rîo fu io la cs isr m ii m ssi la "A d e tâ ra rd e Ciul

i Tombola

j [ în comparaţie cu ungurii şi polonezii j

! CEHII SÎNT PUŢIN INTERESAŢI DE ! INTEGRAREA ŢÂRII LOR ÎN NATO

oa

M

I Jşetida fl I ?,rj unturilor/} I ini - cultură,'4-5 I Publicitate/6-7

I Mo'urul 2000.11

! S p o rtV -IO

t l'wniment'l I I kima orâ/12

zmmfANULISSN

IX NR. 2004 1220-3203

LUNI 23 IUNIE 1997

12 PAGINI 6 0 0 LEI

-c .Vremea >a fî în general

dnJ ivnil se >a înnora tnrplsl si \ or câiba au-ru: de ploaie iaseţite de desdrtâri electrice, i/nlatde crindini si intensificări ale >înlului din scctor vcstic. Temperatura minimă a /iki: 223- 25’ C. Ieri la Clii|-\apoca ia ora 14 « inrceulrau ÎS3 C .’ fMcfcim'lo? loan (liurcinl

în pagina a 12-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabili pentru azL

PDSR nu repetă irama liberalilorALER CHIOREANU

L iberalii şi ţărăniştii au reprezentat principalele partide''care s-au perindat la guvernare în perioada

abdică, de înflorire maximă a vieţii ice româneşti. Tot ei păreau a deveni ::â revoluţia din decembrie principalele Şale opoziţiei, în contrapondere la nou Jinţatele grupări politice care au preluat ..crea. Istoria a-vrut însă altfel. Dacă iniştii au reuşit', graţie dîrzeniei lui meliu Coposu, să traverseze cu bine şi iasă întăriţi după şapte ani de aşteptare opoziţie, liberalii s-au divizat în

meroase partide şi partiduleţe, datorită bună măsură neînţelegerilor dintre

:chea gardă, continuatoarea spiritului ■■crai dintre cele două războaie mondiale, noii veniţi în arena politică. Astfel, un irtid care a făcut epocă în istoria României mulţumeşte să menţină trena purtată cu de ţărănişti în cadrul unei coaliţii în

aia căreia Mircea Ionescu Quintus nu de nici o şansă.PDSR-ul lui Ion Iliescu n-a dorit să .jele această poveste tristă. F ormat în plină irioadă de glorie politică şi devenit în nrt timp cel mai mare- partid din mânia, PDSR a trecut în opoziţie' după serile din toamna anului trecut, total pregătit şi purtînd eticheta de partid al irtiţilor şi corupţilor, care s-au mînjit, ci înşişi şi partidul, cu toate netrebniciile emite de exercitarea puterii. Faptul a at o stare de nesiguranţă, care a întărit ivingerea electoratului că PDSR nu este partid capabil să ofere alternativa la îeraare cu toate că reprezintă a doua la politică a ţării - după CDR,Aşa a’ venit vremea, clarificării, operaţie tare au declarat că vor s-o facă atît Ion seu, cît şi grupul de opinie condus de ■>Jor Meleşcanu. Problema este însă că i Iliescu considera că nu trebuie să-şi

i aită o intervenţie directă în favoarea I '.ra sau altora dintre liderii aflaţi într-o » sărată bătălie electorală, iar grupul lui | fccanu nu oferea nimic concret, în afara | tlaraţiilor de bune intenţii. După

I I i;l

( i

continuare în pagina a 12-a

Alexandru Fărcas.i *^şedinţe al organizaţiei Municipale Cluj-Napoca

a PNTCDi

defectul judeţului Cluj, Alexandru a fost reales sîmbătă în fruntea

’ianizaţiei municipale a PNŢCD. preşedinte al organizaţiei a fost ales puiatul loan Vida Simiti, iar secretar - 'fl Naş, directorul Prefecturii Cluj.

D.B.

•ADEVĂRULUI de Clsif; Dacă săptămîna trecută a fost declarată Săptămîna AQevaruiur de Cluj", nu se făcea ca sfîrşitul de săptămînă să nu aparţină tinerilor de toate vîrstele care frecventează discotecile.. Tinerii ştiu cel mai bine cum este viaţa de noapte a Clujului.

Pînă acum s-a scris şi nu prea despre discotecile clujene şi atmosfera care este acolo. Sîmbătă noaptea, "Adevărul de Cluj" a luat pulsul locurilor fierbinţi din oraş. Mai mult, a organizat concursuri de dans cu premii de peste 100.000 de lei fiecare.

continuare în pagina a 8-a

Ziua Porţilor Deschise, Duminică, între orele 10 şi 13, la redacţia ziarului "Adevărul

de Cluj" cititorii ziarului, cu copilaşii lor, au venit sărviziteze redacţia. Am putut remarca punctualitatea cititorilor noştri. Primii musafiri ne-au sosit la 9,50. In timp ce redactorii şi echipa tehnică se aflau în plină activitate, pentru a pregăti numărul de luni, cititorii au putut urmări procesul de "fabricaţie" al ziarului. Cititorii âu urmărit modul de redactare al ştirilor, au putut urmări editarea textului, tehnoredactarea. Copiii sfioşi se ascundeau după pantalonii bunicilor, intimidaţi de atîta forfotă. Ţuici, platouri, prăjituri şi sucuri au stat la îndemîna cititorilor.

continuare în pagina a 8-a

f n-JJ p N U M te U LSîmbătă, birourile redacţia au cunoscut o astfel de agitaţie

mult diferită de cea din fiecare zi. Maşinile de scris şi computerele au dispărut, ascunse în locuri inaccesibile, iar locul lor a fost luat de platourile unui adevărat bufet suedez. Pe lîngă ele - invitaţii noştri, prieteni de ... 2000 de numere.

continuare în pagina a 8-a

fe r i, la C lu i-N a n o c a . V a le riu S to ic a s -a d e c la ra t "adm in is trato r" a / ju s tiţie i

Mircea Horea Hossu si Sever Mureşan se vor întoarce cît de curînd după gratii

- arată ministrul Justiţiei -Valeriu-Stoica, ministrul Justiţiei,

ţine să precizeze că eliberarea lui Mircea Horea Hossu, cş şi aceea a lui Sever Mureşan, nu se datorează unui fals în acte publice, ci unei erori comise de un grefier. Dl ministru a declarat ieri la Cluj că eroarea este pe cale să fie remediată. Fapt care înseamnă - explică dl ministru - că Hossu şi Mureşan au mari şanse să se reîntoarcă după gratii.

Referindu-se la scăderea intensităţii luptei împotriva corupţiei, dl ministru a declarat că vinovată de acest proces este împrăştierea competenţei la prea

multe organe ale statului. “De la elanul iniţial trebuie să ajungem la corelarea structurilor (...). Există o diversitate a organelor statului care au în competenţă problema corupţiei. Lasă_ dosarele unii pe seama altora” - afirmă Valeriu Stoica.

Despre reforma în Justiţie prin înlocuirea de cadre, Valeriu Stoica nu a pomenit nimic. Dl ministru afirmă că nu are “nici o competenţă în privinţa «curăţeniei»”. “Pot face acest lucru doar în Ministerul de Justiţie”, declară dl.Stoica. “Eu, mă ocup cu administrarea justiţiei” - conchide el. D.B.

Si UDMR vrea ordonanţă de urgenţă

La sfîrşitul săptămînii, UDMR a organizat la Cluf- Napoca o şedinţă la care au participat parlamentarii, miniştrii, secretarii de stat şi alţi membri ai guvernului din partea Uniunii. Conform PRO TV, printre alte chestiuni luate îp discuţie a fost şi aceea a determinării guvernului României de a emite o ordonanţă de urgenţă care să impună schimbarea Legii învăţămîntului încă în actuala sesiune legislativă, ceea ce ar duce ca şi în învăţămîntul politehnic să se înfiinţeze secţii cu limba de predare maghiară. Iniţiativa UDMR are toate şansele să fie Însuşită de un guvern care urmează cu sfinţenie toate indicaţiile organizaţiei maghiarilor din România indiferent că unele dintre acestea contravin legislaţiei în vigoare, chiar Constituţiei

ADEVARULde Olul AGENDA luni, 23 iunie 1997 $

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristoclc; (începutul Postului Sf.Apostoli Petru şi Pavel; Calendarul greco-catotic. Sf. Agripina, m. (în timpul lui Valerian 253-259); Calendarul romano-calolic. Sf. Alice, m.

• Mlinc: Calendarul ortodox', +) Naşterea Sf. loan Botezătorul

(Sînzicnelc'- Drăgaica); +S£ Niceta de Remesiana; Aducerea moaştelor Sf. marc Mc. loan cel Nou de Ia Succava; Calendarul greco-catolic. Naşterea Sf. loan Botezătorul - Sinzicnele; Calendarul rommo-catolic. + Naşterea Simţului loan Botezătonil.

li felicităm pe to(i cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• ITO>'KC1'URA,C0NS1L1UL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIACLUJ-NAPOCA:I9-60-30• PRIMARI A DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA 1URDA: 31-31-60• PRIMÂRIAClMPIATURZH: 36-8W)I• PRIMÂRIAHlfEDIN: 25-1548.

PRIMĂRIA CHERIA24-19-26 -• POLTITACLUJ-NAPOCA:955şi

43-27-27 .TOLI'IIA FEROVIARĂ.'CLUJ-NAPOCA: 1349-76 KXJ11ADEJ:21-21-2I .

• POLIŢIA UIRDA31-21-21• PaJTUClMPIA-nJR21I:36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3&.• POUŢIAGHERLA-24-14-14

POMPIERII: 981 : ~• PROIECTA CMLA: 982 '• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158 ;• SALVAREA: 961 ’• SALVAREA CFR: 19-85-91 •• INIERNAŢ10NAL;971 ■• INTERURBAN: 991 .• INFORMAŢII; 931 : ' , : ■• DERANIAMENIE: 921• ORA EXACTĂ: 958 -

REGIA AUTONOMÂDE 1ERM0FICARE: DISPECERAT: 19-87-48

• SCMONTENAYSA ■■ DISPECERAT:41-5I-7I :

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• S.C."SALPREST'SA DISPECERAT; • 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 - SCPRIVAL: 17-43-86

• DISTRIBUTIA GAZEL® NATURALE: 1NTCRVENJU GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRULAUTOROMĂN: 7 ŞefrcprezentanŞ: 43-38-10 Informaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08.:

TAKOM: luni-vineri Buc.-? (’luj Cluj -> Hllf, 7,00 8,00 ' 8,30 9,30 - 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîmbătă - prin Oradeal*rcţ bilet: români - 2OO.OO0 lei

străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

»>AC AIR;începind cu data de 5 mai

sc va opera ţi pc ruta:Cluj -> Timişoara Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 : 9,10 Budapesta Timişoara ■) Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 li-ilul 11< ti-1

ILT 19-4-1-70, 19-20-87; TELFAX 19-78-06

CURSE INTERNAŢIONALE.' din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccarc din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.

INFORMAŢII;• Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Qctavian Gogar Clujva ofera pratuit informaţii: despre-,- scrviiiilc dc asistenţi sociala;- Icviisl.il ic,- < Furupe.iim. prin (.-‘filtrul dc Informare i ninunilar.i. slr Mtliail Kociilnicciinu nr. 7, tel 19 - 6 20Pruuram luni-jol orele 9.00- 16,00, vineri orele 9,00-14,00.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTÂ"16 - 20 iunie 1997

Medicină generală. Di. M. Suciu 23 (14-16), dr. G.Răfan 25 (12-14), di. C. Popa 26 (12-14), dr. S. Loga 26 (14-16), dr. L. Rasa 23 (16-17), dr. D. Stănescu 26 (14- 16), dr.D. Beldean 26 (14-16), dr. M. Man26 (12-14), dr. R. Cotârlâ 25(10-12), dr. I. Boilă 23,24,26, 27 (10-12), dr.V. Tătara 25 (12-14); Tratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă 25,27 (10-12); Interne; Dr. F. Gherman 23,25 (10-12), dr I.Paţiu 23 (15-17), dr. A. Iancu 24 (11-13), dr. C.Duncea 26 (17-18), dr. Cs. Szakacs 25 (14-16), dr. C. Vlad 25 (14-16), dr. D. Pîrv 23 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 25, 27 (14-16), dr. I. Alb 24 (12-14), dr. C. Zotta27 (IS­IS); Ginecologie. Dr. C. Fodor24, 26 (10-12), dr.D.Ona27î(13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma 24, 26 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 24 (13-15), dr. M. Fritea 24 (14-16), dr.L.Totna 26 (10-12), dr; M, Bayrakdar 27 (14-16); Ecografic, dr. M.Călin 27 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu 26 (12- 14); Psihiatrie, dr. L.Glodan 27 (15-16), dr. C. Ştefan 27 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 23 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 23 (12-14), dr. I. Mihali 27(12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 24 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; simbăta: *-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: limi-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbâta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; simbăta, duminica închis.

I Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14- 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; maiţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-dumimcă - închis. ‘

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri 12 -16 : ' •

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iaiicu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîrabătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heitai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar. marţi; 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. - ;

■ Biblioteca "Valeriu Ilologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Crţştină ”Biblos” (str.CIinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină îri diferite limbi).

7 i n i h 3 l s 3 r■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa

Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis "

■ Muzeul National de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătiami 22). OTar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis ■

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. . '

■ Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

UN/PLUS RadioLuni, 23 iunie

6,00-10,00 Un alt început. 6,00-6,30 Program informativ BBC. 8,9,10 Ştirile Uniplus. 7,30, 8,30, 9,30 Ştiri pc scurt. 7,15 Informaţii în domeniul politicii locale şi naţionale. 7,40 Cursul valutar. 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta rifci. 8,15 Informaţii sportive. 8,35-8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct. 8,50 Punct ochit - comentariul zilei. 9,20 Revista presei localc. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturali. 10,00-14,00 "Show bizExpres". I l-l 1,15 Program informativ BBC. 12,00, 13,00 Ştirile Uniplus. 14,00-14,30 Program informativ BBC. 15,00, 16,00, 17,00 Ştirile Uniplus. 15,05-16,00 Music by rajucst. 16,05-18,00 Coca Cola Planet I,ive-([). 18,00-18,45 Progam informativ BBC. 19,00-21,00 Uniplus la raport - retrospectiva zilei. 21,30-23,00 Greatcst Ilits. 23,00-1,00 Univers rock - realizator Scbastian Hctca. 1,00-2,00 Music by rixţuost. 2,00-6,00 VOA Express.

Luni, 23 iunie8-, 0 0 - 1 2 , 0 0

/ j ^ Radioprogram “Primul h îâ z f* salut”- 7.00 Radiojurnal

gaa» România Actualităţi. , 8,00,9,00,10,00,11,00,

12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian- Suciu. 11,30 “Expresso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităti. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00,15.00.16.00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus’.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comcntariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,tO“CD Sport”. 19,10-21,00 “CD Radar ’80", realizator Dan Creţa. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00,24.00.2.00.4.00.6.00 Rctrospcctiva ştirilor zilei.

Luni, 23 iunieContact ştiri: 5,30-23,30 (din oiă în

oră, cu excepţia 18,30) fijfo__Buletinul dc ştiri şi

9MTÂCT r u b r > c a *.*■ “A ctualita tea

B.B.C. World Scivicclaora 18,00.5,00 Buni dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remehibcr, Spori, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista Presei Încalc; 8.20 Retrospectiva ştirilor localc ale săptămînii trocutc, Recomandări TV, Contact trafic Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiograic sonoră, 9:40 Contact Spori). 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii divers^ Divatismcnt, Concursuri). 19,00 Scara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 (ilu'doscop - reafeator Florin Pctrcscu. Emisiune cu caracter cultural ştiinţific. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre. soldaţii români aflaţi în misiune h /cnica în Bosnia şi lămilii Ic acestora rămase în ţară este intermediată via-salclit dc către Radio Contact România.

Luni, 23 iunie ■' P rogram ul 1: -13,00 TVR Timişoara; ‘ 14,00 Ştiri; 14,10 TVR Cluj-Napoca; 14,50 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate);16.00 Ştiri; 16,05 Convieţuiri; 16,35 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Sărbătoarea muzicii; 19,00. Căsuţa cu poveşti; 19,05 în faţa dv.! (talkshow); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20.00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Să rîdem cu Mr. Bean; 21,30 Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”, Braşov 1997; 0,10 Jurnalul de noapte; 0,40 Festivalul Internaţional "Cerbul de Aur", Braşov 1997.

Programul 2: 13,00 Doar o vorbă săţ-î mai spun! (r); 13,05 Mănăstirea Andechs - o parte din inima Bavariei (documentar); 13,35 Film: Fărîmiţă şi Piper ( partea I/r); 14,25 Arhive româneşti (documentar): Războiul din Răsărit, 14,55 Trei pentru o mască "(r); 15,55 Medicina penlru toţi (r); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Pro şi Contra (magazin); 17,40 Şeicul;18.30 Anotimpuri muzicale; 19,00 Palete (documentar); 19,30 Măseaua de minte ; 20,00 Itinerar turistic;21.00 7 zile - 7 arte (magazin); 21,05 Ce-i de făcut 7 (anchetă); 22,05 TVM Mesager; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului; 23,25 Nocturna sportivă.

pro i v ;7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Lumea filmului (r);10.30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Confiuntările celui de-aL II-lea Război Mondial (documentar); 12,55 Ştiri; 13,00 Procesul etapei (r); 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Zona Crepusculară;18.00 Am întîlnit- şi români fericiţi- (talkshow); 18,25 Chestiunea zilei;’18.30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şe&l ?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Concursul Cartea poştală PRO NATO” -

extragere efectuată de Florin Călinescu; 20,05 Moonstruck (SUA

1987); 21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy, 22,35 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile PRO TV; 23,20 Prima pagină; 23,30 Fie* & Blood (SUA 1985); 1,35 Sport la minut - ştiri sportive; 1,50 Tenis Turneul de la Wimbledon (rezumat); 2,40 Confruntările celui de al II-lea Război Mondial (r).

lelespectoterMarţi, 24 iunie 1997

Programul 1: 6,00 România: ora 6 fix !; 8,35 Serial: Un bunic fericit; 9,05 Serial: Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Trei pentru o mască; 11,05 Film: Obsesie (r); 13,10 Desene animate;13.30 Tradiţii; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR'Iaşi; 15,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 Katts şi cîinele; 17,35 Pro Patria (magazin); 18,00 A fost odată un „Ceib de Aur” ...; 19,00 Căsuţa cu poveşti; 19,05 Interpreţi ai cîntecului popular: loan Bocşa; 19,25 -Medicina. pentru toţi (magazin); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Festival Internaţional „Cerbul de Aur”. Concurs de videoclipuri; 22,15 Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”. Recital Diana Ross; 23,50 Jurnal de noapte, sport; 0,45 Scena. Emisiune de actualitate teatrală.

Programul 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Extraordinara aventură a electricităţii (documentar);8.30 Aventuri în oraşul Odiseea (desene animate); 9,00 „Monştri sacri” (teatru/r); 10,40 Magazin satelit; 12,00 Stadion; 13,05 Baywatch (r); 14,00 Lupii aerului (r); 14,55 Choppi şi prinţesa (desene animate); 15,20 Recital grupul Masterboy (r); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Natura2000 (magazin ecologic); 17,40 Serial:' Şeicul; 18,30 Club 2000 (ştiinţă, cultură, anticipaţie); 19,00 Opţiuni (magazin); 19,40 Meridianele

dansului; 20,05 Serial: Puter \- pasiunea; 20,30 Forme si cui > (magazin); 21,05 Cu cărţile pe Noutăţi editoriale; 22,05 Mesager; 22,35 Misterele Saj>H Petersburgului; 23,25 Filnr

, se cutremură (Italia 1948). ^PRO TV7,00 Ora7, bunădimineaţaljş ,

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 SporCa", minut; 10,00 M.AS.H; 10,30 \ dragostei (r); 11,15 Capcana timpi^î;12.00 Aventurile lui Brisco (W j 12,55 Ştiri; 13,00 Profesiunea iw cultura; 14,30 Tenis Tunw ! Wimblendon (rez.); 14,55 Pove^ ' zilei cu Magicianul; 15,00 Malta?16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 ! dragostei; 17,30 Alisea şi prinţul rt? ^ vis (Italia/SUA, ep.l); 18,15 SporţT i minut - ştiri sportive; S Chestiunea zilei; 18,35 Cine4i; şe&17; 19,00 Ştii şi cîştigi ţ; 195* Ştirile Pro Tv; 20,00 Concursul „Cartea poştală PRO NATO”; 20,(5 Chicago Hope; 21,00 Secrete’d . familie; 21,50 Ştirile Pro TV; 22,00 Familia Bundy; 22,35 Viaţi ta m filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,2o Prima pagină (revista presei); 23,3<) Profesiunea mea - cultura ( ; 1,oq Sport la minut - ştiri qxrfve, 1,15 Tenis Turneul Wimblendon fe.v 2,05 Chicago Hope (r); 3,00 Secrete de familie (r). i

Redacţia nu îfi asumă retpoit labilitatea penlru schimbările intervenite in programele posturilor de

^F A R M A C IIFarmacii. cu serviciu

permanent: F a r m a c i a ”Corafarm”, str. Ion Meşter: nr. 4, telefon 17-514)5. Ş

Garda de noapte. Farmacia nr. 6 "Speranţa", P-ţa Avrami Iancu ni. 5, telefon 19-64-56$orar 20-8.

20 - 26 IUNIERepublica - Din junglă-n junglă -

SUA - premieră ( 13; 15; 17; 19; 21) * Victoria - Am dat lovitura - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Puterea !- SUA ( 11; 13,30; 16; 18,30) * Mărăsti - sala A: Cu gaşca la Casa Albă - SUA (13; 15; 17; 19); sala B : Meciul secolului - SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) * Favorit -

întoarcerea Iui ledi - SUA (11); Dur ş i ... deştept - SUA (13; 15; 17; 19).

TURDAFox - Atacul mafţieniloi - SUA -

premieră ,- Tineretului - Beverly HilIs Ninja

- SUA - premierăDEJArta - Twister - SUA - premieră- Evita - SUA - premieră

, GHERLAPacea - Prieten şi duşman - SUA

-premierăTwister - SUA - premieră ,

RADIO CLUJ

Luni, 23 iunie: 6,00 Buna dimineaţa. Actualităţi şi muzică.8.00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 11,30 Diapazon, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactori

Stela Maria Rareş & Sergiu Âlex.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15

•Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031, vă răspunde Anca Mureşan. 13,55' Buletin de ştiri.16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax (redactor Delia Bob). 19,00 Radiojurnal Bucureşti., 19,15 Partidele politice, redactor Constantin Colhon. 19,20 Magazin sportiv (Radu Săplăean). 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Serata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

IUB )UIRQ“ j

<k

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. I^ascaly nr.5, cart. Cheorglimî INIIMNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUR' '

LOGIK ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ RUJMATOIjOGffi EC0GRAF1E ♦ ALERG0L0CK DERMATOLOGE ♦ CHIRURG1 .

OKTOProiE ♦ OJi.L ♦OFTAI ONECOIXX3E ♦ ONCOLOGII

PEDUTRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA '

RADIOLOGIE • ECOGRAFE EsuuiîH Doppler - Histertsaiţi ifiS

peitri sterilitate feniaiii LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imuiolojit - Parazitologie Determinare Rh- Tot! de sarcină - Antigen HBS - Elisi Tal r; Examinări citologice pentru depistare* cancerului de col uterin - Investigaţii pesfr* sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - ^ R ezervare, consultaţii

. l a teL 41.41.63.

F

Luni, 23 iunie9,00 Desene animate; 9,15

.Şansoneta-I” - dialog-şi cîntec; 9;45 Zooportrele - doc ; 10,00 Matinal NCN; 10,20 „Trădata” povestea a trei femei - film (r); 11,45 HEAT - magazin pentru tineret;,17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Europa în obiectiv ■ - magazin politic european; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20 în dialog cu parlamentarii; 19,35 Cîntec, joc şi voie bună; 20,10 în sprijinul legii; 20,25 Sacrificiul suprem - film; 22,00 Ştiţi; 22,05 Război în stradă - film; 23,30 Paris „lumini”

Luni, 23 iunie5.00 Deschiderea programului; 5,05

Videotext; 21,00 Iubire, • minciună şi

0 hfMrti daschiti spn lumel 2 ^ ® ' 3 * 5•Videotext; 3,00 închiderea programului.

Programul Discovery18.00 Mapamond sportiv; 18,30

Spectacol pe şosea; 19,00 Călători în timp: Moarte la Pompei; 19,30 Dosarele justiţiei; 20,00 Fascinaţia naturii: Şerpii;21.00 Dincolo de anul 2000; 21,30 Dezastre: în calea nenorocirii; 22,00 Momente de cotitură ale istoriei: Criza din Coreea; 22,30 Vînătorii dc crocodili: Urmaşi de dinozauri; 23,00 Planeta singuratică: Australia; 0,00 Semnat Discovery: Proiectînd dezastre; 1,00 Aripi: Povestea lui Mosquito; 2,00 Primele zboruri: zboruri cu spatele. 2,30 An»uri pc cîmpul dc luptă: Afganistan capcana ursului; 3,00 Dezastre: In calea nenorocirii; 3,30 Dincolo de anul 2000; ,4.00 Program D.W.

S.C. Dental ROVA- SOCOLOV

Calea Moţilor 106, ap.5 T ratam ente stomatologice

complexe:> terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (rezecţii, iniplante)

Programări la tel.: 430028Zilnic o rar: 9-19

sîmbâta 9-14 Pentru studen ţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biscrka Bob)

l'ROfiR AM OFTAI,MOI/OGIE L, Mi, V -17-20 S - 8- 12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELIN E

SufldulnostfuladLspOTtiadumncavoaslri Tckfonul _ dc noapte, Iddonul vieţii. ^

1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08'

T^Jluni, 2Tm nie 1997 ROZA VÎNTURILORADEVĂRULde CBui

■ ne Monde") f

(rj-, dezbaterea privind extinderea ^finizatiei Tratatului Atlanticului ow /Nord (NATO), am sentimentul

l3mc că argumentele sînt adesea . mecanice şi trec mai mult sau

ea; inutili pe lîngă adevăratul sens leii Tiază a fi dat Alianţei. Procesul N Jxiindcre trebuie să fie însoţit de ^ j mai profund, de o definire mai ^ -isâ a scopului, a misiunii şi

-ălăţii NATO.: : : •J* :jb imperativ să avem foarte clar ^ sate faptul că Alianţa este mai ^ j de toate un instrument al syj jicraţiei pentru apărarea valorilor ,05 xe şi spirituale care se generează de {sprijină reciproc. Alianţa este ,00 aderată de cei care aderă la âj :âirile sale nu ca un pact între ■

20 m care luptă . împotriva unui 30 -ic mai mult sau mai puţin real, 00 i un garant al civilizaţiei euro-

aicane, deci al asigurării ““ lităţii planetei.Ţ* .(uşi, argumentele avansate de Ci; participanţi la dezbatere,

asebi de adversarii admiterii de membri, au rămas „îngheţate” -a în perioada războiului rece.

r» ierul imperceptibil şi involuntar ] iilor vechi la realitatea de astăzi * poate şi mai periculos decît

ivieţuirea unei concepţii, cu 3iţă anacronice, opunînd două nice sisteme aflate în conflict, e-a lungul deceniilor, Uniunea

(AFP)

"DACA VESTUL NU STABILIZEAZA ESTUL, ESTUL VA DESTABILIZA VESTUL’’

de fapt la acelaşi lucru atunci cînd afirmă:„Să nu extindem NATO, pentru că aceasta ar putea enerva Rusia”; sau:„Sănu extindem NATO, pentru că Rusia nu mai reprezintă o ■

Bosnia. Există un vid de securitate în Europa Centrală, care ar putea duce la apariţia unor tentaţii inutile în rîndul naţionaliştilor şi al nostalgicilor după fostele blocuri şi după dominaţia pe care o aveau în regiune. Am afirmat-o de nenumărate ori: dăcă Vestul nu stabilizează Estul,

ameninţare”. Toţi au în comun o Estul va destabiliza Vestul. Dacă gîndire profund ancorată în lumea principiile democraţiei cîştigă teren

Sovietică şi Tratatul de la Varşovia au fost adversarii NATO. Dar

• ameninţarea nu era rusă. Era comunistă şi totalitară.! Cu toate acestea, ar fi absurd să credem că, după căderea comunismului şi dizolvarea Tratatului de la Varşovia,' ____ ____pe care mi prezidaţ-o la Praga, nimic bipolară a trecutului. , în Est, aceasta reprezintă asigurareanu mai ameninţă valorile euro- jyjaj mujt . n a ţo nu atinge păcii şi a stabilităţii pentru întreagaatlantice ale libertăţii şi democraţiei nouj obiectiv stabilit, unele state - , Europă. Astfel, extinderea NATO âr

Pericolul nu vine ^din partea poate ehiar din interiorul Alianţei - trebui să fie percepută ca un procesactualului guvern de la Moscova. El vor g îm p i^ ^ ^ întoarcă la trista continuu, în cursul căruia ţările dinrezidă în conflictele regionale care situatie anterioară creării organizaţiei, Europa Centrală şi Orientală voralimenteaza un naţionalism agresiv, (cînd' cele mai puternice ţări îşi asigura .maturizarea, în perimetrulm teronsm şi în posibila folosire împărteau Europa în zone de lor, a semnificaţiei valorilor şinechibzuita a armelor nucleare şi a . ( f __r . . .altor mijloace de distrugere în masă. ^ re8nnuJie ceAm văzut-o în Bosnia: NATO, sub “ rmau instaurate . Istoriaconducerea Statelor Unite, este d ™ stre a z a ca mtreţinerea unorsingura forţă unită capabilă să se asemenea râportun cu stateleopună eficient unor astfel de suverane -. devenite bununameninţări, permitînd ţărilor care nu comercnahzabile - duce la conflict,doresc să adere la structurile Alianţei, Cehoslovacia a plătit acest preţeu

obiectivelor necesare unei Alianţe extinse şi înnoite. :

Adresîndu-mă Congresului american, în urmă cu şapte ani, am declarat că dacă Statele Unite doreau să ajute Europa Centrală, ele trebuiau mai întîi să ajute Uniunea Sovietică.

precum Rusia să coopereze la ocazia acordurilor de la Miinchen din In principiu, ideea rămîne valabilă,dezamorsarea lor. 1938. Posibilitatea de a putea lua Unele misiuni care revin Alianţei

întoarcerea la imaginea stereotipă decizii în comun în domeniul apărării NATO ar putea.şi ar trebui , să fiea unei dihotomii între NATO si nu trebuie să fie refuzată a priori ^înfăptuite cu participarea Rusiei. DarRusia împiedică un răspuns la ţărilor care au îmbrăţişat valorile un astfel de parteneriat nu trebuie săpericol. Unii caută pur şi simplu să politice şi culturale euro-amencane vizeze limitarea dreptului suveran alprelungească războiul recei Şi c31"6 l®-311 ®cut să progreseze. Unii ţărilor din Europa Centrală sau alconsiderîndu-i pe ruşi ca pe cei mai dintre candidaţii la integrarea în vecinilor Rusiei de a decide inaprigi duşmani ai lor; aceştia văd în NATO au avut de suferit pentru ca legătură cu apartenenţa lor la unameninţarea rusă motivul pentru a aceste valori să trăiască şi-au făcut organism de securitate.>Cu atîţmai extinde NATO. Alţii, evocînd, dovada hotărîrii lor de a le apăra, ca puţin, nu trebuie să limiteze Alianţasfîrşitul războiului rece, se gîridesc în cazul războiului din Golf şi în în acţit&iea sa. -

[AFP), (Reuter) ?

LEBENSBOM” A FOST FOLOSITĂ DE ERWCIILE SECKETE DIN

FOŞTII RDG-Potrivit revistei „Der Spiegel”,

5'A'iciile secrete (STASI) din fosta g£G le-au dat unora dintre agenţii

5r secreţi infiltraţi în Vest ientitatea unor cojii proveniţi de ^Fundaţia „ariană’ "Lebensbom",

irmÎ(J

I::

CRIMA ORGANIZATĂ IŞI ÎNTINDE TENTACULELE ÎN CETE MAI ÎNALTE EŞALOANE ALE SOCIETĂŢII RUSE

!

1 ;nl din cele mai cumplite „inven- 'ale politicii rasiste a nazismului, ebensborn” a fost ereată din dinul lui Adolf Hitler pentru a da stere unor „arieni puri”, gesiunea adaţiei fiind încredinţată lui snrich Himmler: taţii şi mamele ilorilor „arieni' puri” erau iccţionaţi în funcţie de criteriile iiale în vigoare în timpul celui ■al 111-lea Reich, iar copiii erau ii crescuţi în cămine fără ca inţii lor să aibă dreptul să-l vadă. La sfîrşitul celui de-al doilea -boi mondial, mai multe sute de ?ii proveniţi de la Fundaţia îbensbom" s-au aflat pe teritoriul loarei RDG, ei fiind preluaţi de amul comunist. Dosarele acestor pii, în special actele lor de atitate, au fost confiscate şi ase STASI. La începutul anilor l pornind de la aceste nimente, STASI, în numele unora “je aceşti copii - ai căror ambi srinţi” sau unul dintre ei trăiau Occident, mai ales în Germania

î Vest - a trimis autorităţilor iţelor occidentale respective itori emoţionante în care solici- î paşapoarte sau vize de intrare scopul reîntregirii familiilor. în

3 de răspuns pozitiv, în locul unui -ii provenit de la "Lebensbom",

1 ■ ce sosea era un agent al STASI. I -*r Spiegel" citează astfel cazul Jj spion al STASI care a trăit I dc 20 de ani în Norvegia într- Jj jiamilie din care fusese selecţio-

’i o mamă pentru scopul Funda- - ''Lebensbom".' Biroul federal iârcinat cii cercetarea crimelor' iise de STASI, administraţia

5-*k, a lansat un apel copiilor •'«vieţuitori ai "Lebensbom"; 3d în fosta RDG să dea semne • 'iată pentru a putea beneficia reparaţii pentru daunele suferite.

Bande, de tip mafiot acaparează poziţii tot mai importante m economie şi în sistemele politic şi judiciar ale Rusiei,’periclitînd securitatea ţării şi reformele de piaţă - a declarat ministrul rus de interne, Anatoli Kulikov, cu prilejul unei recente reuniuni a cabineţului. - Potrivit afirmaţiei sale, Rusia are nevoie urgentă de o strategie naţională vizînd combaterea crimei organizate, ; ale cărei tentacule ating cele mai înalte , eşaloane ale .puterii. • ' v

Numărul crimelor comise de grupuri organizate a ■ crescut cu 94 la sută în ultimii cinci ani. Există peste 9.000 de asemenea grupuri care operează în prezent în Rusia, utilizînd aproximativ 100.0&0 de oameni.

Absenţa unui, cadru juridic efectiv în această ţară, măsurile de protecţie slabe la nivel guvernamental şi accentuarea corupţiei au contribuit la creşterea crimei/ organizate l e măsură ce Rusia a avansat pe calea economiei de piaţă. .

La începutul acestui an preşedintele Boris Elţîn i-a. acuzat pe „naşii” mafiei că subminează reformele sale economice şi sl lansat o campanie de anvergură

•împotriva corupţiei. Potrivit afirmaţiei lui Anatoli Kulikov, puternicul interes manifestat de Boris Elţîn personal în această problemă a dat un nou impuls luptei: împotriva crimei organizate. > 1

Potrivit Iui Anatoli Kulikov, se impune o mai marc

coordonare între diferitele organisme în vederea aplicării legii, care includ ministerul său, Biroul Procurorului şi Serviciul Securităţii Federaţiei Ruse, succesoral KGB- ului din epoca sovietică. Grupuri criminale organizate sînt deosebit de active m sectoarele foarte rentabile

' cum ar fi cel energetic, al producţiei de aur şi diamante, ca şi în domenii tradiţionale precum comerţul cu arme, traficul de droguri şi alcool sau industria tutunului. Valoarea actuală a traficului de droguri în Rusia se cifrează la aproximativ şapte miliarde de dolari, fiind

: de 650 de ori mai mare ca în 1991. Valoarea totală a traficului cu droguri pe plan mondial este estimată la 500 miliarde de dolari. ,.

Anatoli Kulikov-a semnalat, totodată, o creştere bruscă a terorismului practicat de bandele criminale. In ■1996 în Rusia s-au produs 886 de explozii, faţă de

• numai 18 înregistrate în 1994, amplasarea de bombe •devenind o metodă predilectă în reglări de conturi între bandele teroriste. în 1996 au fost înregistrate 21.000 de cazuri de crimă organizată, cu 6 la.sută mai mult faţă de anul anterior. ' - . ": Ameninţările şi asasinatele împotriva unor oameni

de afaceri ruşi au devenit un lucru obişnuit în condiţiile capitalismului sălbatic postsovietic , deşi incidentele implicînd oameni de afaceri occidentali sînt încă relativ rare.

PROCESUL ELECTORAL DIN BOSNIA AR PUTEA

CONSACRA 'EŞECUL SOCIETĂŢII MULTIETNICE’în Bosnia a îna/puf dificila derulare a

procesului electoral în vederea alegerilor municipale‘prograinale pentru zilele dc 13 şi 14 septembne," un sonitm pe care munârul imens al persoanelor deplasate sau Tcfugiate in străinătate şi divizarea persistentă a ţârii il fac extrein de complex. „Dificultatea majoră este dc a organi/a alegeri înlr-o ţară unde nimeni nu se află acolo unde ar trebui să fie”, explică Johan Vcrhcydcn, purtătoarea dc cuvint a Organizaţiei pentru Secuntatc şi Cooperare în Europa (OSCE), însărcinată eu organizarea şi supravegherea scrutinului.

Două milioane de persoane, aproape jumătate din populaţie, au părăsit pracUe ţara sau au fost deplasate în timpul râ/boiulm şi au în prezent posibilitatea de a se întoarce în ţară pentru a vota sau a alege dc la distanţă un primar în localităţile unde locuiau în 1991, cînd a avut loc ultimul rocensamint.

Libertatea dc mişeaie între cele două entităţi care fonuea/â Bosma-1 Icrţegovina de după TÂ/boi, Federaţia eioato-musiilinanâ şi Republica Srpska (RS), rămîne neclară la un an şi jumătate după seninaiea Acoidulm de pace dc la Dnvton, iar tensiunile .sînt in continuare perceptibile intre cele trei comunităţi (sîibâ, croata şi musulmana). în entitatea sirbilor din Bosnia, alegătorii ar urma să se însene în mod majoritar în localitatea actuală de reşedinţa, sub piesmnca autorilălilor caic doresc în (ciut acesta să consolideze din punct de vedere politic teritoriile cucerite in trei am şi jumătate dc ră/boi. Si chiar daca sirbi originau dm Federaţie se reîntorc jiu sa vokvo sau dacă musulmani îşi aleg piiman în teutonul sîrb, este dificil dc imaginat cum un consiliu municipal se va putea impune într-un OTaş in care provine dintr-o comunitate minoritară

Dc exemplu, cum şi-ar putea oare exercita autoritatea un consiliu ma|oritar musulman la Srcbreniţa, fosta enclava musulmana cucenta de sîrbi în 1W şi teatrul uneia dintre ccle mai ucigaşe campanii dc epurare cinică din timpul războiului?

Grupul International »lc (’ri/ă ((îl(’) - organism independent earc a pus în lumină fraude masive după alegerile generale dm 16 septembrie 1996 - a încercat să elaboreze unele soluţii. „Noi am propus ca membrii consiliilor municipale să m ină sa locuiască în oraşul unde au fost aleşi, iar o primă sesiune a Consiliului să aibă loc înaintea oricărei \ alidan a scrutinului", explica Chris Bennctt, dc la G1C. Dar obstacolele, amplificat? de victoria prc\ i/ihilă a partidelor naţionaliste albie la putere în Bosnia, sînt dc aşa nalmă încit aceste alegeu - ultima etapa in crearea instilntnlor ciule prevăzute de Acordul dc la Dnvton - „riscă să coasacrc eşecul Mae tatu nuiltietnice donte dc planul dc pace”.

' (Reuter, AFP) , -

OPERAŢIUNEA'TURCĂ DIN NORDUL IRAKULUI:

ATACURILE CU RACHETE ALE REBELILOR KURZI SCHIMBĂ DATELE CONFLICTULUI. Cele două puternice atacuri cu rachete împotriva unor elicoptere turceşti şi care au avut Ioc recent în nordul Irakului au fost pe punctul de a influenţa decisiv normele militare şi politice de angajare a armatei în acest conflict, care durează de 12 ani, cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Recunoaşterea de • către autorităţi că rachetelc S A-7 ale rebelilor, şi nu „erori de ordin tehnic”, cum s-a pretins la început, au doborît cele două aparate a zguduit elita militară turcă şi a declanşat o scrie de acuzaţii stînjenitoarc. Aceasta a readus de asemenea spectrul unei posibile umilitoare dări înapoi de la o confruntare directă cu PKK, care aminteşte de retragerea trupelor sovietice din Afganistan după ce rachetele Stinger, de fabricaţie amcricană, i-au ajutat pe mudjahedini

să-i împiedice pe ruşi să obţină controlul aerian. : : _ , - , /: „Sînt elicopterele „Cougar" sicrie

zburătoare ?”, se întreba cotidianul „Zaman” făcînd referire la elicopterele franco-germane „Cougar” doborite. în acest foc încrucişat desluşim implicaţiile unei campanii antiinsurgente care a costat aproximativ 7-8 miliarde de dolari anual începînd din 1984 şi viaţa a peste 23.000 de persoane. „Este o miză cu totul nouă. Folosirea rachetelor mobile împiedică forţele turce să mai folosească elicoptere în misiuni de luptă împotriva poziţiilor PKK. Intrebaţi-i pe sovietici ce urmează”, a declarat un diplomat occidental. în mod public, Statul Major Turc insistă că doborîrea elicopterelor, soldată cu 13 morţi, nu a avut nici un efect asupra campaniei de o lună împotriva unităţilor PKK din Irak.

Unele surse ale opoziţiei irakiene, în contact cu situaţia din regiune, au declarat că pînă la 1.000 de luptători ai PKK înarmaţi cu rachete sol-sol „Grad” de fabricaţie sovietică au fost folosite de acest răgaz pentru a trece în regiunea Hakurk din Irak, din Iranul învecinat.

Atacul cu rachete SA-7 a provocat „valuri” în ierarhia politică şi militară, punînd în pericol consensul care uneşte în mod tradiţional întregul' spectru politic împotriva luptei a PKK pentru autoguvernare în estul Turciei. Militarii laici au acuzat guvernul islamist că nu finanţează suficient operaţiunile din Irak. Generalii au criticat Ministerul de Externe, el însuşi un bastion al secularismului, pentru că nu a putut împiedica PKK să achiziţioneze din străinătate 60 de rachete SA-7 de fabricaţie ruseasc£

Un general a declarat că 'armata i-a

avertizat pe diplomaţi în cinci rînduri, începînd din anul 1992, că rebelii încearcă să achiziţioneze rachete din Iran, Siria, Armenia, Grecia şi Cipru. Ministerul de Externe respinge aceste acuzaţii. Partidul Islamist al Bunăstării a cerut M inisterului Apărării, de tendinţă laică, să investigheze achiziţiile de aparate „Cougar”,' sugerînd că favoritismul politic a influenţat alegerea unor aparate apreciate ca „greoaie” şi „greu de manevrat”. Separatiştii din PKK trebuie să fie cu adevărat îneîntaţi că au reuşit nu numai să doboare două elicoptere militare turceşti în Irak, dar au contribuit şi la declanşarea unei; dispute interne şi intefnaţionale. Cotidianul turc „Cumhuriyet” a afirmat că armata siriană pregăteşte militanţi înarmaţi ai PKK pentru a manevra ra­chete anti-aeriene. Siria a furnizat PKK rachete sol-aer SA-7 de fabricaţie rusă.

ADEVARULd e C lu j..... a r tă -cultura luni, 23 iunie 1997 (4 i i

Stagiunea X X X II - Academia de Muzică "Gh. Dim a"

Q Ţ j Recital -DANA -LILIMA CIUCĂ

N-au trecut decît patru ani de cînd Dana- Liliana Cincâ a absolvit clasa de canto a Academiei de Muzică “Gh. Dima”-din Cluj- Napoca si vocea ei de mezzosoprană se afirmă cu succes. Încă din anii studenţiei se remarcă prin interpretarea rolului Cherubino din opera Nunta lui Figaro de Mozart, la care se adaugă altele din operele Evgheni Oneghin şi Lorelei de V. Timaru. în urma unei perioade de studii de specializare la Luxemburg cu maestrul Ionel Pantea, Dana Liliana Ciucă a susţinut recitaluri şi concerte în Belgia, Franţa, Elveţia, Italia, Germania, Moldova, Ungaria, Olanda şi Luxemburg. în anul 1994 obţine Premiul I la Concursul de canto şi interpretare de Ia Nancy (Franţa), Premiul I şi distincţie la Luxemburg, Premiul I la Concursul Tinerilor Solişti Europeni, urmate de alte premii şi distincţii. Solista clujeană, cadru didactic al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca a participat ca interpretă la diferite festivaluri din Europa.

(Wietz, Koln, Luxemburg). Aceste succese i-au creat drum spre înregistrări compact în cadrul unor ansambluri. Recent, Dana L. Ciucă a semnat uncontract cu Opera din Viena (Staatsoper).

Vocea Dianei Ciucă are un timbru frumos, cu o sonoritate bogată, coloraţia de voce gravă avînd particularităţi seducătoare, cu un registru mediu deosebit de nuanţat timbral. Recitalul susţinut, aroTnpaniată la pian de Cornelia Fucec, a cuprins piese de Manuel de Falia, Claude Debussy,

■ George Enescu, arii din operele Evgheni Oneghin, Werther de Massenet, Samson şi Dalila, Bărbierul din Sevilla şi Rigoletto (în cvartetul din actul ultim împreună cu Ştefan Băcilă, Simona Ivaş şi Gheorghe Petean). Programul recitalului bine ales şi după caracterul vocii şi al temperamentului solistei, a relevat calităţile deosebite ale mezzosopranei clujene. Perfectibilitatea necesară abordării marilor roluri (cu Si bemol - 2) îi va impune cîntăreţei o mai puternică susţinere a

- registrului acut şi, desigur, un volum mai penetrant în cel grav.

Noi credem că înainte de a cînta pe scenele europene de operă şi, desigur, la Viena, ar fi fost foarte utilă o participare pe scena clujeană într-un rol de anvergură.

Em iliu DRAGEA

O rectificare necesarăDe curind ă apărut, la Editura

DACIA, volumul 2 din “Dans pe sârmă” al scriitorului clujean Miko Ervin, mult aşteptat şi citit cu nesaţ de contemporanii săi. Mă număr şi eu printre prietenii de generaţie ai lui, prietenie trans­misă prin solul mey, Romulus Hatos, care s-a înjghebat în anii tinereţii cînd amîndoi erau marginalizaţi, unul Jiind evreu şi celălalt român, la începutul ocupaţiei hortyste, aici la Cluj.

Regret că nu sînt în situaţia'de a face o recenzie.

Citind cartea, la un moment dat, am ajuns la un pasaj extrem de neplăcut, nu mi-am crezut ochilor. Nu ştiu dacă din dorinţa de a prezenta ceva cu totul senzaţional, poate diri superjidalitate sau din informaţii eronate şi nevetificate s-a strecurat o dezvăluire dureros de nedreaptă. De la buh început, neg intenţia scriitorului de a pune în lumină proastă pe cei în cauză.

Vorbind de Romulus Hatos, autorul spune: _ *

“a început să-şi caute refugiul în alcool ca şi tatăl lui, preot . român la ţară, pe care într-o iarnă din timpul războiului l-du găsit îngheţat în şanţ’’.

Este un mare şi adînc, dureros, neadevăr.

1) Preotul Nicolae Hatos nu a murit în timpul războiului îngheţat în şanţ. După cum arată actul de deces, a murit în 10 aprilie 1953, în urma unei hemoragii cerebrale cauzate de zbuciumul creat de trecerea forţată la ortodoxie,' tracasat permanent de delegaţii trimişi de la Zalău, cu propunerea

de trecere la ortodoxie. Nu a semnat, nu şi-a trădat credinţa, ci a plătit-o cu o hemoragie cere­brală;'care l-a ţintuit paralizat la pat timp de patru ani şi jumătate, la Spitalul din Zalău, 'apoi' la Neurologia din Cluj şi apoi iar la Spitalul din Zalău pînă în 10 aprilie 1953 cînd s-a stins din viaţă.

Acesta a fost sfîrşitul unui preot român, greco-catolic, care şi-a păstorii turma timp de 30 de ani în acelaşi loc, în Moigrad,

. Porolissumul de altădată, care nu a semnat trecerea la ortodoxie şi unde tot satul l-a iubit şi l-a plîns.

2) De a ic i, au pornit şi necazurile fiului său, Romulus Hatos, care nici el nu a semnat

‘ trecerea la ortodoxie, căsătorit cu subsemnata, tot fiică de preot greco-catolic, care nici eu nici tatăl.meu, nici mama mea nu am putut face acest gest, nici chiar formal, considerîndu-l o trădare.

A urmat o perioqdă de multe şi adînci nemulţumiri, perioadă în care Romulus Hatos a căutat refugiul în alcool. La sfîrşitul lunii octombrie 1970 a luat o hotărîre şi a refuzat să mai pună băutură în gură pînă la sfîrşitul vieţii. S-a stins la 25 octombrie 1991, după o perioadă de 21 de ani în care nu a consumat alcool sub nici o formă. A avut o voinţă demnă de admirat. Este regretabil ca atît memoria lui Romulus Hatos, d t şi a preotului Nicolae Hatos să f ie umbrită de exprimarea fantezistă din cartea “Dans pe sârmă”.

Letitia HATOS

AS0CIAŢIU1A TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN - ASTBA DESPÂRŢÂMÎNTUL CLUJ

Program de vacanţă la Cluj-Napoca pentru elevi români de la liceele din Vârset (Iugoslavia), Gyula (Ungaria) si Cernăuţi

' (Ucraina) (23-28 iunie 1997)

Despărţămîntul Cluj al ASTREI organizează în perioada 23-28 iunie 1997, în Cluj-Napoca, o întîlnire de cunoştinţă şi un program de vacanţă şi recreere cu/pentru elevi români, care au obţinut cele mai bune rezultate la limba şi literatura, română, de la liceele din Vârşeţ (Iugoslavia), Gyula (Ungaria) şi

_ Cernăuţi (Ucraina), cîte 20 plus 5 profesori din fiecare liceu. Acest program, pe zile, constă din:

23 iunie:Primirea la gară şi cazarea (sosirea

după amiază);24 iunie:Vizitarea Grădinii Botanice (9,00

-13,00) şi a monumentelor din Cluj- Napoca (16,00 - 17,30). Serată de cunoştinţă cu elevi clujeni, unde sînt invitate oficialităţile si presa 18,30 - 21,0 0 ; ' . ' . . ’

*25 iunie:Vizitarea Muzeului de Istorie a

Transilvaniei (9,00 - 11,00), a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, a Universităţii “Babes-Bolyai” si a Arhivelor Naţionale Cluj (11,00 - 12,30). Simpozion: Istorie şi cultură Ia comunităţile româneşti de pes’te hotare, manifestare la care se vor prezenta următoarele comunicări: Din istoria antică a Banatului; Drumul lui Eminescu de la Cernăuţi la Blaj; Date privind istoria comunităţii româneşti din Gyula pînă la 1918; Societatea “Arboroasa” din Cernăuţi; Aspecte ale folclorului românesc din Banatul iugoslav şi din zona Cernăuţilor. Declamaţie: poezia “Apollodor” şi vizitarea expoziţiei

“Port popular românesc din Gyula, Mictierechi, Aletea şi din alte localităţi din Ungaria 1954 - 1963” (15,30- 17,30). Spectacol de muzică populară, la Casa de Cultură a Studenţilor (19,00 - 21,00);

26 iunie:a Vizită pe Cetăţuie (9,00 -12,00). întîlnire cu poeţi şi scriitori clujeni (16,00 - 18,00). Discotecă (19,00 - 21,00);

27 iunie:Vizitarea Muzeului Etnografic al

Transilvaniei şi a Muzeului de Artă (9,00 - 11,00). Excursie la Beliş, în Munţii Apuseni (14,00 - 20,00);

28 iunie: 'Conferinţă de presă şi ceai de

rămas bun, organizate cu elevi clujeni, oficialităţi. Premierea oaspeţilor pentru^ rezultatele la învăţătură, în special la limba şi literatura română (9,00 - 12,00). Conducerea grupurilor de elevi la

Celor din ţară şi de peste hotare care ne-au sprijinit şi ne vor sprijini moral, financiar şi material - şi ale căror nume Ie vom publica după finalizarea programului - le mulţumim şi îi felicităm totodată pentru contrihuţia adusă la aura dc frumuseţe a sufletului românesc, prin acest gest nobil, din chiar inima Transilvaniei. Astfel avem prilejul dc a ne cunoaşte copiii - minunaţi, toţi şi de oriunde -, de a ne iubi reprezentanţii vîrstei de aur ai aripii româneşti de dincolo de graniţele ţării. >■

Com itetul d irector

Eveniment expoziţional începînd cu 2 7 iunie

BALCMMAX şi Naţionala dc maxunafflicVineri, 27 iunie, începînd cu orele

17,00 Ccrcul Militar Cluj-Napoca, găzduieşte vernisajul unei duble expoziţii, ce se ajiuriţă încă de pe acum interesanta. Interesantă prin participanţi, prin exponate, prin

. personalităţile ce o vor onora cu prezenţa.

Avem de a face cu două expoziţii într-una singură: expoziţia de maxinialilie BALCANMAX, ediţia a V-a şi Naţionala de maximafilic, organizate dc Federaţia Filatelică Română, Societatea dc filatelie tematică şi maximafilic, Asociaţia Filatcliştilor Cluj şi Ccrcul Militar Cluj-Napoca. Expoziţii' dedicate

. sărbătoririi Centenarului plecării lui Racoviţă în expediţia polară, dedicată “dării înspre folosinţă şi vizitare” a Grădinii Bolanicc Cluj, 50 dc ani dc

reuneşte la rîndul ei 48 de expozanţi din ţară. Preşedinte fiind domnul loan Stăncscu. Este cea mai mare expoziţie de maximafilie găzduită de România.

Mai sînt de semnalat: cinci panouri ce cuprind evoluţia|/u u v u ii vv vu p iu iu VV viu

la primul congrcs naţional de Societăţii Române de Maximafiliemaximafilie.

BALCANMAX reuneşte expo­zanţi din toate ţările balcanice. Mai precis, Grecia - şase exponate, unul din clasa dc onoare, iugoslavia - şapte exponate, Bulgaria cinci, Cipru, Turcia, Albania cîtc două, Moldova

cinci panouri «sugestiv intitulate “Filumcnia în Ţările Balcanice”, datorată domnului L Zamfircscu (Turda), expoziţie în premieră la Cluj-Napoca. ■ în data dc 28 iunie, la popota garnizoanei va avea loc un tîrg filatelie ■ în 27 iunie va avea-- ---, -------- - ----- ~ , w -- --O ’UUT VU

un exponat, România şase exponate. - loc şi un spectacol folcloric susţinutPreşedinte al BALCANMAX-ului dc ansamblul folcloric al copiiloreste domnul Joscph Wolf “Doina” ■ şi tot în 27 iunie arc loc(Luxcmbourg). şedinţa Comitetului dircctor al

N aţionala dc maximafilie Asociaţiei. Filatelice Române

■ medaliile au costat 6,8 milioane lei. 30 de bucăţi sînt suflate cu aur, 120 cu argint, 50 fiind de bronz ■ participarea clujeană este de menţionat: Petru Pitea (‘Turnuri şi porţi”), Gabriel Tarţa (“Ilustrate; maxime vechi”), More Zoltan (“Faună Antarctică”), Victor Surdu (“Elemente ale artei, militare româneşti” şi “Uniforme militare”), Anca Surdu (“Trandafiri”), Iuliu Silaghi (“Arhitectură românească”), Petre Mureşan (“Vînat cu pene şi păr”) ■ 14 sponsori susţin organizarea expoziţiei. între cei ce trebuie amintiţi: Iris,. RATUC,

■ REMAR, Editura Studia, Moara Baciu, Tehnofrig, Prodvinalco, Mucart, Napopan, URSUS, Carbochim, Modena, Pioneer, Centrul de Afaceri Transilvania, Porcelain Manufactures, Primăria municipiului Cluj-Napoca, cofetăria şi patiseria “Flora”.

Dem ostene SOFRON

fgfpfoctualitateaWculturalătţS

Avanpremieră teatrală turdeanhTeatrul de Stat din Turda prezintă joi, 26

iunie a.c,, la ora 18, avanpremiera spectacolului, prezentat în premieră îi România, cu excdenla comoJic Mireasă d« ‘ îm prum ut, a scriitoarei suedeze Astrkj Lindgrcn, Traducerea piesei este semnată de

, profesorul suedez Zoltan Schapira şi de cunoscutul scriitor clujean Constantin Cubleşas. Zoltan Schapira - student la secţia de teatru a Facultăţii de Litere din cadrai Universităţii “Babeş-Bolyaf, clasa de regie a Olimpici Arghir - semnează direcţia de scenă, scenografia şi ilustraţia muzicală ale spectacolului, cu a cărui premieră se va , deschide stagiunea I9(|7-98 a teatrului turdean* In distribuţie Nina Antonov,. Antoanela Pop, Radu Hotar, Marian Miron, i Mana Voronca, Radu Ţicudean, Narcis Pintea. Ileana Portar. Pentru clujeni va pUa autobuzul teatiului turdean în /iua menţionată, la ora 17, de la Teatrul Naţional, unnind să se inapoie/e la Cluj-Napoca Jupă spectacol.Fascinaţia m odei

TRANSILVANIA I A SIII0 \In organizarea Academiei de Arte Vizuale- :

“1. Andreescu”, a Centrului de Afaceri j Transilvania şi Mikolronic Pioaeer, sîmbătă, I 28 iunie a.c, la ora 18,30, la Opera Română din Cluj-Napoca va avea loc cea de-a X-a ed iţie - a festivalului de modă TRANSILVANIA FASIIION. Este o ediţie jubiliară, consacrată tinerilo r crcatori, absolvenţi ai secţiei i)csign vestimentar de la Academia dc Arte Vizuale “ î. Andreescu” La acest festival au fost invitate şi case de modă, laureate la ediţiile precedcnte, din Cluj- Naţţpca, Sibiu, Tîrgu Mureş şi Satu Mare. Biletele sînt puse în vînzaie ta casa Teatrului National.

MiU j fM v t tiU A• . Ipel către, credincioşi •

Cu dragoste creştinească, credincioşii din Cluj-Napoca sînt rugaţi să contribuie, după posibilităţi prin donaţii sau sponsorizări, k edificarea bisericii parohiei înă lţa rea Sfinte;,, Cruci din cartierul Plopilor, C luj-N apocârt| Parohia nu dispune de nici o avere m oM '^ sau imobilă, iar credincioşii au modeste posibilităţi financiare, motiv pentru care jertfi binefâcâtorilor este de foarte mare ajuta: în vederea realizării unui subsol în care - pe timp de iarnă - să se poată oficia serviciile J religioase, Lucrările sînt îa plină desfăşurare.Să ne amintim de cuvintele Mîntuitoruliii nostmlisus Hristos, care spunea: “Mai fericit este a dadceîta lua” (Fapte 20, 35). Tuturor Ii se oferă astfel posibilitatea d e a intra & rîndul ctitorilor viitorului sfîn t lăcaş de rugăciune prin depunerea obolului lor ’într- unul din conturile parohiei: 45.11.08,63 deschis la Sucursala CEC Cluj, Bd. 21 Decembrie-1989 nr. 23-25 sau m contul 4.510.140.14.9172.000,. deschis la Î3ANCOREX, Sucursala Cluj, str. Gh. Doja nr. 8, Cluj-Napoca. Preotul parohiei, Iulian Benchc, va confirma sponsorilor şi donatorilor- banii intraţi într-unul din aceste conturi, rugind pe Dumnezeu să răsplătească din plin dărnicia tuturor.

Universitatea “Babeş-Iîolyai” - participantă ia proiecte

dc dezvoltare instituţionalăîn compctiţia internaţională a proiectelor

de afiliere universitară organizată de către United States Information Agency (Washington DC) pentru 70 de granturi. Universitatea “ltebcş-fiolyai” participă la şase proiccte asumate, conform regulamentului competiţiei, de universităţi amcricane. Este vorba despre proiecte, pentru dezvoltări instituţionale- în economie (Virginia Commomvealth University.), istorie orală (Indiana University Bloomington), asistenţa socială (North Carolina University, Chapel Ilill), ştiinţe poliiice(Pittsburg), administraţie publică (Michigan State Univcrsîty). In momentul de faţă, la Universitatea “Babcş- Bolyai” se aplică ecl tnai amplu program de accst gen amplasat în România, la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, constînd in crearea I zburătorului de analiză politică factuală al Universităţii ^Babeş- B o ly a f, primul în ţara noastră, şi în implementarea unui cumculum internaţional al specializării în ştiinţele politia}.

Rubrică realizată de M . BOCU

^lActualitateafculturală^

I

luni, 23 iunie 1997 ARTĂ-CULTURĂ ADEVARULd e Ciuj

12,1 ani k la I m r a în e te rn ita te a eroului naţional Avram lanru

D uh u l tancului se află p re tu tinden i transilvania, iar în Ţara M oţilor - (ţintii Apuseni - e l trăieşte în fieca re ■scpe unde l-or f i p u r ta t p a şii - de la j lra Grăitoare la Curcubata, de la jiaa la D obrinul Căci n u există im depămînt şi in im ă de m o ţ să nu ţte-jsla numele Iăncu lu t ş i nu există flelderomăn care să nu se înnobileze ■i duhul landului.

ii fiecare an, “pe vremea cireşelor”, ţinuturile jetle moţi îmbracă strai de sărbătoare spre a i aşa cum numai locuitorii Apusenilor ştiu Iacă, naşterea Crăişorului IANCU, a cclui urnia să devină marele erou al tuturor

inilor, al cărui unic dor era să-şi vadă naţiunea ÎL. Vremurile nu sînt nici astăzi pe'’do-a-- ijlcclc pe care le dorea Iancu. Urmaşii eroului dnnoiesc însă legămîntul, (în fiecare an) de iplini idealul. ■ - ia|a Avram Iancu din Cluj-Napoca: spaţiu* al municipiului (lîngă monumentul Iancului) fauna la bine şi la greu, clujenii se adună cu ocazia unor importante evenimente dm: ţării şi cetăţii, pentru manifestările sub

jicul COLIND IANCULUI, de ziua Victoriei, iua Eroilor, în nopţile marilor victorii ale iliştilor români, în noaptea Învierii..., dar şi ilelc de tristeţe, în clipele cu orizonturi ;ecate, atîtea cîte au fost; mii de oameni sînt aili în acest loc sfint. Avram Iancu reprezintă

pilduitoare ce a ars în interesul neamului

k fiecare început de septembrie în spaţiul luarului'de la ŢEBEA, lîngă Gorunul lui

acolo unde bate neîncetat inima senilor, se adună zeci de mii de oameni. Căci Gonnîntul său de la Ţebea, Iancu învie în jrs clipă, ca un Hristos al acestui pămînt, .id în casele şi sufletele oamenilor speranţa, .Jerea, responsabilitatea. La umbra gorunilor ileagă să ducă mai departe mesajul de libertate, tainitate şi de bună înţelegere cu toată lumea il de Crăişor. Iar dacă va fi nevoie, să pună

d u h u l I a u

Avram Iancu alături de glotaşii m un ten u n 1849. (după un desen contemporan)

mîna pe arme, comportîndu-se astfel îneît să nu . jignească spiritul lui de mare patriot român. -

• în partea hunedoreană a Ţării de Piatră, a moţilor, la Izvorul Crişului Alb, între Brad şi Abrud, în această vatră de români unde “oamenii sînt legaţi pe viaţă şi moarte de tăria stîncii” este situat şi satul Dupăpiatră. Aici, pe locul unde moţii, sub conducerea tînărului g-ral Avram Iancu şi a tribunilor săi au obţinut o strălucită biruinţă asupra invadatorilor maghiari la 19 mai 1849, are

loc în prima duminică a lunii iulie a fiecărui an tradiţionala manifestare cultural-patrioticâ şi religioasă “Întîlnirea moţilor cu istoria” (în acest an a XXV-a ediţie). Mii de români prezenţi la Dupăpiatră, la monumentul istoric “Crucea Iancului”, asistă la exerciţii militare demonstrative de apărare a zonei.

• Retrospectiva istorico-literară şi muzicală “Avram Iancu - eroism şi jertfă”. Pe muntele Găina, zeci de mii de oameni se întîln’esc în luna iulie a fiecărui an. Sosesc aici de peste tot, din toată ţara, cei mai mulţi dintre ei fiind moţi. Ei, moţii, vin de multe decenii aici. Vin din legendă, vin pentru că sîijt de-ai muntelui şi muntele trebuie să le fie martor, să le fie părtaş, să le fie sfătuitor la toate momentele vieţii. Aici, pe muntele Găina, sub geana Bihorului, Tarcăului, Zarandului, Vlădesei şi Codrului Moma, moţii veneau odinioară să-şi mărite fetele. Era un loc de împliniri. '

Nu era pur şi simplu un tîrg, un'iannaroc, .un talcioc. Era o întîlnire în spiritualitate, Ceva între Sfîntul Plai şi Sfîntul Om, sub patronajul Bunului Dumnezeu, care şi-a dorit să aibă pe aceşti oameni cît mai aproape de el. Este o mare înţelepciune în această îngemănare între munte şi viaţa moţului din acest spaţiu dur, bărbătesc. O viaţă care nu este uşoară. Iubirea cea adevărată vine din iubirea pămîntului, din responsabilitatea perpetuării vieţii. Şi azi, cei mulţi o duc greu, Coboară o dată la lună în vale, în sat sau în oraş să-şi cumpere sare şi gaz, apoi se întorc la casele lor, la gospodăriile lor, sus, pe culmea dealului şi trăiesc în izolare, fără să se simtă nici o clipă singuri. '- Şi iată-i, în fiecare lună iulie, aici, pe Muntele Vieţii, veniţi cu zecile de mii, la Sărbătoarea Românismului, a unui Spirit care ne-a păstrat nealterate, prin vremuri şi vremuiri, valorile. Nelipsit de la ultimele ediţii Nicolae Furdui Iancu, crăişorul cîntecului din Ţara Moţilor, un adevărat Avram Iancu al versului Munţilor Apuseni, al sufletului românesc din acest spaţiu.

^ „ Vasile CRISTEA

in stitu ţiile dc cultură lin fihcrla şi greutăţile

lor financiare•a se poate spune că edilii oraşului da nu se interesează de activitatea jtuţiilor de cultură din localitate. Si! câ în fruntea urbei se află un atâtor spune ,mult în privinţa raului manifestat pentru problemele Sii. Mai ales în acest an s-a făcut :te mult pentru modernizarea a lor care adăpostesc aceste instituţii, npă mai mult de... 10 ani, în sfîrşit, zugrăvit sala de spectacole a Casei cultură din centrul oraşului. De menea, au fost retapiţate toate melc şi s-a reamenajat scena. S-a oirat un nou sistem de iluminat şi asigurat condiţii mai bune asistenţei iice a spectacolelor. în concluzie, n-a îmbrăcat în... haine noi. ivestiţii importante s-au realizat şi «ui clădirii Muzeului de istorie al sului de pe strada Mihai Viteazul, sprijinul financiar al edililor orăşe- franccz Yzeure, cu care ghcrlenu

-înfrăţiţi, s-a amenajat sala francofonă fost reparat holul de la etaj. Totodată, iitorul apropiat vor fi amenajate încă ■a noi spaţii de expoziţie la etajul 1. ocamdată, nu sînt bani pentru itrauarea lucrărilor de renovare a iirn, dar se aşteaptă noi ajutoare irialc din partea...-francezilor.3oar Biblioteca orăşenească.a rămas j'cchc. Şi aici lipsa spaţiului îşi spune "intui, depozitul dc cărţi fiind '-ficient pentru numărul mare dc ’Jmc. Cu toate aceste greutăţi, Mnalul bibliotecii îşi face datoria, Mutia bucurîndu-se dc aprecierile : lori lor.h Gherla se alocă fonduri băneşti şi domeniul culturii. Bugetul local •’-ede 106 milioane lei pentru acest •tor. dar important e că edilii urbei Jsa-şi gospodărească banii...

SZEKELY Csaba

Dovid OStesneifili ■ l@$!f SavaNu credem că este necesar să

prezentăm cititorilor pe marele nostru bariton David Ohanezian, creatorul de drept, prin interpretare a personajului Oedip din opera lui George Enescu. Căci “Oha” a fost

. solistul care a dăruit bucurii şi lacrimi de satisfacţie publicului clujean şi a mai multor scene din ţară, dar şi artistul ce a dus faima artei interpretative lirice româneşti peste graniţele României. Redactorul muzical de televiziune şi radio, Iosif Sava, este, de asemenea, bine cunoscut în toată ţara, iar prin cărţile lui şi peste graniţă. Seratele muzicale, chiar cu “excesele” de multe ori benefice, din variatele domenii ale culturii şi ştiinţei şi poate mai.puţin muzicale, sînt mult gustate de telespectatori.

în cîleva emisiuni sub titulatura “Muzica pentru toţi’7 de pe canalul T.V.T “Titanul” David Ohanezian, artistul pentru care teatrul dc operă cu toată evoluţia limbajului de exprimare necesară comunicării cu publicul mereu în schimbare, trebuie să păstreze “focul sacru” al artei lirice în combustia căruia adevărul artistic nu poate fi înlocuit cu nimic, s-a confruntat cu Iosif Sava, pe tema concepţiei montării “supramodemiste” a operei “Oedip” de Enescu, pc scena Teatrului de Operă din Bucureşti.

Pentru a cunoaşte problema mai în amănunt care a stîmit aprigul “duel” televizat între cei doi artişti (pentru că şi redactorul şi criticul muzical trebuie să fie un artist) redăm cîteva aspecte ale montării operei "Oedip" pe scena Capitalei, dc către marele .regizor român Andrei Şerban, cunoscut şi apreciat

mult şi peste graniţă. Printr-o plasare un răzvrătit împotriva noului, a a acţiunii din vechea Ţebă elenă în modernităţii exprimării artistice, realitatea actuală, Andrei Şerban a ' Marele actor dc operă, fără a creat un spectacol cu b evidentă combate trăirea artistică în spiritul tentă politică. Regizorul român a - Comunicării cu publicul de astăzi, intenţionat prin această modalitate, este împotriva excesului demai ales scenografică, să exprime prin intermediul Oedip-ului enesciair, reacţia omului zilelor noastre în faţa destinului. Prin dezgraniţarea spaţiului şi includerea în scenografia spectacolului a unor imagini ce vizau dictatura

' comunistă a timpului, Andrei Şerban, susţine David Ohanezian, a creat un spectacol politic, denaturînd sensurile esenţiale ale libretului şi chiar a conţinutului muzical-dramatic al operei. Regizorul chiar a şi afirmat: “realizarea unui Oedip al timpurilor noastre, nu al unor vremi de demult, homerice...”, “un Oedip care se petrece în secolul XX şi prezintă toate neliniştile, angoasele, întrebările, pe care compozitorul şi le-a pus trăind, suferind”... Cu alte cuvinte, Andrei Şerban crede că drama lui Oedip este şi'drama noastră, a fiecăruia. Spaţiul scenic al lui Andrei Şerban nu mai este Teba ştiută, cetăţenii (personajele) nu mai sînt ai cetăţii vechi ci ai cetăţii noi. Pentru Andrei Jşerban, “Olimpul şi Zeii sînt necruţătorii stăpîni ai unor timpuri care ne-au făcut să suferim” (dictatorii comunişti n.n.). Iosif Sava susţinea accastă concepţie şi este înlpotriva montărilor muzeale, care nu mai pot aspira să comunice cu sensibilitatea •spectatorilor de acum. Indirect, redactorul televiziunii române îl face pe marele artist David Ohanezian retrograd în concepţia sa estetică,

Prieteni şi colaboratori \

ai ziarului

Nuşa D EM IAN, publicist

modernitate ce a îndepărtat o mare parte din publicul spectator de sălile de operă; El. afirmă că adevărul dramatic al libretului pe al cărui spaţiu ideatic compozitorul şi-a creat capodopera este un dat inalienabil, iar spectatorului de astăzi nu trebuie să i se dea un surogat de artă care să elimine cadrul real al acţiunii, chiar dacă interpretarea poate aduce o hiperbolizare a expresivităţii scenice. Cu alte cuvinte, David Ohanezian este adeptul tradiţiei, dar nu în sensul unui conservatorism retrograd, ci în sensul redării adevărului artistic interpretat cu nuanţele sensibile ale prezentului. Desigur, solistul nefiind şi^un

. teoretician al esteticii; “a scăpat”

. expresii verbale care trădau mai mult o concepţie scenografică ce ţine exclusiv de tradiţia-statică a fenomenului dramaturgie muzical, în afirmaţiile lui David Ohanezian se putea observa ideea că publicul spectator vine în sală cu o anumită încărcătură artistică dobîndită printr- un limbaj tradiţional.

Semnatarul acestor rînduri nu doreşte să intervină în disputa David Ohanezian - Iosif Sava. Dar rămîne o certitudine faptul că opera trebuie să se prezinte publicului într-un spectacol viabil, în limitele bunului simţ şi nu cu excentricităţi care să perturbeze plăcerea-de a mai veni în sala de spectacole a operei.

Em iliu DRAGEAProf.. Eugen POP, consilier P.U.N.R."

A d e v ă r u l O lu l

D i t B i t T E CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;«îmbăia9-14;(cl/6i 19-73-04;SL,ltl^ U A n iA'J '™ )V'rlii$JLiQ<i lA lb luni-vineri 8-16; Ici/fox 3M3-23; SUHREDACŢIA DEJ: luni-vinen 8-lfr, ItVbxluni, 23 iunie 1997 ( 6

Str.lUUU MANIU nr. 16 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064/430407 ORAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

, V I N D ED is t r ib u i to r e n g r o s M a g a z in c u a m ă n u n tu l

adaos'0% adaos 0-30%• S INTEZA ORADEA - VOPSELE (Linolux, Brilux, Siniux, Durax, Prevent,

Grund de lemn, Chit cie cuţit, Oxid alb, Alb de titan) •• POLICOLOR BUCUREŞTI-VO PSELE, GRUNDURI, CHITURI, DILUANŢI

AUTO (Emaur, Chit de; cuţit, Chit de stropit, Solvoxol, Emasolv, Alsatil, Palux, Badulac, Emalac, Proxilac, Linoxin)

• PERIND ORADEA - PERII (perii frecat, perii uns, perii lustru, perii haine, perii unghii, perii baie, perii WC, perii sticle, perii auto), MĂTURI (Lux, Nova, Ligia), SET GĂLEATA c u STORCĂTOR (bumbac, sintetic, mopuri rezervă), spălător geam. •

MATERIALE DE CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ 2,5 kg; IPSOS 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE M UNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1.

adaos 0-12%O LACURI (Nitrolac, Lac lucios, Aluminiu lac), DILUANŢI (Terpinol, Firnis, Ulei

de in, Whitespirit, Petrosin, Diluant D.254, Nitrodiluant)O DIVERSE (Anstifon, Sigmarom, Oxizi, Pigmenţi, Tempera, Aracet 1/1,1/2,

1/3, Prenadez, Codez, Caolină, Apret, Apă distilată, Acid pentru acumulatori, Lichid de frînă, Cremă de ghete tub sau xutie, Ceară de parchet, Naftalină, Sfoară, Luminări, Soluţii pentru curăţat şi lustruit mobila), O COVOR PVC, FEŢE DE MASĂ PE SUPO RT TEXTIL, IMITAŢIE DE PIELE,

PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE (şerveţele, prosoape hîrtie, hîrtie igienică), PLASTICURI (găleţi, canistre, rafturi, rame WC, pungi, saci, furtun)

ODETERGENŢI GRANULAŢI (Nova 600 g, 10 kg, 30 kg; Solo; Spumo, Bona Prima; DeroActiv; Perşii; Ariei; Dosia; Rex), DETERGENŢI LICHIZI (Rex, Dosia, Clio, Dalma; Pur, Domestos), SOLUŢII PENTRU CURĂŢAT şl DEZINFECTAT (Detartranţi, Clorox, Triumf aragaz)

O VASE EMAILATE (Garnituri, Seturi oale, Seturi cratite), OALE, CRATITE, GĂLEŢI, CĂNI, TIGĂI, FARFURII, CAPACE.

O VASE ZINCATE (găleţi, stropitoare, vase diferite)O STICLĂRIE (pahare, boluri, scrumiere) " ^O TACÎM URIINO X (linguri, furculiţe, cutite diferite, polonice, seturi tacîmuri)

'GANTITĂTI MA^MARI ASiGURĂMtTRANSPORTUbMĂRF,URILOR?|»f-

P E V T B l' A C H IT Ă R I EVTKKHAUE

%RE8»UCI&E

transport, uruit fi montat BRATUIT ♦

M O B I L E I

SSSffiD Str. Oaşului nn 4ÎAtel: 433SSŞ, 136822,D Hala Agroalimentarâ l

lei.; 132897, ORAR.9-U D Calea Victoriei nr. lOft

(Materna, TURDA) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZAM:.#VRCHEf, PALUX, A£ACEi

S.C. " IN D . M A E S T R O P B O D C O M " S.A.

achiziţionează zilnic animale vii şi piei; porci, vile, oi, miei i cu plata la 24 ore.

Pentru informaţii sunaţi la telefon numărul 414499, d-na Roşea, zilnic între orele 8 -1 7 .

: ' (30343)

iS i« s a p a

s.c. QNESTQs.r.1. CASA DE AMANET

P-ţa M ih a i Viteazulnr. 4 2 . (603423)

Gherlaprin executoriii judecătoresc de pc lîngă

Judecătoria Mierla,vinde p rin licitaţie următoarele bunuri ale S.C.

"Agricola” Gherla:- animale (bovine, ovine);- maşini şi utilaje agricole;- fabrica de lapte şi utilajele aferente;- atelier mecanic;- depozit de cartofi, de combustibil;- bloc de locuinţe.

; Relaţii suplimentare la Judecătoria Gherla, telefon 243251, interior 16 şi Banca Agricolă Gherlă, telefon 241367; ’

Prima licitaţie va avea loc la 30 iunie 1997, orele 14, la sediul S.Cr"Agricola” Gherla, str. 1 Decembrie 1918.

(241637) - ________ ■

CLUJ- NAPOCA str. Dorobanţilor 38 ie L /fa x 0 6 4 -1 9 4 0 6 1

Vinde la PRBT DE PBODDCâVOR produsele

t f p S E T O m a u nfâiifu ri, d i Iu antisc POLICOLOR ttBuciirestiemaur palux, email, lacuri, diluanti, chituri SG PERIND SA Oraoeabidinele, perii, mături

sl alte produse chimice cu adaosacuri, aracetfcTeţcfe3pase, oxizi, coloranţi, «apun de rufe, diluanti, chit auro, prejiaaez pensule, autovâpant, detergenţiCUMPÂKtAMD pr o d u sele n o a str ePROFITUL DVS. VA FI MAI MARE!!!

SC N fS P O C C m S RB-dul Eroilor nr. 21

1

IiAiYiDi

SUJ,«wm8**1swmm3W3UCKEA1

ÎBfcO3.1

Licitează închirierea unor spaţii dtjh depozitare, unele cu acces la rampă auto ^ ► CFR. Licitaţia va avea loc în data de 2.07.1997, ora 9.

în cazul în care spaţiile scoase la licitaţie nu se închiriază, licitaţia se va repeta în zilele de 9.07.1997 şi 16.Q7J997 orele 9.R e la ţ i i s u p l im e n t a r e la te le fo n u l

1 9 7 8 8 5 (30341)

>.c s.a.CLUJ-NAPOCA • ROMANIA

ISO MOI 12100S7I1

I i i I U 1 4 I Iumm muti wmiti m si a iii

cu strigare conform Legii nr. 58/1991;HG 643/1991; HG 753/1991 şi HG 545/1992

pentru vânzarea următoarelor active:1. Clădire administrativă2. Clădire industrială3. Grajd porcine §4. Pivniţă §.5. Clădire administrativă

Licitaţia (faza II) va avea loc în data de 04.07.1997 ora 10™ la sediul S.C. Tehnofrig S.A. în cazul in caro nu vor exista ofertanţi licitaţia se va reorganiza pe data de 11.07.1997 ora 10“ (faza III).

!/*

*71 LIBERTATEA S. A. Cluj-Napoca

OFERTĂ SPECIALĂ!P A R C H E Tuscat, din FAG, STEJAR, PALTIN

CAMERA DE TINERET DIANAşi jc

ALTE PIESE DE MOBILIER 1' 'la preţun avantajoase, puteţi achiziţiona de la magazinul nostru de prezentare situat pe strada Gării,

nr. 21 (tel. 064/435362/int. 137) deschis de luni pînă vineri intre orele 9 - J 6 .

S.C.Ml I” SRLCUPTORUL DE AUR

Gherlaa deschis un magazin de prezentare

cu produse de panificaţie pe strada Stegarului din Gherla

Zilnic va aşteptăm cu produse proaspete şi de ^calitate la preţuri avantajoase. ______ .

VINZARICUMPĂRĂRI

Grupul Şcolar dc Chimic Industrială 1\irda. str. Tineretului nr. 6

organizarea unei licitaţii pentru executarea, în iulie şi august 1997, a următoarelor lucrări de reparaţii la şcoală:

■ zugrăveli în lapte dc v ar;■ zugrăveli superioare;■ vopsit în ulei pereţi;

’ ■ vopsit în ulei conducte metalice;Licitaţia va avea loc în 4 iulie 1997, la ora 10, în sediul

^ şcolii. Informaţii la telefonul 323979. (342412)

• Vînd casă 6 camere cu magazin şi depozit 80 mp, preţ 250 milioane Iei. Tel. 43-75-30 orele 8-16. (558798)

• Vînd BCA (360.000 Iei/mc), fier beton (2200 lei/kg). Tel. 43- 75-30 orele 8-16. (558800)

• Vînd ţiglă import Iugoslavia garantată 50 ani. Tel. 059/41-06- 72.(558825)

• Vînd instalaţie Iiingo cu sală. Tel. celular 094/55-36-73. (588585)

• Vînd 2 electrocardiografe v multiparametru (ritm cardiac, ritm j respirator, temperatură) Kontron tip ■ 107 şi 126 şi 1 electrocardiograf (* canal) Alvar stare perfectă de funcţionare. Pret 450 DM, 550 DM, ; 240 Î)M. Tel. 41-37-18 începînd (to ; 23 iunie. (558652)

• Vînd zahăr en gros. Tel. 16-15 36 între orele 18-20. (558840)

• Vînd apartament 3 camere ultraiinisat cu garai în Mârâiţi. Preţ 120 milioane. Tel. 18-60-90. (558792)

• Vînd apartament ultrafmisat, lambriuri, parchet, gresie, faianţă, TV cablu, telefon, Mănăştur, zona Minerva. Informaţii la tel OW/ 55-36-73.(588561)

Pentru a vă asigura in «enfinuare un abonament la ziarul A D E V Ă R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. 16. <fo Cluj

f a

O 1 4 0 0 7 m t U S t B S ^ S T A 'T 'F ' a .l'J -N \I’0 ( \ lu m -\incn *-l6,«m l)a la9-l4,leL6il9-7M 4iS l U K H )\C |IV Il R l)\ l u n i , Z J i u n i e I T T / M L i K * M j n i £ r luni-vineri 8-16; tel/fax 31-4Î-23; ŞUBRED ACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (cl/fei 21-60-75.

A D E V Ă R U L d e C lu j

,J ^ C .--------

'ti

CIELO SEDAN CIELO MATCHBACK TICO DAMAS c c a c o niSwrCrlM AVIA

Taxă de drum mai micâ, preţ mai mic. ,Ai o nouă şansă de a conduce propriul automobil Daewoo. Vratează cel mai apropiat distribuitor Daewoo.Daewoo Automobile. Adevărata valoare mi se schimbă.

I nnmmntmnmnnwfâmai accesibil sistem de vânzare în rate pentru au □

Credit: 1„ - 5 ani. Dobândă: 8 - 10 % pe an. Avana minim 25%.

1W IATSA It t 064/41.07.88 Fac: 06441.07.e9 • CUM FELEAC T * 064M3.B4/41 Fac 094/43.84,42 • BUCUREţll EUROCAR IM; 01A2M1.49 FtK 01/312JOJ88 ■ BUCUREŞTI - EUR06EKVICE S.R.L IU 01/87ÎJWU95 Fac 01/35030 J&0 • BUCUREţll RAOAOHI U /fa c “j211.10-46/210.80.27 • BUCUREŞTI- 8EBA5TIAN 8.R.L. IM: 01/330«52 Fac 01/330J80.09 ■ BUCUREŞTI - EUROCENIBt-BfeiENiMM: «MS5J90J9 F*C 01/680/42.67 ■ BUClHOEffn CAR SERVICE STAR IU 0^850.58.82 F«C 01/311.1ZJS • BUCUREŞTIGRAND GARASE 1WFOC >mS3/49-ALBMUUASAro(S.RJ..TM:058/81.04.57 to05WB1.D1.53>AL£XAMI>IMGRU^TRAN8NATIONAL1U: 047J32.4S.97 t a O47fl£J3OUOO-AI«ADIATSA'M:«rHM.TBJ*F«lcOS7128.nL«-AI«ADFRANCKMWF0«:O57JBBaaiOO-BACiUIATBAW/FncO34/iej52.aS W: 3M5.27.3a • BAIA MARE 1-A.T.SA TM: 002*42/«.8B F«c 062(4233J» • BAIA HAKE SIROMEXTfctfFax: 082/41.7137/43.44.3+ • BÂRLAD IAT.SA TM: OM/42.1321 F«c 035M2.11J8 • RSTOTTA COMAUTOSPOKTIWFaK OBMZ3.15jKIi25.01 .93 • BOTOţAHI XANDOR TM: 031/53/47.40 Fax: 31/51/44. BO • BRAŞOV IAT.&A TM: O0eS1.12/M Fox: D3M1.25.Ba - BRAŞOV ROMNTRADE SATllFcc OOS/1S.3MO ‘ BRAIACOMIHAILIW: 033ftW.BU.3il F»)C 03Btt8.13.10 • BUZĂU AQR0MEKANICA SA IM: 038/41 « .12 tac 038/4132/40 • CALARA$ISEY7»!: 042/323W Fac JimS1.S8*CtaPWA<aAHC)TORaToW:ax:O44iS7J«j50-COI«TA)n'AKAlliaASTel:O41ffift42».041/8ai7.98-COIim*inAUA.T.SA.T«l: 041/8458/47 FBCl>«1/64.a4.B1-C*llFUUIIliaiA.XSA T * 048/21 j83l99 fac 04681/47.24‘ CltAiaVA CENTRUL DEVANZARJ Şl SERVICE T * Hl/1446.32 Fttc 031/14.39.79 #CRAIQW(kR^EXlWfttfFHx;051/41.Ofl.âOtt1/tt.B8*DEWADAClAfiERWlCEIM: O54C2^6^0FiDC 05422 6^41 *F0C^AWDIVERfil66A "744037 61.40.54 PBC037rt1.75^B#dALATTIAT.ftAW: 03^44JS6J38 ftK 03<Wft29.54- <3AiAIIW0NSTOP RAS W: »W.15J3FKC03eMa/M.71'0IURaiU PRO DA3TW: Ma^l33J3 F«[)C 04a22^84*lAţ)IWTERHAI10NAL-COM PLEXSBWICE'W: 032/13.7120 Fjcc 032^3^68* IA# SOCOWTW:032M4J22eF«x:MM1.27.30, UJSOJ FORTIM SA Tkfc 030/31.16.40 F«c 050/31.28^4* IBEJ83JREA

^T«lfre043Cî3.12XJ3"*UC6WAIAT^A Tei;030/21^.10 F8Dt:O3a/22 2.70"SUCEAVASEVHWI Tot 030/21 j0IX32Faîc030fiZJ03.8a*TKUCIVVaTANWPEXSLlU-Tfi/Fa]c03affl1 B.W/B1.7a.54«TllBŞOfcHA IAXSA T«fc0B0CD J2.15FacC3QOTXiai6-THlţaROCQlRQTMUrD. M6W18.41.55FBx;05e/1e.7l.75-TARi»0VI$TEVIRAKAnPROD3raVCOfja.FU-TWFBx:043®M931*TAR0lWIUlAT.3AHilTax:(»3A!1.27.9e>TAR00llURE« UONDOTRACETWFmc 085/10.67.73/10.13.81 ‘tAROU MURE3 IAT.3ATW; Oe5£5 0.2&F®c 003/25.33.44 'TULCEA B.WSSWICETal:040/C2.52.S4 Fax:040/62.l2 8-TURHlME'/eRnilA.X3AT«t052«31 7.72FKC(M2ft1.1S.83*RH.VXLCEAAJjr03EBVH.TBl/FK:000/71J04.B7»2UBJICCATRANSIUTstM7ai.72/»F«c047/2148.10

m v m m m

DIRECŢIA GENERALA A PENITENCIARELOR

organizează concurs pentru ocuparea posturilor vacante la Secţia Medicală Dej:

- Director spllal penitenciar -Şef secţie chirurgie . v -Medic specialist chirurg -- Medic specialist medicină interna -Medic specialist O.R.L.-Medic specialist oftalmolog- Medic specialist dermato-venerice- Medic specialist anestezie, terapie intensiviînscrierile la concurs se fac la sediul Penitenciarului

Gherla. Inform aţii suplimentare se pot obţine la tel. [241628 sau 241683, interior 116.

• Intermcdiem chirii. TeL 19-09- 28. (558815) v

• Dau în chirie apartament 3 camere, mobilat, pe termen lung. Prefer plata anticipat. Tel 18-14-63. (588780)

* Dau în chiri casă particulară şi garaj de tablă. Tel 17-15-51. (588843)

« Jucător performanţă, predau ore tenis. Tel 16-28-77 orele 16-18. (588829)

vineri, ora 10, - începînd cu 27.06.1997. (588850)

• Ofer împrumut Tel. 19-07-44. (558852)

• Caut partener drum în Germania 4-5.07.1997. Tel. 42-52-88. (558451)

• Dau în chirie garsonieră. Tel 17- 62-84. (588849)

DIVERSE

• Pierdut borsetâ neagră cu acte. Ofer recompensă mare. Telefon 41-28-71. (558863)

DECESE COMEMORĂRI

' Vînd garsonieră- confort 1 et. 1 'Dîmboviţei nr. 87 bl. D 18. Tel.

î-77. (558715).Vînd apartament două camere-

ifort 1. Tel. 12-82-29 între orele «0. (558739)■ Vînd apartament 3 camere îfort mărit str. Mehedinţi nr. 31 bl. J sc.I ap. 4. Tel. 16-09-01 orele 15- i (558821)

f l ' Vînd foarte avantajos apartament umere în Cluj-Napoca. Informaţii 'tl. 43-84-84. (558848)' Vînd 2 camere Gheorgheni. Mon 15-35-83. (558862)' Vînd apartament 2 camere în «ierul Zorilor. Tel 12-02-89.

• Vînd 2 grilaje de protecţie pentru geam şi unul pentru ase din fler pătrat. Tel., 14-25-02 orele 17-22. (558806)

• Cumpăr viză Canada. Caut intermediar pentru obţinerea vizei. TeL 41-21-46. (558841)

• Cumpăr Vest. Tel celular 09: (588746)

;i valută 4-94-20.

' Vînd electromotor Opel Corsa. 4 42-52-88. (558452)

* Vînd telefon mobil GSM, H garanţie, acte, ieftin. Itlţfon 43-75-30 orele 8-15. S8799)' Vînd telefon GSM. Tel. 16-72-61 17-97-20. (55 8814)

Vînd cort nou-iglu nemţesc 150 DM. Tel. 42-52-88. (558450)

• Vînd televizor color. Philips, maşină de cusut Singer, garnitură de salon cu 4 fotolii. Telefon 15-14-91, str. Vasile Lupu nr. 49. (588831)

• Vînd cabană Muntele Filii, teren 20 ari. Tel. 064/32-14-91, (342409)

ÎNCHIRIERI

• Dau în chiric apartament 2 camere, ultrafinisat, cu telefon, TV cablu, loc parcarc (sau garaj), cartier Mânăşliir (Mlnerva). Tel 094/55-36-73. (588562)

* Magazin profil muzică angajează vînzători. TeL 43-36- 41.(558789)

• Angajăm agenţi de vînzări. Tel. 43-01-93 orar 9-16. (558824)

• Transport marfă 3-13 T. Preţuri rezonabile. Tel. 15-09- 02; 41-35-35 (558837)

• Atenţie! La magazinul de încălţăminte sport din.Tîrgu Mureş str. Emincscu nr. 19 s-a primit marfă nouă modele 1997. Cele mai scăzute preţuri din ţară! (558842)

• SC One Construc angajează cu carte de muncă 4 zugravi, 2 zidari, 1 parchetar. Tel.' 16-83- 47..(558850) . '

• ' Societate comercială angajează trei vînzătoare, vîrsta 25-45 ani Tel. 42-00-07 între orele 19-21. (558858)

• SC Conis SRL angajează: secretară cu cunoştinţe de limba engleză şi utilizare PC; operator calculator cu cunoştinţe de contabilitate generală. Tel 43- 23-77. (588773)

• Angajez agent comercial în următoarele condiţii: maxim 35 ani, permis, de conducere categoria B. Tel 41-28-89 între orele 19-21. (588806)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a celui mai iubit soţ, tată, socru şi bunic BRAICA ION din Nădăşel. Înmormîntarea va avea loc luni 23 iunie 1997 ora 12. Familia îndurerată. (558861)

■ Subsemnatul Ghenea lzidor, domiciliat în Ocna Dej str. Stejarului nr. 15 jud. Cluj în calitate dereclamant în dosarul civil nr. 4121/ _ _ _ _ _ _ _ _1996 al Judecătoriei Dej, chem în faţa P IE liD l!«R Iinştantei, în calitate de pîrîţi pentru data de 7 iulie 1997 pe următoarele persoane: Schmotzer Iosif şi soţia,Săplăcan „Susana, Chender Ioari,Chemder Marva, Balog Carol, Balog Susana soţi, respectiv ia Judecătoria Dej,_ elaj 1 sala nr. 19. (342301)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 Falup Ana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazie agricolă pe Valea Chiejdului. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(342302)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Falup Ana anunţă începerea demersurilor pentru’ obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul extindere cu o cameră la casă situată în Dej str. Teilor nr. 11.Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342303)

• Vînd ambalaj bere. Efectuăm transport marfa 1,5. tone şi internaţional. Tel. 13-90-98. (558404)

• Bobîlna S.A. cu sediul în Dej str..Carpati nr. 19, tel. 21-28-80 vinde prin licitaţie publică în data de 8.07.1997 ora 9, diverse utilaje.Licitaţia se repetă în fiecare marţi pînă la lichidarea stocului. Informaţii la sediu. (342250)

• Angajez barmană. Informaţii între orele 10-17 la tel. 12-49-51.(558730)

• Angajăm ospătar-barman.Telefon 16-11-40 sau 19-67-11.(558838)

• Angajăm zidari si muncitori necalificaţi. Tel 094/55-36-73.(588584)

• Firmă particulară angajează agenţi vînzari. Tel 19-25-03.(588783)

• SC Cesom SA Dej, str. Bistritei nr . 63/A, tel 21-11-81 fax 43-38-00 vinde: l)instalaţie de produs sifon cu anexe; 2)maşină de injecţie mase plastice; 3)casete PVC 1/12.’Licitaţia are, loc la sedjul societătii în fiecare

Absolvenţii Şcolii Sanitare postliceale Service Center aduc un pios omagiu celui care a fost preşedintele Fundaţiei Service Center RAKUSCSINECS SOLYOM MIHAI Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe şi profunda noastră compasiune familiei. (558851)

• Aducem un pios omagiu celui care a fost dr. RAKUSCSINECZ MIHALY fondatorul şi director al Fundaţiei Service Center. Studenţii anului I Tehnică Dentară. (558856)

• Azi se împlinesc 3 ani de durere şi lacrimi de la trecerea în Eternitate a scumpei noastre mame şi fiică MARIANA NICOLA. Dumnezeu să te odihnească în pace. Cristina, mama şi tata. (558737)

• Azi 23 iunie se împlineşte un an de cînd inima dragului meu soţ DORDAI VASILE a încetat să mai bată. Mă rog bunului Dumnezeu să-l ierte. Soţia Mariana. (558823)

• v Comemorăm luna aceasta 90 de ani de la naşterea prot univ. dr. MORARUJ EUGEN, eminentă personalitate a balneologiei româneşti, plecat dintre noi cu 12 ani în urmă. Tot - luna aceasta am fi sărbătărit pe mama noastră CECILIA prof. dr. MORARUJ care ar fi împlinit 84 de arti, plecată şi ea dincolo de Styx cu 10 ani în urmă. Tot 10 ani s-au scurs de la trecerea în nefiinţă a celei care a fost PLEŞESCU MĂNDIŢA, ce ar fi împlinit 41 de anL Tuturor o pioasă aducere aminte. Dr. Vlad Morariu. (558854) ■

Au trecut 5 ani de lacrimi şi durere de cînd iubitul nostru fiu, frate şi nepot CAMIL BOGDAN a trecut în nefiinţă. Amintirea ta va rămîne veşnic în inimile noastre. Familia. (558859)-

A trecut un an de la trecerea în eternitate a celui care a fost TANŢĂU IOAN TOMA. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletul meu. Soţia Vali. (588803)

Cu prilejul împlinirii a 40 dc zile dc la plecarea în lumea eternităţii a iubitului nostru fiu, soţ şi tată, MIRCEA NICORICI -preşedinte al ARDAF-anunţâm pc cei care l-au preţuit că slujba parastasului îndatinat se va săvîrşi la .Catedrala Ortodoxă din Cluj la sărbătoarea Sînzienelor, marţi, 24 iunie 1997, orele 17. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească! Familia îndurerată. (588844)

• Pios omagiu şi gînduri deosebite memoriei neuitatului nostru fiu, frate cumnat şi unchi, ing. MIRCEA ANIŢOAIE, la doi ani de la dureroasa despărţire. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Mama şi Rareş, Nataşa, Nelu Ţicrea. (588845)

• Aducem un ultim omagiu finului nostru BRAICA ION din Nădăşel. Familia Salanţa Liviu. (558860)

ADEVARULde Cluj ADEVĂRUL 2000 luni, 23 iunie. 1997

Bagiu, dar, în fond, ne-a . scăpat ceva? Deformaţie ' profesională! Pe cînd ne | aprinsesem bine de tot şi | începusem să ne simţim . ca la serviciu, a venit şi alarma de gradul zero. Un I imens tort, ce ar fi putut | umple de invidie orice mireasă, aştepta cuminte . ora sacrificării. Tăiat în I felii, cu rlurnele | redactorilor, tortul a i dispărut la fel de repede , cum a apărut. Doar pe la colţuri se mai putea vedea I

R ed a c to ru l-şe f Ilie Călian, ţinînd în braţe tortul aniversar. Scăpat de sub protecţia şefului, tortul a avut un tragic final.

începutul i-a aparţinut maestrului Virgil Tomuleţ, iar victimele am fost noi, redactorii acestui ziar. Portretele-caricatură au fost atîrnate la o înălţime considerabilă, astfel’ că

tnprim -plan maestrul Virgil Tomuleţ căutînd | o nouă victimă. Se pare că a găsit-o!

cîte un zîm bet parşiv, I însoţit de o la fel de perfidă | satisfacţie că: “Eu l-am mîncat pe X”. Dar n-a fo s t, nici o problemă, ce e tort I ca tortul trece, bine c-a I fost berea rece! |

Ne cerem scuze că nu | i-am putut aminti aici pe

Cîţiva pelerini lu înd ofrandele de p e meşele de sacrificiu.

toate tentativele de subtilizare a le celor supăraţi de un nas prea mare sau o A burtă proeminentă au fost sortite eşecului. După ce ne-am asigurat că fiecare invitat stă bine înfipt pe centimetrul ce i-a revenit din raportul suprafaţă/ număr de persoane, âm trecut la destuparea zgomotoasă a sticlelor cu poveşti; S-a vorbit despre intrarea Rom âniei în NATO, despre problemele de sănătate ale lui Boris Elţîn, despre demisia lui

O parte din vestita ech ip ă de fo tb a l a “Adevărului”. M ai bine u s partea ei esenţială.

toţi cei care au fost alături de noi la bine, dar sperăm 1 să-i avem lîngă noi pe mai I departe. La mai bine, I adică! |

M ihai HOSSU Foto: Eugen OLAR1U I

Antiplictis,an tiţîn ţari

Primul popas a fost, la ora 23,30, la Clubul Farmec din cartierul Mărăşti. Aici, fetele ău un mic/mare avantaj; intrarea liberă. Ca urmare, numărul lor a fost sensibil mai mare decît al băieţilor. în consecinţă, al­cătuirea perechilor pentru concursul de dans a fost o reală problemă. în cele din urmă, pe ringul de dans s-au prezentat, în uralele asistenţei, şase perechi care s-au înlrecut pe ritmuri latino-americane. Toţi au fost buni, dar cîştigătorii premiului A.C. au fost Teodora Mureşan (16 ani) şi Szekely Francisc (23 de ani), pereche constituită ad hoc. Firma Farmec nu s-a lăsat mai prejos şi, la rindul ei, a decernat un premiu perechii ce s-a situat pe locul al doilea. Premiul Farmec-ului a fost constituit din produse anti- ţînţari, numai bune înaintea plecării la urne sau în Deltă.

Reprezentantul . Zairului, p rem iat graţie ş i unei ta lentate românce

în extremitatea cealaltă a oraşului, la discoteca Wake Up, - din Zorilor, juriul mobil a ajuns după rrtiezul, nopţii. Aici, publicul a fost mai evoluat, ca vîrsţă şi pretenţii, în rindul lor aflîndu-se oameni cu bani. Drept urmare, nu tentaţia premiului a fost decisivă, ci orgoliul de dansator de clasă. Nu au fost ezitări la ieşirea la rampă. Din contră, numărul perechilor candidate la premiu a fost mare. Evoluţia perechilor s-a apropiat de cea a profesioniştilor. Cîştigătorii, cu dificultate selectaţi, au fost Raluca C. (19 ani) cu un exotic partener: Said. Bukai, din Zair (21 de ani).

Chiar ş i fra ţii p o t face pereche de dans reuşită

Din vîrM Zorilor am ajuns în capătul Mănăşturului, la Disoo Night Club Atlantic. Aici au

survenit greutăţi la selectarea muzicii pentru dans, piesele fiind extrem de modeme, ca de obicei. Clientela fidelă localului s-a adaptat rapid la celălalt gen de muzică. Competiţia a avut mulţi participanţi şi de calitate. Perechea învingătoare a fost alcătuită din doi fraţi: Kelemen Iudith (32 de ani) şi Sandi Attila - 27 de ani (diferenţa de nume se explică prin faptul că sora, d-na Iudith este căsătorită şi îşi aniversa, sîmbătă seara, opl ani dc la căsătorie). Cei doi fraţi au ,mai cîştigat şi alte concursuri de dans şi ar fi preferat să se producă la probele clasice de dans. Dar, s-au descurcat minunat şi la dansurile modeme.

F iii M ănăşturulu i, virtuoşi a i discotecilor

între Atlantic şi Hully - Gully distanţa este scurtă, ambele discoteci fiind în Mănăştur. Aici, cea mai frecventată zi este nu sîmbătă, ci vinerea, zi în care numărul clienţilor trece de 1.000. Dar, chiar şi sîmbătă am aflat amatori pentru concursul de dans. Media de vîrstă a. concurenţilor a fost scăzută (cam. ca în Mărăşti, la Farmec). Concurenţii, deşi tineri, au r demonstrat că au destulă experienţă. Departajarea perechii cîştigătoare s-a făcut greu, la cele mai bune două perechi, conducători de dans fiind doi fraţi.în cele din urmă a fost desemnată învingătoare perechea Darodcs Emy (18 ani) şi .Vasile Zamfir (20 de ani). Şi aceasta pereche este o veterană a concursurilor de dans din Hufly-Gully.

Perechile unisex au concurat la Sun

In fine, periplul nocturn l-am încheiat la discoteca Sun, de la capătul cartierului Grigorescu. Cea mai mare densitate de dansatori pe mp am întîlnit-o aici. Nici aici nu au fost tineri inhibaţi. Dimpotrivă, au fost formate şi perechi de acelaşi sex (masculin). Greu de .ales, ca

pcaic im.. Perechile au foSj departajate abia după Lambadâ. Au cîştigat Dorina Felecan (22 ani) şi Dumitru Popa (23 de ani) o pereche ce ar fi meritat si premiul de popularitate j] "Adevărului de Cluj", dacă am fi iniţiat un asemenea concurs.

"Adevărul de Cluj“ s-a angajat să năşească

Pe lîngă premiile date perechilor cîştigătoare, ziarul "Adevărul de Cluj" a oferit, fată selecţie, dansatorilor din discotecile clujene, gratuit, cadouri foarte utile: produse contraceptive. Acestea au fost date în cantităţi .mai mari şi au fost bine primite de către tineri. Primirea prezervativelor s-a făcut fără nici o reţinere, numărul amatorilor de asemenea produse fiind vizibil mai mare decît cel al amatorilor pentru concursurile de - dans. . Pentru orice eventualitate, "Adevărul de Cluj" şi-a asumat, public, riscul eventualelor sarcini. Dacă, din întîmplare, protecţia nu va fi sută la sută, ne angajăm să-i botezăm pe nou-născuţii dansatorilor de îa cele cinci discoteci.

Urmare a succesului de public al serii de sîmbătă, "Adevărul de Cluj" îşi va continua campania premiilor şi a militantismului anti-SIDA. Vom reveni la discotecile la care am fost, dar nu le vom uita nici celelalte, noaptea de sîmbă'ăfcS Sînzienele, fiind cea mai scuA din an şi insuficientă pentru juriul mobil al redacţiei.

Lum iniţa PURDEA

N.R. în mod special, în numele redacţiei şi al meu, ţin să-i mulţumesc colegului de breaslă de la CD Radio, Cristian Grindean(Ursuleţul, pe numele, de răsfăţ), care s-a exersai într-o nouă ocupaţie, cea de D.J. S-ar părea că a făcut-o aşa de bine, încîl i-a prins gustul şi doreşte să persevereze. Din partea

. noastră, are tot concursul!

'm m m fflk g m m L , d ® c r u ţ i - m m m »

Premierea concursului "Adevărul de Cluj - 2000"

JunioriiUn copiluţ, intimidat, a început să plîngă, ştergîndu-şi năsucul în

fusta bunicii, în care se ascunsese. Era printre cei dintîi vizitatori ai noştri. Alţi copii se codeau să-şi primcască punguţele cu bomboane şi- pixurile. Învîrteau colţurile bluziţclor şi sc uitau speriaţi Ia caricaturile pc care ni le făcuse domnul Tomuleţ. Cel mai tînăr vizitator, în semn dc protest la zgomotul şi agitaţia din jur, şi-a udat scutecclc. Altă “trupă de pitici” priveau cchipa tehnică cum tastau, în marc viteză, spre a termina numărul, în timp ce adulţii sc îndreptau spre mesele abundenţei. ‘

Dialogul vîrstelorCel mai tînăr vizitator al nostm arc 3 luni. Cei mai vîrstnici

aveau grijă dc pitici, indiferent ai cui erau. Dc rapt, generaţia a treia s-a cam orientat spre prima generaţie.

_______ - ' ■___________________ Diana CÂIENARUcontinuare în pagina a 12-a

M. Sângeorzan şi juniorul Mircea Mureşan au decis soarta marelui premiu. Fericitul posesor al biletului de tom bolă cu nr. 0435 a cîştigat un televizor color Royal!

9j luni, 23 iunie i 997 SPORTA b E ^ m j i : de Cluj

D.N., etapa a 21-a, sîmbătă, 21 iunie,

a re v a f i a d o u a r e tr o g r a d a tă ?-a a 21-a a amînat pentru ultima rundă, jftfţa celei dc a doua retrogradate. Dintr-un -a'motiv, surprinzătoarele victorii obţinute dc •juILupeni şi Grivija Castor în dauna unor

te adversare, Steaua, respectiv REMIN

CFR Constanţa - Farul 15-39 Minerul Lupeni - Steaua 30-16 Griviţa Castor - REMIN 43-12

CLASAMENT LA ZI 'Mare.

i-cunoaşte campioana naţională 1996-1997 jil Constanţa (antrenor Mihai Naca), seaste o retrogradată - CFR Constanţa, se « cele două noi promovate în DN - jnlulBîrlad şi Consim Giurgiu. Necunoscuta incşlc ocupanta locului 11 în primul eşalon Xi ioc pc care şi-l dispută, şi nu oricum, 1 si Griviţa. într-o întîlnire directă, sperăm liotr-un desăvîrşit fair-play. Care va confirma Griviţa a cîştigat pe merit sau nu întîlnircaj-MIN. .•parcurgem rezultatele etapei a 21-a: jtiinţa Petroşani - “U” 16 Februarie 24- |ed cu o evoluţie palpitantă a scorului: 7-0, -12,14-12,14-19,19-19,24-19, eseu înscris ale cu nouă minute înainte dc finalul partidei, jtoii pentru “U”: Săuan, Iacob, Maltei j), Tincu şi Nichitean - cîtc o transformare, j Mircea Paraschivescu a consfinţit victoria ihipe mai bună în înaintare, Ştiinţa; clujenii ! mai buni' în linia de trei-sferturi.Foresta Sibiu - Rapid 15-11 I" Timişoara - Dinamo 25-38

1. Farul 21 16 2 3 543-315 552. Dinamo 21 16 0 5 667-347 523. Steaua 21 14 1 6 614-324 504. Timişoara 21 12 2 7 525-451 475. REMIN 21 10 2 9 395-426 436 . “U” Cluj 21 10 1 10 454-447 427. Ştiinţa 21 10 1 10 313-397 428. Foresta 21 8 2 11 431-473 399. Lupeni 21 7 0 14 399-430 3510. Griviţa . 21 7 0 14 342-456 3511. Rapid - 21 6 1 14 447-502 3312. CFR 21 4 0 17 291-712 29

Echipele Dinamo şi Rapid sînt penalizate cu dte un punct în clasament.

Ultima etapă, a 22-a va avea loc sîmbătă, 28 iunie, după următorul program: “U” CLIJJ - CFR Constanţa (în tur 11-17), REMIN - Minerul Lupeni, Rapid - Qriviţa (meci decisiv pentru rămînerea în DN), Steaua - Ştiinţa Petroşani, Farul - “U” Timişoara, Dinamo - Foresta Sibiu. 7

“ Dem ostene SOFRON

Din nou C.8.S. Viitorul!

.-,-17_J^ n A - - i . ~ t

-’J

’X\

Zilele trecute reţineam atenţia cu performanţa juniorilor mari de la CSS Viitorul, clasaţi pe locul secund în întrcccrea speranţelor baschetului, lâ egalitate cu campioana, pentru a reveni cu isprava celor mai mici baschetbalişti juniorii III (născuţi în 1983) ai şcolii, ce nu s-au lăsat mai prejos şi la primul lor campionat. Derulat la Oradea, ei au reuşit să urce pc podiumul de premiere. Mai exact, după CSS Oradea şi CSS Piteşti, s-au clasat pe locul III,

A

• Â R T E J P

MARŢIALEicu 10-15 ani în urmă Jeram Taekwondo ca o s Karate-ului, în ultimul tinerii (şi mai puţin tinerii concetăţeni) şi-au format ire asupra acestui , stil de artială. Apărută în Coreea fste 2000 de ani în urmă, mumirea de Soo Bok ea

pvfevoltat, ca o artă (şi un stil ţâ&tă) de sine stătător, ca o

rată virtute, o explozie a ui şi a spiritului uman. ate clemente ne-au fost atc de Burian Ghiţă, 3 VTF, Taekwondo. Recent de la Bucureşti, unde a cc un concurs naţional de Jondo .WTF, ne-a itaşit date noi asupra «i “Forţa Taekwondo condusă de dl Buduşan 'lihu, 2 Dan, centură icare i-a fost acordată, ilorului clubului, de cătrc maestru An Hen Ki.Jte de a trece la .'arca rezultatelor, mai

uga că acest stil de aiţială a devenit “un stat icu peste 50 de milioane _ Jicanţi”, fapt pentru care şreciat, fiind chiar probă

■Kureşti au participat spre acţionaţi, practicanţi de la 1 din întreaga ţară. .Peste - concurenţi au .sosit, în

_ JS plini de speranţe.

Î1 Taekwondo Club”, din fttru, a-obţinut meritorii 1 care le dăm publicităţii: «col I (medalii de aur): fSergiu la (-58 kg), care 5 selecţionat pentru

Impresii In urma unui concurs de

TaekwondoCampionatele Balcanice de Juniori din Grecia: Gherman Aurel (-83 kg, seniori), şi Gligor Emilia (-55 kg, fete, senioare).

■ Locul II (medalii de argint) - Pop Nicolae (-70 kg) la seniori, Perşa» Bianca (-55 kg)-

■ Locul III (medalii de bronz) - Muscka Ladislau (-64 kg) juniori şi Stan Sorana (-55 kg) junioare.

Participanţii clujeni aveau toţi, centuri negre de la 1 Dan în sus. Din cei 200 de membri practicanţi ai acestui stil de artă marţială, 20 sînt posesori de centuri negre. ;

1997 pare a fi un an propice obţinerii unor meritorii rezultate de acest club. VALOAREA îşi spune cuvîntul şi, recentul concurs de la Bucureşti a confirmat, în mod fericit, aceste gînduri. '

La urma-urmei, importantă a fost participarea, scoţînd în evidenţă munca asiduă şi antrenamentele desfăşurate la Şcoala Generală nr. 15. Antrenamente aspre, dar a căror • rezultate sînt pe măsura orelor de muncă, cît şi în afara lor.

Adresînd felicităricîştigătorilor, antrenorilor dar şi ideii de artă, ce ne rămîne altceva de scris decît că aşteptăm, cu nerăbdare, alte rezultate meritorii ale acestui club care se impune, tot mai mult în arena artelor marţiale româneşti.

N. BENEA

i

Formulaşi

Norberto Fontana îl va înlocui pe Morbidelli la Sauber

Argentinianul Norberto Fontana 1\_ va înlocui pe italianul Gianni Morbidelli în echipă elveţiapă de Formula 1 Sauber, la Marele Premiu al Franţei de la Magny Cours, programat pe 29 iunie, a anunţat vineri echipa Sauber.

Fontana, care activează în prezent în campionatul japonez Formula Nippon, a fost pilotul oficial de încercări al lui Sauber în ultimele două, sezoane, dar nu a debutat încă într-o cursă de Mare Premiu. Morbidelli şi-a rUpt braţul drept Intr-un accident petrecut în timpul antrenamentelor de joi de la Magny Cours şi a fost operat vineri la un spital din Paris.

obţinînd medaliile de bronz, în urma rezultatelor. 56-62 cu CSS Piteşti, 70-51 cu CSS Galaţi, 66- 71 cu CSS Oradea, 53-38 cu CSS Tîrgoviştc, 49-38 cu CSS Mediaş. Acest frumos succes la început de drum a fost realizat de Gabricl Câmpean (1,84 m înălţime), T udor Jucan (1,80 m). Florin Craiu (1,83 m), Andrei Mitrea (1,68 m), Alexandru Scridon (1,80 m), Adrian Mateiu (1,95 m), Dragoş Popa (1,70 m), Cristian Nelin (1,56 m), Valentin Chiorean (1,79 in), Marius Sucală (1,80 in), îndrumaţi, iată cu inspiraţie de un antrenor aflat şi el la ora debutului, fosta extremă a echipei campioane “U”, Gabricl Olprctean, ajutat şi sfătuit dc experimentatul dascăl Voicu Moldovan. Jocurile bune şi medaliile amintite, au mai fost completate cu premiul fair-play oferit întregii echipe, şi cu premii individuale cc au revenit lui Adrian Mateiu (1,95 in - la 13 ani!) - cel mai înalt jucător şi lui Cristian Nelin - “cel mai abil spiriduş”, iar Mateiu şi Gabriel Câmpean au fost selecţionaţi în vederea, alcătuirii lotului dc cădeţi. Bravo tuturor şi multă' ambiţie pentru a deveni cu adevărat baschetbalişti. Mulţumiri Liceelor “Clujana”, ‘Transporturi” şi “Traian Vuia”.

(m .i.r.)

Azi debutează Wuiibledonid,începînd de azi, pe cele 9 terenuri de la AU

England Croquet & Lawn Tennis Club debutează ediţia 1997 a celui mai faimos turneu de tenis din lume.

Wimbledon ’97 consemnează o serie de noutăţi de marcă. în urma finalizării primei părţi a unui plan de modernizare pe termen lung, a fost dat în funcţiune noul Nr. 1 Court (11.000’de locuri pe scaune şi un complex pe patru nivele incluzînd birouri, restaurante, apartamente pentru invitaţii speciali ai AII England Club-ului etc. Totodată s-a dat în funcţiune şi tunelul subteran ce face legătura între Nr. 1 şi Centre Court, precum şi Poarta 3 - cu 20 de case de bilete. Toate în beneficiul spectatorilor, dar şi cu gîndul la profit. Referitor la acest aspect, din 1979 Wimbledonul a trecut peste o tradiţie seculară, începînd negoţul cu suveniruri. Dacă în acel an profitul a fost de 306.737 £, în 1981 el a depăşit “bariera psihologică” de 1 milion, pentru că în 1996 să ajungă la 29.125.964 £! Din totalul suvenirurilor vîndute anul trecut, însumînd 40 de milioane de pounds, 50% au luat calea... Japoniei! Cum se ştie, culorile oficiale ale AII England Club-ului sînt verde închis şi purpuriu. Acestea au fost fixate în 1909, cînd s-a renunţat la cele “originale” (din ' 1868, o combinaţie de albastru, galben, roşu şi verde) pe motiv că erau aproape identice cu cele ale Marinei Regale.

Revenind în prezent, teoretic, cele mai notabile absenţe ale ediţiei aflate la start sînt Steffi Graf (nr. 2 WTA, cîştigătoare a 7 din ultimele 9 finale) şi respectiv Thomas Muster (nr. 5 ATP). E’cert însă că spectatoarele londoneze regretă xel mai mult absenţa numărului 29 ATP, pe numele său Andre Agassi. Plimbările la bustul goi.(cu păr sau Iară, de la caz la caz), aruncatul tricoului în tribune, pantaloni mai strimţi în faţă (cu ridicări de poale la fiecare serviciu) şi celelalte şmecherii ale “Piratului din Vegas” au cucerit definitiv

inimile englezoaicelor. Unii ar putea spune că absenţa sa e atenuată de prezenţa altor şarmanţi, bunăoară Sampras. Băiat simpatic de felul lui, dar care la ediţia precedentă “a ucis tenisul” (cum titrau gazetele insulare) prezentînd faimoşii “pantaloni de grădinărit” pînă la genunchi ce i-au adus 20 milioane $ din partea lui Nike. Intr-un recent interviu pe CNN, Pete aprecia că e în formă destul de bună şi consideră că are şanse reale să ' cucerească al 4-lea titlu aici. Sampras e însă

. într-o^ “pasă neagră suedeză”, iar primul său adversar e Mikael Tillstrom... Nici marea speranţă a gazdelor, Tim Henman, nu s-a remarcat în ultimul timp. Mai în form ă este Greg Rusedski cîştigătorul turneului de la -Nottingham. Foarte tentant e însă “pariul australian” mergînd pe mîna lui Philippoussis şi Rafter. Nici Richard Krajicek nu e de ignorat

Radu C. M U N TEA N U

P.S. Rezultatele săptămînii (finale)Rosmalen (WTA, 164.000$): M.Oremans -

R.Dragomir 7-5, 2-6, 3-1 într.; ,Rosmalen (ATP, 500.000$): Krajicek-Raoux

(duminică);Nottingham (ATP, 328.000$): Rusedski -

Kucera 6 4 , 7-5; .Estbourne (WTA, 450.000$): A..Sanchez -

Novotna (duminică).£)upă o primă întrerupere la 7-5,2-3, Ruxandra'

s-a agăţat dc această posibilă primă victorie în circuitul WTA (nesocotind turneele-satelit) cîştigînd setul 2 , dai a pierdut un breâk în setul decisiv în faţa numărului 78 mondial. După victoriile contra'lui Spîrlea .şi Schultz, Arantxa Sanchez a refuzat să dispute un al treilea meci sîmbătă. Krajicek l-a eliminat pe Chang, dar surpriza săptămînii a furnizat-o Guillaume Raoux, urcat din calificări. Singurul cîştigător cert e, deocamdată, Greg Rusedski.

Superliga Cupei Europei

Superliga Cupei Europei din acest an s-a desfăşurat în , capitala Bavariej, pc Stadio­nul Olimpic din Miinchen.

Kehipa feminină â , Românie? "revine în elita mondială ' după 2 ani - petrecuţi în divizia secundă,' acolo unde din păcate se află Şi echipa noastră masculină, care anul acesta a ocupat locul 4, doar primele 2 locuri fiind câlificabile pentru Supcrltgă.

In prima zi, sub privirile a 29.000 de spectatori, s-au desfăşurat 10 probe feminine şi 10 masculine.

Coneumil feminin, pentru care echipa României şi-a propus "ea principal obiectiv evitarea clasării pe ultimele - 2 locuri, retrogradanle, a început avînd la start echipe rcprezcntînd: Germania, Marea Britanic, Rusia, Italia, Franţa, Ukraina, Bieloiusia, şi România, lupta pentru primul loc .avînd ca favorite: Germania {cîştigătoare anal trecui) şi Ru&ia- 'Fetele noastre au reuşit

ocuparea uniri loc 1 prin Gabriela Szabo la 5.000 m cu 15’02’ 68 min* şi două locuri 2 prin tlodica Matcescu cu 14,53 m după Ima Lasovskaya (14,91 m) la friplusalt, şi Felida Ţitea la aruncarea suliţei eu 64,98 m în unna reprezentantei Rusiei. Rezultatele au fost în general pe măsura aşteptărilor, singurul eşec fiind cel al Ionelei Tirica, favorită la proba de 400 m garduri, tare s-a situat abia pc locul 8, “performanţă”

- datorată probabil probleme­lor medicale avute de atleta noastră în ultimul timp.

Astfel, după 9 probe, echipa României se situa pe un onorant loc 4 după Rusia, Germania şi Ukraina.

lată şi cîştigâtoaieîe celorlalte 7 probe: la 800 m Eiena Afanasyeva (Rus) cu i ’59’92, la 400 m garduri Sally Gunnell (GBR) 54, 57s> la 100 m Natalya Vorovna (Rus) cu îl,18s> la 400 m Grit Brever (Ger) cu 5038s, la anmcarea discului Sadova Natalya (Rus) cu 67,72in, la săritura cu prăjina Andrea Miiler (Ger) cu 4,05 in şi la ştafete 4x100 m echipa Rusiei cu '43^>5 s. îi

Întrecerea masculină a. avut la start ' echipei rcprczentînd: Germania (cîştigătoare anul trccut), Marea Britanic, Rusia, Italia, Franţa, Grecia, Norvegia şi Spania. Au cîştigat; la 100 m Linford Christie (GBR) cu 10,04s a l cinsprezecelea succes în Cupa Europei (la 37 de ani), la aruncarea greutăţii Buder Oliver Sven (Ger) cu 20v41 m, la 400 m Rogcr Black (GBR) cu puţin peste 45s, la aruncarea ciocanului Weiss Heinz (Ger) cu 81,42 m,- la săritura în înălţime Ortiz Aîturo (Span) cu 2,32 m, Ia 400 m garduri Fabiiâo Mori(Ita) cu 48^3s, la 1500 m Fermin Cacho (Spa) cu 3’37*79 min. Astfel în lupta pentru primul loc în afara Germanici şi Rusiei o candidatură serioasă sc aniinlâ echipa Spaniei.

Dan IU O R A Ş

ADEVARULde Cl“i___ SPORT l u n i , 2 3 iu n ie 1 9 9 7 (IO )

CUPAPRESEI

AVM lIROimREALISTĂ!

' După ce am zdrobit “Transilvania Sport” cu găinosul scor.de 6-1 (victorie pe care noi o dedicăm lui Codin Samoilă aflat în această perioadă pe plantaţiile de fin ale armatei), astăzi, de la oiele 20,00 o altă echipă îşi aşteaptă rindul la eşafod. “Ştirea 2” o echipă subţirică dar mai plină de surprize ca un-ou Kinder, nu ar trebui să ne pună o altă problemă decît cea a scorului. Sigur, ca nişte profesionişti adevăraţi ce sîntem, vom trata şi acest meci cu maximă indiferenţă. Bineînţeles că nu ne interesează nici sconil (dacă dăm mai mult de zece goluri e bine), nici marcatorii (de la Bogdan Eduard ne-am hiat de mult gîndul), dar vom juca pentru spectatorul căruia i-am promis să nu-1 înşelăm. -

Ultimele ştiri din tabăra noastră sînt destul de găunoase. Astăzi avem programat un antrenament oficial cu mingea cu care ne-a blagoslovit domnul Rică Coroian căruia îi mulţumim şi pe această cale, bla, bla, bla. Pentru că tot am ajuns la capitolul “mulţumiri” ne îndreptăm acum gîndul nostru suav şi spre-patronul lui “Romhills”, domnul Mircea Harmath, cel care ne-a făcut rost de un echipament meserie. Un echipament fantastic, de vreme ce şi Bogdan Eduard a reuşit să-l îmbrace. Micul nostru Rorialdo trece acum printr-o perioadă dificilă a vieţii de cînd a îmbrăţişat regimul spartano-vegetarian. Pentru el asta înseamnă no woman, no fripturi, singurele concesii fiind făcute grătarului de polen şi momiţelor de greiere. Totuşi, să nu uităm că în ultimul meci Bogdan a reuşit să marcheze şi asta chiar de pe linia porţii!

Acestea fiind zise; să ne concentrăm puţin şi la meci, nu de alta dar ar fi bine să-l cîştigăm, pentru ca după aceea să ne facem liniştiţi calculele, dînd blatului ce e al blatului. Şi dacă o oră din viaţa dumneavoastră -vă prisoseşte, puteţi veni astăzi să vedeţi la lucru o mare echipă. Că de cînd cu “U”..;

Mihai HOSSU

Ediţia 1996-97 s-a încheiat, ea devenind istorie. De-acum începe cadrilul materialelor de analiză. în acest prim material ne-am propus să alcătuim un clasament... inedit: despre fiecare • componentă a clasamentului clasic - victorii, egaluri, mfiîngeri, goluri înscrise şi goluri primite, diferenţă golaveraj - se alcătuieşte o ierarhie aparte, numerotată de la 1 la 18 (în caz de egalitate se ţine cont de poziţia ocupată în clasamentul final al competiţiei, de după etapa a 34-a). ■

• La victorii, ierarhia este aproape aceiaşi cu a clasamentului general: modificarea intervine în privinţa Farului (loc 8 în loc de 10, deci rocadă cu Rapidul şi Petrolul), Jiului (poziţia 13 în loc de 14, “schimb-;de locuri” cu Gloria).

-•L a egaluri o ierarhie “ pe dos”,, cu repercusiuni asupra ierarhiei finale în privinţa primului loc. Concret iată ierarhia “meciurilor nule”: Rapid 9, .F.C. Argeş 8, Gloria .8, Oţelul,

UN CLASAMENT... IfJEDSTCeahlăul, Petrolul şi Universitatea Craiova cîte 7, Sportul Studenţesc şi “U” cîte. 6 , F.C. Naţional, Dinamo, F.C.M. Bacău, Jiul, Chindia, “Poli” şi F.C. Braşov Cîte 5, Steaua şi Farul cîte 4!!! '

• înfrângerile dau următoarea ierarhie: Steaua 7, F:C. Naţional 8, Oţelul 10, Dinamo 11, Ceahlăul, F.C. Argeş şi Rapid cîte 12, F.C.M. Bacău 13, Petrolul 14, Universitatea Craiova si Gloria cîte 15, Farul si Sportul Studenţesc cîte 16, Jiul şi “U” cîte 17, Chindia 18, “Poli” 19 şi F.C. Braşov 20.

">,• In ierarhia eficacităţii (golurilor înscrise) primele patru locuri sînt aceleaşi ca în clasamentul general - Steaua 87, Naţional 69, Dinamo 56 şi Oţelul 54 goluri date. Pe treapta a cincea, loc onorabil, “U" (52 goluri) după care urmează ordinea puţin deosebită faţă de cea a clasamentului general: Ceahlăul şi Petrolul (cîte 48), F.C. .Argeş şi Farul (cîte 46),

, Rapid şi “Poli” (cîte 45), Bacăul (43), Braşovul (42), Gloria (38), Sportul Studenţesc (36), Jiul (33) şi Chindia (32).V • Iată şi ierarhia defensivelor prin golurile primite: Dinamo 34, F.C. Naţional 36, F.C. Argeş 37, Oţelul 39, Steaua 40, Bacău şi Rapid cîte 41, Petrolul 43, Gloria 45, Ceahlăul 50,.. Universitatea Craiova şi Sportul Studenţesc cîte 52, Chindia 55, Jiul şi F.C. Braşov cîte 61, “Poli” 65 şi, pe ultimul Joc, “U” cu 67 de goluri primite!

• O ultimă ierarhie, cea a diferenţei dintre golurile date şi cele primite (cu sublinierea că primele nouă echipe au golaveraj pozitiv iar celelalte negativ): Steaua (+47), F.C. Naţional (+33), Dinamo (+22), Oţelul (+15), F.C. Argeş (+9), Petrolul (+5), Rapid (+4), F.C.M. Bacău (+2), Ceahlăui (+1),

; Universitatea Craiova (-4), Farul (-6), Gloria (-7), “U” (-15),

. ; r.rr ' î."7....- ţ ™ . “™

■ *

>.' v - , ’- r" - - * } • ■ -

Steaua (imaginea de sus) într-o formulă ce are în componenţă şi jucători plecaţi pe la "curţileJEuropei" (alde Jean Vlădoiu, Daniel Prodan, Anton Doboş, Iulian Filipescu, Costel Gîlcă şi Adrian llie).

“Bancarii", adică F.C. Naţional (imaginea de joc) în formula clasică

T 7 7 T 7 1 7 1 V f f T T V î ' Ţ V V r v *

j V ^ * ' t j 5. j % js 3

l» V

» < «r + * mcmm» fi $ + ţj 4 * v* C £ » ? * ■fi * ^ < *"• * f +------- ---------<--- —-«f-AA-a*-»tat*.__sJÎ__ MW r -J:-----------—J.

Sportul Studentesc (-16), F.C. Braşov (-19), “Poli” (-20), Chindia (-23) şi Jiul (-28). V ' ^

• Adunând punctele în ordinea poziţiilor ocupate în cele şase ierarhii obţinem următorul “clasament general” cu o surpriză datorită...meciurilor nule: F.C. Naţional, Steaua, Oţelul, Dinamo, F.C. Argeş,-Ceahlăul, Rapid, Petrolul, F.C.M. B acău ,, Universitatea Craiova, Gloria, Farul “U”, Sportul Studenţesc, Jiul, “Poli”, Chindia şi F.C. Braşov. De reţinut că poziţia 17 la capitolul “egale” ocupată de Steaua o detronează pe locul doi, după F.C., Naţional. “U” urcă două trepte faţă de clasamentul clasic iar retrogrăâante sînt Chindia şi F.C; Braşov. Dacă se exclude capitolul “egale” Steaua revine pe primul , loc (cu un total de 9 puncte faţă de exageratul punctaj de 26). Culmea este că si în acest caz, retrogradante sînt tot Chindia si F.C. Braşov,.

Rom eo V . CÎRTÂN

23 iunie• Cu şase decenii în unnă

(1937) în finala celei de a IV-'a ediţii a Cupei României la fotbal s-au calificat aceleaşi echipe ca şi pentru ultimul joc din ediţia a doua a “Cupei” din 1935, adică “Rapid” (fosta C.F.R. Bucureşti) şi “Ripensia” Timişoara. Cu doi ani mai devreme feroviarii din Capitală au obţinut victoria - după prelungiri - cu scorul de6- 5! Acum n-a mai fost nevoie de minute în plus. Giuleştenii şi-au asiprat victoria în cele 90 de minute regulamentare cu scorul net de 5-1, după ce pînă în min. 69 scorul a fost egal 1-1!, Iată formaţiile celor două finaliste: RAPID: Petrică Rădnlescu - Ştefan Wetzer, Roşculeţ - Vintilă, R ăşinaru , Cuedan, - Bogdan Aner 11, 1. M oldovan, Barâtky, B arbu; RIPENSIA: Pavlovici - Burger, Aigner - L azăr, Kotormânyi, Deheleanu - Rindea,; Opran, Ciolac, Schwartz, Dobay. Au marcat: Barâtky 2, Moldoveana 2, Auer: II, respectiv Dobay. Finala a fost condusă de celebrul arbitru al epocii, Denis Xifando. După| această victorie Rapid a mai cîştigat Cupa de cinci ori: consccutiv!

LÂSZLO Fr.

C O P P A A M E R IC ACoppa America a ajuns în

faza sferturilor de finală, dar vă sîntem datori cu ultimele rezultate din grupele preliminare; în grupa B, Peru- Venezuela 2-0 şi Bolivia- Uruguai 1-0 (calificate în faza superioară a com petiţiei iîolivia şi Peru; de menţionat că Venezuela nu a reuşit să cîştige nici un punct şi chiar să nu marcheze nici un gol la această ediţie) şi în grupa C,

Brazilia-Columbia 2-0 (echipa “carioca” era deja calificată după primele două partide) şi.. Mexic-Costa-Rica 1-1. Aşadar, cele opt echipe ajunfce în “sferturi” sînt (unele dintre ele, la această oră, ... au fost): Ecuador, Argentina, Paraguai (grupa A), Bolivia, Peru (grupa B), Brazilia, Columbia şi Mexic (grupa C)." Sferturile de finală au pro­gramat următoarele întîlniri:

• Peru - Argentina• Bolivia - Columbia ~

. • Ecuador - Mexic- • Brazilia - Paraguai

Deja s-au disputat două din cele patru “sferturi”, încheiate cu tot atîtca surprize: Peru- Argentina 2-1 şi Bolivia - Columbia 2-1. Astfel, Peru va întîlni pe învingătoarea din partida Brazilia - Paraguai, iar Bolivia pe cea din partida Ecuador-Mexic. Semifinalele se vor disputa pe 26 iunie.

Cristian BARA

<treimoe

I

jdlin

(s3331:bliisc:isigi'•ritîtnlat

Jo

■ag is s iti as jic :en .ral îi

i tu

Corujan gata de plecare ^ ;De doi ani, în perioada precompetiţională, talentatul mijlocaş 5aj

al proaspetei divizionare B, Olimpia Gherla, Cofujan se află m tabăra altor echipe. Asta pînă la începutul campionatului, cînd el revine la formaţia de pe valea Someşului Mic. Nici în aceste zile. nu este altfel. Fostul golgeter al Olimpiei este curtat de mai multe, grupări sportive din judeţ. Printre echipele care umblă să-l transferej pe Corujan se află şi divizionara A Unirea Dej. Avînd în vedere că I. Tătăran îl cunoaşte foarte bine-- el activînd ca antrenor şi' la Gherla - dejenii au şanse mari să-l “recruteze” pe incisivul mijlocaş. Unele zvonuri spurcă nici CFR-ul nu a renunţat la ideea de a-1 avea în rîndurile sale pe Corujan. Deocamdată el se: află în vacanţă, dâr cum nu iese foc fără fum, orice variantă este posibilă în această vară. Conducătorii clubului ghetlean tac...! păstrează tăcerca. . ■ - '

■ ■ SZ. Cs.

:ot a i ; eb jun it at

.■sn ■d( li Ir

..In" . ' '---- -— — --- — — ----—---- ------------- |ratrecută pe locul secund, la o diferenţă de 4 victorii şi un egal. Aî^ urmat apoi un pluton condus'de vechea noastră cunoştinţă în calitate* de multiplă campioană, Benfica Lisabona, care s-a ales doar cU bronzul ediţiei, la o diferenţă nclă de 27 puncte (adică echivalentul a 9 victorii) faţă de campioană. în rest, alte phltoane de valoare scăzută. >. ■ ' ..• • Concluzia finală: F.C.^Porto si Sporting Lisabona - în Liga Campionilor (fiindcă fotbatal p_ortugBte<ste mai bine cotat la “curtea” U.E.F A.j; alte trei edirpe m''Ct:pa,UHFA:Benfica, Sporting Braga şi Vtfqna (jumiaraes; în sfirşit, Boavîsta Porto în Cupa Cupelor. / L - r \ \ - :\ r" >

IT A ^I^ /. 3 8 V V . I VEste^brfâ de cortina finală peste. cşalonuLsccund al capipî natulin ş

itaharit S^klE B, realnicnte m ul diiircaftipionatele ceş nui ţari, j apropiat «a valoare de SERIE A. îucru siibliniat cu ani îa urţnă de , Mircea Lkxscu atunci ,cind a promovare pe Brescia

CARE VOR FI EFECTELE « R A M ?Joia trecută a fost semnat un

contract de asociere între; Constantin Sofroni, primarul, Sucevei, şi Eugen Huţu, directorul general al S.C. Club Bucureşti Bavaria 2000 S.R.L. Contractul de asociere în’ participaţiune are ca obiectiv susţinerea, activităţii sportive de performantă, în speţă echipele de fotbal Foresta Fălticeni, proaspăt promovată în Divizţa Naţională, respectiv F.C. Bucovina Suceava, divizionară A.

Iată şi cîteva din prevederile contractului dc asociere şi participaţiune: din toamnă vor exista două echipe F.C. Foresta,. “departajate” de cifrele romaneI şi II. Echipa Foresta I va activa în Divizia Naţională şi va susţine partidele la Suceava, iar ForestaII (fostă Bucovina Suceava) va

. juca în D.A. şi vrf susţinepartidele dc campionat la ... Fălticeni., - ,

Conform dalelor furnizate dc MEDIAFAX, din administrarea Consiliului local Suceava vor fi trccutc în administrarea clubului domnului Eugen Huţu 82 dc spaţii comerciale sucevene, 12 staţii dc troleibuze şi activităţi din

/ bazarul din Suceava. Banii

.proveniţi din activităţile amintite vor fi folosiţi pentru susţinerea celor două echipe Foresta. Se mai specifică faptul că respecţivlil contract arc valabilitatea de un an cu posibilitatea de prelungire.

Rămîne de văzut care vor fi efectele contractului asupra celor două formaţii Foresta (ca şi asupra suporterilor). De exemplu, suporterii fâlticeneni vor trebui să facă naveta la Suceava pentru a urmări disputele din “înalta societate” a D.N. susţinute de Foresta I; idem suporterii suceveni care se vor deplasa la Fălticeni pentru partidele de D.A.

Efectele posibile sînt multe într-un astfel dc mariaj fotbalistic. Rămîne de văzut cum vor înţelege fotbaliştii din cele două formaţii să se implice cu “deplasările” la Fălticeni respectiv Suceava, cu diferenţele de salarizare şi premiere, cu întîrzicrile în primirea drepturilor în cazul că ambele echipe vor şchiopăta undeva în subsolul clasamentelor. Sînt multe ipoteze dc luat în analiză dar mai bine să aşteptăm turul celor două divizii pentru a constata cfectclc contractului.

V ic to r ROM AN

DESPRE DOUĂ CORTINE FINALEPORTUGALIA - 34Ne-am oprit la fotbalul lusitan pentru că pe prima scenă a-

Portugaliei activează patru fotbalişti români: Basarab Panduru (Benfica Lisabona), Ion Timofte (Boavista Porto), Sabou şi Cuc (GD Chaves). Inainterdeadacurs la cîTevaxlatc statistice şi adnotări să ne oprim asupra ctesto®tulufM'afc.,*Ţ“ ' ^1. F.C. Porrâj2. Sporting liisakma3. Bcngca Lsisabona4. Sporting Braga5. V tS ri^ Guimaraes6. Sitgoliros7. ifoavjsla Porto8. Mlantmo Funchat "549. hslrela Arnadora 3410. GD Chaves ' 34"11. l tre t is a12. Vittjjia Sctubal13. Belcnenscs14. Leca V h -15. Rio A vcV ,.>v16. Sporting Iispinho17. UD Leina18. Gil Vicente

8(5-24 , 55-19-.

10> 4^-30 !39-40^51-46 49-48 62-39 35-38 39-38

l 2 'v i 3 . 9 - ^ „ - ' ; ; ^ 6 12, 34-34 :; v/42

în K , Confomi rcgulajiientulai fudemţiei' italiene, prim|lebatrur clasate din Scne-BXafâuiiă <im 20 ecfupe\au promovat în [ p 1111! T cşakyn. Aceste patru sînt: Brescia <56,,£rtipoli 64> Lcc<« 63 şi Baiir,

irJnKW rlnqr Al ’S

3?® i 37-SO 33-42

^ 3 5 -4 2 ^26-56

20 25-63 23 29-74

w 40403635333019

Ierarhia finală sc aseamănă cu finalul unei curse cicliste dominată cu autoritate de campioana F.C. Porto, care a sprintat cu superioritate netă spre un nou titlu. După purtătoarea “tricoului galben” a “pedalat”, dar fără spor, Sporting Lisabona, “linia de sosire” fiind

62 puncte, A ratat promovarea Gcnoa care a iofaltzat doar 61 puncte vorba de cea de a iloua echipă în care a evoluat DaiU Petrescu ttj ‘îepoca italiană”: prfma a fost Foggia.) De subliniat ut» alt amănurttl'i cunoscuta echipa Tonno, una dintre.|brmaţiile de marcă, retrogradă, dm Serie A ,1a finele ediţiei trecute (’95-'96) « abia s-a clasat pe locul 9 cu nuiMi 50 puncw acumulate, respeetir cu golaveraj negativ '(45-48); un alt exehiplu: Crcmoncse a reuşit eontraperformanţa ca după retrogradarea dm A în B acum să ocupe ultimul loc în Serie B cu doar 33 puncte acumulate, picînd îa : eşalonul trei. în sfirşit, de semnalat ca din totalul de 760 rezultate, 241 au fost victoriile, 241 înfrângerile şi - reţineţi - 278 rezuliaie de egalitate. Coloana din mijloc a clasamentului fmal, cu o singuri excepţie - Castel di Sangro cu doar 8 “remize” - cuprinde 1/ echipe cu rezulţate de egalitate cuprinse între 10 şi 18 (cele mai j multe Chievo - 18). „ : 1

Romeo V. CÎRŢAN f

f e ­ luri, 23 iunie 1997 EVENIMENT ADEVĂnUL Ide Cluj I

C O N T R A B A N D A Ş I E V A Z IU N E A F IS C A L Ă

CONTRABANDA =trecerea clandestină peSte jraniţă a unor mărfuri ilegal, oe ascuns.

EVAZIUNEA FISCALĂ- “totalitatea procedeelor irite sau ilicite, cu ajutorul irora cei interesaţi, sustrag, ia totalitate său în parte, materia lor impozabilă obligaţiilor stabilite prin legile iscale” . ‘.EVAZIUNEA ISCALĂ în .definiţia

,’giuitorului este “sustragerea •rin o rice mijloace, în fctregime sau în parte. de la biata impozitelor, taxelor şi a Jor sume datorate bugetului s s ta t, bugetelor locale, ugetului asigurărilor sociale s stat şi fondurilor speciale. itrabugetare de către crsoanelc fizice şi persoanele jidice române sau străine,, enum ite în continuare mtribuabili”. . în u ltim a perioadă, se

constată că pe raza judeţului Ciuj se menţin, la cote ridicate, deturnările de fonduri, contrabandă şi evaziune fiscală, cu toate eforturile depuse de către organismele abilitate în acest sens. Activităţile desfăşurate de către aceste organisme au dus la o diminuare a posibilităţilor de fraudă şi d e ’ jaf din avutul public, sigur, s-a redus amploarea economiei 5 subterane şi a fenomenului acordării dc credite

.neperformante, d a r 'c re ş te numărul cazurilor de încălcare a normelor financiar - fiscale prin sustragerea unui număr mare de contribuabili de la plata

'impozitelor şi taxelor datorate statului. Marea majoritate a acestor infracţiuni de evaziune fiscală au fost comise şi se comit de către, patronii sau adm inistratorii: societăţilor comerciale, contabili şi directori. Un caz elocvent este cel al lui STAN MARIUS, 38 ani, patronul firmei SC “OXAGEN” Import Export SRL din Cluj- Napoca, care în perioada 1995- 1997, a angajat pe bază de contract de servicii 15 persoane, pentru care în vederea retribuirii, a întocmit state de plată în care a trecut sume mai mici deeît cele reale, prejudiciind în acest Sens

bugetul statului cu suma de , 11.429.885 lei; reprezentînd CAS-ul şi impozitul pe salarii, De asemenea,; cu ocazia verificărilor efectuate s-a constatat că autorul nu a evidenţiat veniturile realizate din vînzările din luna ianuarie 1997 şi - nu a înregistrat în evidenţele contabile 9 facturi, cauzînd un nou prejudiciu bugetului în -valoare de 4.000.000 lei, ' reprezentînd impozitul pe profit.'

. Autorul este cercetat în stare de libertate* pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, în vederea prevenirii comiterii unor astfel de fapte recomandăm:*. înregistrarea'în evidenţele

- contabile ale societăţilor private a tuturor mărfurilor introduse în ţară; • înregistrarea în totalitate a mărfurilor comercializate în evidenţele contabile; • întocmirea unei singure evidenţe contabile; • procurarea legală a mărfurilor; comerciale; -:>■ înregistrarea tuturor

-operaţiunilor şi includerea în costuri a taxelor vamale, cheltuieli de transport, depozitare şi altele în vederea calculării corecte a accizelor; • comercializarea legală / a : documentelor cu regim special în cadrul centrelor dc comercializare a mărfurilor en-

gross; • comercializarea mărfurilor (numai) originale, cu documente legale şi

„înregistrarea acestora în evidenţele . contabile. Confoim Legii nr. 87/94, în art. 9-16, sînt'cuprinse u n . număr de 8 infracţiuni: 1) refuzul prezentării actelor necesare stabilirii obligaţiilor fiscale către stat (art. 9); 2) întocmirea saii acceptarea unor acte incomplete sau necorespunzătoare pentru împiedicarea identificării cazurilor de evaziune fiscală (art 10); 3) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activităţi (art 11); 4) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin nedeclararea unor venituri sau ascunderea unor sume impozabile sau taxabile (art. 12); 5) operaţiuni, nereale în evidenţele contabile (art 13); 6) organizarea sau conducerea de evidenţe contabile duble şi alterarea datelor din

' mijloacele de stocare a datelor (art. 14 alin. 1); 7) distrugerea actelor şi memoriilor de stocare a datelor (art. 14-alin. 2); 8) declaraţii fictive cu privire la sediul societăţii comerciale (ari. 16). _ , Cpt. M acedon BUZILĂ

Scrisoare deschisăD -lui prim ar Gheorghe Funar

J S tim a b ile !- ni aduc aminte cu plăccrc de călătoria mea prin Ardeal, care îşi ^ jta unirea cu ţara. Am revenit pe malul Someşului după mulţi Şfcrin măiestria venerabilului meu amic Nicu Irimescu. Ca să nu ' tagă curentul, el m-a îmbrăcat în bronz şi nu a uitat să-mi pună

lăria. Localnicii m-au pus cu spatele spre forfoteala străzii Iară ot p riv i spre dealul înverzit şi micul Canal al “morilor”. In ni an i m ă uitam cum cresc copăceii din jurul meu. Pensionarii e bănci îmi povesteau necazurile şi priveam zbenguiala copiilor^ urni m eu. într-o zi au apărut săpătorii căutători de comori. Am it zi şi noapte gropile, dar comorile - ioc. Ştiind că mi-au at bîlciurile, au apărut tarabe, ace brice şi caricc, scrincioabc şi n la ţintă. Au urmat grămezile de moloz şi gunoaiele cu urnele lor care mă agasau. Ce să-ţi mai spun? Mi-au plăcut te tale dc patriot şi am aşteptat să vii să mai stăm de vorbă,

i Irimescu a devenit cctăţcan de onoare iar cu am rămas cctăţean . :oare...

U ln v iz ita sa la Cluj, I.L. Caragiale s-a oprit pe —jrada N apoca nr. 6 (redacţia revistei "Răvaşul")■A?;tate ctfîtul ( __arc ] *** >-W #« ««* i ' i ţ t

j o s n n T J i i e Li n * K i m T ! Aa iM o n o if iui'

Dacă îţi mai rămîne niţică vreme, te rog, nu mă uita de lot. Nu am altă dorinţă decît să pot sta de vorbă tihnit cu cetăţenii urbei şi să mă bucur de jocul copiilor, să văd ngpoţii lui Caţavencu, Farfuridi şi conul Lepnida, care păstrează cu străşnicie bunele moravuri ale străbunicilor. " '

■ Salutări de la al Matale, : '1 Ion Luca Caragiale

\h n e b re le c r im e i o r g a n iz a te

TERORISMULINTERNAŢIONAL (V))aiw bălani în articolul anterior v** ! mijloacele de transport ^ ‘ jpra cărora acţionează

'ariştii sînt trenurile? de 4tori, navele maritime şi •viale, autobusele de ito ri şi, î n : special, «anele de pasageri. Din 'ît motiv a apărut şi un nou ^en , acela de terorism

17 î-'ian. Din toate actele ‘oriste, cele mai crude atate sînt cele cuprinse în

nai

VN

termenul dc terorism aerian, prin care şi-au pierdut viaţa, au fost răniţi grav ori luaţi ostatici mii de oameni nevinovaţi. Dintre cele mai grave atentate, arătăm:

• Explozia produsă la 21 decembrie 1988 intr-un avion al Companiei “Pan America”, deasupra Scoţiei la înălţimea de 10.000 m. Au murit 259

persoane.• Explozia produsă la bordul

unui Boeing 747, al Companiei “Air India”, pe ruta Toronto- Montreal-Bombay, în care şi-au pierdut viaţa 329 de persoane. A fosţ cel mai grav atentat din istoria aviaţiei.

. • Explozia produsa la 29 decembrie 1987, într-un avion

Boeing 727 al Companiei Sud- coreene “Kal”; deasupra Birmaniei. Au murit 139 de persoane. _ .

• Catastrofa produsăla data de 2 decembrie 1990, cînd două avioane chineze de pasageri s-au ciocnit în aer din cauză că într-unul din ele, un terorist ameninţa membrii, echipajului, cerîndu-le să-şi schimbe ruta de zbor. Au rezultat 127 morţi şi 52 de răniţi.

(C.T.)

Doi ofiţeri superiori din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate al Poliţiei judeţului Teleorman vor fi judecaţi pentru arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă a unui ăran. .

Parchetul Militar Teritorial Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a mr. Petre Crăciun şi a cpt. Ion Totolan care, conform rechizitoriului, l-au bătut pe Gheorghe Babana, pentru a recunoaşte că a furat un cal şi i

a vîndut lui Nicolae Postea. La 30 aprilie 1990,

preşedintele CAP Bujor reclama Poliţiei că au fost furaţi cinci cai dm grajdurile cooperativei. Trei luni mai tîtziu, Nicolae Postea reclama şi el Poliţiei că Babana

a vîndut un cal şi l-a înşelat Pe 17 octombrie, Babana a

fost reţinut la IJP Teleorman pentru a fi audiat în legătură cu

C în d o am en ii le g ii îş i d ep ă şesc

a trib u tiiiefurtul cailor de la CAP. Bărbatul a susţinut, însă, că a cumpărat calul în 1989, de la Emiliân Calianu, iar cei doi ofiţeri l-au bătut ca să recunoască furtul.

Babana a fost reţinut în sediul Poliţiei, fară fo.rme legale, în perioada 18-20 octombrie 1990. Pe 21 octombrie, cei doi ofiţeri au solicitat arestarea sa, dar Parchetul le-a respins cererea..'

După cinci zile de la eliberare, Babana a depus o plîngere împotriva mr. Crăciun şi cpt Totolan, la Parchetul Militar.; în faţa anchetatorilor, mr. Crăciun a încercat să arunce responsabilitatea arestării nelegale asupra • şefului Serviciului Judiciar din LIP, cpt. Voicu Vlada. Şi maiorul şi căpitanul au negat că l-ar fi bătut pe Babana.

Ţăranul a prezentat procuro-' rilor militari certificatul medico- legal care atesta că în momentul examinării avea leziuni la articulaţiile mîinilor şi picioa-

: relor, la tălpi şi faţă. în plus, el a declarat că poliţiştii l-au pus “la rotisor” (legat de mîini şi de picioare şi apoi suspendat de o bară) şi l-au bătut la tălpi şi la palme cu bastoane de cauciuc.

Poliţiştii au descoperit în Portul Constanta marfă de

contrabandă în valoare de un miliard de lei

Ofiţerii Poliţiei Portului Constanţa au descoperit în terminalul Socep două containere cu marfă de contrabandă în valoare de peste un miliard dc lei.

Cele două containere figurau în documentele vamale ca avînd încărcătură de pantofi pentru copii, import China. Conform actelor, marfa era destinată societăţilor comerciale Ordefa Impex SRL Bucureşti şi Titan Long Export International Bucureşti.

în urma controlului, poliţiştii au identificat în plus faţă de ce era menţionat în documente un număr de 451 de colete cu pantofi, sandale, cafea şi ţigări in valoare de peste un miliard de lei. :

Bunurile v o t fi prtdatc Vămii Port Constanţa, în ^vederea confiscării. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Vămii Port Constanţa, se vor aplica amenzi contravenţionale. Operaţiunile de preluare a mărfii sînt îngreunate de lipsa locurilor de depozitare a bunurilor confiscate. Vama nu are unde să stocheze mărfurile confiscate, fiind nevoită să apeleze la diverşi agenţi comerciali de pe platforma portuară. ..

Beatles-i sînt primii la box-office-ul englez

pentru anul trecut

. Grupul Beatles este formaţia muzicală britanică care a cîştigat cele mai mari sume de bani în cursul anului 1996, potrivit statisticilor stabilite de International Federation of Phonographic Industry, transmite agenţia France Presse. Cu 48 milioane lire sterline (80 milioane de dolari), grupul Beatles devansează formaţia Oasis (25 milioane lire sterline) şi, respectiv Queen (20 milioane lire sterline). Aceste sume cuprind veniturile provenind din drepturile de autor, drepturile editoriale, comercializarea înregistrărilor şi concerte. .

Locul întîi obţinut de fostul grup Beatles este cu atît mai remarcabil cu cît, în cazul său, nici un concert nu mai figurează printre sursele aducătoare de venituri, întrucît membrii formaţiei sînt separaţi de 27 de ani, ceea ce a dus, practic,- la dezmembrarea sa, scrie France Presse. .

k r * - r b ' r g g '

de'CBujjf ANUL LX[ WWW 18NR.C004

18204809urni

C3IUME 1897 12 PAStM C00JJ3sA O i W Ă ^ i J L ®3 l i

CENTRUL REGIONAL Dl; PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

A IP@.urmare din pagina 8

H arta p r iv in d starea probab ilă a vrem ii în ju d e ţu l Cluj, valabilă p e n tru 23.06, a.c. în ju r u l o re i 15. •

PDSR nurepetă drama

liberalilorurmare din pagiria 1 -

consumarea evenimentelor petrecute vineri şi sîmbătă la Conferinţa Naţională apare limpede că grupul lui Meleşcanu ar fi dorit să preia conducerea partidului şi să-l izoleze pe Ion Iliescu în vîrful unei piramide politice pe care acesta n-ar mai fi putut s-o controleze. Iar Ion Iliescu, conştient de pericol, a manevrat în aşa fel încît, sub masca unei democraţii interne de partid, să-i determine pe cei cinci să-şi dea demisia.

A pierdut PDSR prin plecarea lor? Cu siguranţă imaginea partidului a pălit în strălucirea pe carc intelectualii şi oamenii politici de talia celor plecaţi puteau să i-o ofere.' A cîştigat • însă în unitate. Nesiguranţa şi, uneori, duplicitatea liderilor plecaţi ar fi constituit în cele din urmă o reală piedică pentru PDSR în cîştigarea electoratului dc stînga, singurul segment al

' populaţiei care poate să-i asigure revenirea la putere. Se va spune că pata de umbră care apasă asupra imaginii publide a PDSR s-a lărgit şi s-a întunecat mai mult după . plecarea demisionarilor' Aşa este. Dar totul va dura o anume perioadă - de timp, apoi lucrurile vor trece în uitare. Românii vor avea de ales între un partid sau o coaliţie de dreapta (pe care au votat-o la ultimele alegeri) şi o formaţiune de stînga, care nu va putea fi aceea pe care intenţionează grupul Meleşcanu s-o înfiinţeze, ci tot PDSR-ui iui Ion Iliescu.- PDSR a ieşit slăbit din dura confruntare de la Conferinţa Naţională, dar a rămas întreg şi depinde numai de liderii săi să manevreze în aşa fel încît să canalizeze, partidul lor şi nu alt partid, nemulţumirile electoratului care se vor acumula în timp, dcterminîndu-1 să-şi întoarcă faţa spre alţii decît cei care acum deţin puterea.

Z iaru l nostru fo loseşte serviciile

in fo rm ative ale agenţiilo r de presă

R om pres şi M ed ia fax

■ Fetele frumoase furau ochii esteţilor.I Minijupele se învîrteau în jurul fustelor ce | ascundeau glezna. Buna dispoziţie generală | a facilitat o comunicare extraordinară în■ grupurile atît de eterogene ale invitaţilor.

Singura problemă a fost că lipseauI desfăcătoarele de sticle. Dar nu-i nimic, j Broaştele uşilor au suplinit lipsa. Iar | îndrăzneţii reporteri “s-au şi botezat”, o parte

a spumoaselor băuturi revărsîndu-se din I abundenţă pe tricourile însetaţilor. Cu toată I aglomeraţia, însă, n-am avut nevoie de | intervenţia Salvării. Nici un accident nu am | avut, şi n-am utilizat nici o targă! Numai ■

una din fete, FILIGORIA a fost cam tristă.I Â rămas desculţă! Unul din tocurile I pantofului a spus că pentru el e deja prea1 | mult! Şi s-a rupt, nenorocitul!;| ConcursurileI Ieri, şi cele 4 concursuri organizate de I redacţia noastră s-au finalizat, cîştigătorii | fiind invitaţi să-şi ridice premiile. Din | păcate, unii au scăpat din vedere . evenimentul, sau poate au fost furaţi de I vremea bună şi de tentaţia unui picnic.’

Oricum, îi rugăm ca în cursul zilei de luni să se prezinte la redacţie spre a intra în posesia premiilor! La concursul “Concertul-de noapte”, dotat cu premii constînd îfi CD-uri şi casete, îi rugăm pe LaurenţiuMuşnai(21) - 22 Decembrie, Claudiu Cerei (20)- Padin 27, Voichiţa Chifor (9) - Maramureşului 10, Dana Mişan (32) - Mehedinţi 42, Mihai Miran (18) - Bucureşti 31, Mihaela Oiza (22) - Moţilor 82, Viorica Pricop (11) - Paris 79 să ne onoreze, în cursul zilei de luni, cu prezenţa.

TombolaPentru a sărbători numărul 2000, redacţia

ziarului nostru a organizat o tombolă. In ultima săptămînă, tot al zecelea client care a dat un anunţ la mica publicitate a primit cîte un bilet de tombolă. Tragerea s-a' efectuat la ora 12,30. “Tomboliştii” aşteptau cu sufletul la gură, sperind la marea atracţie, “un televizor color. Mircea MUREŞAN (12 ani) a reprezentat norocul. Mîna, inocentă de copil a tras biletele Cîştigătoare: numărul 0435 a luat televizorul. Fericitule cîştigător, te aşteptăm, în cursul zileide luni, la redacţie!

Simion Dan, Geta Coldea, Andrei Coldea, Gina Mâţ, Valentin Penţa şi Simion Dobocan "cvintetulcomputerizat" al ziarului, rimbind optimist obiectivului fotografic. (Din fotografie lipsesc Neli Sigartău şi Ovidiu Pop)

Tombola celor mai fideli abonaţi la 66Adevărul de Cluj”

^ In cadrul festivităţilor numărului 2000 al ziarului “Adevărul de Cluj”, ieri a avut loc desemnarea cclor 25 de cîştigători ai tombolei “Cei mai fideli abonaţi la “Adevărul d&Cluj”. l’rcnuul constă înti-un abonament gratuit pc trei luni la /iarul nostru.

' C L U J - N A P O C A : Gheorghe A rghir, str. Detunata, nr. I',1, ap. 17: Dionisic M oldovan, str. Tineretului nr, 68 , ap. 19; Dumitru Rotar; str. Caracal nr. 10; Elisabeta Mesa roş,

; str. Dragoş VoJă nr. 13; T randafir Ghiurca, str.

'Teleorman nr. 52, ap, 39, Dan Preda, str. Donath nr;’ 23, ap. 4; Mariana Atanasiu, str. Buzău nr.,14, ap. 8; loan Popa, str. Dorobanţilor nr. 39, ap. 41: Dimitrie Hiitiiţan, str. Andrei Şaguna nr. 20, ap 27. I ivia Someşan, P-ţa Abator bloc A, ap. 27; Elena Popovici, str; Roşiori nr. 40; Iosif Balaş, str. 13 septembrie nr. 1, ap. 10; Gheorghe Marcu, str. Pavlov nr. 18 A, ap. 17; Marcel Fîntînâ, str. Dragalina nr. 96.

HUEDIN:Nicolae Şteiu, str. 30

Decembrie nr, 54; Constantin Olteauu, str. Poştei nr. 47.

DEJ:Doina Muscă, str. Horea nr.

25; V aleria Boieru, str. iicaterina Tcodoroiu nr. 63, ap.5.

GHERLA:Leontin Monoses, str.

George Cosbuc nr. 6, ap. 4.MUNTELE BĂIŞORII: Filip

Mămăligă; PLOSCOŞ: loan Săutean; LUNCANI: loan Cenan; CĂTINA: Viorel Moldovan; SÎNMÂRGHITA: Simona Mureşan; MINTIU GHERLU: Victor Fărcaş.

TombolaPoştaşilorTot ieri a avut loc tragerea

la sorţi a premiilor pentru poştaşu carc au făcut cele mai mul Ic abonamente “Adevărul de Cluj” în municipiul Cluj-Napoca. Cîştigătorii premiilor dc 50.000 lei sint: Vasile Tripoli, Iosif Totli (ambii de la Oliciul poştal nr. 1). Maria Radu (Oficiul poşlai nr. 2), Petru Toţu (Oficiul poştal nr. 5), Vasile Abrudan (Oficiul poştal nr. V). fiţtigâlorii sînt invit,iji la redacţie pentru a-şi lua premiile.

M esajîn 1990 cînd a apărut

“Adevărul” (de Bucureşti) am declarat public că este ziarul care concentrează în titlu ceea ce îi lipseşte în conţinut

Cînd am aflat despre “Adevărul de "Cluj”, am declarat că ADEVĂRUL nu are frontiere.

Astăzi, la jubileul celoi 2.000 de apariţii ale “Adevărului de Cluj” declai că adevărul este un proces Un proces pe cel puţin t r planuri: al cronicarului^* cititorului şi al subiectu&c.' ■

Doresc “Adevărului de Cluj”, cel puţin atîtea apariţii cîte sînt suficiente pentru a se pune în concordanţă aceste trei planuri.

V asile GOGEAil

In com paraţie cu unaurii s i poloneziiCehii sint puţin interesaţi de integrarea ţării lor in NATO

Ultimele sondaje de opinie efectuate în statele Europei Centrale arată că cehii sînt mai puţin interesaţi de beneficiile aderării ţării lor la NATO, comparativ cu populaţia din Ungaria şi Polonia, relevă cotidianul american International Herald Tribune.

Un sondaj efectuat recent în Republica Cehă relevă că, dacă s-ar organiza un referendum cu. privire la integrarea în Alianţa Nord-Atlantică, mai puţin de 40 de procente din populaţie ar vota favorabil, în timp ce 30% s-ar pronunţa împotriva aderării la NATO. Studii sociologice similare efectuate în Polonia şi Ungaria, celelalte două state foste comuniste carc vor fi, probabil, invitate să adere în primul val la NATO, evidenţiază un puternic sprijin popular pentru acest

demers. Aparenta apatie a cehilor a fost explicată de analiştii politici europeni şi americani ca “una dintre ultimele sechele ale tinerelor democraţii”, şi anume lipsa dezbaterilor publice. Secretarul general al NATO, Javier Solana, şi-a exprimat dezamăgirea faţă ’de'dezbaterile : publice privind integrarea în Alianţa Nord-Atlantică “tocmai în statele la' care se referă procesul extinderii NATO”. Polonia, Ungaria şi Cehia au subliniat în repetate rinduri, că atuurile lor sînt reformele democratice promovate în ultimii opt ani. Toate cele trei state au avut alegeri libere şi corecte, au o economie de piaţă solidă şi au tăcut eforturi pentru a restructura efectivele militare, concomitent cu menţinerea echilibrului economic.

Totuşi, dezbaterile asupra statutului de membru al NATO

-au fost “discrete”, în pofida implicaţiilor enorme asupra viitorului fiecăruia dintre cele trei state. Republica Cehă, apreciată în'toată lumea pentru “revoluţia de catifea” prin care a trecut de la sistemul comunist, la cel capitalist, nu a fost interesată de organizarea unor astfel de discuţii publice.

Un recent sondaj arăta că mai mult de jumătate dintre cehii intervievaţi nu au putut enunţa un motiv pentru care ţara lor ar adera la NATO, sau un motiv pentru care Cehia nu ar trebui să devină membră a Alianţei.

Problema obţinerii statutului de membru al NATO a fost dezbătută de forţele politice, dar a fost rareori discutată în cadrul, forumurilor civice.

Cei care sprijină integrarea în NATO consideră această măsură ca asigurând intrarea Cehiei în lumea occidentală şi ralierea la valorile acestei lumi. Cei care nu sprijină aderarea la Alianţa Nord- Atlantică pun la îndoială necesitatea şi costurile integrării.’

Cînd aceste probleme sînt dezbătute, cei care sînt favorabili aderării la NATO sînt consideraţi “democraţi” care sînt nerăbdători să se ralieze valorilor Occidentului. Cei ce se opun integrării în Alianţă sînt

J catalogaţi ca. “nostalgici ai er comuniste”. ' '

Situaţia se schimbă, însă, ceea' ce priveşte Polonia Ungaria. Aproximativ 80% dintrj polonezi sprijină aderarea ţării lc la NATO, în timp ce mass-medW a reflectat acest interes puternic în Ungaria, interesul pentr® extinderea NATO este exprimat

-de procentul de 47% dip populaţie favorabil obţineri statutului de membru al alianţei militare occidentale. Comparaţi* cu eforturile Ungariei şi Polonie* de a dezbate public problemei® legate de aderarea la NATO, u* diplomat occidental a caracterizai activitatea guvernului ceh î®; această direcţie ca fiin® “catastrofală”.

Rezerva valutară a RomânieiBanca Naţională a României intenţionează ca, pînă la sfirşiW

anului, nivelul rezervelor valutare ale României să ajungă la miliarde dolari. Rezervele valutare actuale se cifrează la circa miliarde dolari, la care se adaugă aurul - valoare pc care BNR speT* să o atingă abia în august, a adăugat Vasilescu.

I L I E C Â L I A N ( r e d a c t o r ş c f ) |7

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

T el. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , ' s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacjia Dej: tel/fax: 21.60.75

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

TIPARUL EXECUTAT LA B B j -----13400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii n r .9 3 -1 0 5 = L y ) V F * U d l l I U H U

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 U - Tipografic *.r.L _