne, dintre care pe unele, clienţii le-au şi uitat — şi din belşug dovlecei în saramură, ţigări Golf. salată de' toamnă ş l . alte produse cu mişcare lentă sau greii vandabile.

Societatea comercială „Coral** nu dispune de numerar în cont ci doar de importante 'fonduri

- blocate în nişte produse care nu se vînd. Nu dispune, nici de un volum de mărfuri cu care să fa­că faţă măcar într-o măsură, cit

de cît, să satisfacă cumpărătorii. Aşa incit, in timp ce foştii cli­enţi ai - „Coralului** bat uşile di­verşilor privatizaţi (nu facem o culpă din acest fapt privatizaţi­lor, dimpotrivă!) salariaţii săi se calcă pe . . . picioare. Nu prea au ce face, mai ales cei din re­ţeaua alimentaţiei publice. Nu din vina lor! Dacă n-au _ ce . ,. vinde, n-au nici de pe ee să ia salar. De aici nemulţumiri cu toptanul: Conducerea aruncă vi­na pe . . pălmaşi, pălmaşii pe conducere. Interesant este că şi unii şi alţii au. cîte un pic de dreptate. Conducerea din ce să; asigure salar unei reţele de an- gaiaţi supradimensionate (de jos pînă sus), din moment ce se lu­crează cu pierderi. Iar salariaţii au dreptatea lor: ei ştiu una şi bună — să li se dea de lucru! Nu ştim dacă cei din conducere au realizat, in ultimele trei luni de zile. doar 62—64 la sută "din salar, dar în mod sigur ştim că lucrătorii din unităţi atît au dus acasă: dacă nu mai puţin!

Societatea comercială „Coral** a ajuns' în' situaţia unei nave pe cale să eşueze. Se va găsi cine­va să-i arunce . . . „colacul** de salvare pînâ nu va fi -înghiţită de valurile ameninţătoare ale tranziţiei spre economia de pia­ţă, cu oameni cu tot?

Ion CORDOŞ

Politica agrara şi pîinea anului viilor (îs)

Continuînd cele expuse în precedentele articole pe- 'tema de - faţă,-se pune întrebarea: care' ţăran cu gospodărie personali); îşi" poate permite- sâ dea pentru - recoltarea unui hectar de grîu echivalentul a 560-000 kg din : producţie pentru cumpărarea u- nui tractor U-650, 5-t-tone de, griu, sau pentru, o combină 232' .tone de griu-, respectiv Intr-un. raport “utilaj-produs* de. 2-3 ori mai mare decît în ţările apuse- . ne? Pe de altă. parte, importul, dfn vest a unei sisteme de ma-! şini, adaptate pentru mica;’pro- ducţie, oscilează astăzi în jurul a 6000 dolari,-, ceea oe Ia cursul actual al leului -depăşeşte 2,3 milioane lei. Dispune, oare. mi-î cui producător de condiţiile ne­cesare pentru a-şi asigura cit;, mai curînd posibil o astfel de sistemă? Nu ne putem întoarce nici ta munca cu atelajele, în j primul rînd pentru câ, practici nu le avem în număr suficient.

Este limpede că liberalizarea", preţurilor. în condiţiile inexis-. tenţei unei autentice economii de piaţă, a acţiunii mecanismu­lui reglator exercitat de relaţia “cerere-ofertă**, a dat o lovitură puternică agriculturii, în sensul, că preţurile din aval de agri­cultură nu au fundamentarea ştiinţifică corespunzătoare, scă- pînd atît de sub controlul unei1 pieţe libere autentice, cît şi de sub controlul organismelor fun- ciar-bn;vare. Şi de această dată,' ca de obicei, acarul Păun a ră-, mas tot producătorul agricol ca­re în prezent nu este interesat să producă' marfă. fiind astfel a- meninţată în fnod serios popula­ţia urbană. \, Se' conturează, tn schimb, uri mare pericol accentuat şi de se­cetă: acela de a nu seînsămînţa în această toamnă grîu nici-mă car suprafaţa redusă din anul precedent Pentru rezolvarea a- cesţei realităţi crude nu mai a-, vem in faţă decit cel mult o lu­nă de zile. Fără o acţiune con­jugată a întregii naţiuni, deasu-, pra tuturor frămîritărilor politi­ce. este greu de crezut că actua­lul Guvern şi Parlament, pregă-j tiţl pentru plecare, vor dispu­ne sau vor putea întreprinde mă­suri rapide. Deciziile care vor fi luate acum. după alegeri, vor fi la fel de tardive ca si cele lua­te în domeniul irigării culturi­lor' Pentru anihilarea : impactu­lui social posibil, ar trebui lua­te î n ; considerare , următoarele măsuri: I. Ridicarea preţului de achiziţie a griului de la produ­cător la minimum 50 lei-kg; 2,

Subvenţionarea de către stat a circa 50 1» sută din valoarea lu­crărilor mecanice: 3. Aprobarea ca producătorul să. poată prim» sămînţă cu valoare biologică ri­dicată, prin schimb cu grîu dfr consum; 4. Instituirea controlu­lui statuiui în importul şi ex­portul griului. precum şi ■ ln vîn­zarea griului în pieţe organi­zate .pentru a se evita specula si îmbogăţirea frauduloasă pe sea-, m a " consumatorilor; 5. Raţionali­zarea consumului de pîine; 6. Interzicerea utilizării griului pentru furajarea animalelor şi fabricarea alcoolului: Asigura» rea creditelor necesare pentru irigarea tuturor., perimetrelor pretabile efectuării unor udări de aprovizionare înainte de in- şămînţarea cerealelor şi subven­ţionarea cu 50 la sută a costu- " Iui apei; C. Asigurarea cu pri o-' ritate a motorinei necesare -pen­tru însămînţarea grîului; 9 . A- sigurarea şi creditarea > cu prio­ritate a îngrăşămintelor cliimi- ce, fosfatice şi azotate: 10. Sti-

, mutarea, pe baza acordului pro­prietarilor, a constituirii, de- gru-

. pări, asociaţii şi societăţi agri­cole pentru cultura, cerealelor de toamnă dar şi pentru cumpă­rarea', de tractoare şi utilaje, a- grirole: II. Obligarea-, tuturor Sfeeialiştilor-cu profil agricol de. a se implica şi a răspunde direct de aplicarea :pe toate suprafeţe­le însămînţate a unei HehnolosU avansate.

E xperienţa -ultimilor doi ani ne-a arătat clar că nu putem

‘ obţine producţii eficiente fără o rotaţie adecvată, fără .fertiliza*

- re. semânînd cu mîna o sămîn-* ţă de slabă calitate şi fără un

control corespunzător at buniie- nilor. Se impune verificarea de către Ministerul Agriculturii al Finanţelor şi Banca - Agricolă -a măsurii in. care actualele-.tarife ce se percep la lucrările meca­nice sînt fundamentate, ştiinţific, în fine", evitarea însâminţării . timpurii a grîului în condiţiile

■ în care "seceta va persista şi su­plimentarea normei de săminţif la hectar cu 10 la sută. Măsurile propuse nu epuizează şi altele p>osibîIe. Este neîndoielnic - că stabilitatea socială şi politică

. din tară: dependenţa fată de cre­ditele valutare vor depinde în cea mai mare .măsură de nive­lul înţelegerii gri vităţii situaţiei

/ şi de politica agrară bazată pe deciziile ce vor fi luate în ur­mătoarele zile.'

prof. dr. Victor TATARU Facultatea de stiinto economice

Cluj-Napoca

O ŞANSĂ PENTRU PRODUCĂTORII AGRICOLI

Săptămîna trecută. Guvernul a adoptat ohotărîre care faci­litează creditarea avantajoasă a producăttorilor agricoli pen­tru cumpărarea de tractoare şi maşini agricole. Băncile co­merciale sînt autorizate să acor­de producătorilor privaţi, indi­viduali sau asociaţi şl societă­ţilor cotnerriale credite cu o do- bîndă de 13 la sută pe an Cre­ditul poate să ajungă pînă la

85 la sută din valoarea utilaje­lor achiziţionate. Diferenţa va trebui achitată în numerar de elitre cumpărători." Creditele vor fi rambursate eşalonat într-o perioadă de 5 ani de către pro­ducătorii agricoli privaţi asoci­aţi. societăţile şi asociaţiile din agricultură şi în 6 ani de către producătorii agricoli individuali sau grupările familiale tn pri­mul an se achită numai dobîn- da pentru creditul acordat. <ar rambursarea ratelor va începe cu anul al doilea. ,

CHIAR ASA. DRAGOSTEA CU SILA?

Normal, spaţiul de care era- nevoie pentru a se evita desfa­cerea in stradă a produselor tre­buia amenajat de Agrocom. Dar pentru că po vremea respectivă fondurile pentru investiţii ne-

' productive, erau aproape impo»- sibll de obţinut familia Raţlu n hotărît şă construiască cu m ij­loace proprii prăvălia care se dovedea mai mult decît necesa­ră. Aşa că şi-a procurat ciment şi alte materiale, de construcţie, a făcut rost do .'geamuri, uşi, etc.

Agrocomul, a dat ceva placaj şî a- achitat contravaloarea lu­crărilor pentru instalaţia elec-

> tricâ. ■■ i ...Pentru că cea mal mare parte

0 construcţiei 11 aparţine, în condiţiile actuale, familia Raţlu ar fl putut solicita să fie pusă tn drepturile do- proprietate cu­

venite. Dar hra iăcut-o. Singu­rul lucru pe care l-a cerut a fost să i se vîndâ spaţiul cu pricina,

.al cărui proprietar este. Răs­punsul a fost: NU1 , ,

Dacă. societatea comercială ‘. în 'cauză nu ar recurge la un rabat comercial ridicat şl nu ar fl atit de rigidă în adaptarea preţuri­lor la fluctuaţiile pieţil, rdoamna Raţlu s-ar mulţumi mai departe cu rolul de slujbaş la stat- Cum însă din cauzele amintite, (ne-a declarat ea) "nu realizează un salariu mai mare de 7000—8000 lei lunar, s-as hotărîţ să divor­ţeze de societatea comercială la care lucrează. Chiar cu condiţia de n-şl plăti ' propria prăvăHe Deşi partalul e foarte avantaje? pentru Agrocom. acesta nu e,de­cis să spună da Dovadă 'că vrea să menţină mariajul, cu doamna Raţiu cu tot dlnadinutil.

1. CONSTANTINESCU

Mecanizatori în şomaj

Un înţelept proverb spune cil ia omul. sărac nici boii nu trag. şl atunci, inventiv cum e omul la nevoie, bietul ţăran român, pornit ani de-a rîndul pe o agrlr cultură de mare randament pu­ne în ham tot ce are în ogradă. El pune la plug. la grapă, la se­mănătoare şl boili Lia noi. ^agrl- cultura este mama şl doica, e- conomlei naţionale, dar condiţi­ile create -nu sînt! deloc la nlve-’ Iul cerinţelor actualo.

Zilele trecute - am zăbovit mal mult timp ir) hotarul comunei; Fizeşul'.Gherlll, Am 'văzut cu- o- chll noştri distrugerile d e , după revoluţie. Exemplele sînt destul de edificatoare: zeci de hectare de terenuri fertile distruse tau

In curs dc -distrugere, la fel a- dâposturilo de animale de la ca­pătul satului (grajdurile arată ca după . . . război), spaţii în ca-'

• re. acum cîţiva ani-se produceau lapte, came şi alte produse anl- maliere, apoi investiţiile în iri­gaţii sau desecări, tn combaterea eroziunii solului. Ce compromis politic, ce râu aduceau aceste bunuri deja realizate; dacă. ele erau menţinute şi exploatate în continuare? ■ ' - ■:

Toate aceste, cîndurl ne-au pur­tat şl în comuna Flzeşul Gherlii. La secţia de mecanizare au mal

' rămas şapte tractoare. Mecani­zatorii pur şl . simplu somează, efectiv nu au de lucru. In sat mal stat şl şase tractoare parti­

culare, care aplică tarife acce­sibile oamenilor nevoiaşi. La a- rnt. de exemplu, s-a lucrat doar în hotarul „Falotba** restul-te­renurilor aşteaptă sosirea .. tiiajelor. Un mecanizator ne-a relatat programul lor zilnic: dl* mineaţă de 1 unul apoi la taifas. Nimeni nu mai apelează la ser­

viciile lor eventual cei care au

nevoie de cite un transport, de

lemne sau material do construc­

ţii.' Aşa nu se face agricultură.

Oare cine va avea puterea., şl banii ca să spriline aceste secţii

de mecanizare în efectuarea lu­

crărilor prioritare, din această

„perioadă? Ţăranii au nevoie de

tractoare, nu de mecanizatori şo­

merii

. SZEKCLV Csaba

IvdevXr u l d e c l u j

S ia jfăciit tin p as in tu iteIn, ultimii doi anil mari ' su- '

prafeţe agricole tjin judeţul noşi. ; tru <iu' ratiŢifis' riducraţe. Atest

'" fapt t-am simţit cu toţii in creşterea spectaculoasă a preţu­rilor produselor agricole. Expli- caţii sSntcuduiurriul, numai că;

' acestea nu rie încălzesc şi nu ne salvează de obsesia zilei de

■ mîine,' De"pe suprafeţele ,agri- coîe existente In judeţ se pot

• obţine 'cantităţi.mult mai mari■ de produse : agricole decit' am

realizat după 1990. ■ Probleniâ.'. care" se-; pune :este folosirea mai ^ .judicioasă a bazei materiale e-

xistente. Ţăranii care au intrat în posesia pămîntului sînt ■ lip—

: siţi de.: mijloace de producţie care să' permită practicarea u- n e i,agriculturi modeme.' O ho-

‘ tărire a. "Guvernului care: să' sprijine producătorii agricoli a-

• ,-bia a fost luată. Aceasta vueâ- .ză acordarea de credite în cpri-' . -diţii avantajoase pentru procu-

• rărea de tractoare şi maşini â- ' gricole. Dar pină cînd producă-

• torii agricoli vor . intra în po- ‘ ' sesia tractoarelor ş i ' maşinilor• agricole va mai - trece timp, iar• fitol,; ne aflăm ' in > plină perioadăş *; cînd trebuie sâ punefll « bâzâie

recoltei‘ de anul viitor. Este hotăritor pentru noi să'-priHu-j cem; cantităţi -de cereale tiare-:

; să' acopere necesităţile "de con-• sum. Importul este b' povară'; prea • grea pentru o .economie

care îşi clădeşte o aită.structu-■ ră.' • X' ' ,'v:

La ora actuală. ■'Agromeeuri- , le sînt singariHe. în--măsură- să > .asigure lucrarea corespunzătoa­re a pămîntului. începînd - de anul trecut, s-& c o n t u r a t • e

’ diept; m a i' timid — în * unele ;zone ale judeţului, un sistem i

' de lucru care cîştigă?'tot m it mult teren. Este vorba’ de, lua-V rea îri arendă de cătrer’A’gîo- mecuri a unor suprafeţe 'de te­ren de la producătorii particu-’ lari şi: societăţi pe care-exeru-

■; tă 'toate: lucrările ' prevăzute 5n1 tehnologia unei culturi. Cu toa­

te rezervele manifestate Iniţial,’ acest' sistem de lucru convine '

' ;atît" ţăranilor, cît şi mocan izs-'' 'torilor; In zoriâ Turda — Cîm- -

pia; Turzii, unde acest sistem a ’ fost practicai pe scară inăi lar-

. g ă ,' rezultatele : au . fost bune; ■ '

... - I)i această toamnă şi I în zone :. cu pămint mai slab productiv,

se practică sistemul de arenda- re ..". ‘.;r f ! . . ; ' ..■

Interesul nostru, - nl tutu- ■ ror, este să lucrăm pămintul în■ condiţii cit maî •bune, ';ne spu­ne ing. loan-Crişan, directorul Agromec Gilău. Am încheiat contracte cu producătorii agri-' coli pentru mai multe .sute d e '• hectare. O bună parte a aoes-; tora sînt semănate cu cereale păioase .în' condiţii agrotehnice corespunzătoare.. N u ; ne putem permite să lucrăm de mîntuia-»: 16. In contract avem.stabilitrsă %

, idăm la recoltare cîte- 500 kg.v de cereale.1 pentru, fiecare hee-:

'.■•tar. Deci,‘.pentru ;a;:ne-racoperiv cheltuielile;' trebuie să- obţinc'm i în ju r de 2509*. kg. .griu'. la- hec- i

'. tar, ceea" ce 'nu este puţin în ; .. condiţiile noastră* Pentru• no i- ; este mult *niii. rentabil să lu- \• crăm 'pe • suprafeţe * mai mari: s îi Cind avem de arat şi' semănat '•* .parcele miei * scade* simţitor?- ■vi- ;.:iteza de lucru: Dar aceasta nu} înseamnă* că ’ refuzăm lucrări. In - k aijeastă toamnă batSlia fit*- dă*> ■' pentru fiecine'hectar, llemn de-' ' .'r^niai cat este faptul că din-'a- 1

cest- an ■ Incepersă-;secontureze;~ ■rŞconcurenţa* 7n. satul 'Vlaha/so-';1 Ci etatea* Kuffy — S.R.L.-ataren-i; .; daţ peste 200 - ha. in-condiţii a-

Vantajoaăe (oferă-'seminţe ^i:Tînr \ iiigrâşâmmte) - LavOiurila .lucrea^s,l ' ză societatea^^Ardealul-!. Oame-, .

••‘ am au posibilitatea1 să'opteze.. pentru întreprinzătorii* =care 'o^s; ‘ -f era-'-avantajele cele -mai- mari.

— în toamnă • şi-în primăva- ; ră, remarcă ing. Gheorghe Rai-rf; ta. direc’tarivl ■ Agromee ■ Huedin, j

■ luciămMn^arendă • 800 ha teren -- agricol ce »va fr însămînţa^'cu *

 p ă pe apa şî mb e t eîConducta dc apă Cluj-Ghţr-

la, în satul Sînnicoară, este • spartă încă din timpul verii. Drept urmare. Culturile de pe terenurile agricole din preaj­mă au fost înnămolite, recol­tarea cerealelor şi legumelor devenind greoaie sau impov- bilă. Sătenii: au încercat, . să remedieze situaţia' săpînd ca­nale de evacuare a apei. Lu­cru bun şi folositor, dacă ne gîndim la faptul că sc pot. iri- ga culturile cu această apa.» Dar cum nu este sigur că de-

; fecţiunea va dura la nesfîrşit. nu-şi poate face nimenea pla­nuri sigure, de Viitor. Iar oâ- : menii se gîndesc că apa pota­

bilă este suficient "dee - scum­pă ca să nu-şi poată‘ permitC: ; uţili/area acesteia Ia irigatul * culturitnK Acum, că au trecut ', cîteva lnni şi situaţia’a rămas neschimbată, nu mai ştiu ce . să creadă. :Un lucru este .si­gur:, pentru anul viitor nu pot face lucrările agricole de toam- 1 nă din cauza ; apei. Consilierii' .; comunali au încercat să inter­vină la Regia Apă — Canal, fără' prea mare succes, însă.

' Timpul -trece» apa curge, ba- -nii se pierd."Paguba, probabil,• va intra în ba/unarul larg al : statului. \

M. S.

Pf ClUif DfSPAGUBfŞTf STÂIIIL UiAR?(Urmare din - pag. I-a)

durate în mina de la Tatabanya. - unde au fost duşi cu forţa . de statul ungar,-care le-a exploatat . munca, nepenniţîndu-le“ , în . doi ani de zile să se întoarcă măcaro dată în satele lor, să-şi, vadă familia, deci, să ne imaginăm că, odată, „eliberaţi14 din lagărul un­guresc* a început pentru ei un alt chin. Vagoanele în care au fost înghesuiţi ca vitele au tre­cut prin satele Transilvaniei .în drumul lor spre pădurile nesfîr- şite ale Uniunii Sovietice. Chiar

•prin Cluj. la abia *donr; 30 , km de Luna dc Jos, dar el n-au-pu­tut şă coboare din acele trenuri, acum păzite nu de soldaţi hor­thyşti. ci de ruşii eliberatori. - Au urmat alte chihuri care, adău­gate celor din mină,, dau., măsura

, iinei vieţi batjocorite de cotropi­tori străini. I>a capătul acestor

• chinuri (pentru că c.Vistă im sfir- . rât la toate), în satul Luna de .Tos

s-nu întors, din cei 11 diişi de Jandarmii horthyşti la Tataba-

nya, doar patru. ,,Iăr; din ei mai trăieşte doar uHul. ;

Ce vreau să spun t ii . această poveste?.. Că - statul 'ungar a ho- tădt să acorde' despăgubiri tutu­ror celor care au suferit nedrep­tăţi ,în cel de-al' doilea' război mondial.' Dar > despăgubirile se adresează 'doar celor care au Iost

■ pe afront, iar politica statului un­gar în cel de-ăl doilea * război mondial a fost de a-i trimite pe front, împotriva ruşilor, doar pc

-unguri şi pe cei'maghiarizaţi, ro­mânilor fiindu-le rezervate lagă­rele -de muncă- forţată. - Cum o fost cazul \celor 11 romuni, din Luna de Jos.- Acestora statul un­gar nu leyoferă,-despăgubiri, de

'parcă nu pcest stat -1-0 deportat >• în ’ Ungariap lulndu-i -de -la case­le lor- din.'Transilvania* vremel-

- n le ,ocupată, 'iar, munca lor.nu a fost exploatată în folosul'statului ungar. Acesîor ■ oamcţhi. le propU-

; -neni» să-şi. unească protestul -li»-' potriva a - ceea- ce* a făcut -atunci

’ttatul ungar cu’ el şi a discrimi­nării la ’carc sint sUpuşi acum.

griu ^i eu porumb. ’In total, a- cum în toamnă se vor semăna 2209 ha cu cereaie-paioase: Tre- buie să remard câ lucrurile moi-g iftaî bine decît anii tre­cuţi.' P ină! în prezent au fost e.'iiecutate arături pe 1400 ha.,• s-a pregătit prttul germinativ pe- ttr-0 ba, iar ’t'iOO ha sînt semă- nate. I.a aceasta se tnai adau­gă cîteva sute de hectare pe ca­re producătbeii • - 'agricoli le-au .

'semănat cu mîna,;Unii socotesc •Că ’tes mai 'bine dacă execută-' numai -aratul Cu noi. Un caicuL simplu dfimpnstreazi eă se. pier-' de mult: Ştim din experienţă-

; că-’ iUn “pri’iducător agricol- care lucrează după metodele trădiţir onale- nu scoate, mai. mult de. 1000 kg. griu* lă îi^ctan - Este prea,.puţin faţă de posibilităţile reale. Fireşte, în condiţiile apli-

; cării; unei agrotehnici moderne, în ';.vgeneral, -LÎhSă,- ■ producătc rii

- agricoli, - optează: to t! mai- mult pentru- Agroniee., , ■ - '

,— .Jn .zona: Huedinului. - sînt «constituite 13 societăţi agricole' căre; ef^etuează^ tfcăte * lucrările

-..-agricole - prin r^intemiefliul^ • W & ' ■tril, precizează ing; - loan 'Popa, inginerul şef al Agromec Hue­din. Deşi acestea deţin’ supra­feţe reîf<tiv mici, producţiile ob-

-ţiriute-sînt 171 ari. în cazul aso-.- ciaţiiior care-au păminturile co- maiatq .putem acţiona mult mai

r uşor.-'eu' rezultate' ?-'bune. ■ Aici •‘pCKite fi supravegheată fiecare ,- lucrare^'precum $i> calitatea se-* 1

. minţei'care •se ,îneoqx)rează în j “sol.'.Ce se'întîmplă în. cazul mi- -jcîlor producători? Aceştia cum- j

; pârăi.sămîhţă^de''cea mai bună ] calitate' dri la> Scmrom. In sol ,

fînsă*, încorporează; tot griu dm producţie prt5prie,«-iart săminţă -ţ procurată • o vtnd ' cu un ciţtig j de 10—15 l?i' îa; kilogram pe ! piata^ liberă. Din păcate, nu se gîndesc ca-pierd.50 la sută din

\ producţie.:-Este un mod de a ne fura singuri, căciula. ’

- - ★ / *.» Inerţia care ne-a stăpinit doi ;ani pare să fie depăşită. Lucru- . r ile încep»să -se; mister Se acwr- dă ; credite - cu . dobîndă redusă

- pentru executarea lucrărilor a- ■gricole, a -crescut preţul la ce-- reale. - Deşi ■ agricultura noastră- mm ars, în^ă nevoie de multe,: un pas înainte -s-a făcut.

Ion KUS 1

„PR IN JU L" la ... ihghesuiilla

i Vitan Florentin — uns cu toate unsorile. ; ■. .

Ce ni' se-pare mai important c că şnapanul; - cunoscut sub ; numele de Tinel, zisePcinţul, -: este „curtat". de multă lume

-.şi, cu toate acestea, nimeni nu , sp păzeşte- de eL Da, din - con­tră. un ciudat magnetism (a l. răului) îi atrage pe oameni. .Şi, mai;întotdeauna, urmarea... .contactului cu personajul arlu- ce numai necazuri; nelinişti, „găuri” îh buget. : . -

înainte de- a relata pentru ..ce', a ajuns Prinţui la arest, fiMie-îngăduit im comentariu: De cind. s-a. dat friu liber va-

, Iutei,; de cînd tot omul are .voie să.‘posede „foşnitoarele" mult visate, ce-ţi . deschid ca­lea spre . cele mai imposibile (altădata) produse de atunci

, cu- apărut anume întristări. „Pentru că Legea, aşa cum a

fost concepută, " nu c bună. Vrea” omul .să-şi .procure , fo- ; rinţi, coroană .cehească,- > zloţi •. ■

■ şi nu paatel Pentru-că bănci-- le şi casele de schimb nu-se -

- ocupă de aşa ceva. Vrea omul:- ' să obţină un . preţ. mai- .bun .

„pe dolari; - sa zicem; şi- nu-şî - 'poate satisface dorinţa decit ■ • la bişniţari; ‘Atunci?!■ Ne-mi- ■ râm că tot muritorul apelea­ză la eei care te acostează pur : şi simplu -pe stradă. De •" : la' parlamentari la prim-ministru sint supăraţi-foc că se vin tu­ră acest soi de bişniţari, ni­meni însă nu ia: măsuri. Doar acu7ă: poliţia,, garda financi­ară, procuratura. Şi, domnilor

, potentati, vreau .să vă spun că cel mai ' mare - păcat nu e că ace,ti-oameni stau în stra­

dă şi ne acosteazăi Cel mal rău e că profită, de cele mai multe ori, şi înşeală pe omul . naiv. Şi-şi apără cu sălbăticie nelegimreai.., La asta să vă gîndiţi, dacă vreţi să' adoptaţio nouă legel '. '.. ..

Aşa’ şi cu Prinţul.

Dădea cite .un „tun“ şi' -se ! dădea J a fund',1. Ş i , i-a . mers.', Nu sint puţini pameni -care; s -au lăsat • traşi; pe sfoară de ’ nababul (ui)ul- dintre ei, ma . rog) ai Clujului. Numai că. ul-, eiorui . ; merge; cît merge' şi, ■ pe;. urmă, se sparţţo. H.I. şiF.D. vroiau să sch’imbe nişte bani. , S-a^ făcut . înţelegereâ, , s - a u n u m ă r a t a banii. (o ;fac v tică veche!),. cînd să se facă trocul, im „binevoitor" a stri­gat: „Şase! Poliţia!"- O mişca­re rapidă, .banii au trecut din- tr-un -buzunar în -altul şi va­lea! Numai că oamenii nu • s.-au speriat chiar aşa de ta­re de. avertismentele „bineyo-..- itorului". Şi aii controlat ba­nii. Caciahna! S-nu f luat *dii- > pă bişniţar, I-au ajuhis şi i-au- ceruţ, socoteală* - Prinţul, .în­colţit, a lovit -sec şi a luat-o ia fugă Nu peste muită Vreme - a fost prins - şi vîrît în -dubă. Acum, vorba vine. i se pun . in cîrcă tîlhărie, înşelăciune" . şi cîte şi mai cîte. Din cele - mărunţele, vreau să spun. Ca- - re se cumulează şi se adaugă ■ (se vor adăuga după, judecată,.: bineînţeles), la anii de puşcă­rie. . ... ■■ ■ >. „ .

Dura lex, sed lex!

Rad îi VIDA

COMUNICAT

începînd ca data de 13 oc­tombrie 1992, audienţele la primar, vieeprimar, secretar şi directorii Primăriei muni­cipiului Cluj-Napoca vor a- vea: loc numai' în ziua de.sîm- bătă intre orele; Ş- 13. ; -

Pentru probleme de interes .general, care privesc dezvol­tarea edilitar-gospbdăreăscâ: ?î

urbanistică a municipiului, ce- ţ

tăţenii vor fi primiţi în ziua

de joi între orele 1(3—17.

PRIMAR.: Gheorghe FUNAR :

DE I A '

liNlVERŞITATE/l •' „fiAHEŞ-BOLYai(Urmare din pag. I-a)

nate în forme’ !‘de invăţâmînt postuniversitar —, noutăţile (ie ordin calitativ — cele două noi facultăţi de teologie (ortodoxă şi greco-catolică), reînfiinţarea Fa­cultăţii de educaţie fizică (între­gind astfel la 11- numărul facul­tăţilor din Universitate), precum şi două’ secţii, în- premieră naţio­nală: Secţia 'de licenţiere în .şti­inţe politice şi Şcoala de busi- ness (ambele susţinute de Comu­nitatea Europeană). Au fost punc­tate direcţii» viitoare de acţiune, dintre care reţin atenţia: insta­larea (în cadrul - unui program PHARE) a unei şcoli de formare profesională continuă (după mi}-- del francez), în colaborare cu Camera de - comerţ "a Judeţului C lu j,; Direcţia muncii ■ ş i. protec-.; ţifei" sociale şi Sindicatele ; clujpr*4 ne; pregătirea, pentru semestrulII, a- deschiderii unei secţii ele studii socio-umane. ln limbi ’< de- mare circulaţie;- reorganizarea- cursurilor de..vară prin complo-, xificare şi modulare, adaptate ee-'’ rinţelor la. nivel european; crea­rea, sub egida Universităţii‘;;Ba4'-; beş-Bolyai“, a unui -centru .eum- peaii de documentare. In ;prcble-, me ale Unităţii - europene ţdMat” 'de Consiliul • EiiroiJei). • ' primul- centru european ,de - la 'Cluj -Na-t: i ’poca; »' reorgănjiare.T o,studiului. ;Mmbilor.. moderne p^rţţru, nespe-;, cialişti etc. Ca preocupări 'inaj^- rC sc vor: avea lh ,vedete moder-.

nizarea în continuare' a curricu- lei.şi trecerea, reală a cercetării şti inţif ice la "baza învăţămintului universitar.

Domnul V prof. dr. Andrei Ma- .'gyari; ‘prorector al Universităţii,

•, s-a.- referit la necesitatea acioptă­rii •- de ■ urgenţă a Legii învăţă­mintului, cu toate cele ce decurg, de pe urma tărăgănării nejustifi-, cate a apariţiei acestui act nor-

-■ mativ, . la realizarea rapidă- şi, e- ficientă a autonomiei şi democra­ţiei universitare, la îmbunătăţirea

, ■ sistemului de perfecţionare a ca­drelor şi', alinierea ; la - cerinţele.

< .europene privind calitatea pregă­tirii in tpate domeniile. Observa­ţii pertinente,' mai ales la capi­tolul educaţional la- nivelul ma­sei de studenţi, dar şi multe al­tele- a formulat domnul prqi

' Corneliu ; Iureş, secretarul genfr- Vat al Universităţii.

'Chestiunea „la 'ordineă zilei“ >î!ămîne cea legată de infrastruc- turaţ.invăţămîntului in Univcrsi-

,;tate. Avînd-în vedere faptul că.Sn anii următori numărul dc

” sttidSnţi va ajunge la aproxima­tiv 20:0001. s-a apreciat *că; Uni­versitatea, va- f i‘ pur -şi simplu

4 sufocată „prin lipsă spaţiilor di­dactice şi de cazare — .lucru ca-.. ;- re iJe ':manifestă şi acum, cind 52000 de studenţi nu sînt cazaţi -şi , nici ,nu. se prefigurează, perspec­tive ţnai luminoase"; cînd sec­ţiile nou înfiinţate ‘ nu au unde

. '.Să filheţioncze;, cîftd ; Facultatea

1 de ştiinţe economice este soma­tă să părăsească clădirea (fostul Palat al Culturii). Şcoală de ;bu- siness există „pe hîrtie" (adică depozitată în lăzi şi-saci); cînd persistă litigiul cu Academia.

, pentru clădirea din str. Republi­cii şi enumerarea ar putea con- tinua : .. -■"■ .V" 5 --

Universitatea consideră că pro-; blemele vor putea *fi rezolvate., prin deschiderea investiţiei, pen­tru mult- visatul campiis, despre care se tot vorbeşte de vreo doi ani: proiectul există dar; ampla-

. samentul iniţial este acum re-; vendicat de proprietari.-'Ş i,. un amănunt: ar mai fi nevoie de î- miliarde pentru începerea lucră-, rilor .. Soluţii ar fi. propuneri s-au făcut, decizii concrete încă

, n-au fost luate, iar Primăria,.şi. Prefectura nu ne ajută -U a ţi­nut să sublinieze doninuî' conf. StîneanU. directorul economic al Universităţii. întrebările, formu-

. late, discuţiile pe marginea a- cestora s-au concentrat. în mare. pe aceleaşi probleme. Participan*

- ţilor la conferinţp de presă le-au fost îmnînnte Charta Unlversită-

iţii — document elaborat în .mai ' 1992 ’ şî care, prin obiectivele-ţi principiile stipulate, se alinia/ă la „The Lima Declaration on-A- cademic Freedom and Autonomy of Institutions of Higher Educa-

. tion“ (19S8) şi „The Magna Char-' ta of European Universities" (Do-'

.. lognQ, 19(18) —, Regulamentul, 12 Sr nernl ăl Universităţii şi memo- •

• riul p» care Senatul Universită-;'■ ţii" -l-ST înaintat, recent, primului

ministru, ministrului învăţămin- ^.ţuluj.nPriţnărieţi'Şi Prefecturii. A- ,■ cest' din urmă. documentul vom ' supund şi hoi: atenţiei cititorilor r.îo zilele următoiîre.. ', ' . : :

M g i n â i S*

H K A L1TAŢ IC O M EN TA TE

DESPRE GARAJE Şl NU NUMAI!fn urm ă‘<?u cîţiva ani, fn Turda existau cca 5000-6000

-de ;'autbtUnsme proprietate personală. D in ' 1990 încoace, nuraâriU ‘Bcesta ş-a înmulţit, riu atit cu autoturisme din producţia-^autohtonă (de-acum 'doar milionarii aii acces la ele) cît:ţnai ales cu diferite, ./rablam ente de care străinătatea abia â apucat să scape;

Şi ca să nii fim -atit decategorid, iri' Turda - (că nu­mai la această urbe ne referiţii) au fost aduse şi auto­turism e-bune sau ,mai bune. Tptul depinzînd, în ultimă instanţă. de .gradul de rudenie pe care îl aveai faţă de Intermediahil din străinătate sau: de cîte zerouri mâi adă- ugai “peste preţul reaf al, hai să-i - zicem, autoturismului cumpărat -la a doua sau a treia mînă. Că la un mo­ment daţ,'cine nU ştie?, astfel de . m i s i ţ î ati apărut precum graurii'cînd dau de struguri! Şi să fim-serioşi, au fost aceştia atit de naivi, ca să nu spunem altfel,'să-i ajute pe românii dornici, de îmbogăţire, de pomană?

Aşadar, sporirea parcului de .autoturisme proprietate

personală (la< peste 7000, chiar dacă in ultima, perioadă legislaţia a căutat să ,'stopeze accesul îri ţară,, a ’unpr hîr-

.' buri de maşini) a avut repercţirsiuni negative în primul ;■ rînd, asupra. arhitecturii urbei.; Mai concret , spus, ineres-

pectarea Legii 50/1390 a condus, acolo că proprietarii de autoturisme (înmatriculate-.său nu) de îndată ce au in-

'virat * îri-posesia acestora (ei ştiu • cum), âu trecut la con­struirea *de garaje. Fiecare după- capul. său .şi marca i . ; autoturismului aflat. iri : proprietate,: Nimeni - n u , s-a mai gîndit la lege, nu s-a mai gîndit .că.: a construi" de dra-

• gul- de ă construi şi în .lQcuri/.nepermise,->strică obrazul urbei. Nu! Au interpretat democraţia în propriul lor.in -, teres şi dă-i să .meargâ! Mai ales că .nici .edilii nu s-au d a t . în . vînt - după depistarea contravenienţilor. Să se fi avut:oare în -vedere voturile lor?-Că orice s-ar zice, iup- ta. pentru -eio. . adică putere, n-a fo s t . întotdeauna. . . 'ortodoxă! , - ' , . - - T

: : 'Abia cînd numărul “ garajelor construite ..(fără autori­

zaţie) pe locurile 'd e joacă destinate copiilor, pe lingă ferestrele ' blocurilor ,-; (pază . bună fereşte ' primejdia), pc alei. spaţii verzi, a ajuns la o l? ; mie; mâi mării muni­cipiului au sărit ca"muşcaţi-- de: şarpe .şi au ‘ decretat: cine mai construieşte , gara je . fără autorizaţie, va. fi ar meridat iar construcţia demolată! Această ultimă, preciza­re trebuia făcută. Dacă; pţoprişiaril de autoturisme., erau;

; ameninţaţi numai c u . âmenda,1 continuau. . şa .jcohstruiasr că. Rămîneau eu garajul. Că acum, hai, sa ’recunoaştem,

’ cît face 30.000 lei? 3000 lei, cu cit se. plătea am endapen- ţru asemenea faptă, cu puţin .'îri urm ă.. Omul plătea, dinul construia şi primăria se alegea cu ceva fonduri, ce con­ta că legea riu era în'întregime, respectată? ; ; ^

, Cînd legea va îi lege şi pentru cei ce constniiesţ fără să ţină cont de prevederile. ci, dar şi .pentru acei • care..;. închid ochii clnd nu'este. respectată, atunci putem şţa

■ de vorbă, p ină atunci, totuşi' o 'întrebare rid' face capul to b ă c e i peşte o riiie de proprietari 'care * şi-ău construit garaje fără autorizaţie, dar abia- acum- au - fost depistaţi, cum vor rămîne? Cu sau fără garaje, cu sau fără amen­dă? Asta ,ca ,să . nil murim ! altfel decit- ne pretindem!

' V:.-; v.//''■ - ion c o r d o ş

CUMPĂRAŢI MOBILĂ PRIN S.C. SERVICII FOTON

Vii

MAGAZIN:■ C ll/3 - G ilgo rc jcu - P-Ja 14 Iulie rir. 26

^ «< 95 • 187807. I* * : 95 » 117477ORAR:

«In ie : 10-19 ! • . SimbSlâ: 10.1S*. Duminică: 14-J8i ,

* v3 itfmimi gamălargă de mnbiiii'r - '

* asigurim trnnsjwt la domiciliu: . ;•a) fU'Htm valori peste Joi gratuit pînă

M pentru valori jit-slo 2SitiS»H'.u i*ste gratuit .~v fi ,*iiH'n.i|.iriM _< ,c

5 * rractirfm reduceri pentru plata anticipat,V ■

* Asjjţiirtm consultaţii în privinţa amenajării apart.v ‘ ntctUuUii dumneavoastră

M OBILA ESTE SCUM l'Â ’ PKIN, NO I V O OBŢINEŢI CEL M AI IEFTIN

♦ * f- ■■ ■ ~ - ■ ~ • •

REGiA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE- CLUJ.NA^OCA

: anunţă • ’ •:Incepind cu data de 13- ocfc 1992 R.A.T. Cluj-

Napoca efectuează probe ia instalaţiile de încăl­zire.- ■: - ‘ ' .' ': "

Pentru desfăşurarea în bune .condiţii a probelor şi funcţionarea corespunzătoare* a instalaţiilor, ru? găm asociaţiile de locatari şi ceilalţi beneficiari ur­mătoarele:- ' "~z: : •'

• să; asigure etanşeitatea instalaţiilor interioare4 sâ efectueze cerisirea instalaţiilor de încălzi-

re după umplerea acestora; ;' f• să verifice funcţionarea robineţilor de la ca­

lorifere ţ i a celor de la baza coloanelor din sub­solul tehnic;

• să completeze geamurile sparte la casa scă­rii şi la spaţiile cu altă destinaţie (uscătorii, spă­lătorii, holuri, etc.);

• să etanşeze elementele de tîmplărie (uşi,-fe­restre) în vederea reducerii pierderilor de.căldură;' Pentru alte informaţii vă puteţi adresa permanent

la Dispeceratul REGIEI AUTONOME DE TERMOFI­CARE — telefon 11.87.48 şi la telefon 11.20.59. ’ •

; ^ SOCIETATE COMERCIALA

angajează Confecţioneri îmbrăcăminte.Informaţii: .telefon 13:98-51, orele 17-21. (2843<6)

S.C ERS - C.U.G. S.A.

cu sediul in Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18 organizează

CONCURS în data de 29 octombrie 1992 pentru ocuparea funcţiei de:

• ŞEF UNITATE coordonator al Complexului cantină, gospodărie anexă,, casă de odihnă . ţi a- grement . ‘

Condiţii: - . . . _ ;• Studii de specialitate şt ’ experienţă in dome­

niu : ■' :v'-rConcursul va avea loc lâ sediul societăţii, ora

10... - - r, , : . :Relaţii suplimentare se objiri la telefon 15-44-25

int/i10f; (Seriiciul petsonal). (2^729): ‘

‘ ANUNŢ, R.A:A.I.F.L.S.C.P.C. Turda reprogramează licita-

ţia de închiriere pentru imobilul -din str.* Construc­torilornr. 8-B,jap.‘ 1, Turda, pentru data de 21-oc­tombrie 1992. ' . ■ ‘ ;

Jnforma'ţii ,suplimentare la< sedţul unităţii, din str. Âxente Sever nr. 2 .Turda*. (28381). - i -

_ , ,S .C . MONOLIT S.R.L. :Fxecută pentru dumneavoastră: -• lucrări de.construcţii \• confecţii metalice ' -s -• prefabricate din betonCalitate ireproşabilă la preţuri minimei Telefon 11-64-62; 14-47-21. (28404)

S.C. MERCJONA1 S.R.L. . "Bulevardul 22 Decembrie nr. 32

Vinde Aragaze cu patru ochiuri. Preţ 29.970 lei.(28938)

facesăptamînafP E R S O A N E *

România - Germanta-st retur Plecarea dinCluj-Napoca: Informaţii la; tel. 16.48.03, între

orele 10-13 şi 17-20. (26331)

S.C. AZUR S.R.L.; Organizează Excursii la Istcfmbul in 19 octombrie 1992. V U ^ : -■/' >

Informaţii la sediul firmei, str.- Aurel Vlaicu" nr. ■17 şi la, telefon 17-53-89. (28434)

' ^ ANGAJEZ .- Ospâtar-barman. Condiţii: absolvent liceu eco­nomic promoţia 1992. /

Vînd ciment alb.; ‘ Telefon 15-75-70. (28430) /

AUTOS ABO Jl. S.R.L.'"Execută: . ■■'. ■ ’ ' ...... ■ . /

• Saboţi de orice tip• Reparaţii mecanice Dacia. - Str. Fabricii 88, program 16—20.

'■Informaţii: 15-18-95, după 20,30. (28437) •

IMPORTANT I . : ; .Incepind. cu data de 14 octombrie -1992, Oficiile

Poştale din judeţul Cluj achită PENSIILE : pentru ţăranii din fostele C.A.P.*uri. .

Rugăm pensionarii fostelor C.A.P.-uri să se pre­zinte, pentru achitarea pensiilor cu buletinul* de identitate şi decizia, de pensionare la oficiu}-poş­tal de.care aparţin. Z ’-- ^ '% .Precizăm, că pensionarii, fostelor C.A.P -uri Uni* rea Turda şi Turda Nouă se vor prezenta'la Ofir ciul 1[urda;’ 1; pensionarii fostului- CAP Poiana Tur- da. la Oficiul Turdp 2;;,pensionarii, de la fostul C.A. P.f' Unirea.lCluj la ; Oficiul Clui 2,. din Piaţa Gării; pensionarii de- la fostul - C.A.P. înfrăţirea Cluj, Io

lOflcial ClMi 9,:^t^ f i e f u l Glî«!6rghem. (1?37) '

XTRO IMPORT -EXPORT S .R t; ALEEA MUSCEL 11, ÂP. 2 ^

„ TEL./ FAX.: 05-15.97.62 ‘Firma noastră vâ oferâ ultima tehnologie; * ■ > Copiatoare şl faxuri "DEVELOP", ImpHmTJite laser "MINOLTA" $l calculatoare "ACE" 288 /16 Mhz. ■ CELE MAI BUNE PREŢURI LA CEA MAl ÎNALTÂ CALITATE Şl LA CEL MAI SERIOS SERVICE»Nu credetj'?~Câutati-ne si vâ veţi Convinşe I

Orortfs)

- -.ROTAX" r .*- X . i*’- . v . • ţ'* . - . V "-1 •' * * ** v ^

La dispoziţia dumneavoastră: ■ ’ - ,- • Comenzi 0—24 - , - -

- - • Comisioane ~ .• • Tarife avantajoase. încercaţii

’ Dispecerat: telefon 12-33-00; 12-43*00.» (28343)

S.N.C. TRICOTEX FELEACU Angajează Muncitori (tineri şi pensionari) pentrţf următoarele seivicii: muncitori în .secţie ‘ Tricotat ciorapi; pe maşini mecanice. Se-angajează de pre-- ferinţă femei (dar şi tineri sau bărbaţi). Salarii ne­gociabile, k favorabile. Suportăm: transportul (nove­la ).. Angajările se fac* de urgenţă, cu începerea lu- crului imediat.- înderriinarea fiind uşor de format Comuna Feleacu 120-A, Florea Ioan. (1740)

S.C, CĂPRIOARA S.R.L.str. Baladei 28 -

vinde• Haine piele (geci, hanorace, scurte damă)• Cojoace blănuri • ?• Încălţăminte '

Primirn marfă in consignaţie. (28405)

REGIA AUIONOMĂ

B-dut 22 Decembrie nr.79 Cluj-Napoca• 11.iai2 • 11,63.02; Telex 31337'

în vederea lucrărilor de ţxrare a magistralei de echilibrarea presiunii apel (01400) ?n Inter­secţia P-{a Victoriei (str.Dorobanti - Teatrul Naţional), circulaţia troleibuzelor pe linia nr* 3 • cartier Gheorgheni * P-{a Gării se va desiăşâra po un traseu modificat în zilele de 17-18 oct 1992.

• L a d u ce re : C artier G heorahenU str. Unirii - aleea Silnic • str. Cehoslovaciei - P-{a Mărăşti - B-dul 22 Decembrie 1989 - str. Doja - atn Horea - P^a Qăril. :v * 3 L a î n t o a r c e r e ; P - ţ a ^ g r l L r - s t uDegeball Btr. Deltei -stf.Traian - P-|a M.VIteazul- sîr. LC.VolneştI • str. Cuza Vodă - B-dul 22 Decembrie 1989 * P-|a Mărăşti - str. behoslov- caclel - aleea SlanlO str. Unirii - cap llnlo Gheorgheni.

Preluarea fluxului de cetăţeni din str. N.TItules- cu se va asigura cu autobuzele Unfel nr. 33, cartier Gheorgheni - P-ţa Libertăţii. (1741) j

ADEVĂRUL DE CLUJ-

W k S Â m ă M i A m M-© STIZO S.A. BUCUREŞTI.- Calea Moşilor ®

Sect. -3, telefon 13-10-64/>15-'65-99/14-43-60t w ??:.

ieulai)

Precedentele'materiale au precizat obiectul şi obiec­tivele Bursei Române de Mărfuri, filmul desfăşurării tranzacţiilor, drepturile şi datoriile membrilor, sistemul garanţiilor financiar-bancare. ■ ' ;

l ’ entru a participa Ja tranzacţiile ce se efectuează prinB.K.M. reamintim, potenţialii clienţi ,'vor contacta So­cietăţile de Intermediere Bursieră .

Prezentăm.-îu continuare, lista membrilor .bursei _ca- . ro au. decis să-şi deschidă Societăţi de Intermediere

Bursieră ce vor începe activitatea odată cu deschiderea rtlcială a Bursei Române de Mărfuri, urmînd ■ ca înfi-

• inţarca altor. SIB-uri să fie . anunţată prompt,- prin . mass-media, cînd solicitările vor apare.

L ISTA SOCIETĂŢILOR I)E INTERMEDIERE BURSIERA DEJA CONSTITUITE

© ADEVARUL S.A. BUCUREŞTI, Piaţa Piesei Libe­re nr. 1, Sect. 1. telef ax 18-20-02 (5 brokeri)

O ANDREI P. IM PEX! S.R.L.-- BUCUREŞTI, C a lea . Victoriei nr. 153, BL D 4, Se. I, et. 6, ap. .17, Sector 1, telefon 59-01-37/11-22-28 Fax 12-98-06 (1 broker; res­ponsabil dl. Ilie Mugure}).' ' ■.: • • " • " ■ ' ........• ® ASTRA TRADING S.A. BRAŞOV, Str. 18 Decern-;

brie nr.'125; telefon 921/5T01-52; Telex 6-12-S8; Fax 921/; 3J01-52 (un broker; responsabil .d-na Roşea sMiloaela) ;

© C.O.C.FV S.A. ^BUCUREŞTI. B-dul Dinicu Golescu , nr. 38, Ş e c t l ; telefon 38-51-45, Fax 3S-53-35 < (5 brokeri:

responsabil dl.- Furtună Vasile) , , ; : i- © CONEE S.A. -BUCUREŞTI; Str. Mendeleev rir.' 21— 25, Sect 1. telefon 59-48-90; Telex 11.669; Fax-59-48-90 (5 broker!; responsabil dl. DIcu lori) 2"';. © CONFFX INTERNATIONAL/ S A. ^BUCUREŞTI; B-dul >Armata Poporului nr. 7, Sect 6, telefon 81-44-50, - in t 172/270/275: Fax 12-38-39 (un broker; responsabil d l Câraioni Gheorghe) "... .

• C.P. INFO S.A. BUCUREŞTI-INFO S IB BUCU-; REŞTI, Splaiul Independenţei nr. 202-A, Sect. 6, telefon37-50-70/38-47-87; Fax 37-42-53" <un. broker; responsabil d-na. Molnar Simona, dl. Diaconiţa Valentin)

© H & 3 S.R.L. ARAD. B-dul Revoluţiei nr. 92, ap.• 2. telefon 9C6/1-12-36;: 960/1-63-48; Fax 966/1-51-59 (im■ broker; responsabil dL Ciupagea Constantin)

© IZOHART S .R i~ P IA TR A NEAMŢ. str. Viforului nr. 14. telefon 936/2-36-39; Fax 936/2-44-87 (un broker; responsabil dL Dan Popa) • i . .

© I.P.E.K.? C U RTEA 'D E ARGEŞ, Str.-Albeşti nr. 14.• telefon 97/71-17-01. 71-17-00, 71-17-02, 71-17-03; Fax 97/- 71-22-75 (2 brokeri; responsabil dl-Dan Bizon)

© JARO INTERNATIO NAL S.A. BUCUREŞTI. Str. Londra nr. 21, Soct- l. Telefon 12-97-58/79-17-671Fax

i'- 79-74-15 /I2-97-58 (un broker; responsabil dL Tancu: Va- ■■ sile) ; .1. r; A:.

© PANCAR CGNSTRUCT- S.R.L. BUCUREŞTI, Şos. Ştefan cel Mare nr. 21, bL 24 B. ap. 28; Seet 1, telefon

‘ JO-Ol'-O-î, Fax 10-C9-04, (un broker; responsabil dL Ca- •russo Constantin)- -

© RECIF S.RX. BUCUREŞTI. Str. Bibliotecii nr.''6, ap. 73, Sect. 3, teieîon 14-34-32, Fax 14^34-32 (un broker; responsabil dl. State Constantin)

® ROCIN S.A;i BUCUREŞTI, B-dul Dimftrie Pompd -nr. 9. Sect. 2, telefon .88-26-39/88-31-80. Fax 88-46-25/

88-24-70 .un broker; responsabil dL Niţă Traian)• ROMCONTROL S.A. BUCUREŞTI, B-dul Nicolae

Bălcescu nr. 22, Sect. ,1,. telefon 13-06-79/14-14-87, Fax -12-56-30 (un broker; responsabil dl. Pastuhov Cristian) ;

'•-•‘•'•'o ROMENERGO S A. BUCUREŞTI, r Calea Victoriei‘; nr. 91—93/ Sect- 1.: telefon 50-47-20, in t 140. Fax 50-74-91 /12-06-34 ; (5 , brokeri; responsabil dl. Dan Ungureanu)

© ROMERCH1M S A. BUCUREŞTI, Splaiul Indepen­denţei rir. 202-A. • Sect. 4, telefon 38-50-95/38-47-15/38-53- 03/38-58-20, Fax 12t1 1-41 (5 brokeri; responsabil dL Dan Ion) ■'

© SIS S.RX; BUCUREŞTI. Str. Batiştei nr. 11. Sect.1, telefon 11-53-26, Fax 12-78-20 (5 brokeri; responsabil

■dL Cerăceanu Mugurel Dumitru)-© SOCIETATEA'; 'ECOLOGICA-'-EUROPEANA S.R.L.

BUCUREŞTI, Str.; Dem.' I. Dobrescu nr. 4—6. Sect 1. telefon 13-74-68, Fax 15-03-26 (2 brokeri; responsabil di. Florin Dreossi) . ' , 1

-64/15-^5-99/14-43-60,(4 brokeri; responsabil dL Emii_Dogarii, dL^is^,

(

• Str. Ion Cîmpineanu nr. 26, bl. 8 sc.3*f » Art Î4Î 1t\ *** /__' ‘V * *VO,

Aman nr, 4. Sect I ; telefon 15-84-23 Fax lisJ?* brokeri; , responsabil dL econ. Laurenţi'u HasanSăv

S.RL. BUCURA

Tel. 17 22 31 Fax 1 2 2 1 6 7

m&vmm- * / ..toate problemele dmnâavoăsirâ §InŞîi§ol^h.

cest m&î trtare piâtst dfrt 'Gstuî fCOB6CTÎTUDIN6, COAÂP6T€NTft PRG/ViPTITUDiN6 i

Va ajuta la aceasta M A D M

w m mC ine vrea sa existe -in econom ia de p iaţa negociaza- las

E> XJE?cg> A. D O M I N A - .

Gîiiţulescu Comeliu)O T.M.U.C.B. BUCUREŞTI. B-dul Macheru W

Sect. 1- telefon 12-95-42, Fax 12-93-42 (3 brokeri- r(*r. snbil dl. Clipea Cătălin, d-na Zanfir Mihaela*

© WEBO S.R.L. BUCUREŞTI. B-dul Carol l wSect 3; telefon 15-64-90, , Fax 13-98-30 (un broker »

. poaiabil d l.-A lex Elian) . , 1 R. ® tDUCTIL S.A. BUZĂU, Aleea Industriilor nr i

- Telefon: 97ii/ 2-62-64, Fax: 974/1-48-57 (2 brokeri’ . ponsabil: dl. Andrei S ilviu ) , . . ■ . .

© EDITURA AD EVARUL S.A.,- BUCUREŞTI Str* Barbu Văcărescu nn 164 A. Sect 2. Telefoa - 67-5!U 87-67-^4,: Fax: 88-44-39, 12-87-37 (5- brokeri;..,responTi dl. Ion Lazăr) . ;

© EI-ECTRICOM S.A. BUCUREŞTI, B-dul Mashe- nr. 33. Sector 1. Telefon: 59-26-47/59-41-2C/59-60-CI8. i 130, 270. Fax; 59-41-20 (1 broker; responsabil; d-na S ve Mihaela)

© KLECTRONt-M S .A BUCUREŞTI. B-dul Mariy , nr. 28—30, Sector 1. Telefon 12-04-39/12-04-40; Fax: i .-.•O4-39/12-0£38 (5 broker!;; responsabil: ‘dL ’ Banciu lor,■ © ELPIS S.R.L. BUCUREŞTI, Str. Andrei Popo«. bl. 6. sc. 2, :ap. 29. Telefon: 33-86-21. Fax:; 33-86-21 brokeri; responsabil: dl. Alexandru lonescu)

- © E LV ILA IN TE R N ATIO N AL BUCUREŞTI.' CA Victoriei, nr. 133—135. Sect 11 Telefon 59-70- 3/59-62

, 50-61-40; Fax: 12-05-06/50-26-98 <5 brokeri; responsal1 dl. Constantinescu Dan, dl. Popa Sorin) • ■ v

© EUROTRADfNG SRL BUCUREŞTI. B<hil Unii nr. 10, Sect I. Telefon: 31-71-70. Fax: 12-51-40 (1

, ker; responsabil: d-na Bălan Ofelia)© GEOMIM SA BUCUREŞTI, Calea Victoriei nr. V

Sector 1. Telefon 59-29-30/59-52-75. Fax: 12-96-79 (2 brl ker; responsabil dl. Pompiliu Barbu)......... ■

S.C.C „TRANS!LVANIA“ S.A. CLUJ cu s«d!ul in str. Devei nr. 1-7

.«înde

din stoc următoarele:© Vopsea aibă ulei — la preţul de 675 lei/kg. © Vopsea galbena^ — Io preţul de 650 Iei/kg.O Vopsea crem — la preţui de 675 lei/kg. ■® Vopsea verde — la preţul de 600 lei/kg. Alte materiale şi scule de construcţii contor

listei care se gâseşte la sediul sbcifetâfiî şi cejet puncte de desfacere enunţate mai jos.

Preţuri de vînzare avantajoase.® Sediul: DEPOZITUL CENTRAL SOMEŞENI, s

Orâştiei nr. 2 - ; -@ POLIGON MÂNAŞTUR, Caîea Floreşti nr.1 © ATELIER CIOPLITORIE, str. Avram Iancu, poc

tâ Cimitirul Central Relaţii la telefon: 11-68*04 — interior 133: 1<

45-38, interior 115 şi 197 si la te lefonu l 14-79-7t (Z773S)f

v ASOCIAŢIA PATRONILOR CLUJ :

Organizează, din 22 octombrie 1992, un CU DE EVIDENTA CONTABILA! TAXE. IMPOZITE. Dc ritorii se pot înscrie între 11-22 octombrie, o.c., I sediul din Piaţa Victoriei 15, orele 9—13, teleic11-29-30.(27562)

SOCIETATEA COMERCIALA ,JERMOROM" S.A. angajează

pe bază de examen sau concurs; '9 Asistentă medicală pentru cabinet stomato^

gic ■Condiţii: vîrsta maximă 35 ani; vechime mini'

un an; domiciliul stabil în Cluj-Napoca.

Concursul (examenul) pentru asistentă va of loc in data de 6 noiembrie 1992.

® un mecanic autoInformaţii suplimentare la telefon: 15-44-î

14-47-88, Int, 1091, 1191. (I732)

•' ' S.C. FUN MARKET S.R.L.’ ■stK C.D. Gherea nr. 25 (colţ cu str. Piteşti)

vinde '© Frigidere, congelatoare, combine, lăzi frigo

fice (6 luni garanţie, preţuri accesibile)• Zahăr en-gros, c^f. I.. 175 lei kg.9 Cola 1,5 L, en-gros, 365 lei sticla Luni—vineri 8—17; sîmbătă 8—13.Telefon 11-80-56.(28331)

P A G IN A 7= >ADEVĂRUL d e c l u j

■ m i c a . 'P U B U G r r a ^ E

Acum,-cînd adaugă a41-a garoafă îr» buchctul vic- tti şi împlineşte 21 ani dc căsnicie ttrăm dragei noastre

mămici şl soţii, CICEII FLOAREA, multă sănătate i ffertcirc •* împreună cu - tradU ţionata tlrare “ I.a mulţi ani**» Soţul Viorel, fiicele Aura şi Criştina şi V io re l' Cu Ovidiu d in . Germania. (277GO) ■

• Cu-.ocazia penşlonării i do­r im scuriipei noastre soţii şi m a-. rn e M A R IA BUCUR multă să­năta te şi viaţa lungă, înconjura- ■ t ă de dragostea celor , apropiaţi. i3bţuî şi copiii cu familiile.' ' <28480) : ' V ; , y v'‘ .

. • Cu ocazia ' îm plin irii, vîrstei• ' 70 ani .‘doresc buriieului.'meu ~” ABU“ sănătate 'şi viaţă lungă. ! rrŞTepoţiea .“Coco*. (28332) .

'■ ş Pentru. L IA N A POP, din, C IbJ, de. ziu-i ei. acum cînd mai jadaugâ lin trandafir* la buchetul •vieţii, - bunii) •' Dumnezeu să o o- : <rrdtească ; cu noroc, sănătate şl f oriei re “ La mulţi ani“. Fami- Jja- (2821))) ,.

• Cumpăr’ apartament liber3-4 camere, l’ lnt.» în dolari (valută).! Telefon 1.Î-22-S4 . ■

• Vînd video player Orionsigilat- - Telefon !8-50-')l. -----(28481) _ . . :

• Vind microbus- Merce­des 407 Diesel ,de • 4 tone. *3-60-69. (28931)

, ' • Vînd două camere mari, decomandate, bucătărie, ul- trafinisate' plus depe-fidinţe, gara) • în curte, zonă centrală.' Telefon 13-38-01, după ora 16. (28919-A) - v,- ;

• Vînd presă fabricat că­rămizi, sfârc de funcţionare. Teleloi» 95 — 1G-55-13.

_ (28469) - .. .

• Vînd garnitură bucătărie O rina- (nouă), radio Saba format irnui'C. -Telefon ;11-54-44, după ora17. (2«48ij)

•..V înd TV Olt, Venus. maşi- »i:\ de' cusut. Telefon 15-33-72. *2832) .

• .Vînd video Orion, Aiwa, TV «Volor Nordniende, avantajos. Te­le fo n 10-30-63 (28927). • Vînd grîu 1200 kg> Telefon 1 3-39-60 • între erele 16-20. <28929) '

• Vînd apartament 2 camere, ‘«decomandate, cazan ţuică 50 l, ^■asă în comuna Floresti. Teie- io n ' 13-58-82. sau 17 -83-05. . > ><27893) 7 .' ; V

• Vind urgent clemenţi ca­lo r ife r fontă, noi.' Tel. 13-63-23. <27883) .

• Cumpăr loc pentru casă, 70- ' ;centrală. în Cluj-Napoca. Iri-

Tormaţii: telefon 10 22-00. •<27873) ■ . i

•' Vfnd • Fiat .660. Schimb mărci tn forinţi. Tel. 18-4&-Î7, după o *;a 17- (27874) .

• Cumpăr piar. cu coadă şcur- tă, pianină. Telefon 11-64-43. - <27876)

• Vînd TV color Elcvom, preţ ^5b00 lei. Telefon 18-R3-7U, du- *>ă ora 18. (27879)

• Vînd aftvelope camere, spi­ţ e pentru întreaga gamă de bi- ■eilete. camere anvelope. Auto- iMoto, str. Cibinului 19, telefon 33-65-67. <27881)

• Vînd apartament 3 camere, încălzire centrală, perspective ■aţine, Apahida. Informaţii: -Apa- %iida,' «tr. Crişan 3, după masă. *27882) ■ ;•

• V înd apartanwnt 3 camun: Mănăţter. parter. . Ţcleîon'.

' 37-0t>-ţfl. (27863) „ ;• V W *ru fo ta Pclicia sV Da-

' « i » ' >3110. Int.; 17-7&-28;: 17-78-2»., *2 7 m )

• Vfnd moarâ cu ciocane, 2,2 kw. 220 V, garanţie 12 luni. a- parat de stropit şi cărucior de copil. Telefon 15-34-18. (27883)

• Vînd Oltcit Club- Telefon 13-08-58; 13-82-72. (28428)

• Vfnd sau închiriez .maşină de injectat hidraulică cu patru stllpuri. Telefon 14-95-95, zilnic Intre ofele 17-19. (28439)-

• Vfnd Opel Record, - stare foarte bună. Telefon 15-63-83, > după ora 13. (23394) , .

• Vfnd maşină de cusut elec­trică ' nouă Singer, 17 operaţii,. Telefon 16-68-57. <28396) .

• Vînd. mobilă M ira}. Cumpăr > ax cu came Audi 100 Diesel. Te-, lefon 11-48-54. (23335). « Cumpăr forinţi (5,15). Tele-.,

fon 18-93-21. (27869) . -• ■Cumpăr teren între 250-500.

mp în zonă semi centrală sau cu. casă mică. închiriez garsonieră cu telefon. .Plata, anticipat, pe6 luni. Telefon 16-88-42. (27870)• • Vînd maşină de tricotat .

Singer, cu două paturi şi . carte-. lă memo-matic. inf.: 18-13-42- (27871)' . . ■ : ,

• Vînd Dacia: 1310 (stare, ex­cepţională) şi Fiat Mirafişiri 131

■ Diesel. Telefon 15-09-28.(28391-A) - ■

• Vfnd apartament 2 camere,: pe valută, îrt cartier Grigorcs- ,cu./ Informaţii: telefon 18-11-95.; <28387). ■■

• Ciimpăr , garsonieră: Telefon12-32-05. (28386) . ,. • \ Vind gard; şi .poartă; , fier fo rja t;; piese mobilier —- !como-■ dă. Telefon 15-45-70. -(29382)•. • Vînd-, sintetizator Ve'rmona şi video -reconler ’ Naţional. Te­lefon 13-82-44. (28352)

• ’« Vind Trabant 601, neînma- trieulat.' ■ Relaţii suplimentare pe str. Fabricii nr.- 130, camiera 404,r

* după ora IC. (27799)• Vînd televizor I.'lx L, uşă

;.bucătărie, hotă.. Tel. 11-44-25-(28327)'' • Vînd apartament cu 4 ca-

"mere, decomandate. Informaţii f ■ telefon' 16-70-11; după -ora 15. «23194-15) " ;.

«► ' Vînd Cuburi' tip fo to li^ 1 pat, nui-, preţ. 25.000. Str. Mănăş*^

, tur 70, bloc; E .5 ap. 60. (20359)-. • Vînd urgent presă de ulei. OP. J, CP. IDIŞ. (23308)

• • Vînd - video, plaver Atv^a, motlel nou. Dreţ 75.000 leL Ne­gociabil. Reiaţii: tel.- 11-65-10.; (23402) '

0 Vînd ciment- Str. Fabricii nr. 133: (23403) •'"■> «^ Vlnd ;-Moskvici 1500 trans- porter, capacitate1 1200 kg. Te­lefon^ 15 82-63, ora 18. (28407)

• Vînd- butelie arâgaz, . boyler electric, televizor ' piese. Teleion13-92-79; 15-52-10. (28449) -

• Vînd maşină Skoda, 100 ''"S,” cu motor de rezervă. ‘ .Telefon18-35-84- (28302)

• V îrd urgant Fiat Uno, 1936, consum 4,5 litri benzină', stare foarte bună; preţ: 3300 DM. Ne­gociabil. Telefon 15-90-79.(28905) V- ;

o Vînd tablă ondulată - .zinca?- tă/ Telefon 18-67-73, orele 16-22.

,(28109)’• Cumpăr garsonieră. Relaţii:

intre orele 18 22 l:i telefon14-90-71. (28108) ' : ■

• Vînd garsonieră confort I. Informaţii: - telefon 18-17-21, în­tre 15-22. (28410)

• Vînd mobilă Sibiu 11 , — dulap, vitrină; toaletă, masă', scaune.' Telefon .18-59 01- (28415) '

i» Vînd urgent : macrietolon Rostov 105 S. , Telefon 18-56-04. (23422) ! '

• Vînd gră'iină 300 mp. StK , Moţilor nr. 90. ap. 2. (23411) ,

• Vînd Dacia !300 şi Aro 390. Str. .Aurel Vlaicu nr. 34. ap. 33. :(28423) ’ '

• Vînd urgent-apartament. 2, camere, Mănăştur, 2.000.000 lei." Informaţii: ;simbătă, tel.; 17-02- 6)1 17-98-23 (23425) .

— • Vfnd dubă Ford Tranzit, în-,, matriculată, cu caroserie acci­dentată pentru piese dc- schimba Telefon 18-59-85. (27906)

• Vfnd cuzincţi şi 3 sfere - . yolkswagen 1.600. Ala in. Di'lon

nr. 52, (Orăştie). Radio-G*inifoji. '. Telefon ;ll-45-ta, (27904) , ■:

. • Vînd apurwmont c.vccpţk»- ttâl, 2 'cameră, cu ImlvinStăjiirf;- Telefon :17-U8:20r <27898)., y

. , , * „V fnd apartament .4 . catnerR,' preţ • 5^ - milt^ane. ■ negociabil. '

.,V<eţ(im 14-3348,-<2$&U> „

• Vfnd Dacia .1310. an fabri­caţie 1985, cutie de viteze şi set

■ m otor' nou, marca: Renault, vi- .deo player Orion, nou, bibliote- 'că 2x2 m, dulap'lemn masiv şi masă televizor. Informaţii: tele-1 fon , 14-39-'35.-(27901> ’

• Vînd TV color Funai, nou. Dacia -1310, remorcă Dacia. Cum­păr ' forinţi. Telefon 16-31-42. <28914) -

• Vînd 2 ■ motoare, electrice dc 1 I ţi 17,5 kw l a -380 ' V. Te­lefon 18-17-26. (28158) > :' • ' Vînd un transfonnator ‘ de

sudură niare la 380 V ' şi itn po­lizor portabil de- mină la 380 V. Telefon •18-17-25. (28466). -

• Vînd videorecorder Panaso­nic; Str- -13 septembrie - nr. 12, ' ap. 11, zilnic în tre: orele 18-21.

- (28463) . , :;-• Vînd autoturism de -teren

Magnunv 4x4,- 2400 cmc turbo diesel, an fabricaţic 1988, pen­tru pretenţioşi. Preţ ,i 14.000 do-V lari. Telefon 14-67-04. (28460) .._ • De vînzare 300 kg praf de fhgheţată din import. Telefon ■12-09-35, zilnic între 9-12. .

'(28457) •,• Vînd 3 mc piatră de baie ;

pentru construcţie. Informaţii: la . telefon 11-56-45. - (28920)

• Vind urgent Wartburg com- bi, robot . bucătărie, maşină cu­sut Ileana. . Telefon 11-72-48. -

• Vînd garsonieră confort I mărit, etaj J I Mărăşti. ‘ Tolefon 17-31-64. (285271 ‘ '

• Schimb proprietate apar- . famenf două camere. Calea Floresti, cu apartament;,. trei camerei decomandate. Exclus Mănăştur. Telef. . 17-03-54. seara. (28385)

.. * Schimb apartament 3 ca­mere, Mănăştur, cu carsonieră. Variante. Telefon 14-50-59. • (27839) /

Schimb apas-tament 3 . ca­mere cu două.; fără ;; diferenţă. .DisciitabiL Str. Gurghiu nr, 1,

: bloc O 4, ap- 41, sc. 3, lîngă■ complex Sirena, Mănăştur.

.• (27886) - ■• Schimb garsonieră proprie*

; tate, confort mărit, .situată oe ; str. Detunată ■— 1 Gheorgheni,, pentru apartament 2 camere. :Te- '

lefon 15-61-78. (28431) ; .' '■ • Schimb apartament 4 - ca-< mere, proprietate, cu 2 camere,

plus diferenţă. Variante. Tele- ; fon. 17-82-52; (28433)V " • Schimb apartament o ca- .; meră, semicentral Dorobanţilor,' v cu 2-3 camere. Diferenţă 1.000.000• lei. .18-93-21. (27.369-A ); • ; Schimb apartament 2 ca­

mere.- central. cu similar 3 ea-- mera Telefon 13-30-19 (27833)■ . • Schimb apartament 3 ca­

mere, Calea Dorobanţilor, cu' similar Grigorescu» Tel. -18-50-21.

(28349)• Schimb 3 camere IC RAI.,

cu .2-3 camere, cartier Mănâş-' tur. Zorilor. T e le fon 16-34-(î8- .

■ (28922) ■ -■

ţ Sîntem alături de cole-pil notti-u Boarlii Mlrdea >1 întrea­ga familie in marea lor ilnrere. Colegi* ile clasă $t diriginta.

t Sintera alături ăd colegul nostru Oonrlu Mlivca lp inarya durorc pricinuita de moartea ta­tălui, Condoleanţe familiei. Co­lectivul clasei o X II- » M. U c . Ind. nr. 8 şt «llrlglnta. 1

~ t> Se împlttieic 6 runl <le frîs^ teţe Jl durere ■ d » cînd Iubitul nosliu «i| ţi t«t i, CIIIHA VALHK «o -a p irâm . pentru totdeauna. Tc vnm nMnue mereu, «'onx-mo- rarea «o avea loc s 'n iM U II octombrie, ora 17, la tilwrtrt» St. Dumitra, Gheorgheni. Sotla »t, copiii. _ K M l)

4) A tiioefii't il\i» viat.» cei' mai Iubit « » > i. triue T a »» ’ ItJAN., fii?H»rmî»miroo .n f loc vineri, -*n Citlna..^ Mima: ' .xiiHU. . Vruţii; Vostle, Vlurel tl Tjr.ll.

* Cu «d incă jlurere anunţăm Încetarea din viată a scumpuliil ■ nostru tată, socru, bunic

1IOKVAT. AUREL, «7. ani. InmoT- mintarea va avea . loc fn 16 oc­tombrie, ora 1», din tapela ve­che, cimitirul Mănăjtur. Fnmllla îndurerată. (28»U) ; ' •

0 Siutem . alături <Je colega noastră Sabău Violeta la marea durere' prţciDuită de pierderea IrateSul său.- Inmormiotaiea azi 15 octombrie 1D92, In localitate» Suceagii..,,colectivul do munca Mobilă ţl Tapiţerie Se,-ţta Ju- i-Arll. (W523)

« ' Cu adincă durere anunţăm încetarea din -viaţă, ilupă .o lun­gă suferinţă, a celal care a; Iost ANCA Dt'M ITilU » din Borchleş. Inmorminţarea va avea loc ; v i­neri 16 octombrie, ora M ,dlu capela -1 Mănăţtur.. t'opUI cu fa. mllllie. Adine regret ţ l neşteârsă' amintire a fratelui nostru A.VCA DUMITRU. Nu te vom uita ni­ciodată. Surorile ţŞ nepoţii. (28966)

0 . cu .adîncă durere in suflet anunţ încetarea - din - vla|i a scumpului meu *o| - FIZGŞ/IN - IOAN in vîrstă de Si ani, • fost angajat la IC1I» Inmormîntarea va avea loc simbătă 17 octom­brie 199», ora 12 de la capela nouă. a cimitirului . Mănăştur. Soţia îndurerată. (23530)

0 Cu •; durere ne despărţim de tată* socru ţ l bunic ŢUŢUI

ILIfc fost maistru -la IHA . C luj- Napoca, Iii- vlrstâ de C5 ani, du­pă o grea suterlnţâ. tnmormin- tarea va’ avea ioc .vltjprl lb oc­tombrie 1S92, ora ,15, de la capela vcej»e Mănăştur.. Familia. (2853S)

9 Cu Inimile zdrobite de du­rere anunţăm încetarea din via­ţă, Intr-un tragle accident,' a ce­lei care » fast' cea mai scum­

pă fiică ţ f soră,. 'clnOHEANT ' DANIELA RODICA, de S» ani. Aiiîintirei» e l . va râmlno veţnlc v ie I n ‘ sufletele’ noastre, tnmor- mjntarea va aveai lo ţ, a/l, Joi 15 octombrie 1S32, ora 13, de la ca­pela I a cimitirului Mănăştur.. Familia îndurerată. (28453)

- ( :Ca multă durere in suflet anunţ decesul scumpului ■ meu TR IF IOAN, din Cătina, tnmor- mintarea va avea loc vineri, IC octombrie, la Cătina. Iri vccl nemingîlată soţia llaflla. (23483)

0 Cu durere tn suflet anun­ţăm că ia IS octombrie se îm­plinesc1 20 de ani de la despăr. ţirea de Iubitul 'nistru .OLTEAN E M IL,; din Panticeu. Familia. (28158} J :;'

• In ' 15 octombrie se impilnesc -9 ani de eind -.AIABIA ţU C A

c o m ş a a trecut la: cele veţnl-, ce. I’âred- de rău -ţi lacrimi, ai­cea suit deşarte f In faţa mor­ţii triste- cuvlntu-1 de prisos : f P e fUCA o rnglm mai bine să ne Ierte / Noi to(l ce-aducem jale in somnul ei voios. Nelu,- Doru, Ile icn ' şl -nepoţii. (28267) :

0 Cu Inima, zdrobită de iiu- rere anuiijăm încetarea din, via­ţă a scumpului ni?tru tiu, fra­

te >i prieten SAH.VU IOAN VOLINCL, tn vîrstă ‘ de 30 ani. tnmormmtarea are loc azi, 15 octombrie 119?, la casa părinteas­că din Suceagu, la orele 12. O- dlhnească-se In pace. Părinţii A- lexandru şl Veronica, sora v io ­leta, prietenul . Florin. (2S-1S5).

0 Cu Inimile zdrobite d « du­rere anunţăm «iecesul scumpului nostru soţ, tată,, sorru, bunic ţ l Irate MUKE.ţAN GHEOltOlIE, fost şofer OTL. Inmormîntarea va avea loc in Viata de K o c , tombrle 1192, ora 13, - din «ipc laI Mănăştur: AmlnUrea ta va - ră- mina veşnic . In ' sufletele noas­tre. Familia îndoliata.. 0 Cu Bitlncâ durere anunţăm Im-ctarea din viaţă, după o lun­gă ţl grea suferinţă, a Iubitu­lui nostru - soţ, tată ţ l banle TIVADAB IOAN, In vlrstâ de *4 o ni. tnmorniiiitarea ■ va avea loc vineri, 14 octombrie, ora' 12, din cbpela t MSnfiitor. tJumnereu să-i ndlluieascâ fn pace. .I'atni- ii». cw m ‘ ?

0 Lacrimi $1 flori pe tnormntt din p-irtea c*l-ir rare I-au f«K< «traci, la Jmp!lnlr«a unul an ile in trecite# Vn ; et<îm*tnre.- a '- r>*-

rvoiviri- VUÎRM'A, Soţu-i'(i%4i ţl tumllla. *21iS5)

0 Pios omagiu la împlinirea celor şase săptămîni de la do-

cesul celui ca re . a fost CIIKIIECIIKŞ NICOLAE, a cănii amintire va rămine; veţtilc vhs j printre noi; Comemorarea duml- rii<>. -13 . octon-.brie, la biserică Calvar la. Soţia» copiii şl ginerele. (23329) . .. ■

0 Au trecut trei ani de la du- reroasa despărţire de dragul nostru soţ, tută, socru şl- frate VASIl.E UOT. Bunătatea ţl în­ţelepciunea sa, dragostea' pe ca­re ne-o purta, II păstreâxă . viu tn sufletele . noastre, Inmllla. ;- • (28132)' -, ; -

0 Cu inimile frinte de durere ne despărţim de scumpul nastru ginere SAHAtJ VOLlNEL, care a 1 decedat tn urma unui tragic ac­cident..lâ vfrsta'tta 3» ani. Să te odlhnoascft Dumne/eu- In linişte ţi pace.' Socrii Vasile, Maria şl Dorina. (2SI46) ' . ' i

^ Un ultim omagiu din partea familiilor Grigoream» Doru , şi : Claudîa ţl. Pop Petru şl Lenuţ»

• care (intern alături de familia, îndoliată In urma pierderii tată­lui ţ l soţului SABAW VOLIXEL- (23147) :. , • . “;: :-

0 Împărtăşim marea durere a Colegei noastre. dragi Doina Mu-, reţaii Ia trecerea In . nefiinţă » tatălui Iubit. Colectivul, de cadre , didactice de la Liceul. *G. Coş-* buc*; .(2*120) . , ' c-', 0 Sincere condoleanţe colegu­lui nostru Fechete.Leoofln in a - ceste cjlpc crete la pierderea ta- tâlul drag. Colesll de .la- . SDV- “Cârbt>chlm“ . (279071

0 Slnt*m alotur» de- - colegul nostru ing; fTIvadar loan1 la ma-- rea, durere pricinuită <le moartea :

tatălui drag. Colegii din AGRO- MEC Cţuj. <2S458> -

0 Flori ţl . lacrimi tn -pragul despărţiţii de c t l care . « iost VOI.INE1. SABAU din. . partea mâtusll ■ Mana şi a verişorilor Sinii,. Llvla $1- Lucian.; »z^7îj .

0 Cu sentimente^ de compasin- ne participam la matca durere ai prietenei noastre prof;. A hi Tea- ba, la . trecerea tn nefiinţă a ma­mei. Condoleanţe familiei. Ffl- mitlile Popescu şl Vaslan.. . (2»48): 0 Sintem alături de familia

Ţeaba In aceste momente gre­le. Familia- Cărean. .{***7*1 : •

Cu nespusă durere ne des. părţlm de minunata noastră co­legă DANA CIIIOIUÎAN. Vel ră- mtne veşnic Vie în sunetele noastre. Sincere condoleanţe familiei. C o­legii dc Io “Porţelan artistic”.' (2890S) -; W'-'-- -

0 Sintem alături; d e , colegul nostru Etestl Carol tn marea da- rere pricinuită de . moartea ta- tăljii, drag. Colegii de la „P la far” Cluj. <2»92<i) '

^ Sinlein alături de colega noastră prof. Ană , Teaha acum la trecerea In nefiinţă a mantei dragi. Colegii de .la Şcoala - nr. J CtuJ. (28137) '

0 . Cu adincă durere anunţăm dispatitfa prematură din viaţă a! tatălu i,. socrului şl bunicului nostru, TR lF IOAN. Nu te vom uita niciodată. Victoria, LIHanu, Nelu, Nelu,', Florîn, BAmoua, Tn-' dor. (2SU3-A)

0 Sintem alături de fina noas­tră - Dana In marea durere prici­nuită de moartea tragică * a so­

ţului drag IOAN VOL1NEL SABAU. Sltuere - condoleaclet Naşii Marloara ţl Petrlcă Tu­rca. (28*77) ...

C Se împlineşte un an de lacrimi . ţl durere, de cind , moartea nemiloa­să a siIds flacăra "vleţH scump*â . noastre CHITA MAIUA. Dragostea noastră va fi veşnic vie pentru su­fletul el. Soţul ton, copiii Dorel,' Gh'tă. Lucian. - nurorile Cornelia, Monlca şl nepoţii U v lo ţ i Câiin. (£8004) ,. se împlinesc I . «ăplîm lnt As

grea »ufei-inţA..pricinuită de dtspa-: riţia prematurii din - v ia ţ i - * «cum. pei noastre fiice- BARBURAŞ MAHIA PETKUTA- tl «•Jucem u pe aceast# cale un p ic* onwglt». N-o vom uita ntciCKiait. OJibm*a*că-s« tn. pace* panntll V ţr«<elA: <M»H

0 - sintrw» -«'StotV -5c fu*nt!ta Chi<-^’ reBVi'i l « p w K i ' 1 U leei DANA»

o n ■ # 1*- pa*tr# -" nrtUo' Ma»te. (18465 A) • '

ADBVĂHUL DE CLUJ=

Jelegrame EXTER N!■ Parlamentul Ucrainei.I-a confirmat prin vot pc I r o ­

nici Kusman in postul de prim ministru. .Susţinut tle pa­tronatul de stat, noul premier este adeptul unei ţrecerj

. gradate la economia de piaţă şi optează pentru uri Gu­vern de coaliţie. • v '

' : B. Numeroase ţări. şi organizaţii- internaţionale oferă ajutoare Egiptului după .cutremurul devastator.de luni, 12 octombrie, în.care şi-âu pierdut viaţa, potrivit ulti­mului bilanţ provizoriu, 386 dOi^persOane;, iar peste 1400 au fost raniţe. Nu se cunoaşte uncă numărul dispăruţi­lor.

■ Forţa de protecţie a Naţiunilor Unite intenţionează să desfăşoare aproximativ 50 de observatori- ps aeropor­turile fostei Iugoslavii, pînă la sfirşitul ’ sâptămînii — informează France Presse, citind ‘ surse diplomatice din

, New-York.. Această desfăşurare de forţe se află încă îri*.. negocieri cu părţile aflate in conflict şi se înscrie în cadrul măsurilor privind instituirea zonei “de interdicţie aeriană de către Consiliul de .Secjuritate în Bosnia-Her- ţegovinâ. France Presse precizează că obiectivul 'Naţiu­nilor Unite este de â desfăşura observatori riu numai pe aeroporturile din Bosnia, ci şi pe cele diri Croaţia şl Serbia. . : :.; ■ Fostul, preşedinte jsovietici , Mihail Gorbaciov â ac-

\ ceptat să-I întilnească pe preşedintele Curţii Constituţie^ riale a Rusiei, Valeri Zorkin. în cazul procesului Parti- dului Comunist al festei Uniuni Sovietice - r â anunţat fundaţia Gorbaciov. Intr-uri comunicat remis Agenţiei: Franci Presse," aceasta organizaţie adaugă că Mihail Gor- ÎVîciov a avut p convorbire telefonică cu Valeri Zorkih şi a'acceptat să se întilnească cu acesta, pentru a cla­rifică toate problemele. “Acordul fostului ' lider sovietic intervine după ce Curtea. Constituţională, la recomanda- ■ ■ee-a; preşedintelui rus, Boris Elţîn' â acceptat să-l autori-- ; zqze pe Rfihail Gorbaciov să părăsească teritoriul Rusiei pentru' a .asista, la Berlin, sîmbătă la funeraliile naţio- n n lea ie fostului cancelar german ,\Villy Braridt1 Fundă- - ţia Gorbaciov a ;precizat că întilnirea cu -preşedintele Curţii va avea loc. după întoarcerea din Berlin, şi Italia a luiv Mihail Gorbaciov,: Iară a specifica însă data vizi­tei acestuia'în italia.' > ‘ - ,'. ,s ■ Avioanele de luptă ale: Republicii. Sîrbe de pe te­ritoriul Bosmei-Herţegovina vor fi transferate de pe ae- . r< portul Banjâ-Luka pe aeroporturile din actuala; Iugos- ■ lavie. Acordul: a fost semnat la Geneva, ,cu ocazia întîi- nirii dintre liderul sîrbilor din Bosriia-Herţegovjna. Ra- doyari■: Karagici, şi copreşedintele Conferinţei, asupra Iu­

goslaviei, lordul O'.vsn —7 informează -Radio Belgrad. Sursa precizează-că există'şi confirmarea; Sn această pri­vinţă din partea premierului iugoslav, Milan Panici. ■;

H Intr-o conferinţă de presă desfăşurată la Belgrad, primul mipisţru âl Iugoslaviei, Milan Panici,.a adresat etnicilor albanezi diri Kosovo un apel la calm, propunîrid soluţionarea problemelor pe calea negocierilor. In acest sens, el a anunţat că se va deplasa mîine,. 15 octombrie,

■ la Kosovo.B Misiunea observatorilor ONU care a sosit în Gruzia

pentru a studia situaţia din Abhazia se va deplasa as­tăzi, 14 octombrie, în această republică autonoîhă — pre­cizează Radio Moscova. Delegaţia a avut ieri convorbiri cu Kduard Şevardnadze, Tendiz Si'gua,~ primul ministru, iar aseară cu refugiaţi din Abhazia.

■ Aproape 400 de .soldaţi japonezi au fost trimişi în‘ Cambodgia, pentru a se alătura forţei ONU de .meriţi- : -nere a păcii în această regiune. B.B.C. transmite ca în timpul plecării lor de la o bază aeriană din centrul Ja­poniei^ cca. 2000 de demonstranţi care se opun acestei

• misiuni au organizat o manifestaţie de protest. Adversa- . : -rii expedierii trupelor japoneze in străinătate susţin câ ' acest lucru incalcâ Constituţia pacifistă a Japoniei. Ţâ- ’ ; rile vecine^ şi-au exprimat îngrijorarea ca acest precedent , să nu ducă la; o reafirmare a militarisrriului japonez.

\ ■ In această dimineaţă, piaţa din faţa Palatului pre­zidenţial şi Parlamentului Tadjikistanului din Diişanbe a fost ocupată de camioane,tractoare, automobile, cti mii de refugiaţi din regiunea Curgantiube, unde de 2

; zile se desfăşoară lupte . grele între forţele pro- şi anti- comuniste. Potrivit Agenţiei ITAR TASS, refugiaţii cer ca preşedintele interimar, Iakandaroy, şi Guvernul să pţjnă capăt războiului, soldat cu pierderi umane şi eu

■ distrugeri importante. •■ James Baker, fostul secretar de stat al Statelor Uni­

te, . care a fost desemnat de preşedintele Bush pentru eventualitatea în' care va fi reales la Casa Albă, ca şef

■'■al economiei americane, a anunţat că va începe îri'aceas- tă săptămîna activităţile pentru “promovarea planului şe­fului . Executivului american în vederea reînnoirii Ameri- cii relatează Agenţia Associated Pres. Baker va pre­zentă alegătorilor americani în cadrul, actualei campanii' electorale pentru 'preşedinţie un set de noi propuneri ccpnomice, ;a căror, idee centrală este aceea că © adm i­nistraţie nini restripsă ;şi proiectele legislative incluse în platforma: electorală- a actualului preşedinte* merită spri- j:nul publicului. '

* _?Hip de .trei oficialităţi europene, însărcinate în cadrul Conferinţei ‘pentru Securitate şi Cooperare : să facă investigaţii.. în legătură cu: atrocităţile-comise îri tosta. Iugoslavie, în special. împotriva "pivililor, susţin înrt r - 1 : rt • rO r tn p f !■> ‘ J - . ! - . I /> < 1 - ' . . / « I .

a face parte dintr-o politică tolerată oficial sprijinită, se menţionează în document. Ranorhfl c®il mandă constituirea unui. grup de experţi în ved «irt" borării unui tratat privind crearea unui tribii-J ■-crimele de război. . 1 al Pe»

■ Pentru soluţionarea problemei abhaze Gr»/a/>a fn nn’T' rfp n«*Pcitata cn «n « j ___ * fi1.

te rn a ţiona le d e Justiţie d e la H a g a a declarat Ph ' Ş evardnadze la şed in ţa C on siliu lu i d e Stat gruzin spus, p o tr iv it A g en ţ ie i I T A R T A S S . că va face'ademers dacă .preconizata întîlnire cu Boris Eltîn n va solda cu rezultate, concrete. In context, SevarrinV a menţionat că această întîlnire trebuie să aibă lw mai curînd. eu condiţia ca proiectul'documentul»ir să fie convenit cu anticipaţie. Liderul gruzin amaiaf atenţia că, pentru menţinerea integrităţii teritoriale statului, este gata să recurgă Ia oriţe mijloace Wi,.

> la folosirea forţei armate.. .. . *

■ Purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor F terne al Germaniei, citat de France Presse a anur‘ că Guvernul german l-a însărcinat pe ambasadorul" la Moscovă' să' elucideze circumstanţele' sechestrării * către autorităţile ruse a navei „SOLO“, aparţinînd or nizaţiei ecclogiste „GREEN PEACE“.- Această cerinţă fost formulată deja şi do-Olanda, sub‘ al ţârei pav li- naviga nava. „SOLO" avea ca obiectiv analizarea râd11 activităţii Arhipelagului Novaia Zemlea, considerat cl ecologişti ca fiind cel mai mare depozit de deşeuri ni cleare din lume. ..

■ La Taşkent a fost semntit îm acord privind stabi rea, d e , re la ţii" diplomatice intre Afghanistan. şi Uzbet: tân. cu prilejul vizitei preşedintelui interimar al Afgh; nistanului în Uzbekistan. Au mai fost semnate: un aco- referitor la comunicaţiile aeriene între Taşkent' şi Kab: şi unul privitor la activităţile comercial-economice.

■ Premiul Nobel pentrfi chimie pe anul 1992 a f „atribuit, profesorului Kiidolf Mărkus d in .California,-Slă de la Institutul de Tehnologie Passadena pentru..contri buţia să la teoria reacţiilor de transfer ale elecţronik in relaţiile chimice —• relatează France Presse. - .

' EAŞTERN .PRESS SERVIC1

tr.-un raport preliminar că,:‘ deşr. astfel de atrocităţi pot Ii atribuite; ambelor: părţi atit în Croaţia cît şi. în Bos- nia-Herţegovina, sîrbii poartă o vină mult mai ţnare —• uiformează .Agenţia Reuter. De partea sîrbă, astfel de în­călcări ale normelor; internaţionale general acceptate par

FIRMĂ PARTiqULARÂ ..

AngajeaM Absolvente de liceu, promoţia 1992- cu diplomă de bacalaureat, pentru activitatea da confecţii.

Relaţii: str. Timişului nr. 15. (23397)

• Doi studenţi caută'locuinţă. Telefon 12-46-36, între' orele 20- 22. (28444) ' , ' . -. • bau: în chirie garsonieră pe termen^ lung ; sau vind. Informa- ţii: Vlahiită. lamă B, scara II, ap. 7C, (27896) '

• Inchiriem, pe termen lung, apartament de 4 camere, în Zo­rilor. mobilat, telefon, frigider, cu .)ltta anticipat în .lei sau va­lută. Informaţii: tel. -16-75-79. (27891)

• închiriez apartament 2 ca­mere, sefnimobilat, telefon, fr i­gider. Valută. ' Telef.- 13-21-07, după ora 16. (27890)

• Medici stagiari, căutăm lo­cuinţă Î11 Grigorescu, ’ eventual contrai. Plata preferenţiabil în lei; Telefon 18-14-17. (27875), • . Caut spre închiriere garso -

nieră sau apartament., de prefe-' ririţă semimobilat, Iri Turda. In­

formaţii: la tel. 95 — 31-10-28.; (27884) ;V ' ; ' '

• Dau îri chirie apartament 4 , camere, Mănăştur.- Tel- 11-04-74. (27866-A) ■

• Dau . în. chirie apartament 2 ■ camere, telefon, frigider, mobi­la t Telefon .11-06-61. . (27866). '

• Domn. în vîrstă, caut came­ră mobilată cu pensiune complet / tă; Prefer, zona centrală, la par- ', ter, etaj I sau II. Tel 13-30-21, de. la orele , 37-22. (28393) . , , - . « îrichiriem apartament 2 ca- . mere, pe valută. Tel. 18-29-36, între orele 18-20. (27867) ' - •;

'* închiriez apartament 2 ca- '■' mere; .nernobilat, . cu .'telefon, --Mă- > nâştur,* lîngă complex H, pe un ;

.ari: Plata îri valută -sau lei ari- ' ticipat Preţ avantajos. Informă- ■

■ ţii: telefon 14-70-76, între orele 17-20. (27843) : -

o ..Tineri, căsătoriţi cauth' ; de închiriat garsonieră sau aparta- ' menţ .2 camere, nemobilat, pe, termen lung. Relaţii: la telefon - lî-17-98, între orele 18-21.

■ (27837). • Dau - în chirie garsonieră pe , valută.' .Telefon 14-69-06, seăra. ;

' (28371) '» Student, grec - caută,; garso-'. •

nieră cu telefon- Informaţii: te- v lefon 12-30-25, îritre orele 17-' .'19.-: (28235-A) •

• Doi studenţi greci «'autâ un . apartament mobilat. ■ ■ frigider, telţfon, • cu 2-3 camere. Dorim îri; zona centrală. Plopilor. • Mă­năştur. Zorilor. Tel; 17-93-63 sau" >11-13-19. (27726-B)

• închiriez unei studente ca­meră cu acces la dependinţe. Te-' lefon 16-18-07. (27798)

• Studenţi căutăm apartament de închiriat. Plata în - lei. ■ In- ,

formaţii:- telefon 11-65-61, între orele 9-18; (28399) :

o Dau în chirie apartament 3 camere, nemobilat. Telefon14-19-36, între 16-20. (28455)

€» Dau în chirie apartament 3 . camere, semimobilat, telefon individual, pe valută,. înainte minim şase luni. Tel. 13-94-68. (27909) " :-:

• Caut garsonieră sau apar­tament cu 2 camere, cu telefon. Telefon 16r93-53, orele 4-8. (28908) ■ ■ -:-. -

• Inchiriem apartament 2 ca­mere în cartierul Grigorescu, pe valută.„ Relaţii: telefon 14-46-95- (28910)

• închiriez cameră, bucătărie rien-.obilatâ, curte. ?. grădină 135 mp, .termen lung anticipat.'^-Te­lefon 11-28-55.(28473) • '

Colecţionar străin cum­păr pc valută obiecte vechi dinainte de 1945, păpuşi cu cap de porţelan sau celuloid, mobilier şi veselă pentru pă­puşi, jucării de tablă, jucării muzicale, decoraţii străine. Telefon 92 — 13-67-31. (26855-F)

® Persoanele care au ob­servat'accidentul care a a- vut loc la data de 27 noiem­brie 1991, ora 7,15; Ia începu­tul străzii .Doja, în care a fost' angrenat un . autoturism Dacia 1300, .culoare roşie şi un copil de vreo 9 ani sînt rugate să sune la telefonul16-0>t79, între orele 17-23. (100)

• Nou! Jaluzele material plastic tip “Nek<*rman“ , diie- rite culori. Rulou .lemn.16-39-31. (28271)

• Caut cunoscător a limbii po-/ loneze. .Obligaţiile , negociabile. Telefon 15-52-23; 11-04-12.(23472) * -:. :■ ' ■ ' - , - ■

o. Căutăm contabil de gestiu­ne.' Telefon 12-09-35,' zilnic înti'e 9-12. (28457)

• Solicit maşină, pentru . re­morcat. remorcă două; axe lungi­me 5-- m; Bacău-Cluj sau in a- • prbpiere: .Turda-Reghin. "Telefon16-00-82. (28465)

• Familie profesori, .căutăm femeie pentru îngrijire, copil. Telefon 11416-86. .(28913)

» Profesori medităm matema­tică. Telefon 17-62-60; 15-66-23, sîmbătă orele 17-19, (27789)

• Caut profesor--de „limba en­gleză pentru cărţi de medicină. Telefon 18-40-76. (27899)

• Studentă,-meditez chimie, orice nivel. Informaţii: cămin “Victor' Băbeş“ IMF, cainera 99. (27894) ' ;

- , • Angajăm persoană pentru curăţenie. la • blocul Snagov nr.

:4, . cartier Gheorgheni. . Adresa- ţi-vă la administrator -scara: I, etaj V II, ap- 32. (28429) I

• Se citează în calitate de pî- rîtă D.R.C.D.F. “Revista Ecran“ Cluj în procesul cu reclamanta

' SC “Polsib“ SA Sibiu, la . data de 24 noiembrie 1992, lă judecă­toria Cluj, la camera 122. . ora8 — litigiu economic. (28383)

Posed autorizaţie import-ex port de Ungaria. : Caut partene cu cabital, comuna Almaş, te!t i fon. 101-A, judeţul,. Sălaj. (2840.

• Şofer profesionist, grade!B, C, E. caut de lucru. Vechii?.8 ani. Telefon 12 84-61, .(2843:

• Pregătesc lecţii cu elev clasele I-IV şi limba- -româ: V-VII. Telefon 14-77-13.. (2890C . • Executăm închideri baleea ne la preţuri avantajoase. Te­lef on 12-35-91, • seară. (28406)

• D-na Spirer Ileana, născui Lob şi Spirer Emeric sînt cita! a se prezenta îri faţa Judecă toriei Turda pentru termenul ce 13' noiembrie 1992, ora 8 an. în proces cu Deteşan Dumitra : soţia Ileana, pentru prestaţ 'tabulară în dos. C. nr. 3420 d:1992. (28427)

« ' Firmă particulară, catfi secretară cunoscătoare de lim^ engleză. Informaţii: tel. 18-22-w sau 11*92-87, între 10-17. (27903)

• Posed spaţiu comercial şi depozit. Caut persoană cu ca­pital. în vederea asocierii. Tele­fon 18-69-76 sau 18-88-98, dup.' ora 21. (27897)

■j/mumm hiiiiw i - 11 j - -

Pierder., *

• Pierdut <4:ne clobăncs: mioritic, vîrsta de 2 luni, i: zona. străzilor 1 Mai, Emil Isa; Sindicatelor. Ofer bună reco-r pensă. Telefon 13-64-32. (2892:

Atdcrttolâ prin IC.|wt*eA(oito CM -ttapoco.

Inmqtiiculatâ ki Oflclid R»gHtnM Comerţului Judo tulul Clu], sub nr. J/12/308/1991

d in 22XES.1991

COliCIUL DE K D A q it IU£ CÂUAH (M* doctof feO: DAN K0REANU (f^loctof odluncţ; VAIER CHIOftEANU (wdaotor (•« adţyrvct); TÎAIAN IAXA (t«ot*tar g«nwal d« ndoeţ») ; MCOIAE m a l { MAMA •ANGEOOAM; RADU MDA.

REOACţIA: CluJ-Napooe», «tr.Napoca nr.16. TELEFOANE: 11.10.32 (redactor şef):11.75.07 (rodactor ; « f adjunct fi secratarlatul d o rodoeft»); 11.74.18 jil 1T.74.90

(redactori): 11.73.07 (admlnhfrajla şi contabilitatea ziarului); T «l«x: 31444.T Tz-~-3

Fax: 11.20.2S. M ica publlcttat* • • xDnlâ într* or»t«» 9 - 16

•tr.Napoca nr.16 (la partm}. Sîmbâtă fl dumtnloa închl». Intomia}ll,

'wolama jl pubBoMat* ta l*W on 11:73.04.

24.835