nistor i ungurii in dacia carpatina

38
ANALELE ACADEMIEI ROMANE MEMORIILE SECŢIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL XXIV MEM. I5 UNGURII ÎN DACIA CARPATINĂ DE ION 1. NISTOR MEMBRU AL ACADEMIEI ROME MONITORUL OFICiAL ŞI IMPRIMERIILE STATUL UI IMPRIM E R IA NAŢIONA LĂ, BU CUREŞ T I 1942 www.dacoromanica.ro

Upload: nicolauscopernic

Post on 28-Nov-2015

189 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

TRANSCRIPT

Page 1: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

ANALELE ACADEMIEI ROMANE

MEMORIILE SECŢIUNII ISTORICE SERIA. III TOMUL XXIV MEM. I5

UNGURII ÎN DACIA CARPATINĂ

DE

ION 1. NISTOR MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE

MONITORUL OFICiAL ŞI IMPRIMERIILE STATUL UI IMPRIM E R IA NAŢIONA LĂ, BU CUREŞ T I 1942

www.dacoromanica.ro

Page 2: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III

TOMUL I, (x922-23)

TOMUL II, (1923-24)

TOMUL III, (1924-26)

TOMUL IV, (1924)

TOMUL V, (1925-26)

TOMUL VI, (1926-27)

TOMUL VII, (1927)

TOMUL VIII, (1927-28)

TOMUL IX, (1928-29)

TOMUL X, (1929)

TOMUL XI, (1930)

TOMUL XII, (1931-32)

TOMUL XIII, (1932)

TOMUL XIV, (1933)

TOMUL XV, (1934)

TOMUL XVI, (1934-35)

TOMUL XVII, (1935-36)

TOMUL XVIII, (1936)

TOMUL XIX, (1937)

TOMUL XX, (1938) x6o.-TOMUL XXI (1938-30 250.-TOMUL XXII (1939-40):N. IORGA. - 0 descoperire privitoare la biserica SfAntul Nicolae din

$cheii Brasovului. - 2. Inca o formatiune romanicd : Luxemburgul . .ION I. NISTOR. Primele incercdri de restaurare a ostirilor pArnfintene . Is.-G. G. MIRONESCU. Contributiune la biografia lui Constantin Negri. (Din

corespondenta dintre C. Negri si Mihail Kogalniceanu) 6.-ALEX. LAPRDATU. Un aventurier ungur in Principatele romfine, in

epoca unirii lor (Gh. Bogáthy) 60.-ION. I. NISTOR. Un proiect de organizare a ostirilor pdmAntene din 1812 8.-N. BANESCU. Maurocastrum - Mo(n)castro - Cetatea-Albd 10.-G-ral R. ROSETTI. Ambulanta doamnelor din Iasi in 1877-1878 .HANS PETRI. 0 scrisoare necunoscutd a domnitorului Constantin Ma-

vrocordat din anul 1740 15.-N. IORGA. Eminescu in si din cea mai nouA editie I 5.-CONST. MOISIL. Probleme de numismaticS romfineascA 12.-ANDREI RADULESCU. Note asupra justitiei din Tara-RomfineascA

la 1840 8.-I. LUPAS. Descendenta transilvanA a lui Gheorghe Magheru i relatiunile

lui cu Omni sAlisteni, in deosebi cu familia lui Dumitru RAcuciu . . 55.-N. IORGA. CArti neasteptate 15.-G-ral RADU ROSETTI. Un nou studiu asupra artei militare la Romani

Lei

100.-130.-840.-160.-160.-300.-300.-320.-200.-400.-

340.-300.-300.-300.-300.-240.-240.-250.-280.-

400.-

DESFACERE IN STRAINATATE - VERTRIEB AUSSERHALB RUMANIENS :OTTO HARRASSOWITZ, LEIPZIG

-

z. 15.

. .

x5.

. . . . .

Is.

. . . . . . . . . . . . . . ..... . . ...... .

www.dacoromanica.ro

Page 3: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

UNGURII IN DACIA CARPATINADE

ION I. NISTORMEMBRU AL ACADEMIE1 ROMANE

Comunicare fdcutd in fedin(a intimd dela 13 Martie 1942

Incercarea Ungurilor de a navali prin Transdanuvia in im-periul roman de rasarit s'a lichidat cu o sangeroasä infrangerea navalitorilor. Pecenegii in unire cu Bulgarii le aplicasera inanul 892 o lovitura asa de simtitoare, incat triburile ungurestifura silite sä renunte la planurile lor asupra Constantinopo-lului, fiindca drumul prin Transdanuvia li se inchisese pentrutotdeauna. In urma acestui esec nu le ramasese aka cale de apatrunde in imperiu, decat ocolind Carpatii dupl pilda pre-mergatorilor lor hunici si avari. De aceea Ungurii se indreptarlspre miaza-noapte, trecand prin regiuni locuite de Slavi,pentru a ajunge la izvoarele Prutului si Nistrului. De acoloei strabatura Carpatii Padurosi prin vane raurilor Laborcea,Latorcea, IVIodrog si Tisa, pentru a descaleca in sesul Pa-noniei, asa de potrivit pentru obisnuitul kr traiu de stepa.

Dupd constatarile istoricilor maghiari, numarul Ungurilorla descalecatul lor in Panonia nu era mai mare dec'at 200.000 desuflete, dintre care numai vreo 25.000 combatanti 1). Marturiilecontemporane ni-i infatiseaza. ca pe o populatie nestatornicace ratacea in sesul panonic, caufandu-si hrana zilnica dinvânat si pescuit. In sesurile intinse de pe ambele maluri aleTisei, pe care ei le incercara curând dupà descalecat prinpradaciunile lor, Ungurii se lovirá de populatia bastinasaasezata, care dupa aratarile celor mai vechi cronice unguresti

'.) I. Acsady, A magydr birodalom tdrtenete, III, p. 35.

r A. R. Memoriile Seetiunii letorice. Seria III. Tom. XXIV. Mem. 15.

www.dacoromanica.ro

Page 4: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

2 ION I. N1STOR 470

se alcatuia din Slavi, Bulgari i Vlahi, adica Romani quamterram habitarent Sclavi, Bolgari et Blacchi ac pastores Ro-manorum

La invazia sa in Panonia, poporul unguresc se compuneadin 7 triburi, carmuite fiecare de ate o persoana principaläseptern principales personae, qui Hetumoger dicti sunt 2). Inurma infrangerii sangeroase pe care triburile unguresti o sufe-risera din partea coa1iiei pecenego-bulgare, capeteniile lorseptemviri se patrunsera de necesitatea de a-si strangerandurile si de a recunoaste un comandament unic in condu-cerea lor. In scopul acesta cele sapte capetenii de triburi, pecare Constantin Porfirogenetul le numestevoevozi pocp6kg 3), se inteleserä Inca in Atelkuz sä aleagape Almus conducator i povatuitor peste ei ducem acpraeceptorem i sd-i jure credinta i ascultare juramen-turn 4).

In puterea actului de alegere, consfintit prin jurämant,demnitatea de duce si preceptor era ereditara in familia luiAlmus, iar bunurile dobandite prin luptele lor in comun urmausa apartina tutulor ut quicquid boni per labores eorumacquirere possent, nemo eorum expers fieret Numele celorseptemviri VII virorum erau urmatoarele : Almus, tatallui Arpad, Eleud, tatal lui Zobolsu, Cundu, tatal lui Curzan,Ound, tatal lui Ete, Tosu, tatal lui Lelu, Huba, din care setrage neamul lui Zemera si Tuhutum, tatal lui Horca 5). Subconducerea acestui septemvirat descalecara Ungurii in Panonia,in anul 896, unde, indata dupà descalecat, Almus proclarddpe fiul sat Arpad duce si preceptor al Ungurilor filiumsuurn Arpadum ducem ac praeceptorem constituit 6). Nouacapetenie a Ungurilor avu de sustinut lupte grele cu indigenii,pana ce numai la anul 903 izbuti s. cucereasca regiunea dintre

') Anonyrni Belle Regis Notarii, Gesta Hungarorum, ed. G. Popa-Lisseanu, in e Izvoarele Istoriei Romdnilor u, I, cap. IX, p. 32; Cronica lui Nestor,ed. G. Popa -Liss e an u. In « Izv, Ist. Rom. » Nol. VII, cap. III §i VIII.

2) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. I, p. 26.4) Constantin Porfirogenetul, De adm. imper., cap. 38, ed. Bonn,

III, p. s68.4) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. V, p.6) Ibid., cap. VI, p. 29.4) Ibid., cap. XIII, p. 36.

28.

4).

www.dacoromanica.ro

Page 5: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

471 UNGURII IN DACIA CARPAT1NA 3

Tisa i Bodrog pana la Ugocea totam terram, que est interThisciam et Budrug usque ad Ugosam 1). De acolo Unguriipornira spre cetatea Borsova pe Tisa care era pazità de ostasiiducelui Salan, al carui ducat cuprindea mesopotamia panonicadintre Tisa si Dunare.

Strabunul ducelui Salan fusese marele Kean magnusKeanus care ocupase aceastä tara dupa moartea lui Attila,pornind din Bulgaria cu sfatul i ajutorul imparatului Gre-cilor de Bulgaria egressus auxilio et consilio imperatorisGraecorum praeocupaverat terram illam 2). Este incontestabilvorba de o injghebare politica locala pe ruinele mareluiimperiu avar, asi,pra caruia ridicau pretentii de suprematieatat Bulgarii, cat i Moravii. Populatia este aratata ca slava

bulgara. La stäruinta lui Arpad, ducele Salan ceda Ungu-rilor de voie de nevoie o buna parte din ducatul sau 3).

Trecand pe malul stang al Tisei, Ungurii se lovirà deimpotrivirea lui Menumorut, nepotul lui Morut i ducele vechiiDacii Porolissense cu cetatile Bator, Satumare si Salaj. Soliilui Arpad cerura lui Menumorut largi cesiuni teritoriale intemeiul pretinselor drepturi ale stapanului lor, mostenite delaAttila, al carui urmas se pretindea a fi. La revendicarile solilorlui Arpad, ducele Menumorut raspunse cu demnitate, cà nu-ipoate ceda nicio palma din parnantul Daciei, fiindca chiardaca Attila a rapit pe vremuri prin violenta aceasta tail delastrdmopl sdu, acuma, gratie protectorului sàu, imparatul dinConstantinopol, nimeni nu i-o mai poate smulge din mathqui etiam violentia manu rapuerat terram hanc ab athuo meo,sed tamen per gratiam domini mei imperatoris Constantino-politani, nemo potest auferre de manibus meis 4). Raspunsullui Menumorut este cea mai bund dovada pentru persistentatraditiei romane in vechea Dacie Porolissensa. Monumorutconsidera pe imparatul roman, caruia Attila ii rapise Panonia,ca pe strabunul sau, iar pe imparatul roman din Constanti-nopol ca pe sfetnicul i protectorul sau. Ducatul sAu bihorean

1) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. XI. p. 34.2) Ibid., cap. XII. p. 35.8) Ibid., cap. XX, p. 41.*) Ibid., cap. XX, p. 41.

www.dacoromanica.ro

Page 6: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

4 ION 1. NISTOR 472

era privit ca parte a Romaniei, adica a imperiului roman derasarit, numit mai apoi i bizantin. Dupà aratarile cronicei,ducatul lui Menumorut ar fi fost locuit de niste semintii,numite Cozar gentes Cosar qui dicuntur Cozarii acestiaau fost identificati cu Chazarii, o semintie inrudita cu Ungurii

venità probabil deodata cu ei acolo 2). In realitate majori-tatea covArsitoare a supusilor lui Menumorut se compunea dinDaco-Romani, precum indica i numele cetatii Satumare carenu putea fi impus localitatii decAt de o populatiune daco-romana. Castrum de Szatmar>> adica cetatea Satului-Mareeste pomenita in privilegiul regelui Andrei al II-lea din 1230,prin care colonistii germani din Bavaria, chemati acolo deprincipesa Gisela, sotia lui tefan cel Sfânt qui se dicebatin fide Dominae Keyslae ad Hungariam convenisse pentrua constitui in suburbia cetatii o asezare a lor numità Szathmar-Némethi, adica Satul-Mare Nemtesc 3).

Ducele Arpad insarcina cu expeditia impotriva lui Menu-morut pe trei dintre septemviri i anume pe Tosu, Eleud i peTuhutum, core, fortand vadurile Tisei, patrunsera in Daciabihoreana, unde cuprinsera o localitate dupa alta, pana ceajunsera la cetatea Satumare, pe care o cuprinsera numaidui:4 o lupta inarjita de trei zile 4). De asemenea cazu inmâinile Ungurilor i cetatea Salaj5). Mai ramase cetatea Biho-rului unde Menumorut opuse navalitorilor o inarjitä impo-trivire. Dar in cele din urma voievodul Daciei porolissensese vazu silit sa capituleze, consimtind la casatoria fiicei salecu Zulta, fiul lui Arpad, andu-i de zestre ducatul sàu biho-rean. In schimb cuscrul sau Arpad Ii cinsti cetatea Bihoru-lui duci Menumorut daret Byhor castrum 6) ca feudunguresc. Nobilul Veluquin care realizase aceasta transactiepolitica si matrimoniala primi in dar tinutul Zarandului

') Gesta Hungarorum, cap. XI, P. 34.') N. Draganu, Romdnii In veacurile al IXXIV-lea pe &ma toponimiei ,si a

onomasticei, Bucureati, 1933, p. 533 urm.; L. P i c, Der nationale Kampf gegen etas un.garische Staatsrecht, Leipzig, 2882, p. 13 urrn.

3) Feje r, III, 2-24; cfr. I. L. P i c, Zur rumanisch-ungarischen Streitfrage,Lipsca, 1886, p. 23.

4) Gesta Hungarotum, cap. XX, XXI, XXII, p. 49 urrn.Ibid., cap. XXIV, p. 44.

4) Ibid,, cap. L i LI, p. 64 urtn.

1).

s

)

www.dacoromanica.ro

Page 7: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

473 UNGURII IN DACIA CARPATINA 5

Veloquio dedit comitatum de Zarand care cuprindea o bunaparte din regiunea Muntilor Apuseni 1). Astfel reusira Unguriidupa relatarile cronicei lor nationale sa cuprindl Dacia supe-rioara, parte prin lupta, parte prin legaturi matrimoniale,sa aduca astfel populatiunea bastinasa daco-romana sub su-prematia bor. Menumorut i cu ai sai se contopirà curand cupatura conducatoare ungara, card vreme masa populatieidaco-romane nu avu deck sa incerce o noua stapanire barbara,pe care soarta vitriga i-o aruncase asupra-i, asernanatoarestapanirii hunice i celei avare. Prin supunerea lui Menumorutdrepturile voievodale asupra Daciei Porolissense trecura asupralui Arpad i asupra urmasilor sai, drepturi cu care acestiainvestira pe unii dintre inaltii lor demnitari.

Cat priveste numele Morut i Monumorut, parerile asupraoriginii sunt impartite. Morout ar insemna in unguresteMoray, ceea ce ar indica o legatura oarecare cu principatulmoray al lui Moimir i Svatoplue. Cronica lui Keza aratape Morut ca parinte al lui Svatopluk 2). Explicatia numeluiramane in seama cercetarilor viitoare. In sprijinul acestoratinem sä atragem atentiunea asupra vàii Moroindrut din ju-detul Soroca care porneste la comuna Drochia si se deschidelarg in valea Tarigradului langa catunul Turca 3). Pastrareaacestui nume asa de exotic in Basarabia romaneasca isi aresemnificatia sa, aratand cà numele de Menumorut nu eranecunoscut in teritoriul locuit de Romani.

* *

Dupl consolidarea suprernatiei lor asupra Daciei bihorene,Ungurii incercara sa patrunda si in Dacia Apulensd sau ultra-silvana, cum o numeau ei dupà asezarea ei dincolo de MuntiiApuseni terra ultrasilvana din punctul lor de vedere. Cuexplorarea i cucerirea acestei regiuni fusese incredintat Tu-hutum, unul din septemvirii carmuitori ai Ungurilor. Domniain Dacia Apulensa o detinea pe timpul descalecarii Ungurilor

1) Gesta Hungarorum, cap. LII, p. 65.2) Simon Keza, ('hronicon Hungarictan, 1 c., IV, § 7, p. 37. N. Dr5 ganu,

o. c., p. 289 urm.; C. Diculesc u, Die Gepiden, I, p. 188.2) Z. Arbor e, Dictionarul Geografic al Basarabiei, P. i47.

1

*

www.dacoromanica.ro

Page 8: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

6 I ON I. NI STOR 474

un oarecare Vlah Gelu Gelou quidam Blacus dominiumtenebat 1). Vechea cronica ungureasca arata ca pamantul Da-ciei ultrasilvane era strabatut de cele mai frumoase rauri, dinnisipul carora se culegea cel mai bun aur. Cronicarul laudabogatia de sare a tärii, iar trecfind la descrierea locuitorilor, elii arata ca pe oamenii cei mai nevoiasi din lume. Ei erauVlahi fl Slavi caH nu aveau alte arme deck arcuri i sageti,iar ducele lor Gelu ar fi fost prea putin statornic i nici nuar fi avut ostasi buni la indemanä, cu ajutorul carora sa seimpotriveasca vitejiei Ungurilor ; i aceasta cu atata mai putincu cat ducele Vlahilor avea de suferit foarte multe neajunsuridin partea Cumanilor i Pecenegilor habitatores terrae illiusveliores homines essent totius mundi, quia essent Blassi etSclavi, quia alia arma non habent, nisi arcum et sagittas, et duxeorum Gelou minus esset tenax et non haberet circa se bonosmilites, et auderent stare contra audatiam Hungarorum, quiaa Cumanis et Picenatis multas iniurias paterentur 2).

Iatà una din cele mai vechi si mai pretioase marturii istoriceasupra starilor politice, etnografice i economice din DaciaApulensa dela finele secolului al IX-lea si inceputul secoluluial X-lea. Stapanitor al tarii era Romanul Gelu, care avea cetede ostasi in jurul sau, inarmati cu arcuri i sägeti, si careavea de sustinut mereu lupte grele in contra PecenegilorCumanilor. Populatia tarii era constituita din Vlahi sau Romeini,urmasii vechilor provinciali daco-romani, pe langa care seaciuisera diverse semintii slave, care cu vremea fura absorbitede Romani, lasand doar in limba i toponimie urme vizibile devremelnica lor salasluire pe pamantul batranei Dacii Carpa-tine. cat priveste triburile acestea slave, care in drumul lorspre Peninsula Balcanica poposisera un timp oarecare inDacia, nu avem nicio aka informatie istorica deck simplamentiune a lor in cronica notarului anonim si in cronica luiNestor. Izvoarele documentare din secolul al XI-lea'si alXH-lea nu amintesc in Dacia deck de Sasi, Secui i Vlachi,adice,Romani. De Slavi, oricare ar fi fost numelenu se face in documentele timpului nicio mentiune. Tot ce s'a

1) Gesta Hungarorum,l. c., cap. XXIV, p. 44; cfr. N. Dragan u, o. c., p. 427 urm.Gesta Hungarorum, I. c., cap. XXV, P. 45.

lor"gentilic,

II

www.dacoromanica.ro

Page 9: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

475 UNGURII IN DACIA CARPATINA 7

scris si s'a sustinut despre prezenta Slavilor in Dacia, s'aintemeiat exclusiv pe consideratiuni glotologice, derivate dintoponimie si onomastica. Dar multe din rezultatele acestorcercetari sunt si raman discutabile pana la confirmarea lorprin marturii istorice. De asemenea nu trebue sà scaparn dinvedere ea multe toponimice si onomastice considerate ca slave,fac parte din stravechiul patrimoniu geto-dacic al limbiinoastre. Desi Dacia era inzestrata de natura cu cele maialese daruri ale sale, populatia aborigena dacoromand, iobagiide mai tarziu, traiau, dupà aratarile cronicei, in cea mai neagramizerie din cauza aservirii lor cuceritorilor barbari de toaterasele, carora le urmard Ungurii lui Arpad.

In continuare cronica ne desfasoara un impresionant tablouasupra primelor ciocniri dintre Romani si Unguri, care nuinfatisau cleat preludiul luptelor seculare dintre aceste douaneamuri pentru stapanirea Daciei. Cu ingaduinta lui Arpad,capetenia Ungurilor Tuhutum trecu din Dacia bihoreana inDacia ultrasilvana, deschizand lupta impotriva lui Gelu,voievodul Romanilor contra Gelou, ducem Valachorum .Primind vestea despre invazia Ungurilor in tara sa, Gelu isiaduna oastea si porni calare in cea mai mare graba intruintampinarea navalitorilor pentru a le inchide calea in portileMezesului (Mezies). Dar Tuhutum, strabatand padurea intr'osingura zi, ajunse la malul Almasului, un afluent al Somesului.Acolo ambele armate ajunsera fata in fata, despartite una dealta numai de apa Almasului. In cursul noptii Ungurii trecuraneobservati raul si deschisera lupta impotriva Romani lor. Sis'au luptat cu ei cu inversunare, zice cronica, panä ceostirea lui Gelu fu biruita ; multi dintre ostasii romani furaucisi si Inca mai multi facuti prizonieri. Ducele Gelu, candvazu aceasta se retrase in graba cu restul arcasilor sai sa-gittari spre cetatea de pe Somes. Dar el fu urmarit deostasii lui Tuhutum si ucis langa Capus, un afluent al Some-sului qui cum fugeret, properans ad castrum suum iuxtafluvium Zomus positum, milites Tuhutum audaci cursupersequentes, ducem Geloum iuxta fluvium Capus in-terfecerunt 1). Afland despre moartea voievodului lor,

1) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. XXVI i XXVII, P. 45.

www.dacoromanica.ro

Page 10: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

8 ION I. N1STOR 476

capeteniile Românilor se supusera lui Tuhutum juraracredinta.

Dupa infrangerea lui Gelu, Ungurii supusera Dacia Apu-lensä suprematiei lor, la fel cum procedasera i cu DaciaPorolisensa. Drepturile voivodale ale lui Gelu trecura asupralui Tuhutum, care le exercità in numele lui Arpad. Dar cumnumarul Ungurilor biruitori era disparent de mic, fata depopulatia românä bastinasä, aceasta col/I-sea pe Unguri intoate domeniile vietii obstesti. Ea isi continua vieata de maiinainte, raspunzând noilor stapâni prestatiile ei in bani si innatura dupa obiceiul tarn. Dela retragerea legiunilor din Dacianu era doara aceasta prima schimbare de stapanitori barbari,ci ea incheia doard seria acestora prin suprematia ungureascace avea O. se permanentizeze mai multe secole.

Urmasul lui Tuhutum in stapanirea Daciei ultrasilvane afost fiul sal Horca, dupã care a urmat Giula. Despre acestGiula, cronica pictata dela Viena sustine ca el ar fi descoperit,cu ocaziunea unei vanatori, ruinele unei vechi cetati romaneerat ipse Gyula dux magnus et potens, qui civitatem magnamin Erdelw in venatione sua invenerat, qui iam pridem aRomanis constructa fuerat 1). Vechea cetate romank desco-perita de Giula, era dup5. toata probabilitatea Apulum peMures, capitala Daciei centrale sau apulense. Giula restauracetatea aseza scaunul de domnie in ea, numindu-o AlbaGiulae, adicl Alba lui Giula, ungureste Fejdrvdr, nemtesteWei ssenburg, slay. Bielgorod, Balgradul sau Alba-Iulianoastra 2). Forma de Alba Giulae apare in documentele latinemedievale.

Lui Giula Ii urma in domnia Daciei ultrasilvane nepotulsau de frate, numit Giula cel Mic minor care se identi-ficase tot mai mult cu pasurile i datinile supusilor sai valahisau dacoromani, cautând sa restabileasca vechile raporturipolitice cu imperiul roman de rasarit, care tocmai in vremeasa, sub domnia imparatului Vasile al II-lea Bulgaroctonul,

1) Chronicon Pictum Vindobonense, ed.G.Popa-Lisseanu,in4 Izv. Ist. Rom.vol. XI, cap. XV, p. 21.

2) Teleki, Okminytdr, I, pp. i46 i 152; V. Motogna-De§, Warn: und vonmem haben die Ungarn Siebenbiirgen erobert?, in Ostland u, vol. VI, fasc. 3.

si-zi

o

I

www.dacoromanica.ro

Page 11: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

477 UNGURII IN DACIA CARPATINA 9

cucerise taratul bulgar dela Dunare si restabilise astfel vechilegranite ale Romaniei de-a-lungul limesului dunarean. Si isto-ricii maghiari recunosc cà pe timpul lui Stefan cel Santpolitica Daciei era indreptata spre Sud-Est mai ales dincauza ea populatiunea dacor ornanä bastinasa apartinea bise-ricii rasaritene cu scaunul patriarhal la Constantinopol 1).Dupà stirile bizantine Giula cel Mic primise pe la 950 botezulla Constantinopol dupà ritul ortodox si. tot el chemase intam sa pe episcopul Iroteiu 2).

Orientarea sa politica spre Constantinopol nu era insà dupaplacul Ungurilor arpadieni, care nazuiau spre opus si seprinsera din vreme in mrejile politicei papale dela Roma.De aceea Stefan cel Sant, indata dupà incoronarea sa ca regeapostolic al Ungariei, deschise ostilitatile in contra lui Giulacel Mic din Dacia ultransilvana, sub pretextul ea se atitasenecredincios, CI nu voia sà devina. crestin dupà ritulcatolic si pentruca uneltea mereu impotriva stapanului sill,regele quod in fide esset vanus et noluit esse christianuset multa contraria faciebat 3). Cronicarul Simon Kezaar ata ca. Giula fusese ridicat impreuna cu sotia si doi fii aisal si incarcerat in Ungaria Jula cum uxore et duobusfiliis in Hungariam adducto iar tara sa incorporata Pa-noniei adiuncto Pannoniae 4). Cronica pictatä dela Vienarelateaza ea' regele Stefan ar fi procedat astfel in contra luiGiula, fiindca desi i se atrasese de repetate ori luarea aminte,el totusi nu s'a intors la legea crestina si nici n'a incetat de acomite ilegalitati fata. de Unguri hoc autern ideo fecit quiasaepissime amonitus a beato rege Stephano nec ad fidemChristi conversus, nec ab infer enda Hungaris iniuria con-quievit 5). Marturiile vechilor cronice unguresti cu privire lacampania impotriva lui Giula sunt confirmate si prin relatarilecronicergermane dela Hildesheim, care arata la anul 1003ea regele Stefan a pornit cu oaste in contra unchiului sau

i) I. Lupas, Voivodatul Trancilvaniei in secoluT al XII-lea ti al XIII-lea, in« Studii, Conferinte ti Comunicdri Istorice», II, p. 9. tr"

2) Scylitzes, II, p. 328; Kedremus, 2.636, ed. Paris;'Zonaras, 2, p.152; cfr. Siebenbfirgische Vierteljalzrschrift, Sibiu, 1934, P. t8_:urm.

5) Gesta Hungarorum, I. c., cap. XXVII, p. 46.5) SimonisdeKeza. Chronicon Hungaricum, I. c.,cap.II§I,P. 45.5) Chronicon Pictum Vindobonense, 1. c., cap. XXXVII, p. 32.

www.dacoromanica.ro

Page 12: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

10 ION I. NISTOR 478

Giula Stephanus rex Hungaricus super avunculum suumregem Julum cum exercitu venit 1). Din relatarile de mai susrezultà ca Dacia Apulensa a ducelui Gelu a continuat sa-sipastreze fiinta sa politica aparte si sub Tuhutum, Horca,Giula Si Giula cel Mic mai bine de o suta de ani, pana intimpul lui tefan cel Sfânt. Deci numai la anul 1003 stravechiulvoevodat românesc din Dacia Apulensa a fost cucerit de Unguri

inglobat regatului unguresc. Atributiunile voevodale asupraDaciei ultrasilvane trecura ca i cele asupra Daciei bihorene,in searna regelui Ungariei, care le incredintä unor inaltidemnitari dela curtea sa.

Relatarile notarului anonim au fost supuse celor mai pati-mase critici. El si-a cules informatiunile sale din traditiilelocale si din antecele de vitejie ale Ungurilor in care se prea-mareau luptele acelora cu Românii din Daciile Carpatine.Notarul, al carui anonimat n'a putut fi Inca identificat definitivnici cu «P(etrus) dictus magister >> al regelui Bela al II-lea( 1131 I 141) i nici cu P (aulus) regalis notarius al lui Belaal III-lea (1173-1196) 2), nu avea niciun interes sä nasco-ceasca dela sine asemenea lupte, daca ele nu ar fi avut unsubstrat real 3). Mentionarea Românilor in vechile cântecepopulare unguresti, din cuprinsul carora pare sà se fi inspiratcronicarul, prezinta prin faptul acesta insusi o dovada de marepret 4). Daca toate numele i faptele mentionate de notarul ano-nim ar fipotrivite cu adevärul istoric, am avea de sigur o marturienarativä pretioasa a prezentei mai vechi a Dacoromanilor interitoriile unde au fost surprinsi de cuceritori. Dar tocmaipastrarea prin legenda, prin antece vitejesti i balade popu-lare a acestor vechi amintiri, (prick de schimbate ar fi elein arnanunte, indica mai mult cleat orice marturie patrio-tick adânca intiparire pe care aceste lupte grele, purtate cu

1) Monumenta Germaniae Scriptores, III, p. 92.3) Jakubovich Elek, P. mister,- Adalékok az Anonymus kerdéshes, Buda-

pesta, 1925, 0 Magyar Nyelv, XXI, 1925; A. Ec k hard t, L'enigme du plus ancienhistorien hongrois, in «Revue des etudes hongrois », III (1925); cfr. B. H 6 m a n, in ASzent-Laszlókori Gesta Ungarorum és XIIXIII szazadi leszdrntazoi, Budapesta,1925; cfr. N. D r g a n u, Romdnii in veacurile al IXXIV-lea, pe baza toponimiei

onomasticei, p. 7 urm.3) P. Hunfalvy, Ethnographie von Ungarn, p. 246 urm.4) N. I o r g a, 1st. Rom., III, p. 46.

9

#

www.dacoromanica.ro

Page 13: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

479 UNGURII IN DACIA CARPATINA xi

atatea jerle de sange impotriva populatiunii autohtone ro-manesti, au lasat-o in sufletul popular al cuceritorilor 1).Si aceasta cu atata mai mult, cu cat izvoarele decumentarelipsesc aproape cu totul pana in a doua jumatate a secolului alXII-lea, and s'a organizat cancelaria regard' a Ungariei. Panaatuncia actele publice se incheiau mai mult oral 2). 0 peceteregala s'a pastrat nurnai dela regele Ladislau cel Slant din10903).

Astfel se explica faptul cà regii Ungariei i dui:4 inglobareateritoriilor celor douà ducate sau voievodate romanesti dincele doua Dacii, porolissensä i apulensa, respectara tradionati-lele alcatuiri politice i militare ale acestora, pastrand pentruaceste regiuni stravechea institutie voievodala i insarcinand cuadministrarea lor chiar doi voievozi in locul celor doi ducivasali de pana atuncea. Numai in cursul timpului Dacia biho-reana a fost unità cu cea ultrasilvana inteun singur voevodat alArdealului, nume care nu este decat traducerea ungureascaa toponimicului Transilvania. Notarul anonim arata ca sfantulrege Stefan si-a supus tara ultrasilvana sanctus rex Ste-phanus subjugavit sibi terram Ultrasilvanam 4). Röslersustinea insa, i poate cu temeiu, ca tara ultrasilvana sau tran-silvana fu incorporata formal Ungariei numai in vremea regeluiLadislau cel Sfant (I on o95)5). Simon de Keza nu-meste Transilvania «septem castra», adica tam celor saptecetati, dupa nemtescul « Siebenburgen », slavoneste « Semgo-roch»6). Numele de Transilvania nu este decal o tra-ducere din ungurescul erdö latineste silva i prepozitia-elu, lat. ultra, trans, de unde s'a format in cancelaria regalaUltrasilvania sau Transilvania a documentelor unguresti inlimba oficiala latina. Din ungurescul Erdelu sau Erdeuelu al

1) N. Iorg a, Istoria Romdnilor din Ardeal i Ungaria, II, p. X.2) F.Maurer, Die Besitzergreifung Siebenbargendurch die das Land fetzt

bewohnenden Nationen, Berlin, 1882; Rudolf Davi d, in Kronstd4er Zeitung, a.1936, Nr. 184; N. Iorg a, 1st. Rom., III, p. 40.

2)E. Jakubovich, Ladungssiegel Konig Andreas, I, in a Ungar. Yachbficher )),vol. XV, p. I urrn.

4) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. XXVII, p. 46.5) R. Rdsle r, Dacier und Romiinen, p. 44.6) Chronicon Hungaricum,l. c., cap. IV§ x, p. 45; cfr. Mon. Germ. Hut., SS. XIX,

o. 559: « terra, quae Septem Castra, dicitur s.

www.dacoromanica.ro

Page 14: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

12 ION I. NISTOR 480

notarului anonim 1) deriva romanescul Ardeal, care a inlocuitnumirea straveche de Dacia. In izvoarele bizantine insa s'amai pastrat vechea toponimie, intru cat Ana Comnenaarata cà regele Solomon pornise impotriva Pecenegilor infruntea unei ostiri da cice 2). La Chalc ondilas Transil-vania apare sub vechiul nume de Dacia 3). La 1553 comandan-tul cetkii Deva Dominic Dabo se intitula cu mandrie < vice-vaivoda Dacorum monticolasque Getarum » 4). 0 diploma din1586 arata ca vicespanul Vasile Radu insotit de 4 pretori sedeplasase in comuna Budesti, din Maramures, pentru aancheta unele obiceiuri dacice pe care poporul le practicaintr'un templu dacic, construit in acest scop 5). Revolutia luiHoria reinprospka numele de Dacia. In izvoarele timpuluiTransilvania apare sub numele de Dacia, iar Horia apare carege al Daciei rex Daciae 6). Sigilul regatului Daciei Infä-çia inima strapunsa de un palos cu inscriptia : < Horea RexDaciae, 17807). Pe la sfarsitul veacului al XVIII-leainceputul secolului al XIX-lea restaurarea Daciei forma obiec-tul preocuparilor politice ale cabinetelor din Viena si St.Petersburg 8). Marne evenimente politice din 1918 oferiseraun stralucit prilej pentru restaurarea nurnelui strabun deDacia. Dar ceea ce s'a neglijat atuncea s'ar putea savarsiastazi, and nurne celebre ca Austria disparura in fata nomen-claturii mai vechi de Ostmark. Revenirea la vechea nomen-clatur5 de Dacia pentru Ardeal sau Transilvania se impuneastazi mai mult si mai hotarit ca oricand.

Spre deosebire de vechii voievozi vasali ai celor dou5. Daciide 'Ana atuncea, noii voievozi transilvdneni nu erau deck

1) Gesta Hunoarorum, 1. c., cap. XI, p. 34; N. Drilganu, Toponimie i istori ein Ardeal, in Anuarul lnstitutului de Istorie Na(ionaki 5, II, 1923, p. 233 urm.

') Ana Comnena, I, 8, ed. Bonn, p. 336;3) Kalkokondylas, p. 134; Schlotze r, Geschichte der Deutschen in Siebenbargen,

472; Bildinger, Ein Buch ungar. Geschichte, p. 74.4) 0. Flqca si V. Sui6ga, Cetatea Devei, p. 21.6) Mihaly de Aps a, Diplome. Maramurelene., p. 61; cfr. A. Filipesc u,

Istoria Maramureplui, p. 15.6) Papiu Ilaria n, Tezaur de Mon. Ist., III pp. 304 urm., 318, 320, 356,

367 si 371 urrn.7) Ibid., p. 358 urni.8) IonI.Nistor, Restaurarea Daciei in sintezele diplomatiilor europene, in Anal.

Acad. Rorn. 1st. Ser. III, Tom. XXI, p. 337 urm.

a

osi

www.dacoromanica.ro

Page 15: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

48 z UNGURII IN DACIA CARPATINA 7 3

locotenenti ai regelui si indeplinitori ai poruncilor regale inTransilvania ; ei ocupà primul loc in ierarhia Ungariei, fiindsocotiti intre supremii dignitari ai coroanei, alaturea de pa-latinul Ungariei si banul Croatiei. Ei indeplineau demni-tatea de stegari signiferi, Bannertrager ai regatului, iarin timp de razboiu ei puteau fi investiti cu puterea de co-mandanti ai ostirii. In timp de pace ei erau supremii car-muitori si judecatori ai Daciei. Voievozii concentrau inpersoana lor toate atributiunile militare, administrative si ju-decatoresti, avand depline puteri de stapanire ca si voievoziidin Moldova si Tara Româneasca. i totusi exista o deosebirefundamentala intre voievozii din Transilvania si cei din Prin-cipatele Romane. Voievozii Moldovei si Tärii Romanestierau <( domni si singuri stdpdnitori» ai tarilor lor, CAVA vremevoievozii Daciei ultrasilvane nu erau decat loctiitori ai re-gelui Ungariei si indeplinitori ai poruncilor sale 1). Ei erausocotiti ca urmasi ai vechilor voievozi dacoromani de pevremuri, cari fusesera supusi suveranitatii unguresti.

Incercarile ce s'au facut de a considera organizatia voievo-dala a Transilvaniei ca o creatie politica a regelui Stefan dupamodelul apusean, nu gasesc niciun sprijin in izvoarele narativesi documentare ale timpului 2).

In tot timpul evului mediu Dacia si-a pastrat mereu auto-nomia politica, administrativa si economica aparte. Ea n'afost in vremea aceea niciodata contopita deplin cu Ungaria,ci administrata separat de voievozii ei 3). Constituirea ei dinteritoriile celor doua Dacii supuse de Unguri era simbolizataprin numirea simultana a doi voievozi 4).

Seria voievozilor transilvaneni adeveriti prin acte documen-tare o deschide # Mercurius princeps Ultrasilvanus #, mentionatin trei diplome regale din anii 1103, 1111 si 1113 5). La 1176

i) I.Lupas, Voievodatul Transilvaniei in sec. al XH-lea si al XIII-lea, in 0 Studii,Conferinse si Comunicdri Istorice 4, II, p. 2.

8) Valentin H 6 man, Magyar törtenet, vol. I, p. 220 urm; Szdzadok, 1881,p. 517; Krajne r, Die ursprfingliche Staatsverfassung Ungarns, Viena, 1879, p. 529.A. Hube r, Geschichte Oesterreichs, I, p. 149; cfr. I. Lup a §, o. c., p. 28 urrn.

3) I. Lupas, o. c., p. 8; cfr. Szilágyi Sandor, Erdelyorszag tartinete te-kintettel mivelödésdre, (Istoria Transilvaniei cu privire la eivilizatia ei), Pesta, 1886, p. 66.

4) Feje r, Codex Dipl. Hungariae, IV, 3, P. 468 urm.; cfr. I. Lupa s, o. c., p. 25.a) Fejdrpata ky L a szl 6, Kdlmdn Kirdly oklevelei (Diplomele regelui Co-

loman), Budapesta, 1892, PP. 45 §i 66; cfr. I. Lupa g, 0. c., p. 16.

www.dacoromanica.ro

Page 16: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

14 ION I. NISTOR 482

se pomeneste de « Leustachius Voyvoda » care irnpreunä cubanul Ompudinus luase parte alaturea de Bizantini la bataliadela Myrio Kephalon din Anatolia 1). In anul 1201 se facementiune de fiul voievodului Leustachius care ii urmase indemnitatea de voievod al Transilvaniei 2). In anul 1219 sepomeneste de voievodul Neuca sau Leuca 3) iar in anii 12271231 si 1235-1240 actele regale amintesc de Pousa WayvodaUltrasilvanus 4), pe care d-1 Lupas ii considera ca Romani 5).

La inceput voievozii transilvaneni nici nu aveau o resedintavoievodala stabila, ci numai tarziu de tot aceasta fu fixatala Alba Julia. Ca lista civila ei primeau una din trei partidin veniturile cuvenite regelui din transportul de sare peMures si din darea pe boi. Ei beneficiau de veniturile dome-niilor Solnoc, Ciceu, Ungurasul, Cetatea de Bala, Uioara siDeva. Pentru o mai buna administrare a tärii, s'a mentinutimpartirea Transilvaniei in stravechile jupdnii geto-dacice6),pe care Ungurii le razbotezara dui:4 limba lor in « ispany »,de unde deriva nemtescul « Gespann » si romanescul span.In actele latinesti jupanul a fost tradus prin comes, iar jupaniaprin comitatus, comitat.

** *

Teritoriul vechei Dacii Malvense, cuprins intre raurile Mu-res si Dunare, Ungurii il gasirá stapanit de un duce cu numeleGlad quidam dux nomine Glad care iesise din castrulVidinului cu ajutorul Cumanilor de Bundyn castris egressusadiutorio Cumanorum 7). Notarul anonim &à unele amanunteinteresante asupra luptelor cu stapanitorul Daciei banatene.Ducatul lui Glad se intindea dela Mures pang la fortareataHorom (Palanca Nouä) pe Dunäre qui dominium habebata fluvio Morus usque ad castrum Horom . Lupta hotaritoares'a dat undeva pe Timis. Voievodul Glad intampina atacul

1) Wencze 1, Arpddkori Uj Okmilnyatdr (Noua colectie de documente arpadiene),VI, p. 486.

2) Ibid., p. 487.5) Ibid., p. 400.4) F e j 6 r, Codex Dipl., III, I, p. 27 §i III; IV, 3, p. 552.5) I. Lupa §, o. c., p. 21.6) I o n I. Nisto r, Romanii in Transdanuvia, in Anal. Acad. Rom. 1st. ser. III,

Torn XXIII, P. 540 urm.9 Gesta Hungarorum, I. c., cap. XI, P. 34; dr. N. Draga a u, o. c., p. 227.

www.dacoromanica.ro

Page 17: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

483 UNGURII IN DACIA CARPATINA s

Ungurilor in fruntea unei considerabile ostiri de calaretipedestri cu ajutorul Cumanilor, Bulgarilor i Vlahilor duxillius patriae cum rnagno exercitu equitum et pediturn adiu-torio Cumanorum et Bulgarorum atque Blacorum Ciocnireaa fost foarte sangeroasa. In invalmaseala luptei cazura douaapetenii ale Curnanilor i trei cneji bulgari. Ostirea lui Gladfu infrânta i risipitä, iar ducele insusi se refugiase in fortareataUrscia (Orsova), care si ea cazu in mainile Ungurilor. AtunciGlad trimise soli de pace si inchina cetatea impreuna cubogate daruri hoc cum Glad, dux eorum, vidisset, missislegatis, pacem ab eis petere cepit et castrum sua sponte cumdiversis donis condonavit 1).

Dupa actul inchinarii, Glad isipastra voievodatul sub suprematia ungureasca. Castrul voievodatului se gasea la Homronsau Horom (Palanca Noua) pe Dunare, centrul hringului avardin partile acelea, dupa care se si numea i ducatul delaHorom ducatus seu voevodatus Horomensis 2). Alte

insemnate in voievodatul banatean erau Keve (Cubin),Urscia (Orsova), Panucca (Panciova) i Morisena (Cenad).Indicatiile cronicei anonime cu privire la granita de Sud aducatului lui Glad, care ajungea pana la Dunäre, arata càmalul stâng al acestui fluviu nu se gasea sub stapânirea bulgara,cum s'a sustinut fárá niciun temeiu. Aratarile cronicei suntadeverite prin marturia contemporana a lui ConstantinPorfirogenetu 1, care relateaza Ca, dupà supunerea luiOhtum, granita Ungariei Tou pxfa. ajungea pana la Du-nare. Cronicarul nascut in putpura arata ca « Ungurii alungatide catre Pecenegi, fugird si se asezara in pamantul undelocuesc acum, adica intre anii 948-954 3). In acel loc suntaceste monumente vechi : mai intai e podul imparatuluiTraian, la capatul Turciei (Ungariei) pe urrna Belgradul latrei zile dela acest pod » 4).

1) Ibid., cap. XLIV, p. 58.2) L. B o h m, Geschichte des Temeser Banuts, II, p. 306.3) J. B. B u r y, The treatise De administrado Imperio, in o Bizantinische Zeitschrift

XV (1906), p. 522.4) Const. Porfirogenetul, De adm., ed. Bonn, cap. 4, PP. 573-574;

cfr. Géza Fejé r, Ungarns Gebietsgrenzen in der Mite des so. Jahrhunderts, in(t Ungar. Jahrbucher ), Berlin, vol. II, P. 47.

loca-litati

www.dacoromanica.ro

Page 18: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

16 ION I. NISTOR 484

Dara cu toard sup unerea lor fata de Unguri, atat Glad catsi urmasii sdi nu intelesesera sä se desfaca asa usor de vechilelor legaturi cu imperiul roman de räsarit, care chiar in vremeaaceea ajunsese din nou la limesul dundrean, dupà infrangereasi risipirea primului tarat bulgar. Din cauza aceasta urmasiilui Glad, dintre care cel din urrna fusese Ahtum (Ohtum,Optum, Achton, Ajtony) ex cuius progenie Ohtum fuitnatus erau vesnic blnuiti de Unguri de infidelitate quodregis rebellis fuit in omnibus. In conditiile acestea se strecu-rara evenimentele mai bine de o suta de ani, pana in zileleregelui Stefan-cel-Slant care trimise pe nepotul sal Sunad,fiul lui Dobuca Sunad filius Dobuca, nepos regis cu oputernica ostire impotriva necredinciosului Ahtum, al caruiducat cuprindea Banatul intreg dela granitele Transilvanieipana la Vidin si Severin serviebat eidem viro terra a fluvioKeres usque ad partes Transilvanas et usque in Budin etZeren 1). Ahtum imbrätisase, ca si Giula la rândul sau, cre-dinta ortodoxa din Constantinopol, ceea ce nu convenea de locaprigului aderent al catolicismului, care era regele apostolical Ungariei, castigat numai de curand pentru credinta apu-seana. Ostirile adverse se ciocnira, undeva pe Mures. Ohtumfu batut si ucis in tabara sa de langa Morisena in castro suoiuxta Morisium interfecit eum 2).

Dupa infrangerea si uciderea ducelui Ohtum, regele tefanincorporä voievodatul banatean Ungariei, iar pe Sunad ilrasplati pentru serviciile sale cu cetatea Morisena cu toateapartenentele ei castrum Ohtum 1VIorisena cum omnibusapendiciis suis condonavit . Dupa noul sau stapan, castrul saucetatea Morisena s'a numit Sunadquod castrum nunc Sunadnuncupatur Cenadul de astazi 3). Dacia Malvensa sau bang-teana fu organizata intr'o cdpitdnie de granig iar apararea eifu incredintata unui capitan cu numele Kund, dupd care s'anumit « capitaniatus Kund » 4). Mai tarziu capitanatul saumarca aceasta de granitä s'a numit cu un termen avar banat

1) Gesta Hungarorum, cap. XI, P. 34; cfr. G. Popovic i, Istoria RomdnilorBandient, p. 113 urm.

'-) Vita S. Gerardi, c. io, ec.Endlicher,Monumenta Arpadiana, p. 215.3) Gesta Hungarorum, 1. c., cap. XI, p. 34; cap. XLIV, p. 57.4) L. B o h m, Geschichte des Temeser Banats, I, p. 23.

www.dacoromanica.ro

Page 19: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

485 UNGURII IN DACIA CAI1PATINA 17

banatus derivat din baian-ban, greceste poec'evoc, sarbesteban, care reprezenta puterea regald in aceasta mara de hotar,in calitatea de marchiz sau Markgraf, cum se numeau asemeneacapetenii de granitä in apus 1).: Apararea noului banat dadu mult de lucru regilor Ungariei.Cronica pictatà dela Viena arata ca pe timpul regelui Solomon(1063 1074) Pecenegii ar fi stràbatut Banatul, ajungand 'Anala raul Sava, pe care 1-ar fi trecut cu ajutorul Bulgarilor siGrecilor. Navalitorii ar fi fost ins/ respinsi cu mari pierderipentru ei 2). Cronica lui Kez a relateazä ca luptele in banatcontinuara si sub regele Ladislau cel Sant (1077-1095) 3).In 1 129 imparatul Ion Comnen intreprinse o expeditie inTransdanuvia si Dacia, pentru a restabili acolo vechea supre-matie romand. Regele tefan al II-lea i se impotrivi la Horom(Palanca Noua) pe Caras si reusi sà-1 respinga peste Dui-Ike 4).In 1152 impäratul Manuel Comnenul porni impotriva Bana-tului, masurandu-si puterile cu regele Geiza al II-lea (II4I1164 Curand ins/. Bizantinii incetara cu incursiunile lor inBanat, fiindca la 1186 luä fiintä taratul Asanizilor in Balcani,care inchise pentru mai multe secole Bizantului drumul spreDundre.

La 1203 se aminteste de un comite de Timis, care indeplineain marca de granità ban/teana aceleasi functiuni administrativein numele regelui Ungariei ca si voievodul Transilvaniei. La1209 comite de Timis era un oarecare Martin, care isi avearesedinta la Keve (Cubin) 5). Prin hotarirea din 1212 comitelede Timis fu inaltat in rang egal cu voievodul Transilvaniei sicomitele Secuilor, stabilindu-se ca fat*/ de populatia romana aacelui tinut, demnitatea de comite sa fie incredintata uneipersonalitati de origine ungureasc/ 6).

Pentru apararea mai efectivä a Banatului, luä curand flint/si comitatul de Caras, iar la 1231 se face prima mentiune de

1) I. C. Jirecek, Geschichte der Serben, I, p. 8272) Chronicon Pictum, 1. c., cap. LVI, p. 57 urm.2) Chronicon Hungaricum, 1. c., p. 54.4) G. Popovici, 1. c., p. z36;L.Biihm, 1. c., I,p. z8urm.Grisel!ini,

Geschichte des Temeser Banats, I, p. zo.5) Tim on i, Imago Novae Hungariae, cap. III, p. 15.6) Ibid., cap. VI, p. 28.

2 A. R. Memorille .S'ecgunii Istorice. Seria III. Tom. XXIV. Mem r 5.

www.dacoromanica.ro

Page 20: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

18 ION I. NISTOR 486

banatul de Severin ca un baraj impotriva Cumanilor. Ban deSeverin era atuncea Luca Luca Bano de Sevren 1). In pri-vilegiul acordat Ordinului Ioanitilor in 1247 se arata granitelespre räsarit ale Banatului de Severin cu muntii ce-1 strabat

cu alte apartenente pana la fluviul Olt totam terramde Zeurino cum Alpibus ad ipsam pertinentibus et alliisattinentibus omnibus usque ad flumen Olth 2). Graniteleacestea corespund cu cele ale vechii Dacii Malvense. La 126oban de Severin era Mikud, care luase parte cu un contingentde Banateni alaturea de regele Bela al IV-lea (1235-1270) labatalia dela Kroissenbrunn din Iulie 1260 impotriva regeluiBohemiei Pzemysl Ottokar si se distinse acolo prin curajulvitejia sa, pentru care fu rasplatit de rege cu trei mosii inDacia3). In raportul sàu Care papa Alexandru al IV-lea,regele Ottocar se mandrea cu izbanda sa asupra regeluiUngariei i asupra nenumaratelor multimi de barbari ce seridicasera impotriva sa, intre care se gäseau cete de Cumani,Unguri, Slavi, Secui, Valahi i Bisseni 4). Vlahii sau Romaniicari luasera parte la aceasta bätälie pare sa fi fost pe langacontingente din Maramure i contingente romanesti dinBanat de sub comanda banului Micud, care putea fi Romansi el cu numele Micu.

In timpul absentei banului Micud navalirä Bulgarii inBanatul ramas fara nicio aparare, fiindca. Ioanitii chematide rege la 1247, cu toata binecuvantarea papei Inochentie alIV-lea din 1251 5), nu apucasera sa soseasca la Severin, precumnici ordinul Teutonilor nu fäcuse nicio isprava impotrivaCumanilor. Banul Laurentiu, urmasul lui Micud, reusi insa

bata pe Bulgari i sa-i izgoneasca dincolo de Dunare 6).Pentru a putea rezista cu succes impotriva atacurilor dela

Sud, se impunea o concentrare a fortelor banatene. In scopul

') Hurmuzaki-Densu§eanu, Doc. I. 1. Nr. XCVIII, p. x26; cfr. T.Hotnog, Bezerembam, Iai, 1919; I. Bogrea, in Anuarul Inst. Na(ionale 5,Cluj, I, p. 382; Cfr. L. &Ilan, /. c., p. 30.

2) Ibid., I, p. 249 urm.2) Ibid., I. x. p. 425.4) Ibid., I. 1. p. 287; cfr. I o n I. Nisto r, Participarea Romdnilor la bdtcrlia dela

Kroissenbrunn, in sIunimea Literard 3), I, p. 38 urm.a) Ibid., I. z, p. 249 urm.4) Tim on i, I. c., cap. V, p. 24.

sa

si

www.dacoromanica.ro

Page 21: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

487 UNGURII IN DACIA CARPATINA

acesta Laurentiu uni in mainile sale atributiunile comitilorde Caras si Timis si-si fixa resedinta la Timisoara (1273) 1).Astfel evolua sub suprematia ungureascà ducatul lui Gladdin Dacia Malvensa intr'o marca de granità sau banat, cu uncomite in frunte, care reprezenta acolo puterea regalà, deopo-triva cu voievodul Transilvaniei si cu comitele Secuilor.Mai apoi teritorul,Banatului fu impärtit in cele 8 districteromanesti districtus olahales care si-au aparat autonomialor 'Ana la catastrofa dela Mohaci (1526).

** *

Dacia Apulensä se extindea farä indoialä pana la valulCarpatilor moldoveni si munteni, pe culmea carora era asezatagranita spre Transilvania 2). Nu putem sti daca si voievodatullui Gelu atingea spre Sud-Est vechea granità romana. Cronicanotarului anonim nu da in privinta aceasta nicio indicatie.In schimb cronica lui Keza, deopotrivä in cronica pictatadela Viena, relateaza ea dupa supunerea lui Giula si cuprindereaDaciei ultrasilvane, regele Stefan porni cu ostirea sa impotrivaducelui Kean, ai cdrui supusi säldsluiau in locurile cele maiintärite de natura quae gentes loca naturali situ munitissimainhabitant . Dar dupa lupte grele si sangeroase ducele Keanfu invins si ucis. Comoara sa in aur si pietre scumpe cazuin mainile regelui invingator, care insarcinase pe o ma' a sacu numele Zoltan cu administrarea tärii cucerite, dupa careregiunea aceea se numea Ardealul lui Zoltan qui posteahaereditavit illas partes transilvanas et ideo vulgariter sic dicisolet : Erdelui Zoltan-3). Notarul anonim nu face nicio men-tiune de expeditia aceasta impotriva ducelui Kean, ceea cedovedeste CA ea a fost intreprinsa cu mult mai tarziu. In fataacestei situatiuni de fapt, Geza Fehér incearca inzadar sa interpreteze indicatiile destul de obscure ale luiConstantin Porfirogenetul dincap. 13, cu

1) F e j 6 r, Cod. Dipl., IV.3, p. 16o urn'.3) Ibid., p. 543.3) Chronicon Pictum Vindobonense, 1. c., cap. XXXVIII, p. 32; Chronicon Hun-

garorum, I. c., cap. II, § 1, P. 45; cfr. A. Dece i, Romdnii din veacul al IX-lea peindin veacul al XHI-lea in lumina izvoarelor armenesti, p. oo urm. cu intreaga literaturiaferenta.

sr*

19

www.dacoromanica.ro

Page 22: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

20 ION I. NISTOR 488

privire la granitele Ungariei Tot) pxf.cc 1 ) in sensul extin-derei acesteia 'Dana pe creasta Carpatilor Moldovenesti. Lar-girea aceasta nu s'a putut indeplini decat cu mult mai tarziu 2).De altfel era si firesc ca influenta politica ungará sa pa-trunda mai tarziu in regiunile dela obarsia Somesului, Mure-sului i Oltului, unde inaccesibilitatea .terenului muntosoferea locuitorilor daco romani adaposturi mai sigure impo-triva invaziunilor dusmane. Dard cum regiunile acestea peri-ferice erau mereu incercate de invaziile Cumanilor din Tran-danuvia, Ungurii incepura sa se gandeasca serios la aparareagranitei din rasdrit, care, desi era flancata de lantul CarpatilorNloldovenesti, oferea totusi barbarilor din Transdanuvia, princurmaturile dela Rotunda, Mägura, Tulghes, Ghime i Oituz,porti larg deschise pentru invaziile lor in Dacia.

* *

Pentru apararea acestei granite, mereu amenintate de Cu-mani si mai apoi de 'Mari, regii Ungariei recursera din vremela colonizarea regiunilor de margine cu elernente etnice deincredere pentru paza i apararea lor. Granicerii colonizatiacolo in mijlocul populatiunii bastinase dacoromane erauSecuii, nume gentilic derivat din ungurescul Szek-el, Sziköli,ceea ce ar insemna pazitor de hotar, strajer sau granicer 3).Despre originea Secuilor din judetele Odorhei, Ciuc i Trei-Scaune s'au lansat mai multe pareri, fara ca Inii istoriciimaghiari sä fi cazut de acord asupra ei. Simon Kezaconsidera pe Secui drept urmasi ai Hunilor, cata vreme alticercetätori \Tad in ei franturi de Iazigi, Biseni i Cumani. Sunt

pareri care infatiseaza pe Secui ca urmasi ai Cabarilor, unal optulea trib fino-ugric, care s'ar fi asociat Ungurilor inAtelkuz i ar fi descalecat apoi impreunä cu ei in Panonia 4).Altii sustin cà tribul secuiesc s'ar fi refugiat direct in Carpatii

1) J. B. B u r y, The treatise De Administrando imperio, in e Byzantinische Zeit-schrift, XV (1906), p. 522.

3) Geza Fejér, Ungarqs Gebietsgrenzen in der Mitte des zo. Yahrhunderts, inUngar. yahrbiicher », II, p. 37 urm.

4) Hunfalvy, Ethnographic von Ungain, p. 200 ; B. Hdoman, Der Ur-sprung der Siebenbiirger Szekler, in e Ungarische Yahrbiicher *, Berlin, vol. II, p. 9 urm.

4) G. Popa-Lisseanu, Originea Secuilor i Secuizarea Romdnilor, p. xx urm.

*

www.dacoromanica.ro

Page 23: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

4 89 UNGURII IN DACIA CARPATINA 2t

transdanuvieni dupà catastrofa Ungurilor din Atelkuz. Stra-batand Carpatii, Secuii s'ar fi asezat in valea superioara aOltului unde salasluesc astazi. In contra parerii din urmamiliteaza insa imprejurarea, cà izvoarele timpului fac men-tiune de Secuii asezati si in regiunile nord-vestice ale Ungariei,asa in partile Pojonului, Oedenburgului si in valea rauluiWag Siculi de Wagh 1). De aceea nu putern intelege cums'ar putea impaca marturiile acestea cu pretinsul refugiu alSecuilor in Carpatii Moldovenesti si in special in valea supe-rioara a Oltului; ar fi doara sà admitem cà Secuii din Carpatiar fi fost colonizati in Ungaria nordvestica ca granicericustodes confinorum, speculatores cum sustine H 6 m a 11 2).

Dar oricare ar fi originea Secuilor, vechea lor asezare injudetele susmentionate nu poate fi contestata. De asemenearamane bine stabilita organizarea granicereasca, cu coman-danti primores calareti primipili i pedestrasipixidiari Originea lor de colonisti reiese din faptul ca eifusesera improprietariti acolo cu loturi ereditare sicula hae-reditas et bona primae occupationis Comandantii unitätilorsecuesti indeplineau functiunea de cdpitani de granitd saubani, precum arata numele lor de « rabonbani pe carealegeau ei insesi deopotriva cu juzii duloi ai scaunelorlor de judecata sedes, szék, Stuhl , de unde derivänumele judetului Trei-Scaune Haromszek

Ca element colonizatoric cu misiune militara, Secuii consti-tuiau o comunitate etnica aparte, avand in frunte un comiteal lor comes Siculorum, Szeklergraf despre care se facementiune numai in 1233 sau mai sigur in 1280 3). El era numitde rege dintre curtenii de searna i urma in rang dupà voievodulDaciei. Comitele Secuilor comanda contingentele secu-esti. Cancelaria lui era instanta de apel in treburile admi-nistrative si judecatoresti 4). Limba secuiasca este identicacu limba maghiara, afara doara de faptul cä ea este mai desvarstata de elemente imprumutate dela Daco-Romanii, in

1) B. H 6 m a n, i. c., p. 21.L) Ibidem.3) F e j 6 r, Codex Dipl., IV. 1. 22.4) B. H 6 m a n, I. c., p. 15.

»,

si

www.dacoromanica.ro

Page 24: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

22 ION I. NISTOR 490

mijlocul cArora träiau i care in bunä parte au fost absorbitide Secui. Simon de K ez a care traia la curtea regeluiLadislau (1278-1290) arata in cronica ar, ch. Secuii traiauin munti in simbioza cu Romani, dela care ar fi deprins chiarliterele Zakuli non tamen in plano Pannoniae, sed cumBlackis in montibus confinis sortem habuenint, unde Blackiscommixti litteris ipsorum uti perhibentur 1).

* *

Despre estinderea suprematiei 'unguresti asupra regiuni-lor din Nordul Daciei, adeca asupra meleagurilor mara-muresene, nu gasim in cronicele unguresti nicio mentiune.$tim doara dintr'un document din 1199 el regele Emericsuferise un accident la o vânatoare in Maramures terraMaramorosiensis adeca tara pe Mara, numità cu vechimeMaramures. Regele scapa cu vieata numai grape interventieila timp a comitelui Laurentiu 2).

Prin trecerea suprematiei politice asupra noilor cuceritoribarbari, situatia populatiunii autohtone dacoromane din cu-prinsul Daciei carpatine n'a incercat schimbari prea mari. Casi in vremea suprematiei hunice, gepidice i avare, populatiuneabastinasa, al carei numar sporise prin absorbirea numeroaselorenclave slavone, continua sa-si cultive ogoarele, sa-si pazeascaturmele, sa lucreze la lemn in padure i sä exploateze bogatelezacaminte de sare, de care aveau nevoie, nu numai barbariicuceritori ci i popoarele asezate in vecinatate. Multi dintrebastinasi traiau din macinisul minereului de aur dupa obiceiulmostenit dela strabunii lor dacoromani. In conditiunileacestea de vieatä, aspra i neinduratä, ei Ii torceau firul vietii,pastrandu-si cu sfintenie limba, credinta i datinile strabune.Capeteniile lor nationale, numite judeci, cneji Si voievozi,indeplineau rolul lor modest de perceptori ai impozitelorregale si de distribuitori de dreptate in rândurile conatior a-lilor lor dupa « lex antiqua » sau « jus et consuetudo Vala-horum » adeca dupa vechile datini i obiceiuri dacoromane 3).

S i rn onis de Keza Chronicon Hungaricum, I. c., cap. IV, § 6, p. 37.') Fejér, Cod. Dipl ., 11, P. 347; Augustin Bunea, Istoria Romdnilor p. 158.3) D. Mot oto 1 es c u, Yus Valachicum, Bucuresti, 1916.

1)

*

www.dacoromanica.ro

Page 25: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

49 X UNGUR1I IN DACIA CARPATINA 23

In actul de donatiune din 1213 prin care regele Andrei al II-leaconferia Ordinului Teutonilor Tara Barsei se face mentiunede o Tard a Vlahilor terra Blaccorum prin care cavaleriiputeau trece fail plata vreuneicontributiuni 1). Iar prin actul dedanie catre rnanästirea Carta din 30 Noemvrie 1223 se eviden-tiaza ca Romanii erau proprietari de parnant. Regele confirmarnanastirii terenuri pe care le luase dela Romani confirmamusterram, quam prius eidem monasterio contuleramus exceptamde Blaccis 2). Dupà infrangerea Ungurilor la Mohi-Pusztain 1241 si dupà fuga regelui Bela al IV-lea in Dalmatia,Cadan, hanul Tatarilor se instalase de-a-binelea in Dacia siUngaria. El organiza acolo administratia tatara, consideran-du-se chiar loctiitor sau caimacam al regelui fugar. In calitateaaceasta de caimacam crdiesc, hanul Cadan dedea ordonanteoficiale intärite cu pecetea regelui ungar, pe care acesta opierduse pe campul de lupta. Printr'o ordonanta sau edict deacest fel, caimacamul regelui Ungariei nos Cattan ex stirpeJedzan in regno Hungariae Kaymakam solis et terrae maximoKhano impuse Secuilor i Vlahilor sa accepte moneta mon-golica nummos nostros acceptarent deopotriva cu mo-neta bizantina tamquam nummos byzantinos precum leacceptasera i Sasii 3). In Transilvania i Ungaria stapanireamongola dainui trei ani manserunt ipsi Tatari in regnoHungariae tribus annis 4).

Edictul lui Cadan arunca o raza puternica de lumina' inintunerecul constelatiunii etnice a Daciei dela mijloculsecolului al XIII-lea. Natiunile carora li se impunea primireamonetei mongolice i bizantine erau Romiznii, Sasii i Secuii.De Unguri nu se face nicio mentiune, fiindca ei in vremeaaceea nu constituiau Inca un strat etnic in Dacia. Pentruaceleasi consideratiuni Ungurii nu sunt amintiti nici in actuldela izio unde apar numai contingentele militare ale Roma-nilor, Sasilor i Secuilor 5) i nici in actul de convocare a dietei

1) Hurmuzaki-Densusianu, Docum., I, p. 79.2) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, p. x8.2) Revista Transilvania », IV, 1871, P . 55; A. D. Xenopo 1, Istoria Romemilor.

editia a III-a, II, p. 198.4) Thuroc z, II, c. LXXIV, p, 78; Chronicon Pictum Vindobonense, 1. c., cap.

LXXX, p. 96.) Szezzadok, 1910, p. 202.

www.dacoromanica.ro

Page 26: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

24 ION I. NISTOR 4r2

transilvanene din 1291, in care se pomeneste numai de nobiliromani, sasi i secui1). Absenta Ungurilor din aceste acte regaleeste un puternic indiciu pentru absenta lor din Transilvaniain acea vreme. Faptul acesta nu trebue sa ne surprindd,fiindca arnintisem doara mai sus, ca Ungurii la descalecatullor in Panonia, nu erau mai numerosi deck 200.000 de suflete,dintre care numai vreo 25.000 combatanti. Daca tinem searnade intinderea stapanirii kr asupra unei regiuni asa de vaste careajungea dela Tisa pana la poalele Alpilor räsäriteni, curn eraPanonia, i claca nu scapam din vedere nici pierderile san-geroase pe care Ungurii le suferisera in cursul celor treiveacuri dela asezarea lor in nenumaratele lupte cu Germanii,Bizantinii Si Tatarii, atunci intelegem usor ca asezarile lorin Transilvania nu puteau fi deck foarte sporadice i redusela cApeteniile cetatilor i comitatelor. Neamul lor nu erareprezentat in Dacia decat prin numarul redus al nobililorcari primeau mosii intinse in regiunile ultrasilvane, impreunacu bastinasii romani cari le cultivau. Ungurii constituiau clasarestransa a stapanitorilor feudali, beneficiari ai tuturor drep-turilor politice i avantajelor care decurgeau din acestea.Pentru a popula deserturile, ei recurserd la colonisti oas-peti straini, cum erau Sasii i Secuii, precum si la singurapopulatie autohtona pe care o constituiau Daco-Romanii.Astfel se explicg lipsa Ungurilor din randurile celor treinatiuni transilvanene, mentionate in actele regale, de cares'a amintit mai sus. Insusi Rosler recunoaste cà Unguriica un popor de stepa prefereau Pusta i evitau Dacia cumuntii i podi§urile ei 2), multumindu-se numai cu suprematiapolitica asupra acestei tari, pe care ei o exercitau prin capete-niile kr de frunte pe care ii rasplateau mereu cu feude incuprinsul Daciei. Numai in cursul veacurilor urmatoare luardfiintà i asezari unguresti in Dacia. Nurnarul kr spori mereu'Dana la 1437, and numai prin pactul incheiat cu SasiiSecuii, Ungurii se putura substitui Rornanilor care constituiaupana atunci a treia natiune politica a Daciei, privandu-i deacest stravechiu drept al lor ca singura populatie indigena.

1) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, T. p. 177.2) R. R o s 1 e r, Duder und Romdnen, P. 43.

pi

www.dacoromanica.ro

Page 27: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

493 UNGURII IN DACIA CARPATINA 25

Cat despre organizatia politica a Daco-Romanilor, ea eracea veche cu judeci i voievozi in frunte. In literatura istoricaa timpului judecii dacoromani apar sub numele de cneji,termen derivat din germanicul kuning, vechiu nordic konungr,modern Konig i acceptat si de Slavi in forma de knjaz,latineste canesius. Magistrul Rogerius care fusese martorocular la invazia Tatarilor in Dacia in 124.1 relateaza infaimosul sau « Cantec de jale » ca Tatarii ingaduiseraRomanilor sa continue de a-si alege capeteniile lor nationale,numite cneji, cari sa judece conflictele dintre oameni i saprocure noilor stapanitori, ca i Ungurilor de mai inainte,cai, vite, arme, daruri i echipamentele de care aveau nevoieconstituerunt canesios, id est balivos, qui justitiam facerent,et eis equos, animalia, arma, axenia et vestimenta utilia procu-rarent Insusi Rogerius se adapostise in casa unui ase-menea cnez roman, care avea sub conducerea sa aproape o miede case et sic procurator meus de istis dominis erat unuset pene millia villas regebat ; i erau aproape o suta deasemenea cneji et erant canesii fere centum Oamenii traiauin pace si se adunau pe la targuri i fiecaruia i se administradreptatea ce i se cuvenea pace habebamus et fora ; iustaunicuique iustitia servabatur Cnejii se adunau aproape infiecare saptamanä conveniebant canesii pene qualibetseptimana Rogerius nu pierdea niciodata ocazia de ainsoti pe amfitrionul sau la adunarile cnejilor, pentru a cu-noaste vieata lor i pentru a urmari mai de aproape pe uniidintre mai marii lor 1).

In vremea aceea comunitatile dacoromane se bucurau dedrepturi egale cu concetatenii lor Unguri, Sasi i Secui. Eiparticipau cu contingentele lor la expeditiile militare ale re-gilor Ungariei si ale voievozilor ultransilvani. Ana Co m-nena aratà la io88 pe regele Solomon, combatand la Dunarein fruntea unei ostiri dace 0070 'Mi.) kxmoii a-rpocTeUp.ccrogimpotriva Bissenilor sau Pecenegilor, care navalisera in Banatcu ajutor dela Greci si Bulgari 2). La 1210 contingentele

1)Rogerii Carmen Miserabile, ed. G. Popa--Lisseanu, in # IzvoareleIstoriei Románilor >, vol. V, cap. XXX V, P. 49 urm.

2) Ana Comnena, 1. 8, p. 336, ed. Bonn; cfr. N. Iorga, ht. Rom., III,p. 3! §i A. Xenopo 1, 1st. Rom., II, p. 188.

www.dacoromanica.ro

Page 28: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

26 ION I. NISTOR 494

românesti in unire cu cele saxone, i secuesti asociatis sibiSaxonibus, Olacis et Siculis luara parte sub conducereacomitelui Sibiului loachim I wachinus la expeditia incontra tarului Burila din Vidin 1). Intr'un document din anul1214 Românii din Maramures apar in functiunea lor de strajeriai codrilor custodes silvarum 2). Pe la sfarsitul veacului alXIII-lea, apar ca voievozi de Maramures Mauritiu (1299) sifiul sau Nicolai (13o3) 3). Un act din 1329, aminteste de oaspetiisasi i unguri din Visc, Ticeu i Câmpulung, fideli-tates nostrorum fidelium de Maramorozio, Saxonum et Hun-garorum, videlicet et villis Visk, Huszth, Teoczö et Hoszu-mezö o dovada ca fata de Românii indigeni, Ungurii erauconsiderati ca hospites » adica colonisti asezati acolo numaide curand 4). In aceeasi vreme reprezentantii Românilor furlinvitati sa participe la lucrarile dietei transilyänene, care fuseseconvocata pentru ziva de ii Martie 1291 la Alba Iulia deregele Andrei al III-lea, pentru reforma statutului transil-vänean quod cum nos universis Nobilibus Saxonibus, Sy-culis et Olachis in partibus Transilvanis apud Albam Juliampro reformatione status eorundem congregationem cum eisdemfecissemus 5).

* *

In primele secole ale suprematiei ungare, regii din dinastiaArpazilor nu se gandeau la extirparea sau izgonirea popu-latiunii autohtone dela vetrele ei, ci dimpotriva ei se straduiaudin rasputeri sa sporeasca numarul populatiunilor muncitoare

producdtoare de bunuri materiale chiar prin chemarea de

1) Cfr. revista Szazadok o din Budapesta, 1910, p. 202 i Ilie Mine a, Ro-mdnii Inainte de 1222, in a Revista pentru Istorie, Arheologie fi Filologie o, 1912, p.226urm.; I. Lupa 1. c., p. 18 urm.

2) A.Bunea, Istoria Ronzdnilor, p. Lehoczy, Beregvarm. Mono-grafia, I, p. 409; cfr. A. Bonkal o, Die ungarldndischen Ruthenen, in u Ungar. Jahr-blither, I, p. 220 urin.

3) Ion Mihaly de Apsa, Diplome Maramuresene, p. 63.; Wenczel, Cod.Dipl. ArP., X, p. zo2; Feje r, Cod. Dipl., I, 4. 147.

4) F e j è r, o. C., VIII , 3, p. 353.5) Pauler Gyul a, A magyar nemzet története az Arpddhazi Kirdlyok alatt.,

(Istoria rnaghiare sub regii din casa arpadiana). B-Pesta, 1899, II, p. 422;Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sie-benbiirgen, I, p. 177.

Hust,

«

T.

*

s

www.dacoromanica.ro

Page 29: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

495 UNGURII IN DACIA CARPATINA 27

colonisti straini hospites in Dacia. Pe vremea aceeaUngurii nu erau obsedati de ideea de desnationalizare aneamurilor conlocuitoare, uncle chiar mai vechi in Daciadeck insis' cuceritorii. Caci nu de geaba se atribue rege-lui Stefan cel Sant dictonul ca slab si fragil este regatulunei singure limbi si unei singure dateni uniusque lin-guae, uniusque moris regnum imbecile et fragile est .1).De aceea opera de colonizare a Ungariei incepu Inca subregele $tefan si continua cu zel si sub urmasii sal din casaArpazilor. Ea privea in prima linie pe colonistii germani careconstituiau un pretios element colonizatoric cu indeletnicirimestesugaresti si cu inclinatiuni spre vieata urbana. Operaaceasta primi un puternic avant in Dacia sub regeleGeiza al II-lea (1 Iv 1161) care sporise cu mult numarulcolonistilor pentru scutul coroanei ad retinendam coro-nam cum arata o veche inscriptie de pe o veche pecete dinSibiu 2). Elementul colonizatoric german se recruta in deosebidin centrul Franconiei si anume din regiunile Mosel, Eifel siHundsriick, dara si din Luxenburg si din Lorena de Nord, undetrebue cautata vechea patrie a Sasilor transilvaneni. Cance-laria regala numea pe noii colonisti oaspeti hospitesnemteste Geiste, sau Saxoni si Teutoni Saxones, Theoto-nici iar curia papala le zicea « Flandres #, o numire careindica originea unora dintre ei din Flandra, tara dupa care sidreptul lor se numea «jus flandrense >>.

In Dacia noii oaspeti germani se asezara in valea So-mesului si a Bistritei, iar mai la Sud pe Tarnave si la Sibiu.Acesti « primi hospites regni >> cari fusera chemati de regeleGeiza, se bucurau de privilegiul de locatiunem de a-si alegeliber pe carmuitorii bor. Ei furà colonizati atat pe'parnantulregesc fundus regius, Konigsboden cat si pe pamantcomitatens. Asezarea lor se facea in regiuni desarte si nelocuite

desertum et inhabitatum sau mai bine putin locuite,precum se vede din cuprinsul privilegiului acordat" Ordinului

1) H. Mar cza I i, Enchiridion Fontium Historiae Hungarorum, B-Pesta, 1902,p. 62 urm.

1) Nicolas Benckiser, Siebenbiirgen, Das Land und seine Menschen aufseinem Gange durch die Geschichte, in g Frankfurten Zeitung », Nr. isoril din 1 Martie1942, P 5.

www.dacoromanica.ro

Page 30: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

28 ION I. NISTOR 496

Teutonic din Tara-Barsei 1). In vecinatatea Tarii Barsei se&eau Tara Secuilor si Tara Vlahilor, adica a Romanilor, princare membri Ordinului putea trece fail nicio vama quodnullum tributum debeant persolvere cum transierint per terramSiculorum aut per terram Blaccorum . Cat priveste insa pelocuitorii bastinasi din Tara Barsei, cari nu erau cleat Daco-Rornanii bastinasi, regele le ingadui libertatea homines quo-que nunc terrain inhabitantes . .. liberos dimissimus ceea cearata ca tara cedatä Teutonilor nu era pustie si nelocuitddeserta et inhabitata precum se sustine in preambululactului de cesiune catre cavalerii teutoni. Termeni ca aceiade desert si nelocuit erau termeni protocolari fail sa redearealitatea starilor de lucruri. In continuare textul privilegiuluiarata a regele le-a facut aceasta danie pentru ca membriiordinului sa se aseze in acea margine a Orli ca o noua plantatiespre a infrunta atacurile paganilor si spre a constitui acoloun puternic bastion impotriva barbarilor quod ipsi in confinioillo tamquam plantatio novella sint et adsiduos paganorumpatientes insultus, se pro regno tamquarn firmum propugna-culum de die in diem morti opponere non formidant 2).

Asezarile sasesti primeau numele dupà «locatorul » Mr,ca bunaoara Hermann, dupa care asezarea de pe raul Sibius'a numit Hermannstadt, româneste Sibiu, sau dupa toponimialocala ca Bistrita, dupa rain cu acelasi nume. Hotarul comuneis'a numit « hatar » sau « hatiert », deci cu un termen im-prumutat dela localnici. Pe hotarul comunei se ridicau diver-sele conacuri sau curti Hof ca Bauernhof, Gasthof, Pfarr-hof etc. Curtile erau intarite pentru o mai burial aparare impo-triva agresorilor. Felul acesta de constructie s'a pastrat panaastazi, constituind laturea caracteristica a asezarilor sasestidin Dacia. Numai in timpul regelui Geiza luara fiinta peste200 de asezari germane in regiunile miniere din comitatulScepus (Zips), dara si in Dacia cu deosebire in partile Sibiului,

1) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen inSiebenbiirgen, I, Nr. 19, p. I i urm.

2) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, Nr. 2I, p. i8 urm.; Hur-muza ki - D ensu§i an u, Docum. I. r, p. 74; cfr. Bula papala care confirmgdonatiunea regala la Zimm e r ma nn -W erne r, Urkundenbuch, I, Nr. 34, P.22 urm. 0 Hurmuzaki-DensuOanu, Docum. I. 1, p. 76.

www.dacoromanica.ro

Page 31: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

497 UNGURII IN DACIA CARPATINA 29

Reghinului i Bistritei. La Bistrita colonizarile sasesti s'aufacut pe teritoriul domenial, iar la Reghin pe parriant comi-tatens sau judetean.

In anul 1211 regele AndreiN II-lea (1205-1235) chemaOrdinul Teutonilor in Transilvania si-i incredinta vaste tere-nuri in Tara-Barsei, ingaduind cavalerilor sa construiasca acolocetati de lemn cu targuri in jurul lor 1). In anul urmatorle permise sl ridice i cetati de piatra-Burgen 2). Inurma acestui privilegiu luarl fiinta cetatile MarienburgFeldioara, Kronstadt Brasovul, Torzburg - Branul, Rosen-burg-Reqnov, Kreuzburg-Teliul s. a. In anul 1222 regelereinnoi Teutonilor privilegiul extinse i asupra regiunilorde dincolo de Carpati, adica in Transdanuvia munteanamoldoveana, unde cavalerii crucii erau liberi sä cuprinda catparnant vor dori pe socoteala Cumanilor i sa-si asigurestapanirea asupra cuceririlor acute prin fortificatii locale,pentru ca pe calea aceasta regatul ungar sä se mareascaterram Burza nomine ultra silvas versus Comanos contu-limus ut et regnum per conversationem eorum propagaturdilatetur Iar la trecerea lor prin tara Vlahilor i Secuilorper terram Blaccorum sä nu plateasc5. nicio vama 3).

Ordinul Teutonilor se folosi cu mare abilitate de ingaduinteleregale, consolidandu-si de-a-binelea pozitiunile sale atat inTara-Barsei, cat si in Transdanuvia cumanica i tinzand laemancipare fata de rege. Ei umblau sä se sustraga dela obliga-tiunile lor fata de regele Ungariei i sä recunoasca numaisuprematia papala, dara si aceasta limitatä numai la celespirituale. In scopul acesta Ordinul se adresä Papei cu ruga-mintea de a-1 primi sub inalta sa protectie 4). Dar gestulacesta ajunse la cunostinta regelui Andrei si-1 indispusepeste masura. Regele ii considera drept act de tradare fata decoroana ungara si de aceea el recurse la masurile de rigoare

1) Theiner, Monumenta hist. Hung., I, 94; Hurmuzaki-Densu§ianu,Doc. I. 1, Nr. XLI, p. 56 urm.

2) Ibid., p. 58; Hurmuzaki-DensuOanu, T. I, XLI, p. 58.4) Fejér, III, I, p. 370; 1-lurmuza ki-Densusianu, Doc. I. 1, Nr.

LIV, P. 74 urm.4) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, Nr. 41, p. 32 urm.; Hur-

mu z a ki-Denau0 an u, Doc. I. 4, Nr. LXIII i LXIV, p. 8 5 urm.

si-1si

www.dacoromanica.ro

Page 32: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

30 ION I. NISTOR 498

in contra Ordinului, izgonindu-1 in 1225 din Tara Barsei 1).Atunci cavalerii se vazura siliti sa-si incerce in aka partenorocul. Ei se retrasera si din Transdanuvia si, strabatandPolonia, ajunserd in Prusia, unde li se deschisera noua perspec-tive pentru o asezare statornica si pentru o mai rodnica acti-vitate in viitor.

In toiul neintelegerilor dintre rege si cavalerii crucii, colo-nistii germani laici de pe <4 fundus regius » din Sibiu, izbutirdsa obtinä dela regele Andrei confirmarea deplina a drepturilorsi pronomiilor lor prin asa numitul « privilegium andreanum »din 1224 2). In temeiul dispozitiunilor acestui privilegiu, Sasiidin Dacia fural recunoscuti ca o comunitate etnicd autonomd,cu centrul de carmuire la Sibiu. Principiul de temeliepe care se rezema aceasta comunitate se rezuma in cuvintele :unus sit populus, principiu inlaptuit in cunoscuta institutie a«universitdtii sdsesti universitas Saxorum care avea infruntea ei pe comitele Sasilor comes Saxorum, Sachsengraf,Konigsgraf , ales de comunitate pentru apararea inte-reselor ei si pentru distribuirea dreptatii. Comitele sAsescraspunde regelui o dare anuall de soo marci argint. In caz derazboiu, Sasii erau obligati sa mobilizeze un contingent de500 de oameni bine echipati si inarmati pe socoteala lor.Aceasta insa numai pentru cazul cand razboiul se purta in tarasi and insusi regele comanda armata. Pentru expeditiile mili-tare inafara de tard, Sasii erau obligati la mobilizarea unuicontingent de Ioo osteni and comanda regele si numai de50 and comanda era incredintata unui loctiitor al regelui.Litigiile mai mici dintre Sasi se judecau de juzii lor nationali,numiti « Grafen » sau « Greffen », alesi de comunitate. Acestiaconstituind cele 7 scaune sasesti Sachsenstiihlelatineste« se-des >>, ungureste « szek >>. In seama acestor « grofi » cadeau sitoate atributiunile de ordin administrativ, fiinda disjungereajustitiei de administratie apartine unei epoci mai tarzii. Dupaaceste 7 scaune de judecatd, care isi aveau sediul lor in saptelocalitäti intarite Burgen teritoriul colonizat de Sasi s'a

1) Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, Nr. 45, p. 36 urm.2) Ibid. NI% 43, P. 32 urrn.; Iosif Schiopu, Diploma adreiand din 1224,

Cluj, 1934, 11 14 urm.

www.dacoromanica.ro

Page 33: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

499 UNGURII IN DACIA CARPATINA 31

numit tara celor 7 burguri . Siebenburgen nume de carese mentioneaza mai intai in cronica rimata din Stiria . Steie-rische Rheimchronik a lui Ottokar. Numele acesta s'a estinscu vremea asupra Daciei intregi, sub forma de ,« Sieben-bfirgen», latineste « Septem Castra» si slavoneste « Semgoroch )).Provincia din jurul Sibiului s'a numit sibicensa provinciaCibicensis dupa raul Cibin sau Sibiu care o parcurge. Dupaaceasta provincie Iancu Voda din Hunedoara apare in baladelepopulare sub numele de Iancu Sibiceanul, adeca Sibianul.Numele de Transilvania tradus din ungurescul ErdeliArdealul n'a fost acceptata, precum vedem, nici de Sasisi nici de Slavi. Acestia din urmä traduc pe germaniculSiebenbiirgen. In conditiunile acestea restabilirea vechiuluinume de Dacia apare pentru Romani pe cat de firesc, peatata de indreptatit.

Pamanturile pe care fusesera colonizati Sasii le apartineaucu drept de proprietate. Ei se bucurau de libera folosinta apadurilor si apelor din intreg cuprinsul fundului regesc. Totei isi alegeau in mod liber pe preotii si dascalii kr, beneficiindastfel de cea mai larga autonomie in vieata kr politica, eco-nomica si culturaM. De asemenea libertati se bucurau si co-munitatile säsesti din partile Bistritei ca si din Tara Barsei infninte cu Brasovul.

Organul deliberativ al comunitatilor sdsesti era adunareaprovinciala, pe care o convoca comitele sasesc la Sibiu si lacare luau parte si reprezentantii Sasilor din Bistrita si Brasov.Tendinta comunitatilor sdsesti spre o organizatie unitara i§iatinse tinta urmaritä numai in timpul regelui Mateias Corvinul.Numai atunci comunitatile säsesti de pretutindeni dobandiràdreptul de a-si alege liber pe comitele si pe grofii lor, cu totiiraspunzatori organului lor national reprezentativ, care erauniversitatea sdseascd.

** *

Cu stingerea dinastiei Arpazilor, intamplata la anul 1301,se inchide primul capitol din istoria suprematiei ungurestiasupra Daciei. Aruncand o privire retrospectiva asupra princi-palelor intamplari din aceastä epoca, vedem ca Ungurii, la

www.dacoromanica.ro

Page 34: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

32 ION I. NISTOR 500

descdlecatul lor la Tisa, gäsirä pe teritoriul vechii Dacii treiprincipate indigene, ale carol- teritorii coincideau cu circum-scriptiile administrative ale celor trei Dacii de odinioaraanume circumscriptia Daciei Porolissense, a Daciei Apulensesi a Daciei Malvense. Dui:4 aratarile celor mai vechi croniceunguresti, populatiunea acestor trei voivodate se compuneadin Daco-Romani indigeni si din cateva sernintii slavone, care,in nazuinta lor spre Balcani, convietuira un timp oarecare_cuautohtonii, 'Ana' ce resturile lor ajunsera sa fie absorbite :cudesavarsire de acestia.

Luptele navalitorilor impotriva indigenilor din Dacia &di-nuira mai bine de un secol, adica dela 896-1003, and eleluara sfarsit prin infrangerea rezistentei autohtonilor si in là-turarea ultimelor urme de autonomie locald, in timpul domnieiregelui Stefan cel Sfant. Impotrivirea eroica a Daco-Romanilora gasit un puternic rasunet in cantecele de vitejie si in baladeleunguresti, care au servit la randul lor ca izvoare de informatieautorului anonim al celei mai vechi cronice unguresti dinsecolul al XII-lea.

Pentru Ungurii obisnuiti cu vieata de stet* muntiicodrii formau un obstacol de neinvins. Patrunderea lor sue-cesivä in regiunile de dincolo de padure, ultrasilvane sautransilvane, constituia pentru ei unul din cele mai mari succesede arme. De aceea, in conceptiunea lor politica, Dacia deveniseo Ultrasilvanie sau un Erdeli dupa limba lor, o nomenclaturaimpusa de ei Daciei. Nomenclatura ungureasca a fost impusasi bastinasilor dacoromani cari se obisnuiserd cu numele deArdeal, menit sa inlocuiasca pe cel vechiu de Dacia, pen-tru a sterge din amintirea lor traditiile milenare legate deacest nume.

Cat de subreda era la inceput aceasta numire impusa supu-silor se evidentiaza din faptul ea Sasii cari fura chematipentru colonizarea Daciei, nu acceptard aceasta numire ofi-ciala, ci ei continua pana astäzi sa numeasca noua lor patrieadoptiva « Siebenburgen Iar dupà Sasi s'au luat i Slavii carinumesc Dacia Semgoroch, ceea ce nu este decal o traducereverbala a lui Siebenbiirgen. 0 revenire la strävechea i tradi-tionala nomenclatura de Datia, improspätatä in epoca

si

n.

www.dacoromanica.ro

Page 35: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

sox UNGURLI IN DACIA CARPATINA 33

umanista i acceptata de Horia, se ixnpune deci astazi mai multca oricând.

Traditia ducatului porolisens i apulens era asa de inräda-cinatg in Dacia, incat Ungurii se vazura nevoiti sg respecteorganizatia voievodala a acestor doug Dacii, grijind ca atri-butiunile voievodale ale vechilor duci sä treaca dupg cucerireasupra regelui Ungariei. Dar acesta nu reusi s inglobezesimplu vechile voievodate in regatul sau, ci fu silit sa res-pecte vechea autonomie a ambelor ducate dacice, delegAndunui loctiitor puterea militara i administrativa asupra lor, cunumele de voievod al Ardealului. In amintirea celor dougvoievodate, bihorean Si ultrasilvan, apareau adese chiar doivoievozi ai Ardealului. Aceeasi atitudine observara Ungurii

fafa de voievodatul Daciei Malvense sau banatene, undevechea organizatie voievodall fu inlocuitä prin organizatiamarhiónala, adica a unei 'Yarci de granitä pe care ei o nu-mira bdnie sau banat, cu un termen mostenit dela Avari.

Dara cum in urma unui crâncen razboiu de mai bine de osuta de ani, in cursul cgrui Ungurii reusiserg sà supung Dacia,populatia autohtong dacoromang avu mult de suferit, noiistapânitori ai Daciei recursera la o vasta opera de colonizarecu elemente germane si secuesti. Coloniile germane aveaucaracter agricol si industrial, colonistii sasi constituind paturade mestesugari i targoveti ai Daciei, cu largi privilegiipronomii cum se cuveneau unui element etnic chemat anumedin departare pentru injghebarea vietii oräsenesti in Dacia.Caracterul acesta al chemgrii lor Sasii inteleserl sa-1 pästrezepâng astAzi.

Cu totul altul era caracterul colonizgrii secuesti. Secuii furlcolonizati in partile rasaritene ale Daciei, ca element de strajaa granitelor muntoase in contra necontenitelor invazii aleCumanilor, Tatarilor i Turcilor. Organizarea lor avea caractermilitar, graniceresc. Si ei se bucurau ca i Sasii de largi privi-legii si de o vasta autonomie administrativa. Comitele Sasilor

comitele Secuilor se alegeau din rândurile lor, fiind unexponent national al acestor colonisti, cgtà vreme voievodul Ar-dealului si banul Timisului nu erau cleat oameni de incredereai regelui i indeplinitori ai ordinelor i dispozitiunilor acestuia.

si

si

1

si

www.dacoromanica.ro

Page 36: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

34 ION I. NISTOR 502

Cat privqte pe Unguri, propriu zisi, numärul kr in Daciaera redus la elemente singuratice pe care regele le rfisplateapentru faptele kr de arme cu latifundii intinse in Dacia.Ei constiwiau patura privilegiata de conducere si de suprafata,cu porniri si nazuinte feudale, imprumutate din Apus. Im-preuna cu clerul inalt, beneficiar al vastelor domenii cu careregii apostolici se grabisera sa inzestreze ctitoriile kr mona-hale si episcopesti din Dacia, latifundiarii laici detineau cuindlratnicire puterea politica' si economica a Daciei, ingraditadoarl de privilegiile acordate Sasilor si Secuilor.

Trufasa kr atotputernicie se intemeia pe puterea de muncasi productie a populatiunii indigene subjugate, care se istoveasub apasarea prestatiilor de tot felul in bani si in natura.Privilegiile nemesesti ispiteau mereu pe conducatorii firestiai indigenilor, ademenindu-i mereu sa se contopeascl cu clasaconducatoare ungureasca, tradand astfel interesele cele maielementare ale conationalilor kr si lasandu-i prada asupririlorcelor mai umilitoare si a despoierii de stravechile kr drepturide autohtoni.

Dad. cu toate acestea Daco-Romanii sau Vlahii indigeniizbutira sa se afirme Inca multa vreme ca a treia natiune politicain Dacia, precum o glsim mereu mentionata in documenteleoficiale ale timpului alaturea de Sasi si de Secui. Numai la1438 Ungurii uzurparä pentru ei acest rol, prin faimosulpact de uniune cu Sasii si Secuii, carora ii confirmara inschimb vechile kr privilegii. Si astfel s'a pecetluit desmoste-nirea Daco-Romanilor indigeni si de ultimele resturi din stra-vechile kr drepturi politice si sociale de care se mai bucuraserlI:4ra atunci. Dar reducerea autohtonilor la starea de o rumani >>sau o iobagi # ca sub Huni si Avari, n'a frant puterea kr derezistenta 0 indaratnicie dacica. Dimpotriva, apasarea a sporitenergiile latente 0 a otelit fortele de vie* ale indigenilor,facandu-i sa infrunte cu indarjire vitregia vremurilor, dove-dind ca sangele apa nu se face.

www.dacoromanica.ro

Page 37: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

Lei

I. IONESCU-DOLJ. Contributiuni la istoria luptei duse de DomnitoriiRomani in contra introducerii i aplicarii regimului capitulatiunilor inPrincipate. Raportul lui Coronini 30.-

V. MIHORDEA. Biblioteca Domneasca a Mavrocordatilor 45.-N. IORGA. Doua pagini din Istoria Fanariotilor 2.-R. V. BOSSY. Vechi nazuinte federaliste in Sud-Estul European . . 12.-ION RADUCANU. Adam SmithN. IORGA. Incercari austriece de anexiune a tarilor noastre 55.-DIMITRIE GUSTI. Problema sociologiei. Sistem i metoda. Trei comu-

nicari 6o.-CONSTANTIN I. KARADJA. Cea mai veche mentiune a Daciei in tipar 55.-ION I. NISTOR. Tudor Vladimirescu si Santa Alianta 20.-DAMIAN P. BOGDAN. Pomelnicul dela Bistrita si rudeniile dela Kiev

si dela Moskova ale lui Stefan cel Mare 35.-ANDREI RADULESCU. Influenta italiana asupra Dreptului roman 25.-I. LUPA$. Emanuil Gozsdu (1802-1870). Originea si opera sa . . . . 45.-TOMUL XXIII (1940-45): 500.-a. N. IORGA. 0 carte de gandire conservatoare romaneasca 15.-2. GENERALUL R. ROSETTI. - i. Cateva scrisori i documente tur-

cesti privitoare la noastre. - 2. Doua scrisori cu privire lacumpararea de tutun din Rusia 20.-

3. N. IORGA. Individualism si solidarism in desvoltarea istoriei . . so.-4. ANDREI RADULESCU. Regimul juridic al Bosforului i Dardanelelor 25.-5. ION I. NISTOR. Calugarita Elisaveta Sturdza. Un episod din timpul

zaverei 50.-6. VICTOR SLAVESCU. x. 0 # Autobiografie 4 a lui Dionisie Pop

Martian. 2. Corespondenta D. P. Martian-Gh. Baritiu. Cinci seri-sori (1862-1864) 50.-

7. N. BANESCU. Stapanirea bizantina in Matracha (Tmutorokan),Chazaria si Rusia, in timpul Comnenilor 20.-

8. ION I. NISTOR. Lucius Aprovianus 35--9. G. POPA-LISSEANU. Continuitatea Romanilor in Dacia 65.-

so. GENERALUL R. ROSETTI. Participarea populatiei civile la raz-boiul din 1877-1878 x

1. GENERALUL R. ROSETTI. Despre Academii si Institute . .

12. N. IORGA. Problems basarabeana i problema Unirii Principatelorla 1855-1859 15.-

13. ALEX. LAPtDATU. 11 Februarie 1866 20.-14. N. IORGA. Revelatii toponimice pentru istoria nestiuta a Romanilor, I. 15.-55. S. MEHEDINTI. Academia, Institutie Etnopedagogica 25.-16. I. IONESCU-DOLJ. 0 pagina din istoria dreptului penal roman . 25.-17. VICTOR SLAVESCU. Dionisie Pop Martian i Dimitrie A. Sturdza

in 1859 35.-18. ION I. NISTOR. Principatele Romane in preajma tratatului dela

Adrianopol 30.-59. N. BANESCU. N. Iorga, Elogiu academic 20.-20. ION RADUCANU. Ideea nationala in gandirea economica a lui Frie-

drich List 20.-21. ION I. NISTOR. Romanii in Transdanuvia 55.-22. DIMITRIE GUSTI. $tiinta i pedagogia Natiunii 40.-TOMUL XXIV (194 T 42)

x . R. V. BOSSY. Un drumet danez in Principate 8.-2. R. V. BOSSY. Propaganda Austriaca impotriva Unirii Principatelor 10.-3. $TEFAN METES. Contributii la studiul populatiei din Transilvania,

in trecut, I 30.-4. ION I. NISTOR. Basarabia sub gospodaria romaneasca 30.-5. ION I. NISTOR. Ucraina in oglinda cronicelor moldovenesti . . 35.-6. ANDREI RADULESCU. Organizarea tutelei in dreptul romanesc 6o.-7. ION I. NISTOR. Autohtonia Daco-Romanilorin spatiul carpato-dunarean

30..,-- .

. .

I

.

,.

Wile

.

. 12.-

.

..

.

40.-

z

. . . . . . . . . . .

.

. . . .............. . . . .

. . . .

. . . . . . . . .

. . ........... . . . . . . . . .

. . . ....... . . .

. . . .

. . . . . . . . . . . . ..

. . . . . . . . . . .

.

. . . ...... . .

. . . .

. . , . .

.

www.dacoromanica.ro

Page 38: NISTOR I Ungurii in Dacia Carpatina

8. GENERALUL R. ROSETTI. Spicuiri prin dosare privitoara larázboiul din 1877-1878

9. ION I. NISTOR. Miron Costinto. STEFAN METES. Contributii la studiul populatiei din Transilvania,

in trecut, II 40.i r. ANDREI RADULESCU. Mihail KogAlniceanu 6o.12. Prof. G. TWA. Influenta pretului asupra productiei solului . .13. ION RADUCANU. I. C. L. Simonde de Sismondi .

II. . ....

14. N. BANESCU. Patriarhul Athanasios I si Andronic Paleologul 6o.15. ION I. NISTOR. Ungurii in Dacia Carpatina 6o.

Lei

15.25.-

40.6o.

C PRETUL LEI 60.

.

. . . . . . . . . . . .......... . .. . . . . . . . . .

.

.

www.dacoromanica.ro